Klaus iohannis: romÂnia lucrului bine fĂcut

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-27 18:25:43

De la: 9am_1454, la data 2015-05-27 10:53:19

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-27 09:35:33

De la: 9am_1454, la data 2015-05-27 08:55:18

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-26 18:10:13Tăriceanu îi scrie lui Iohannis să le demită pe Livia Stanciu - şefa ÎCCJ şi pe Codruţa Kovesi - DNA şi să fie de acord cu modificarea Codului de Procedură Penală

de Cristian ANDREI



Călin Popescu Tăriceanu, alături de alţi patru senatori, au trimis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis în care îi cere să le demită pe Livia Stanciu - ÎCCJ şi pe Codruţa Kovesi - DNA din funcţiile pe ”care le ocupă nedemn”. În solicitarea lor, cei cinci reclamă faptul că Mariana Rarinca a stat în arest preventiv şase luni după ce a fost reclamată de Livia Stanciu - preşedinta ÎCCJ.


Într-o scrisoare adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu îi cere şefului statului să ”le înlăture” prin funcţiile pe care le ocupă nedemn pe Laura Codruţa Kovesi şi pe Livia Stanciu.

”Avem onoarea de a vă ruga să daţi curs următoarei solicitări pe care v-o adresăm în calitate de membri ai Senatului României şi de liberali...vă cerem Domnule Preşedinte, să folosiţi atât instrumentele legale constituţionale şi legale de care dispuneţi, cât şi autoritatea morală inerentă instituţiei Preşedintelui României pentru a le înlătura, prin demitere ori prin demisie, din funcţiile pe care le ocupă în mod nedemn pe doamnele Livia Stanciu şi Laura Codruţa Kovesi”, se arată în scrisoarea semnată de Călin Popescu Tăriceanu, Daniel Barbu, Petru Ehegartner, Ioan Ghişe şi Nicolae Nasta.

Tariceanu, Ghise, Barbu ... numai cand citesc numele semnatarilor ii solicit presedintelui sa dispuna masuri ca nu cumva sa li se intample ceva celor doua doamne. Si nici pomeneala sa le demita ci dimpotriva ! Daca le injura leprele de teapa lui Taricenu si Ghise inseamna ca chiar isi fac treaba !

Ca chiar asa? Deci asta inseamna o treaba bine facuta marca Iohannis, sa bagi un cetatean nevinovat in puscarie pentru 6 luni, iar responsabilii pentru mizeria asta sa fie recompensati!!!

Doar cand e vorba de Lenuta, chiar daca a furat de a stins, e pacat de Dumnezeu sa o tii in arest.

Bravo ma, v-ati luat tara inapoi!

Mare e gradina lui Dumnezeu si multi basisti handicapati i-au sarit gardul. Candva te credeam mai uman, bai silvica, dar vad ca m-am inselat. Mare jigodie mai esti.
Iti urez sa ajungi si tu nevinovat in parnaie pentru ca asa vor muschii unor magistrati.

De unde tragi tu concluzia ca eu as fi de partea magistratilor care au gresit, care au facut poate un abuz ?
Tu concluzionezi, tu acuzi !

Eu cred ca trebuie facuta o lege a raspunderii magistratilor ca sa nu se mai plateasca de la buget greselile lor, abuzurile ...
Asa zicea si Basescu mai acum o luna dar voi ziceati c-o apara pe Udrea.
Uite ca abuzul nu pare sa fie facut pe Udrea ci pe altcineva si d-aia urlati. Daca abuzau de Udrea aplaudati !
Si mai urlati ca sa creati premizele sa se spuna ca e abuz si in cazul lui Voiculescu si al lui SOva si al oricui in afara de pedelistii imputiti, este ?

Oi fi tu uman ... bineinteles, noi, astialaltii, niste bestii.
C-asa zici tu ...
Asa sa fie ?

De erori judiciare s-a auzit in lumea asta ?
Se fac numai la noi ?
Cred ca peste tot ...
Bineinteles ca vei rastalmacii si vei spune ca sunt avocatul nemernicilor de procurori care se grabesc sa acuze oameni nevinovati ... evident, la asta te pricepi grozav ... dar eu zic asa, in general ca se fac in toate tarile erori judiciare in diverse modalitati ...
Bineinteles ca nu trebuiesc ignorate, dar sa ceri demiterea procurorului general pentru ca nu stiu ce subaltern a comis o eroare e cam mult, mai ales cand procurorul asta a bagat la zdup o gramada de politicieni si se straduieste acum si cu Sova, protejatul lui Tariceanau, sa faca la fel.
Si-i doresc sa reuseasca !

Buleftriciene, tu judeci cu mintea ta sau preiei totul de labe 1 TV?

Daca mai ai un minim de jena, poti sa imi spui si mie de ce a anchetat-o DNA pe femeia pe care a denuntat-o ciumafaia aia care ocupa functia suprema la ICCJ? De unde si pana unde?

Uite ce scrie pe siteul DNA in legatura cu activitatea lor:

Care sunt categoriile de infracțiuni aflate în competența DNA
a) infracțiuni de corupție: luarea și darea de mită, traficul de influență, primirea de foloase necuvenite;
b) infracțiuni asimilate celor de corupție: stabilirea unei valori diminuate a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă inclusiv în cadrul acțiunii de executare silită, reorganizare sau lichidare judiciară; acordarea de credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare; utilizarea creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; folosirea unei funcții de conducere într-un partid, sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, pentru a obține foloase necuvenite etc.;
c) infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție: tăinuirea bunurilor provenite din săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu; bancruta frauduloasă; evaziunea fiscală; traficul de droguri; trafic de persoane ș.a.;

Unde vezi tu santajul? Nu ti se pare ca ceva pute?

Pe de alta parte, daca mai ai un minim de decenta, explica-mi si mie daca Stanciu asta este inovata sau nu.

Lucrurile stau asa: Stanciu a denuntat-o pe femeia respectiva ca o santajeaza.

Femeia a fost arestata, apoi condamnata cu suspendare ca apoi sa fie achitata definitiv.

Logica este urmatoarea, avem doua afirmatii care nu pot fi amandoua adevarate. Una dintre ele este falsa. Ori femeia este nevinovata si denuntul este mincinos, ori ciumafaia are dreptate, denuntul fiind corect si ca urmare femeia minte.
Justitia a demonstrat in final ca femeia este nevinovata, deci denuntul a fost neadevarat.
Denuntul este mincinos.
Codul Penal pedepseste cu inchisoare denuntul mincinos.

Procurorii DNA au instrumentat cu reavoință dosarul, cerand arestarea in baza a doua probe: denuntul ciumafaii si marturia cumnatului ei. Impartialitate si integritate beton, marca DNA!

Luluta stia de dosar, deoarece femeia i-a trimis un memoriu din puscarie, personal!

Pentru cele 6 luni in care femeia asta, un cetatean simplu, nu oligarh, nu baron local sau politician, a fost traumatizata, tinuta in puscarie, lipsita de libertate, dezonorata in fata comunitatii, a celor care o cunosteau, cine plateste buleftriciene? O sa plateasca statul roman, deoarece femeia sigur va da Romania in judecata la CEDO. Adica vom plati noi toti, din taxe si impozite.

Dar autorii marsaviei nu patesc nimic? Un magistrat care intentionat distruge o viata, poate sa mai stea in fotoliul ala caldut si sa imparta dreptatea mai departe?

si, am mai inteles ceva : ca Legea spune ca acuzata intra-n vizorul DNA.ului Numai DACA ar fi fost politician si nu o simpla muritoare ptr. care era suficienta o plingere la Procuratura, dar incoruptibila Luluta, a citit legea de la coada la cap, decizind ca L. Stanciu era o persoana importanta, asa ca la zdup cu " santajista " !
cit despre procurorii care i-au facut dosarul femeii : au Executat Ordinul primit !

si voiam sa-i mai spun ceva lui Silviu, dar si celorlalti fani ai " justitiei independente " :
da, erori judiciare au fost si probabil ca vor mai fi
DAR,
Asta Nu este o Eroare !
este un Denunt Mincinos facut de cea mai cea Judecatoare din Ro pentru a Scapa de o Datorie pecuniara, banala de altfel, pe care o avea fata de acea femeie !
SI , in acelasi timp ,
prin asocierea dnei Kovesi sefa DNA.ului
a atras aceasta Institutie intro Complicitate , prin Fals si Uz de Fals , ceea ce este si Grav si Penal !
deci : DEMISIA si raspunderea ptr. fapta comisa !

De la: _Haak0n_, la data 2015-05-27 13:48:25

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-26 18:10:13
Tăriceanu îi scrie lui Iohannis să le demită pe Livia Stanciu - şefa ÎCCJ şi pe Codruţa Kovesi - DNA şi să fie de acord cu modificarea Codului de Procedură Penală

Pe langa: prostia, ipocrizia si nesimtirea, acestui casanova dambovitean, idotenia pe care si-o etaleaza public , acest politruc parvenit dintr-un fost trepadus manechin-meschin, este fabuloasa, cum ar afirma un oarecare sclav raspandac de prin mass-media romaneasca .

Ba'Tartaliceanule, PRESEDINTELE nu are asemenea atributii, -de a cere sau a demite procurorul sef DNA sau vreun judecator- , acest demers ar insemna , nici mai multi si nici mai putin: UN AMESTE GROSOLAN SI BRUTAL in JUSTITIE, dar idiotul de Tariceanu s-a obisnuit sa scrie BILETELE ROZ si epistole deschise prin care ATENTEAZA LA INDEPENDENTA, INTEGRITATEA , DEMNITATEA si RESPECTABILITATEA , JUSTITIEI si a actului de JUSTITIE.


Ba' toparlane imbecilizat, spune-i prostului sa-si tina gura si pixul acasa si sa nu le foloseasca deoarece PSD-ul este satul de limbile-n cur pe care le-a prmit de la acest Inima Zburdalnica, iar pixul din dotarea prsonala e flasc si nu realizeaza altceva decat sa se faca de rasul targului !

Comunicat de presă
(28 mai 2015)

Ref.: Scrisoarea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, transmisă Președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a transmis joi, 28 mai a.c., o scrisoare Președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă prezentăm textul scrisorii:

_________________________________________


Stimate domnule Președinte al Senatului,

La data de 26 mai a.c., mi-ați transmis o scrisoare, semnată împreună cu alți patru membri ai Senatului, prin care îmi solicitați ca, folosind instrumentele constituționale și legale de care dispun, să înlătur, prin demitere sau demisie, din funcțiile pe care le ocupă, pe președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Livia Stanciu, și pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura-Codruța Kovesi, și să inițiez, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o anchetă disciplinară a celor doi magistrați menționați. Totodată, îmi solicitați să mă alătur, neîntârziat și fără rezerve Parlamentului în demersul acestuia de modificare a Codului de procedură penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracțiunile comise fără violență și a înlocuirii noțiunii de „suspiciuni rezonabile” cu cea de „indicii temeinice” ca precondiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004.

În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României.

Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

În ceea ce privește solicitarea de a mă alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, îmi mențin poziția exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziția față de o eventuală modificare a acestor reglementări.

În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic.

Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice.

Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție.

Cu deosebită considerație,



PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Klaus Werner Iohannis


www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=15750&_PRID=lazi

IOHANNIS NU SE ATINGE DE DOAMNELE JUSTITIEI – Folosind jumatati de adevar, Klaus Iohannis pretinde ca nu poate face nimic pentru inlaturarea Liviei Stanciu si Codrutei Kovesi: “Presedintele nu dispune de asemenea competente constitutionale sau legale... Legea nu prevede institutia demiterii, ci pe cea a revocarii... Masura revocarii nu poate fi luata de catre presedinte”. Avand in vedere rolul sau constitutional, Iohannis poate cere CSM si ministrului Justitiei declansarea procedurii de revocare

Joi, 28 mai 2015 12:22 | Scris de George TARATA




A venit si prima reactie din partea presedintelui Romaniei, Klaus Iohannis, in scandalul “Rarinca Gate”, cazul femeii tinute in arest 6 luni, dupa o plangere de santaj a sefei ICCJ Livia Stanciu, si achitata definitiv de Curtea de Apel Bucuresti. Iohannis i-a raspuns, joi 28 mai 2015, presedintelui Senatului, Calin Popescu Tariceanu, cel care ceruse demiterea Liviei Stanciu si a sefei DNA, Laura Codruta Kovesi. Cum era de asteptat, Klaus Iohannis s-a spalat pe maini, precizand ca nu poate face nimic pentru a le inlatura pe cele doua de la conducerea ICCJ si DNA.

Iohannis precizeaza, in scrisoarea trimisa lui Calin Popescu Tariceanu, ca presedintele Romaniei nu dispune de competente constitutionale sau legale pentru a le demite pe cele doua. Klaus Iohannis arata ca Legea 303/2004 nu prevede institutia demiterii, ci doar pe cea a revocarii, iar aceasta din urma masura nu poate fi luata de presedintele Romaniei. Iohannis este obligat sa vegheze la buna functionare a institutiilor statului

Aceste precizari ale lui Klaus Iohannis sunt corecte in principiu. Ele reprezinta insa doar o jumatate de adevar. De ce spunem asta? Articolul 80 din Constitutia Romaniei prevede urmatoarele: “Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate”. Este clar ca in cazul “Rarinca Gate” avem de-a face cu un derapaj al institutiilor statului, astfel ca Iohannis este obligat sa isi respecte rolul sau constitutional si sa intervina in aceasta speta. Iar remedierea unor disfunctionalitati de o asemenea gravitate nu se poate face decat cu inlaturarea sefilor institutiilor. Adica a Laurei Codruta Kovesi, sefa DNA-ului care a trimis in judecata un om nevinovat care a si stat o jumatate de an dupa gratii, dar si a Liviei Stanciu, acuzata de la cel mai inalt nivel politic, dar si din interiorul sistemului de Justitie, ca a abuzat de functia sa de presedinte al ICCJ impotriva unui cetatean obisnuit al Romaniei. Nu in ultimul rand, Iohannis ar trebui sa tina cont ca decredibilizarea DNA si ICCJ se accentueaza cu fiecare zi in care cele doua continua sa conduca aceste institutii. Astfel, este limpede ca Iohannis, prin rolul sau constitutional, putea cere institutiilor abilitate sa declanseze procedurile de revocare a Liviei Stanciu si a Codrutei Kovesi.

Klaus Iohannis poate cere analizarea posibilitatii de revocare a sefelor DNA si ICCJ
De altfel, acum ajungem la o alta jumatate de adevar rostita de presedintele Romaniei. Ea se refera la aspectul privind revocarea sefelor ICCJ si DNA. Iohannis afirma, in mod corect, ca nu presedintele Romaniei le poate revoca pe cele doua si ne trimite la Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Legea 303/2004 prevede urmatoarele:

“Revocarea din functie a presedintelui, a vicepresedintelui sau a presedintilor de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face de catre Presedintele Romaniei la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a instantei, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator”.

In ceea ce priveste revocarea sefei DNA, Legea 303/2004 stabileste ca aceasta “se face de catre Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ori a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevazute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzator”.

Asadar, lucrurile sunt clare: presedintele Romaniei nu poate decide revocarea sefelor ICCJ si DNA. El poate face insa altceva. Articolul 133 din Constitutie stabileste ca “Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa”. Este clar deci ca Iohannis poate sa mearga la CSM, sa prezideze sedinta la care participa, sa puna in discutie si sa ceara Consiliului sa analizeze posibilitatea declansarii procedurii de revocare a presedintei Inaltei Curti, revocare ce se poate dispune, asa cum am vazut, doar la propunerea CSM. Practic, Iohannis ar putea sa sesizeze CSM cu acest aspect, iar in urma unei analize proprii, CSM sa hotarasca daca se impune sau nu revocarea Liviei Stanciu. Ar fi o implicare cat se poate de corecta si de constitutionala a presedintelui Iohannis si o dovada ca acestuia chiar ii pasa de buna functionare a institutiilor si de un cetatean umilit si batjocorit de institutiile statului.

In ceea ce o priveste pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, Klaus Iohannis ar putea actiona in acelasi mod. Mai exact, presedintele ar putea sesiza ministrul Justitiei direct sau pe premierul Romaniei, care sa sesizeze apoi ministrul Justitiei, in vederea analizarii posibilitatii de a declansa procedura de revocare. Ar fi la fel o dovada ca presedintelui ii pasa de buna functionare a institutiilor statului si de umilirea si batjocorirea unui cetatean de catre institutiile statului.
In ambele cazuri, decizia privind declansarea procedurii de revocare sau refuzul de a declansa aceasta procedura nu i-ar apartine presedintelui Romaniei, care insa si-ar indeplini astfel doar rolul sau constitutional.

Cand a vrut, Iohannis nu s-a mai incurcat de Constitutie

Altfel, trebuie spus ca au existat situatii in care Iohannis nu s-a asuns dupa Constitutia Romaniei si chiar si-a depasit atributiile, cu scopul declarat de a remedia o problema. In acest sens, trebuie sa ne aducem aminte cum Klaus Iohannis a batut cu pumnul in masa si a cerut convocarea Parlamentului pentru a respinge Legea gratierii si amnistiei. Iohannis a facut acest gest desi presedintele nu poate convoca Parlamentul si nici nu poate impune unor parlamentari cum sa voteze.

Sa ne aducem aminte, de asemenea, si de cazuri ceva mai recente. Iohannis a declarat de curand ca nu va promulga nicio modificare la Codul penal si la Codul de procedura penala. Asta desi este obligat sa o faca daca Parlamentul Romaniei decide in acest sens, desigur daca hotararea deputatilor si senatorilor ramane aceeasi si dupa retrimiterea legilor inapoi la Parlament sau atacarea lor la Curtea Constitutionala, proceduri care sunt in atributiile constitutionale ale presedintelui Romaniei.

Suferinta Marianei Rarinca, ignorata de presedinte

Pe de alta parte, nu putem sa nu observam ca presedintele Klaus Iohannis a ignorat cu desavarsire cazul Marianei Rarinca. Iohannis a catalogat ceea ce i s-a intamplat acestei femei ca fiind “o situatie particulara si regretabila”, si atat. Nimic mai mult. In orice tara civilizata, un presedinte care pretinde ca ii pasa de semenii sai, de cetatenii tarii pe care o conduce, si-ar fi cerut scuze public pentru abuzul comis de institutii ale statului. Asta daca nu ar fi cerut si pedepsirea vinovatilor.

Prezentam raspunsul lui Klaus Iohannis catre presedintele Senatului Calin Popescu Tariceanu:
“Stimate domnule Presedinte al Senatului,

La data de 26 mai a.c., mi-ati transmis o scrisoare, semnata impreuna cu alti patru membri ai Senatului, prin care imi solicitati ca, folosind instrumentele constitutionale si legale de care dispun, sa inlatur, prin demitere sau demisie, din functiile pe care le ocupa, pe presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna Livia Stanciu, si pe procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura-Codruta Kovesi, si sa initiez, in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o ancheta disciplinara a celor doi magistrati mentionati. Totodata, imi solicitati sa ma alatur, neintarziat si fara rezerve Parlamentului in demersul acestuia de modificare a Codului de procedura penala in sensul eliminarii arestului preventiv pentru infractiunile comise fara violenta si a inlocuirii notiunii de 'suspiciuni rezonabile' cu cea de 'indicii temeinice' ca preconditie pentru punerea in miscare a actiunii penale.

Referitor la solicitarea de inlaturare din functie a presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, precizez ca Presedintele Romaniei nu dispune de asemenea competente constitutionale sau legale. In plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si al procurorilor nu prevede institutia demiterii, ci pe cea a revocarii, ca modalitate juridica de incetare a unei functii de conducere exercitate de un judecator sau de un procuror inainte de termenul pentru care a fost numit. Masura revocarii nu poate fi luata de catre Presedintele Romaniei. Aplicarea acestei sanctiuni se poate face numai dupa parcurgerea unei proceduri ale carei etape sunt prevazute de Legea nr. 303/2004.

In ceea ce priveste solicitarea de inlaturare a celor doi magistrati prin demisie, consider ca demisia dintr-o functie de conducere reprezinta un act unilateral de vointa, care nu poate fi determinat sau influentat de nicio autoritate publica, deci nici de catre Presedintele Romaniei.
Asigurarea independentei justitiei reprezinta un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei, fiind singura autoritate publica ce are competenta sa se pronunte cu privire la raspunderea disciplinara a judecatorilor si a procurorilor si, implicit, cu privire la cariera acestora. In conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor sau procurorilor, incalcarea obligatiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori savarsirea de catre acestia a unor abateri disciplinare. Din aceasta perspectiva, consider ca, in masura in care apreciati necesar, urmeaza sa va adresati direct Consiliului Superior al Magistraturii, intrucat Presedintele Romaniei nu are atributia de a declansa, in numele niciunei alte autoritati sau persoane, un asemenea demers juridic.

In ceea ce priveste solicitarea de a ma alatura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedura penala, imi mentin pozitia exprimata public, prin care mi-am manifestat opozitia fata de o eventuala modificare a acestor reglementari.

In opinia mea, o situatie particulara si regretabila precum cea mentionata in scrisoarea dumneavoastra trebuie analizata in primul rand in cadrul autoritatii judecatoresti, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civica asupra ei, insa nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent in plan politic.
Un caz particular, oricat de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient si rezonabil pentru modificarea legislatiei penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesara o analiza aprofundata, inclusiv a impactului social si juridic pe care astfel de noutati le-ar putea produce in viata societatii. Codul penal si Codul de procedura penala au intrat in vigoare relativ recent si, din aceasta perspectiva, aplicarea lor pe o durata atat de scurta nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care sa induca o justificare rezonabila pentru modificarea acestora, separat de orice ratiuni sau interese politice.

Refuzul meu de a ma ralia unui demers parlamentar de modificare a legislatiei penale ramane ferm, cu atat mai mult cu cat toate aceste modificari legislative par a urmari diminuarea capacitatii autoritatii judecatoresti de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare coruptie”.





"In opinia mea, o situatie particulara si regretabila precum cea mentionata in scrisoarea dumneavoastra trebuie analizata in primul rand in cadrul autoritatii judecatoresti, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civica asupra ei, insa nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent in plan politic.
Un caz particular, oricat de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient si rezonabil pentru modificarea legislatiei penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesara o analiza aprofundata, inclusiv a impactului social si juridic pe care astfel de noutati le-ar putea produce in viata societatii. Codul penal si Codul de procedura penala au intrat in vigoare relativ recent si, din aceasta perspectiva, aplicarea lor pe o durata atat de scurta nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care sa induca o justificare rezonabila pentru modificarea acestora, separat de orice ratiuni sau interese politice."


Normal, inca un consecvent. Klaun Iohannis este consecvent si isi pastreaza cinismul si mitocania din campania electorala cand singura lui explicatie pentru faptul ca el si-a luat 6 case iar restul profesorilor sunt muritori de foame, a fost celebrul "Ghinion!"

La fel si acum, cazul este regretabil, dar este un caz particular, o eroare judiciara...
Dar mai Herr Werner, daca pierdeai procesul cu ANI si erai putin bagat pe la parnaie, eventual si pentru trafic cu copii, tot la fel ai fi sustinut basinile astea cinice?

Comunicat de presă
(28 mai 2015)

Ref.: Scrisoarea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, transmisă Președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a transmis joi, 28 mai a.c., o scrisoare Președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă prezentăm textul scrisorii:

_________________________________________


Stimate domnule Președinte al Senatului,

La data de 26 mai a.c., mi-ați transmis o scrisoare, semnată împreună cu alți patru membri ai Senatului, prin care îmi solicitați ca, folosind instrumentele constituționale și legale de care dispun, să înlătur, prin demitere sau demisie, din funcțiile pe care le ocupă, pe președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Livia Stanciu, și pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura-Codruța Kovesi, și să inițiez, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o anchetă disciplinară a celor doi magistrați menționați. Totodată, îmi solicitați să mă alătur, neîntârziat și fără rezerve Parlamentului în demersul acestuia de modificare a Codului de procedură penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracțiunile comise fără violență și a înlocuirii noțiunii de „suspiciuni rezonabile” cu cea de „indicii temeinice” ca precondiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004.

În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României.

Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

În ceea ce privește solicitarea de a mă alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, îmi mențin poziția exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziția față de o eventuală modificare a acestor reglementări.

În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic.

Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice.

Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție.

Cu deosebită considerație,



PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Klaus Werner Iohannis

PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT DIRECT IN FREZA, Herr W E R N E R, lucru bine facut !

HALUCINANT | Iohannis consideră închisoarea făcută de Rarinca DOAR ”o situație particulară și regretabilă”


recentNEWS.ro May 28, 2015


Președintele României își bate joc d suferința Marianei Rarinca, femeia care a stat șase luni la închisoare, nevinovată, din cauza denunțului calomnios făcut de Livia Stanciu. Iohannis spune că cele 6 luni de închisoare făcute în mod nedrept, reprezintă doar ”o situație particulară și regretabilă”.

Pentru Președintele României, Klaus Iohannis, suferința femeii de 56 de ani de la Galați, băgată după gratii, în mod abuziv, fără să fie vinovată, reprezintă o banalitate ce nu merită atenția lui.

În loc să ia atitudine fermă și să pună piciorul în prag în calitate de Președinte al României și de garant al Constituției și justiției din România, Iohannis se spală pe mâini și refuză să uzeze de prerogativele constituționale și să ceară măcar, ca Livia Stanciu și Kovesi să își dea demisia.

Iohannis i-a răspuns joi, lui Tăriceanu, la scrisoarea trimisă marți, acestuia, scrisoare semnată de alți patru senatori.

Iohannis susține că NU ARE prerogative legale și constituționale, să le demită pe cele două, și că nici nu vrea să le ceară demisia, pe motiv că nu se bagă în justiție.

Deși scrisoarea a fost trimisă de cinci senatori, iar Tăriceanu a trimis-o în calitate de senator și nu de Președinte al Senatului României, Iohannis comite o gafă și îi răspunde doar lui, dar în calitatea de Președinte al Senatului României.

”Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004. În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României”, scrie Klaus Iohannis, în scrisoarea către Tăriceanu.

Iohannis mai spune că:Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

Președintele României cataloghează cele șase luni de închisoare făcute de Mariana Rarinca, fără să fie vinovată, drept ”o situație particulară și regretabilă”.

„În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic. Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice”, spune Iohannis.

Din cauza denunțului calomnios făcut de Livia Stanciu în data de 4 iunie 2014, la DNA, Mariana Rarinca a stat nevinovată la închisoare 191 de zile, doar pentru că a îndrăznit să își ceară banii.

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, în loc să să se achite de datorie, a băgat-o la închisoare pe Mariana Rarinca.

Pe 20 mai 2015, Curtea de Apel București a achitat-o definitiv și irevocabil pe Mariana Rarinca, pe motiv că fapta de care era acuzată, adică de șantaj, nu există.

Comunicat de presă
(28 mai 2015)

Ref.: Scrisoarea Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, transmisă Președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu
Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, i-a transmis joi, 28 mai a.c., o scrisoare Președintelui Senatului, domnul Călin Popescu-Tăriceanu.

Vă prezentăm textul scrisorii:

_________________________________________


Stimate domnule Președinte al Senatului,

La data de 26 mai a.c., mi-ați transmis o scrisoare, semnată împreună cu alți patru membri ai Senatului, prin care îmi solicitați ca, folosind instrumentele constituționale și legale de care dispun, să înlătur, prin demitere sau demisie, din funcțiile pe care le ocupă, pe președintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna Livia Stanciu, și pe procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura-Codruța Kovesi, și să inițiez, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, o anchetă disciplinară a celor doi magistrați menționați. Totodată, îmi solicitați să mă alătur, neîntârziat și fără rezerve Parlamentului în demersul acestuia de modificare a Codului de procedură penală în sensul eliminării arestului preventiv pentru infracțiunile comise fără violență și a înlocuirii noțiunii de „suspiciuni rezonabile” cu cea de „indicii temeinice” ca precondiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004.

În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României.

Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

În ceea ce privește solicitarea de a mă alătura demersului Parlamentului de modificare a Codului de procedură penală, îmi mențin poziția exprimată public, prin care mi-am manifestat opoziția față de o eventuală modificare a acestor reglementări.

În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic.

Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice.

Refuzul meu de a mă ralia unui demers parlamentar de modificare a legislației penale rămâne ferm, cu atât mai mult cu cât toate aceste modificări legislative par a urmări diminuarea capacității autorității judecătorești de instrumentare a dosarelor penale, inclusiv a celor de mare corupție.

Cu deosebită considerație,



PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Klaus Werner Iohannis



PUNCT OCHIT, PUNCT LOVIT DIRECT IN FREZA, Herr W E R N E R, lucru bine facut !

"Cand a vrut, Iohannis nu s-a mai incurcat de Constitutie

Altfel, trebuie spus ca au existat situatii in care Iohannis nu s-a asuns dupa Constitutia Romaniei si chiar si-a depasit atributiile, cu scopul declarat de a remedia o problema. In acest sens, trebuie sa ne aducem aminte cum Klaus Iohannis a batut cu pumnul in masa si a cerut convocarea Parlamentului pentru a respinge Legea gratierii si amnistiei. Iohannis a facut acest gest desi presedintele nu poate convoca Parlamentul si nici nu poate impune unor parlamentari cum sa voteze.

Sa ne aducem aminte, de asemenea, si de cazuri ceva mai recente. Iohannis a declarat de curand ca nu va promulga nicio modificare la Codul penal si la Codul de procedura penala. Asta desi este obligat sa o faca daca Parlamentul Romaniei decide in acest sens, desigur daca hotararea deputatilor si senatorilor ramane aceeasi si dupa retrimiterea legilor inapoi la Parlament sau atacarea lor la Curtea Constitutionala, proceduri care sunt in atributiile constitutionale ale presedintelui Romaniei.

Suferinta Marianei Rarinca, ignorata de presedinte

Pe de alta parte, nu putem sa nu observam ca presedintele Klaus Iohannis a ignorat cu desavarsire cazul Marianei Rarinca. Iohannis a catalogat ceea ce i s-a intamplat acestei femei ca fiind “o situatie particulara si regretabila”, si atat. Nimic mai mult. In orice tara civilizata, un presedinte care pretinde ca ii pasa de semenii sai, de cetatenii tarii pe care o conduce, si-ar fi cerut scuze public pentru abuzul comis de institutii ale statului. Asta daca nu ar fi cerut si pedepsirea vinovatilor."

Cine si-a luat tara inapoi? Presedintele Romaniei s-a descalificat, aparand sistemul ticalos construit de catre basescu si macovei in Justitie, in dauna cetateanului simplu lasat de izbeliste in fata abuzului.

In Romania anului 2015, ca om obisnuit poti sa fii abuzat, aruncat in puscarie, condamnat pe nedrept, strivit, distrus, compromis in fata comunitatii si nimeni nu iti va apara drepturile fundamentale. Nimeni nu va raspunde pentru distrugerea ta ca om!

Presedintele, garant al functionarii institutiilor fundamentale ale statului te lasa balta si te considera "caz particular".

Bestiile umane de genul acestui dement in libertate care linge bucile prezidentiale pe aici este semnificativ pentru partea dezumanizata a populatiei Romaniei.
Dumnezeu nu da cu parul.

Ba' PARAMECIULE, ca fapt divers, ISTERIZATILOR !

Daca tot va sta-n gat demisia lui Kovesi si a Presedintei ICCJ, daca tot va mioncaniti impreuna cu Tariceanu si trimiteti scrisorele Presedintelui pentru a-i solicita sa "ceara demisia sau sa le demita pe seful DNA si Presedinta ICCJ, " despre VERISORUL lui Ponta, Mr. Nitu , Ministrul Justitiei in Guvernul Ponta, NU SUFLATI NICI UN CUVINTEL in ceea ce prveste DEMISIA, Mr. NITU nu ar fi cazul sa DEMISIONEZE, in urma TARABIULUI pe care l-ati declansat ba' Parameciule ?


Ia sa vedem ce ne spune:


Funcţiile şi principalele atribuţii ale Ministerului Justiţiei (art. 3 şi 4 din Hotărârea Guvernului României nr. 83 din 3 februarie 2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei)


e) de autoritate de stat prin care se asigură coordonarea şi controlul asupra aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi unităţilor care îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea, în administrarea sau în subordinea sa;

VI. în domeniul supravegherii executării pedepselor:

a) conduce, îndrumă şi verifică activitatea privind executarea pedepselor privative de libertate aplicate condamnaţilor şi a unor măsuri educative aplicate minorilor şi asigură condiţiile pentru respectarea drepturilor şi îndatoririlor prevăzute de lege pentru aceste categorii de persoane;
b) verifică modul de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au luat măsuri de siguranţă cu caracter medical;
c) întocmeşte lucrări pregătitoare şi face propuneri în legătură cu cererile de graţiere şi de comutare a pedepselor;
d) efectuează lucrările necesare pentru informarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării cererilor de strămutare a cauzelor, în condiţiile stabilite de lege;

etc. etc.



Pai, Nitule, tu ?
Nu-ti cer ISTERIZATII vreo DEMISIE sau nu-i CER paramecii lui Ponta sa TE DEMITA ?

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-29 05:59:09
Cine si-a luat tara inapoi? Presedintele Romaniei s-a descalificat, aparand sistemul ticalos construit de catre basescu si macovei in Justitie, in dauna cetateanului simplu lasat de izbeliste in fata abuzului.

In Romania anului 2015, ca om obisnuit poti sa fii abuzat, aruncat in puscarie, condamnat pe nedrept, strivit, distrus, compromis in fata comunitatii si nimeni nu iti va apara drepturile fundamentale. Nimeni nu va raspunde pentru distrugerea ta ca om!

Presedintele, garant al functionarii institutiilor fundamentale ale statului te lasa balta si te considera "caz particular".

Bestiile umane de genul acestui dement in libertate care linge bucile prezidentiale pe aici este semnificativ pentru partea dezumanizata a populatiei Romaniei.
Dumnezeu nu da cu parul.

www.youtube.com/watch?v=VgWl82rno6U

SISTEMUL,NE FURA -VIATA PENTRU DEGEABA !,...( VIATA ESTE SCURTA !,...).

REVOCATI-L DIN CSM! – In pofida sentintei de achitare, Danilet si-a permis sa afirme ca Mariana Rarinca a comis un santaj la Livia Stanciu in complicitate cu unii jurnalisti. Reactia furibunda a lui Danilet confirma zvonurile ca mafia de la varful Justitiei vrea sa execute judecatorii care au dat achitare. In loc sa ceara sanctionarea magistratilor care au arestat un om nevinovat, Danilet pune victima la stalpul infamiei: “Instanta a stabilit ca a comis o fapta... S-a comis ceva” (Video)

Vineri, 29 mai 2015 13:23 | Scris de George TARATA



Lumeajustitiei.ro solicita asociatiilor profesionale ale magistratilor si judecatorilor din tara sa analizeze daca nu este cazul sa se declanseze din nou o procedura de revocare a lui Cristi Vasilca Danilet (foto) din CSM, care in loc sa apere independenta Justitiei pune la stalpul infamiei victima unei erori judiciare, compromitand prin aceasta nu doar imaginea CSM, ci si a Justitiei in ansamblul sau. Disperat sa o spele pe Livia Stanciu in scandalul “Rarinca Gate”, judecatorul Cristi Vasilica Danilet mai ca a scos-o vinovata pe Mariana Rarinca, femeia tinuta 6 luni in arest dupa o plangere a sefei ICCJ si achitata definitiv. Mai mult, Danilet, invitat joi seara 28 mai 2015 la TVR, a acuzat ca Rarinca ar fi santajat-o pe Livia Stanciu in complicitate cu anumiti jurnalisti. Practic, in loc sa ceara sanctionarea procurorilor si judecatorilor care au tinut un om nevinovat 6 luni in spatele gratiilor, Vasilica Danilet a anuntat ca CSM va verifica toti magistratii implicati in acest caz, inclusiv judecatorii care au dat solutia de achitare.
Disperarea lui Vasilica Danilet si reactia furibunda a acestuia confirma practic faptul ca mafia de la varful Justitiei pune la cale executia judecatorilor Risantea Gagescu si Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucuresti. Este o informatie facuta public si de jurnalistul Ion Cristoiu: “Miercuri, 27 mai 2015, ma intrebam pe cristoiublog.ro, chiar din titlu, Judecatorii care au indraznit s-o achite pe nevinovata Mariana Rarinca vor fi inhatati de Binomul SRI-DNA?! N-au trecut nici doua zile de la aceasta intrebare si raspunsul se conturează deja: Da, Binomul SRI-DNA, coloana vertebrala a Statului de Drepti, ridicat pe ruinele Statului de Drept, pune la cale arestarea celor doi judecatori. Deocamdata e doar pregatirea psihologica. Mai ceva ca in perioada campaniei electorale, cand Binomul si-a reactivat toti adormitii din presa, din politica si din Justitie, rand pe rand jurnalisti nu numai de la site-uri care nu sunt altceva decat Unitati militare, dar si de la ziare si televiziuni de stiri presupus independente, la semnalul dat de Dan Tapalaga, s-au napustit asupra Completului care a achitat-o pe nevinovata Mariana Rarinca”.
Revenind la Cristi Vasilica Danilet, prezentam cateva din declaratiile facute de acesta la emisiunea “Vorbeste liber” de la TVR. Comentariile va apartin.
“Doamna Stanciu a actionat in calitate de persoana fizica si nu in calitate de presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Demersurile care s-au facut in dosar nu s-au facut de catre dumneaei ca presedinte de Curte Suprema, s-au facut de dumneaei ca persoana vatamata. Si-o sa va dau o stire, ca sa spun asa, in exclusivitate: s-ar putea sa descoperiti si niste ziaristi care impreuna cu persoana in cauza au pus la cale santajul impotriva doamnei Stanciu. Dar in momentul de fata avem o investigatie intr-adevar, disciplinara, se fac verificari cu privire la modul de solutionare a acestui dosar si s-ar putea ca si anumiti colegi de-ai dumneavoastra din presa sa fie interesati de derularea acestei cauze”.
(...)
“Instanta a stabilit in mod definitiv ca persoana care a fost chemata in judecata, trimisa in judecata de catre procurori a comis o fapta, repet a comis o fapta, insa nu este vinovata de aceasta fapta pentru a fi trasa la raspundere pentru infractiunea de santaj. In viziunea judecatorilor din completul de apel, fapta respectiva nu constituie infractiunea de santaj, dar s-a comis ceva, pentru ca acesta a fost de fapt si motivul arestarii respectivei persoane. Au fost judecatori care au procedat la arestarea ei, la mentinerea in arest pe timp de 6 luni. Dar repet, avem o verificare disciplinara in derulare, vom descoperi, vom investiga”.
(...)
“Moderator: Atunci cand o persoana este achitata nu este nevinovata?
Nu intotdeauna. Atunci cand o persoana este achitata, poate sa fie achitata pentru ca nu s-a savarsit fapta si atunci este o fapta imaginara, sau pentru ca a savarsit fapta dar era de exemplu in stare de legitima aparare sau pentru ca nu raspunde penal, de exemplu era intr-o stare de iresponsabilitate sau de minoritate. Dar pentru a aresta o persoana in conditiile Codului de procedura penala, este suficient sa am niste suspiciuni ca s-a comis o fapta si apoi sa mai am niste indicii ca respectiva persoana incearca sa aduca atingere desfasurarii normale a procesului. (…) In filmele americane intai persoana e arestata. De pe strada, Politia ii pune catusele si o duce la sediu.
Moderator: Cum adica daca esti achitat poti sa fii si vinovat? Nu esti nevinovat?
Nu, nu, nu... Discutia intr-adevar tinde pe o latura tehnica. Va dau un exemplu. Surprindem o persoana cu un cutit in mana langa o victima, autorul plin de sange...
Moderator: Nu, domnule judecator, in cazul acesta...
Dar eu de unde sa stiu?
Moderator: Doamna este achitata...
In cazul acesta vorbim de o infractiune de santaj si de o persoana achitata in final. Persoana care a reclamat fapta, in speta doamna Stanciu, putea sa fie orice judecator din tara asta, si nota bene mai sunt judecatori santajati, cu dosare aflate pe rol in curs de derulare, mai sunt judecatori in situatia aceasta. Revin, daca doamna Stanciu a facut o plangere ca dumneaei s-a considerat santajata si in final Justitia nu i-a dat dreptate, pentru ce sa cerem demiterea femeii din functia de presedinta a Inaltei Curti. Ce legatura are functia pe care o exerciti? E ca si cum eu, judecator astazi, pierd un proces in Romania, si am pierdut vreo doua in Romania, asta inseamna ca nu-s bun ca judecator? Pentru ca e clar ca sunt subiectiv in cauza pe care eu o initiez, dar pana la urma asta e rostul Justitiei, nu sa-mi dea dreptate, problema era daca ii dadea dreptate doamnei Stanciu, sau mie, sau altora. (…) Ea a actionat in calitate de persoana care tocmai sesizase organele de urmarire penala ca s-a comis o infractiune cu privire la ea. Ce era sa spuna in spatiul public, am sesizat organele de urmarire penala dar nu este infractiune? Si mie daca mi se intampla maine sa fiu palmuit sau batut pe strada, voi reclama si voi spune in mod public, am fost...s-a comis o infractiune impotriva mea”.
(...)
“Inspectia Judiciara, ca urmare a dezbaterilor aparute in spatiul public, la solicitarea noastra de ieri a inceput verificarile pentru a se vedea daca este cazul sau nu de o constatare disciplinara comisa de judecatorii sau procurorii care au fost implicati in solutionarea acestei cauze. O luam de la inceput de la cel care a efectuat urmarirea penala, pana la ultimul judecator. Sunt vreo 40 de magistrati in total. Sa vedem daca sunt incalcari ale legii si daca acestea s-au comis cu rea-credinta sau grava neglijenta, pentru ca daca o persoana a fost arestata in afara cadrului legal, fara emiterea mandatului, fara sa existe probe, indicii la dosar, daca judecatorii au actionat cu rea credinta, grava neglijenta, ei trebuie sa fie sanctionati clar... De la avertisment, pana la excluderea din magistratura. Sunt sanctiuni pe care doar CSM le poate aplica. (…) Am spus o suma, nu stiu, s-ar putea sa fie doar 20, nu 40”.

www.luju.ro/institutii/csm/revocati-l-din-csm-in-pofida-sentinte...

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-28 21:29:55

HALUCINANT | Iohannis consideră închisoarea făcută de Rarinca DOAR ”o situație particulară și regretabilă”


recentNEWS.ro May 28, 2015


Președintele României își bate joc d suferința Marianei Rarinca, femeia care a stat șase luni la închisoare, nevinovată, din cauza denunțului calomnios făcut de Livia Stanciu. Iohannis spune că cele 6 luni de închisoare făcute în mod nedrept, reprezintă doar ”o situație particulară și regretabilă”.

Pentru Președintele României, Klaus Iohannis, suferința femeii de 56 de ani de la Galați, băgată după gratii, în mod abuziv, fără să fie vinovată, reprezintă o banalitate ce nu merită atenția lui.

În loc să ia atitudine fermă și să pună piciorul în prag în calitate de Președinte al României și de garant al Constituției și justiției din România, Iohannis se spală pe mâini și refuză să uzeze de prerogativele constituționale și să ceară măcar, ca Livia Stanciu și Kovesi să își dea demisia.

Iohannis i-a răspuns joi, lui Tăriceanu, la scrisoarea trimisă marți, acestuia, scrisoare semnată de alți patru senatori.

Iohannis susține că NU ARE prerogative legale și constituționale, să le demită pe cele două, și că nici nu vrea să le ceară demisia, pe motiv că nu se bagă în justiție.

Deși scrisoarea a fost trimisă de cinci senatori, iar Tăriceanu a trimis-o în calitate de senator și nu de Președinte al Senatului României, Iohannis comite o gafă și îi răspunde doar lui, dar în calitatea de Președinte al Senatului României.

”Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004. În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României”, scrie Klaus Iohannis, în scrisoarea către Tăriceanu.

Iohannis mai spune că:Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

Președintele României cataloghează cele șase luni de închisoare făcute de Mariana Rarinca, fără să fie vinovată, drept ”o situație particulară și regretabilă”.

„În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic. Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice”, spune Iohannis.

Din cauza denunțului calomnios făcut de Livia Stanciu în data de 4 iunie 2014, la DNA, Mariana Rarinca a stat nevinovată la închisoare 191 de zile, doar pentru că a îndrăznit să își ceară banii.

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, în loc să să se achite de datorie, a băgat-o la închisoare pe Mariana Rarinca.

Pe 20 mai 2015, Curtea de Apel București a achitat-o definitiv și irevocabil pe Mariana Rarinca, pe motiv că fapta de care era acuzată, adică de șantaj, nu există.

nu te mai supara, Blackule !
NU ti-e clar ca exista o Cirdasie intre presedinte, premier , min. justitiei, CSM, parlament si Inaltele Poarti americana si europeana ?
au n-ai inteles ca DE ACEEA a fost Ales K. Iohannis si nu Ponta, ca prin mina institutiilor de forta , sa se Stirpeasca Coruptia devenita cronica in Ro ?
dna Rarinca ? eh, e doar o victima colaterala a celor investite cu Drepturi Depline : Stanciu si Kovesi !
intrebarea este : cind se va fi terminat de curatat terenul, in CE fel sau , CUM le vor indeparta din sistem, cind ele si-au construit deja propria retea de influenta ?!

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-29 17:40:02REVOCATI-L DIN CSM! – In pofida sentintei de achitare, Danilet si-a permis sa afirme ca Mariana Rarinca a comis un santaj la Livia Stanciu in complicitate cu unii jurnalisti. Reactia furibunda a lui Danilet confirma zvonurile ca mafia de la varful Justitiei vrea sa execute judecatorii care au dat achitare. In loc sa ceara sanctionarea magistratilor care au arestat un om nevinovat, Danilet pune victima la stalpul infamiei: “Instanta a stabilit ca a comis o fapta... S-a comis ceva” (Video)

Vineri, 29 mai 2015 13:23 | Scris de George TARATA



Lumeajustitiei.ro solicita asociatiilor profesionale ale magistratilor si judecatorilor din tara sa analizeze daca nu este cazul sa se declanseze din nou o procedura de revocare a lui Cristi Vasilca Danilet (foto) din CSM, care in loc sa apere independenta Justitiei pune la stalpul infamiei victima unei erori judiciare, compromitand prin aceasta nu doar imaginea CSM, ci si a Justitiei in ansamblul sau. Disperat sa o spele pe Livia Stanciu in scandalul “Rarinca Gate”, judecatorul Cristi Vasilica Danilet mai ca a scos-o vinovata pe Mariana Rarinca, femeia tinuta 6 luni in arest dupa o plangere a sefei ICCJ si achitata definitiv. Mai mult, Danilet, invitat joi seara 28 mai 2015 la TVR, a acuzat ca Rarinca ar fi santajat-o pe Livia Stanciu in complicitate cu anumiti jurnalisti. Practic, in loc sa ceara sanctionarea procurorilor si judecatorilor care au tinut un om nevinovat 6 luni in spatele gratiilor, Vasilica Danilet a anuntat ca CSM va verifica toti magistratii implicati in acest caz, inclusiv judecatorii care au dat solutia de achitare.
Disperarea lui Vasilica Danilet si reactia furibunda a acestuia confirma practic faptul ca mafia de la varful Justitiei pune la cale executia judecatorilor Risantea Gagescu si Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucuresti. Este o informatie facuta public si de jurnalistul Ion Cristoiu: “Miercuri, 27 mai 2015, ma intrebam pe cristoiublog.ro, chiar din titlu, Judecatorii care au indraznit s-o achite pe nevinovata Mariana Rarinca vor fi inhatati de Binomul SRI-DNA?! N-au trecut nici doua zile de la aceasta intrebare si raspunsul se conturează deja: Da, Binomul SRI-DNA, coloana vertebrala a Statului de Drepti, ridicat pe ruinele Statului de Drept, pune la cale arestarea celor doi judecatori. Deocamdata e doar pregatirea psihologica. Mai ceva ca in perioada campaniei electorale, cand Binomul si-a reactivat toti adormitii din presa, din politica si din Justitie, rand pe rand jurnalisti nu numai de la site-uri care nu sunt altceva decat Unitati militare, dar si de la ziare si televiziuni de stiri presupus independente, la semnalul dat de Dan Tapalaga, s-au napustit asupra Completului care a achitat-o pe nevinovata Mariana Rarinca”.
Revenind la Cristi Vasilica Danilet, prezentam cateva din declaratiile facute de acesta la emisiunea “Vorbeste liber” de la TVR. Comentariile va apartin.
“Doamna Stanciu a actionat in calitate de persoana fizica si nu in calitate de presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Demersurile care s-au facut in dosar nu s-au facut de catre dumneaei ca presedinte de Curte Suprema, s-au facut de dumneaei ca persoana vatamata. Si-o sa va dau o stire, ca sa spun asa, in exclusivitate: s-ar putea sa descoperiti si niste ziaristi care impreuna cu persoana in cauza au pus la cale santajul impotriva doamnei Stanciu. Dar in momentul de fata avem o investigatie intr-adevar, disciplinara, se fac verificari cu privire la modul de solutionare a acestui dosar si s-ar putea ca si anumiti colegi de-ai dumneavoastra din presa sa fie interesati de derularea acestei cauze”.
(...)
“Instanta a stabilit in mod definitiv ca persoana care a fost chemata in judecata, trimisa in judecata de catre procurori a comis o fapta, repet a comis o fapta, insa nu este vinovata de aceasta fapta pentru a fi trasa la raspundere pentru infractiunea de santaj. In viziunea judecatorilor din completul de apel, fapta respectiva nu constituie infractiunea de santaj, dar s-a comis ceva, pentru ca acesta a fost de fapt si motivul arestarii respectivei persoane. Au fost judecatori care au procedat la arestarea ei, la mentinerea in arest pe timp de 6 luni. Dar repet, avem o verificare disciplinara in derulare, vom descoperi, vom investiga”.
(...)
“Moderator: Atunci cand o persoana este achitata nu este nevinovata?
Nu intotdeauna. Atunci cand o persoana este achitata, poate sa fie achitata pentru ca nu s-a savarsit fapta si atunci este o fapta imaginara, sau pentru ca a savarsit fapta dar era de exemplu in stare de legitima aparare sau pentru ca nu raspunde penal, de exemplu era intr-o stare de iresponsabilitate sau de minoritate. Dar pentru a aresta o persoana in conditiile Codului de procedura penala, este suficient sa am niste suspiciuni ca s-a comis o fapta si apoi sa mai am niste indicii ca respectiva persoana incearca sa aduca atingere desfasurarii normale a procesului. (…) In filmele americane intai persoana e arestata. De pe strada, Politia ii pune catusele si o duce la sediu.
Moderator: Cum adica daca esti achitat poti sa fii si vinovat? Nu esti nevinovat?
Nu, nu, nu... Discutia intr-adevar tinde pe o latura tehnica. Va dau un exemplu. Surprindem o persoana cu un cutit in mana langa o victima, autorul plin de sange...
Moderator: Nu, domnule judecator, in cazul acesta...
Dar eu de unde sa stiu?
Moderator: Doamna este achitata...
In cazul acesta vorbim de o infractiune de santaj si de o persoana achitata in final. Persoana care a reclamat fapta, in speta doamna Stanciu, putea sa fie orice judecator din tara asta, si nota bene mai sunt judecatori santajati, cu dosare aflate pe rol in curs de derulare, mai sunt judecatori in situatia aceasta. Revin, daca doamna Stanciu a facut o plangere ca dumneaei s-a considerat santajata si in final Justitia nu i-a dat dreptate, pentru ce sa cerem demiterea femeii din functia de presedinta a Inaltei Curti. Ce legatura are functia pe care o exerciti? E ca si cum eu, judecator astazi, pierd un proces in Romania, si am pierdut vreo doua in Romania, asta inseamna ca nu-s bun ca judecator? Pentru ca e clar ca sunt subiectiv in cauza pe care eu o initiez, dar pana la urma asta e rostul Justitiei, nu sa-mi dea dreptate, problema era daca ii dadea dreptate doamnei Stanciu, sau mie, sau altora. (…) Ea a actionat in calitate de persoana care tocmai sesizase organele de urmarire penala ca s-a comis o infractiune cu privire la ea. Ce era sa spuna in spatiul public, am sesizat organele de urmarire penala dar nu este infractiune? Si mie daca mi se intampla maine sa fiu palmuit sau batut pe strada, voi reclama si voi spune in mod public, am fost...s-a comis o infractiune impotriva mea”.
(...)
“Inspectia Judiciara, ca urmare a dezbaterilor aparute in spatiul public, la solicitarea noastra de ieri a inceput verificarile pentru a se vedea daca este cazul sau nu de o constatare disciplinara comisa de judecatorii sau procurorii care au fost implicati in solutionarea acestei cauze. O luam de la inceput de la cel care a efectuat urmarirea penala, pana la ultimul judecator. Sunt vreo 40 de magistrati in total. Sa vedem daca sunt incalcari ale legii si daca acestea s-au comis cu rea-credinta sau grava neglijenta, pentru ca daca o persoana a fost arestata in afara cadrului legal, fara emiterea mandatului, fara sa existe probe, indicii la dosar, daca judecatorii au actionat cu rea credinta, grava neglijenta, ei trebuie sa fie sanctionati clar... De la avertisment, pana la excluderea din magistratura. Sunt sanctiuni pe care doar CSM le poate aplica. (…) Am spus o suma, nu stiu, s-ar putea sa fie doar 20, nu 40”.

www.luju.ro/institutii/csm/revocati-l-din-csm-in-pofida-sentinte...]

e simpatic acest Danilet si tare as vrea sa stiu Cum ar fi putut niste ziaristi sa o Convinga pe ditamai judecatoarea a-ntiia , a Ro, sa faca un Denunt Mincinos si Calomnios la adresa cuiva ? prin Telepatie , ca se poarta ?

De la: gabigabi2, la data 2015-05-29 18:06:06

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-28 21:29:55

HALUCINANT | Iohannis consideră închisoarea făcută de Rarinca DOAR ”o situație particulară și regretabilă”


recentNEWS.ro May 28, 2015


Președintele României își bate joc d suferința Marianei Rarinca, femeia care a stat șase luni la închisoare, nevinovată, din cauza denunțului calomnios făcut de Livia Stanciu. Iohannis spune că cele 6 luni de închisoare făcute în mod nedrept, reprezintă doar ”o situație particulară și regretabilă”.

Pentru Președintele României, Klaus Iohannis, suferința femeii de 56 de ani de la Galați, băgată după gratii, în mod abuziv, fără să fie vinovată, reprezintă o banalitate ce nu merită atenția lui.

În loc să ia atitudine fermă și să pună piciorul în prag în calitate de Președinte al României și de garant al Constituției și justiției din România, Iohannis se spală pe mâini și refuză să uzeze de prerogativele constituționale și să ceară măcar, ca Livia Stanciu și Kovesi să își dea demisia.

Iohannis i-a răspuns joi, lui Tăriceanu, la scrisoarea trimisă marți, acestuia, scrisoare semnată de alți patru senatori.

Iohannis susține că NU ARE prerogative legale și constituționale, să le demită pe cele două, și că nici nu vrea să le ceară demisia, pe motiv că nu se bagă în justiție.

Deși scrisoarea a fost trimisă de cinci senatori, iar Tăriceanu a trimis-o în calitate de senator și nu de Președinte al Senatului României, Iohannis comite o gafă și îi răspunde doar lui, dar în calitatea de Președinte al Senatului României.

”Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004. În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României”, scrie Klaus Iohannis, în scrisoarea către Tăriceanu.

Iohannis mai spune că:Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

Președintele României cataloghează cele șase luni de închisoare făcute de Mariana Rarinca, fără să fie vinovată, drept ”o situație particulară și regretabilă”.

„În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic. Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice”, spune Iohannis.

Din cauza denunțului calomnios făcut de Livia Stanciu în data de 4 iunie 2014, la DNA, Mariana Rarinca a stat nevinovată la închisoare 191 de zile, doar pentru că a îndrăznit să își ceară banii.

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, în loc să să se achite de datorie, a băgat-o la închisoare pe Mariana Rarinca.

Pe 20 mai 2015, Curtea de Apel București a achitat-o definitiv și irevocabil pe Mariana Rarinca, pe motiv că fapta de care era acuzată, adică de șantaj, nu există.

nu te mai supara, Blackule !
NU ti-e clar ca exista o Cirdasie intre presedinte, premier , min. justitiei, CSM, parlament si Inaltele Poarti americana si europeana ?
au n-ai inteles ca DE ACEEA a fost Ales K. Iohannis si nu Ponta, ca prin mina institutiilor de forta , sa se Stirpeasca Coruptia devenita cronica in Ro ?
dna Rarinca ? eh, e doar o victima colaterala a celor investite cu Drepturi Depline : Stanciu si Kovesi !
intrebarea este : cind se va fi terminat de curatat terenul, in CE fel sau , CUM le vor indeparta din sistem, cind ele si-au construit deja propria retea de influenta ?!

E blat ca in fotbalul golanesc de la noi, Gabi! Asa se explica si cum a iesit Ponta dupa alegeri si in loc sa zica ca asteapta numaratoare voturilor, l-a felicitat pe Iohannis. I s-a oferit solutia sa ramana la guvernare, trasandu-i-se si limitele intre care are voie sa se miste. Si la capitolul asta Ponta sta foarte bine. Este de o lasitate si de o mizerie crancena. E o zdreanta de om.

Este revoltatoare nesimtirea asta! Nu credeam ca dupa 25 de ani de la caderea comunismulu, se mai pot intoarce vremurile cand esti calcat in picioare cu tupeu de catre autoritati, fara sa le pese, fara sa dea nimeni socoteala. Li se rupe, efectiv, de la Iohannis in jos!
Drepturile omului, stat de drept...vax albina, crema puca! Pentru asta am iesit in strada in '89? Pentru asta am stat mai bine de o luna in Piata Universitatii?
Ca sa faca ce vor cu noi, sa se comporte asa cum se comporta stapanii cu slugile? Sa ne bage pumnul in gura?
Care e diferenta? Securitatea te salta de pe strada si te arunca in puscarie, fara motiv, pentru ca nu aveai origine sanatoasa sau erai prea gura sparta. Astia actioneaza la fel!

Ce se urmareste? Sa ne distruga ca natie, sa disparem de pe harta? Imi vine sa vomit! Si cel mai mult ma scarbeste lipsa de reactie a romanilor. Suntem mai indobitociti decat acum 25 de ani, desi asta este aberant. Atunci eram abia iesiti de sub dictatura, cu toate astea exista o societate civila, studenti, intelectuali, muncitori care au iesit in strada si si-au spus parerea. La marsul pentru eliberarea lui Marian Munteanu a fost aproape 1 milion d oameni in strada.

Acum nu mai e nimic. S-a dizolvat si ultima urma de constiinta. A pierit curajul si solidaritatea si s-a dezvoltat ura, ura crancena. Ca securistul asta mizerabil, kaka0n sunt multi.

Ce urmeaza? Nimic bun. S-a ales praful.

29 mai 2015
Nr. 998/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pe o perioada de 24 de ore, de la data de 29.05.2015, ora 15:50 până la data de 30.05.2015, ora 15:50 a inculpatului LAZĂR VASILE cu privire la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:

În intervalul septembrie – decembrie 2008, inculpatul Lazăr Vasile împreună cu inculpata Bologa Irina Lucia, în perioada respectivă agent de poliție în cadrul Inspectorului de Poliție al Județului Galați, a pretins pentru sine și terțe persoane de la un denunțător suma de 20.000 de euro pentru a interveni pe lângă un procuror din cadrul DIICOT - Biroul Teritorial Bacău, astfel încât să-l determine pe acesta să dispună o soluție de netrimitere în judecată față de denunțător, într-un dosar penal în care acesta din urmă avea calitatea de învinuit fiind cercetat pentru infracțiunile de trafic de persoane, trafic de droguri, proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat.
Ulterior, din banii pretinși, inculpata Bologa Irina Lucia a primit de la denunțător suma de 16.000 de euro. Cu toate acestea, denunțătorul a fost trimis în judecată.
Precizăm că, la data de 04 septembrie 2014, inculpata Bologa Irina Lucia a fost condamnată definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție, la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea mai multor drepturi, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.(comunicat din 04.09.2014)

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Inculpatului Lazăr Vasile i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând să fie prezentat, la data de 29 mai 2015, Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6342



Bravo, D N A + S R I !

29 mai 2015
Nr. 996/VIII/3
COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Tîrgu Mureș au dispus trimiterea în judecată
în stare de arest la domiciliu, a inculpatului MEZEI JANOS, primar al municipiului Gheorgheni, județul Harghita, pentru comiterea infracțiunilor de:
- abuz în serviciu,
- șantaj și
- instigare la delapidare.
și în stare de libertate, a inculpatei BARABAS EVA-CSILLA, secretară în cadrul Primăriei municipiului Gheorgheni, la data faptei, pentru comiterea infracțiunii de delapidare.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:
În cursul anului 2013, inculpatul Mezei Janos, în calitate de primar al municipiului Gheorgheni, jud. Harghita, și-a exercitat în mod fraudulos atribuțiile de serviciu, încheind, în numele municipiului Gheorgheni, un contract de vânzare-cumpărare a unei parcele de teren în suprafață de 400 mp, amplasată pe malul Lacului Roșu, prin care a înstrăinat acest bun către o societate comercială, în condițiile în care acest teren nu putea să fie vândut, deoarece constituia parte din capitalul social adus ca aport la S.C. „Monturist”S.R.L, de către Municipiul Gheorgheni (sub forma folosinței bunului, prin concesionarea pe o durată de 49 de ani către respectiva societate).
De asemenea, la data de 17 ianuarie 2015, inculpatul Mezei Janos, l-a somat pe administratorul S.C. „Monturist”S.R.L (denunțător în cauză) ca, până în data de 19 ianuarie 2015, ora 09:00, să vină la sediul primăriei și să-și prezinte demisia din funcția de administrator, în caz contrar urmând a suferi consecințe negative, precum darea în vileag a unor fapte reale și/sau imaginare care îl vor determina să nu mai poată munci și locui în municipiul Gheorgheni.
În acest mod, inculpatul Mezei Janos încerca să îl determine pe administratorul S.C. „Monturist”S.R.L să renunțe la demersurile sale legitime de a obține, prin diverse căi legale (acțiuni civile în justiție, denunțuri penale etc.), restabilirea integrității patrimoniului societății. Acest demers al inculpatului Mezei Janos a avut ca scop asigurarea și pe viitor a folosinței netulburate a terenului de 400 mp, obținut ilegal de către reprezentantul firmei respective, în condițiile arătate mai sus.
La data de 30 ianuarie 2015, judecătorul de drepturi și libertăți, din cadrul Curții de Apel Tîrgu Mureș, a dispus admiterea contestației Ministerului Public și menținerea față de inculpatul Mezei Janos a măsurii controlului judiciar, impunându-i-se acestuia, printre altele, obligația suplimentară de a nu exercita activitatea de primar al municipiului Gheorgheni, jud. Harghita.
Din mijloacele de probă administrate în cauză a rezultat că inculpatul Mezei Janos a continuat să se comporte, în continuare, în anumite situații, ca primar al municipiului Gheorgheni, desfășurând activități pentru determinarea consilierilor locali să adopte, în ședință, textul unei scrisori, al cărei inițiator a fost el însuși.
Acest document urma să fie adresat din partea Consiliului Local Gheorgheni acționarului majoritar al SC Monturist SRL, cu solicitarea ca acesta din urmă să fie convins să îl oblige pe denunțător să-și retragă sesizarea penală formulată împotriva inculpatului.
Dezbaterile ședinței Consiliului Local Gheorgheni din 16 februarie 2015 au fost înregistrate audio-video și stocate pe un suport magnetic aflat în custodia unui consilier la Primăria mun. Gheorgheni – Compartimentul Administrație Publică Locală.
Conținutul acestor înregistrări, deși este, în principiu, accesibil publicului, poate fi pus la dispoziția unei persoane interesate numai în anumite condiții, stabilite clar într-un regulament de ordine și funcționare, adoptat de Consiliul Local Gheorgheni prin HCL nr. 189/2012. Potrivit acestui regulament, un cetățean obișnuit poate solicita copii ale înregistrării, prin depunerea unei cereri în acest sens și plata cheltuielilor de efectuare a copiei. În nicio situație, originalele nu pot fi puse la dispoziția cetățenilor obișnuiți, nici la sediul instituției și nici în altă parte.
În aceste condiții, la data de 17 februarie 2015, inculpatul Mezei Janos, prevalându-se în continuare de funcția sa de primar, deși îi era interzis acest lucru în mod expres, a determinat-o pe secretara sa, inculpata Barabas Eva Csilla, să se deplaseze la biroul consilierului respectiv, să ia înregistrările respective și să i le trimită la domiciliul său, lucru care s-a și întâmplat ulterior.

Procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unui bun mobil aflat în proprietatea inculpatului Mezei Janos.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Harghita cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asiguratorii luate în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.


www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6339

Bravo, D N A + S R I !

29 mai 2015
Nr. 982/VIII/3
COMUNICAT

În completarea comunicatului 978/VIII/3 din 28 mai 2015, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu datele de 28 respectiv 29.05.2015, a inculpaților:

HOGEA CONSTANTIN, primar al municipiului Tulcea, la data faptelor, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- luare de mită,
- efectuare de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, în formă continuată,

GEORGESCU CORNEL CONSTANTIN, administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunii de dare de mită,

În cauză, procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 zile începând din datele de 28 respectiv 29.05.2015, față de inculpații:
POP VALER CONSTANTIN și BRUDIU MARIA, arhitect - șef respectiv secretar în cadrul Primăriei Tulcea, la data faptei, cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit,

HOGEA VALERIA, soția primului menționat, administrator al unei societăți comerciale, cu privire la săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la luare de mită,
- complicitate la efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase, în formă continuată.

În ordonanțele procurorilor se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă care conturează următoarea stare de fapt:
La data de 26 octombrie 2007, inculpații Hogea Constantin, Pop Valer Constantin și Brudiu Maria, în calitate primar, arhitect - șef respectiv secretar în cadrul Primăriei Tulcea, au semnat și eliberat pentru firma administrată de inculpatul Georgescu Cornel Constantin o autorizație de construire a unui bloc de locuințe situat în imediata apropiere a unor obiective cu regim special, fără a se fi obținut avizele prealabile de la Ministerul Justiției și Ministerul Apării Naționale, conform legislației în vigoare.
Această acțiune a avut ca urmare obținerea de către firma respectivă a dreptului de a construi un bloc de locuințe cu încălcarea condițiilor legale, dar și un profit viitor prin vânzarea apartamentelor construite.
Urmare a înțelegerii avută cu inculpatul Georgescu Constantin Cornel dar și în scopul protejării intereselor financiare ale acestuia din urmă, a cărui societate avea încheiate mai multe contracte de prestări servicii și execuție lucrări cu Primăria municipiului Tulcea, la finalizarea lucrărilor, respectiv la data de 21 ianuarie 2009, inculpatul Hogea Constantin a primit, cu titlu de mită, un apartament cu trei camere situat în acel imobil, ocupat în prezent de fiica acestuia din urmă.
Pentru a disimula primirea apartamentului respectiv și pentru a crea aparența că respectivul imobil intră în mod legal în proprietatea inculpatului Hogea Constantin, la aceeași dată, fiica și soția sa, au încheiat cu omul de afaceri un contract de vânzare cumpărare, în care au atestat în mod mincinos faptul că contravaloarea locuinței fusese achitată anterior.
Începând cu luna ianuarie 2015, inculpatul Hogea Constantin, beneficiind de sprijinul soției sale, inculpata Hogea Valeria a desfășurat operațiuni financiare ca acte de comerț, incompatibile cu funcția de primar, în sensul că, uzând de funcția pe care o deținea, s-a comportat ca administrator de fapt al unei societăți comerciale ce aparținea acesteia din urmă.
Concret, în scopul obținerii pentru sine a unor foloase materiale necuvenite reprezentând sume de bani provenite din închirierea unor spații pentru clipuri publicitare, inculpatul Hogea Constantin s-a interesat despre situația juridică a unui imobil din municipiul Tulcea pe care se află amplasat un panou publicitar electronic, prețul practicat pe piață pentru prestarea unor asemenea servicii, obținerea unor modele de contracte de închiriere spațiu publicitar, depunerea de diligențe pentru realizarea spoturilor publicitare, asigurarea asistenței tehnice de specialitate pentru punerea în funcțiune a panoului și asigurarea întreținerii funcționării acestuia.

Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpații Pop Valer Constantin, Brudiu Maria și Hogea Valeria trebuie să respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la Direcția Națională Anticorupție ori de câte ori sunt chemați;
b) să informeze de îndată Direcția Națională Anticorupție cu privire la schimbarea locuinței;
c) să se prezinte la Poliția Municipiului Tulcea, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori sunt chemați;
d) să nu se apropie cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a controlului judiciar și să nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;

Inculpaților li s-a atras atenția că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În cauză, se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând ca inculpații Hogea Constantin și Georgescu Cornel Constantin să fie prezentați, la data de 29 mai 2015, Tribunalului Galați, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.





Bravo, D N A + S R I !

Halucinant ! DNA umbla la dosarul judecatorilor din cazul Rarinca !
By Radu Tudor - May 29, 2015 509 5


Directia Nationala Anticoruptie, face orice pentru a salva scaunul sefei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu. DNA incearca sa obtina anularea hotararii de achitare a Marianei Rarinca, femeia tinuta 6 luni in arest, dupa o plangere a Liviei Stanciu, si achitata apoi definitiv. In acest sens, parchetul lui Kovesi a formulat o contestatie in anulare la Curtea de Apel Bucuresti, impotriva hotararii judecatorilor Risantea Gagescu si Damian Dolache prin care Rarinca a fost achitata definitiv. Informatia a fost prezentata de Lumeajustitiei.ro, in cursul zilei de vineri 20 mai 2015, la rubrica “Vorbe de fumoar”. Spre seara, zvonul ne-a fost confirmat.

Oficiali ai Curtii de Apel Bucuresti ne-au confirmat ca la Sectia I Penala a acestei instante a fost depusa o contestatie in anulare de catre DNA. Motivul este insa unul absurd si care nu poate fi niciodata admis de niste judecatori corecti. Si anume ca judecatoarea Risantea Gagescu ar fi fost lipsita de impartialitate in acest dosar. Motivul este halucinant: Risantea Gagescu, prin hotararea de achitare dispusa, ar fi urmarit sa se razbune pe Livia Stanciu, cea cu care, in 2013, a avut o divergenta in sedinta CSM, in care judecatoarea CAB a sustinut interviul pentru promovarea la ICCJ. Concret, potrivit DNA, Risantea Gagescu nu a fost impartiala si a vrut sa se razbune pentru ca Livia Stanciu s-a opus promovarii ei la ICCJ. De altfel, reprezentantii CAB ne-au informat ca DNA a depus la dosar sedinta cu disputa dintre Gagescu si Livia Stanciu.

Daca DNA sau Stanciu avea dubii, avea posibilitatea sa o recuze pe judecatoare. Nu a facut-o in timpul procesului, ceea ce arata ca nu a avut nimic impotriva

Este evident o incercare disperata a DNA de a salva scaunul Liviei Stanciu si de a ascunde mizeria din cazul Rarinca. O incercare scandaloasa, care confirma informatiile privind represaliile care vor urma la adresa judecatorilor care au achitat-o pe Mariana Rarinca.

Contestatia in anulare a DNA nu are insa nicio sansa de a fi admisa. Asta desigur daca ajunge la un complet corect. O asemenea cerere este inadmisibila, iar in practica a fost respinsa in toate cazurile intrucat partea care ar fi avut suspiciuni privind lipsa de impartialitate si obiectivitate, trebuia sa ceara recuzarea judecatorului in timpul procesului, nu dupa. Avand posibilitatea sa o faca fiind parte in dosar, dar nesolicitand recuzarea judecatorului, Livia Stanciu a fost de acord ca judecatorul este unul impartial si obiectiv. Probabil ca DNA mizeaza pe faptul ca va putea indimida un judecator, prin actiuni repetate de presiuni asupra judecatorilor si prin posibilitatea de a pune pe oricine sub urmarire penala.

Date fiind nenumaratele dovezi ca DNA actioneaza in stil mafiot, avand sute de achitari la activ pentru care nu a raspuns niciun procuror, Lumeajustitiei.ro solicita Parlamentului Romaniei sa elimine DNA din categoria parchetelor care pot instrumenta dosare penale unor magistrati. Asta intrucat gratie acestui parchet, s-a ajuns ca toti judecatorii din dosarele de coruptie sa stea cu frica ca pot deveni oricand tinta unor dosare penale instrumentate chiar de partea din dosar, daca aceasta ar fi nemultumita de solutie. Este contrar oricarui principiu de drept ca una din partile din dosar sa poata deschide dosare penale judecatorului care l-a nemultumit prin solutie, cum are in prezent DNA posibilitatea, datorita unor legi cretine.

O noua forma de presiune asupra judecatorilor

Pe de alta parte, ceea ce face acum DNA nu este altceva decat o noua forma de presiune la adresa judecatorilor. In acest mod, parchetul anticoruptie incearca sa ii avertizeze si sa ii puna la punct pe judecatorii care nu executa comenzile si care nu impartasesc punctul de vedere al DNA.

Totul se intampla dupa ce la inceputul anului, DNA-ul Codrutei Kovesi a criticat zeci de judecatori care au dat achitari in dosarele de coruptie. Asa cum ne amintim, in Raportul anual de activitate al Directiei, prezentat la 24 februarie 2015, toate cele 41 de hotarari definitive de achitare dispuse anul trecut de judecatori, prin care au fost declarate nevinovate 128 de persoane, au fost criticate in mod nepermis sub aspectul temeiniciei si al legalitatii. DNA a comentat dosar cu dosar absolut toate cauzele in care instantele au dat achitari, pentru fiecare dosar concluzia Directiei fiind aceeasi, si anume, ca “Solutia nu este imputabila procurorului”.

“Hotararea instantei de apel este nelegala“, “Solutiile de achitare sunt urmarea unei gresite interpretari a dispozitiilor legale“, “Instanta de apel in mod eronat a apreciat ca fapta nu este prevazuta de lege“, “Achitarea este rezultatul unei evaluari eronate a mijloacelor de proba“, au fost doar cateva dintre sintagmele strecurate in Bilantul pe 2014 al DNA care au iritat asociatiile profesionale ale magistratilor si i-au scandalizat pe judecatorii din intraga tara.

Chiar si Consiliul Superior al Magistraturii si-a aratat, ce-i drept, cu jumatate de masura, indignarea, Livia Stanciu – partenera de nadajde a procurorilor lui Kovesi – numarandu-se printre membrii care au apreciat ca “DNA a gresit aici“.

Si atunci, ca si acum a fost tot o forma de presiune. Au existat inainte multe altele, cum ar fi dosarele deschise de procurori pe solutiile judecatorilor sau anchetele privind modul in care judecatorii au deliberat.

De la: gabigabi2, la data 2015-05-29 18:13:01

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-29 17:40:02REVOCATI-L DIN CSM! – In pofida sentintei de achitare, Danilet si-a permis sa afirme ca Mariana Rarinca a comis un santaj la Livia Stanciu in complicitate cu unii jurnalisti. Reactia furibunda a lui Danilet confirma zvonurile ca mafia de la varful Justitiei vrea sa execute judecatorii care au dat achitare. In loc sa ceara sanctionarea magistratilor care au arestat un om nevinovat, Danilet pune victima la stalpul infamiei: “Instanta a stabilit ca a comis o fapta... S-a comis ceva” (Video)

Vineri, 29 mai 2015 13:23 | Scris de George TARATA



Lumeajustitiei.ro solicita asociatiilor profesionale ale magistratilor si judecatorilor din tara sa analizeze daca nu este cazul sa se declanseze din nou o procedura de revocare a lui Cristi Vasilca Danilet (foto) din CSM, care in loc sa apere independenta Justitiei pune la stalpul infamiei victima unei erori judiciare, compromitand prin aceasta nu doar imaginea CSM, ci si a Justitiei in ansamblul sau. Disperat sa o spele pe Livia Stanciu in scandalul “Rarinca Gate”, judecatorul Cristi Vasilica Danilet mai ca a scos-o vinovata pe Mariana Rarinca, femeia tinuta 6 luni in arest dupa o plangere a sefei ICCJ si achitata definitiv. Mai mult, Danilet, invitat joi seara 28 mai 2015 la TVR, a acuzat ca Rarinca ar fi santajat-o pe Livia Stanciu in complicitate cu anumiti jurnalisti. Practic, in loc sa ceara sanctionarea procurorilor si judecatorilor care au tinut un om nevinovat 6 luni in spatele gratiilor, Vasilica Danilet a anuntat ca CSM va verifica toti magistratii implicati in acest caz, inclusiv judecatorii care au dat solutia de achitare.
Disperarea lui Vasilica Danilet si reactia furibunda a acestuia confirma practic faptul ca mafia de la varful Justitiei pune la cale executia judecatorilor Risantea Gagescu si Damian Dolache de la Curtea de Apel Bucuresti. Este o informatie facuta public si de jurnalistul Ion Cristoiu: “Miercuri, 27 mai 2015, ma intrebam pe cristoiublog.ro, chiar din titlu, Judecatorii care au indraznit s-o achite pe nevinovata Mariana Rarinca vor fi inhatati de Binomul SRI-DNA?! N-au trecut nici doua zile de la aceasta intrebare si raspunsul se conturează deja: Da, Binomul SRI-DNA, coloana vertebrala a Statului de Drepti, ridicat pe ruinele Statului de Drept, pune la cale arestarea celor doi judecatori. Deocamdata e doar pregatirea psihologica. Mai ceva ca in perioada campaniei electorale, cand Binomul si-a reactivat toti adormitii din presa, din politica si din Justitie, rand pe rand jurnalisti nu numai de la site-uri care nu sunt altceva decat Unitati militare, dar si de la ziare si televiziuni de stiri presupus independente, la semnalul dat de Dan Tapalaga, s-au napustit asupra Completului care a achitat-o pe nevinovata Mariana Rarinca”.
Revenind la Cristi Vasilica Danilet, prezentam cateva din declaratiile facute de acesta la emisiunea “Vorbeste liber” de la TVR. Comentariile va apartin.
“Doamna Stanciu a actionat in calitate de persoana fizica si nu in calitate de presedinte a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Demersurile care s-au facut in dosar nu s-au facut de catre dumneaei ca presedinte de Curte Suprema, s-au facut de dumneaei ca persoana vatamata. Si-o sa va dau o stire, ca sa spun asa, in exclusivitate: s-ar putea sa descoperiti si niste ziaristi care impreuna cu persoana in cauza au pus la cale santajul impotriva doamnei Stanciu. Dar in momentul de fata avem o investigatie intr-adevar, disciplinara, se fac verificari cu privire la modul de solutionare a acestui dosar si s-ar putea ca si anumiti colegi de-ai dumneavoastra din presa sa fie interesati de derularea acestei cauze”.
(...)
“Instanta a stabilit in mod definitiv ca persoana care a fost chemata in judecata, trimisa in judecata de catre procurori a comis o fapta, repet a comis o fapta, insa nu este vinovata de aceasta fapta pentru a fi trasa la raspundere pentru infractiunea de santaj. In viziunea judecatorilor din completul de apel, fapta respectiva nu constituie infractiunea de santaj, dar s-a comis ceva, pentru ca acesta a fost de fapt si motivul arestarii respectivei persoane. Au fost judecatori care au procedat la arestarea ei, la mentinerea in arest pe timp de 6 luni. Dar repet, avem o verificare disciplinara in derulare, vom descoperi, vom investiga”.
(...)
“Moderator: Atunci cand o persoana este achitata nu este nevinovata?
Nu intotdeauna. Atunci cand o persoana este achitata, poate sa fie achitata pentru ca nu s-a savarsit fapta si atunci este o fapta imaginara, sau pentru ca a savarsit fapta dar era de exemplu in stare de legitima aparare sau pentru ca nu raspunde penal, de exemplu era intr-o stare de iresponsabilitate sau de minoritate. Dar pentru a aresta o persoana in conditiile Codului de procedura penala, este suficient sa am niste suspiciuni ca s-a comis o fapta si apoi sa mai am niste indicii ca respectiva persoana incearca sa aduca atingere desfasurarii normale a procesului. (…) In filmele americane intai persoana e arestata. De pe strada, Politia ii pune catusele si o duce la sediu.
Moderator: Cum adica daca esti achitat poti sa fii si vinovat? Nu esti nevinovat?
Nu, nu, nu... Discutia intr-adevar tinde pe o latura tehnica. Va dau un exemplu. Surprindem o persoana cu un cutit in mana langa o victima, autorul plin de sange...
Moderator: Nu, domnule judecator, in cazul acesta...
Dar eu de unde sa stiu?
Moderator: Doamna este achitata...
In cazul acesta vorbim de o infractiune de santaj si de o persoana achitata in final. Persoana care a reclamat fapta, in speta doamna Stanciu, putea sa fie orice judecator din tara asta, si nota bene mai sunt judecatori santajati, cu dosare aflate pe rol in curs de derulare, mai sunt judecatori in situatia aceasta. Revin, daca doamna Stanciu a facut o plangere ca dumneaei s-a considerat santajata si in final Justitia nu i-a dat dreptate, pentru ce sa cerem demiterea femeii din functia de presedinta a Inaltei Curti. Ce legatura are functia pe care o exerciti? E ca si cum eu, judecator astazi, pierd un proces in Romania, si am pierdut vreo doua in Romania, asta inseamna ca nu-s bun ca judecator? Pentru ca e clar ca sunt subiectiv in cauza pe care eu o initiez, dar pana la urma asta e rostul Justitiei, nu sa-mi dea dreptate, problema era daca ii dadea dreptate doamnei Stanciu, sau mie, sau altora. (…) Ea a actionat in calitate de persoana care tocmai sesizase organele de urmarire penala ca s-a comis o infractiune cu privire la ea. Ce era sa spuna in spatiul public, am sesizat organele de urmarire penala dar nu este infractiune? Si mie daca mi se intampla maine sa fiu palmuit sau batut pe strada, voi reclama si voi spune in mod public, am fost...s-a comis o infractiune impotriva mea”.
(...)
“Inspectia Judiciara, ca urmare a dezbaterilor aparute in spatiul public, la solicitarea noastra de ieri a inceput verificarile pentru a se vedea daca este cazul sau nu de o constatare disciplinara comisa de judecatorii sau procurorii care au fost implicati in solutionarea acestei cauze. O luam de la inceput de la cel care a efectuat urmarirea penala, pana la ultimul judecator. Sunt vreo 40 de magistrati in total. Sa vedem daca sunt incalcari ale legii si daca acestea s-au comis cu rea-credinta sau grava neglijenta, pentru ca daca o persoana a fost arestata in afara cadrului legal, fara emiterea mandatului, fara sa existe probe, indicii la dosar, daca judecatorii au actionat cu rea credinta, grava neglijenta, ei trebuie sa fie sanctionati clar... De la avertisment, pana la excluderea din magistratura. Sunt sanctiuni pe care doar CSM le poate aplica. (…) Am spus o suma, nu stiu, s-ar putea sa fie doar 20, nu 40”.



e simpatic acest Danilet si tare as vrea sa stiu Cum ar fi putut niste ziaristi sa o Convinga pe ditamai judecatoarea a-ntiia , a Ro, sa faca un Denunt Mincinos si Calomnios la adresa cuiva ? prin Telepatie , ca se poarta ?

Da, este foarte simpatic....si de viata. Iti dai seama la mana cui suntem noi?



www.theodora0303.wordpress.com/tag/judecatorul-cristi-vasilica-d...

29 mai 2015
Nr. 994/VIII/3
COMUNICAT

Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Alba, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție, comise în perioada 2013 - 2015.

În cursul zilei de 29 mai 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 9 locații situate în Municipiul București și județele: Hunedoara, Mureș și Cluj, din care 3 sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Inspectoratului de Jandarmi Județean Alba.

Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.


29 mai 2015
Nr. 984/VIII/3
COMUNICAT

Procurori din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Secția de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție, efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni asimilate celor de corupție și infracțiuni de serviciu, comise în perioada 2010-2012.

În cursul zilei de 29 mai 2015, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 12 locații situate în municipiul București și județele Giurgiu și Ilfov, din care una este sediul unei instituții publice, restul reprezentând sediile unor societăți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.

În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Raportat la actele procedurale efectuate în prezenta cauză, precizăm că, atunci când împrejurările vor permite, vom fi în măsură să oferim detalii suplimentare.


Bravo, D N A + S R I + Jandarmeria !

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-29 18:51:12

De la: gabigabi2, la data 2015-05-29 18:06:06

De la: Black_Friday_, la data 2015-05-28 21:29:55

HALUCINANT | Iohannis consideră închisoarea făcută de Rarinca DOAR ”o situație particulară și regretabilă”


recentNEWS.ro May 28, 2015


Președintele României își bate joc d suferința Marianei Rarinca, femeia care a stat șase luni la închisoare, nevinovată, din cauza denunțului calomnios făcut de Livia Stanciu. Iohannis spune că cele 6 luni de închisoare făcute în mod nedrept, reprezintă doar ”o situație particulară și regretabilă”.

Pentru Președintele României, Klaus Iohannis, suferința femeii de 56 de ani de la Galați, băgată după gratii, în mod abuziv, fără să fie vinovată, reprezintă o banalitate ce nu merită atenția lui.

În loc să ia atitudine fermă și să pună piciorul în prag în calitate de Președinte al României și de garant al Constituției și justiției din România, Iohannis se spală pe mâini și refuză să uzeze de prerogativele constituționale și să ceară măcar, ca Livia Stanciu și Kovesi să își dea demisia.

Iohannis i-a răspuns joi, lui Tăriceanu, la scrisoarea trimisă marți, acestuia, scrisoare semnată de alți patru senatori.

Iohannis susține că NU ARE prerogative legale și constituționale, să le demită pe cele două, și că nici nu vrea să le ceară demisia, pe motiv că nu se bagă în justiție.

Deși scrisoarea a fost trimisă de cinci senatori, iar Tăriceanu a trimis-o în calitate de senator și nu de Președinte al Senatului României, Iohannis comite o gafă și îi răspunde doar lui, dar în calitatea de Președinte al Senatului României.

”Referitor la solicitarea de înlăturare din funcție a președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, precizez că Președintele României nu dispune de asemenea competențe constituționale sau legale. În plus, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și al procurorilor nu prevede instituția demiterii, ci pe cea a revocării, ca modalitate juridică de încetare a unei funcții de conducere exercitate de un judecător sau de un procuror înainte de termenul pentru care a fost numit. Măsura revocării nu poate fi luată de către Președintele României. Aplicarea acestei sancțiuni se poate face numai după parcurgerea unei proceduri ale cărei etape sunt prevăzute de Legea nr. 303/2004. În ceea ce privește solicitarea de înlăturare a celor doi magistrați prin demisie, consider că demisia dintr-o funcție de conducere reprezintă un act unilateral de voință, care nu poate fi determinat sau influențat de nicio autoritate publică, deci nici de către Președintele României”, scrie Klaus Iohannis, în scrisoarea către Tăriceanu.

Iohannis mai spune că:Asigurarea independenței justiției reprezintă un element fundamental al statului de drept, iar potrivit Legii fundamentale, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, fiind singura autoritate publică ce are competenţa să se pronunțe cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor și a procurorilor și, implicit, cu privire la cariera acestora. În conformitate cu prevederile Art. 97 alin.(1) din Legea nr.303/2004, orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. Din această perspectivă, consider că, în măsura în care apreciați necesar, urmează să vă adresați direct Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât Președintele României nu are atribuția de a declanșa, în numele niciunei alte autorități sau persoane, un asemenea demers juridic.

Președintele României cataloghează cele șase luni de închisoare făcute de Mariana Rarinca, fără să fie vinovată, drept ”o situație particulară și regretabilă”.

„În opinia mea, o situație particulară și regretabilă precum cea menționată în scrisoarea dumneavoastră trebuie analizată în primul rând în cadrul autorității judecătorești, cu prioritate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce nu exclude dezbaterea civică asupra ei, însă nu presupune cu necesitate valorificarea unui astfel de precedent în plan politic. Un caz particular, oricât de regretabil ar fi, nu poate constitui un motiv suficient și rezonabil pentru modificarea legislației penale. Pentru adoptarea sau modificarea unor legi este necesară o analiză aprofundată, inclusiv a impactului social și juridic pe care astfel de noutăți le-ar putea produce în viața societății. Codul penal și Codul de procedură penală au intrat în vigoare relativ recent și, din această perspectivă, aplicarea lor pe o durată atât de scurtă nu a permis crearea unei cazuistici suficiente care să inducă o justificare rezonabilă pentru modificarea acestora, separat de orice rațiuni sau interese politice”, spune Iohannis.

Din cauza denunțului calomnios făcut de Livia Stanciu în data de 4 iunie 2014, la DNA, Mariana Rarinca a stat nevinovată la închisoare 191 de zile, doar pentru că a îndrăznit să își ceară banii.

Șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, în loc să să se achite de datorie, a băgat-o la închisoare pe Mariana Rarinca.

Pe 20 mai 2015, Curtea de Apel București a achitat-o definitiv și irevocabil pe Mariana Rarinca, pe motiv că fapta de care era acuzată, adică de șantaj, nu există.

nu te mai supara, Blackule !
NU ti-e clar ca exista o Cirdasie intre presedinte, premier , min. justitiei, CSM, parlament si Inaltele Poarti americana si europeana ?
au n-ai inteles ca DE ACEEA a fost Ales K. Iohannis si nu Ponta, ca prin mina institutiilor de forta , sa se Stirpeasca Coruptia devenita cronica in Ro ?
dna Rarinca ? eh, e doar o victima colaterala a celor investite cu Drepturi Depline : Stanciu si Kovesi !
intrebarea este : cind se va fi terminat de curatat terenul, in CE fel sau , CUM le vor indeparta din sistem, cind ele si-au construit deja propria retea de influenta ?!

E blat ca in fotbalul golanesc de la noi, Gabi! Asa se explica si cum a iesit Ponta dupa alegeri si in loc sa zica ca asteapta numaratoare voturilor, l-a felicitat pe Iohannis. I s-a oferit solutia sa ramana la guvernare, trasandu-i-se si limitele intre care are voie sa se miste. Si la capitolul asta Ponta sta foarte bine. Este de o lasitate si de o mizerie crancena. E o zdreanta de om.

Este revoltatoare nesimtirea asta! Nu credeam ca dupa 25 de ani de la caderea comunismulu, se mai pot intoarce vremurile cand esti calcat in picioare cu tupeu de catre autoritati, fara sa le pese, fara sa dea nimeni socoteala. Li se rupe, efectiv, de la Iohannis in jos!
Drepturile omului, stat de drept...vax albina, crema puca! Pentru asta am iesit in strada in '89? Pentru asta am stat mai bine de o luna in Piata Universitatii?
Ca sa faca ce vor cu noi, sa se comporte asa cum se comporta stapanii cu slugile? Sa ne bage pumnul in gura?
Care e diferenta? Securitatea te salta de pe strada si te arunca in puscarie, fara motiv, pentru ca nu aveai origine sanatoasa sau erai prea gura sparta. Astia actioneaza la fel!

Ce se urmareste? Sa ne distruga ca natie, sa disparem de pe harta? Imi vine sa vomit! Si cel mai mult ma scarbeste lipsa de reactie a romanilor. Suntem mai indobitociti decat acum 25 de ani, desi asta este aberant. Atunci eram abia iesiti de sub dictatura, cu toate astea exista o societate civila, studenti, intelectuali, muncitori care au iesit in strada si si-au spus parerea. La marsul pentru eliberarea lui Marian Munteanu a fost aproape 1 milion d oameni in strada.

Acum nu mai e nimic. S-a dizolvat si ultima urma de constiinta. A pierit curajul si solidaritatea si s-a dezvoltat ura, ura crancena. Ca securistul asta mizerabil, kaka0n sunt multi.

Ce urmeaza? Nimic bun. S-a ales praful.

Da !
la tot ce-ai spus si intrebat raspunsul este DA !

COMUNICAT




În cursul lunii aprilie 2015, în dosare de corupție instrumentate de DNA, au rămas definitive un număr total de 23 de hotărâri judecătorești prin care au fost condamnați 43 de inculpați, dintre care: 1 preşedinte consiliu judeţean, 1 judecător, 1 procuror, 1 grefier, 2 avocaţi, 2 primari, 2 viceprimari, 1 preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federaţiei Române de Fotbal, 1 adjunct al şefului unui Inspectorat Școlar Județean ş.a.
Pedepsele dispuse de judecători faţă de cei 43 de inculpaţi sunt cuprinse între 7 ani închisoare şi 6 luni închisoare cu suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei.

Detalii se regăsesc pe pagina de Internet, la adresa www.pna.ro, secțiunea „Comunicate – hotărâri definitive de condamnare”.

Având în vedere că, în multe cazuri, între pronunțarea deciziilor, motivarea acestora și transmiterea acestor decizii de către instanțele de judecată, în format electronic, se înregistrează o anumită diferență de timp, DNA a decis publicarea unor informări cu privire la soluțiile de condamnare definitive, la momentul pronunțării acestora, sub formă de comunicate de presă.
În acest fel, DNA răspunde cerinței de informare a opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupție, inclusiv asupra finalității dosarelor trimise spre judecare.




BRAVO, D,N,A + S.R.I. !

MINISTERUL PUBLIC
DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE


Eurobarometrul
Investigaţii de succes în materia infracţiunilor de corupţie




România 34%
media europeana 26%

Dosare înregistrate în perioada 15.05.2013 – 15.05.2014
4183 dosare penale înregistrate


Calitatea persoanelor în dosarele înregistrate

• 1 ministru
• 2 foşti miniştrii (unul şi europarlamentar)
• 2 senatori
• 3 deputaţi
• 3 Președinţi Consiliu Județean şi 1 vicepreședinte Consiliu Județean
• 45 primari
• 1 fost Președinte Casa Națională de Asigurări de Sănătate
• 1 inspector șef IPJ
• 7 judecători
• 2 procurori


Dosare soluţionate

Dosare trimise în judecată – 262
 3 prin sesizarea instanţei de judecată cu acordul de
recunoaştere a vinovăţiei inculpatului

Inculpaţi trimişi în judecată – 910
 6 prin sesizarea instanţei de judecată cu acordul de
recunoaştere a vinovăţiei inculpatului


Infracţiunile reţinute în dosarele trimise în judecată

• 121 infracțiuni de luare de mită
• 61 infracțiuni de dare de mită
• 128 infracțiuni de trafic de influență
• 65 infracțiuni de cumpărare de influență
• 349 infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut
pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit
• 120 infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE
• 178 infracțiuni de înșelăciune
• 146 infracțiuni de evaziune fiscală
• 45 infracțiuni de spălare de bani
• 27 infracțiuni de constituire sau aderare la un grup infracțional
organizat

Calitatea persoanelor trimise în judecată

• 6 deputați, dintre care:

. 1 fost vice Prim Ministru; 1 fost ministru
• 3 senatori, din care 1 fost ministru
• 1 membru al Parlamentului European
• 5 Președinți și 1 vicepreședinte Consilii județene
• 39 primari și viceprimari
• 3 consilieri ministru
• 2 directori generali ai unor trusturi de presă


Calitatea persoanelor trimise în judecată

• 11 judecători
• 9 procurori
• 22 avocați
• 28 ofițeri de poliție
• 20 de oficiali vamali
• 53 ofițeri Jandarmerie
• 8 ofițeri superiori Ministerul Apărării Naționale
• 6 comisari Garda Financiară
• 3 comisari Garda de Mediu

Calitatea persoanelor trimise în judecată

• 1 prefect și 2 subprefecți
• 1 fost președinte ANAF
• 1 Președinte Camera de Comerț și Industrie
• 1 Președinte, 1 vicepreședinte și 1 Secretar General Autoritatea de
Supraveghere Financiară
• 1 Președinte Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților
• 8 directori Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură
• 1 președinte Federația română de Fotbal
• 1 președinte Liga Profesionistă de Fotbal
• 1 Președinte al Federației Române de Box


Condamnări

281 hotărâri de condamnare privind 857 inculpați, din care:
• 4 miniștri și foști miniștri
• 1 fost europarlamentar
• 4 deputați (din care 1 fost Prim ministru)
• 1 senator
• 11 primari
• 5 judecători
• 3 procurori (printre care 1 adjunct al Procurorului General)


Tipologii de comitere a faptelor de corupţie

Miniștri și secretari de stat:

• atribuire ilegală de contracte din fonduri publice
• numiri în funcții publice
• demersuri pentru modificarea unor legi

Reprezentanţi ai puterii locale:

• atribuire ilegală a unor contracte din fonduri publice, în schimbul unor
foloase
• subevaluare a bunurilor în operațiuni comerciale (executări silite,
vânzare/cumpărare) în favoarea anumitor persoane, societăți
comerciale
• restituire ilegală unor bunuri către anumite persoane
• 1 rector și 1 prorector universitate


Tipologii de comitere a faptelor de corupţie

Magistrați și ofițeri de poliție:

• decizii favorabile în dosare civile sau penale în schimbul unor
bunuri/bani/servicii

Vameși și polițiști de frontieră:

• favorizarea unor persoane care fac contrabandă (țigări, alcool)

Directori de companii naționale și regii:

• fraudare licitații atribuire contracte din bani publici
• plăți ilegale sau preferențiale către anumite firme
• folosire de informații confidențiale în scopul obținerii de foloase

PROVOCĂRI

• Garantarea independenţei şi stabilităţii instituţionale
• Păstrarea competenţelor actuale
• Asigurarea resurselor financiare
• Instrumente legislative eficiente

Halucinant ! DNA umbla la dosarul judecatorilor din cazul Rarinca !
By Radu Tudor - May 29, 2015 2476 22


Directia Nationala Anticoruptie, face orice pentru a salva scaunul sefei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Livia Stanciu. DNA incearca sa obtina anularea hotararii de achitare a Marianei Rarinca, femeia tinuta 6 luni in arest, dupa o plangere a Liviei Stanciu, si achitata apoi definitiv. In acest sens, parchetul lui Kovesi a formulat o contestatie in anulare la Curtea de Apel Bucuresti, impotriva hotararii judecatorilor Risantea Gagescu si Damian Dolache prin care Rarinca a fost achitata definitiv. Informatia a fost prezentata de Lumeajustitiei.ro, in cursul zilei de vineri 20 mai 2015, la rubrica “Vorbe de fumoar”. Spre seara, zvonul ne-a fost confirmat.

Oficiali ai Curtii de Apel Bucuresti ne-au confirmat ca la Sectia I Penala a acestei instante a fost depusa o contestatie in anulare de catre DNA. Motivul este insa unul absurd si care nu poate fi niciodata admis de niste judecatori corecti. Si anume ca judecatoarea Risantea Gagescu ar fi fost lipsita de impartialitate in acest dosar. Motivul este halucinant: Risantea Gagescu, prin hotararea de achitare dispusa, ar fi urmarit sa se razbune pe Livia Stanciu, cea cu care, in 2013, a avut o divergenta in sedinta CSM, in care judecatoarea CAB a sustinut interviul pentru promovarea la ICCJ. Concret, potrivit DNA, Risantea Gagescu nu a fost impartiala si a vrut sa se razbune pentru ca Livia Stanciu s-a opus promovarii ei la ICCJ. De altfel, reprezentantii CAB ne-au informat ca DNA a depus la dosar sedinta cu disputa dintre Gagescu si Livia Stanciu.

Daca DNA sau Stanciu avea dubii, avea posibilitatea sa o recuze pe judecatoare. Nu a facut-o in timpul procesului, ceea ce arata ca nu a avut nimic impotriva

Este evident o incercare disperata a DNA de a salva scaunul Liviei Stanciu si de a ascunde mizeria din cazul Rarinca. O incercare scandaloasa, care confirma informatiile privind represaliile care vor urma la adresa judecatorilor care au achitat-o pe Mariana Rarinca.

Contestatia in anulare a DNA nu are insa nicio sansa de a fi admisa. Asta desigur daca ajunge la un complet corect. O asemenea cerere este inadmisibila, iar in practica a fost respinsa in toate cazurile intrucat partea care ar fi avut suspiciuni privind lipsa de impartialitate si obiectivitate, trebuia sa ceara recuzarea judecatorului in timpul procesului, nu dupa. Avand posibilitatea sa o faca fiind parte in dosar, dar nesolicitand recuzarea judecatorului, Livia Stanciu a fost de acord ca judecatorul este unul impartial si obiectiv. Probabil ca DNA mizeaza pe faptul ca va putea indimida un judecator, prin actiuni repetate de presiuni asupra judecatorilor si prin posibilitatea de a pune pe oricine sub urmarire penala.

Date fiind nenumaratele dovezi ca DNA actioneaza in stil mafiot, avand sute de achitari la activ pentru care nu a raspuns niciun procuror, Lumeajustitiei.ro solicita Parlamentului Romaniei sa elimine DNA din categoria parchetelor care pot instrumenta dosare penale unor magistrati. Asta intrucat gratie acestui parchet, s-a ajuns ca toti judecatorii din dosarele de coruptie sa stea cu frica ca pot deveni oricand tinta unor dosare penale instrumentate chiar de partea din dosar, daca aceasta ar fi nemultumita de solutie. Este contrar oricarui principiu de drept ca una din partile din dosar sa poata deschide dosare penale judecatorului care l-a nemultumit prin solutie, cum are in prezent DNA posibilitatea, datorita unor legi cretine.

O noua forma de presiune asupra judecatorilor

Pe de alta parte, ceea ce face acum DNA nu este altceva decat o noua forma de presiune la adresa judecatorilor. In acest mod, parchetul anticoruptie incearca sa ii avertizeze si sa ii puna la punct pe judecatorii care nu executa comenzile si care nu impartasesc punctul de vedere al DNA.

Totul se intampla dupa ce la inceputul anului, DNA-ul Codrutei Kovesi a criticat zeci de judecatori care au dat achitari in dosarele de coruptie. Asa cum ne amintim, in Raportul anual de activitate al Directiei, prezentat la 24 februarie 2015, toate cele 41 de hotarari definitive de achitare dispuse anul trecut de judecatori, prin care au fost declarate nevinovate 128 de persoane, au fost criticate in mod nepermis sub aspectul temeiniciei si al legalitatii. DNA a comentat dosar cu dosar absolut toate cauzele in care instantele au dat achitari, pentru fiecare dosar concluzia Directiei fiind aceeasi, si anume, ca “Solutia nu este imputabila procurorului”.

“Hotararea instantei de apel este nelegala“, “Solutiile de achitare sunt urmarea unei gresite interpretari a dispozitiilor legale“, “Instanta de apel in mod eronat a apreciat ca fapta nu este prevazuta de lege“, “Achitarea este rezultatul unei evaluari eronate a mijloacelor de proba“, au fost doar cateva dintre sintagmele strecurate in Bilantul pe 2014 al DNA care au iritat asociatiile profesionale ale magistratilor si i-au scandalizat pe judecatorii din intraga tara.

Chiar si Consiliul Superior al Magistraturii si-a aratat, ce-i drept, cu jumatate de masura, indignarea, Livia Stanciu – partenera de nadajde a procurorilor lui Kovesi – numarandu-se printre membrii care au apreciat ca “DNA a gresit aici“.

Si atunci, ca si acum a fost tot o forma de presiune. Au existat inainte multe altele, cum ar fi dosarele deschise de procurori pe solutiile judecatorilor sau anchetele privind modul in care judecatorii au deliberat.

eiiii, iaca un lucru bine facut , intr-adevar, de catre T. Basescu : " Independenta Justitiei " prin inalta moralitate si conduita profesionala a " cheilor " avute la dispozitia lui !

MINISTERUL PUBLIC
DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE




Calitatea persoanelor trimise în judecată

• 11 judecători
• 9 procurori
• 22 avocați
• 28 ofițeri de poliție
• 20 de oficiali vamali
• 53 ofițeri Jandarmerie
• 8 ofițeri superiori Ministerul Apărării Naționale
• 6 comisari Garda Financiară
• 3 comisari Garda de Mediu

Trepanatilor, asteptati motivarea hotararii judecatoresti in cazul mariana rarinca, apoi incercati s-o dati cu presupusul, habarnistilor.

V-au imbeclizat si isterzat A3-ul, decervelatior, iar speta mariana rarica este un eveniment perfect si nesperat pe taraba celor din mass-media, care va imbecilizeaza cu spor si voie buna , cat si pe nottesurile politrucilor mafioti transpartinici, care vor incerca sa denatureze cadrul legislativ in asa fel incat D N A -ul si justitia sa poata reveni sub slinoasele lor labe de mafioti consacrati.

A propos, nu va mai chinuiti sa denigrati jstitia si magIstratii DNA-ului, voi, amaratilor shtiftari, SUNTETI NISTE SHULFE imbecilizate, ipocrite si nesimtte, n-o sa reusiti sa decredibilizai Justtia sau sa denigrati DNA-ul, mai bine, mai apasat si mai tenace, decat a reusit insusi base si udrea.

Din nefericire, in ultimile doua luni, base este singurul fost sef de stat eurpean care a reusit sa-si denigreze intr-un mod inimaginabil de eficient, sinura lui realizre notabila din cele doua mandate:INDEPENDENTA si INTEGRITATEA JUSTITIEI.

Felicitari BASE, complimente stoarfei din Plescoi !

Pare-se ca, BASISTII l-au pacalit pana si pe BASE, ei chiar au crezut, sustinut si consolidat realizarea si transpunerea/implementarea PRACTICA, (este in trend termenul sau la moda printre olitrucii romaNIEI) a conceptul STAT DE DREPT.