Info
x
Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 16:33
De la: Silver9AM, la data 2011-04-10 13:26:58De la: gabigabi, la data 2011-04-10 10:41:50De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 07:02:54ANOMIE,ANARHIE mai mare prostie ,inca nu mi-a fost dat sa citesc inca ! omule, voua va e drag AUTORITARISMUL si asta Nu are nimic de'aface cu Democratia ! ca-i de dreapta sau de stinga, tot un drac e si marele vostru Reformator ASTA VREA : sa fie SEF ....Rege, Imparat, orice, dar sa aibe toata puterea ! atita timp cit primul om in Stat incalca Constitutia zi de zi, acel Stat Nu mai e un STAT DE DREPT ! e un stat de tip Mafiot, PD e famiglia care-i controleaza toate structurile si el , NASU' .... JUPINU' atotputernic ,la care te duci cu sarut-mina !  P.S. cind primele restructurate vor fi bugetele presedentiei, ale guvernului, ale agentiilor guvernamentale , Atunci voi crede ca nu mincati maron- pina atunci, pofta buna ! 
|
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 16:56
De la: gabigabi, la data 2011-04-10 16:33:30De la: Silver9AM, la data 2011-04-10 13:26:58De la: gabigabi, la data 2011-04-10 10:41:50De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 07:02:54ANOMIE,ANARHIE EU NU MA PRONUNT ASUPRA CULORII ,MANCARII PE CARE O GATESTI SI O SERVESTI LA MASA.....GUSTURILE NU SE DISCUTA......IAR O TEORIE MAI TAMPITA SI SUPOZITII MAI CRETINE NU AM AUZIT.........BLEHHHHHHH Raporteaza abuz de limbaj
� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.
|
|
Mos_tautu 235 mesaje Membru din: 25/03/2011 |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 17:17
De la: gabigabi, la data 2011-04-10 16:33:30De la: Silver9AM, la data 2011-04-10 13:26:58De la: gabigabi, la data 2011-04-10 10:41:50De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 07:02:54ANOMIE,ANARHIE Ce fata buna. Ii place doar autoritarismul lui Crin.Cine clinteste in front sunt dati afara,chiar daca sunt deputati. dar mata ne asiguri ca venit la putere va fi democrat. care democratie? DEMOCRATIA LUI? Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 17:56
De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 17:17:07De la: gabigabi, la data 2011-04-10 16:33:30De la: Silver9AM, la data 2011-04-10 13:26:58De la: gabigabi, la data 2011-04-10 10:41:50De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 07:02:54ANOMIE,ANARHIE E SINDROMUL OMULUI CARE CERSESTE...... DACA AZI PRIMESC DE POMANA X LEI,VOI FACE SI VOI........SI PANA LA URMA CA SI ZILELE PRECEDENTE ........TOT PE MATOLEALA DA ......STRANSURA.........VORBE DOAR VORBE,AS VREA SA VAD UNUL DIN ACESTI ASA ZISI SEFI DE PARTIDE DIN OPOZITIE LA COMANDA IN PERIOADA 2009.....SI CAT O MAI DURA........ Raporteaza abuz de limbaj
� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 18:11
De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 17:17:07De la: gabigabi, la data 2011-04-10 16:33:30De la: Silver9AM, la data 2011-04-10 13:26:58De la: gabigabi, la data 2011-04-10 10:41:50De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 07:02:54ANOMIE,ANARHIE nu," Democratia"lui Basescu !  dar de ce-ti place mai mult democratia aluia si nu a astuia ? care-i deosebirea de substanta , ia sa aud ?!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 18:23
De la: Silver9AM, la data 2011-04-10 17:56:38De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 17:17:07De la: gabigabi, la data 2011-04-10 16:33:30De la: Silver9AM, la data 2011-04-10 13:26:58De la: gabigabi, la data 2011-04-10 10:41:50De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 07:02:54ANOMIE,ANARHIE VOI ATI DECLANSAT RAHATUL ASTA si acum va dati Victime care se Sacrifica de dragul romanilor ? nu mai suntem Zoaie, popor de mina a doua si Cancere ? astea-s cuvintele cu care acest presedinte de tara Democratica si-a gratulat poporul iubit ! intr-o tara cu adevarat DEMOCRATICA, omul zbura in urmatoarele 5 minute....stii tu poanta cu ele si Cramponarea de PUTERE , caci e BOLNAV DE PUTERE ! ....dar, ce sa vorbesc cu tine ca oricum intelegerea ta e atit de limitata...de cagula si tare putin se vede pe acolo si ala, directionat pe comanda SEFULUI ....deci, neicusorule tu nu prea esti in masura de a fi echidistant....Organu ' e la mina Sefului !  
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 20:31
De la: gabigabi, la data 2011-04-10 18:23:09De la: Silver9AM, la data 2011-04-10 17:56:38De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 17:17:07De la: gabigabi, la data 2011-04-10 16:33:30De la: Silver9AM, la data 2011-04-10 13:26:58De la: gabigabi, la data 2011-04-10 10:41:50De la: Mos_tautu, la data 2011-04-10 07:02:54ANOMIE,ANARHIE ORICAT AI INCERCA SA MA JIGNESTI,NU'TI VOI RASPUNDE......NU AVEM ACELEAS PARERI DAR EU LE RESPECT PE ALE TALE (AR FI BINE SA FIE SI INVERS.......DAR......) PS. NU PORT CHIPIU SI NICI CAGULA......... Raporteaza abuz de limbaj
� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.
|
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 20:47
DIAPERARE SI DEPRIMARE INAINTE DE VOTUL DIN 7 IUNIE
Toate partidele cu exceptia PD-L au intrat intr-o stare de deprimare si disperare in acest moment cand activitatea lor politica este supusa referendumului popular. Grele presimtiri au azi cei din PSD,PNL,PRM,PNTCD etc. Disperare si tristete domeneste azi in partidele care au adoptat sistemul baroniadelor sau a oligarhilor.Cand Dl.Presedinte a spus ca nimeni care a tratat infiintarea companiei de electricitate,ultimul tun de amploare a PSD si PNL,fiori reci au trecut pe spinarea celor care si-au facut din politica sursa de imbogatire. Biblia spune ca bogatia nu este un viciu,un pacat dar maniera de obtinere si folosire a ei este un mare pacat daca este facuta in stilul baronilor si oligarhilor actuali.Crearea complexului politico-economic este un act de banditism social impotriva poporului roman adus in stare de infometare.Poate ca nimic nu este mai clar decat opozitia acerba a oligarhilor de a mari cu cateva sute de lei lefurile educatorilor. In momentul de fata asistam la o asa numita vanzoleala a disperatilor si cum un lucru care a inceput rau se sfarseste si mai rau,toata clasa politica expirata(PNL,PSD,PRM,UDMR,PC) a intrat in panica. -Primul lucru care le vine in minte este,ceea ce cred ei ca merge sau mergea cand ei castigau multe voturi,adica masuri populiste:liberalii dau bani celor care au depus bani pomeni sau pentru a rasp�unde santajului PSD,dau pensii,dau bani grei primarilor PSD,PNL si UDMR,Conservatorii ii deplang pe chiriasi si in general pe toti saracii(Doamne,cine le-a dat drept de vot saracilor?). PSD-istii dupa ce au reconstituit baroniada in frunte cu Iliescu cel cinstiti si sarac dar si cu nepotul matusii Tamara promit pensii si mai mari,indemmizatii aiuritoare la diferite categorii sarace,om in spatiu,25000 euro pentru romanii din afara,milionul de case si 2000 Km autostrada(adica de 10 ori ce nu au facut in peste 10 ani de guvernare),PRM promite scaparea tarii de tradatori in acelasi spirit extremist demagogic iar UDMR divizat asteapta sa-i mai pice o intrarea la un guvern de impotenti similar cu ceea ce fac acum si,sa puna copiii romani sa invete maghiara. -Partidele chipurile se reorganizeaza,fac strategii dar de fapt in penurie de oameni si idei recurg la personalitati care au ratat deja in politica si la metode demagogice. -Basesco-fobia sau mai degraba ura fata de Basescu fac aceste partide,care de fapt nu tin la nici o ideologie pe care o pretind a o avea si,considera ca singurul liant este ura si unirea in ura fata de Basescu.Dl.Iliescu numeste pe Tariceanu si Olteanu-Wass dreapta cinstita,adica aceia de care are el nevoie. In loc sa vada cauza declinului electoral in propria lor activitate,activistii acestor partide invinovatesc PD-L si pe Presedinte de tot insuccesul lor,sau cum s-ar spune sa moara si capra vecinului. Groaza reformarii clasei politice ii face sa-si piarda ratiunea,iar lipsa de ratiune,emotiile,ura nu pot fi buni sfatuitori,chiar daca pentru sfaturi tocmesc profesionisti occidentali. -Una dintre temele propagandei impotriva dlui Presedinte Basescu este si aceia ca acesta ar intentiona sa faca un mare partid prezidential si ca ar putea merge chiar mai departe pentru a realiza un partid prezidential,desi si PSD a fost partid prezidential. Acum,problema unui partid prezidential mi se pare normala,daca socotim ca fiecare candidat la presedintie este emanatia unui partid politic,iar sansele de succes sunt cu atat mai mari cu cat acest partid pro-prezidental este mai mare. Sa vedem cum planuieste Felix sa apere tara de acest pericol: -Prima actiune ar fi izolarea PD-L pentru ca ar fi samburele partidului prezidential.El chiama la aceasta actiune PRM,PSD,PNL adica principalele partide ale parlamentului a caror viitor parlamentar este amenintat. -Mai mult,in goana sa de a gasi o noua gazda pentru a fi parazitata(iar a cazut PSD de ciocarlan),in vederea trecerii pragului parlamentar,el propune,pur si simplu un Pol,pe care il numeste pol social (format din PNL,PC,PSD,PRM) si care ar avea ca principala tinta de a bara calea dlui Basescu spre un nou mandat prezidential. Putem afirma acum,fara frica de a gresi,ca in Romania se contureaza un Partid unic,nu prezidential ci un PARTID UNIC ANTI-BASESCU(PUAB) in care tot ce este reactionar,de la national-comunisti,la comunisto-securisti,criptocomunisti sau oligarhii petroliberali,toti impreuna se unesc pentru a combate Presedintele,pentru ca acesta : -a activat parchetele anticoruptie si -a facut justitia sa functioneze si sa faca victime printre delincventi -pentru ca nu poate sa ascuta creioane la Cotroceni si s-a speriat de felul cum este guvernata tara. -pentru ca a condamnat comunismul -penru ca a pus la dispozitia CNSAS peste 2 milioane de dosare -pentru succesul sau politic si carisma sa. Iata ce tablou sumbru are clasa politica inainte de alegeri. Electoratul din 2012 nu mai este totusi cel din 2004 sau din 1990.Multe s-au schimbat dar fostii politicienii din grupul celor 322 au orbit demult. 1 |
|
|
|
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 20:48
Cleptocratia,reactiunea si teoria conflictului
Acei ce poarta jugul Si a-l purta mai vor, Sa-l poarte mai departe, Spre rusinea lor. Intr-o societate nu conteaza valoarea numerica a populatiei,spun psihosociologii,ci conteaza ponderea populatiei participative,a populatiei constiente si dornice de a lua parte la viata cetatii,la viata sociala. Din pacate in Romania avem de-a-face mai degraba cu o multime,poate un popor dar nu avem de-a-face cu cetateni constienti. De acest lucru au avut grija toate clasele de conducatori politici,de la fascisti,comunisti ,pana la democratia originala creata de PSD si liderii sai dupa 1989. O alta problema de psihologie sociala o constituie asa zisa teorie a conflictului in societate.Fara conflict si rezolvarea lui omenirea ar sta inca in epoca de piatra iar deosebirea in civilizatie si bogatie dintre tarile lumii si ale Europei este tocmai ca prin conflict,uneori revolutie mai mult sau mai putin sangeroasa societatile au devenit avansate,mai bogate,mai spirituale. Am spus aceste considerente introductive pentru a caracteriza mai bine situatia politica si sociala din tara noastra. Tara mioritica care iubeste linistea,iubeste neschimbarea,soarta o considera predestinata,Romania,mai bine zis romanii s-au erijat in a fi sclavii tuturor,sclavii conducatorilor autocrati,ai politicienilor corupti,ai strainilor care in acest mediu au gasit cea mai propice modalitate de a exploata in folosul lor defectele fundamentale ale romanilor. Clasa noastra politica actuala este construita total dupa aceste considerente.Organe de conducere ale tarii,justitie,organe de ordine sunt construite nu spre binele cetatenilor ci pentru cleptomania personala,creind acea clasa pe care chiar presa straina a denuimit-o cleptocratie. Prin fascinatie,minciuna,desbinare cleptocratia s-a mentinut la putere in continuitate de la regimul comuinist si probabil ca vor domina Romania ani multi. In acest context apare un om politic,un Becket roman,care ca si personajul istoric poate a avut pacate in viata lui dar care acum isi ia rolul de lider politic in serios.Este vorba de dl.Basescu care a devenit un lider hotarat de a schimba Romania,chiar in acest context in care simtul cetatenesc nu este prea desvoltat in tara noastra. Conflictul creat cu cleptocratia este legitim si face parte din revolutia sociala pe care Basescu vrea sa o infaptuiasca. Fata de aceasta intentie a lui,fata de faptul ca cleptocratia constata ca nu este de al lor,acestia au declansat un val de ura,de minciuni si violente care pot merge pana la anihilarea Presedintelui. In fond ce a facut presedintele? -A incercat sa creeze o justitie independenta care sa reactioneze si la coruptia clasei politice. -A condamnat in numele statului Comunismul ca pe un regim criminal -A deschis dosarele fostei securitati pentru ca cetatenii sa nu mai fie santajati. -A fost intolerant cu un guvern ca emanatie a grupurilor oligarhice,asa cum a fost in toate regimurile de dupa 1989. -A dorit ca institutiile statului sa functioneze democratic si toti sa fim egali in fata acestor institutii. Profitand de nivelul scazut al simtului politic al romanilor,cleptocratia transpartinica a pornit un rasboi contra-revolutionar,predicand linistea,neimplicarea,lasarea tarii in mainile oligarhilor. Emitand asa numita conflictualitate a dlui Basescu,cleptocratia a mers pana acolo incat Constitutia creata de ei la impulsul Europei sa fie violata,incalcata,sa rupa orice idee de dreptate sociala si prin orice mijloace sa scape de Basescu,chiar pana la eliminarea sa fizica. In acest context Basescu apeleaza la aceia pentru care se sacrifica,la popor,notiune pe care cleptocratii au pervertit-o. Exte un examen dificil.Cleptocratia s-a unit transpartinic,cei 322 reprezinta ¾ din parlament,adica ar reprezenta aceiasi proportie din cetatenii tarii.Oligarhii prin metodele lor specifice,dominand presa si TV mint si deturneaza realitatea iar daca nu pot, incalca cele mai importante legi pentru a scapa de Basescu. Este un greu examen pentru romani,pentru tinerii din noua generatie care trebuie sa arate lumii ca ei sunt altceva decat p�arintii lor care au trait in servitudine. Rasboiul va fi dur dar el va decide viitorul Tarii. Daca va invinge cleptocratia Romania decenii in sir va fi cum este azi.daca va invinge Basescu si alaturi de el va sta tineretul,cetatenii Romaniei exista sansa de a intra in Europa cu adevarat. Deci la referendum se joaca viitorul Romaniei. Daca nu ne vom prezenta,nu vom spune nu cleptocratiei inseamna ca le servim pe tava acestora VIITORUL ROMANIEI. |
|
Gandirea_Politica 259 mesaje Membru din: 5/03/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 21:13
EPOCA GOGOMANILOR
DEX-ul ne spune ca,GOGOM�N este o persoana care vadeste lipsa de caracter �i de inteligenta; prostanac; bleg. In politica termenul a fost la noi introdus de dl.Iliescu si pe drept cuvant ca a nimerit-o cu cuvantul prostanac,cel putin din ceea ce cunoastem pana in prezent. Ceea ce nu a spus-o franc dl.Iliescu este ca de fapt,ne aflam intr-o epoca a gogomanilor,dupa unii ,a GUGUMANILOR in politica. Daca taceai filosof ramaneai spune poporul.Numai ca Gogomanii nostri din politica ies la talk-show-uri si isi devoaleaza imediat identitatea gogomana. Iata ca lamentarea liberala devine tot mai patetica atata timp cat gogomanii acestui partid apar la TV si sub umbrela dlui Patriciu nu fac altceva decat sa distruga unitatea unei drepte firave. S-au cum se spune repeta patania omului fara noroc care vrea sa vada cum trece orbul pe pod si astfel nu vede punga cu galbeni care era pusa de Dumnezeu chiar in mijlocul podului. Una din temele GOGOMANILOR o reprezinta aceia ca dl.Basescu ar fi un dictaor. Pai ia spuneti dv.insulte ca bolsevic,golan,marinar,prost,betiv etc presedintilor Coreei de Nord,Belarusului,Iranului ,dar sa fiti cel putin turisti in aceste tari sa vad ce va face Basescu si ce va face adevaratii dictaori. Numesc comunisti pe oricine nu impartasesc aberatiile zise liberale,se utilizeaza cu usurinta cuvinte ca securist,pupincurist numai pentru ca felul lor de a vedea dreapta romaneasca este criticata. In ultima vreme GOGOMANII transpartinici au prins din sbor o alta prostie,Dl.basescu este Profesorul.Deci nu marlanul,marinarul,betivul.Deodata a devenit dl.profesor. Pai asta este mai mult decat o gogomanie.Si o face in primul rand Norica,cea care,in acelasi timp cere agresiv dlui Presedinte postul prin care sa aiba justitia subordonata oligarhilor. Dl.Basescu si PD-L au facut serioase apeluti la unitate cu PNL dar PNL a preferat aliante cu PSD si PRM,cu dl. Iliescu,pe care il numeau candva bolsevic,dar tare bun este cand da voturi pentru a ramane la putere sau pentru buget si cu care un partid autoproclamat de dreapta face aliante subterane dar cunoscute de toti. PNL a intrat in randul celor 322 cu care s-a asociat pentru a da afara dictatorul,adica pe Basescu, care a condamnat solemn comunismul si acum va condamna pactul Ribentrop-Molotov. De fapt GOGOMANII sunt niste desorientari. Ba fac pol de dreapta cu dl.Milut si Constantineescu ,ba amana alegerile pentru a nu primi ceea ce merita de la electorat ,dar au orbul gainilor nevazand ca dreapta poate fi puternica cu PNL+PD-L. Dece? Pentru a salva cativa oligarhi,cativa ministri penali care tradeaza liberalismul aliindu-se cu bolsevicii din PSD. Este oare bugetul pe 2008 buget liberal? Trebuie sa fii foarte subtire la minte ca sa sustii acest lucru. Si toate acestea pentru a se apara de pericolul Basescu,cel care i-a pus in scaune guvernamentale si nu de bolsevicii lui Iliescu. Eu zic ca mai inainte de a blama infiltrarea bolsevica in politica romaneasca ar trebui revizuita propria atitudine,propria ideologie politica,sa se vada cine sunt prietenii si cine sunt dusmanii. Cu alianta PNL/PSD ,GOGOMANII nu o sa convinga pe nimeni de anticomunism,cel mult o sa stea la putere pana in 2009,pentru nca asa vrea PSD acum,este interesul lor sa se foloseasca acum de o paiata,PNL-Tariceanu . Si apoi gata,vine ignatul.poporul s-a desteptat? Ne aflam deci in plina epoca a GOGOMANISMULUI POLITIC. Indivizi modest intelectuali,aflati la ordinele unui oligarh bogat,care practic a cumparat PNL,a dat afara pe toti cei merituosi din partid si se prezinta azi in toata hidosenia politica a lipsei de simt politic si de sinucidere a unui partid,altadata mandria tarii. Tot ce este mai abject,mai carierist,mai apolitic s-au adunat in acest partid transpartinic a Gogomanilor. Dar in curand le vom canta la alegeri, VESNICA POMENIRE! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Gandirea_Politica 259 mesaje Membru din: 5/03/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 21:15
Ce spune psihologia despre minciuna
Editarea unei minciuni presupune o maturitate a constiintei, o gandire de tip simbolic, o decentrare si dedublare subiectiva, o dezvoltare minimala a limbajului. Cele mai dese minciuni ale fiintei umane sunt antrenate prin limbaj, intrucat acestea sunt cele mai economicoase. Este mai usor sa ascunzi sau sa te ascunzi in spatele cuvintelor. Te tradezi mult mai usor prin mimica sau gestica. Mainile sau fata noastra sunt mai sincere, mai transparente. Jankelevitch M. a explicat ca punerea la index a minciunii se face �prin mecanisme sociale pe care trisorul le afecteaza, ci prin periculoasa facilitate a inselatoriei sale. Totul se poate spune, daca nu se face, caci daca nu se poate actiona asupra lumii fizice in intalnirea cu determinismul, limbajul, el, este la dispozitia noastra autocrata si la o desavarsita discretie�Unde se va opri mincinosul? Cine ar putea sa-l impiedice sa se serveasca de parghiile trucurilor sale, de a falsifica conform bunului plac al manevrei semnelor? Cuvintele sunt primele care-l ispitesc pe om de a minti. Prin recul, limbajul este primul atacat de minciuna. Legata indisolubil de actul de limbaj, minciuna se prezinta ca un ordin disimulat printr-o simpla informare. Atunci cand comunic adversarului meu ca �Drumul spre care tu te indrepti este blocat� (stiind ca asertiunea este contrara adevarului, dar gandind ca prezenta altuia pe acest drum jeneaza sau dezavantajeaza), ii sugerez aproape la modul imperativ s-o ia in alta directie. Sub masca unei simple descrieri a unei realitati (drumul acesta este blocat), se ascunde un ordin (n-o lua pe acest drum!).Discursul langajier este penetrat de o puternica dispozitie de prevalorizare si preorientare asupra lucrurilor. Cuvintele fac ca influenta si puterea sa se manifeste, sa se distribuie mai tot timpul disproportionat, preferential. Se vorbeste cand trebuie, cat trebuie, cui trebuie, unde trebuie. Simpla imprastiere de informatii nu ramane inocenta. Substanta limbii �ingemanata cu contextul manifestarii ei � contine o insiduoasa apetenta de dominare, care se imprastie de indata ce circumstantele devin favorabile. Omul minte si prin actele pe care le intreprinde, printr-o conexiune interesata a gesturilor si comportamentelor sale. Nu-i nevoie sa mai apeleze la cuvinte. Reusesti sa minti in deplina tacere. Poti foarte bine sa induci in eroare actionand intr-un anumit mod, exagerand sau alternand semnificatiile unor acte sau imbinandu-le si articulandu-le astfel incat sa se creeze impresiile dorite. Combinatorica actelor, ca si a cuvintelor, este nelimitata si, de aceea, ea creeaza spatiul de manevra suficient de larg pentru reusite strategii de inselare. Mintim gesticuland, razand, mirandu-ne, infuriindu-ne, bucurandu-ne,�mintindu-ne. Mintim de cum facem prima miscare, dar si in nemiscare. Din punct de vedere axiologic, minciuna este un semn ca omul este o fiinta nemultumita de ceea ce este sau are. El transcede ceea ce (ii) este dat, tinzand sa stapaneasca si alte orizonturi pe care le identifica dupa prealabile ordonari, ierarhizari, selectari. Trebuie sa fii capabil de a construi si alte trasee, sa le innobilezi cu valori superioare, pentru ca apoi sa ajungi la ele. Intotdeauna minti avand in minte � mai multul , � mai binele �, � mai frumosul � etc. Din punct de vedere psihosociologic, minciuna este o strategie protectiva, adaptiva si succesiva de insertie optimala a individului in complicata retea sociala. Aceasta ii asigura atat neutralitatea sau distantarea necesara, atunci cand societatea nu-i este pe plac, cat si implicarea inteligenta in vederea obtinerii unei pozitii sau profit maxim cand crede de cuviinta. In acelasi timp, prezenta minciunii poate de seama de calitatea relatiilor care reglementeaza societatea, de profilul comunicarii dintre diferitii protagonisti sociali. Din punct de vedere cognitiv, minciuna nu se opune atat de vehement adevarului precum falsitatea pura. Dimpotriva, ea este o forma de adevar refuzat, trunchiat, �de necrezut� in stare bruta; este un adevar caldut, afabil, acceptabil, mascat, aparent inofensiv. Este un adevar ce-si face drumul cu greu. In situatia in care adevarul este prea stanjenitor sau doare, se ofera o replica mai slaba a acestuia, un artefact tamaiat si tamaduitor. Se stie doar ca, in multe situatii, omul fuge de adevarul gol-golut. De aceea minciuna este un substitut ocazional- dar necesar- al adevarului. Uneori, minciuna se naste in vecinatatea sau prelungirea adevarului; este o fata noua a acestuia; minciuna nu este refractara la adevar, ea se � amesteca � cu putin adevar pentru a deveni credibila. Poate fi si o prima � faza � a adevarului, o poarta de intrare si acceptare a lui. Agentul care minte nu este atat de preocupat de consecventa spuselor sale cu realitatea. Putin importa daca cele invocate concorda cu faptele. El este interesat de soliditatea emisiunii sale fictionale. Primeaza scopul sau (ascuns, neprobat) si nu conformitatea cu adevarul sau falsul. Atitudinea privitoare la adevar este diferita daca ne raportam la agentul mincinos si pacientul mintit. Si iata cum: � Mincinosul nu se sinchiseste atat de mult de adevar sau falsitate, ci de grija de a desfasura un mijloc eficient pentru a modifica sensibil conduita celui mintit, de a ajunge cat de repede la o tinta; � Mintitul este dezavantajat din acest punct de vedere, pentru ca se raporteaza la adevar, la univocitatea sterila a acestuia, ce mai mult il limiteaza, ii incurca mintea decat o limpezeste; el se centreaza mai ales pe spusa mincinosului, pe discursul sau care mai intotdeauna pare impecabil (este congruent logic, consistent gramatical, plauzibil practic, etc); furat de aparentele si frumusetile constructiei, cel mintit uita ca aceasta foloseste la ceva. Mintitul se opreste la suprafata lucrurilor, la idiosincraziile unei logici abstracte, � idealiste � pe cand mincinosul are priza profunzimilor si opereaza dupa o logica concreta, elastica si spornica. Fapt pentru care sorti de izbanda are mincinosul, pentru ca el are un referential valoric care-l avantajeaza. Minciuna nu se naste pe un teren gol. Ea este asteptata si adulata. Credulii trebuie sa-i vina in intampinare. Terenul insertiei ei este de mult pregatit. Se gaseste ceea ce este cautat. De aceea, in actul inselarii se exploateaza predispozitia constienta sau inconstienta a auditoriului catre minciuna. Intr-un fel receptorii minciunii � isi dau acordul � cu ceea ce urmeaza sa se denatureze. Credibilitatea si eficienta minciunii se nasc si sunt asigurate prin coparticipare. Incat merita a fi interogati nu numai cei ce mint, ci si cei care cred in minciuna! |
|
9am_Ella 241 mesaje Membru din: 29/05/2009 Oras: Bacau |
Postat pe: 10 Aprilie 2011, ora 21:41
Domule 9am129906, JOS P�L�RIA !!!!
Felicit�ri pentru comemtariile de mai sus. Mul�umesc pentru c� �mi da�i speran�a c� antenele si irealitatea tv nu au sp�lat toate creierele din Rom�nia. Bravo !  Raporteaza abuz de limbaj
Nu sunt decat doua iubiri. Iubirea de sine, sau iubirea pentru alte fiinte vii. Si indaratul iubirii de sine se afla suferinta si boala. iar indaratul iubirii pentru altii, se afla Binele. De fiecara data cand omul iubeste in afara lui, face, constient sau nu, un act de credinta.
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 11 Aprilie 2011, ora 09:43
De la: 9am246030, la data 2011-04-10 21:15:09Ce spune psihologia despre minciuna mai, Ciucitule ,mai ! tu stai bine la teorie , problema ta este ca nu-ti mai dai seama ca execrabilul te minte privindu-te-n ochi ....atit pe tine ,cit si pe noi toti ! daca noi am putea avea scuza ca suntem naivi si ne lipsesc instrumentele de detectare a minciunii, " Naivitatea" ta e Impardonabila sau, Mincinoasa si ea si atunci te-ntreb : de ce o faci ? |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 11 Aprilie 2011, ora 12:39
Gabi,
daca ai fi fata cuminte,ai renunta la fanatism,ai avea multe de invatat. Nimeni nu-ti cere sa te inscrii intr-o directie politica. Dumneta postezi ca si cum, ai fi unul teoreanu si mai sunt cativa de la PNL care scriu numai ca pe acest forum si-au gasit nanasul. Noi,care acuma sustinem PDL nu suntem fanatici,nu castigam nimic cum nici nu cred unii. pe noi ne intereseaza cine poate duce Romania mai bine inainte. Nu suntem de acord ca cel mai bun guvern,cea mai buna ideologie este aceea care da,care cultiva nemunca,suntem de acord cu reformele desi cunoastem ceva politologie si stim ca refoorme�e nu sunt respinse numai de demagogii de tip Ponta sa crin ci,orice reforma creiaza inizial o stare de haos,o perceptie ca ceva se prabuseste,cei care profita din non reforma au o motivatie dar marea majoritate sunt oameni simpli care sunt speriati,daca nu terorizati de propaganda mogula de la antele si RTV. Totusi sa stiti ca in tarile spre care aspiram acuma au trecut si ei prin clipe dureroase.reformele nu dau rezultate imediat,asistam uneori la drame,violente dar ca si apendicita nu poate fi tratata decat cu operatie. In loc sa explice populatiei aceasta este isterizata,li se spune ca se face genocid. ca remediu,unul singur.Aduceti-ne pe noi la putere,pe puturosul dictator Crin si imaturil Ponta care crede ca lumea este o mare procuratura si el este sefulk. iata derce ne supara intrarea in starea de victima a mogulismului minti luminate care se lasa atrase de propaganda. Am apunat epoca in care in Italia se facea reforma in sistemul azilar psihiatric. S-au intamplat sinucideri,crime dar sistemul ancestral azilar care exista acuma la noi nu mai putea continua. la noi numic sa nu se schimbe.Cine schimba este judecat de securistul felix care vrea suspendarea celor care fac reforme. Ei vor o tara de boi,de oameni care nu au alt gand decat mancarea ca in experimentul Pitesti si care sa priveasca la ei ca la tatuci ai poporului. Ei bine,indiferent cat tinem sau nu la PDL asa nu vrem sa fim. Dumnevoastra,aveti dreptul sa optati! |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 11 Aprilie 2011, ora 14:32
De la: 9am_Ella, la data 2011-04-10 21:41:21Domule 9am129906, JOS P�L�RIA !!!! Aplauda, tanti, aplauda, inca mai e vremea mieilor portocaloi! Vine curand si decontul, pasatilor/woodrelor/ritziurilor! Ca doar voi ati deschis cutia Pandorei...deci o sa vi'o suportati!!!! AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEILOR! Raporteaza abuz de limbaj |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 11 Aprilie 2011, ora 14:34
De la: 9am246048, la data 2011-04-11 12:39:43Gabi, Ce baigui acolo, mos Bautu? Ca ne'am fi gasit nanasul? Ba, mos Taunu, ne'am gasit fraierii de care sa radem, clown batran si penibil ce esti: o rama!  AFARA CU VOI DIN ISTORIE, PEDELACHEILOR! |
|
9am182681 1 mesaj Membru din: 4/03/2010 |
Postat pe: 11 Aprilie 2011, ora 14:36
Vino in Uniunea Ecologista Romana :
partiduluer.wordpress.com Raporteaza abuz de limbaj |
|
Gandirea_Politica 259 mesaje Membru din: 5/03/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 11 Aprilie 2011, ora 16:40
SA TE IMBETI CU APA RECE !
Dl.Crin Antonescu vorbeste novicilor din PNL despre reusita in politica. Sigur au fost afirmatii colocviale pentru ca in realitate se putea vorbi mai degraba de ratarea in politica. Iluzia cu care va muri politic dl.Crin Antonescu pare sa fie aceea ca oamenii traiesc mai bine de cand cu guvernarea liberala si ca chipurile Romania a evoluat,in timp ce in realitate politica sa a fost un dezastru si a avut ca singur fir calauzitor doar lupta pe viata si pe moarte cu Dl.Basescu. Sa crezi ca ai fost premier bun si ca ai avut o guvernare de success este tocmai ceea ce aminteam in titlu:sa te imbeti cu apa rece de isvor. Din pacate realitatea este dramatica si,de fapt este cea mai mare desiluzie a dreptei romanesti,esecul la care a lucrat cu minitiozitate conducerea PNL prin determinarea esecului Aliantei DA si prin tradarea partenerilor de alianta:PD-L eliminat de dl.Crin Antonescu de la guvernare si Dl.Basescu supus unui tratament de mahala de care vechii liberali care au facut ceva pentru Romania s-ar ingrozi. Inchipuiti-va pe un Brateanu sa spuna de Maniu ca este mirlan, dictator,prost etc,ca si cum la aceste invective nu s-ar putea aplica butada,cine spune ala este. Sigur,omeneste este greu sa accepti ca ai avut posibilitatea de a guverna(de la electorat,de la dl.Basescu,de la PD-L) si sa spui ca esti vinovat de dezastrul din tara. Aratarea cu degetul spre PD-L sau dl.Basescu este o scuza care tine de puericultura.De fapt distruigerea sperantei romanesti prin guvernarea PNL apartine total PNL si conducerii pe care a emanat-o.Nimeni nu putea face mai mult rau PNL si tarii decat junta conducatoare actuala a PNL Toate domeniile vitale societatii romanesti, precum educatia, sanatatea, protectia sociala, justitia, sunt la pamant, insa, ei, decidentii zilei nici nu vor sa auda de... asumarea raspunderii esecului guvernarii. Crin Antonescu nu face niciun pas inapoi.Stie ca orice punct castigat de presedinte, ii poate ameninta autoritatea si pozitia de premier si lider al liberalilor. Avantajele guvernarii,recompensele oligarhului care a cumparat partidul ii face pe guvernanti,rasboinici furibunzi,intretinand un scandal politic de care romanii s-au scarbit. De fapt raul se apropie de sfarsit,dar nu un sfarsit cum il doreste dl.Crin Antonescu.Alegerile locale si generale vor pune capat acestei demagogii,iar acuzarea setei de putere a altora cand ei sunt cei mai insetati de putere nu va mai avea efect in fata populatiei saracite. Binele Romaniei nu mai tine azi de cerbicia cu care tine de scaunul de premier,pentru care jerfeste si onoarea liberala,fiind papusa din mana dlui Iliescu si Hrebenciuc si pe care dupa alegeri o va arunca. Nu mai conteaza ca conduc cu 15%,conteaza doar faptul ca liberalii trebuie sa fie cocotati in functii cheie pe perioada campaniiilor electorale. Iar asta poate aduce voturi. Lupta pentru voturi ii face pe liberali sa fie necrutatori. Trebuie sa isi stranga randurile, sa arate alegatorilor ca reprezinta o echipa,lucru care de fapt nu este.Demult oligarhul sef a gasit o a treia cale,calea Antonescu-Norica Nicolae. Echipa guvernului Crin Antonescu v-a pierde demult din cauza nepriceperii si arogantei.A pierdu in domeniul agriculturii,a accesarii fondurilor comunitare,a pierdut in sanatate, unde s-au folosit de tactici catastrofale,dar si in educatie,justitie,cultura etc. Ora scadentei se apropie, iar vinovatii trebuie sa plateasca! Patru ani de guvernare gresita de dreapta au fost prea mult pentru Romania si multi spun ca o guvernare CDR a fost mai reusita decat aceasta. Cel mai credibil om politic,presedintele tarii,cel putin dupa sondaje,va reusi in tentative sa de a schimba o clasa politica compromisa cu un nou val de politicieni democrati. Aceasta vrea sa faca Excelenta sa dl.Presedinte Basescu. Asa cum spunea un ziarist,goarna PD-L va suna neincetat anuntand inmormantarea unui partid SRL al PSD-ului bogatilor. |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 11 Aprilie 2011, ora 16:51
De la: 9am246048, la data 2011-04-11 12:39:43Gabi, faci apel la Cumintenia gindului ? pfoai ! atunci de ce nu-ti aplici sfatul ? ti-ai batut de joc de'o cariera exemplara de care lumea nu-si va mai aduce aminte, ramind doar faptul ca, la senectute ai girat cu numele dumitale un hot, un mincinos si ipocrit ....adica, o hahalera ! dar, a fost dreptul dvs. de a opta ! sunteti relativ destui .....furati ca-n codru ....si mintiti de-ngheata apele ,asa ca hai la reformarea Romaniei ! |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 11 Aprilie 2011, ora 19:27
De la: 9am246030, la data 2011-04-11 16:40:04SA TE IMBETI CU APA RECE ! Ba, mos Taunu, daca idiotenia ar durea, ai tipa ca din gura de sarpe! Cat despre "goarna pedelacheilor", poate ai vrut sa scrii goana, mos nebun si betiv, ca din "goarna" canta doar Nutzy...aia uikilista!  PS: mereu tastezi -gresit: nu se scrie "excelenta" sa cand te directionezi catre boocile dragi tie, ci excrescenta sa, acest buboi comunist -dupa propriile afirmatii!!!- pripasit fraudulos la al doilea mandat prezidentios, SRI/SIE/bideanu/BEC stiu de ce!!!  PEDELACHEI, AFARA CU VOI DIN ISTORIE! |
|
pascu08_yahoo_com 1522 mesaje Membru din: 26/07/2009 |
Postat pe: 12 Aprilie 2011, ora 05:50
Exprimari de tot interesu / gogoman . revolutie ......... ne inprumutam sa platim pensii ? da nebunu din capu satului nu a auzit cumva de cuvintul investitii?bum economic ? sau pe la vale traian nu se practica decit furt din vagoane///////////// pardon vapoare ca a devenit port/ voi lachei pdl cam ce credeti ca usa si alte societati sau dezvoltat numai prin minciuna si hotie ? probabil ca din asta cauza se plimba marele reformator pe peluze fara sa il bage virfurile evropene in seama /
 este adevarat ce spun cablogramele ca sa dus la ambasada smulgindu-si parul din cap la suspendare? pai atunci nu era democratie/  chiar stimati aplaudaci vreau sa va propun un scenariu ; daca se poate intimpla ca nastase termopan sa ajunga presedinte ? cam cit par va mai ramine pe casa din mihaileanu? ROMANE FII DESTEPT/
Raporteaza abuz de limbaj |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 12 Aprilie 2011, ora 07:31
O conversatie cu Boris Groys despre Conditia postcomunista
Utopia inseamna investire in artificial Boris Groys (n. 1947 in Berlinul de Est) a urmat studii de filosofie si matematica la Universitatea din Leningrad (1965–1971), dupa care a lucrat ca asistent de cercetare la institute din Leningrad, iar apoi la Institutul de Lingvistica structurala si aplicata din Moscova, pina in 1981, cind emigreaza in Germania. Profesor invitat la University of Pennsylvania (1988) si la University of Southern California, Los Angeles (1991). Doctoratul in filosofie la Universitatea din Münster (1992). Din 1994 este profesor de teoria artei, filosofie si teorie a mediilor la Hochschule für Gestaltung din Karlsruhe, Germania. Membru al Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta, autor de expozitii si eseuri cinematografice. IDEA ¬ Pentru inceput, am dori sa va intrebam ce fel de motivatii personale stau in spatele formularii proiectului. Ma gindesc, fireste, la faptul ca proveniti si dumneavoastra din spatiul estic si, desigur, trebuie sa existe niste motive personale tinind de biografia dumneavoastra, in special cea intelectuala, care v-au condus la ideea unui asemenea proiect. Boris Groys - Intr-adevar, asa a fost. Am plecat in Vest in ’81, deci pe vremea socialismului in Uniunea Sovietica, si trebuie sa spun ca la vremea aceea nu exista absolut niciun interes in Occident pentru ce se petrecea in blocul estic, deoarece oamenii aveau senzatia ca stiau deja. La dreapta, toata lumea stia ca era vorba de o dictatura teribila si de incalcarea drepturilor omului. La stinga, toata lumea stia ca era fagaduinta unei lumi utopice care submina sistemul capitalist. Asa incit toata lumea stia totul foarte bine… ¬ Chiar si la momentul acela, fiindca deja era totusi tirziu in istorie? - Da, absolut. Chiar si atunci, deoarece investirea in socialismul real, ca sa zic asa, din partea Occidentului era imensa, iar aceasta investitie nu putea fi retrasa, era cu totul imposibil. Pina la un punct – si poate voi vorbi despre aceasta acum sau voi reveni asupra subiectului mai tirziu –, sint de acord cu aceasta pozitie. Ei bine, ajungind in Occident, am avut senzatia unui total dezinteres, asa ca nu m-am amestecat in discutie, era ceva indiferent. Dar dupa caderea Uniunii Sovietice, dupa darimarea Zidului de la Berlin, interesul a crescut si oamenii se intrebau ce se petrece si de ce. Aceste tipuri de intrebari sint puse in interiorul unei anumite culturi, precum cea occidentala, sub umbrela discursului general al regimului care domina sistemul cultural. Iar acest regim este, desigur, o cautare de Altul. Putem spune ca actuala cultura occidentala cauta diferenta, cauta alteritatea. ¬ Este aceasta o trasatura marcanta a mentalitatii occidentale…? - E una dominanta… ¬ … sau e doar o aparenta de suprafata? - Nu, nu cred. Nu cred ca era o aparenta de suprafata, cred ca e vorba de un fel de corespondenta de epoca cu anumite discursuri intelectuale, cum ar fi deconstructia. Iar aceasta este reflectia noastra asupra etapei contemporane a economiei de piata [bazate pe] mass-media. Acest tip de economie se bazeaza pe diversificarea produselor. Asa ca nu poti aduce un produs pe piata decit subliniindu-i diferenta, originalitatea si alteritatea. Daca nu e un altfel de produs, unul diferit, atunci nu are sens. Filosofia franceza bunaoara, cea reprezentata de catre Derrida si altii, mediteaza asupra acestui tip de schimbare de atitudine: de la identitatea reglementata de stat la diferenta dictata de piata. Franta a trecut de la un stat unitar birocratic, bazat pe un asemenea fel de identitate inca de la Ludovic al XIV-lea, la statul pe care Charles de Gaulle l-a introdus pe pietele internationale. Si de aceea, de pilda, aceasta filosofie are o pozitie atit de buna pe piata. Este asa pentru ca exista o filosofie de piata sau o filosofie a pietei. E o reflectie asupra pietei si inca una ce se preteaza la marketing. Fluxul de semnificanti ca flux de moneda… Marea de semnificanti este de fapt asemenea unui capital financiar deoarece, daca privim la ceea ce inseamna textualitate si asa mai departe, nu gasesti textualitatea in carti, in carti ai texte. Textualitatea este ceva ce curge printr-un canal. Cu alte cuvinte, e capitalism ideologic-financiar. Pe de o parte, avem acest fel de discurs politico- filosofic dominant si, de cealalta, adevarate fluxuri de diferente, de capitalism de piata, fluxuri de capital pe piata, de capital pentru marketing. In cautarea lui Altul, in cautarea Diferentei. Astfel incit daca vrei sa vinzi ceva pentru bani sau daca vrei sa vinzi ceva pentru capital simbolic – in cazul intelectualilor e vorba de discursul recunoasterii –, trebuie sa arati foarte limpede in ce consta diferenta produsului tau si de ce este altceva, de ce esti tu altfel. Pentru ca daca nu esti altfel, nu esti interesant. Esti doar inca o data acelasi lucru, usor de uitat. La caderea Zidului Berlinului, „ororile“ [profesate de discursul] intelectualilor vestici au ajuns in Rusia si Europa de Est, iar la vremea aceea eram adesea intrebat care e atitudinea mea fata de fenomen. Si pentru ca eram unul dintre putinii intelectuali [rusi] cu recunoastere academica prin 1991, era interesant cum majoritatea covirsitoare a prietenilor si colegilor mei [occidentali] mi-au spus imediat ca li se pare total neinteresanta cultura rusa – si estica, in general –, deoarece nu era diferita sau altfel. De fapt, aceasta atitudine este una de durata; cind am participat la pregatirea ultimei Documenta si am colaborat cu Okwui Envezor si grupul intelectual din jurul lui, ei mi-au spus pe data ca nu erau deloc interesati de Rusia sau de Europa de Est, fiindca nu sint cu nimic diferite. Atunci intrebarea mea ar fi: este chiar adevarat, putem oare spune ca Europa de Est nu e cu nimic diferita de cea de Vest? Sa fie vorba doar de inapoiere? Argumentul lor este ca n-ar fi vorba de diferenta, ci de inapoiere. Deci trebuie sa asteptam pina cind Europa de Est atinge standardele Occidentului? Dar e o asteptare lunga, mult prea lunga, bunaoara pentru durata vietii mele. Nu vreau sa astept atit de mult. Cred ca sint prea batrin, iar viata mea are o limita in timp, asa ca mi se pare mai interesant sa va intrebati cum va puteti vinde acum, si nu intr-un viitor indepartat. Cred ca singurul raspuns posibil la aceasta intrebare e incercarea de a formula diferenta dintre experienta comunista/postcomunista si formele, discursurile, atitudinile culturale din arta pe care le-a generat aceasta experienta, pe de o parte, si experienta occidentala de cealalta. Iar unele din textele mele scrise anume pentru acest proiect sint interogative si ramin deschise fiindca nu dispun de raspunsuri gata facute si bine articulate. Am citeva raspunsuri, dar nu raspunsuri integrale la aceste intrebari, ceea ce ar fi si imposibil dupa parerea mea. Acest tip de abordare e o interogatie deschisa care isi urmeaza calea, asa incit am incercat sa investighez problema alteritatii comuniste si postcomuniste, daca ma pot exprima asa. ¬ Inca o intrebare preliminara: in lectura noastra, aceasta reflectie este una dubla sau una cu doua dimensiuni: cea social-politica si cea estetica. Sint acestea un intreg, fac corp comun, sau sint oarecum separate…, doua reflectii articulate ierarhic, sa zicem? Iar daca sint departajabile, care dintre ele este cea regenta in proiectul dumneavoastra? - Chestiunea primordiala, asa cum am spus, este in ce fel putem situa subiectivitatea comunista si postcomunista in contextul cultural general, daca o astfel de subiectivitate exista, iar daca da, in ce fel functioneaza. Desigur, nu e vorba despre probleme economice, sociale sau altele in Europa de Est ori Rusia. Acestea nu ma intereseaza, deoarece nu sint tema mea. Si, mai ales, nu fac parte din acest proiect. In cadrul acestui proiect incerc sa investighez pozitionarea productiei culturale din Europa si Rusia postcomuniste in contextul productiilor culturale internationale. Ceea ce ma intereseaza e ce se intimpla cu produsele culturale, cum ar fi textele, filmele, arta, cum functioneaza ele, cum se situeaza si daca putem reflecta la ele, cum ziceam mai inainte, in termeni de alteritate. Motivul pentru care folosesc acest termen si pentru care am initiat acest proiect e faptul ca situatia din Europa de Est si din Rusia se reflecta acum in discursul occidental in termeni de discurs postcolonial. Pentru mine a fost interesant sa descopar acest lucru si a constituit de indata un punct de plecare si, cu tot ineditul acestei situatii, n-as spune ca nu exista limbaj pentru a o descrie. Este limbajul studiilor postcoloniale si m-a interesat acest fapt deoarece, la urma urmei, nici Rusia si nici tarile est-europene nu au fost niciodata colonii ale Occidentului. Atunci, de ce? De ce se aplica azi discursul postcolonial si acestor tari? ¬ Poate unii cred ca metropola era Uniunea Sovietica?... - Nu, nu, si Uniunea Sovietica e tratata tot asa. Acum, desigur, Uniunea Sovietica a disparut, acesta e un punct extrem de important. Uniunea Sovietica s-a dezmembrat ca stat, iar noile state nationale, precum Rusia, Ucraina si altele care au aparut pe aceste arii geografice, sint niste constructii mai degraba artificiale si care, pina la un punct, imi reamintesc, ce-i drept, de statele africane sau arabe ce sint rezultatul unui anumit tip de politica administrativa a Imperiului britanic. Aceste state emergente sint rezultatul politicii administrative si birocratice a Imperiului sovietic si, de fapt, nu au traditie, nu au substanta, sint creatii complet artificiale. Dar asta inseamna mai degraba ca trebuie sa facem fata unui fenomen politic si social complet nou. Asa incit nu putem vorbi rational despre ascendenta sau mostenire. Ca sa revin insa la problema, fiindca e una centrala, cred ca in Est, la fel ca si in Vest, exista un anume consens asupra faptului ca perioada comunista ar fi fost una de obnubilare si opresiune a culturii nationale – pentru rusi, dar si pentru ucraineni, români si maghiari… A fost un fel de falie, o perioada nonistorica, antiistorica, ce s-ar fi caracterizat exclusiv prin opresiune si prin suprimarea a ceva. Asa incit, daca acum scadem acest timp, daca inlaturam deceniile de comunism, ceea ce obtinem ca rest e inapoiere. Pe scurt, s-ar zice ca va trebui sa ne descurcam cu situatia care, astazi, coincide cu discursul pe care-l tine chiar Estul despre sine. Conform acestuia, ar trebui sa o luam de la capat de unde am fost intrerupti de comunism… Ceea ce inseamna… ¬ Da, da, stim asta … Ne confruntam si aici in România cu acest discurs. El este foarte raspindit, nu in ultimul rind fiindca elitele culturale, intelectualii mediatici il practica copios, de pe o pozitie neotraditionalista, in chestiunile culturale, si neoconservatoare, politic vorbind; multi par sa viseze la un liberalism muzeal, de secol XIX. Dar, de fapt, e un discurs perfect postmodern, chiar daca unii dintre ei sint extrem de alergici la termenul insusi... - Da, el are curs peste tot. ¬ „Epoca de aur“ ar fi fost cea interbelica in România, deci trecutul antecomunist. Dar continuati, va rog. - Si atunci ce sint studiile postcoloniale? Ele sint un discurs despre inscrierea identitatilor culturale non- sau premoderne in capitalismul media postindustrial de azi. Atunci nu le suprimi, ci le inscrii. Avem o identitate mali, araba, chineza..., toata lumea danseaza, crede in ceva sau construieste biserici. Cum le putem aduce pe toate acestea in cadrul functional al diferentei culturale pluraliste a comercialului? Iar daca, referitor la Europa de est in general, spunem despre comunism ca a fost doar o opresiune negativa a identitatilor culturale, asa cum se spune indeobste, atunci consecinta logica este aceea ca trebuie sa ne confruntam cu aceste produse culturale artificiale ramase de pe urma disparitiei lui. In realitate insa e vorba tot de o traditie, numai ca vazuta acum dintr-o alta perspectiva, ambalata intr-un gen de design national de serie si vindut apoi pe pietele postcoloniale internationale. Asa incit daca privim conditia postcomunista ca o prelungire imediata a conditiei precomuniste minus perioada comunista, atunci uitam pe data tot ce a insemnat modernizare, universalizare si revendicare modernista pe aceste teritorii, deoarece am fi nevoiti sa revenim la primul meu argument. Iar acesta era ca pozitia de stinga, socialismul de stat nu ar trebui privit doar ca o deviere de la ideea comunista, ca simpla marime negativa a acestui derapaj, ci tot in legatura cu ea. Am fost partasul acestei atitudini – poate intr-o perspectiva diferita – si cred ca, oricit de dur ar suna, singurul fenomen realmente universal si occidentalizant in aceasta zona est-europeana a fost comunismul, tot restul a fost inapoiere… ceva nationalist, regional, postcolonial, precolonial, premodern si asa mai departe. In clipa in care stergi comunismul din istoria reala a acestei zone, reduci de fapt o tara ex-comunista la, sa spunem, o tara africana sau oricare alta, de oriunde; nicio problema, dar asta inseamna sa nesocotesti ca nu mai e vorba de aceeasi experienta, iar eu caracterizez acest fapt, ca sa inchei argumentul, drept stergere a stergerii. Daca intelegem deci comunismul ca o stergere a traditiei nationale in numele unor idei universaliste, atunci s-ar putea crede ca aceasta stergere a stergerii este un minus cu minus ce da plus si o reintoarcere la origini, dar, in loc de asa ceva, ajungem de fapt la aceeasi situatie pe care am analizat-o in Gesammtkunstwerk Stalin [Stalin – opera de arta totala]. E echivalentul unei politici neostaliniste. Daca sintem atenti la ceea ce spun realmente promotorii acestui discurs, avangarda, comunismul radical al secolului XX n-au facut decit sa prejudicieze mostenirea culturala a traditiei nationale. Era tema principala a polemicii stalinismului impotriva avangardei: avangarda e un fenomen pur negativ, constind exclusiv in distrugerea mostenirii nationale, in timp ce noi [i.e. comunismul de stat, birocratizat – n. red.] vrem sa vedem aceasta mostenire nationala sub noua conditie – stiti refrenul – a progresului si modernizarii socialiste. Iar astazi regasim exact aceeasi retorica. Atunci ce a fost comunismul? Unii spun ca a fost pura distrugere a mostenirii nationale, iar acum vrem sa recuperam tocmai aceasta mostenire nationala si s-o resituam in contextul modernizarii capitaliste. Exista o paralela incredibila intre discursul stalinist de suprafata si discursul capitalist sau neocapitalist actual, la inceputul secolului XXI. Si mai e si fenomenul Putin, de exemplu. El e un tip care poate combina ambele discursuri fara probleme, deoarece ele sint din capul locului omoloage. Ca sa revin la punctul de plecare, intrebarea este cum sa caracterizam conditia postcomunista luind comunismul in serios. ¬ Ati atins deja chestiuni esentiale ale acestei dezbateri, adica problema modernizarii, si mai cred ca proiectul leaga el insusi aceste probleme ale modernizarii cu aceea a emanciparii. Acestea fiind spuse, v-as intreba cum ne puteti explica, in cadrul proiectului, cele doua tipuri de opozitii si/sau perechi de notiuni: pe de o parte, modern-postmodern sau modernism-postmodernism (deoarece nu e chiar acelasi lucru, sufixul „ism“ ar trimite mai mult la aria estetica, artistica), iar pe de alta parte, comunism-postcomunism? Daca vedeti vreo articulare intre aceste doua cupluri de notiuni… - Da, absolut… ¬ Fiindca, si exista citeva indicii ale contextului din care se naste intrebarea, este evident ca si dintr-un punct de vedere formal, titlul, fie si numai titlul „Conditia postcomunista“… - Conditia postmoderna… Da, e Lyotard… desigur, am pornit de la Lyotard… ¬ Si in legatura cu emanciparea, de fapt, pozitia lui Lyotard este ca aceasta conditie postmoderna coexista cu evacuarea oricarei posibilitati de emancipare. Sfirsitul naratiunilor de emancipare... si emancipatoare… - Stiti, discursul emancipator este un discurs al eliberarii. Intrebarea e: discurs al eliberarii de ce? Si cred ca sint mai inclinat sa ramin intr-o foarte veche traditie europeana de gindire a emanciparii si eliberarii ca o eliberare de natura in cele din urma. Totul incepe la Platon. Stiu ca suna si a Adorno, in felul lui; Lyotard, la rindul lui, schimba aici perspectiva si incearca sa gindeasca eliberarea ca pe o eliberare a naturii de cultura intr-o oarecare masura. Iar eu cred ca o alta problema a lui, daca e sa privim studiile sale despre avangarda si sublim, este faptul ca vede natura in om ca primejduita de arta, iar avangarda e oarecum o manifestare a acestui pericol ce planeaza asupra naturii umane venind dinspre arta. Personal, nu cred asa ceva! Ador arta! Si nu-mi place natura! Nu cred in aceasta eliberare de natura; eliberare inseamna sa fii artist, sa fii artificial. Eliberarea inseamna arta si artificialitate. Iar acest orizont, postmodernismul, imi pare mult mai eliberator decit modernismul clasic… deoarece conditia postmoderna este urmatorul nostru grad de libertate fata de natura si fata de discursul naturii, precum si fata de orice este considerat natura, inclusiv codul genetic si animalele. Acum, eu cred ca, in acesti termeni, comunismul a fost o contributie mareata la intelegerea artificialitatii conditiei umane sub aspect social, politic si economic. Discursul capitalist clasic este un discurs democratic… deoarece, in fine, este un discurs al drepturilor naturale, al naturii umane. Marxismul incepe cu interogarea acestui tip de naturalism, iar daca urmariti prima sa perioada de dezvoltare si de asemenea gindirea politica si sociala franceza, la un R. Barthes bunaoara, acestea urmaresc aceeasi linie. Apoi, vedem cum sub influenta lui Heidegger apare un fel de reactie, o reintoarcere la apararea naturii. Fapt e ca, oricum, reflectia poststructuralista a insemnat o reactie la intoarcerea conservatoare a filosofiei franceze catre apologia naturii. Natura nu mai este acum un fel de lege naturala asa cum era pentru filosofie, ci natura ca flux, ca dorinta naturala, dar totusi natura.1 Nu-mi place! Nu-mi place natura, imi place arta! Si de aceea cred ca fenomenul privatizarii este interesant. Cred ca acesta constituie nucleul conditiei si gindirii postcomuniste. Fiindca ce e privatizarea? In gindirea politica si culturala clasica, proprietatea privata este o parte a naturii fiintei umane, este un drept natural al omului de a avea lucruri si de asemenea o pornire naturala sau o nevoie pentru lucruri. Ce este atunci privatizarea? Este productia artificiala de natura umana din partea statului. Statul postcomunist este acelasi care a produs [si] socialismul, socialismul ca o constructie artificiala, gindita la inceput ca antinaturala si complet artificiala. Eu doresc sa editez cele mai timpurii texte ale ginditorilor rusi radicali din anii 1920, cum ar fi partidul imortalistilor, biocosmistii si asa mai departe. Ideea lor era absoluta artificialitate a tuturor aspectelor existentei umane. Acesta a fost telul, telul privat al comunismului rus. Iar ceea ce fac azi statele pe care le-am construit ca masini de produs conditie umana artificiala nu e altceva decit sa dea natura pe arta. Ele functioneaza acum in noul regim al productiei capitaliste, dar, de fapt, totul se aseamana. Capitalismul de azi – intr-o masura deloc mai mica decit comunismul – este un fenomen absolut artificial. Aceasta privatizare nu va putea conduce niciodata la o proprietate privata in sens traditional, hobbesian sau rousseauist. Iar asta inseamna ca postcomunismul este o conditie de artificialitate a capitalismului, deci transformarea capitalismului de la un regim naturalizat la unul de producere artificiala a artefactului social; si mi se pare ca aceasta diferenta este, daca nu omoloaga, atunci analoaga cu postmodernul artistic, spre deosebire de creatia artistica naturala asa cum este inteleasa in/de modernism. Subiectivitatea se manifesta in arta moderna, in vreme ce postmodernismul este o constructie complet artificiala care functioneaza independent de subiectivitate. Aceasta este paralela: sporirea artificialitatii. Puteti s-o luati utopic ori foarte distopic. Puteti spune ca e eliberare sau puteti spune ca e sclavie, dar eu cred ca asta e deja doar evaluare, nu tine de partea caracterizarii fenomenologice neutre a ceea ce desemneaza prefixul „post“ ca atare, si eu unul ma feresc de asa ceva. ¬ Spuneati ca preferati sa considerati problema emanciparii libera de latura naturala. Dar atunci ce se intimpla cu latura sa sociala sau cu emanciparea ca eliberare a oamenilor inauntrul procesului social? Grosso modo, in sensul traditional marxist al problemei, al notiunii de emancipare, stiti, oamenii care ar trebui sa-si poata fauri istoria impreuna si prin ei insisi, acest proces, ca sens tare al emanciparii – ce mai ramine din asta? - Stiti ca emanciparea si sclavia depind, cum spuneam, de o idee de evaluare, deoarece se considera ca sclavia este un rau, in timp ce emanciparea e un bine, asta daca nu sintem Nietzsche, desigur. Aceasta este abordarea ideologica. Nu e vorba de descriere, ci de evaluare. Am putea vedea in Uniunea Sovietica un paradis al clasei muncitoare, si pina la un punct asa a si fost, sau am putea vedea in Uniunea Sovietica un fel de iad totalitar à la Orwell. Si este de asemenea adevarat. Astfel incit ambele descrieri sint adevarate si de aceea ele sint chiar identice – prin faptul ca sint evaluari. Daca pentru cineva e iad, pentru altcineva e rai, iar problema e aceea de a transa, ceea ce e dificil. Pe mine ma intereseaza mult mai mult descrierea neutra, fara nicio opinie pozitiva sau negativa, dar daca imi veti spune ca abordati problema eliberarii, a libertatii si a suveranitatii, asa cum a fost ea fundamentata de Hegel si, de fapt, de Marx, atunci nu exista decit un singur exemplu de suveranitate: Napoleon, iar asta inseamna ca suveranitatea este capacitatea – puterea – de a-ti impune propria viata asupra societatii si de a-ti impune propria lege. Daca esti supus vreunei legi, adica nu esti liber, nu esti liber in sens filosofic. Esti liber in sens politic, demagogic, dar nu in sens filosofic. Libertatea filosofica, libertatea in sens filosofic este aceea pe care au avut-o Napoleon, Stalin, Hitler. E libertatea de a-ti impune propria lege asupra societatii. Acum, daca gindim utopia in termeni marxisti, atunci utopia societatii comuniste a viitorului este o societate in care toata lumea e un Napoleon, Stalin sau Hitler. Deci statul e abolit, legea este abolita, toata lumea isi face propria lege, iar societatea e organizata in asa fel incit [nimic] nu conduce la suferinta celuilalt. Putem vedea aici o idee regulativa, fara indoiala, dar putem la fel de clar vedea ca aceasta idee regulativa nu e ceva ce ar putea fi un proiect real pentru constructia unei societati ori a unui stat. Deci, intr-un sens filosofic, nu putem vorbi de subiect al libertatii si despre libertate in conditiile statului ori ale legii, oricare ar fi aceasta, chiar daca e cea mai buna lege si oricare ar fi statul, chiar si cel mai utopic. Asa ca libertatea ca suveranitate debordeaza totul, in orice privinta. Iar aceasta e ideea totalitara a libertatii; statul totalitar este un stat al libertatii si este un stat al celei mai probabile libertati. Carl Schmitt avea perfecta dreptate cind spunea ca libertatea absoluta, ca libertate politica, este libertatea de a aboli legea prin violenta pura, prin starea de exceptie. Exista lege absoluta, exista si libertate absoluta, dar aceasta libertate absoluta este posibila doar intr-un stat totalitar si e posibila doar pentru Führer sau pentru liderul statului totalitar, in conditiile modernitatii. Insa acest fel de libertate pentru toti, democratizarea totalitarismului, nu este democratia. Este doar... da, doar democratizarea totalitarismului. Iata o frumoasa idee paradoxala, dar in rest e vorba de altceva [decit de libertate/suveranitate]. Stiti… acesta ar fi idealul. Insa orice altceva e poate mai bun sau poate mai rau. ¬ Pentru intrebarea urmatoare voi incepe prin a va cita: „Astfel, pentru Est, piata a insemnat utopia. Prin urmare, intelectualii si artistii estici si-au pus nadejdea in piata de tip occidental – desi, si chiar daca acesta a fost in mod special cazul, discursul si opera lor artistica impartaseau cu omologii lor occidentali aceleasi impulsuri emancipatorii. Formulind lucrurile…“, si pe aceasta parte am dori sa insistam si sa discutam: „Formulind lucrurile pentru a le sublinia ciudatenia, intelectualii si artistii radicali din Vest au asumat marxismul, in vreme ce aceia estici deveneau reaganiti cu acte in regula. Si toate astea in cadrul acelorasi proiecte de emancipare“. Intr-un fel ati atins deja acest aspect, dar am dori sa va punem o intrebare precisa in legatura cu citatul. Daca stinga a asumat marxismul, iar intelighentia estica a jurat pe Reagan & Co., atunci – si e totodata deja si un eventual raspuns – oare nu decurge o problema serioasa de pe urma caderii comunismului asa cum a existat el, o mare „paguba colaterala“? Adica, una peste alta, caderea comunismului real n-a fost cumva o infringere istorica mai degraba pentru stinga occidentala traditionala – pentru ceea ce ea se presupune ca apara –, decit una a regimurilor poststaliniste din Est? E limpede, sper, ca nu vorbesc in termeni de „credibilitate“, care e o notiune de piata, de altfel, si nici despre justetea utopiei, ci despre raportul real de forte. - Mda, ca intotdeauna, e si da, si nu. Deoarece, vedeti dumneavoastra, stinga occidentala a urmarit dezvoltarea sistemului socialist al lui Stalin, iar noi cunoastem vechea deziluzie traditionala a stingii occidentale, asa ca n-ar trebui sa credem ca ea a fost nepregatita pentru cele ce s-au intimplat. Stinga occidentala era cit se poate de pregatita prin deceniile de deziluzii si de criza a investirii sperantelor ei in socialism, vezi Derrida si altii. Si atunci dorinta, dorintele utopice sint reinvestite in capitalul financiar si in fluxul de capital… E interesant sa aruncam o privire asupra cartii Empire [Imperium] a lui Negri si Hardt, care e inca foarte influenta in Vest. Potrivit autorilor, multiplicitatea este de fapt un fel de capitalism utopic, in care toata lumea este legata de toata lumea prin intermediul retelelor, iar noi stim ce este o retea. Astfel, e vorba de un fel de capitalism informational sau de un capitalism media, iar eu cred ca acesta este un fenomen foarte interesant pentru ca, daca priviti la perioada anterioara, capitalismul ca atare nu a colonizat niciodata aceste energii utopice, nu a acaparat dorinta utopica, asa incit gindirea [politica] occidentala traditionala, gindirea liberala occidentala a fost mereu fixata pe ideea unui stat liberal democratic, in raport cu care liberalii americani si englezi gindeau capitalismul ca pe o forma de coruptie. A face politica independenta de bani – de fapt in asta consta tot liberalismul. Priviti campaniile prezidentiale si politica britanica ori franceza a ultimului secol – totul se invirte in jurul coruperii democratiei prin capitalism, capitalismul insusi fiind privit doar in termeni negativi chiar si in Vest. Asadar, cind statele est-europene au intrat in colaps, toata lumea a crezut ca ele doresc democratie si drepturile omului, dar, de fapt, ele doreau capitalism si consum. Si eu cred ca acesta e lucrul interesant care survine odata cu conditia postcomunista pentru Vest, deoarece intrebarea dumneavoastra se referea la Vest: se scurge influxul energiilor utopice din Est inspre capitalismul occidental? Deoarece mai exista energii utopice incredibile in Est, mobilizate de comunism, dar niciodata folosite, iar acum acestea se scurg inspre consumul de tip occidental, inspre capitalism. Si e interesant cum, tot mai mult, capitalismul devine realmente un teren deschis unor interpretari pozitive ori negative. Nu aceasta a fost situatia, istoriceste, inainte de ’89. Avem acum miscari globale, care sint variatiuni liberale ale capitalismului, si avem si miscari antiglobale. Totusi, miscarile antiglobale nu sint impotriva capitalismului. Ele sint procapitaliste tocmai pentru ca sint globale. Ele sint in acelasi timp globale si antiglobale, ceea ce inseamna ca submineaza suveranitatea statului, inclusiv pe a statului democratic. Daca pornesti o miscare antiglobala globalizata, de fapt te alaturi fortelor care submineaza si distrug democratia, fiindca substanta democratiei ramine deocamdata statul democratic, asa-numitul stat-natiune. In schimb, lansezi un ONG care nu are legitimitate democratica, nu e inscris in sistemul electoral, al campaniilor si asa mai departe… Reduci influenta parlamentului, a partidelor politice si organizatia incepe sa opereze intre state, si nu in interiorul acestora. Incepi deci sa operezi pe acelasi teritoriu ca McDonald’s si Prada, adica pe terenul fluxurilor financiare internationale si al companiilor multinationale. Avem deci ONG-urile, pe de o parte, si companiile internationale pe de alta; Al Qaeda functioneaza in fond exact ca si McDonald’s, dupa acelasi principiu al deschiderii de filiale in intreaga lume, filiale unite printr-o retea financiara. Asistam, asadar, la o completa schimbare, la o reteritorializare in multe discursuri despre noul teren al pietelor capitaliste globale interstatale, deoarece, avind putere financiara si institutionala, acestea sint de fapt ca si partea de hardware pentru un software: ideologia. Si cred ca schimbarea este atit de imensa, incit stinga e nevoita sa isi reevalueze cu totul pozitia potrivit noilor linii ale frontului. Vedeti imediat ce se intimpla, de exemplu, cu gindirea franceza: il avem pe Derrida contestind l’exception française, l’exception culturelle in numele pietelor media internationale, subscriind practic la ceea ce numim capitalism american, capitalism global, iar pe de alta parte, ginditori ca Badiou, Rancière, Balibar, Debray, mai mult sau mai putin radicali, se indreapta catre statul francez, cerind statului francez sa salveze ideea democratica de stinga, s-o apere de acest capitalism global. E vorba deci de o scindare interesanta intre o stinga ce regaseste nationalul si revine catre stat si o stinga care incearca sa redefineasca pietele internationale in termeni de utopie internationala, in termeni de nou universalism al diferentei. Si e o evolutie interesanta. Cred ca aceasta evolutie trece mult dincolo de pozitiile traditionale ale Razboiului Rece, dar in acelasi timp cred ca ea a fost declansata de caderea Zidului de la Berlin. Pentru ca inainte de asta, aceasta evolutie putea fi intrezarita, poate, dar era blocata ca realitate. Or, acum a fost deblocata. ¬ Poate ca e asa, de aceea nedumereste atit. O lejera variatie a intrebarii anterioare, conform raporturilor in chiasm din citatul insusi, dar de data aceasta am dori un raspuns direct, parerea dumneavoastra directa… Putem considera rezultatul caderii reale a comunismului ca un fel de victorie a pietei? Orice ar insemna asta: capitalism sau piata ca atare, deoarece nu cred ca piata in sine este acelasi lucru cu capitalismul si neaparat ceva rau. Capitalismul, mai ales in forma sa contemporana, globalizata, nu mai este – sau inca nu este? (daca dorim sa pastram un oarecare potential utopic pentru aceasta revenire totala a pietei) – asa-numita piata „libera“ ca atare, chiar daca propaganda neoliberala vrea sa ne faca sa credem ca sint unul si acelasi lucru. Daca putem diviza in linii mari aceste doua… - Ceea ce spuneti inseamna ca ar exista un capitalism bun… ¬ Nu, nu, nu, dar mi se pare ca, fie si categorial, „piata“ si „capitalism“ nu se suprapun perfect, ca sa nu mai pomenim de faptul ca, istoric, piata – schimbul in genere – e mult mai veche decit capitalismul. In fond, exact acest hiat, in care putem vedea persistenta unei marci indelebile a istoricitatii (intr-un sens profund si veritabil: sursa abisala, neprogramabila a posibilitatii ca ceva – ceva radical altfel – sa se intimple, sa advina), poate fi exploatat de pe pozitiile unei gindiri critice si/sau utopic-critice... Dar, oricum, daca putem caracteriza rezultatul caderii comunismului ca o victorie a pietei, atunci cum ar trebui sa interpretam aceasta victorie: ca o implinire a utopiei sau ca o victorie a antiutopiei ori distopiei in sensul absolut al cuvintului, care este evacuarea oricarei dimensiuni utopice posibile? - Cred ca rezultatul caderii comunismului este, desigur, o victorie a pietei, dar, asa cum am incercat sa arat, el se regaseste si in interiorul extremei artificialitati a pietei. Artificialitate extrema sau nonnaturalete a pietei. Piata este vazuta acum drept ceva foarte tehnic, ceva produs de media contemporana, de retelele contemporane, de una, de cealalta, si toate acestea sint foarte tehnice, foarte artificiale. Cred ca noi ne gasim acum in ceva ce e mult mai mult decit atit. Ne aflam acum in aceasta artificialitate a pietei, dar nu era asa inainte vreme, iar ori de cite ori vorbim de artificialitate putem vorbi despre utopie, deoarece utopia inseamna investire in artificial. Utopia este… ¬ Nu in ceva de ordinul viitorului? - Ei bine, in sensul de proiect. Orice arta este un proiect-de-arta, deci un fel de viitor artificial. Nu un viitor in general, ci un viitor artificial. Vasazica, investire inseamna proiect. In clipa in care piata isi arata artificialitatea poti spune: „Nu vreau aceasta piata, ci pe cealalta“. Iar cind spui: „Nu vreau aceasta piata, ci pe cealalta“, incepi sa fii utopic, la bine sau la rau… ¬ Atunci critica pietei nu inseamna in mod automat o prostie... - Nu. In niciun caz. Critica pietei nu este o prostie, intii de toate fiindca se vinde bine. E o buna strategie de piata. Iar o buna strategie de piata e intotdeauna un lucru inteligent. Iata primul raspuns. ¬ Atunci implicatia ar fi ca banii, obtinerea lor pe piata, sint egali cu inteligenta (socialmente, desigur)? - Vedeti dumneavoastra, critica pietei inseamna ca trebuie s-o luam in seama; critica nu inseamna respingere, critica inseamna analiza. Deci trebuie sa privim bine si sa ne intrebam, bunaoara, daca piata exista? E si asta o intrebare interesanta. Mi se pare ca oamenii cred ca piata exista. Dar daca operezi de exemplu pe piata de arta, asa cum fac eu uneori, se intimpla sa auzi colectionari spunind: „Øtiti, nu vreau sa cumpar acest artist pentru ca e prea comercial“. Sa ai succes pe piata nu face bine la vinzare. Iar acest paradox nu afecteaza doar arta, ci si activitatea literara. Filosoful bun e cel ale carui tiraje nu sint epuizate tocmai fiindca el are un pret foarte ridicat... Am auzit cu totii despre asta la [Robert] Smithson, care e deosebit de valoros tocmai pentru ca nu se vinde bine. Aceasta structura paradoxala, pe care o caracterizez drept „complexul Van Gogh“ – vinde foarte bine fiindca n-a vindut niciodata nimic [la vremea lui] –, arata deja eterogenitatea pietei si faptul ca nu putem vorbi de piata la singular si de strategie de piata la modul simplu. Piata contemporana este foarte complicata, un spatiu, asa cum spuneam, foarte artificial, utopic. Ma intreb doar daca piata, fiind o constructie atit de artificiala, poate sustine aceasta structura paradoxala. Am crezut intotdeauna si inca mai cred ca, pe termen lung, caderea comunismului inseamna caderea pietei in sens clasic, deoarece pietele vor fi rasturnate de utopii. Pietele au fost pentru multa vreme artificial izolate de acest influx de dorinta utopica. Iar dorinta utopica a distrus totul si, pentru toti cei care am citit Bataille, dorinta se refera si la extinderea pietelor si cred ca, pe termen lung, economia de piata si dominatia pietei vor ajunge sa constituie numai o perioada – la scara istorica, fireste –, iar noi ne aflam, cred, la inceputul sfirsitului acestei perioade, deoarece nu s-a mai intimplat ca o anumita structura sa functioneze si rational, si irational in acelasi timp. Paradoxul pe care tocmai l-am mentionat arata ca piata este rationala si irationala in acelasi timp. ¬ O intrebare despre proiectul dumneavoastra cu „conditia postcomunista“. Cum ati organizat acest proiect si ce scontati sa obtineti, care sint rezultatele asteptate, in termeni intelectuali? Dar nu numai in sensul academic al cuvintului. Ce fel de consecinte ati luat in calcul pentru acest proiect, fiindca, desigur, citim si ne place foarte mult ideea ca „nu e vorba de a deschide o fereastra prin care Europa Occidentala sa priveasca la Europa de Est“ – ca la o colectie de ciudatenii, bunaoara –, „ci mai degraba de o poarta deschisa prin care intelectualii si artistii din Europa de Est sa poata avea acces la noi si sa se exprime printr-un discurs franc si necenzurat“. Acesta ar fi si motivul pentru care ne-am gindit sa va punem intrebarea despre rezultate, numai ca intr-un sens mai larg decit cel contabilizabil in rapoarte academice, institutionale etc. - Cred ca am sa va dau un raspuns amestecat. Intii de toate, sint un intelectual prea utopic si de piata, chiar nu cred in capacitatile iscusintelor ori in efecte programate. Cred ca traim cu totii intr-o situatie in care nu putem controla rezultatul a ceea ce facem. Nu avem aceasta libertate. Sint foarte constient de totala conditie de nonlibertate, de incapacitatea de a calcula urmarile actelor mele. Asa incit cred ca e doar un gest deschis. Care vor fi rezultatele efective? N-am idee! Cit despre rezultatele in termeni de productie, pe aceasta o pot descrie! O vom infatisa in intregime la sfirsitul acestui an, in decembrie, sub forma de proiecte; unele dintre acestea vor fi expuse deja in luna mai intr-o expozitie cu titlul Privatizari, prezentind diferite contributii din diferite tari est-europene si Rusia. In iunie, vom organiza un colocviu la Berlin; invitam citeva persoane sa contribuie la tema, colegi pe care i-am rugat sa scrie texte si de asemenea citiva specialisti occidentali sau nume ca Z?iz?ek, poate si Negri, Chantal Mouffe si alti citiva care vin cu o perspectiva occidentala. In fine, Suhrkamp Verlag va publica trei volume, dintre care doua cu materiale istorice si unul cu materiale actuale. Primul volum va fi dedicat aspiratiilor utopice biopolitice din Rusia secolului XX, materiale ce nu au mai fost publicate in Vest, cum ar fi planurile de redesteptare a mortilor la draga societate comunista, deoarece parea injust sa fie inclusi doar cei vii si mortii nu. Apoi, incluzind alte planete si asa mai departe… Dar si alte proiecte, cum ar fi cel al lui Bogdanov, crearea unui sistem de transfuzie sangvina internationala si unirea intregii umanitati intr-un singur corp. Asemenea lucruri. Pentru a arata ca dincolo de Foucault, de ideea foucaldiana de biopolitica, exista multe feluri de biopolitica. A doua problematica va consta in reluarea, intr-un al doilea volum, a unor texte timpurii ale avangardei comuniste care nu au mai fost publicate in Vest, cel putin nu in Germania, si care reflecta chestiunea a ce inseamna atingerea punctului zero si altele asemenea. Apoi, un al treilea volum, in care reunim acum materiale despre situatia actuala – ideea este de a arata care a fost investirea in utopie la inceput si ce a iesit din ea pe urma. Ii rugam efectiv pe colegii nostri sa reflecteze la receptarea pe care o au ei asupra acestui nivel ridicat de investire utopica la inceput si la ceea ce s-a petrecut cu ea azi. A disparut, s-a transformat? Vor exista deci contributii ale colegilor nostri, dar solicitam si pe altii, ma adresez chiar si dumneavoastra pentru a face sugestii; am putea chiar include unele eseuri ori texte literare care ilustreaza in termeni foarte limpezi sau transanti ce s-a intimplat cu postcomunismul, deci, daca aveti idee de texte relevante in aceasta directie, pe acest subiect… Pentru a da un singur exemplu, exista un fascist foarte conservator in Rusia, Rahanov. El a scris un roman in care eroul are niste viziuni; iar una dintre ele e despre un paradis KGB unde fiecare asasin KGB se transforma intr-un animal si fiecare victima intr-un copac frumos. Acesta e paradisul KGB in care eroul isi gaseste locul adevarat. Cred ca aceasta viziune merita publicata. Deci ceva care ofera indicii asupra anumitor aspecte ale disponibilitatii pentru o reinvestire utopica intr-un mod foarte drastic ori dramatic… ¬ Ceea ce sugereaza imediat o alta intrebare, nu ca nu am fi atins deja chestiunea… Dar cum vedeti, in mod precis, relatia utopie-arta sau arta-utopie? - Da, fundamental e acelasi lucru. Deoarece orice activitate artistica e o productie de artificialitate si orice grad de artificialitate vizeaza modelarea viitorului, asa incit orice opera de arta este un proiect de arta si orice proiect de arta tine de crearea viitorului artificial, iar viitorul artificial este utopic. Deci revine la acelasi lucru… ¬ Cum va simtiti azi? Mai degraba un occidental sau va considerati tot un om al Estului? - Daca e sa ne uitam la biografia mea, trebuie sa recunosc ca a fost o anumita perioada a vietii mele, mai mult sau mai putin vreo zece ani, in care, in afara de citeva volume de literatura pretentioasa pe care a trebuit sa le citesc la universitate, nu am citit nici macar o carte ruseasca. Uneori am citit in engleza… Dar dupa imigrare a inceput sa ma intereseze Rusia. E greu de spus. Cred ca omul e tentat sa ia o pozitie pe dos… Privim intotdeauna la posibilitati din clipa in care ele s-au inchis; e complicat, sintem foarte occidentali in Est, dar devenim foarte estici in Vest. ¬ Boris Groys, multumim foarte mult! - Placerea a fost de partea mea. _________________ |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 12 Aprilie 2011, ora 13:23
Cum caracterizeaz� Cristoiu oamenii politici: B�sescu, un mare actor! Ponta, un copil de gr�dini��!
Ion Cristoiu, la Special adevarul.ro Editorialistul Ion Cristoiu, director al revistei "Historia, a carcaterizat la videochatul adevarul.ro mai multe personalit��i marcante din politica rom�neasc�. Caracteristicile f�cute de Ion Cristoiu: - Ion Iliescu - Un om despre care nu vei �tii niciodat� ce g�nde�te! - Adrian N�stase - Un politician prea crispat! - Emil Constantinescu - Un politician prea slab! - Victor Ciorbea - Un politician revendicativ la ora actual�! - Emil Boc -Un aparent prost�nac, dar care ne va dovedi c� nu e deloc a�a! - Mircea Geoan� - Un prost�nac! - Victor Ponta - Un copil de gr�dini�� �n materie de politic�! - Traian B�sescu - Un mare actor! - Nicolae Ceau�escu - Un mare nedrept��it! �ntrebat de un cititor de ce spune c� Ceau�escu a fost un mare nedrept��it, Ion Cristoiu �i-a motivat afirma�ia prin faptul c� "nu exist� o evaluare corect� a perioadei lui". "A fost o perioad�, la Ceau�escu, �n care Rom�nia a b�tut pe mul�i �n materie de liberalism. Problema este de pe ce pozi�ie a fost r�sturnat Ceau�escu? El a fost r�sturnat de c�tre o echip� moscovito-stalinist�! Oameni ca Brucan, B�rl�deanu au fost alunga�i la �nceput de c�tre Ceau�escu pentru c� erau stalini�ti", a afirmat Ion Cristoiu. Referitor la programele politice ale partidelor parlamentare, Ion Cristoiu afirm� c� nu poate s� spun� clar cum se pozi�ioneaz� pe scena politic�. "Cu excep�ia PRM-ului, despre care �tiu precis c� ur�te UDMR-ul, nu �tiu cum se pozi�ioneaz� ceilal�i", a sus�inut editorialistul, afirm�nd �ns� c� este destul de greu ca partidele s� se pozi�ioneze clar pentru c� "pot pl�ti" pentru asta c�nd ajung la guvernare. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 12 Aprilie 2011, ora 13:56
Ponta, al patrulea Frankfurt politic, dup� Antonescu, Piedone �i Chiliman
Liderul PDL Elena Udrea respinge acuza�iile formulate de primarul Sectorului 1 legate de distrugerea unor bannere �i afirm�, pe blog, c� Victor Ponta este "un al patrulea Frankfurt politic", care s-a al�turat lui Antonescu, Piedone �i Chiliman �n demersul de ap�rare a Bucure�tiului de o femeie. "Scriam s�pt�m�na trecut� c� trei b�rba�i (Crin Antonescu, Cristian Popescu-Piedone �i Andrei Chiliman) s-au unit s� apere Bucure�tiul de o femeie. Ast�zi, li s-a al�turat un al patrulea Frankfurt politic, pe numele s�u Victor Ponta. Au lansat chiar �i o rezolu�ie �mpotriva mea. �i, culmea, la c�teva ore distan��, finan�atorul campaniei cu care au �mp�nzit ora�ul, Andrei Chiliman, a sim�it nevoia, ca un brav b�rbat politic ce este, s� se victimizeze - cum c� eu a� fi dat ordin RATB s� dea jos panourile �i afi�ele campaniei lor", scrie Udrea, pe blog. Pre�edintele PDL Bucure�ti afirm� c� �nc� de s�pt�m�na trecut� le-a spus colegilor din organiza�ie, c�nd a stabilit strategia pentru referendum, c� democrat-liberalii trebuie s� duc� o campanie curat� legat� de Legea Capitalei. "Nu trebuie s� intr�m �ntr-un conflict cu opozan�ii Legii Capitalei. Cred c� strategia lor de a m� ataca punctual pe mine este rizibil�, pentru c� nu comunic� nimic bucure�teanului. Ei nu aduc o critic� punctual� acestei legi. Toat� campania lor se reduce la atacarea unei femei. �n plus, av�nd �n vedere c� nu eu sunt primarul Capitalei, nu explic� �n niciun fel cum a� putea s� pun eu m�na pe bugetul ora�ului, �n timp ce liberalii sunt chiar ast�zi cu m�na pe cel mai mare buget din Bucure�ti, cel al Sectorului 1. �i a�a vor s� r�m�n�, asta e miza b�t�liei lor! Nu numai c� nu am cerut s� se dea jos vreun banner ori afi�, ba chiar am insistat s� fie l�sa�i s� le pun� �i �n colegiul meu. Acolo exist� �i corturi �mpotriva mea �i se �mpart �i flutura�i. �i nimeni nu le-a spus nimic", afirm� Udrea. Ea men�ioneaz� c� au fost, totu�i, demontate unele panouri �i afi�e ale PNL, amplasate �n sta�iile RATB, pentru c� nu existau aprob�ri �i nici un contract comercial �n acest sens, respectivele materiale de campanie fiind plasate ilegal. Udrea afirm� c� atitudinea lui Andrei Chiliman fa�� de RATB confirm� faptul c� Sectorul 1 s-a transformat �ntr-o "feud� liberal�, �n care toate institu�iile lucreaz� direct la ordinul marelui baron de cartier". "El are impresia c� lucrurile se �nt�mpl� la fel �i la Prim�ria General�. Numai c� uit� c� primarul nu este al PDL, ci este tocmai cel pe care �l sus�inea cu at�t aplomb acum trei ani de zile. C�nd Chiliman vorbe�te de descentralizare, bucure�teanul ar trebui s� �n�eleag� c� vorbe�te, de fapt, de baronizare. Oricum, ar trebui s� se fac� o analiz� a resurselor financiare aruncate �n aceast� campanie de PNL, partid chipurile aflat �n opozi�ie. Poate, totu�i, ne explic� domnul Antonescu de unde a avut at�tea fonduri (c�teva milioane de euro) pentru o campanie �civic� precum cea cu care a �mp�nzit disperat Bucure�tiul", mai scrie Udrea. Elena Udrea scria pe blog, s�pt�m�na trecut�, c� o "ga�c� de b�rba�i", cu Andrei Chiliman �n frunte, s-a format s� apere Bucure�tiul de o femeie. "Cred c� ceea ce �i deranjeaz� este c� o femeie poate s� conduc� organiza�ia de Bucure�ti a unui partid. Cu siguran�� asta nu se va �nt�mpla niciodat� �n PSD sau PNL. Cred c� bucure�tenii trebuie s� decid� cum va ar�ta Legea Capitalei, nu o m�n� de politicieni misogini", scria liderul PDL Bucure�ti. PNL �i PC au instalat 60 de corturi �n Bucure�ti �i au amplasat, s�pt�m�na trecut�, bannere pe st�lpi, cu mesajul "Ap�r� Bucure�tiul de Elena Udrea. Semneaz� pentru referendum". Pre�edintele PNL Bucure�ti, Andrei Chiliman, a declarat, luni, c� angaja�i ai RATB au distrus, 60 de bannere stradale autorizate ale unei campanii ini�ate de ACD, acuz�nd "transformarea angaja�ilor RATB �n vandali politici de c�tre slugile numite �n fruntea regiei de c�tre Elena Udrea �i PDL". Regia Autonom� de Transport Bucure�ti (RATB) a r�spuns acuza�iilor lui Chiliman, preciz�nd c� at�ta timp c�t PNL Bucure�ti nu a transmis nicio cerere de �nchiriere a st�lpilor din administrare, a demontat panourile �i bannerele montate abuziv pe ace�tia. Pe de alt� parte, pre�edintele PSD, Victor Ponta, a declarat, luni, �n CEX, c� PSD nu va pl�ti, c�nd va veni la guvernare, niciun ban firmelor care vor primi contracte prin programele derulate de Ministerul Dezvolt�rii �i Turismului. Ponta a afirmat c� ministrul Dezvolt�rii �i Turismului, Elena Udrea, utilizeaz� sumele alocate de la buget, de patru miliarde de euro, ca "un program na�ional de corup�ie". Pre�edintele PSD a acuzat-o pe Udrea c� utilizeaz� suma respectiv� pentru a acorda credite unor firme agreate de PDL, scopul fiind folosirea acestor bani "pentru campania electoral�" din interiorul PDL. Cristian Fierbin�eanu, [email protected] Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 149 mesaje Membru din: 9/09/2010 |
Postat pe: 13 Aprilie 2011, ora 10:37
De la: 9am246030, la data 2011-04-10 21:15:09Ce spune psihologia despre minciuna minciuna se incadreza la capitolul imoralitate iar d-vostra o prezentati cumva ca si arta. as putea accepta daca reusiti sa explicati sloganul ,,Sa traiti bine,,! prin aceasta arta a manipularii. |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Aprilie 2011, ora 10:51
De la: YS, la data 2011-04-13 10:37:37De la: 9am246030, la data 2011-04-10 21:15:09Ce spune psihologia despre minciuna SINTAGMA "SA TRAITI BINE"A FOST EMISA IN 2004,ATUNCI SE SPERA CA ROMANUL SA INTELEAGA FAPTUL CA A TRAI BINE NECESITA IN PRIMUL RAND APORTUL SI CONTRIBUTIA FIECARUIA LA NORMELE CONCEPTULUI,DAR CE A URMAT SA VAZUT.........CONSECINTA ? FIECARE CUM MUNCESTE ASA TRAIESTE............
� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.
|
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 13 Aprilie 2011, ora 12:18
De la: Silver9AM, la data 2011-04-13 10:51:58De la: YS, la data 2011-04-13 10:37:37De la: 9am246030, la data 2011-04-10 21:15:09Ce spune psihologia despre minciuna Mda, cum le ciucesti tu, ca o baba frustrata, mai rar, "boboaco"! Sa inteleg ca zoaiele garraite de boocile dragi tie, gen "Aici sunt banii dvs.!", "Care responsabilitate, care Flota?", "Iarna nu'i ca vara!" sunt tot cugetari adanci, asupra carora doar filo'copro'logii de'alde tine pot amusina mirosul corect, nu? "NIHIL SINE DEO!" |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Aprilie 2011, ora 12:56
De la: vasile_vali, la data 2011-04-13 12:18:36De la: Silver9AM, la data 2011-04-13 10:51:58De la: YS, la data 2011-04-13 10:37:37De la: 9am246030, la data 2011-04-10 21:15:09Ce spune psihologia despre minciuna MAI CRONCANEL,TIE TI`A CAM CRESCUT PLISCUL.......TOATA ZIUA STAI CU EL PRIN KKÀT,POATE DE ASTA,DE LA INGRASAMANTUL NATURAL..........
� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.
|
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 13 Aprilie 2011, ora 16:45
De la: Silver9AM, la data 2011-04-13 12:56:37De la: vasile_vali, la data 2011-04-13 12:18:36De la: Silver9AM, la data 2011-04-13 10:51:58De la: YS, la data 2011-04-13 10:37:37De la: 9am246030, la data 2011-04-10 21:15:09Ce spune psihologia despre minciuna Fata de o puturoasa ca tine, eu chiar lucrez pamantul, miresik_cu_matz_bleg, si uneori folosesc ingrasaminte naturale...Asta ca sa vezi ca spre deosebire de stomacul tau de vita furajata cu "E"uri pedaloaie, al meu e alimentat cu nutrienti sanatosi, talmac'ene!!! "NIHIL SINE DEO!" |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Aprilie 2011, ora 17:02
De la: vasile_vali, la data 2011-04-13 16:45:45De la: Silver9AM, la data 2011-04-13 12:56:37De la: vasile_vali, la data 2011-04-13 12:18:36De la: Silver9AM, la data 2011-04-13 10:51:58De la: YS, la data 2011-04-13 10:37:37De la: 9am246030, la data 2011-04-10 21:15:09Ce spune psihologia despre minciuna ACUM LUCREZI SI PAMANTUL ????????? ASA SE CHEAMA CAND O CIOARA MANANCA SEMINTELE IN URMA TARANULUI ? SI IN INGRASAMINTELE TALE NATURALE (EKO)CONSUMI DOAR TRANJII SAU SI ......RESTUL ? DE ASTA AI TU IMUNITATE LA "ADIO MAMA" PT. CA MANANCI DOAR ....DELICATESE.......PACAT DE TBC-UL TAU,ALTFEL AI ARATA SI TU MAI .....DAR ASA ARATI CA  ,FRUMUSATA !!!!!!!!PS. INGRASAMANTUL NATURAL E DE CAL CUMVA ??? 
� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.
|
|
|
|