Info
x
Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 11 Septembrie 2011, ora 10:34
De la: Femme_Politique, la data 2011-09-10 09:14:48De la: gabigabi, la data 2011-09-10 08:07:39cu cele o suta si ceva de mii de miliarde si cu imprumutarea in continuare, minut cu minut , de zeci,sute de euro, "independenta" noastra devine doar o iluzie ce se risipeste-n vint ! suntem VINDUTI si nimic nu ne mai apartine , iar Rosia Montana si cu lobby pe care-l face prezidentele ...GRATIS oare ? Clona, ai dreptate : Romania a schimbat in ' 9o-92, prin lovitura de Stat data de Iliescu si Serviciile , inclusiv actualul presedinte ce era ministrul transporturilor, doar paturile si, dupa 20 ani "excrecenta sa" s-a schimbat peste noapte patutul strimt al socialistilor cu patul larg si incapator al Liberalismului , devenind, vezi Doamne mare dreptaci
|
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 11 Septembrie 2011, ora 16:41
A MANCAT FASOLE SI ESTE PUTIN GRAVIDA
Sa mananci doar fasole si sa fii gravida putin sau gradual iata o arta de existenta,o arta de a face ziaristica. Nu trebuie sa ai talent ci determinare de a scrie ceea ce iti dicteaza hormonii de ziarist programat, Deci te asezi la masa,ai pix sau calculator si incepi,uitandu-te pe o lista sau chiar din memorie sa afirmi: 1.Presedintele Basescu urmeaza neabatut demersurile vizand instaurarea regimului personal. 2.Prin subordonarea institutiilor statului, alinierea partidelor politice intr-o partida prezidentiala si distrugerea adversarilor. 3.Dupa cum se comporta seful statului, nu il intereseaza decat puterea proprie pe urmatorii sapte ani. 4.Propaganda prezidentiala se axeaza pe cultul personalitatii 5,Este capul coruptiei transpartinice. Procurorii obedienti de la DNA, in frunte cu sefii Morar si Tulus, executa intocmai ordinele prezidentiale. Fabrica dosare pentru adversari si ascund dosarele amicilor prezidentiali, incepand cu ale presedintelui insusi, ori le solutioneaza in locul judecatorilor. 6.Justitiei se protejeaza pe sine si isi protejeaza colegii corupti, prin ordonanta de desfiintare a comisiei speciale de la Cotroceni privind sesizarile referitoare la fapte savarsite de ministri. 7,Iar Guvernul mioritic contempla cum adversarii ii toaca imaginea. 8.Presedintele i-a cerut premierului, curat constitutional si gramatical, "sa-i remanieze" pe cei doi ministri. 9.Presedintele Basescu a facut curte Curtii Constitutionale la aniversarea a 15 ani, in speranta ca institutia va hotari neconstitutionalitatea legii sistemului de vot uninominal pentru care Guvernul Tariceanu si-a angajat raspunderea. Iam vazut ziaristi,scriitori care pentru o fraza,pentru o afirmatie se chinuiau groaznic,aveau adesea mustrari de constiinta,rupeau 3-4 ciorne. Dece ? Ei aveau respect pentru cuvantul scris,si mai ales pentru mass media,considerau ca cinstea lor este pusa in joc. Autorul articolului de mai sus are doar idei fixe,nu multe,puse pe o lista pe care cu oarecare talent componistic face inca o compozitie anti-Basescu,tot asa de superficiala si nedreapta ca toate de pana acuma. Se spune ca daca am avea un computer care sa poata face combinatii ale tuturor literelor alfabetului s-ar putea scrie toate operele trecute,prezenmte si viitoare. Autorul acestui articol nu face decat sa ia de pe lista de calomnii 5-6 dintre ele(ca cele de mai sus) sa le combine,am spus,cu oarecare indemanare in scriitura,si sa scrie articole asa cum a fost cel de ieri,alaltaieri,de maine si de poimane si in vecii vecilor. |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 11 Septembrie 2011, ora 16:43
Ce invataminte putem trage dintr-un fapt tragic
Asasinarea doamnei Benazir Bhutto este un lucru de un tragism deosebit dar obisnuit in autocratiile asiatice in care cativa conduc pe toti iar asasinatul adesea apare ca argument politic. De fapt ,politic vorbind si noi suntem un autocratism asiatic,daca ne gandim la lunga si fara de sfarsita domnie a dlui Iliescu. Totusi din tragismul acestui asasinat, politicienii nostril au ceva de invatat,iar eu ma indoiesc ca vor invata. Este vorba de atasamentul fata de democratie si fata de popor platite chiar cu pretul vietii. Vedeti dv.in politica romaneasca ,dupa decesul lui Coposu ,pe cineva dispus a-si da viata pentru idei politice clamate de ei(democratie,popor,demnitate nationala)? Eu ma indoiesc.Nu exista.De la smecherul Geoana la perversul vadim sau felix,toti practica doar demagogia si interesul. Cand dl.Basescu mimeaza patriotismul si democratia ca vulturii se napustesc asupra lui politicieni si ziaristi,asa zisi formatori de opinie. Dece le strica sfanta liniste si politica lor balcanica a ciubucului si imbogatirii.Ei trec dintr-un partid in altul pentru ca nu au nici un crez,nu demisioneaza chiar prinsi cu mata in sac,ba chiar raspund obraznic sustinand ca sunt jigniti. Gestul de a risca pentru democratie este strain in politica romaneasca unde nici nu exista pericolele din Asia. Vor invata politicienii nostril ceva din sacrificial doamnei asasinate? Probabil ca vor umbla in masini mai blindate. Raporteaza abuz de limbaj |
|
pascu08_yahoo_com 1522 mesaje Membru din: 26/07/2009 |
Postat pe: 11 Septembrie 2011, ora 18:44
De la: 9am129906, la data 2011-09-11 16:43:21Ce invataminte putem trage dintr-un fapt tragic Din regim in regim .doar nu ratat nimic. a devenit mare producator de demagogie / chipurile de dreapta /mai are putin si adordeaza si extrema dreapta. Asa ii sta bine chipurile unui conducator/ istoria se repeta ..................Cit mai are romanul de indurat de pe urma acestor haimanale politice?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Ioan_voda_cel_cumplit 151 mesaje Membru din: 9/06/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 11 Septembrie 2011, ora 19:04
CUM AR TREBUI SA SE FACA POLITICA IN ROMANIA
Bl.Basescu a trezit in practica politicii romanesti si admiratii dar si contestati acerbe,mai ales a acelor care vad in distrugerea sistemului politic post 1989 un pericol pentru ei si averile lor. Dl.Basescu are solutii pentru a inlocui sistemul politic corupt,politicianismul din Romania.Adesea,din acest motiv, el este numit un politician antisistem. Iata cateva: 1. O majoritate politica coerenta Crearea unei majoritati politice coerente, capabile sa redea increderea romanilor in tara lor si in viitor.Sperantele sunt indreptate in special catre noul si vechiul partid PD-L care si-a insusit de la inceput conceptiile prezidentiale si a inteles sa formeze echipa cu presedintele. 2. Reforma si democratie Construirea, prin dialog, a unui pact social pentru reforma si democratie. Trebuie sa continuam reformarea institutiilor statului si sa consolidam democratia.Sanatatea,educatia dar si alte reforme se afla pe masa presedintelui si in Programul PD-L. 3. Dezmembrarea sistemului oligarhic Dezmembrarea structurilor oligarhice prin care oameni din zona economica controleaza in mod netransparent si nedemocratic decizia politica.Crearea unui complex politico-econoimic este principala cauza a stagnarii economice si politice a Romaniei. 4. Independenta justitiei Intarirea institutiilor care combat marea coruptie si protejarea justitiei de influente politice.Chiar in conditii vitrege,de opozitie unita a oligarhilor(de tipul 322) dl.Presedinte a reusit o justitie care a inceput sa functioneze,in ciuda cruciadei PNL,PSD 5. Fonduri UE Asigurarea absorbtiei fondurilor puse la dispozitie de Uniunea Europeana, dandu-se prioritate agriculturii si dezvoltarii rurale, dezvoltarii infrastructurii rutiere, pregatirii profesionale si mediului.Sistemul oligarhic se foloseste de aceasta oportunitate pentru imbogatire iar daca nu pot, nu acceseaza aceste fonduri,cazul guvernului crin antonescu 6. Votul uninominal Trecerea de la votul pe liste de partid la alegerea directa a fiecarui parlamentar, prin vot uninominal ca element important in procesul de reformare a clasei politice.Actualul vot uninominal nu este suficient si nici nu este uninominal.De aceea uninominalul in doua ture de scrutin se va impune in urmatorul ciclu electoral 7. Parlamentul unicameral Reformarea sistemului politic romanesc prin trecerea la Parlamentul unicameral si in acelasi timp clarificarea relatiei institutionale intre Parlament, Presedinte si Guvern 8. Descentralizare si mai ales descentralizarea administrativa Debirocratizarea statului prin apropierea deciziei de cetatean, respectiv accelerarea proceselor de descentralizare in care prioritate trebuie acordata sistemului de educatie, sistemului de sanatate si politiei locale.In acest domeniu liberalii nu au facut nimic,din contra au marit centralizarea si rolul statului care este mult mai favorabil raptului. 9. Educatie Transformarea sistemului de educatie in principalul motor de dezvoltare al Romaniei.Lozinca bani contra reforma reprezinta poate cel mai liberal slogan,pe care insa PNL nu-l aude. 10. Servicii medicale Modernizarea si eficientizarea asistentei medicale pentru a se ajunge la un nivel al serviciului satisfacator pentru populatie.Acest sistem care ucide 60.000 romani anual trebue distrus si reconstruit 11. Diaspora Apropierea romanilor stabiliti in strainatate de tara mama.Se pare ca in strainatate Dl.basescu si PD-L au reusit sa cucereasca inimile romanilor din strainatate. 12. Politica externa Respectarea angajamentelor internationale pe care Romania si le-a asumat. Ce a facut Basescu in 6 ani? A luptat impotriva coruptiei; A vorbit deschis despre "baietii destepti" si grupurile de interese nelegitime din energie; Nu a tolerat ca institutiile statului sa nu-si faca datoria; A spart legea tacerii: 1,5 milioane de dosare ale securitatii au fost predate la CNSAS; Nu a negociat cu oligarhia politico-economica creata in 17 ani de tranzitie; A condamnat crimele comunismului; A aparat independenta justitiei; A sustinut sindicatele in obtinerea a 5% din PIB pentru educatie; A cerut ca fondurile europene sa ajunga la agricultori si micii intreprinzatori, nu la clientela politica; A inceput batalia cu clientela politico-economica din sectorul energetic; A cerut introducerea votului uninominal ca solutie pentru insanatosirea clasei politice. De fapt, Presedintele Traian Basescu a fost suspendat tocmai pentru ca a facut ce a promis, nu pentru ca ar fi incalcat Constitutia. Constitutia o incalca Dl.crin antonescu care agreseaza vointa Parlamentului(chiar si a celor 322) cand se opune unei legi prin ordonanta sa de urgenta(adica urgenta pentru oligarhi) |
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 11 Septembrie 2011, ora 19:37
De la: gabigabi, la data 2011-09-11 10:34:45De la: Femme_Politique, la data 2011-09-10 09:14:48De la: gabigabi, la data 2011-09-10 08:07:39cu cele o suta si ceva de mii de miliarde si cu imprumutarea in continuare, minut cu minut , de zeci,sute de euro, "independenta" noastra devine doar o iluzie ce se risipeste-n vint ! suntem VINDUTI si nimic nu ne mai apartine , iar Rosia Montana si cu lobby pe care-l face prezidentele ...GRATIS oare ? Este mai buna miscarea voastra inversa, de la Liberalism la Socialism? Raporteaza abuz de limbaj
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Ioan_voda_cel_cumplit 151 mesaje Membru din: 9/06/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Septembrie 2011, ora 11:45
Cultura libertatii si sansele dreptei intelectuale
Vladimir Tismaneanu septembrie La un ceas cand cristalizarile si clarificarile doctrinare sunt de o cruciala importanta pentru climatul politic, pentru viitorul partidelor democratice, dar si cand imposturile histrionice sunt acceptate cu pagubitoare credulitate, salut aparitia unui volum dens ca idei si proaspat ca set de perspective intelectuale. Este vorba de cartea �Dreapta Intelectual�. Teorii �i �coli de g�ndire ale dreptei contemporane occidentale�, publicat la editura Humanitas, care urmeaza sa fie lansata saptamana aceasta de catre CADI si Fundatia �Konrad Adenauer�. O lucrare de echipa, o colectie de studii superb informate, coerent structurate si profund originale, cartea este in egala masura o dovada de sincronism democratic, rafinament conceptual si veritabil profesionalism. Din punctul de vedere al coagularii unei viziuni, a unei doctrine (catusi de putin monolitica, catusi de putin dogmatica, deci deschisa si dinamica) si, mai ales, a unui proiect, centrul-dreapta din Romania este alive and well. Nu cred ca putem spune acelasi lucru despre centru-stanga si, inca si mai putin, despre stanga. Dar, sa speram, dezbaterea de-abia incepe� Daca au un minim de buna credinta, daca isi pot depasi fobiile si idiosincraziile, cei care acuza proiectul de centru-dreapta din Romania de astazi ca nu este decat un ecou intarziat al interbelicului, vor trebui sa-si revizuiasca opiniile. Dar, pentru a face acest lucru, ar trebui sa citeasca aceasta carte lasand de-o parte pre-judecatile. Imi amintesc de un autor care scria, cred ca in revista �Cultura� (ori pe blogul acestei publicatii), despre Elinor Ostrom si care ignora exegeza Scolii de la Bloomington datorata lui Dragos Aligica, discipol recunoscut al laureatei Premiului Nobel pentru economie si al sotului acesteia, Vincent Ostrom. In lumea in care traiesc eu asemenea gesturi sunt considerate extra-stiintifice (ma exprim eufemistic). Dupa volumul de interviuri realizate de Cristian Patrasconiu, �Reperele intelectuale ale dreptei romanesti�, dupa cartea lui Dan Tapalaga, �Bulversarea valorilor�, ambele aparute anul trecut tot la Humanitas, dupa �Etica neuitarii� a Monicai Lovinescu, dupa volumele datorate lui Dragos Paul Aligica, Catalin Avramescu, Teodor Baconsky, Lucian Boia, Radu Carp, Andrei Cornea, Aurelian Craiutu, Alexandru George, Gabriel Liiceanu, Vlad Muresan, Mihail Neamtu, Virgil Nemoianu, H.-R. Patapievici, Andrei Plesu, Cristian Preda, Radu Preda, Ioan Stanomir, Valeriu Stoica, Mihai Sora, Traian Ungureanu, Marian Zulean, iata ca biblioteca gandirii de centru-dreapta din Romania se imbogateste acum in chip cat se poate de convingator. Cartea a aparut in colectia �Cultura libertatii�, coordonata de Valeriu Stoica si Dragos Paul Aligica. Public mai jos postfata pe care am scris-o pentru acest remarcabil volum. www.humanitas.ro/humanitas/dreapta-intelectual%C4%83 Exist� c�r�i menite s� ne scoat� din iner�ie, din confortul stereotipurilor de g�ndire �i al prejudec��ilor �mpietrite. Ionu� Sterpan �i Drago� Paul Aligic� au reu�it s� construiasc�, gra�ie viziunii acestui volum �i calit��ii remarcabile a contribu�iilor, o asemenea carte. Se vorbe�te mult �n Rom�nia �i �n �ntreaga lume postcomunist� despre tradi�ii ideologice, despre adeziuni doctrinare, despre distinc�iile dintre dreapta �i st�nga. Plutesc, �ns�, numeroase confuzii, se invoc� genealogii fictive, eredit��i contraf�cute. Dar cel mai grav este c� discursurile, de prea multe ori, sufer� de ceea ce Constantin Noica depl�ngea atunci c�nd vorbea de l�ut�rism. Am spus-o despre analiza comunismului, o spun �i aici: a trecut timpul aproxima�iilor gr�bite, al efluviilor moralizante. Acum este ceasul exper�ilor, al celor care chiar �tiu despre ce vorbesc. Cartea de fa�� este �i o pledoarie pentru diversitate. Celor care �ncearc� s� atribuie dreptei conservatoare sau liberale un coeficient de �nn�scut �i incurabil radicalism, de ostilitate �n raport cu modernitatea burghez�, autorii studiilor reunite aici le contrapun exact acest pluralism conceptual. Po�i fi un om de centru-dreapta sus�in�nd ideile lui Russell Kirk �i William F. Buckley, pe cele ale lui Raymond Aron ori ale lui Jean-Fran�ois Revel. Textele din volum construiesc liniile directoare ale unui cadru doctrinar, nu �ns� �i unul doctrinarist. �in s� accentuez c� este vorba aici de fundamentele g�ndirii antitotalitare din veacul al dou�zecilea. Se uit� adeseori ce rol important au avut g�nditorii liberal-conservatori, de la Eric Voegelin la Aurel Kolnai, de la Raymond Aron la N. Steinhardt, de la Hayek la Peter Berger, �n articularea unei filosofii opuse oric�rei forme de servitute, exterioar� sau interioar�, impus� sau voluntar�. Spunea, odat�, Daniel Bell c� societatea civil� este numele politic al economiei de pia��. Aici este miezul problemei: pentru Marx, pe urmele lui Rousseau, dar �i ale lui Hegel, fericirea uman� putea fi atins� doar �n comunitatea perfect�. O asemenea stare de beatitudine postistoric� nu putea fi atins�, g�ndea Marx, dec�t prin abolirea propriet��ii private, a pie�ei. G�sim �n acest volum argumente solide �mpotriva acestei auto�n�el�ri, a promisiunilor emancipatoare care neag� dreptul individului la proprietate �n numele unei utopii a egalit��ii implacabile. Se discut� aici, cu competent� acurate�e, despre variile fe�e ale conservatorismului, despre geneza �i avatarurile neoconservatorismului, despre dinamica liberalismului de la John Stuart Mill �i Benjamin Constant la Robert Nozick �i Ludwig von Mises. Se exploreaz� rela�ia dintre tradi�ia de centru-dreapta �i modernitate, precum �i interven�iile noilor filosofi francezi din anii �70 �i �80, pe tema afinit��ilor dintre st�nga radical� �i totalitarismul bol�evic. �n ce m� prive�te, cred �i ast�zi c� o lucrare precum Les Ma�tres penseurs a lui Andr� Glucksmann r�m�ne un reper crucial al dezvr�jirii intelighen�iei franceze �i al deconspir�rii resorturilor despotice aflate �n chiar inima proiectului hegeliano-marxist. Dreapta democratic� nu a pactizat niciodat� cu totalitarismul, nu a nutrit iluzii legate de despo�ii fasci�ti. Critica dictaturii lui Mussolini, f�cut� de don Luigi Sturzo, p�rintele cre�tin-democra�iei italiene, r�m�ne de o impresionant� actualitate. Dreapta democratic� a crezut �n proiectul integr�rii europene, a refuzat �ovinismele autarhice �i a respins orice m�rginire exclusivist�. Aceasta este tradi�ia din care se inspir� autorii din acest volum. O tradi�ie a individualismului civic, a recunoa�terii faptului c�, a�a cum scria c�ndva Arthur Koestler, exist� un num�r de absoluturi morale care nu sunt negociabile. G�ndirea de centru-dreapta se opune relativismului moral �i convingerii c� binele �i r�ul sunt construc�ii artificiale, �n ultim� analiz� maleabile �i inter�anjabile. Cartea de fa�� a fost scris� de un grup de intelectuali care �i asum�, �nainte de toate, valoarea libert��ii individului �i care �n�eleg tradi�iile. �n condi�iile �n care sunt unii care afirm� c� n-ar exista o asemenea constela�ie intelectual� �n Rom�nia, acest volum ofer� argumente palpabile, incontestabile c� lucrurile stau exact invers. Cu minime excep�ii, st�nga rom�neasc� n-a reu�it s�-�i defineasc� nici �trecutul utilizabil�, nici aspira�iile reale. Nu m� refer aici la personaje precare ca formul� teoretic�, polemi�ti �ndr�gosti�i de �i�ek �i de Badiou, care se exprim� pe varii bloguri �de circula�ie intern�, ci la o st�nga real�, deci una care ar �ndr�zni s� participe la o dezbatere serioas�, av�nd �n m�n� un volum precum acesta, o sintez� a propriilor tradi�ii. Nu spun c� avem aici alfa �i omega a unei tradi�ii care este mereu re�nnoit�, dar avem o oper� �n desf�urare, un manifest pentru ceea ce se nume�te l�esprit de serieux. O edi�ie urm�toare va include, nu m� �ndoiesc, �i alte capitole, inclusiv unul despre g�nditori precum Luc Ferry, Pierre Manent �i Pierre Rosanvallon. Salut cu bucurie �i �ncredere apari�ia acestei c�r�i de referin��, un adev�rat dic�ionar al ideilor care sus�in centru-dreapta, o carte echilibrat�, pasionant�, onest� �i riguroas�, un efort admirabil care a�eaz� libertatea �n centrul unor reflec�ii de o vital� semnifica�ie. Washington, D.C. 29 aprilie 2011 |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Septembrie 2011, ora 15:05
De la: Black_Friday, la data 2011-09-11 19:37:26De la: gabigabi, la data 2011-09-11 10:34:45De la: Femme_Politique, la data 2011-09-10 09:14:48De la: gabigabi, la data 2011-09-10 08:07:39cu cele o suta si ceva de mii de miliarde si cu imprumutarea in continuare, minut cu minut , de zeci,sute de euro, "independenta" noastra devine doar o iluzie ce se risipeste-n vint ! suntem VINDUTI si nimic nu ne mai apartine , iar Rosia Montana si cu lobby pe care-l face prezidentele ...GRATIS oare ? scuza-ma, amice, asta-i numai in capul vostru si bag de seama ca atunci cind Stolojan i-a tradat pe Liberali , fugind in tabara PD - ce erau atunci la stinga socialista, apoi populara- NU te-ai mai vaiatat de miscare inversa....i-ai aplaudat ca pe niste eroi nationali ! nu vrei sa fii totusi ceva mai consecvent si, un pic mai logic ? |
|
|
|
|
4N0nBl0ndes 28 mesaje Membru din: 8/01/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Septembrie 2011, ora 15:10
De la: july, la data 2010-11-05 19:19:42De la: marco, la data 2010-11-03 22:33:25De la: 9am178165, la data 2010-11-03 22:21:19Iar tu esti un idiot care nu pricepe ce se intampla in jurul lui. Nu-l mai lauda pe talharul si fraudulosul traian basescu ca o sa iei "bolovani in freza" aici pe forum. Monstrul traian basescu merita sa faca inchisoare pe viata pentru faptele sale. Raporteaza abuz de limbaj |
|
4N0nBl0ndes 28 mesaje Membru din: 8/01/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Septembrie 2011, ora 15:41
De la: Tramp, la data 2010-11-10 08:32:22De la: vaneamarin, la data 2010-11-10 08:25:55De la: vaneamarin, la data 2010-11-10 08:23:32De la: nastasemihail, la data 2010-11-09 22:56:33Cam 13 miliarde de euro din imprumut au fost date bancilor straine, cu filiale la noi, ca sa nu pice. Acei bani, nu se stie cum au fost folositi. Intotdeauna apar imbogatiti dupa razboi sau...criza :) Raporteaza abuz de limbaj |
|
4N0nBl0ndes 28 mesaje Membru din: 8/01/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Septembrie 2011, ora 15:49
De la: HALT, la data 2011-09-11 19:04:36CUM AR TREBUI SA SE FACA POLITICA IN ROMANIA D-le, ne iei de idioti? Independenta justitiei? Cand? Cand Basescu anunta ca vor aparea dosare? Ca vor fi arestari? Asta inseamna independenta justitiei si separarea puterilor in stat? Apropo de separarea puterilor in stat (daca ai auzit de asta): de cand Guvernul este putere legislativa? Eu stiam ca Parlamentul are aceasta functie si Guvernul este puterea executiva. Dar poate schimbam Constitutia ca sa intram in legalitate. |
|
4N0nBl0ndes 28 mesaje Membru din: 8/01/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Septembrie 2011, ora 16:17
De la: Dede_for_ever, la data 2011-09-10 20:01:22 Daca in urma colaborarii cu Securitatea, Crin Antonescu a primit un post de muzeograf in Tulcea, atunci ma intreb cum a ajuns Basescu reprezentant NAVROM la Anvers in 1988. Probabil datorita aptitudinilor diplomatice si cunostintelor in limbi straine.... |
|
Steaua_Dreptatii 370 mesaje Membru din: 11/02/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 12 Septembrie 2011, ora 18:27
De la: gabigabi, la data 2011-09-12 15:05:57De la: Black_Friday, la data 2011-09-11 19:37:26De la: gabigabi, la data 2011-09-11 10:34:45De la: Femme_Politique, la data 2011-09-10 09:14:48De la: gabigabi, la data 2011-09-10 08:07:39cu cele o suta si ceva de mii de miliarde si cu imprumutarea in continuare, minut cu minut , de zeci,sute de euro, "independenta" noastra devine doar o iluzie ce se risipeste-n vint ! suntem VINDUTI si nimic nu ne mai apartine , iar Rosia Montana si cu lobby pe care-l face prezidentele ...GRATIS oare ? tanti Gaby, Dece nu incercati sa cantati la chitara sau sa faceti serbet. Este limpede ca politica nu stiti.De fapt jucati rolul dlui Jourdain din Burghezul gentilom care facea proza fara sa stie. S-au postat aici despre doctrinele politice,despre cultura politica. Sigur v-ati protejat creerasul de eforturi si nu ati citit. dar scriti,dupa vestita formula pa�unista:scriti baieti,scriti orice numai scrieti. Se pare ca instructorul dv.Jicman,vazand ca are atatia f�rtati fara har va tolereaza si va arunca acolo si dv.cate ceva. Daca ati avea vunmostinte ati fi disperata de ceea ce faceti. Aicvi pe acest forum sunt oamewni educati si va ganditi cat sufera cand va etalati nestiinta dv. mergeti la manastore dna gaby. La manastire! |
|
pascu08_yahoo_com 1522 mesaje Membru din: 26/07/2009 |
Postat pe: 12 Septembrie 2011, ora 19:55
De la: 4N0nBl0ndes, la data 2011-09-12 16:17:04De la: Dede_for_ever, la data 2011-09-10 20:01:22 A spus marele tudor musatescu intro piesa memorabila ; Ba pea matii.... si asa aramas in politica dimboviteana//////////////////// |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 08:31
De la: Steaua_Dreptatii, la data 2011-09-12 18:27:37De la: gabigabi, la data 2011-09-12 15:05:57De la: Black_Friday, la data 2011-09-11 19:37:26De la: gabigabi, la data 2011-09-11 10:34:45De la: Femme_Politique, la data 2011-09-10 09:14:48De la: gabigabi, la data 2011-09-10 08:07:39cu cele o suta si ceva de mii de miliarde si cu imprumutarea in continuare, minut cu minut , de zeci,sute de euro, "independenta" noastra devine doar o iluzie ce se risipeste-n vint ! suntem VINDUTI si nimic nu ne mai apartine , iar Rosia Montana si cu lobby pe care-l face prezidentele ...GRATIS oare ? ca eu m-as putea duce la minastire, n-ar fi o chestie tocmai rea, dar pe voi puscaria va maninca ! P.S si, ia spune-mi tu, mai Clona, excerescenta ta Respecta CONSTITUTIA sau o incalca zi de zi ? nu crezi ca atita timp cit ea exista, trebuie respectata intii si-ntii de el , presedintele tarii ? ea nu este nici Recomandare si aplicarea ei nu e Optionala ! |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 09:36
Noi, membrii grupului de initiativa pentru lansarea platformei politice liberale, fideli
atasamentului nostru fata de principiile liberale si credintei �n rolul pe care liberalismul trebuie sa �l joace �n realizarea obiectivului de interes national al unificarii fortelor de centru-dreapta din Rom�nia lansam prezenta PLATFORMA politica, dedicata clarificarii doctrinare, unitatii si relansarii fortelor de centru-dreapta. Decizia de a lansa aceasta platforma are patru temeiuri: 1. constatarea ca, odata cu criza Aliantei D.A. si cu esecul proiectului de fuziune �ntre PNL si PD, fortele de centru-dreapta din Rom�nia au intrat �ntr-un impas major sub aspectul coagularii si dezvoltarii institutionale; 2. constatarea ca nici una dintre fortele politice relevante nu pare a �ntelege ca ezitarea de a declansa si de a conduce procesul de clarificare doctrinara are consecinte majore asupra performantei politice a dreptei rom�nesti; �n momentul de fata, nu exista nici o entitate politica care sa aiba dorinta si capacitatea de a se angaja �n efortul intelectual de fundamentare doctrinara a unui puternic pol politic de centru-dreapta, adecvat Rom�niei �n noul context european al secolului XXI; 3. observatia ca, desi exista indicii clare ale aparitiei unor grupuri sociale aflate �n centrul efortului de modernizare si reforma care sunt pregatite sa �si asume �n mod matur o identitate politica de centru-dreapta, partidele politice nu au reusit racordarea cu aceste grupuri nici sub planul reprezentarii, nici �n cel al comunicarii si al coordonarii. Suntem �n fata unei situatii paradoxale, cu at�t mai mult cu c�t aceste grupuri de �ntreprinzatori, intelectuali, manageri, jurnalisti, specialisti tehnici si alti profesionisti din domeniul public si privat au reprezentat si reprezinta avangarda politica si sociala a noii Rom�nii europene; 4. dezamagirea ca, pe plan strategic, P.N.L. � de la care toata lumea astepta ca, odata ajuns la putere, sa fie principalul motor al unificarii dreptei si al reconstructiei doctrinare � este lipsit de o orientare clara, se misca �n deriva �n functie de conjunctura si a abandonat proiectul de unificare a dreptei rom�nesti; pe plan electoral, P.N.L. pare a se �ndrepta din ce �n ce mai mult spre un pseudoliberalism, caracterizat prin exclusivism si �nchistare, care va avea drept consecinta limitarea audientei partidului la un segment electoral de 5%-10%, �n functie de un anumit nivel al venitului; o asemenea abordare electorala, ascunsa sub hainele unei iluzorii fidelitati doctrinare, este �nsa perdanta, �ntruc�t asociaza liberalismul cu ideile oligarhice, ignor�nd faptul ca valorile liberale pot avea aderenta �n toate grupurile sociale doar �n masura �n care liberalismul este generos si deschis la cooperarea cu celelalte curente politice din zona de centru-dreapta; �n prezent, principala problema a P.N.L. este pierderea de credibilitate determinata de confuzia doctrinara, de �nlocuirea managementului organizational cu metode de conducere arbitrare, �n interesul exclusiv al unui grup restr�ns, si de pierderea initiativei �n elaborarea si promovarea strategiilor de dezvoltare economica si sociala a Rom�niei. 2 Aceste patru temeiuri constituie si cheia �ntelegerii necesitatii si obiectivelor Platformei politice pe care o anuntam astazi: 1. constituirea, �n interiorul P.N.L., conform actualului statut, a unei baze de coagulare politica, menite ca, at�t pe calea dialogului institutional, c�t si pe calea competitiei politice, sa determine clarificarea strategica si doctrinara �n interiorul acestui partid, �n beneficiul tuturor celorlalte forte de centru-dreapta; 2. constituirea unui vehicul politic care sa �si asume public misiunea mentinerii pe agenda politica a imperativului unificarii fortelor de centru-dreapta prin colaborare si dialog cu toate fortele politice relevante; 3. crearea premiselor lansarii unei dezbateri publice care va duce la clarificarea doctrinara fara de care nu poate exista o identitate politica si doctrinara a polului de centru-dreapta modern si european; 4. constituirea unei punti de legatura �ntre fortele politice actual constituite care se revendica de centru-dreapta si marea masa de simpatizanti care si-au asumat ideile politice de centru-dreapta, dar care sunt mentinuti �n afara dialogului si a circuitului politic de catre actualele forte politice. �n plus, analiza scenariilor plauzibile pentru momentul postaderare arata ca o astfel de platforma politica este o necesitate �n oricare dintre aceste scenarii: � scenariul 1: subzistenta Aliantei �n forma curenta, cu continuarea actualelor lupte interne; �n acest scenariu, Platforma este necesara ca sa mentina vii aspiratia la unitate si reperele doctrinare, conditii ale mentinerii sperantei electoratului de dreapta ca exista forte politice constiente de criza Aliantei; � scenariul 2: alegerile anticipate; �n acest scenariu, Platforma este necesara ca instrument politic apt sa contribuie la evitarea repetarii greselilor trecutului recent; astfel, Platforma va oferi solutii alternative la varianta perdanta �n care P.D. si P.N.L. reiau experimentul esuat al unei aliante conjuncturale care, pentru un nou ciclu electoral, sa nu duca nicaieri din cauza absentei unui plan strategic constructiv, �nlocuit doar cu dorinta de a accede la putere si la functii; � scenariul 3: constituirea unei alte majoritati parlamentare prin izolarea unuia dintre membrii Aliantei; platforma este necesara ca mijloc de continuare a proiectului de unificare a fortelor de centru-dreapta. Pe scurt, at�t situatia curenta, c�t si perspectivele politice justifica si fac necesar efortul construirii unei Platforme pe liniile mai sus definite. Platforma politica pe care o anuntam astazi nu creeaza, ci exprima un curent de opinie existent deja at�t �n P.N.L., c�t si �n r�ndurile liberalilor neafiliati la acest partid. Este nevoie �nsa ca acest curent de opinie sa se exprime �ntr-un cadru statutar si sa se consolideze pentru a putea contribui mai mult dec�t p�na acum la dezbaterea interna, la elaborarea si la adoptarea deciziilor strategice de care depinde viitorul politicii liberale de dreapta. Aceasta platforma politica �si revendica legitimitatea de la actual statut. Desi nu suntem de acord cu modificarile introduse la ultimul congres prin care a fost restr�nsa democratia interna, �ntelegem sa respectam statutul si sa ne organizam potrivit prevederilor lui, ca un grup statutar distinct de grupul care alcatuieste actuala conducere a P.N.L. Nu putem sa asistam pasivi la derapajele sale strategice si sa acceptam riscul de a trai doar din invocarea istoriei noastre �ndelungate, �n timp ce deciziile adoptate �n ultimul timp ar putea sa puna capat acestei istorii. Din fericire, cei mai multi liberali si-au pastrat spiritul critic si doresc ca dialogul sa genereze ideile si programele alternative de natura sa asigure reforma si relansarea P.N.L. si a dreptei rom�nesti �n ansamblu. 3 Consideram ca cinci sunt prioritatile de actiune ale Platformei noastre si dorim ca anuntul public privind constituirea acestei Platforme sa coincida cu lansarea dezbaterii �n legatura cu aceste cinci directii prioritare: 1. directia strategica a P.N.L.; 2. directia agendei guvernarii si a exercitiului guvernarii; 3. directia relansarii P.N.L.; 4. directia doctrinara; 5. directia de unificare a fortelor de centru-dreapta. I. Directia strategica a P.N.L. �n istoria sa postdecembrista, P.N.L. a parcurs mai multe etape. 1. �n perioada 1990-1992, P.N.L. a avut sansa sa unifice miscarea anticomunista si sa organizeze o mare forta politica democratica. Erorile strategice din acea perioada explica pierderea acestei sanse de catre P.N.L. si valorificarea ei de catre Corneliu Coposu, care a avut verticalitatea de a se opune fortelor neocomuniste si consecventa de a da un ideal Conventiei Democrate. 2. Ca urmare a ratarii acestei sanse, P.N.L. a trebuit sa strabata desertul anilor 1992-1995, perioada �n care ajunsese la stadiul de factiune liberala, �n concurenta cu celelalte factiuni rezultate �n urma repetatelor sciziuni. 3. Unificarea liberalilor �ntr-un singur partid a fost un proces �ndelungat, sinuos si contradictoriu, realizat �n perioada 1995-2003. �n aceasta perioada, P.N.L. a cunoscut si experienta guvernarii 1996-2000, experienta posibila tocmai pentru ca ideea politica a lui Corneliu Coposu de a unifica fortele anticomuniste a permis c�stigarea alegerilor de catre Conventia Democrata si formarea guvernului �mpreuna cu U.D.M.R. si U.S.D. Aceasta coalitie de coalitii nu a putut avea �nsa unitatea si coerenta necesare pentru a asigura o guvernare eficienta a Rom�niei. Printr-o strategie curajoasa, P.N.L. a reusit sa �si asigure supravietuirea parlamentara �n anul 2000, dar fortele de dreapta, �n ansamblul lor, au �nregistrat un recul drastic. Liberalii au ramas singura forta de dreapta reprezentata �n Parlament, dar ponderea lor �n cele doua camere nu era suficienta pentru a utiliza armele politice specifice opozitiei, respectiv motiunile simple si motiunile de cenzura. 4. La sf�rsitul perioadei 1995-2003, P.N.L. a constatat ca, �n pofida unificarii, liberalii nu erau at�t de numerosi �nc�t sa poata c�stiga de unii singuri alegerile parlamentare si prezidentiale. Dupa o dezbatere tensionata, �n care s-a pus problema alegerii �ntre un joc politic minor, a carui miza era supravietuirea parlamentara, si un joc politic major, a carui miza era guvernarea Rom�niei, P.N.L. a avut resursele interne pentru a hotar� formarea Aliantei D.A. 5. Alianta a echilibrat scena politica �n anii 2003 si 2004, iar la sf�rsitul anului 2004 a c�stigat alegerile prezidentiale, cre�nd astfel premisa formarii unui guvern de coalitie, dar cu o componenta majoritara P.N.L.-P.D. 6. Formarea Aliantei D.A. a fost �nsa numai primul pas strategic �n procesul de unificare a fortelor de centru-dreapta. Acest proces nu se poate finaliza fara formarea unui mare partid de centrudreapta. �ntr-adevar, coalitia care a condus Rom�nia �n anii 1996-2000 si coalitia care conduce astazi tara au demonstrat ca, �n pofida asumarii unui program comun, nu au fost apte sa asigure unitatea si coerenta fara de care nu este posibila o guvernare eficienta. Proiectul politic al fuziunii P.N.L.-P.D., dezbatut �n perioada 2004-2006, a fost g�ndit ca un pas strategic firesc prin care sa se �mplineasca 4 unificarea fortelor de dreapta. Din pacate, acest proiect politic a fost ratat, iar responsabilitatea apartine nu numai P.N.L., ci si P.D. Atragem atentia ca ratiunea aliantei D.A. nu a fost doar construirea unei alternative la P.S.D., ci si construirea unei forte politice capabile sa guverneze Rom�nia �n mod eficient si sa instituie un nou mod de a face politica, pentru a marca diferenta necesara fata de toate guvernarile postdecembriste anterioare. Alianta a aparut nu numai pentru a permite P.N.L. si P.D. sa construiasca o alternativa temporara la P.S.D., ci si, mai ales, ca o prima formula de unificare a fortelor politice de centru-dreapta care trebuia sa se �mplineasca prin formarea unui mare partid de centru-dreapta, ca alternativa pe termen lung la actualul mod de a face politica, alternativa apta sa echilibreze scena politica. O adevarata unificare a dreptei se va produce numai atunci c�nd se va gasi o formula politica nu doar pentru unul, ci pentru mai multe cicluri electorale. Este deci extrem de grav sa se afirme, asa cum se face �n Declaratia Delegatiei Permanente a P.N.L., din 24 februarie 2006, ca �odata cu disparitia ratiunii Aliantei (ex. alternativa la P.S.D.), aceasta dispare fara efecte asupra partidelor componente�. Liberalii s-au �ntors astfel la jocul politic cu miza mica, uit�nd ca un asemenea joc nu le-a asigurat si nu le-ar putea asigura o pozitie majora pe scena politica pentru simplul motiv ca un partid de miza mica nu �si propune sa c�stige alegerile, ci doar sa supravietuiasca parlamentar. Dar lupta pentru supravietuirea parlamentara este dura, iar P.N.L. pare sa fi uitat si esecul dureros �nregistrat la alegerile parlamentare din 1992, ca urmare a unei grave erori de strategie, si dificultatile perioadei 1992-1996, �n care nu a avut reprezentare parlamentara. Pe scurt, o �ntemeiere analitica superficiala, o viziune �ngusta pe termen scurt, o totala lipsa de viziune pe termen lung, precum si o vointa politica paralizata de obsesia actelor politice marunte pun sub semnul �ntrebarii chiar viitorul partidului. Iata de ce este nevoie de o dezbatere interna reala, la capatul careia liberalii sa poata spune, �n cunostinta de cauza, daca �si asuma jocul politic minor � a carui miza este supravietuirea parlamentara � sau �nteleg ca o politica mare nu se poate face dec�t �ntr-un partid mare si curat. Platforma pe care o prezentam astazi este menita sa exprime pozitia noastra �n contextul acestei dezbateri si sa creeze un cadru pentru solidarizarea tuturor celor care cred ca viitorul P.N.L. depinde, �n egala masura, de realizarea a patru obiective: o noua viziune asupra guvernarii prin asumarea esecurilor si a corectiilor necesare pentru depasirea acestora, reforma interna, clarificarea doctrinara si elaborarea unui nou proiect politic de unificare a fortelor de centru-dreapta. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 09:40
GEORGE ENESCU
A fost singurul muzician roman caruia i se poate aplica fara nici o exagerare eticheta de geniu. Violonist, pianist, compozitor si un exceptional profesor de muzica, Enescu e azi pentru lumea intreaga o personalitate uriasa. Numele lui rostit cu veneratie in Occident ne-a redat mandria de a fi romani. Din pacate, Enescu a parasit Romania in 1946, pentru a locui la Paris. Ultimii ani ai vietii sale, marcati de boala si de un dureros exil sufletesc, raman, astazi, pentru cei mai multi romani, un mister. Unde, cum, cand si de ce a murit Enescu? Un dialog cu muzicologul Viorel Cosma, cel mai mare specialist, in viata si opera marelui compozitor, autor a 14 volume dedicate acestuia Cu vaporul, la Paris - De ce a plecat Enescu din tara? Stia ca nu se va mai intoarce? - Enescu a parasit Romania in toamna anului 1946. Pentru el n-a fost o bucurie sa plece, era foarte legat de locurile lui. Daca a facut-o, a facut-o pentru ca se instaurase regimul comunist si incepuse sa anticipeze dezastrul care va urma. Calatorise mult, statuse de vorba cu prieteni din Occident, care l-au pus in garda. Si Maruca Cantacuzino (sotia lui) fusese sfatuita discret sa se retraga, ca aristocratia nu e deloc bine vazuta de noii veniti la putere. Decizia sa emigreze au luat-o in 1946, in urma unei discutii cu marele violonist Yehudi Menuhin, elevul sau, care i-a intermediat azilul politic in Statele Unite. Plecarea din tara a fost pregatita in detaliu, dupa intoarcerea lui Enescu din turneul tinut in URSS. Inca din vara acelui an a decis vinderea anumitor mobile din casa, impreuna cu alte bunuri de valoare, semn ca stia ca nu se mai intoarce. A plecat cu o viza de Statele Unite, acordata de Petru Groza, si cu pasaport diplomatic, cu drept de prelungire automata, imbarcandu-se intr-un vapor la Constanta. Trebuie sa fac aici o paranteza si sa spun ca Enescu a respins cu indarjire toata viata lui ideea de a se urca in avion, preferand obositoarele calatorii prin Europa cu trenul. In fine, la plecare, toata lumea a crezut ca Enescu si Maruca se vor opri, de fapt, la Marsilia, ca de acolo sa ajunga la Paris, unde el locuia deja de mai multa vreme. Totusi, Enescu s-a dus pana in Statele Unite, unde a si ramas trei luni de zile. Dar, fiindca nu a reusit deloc sa se adapteze, si-a facut iar bagajele si s-a intors definitiv in capitala Frantei. - Ciudat este ca in vara acelui an, Enescu semneaza un testament in care cere, nici mai mult, nici mai putin, sa fie ingropat la Tescani, impreuna cu sotia sa. - Testamentul din 15 iulie 1946 este singurul gest care contrazice supozitiile plecarii definitive. Si totusi, actul acesta, in care Enescu isi exprima dorinta de a fi inmormantat la Tescani, a fost de fapt redactat la cerinta avocatului Romeo Draghici, bun prieten de-al sau, care a vrut sa-l scuteasca pe muzician de o posibila confiscare de catre comunisti a casei si pamanturilor Marucai Cantacuzino. Din pacate pentru romani, peste opt ani, Enescu a anulat acest document. - Ce s-a intamplat cu averile lor dupa plecare? - Dupa casatoria lor din 1938, Maruca si Enescu au locuit in cladirea din spatele Palatului Cantacuzino, care ii ramasese Marucai dupa moartea sotului ei, Misu Cantacuzino. Enescu a preferat odaile mai linistite si mai modeste din spate. Il deranja monumentalitatea palatului, unde sotia sa tinea celebrele serate muzicale. El era un om foarte modest, un muzician care prefera sa calatoreasca cu trenul la clasa a doua. La propunerea lui Romeo Draghici, sotii Enescu au donat resedinta aceasta luxoasa Statului, mai exact Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor. Erau constienti ca, oricum, li s-ar fi confiscat. Romeo Draghici s-a luptat insa foarte mult ca, imediat dupa donatie, s-o transforme in Muzeul Enescu, pentru a o proteja in felul acesta. Maruca Cantacuzino. Urata, dar adorata de Enescu - Cum au fost ultimii ani ai lui Enescu? Avea prieteni? S-a adaptat la Paris? - Pentru Enescu, Parisul a fost totusi un exil, un loc in care s-a dus fortat de niste imprejurari. Timpul i s-a scurs dand lectii de vioara si compozitie, tinand conferinte, concertand. Sigur ca s-a adaptat la viata frantuzeasca, pentru ca era un om de lume, un om sociabil, care se descurca cu lejeritate in cercurile inalte ale Parisului, avea maniere, era placut la vorba. Dar pot banui ca, pe undeva, l-a ros sentimentul izolarii si al dorului de patrie. Prietenii spun ca avea des crize de melancolie. Locuia cu Maruca in Rue de Clichy, la nr. 26. Dar mai inchiriase si o vila, Les Cytises, la Bellevue, la marginea Parisului, unde mergea vara. Acolo, o data pe an, isi invita prietenii. Era o casa mare, cu un pian in sala de muzica, cu peretii incarcati de tablouri. Avea un Grigorescu, dar si un portret al reginei Carmen Sylva, pe care aceasta scrisese in limba germana, cu cerneala aurie: "Copilului meu sufletesc, George Enescu, care a cantat astazi Bach, atat de divin, asa cum ii doresc sa fie cantat el, peste o suta de ani". Avea si o intendenta frantuzoaica, o femeie extrem de devotata, care ii pastrase in timpul celui de-al doilea razboi mondial o buna parte din manuscrisele autografe. Din marturiile care au ramas despre aceste intalniri, iese la iveala un Enescu jovial si primitor, un om care nu discuta politica niciodata, care spunea bancuri si anecdote, care nu amintea niciodata despre muzica lui, insa vorbea cu o bucurie enorma de muzica romaneasca, in care avea o incredere nestramutata. Vorbea si despre Bach, Wagner, Beethoven, care erau idolii lui, il critica usor pe Mozart, pe care nu-l gasea destul de consistent, dar se pleca in fata capodoperei sale, "Don Giovanni". Si vorbea foarte mult despre Moldova lui natala, despre satul romanesc, despre "Amintirile din copilarie" ale lui Creanga. A fost un patriot adevarat. Daca nu ar fi fost atat de bolnav, s-ar fi intors, cu siguranta, in tara. - Credeti ca ceva din radacinile lui romanesti, din sentimentalismul lui moldovenesc, a trecut si in muzica lui? Un moldovean bland si sentimental - Fara indoiala! Suita "Amintiri din copilarie", Suita a III-a simfonica, Sonata in caracter popular romanesc, Sonata pentru pian si violoncel sunt doar cateva din piesele inspirate de tinuturile lui natale. Se spune ca moldovenii sunt molcomi, blanzi, sentimentali si foarte afectuosi. Ei bine, exact asa era si Enescu. Avea modestia si bunatatea omului din popor, dar avea si hazul si umorul sanatos al unui Creanga. Era un foarte bun cunoscator al poeziei romanesti, el s-a format in ambianta culturala a Moldovei de odinioara. Si toate aceste daruri erau strabatute de un fior de spiritualitate adevarata. Enescu a fost un om foarte credincios, care cunostea sarbatorile religioase si insemnatatea lor si care mergea la biserica. Suficient sa amintesc ca in familia lui toti inaintasii barbati fusesera preoti. Mostenirea aceasta spirituala a tasnit insa la el intr-un mod inegalabil de a face muzica. - I-au adus anii petrecuti in capitala Frantei recunoasterea occidentala pe care o merita? - Din pacate, Enescu n-a avut parte de recunoasterea totala pe care o merita ca mare compozitor, decat dupa moarte. Pana la aparitia operei sale, Oedipe, in 1936, trecea in Occident drept un mare dirijor, un fabulos violonist si un exceptional pianist. Era, de asemenea, recunoscut si ca unul din cei mai buni profesori de vioara din lume. Mari violonisti ai lumii s-au zbatut sa lucreze cu el. Avea recunoasterea acestor talente, dar se plangea, adesea, ca toata lumea il socoteste doar un simplu violonist. Il durea lipsa confirmarii ca mare compozitor. Si totusi, primii occidentali care i-au recunoscut meritele au fost francezii. Printre umbre - Cand a izbucnit boala lui? Intr-o fotografie facuta in Gara din Londra, in 1950, il vedem deja cocosat de chinurile spondilozei. - Inca de la plecarea din tara il supara grav coloana vertebrala. Spondiloza i se accentua vizibil, umbla incovoiat ca un echer, iar cand iesea in oras, se sprijinea adesea de prietenii sai. In 1950, la Londra, in timpul unui concert, a facut un accident cerebral si a cazut de pe podium. Cei prezenti i-au telefonat imediat lui Yehudi Menuhin, care a inchiriat rapid un avion ca sa-l duca la Paris. E singura oara cand a zburat cu avionul. Nu mai putea vorbi, dar ca sa-i faca pe ceilalti sa inteleaga ca are inca mintea intreaga, a fluierat temele lucrarii lui Bach pe care tocmai o dirijase. A fost internat la Paris, intr-o clinica unde a fost reanimat. De atunci, sanatatea lui s-a degradat vizibil, luna de luna, pana in iulie 1954, cand, in timpul unei lectii, a fost victima unui atac cerebral devastator, care i-a paralizat corpul pe jumatate. Se afla in apartamentul din Rue de Clichy. Umorul nu l-a parasit insa nici in ultima clipa. Vrand sa comunice cu prietenul sau devotat care venise in vizita, compozitorul Marcel Mihalovici, i-a scris pe o bucatica de hartie: "Mi s-a intamplat azi. Dadeam o lectie. Am simtit ceva in bratul stang. Am fugit si m-am intins pe pat. Si iata, s-a terminat cu mine. Nu mai pot vorbi. Cu atat mai bine, voi spune mai putine prostii". - Il incercau, probabil, si gandurile sumbre ale sfarsitului. Nu a fost tentat sa se intoarca sa-si revada tara? - S-ar fi intors, cu siguranta, daca ar fi putut. In 1951, Statul roman a dorit sa-l aduca la Saptamana Muzicii Romanesti, pentru a patrona acest eveniment. Maestrul a acceptat sa patroneze sarbatoarea, dar a solicitat ca Academia Romana sa reprimeasca printre membrii inaltului for pe "epuratii" Dimitrie Gusti si Constantin Radulescu Motru, iar Ministerul de Interne sa o elibereze din inchisoare pe sotia compozitorului Mihail Jora. Bineinteles ca aceste lucruri nu s-au intamplat. Sa nu uitam ca erau anii 50, anii cumpliti ai sovietizarii. Prin urmare, Enescu le-a raspuns intr-o depesa foarte politicoasa ca, intrucat starea de sanatate i s-a agravat, aceasta nu-i mai poate permite nici o alta activitate in afara celor pur mentale si ca, intrucat e nevoit sa petreaca zile intregi nemiscat in pat, ii este absolut imposibil sa calatoreasca spre Romania. Apoi, nu e de neglijat nici influenta Marucai, care nu a dorit sub nici o forma intoarcerea in Romania comunista. Mai tarziu, chiar inainte de moarte, prin 1954, a primit in vizita o delegatie romaneasca.. Printre membrii ei se aflau prof Yehudi Menuhin canta pentru Enescu Serafim Antropov, un mare pedagog al violoncelului, baritonul Nicolae Herlea si dirijorul Sergiu Comissiona, unii dintre ei avand chiar misiunea de a-l convinge sa se intoarca in tara. Dar el era mult prea bolnav pentru a rezista unui asemenea drum, suferise deja al doilea atac cerebral. - Se rupsese cu totul de Romania sau mai tinea legatura cu tara? - Tinea o stransa corespondenta cu maestrul Jora, cu care se si inrudea, de altfel, si cu compozitorul Mihail Andricu. Mai era apoi Romeo Draghici, avocatul lui, devenit intre timp si muzeograf, care se ocupa de drepturile lui de autor ce-i reveneau din Romania si pe care, adesea, i le ducea personal la Paris. Era in foarte stransa legatura si cu romanii stabiliti in capitala Frantei. De compozitorul Marcel Mihalovici l-a legat o stransa prietenie. In ultima faza a bolii, cand ii tremura mana prea tare si nu mai putea scrie, l-a rugat pe acesta sa transcrie unele nuante in partituri si chiar sa termine lucrarile, cand el nu va mai fi. Foarte apropiat ii era si pianistul roman Georges Boskoff, ce provenea dintr-o mare familie aristocratica din Moldova, cel care i-a inchis, ultima data, capacul la pian. Pianul mut - Enescu n-a murit acasa, ci intr-o camera de hotel, un amanunt putin cunoscut, chiar de specialisti. Cum a ajuns, de fapt, acolo? - Chiar inaintea celui de-al doilea accident cerebral, fiindca starea de sanatate i se inrautatise considerabil, Marcel Mihalovici si cu Yehudi Menuhin au complotat sa-l instaleze la Valee aux Loups, in fostul castel al lui Chateaubriand. Menuhin si-a asumat toate cheltuielile si s-a ocupat pana si de instalarea unui pian. Numai ca Enescu a refuzat delicat, caci ar fi insemnat sa plece acolo fara sotia sa. Mai tarziu, tot Menuhin a vrut sa-i instituie un fel de pensie viagera, stiindu-se faptul ca nu mai putea concerta, deci nu mai avea mari castiguri. Dar si pe aceasta a refuzat-o, cu modestie. Totusi, fiindca sanatatea i se agrava tot mai mult, ca sa se poata bucura de unele avantaje, cum ar fi o infirmiera, mancare gratuita si altele, Enescu a fost mutat din locuinta personala din Rue de Clichy 26 (care nu avea decat doua camere mici si o baie pe care o foloseau si ca bucatarie), intr-un apartament din Hotel Atala din Paris. Hotelul tocmai fusese renovat de trei romani, care il luasera in proprietate, aducandu-l la categoria de 4 stele. Dupa atacul cerebral Maestrul locuia la etajul 4, cu vedere la strada, in apartamentul cu nr. 40, care avea doua camere mari, hol si sala de baie. Impresionat de suferinta lui Enescu, directorul hotelului i-a pus camera la dispozitie gratuit, i-a asigurat si personal auxiliar, ba, fara stirea lui Enescu, i-a platit si consultatiile medicului cardiolog. Se spune ca infirmiera - romanca - era platita de insasi Regina Elisabeta a Belgiei, desigur, tot fara stirea lui. In camera, prietenii i-au adus un pian cu coada, la care insa Enescu n-a putut niciodata sa cante. Ii cantau insa aproape toti cei care il vizitau, ca sa-i mai aline suferintele. - Cum va explicati fascinatia extraordinara pe care a exercitat-o toata viata maestrul asupra mai tanarului Yehudi Menuhin? - In 1926, la Paris, micul Menuhin, in varsta de zece ani, i-a fost prezentat mestrului Enescu pentru lectii. Dupa ce l-a ascultat cantand Simfonia spaniola de Lalo, Enescu a exclamat: "Ce naiba vreti sa-l mai invat?" Si s-a intors in tara. Familia Menuhin, sosita de peste ocean, isi dorea insa atat de mult aceste lectii, incat si-a luat casa la Paris pentru a-l astepta pe Enescu sa revina din Romania. Curand, au inceput lectiile la Bellevue. Lectii pentru care Enescu nu a luat niciodata bani. Nu gresesc daca as spune ca intre ei se infiripase o relatie de-a dreptul parinteasca. Menuhin a fost "copilul" lui George Enescu, cel care nu i-a deschis numai porti muzicale, ci i-a si dezvaluit o lume fabuloasa, mustind de spiritualitate: l-a chemat in Romania, de care Menuhin a ramas definitiv fascinat. 40 de ani mai tarziu, Menuhin a scris o carte despre experienta lui romaneasca. Dar ca sa intelegem mai bine ce a insemnat Enescu pentru el, iata propriile cuvinte: "Enescu m-a subjugat inainte de a rasuna prima nota. Chipul sau, atitudinea sa, parul negru, intreaga faptura, afirmau parca, sus si tare, ca aveai in fata un om liber, puternic, neincatusat de nimic, inzestrat cu spontaneitate, cu geniu creator, cu inflacarare. Iar muzica lui, cand a inceput sa cante, avea o incandescenta care depasea tot ceea ce intalnisem pana atunci." I-a purtat o netarmurita dragoste si l-a sprijinit enorm in ultimii ani ai vietii. Nu cred sa existe un exemplu mai puternic de devotament si daruire in relatia maestru-discipol in toata istoria muzicii. Sobita cu petrol - Cum s-au scurs ultimele lui zile? Stia ca nu mai are mult de trait? - Cu 36 de ani inaintea mortii, Enescu a avut o stranie premonitie, pe care o povesteste Zoe Camarasescu in "Amintirile" sale. Venise obosit si infometat sa supeze la tante Olga Duca, era cam frig in salon si se aprinsese o sobita cu petrol. Intinzandu-si mana sa se incalzeasca si parca avand o viziune, a spus: "Je finnirai comme cela, vieux, paralyse, gateux". "Voi sfarsi si eu la fel, batran, paralizat, senil". Si totusi, a ramas lucid pana in ultima clipa. In seara de 3 mai, l-a vizitat violonistul Serge Blanc, care a intrebat, in soapta, in camera de alaturi: "Est-ce qu'il est encore lucide?". "Mai e lucid?". Enescu a auzit si a facut imediat un calambur, raspunzand "Luci..de Lammermour", adica "Lucia de Lammermoor" (opera de Donizetti). Putin dupa aceea, in dimineata zilei de 4 mai, a inchis ochii. - Cine l-a vegheat pana in clipa mortii? - In clipa in care a murit, inauntru nu era decat infirmiera. Se spune, dar nu e nimic sigur, ca in ajunul mortii, a trecut sa-l vada si Regina Belgiei. A murit noaptea si nu a avut lumanare aprinsa la capatai. - Cum se explica absenta celei pe care a iubit-o atat: sotia lui? - Maruca nu locuia cu el la hotel. Nu s-a ingrijit de el niciodata, pretextand ca ea nu se pricepe la ingrijiri medicale si nici la gatit. De altfel, Maruca nici nu l-a iubit pe Enescu, pe cat a iubit-o Enescu pe ea. Sa nu uitam ca, inca de cand se iubeau fatis, in ciuda casatoriei sale cu Misu Cantacuzino, ea s-a incurcat cu Nae Ionescu, ranind grav sentimentele lui Enescu. Iar de casatorit cu el s-a casatorit doar dupa ce sotul ei a murit intr-un accident de automobil. Avea o fire mondena, materialista, dornica de patrundere in cercurile inalte. Enescu a iubit-o, insa, fara margini. Ultimii ani - In incheiere, sa mai elucidam un mister. Se spune ca trupul neinsufletit al lui Enescu era cat pe ce sa fie rapit de comunistii romani, de la Hotel Atala. E adevarat? - E adevarat. Situatia a fost insa limpezita de Maruca. Imediat ce a aflat, dimineata, ca Enescu a murit, a fugit la notar cu ultimul lui testament, facut la rugamintea ei, prin care o instituia ca legatara universala, anuland orice document anterior. Mai tarziu, doi membri ai Ambasadei Romaniei la Paris s-au prezentat la hotel, cerand proprietarului sa li se predea corpul lui Enescu, argumentand ca face parte din patrimoniul Romaniei. Maruca i-a lamurit ca Enescu plecase definitiv din tara din cauza regimului totalitar si ca nici prin gand nu-i trecea sa se intoarca in patrie. Numai ca, nesatisfacuti, trimisii Ambasadei au ramas la hotel si au inceput sa dea tarcoale. Marucai i-a fost teama sa transporte cosciugul la Biserica Rom�na din Paris, ca sa nu fie rapit pe drum. Prin urmare, directorul hotelului a chemat politia ca sa stea de paza. Intr-un final, pe data de 7 mai, Enescu a fost inhumat, cu slujba religioasa, la cimitirul "Pere Lachaise", pe aceeasi "stradela" cu Georges Bizet. Pe placa lui scria: Georges Enesco, Compositeur, Membre de l'Institut Commandeur De La Legion D'Honneur 1881-1955. Din pacate, nici o mentiune ca a fost roman! Fotografii sunt din colectia lui Viorel Cosma |
|
Femme_Politique 246 mesaje Membru din: 9/06/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 10:40
Ultimele zv�cniri ale slugilor lui V�ntu din conducerea Senatului
Scris de Dan Badea Voiculescu a cerut demiterea Procurorului General �ntr-un articol publicat ieri, �n Jurnalul Na�ional, numitul V.C. dezv�luie modul �n care Comisia juridic� a Senatului a fost implicat� de vicepre�edintele Dan Voiculescu, sprijinit de Mircea Geoan�, �n tentativa de schimbare a Procurorului General, Laura Codru�a Kovesi. Pretextul folosit de Voiculescu a fost transmiterea de c�tre Ministerul Public, c�tre pres�, de la adresa [email protected]� adres� e-mail este protejat� �mpotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. , a rechizitoriului din dosarul �n care Sorin Ovidiu V�ntu a fost trimis �n judecat� pentru favorizarea infractorului Popa. Consider�nd aceasta un act de tr�dare fa�� de tovar�ul s�u din zona penalului, turn�torul Dan Voiculescu a �ncercat s� foloseasc� autoritatea func�iei lui de vicepre�edinte al Senatului pentru a determina aceast� camer� a Parlamentului s� solicite oficial Pre�edintelui Rom�niei, printr-o declara�ie public�, revocarea din func�ie a Procurorului General Codru�a Kovesi. Demersul s�u delirant, sus�inut de amicul Geoan�, a fost blocat, la timp, de al�i colegi din Biroul Permanent al Senatului, printre care au fost Gyorgy Frunda �i Cristian Diaconescu, care au deviat propunerea �n depoul CSM. �nainte de a prezenta culisele delirului omului-televizor de la Grivco, observ�m c� pentru a lansa �n Senat gogom�nia revoc�rii lui Kovesi, el s-a folosi de ciutacul de serviciu, adic� V.C., c�ruia i-a revenit umila sarcin� de a prelua pe blogul personal diversiunea de la care avea s� �nceap� desfr�ul. A�a a ap�rut, pe 6 aprilie a.c., petarda referitoare la transmiterea de c�tre Codru�a Kovesi, c�tre un jurnalist de la Evenimentul Zilei, a rechizitoriului lui V�ntu. De unde �tia ciutacul VC c� �scurgerea de informa�ii� provenea de la Kovesi? Din interceptarea unui e-mail transmis de la adresa [email protected]� adres� e-mail este protejat� �mpotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. , folosit� de Procurorul General, e-mail transmis pe adresa jurnalistului cu pricina. De�i explica�ia oficial� a acestei presupuse coresponden�e dintre Codru�a Kovesi �i jurnalistul EvZ a fost c� adresa prezentat� fusese folosit� �i de unul dintre consilierii Procurorului General, �n paralel cu cea cunoscut� de �ntreaga pres�, pentru a r�punde prompt solicit�rilor tuturor reprezentan�ilor presei, SOV fiind un subiect arz�tor la ordinea zilei, ciutacul lui Voiculescu a prezentat lucrurile ca fiind o execu�ie a lui V�ntu, de c�tre Kovesi. De ce-ar fi vrut Kovesi s�-l �execute� pe inculpatul V�ntu, dup� ce prin rechizitoriul lui Marius Iacob V�ntu era deja executat cu propriile sale arme, nu ni se spune. Ciutacul lui Voiculescu spune �ns� altceva, dezv�luind sensul ascuns al demersului s�u. �Mai are rost rost s�-i cerem demisia doamnei Kovesi?� - �ntreab� el, retoric, sc�rpin�ndu-�i neoronul agitat. �Vom vedea!� - conchide apoi, pe un ton amenin��tor. Asta era pe 6 aprilie. La mai pu�in de dou� s�pt�m�ni de la diversiunea ciutacului, pe 18 aprilie, Dan Voiculescu avea s� ias� �n fa�� �i s� �ncerce s� finalizeze diversiunea �nceput� de negri�or. Prin urmare, �narmat cu o scrisoric� ticluit� probabil �n laboratoarele lui din strada G�rlei nr.1, Voiculescu particip� la �edin�a Biroului permanent al Senatului condus� de amicul Mircea Geaon�, pre�edintele Senatului. Scopul lui Voiculescu era ca �n baza dezv�luirii ciutacului VC s� cear� de la tribuna Senatului, cum am spus, revocarea Procurorului General Kovesi, ca �i c�nd aceasta ar fi fost un ciutac angajat pe mo�ia Crescent. � La punctul 6 din ordinea de zi avem o scrisoare din partea domnului vicepre�edinte Dan Voiculescu cu privire la o declara�ie a Senatului solicit�nd revocarea doamnei Laura Codru�a Kovesi din func�ia de procuror general pe tema �nc�lc�rii principiilor de impar�ialitate �i legalitate �n ceea ce prive�te cercetarea penal� �l introduce pe ordinea de zi Mircea Geaon�, pe amicul Voiculescu. �Asta (chestiunea/scrisorica/cererea ñ n.red) este c�tre Biroul permanent�, intervine autoritar Voiculescu. �Care este p�rerea Biroului permanent? Este de acord, nu este de acord?� - explic� el. C�ldur� mare, mon�er Dialogul care urmeaz� pare rupt din Caragiale. Senatorul Alexandru Pere� �ncearc� s� afle date despre chestiunea/ scrisorica/cererea lui Voiculescu: Alexandru Pere�: Eu nici nu �tiu despre ce este vorba. Am citit, �n 6 aprilie 2011, informa�ia referitoare la ce? Dan Voiculescu: Ce scrie acolo. Alexandru Pere�: Dar spune�i care este dosarul? Dan Voiculescu: Citi�i mai departe, domnule coleg. Alexandru Pere�: Am citit tot, dar nu �tiu ce dosar, cine este persoana, care este societatea, �ntreprinderea. Verestoy Attila (intervine explicativ): Dosarul. Alexandru Pere�: Nu mi-a spus despre ce dosar este vorba. Frunda Gyorgy: Nu are importan��. Alexandru Pere�: Sta�i pu�in ca s� m� l�muresc despre ce dosar este vorba�. Dup� acest dialog introductiv cu privire la hermeneutica unui dosar care, cu siguran��, nu era cel de turn�tor la securitate al lui Dan Voiculescu, se trece dezbaterea pe fond a chestiunii care �ncepuse s� ard�. Din start, cel care s-a opus demersului lui Voiculescu a fost Frunda Gyorgy. El l-a pus imediat la col� pe diversionist. �Nu poate Parlamentul, Senatul sau Camera Deputa�ilor, domnul Voiculescu sau eu, �n mod oficial, s� cear� s� fie schimbat� doamna Kovesi, X sau Y. Nu pot s� fac treaba asta, constitu�ional. Dac� domnul vicepre�edinte al Senatului dore�te treaba aceasta, �n nume propriu, poate face demersurile legale. Dar s� vin eu �n plenul Senatului cu un dosar X �n care nu �tiu cine �i nu �tiu de ce este acuzat pentru scurgere de informa�ii... nu �tiu �n dosarul respectiv, dar �n general, nu pot s� fac treaba aceasta �ntr-un stat de drept, nici �n Rom�nia de azi. Dac� dori�i, pute�i s� ridica�i problema. Eu m� voi opune pentru c� f�c�nd ace�ti pa�i succesivi, crez�nd c� putem s� intervenim din punct de vedere al Parlamentului - am f�cut �i �n alte domenii economice ñ �tirbim ceea ce numim stat de drept. Trebuie s�-l �nt�rim, nu s�-l �tirbim� - a spus Frunda Gyorgy. V�z�nd c� planul lor diversionist este pus �n pericol de udemeristul �nc�p���nat, Geoan� a intervenit brusc: �Con�inutul este important, dar nu este tema discu�iei noastre. Este o propunere de declara�ie a Senatului Rom�niei, asta avem �n fa�a noastr�, pe o spe�� oarecare� - �ncepe pledoaria cel care a ratat, la musta��, pupatul pe gingii cu Sorin Ovidiu V�ntu. �Domnul Voiculescu ne face o propunere regulamentar�, �n care sugereaz� o declara�ie politic� cu privire la acest subiect. �i �ntrebarea este dac� Biroul permanent achieseaz� la aceast� solicitare, evident, plenul fiind cel care este suveran. Eu nu o v�d ca o ingerin��, pentru c� este o declara�ie politic�, p�n� la urm� - minte el �iret, cu nesim�ire diplomatic�. Doar datora totul lui Voiculescu �i V�ntu, cei care l-au umflat cu toate pompele tonomatelor din dotare. Intervine �ns�, din nou, udemeristul Frunda, care i-o reteaz� scurt spun�ndu-i c� propunerea lui Dan Voiculescu este anti-constitu�ional�. �A aduce o declara�ie politic� �n care eu s� condamn, s� trag la r�spundere, s� propun tragerea la r�spundere - �i pot nuan�a mult - a procurorului �ef al Rom�niei are efecte, chiar dac� nu sunt juridice. Are efecte publice, sociale, morale, de deontologie �i a�a mai departe. Excede cadrul constitu�ional al Rom�niei. (...) Dac� ave�i dreptate, eu nu cunosc spe�a respectiv�, domnule senator, trimite�i-o la Consiliul Superior al Magistraturii �n calitatea dumneavoastr� de vicepre�edinte al Senatului�. C�nd aude ce spune avocatul udemerist, pe Voiculescu �l trec toate apele. Se consider� nedrept��it, tocmai el, pe care Kovesi �l h�r�uie�te, cu neamuri cu tot, �n dosarele ICA, Loteria, sau �n care tocmai �i-a terminat, cu succes, h�r�uirea, pun�ndu-i definitiv pe frunte stigmatul de turn�tor ordinar al Securit��ii ca poli�ie politic�. Simte c� trebuie s� fie mai explicit. �Poate am gre�it eu c� n-am fost mai clar s� dau �i spe�a, cu toate c� sunt convins c� este cunoscut� de toat� lumea. Dar o mai spun o dat�. Deci, procurorul general al Rom�niei, de la �n�l�imea acestei func�ii, �i-a permis s� extrag� dintr-un dosar anumite date �i de pe mail-ul personal s�-l transmit� unui ziarist, lui Mircea Marian. Acestea sunt datele. Ca atare, eu am crezut c� o institu�ie cum este Senatul ar fi indicat s� se exprime �ntr-un astfel de flagrant� - traduce el �i pentru senatorul Pere�. Asta, �ncheie el, �pentru c� nu se �nt�mpl� des, cred c� nu s-a �nt�mplat niciodat�, ca procurorul general al Rom�niei s� extrag� dintr-un dosar penal �n derulare date �i s� le trimit� la pres� domnului Mircea Marian�. Principiul separa�iei �n stat Pentru c� Frunda Gyorgy o �inea pe a lui, a intervenit filosofic, Toni Grebl�, pre�edintele comisiei juridice care a f�cut, ad-hoc, o pledoarie savant� despre separa�ia puterilor �n stat versus... separa�ia �n stat. �Dac� separa�ia o consider�m c� este una absolut�, atunci putem s� adopt�m punctul de vedere al distinsului nostru coleg, domnul senator Frunda. Dac� �ns� consider�m c� separa�ia puterilor �n stat este un principiu �n activitatea puterilor �n statul rom�n, atunci putem s� avem �i o opinie mai nuan�at�. �n ceea ce m� prive�te, eu am v�zut �i pozi�ia de acum vreo doi ani de zile a doamnei procuror Kovesi, c� nu r�spunde dec�t �n fa�a CSM-ului. Asta iar este o atitudine care ne spune c� dumneaei a adoptat separa�ia absolut� a puterilor �n stat. Noi suntem Parchetul general �i nu d�m socoteal� niciunei alte puteri �n stat. �i puterea executiv�, pe legi speciale, Pre�edintele, Guvernul d� socoteal� Parlamentului �i noi d�m. Este vorba de principiul separa�iei �n stat �i nu de separa�ia puterilor �n statul rom�n� - conchide senatorul Grebl�. Mai �ncolo, Biroul Permanent se plictise�te �i, prin vocea aceluia�i udemerist Frunda, g�se�te dou� solu�ii reale la problema lui Voiculescu: �Scurgerea acestor date �n pres� este infrac�iune, domnilor, indiferent dac� o face procurorul general al Rom�niei sau procurorul de la P�t�rlagele. Da? �i atunci, eu ce pot face, parlamentar fiind, dac� vreau o solu�ie? Sau dau Comisiei juridice, de numiri, disciplin�, imunit��i �i valid�ri sau fac o comisie de anchet� care s� ia pe doi sau trei ani, retroactiv, sesiz�rile unde au ap�rut �n pres� informa�ii din dosare �n curs de urm�rire penal� �i pe baza acestei analize s� fac� un raport pe care s�-l adopt�m �n plen �i s�-l trimitem Consiliului Superior al Magistraturii - �i asta nu este rigiditate, ci este solu�ie juridic� ñ s� ia m�suri �n cauzele respective, s� ni se r�spund� ce s-a f�cut acolo. Asta putem s-o facem �i este chiar binevenit�. Sim�ind c� dac� nu intervine din nou pierde �i ultima �ans� de a o c�p�ci pe Kovesi, Voiculescu intervine din nou: �Haide�i s� prelu�m ideea colegului �i s� propunem o comisie de anchet�. Geoan� roag�, rapid, comisia juridic� a lui Tponi Grebl� �s� se aplece asupra acestui subiect�. Mingea a fost plasat� avoca�ilor lui V�ntu din Comisia Juridic� Numai c�, atent, senatorul Cristian Diaconescu intervine �i el propun�nd ca �nainte de a se face o anchet� s� se verifice dac� nu exist� alta pe rol, cu acela�i subiect. �Domnule pre�edinte, eventual, Comisia juridic�, de numiri, disciplin�, imunit��i �i valid�ri s� cear� CSM-ului - acest lucru poate s�-l fac� - s� ne spun� dac� face anchete �n acest moment, pentru c� sesiz�ri au mai fost pe acest palier �i s� dea tot pachetul c�tre noi� - a spus Diaconescu. Propunerea lui a fost �i cea acceptat� de toat� lumea. A�a se face c� imediat dup� aceast� �edin��, Biroul Permanent a cerut Comisiei juridice a Senatului s� solicite Consiliului Superior al Magistraturii informa�ii despre existen�a unei anchete pe tema e-mailului de la care a pornit diversiunea. De ce a fost aleas�, totu�i, Comisia juridic�? Pentru c� aici se aflau cunoscu�ii avoca�i ai lui V�ntu, senatorii Mircea Andrei �i Ioan Chelaru. Sigur, pre�edintele Comisiei, Toni Grebl�, ne-a declarat c� nu acesta a fost motivul pentru care a fost aleas� comisia din care fac parte cei doi senatori. Motivul a fost c� noi aveam rela�ia cu CSM ñ ne-a declarat senatorul Grebl� - , iar Biroul permanent al Senatului, la cererea domnului Dan Voiculescu a vrut s� afle dac� CSM desf�oar� o anchet� pe tema �n discu�ie. R�spunsul CSM avea s� fie dezv�luit ieri de ciutacul VC �n jurnalul de familie al omului-televizor. �Pentru receptarea solicit�rilor de informare public� �i pentru comunicarea punctelor de vedere ale institu�iei�, au fost folosite de c�tre Ministerul Public dou� adrese de e-mail: � [email protected]� adres� e-mail este protejat� �mpotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. �i [email protected]� adres� e-mail este protejat� �mpotriva spamului, JavaScript trebuie activat pentru a putea vizualiza pagina. �. Prin urmare, �nu exist� indicii privind s�v�r�irea vreunei abateri disciplinare �i nici �nc�lc�ri ale normelor deontologice ori reglementare cu privire la comunicarea public�. La un asemenea r�spuns, nu-�i vine s�-�i iei c�mpii? Sau s� dai �n boala ciutacului?... |
|
Ioan_voda_cel_cumplit 151 mesaje Membru din: 9/06/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 13:59
Un director pleac� cu secretara �ntr-o delega�ie. Ajun�i la hotel, pentru a scuti bani la cazare, cere o camer� cu un pat. Se cazeaz� �i dup� ce r�m�n singuri �n camer�, �i spune secretarei:
- Doamn�, eu pentru c� sunt b�rbat voi dormi pe jos, dumneavoastr� ve�i dormi �n pat. - Vai, domnule director, se poate? Suntem oameni maturi cum se poate s� dormi�i pe jos, vom dormi �n acela�i pat. - Bine, dar nu v� deranjeaz�? zise directorul. - Nu, zise secretara, dar s� �ti�i c� eu dorm goal�. �n prima sear� directorul a n�du�it, a doua la fel, a treia la fel, dar nu a f�cut nimic ab�in�ndu-se din r�sputeri. Au plecat acas� f�r� a se �nt�mpla nimic �ntre ei �i primul lucru pe care l-a f�cut directorul, c�nd a ajuns acas�, a fost s� se duc� la psiholog. - D-le. psiholog, uite ce s-a �nt�mplat: am fost........., �i poveste�te tot �i cere un tratament pentru a se lini�ti. Psihologul, dup� ce l-a ascultat atent i-a spus: - V� duce�i acas� �i be�i 6 g�le�i cu ap�. - Are vreun efect d-le. psiholg, m� vindec? - NU �TIU, DAR AT�T BEA UN BOU. Nu �tiu ce s� m� fac, domnule doctor. C�s�toria mea a intrat �ntr-un impas. - Cum a�a? - P�i, so�ia mea nu m� poate suferi c�nd sunt beat, iar eu n-o pot suferi c�nd sunt treaz. Nevasta unui ardelean vrea s� dea divor�. Ajun�i �n fa�a judec�torului, ea spune: - De 10 ani suntem c�s�tori�i �i �nc� nu am f�cut dragoste! Judec�torul, mirat, �l �ntreab� pe ardelean: - B�, tu ori nu vrei, ori nu po�i, ori nu �tii? Ardeleanul r�spunde: - De putut, pot; de vrut, vreau, �i de �tiut, �tiu; dar nu v�d de ce at�ta grab�. Doi ardeleni stau de vorb� la o palinc�. La un moment dat unul zice: - Auzi m�, dac� io i-a� trage-o lu' nevast�-ta, ce �nseamn� c� am fi? Cumna�i? Cuscri? Rude? Sau ce? La care cel�lalt st� juma' de minut pe g�nduri �i apoi r�spunde: - M�, io cred c� am fi chit. Un ardelean e oprit de un poli�ist, care �i spune: - Da�i-mi numele �i prenumele. - Ai �nnebunit? �i pe urm� cum m� mai numesc? Maria zice �ntr-o zi: - M� Ioane zi �i mie o vorb� cald� ca de c�nd nu te-am mai auzit... Ion zice: - Marie, s� te ard� focul. La aniversarea a 20 de ani de c�s�torie, un ungur cheam� la el o familie de prieteni rom�ni. La �nceputul mesei, gazda �ine un toast, �ncerc�nd s� vorbeasc� rom�ne�te c�t mai corect: - A� vre se mol�omesc lui Dumnezeu pentru cei doizeci ani petreco�i al�turi de so�ia me... - Al�turi de so�ia mea, �l corect� prietenul rom�n. - Al�turi de so�ia te numai de 4 ani. Un ungur la magazin: - Este biscui�i? V�nz�toarea: - Nu este, sunt! Ungurul: - Da` rahat sunt? V�nz�toarea: - Da, e�ti! Exact ca �n balada popular� MIORI�A, pe un ima� �i p�teau oile trei ciob�nei, cu trei turme de miei: unul moldovean, unul vr�ncean �i altul ungurean. St�teau ei rezema�i �n bate �i discutau teme majore ale civiliza�iei mondiale. Vine vorba de limbi str�ine. Baciul moldovean: P�rerea mea este c� cea mai grea limb� este limba englez�. Uite, de exemplu, ei scriu SHAKESPEARE �i citesc "sheikspir". -Aiurea, spune baciul vr�ncean, cea mai grea limb� este franceza! Ei scriu BAUDELAIRE �i citesc "bodler". Baciul ungurean nu se rabd� �i sare �i el: - Cum pote la voi se vorbe�te a�e? Voi ce fel de rumuni e�ti? Cel mai greu limbe este rumune�te.... �n rumune�te se scri CABANA VALEA MURE�ULUI, dar se cite�ti "Keskemet domokos polvon"... �ntr-o zi so�ul vine de la serviciu �i nu poate b�ga ma�ina �n garaj deoarece pe drumul spre garaj erau tr�ntite bicicletele copiilor. D� s� bage bicicletele �n garaj �i g�se�te jeep-ul deschis �i c�inele plin de noroi �ntins pe banchet�. Intrigat intr� �n curte unde vede copiii �ntr-o balt� de noroi, piscina era �i ea plin� de noroi, copiii se jucau cu furtunul. Intr� �n buc�t�rie nu f�r� a observa c� geamul de la u�� era plin cu p�lmu�e de ciocolat�, clan�a �mbr�cat� �n felii de �unc� �i gaura cheii �nfundat� cu un c�rnat. �n buc�t�rie curgea apa, frigiderul era deschis �i con�inutul lui v�rsat pe podea, farfurii �i pahare murdare peste tot. Pe mas� o balt� de suc. Pe jos nu se putea c�lca altfe, dec�t pe m�ncarea c��elului sau �n con�inutul borcanelor de mur�turi. �ncepe s� �i caute so�ia prin toat� casa. Era un vacarm de nedescris - televizorul �i calculatorul cu jocuri erau date la maximum. Intr� �n baie unde prosoapele pluteau pe podea �ntr-o balt� de ap� murdar� �i sulurile de h�rtie igienic� erau derulate pe pere�i, tavan, prin cad� �i pe m�nerul de la u��. �n sf�r�it �i g�se�te so�ia �n dormitor relaxat� cu o masc� pe fa��, bigudiuri �n p�r. Citea o carte �i asculta muzic� cu c�tile pe urechi. O �ntreab� ce s-a �nt�mplat. Ea �i r�spunde. "��i aduci aminte c�nd te �ntorceai acas� �i m� �ntrebai ce am f�cut toat� ziua? Ei bine... ast�zi nu am f�cut!" Un dinamovist merge, impreuna cu cainele sau, intr-un bar, pentru a vedea un meci de campionat al favoritilor. La fiecare gol al ros-albilor, patrupedul schelalaia de mama focului, se ridica in doua labe si topaia, dadea din coada, sarea bucuros pe masa, facea tumbe. Uimit nevoie mare, barmanul ii zice stapanului: - Dom'le, incredibil ce caine ai! N-am mai vazut asa ceva! Dar, spune-mi si mie, daca se bucura la modul asta la un meci de campionat, cum se manifesta in Liga Campionilor? Replica omului: - Nu stiu, ca il am doar de 15 ani! Furnica alearg� disperat� prin p�dure. La un moment dat se �nt�lne�te cu leul: - Ce faci, furnicu�o, unde alergi? - P�i, m�rite rege, n-ai auzit? - Nu, ce e? - S-a produs un accident �ngrozitor. - Zi odat�, ce e?! - P�i, s-au ciocnit elefantul �i hipopotamul, r�u de tot. - Bine, �i ce treab� ai tu, de ce alergi ca disperata? - M� duc s� donez s�nge. |
|
mosul_tautu 219 mesaje Membru din: 27/03/2011 |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 18:03
: FW: tratament cu Antica
Antica, straveche bautura egipteana cu efecte miraculoase Antica, straveche bautura egipteana, era menita sa-i tina mereu in putere pe sclavii care munceau la maretele piramide, sub razele nemiloase ale soarelui din desert. Bautura curata vasele de sange si asigura o viata lunga si sanatoasa. Se crede ca bautura ar fi aparut pe vremea faraonului Amenhotep al II-lea. Licoarea insa, era preparata si de preotii egipteni care cunosteau bine atat tainele organismului uman cat si plantele, salbatice sau cultivate, si virtutile acestora. Oamenii simpli numeau aceasta bautura humus, adica sol, pamant. Numele pe care l-a primit, Antica, provine de la cele doua componente care intra in compozitia sa; An - usturoi si Tica - lamaie. Miraculoasa bautura, remediu excelent datator de viata lunga, sanatate si putere se poate prepara acasa, usor si simplu, din patru lamai bine coapte, de marime potrivita, cu coaja cat mai subtire, si trei capatani de usturoi. Lamaile se spala bine, se storc, si cojile ramase se dau prin masina de tocat. Usturoiul se curata si se piseaza ca pentru mujdei. Toate aceste ingrediente se pun intr-un vas emailat sau vas de sticla, borcan, se amesteca bine si apoi se toarna doi litri de apa fiarta si racita. Vasul se acopera cu o bucata de tifon pusa in doua si se tine la frigider pentru trei zile, 72 de ore. Dupa acest interval de timp, lichidul se strecoara prin tifon pus in patru, se pune in sticle inchise etans si se pastreaza la frigider. Nu va temeti ca frigiderul va prinde miros de la usturoi. Lamaia face sa dispara mirosul neplacut. Daca totusi vi se pare ca frigiderul miroase a usturoi, puneti in interior o ceasca plina cu otet. Cura cu bautura Antica dureaza cinci luni si este bine sa se inceapa in asa fel incat sa prinda lunile de primavara, perioada cand organismul este mai slabit si mai predispus la boli. Timp de cinci zile se iau de patru ori pe zi cate 50 ml de Antica cu 30 de minute inainte de masa. Se face pauza de zece zile dupa care procedura se repeta. Vitamina A din usturoi sporeste densitatea si elasticitatea pielii, protejeaza limfa si impiedica transpiratia in exces. Siliciul din usturoi are rol important in reintinerirea maduvei osoase si fabricarea globulelor rosii tinere. Tot in usturoi se mai gaseste un element foarte rar, dar extrem de important, germaniul, care favorizeaza formarea tesutului muscular. Preparatul Antica are puterea sa vindece mai toate afectiunile tractului gastro-intestinal si disfunctiile hepato-biliare, curata rinichii, dezinfecteaza caile urinare, vindeca stenocardia, restabileste inima dupa infarctul de miocard, grabeste vindecarea cicatricelor. De asemenea, curata intestinul subtire, inlatura avitaminozele si constipatiile, trateaza scorbutul si tuberculoza. Sa avem sanatate ! Daca nu va face minuni, rau nu poate face ! Mircea Raporteaza abuz de limbaj |
|
pascu08_yahoo_com 1522 mesaje Membru din: 26/07/2009 |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 20:26
Licuriciul de la valu traian .pardon valea seaca in vizita in usa////
la consilierul pe informatii externe / cum dracu se face ca si cetateanul nr 1 al planetei fuge de dumnealui........................................... /Sa i fie rusine / chiar asa nerecunostinta / probabil are ceva bube dulci / ii este frica presedintelui sa nu ia vreo meteahna de la el/ cu congresul si constitutia usa nu te joci/
Raporteaza abuz de limbaj |
|
pascu08_yahoo_com 1522 mesaje Membru din: 26/07/2009 |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 20:30
De la: mosul_tautu, la data 2011-09-13 18:03:10: FW: tratament cu Antica Trebuie propusa cumva si licuriciului ? e stresat rau frate / da scribii.................................... curata si demagogii deveniti din hoti politicieni? Raporteaza abuz de limbaj |
|
4N0nBl0ndes 28 mesaje Membru din: 8/01/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 21:50
De ce nu scrieti intr-un document si il puneti pe net ca sa nu mai incarcati forumul?
"Pace_Voua" a scris :"6. Formarea Aliantei D.A. a fost �nsa numai primul pas strategic �n procesul de unificare a fortelor de centru-dreapta". Tin sa il contrazic: pana in 2005 PD facea parte din Internationala Socialista, adica era un partid de stanga. Atunci nimeni nu si-a pus problema de alianta facuta de un partid de stanga cu unul de dreapta. www.9am.ro/stiri-revista-presei/Politica/11312/PD-in-divort-cu-I... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 4841 mesaje Membru din: 14/12/2010 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Septembrie 2011, ora 22:24
De la: 9am104796, la data 2011-09-13 20:30:12De la: mosul_tautu, la data 2011-09-13 18:03:10: FW: tratament cu Antica Nea Gogule, da scrisul mai sus ca nu se mai intelege! Sau mai bine du-te si culca-te si ne lamurim maine....A dreaq bautura asta.... Raporteaza abuz de limbaj
"No man is an island entire of itself; every man
is a piece of the continent, a part of the main...
And therefore never send to know for whom
the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne
|
|
Gandirea_Politica 259 mesaje Membru din: 5/03/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 14 Septembrie 2011, ora 02:02
Petrodolarii incep sa devina rentabili
Se stie ca dl.Patriciu a sponsorizat in campania electorala PSD,mizand pe victoria in alegeri a socialistilor si a Dlui.Nastase,sub a caror putere si obladuire,de fapt, si-a pus bazele imperiului sau petrolifer. In plina campanie electorala din 2004,Dl.Patriciu spunea ca mai da doua saptamani dlui Basescu(cat mai erau,de fapt pana la turul doi al alegerilor prezidentiale) si apoi va schimba foaia. Realitatea nu a confirmat cele prevazute de dl.Patriciu si PNL sub impulsul victoriei lui dlui Basescu a preluat puterea ,dl.Tariceanu devenind primul ministru. Si intr-adevar gruparea Tariceanu-Patriciu a schimbat foia declansand scandalul fara sfarsit dintre palate,dar si in propriul partid,pana la divizarea lui. Si totusi magnatul are o logica de fier,investitia trebuie sa dea roade,doar suntem in capitalismul oligarh. O serie de intalniri secrete ale dlui Geoana si a altor lideri PSD cu petroliberalii(Olteanu,Patriciu etc) au pus in practica un plan de contrabalansare a dizidentei liberale,care se baza in mare parte pe pierderea majoritatii parlamentare a PNL,detronarea dlui Tariceanu. Numai ca aici a intervenit taticutzu,cel cu sponsorizarea si pe baza unui PSD criptocomunist si a PC fara doctrina,dl.Tariceanu se simte iar puternic. Spunea o caricatura a timpului despre Zaroni,cine ma va putea misca de aici(statea pe un fotoliu),cat unchilu meu(P.Groza) este prim-ministru.Parafrazna,cine il va putea urni de aici pe dl.Tariceanu cat taticutzul lui poate face PSD sa joace cum ii canta el. Asa cum a declarat dl.Diaconescu la TV, intentia de a depune din partea PSD a unei motiouni de cenzura nu mai este la ordinea zilei si fara sprijinul PSD nici nu ar avea sorti de izbanda. Gratie intelegerii cu acest partid socialist,care in mod evident si,mai ales ca urmare a sponsorizarilor primite,acesta nu mai are interes sa contribue la demolarea PNL Tariceanu. Argumentul, decisiv este,deci, solidaritatea dintre Dinu Patriciu si corifeii pesedisti. Este limpede ca acum banii dati de catre magnatul petrolului, partidului dlui Mircea Geoana dau roade si arata ca investitia a meritat. Gruparea Stolojan nu are forta financiara a gruparii Patriciu, pentru ca nu s-au cartelat transpartinic. Nu au facut-o deoarece nu au bani si nici nu vor sa cada sub presiunea altor grupari oligarhice sau de interese. La bani multi, solidaritati mari. O victorie a gruparii Stoica-Stolojan ar putea slabi aceasta solidaritate transpartinica in care PNL merge alaturi de PSD si PC printr-o fratietate ascunsa.PC nu face nici un secret de a initia o alianta PNL,PC,PSD,numita demagogic Polul social. Ce o sa spuneti,ca le-ar fi rusine? Slabe sperante,gasesc ei omul sa ideologizeze aceasta alianta(abia asteapta Orban, Atanasiu, Antonescu etc). Sa nu uitam de alte grupurile de interese transpartinice,de profitori si afaceristi care isi folosesc pozitia si influenta politica pentru a dobindi avantaje economice. Prin slabirea PNL Tariceanu,marii rechini care au aparut in timpul guvernarii Nastase ar pierde in mod sigur avantajele si interesele, acum protejate de gruparea petroliberala. Deci in ciuda mimarii opozitiei fata de PSD,partide ca PC,PSD si PNL- Tariceanu se pot uni in momente de criza ,pot evita caderea guvernului sau declansarea de alegeri anticipate. Se pare ca sub scutul PSD si PC ,gruparea Stolojan nu va putea sa foloseasca avantajul gruparii consistente de deputati liberali care au aderat la platforma,aceasta explicand si cele cateva cedari ale unor deputati care aderasera la platforma. De asemenea o opozitie in interiorul PNL,inclusiv prin Congresul extraordinar, nu va aduce avantaje platformistilor, grupul oligarh promovand in judete fideli,impartind posturi si recompense la persoane care daca ar schimba macazul le-ar pierde cu siguranta,daca ne gandim doar la cati fosti salariati ai petrolului formeaza astazi structura de conducere centrata si teritotiala a PNL. Logica si forta evenimentelor a dus pe platformisti la singura solutie valabila si sa formeze PLD si in asociere cu PD sa dea o lovitura electorala grupului oligarh. Aceasta este insa calea grea si anevoioasa dar singura care ar putea duce la victorie. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Gandirea_Politica 259 mesaje Membru din: 5/03/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 14 Septembrie 2011, ora 02:02
BASESCU SI ILIESCU
O doamna ziarista spunea la Realitatea TV ca este adevarat ca Basescu a intrat cu bocancii in clasa politica a perioadei de tranzitie dar a facut-o cu vorba,cu dreptul la opinie,in timp ce dl.Iliescu a intrat cu bocancii impotriva democratiei folosind minerii si s-a folosit de evenimentele din 1989 de teroristi ,lunetisti si arme automate pentru a trece de la un partid unic-PCR- la alt partid unic-FSN- si daca nu ar fi fost noua generatie si reactia Europei, partidul unic FSN nu ar fi dominat ca partid-stat 10-15 ani ci for ever. Sa sustii,chiar impotriva pozitiei oficiale a PSD doi candidati din care unul este doar prieten AL DLUI Iliescu si impins chiar de acesta chiar sa demisioneze din PSD este iar un adevar a duplicitatii batranului evec,al stilului sau de a face politica de la revolutia din 1989,la mineriade si la elaborarea unor constitutii pentru interesele lui personale si de grup. Sa folosesti parlamentul ca pavaza pentru a te apara de DNA este ,ceea ce dl.Iliescu spunea ca este o democratie originala,egalitatea in fata legilor ,a justitiei sunt vorbe in vant daca orice roman care greseste plateste dar un ministru sau un parlamentar este aparat de Constitutia lui Iliescu,de Curtea Constitutionala numita de Iliescu,de CSM in care domina oamenii lui Iliescu. Cateva adevaruri rostite de presedintele revolutiei noastre morale au determinat un cutremur de gradul 10 ,posturi de TV,tonomate ziaristice,politicieni expirati au luat foc.Si aceasta pentru cateva cuvinte. Ii supara ca dl.Basescu vede o atmosfera de blat in campania electorala in care dupa plimbarea cu elefantul,la indemnul unei doamne sa incerce si cu o femeie,dupa sacosele cu o gaina sau mititei,la violentele PSD girate de PNL,ce se mai poate spune decat ca atmosfera este de circ,de blat. Cat despre Dl.Tariceanu sunt putine lucruri de spus.Disperat,pozand ca apara PNL,acest domn,ca si Tatarascu,pur si simplu vinde PNL si il transeaza cu PSD si dl.Iliescu. Planificarea uniunii dintre PNL si stanga comunista chiar inainte de a se pronunta electoratul denota deruta in care se afla cei 322. Iata ce poate crea intr-o comunitate de politicieni terminati,reactionari,pusi doar pe capatuiala cateva cuvinte ale lui Basescu,cateva adevaruri spuse de el. Aceasta ne dovedeste ca dupa cum lumina nu poate sta alaturi de intuneric,politicienii din grupul 322 nu pot sta langa adevar si cuvintele Presedintelui ii omoara,ii aduce la starea de disperare. Ei vorbesc de izolarea PD-L dar nu observa izolarea lor de popor si de realitate. Europa este disperata si asa cum discutau unii comentatori la un post de TV austriac,Europa regreta primirea Romaniei in UE.Nimic din telurile democrate ale UE,cu toata disperarea dlui Basescu nu poate patrunde in societatea romaneasca dominata de Iliescu si Tariceanu.Deja avem presimtiri rele.Justitia este aservita,politicienii,parlamentarii au crucificat-o pe dna Macovei si acum sunt aparati de lege.Basescu este luat in derizoriu,nevoia de o noua Constitutie ii lasa rece pe cei din conducerile PSD si PNL. Tara este a lor,tara cred ei ca va fi a lor vesnic. Metodele electorale medievale:pomeni,batai,crime au instalat pentru inca 4 ani baronii PSD-PNL la consiliile judetiene si primarii,adica acolo unde vin banii UE. Domnii de la PSD-PNL isi fac doar cu ochiul si viseaza sa mai insele inca pentru un ciclu electoral poporul roman. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 14 Septembrie 2011, ora 09:33
CUM S� BAGI O FEMEIE �N PAT?
Care este diferenta dintre fetele de 8, 18, 28, 38, 48, 58, 68 si 78 de ani? La 8 ani o bagi in pat si ii spui o poveste. La 18 ani tre' sa-i spui o poveste ca sa o bagi in pat. La 28 nu mai trebuie sa-i spui povesti, ca se baga singura in pat.. La 38 de ani iti spune ea o poveste si te baga in pat. La 48 de ani i-ai spune tu o poveste ca sa nu te bage in pat. La 58 de ani, te bagi in pat singur, ca sa nu-i auzi povestile. La 68 daca reusesti sa o bagi in pat, asta chiar ca-i o poveste. La 78 de ani ... ce poveste ?! Ce pat ?! Da' tu cine mama dracu' esti ?! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 14 Septembrie 2011, ora 09:48
Ipocrizia lui Ponta are un pre� piperat: 120.000 de euro. PLUS de la cine a primit cadoul liderul PSD
Autor: Mihai �oica "Regele Asfaltului" i-a pl�tit integral ma�ina de curse cu care liderul PSD a concurat �n Campionatul Na�ional de Raliuri. Paravanul era un contract de publicitate care n-a fost efectuat niciodat�. Sursa: LIBERTATEA Sursa: CODRIN PRISECARU VRUUUM!Victor Ponta, pre�edintele PSD, vrea �i cu sl�nina �n pod �i cu sufletul �n Rai. E lider al Opozi�iei, critic� sistemul clientelar din jurul Puterii, dar surpriz�: �i lui �i plac cadourile de la marii milionari ai Rom�niei care dau t�rcoale statului �i bugetului public. "Evenimentul zilei" a descoperit un lucru de neacceptat la un politician neprih�nit, lider al Opozi�iei, cum este Victor Ponta: Dorinel Umbr�rescu, unul dintre "Regii Asfaltului", a v�rsat un mizilic de 502.000 de lei �n beneficiul �efului PSD, pentru ca acesta s� poat� concura �n Raliul Rom�niei �i �n sezonul 2009. Ca orice om, are �i Ponta un hobby, s� fie copilot de curse, dar acest mic capriciu implic� ni�te costuri exorbitante, inaccesibile unui cet��ean de r�nd, oric�t de pasionat ar fi. F�r� Umbr�rescu, Victor Ponta nu �i-ar fi putut demonstra talentele de copilot, "Regele Asfaltului" cump�r�nd efectiv ma�ina de concurs � un Renault Clio RS3, special preparat pentru competi�ii. O asemenea ma�in� cost� enorm, echipajele av�nd nevoie de sponsori extrem de genero�i. Iar Victor Ponta �i pilotul Edwin Keleti l-au g�sit �n persoana "Regelui Asfaltului" Dorinel Umbr�rescu. Un barter picat la �anc Afacerea Ponta-Keleti-Umbr�rescu a fost descoperit� de Garda Financiar� din Bac�u. Asfaltatorul din Podu Turcului a acordat �n 2009 o sponsorizare firmei Automedia SRL din Cluj Napoca. Afacerea a fost perfectat� �ntre dou� firme ale lui Dorinel Umbr�rescu - A&R SRL �i Tehnostrade SRL � respectiv Automedia SRL, reprezentat� de c�tre Edwin Keleti, coechipierul lui Victor Ponta. Prin contract, Umbr�rescu a facturat contravaloarea ma�inii de raliu, iar Keleti se obliga s� ofere servicii de publicitate, fiind un barter obi�nuit. Compensare �ntortocheat� �n mai 2009, ma�ina a fost cump�rat� de A&R SRL de la Mach 1 Sportech SRL Bucure�ti, pentru suma de 410.898 lei, �n data de 29 mai 2009. Ciudat, contractul de publicitate cu firma lui Keleti a fost semnat abia dup� cinci luni. Garda Financiar� a descoperit c� A&R a dedus taxa pe valoare ad�ugat� �n sum� de 78.070 lei. Pe 14 septembrie 2009, A&R SRL vindea ma�ina de raliu c�tre Automedia la pre�ul de 410.898 lei, plus TVA. Keleti se obliga s� achite contravaloarea ma�inii �n trei rate. A �i f�cut-o, �n septembrie 2009, septembrie 2010 �i februarie 2011. De fapt, procedura era urm�toarea: �ntre Umbr�rescu �i firma pilotului clujean existau dou� contracte �n oglind� � unul de v�nzare-cump�rare a ma�inii �i unul de publicitate. �n aceea�i zi �n care "Regele Asfaltului" emitea factura cu rata ma�inii, Edwin Keleti emitea o alt� factur� cu valoarea serviciilor de publicitate. Facturile avea exact aceea�i sum� trecut�, compens�ndu-se. �n total, s-au plimbat chitan�e �n valoare de 502.866 lei. Serviciile de publicitate n-au existat niciodat� Dar un mare semn de �ntrebare �l reprezint� chiar serviciile de publicitate oferite de Automedia din Cluj, firma lui Edwin Keleti. Poate unii nu se mir� deloc, dar firma clujean� n-a f�cut niciodat� publicitate companiilor lui Dorinel Umbr�rescu, fapt sesizat de Garda Financiar� Bac�u. Pe ma�ina de curse cump�rat� de "Regele Asfaltului" �i folosit� �n competi�ii de cuplul Ponta-Keleti nu este inscrip�ionat numele niciunei firme apar�in�nd lui Umbr�rescu. �n 2009 nici nu se mai puteau realiza servicii de publicitate deoarece mai erau de disputat doar dou� curse din Campionatul Na�ional. Comisarii G�rzii Financiare au cerut conducerii A&R SRL s� justifice efectuarea acestor servicii, iar administratorul firmei, Cornel Bunghiuz a recunoscut, sub semn�tur�, c� acestea au lipsit cu des�v�r�ire. �n concluzie, ma�ina de 100.000 de euro (f�r� TVA) a r�mas un cadou din partea lui Dorinel Umbr�rescu pentru talentatul echipaj de raliuri Victor Ponta-Edwin Keleti. Lui Victor Ponta i-a cam tremurat vocea �ntrebat, prin telefon, cum explic� sponsorizarea primit� de la "Regele Asfaltului", Edwin Keleti a expediat repede convorbirea: "V� mul�umesc pentru interes. Momentan nu am nimic de declarat. O zi bun�". Victor Ponta a r�mas blocat c�nd EVZ l-a �ntrebat de contractul cu Umbr�rescu. Pre� de c�teva secunde a dat din col� �n col� c�ut�nd un r�spuns, p�r�nd surprins complet de aceast� dezv�luire. Apoi a pus totul �n c�rca partenerului s�u, Edwin Keleti, ca �i cum el personal n-ar avea nicio leg�tur� cu Umbr�rescu: "Sunt �ntreb�ri lipsite de inteligen��. Copilo�ii pot participa cu orice pilot deci nu este partenerul meu. Aresta�i-l voi, de la Evenimentul zilei, pe Keleti dac� a f�cut ceva ilegal". �n final, a devenit ofensiv, trec�nd, u�or patetic, la amenin��ri: "Ave�i grij� ce scrie�i, voi cei de la Evenimentul zilei, pentru c� sunt deja �n proces cu ziarul �i o s� m� bucur s�-mi fac campania electoral� din banii ziarului". �I CU BANII LUA�I, �I CU GARDA PE CAP Una din firmele lui Umbr�rescu a f�cut �i-o mic� evaziune Rela�ia contractual� dintre Automedia Cluj �i firmele lui Dorinel Umbr�rescu face �i obiectul unei posibile evaziuni fiscale. Direc�ia General� de Informa�ii Financiare din cadrul Ministerului de Finan�e a men�ionat: "�n rela�iile cu A&R SRL, societatea Automedia SRL are calitatea at�t de client c�t �i de furnizor iar valoarea achizi�iilor c�t �i a livr�rilor este egal�, ceea ce ar putea reprezenta aranjamente de tip barter, ce ar putea ridica cazuri de evaziune fiscal�, (...) atunci c�nd exist� o �n�elegere �ntre tranzac�ionari la schimbul de m�rfuri, din punct devedere al stocurilor �i a TVA. Umbr�rescu a lucrat �n aceast� sponsorizare cu dou� firme: A&R SRL �i Tehnostrade SRL. Av�nd contabili diferi�i, cele dou� societ��i au interpretat diferit Codul Fiscal. Cei de la A&R au considerat TVA-ul rezultat �n urma opera�iunilor ca fiind deductibil (78.080 de lei), f�c�nd solicitare pentru returnare, �n timp ce contabilii Tehnostrade au considerat TVA-ul ca fiind neexigibil �i n-au solicitat returnarea. Comisarii G�rzii Financiare au ajuns la concluzia c� A&R s-au �n�elat �i c� "prin aceste opera�iuni au fost diminuate �n mod nelegal obliga�iile fa�� de bugetul de stat". Deci Dorinel Umbr�rescu i-a f�cut �i un cadou lui Victor Ponta �i a r�mas s� mai achite �i un TVA de aproape 80.000 de lei. ΪI SPULBER� CONCUREN�A Ponta �i Keleti, copiii teribili ai raliului rom�nesc Victor Ponta a debutat �n campionatul de raliu �n anul 2007, cu ocazia cursei de vitez� �n coast� de la R�nca, jude�ul Gorj. La finalul acelui an a primit premiul pentru debut din partea Rally Racing Magasien. �n 2008, Ponta a devenit campion na�ional �n Cupa Logan, al�turi de Edwin Keleti. Acesta este de fapt anul �n care cei doi au �nceput s� formeze o echip�, Keleti � pilot �i Ponta � copilot. �n 2010, cuplul a c�tigat din nou campionatul na�ional de raliuri. Una dintre cele mai teribile �nt�mpl�ri �n cariera de copilot a lui Victor Ponta s-a petrecut la Raliului Ia�iului, �n 2010, c�nd ma�ina �n care se afla liderul PSD s-a r�sturnat de mai multe ori. CINE NU-L CUNOA�TE PE REGELE ASFALTULUI? Umbr�rescu, bunul samaritean al tuturor politicienilor Cine nu a auzit de regii asfaltului? Dorinel Umbr�rescu este regele ne�ncoronat al afacerilor cu statul �n domeniul infrastructurii rutiere. De la asfalt�ri de drumuri �i p�n� la construc�ia de autostr�zi, Umbr�rescu se poate l�uda c� execut� toate tipurile de lucr�ri. �n acest an, firmele lui Umbr�rescu, Tehnostrade �i Spedition UMB au c�tigat licita�ia pentru repararea unor drumuri jude�ene �i locale din jude�ele Suceava �i Boto�ani. Pre�ul 551 milioane lei. �n 2011, firmele lui Umbr�rescu a c�tigat lucr�ri �n zona Sighetul Marma�iei � 136 milioane lei, modernizarea DN 24 � 225 milioane de lei. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 14 Septembrie 2011, ora 09:51
Ion Iliescu le-a tras un "perdaf" liderilor PSD
Autor: Marius Vulpe Sup�rat pe lipsa de mobilizare a conducerii PSD, el ofer� pretextul pentru o nou� etap� a jocurilor de putere. Unii baroni locali ar pl�nui debarcarea secretarului general, Liviu Dragnea. Sursa: R�ZVAN V�LC�NEANȚUUn perdaf "colegial" tras de liderul de onoare al PSD, Ion Iliescu, actualei conduceri de partid a dat aripi nemul�umi�ilor, pe rdan�i la �mp�r�irea candidaturilor pe listele USL pentru locale. Cum criticile seniorului s-au �ndreptat �i spre direc�ia secretariatului general al partidului, unii PSD-i�ti, �n special cei care se tem c� nu vor avea loc la masa �mp�r�irii func�iilor �n guvern, au v�zut �n asta un semnal c� Liviu Dragnea nu s-ar mai afla �n gra�iile lui Victor Ponta �i c� ar merita s� �ncerce o tentativ� de debarcare din func�ie la urm�torul Consiliu Na�ional din toamn�, sus�in surse social- democrate citate de EVZ. Prea mult pelerinaj pe la tv Nepl�cut impresionat de starea de spirit "relaxat�" din partid, Ion Iliescu a cerut colegilor, la ultima �edin�� de Comitet Executiv al PSD, s� nu se culce pe laurii sondajelor, c�t� vreme �n teritoriu mobilizarea �i organizarea las� mult de dorit. El le-a recomandat s� o lase mai u�or cu pelerinajul pe la tv �i s� fie mai prezen�i �n teritoriu, acolo unde focarele de nemul�umire provocate de �mp�r�irea candidaturilor �n cadrul USL ar putea afecta randamentul electoral al PSD, sus�in sursele citate. Tirul lui Iliescu s-a �ndreptat �i c�tre secretarii �i vicepre�edin�ii PSD �i, indirect, spre Dragnea �i Ponta, pentru faptul c� nu-i folosesc ca s� eficientizeze organizarea �n teritoriu �i-i las� s� l�ncezeasc� prin sediul din Kisellef. At�t le-a trebuit adversarilor lui Dragnea. Conform acelora�i surse, mai mul�i lideri de filiale, r�ma�i pe dinafara jocurilor pe candidaturile la �efiile de CJ-uri �i prim�rii, capitale de jude�, inten�ioneaz� s� for�eze un vot de �ncredere pentru secretarul general, la viitorul Consiliu Na�ional din toamn�. Nici Ponta nu ar fi str�in de aceste jocuri de culise: cu un reprezentant influent al teritoriului, precum Dragnea, �n lupt� cu al�i lideri din provincie, pre�edintele PSD ar putea aplica "strategia divide et impera", pentru a sl�bi puterea baronilor locali �n beneficiul s�u. "Impulsul" lui Iliescu Contactat de EVZ, Ion Iliescu �i-a �nsu�it criticile formulate la adresa colegilor de partid la ultimul CEX. �Am vorbit �ntr-un cadru colegial. Au fost c�teva luni de vacan�� �n care lumea s-a cam relaxat, de�i a fost o perioad� foarte important� �n via�a politic�. Ne afl�m la un an �nainte de alegeri, iar gradul de mobilizare las� de dorit �n acest moment", ne-a explicat Iliescu motivele criticilor sale. �ntrebat despre planurile de debarcare ale secretarului general, Iliescu a condamnat practica jocurilor de culise. "Am vrut s� dau mai mult un impuls. Nu m-am referit strict la domnul Dragnea. D�nsul a avut mai multe probleme �n ultima vreme cu so�ia. Da, unii colegi sunt nemul�u mi�i de modul �n care s-a solu�ionat problema candidaturilor, dar nu a�a trebuie s� se procedeze", a mai spus seniorul PSD. "A fost o vacan�� �n care lumea s-a cam relaxat. Mobilizarea las� de dorit �n PSD.� ION ILIESCU, pre�edinte de onoare PSD STRATEGIE DE MOBILIZARE Turneu de evaluare �n filiale Liviu Dragnea sus�ine c� nu s-a sim�it direct vizat de declara�iile lui Ion Iliescu. �n schimb, el pl�nuie�te efectuarea unui turneu, al�turi de Victor Ponta, prin filialele cu probleme, pentru a-�i remonta colegii �n perspectiva viitoarelor alegeri. �Eu nu mi-am auzit rostit numele �i eram la mare dep�rtare, la doar dou� scaune mai �ncolo. Exist� mai multe situa�ii sau motiva�ii legate de mobilizare, probleme diferite, de la organiza�ie la alta: ciclul de presiuni din partea puterii, a prefec�ilor asupra primarilor �i consilierilor locali ai PSD. Principala lor grij� a fost s� se men�in� �i s� se apere. �ntr-o s�pt�m�n�, dou�, vom merge �n deplas�ri prin teritoriu, s� g�sim cele mai bune variante pentru organizarea unor re�ele electorale. Sunt filiale care nu au candidat la �efia CJ sau la prim�rie sau deloc. �n c�teva luni, USL trebuie s� func�ioneze �n teritoriu ca o echip�", ne-a declarat Dragnea. |
|
4N0nBl0ndes 28 mesaje Membru din: 8/01/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 14 Septembrie 2011, ora 14:57
De la: Pace_Voua, la data 2011-09-14 09:48:51I Ai uitat sa mentionezi ca aceste contracte au fost facute cu Ministerul Dezvoltarii la conducerea caruia e madam Udrea. Si pana la urma e treaba lui Umbrarescu cu Keleti, Ponta nu are nicio implicare in afacerea lor. Asa putem sa ne intrebam si de relatia lui Mircea Basescu cu interlopii, daca e sa ne luam dupa zvonuri.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|

este dovada ca politica de partid si de stat al lui Bas si PD este de aservirea tarii si nu de independenta ei !
.Este un fel de culme a cretinismului...
Si eterna funza a lui Udrea..............