Info
x
Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator
|
Steaua_Dreptatii 370 mesaje Membru din: 11/02/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 06:35
C�nd Ilici �i Crin se bat, �independentul� Oprescu c�tig�
Scris de Olga Dumitrescu Lupte interne �n USL Curtarea asidu� a primarului �independent� Sorin Oprescu de c�tre USL i-ar putea l�sa pe ace�tia din urm� cu buza umflat�. Disensiunile din interiorul USL pe tema candidaturii la Prim�ria Capitalei sunt �nc� de actualitate, cele dou� partide neav�nd un concurent credibil care s� candideze �mpotriva fostului pesedist Oprescu. Din acest motiv, at�t PSD, c�t �i PNL trag de acesta pentru a-�i asuma sigla USL. Aceste insisten�e ar putea s� produc� exact efectul contrar �i s�-l propulseze �n sondaje �i mai mult pe un Oprescu care ar putea candida din nou ca independent �mpotriva unui USL-ist. �n eventualitatea �n care Oprescu nu accept� parteneriatul cu USL, PNL nu ar zice nu s� �l arunce �n lupt� pe Chiliman sau chiar pe Piedone, venit pe filiera PC-ul lui Felix. Ideologul ro�u, Ilici Iliescu, este de p�rere c� primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, trebuie sprijinit de USL la viitoarele alegeri locale, iar opiniile conform c�rora acesta ar trebui s� se �nregimenteze �n PSD sau PNL reprezint� o mare gre�eal� politic�. Potrivit acestuia, Sorin Oprescu trebuie sprijinit, iar experien�a �i autoritatea lui trebuie s� fie folosite. �Cred c� avem datoria s�-l sprijinim pe primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, la viitoarele alegeri �i s�-i respect�m opinia. (...) Exist� opinii - s�-i impun� lui Sorin Oprescu s� se �nregimenteze �n USL sau �n PSD, ar fi o mare gre�eal� politic�. Nu a�a se lucreaz� cu oamenii �n activitatea politic�. (...) Este p�cat c�nd ai un asemenea candidat s� nu-l sprijini, s� nu te folose�ti de autoritatea pe care el a c�tigat-o�, a afirmat liderul de onoare al PSD, la Antena 3. Pe de cealalt� parte, Crin Antonescu a spus c� USL nu va sus�ine candidatura lui Sorin Oprescu pentru un nou mandat la Prim�ria Capitalei dac� acesta nu-�i va asuma politic sigla USL. �Nu. Ceea ce domnul Oprescu dore�te - �i ceea ce nou� ni se pare normal �i suntem gata s� sus�inem - este condi�ia sa de independent, �n sensul de a nu se �nscrie �n PSD, c� a mai fost, sau �n PNL, ceea ce nu-i putem pretinde pentru c� a declarat c� e un om de st�nga. �n ce prive�te asumarea politic� a frontului USL, a aliniamentului politic USL, evident c� e nevoie dac� suntem �mpreun�, a precizat Antonescu, s�mb�ta trecut� la Mamaia. Dependen�a de independen�� La r�ndul s�u, curtat de toat� lumea, Oprescu spune c� nu va ceda u�or �i va negocia un parteneriat egal cu USL, altfel va r�m�ne independent. �i dependent grupurilor sale de interese, evident. �Am ajuns �n aceast� func�ie independent, eu apar�in bucure�tenilor. Sub ce sigl�, care sigl�, de unde sigl�? Merg �ntotdeauna cu oamenii care au spus c� m� sprijin� la un parteneriat. Parteneriatul stabile�te condi�ii egale, sub sigl�, peste sigl�, l�ng� sigl� �i a�a mai departe�, a spus Oprescu. �ntrebat dac� va sus�ine candida�ii USL, Oprescu a r�spuns c� deocamdat� r�m�ne independent. �S� ajungem �n situa�ia aceea, deocamdat� r�m�n independent, sunt independent. Nu m-a crezut nimeni un an jum�tate, acum m� duc �n partea cealalt�, nu m� plimb� nimeni cum vrea �i nimeni nu-mi spune unde �i ce trebuie s� fac. Raportez �n fa�a cet��enilor ceea ce am f�cut �i ceea ce am de g�nd s� fac�, a precizat primarul general independent, dependent doar de grupurile sale de interese. Olga Dumitrescu |
|
Steaua_Dreptatii 370 mesaje Membru din: 11/02/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 06:44
Victor Ponta �i Crin Antonescu au intrat �n linie dreapt� cu opera�iunea de �mp�r�ire a pozi�iilor de candida�i pentru �efii de CJ �i primari de re�edin�e de jude�. Cei doi vor prezenta azi �n forurile de conducere ale PSD, respectiv PNL stadiul negocierilor, lista cu jude�ele unde s-au �n�eles asupra candida�ilor, dar �i locurile unde sunt �nc� divergen�e.
Cu sondaje pe baroni c�lc�nd Concret, �n ciuda armoniei dintre cei doi lideri, �n USL exist� zone unde liberalii sunt la cu�ite cu social-democra�ii: �i unii �i al�ii revendic� dreptul de a pune candida�ii. Cum, de-a lungul verii, nicio tab�r� nu a cedat, Ponta �i Antonescu vor decide ei. �n final, unii vor fi sacrifica�i. Mai bine zis, ced�rile vor fi de la PSD la PNL, pentru ca astfel s� fie satisf�cut principiul parit��ii asupra c�ruia s-au �n�eles Antonescu �i Ponta. Instrumentul cu care cei doi vor face "ordine" sunt a�a-zisele sondaje de opinie f�cute �n aceast� var� la nivelul jude�elor. Ei vor spune c� sondajele au ar�tat care este ordinea jude�elor �n privin�a for�ei electorale, pe baza lor se decid locuriel PSD cedeaz� �n fa�a PNL �i reciproca. Stavarache sau Hrebenciuc? Unul din punctele sensibile este jude�ul Bac�u. Primarul PNL Romeo Stavarche, apropiat al lui Antonescu, sus�in surse liberale, a amenin�at c� pleac� la PDL dac� �n Bac�u candida�ii nu vor fi desemna�i de PNL. Astfel, este foarte aproape de a fi sacrificat baronul PSD Drago� Benea, actualul pre�edintele al CJ. Liberalii sunt pe cale s� primeasc� �i candidatura la �efia CJ Buz�u �i implict s� cad� baronul titular Victor Mocanu (PSD). Printre perdan�ii din PSD se afl� �i Robert Negoi��, un alt apropiat al lui Ponta. �n ciuda lobbyului pentru a primi jude�ul Ilfov, acesta a revenit liberalului Marian Petrache. Presiunile PNL vizeaz� �i Prahova. Teodor Mele�canu este �mpins pentru candidatura la �efia CJ, func�ie de�inut� acum de Mircea Cosma, baron important �n e�afodajul de putere al PSD care �l cuprinde �i pe Adrian N�stase. Gheorghe Nichita, primarul PSD al Ia�iului ar putea �i el s� cad� la negocieri. Func�ia sa este cerut� de PNL �n numele conservatorului Tudor Ciuhodaru. PC mai revendic� candidaturi �n Timi� �i Gala�i. Divergen�e sunt �i la V�lcea, dar �n ciuda zbaterilor, PNL nu a reu�it s�-l disloce pe baronul Ion C�lea. �n concluzie, PSD va desemna candida�i pentru �efia CJ �n 20 de jude�e: �n Oltenia �i Muntenia integral, cu excep�iile Buz�u �i C�l�ra�i. Moldova a fost �mp�r�it� jumate-jumate: PSD �n Vaslui, Vrancea, Gala�i �i Suceava sau Neam�, liberalii �n restul. �n Ardeal candida�ii vor fi desemna�i preponderent de PNL. Excep�ie: Bistri �a N�s�ud, S�laj �i Sibiu unde vor fi de la PSD. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 07:06
Marx ura taranii si minierii,politicienii nostri au adaugat insa si pe pensionari
Marx dispretuia doua categorii sociale,care,spunea el nu-i intelegeau si nu-i urmau postulatele filozofice.Nici taranii si,curios,dintre muncitori,minierii nu erau capabili sa se ridice la nivelul de intelegere a muncitorului industrial.Experienta comunismului de la noi ne-au aratat ca socialismul comunist a lovit puternic in aceste paturi sociale. Din pacate dupa 1989 simpatia fata de tarani si minieri nu s-a schimbat,atat unii cat si altii fiind crucificati daca nu uitati. Si tot din pacate politicienii nostri au mai adaugat la lista paturilor sociale demne de ura si dispret si pe aceea a pensionarilor. Sunt multi,consuma si nu fac nimic,voteaza dupa o logica pe care ei nu o inteleg(adica nu pe ei,sau cei care le dau 1 l ulei). M-am convins de opinia contra pentsionarilor chiar urmarind o serie de postatori,e adevarat fara mare har intelectual,si pentru care a fi pensionar,dar si moldovean,taran ar fi ca si un delict,o rusine. Mai am ceva ani pana la pensie si lucrez in munca de consilier pentru o mare personalitate.De aceea ma simt dator sa fac cunoscut,pe baza studiilor mele si a grupului pe care l-am condus la Universitate ceva din psihologia si comportamentul pensionarului, pentru o mai bune intelegere a acestei categorii sociale,atat de urata si blamata,desi formal Constitutia le da toate drepturile cetatenesti. Probleme psihologice ale pensionarilor de v�rsta.Pensionarea la v�rstnici pune probleme psihologice de care trebuie sa se tina seama.Este vorba de o schimbare brusca a rolului social.Munca salariata,chiar ca subordonat,da aparenta de apartenenta,securitate si forta,elemente care se pierd brusc dupa pensionare.Se descriu trei faze prin care trece individul pensionat: -Imediat dupa pensionare individul are un sentiment de frustrare si o stare de insecuritate.Este perioada de stres,favorabila trezirii tulburarilor nevrotice. -Urmeaza apoi o faza de neliniste si de cautare a unui nou -rol social-,a unui rol psihologic. -A treia faza (intre 6-12 luni) este faza de stabilizare,in care individul accepta rolul pe care si l-a ales. Adaptarea nu se termina totusi asa de usor,fiind de fapt o lunga perioada de crize urmate de noi perioade de adaptare. Persoanele pensionabile se pot imparti in trei grupe: -Subiecti autoimunizati fata de diferitele modificari ale vietii si care pe baza experientei proprii sunt capabili a mentine o "orientare productiva" a existentei lor. -Subiecti care ram�n dependenti de suporturile culturale si care mentin dificil aparenta unei activitati,in desacord cu sterilitatea lor interioara si care adopta foarte greu noul lor rol. -Subiecti care nu au suport cultural si psihologic si care se deterioreaza rapid dupa pensionare. Pensionarul se adapteaza la noul sau rol numai c�nd poate face diferente intre rolul sau anterior si personalitatea sa actuala. In ceea ce priveste adaptarea exista o serie de conditii de adaptare la pensionare: 1.Mentinera unei activitati,sentimentul de inutilitate favoriz�nd deteriorarea.Nu at�t productivitatea activitatii ci mai ales factorul de utilitate este important. 2.Activitatea trebuie sa aiba o utilitate sociala.Nu "rolul de a avea rol" este important,ci aprecierea sociala a muncii este mai importanta . 3.Intelegerea cu sotul sau sotia poate conditiona reusita sau esecul pensionarii. 4.Egocentrismul creeaza o desvoltare crescuta a interesului pentru propria persoana si el constiuie pentru pensionar o adaptare necesara.Pensionarul isi poate astfel realiza acuma dorintele pe care p�na la pensionare nu le-a putut realiza. 5.Existenta unui plan idealist poate sa aiba la aceasta v�rsta semnificatie pentru a depasi elementul frustrant care este pensionarea.Pensionarea apare astfel nu ca o pierdere ci ca o oportunitate pentru realizarea unor scopuri inalte (activitate sociala,de exemplu,in folosul colectivitatii). 6.Aparenta de eliberare pe care pensionarea o da fata de multiplele nerealizari sau tensiuni din timpul activitatii salariate. 7.Factorul economic are de asemenea mare importanta, numerosi pensionari daca au o pensie suficienta de mare put�nd astfel fi satisfacuti de soarta lor. O deosebita importanta pentru a preveni reactii psihice prea violente la pensionari o constituie modul in care si-au pregatit anterior pensionarea (82% dintre pensionari nu sunt pregatiti pentru pensionare).Se vorbeste,de asemenea in acest caz de pensionarea progresiva (desactivarea sa se faca treptat).In acest fel starile de anxietate si frustrare vor avea o intensitate mai mica. O serie de probleme sunt puse de asemenea de starea sanatatii persoanei pensionate.Pensionarea nu influenteaza sanatatea,ba chiar poate avea efecte pozitive.La femei fenomenele aparute dupa pensionare sunt mai putin importante.Adesea femeile cauta o iesire la pensie mai precoce,uneori caut�nd sa obtina pensionarea din motive de sanatate. Tot in scopul profilaxiei tulburarilor psihologice legate de pensionare sunt enumerate de asemenea factori ca:lupta contra singuratatii,organizarea unei vieti mai active,grija pentru igiena,corectarea deficientelor sensoriale, organizarea unor servicii de sanatate mintala pentru batr�ni etc. |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 08:35
@Galina, nu te mai enerva.... tocmai eu zic asta, dar iete ca-mi veni sa-ti dau sfaturi
sau daca te enervezi, da-le peste bot ca sa-i doara....vorbesc la plural despre ei, desi e unul singur cu 15 clone... cam .tot ce vezi tu pe aici sunt clonele unui INRAIT al Comunismului.....un individ, psihiatru de meserie si care-n indepartata lui tinerete, a facut REEDUCAREA nefericitilor ce ajungeau in inchisorile comuniste sau in spitalele psihiatrice ! asadar, face si aici ce a facut o viata-ntreaga ! e un slujbas securist din armata portocalie a jupinului ,care TINJESTE mai mult decit oricine din tara asta dupa ordinea si disciplina Comunista in care nimeni nu misca-n front si tot ce zice el e Sfint ! a spus Sefu' ca s-au vindut 195 t de aur ca sa aibe de pensii si salarii ? asa e ! ce daca Vasilescu de la BNR spune ca NU s-a vindut nimic ? vorbe ! si ce daca se fringe mintea intrebindu-se : pai daca am avut si vindut aurul asta, ptr. ce RO se IMPRUMUTA cu zeci/ sute de euro pe SECUNDA ? de ce numai in 3 ani datoria tarii a crescut cu 40 mld. euro ? intrebari fara raspuns, este ? si este ca INSISTIND ca RO sa FIE JEFUITA , caci contractul asta de la Rosia Montana e un JAF IMENS , presedintele RO poate fi pasibil de acuzatia de complicitate si asociere cu un grup in vederea JEFUIRII ROMANIEI ? ca asta e TRADAREA INTERESELOR NATIONALE ? da' cin' sa vada asta si sa se sesizeze ? Silver , care e un naimit si te omori sa-i explici ce el nici nu vrea si nici nu poate intelege ? stai blinda, Galina si da-le peste bot de cite ori ii prinzi ! te pup !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 09:38
Noi omoram timpul, dar el ne ingroapa!
Tatal unui baiat de 10 ani considera ca a sosit timpul sa-i dea fiului sau cateva notiuni despre sex. Ca urmare il intreaba daca stie ce fac animalele. -Nu vreau sa stiu, raspunde copilul izbucnind in plans. Promite-mi ca n-o sa-mi spui. Derutat tatal il intreba care e problema. -O, tata, suspina baiatul, cand aveam 6 ani mi-ai spus ca Mos Craciun nu exista; cand am implinit 7 a urmat discursul despre Iepurasul de Pasti, iar la 8 mi-ai spus ca nici Zana Maseluta nu exista! Daca o sa-mi spui acum ca adultii nu se f..., chiar ca nu mai am pentru ce sa traiesc! Caut o fat� sincer�, frumoas�, inteligent�, cu sani mari, sexy, cu aspect fizic pl�cut, pentru o rela�ie serioas�,... �n fiecare miercuri seara! - Se desfiinteaza FISCUL, striga fericit Vasile. - Ei, na, de unde ai aflat? - Adineauri am primit de la ei un plic pe care scria "Ultima instiintare" !!! Via�a b�rba�ilor este ca o zebr�: blond�, brunet�, blond�, brunet�... A femeilor - ca gr�dina zoologica: bou, magar, maimuta... O blond� la doctor. -Domni�oar�, v� recomand ni�te ultraviolete. Blonda r�spunde: -Abia a�tept, domn' doctor! Am fost odat� ultra violat� �i mi-a pl�cut la nebunie! Pe o plaja de nudisti: -Domnisoara, stiti de ce am nevoie acum? -Nu sunt oarba, v�d!!! Seara pe o banc� �n parc, un b�iat �i o fat�. Tipul �i atinge �n permamen�� spatele. �n cele din urm� ea �ntreab�: - Ce faci? - Caut s�nii. - S�nii sunt �n fa�a! - Acolo am c�utat deja..... Avocatul isi intreaba unul din viitorii clienti: - Si aveti banii necesari pentru a va permite sa fiti aparat de mine? - Da, am doua casete cu bijuterii. - Bine, atunci sa vedem...De ce sunteti acuzat? - De furtul celor doua casete cu bijuterii... Un cuplu de tineri casatoriti au decis sa-si petreaca luna de miere la o pensiune izolata la munte. S-au cazat intr-o sambata si n-au mai iesit timp de cinci zile. Ingrijorati de soarta lor, proprietarul pensiunii s-a hotarat sa vada daca n-au patit ceva. Asa ca a batut la usa si i-a intrebat daca sunt in regula. - Suntem ok... traim din fructele dragostei ! - Asa mi-am si imaginat ... dar v-as ruga sa nu mai aruncati pielitele in curte ca imi sufocati gastele... - Cum se numesc oamenii care stau la coada? - Oameni de rand... Romania este tara in care portofelul coboara cu o statie inaintea ta. Scrisoare de la profesoar� catre p�rin�i: "Dragi p�rin�i, v� rog s�-l sp�la�i pe Bul�! Miroase!" R�spunsul: "Stimat� Doamn�! Bul� nu trebuie mirosit. Bul� trebuie �nv��at!" Un tip il intraba pe Dumnezeu: - Doamne, de ce toate fetele sunt dragu�e, dulci, gra�ioase iar femeile sunt nasoale �i s�c�itoare......? Domnul spune: - Pentru ca pe fete le creez eu, iar femei le face�i voi! Si totusi dragostea a fost inventata de femei! ... Ca s� nu a�tepte p�n� c�nd barbatii vor aduna bani pentru sex! Inseamna ca ai imbatranit atunci cand : - tot ce mai functioneaza, doare - ceea ce nu doare, nu functioneaza. Fiind foarte meticulosi, englezii au statistici pe baza carora pot prezice cati oameni vor muri anul viitor. Pe de alta parte, insa, sicilienii pot sa precizeze si cateva nume... Un tip se trezeste cu o mahmureala groaznica si vede scris pe perete: MAINE NU BEAU! - Slava Domnului ca nu astazi! Un tip se trezeste cu o mahmureala groaznica. Merge la baie si privindu-si fata umflata si mototolita si ochii bulbucati spune: - Pai cum sa nu bei cu fa�a asta??? Raporteaza abuz de limbaj |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 09:53
BUCURIE PENTRU NOSTALGICII COMUNISMULUI:
Ziarul �Sc�nteia� � Nr. 15, august 2011 30 august 2011 in Ziarul "Sc�nteia" [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- SC�NTEIA - Ziar electronic de atitudine pro-comunist� editat de Asociația Sc�nteia Nr. 15; august 2011 cite�te ziarul� Print for later Bookmark in Browser Tell a friend0 Comunicat 23 august 2011 in Comunicate [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- �nsemnǎtatea actului revolu�ionar de la 23 august 1944 Comitetul de Reorganizare a Partidului Comunist Rom�n aduce omagiul s�u tuturor celor care au contribuit și au f�cut posibil actul revolu�ionar de la 23 august 1944, moment fundamental �n istoria Rom�niei și crucial �n desf�șurarea celui de-al II-lea R�zboi mondial, f�c�ndu-și datoria cu cinste fa�ǎ de poporul lor �i fa�ǎ de popoarele din �ntreaga lume care au suportat ororile acestuia. Print for later Bookmark in Browser Tell a friendcitește tot... → 1 Comemorari 19 august 2011 in Activit�ți [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- 21 august � Inițiatorul primului Comitet de reorganizare a PCR Comemorarea lui Virgiliu Zb�ganu � anul 1991, cu prilejul �mplinirii a 19 ani de la moarte. Locul manifest�rii: Cimitirul Capra � șos. Pantelimon, sector 2, ora 10.30 Print for later Bookmark in Browser Tell a friendcitește tot... → 0 Strangere de semnaturi pentru reinscrierea Partidului Comunist Roman 16 august 2011 in Comunicate [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- Semneaza petitia aici Pentru a �n�elege corect locul �i rolul Partidului Comunist Rom�n �n istoria ��rii noastre, trebuie s� privim, mai �nt�i, la originile mi�c�rii muncitore�ti �i ale r�sp�ndirii marxismului �n Rom�nia. Print for later Bookmark in Browser Tell a friendcitește tot... → 0 Simpozion 4 mai 2011 in Comunicate [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- Comunicat Print for later Bookmark in Browser Tell a friendcitește tot... → 14 Comunicat de 1 Mai al PCR Comitetul de Reorganizare 3 mai 2011 in Comunicate [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- 1 Mai Ziua solidarit�ții internaționale a celor ce muncesc- Zi de lupta impotriva capitalismului� Print for later Bookmark in Browser Tell a friendcitește tot... → 3 Ziarul �Sc�nteia� � Nr. 14, martie 2011 5 aprilie 2011 in Ziarul "Sc�nteia" [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- SC�NTEIA - Ziar electronic de atitudine pro-comunist� editat de Asociația Sc�nteia Nr. 14; martie 2011 cite�te ziarul� Print for later Bookmark in Browser Tell a friend2 Comunicat � 19 martie 2011 29 martie 2011 in Comunicate [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- Comunicat �n ziua de 19 martie 2011 a avut loc la București Adunarea General� a Comitetului de Reorganizare a Partidului Comunist Rom�n. Aceasta a avut ca principal punct pe ordinea de zi: Print for later Bookmark in Browser Tell a friendcitește tot... → 8 Comunicat in legatura cu mitingul sindicalistilor din 16 martie 2011 16 martie 2011 in Comunicate [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- Nr. 19 din 15 03 2011 Comitetul de Reorganizare al Partidului Comunist Rom�n consider� c� protestele sindicaliștilor �mpotriva actualului proiect de Cod al Muncii asumat de guvernul Boc sunt deplin �ndrept�țite. Ele trebuiesc considerate o form� de lupt� a clasei muncitoare și a tuturor categoriilor de oameni ai muncii asupriti de capital și care-și c�știg� traiul prin munc� cinstit�, �mpotriva ofensivei patronale f�r� precedent care a �nceput odat� cu declanșarea actualei crize a capitalismului mondial, și indeosebi anul trecut. Print for later Bookmark in Browser Tell a friendcitește tot... → 12 Comunicat despre participarea la WWC din Caracas Venezuela 8 martie 2011 in Comunicate [Traducere] -------------------------------------------------------------------------------- 8 Martie-zi internațional� a femeilor militante. Comitetul de Reorganizare a Partidului Comunist Rom�n aduce omagiul s�u tuturor femeilor, cea mai frumoasa jumatate a lumii! Cu prilejul zilei de 8 Martie, Ziua internațional� a Femeilor Militante, care, ast�zi �mplinește 100 de ani de la prima sa sarb�torire chiar dac� abia �n anul 1975 a fost declarat �Anul Interna�ional al Femeii� de Organiza�ia Na�iunilor Unite (ONU). Print for later Bookmark in Browser Tell a friendcitește tot... → 0 Raporteaza abuz de limbaj |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 09:56
De la: Te_Vad_Te_Vad, la data 2011-09-01 09:53:55BUCURIE PENTRU NOSTALGICII COMUNISMULUI: HAI GABI SI GALINA(RUSESTE GAINA). De acuma viata dv capata un rost. Fiti demne de societatea comunista multilateral desvoltata. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 09:59
Pe vremea comuni�tilor era mai bine48Mar�i, 23 Noiembrie 2010 | Taguri: comunism, drumuri, fascism, filme, moarte, nazism, nimic, NUNTA, pistruiatul, prieteni, rusia, sergiu nicolaescu, tren
Pariu c� habar nu avea�i c� noi tr�im �ntr-un comunism feroce. Cum, m� �n�el �i suntem �n democra�ie? P�i atunci de ce v�d pe absolut toate canalele din rrom�nia, odele aduse comuni�tilor sub form� de filme �n care eroicele armate rrom�ne lupt� �mpotriva criminalilor nazi�ti, conduse �n lupt� cu hot�r�re �i d�ruire de bravii muncitori comuni�ti? Desigur, uit�nd c� aceste hiene naziste ne erau prieteni p�n� �n urm� cu 24 de ore, c�nd plini de eroism, i-am tr�dat �i ne-am dat de partea taberei c�tig�toare. Adic�, s�-mi fie cu iertare, o fi el Pistruiatul pies� de referin�� �n filmografia sergiunicolaescian�, dar totu�i, vorbim de comunistul ilegalist Andrei, care b�ga la belea un pu�ti minor, pun�ndu-l s� arunce manifeste comuniste de pe acoperi�urile ora�ului. Deta�amentul Concordia e despre un tip care a v�zut lumina comunist� �i vrea s� arunce �n aer rafin�riile propriei ��ri, pentru a lupta �mpotriva ciumei naziste. Un august �n fl�cari este despre eroismul clasei muncitoare �n lupta cu fasci�tii. �i pe bune c� e plin de comuni�ti eroi, care nu preget� nimic pentru a instala o tiparni�� cu manifeste sau s� arunce �n aer vreun tren rrom�nesc, pentru a sabota r�zboiul. Revan�a, Duios Anastasia trecea, Drumuri in cumpan�, Zile fierbin�i �i cam tot restul filmelor ce ruleaz� de zor �i s�pt�m�nal pe televiziunile rrom�ne�ti sunt cu comuni�ti, despre comuni�ti �i despre umanitatea lor �nalt�. �n schimb, nu v�d deloc Nunta Mut�, s� vedem cu c�t� bun�tate �i ucid comuni�tii pe to�i b�rba�ii dintr-un sat, pentru c� au �ndr�znit s� fac� nunt� c�nd rusia era �n doliu dup� stalin. Sau Atunci i-am condamnat pe toti la moarte . Doamne, ce film� A�a c�, domnilor, ne l�sa�i pu�in cu eroismul comuni�tilor? C� a�a �nva�� analfabe�ii a�tia din licee ce bine era sub comuni�ti �i cum au ridicat ei �ara pe cele mai �nalte culmi de civiliza�ie. Poate da�i filme despre colectivizare, s� vedem �i noi cum se duceau ��ranii �i renun�au cu z�mbetul pe buze la hectarele de p�m�nt �i de p�dure, primind �n schimb dreptul de a le munci gratuit, pentru partid. Sau ni�te filme de la canal, unde ca s� se scape mai u�or de aceia�i donatori de terenuri, �i urcau �n benele basculantelor, �i r�sturnau cu tot cu basculante �i turnau ciment peste ei. A�a, ca s� fie. Pentru c� de eroismul lui Sergiu Nicolaescu ne-am s�turat. Serios. Share Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 10:01
Desp�gubiri pentru suferin�e �ndurate �n regimul comunist
Cristina NEDELCU ([email protected]) Avocat Stila Frangu: �Clienta mea solicit� statului rom�n desp�gubiri de 350.000 pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a disloc�rii �i stabilirii de domiciliu obligatoriu �ntre anii 1951-1955 � AMENIN�A�I CU PISTOALELE. O const�n�eanc� a dat statul rom�n �n judecat� �i cere desp�gubiri de 350.000 de euro, �n temeiul Legii 221/2009, pentru suferin�ele �ndurate �n vremea c�nd a fost �n lag�rul de munc�, �mpreun� cu familia ei. Doina P. a contactat un avocat �i a depus reclama�ia pe rolul Sec�iei civile a Tribunalului Constan�a, av�nd primul termen de judecat� la sf�r�itul acestei luni. Prin intermediul avocatului s�u, Stila Frangu, reclamanta solicit� banii cu titlul de �desp�gubiri pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a disloc�rii �i stabilirii de domiciliu obligatoriu �ntre anii 1951-1955�, at�t pentru ea, c�t �i pentru �ntreaga sa familie. �n acea perioad�, Doina P. �i-a v�zut tat�l �i mama lovi�i �i maltrata�i, ea fiind un copil de trei ani, la aceea vreme. Cu toate acestea, a fost b�tut� �i for�at� s� munceasc� �n condi�ii inumane. �n ac�iunea depus� la instan��, femeia arat� c� s-a n�scut �n 1948, �n comuna S�c�laz, din Timi�, iar la momentul la care co�marul comunist a �nceput pentru ea �i familia ei aceasta mai avea o sor� de zece ani, un frate de �ase ani, iar mama lor era �ns�rcinat� cu al patrulea copil. Feti�a de atunci nu a priceput de la �nceput drama prin care trecea familia ei �i a privit neputincioas� cum tat�l invalid �i mama gravid� sunt maltrata�i �i b�tu�i cu s�lb�ticie. �ntr-o diminea�� din anul 1951, c�nd abia se iviser� zorile, mai mul�i militari �i mili�ieni au dat buzna �n casa lor �i i-au luat pe sus din paturile �n care dormeau, le-au pus pistoalele la t�mpl� �i, f�r� nici un cuv�nt, �ntreaga familie a fost transportat� din Timi�oara p�n� la Prut, �n vagoanele �n care erau duse de obicei animalele. De atunci a �nceput surghiunul. TRENUL MOR�II. Tat�l Doinei P., de�i invalid, i-a �nfruntat pe cei care aveau s� le devin� c�l�i �i le-a cerut s� le permit� s� ia cu ei m�car una din cele 300 de oi pe care le aveau, astfel �nc�t s� nu moar� de foame. Sup�ra�i, mili�ienii l-au b�tut cu bestialitate �i l-au aruncat l�ng� so�ia �i copiii s�i, mai r�u ca pe un animal. �n pl�ngere, femeia poveste�te c�, �la urcare �n tren, au fost num�ra�i precum vitele �i li s-a f�cut prezen�a prin notarea �ntr-un caiet a numelui tuturor celor care au fost urca�i �n vagoane. Apoi vagonul a fost �nchis pe dinafar� cu lac�t �i z�vor�. F�r� s� le spun� cineva ce se va �nt�mpla cu ei, oamenii au stat �nghesui�i unii �ntr-al�ii, au pl�ns �i au f�cut foamea, au tr�it �n propiile fecale �i urin� zile �ntregi, f�r� ca cineva s� le adreseze un cuv�nt. �Trenul mor�ii a f�cut trei opriri, c�te una pe zi, timp �n care oamenii �i primeau ra�ia de hrana ce consta �ntr-o felie de p�ine uscat� �i un pahar cu ap�. �n cele din urm�, trenul s-a oprit. Cu pistoalele solda�ilor la t�mpl�, copiii au fost for�a�i s�-�i �nghit� suferin�a �i s-o reduc� la t�cere�, se arat� �n reclama�ia Doinei P. Oamenii au fost transporta�i �ntr-o mla�tin� din zona Prutului, unde au fost avertiza�i de militari c�, dac� �ncearc� s� fug�, vor fi uci�i, dup� care au fost pu�i la munc�. F�r� hran� �i f�r� ad�post, prizonierii au fost obliga�i s�-�i ridice singuri colibe din stuf. Pentru c� era invalid �i nu a putut s�-�i ridice casa, tat�l Doinei P. a fost b�tut din nou cu cruzime, situa�ie care i-a determinat pe ceilal�i prizonieri s� �l ajute. Doi ani mai t�rziu, �n urma unei rev�rs�ri a Prutului, prizonierii au fost reloca�i �n comuna g�l��ean� Frumu�i�a, iar, �n cele din urm�, au fost du�i pe un c�mp de pe malul Prutului. Nicio clip�, de-a lungul anilor, b�t�ile din partea solda�ilor, lipsa hranei �i munca silnic� nu au �ncetat. Mai mult, copiilor li s-a interzis s� mearg� la �coal�. �n cele din urm�, �n 1955, femeia, �mpreun� cu familia ei, a primit permisiunea s� plece din lag�r, dar cu condi�ia s� nu se �ntoarc� �n comuna din care fuseser� str�muta�i. Gospod�ria l�sat� �n urm� �n 1951 a fost pierdut� pentru totdeauna, familia fiind nevoit� s� o ia de la cap�t. Doina P. cere statului rom�n 350.000 de euro cu titlu de desp�gubiri morale pentru suferin�ele �ndurate �n timpul regimului comunist de ea �i de familia ei. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 10:07
Iata comunismul lui galina si gaby
COMUNIST. RECONSTRUCTIA CULTURII ROMANE IN PERIOADA POSTCOMUNISTA. POZITII ACTUALE PRIVIND IDENTITATEA NATIONALA SI PROCESUL INTEGRARII EUROPENE 1. INSTAURAREA REGIMULUI COMUNIST SI SUPRIMAREA ELITELOR CULTURII NATIONALE Regimul comunist a fost instaurat in Romania sub presiunea directa a fortelor sovietice de ocupatie, impotriva vointei poporului roman, in conjunctura geopolitica aparuta dupa terminarea celui de al doilea razboi mondial. Acest proces a parcurs, intre anii 1945-1947, o perioada de tranzitie tulbure, care s-a incheiat prin actul de abdicare fortata a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, si prin adoptarea noii Constitutii din aprilie 1948, care a anulat pluralismul politic, a consacrat acapararea completa a puterii de catre fortele comuniste si instaurarea regimului de �democratie populara�. Represiunea si institutionalizarea controlului ideologic: cenzura Dupa cum se stie, in contextul ocupatiei militare sovietice a tarilor din centrul si sud-estul Europei, dupa al doilea razboi mondial, in aceste tari au fost transplantate regimuri comuniste. Aceste regimuri, in momentul cand au preluat complet puterea, au distrus elita intelectuala, procedand cu violenta la reprimarea si exterminarea fizica, in inchisori si lagare, a unui mare numar de membri ai vechii clase politice. Totodata, au desfigurat cultura nationala a tarilor respective si au impus, printr-o directiva ideologica dogmatica, o "noua cultura", sub deviza "internationalismului proletar". In Romania, anul 1948 este unul de rascruce, intrucat atunci s-a trecut la o politica sistematica de comunizare a societatii, sub aparenta legitimitate a noului for legislativ si a legilor de esenta comunista. Din acest moment, regimul comunist a declansat actiunea de nationalizare a intreprinderilor economice si de colectivizare a agriculturii, iar in plan politic si cultural a inceput o represiune salbatica fata de reprezentantii vechii clase politice si intelectuale, in paralel cu un program de sovietizare a culturii. Noua lege a invatamantului, din 1948, a modificat radical structura, continutul si sensul educatiei. Marxism-leninismul a devenit ideologia oficiala a statului si, deci, toate disciplinele trebuiau adaptate la noua �conceptie revolutionara� despre lume. De asemenea, in 1948 a fost infiintata securitatea, sub directa supraveghere a agentilor sovietici, principal instrument de represiune al regimului. Ea a fost directionata spre controlul total al populatiei si al potentialilor adversari. Sub deviza �ascutirii luptei de clasa�, acest climat de teroare a continuat pana spre sfarsitul deceniului sase, cand trupele sovietice stationate pe teritoriul Romaniei au fost retrase (1958). In acelasi an 1948, cenzura ideologica s-a institutionalizat, cu efecte asupra tuturor domeniilor de creatie sau de activitate culturala. Au fost stabilite liste cu publicatii, opere sau autori care pot vedea lumina tiparului, si liste cu publicatii si opere care trebuiau interzise, cu autori care trebuiau scosi din circuitul public. Bibliotecile publice au fost epurate de lucrarile interzise, dar au fost invadate de traduceri din literatura rusa, filmele rusesti au invadat ecranele, editurile si ziarele au fost trecute sub un sever control ideologic. Operele lui Marx, Engels, Lenin si Stalin au fost traduse si difuzate pana la saturatie. Suprimarea elitelor culturale Este o perioada de dislocare treptata a culturii romane, sub aspect institutional si ideologic, si de inlocuire a ei cu lucrari, manuale, idei, teme si structuri transplantate de la Moscova, cu modele sovietice. In 1947 apare o lucrare de istorie a lui Mihai Roler, in care formarea poporului roman si alte momente istorice semnificative sunt deformate grosolan in spiritul istoriografiei sovietice. Dupa 1946 incep atacurile agresive impotriva scriitorilor care reprezentau reperele de varf ale literaturii romane: Arghezi, Blaga, Calinescu, Voiculescu; un moment semnificativ pentru noua orientare este articolul lui Sorin Toma, publicat in �Scanteia�, indreptat impotriva lui Arghezi, cu titlul Poezia putrefactiei sau putrefactia poeziei, din 1948. Elita intelectuala si politica romaneasca, pentru a nu putea opune rezistenta, a fost efectiv decapitata; scriitori, artisti, preoti, savanti, intelectuali care nu au aderat la regim sau care erau banuiti ca potentiali adversari ai regimului au fost inchisi sub diverse pretexte, tinuti ani de zile in inchisori sau trimisi sa lucreze la Canalul Dunarea-Marea Neagra, unii fara sa fie judecati, atii condamnati la ani grei (15-20 de ani) de inchisoare. Lucretiu Patrascanu, lider comunist, a fost si el arestat in 1948, sub acuzatia de complot si ca �a renuntat la politica luptei de clasa�, datorita afirmatiei facute de acesta: �in primul rand sunt roman, apoi comunist�, cu prilejul unui discurs tinut la Cluj. A fost ucis in inchisoare in 1954. Alaturi de fruntasii partidelor traditionale si demnitarii politici din perioada anterioara care au pierit in inchisori (Iuliu Maniu, C-tin C.I Bratianu, Ion Mihalache, s. a.), o serie de intelectuali de prima valoare au avut aceeasi tragica soarta (mentionam doar filosoful Mircea Vulcanescu, economistul Mihail Manoilescu, istoricul Gh. Bratianu). Unii dintre intelectualii care au fost inchisi au reusit sa supravietuiasca acestei dramatice experiente (in 1964 au fost eliberati detinutii politici). Dintre acestia mentionam pe: Nichifor Crainic, Petre Tutea, Vasile Bancila, Vasile Voiculescu, Ernest Bernea, Radu Gyr, C-tin Noica, Edgar Papu, Anton Dumitriu, Ion Petrovici, Vladimir Streinu). Alti scriitori si ganditori au fost marginalizati, scosi din universitati, urmariti de securitate, avand domiciliul fortat, cu interdictia de a publica. In astfel de conditii de marginalizare s-au aflat Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Liviu Rusu, Mircea Florian, C.R. Motru si G. Calinescu (scos de la universitate in 1949, desi a condus Institutul de istorie si teorie literara si a fost prezent in publicistica). Intuind represiunea ce avea sa urmeze, multi scriitori si intelectuali s-au stabilit in Occident dupa al doilea razboi mondial. Ei au continuat sa scrie si sa creeze, in romaneste sau in alte limbi, afirmandu-se in exil ca exponenti ai spiritului romanec. Alaturi de figurile proeminente ale lui Mircea Eliade, Emil Cioran si Eugen Ionescu, trebuie amintiti Aron Cotrus, Stefan Baciu, Vintila Horia (care obtine Premiul Goncourt in 1960 pentru romanul Dumnezeu s-a nascut in exil), Horia Stamatu, Alexandru Busuioceanu, George Uscatescu, Al. Cioranescu. O persecutie la fel de puternica a fost instrumentata de regimul comunist, mai ales in primul deceniu de la instaurare, si impotriva bisericilor si institutiilor religioase (preoti si inaltii prelati ortodocsi au fost intemnitati, au fost interzise scolile organizate de biserici, activitatile de caritate, toate activitatile care depaseau lacasurile de cult). Tot sub presiunea Moscovei, in 1948 a fost desfiintata Biserica greco-catolica, iar conducatorii ei au fost intemnitati, printre care Iuliu Hossu si Alexandru Todea. Propaganda ateist-stiintifica avea sarcina de a �emancipa� oamenii de credinta religioasa. In consecinta, la inceputul anilor �50, regimul comunist reusise prin teroare suprimarea opozitiei (cu exceptia rezistentei armate a unor grupuri retrase in munti), intelectualii de referinta erau intemnitati sau marginalizati, invatamantul, editurile, publicatiile, radioul (mai tarziu si televiziunea) erau controlat riguros, iar intreaga cultura era subordonata ideologic directivelor comuniste. 2. PERIOADE, TEME SI ATITUDINI In linii mari, sub raport cultural, putem deosebi trei perioade relativ distincte ale regimului comunist: dogmatismul stalinist din anii �50, epoca de relativa liberalizare intre 1964-1971 si epoca de restalinizare pana in 1989. Periada proletcultismului si a dogmatismului stalinist Este perioada care acopera, cu unele nuante putin semnificative, intervalul 1948-1964. Este intervalul in care s-a consumat, dupa epoca fanariota, cea mai teribila tragedie nationala, este perioada unui �holocaust� al culturii nationale, in care elita culturala anterioara a fost decapitata fizic sau marginalizata, perioada in care Romania a trait sub agresiunea unui model cultural de ocupatie, vizand distrugerea memoriei istorice si rusificarea institutiilor, a invatamantului si a culturii in ansamblul ei. Spatiul gandirii sociale si filosofice a fost acaparat complet de ideologia marxista, in varianta ei stalinista, iar gandirea romaneasca moderna, in expresiile ei de virf, a fost considerata, fara exceptie, �idealista�, conservatoare si reactionara. In creatia artistica s-a impus canonul �realismului socialist�, prin care se intelegea �redarea� cat mai directa si netransfigurata a �realitatii�, potrivit �viziunii partidului�, intr-un limbaj �pe intelesul maselor�, o arta aservita total propagadei. Este perioada numita si �proletcultista�, avand in vedere teza lui Lenin dupa care, odata cu instaurarea regimului comunist, noua �cultura proletara� ar trebui sa elimine �cultura burgheza�, reactionara, pentru a asigura omogenitatea spirituala a noii societati. Sub aceasta deviza, marii scriitori romani au fost eliminati din programele de invatamant, cei mai semnificativi ganditori romani au fost calificati �reactionari�; unele discipline stiintifice, precum cibernetica, sociologia si geopolitica, au fost considerate �stiinte burgheze�, intrucat s-au dezvoltat in afara marxismului. Filosofia occidentala moderna, cu toate curentele si scolile ei de gandire, era decretata �filosofie burgheza�, incapabila sa acceada la cunoasterea �adevarului�, datorita faptului ca aceasta filosofie era limitata de �interesele de clasa� pe care le exprima, astfel ca �adevarul� ramanea monopolul gandirii marxiste. Istoria nationala a fost desfigurata prin interpretari marxiste aberante. In acest climat sufocant, de ideologizare abuziva, au fost eliminate marile valori si repere ale constiintei nationale din circuitul public, pe motiv ca ar fi creatii "burgheze", retrograde. Au fost inlocuite cu o ideologie schematica si cu o cultura de ocupatie, o cultura de substitutie, internationalista, �proletara�, in fapt cu elemente ale culturii ruse, de mana a doua. Apar insa si traduceri din marii clasici ai literaturii ruse (Gogol, Turgheniev, Tolstoi, Cehov, mai tarziu si Dostoievski). Scriitorii romani moderni nu sunt publicati insa decat fragmentar, dupa o severa triere si cu amputari ale unor capitole, paragrafe sau versuri. Eminescu era redus la poezia de protest social, Imparat si proletar, Cosbuc la Noi vrem pamant; interpretarea operelor se facea exclusiv prin prisma ideologiei �luptei de clasa�. Lucrarile care ilustreaza asa-zisul �realism socialist� sunt penibile sub raport artistic, prin schematism si didacticism, prin ideologizarea abuziva a oricarei teme, prin caracterul rudimentar al limbajului; multi autori fara nici o vocatie artistica, la care se adauga si unii cu inzestrari notabile, precum si scriitori cu o opera remarcabila inainte de instaurarea regimului comunist, au practicat in epoca o literatura scrisa in acest cod ideologizant; lucrarile de acest fel nu pot fi incluse decat la capitolul propaganda stalinista si comunista. Au excelat in aceasta nefericita directie Dan Desliu, Nina Cassian, I. Ludo, Veronica Porumbacu, Victor Tulbure, Maria Banus, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, s.a. In sectorul noii �teorii literare�, al criticii culturale, ideologice si de �directie� (domeniu foarte important pentru ca avea menirea de a traduce indicatiile partidului in norme de creatie, de a �indruma� creatia si de a stabili criteriile de apreciere), numele de referinta erau atunci - pe langa ideologii partidului, Iosif Chisinevski si Leonte Rautu - Mihai Novicov, Ion Vitner, Nestor Ignat, Silviu Brucan, N. Doreanu, Vicu Mandra, Paul Cornea, Pavel Apostol, C.I.Gulian, Z. Ornea, Ov.S. Crohmalniceanu, Ileana Vrancea, Paul Georgescu, Savin Bratu. Evident, dupa ce valul sovietizarii si al dogmatismului stalinist a trecut, multi scriitori si ideologi mentionati mai sus s-au �convertit� estetic si politic, devenind, dupa 1965, critici ferventi ai dogmatismului pe care l-au sustinut inainte. Unii au ajuns chiar opozanti si dizidenti in regimul ceausist (Dan Desliu, Silviu Brucan). Perioada "proletcultismului" si a stalinismului ofera marturii dramatice - si caricaturale totodata - ale deculturalizarii mediului social si ale impunerii acestui tip de "cultura oficiala", total subordonata criteriilor ideologice si politice. Fata de acest tip de inregimentare ideologica, mediile intelectuale autohtone au adoptat diverse strategii de opozitie, de adaptare sau de disimulare, refugiindu-se in zone neutre sub raport ideologic sau mai putin atinse de "comandamentele" partidului unic. In consecinta, prin tot ceea ce s-a intamplat in decursul �obsedantului deceniu�, a fost intrerupt firul continuitatii istorice in plan cultural, printr-o actiune politica violenta. In cultura este important sa cladesti temeinic prin continuitate. Romania a trait o epoca de �demolare� efectiva a culturii nationale, sub deviza internationalismului proletar. Pornirea demolatoare a epocii este ilustrata si de intentia unor �culturnici�, activisti zelosi ai partidului comunist, de a demola fizic Coloana fara sfarsit, ridicata de Brancusi la Targu Jiu. Este epoca in care marii autori erau pusi la �index�, interzisi pentru lectura, astfel ca unii studenti de la faculatea de filosofie au fost inchisi pentru ca l-au citit pe Kant. Perioada de deschidere culturala si de liberalizare politica Este perioada de relativa liberalizare, care a avut efecte benefice asupra mediului cultural, dintre anii 1964-1974. Este perioada in care sunt redescoperite si revalorificate filoanele nationale ale culturii, in care se reiau contactele intelectuale cu lumea occidentala; arta si activitatile culturale isi revendica si obtin o relativa autonomie fata de directivele politicii oficiale, directive ce cunosc si ele o faza de relaxare, iar cenzura ideologica devine mai permisiva. Artele plastice, teatrul, cinematografia, literatura si presa culturala cunosc o innoire de substanta, o diversificare stilistica si realizari de performanta. Punctul maxim al acestei perioade este atins in 1968, cand Romania refuza sa participe la invadarea Cehoslovaciei de catre trupele Tratatului de la Varsovia. Pozitia liderului Nicolae Ceausescu starneste adeziunea populatiei si a intelectualilor. Mai ales ca regimul incurajeaza o critica deschisa a dogmatismului stalinist si a practicilor represive din �obsedantul deceniu� (anii �50). Este reabilitat Lucretiu Patrascanu, victima a terorii din anii �50. Sunt reabilitati o serie de scriitori si ganditori care inainte fusera interzisi sau marginalizati (Arghezi, Blaga, Goga, Voiculescu). Distantarea ideologica de canoanele proletcultismului si ale �realismului socialist� favorizeaza aparitia unei noi generatii artistice, care se va impune cu realizari de performanta, in toate domeniile, de la poezie, roman, critica si dramaturgie, la muzica, film, teatru, pictura si sculptura. Este perioada in care, alaturi de Zaharia Stancu, Geo Bogza, Marin Preda si Eugen Barbu, se afirma, dupa momentul Nicolae Labis (mort in 1956), generatia lui Nichita Sanescu, Marin Sorescu, Ion Alexandru, Nicolae Breban, D.R.Popescu, George Balaita, Augustin Buzura, Adrian Paunescu, Ana Blandiana, Theodor Mazilu, s.a. In artele plastice si in miscarea teatrala, in muzica si cinematografie apar opere de valoare, sunt asimilate noile formule literare occidentale, critica literara dobandeste un fundament teoretic solid, isi innoieste radical limbajul, abordarile, stilul, scara de valori este refacuta dupa criterii estetice, sunt eliminate erorile si aprecierile aberante din anii proletcultismului. In general, are loc o diversificare a campului cultural, apar grupari care promoveaza anumite stiluri, reviste care se individualizeaza prin promovarea unor directii si programe estetice, unii intelectuali, scapati din puscarii, incep sa publice in reviste, unii sunt treptat integrati in invatamant sau cercetare. In principalele centre de judet apar reviste culturale de tinuta, in care se exprima o noua generatie de intelectuali, detasati de dogmatismul marxist, cu referinte la modelele teoretice contemporane. Aceasta noua orientare politica a avut un efect benefic si asupra procesului de restituire a mostenirii culturale. Un reviriment deosebit este vizibil in disciplinele istorice, care rectifica erorile anterioare si reabiliteaza abordarile stiintifice, cu un plus de documentatie. Au fost reabilitati scriitorii clasici si cei moderni, s-a initiat o ampla actiune de "valorificare critica a mostenirii culturale", care, cu toate limitele ei, a reprezentat un inceput pentru tiparirea unor opere fundamentale ale ganditorilor romani. Actiunea de valorificare "critica" a mostenirii culturale, desi limitata si supravegheata ideologic, a permis totusi aducerea in actualitate si in circuitul public a unor personalitati ale culturii nationale, a marilor sisteme de gandire si a substantei lor problematice. Totodata, are loc o deschidere spre cultura occidentala, totusi limitata si selectiva, dar mediile universitare incep sa aiba acces la revistele si cartile de specialitate din Occident, intelectualii reintra astfel in circuitul informational si stiintific. Se fac traduceri masive din scriitorii contemporani, se traduc autori de referinta din gandirea filosofica (Kant, Hegel, Platon, Aristotel, Leibnitz, Croce, Sartre, Camus). Programele din invatamantul umanist sunt refacute, apar manuale noi, sub raportul continutului si al modului de abordare, pentru discipline ca istorie, filosofie, istoria literaturii romane; disciplinele sociale se elibereaza treptat de marxismul dogmatic, se reinfiinteaza facultatea de sociologie etc. Toate aceste achizitii au favorizat punerea in discutie a dogmelor marxiste, au dus la o largire a cadrelor intelectuale de referinta si la manifestarea criticii sociale in forme culturale si disimulate, care se va extinde ulterior in alte modalitati. S-a format astfel un camp consolidat al culturii, in care s-au dezvoltat curente de opinie, s-au initiat dezbaterii de idei, iar mediile culturale au reusit sa creeze o presiune specifica inclusiv asupra vietii politice. Se reiau timid si legaturile cu intelectualii din diaspora. Putem consemna si un interes mai viu pentru afirmarea culturii romane in lume. Perioada de reideologizare si de dizidenta culturala Dupa 1971, regimul comunist manifesta o tendinta tot mai accentuata de reideologizare a mediului cultural si de inasprire a cenzurii. Regimul politic evolueaza treptat spre o restalinizare, prin impunerea unei �linii ideologice� in cultura si prin cultul personalitatii dictatorului Ceausescu. Efectul acestei cotituri ideologice este contradictoriu in plan cultural. Acum se naste si o reactie, difuza la inceput, de opozitie la politica regimului. Apar tot mai frecvent forme de protest social si intelectual. Mediile culturale aveau acum structuri consolidate, independente de cele politice, iar pozitiile dobandite de o serie de personalitati si de unele publicatii in perioada anterioara incurajeaza unele acte de dizidenta individuala, care se vor amplifica in anii �80. Dar mediile culturale sunt divizate de angajari teoretice si ideologice diferite, inclusiv de atitudini diferite fata de traditia culturala; sunt reluate teme si dispute din perioada interbelica. Literatura dezvaluie aberatiile sistemului comunist, dar intr-un limbaj simbolic, aluziv si �esopic�, pentru a putea trece de cenzura. In mediile sociale si intelectuale se dezvolta un limbaj codificat prin care oamenii isi exprima aversiunea fata de regim; este epoca limbajului dublu, a unor conduite duplicitare, ca strategii de supravietuire si de opozitie simbolica. Este perioada in care cenzura se inaspreste, revistele si editurile sunt din nou controlate strict, circuitul informatiei este supravegheat, iar in anii �80 cetatenii care aveau masini de scris sunt obligati periodic sa le inregistreze la militie; televiziunea isi reduce programul la doua ore pe zi, in care se difuzau doar programe in care se facea un cult desantat al dictatorului. Desi propaganda s-a intensificat, ea nu mai avea eficienta, regimul nu mai era crezut, iar lumea culturala a opus diverse forme de rezistenta, pasive sau manifeste. In aceste conditii s-au dezvoltat limbajul dublu, literatura cu �cheie�, dar si conduite duplicitare in spatiul culturii. Pentru a-si legitima dictatura, regimul Ceausescu a recurs la o ampla actiune de exaltare a ideii nationale, incercand sa anexeze la aceasta politica nationalista si sectoare ale creatiei artistice. De fapt, sub aceste practici, care desfigurau istoria si transformau ideea nationala intr-o tema de propaganda, se promova un cult al personalitatii dictatorului, cult ce devenise sufocant si luase forme caricaturale. Desi cei care nu scriau pe placul propagandei oficiale aveau dificultati in a publica, o serie de intelectuali au refuzat sa faca compromisuri, nu au renuntat la tinuta estetica si morala, s-au retras in spatiul cultural, cladind opere de valoare. Aceasta atitudine a fost numita ulterior �rezistenta prin cultura�. Unele grupuri s-au izolat si au lucrat temeinic in sfera unor discipline sau preocupari culturale majore, precum a fost grupul din jurul lui Constantin Noica, de la Paltinis. In acelasi timp, in mediile intelectuale au aparut si actiuni de opozitie fata de regim (miscarea initiata de Paul Goma in 1977), unii creatori (artisti plastici, regizori, interpreti, actori etc.) au ales calea exilului, unii scriitori si intelectuali au denuntat public incalcarea drepturilor omului si a libertatii de exprimare, initiind miscari de dizidenta (Mihai Botez, Dorin Tudoran, Dan Petrescu, Doina Cornea etc.). Totusi, operatia de restituire a culturii nationale continua si in anii �80. Datorita unor initiative editoriale apar lucrari monumentale, precum �Istoria� lui Calinescu, editia integrala a lui Eminescu, inceputa de Perpessicius, se publica lucrarile lui Cantemir, Balcescu, Lovinescu, Iorga, Rebreanu, Sadoveanu, Arghezi, D.D. Rosca, Blaga (opera integrala), Vianu, Motru, Mircea Eliade, E. Ionescu etc. 3. EVOLUTII CULTURALE SI EFECTE SOCIALE Alfabetizare, instructie si formarea unui nou fond cultural Pe langa aceste evolutii sinuoase ale creatiei culturale, in functie de atitudinile diferite ale regimului fata de spatiul cultural, este necesar sa aruncam o privire si in planul de adancime al proceselor culturale din anii regimului comunist. In primul rand trebuie remarcat faptul ca sistemul de invatamant - caruia regimul i-a acordat o atentie speciala (declansand chiar un program de alfabetizare a populatiei) - desi in anii �50 era total subordonat directivelor ideologice (cu scopul de a modela un tip de �om nou�), treptat acest sistem s-a profesionalizat, atat la nivel mediu, cat si universitar, si a devenit, in perioada de deschidere din anii �60, un mediu de formare culturala a unor noi generatii. Odata cu industrializarea fortata si cu urbanizarea, regimurile comuniste au declansat un amplu proces de scolarizare si educatie, care, desi a fost partial afectat de programe ideologice, a produs, prin firea lucrurilor, o crestere substantiala a nivelului de instructie si de educatie culturala a cetatenilor. Un important drum al modernizarii sociale si culturale are loc acum in interiorul cadrului politic dat, astfel ca modernizarea invatamantului si diversificarea specialitatilor, succesele creatiei artistice si mai ales a celei literare, expansiunea revistelor culturale, recuperarea partiala si treptata a gandirii filosofice si sociale romanesti, reluarea unor circuite spirituale cu lumea occidentala, au dus la cresterea gradului de cultura generala. Aceasta acumulare treptata a unui nou fond cultural nou la nivel social a facut ca manipularea si indoctrinarea populatiei sa nu mai fie posibile in forme simpliste si rudimentare. Asa se explica si esecurile propagandei oficiale si cristalizarea atitudinilor alternative si de opozitie surda la dictatura. Noile generatii aveau un alt orizont intelectual, alte aspiratii culturale si motivatii de realizare profesionala. In felul acesta, lent, s-au format premise de ordin cultural si intelectual favorabile schimbarii sociale, schimbari care erau insa blocate de factorul politic. Este un traseu prin care putem explica divortul total dintre regim si societate in deceniul �80. Cultura interioara a grupurilor si a indivizilor era alta decat cea pe care o solicita propaganda; la nivel social se formase si se consolidase o contracultura puternica fata de cea oficiala, dar care nu dobandea decat o expresie disimulata sau care traia paralel cu cea oficiala. Astfel, evolutiile regimului politic, spre dictatura personala si control simbolic asupra mediului social, si evolutiile culturale de adancime se bifurca. Refuzul regimului imbraca acum forma unui sentiment social, care a izbucnit in 1989. Autonomizarea campului artistic O strategie fireasca de a obtine o slabire a presiunii politice asupra campului artistic a fost aceea de a revendica �autonomia esteticului�, mai ales dupa ce s-a vazut ca productia proletcultista, care urmase intocmai indicatiile ideologice, nu avea nici o valoare. Astfel, arta si-a castigat treptat specificitatea, a fost la inceput tolerata, apoi acceptata ca un domeniu in care opereaza norme si criterii particulare de validare si evaluare a valorilor. Aceasta idee elementara, odata acceptata, devenea o stavila in calea transformarii artei in propaganda, o strategie de scoatere a artei de sub tutela directivelor politice si de legitimare a ei ca un domeniu specific. Este semnificativ ca acest proces s-a petrecut simultan cu reabilitarea lui Maiorescu, dupa studiul curajos al lui Liviu Rusu din 1963 (vezi bibliografia). Era o reabilitare a unui principiu fundamental al artei si, sub acoperamantul lui, creatia artistica a inceput sa fie apreciata dupa criterii prioritar estetice. In acest context, scriitorii, dramaturgii si cercetatorii din disciplinele sociale au inceput sa abordeze subiecte sensibile, care puneau in discutie, de cele mai multe ori in mod implicit, fenomenele de alienare spirituala, reprimarea libertatii de gandire si de expresie, efectele traumatizante ale practicilor de violenta simbolica si fizica pe care le aplica regimul. In felul acesta, regimul s-a trezit in fata unui camp cultural in expansiune, cu un potential subversiv redutabil, pe care nu-l mai putea controla. Departe de a mai ilustra "tezele" partidului, literatura, de exemplu, in latura ei valabila, evolua pe o linie independenta (beneficiind uneori si de complicitatea cenzurii si a unor factori de decizie), iar operele ei de substanta codificau versiuni interpretative diferite asupra realitatilor sociale. Literatura s-a orientat spre modalitati stilistice moderne, avand o audienta sociala in crestere, a practicat o critica sociala difuza in forme parabolice si aluzive, a modificat treptat imaginea oamenilor asupra propriei lor experiente cotidiene, a largit cadrele perceptiei si ale reprezentarii sociale. Astfel, campul literar a preluat si functia de critica sociala, formand noi asteptari si idealuri la cele mai diverse categorii. Domeniul creatiei era acum ilustrat de opere de performanta, de personalitati care se bucurau de prestigiu social si de influenta, multe dintre ele consacrate in plan international (Nichita Stanescu, Marin Sorescu, Marin Preda, A.Buzura, Nicolae Breban, Liviu Ciulei, Corneliu Baba etc). In diverse medii intelectuale, institute de cercetari stiintifice si unitati de invatamant, in jurul revistelor culturale, s-a conturat treptat un curent contestatar, din care s-au desprins grupuri de dizidenti si oponenti frontali ai dictaturii. In absenta unei miscari de dizidenta, precum a fost "Carta '77" din Cehoslovacia, sau a unor miscari sociale de tipul "Solidaritatii" din Polonia, intelectualii romani au adoptat aceasta forma de opozitie pasiva, care a fost ulterior numita "rezistenta prin cultura". Astfel, constata Eugen Simion, cultura in ansamblu, dar mai ales segmentul ei literar si critic, a purtat "o lupta dura pentru a-si castiga relativa independenta si, mai ales, pentru a impune o scara de valori cat mai exacta", nedistorsionata de considerente ideologice. In felul acesta, "literatura romana si-a revenit din somnul proletcultismului si s-a constituit ca institutie spirituala nationala". In planul culturii stiintifice si tehnice, orientarea tehnocratica a castigat treptat pozitii in fata directivelor politice. Dezvoltarea industriala si conducerea proceselor sociale, tot mai complexe, solicitau o rationalitate stiintifica si tehnologica, o viziune pragmatica. O asemenea deschidere a avut loc spre sfarsitul decenilui sapte, dar a fost curmata apoi, dupa 1971, cand Ceausescu a revenit la prioritatea criteriilor politice. Contestatia regimului s-a critalizat, potrivit unui analist politic, intr-o ideologie difuza, nesistematizata, ce a sadit convingerea ca schimbarea conducatorilor politici, lipsiti de competenta tehnica, este remediul pentru a redresa situatia economica. "Noua ideologie cotidiana a avut un succes rapid si spectaculos. Desi si-a mentinut tot timpul caracterul oral, ea a fost totusi masiv sprijinita de publicatii care aveau functia indirecta de a argumenta, pe de o parte, caracterul tehnic al problemelor societatii, iar pe de alta de a glorifica tehnicianul. Catre sfarsitul anilor optzeci, aceasta noua ideologie eliminase deja ideologia oficiala care era si prost propovaduita si tot mai mult inlocuita de simpla glorificare, dusa pana la absurd, a lui Ceausescu". Personalitati ale exilului romanesc In perioada comunista, multi intelectuali romani au trait in exil, unde au creat opere valoroase, unele intrate in patrimoniul universal. Alaturi de Mircea Eliade, Eugen Ionescu si Emil Cioran, care au devenit repere ale culturii contemporane, o serie de personalitati ale culturii romane s-au afirmat dupa 1945 peste hotare in diverse domenii: Stefan Lupascu (logician care s-a impus prin lucrarea �Logica dinamica a contradictoriului�, prin care a formulat noi principii metodologice aplicabile fizicii contemporane), George Uscatescu (profesor la Universitatea din Madrid, estetician si filozof al culturii), Alexandru Cioranescu (istoric al artei, teoretician al teatrului), Alexandru Busuioceanu (teoretician al artei), Matila Ghyka (teoretician al artei, cu un studiu fundamental asupra �numarului de aur� in istoria artei), Pius Servien (pseudonim al lui Serban Cioculescu, un precursor al esteticii semiotice, teoretician valoros al limbajului artistic, elogiat de Paul Valery). Lista e departe de a fi completa. Numeroase personalitati necunoscute pentru tanara generatie trebuie recuperate si reinscrise in tabloul culturii romanesti. Unele realizari din domeniul stiintific Intrucat despre evolutiile fenomenului artistic in a doua perioada a secolului XX am vorbit in linii mari la capitolul dedicat perioadei interbelice, sa mentionam citeva realizari din plan stiintific. Dupa cel de-al doilea razboi mondial, multi savanti din vechea generatie isi continua activitatea, cum ar fi cei din domeniul matematicii, in frunte cu S. Stoilov. Obtin rezultate insemnate Dan Barbilian (teoria idealelor), Gh. Mihoc (statistica matematica), Grigore Moisil (ecuatii cu derivate partiale, teoria algebrica a mecanismelor automate, logica matematica), care s-au afirmat prin lucrari valoroase inca din perioada interbelica, si N. Cioranescu, Al. Fronda, Caius Iacob s. a. In astronomie se remarca Calin Popovici, C. Drimba. In fizica, colectivul condus de H. Hulubei a facut cercetari valoroase in domeniul izotopilor radioactivi si al aplicatiilor lor in prospectiuni geologice, medicina etc. In chimie, C. D. Nenitescu si colaboratorii sai dezvolta scoala de chimie organica, rezolvand numeroase probleme ale industriei chimice si abordand probleme teoretice de insemnatate. In biologie se realizeaza monografiile florei si faunei tarii, Traian Savulescu a publicat lucrari valoroase de fitopatologie. In medicina isi incununeaza activitatea C. I. Parhon, D. Danielopol, N. Gh. Lupu s.a.; merite stiintifice si organizatorice deosebite au St. M Milcu, A. Moga, I. Enescu, Th. Burghele s.a. Cercetari in domeniul stiintelor tehnice s-au dezvoltat in cadrul institutelor Academiei, institutiilor din invatamantul superior si al institutelor de cercetare departamentale. In istorie si arheologie, lucrari importante au avut: A. Otetea, Constantin Daicoviciu, E. Condurachi s.a. In lingvistica, filologie si lexicografie, contributii valoroase au avut Emil Petrovici, Al. Rosetti, Alexandru Graur, Iorgu Iordan, D. Macrea s.a. 4. CULTURA IN PERIOADA TRANZITIEI POSTCOMUNISTE Politica si cultura in perioada de tranzitie In urma revolutiei din 1989, societatea romaneasca s-a angajat pe calea unor reforme de sistem, care au generat o tensiune extrem de semnificativa nu numai in plan politic, ci si in sistemul economic si in cel cultural. Cateva aspecte devin caracteristice pentru fenomenul cultural. Dupa constrangerile de durata pe care le-a suportat, cultura romana a aspirat in mod firesc la restaurarea valorilor sale autentice odata cu redobandirea libertatii de creatie. Dar, schimbarile din spatiul cultural se intersecteaza cu cele din spatiul politic In mediul intelectual si cultural al tranzitiei, intens politizat, raportarea la trecutul comunist a prevalat fata de proiectele de reconstructie culturala. Unele interpretari critice asupra culturii din perioada comunista au generat un val de culpabilizari si acuze reciproce, fapt care s-a rasfrant negativ si asupra modului defectuos in care au functionat si institutiile culturale. In perioada tranzitiei, in mediile intelectuale de la noi a avut loc o dezbatere aprinsa in legatura cu semnificatiile termenului de "rezistenta culturala". Ca raspuns la diverse acuze de "colaborationism" difuz si de sprijinire a vechiului regim comunist, unii intelectuali au invocat faptul ca au reprezentat, prin opera lor ca atare si prin refuzul de a scrie la comanda, o forma de rezistenta pasiva. Dar, in felul acesta, afirma Adrian Marino, sensurile notiunii se dilata si "se ajunge adesea pana acolo incat se poate pretinde ca orice act de cultura, sub vechiul regim, a constituit un act de rezistenta�, iar sub aceasta formula se pot adaposti, fara nici o demarcatie, "si cei care au beneficiat de gratiile regimului, si cei ce au suferit din cauza lui". In aceasta situatie, tendinta unor intelectuali de a-si de a fabrica certificate de "contestatari" si de "dizidenti" a trezit o reactie de respingere a termenului, care s-a asociat cu reprosul adus intelectualitatii romanesti de a fi profesat doar o "dizidenta de tip intelectualist", fiind dezinteresata de problemele sociale grave. Unii analisti au procedat, deci, la demitizarea acestei formule de "rezistenta culturala". Alina Mungiu considera ca aceasta formula este o "sintagma inventata pentru a desemna activitatile firesti, deci nepolitizate, ale elitei culturale, dar de care s-au servit multi criptocolaboratori pentru a-si scuza lasitatea in timpul regimului comunist" . Schimbarile precipitate au produs initial o bulversare profunda a institutiilor culturale, supuse si ele unor noi solicitari ce veneau din nevoia profunda de a reforma intregul sistem cultural. In acest proces de reorientare a culturii potrivit unor noi finalitati sociale si umane s-au intalnit doua tendinte conjugate: unul vizand depolitizarea institutiilor culturale si a institutiilor de invatamant, eliminand continuturi si suporturi ale ideologiei comuniste; altul de repolitizare a structurilor respective cu idei, orientari si programe declarat si ostentativ anticomuniste. Desi cerinta proclamata de toata lumea era aceea de a depolitiza institutiile de cultura, efectul concret a fost, in multe cazuri, exact invers. Iata o marturie in acest sens. "La inceputul anului '90 studentii au cerut ca in Universitate sa se predea adevarul, nu sa se faca politica. N-a fost asa si nu-i nici acum asa. Ce-i curios este faptul ca studentii s-au intors in amfiteatre si s-au pus serios, am impresia, cu burta pe carte, in timp ce profesorii din Universitatea bucuresteana fac, cu fervoare, politica. Ei voteaza in consiliile universitare in functie de optiunile lor politice". Anumite cercuri radicale si intransigent anticomuniste au cerut insistent in primii ani postrevolutionari un "proces al comunismului" ca ideologie, ca sistem totalitar si inuman, proces care avea insa, in reprezentarile unor justitiari, un spectru mai amplu, ce privea si compromisurile scriitorilor si ale oamenilor de cultura cu regimul comunist. Aceste tendinte de reexaminare critica s-au extins astfel asupra unor scriitori, care au fost contestati pentru atitudinea lor fata de regimul comunist. Dar, utilizarea unor criterii strict politice risca sa treaca iarasi pe planul al doilea valoarea operelor. "Atrag atentia ca asistam la o mistificare, la o noua mistificare in cultura. Iata cateva aspecte: 1. contestarea este concentrata asupra lui Arghezi, Sadoveanu, Calinescu, Preda... (pe cand) ceilalti, cei care au tras sforile realismului socialist si au fost tortionarii culturii sunt lasati, bine mersi, deoparte; 2. tendinta este ca epoca stalinista sa fie scoasa din discutie, desi puscariile ai fost pline de intelectuali; unii dintre ei n-au mai iesit de acolo...3. discutia se rezuma la epoca lui Ceausescu si, chiar si aici, se face o selectie...partinica. Cine e cu noi si combate bine la gazete e bun, cine are alta opinie...(se alege cu eticheta de 'oameni ai puterii')". Ideea unui "proces al comunismului" a divizat multa vreme lumea intelectuala si politica din Romania, generand un climat confuz de suspiciune si acuzatii reciproce. Iata cateva precizari tarzii, din partea unui intelectual care a militat pentru initierea acestui proces: "Nu distinctia dintre 'puri' si 'impuri' ar trebui sa ne intereseze, ci aceea dintre calai si victime (...) dar nu-i mai putin adevarat ca revendicarea lui (a �procesului comunismului�) a debutat prost. Trebuia spus limpede, de la inceput, ca nu avem nevoie de rafuieli, ci de pedepsirea, conform legii, a celor ce au savarsit crime. Dincolo de asta, cearta pe tema vinovatiilor si a penalizarilor, daca exceptam nevoia clarificarilor morale, mi se pare pierdere de vreme, buna numai pentru a intretine un procent ridicat de toxicitate in atmosfera. Din pacate, multe lucruri le intelegem mai bine cu intarziere". Cultura romana s-a confruntat acum cu o serie de probleme care au ramas confuze, neclarificate inainte, si care au fost deschise si reinterpretate. Un articol-program, Temele recuperarii, din primul numar al publicatiei "Noua Revista Romana", stabileste o lista cu cele mai semnificative subiecte asupra carora lumea culturala romaneasca este chemata sa se pronunte pentru a stabili adevarul si a reconstitui imaginea corecta a trecutului: "Antonescu, legionarii, evreii, Kominternul, regele Mihai I, Basarabia, opresiunea moscovita, chestiunea romano-ungara sau a 'revizionismului', 'holocaustul culturii romane', 'rezistenta culturala' si doua teme la fel de presante: 'Ceausescu' si 'revolutia romana' din 1989". Cultura trece acum printr-un proces de clarificari si de redefiniri. In mod firesc, s-a declansat si actiunea de recuperare a valorilor puse sub interdictie sau desfigurate de criteriile ideologice anterioare. Acest fenomen a dus treptat la revizuirea tablei de valori si la o noua configuratie a structurii sale interne. Dar, consata A. Marino, s-a inceput cu restituirea masiva si cu apologia �culturii de dreapta� din perioada interbelica, fapt care l-a determinat pe autor sa se intrebe: "Schimbam cultura de stanga pentru cea de dreapta? Asa s-ar parea dupa unele indicii". Republicarea unor autori din perioada interbelica ar avea efecte contradictorii, intrucat, constata Marino, valorile dominante in cultura de dreapta sunt: refuzul pluralismului politic si al democratiei parlamentare, mesianismul, respingerea rationalismului si a spiritului critic, atitudinea antioccidentala si antieuropeana, organicismul si ortodoxismul fundamentalist, elogiul "statului national inchis, etnicist, traditionalist", accente xenofobe etc. Aceasta viziune de dreapta "domina - de departe - cultura romana actuala. Cea intelectuala in primul rand. Ea a gasit, la centru, un spatiu gol. Exponentii sai sunt filosofi, eseisti, scriitori de mare valoare". Marino afirma ca acesti autori (se refera la Nae Ionescu, Nichifor Cranic, Eliade, Noica, Cioran, Vulcanescu) "sunt orice, numai mari profesori de democratie, pluralism si liberalism n-au fost, nu sunt si nu pot fi. Sub acest aspect, ei nu pot constitui reperele noastre culturale democratice, de centru". Autorul sustine ca o democratie autentica se bazeaza pe o "cultura de centru", avind ca repere: prioritate acordata libertatii si demnitatii individului (nu colectivitatii), conceptie liberala, democratica, pluralista, rationalista, individualista, "europeana": "echilibrul axiologic intre valori, liberalismul, pluralismul (cu toate urmarile sale), umanismul, europeismul, convergenta si chiar sinteza dintre valorile nationale si cele universale, rationalismul si spiritul critic, un anumit 'bun simt', pe care extremistii il dispretuiesc ca 'mic burghez', adeziunea militanta la drepturile omului si cetateanului". Numai un astfel de model cultural poate neutraliza extremele si ne poate calauzi spre integrarea reala in Europa, "aducand Europa acasa" la noi, integrand astfel normele ei de cultura si civilizatie in structurile noastre sociale si mentale. Pozitii actuale privind identitatea nationala si procesul integrarii europene O tema intens dezbatuta in mediile intelectuale si culturale este aceea cu privire la raportul dintre identitatea nationala si integrarea europeana. Ideea nationala, compromisa de regimul ceausist, a fost recuperata cu mare dificultate, in intelesul ei rational, fiind supusa si in perioada tranzitiei la interpretari unilaterale, la distorsiuni si excese. Mediul cultural s-a divizat in functie de atitudinile fata de ideea nationala si in functie de reprezentarile diferite asupra integrarii europene. Exponentii curentului europenist, frenetici sustinatori ai integrarii, cu sloganul "intrarii in Europa", au culpabilizat sentimentul national si ideea nationala, considerand ca ele au fost compromise de regimul dictatorial si nici nu mai au o semnificatie majora in lumea interdependentelor si a integrarilor regionale si mondiale. Intelectualii atasati in mod rational si critic de ideea nationala, dar si cei sedusi de retorica patriotarda si chiar de cea xenofoba, au fost calificati, de-a valma, cu epitete infamante in mass-media, consolidandu-se astfel imaginea lor de "antireformisti", "conservatori", "criptocomunisti", exponenti ai "national-comunismului". In felul acesta s-au redeschis vechile opozitii dintre elita intelectuala, "democratica" si cosmopolita, pro-occidentala si intelectualitatea atasata de idealurile nationale, de fondul specific al culturii (fenomenul este detectabil in toate tarile din Est). Dezbaterile prilejuite de aceasta tema a integrarii au readus in actualitate o problematica centrala a culturii romane moderne, tensiunea dintre universalitate si identitate nationala, dintre metropola si periferie in evolutia europeana, dintre realitatile nationale si noile contexte geopolitice. Aceasta problema a integrarii are un fond dramatic, intrucat e vorba de a depasi handicapul atator decenii de izolare. Examenul comparativ a avut drept rezultat primar faptul ca ne-am redescoperit decalajul istoric fata de societatile occidentale dezvoltate, ne-am redescoperit �golurile istorice si psihologice�, cum spunea Cioran. Starea economica precara, insuccesele reformei si atatea anomalii ale tranzitiei postcomuniste au alimentat sentimentul de frustrare si complexul de inferioritate. In aceste conditii, reactia cea mai frecventa nu a fost aceea de autoglorificare nationalista (desi unele grupuri politice sau culturale au reluat aceasta atitudine), ci o recadere intr-o mentalitate de tip fatalist, intretinuta de elanul criticist si de perceptia identitatii noastre in termeni preponderent negativi. Integrarea este prilejul unui examen sever, ce pune cultura romana in situatia de a-si redeschide dosarul identitatii sale, in termeni mai radicali, si de a gasi raspunsuri la noile sfidari ale istoriei. Problema �intrarii in Europa� a fost inevitabil contaminata si de angajari politice si, in consecinta, interpretata intr-o maniera disjunctiva, considerandu-se ca integrarea europeana ar fi incompatibila cu ideea nationala si cu promovarea valorilor nationale. Operatia de recuperare a identitatii, dupa desfigurarea ei in perioada comunista, a fost si ea interpretata, in mod eronat, ca atitudine antieuropeana. Constiinta acestei desfigurari a identitatii si eforturile de a-i recupera sensul autentic au fost adeseori incriminate acum din noua perspectiva a reconstructiei democratice si a sincronizarii cu institutiile europene si cu exigentele integrarii. Astfel, s-a ajuns la situatia in care relatia de disjunctie functioneaza ca o reprezentare de fundal atat in opinia celor care militeaza pentru integrare, considerand ca aderarea la UE implica punerea in surdina a valorilor nationale, cat si in opinia celor care resping integrarea tocmai pe motiv ca ea ar insemna abandonul traditiilor si al specificului national. Aceasta paradigma disjunctiva a fost preluata din patrimoniul rationalismului clasic si redimensionata sociologic de ideologiile globalizarii, cum voi incerca sa arat. Multi au inteles ca integrarea presupune sa ne uitam traditiile si valorile nationale, sa nu ne mai amintim nici de nedreptatile istorice flagrante pe care le-a suferit poporul roman dupa al doilea razboi mondial. In aceasta viziune antinomica este greu de inteles ca o constiinta rationala si critica a identitatii nationale nu este un obstacol, ci o conditie a integrarii europene. In mod inevitabil, s-au redeschis disputele dintre cei care apreciaza ca integrarea este posibila numai prin diminuarea sau uitarea identitatii noastre, odata cu armonizarea legislativa, institutionala si cu remodelarea sistemului economic dupa cerintele UE, si cei care sustin ca nu ne putem integra in concertul european decat cu valorile culturale specifice, cele care ne legitimeaza existenta si identitatea. O dezbatere pe aceasta tema a avut loc in presa, intre anii 1995-1996, la care au participat, cu pozitii mai bine individualizate, Gabriel Andreescu, exponent al Grupului de Dialog Social si al revistei �22�, Alexandru Paleologu si Octavian Paler. Pozitia celor doi intelectuali din urma, calificata de adversari drept �nationalism moderat� sau �decent�, are drept formula expresiva afirmatia ca nu exista �europeni de nicaieri�, cum spune dl Octavian Paler, intrucat calitatea de european nu anuleaza apartenenta nationala. Adesea, in reprezentarile simpliste, integrarea europeana este opusa deliberat ideii nationale - ca si cand acest proces ne-ar impune, dupa expresia unui scriitor si eseist cunoscut, sa renuntam la apartenentele nationale si sa devenim "europeni de nicaieri" -, procedeu care se foloseste "aluziv si insidios de termenul de 'nationalism' pentru a da curs unei alergii mai greu de recunoscut, si anume fata de 'national', identitate nationala, stat national etc". Pozitiile extreme si-au gasit si ele expresii, in retorica noului cosmopolitism, care, mizand excesiv pe virtutile globalizarii, subapreciaza valorile nationale, si in atitudinile nationalist inguste si antioccidentale. Se mentionam si unele sugestive consideratii apartinand lui Laurentiu Ulici: �In definirea europenismului, nationalul joaca rolul diferentei specifice, ceea ce vrea sa spuna ca nu te poti erija in european fara sa te cunosti ca national. Din acest simplu motiv interesul pentru consolidarea traiectului nostru european nu mi se pare deloc contrar grijii pentru limpezirea traiectului national. Nu-i mai putin adevarat insa ca vreme de un veac si jumatate de istorie moderna noi am facut deseori din �europenism� si din �nationalism� fie un complex, fie o prejudecata, efectul fiind, intre altele, si perceptia celor doi termeni, la scara destul de larga pentru a nu fi neglijata, ca incompatibili unul cu celalalt. Asta nu schimba, se intelege, sensul esential de complementaritate al relatiei dintre �european� si �national��. Acest text lamureste destul de precis termenii dezbaterii. Autorul face o necesara delimitare a planurilor. In plan ideologic, avem de-a face cu o disjunctie intre �europenism si nationalism�, ca pozitii unilaterale, pe cand, in plan antropologic si istoric, este vorba de �complementaritatea�, zice autorul, dintre �european si national�. In plan ideologic avem un �antagonism al suprafetelor�, dupa expresia lui Camil Petrescu, iar in planul de adancime avem o conjunctie a termenilor. Disjunctia este nutrimentul cotidian al ideologiilor, al confruntarilor politice si al spectacolului mediatic curent; conjunctia se dezvaluie numai unei priviri si analize aplicate istoriei de durata lunga. Deplasarea discutiei din planul ideologiilor in planul istoric si antropologic este de natura sa atenueze tensiunile conjuncturale si sa impuna o noua viziune asupra procesului de integrare, o viziune ce nu exclude cei doi termeni, national si european. Integrarea in Europa �institutionala� si afirmarea identitatii nu mai sunt acum aspecte disjunctive, ci conjunctive. Prin valorile sale definitorii si prin intreaga sa evolutie spre modernitate, Romania apartine structural spatiului de civilizatie al Europei, iar sentimentul national este astazi solidar cu sentimentul apartenentei noastre firesti la acest spatiu. Recuperarea identitatii nationale si reinterpretarea ei ca suport al integrarii sunt compatibile cu viziunea prin care apreciem ca evolutia pozitiva a Romaniei in deceniile urmatoare va fi legata vital de procesul integrarii sale in structurile europeane. Reprezentarea ce vedea in UE o constructie ce va duce la dizolvarea natiunilor si a identitatilor este astazi depasita. Unificarea monetara, coordonarea programelor economice, politicile externe comune si existenta unor institutii politice comunitare nu au dus la atenuarea identitatilor nationale. Dovada ca tarile care fac parte din UE nu si-au pierdut identitatea, ci si-au redefinit-o in acest context nou. Tranzitia si criza culturii In climatul democratic actual, conditia politica a culturii s-a schimbat radical, dar ea se confrunta cu obstacole de natura economica. In 1997, la �Forumul pentru starea culturii�, s-au exprimat diverse puncte de vedere asupra evolutiei culturale din perioada postcomunista. Un punct de vedere a fost acela ca "nu exista o criza a culturii" sub aspectul creatiei, ci o criza a administrarii culturii: �Ceea ce am trait pana acum este o proasta administrare a gestului cultural. Nu suntem intr-o criza a culturii. Este o asertiune care a fost folosita in mod gresit, daca luam in calcul aparitiile editoriale, turneele internationale...�. Replica acestui punct de vedere a venit din partea lui Octavian Paler: "Sapte ani, in Romania, indiferenta politicienilor a desavarsit ceea ce a stricat ideologia (fostului regim)...Eu cred ca exista o criza a culturii - si nu numai la noi, ci in lume...Noi, ca popor, suntem intr-o situatie cu atat mai grava cu cat avem povara unei jumatati de secol in care cultura romana a fost mutilata, in care psihologia noastra a fost stricata, in care logica noastra a fost stalcita. Or, iertati-ma, si psihologia noastra si logica noastra fac parte din cultura". Cultura nu poate fi abordata doar in plan administrativ, contabil, ci si sub aspectul tendintelor launtrice si al orientarilor spirituale, al raspunsurilor pe care ea le da la provocarile actuale. Cu acelasi prilej, Octavian Paler a aratat ca trebuie sa privim cultura ca pe un element fundamental al identitatii nationale, mai ales in aceasta faza istorica a omenirii, cand are loc un amplu proces de globalizare si de integrare. "O tara isi poate pierde identitatea in doua feluri: dezintegrandu-se teritorial si dezintegrandu-se spiritual. Dezintegrarea spirituala, din nefericire, nu se vede, in timp ce dezintegrarea teritoriala se vede cand se intampla. S-a facut la noi multa demagogie in ultimii ani pe riscul dezmembrarii Romaniei, in timp ce dezintegrarea noastra spirituala a continuat si continua din nefericire zilnic...Exista in momentul de fata o mitologie a economicului in Romania. La nivelul clasei politice, nu se discuta decat despre economie, nu se discuta, fie la guvern, fie in Parlament, decat de spectrul mizeriei. E important sa se discute despre asta, dar ganditi-va si la mizeria intelectuala, la mizeria morala, la mizeria spirituala, care pot distruge, in ultima instanta, celula acestui popor, si ne-am asuma astfel, dupa parerea mea, riscul foarte grav de a ne deznationaliza, de fapt, in timp ce se practica atata demagogie nationalista". Relevand semnificatia deosebita a culturii pentru identitatea unui popor, acelasi autor afirma ca "apararea culturii e la fel de importanta ca apararea teritoriului national". Sistemele politice si economice evolueaza spre integrare, iar fenomenele de interferenta si imprumut cultural se multiplica si ele. Cultura nu poate fi sustrasa acestui flux al schimburilor de valori, dar, in numele acestui imperativ, adeseori s-au instrumentat strategii de dezintegrare culturala, pentru a priva societatile de un factor fundamental al integrarii lor sociale. Cultura parcurge un fenomen de schimbare a tablei de valori, de transformare a mentalitatilor sociale si a conduitelor practice. Dar, nu poate fi neglijat fenomenul alarmant al extinderii culturii de consum si al deplasarii preferintelor culturale spre produsele de slaba calitate, inscrise in registrul divertimentului industrializat, oferit acum efectiv pe scara de masa, odata cu diversificarea televiziunilor comerciale, interesate doar de audienta si care au ajuns sa "dopeze" consumatorii de media cu un "meniu" standard, alcatuit din "telenovele", filme din seria "neagra" a violentei etc. Iata un punct de vedere exprimat de criticul Nicolae Manolescu asupra acestui fenomen de criza, considerata �cea mai grava boala a tranzitiei�: �O data cu disparitia Festivalului "Cantarea Romaniei", dupa caderea ceausismului, ne-am facut iluzia ca prostul gust nu va mai fi incurajat de oficialitate si nici nu va mai avea caracter de masa. Ne-am inselat. Dupa 1989, libertatea s-a transformat repede in haos. Valoarea fiind peste tot inlocuita de succes, nu mai exista nici o demarcatie intre cultura populara, de consum, si aceea adevarata, de elita. O subcultura fara frontiere - iata ce ne ofera perioada de tranzitie. Diferenta dintre cultura si subcultura o face spiritul critic. Dar spiritul critic presupune o idee de autoritate si de ierarhie. Paradoxal, in comunism, cel putin de la o vreme incoace, a existat spirit critic. Are mai putina importanta faptul ca el se nastea din opozitie, din reactie la un sistem de valori. De la venirea lui Ceausescu la putere si pina la inlaturarea lui, un sfert de veac mai tirziu, oficialitatea a incercat zadarnic sa distruga opozitia aceasta critica si sa-si impuna propria ierarhie. Cel mult, putem spune ca in tot acest timp s-au confruntat doua ierarhii complet diferite, desi nu era nimeni care sa nu stie care este aceea valida si care este aceea falsa. Spiritul critic este victima principala a schimbarii de regim. Nici un alt concept sau notiune, nici o alta categorie sociala sau morala n-a suferit, intr-o atit de mare masura, de pe urma revolutiei din 1989. Societatea de tranzitie este o societate lipsita de spirit critic. La fel si cultura. Rezultatele se vad cu ochiul liber. O mizga subculturala acopera literatura, muzica (usoara), artele, arhitectura, spectacolul de teatru, filmul. Mass-media si presa cotidiana n-au nici cea mai vaga idee de ce inseamna cultura adevarata. Festivaluri ca acela recent de la Mamaia (amestec de muzica imbecila si de afaceri necurate) umplu salile si stadioanele de un public tinar de care nu se ocupa nimeni, nici macar scoala, la vremea ei. Ceea ce se intimpla este un holocaust cultural, o crima impotriva umanitatii. Moralmente, organizatorii sau oficialii n-au nici o scuza pentru ce fac. Am dat un exemplu. Ele sint nenumarate. Emisiunile culturale au disparut practic de pe fata ecranelor de televiziune. Videoclipurile muzicale sint neprofesioniste si vulgare. Telenovelele "educa" generatia virstnica la fel ca muzica usoara generatia tinara. Johnny Raducanu se arata oripilat, la o emisiune T.V., de B.U.G.- Mafia (ce nume!) sau de nu mai stiu ce formatie ejusdem farinae. Pe drept cuvint, el spunea ca asta nu e muzica. Multi il ironizau pe regretatul Iosif Sava cind refuza tot ce nu e clasic in muzica. Ce bine ar fi fost daca era ascultat! De cite ori vine vorba de cultura, aflam ca nu sint bani. Dar pentru infloritoarele reviste pornografice (nu le-am numarat, sint citeva zeci, probabil) se gasesc. Nu se gasesc pentru publicatiile stiittifice ale Academiei, pentru reviste literare, pentru reviste de sah. O data pe saptamina, pe toate canalele T.V., ore intregi sint analizate meciurile de fotbal ale etapei. Foarte bine! Dar de ce nu s-ar acorda citeva minute in care sa fie analizate carti, tablouri, spectacole, concerte? In cotidiane, pagina culturala e rarissima si de obicei prost facuta. Redactorii nu sint in stare sa deosebeasca un poet de un cantautor (!), deseori nu cunosc numele scriitorilor sau confunda opere pe care ar fi trebuit sa le invete in liceu. Ce-ar mai fi de zis, cind un cotidian l-a felicitat de curind pe Cezar Baltag la implinirea virstei de 60 de ani? Cum de n-a aflat autorul notei, cum de n-a aflat redactia intreaga a gazetei, ca poetul Cezar Baltag nu se mai afla, vai, printre noi? Multa lume e speriata, in acest debut de toamna, de epidemii ca acelea de meningita sau de conjunctivita, de inflatie, de violenta sau de coruptie. Nu neg ca toate acestea sint boli ale societatii de tranzitie. Dar o boala pe termen lung, mult mai grava, este disparitia spiritului critic. O epidemie si o boala endemica deopotriva. Cu urmari comparabile in timp cu ale radiatiilor. O conjunctivita se vindeca. Se va gasi leac si pentru inflatie. Absenta spiritului critic insa poate afecta irevocabil sanatatea culturala a unei natiuni. Si, de ea raspundem in eternitate�. |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 10:12
Am postat pentru nostalgicii comunisti si aprigii luptatori contra lui Basescu de tipul Gabi/Galina cateva materiale pentru a intelege(nu ele) ce a insemnat si ce inseamna comunismul pentru Romania.
Comunismul rusesc ne-a mutilat tara,elitele,ne-a obligat sa ne cheme Ilici sau galina,ne-a furat averea tarii. Basescu a condamnat comunismul si pentru aceasta nostalgicii,cum vedeti ca fac cele 2 fetite comuniste,tipa de manie proletara si il insulta pe presedinte. Degeaba. Si marx a spus ca progresul este ireversibil. Dragele mele comunistoide(caci nici comuniste nu sunteti,nu intelegeti ideologia,nu ati citit Capitalul),insultati conducerea democarata a tarii,folositi-va de criza la fel cum a facut Lenin in Rusia si distrugeti iar Romania. Eu cred ca nu o sa reusiti,contextul actual nu miroase a comunism.Generatia tanara respinge sclavia comunista Raporteaza abuz de limbaj |
|
Dede_for_ever 271 mesaje Membru din: 25/03/2011 Oras: Cernavoda |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 10:15
Ghid de sanatate si viata pentru 2011 si in viitor.
Este cel mai bun ghid de sanatate care exista ! Sanatate. 1. Bea multa apa. 2. Ia un mic dejun de rege, un dejun de print si o cina de cersetor. 3. Mananca mai multa mancare care creste in copaci si in plante si mai putin din cea care este manufacturata . 4. Traieste cu cei trei 3 E : Energie, Entuziasm si Empatie. 5. Gaseste putin timp ca sa meditezi. 6. Joaca-te mai des. 7. Citeste mai multe carti decat ai citit in 2010. 8. Aseaza-te, in liniste,cel putin 10 minute in fiecare zi. 9. Dormi cel putin 7 ore. 10. Mergi in fiecare zi timp de 10 pana la 30 de minute si mergand, surade. Personalitate 11. Nu-ti compara viata cu a celorlalti. N-ai nici o idee cum poate fi viata lor. 12. Evita gandurile negative, sau lucrurile pe care nu le poti controla. Investeste mai degraba energia in momentul prezent. 13. Nu face prea mult. Cunoasteti limitele. 14. Nu-ti pierde pretioasa ta energie in barfe. 15. Viseaza mai des cu ochii deschisi. 16. Invidia este o pierdere de timp. Tu ai deja tot ceea ce iti trebuie. 17. Uita problemele din trecut. Nu rememora celorlalti erorile trecutului. Asta o sa ruineze fericirea din prezent. 18. Viata este prea scurta pentru a o risipi detestand. 19. Impaca-te cu trecutul tau ca sa nu-ti ruineze prezentul. 20. Nimeni nu are grija de fericirea ta, decat tu insati. 21. Fii constient ca viata este o scoala si ca tu esti aici pentru a invata. Problemele fac pur si simplu parte din curriculum-ul tau, ele apar si dispar ca ora de algebra, dar lectiile pe care le vei invata sunt pentru toata viata. 22. Surade si razi cat mai des posibil. 23. Nu trebuie sa castigi fiecare cearta. Accepta sa fii in dezacord. Societate 24. Telefoneaza cat mai des prietenilor sau trimite-le mail-uri. 25. In fiecare zi, da ceva bun cuiva. 26. Iarta atat cat este posibil. 27. Petrece timp cu oamenii mai in varsta si cu cei mici. 28. Incearca sa faci cel putin trei persoane sa surada, in fiecare zi. 29. Ce gandesc ceilalti despre tine, nu este treaba ta. 30. Serviciul tau nu va avea grija de tine cand vei fi bolnav. Prietenii tai, DA. Pastreaza legatura. Viata 31. Comporta-te bine ! 32. Arunca tot ce nu este util, pastreaza ce este frumos sau vesel. 33. Natura vindeca totul. 34. Fie vorba de o situatie buna sau rea, ea se va schimba� 35. Putin conteaza cum te simti, scoala-te, imbraca-te si prezinta-te. 36. Ce este mai bun, urmeaza sa ti se intample. 37. Cand te trezesti dimineata, multumeste ca esti in viata. 38. Forul tau interior este intotdeauna fericit. Deci, Fii fericit ! Ultimul si nu cel mai putin important. 39. Transmite acest ghid celor ce-i iubesti. 40 - Eu tocmai am facut-o ! Un an super tuturor! Marin Raporteaza abuz de limbaj |
|
Dede_for_ever 271 mesaje Membru din: 25/03/2011 Oras: Cernavoda |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 10:16
Am citit sa vad pana la ce nivel se degradeaza asa numitii postatori ai lui Jicman.Pai
PNL s-a pierdut in lacul PSD-ist,Crin este tradatorul PNL pana la formarea unui alt PNL ca partid de dreapta. Ce fac postatorii opozitiei eterne? Pai ce sa faca.ce au invatat si la ce se pricep. As exemplifica dar mii rusine.Limbajul lor se refera la 10-15 cuvinte murdare,pornografice. Or fi chiar atat de prosti. Parca m-as indoi.Se pare ca o pospaiala de alfabetizare au apucat. Atunci dece vorbesc asa.Pai pentru ca asa vorbesc intre ei,in familia lor,asa vorbesc golanii,au precedente celebre ca Vantu,Ciuvica,de fapt toate tonomatele de la A3(in ciuda amenzilor incasate). Sau pur si simplu in scoala asta au invatat,nu de la profesori ci de la alti imorali sau amorali acest limbaj,acest comportament. Ce ramane de constatat? Bolnavi psihici clinic vorbind nu sunt,nu psihiatria ii poate desculpa si ar fi prea simplu. Ei sunt limitrofii sicietatii. Stiu care este binele si raul,dar ei accepta raul. Este vorba de psihopati sau mai bine sociopati.de care doar scoala de corectie sau penitenciarul ii mai poate educa. Pentru ca de fapt sunt insducabili. Urmariti postarile lui Vanea,Vasile etc si veti vedea tipul imoralului la adapostul anonimatului:insulte,scatologie,pornografie,nu tin cont de persoane pe vare nici nu le cunosc. Daca ar face-o pentru bani inca ar fi o scuza. Dar ei o fac pentru ca insultand simt o placere aproape sexuala pe care si-o doresc sa o obtina chiar de pe forumul nostru. Dar si acestia sociopato-psihopati de fapt sunt de 2 feluri: 1.AMORALI-adica nu au venit niciodata in contact cu educatia,traiti prin casa copilului unde sudalma,bata,legea celui mai puternic si bine inteles pornografia,sau au trait in familii subculturale sau cu multe vicii; 2.IMORALI sau SOCIOPATI care au venit in contact cu civilizatia,ii stiu regulile dar nu si-au interiorizat valorile morale si ei opteaza pentru rau. Nu si-au interiorizat principii morale sau le evita intentionat. Unii din ei au devenit delincventi sau chiar criminali,clienti permanenti ai penitenciarelor. Ceea ce fac ei pe acest forum este doar un mizilic,o pauza in activitatea lor infractionala. Pentru acestia singurul tratament este penitenciarul dar pana atunci si politica este buna si dece nu FORUMURILE pe care le polueaza dupa cum vedeti mai sus. Dar sa avansam: In ultima vreme o serie de psihopati,recrutati de PNL via Jicman se infiltreaza pe forumuri politice pe care le maculeaza fie cu insulte permanente de un nivel de mahala,fie bruind aceste forumuri cu postari golanesti de tipul postarii cum se joaca poker in mahalaua lor sau postand singura carte citita,adica repetarea obstinanta a unor texte din cartile de povesti.Insultarea postatorilor cinstiti este de asemenea o directie pe care le-au indicat-o Jicman. Daca vreti decenta,indiferent de optiunea politica acesti golani trebuesc izolati si dispretuiti,asa cum merita. Sa fie sigur ca nimeni din postatorii onesti,indiferent de orientarea politica nu va ceda santajului acestor fiinte inferioare,care insulta si se insulta pe ei ca oameni. Trebue sa facem ca acest forum sa fie interzis prostilor,gargaragiilor,cei care nu pot scrie un articol si bine inteles scatologilor si pornografilor. In lipsa de pregatire politica sau socioligica Tonomatele platite scriu povesti sau instructiuni golanesti de poker (jocul golanilor sau subiectul unei boli psihice numita GAMBLING). Dar sa fim seriosi,sa-i ignoram si sa vedem care este problema zilei: Dl Crin Antonescu a semnat in 2009 �Declaratia de la Praga�. S-a jurat, in repetate randuri, ca este un adversar al dictaturii comuniste. Aceasta dictatura n-ar fi putut functiona fara Securitate. Securitatea, condusa de ofiterii �indrumati� de partid, se baza pe informatori (colaboratori platiti sau neplatiti). Dl Voiculescu a fost colaborator al Securitatii (poate si mai mult). Reiese acum ca dl Antonescu a semnat �Declaratia� dar refuza sa actioneze in spiritul ei. Cu alte cuvinte, isi incalca propria semnatura.Si cand ne gandim cu cata ura a exclus din PNL pe doamna Musca. PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE! Prin doctrina si actiunea noastra Romania se reformeaza,se schimba institutii si legi comuniste. PD-L-ISTI SUNTETI MULTI SI AVETI DREPTATE! REFORMATI ROMANIA SI CLASA POLITICA ROMANEASCA! Iata boala tonomatelor care posteaza Pokerul golanilor: Plebea mahalalelor este bolnava de GAMBLING Oare este adevarat ca forumistii ca dv care publicati mesaje redundante,sunt proletari slab profesional? Privind postarile de pe multe forumuri,inclusiv de pe acesta, putem observa doua tipuri de postatori:unii care editeaza,emit unele idei care pot fi bune sau rele,acceptate sau respinse si o a doua categorie care vad in postare o necesitate sociopata de a se vedea tipariti,fara potenta intelectuala,care scriu 2-3 randuri,daca nu doar 1-2 cuvinte si care de obicei folosesc un vocabular la nivelul educatiei si inteligentei lor. Avem exemplu pe acest forum.Pacienti a unor institutii de sanatate scriu despre Poker sau pur si simplu povesti. Sa vedem care este substanta fenomenului: Fenomenul merita un studiu sau chiar o privire sumara asupra acestui fenomen,deoarece forumurile sunt incarcate cu persoane care de fapt in afara de insulta si sudalma nu au nimic a spune,chiar daca spun ca o fac din fidelitate pentru un partid,o personalitate sau o idee. Forumistul real si chibitul sunt o practica care devenit,cel putin aici,cotidiana,devenind pentru semidocti o adevarata institutie prin care personalitatea lor da iluzia unei anumite importante. �n societate recompensa este legata de educatie si munca in timp ce castigul sau faima nemuncite sunt considerate anormale si viciose. Dostoevski portretizeaz� chibitul ca pe un compulsiv,un adev�rat drogat(ca desf�urarea unui instinct ira�ional),iar Freud vede fenomenul ca pe un substitut al masturbatiei,care in final ramane cu un enorm simtamant al vinovatiei. Ce obtine,care este recompensa chibitului forumist? Prima caracteristic� este atmosfera de excita�ie,chiar cu tremur�turi �i transpira�ie Exist� chiar o seama de desc�rc�ri tensionale care se repet� mereu. Dar aceste fenomene probabil ca le provoaca placere. Femeile postatoare,�ncep uz�nd de manierele �i limbajul masculin,desi adesea intampina o atmosfera antifeminista. Exist� �i alte paternuri comportamentale ,dar de obicei utilizarea pornografiiei a scatologiei in postari sunt cele mai frecvente Faptul ca indiferent de ceea ce scriu sau de admonestari continua a profera insulte si amenintari,chibitul forumurilor devine un sociopat,tiranizand atat propria viata cat si a altora. Alteori chibitul forumurilor se afla pe marginea unei severe depresii si asteapta satisfactia si securitatea prin participarea la forumuri,alaturi de multi ca el,sub privirea blanda a moderatorilor. Devenit sociopat,aceasta , nu se mai poate lasa pentru c� nu poate suporta sentimentul de abandon �i depresie,precum �i dorin�a de a gusta din excita�ia publicarii sale. Am scris aceste randuri pentru a transa care este situatia a numerosi asa zisi postatori,care de fapt nu posteaza ci asteapta sa apara ceva pentru a fi contra.Incapabili de analiza,de a edita o opinie,daca o au,ei se complac in chibitarea celor care poate au ceva de spus,chiar daca si acestia au multe de corectat |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 13:27
De la: Te_Vad_Te_Vad, la data 2011-09-01 10:12:40Am postat pentru nostalgicii comunisti si aprigii luptatori contra lui Basescu de tipul Gabi/Galina cateva materiale pentru a intelege(nu ele) ce a insemnat si ce inseamna comunismul pentru Romania. spune-i asta tov. Basescu, nu mie, nu Galinei ! n-am fost membru de partid, nici Nomenclaturista si nici Colaborator al Securitatii ca taica' su venit cu tancurile rusesti , ca el - persoana de nadejde a regimului comunist sau ca tine, un tortionar ! pace tie ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 14:32
De la: gabigabi, la data 2011-09-01 13:27:38De la: Te_Vad_Te_Vad, la data 2011-09-01 10:12:40Am postat pentru nostalgicii comunisti si aprigii luptatori contra lui Basescu de tipul Gabi/Galina cateva materiale pentru a intelege(nu ele) ce a insemnat si ce inseamna comunismul pentru Romania. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Pace_Voua 311 mesaje Membru din: 4/03/2011 Oras: Fagaras |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 14:33
De la: Pace_Voua, la data 2011-09-01 14:32:24De la: gabigabi, la data 2011-09-01 13:27:38De la: Te_Vad_Te_Vad, la data 2011-09-01 10:12:40Am postat pentru nostalgicii comunisti si aprigii luptatori contra lui Basescu de tipul Gabi/Galina cateva materiale pentru a intelege(nu ele) ce a insemnat si ce inseamna comunismul pentru Romania. INVIDIA IN INIMA EI GEME, IAR GURA SA E PLINA DE BLESTEME.......................................................... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Severin_pedelistul 115 mesaje Membru din: 8/06/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 14:37
De la: Pace_Voua, la data 2011-09-01 14:33:44De la: Pace_Voua, la data 2011-09-01 14:32:24De la: gabigabi, la data 2011-09-01 13:27:38De la: Te_Vad_Te_Vad, la data 2011-09-01 10:12:40Am postat pentru nostalgicii comunisti si aprigii luptatori contra lui Basescu de tipul Gabi/Galina cateva materiale pentru a intelege(nu ele) ce a insemnat si ce inseamna comunismul pentru Romania. Dedicate tinerei comuniste Gaby Gabi,revolutionara de profesie: Dup� ce �i-a scr�ntit piciorul la 65 de ani, Grigore Moisil a afirmat: "�tiam c� la v�rsta mea te scr�nte�ti la cap, nu la picior." Un lingu�itor �i atrase aten�ia lui Oliver Cromwell, care intra biruitor �n Londra, ce mult� lume se str�nsese s�-l vad�. "Tot at��ia ar fi fost �i dac� m-ar fi dus la e�afod", fu r�spunsul. Celebrul compozitor Hans von Bulow, plimbandu-se intr-o seara prin Berlin , ingandurat, s-a lovit de un trecator. Acesta s-a oprit iritat si se rasti la muzician: - Dobitoc! Bulow isi scoase palaria si spuse: - Incantat de cunostinta, numele meu este Bulow! O echipa de zidari lucra la repararea parterului unei case cumparate de celebrul tenor Enrico Caruso (1873-1921). Intr-o zi, in timp ce c�ntaretul repeta c�teva arii intr-o camera de la etajul I, se prezenta la el maistrul. - Doriti sa terminam reparatiile luna asta? - Bineinteles! - raspunde Caruso. - Atunci, fiti amabil si nu mai c�ntati. Imediat ce va aud, oamenii mei lasa totul balta si stau sa va asculte... A fost, povestea mai t�rziu Caruso, cel mai frumos compliment care i s-a facut vreodata. Marele scriitor irlandez George Bernard Shaw a fost invitat ca punct de atractie la masa unor aristocrati. Amfitrioana, cunoscuta pentru inteligenta sa cam subreda, a facut imprudenta sa-l intrebe: - Spuneti-mi, va rog; am auzit ca pestele regenereaza materia cenusie. Ce peste ma sfatuiti sa consum ? - Balena ! - raspunse prompt Shaw. Dup� ce a e�uat �n campania militar� din Rusia, �n 1812, Napoleon se retr�gea gr�bit spre vest. �n dreptul r�ului Niemen, el �mpreun� cu suita s-au oprit s� cear� ajutorul unui ��ran barcagiu din �mprejurimi s�-i treac� pe cel�lalt mal. �n timp ce traversau r�ul, Napoleon s-a interesat: - Au trecut r�ul mul�i dezertori zilele acestea? Naiv, ��ranul i-a r�spuns: - Niciunul, dumneavoastr� sunte�i primul. �mp�ratului Octavian Augustus i-a fost prezentat un grec care sem�na uimitor cu el �i, �n plus, avea �i cam aceea�i v�rst�. Glumind, Augustus l-a �ntrebat dac� nu cumva maic�-sa fusese �n tinere�ea ei pe la Roma, cam prin vremea c�nd �i tat�l �mp�ratului era t�n�r. R�spunsul grecului a venit prompt: - Mama nu a fost, dar tat�l meu a stat la Roma mai de mult, cam cu un an �nainte de na�terea ta, Cezar! N.T.Or�anu, poet �i publicist, autor de epigrame �i pamflete politice, a fost trimis �n timpul domniei lui Cuza de nenum�rate ori la �nchisoarea V�c�re�ti, fiindc� pe vremea aceea exista arestul preventiv pentru delicte de pres�. De c�te ori Or�anu scria c�te un articol violent sau ating�tor la Vod�, �i trimitea imediat salteaua, plapuma �i pernele la V�c�re�ti. Directorul penitenciarului nu voia s� le primeasc�, �ns� Or�anu �i r�spundea: - Nu-�i fie team�, o s� prime�ti �i ordinul peste c�teva ceasuri. Fapt ce se adeverea �ntotdeauna. Un amic al lui Caragiale i s-a pl�ns acestuia �ntr-o zi: - Auzi, nene Iancule, neru�inatul �la de Georgescu, nepricopsitul, coate-goale �la, a �ndr�znit s� m� fac� t�mpit �i idiot. - C�nd, stimabile? l-a �ntrebat Caragiale cu un aer scandalizat. - Acum o or�. - Ce m�gar! a exclamat Caragiale. Apoi, lu�ndu-l gura pe dinainte: - Totdeauna a fost �n �nt�rziere neispr�vitul �sta! �n anul 1906 trebuia s� se formeze un nou guvern francez. Cel desemnat cu formarea lui, Ferdinand Sarrien, a invitat acas� c��iva oameni politici pentru consult�ri, printre care �i pe Georges Clemenceau. �n timpul discu�iilor s-a servit un bufet rece. V�z�nd c� dintre oaspe�i numai Clemenceau nu serve�te nimic, gazda l-a �ntrebat: - Dumneata ce dore�ti, domnule Clemenceau? - Internele, a r�spuns acesta. A doua zi, Clemenceau a depus jur�m�ntul ca ministru de interne! Ziarisul �i prozatorul Anton Bacalba�a a fost invitat �ntr-o sear� la o petrecere. Printre ceilal�i invita�i se afla �i un general �n retragere. Acesta tocmai citise volumul de schi�e satirice �n care scriitorul demasca tarele vie�ii cazone. F�r� s� �tie c� scriitorul se afla chiar �n fa�a sa, generalul indignat amenin�a c� �l va chema pe autor �n fa�a justi�ei pentru injurii aduse corpului ofi�eresc, la care Bacalba�a a intervenit: - L�sa�i-l, domnule general. Cine �tie ce am�r�t o fi �i scriitorul �sta. Nu vede�i? P�n� �i numele �l are ca vai de capul lui, ba cal, ba �a! Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 14:39
ce vrajitoare rea v-a blestemat sa vedeti Adevarul ca fiind minciuna si mizeria umana a transformat-o-n calitati demne de lauda ? vai voua, nefericitilor, va depling !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 14:46
CLONELOR , nu-mi mai scrieti numele cu y in coada .....numai cocalarii portocalii se fudulesc asa ca voi, dorind sa para ce nu-s ! gabigabi
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 875 mesaje Membru din: 12/03/2011 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 15:59
De la: gabigabi, la data 2011-09-01 08:35:34 @Galina, nu te mai enerva.... tocmai eu zic asta, dar iete ca-mi veni sa-ti dau sfaturi Buna ziua Gabita! Ti-am raspuns imediat dar se vede treaba ca si tensiunea s-a facut verde pentru ca nu am apucat sa dau click pe "adauga mesaj" ca o fluctuatie de tensiune mi-a oprit calculatorul si acum o iau de la capat! Sa stii ca la inceput eu aveam o parere buna despre Silver in sensul ca il credeam sincer si crede-ma ca numai de el imi pare rau ca am constatat ca nu e greu de cap ci pervers! (dupa lexic: inclinat spre fapte rele). De restul nu tin seama pentru ca am vazut ca in afara ca nu sunt suficient de inteligenti pentru a sustine o cauza mai apeleaza si la epitete dar si la tot felul de materiale care chiar nu au nimic in comun cu ceea ce postam. Se leaga ca prostii de tot rahatul din mintea lor si-l ravasesc si cand le pute vin aici si posteaza sub forma care cred ei ca il aureoleaza. Iti multumesc pentru ceea ce ai scris. Eu sunt inca naiva in privinta caracterului oamenilor si le dau un plus de intelegere iar cand descopar falsul, nu mai am cum indrepta nimic. Eu scriu de escrocul basescu si acolitii lui iar ei in loc sa vina cu dovezi certe se intreaba daca sunt barbat sau femeie si alte tampenii. Oameni din acestia a adunat basescu si de aceea tara va suferi decenii de acum inainte pentru ca nenorocitii nu se lasa: urmaresc sa distruga televiziunile care incearca sa arate adevarata fata a hienelor! O sa scriu doua exemple de nerusinare ale lui basescu! Nu are bani sa plateasca pensiile pentru ca fondurile nu sunt sustinute de cei care muncesc din cauza numarului mic al contribuabilior! Dar cine a dat afara atatia bugetari si a trimis populatia sa lucreze in afara tarii? SI DE CE NU TINE SEAMA ca fondul de pensii s-a micsorat si datorita legii care a obligat salariatii sa participe la fondul de pensii private? Deci din acel fond care se opreste acum se diminuiaza cu acel procent. (Asta a si explicat Lazaroiu la alt post de televiziune). Ce are a face ale cui sunt posturile de televiziune daca pe noi ne intereseaza programele lor? De cate ori mananca ceva basescu se reda si la aceste posturi deci nu sunt partitoare ci arata tot ce ne trebuie pentru a vedea si a trage fiecare concluziile lui. Al doilea fapt al nefericitului e minciuna grosolana (pe care ai mentinat-o si tu), cu care a raspuns unui localnic din Rosia Montana la audienta care a avut loc dupa protestul din fata Cotroceniului. Dupa ce a avaluat cat aur se va scoate din Rosia Montana, omul a intrebat ce s-a facut cu atatea tone de aur pe care le-a evocat basescu. Raspunsul: S-a vandut pentru a se putea plati salariile si pensiile! O mai mare grosolanie ati mai vazut? A trebuit sa iasa pe toate posturile Tv. Turcan, purtatorul lui de cuvant si sa spuna ca presedintele "a gresit" si ca isi cere scuze. Dar nu imediat ci numai dupa interventia lui Vasilescu de la BNR care a precizat ca nu s-a vandut nici un gram de aur, din contra s-a cumparat.... A cata oara isi cere scuze ecest "ingenuu" presedinte? Cat priveste pe ceilalti care se spurca prin darea pe gura a tot felul de mizerii nu ma deranjeaza deloc pentru ca nu au argumente, motivatii care sa sustina pe acest base' ci doar otrava fara sa tina seama ca s-ar putea ca un sughit sa le-o trimita in plamani. Te pup, Gabita.
Experienta te invata sa pretuiesti mai mult caracterul decat inteligenta. Galina
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 16:44
te salut, Galina !
SCUZE ? e prima oara cind excrescenta sa schiteaza o scuza si nici aia cu gura lui....a mai fost un moment hilar legat de un fel de scuza, atunci cind a zis hahaind gros , ca ERA BEAT cind a zis nush ce-a zis in legatuira cu un minim de ajutor social....parca asa !cit despre oamenii astia, sunt complici la Dezastrul Ro si sper din toata inima ca va veni ziua in care vor da socoteala....toti ! nu numai pedelistii ,ci toate javrele astea nesatule care au facut din interesul personal ,politica de stat ! Bun e Dumnezeu, va veni ea si ziua aia si n-o sa mai vad mutra Draceasca a Jupinului, rinjind hidos ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
mosul_tautu 219 mesaje Membru din: 27/03/2011 |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 16:44
De la: _galina_, la data 2011-09-01 15:59:38De la: gabigabi, la data 2011-09-01 08:35:34 @Galina, nu te mai enerva.... tocmai eu zic asta, dar iete ca-mi veni sa-ti dau sfaturi Si spune cronicarul: Si se potriveau cei 2 boieri dupa cum vorba spune ca MAGARUL RAIOSU GASESTE COPACIUL SCORTOSU. Asa este di cu duo comunist revolutionar Galina/Gaby. mai.mai! De unde sa iasa Que Guevara feminina in Romania,si nu una ci dou. cat despre comunism va raciti gura de pomana,nu se mai intoarce. Sigur ca acela care a condamnat solemn comunismul in parlament o sa fie mereu insultat cum ii faceti voi si i-a facut al vostru Vadim |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 16:52
De la: mosul_tautu, la data 2011-09-01 16:44:42De la: _galina_, la data 2011-09-01 15:59:38De la: gabigabi, la data 2011-09-01 08:35:34 @Galina, nu te mai enerva.... tocmai eu zic asta, dar iete ca-mi veni sa-ti dau sfaturi ce-a faciut ? a condamnat SOLEMN Comunismul ? bre, Mosule , iti spui eu ca m-am uitat in spatele lui cind il condamna : TINEA DEGETELE INCRUCISATE !
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 17:27
@ Galina, am crezut ca-i clar : TOTI , incepind cu steaua dreptatii, te vad te vad, costelus , catelusu' schiop, grasu ' si citi mai sunt inscrisi cu avataruri care mai de care mai fanteziste, sunt CLONELE lui Mos Tautu sau @906 cel ce-a deschis acest topic, pe numele lui Cucu Ioan, medic psihiatru , mare iubitor de excelenta sa , presedintele Ro , adevaratul ....cel mai adevarat si pur democrat al tarii , zis Zeus ....zis Jucatorul ....sau, Moise, ai de unde alege !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Mos_tautu 235 mesaje Membru din: 25/03/2011 |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 18:08
Buna guvernare si importanta calitatii vietii.
Foarte multi cetateni,si nu numai dintre cei needucati au parerea ca politica este componenta murdara a societatii,ca politicienii sunt persoane veroase,neinteresate decat de averea si acumularile personale. De fapt,principial nu este asa dar,in realitate adesea aceasta prezumtie apare ca reala. Cineva spunea ca intr-o carciuma din Zabrauti(Ferentari) in care ar fi tot atatea persoane cate sunt in guvern ar totaliza mai putini delincventi decat in guvern. Marea problema este ca majoritatea politicienilor din tara noastra,dupa socul democratiei,au intrat in politica,cu singurul scop de a-si asigura lor sau grupului din care provin si i-a propulsat, conditii ilegale de castig si imbogatire. In realitate politica este o ocupatie foarte veche (omul este un zoon politikon) si de fapt este vorba de organizatori ai societatii si care in majoritatea cazurilor se pun in serviciul concetatenilor lor,uneori cu mari sacrificii(chiar riscandu-si viata). Marea problema este insa cultura politica ce ii face pe politicienii nostri sa se considere deasupra societatii,stapanii oamenilor,in timp ce de fapt ar trebui sa fie in slujba oamenilor(ministru=servitor). De fapt pretentiile cetatenilor tin de ceea ce sociologic se numeste calitatea vietii ,motiv pentru care ne vom opri putin asupra acestei notiuni. Intelegem prin calitatea vietii un concept mult mai complex care se refera nu numai la factori materiali dar si la cei culturali sau de alta natura,factori care contribuie la realizarea acestei calitati, influent�nd at�t biologicul c�t si psihicul uman si comportamentul moral. In societatea noastra exista adesea o neconcordanta intre ritmul vietii biologice si ritmul vietii sociale. Programul de lucru nu respecta anumite bioritmuri iar accelerarea vietii sociale tulbura de asemenea ritmul biologic (HTA a devenit boala secolului). Calitatea vietii poate fi privita at�t in raport cu individul c�t si cu societatea (depinz�nd de starea de saracie,personalitatea individului, varietatea vietii,infuenta c�mpului social si comportamentul individului. Nu exista un domeniu,o meserie(chiar medicina,dreptul etc) care sa poata rezolva singura problemele majore ale societatii si de aceea ea trebuie sa se integreze masurilor sociale si economice. Ori aceasta capacitate si datorie nu pot sa le aiba decat organizatorii sociali,adica tocmai oamenii politici.Ei trebuie sa se ridice la nivelul exigentelor populatiei sau sa plece,sau printr-un mecanism constitutional sa poata fi demisi chiar in perioada mandatului lor. Transformarile rapide sociale,greutatile adaptative pot determina decompensari fizice si psihice serioase ale indivizilor. Astfel tarile sarace au ceea ce se numeste o patologie de "tip primar" (caracterizata prin boli infectioase,parazitare) in timp ce tarile industrializate au o patolgie de "tip evoluat" (boli cardiace, metabolice,tulburari psihice etc). Saracia este unul dintre factorii cei mai importanti si mai frecventi,la noi indicele de saracie fiind dintre cele mai crescute din lume(80% din populatie se afla sub limita saraciei). Dupa Reissman saracia ar duce chiar la modificarea personalitatii umane.Saracii au o personalitate orientata spre fizic si vizual si mai putin spre psihic.Ei ar fi personalitati mai degraba extrovertiti dec�t introvertiti,orientati mai mult spre concret,sunt mai inceti,cu grija,rabdatori,perseverenti, neortodoxi. Saracii,sunt impulsivi,orientati mai mult spre prezent sau trecutul imediat,cu o toleranta foarte mare fata de tulburarile somatice si psihice. Politic vorbind,a mentine saracia si denivelarea sociala a veniturilor,mentinerea saraciei generalizate,este sinonim cu a invita fortele politice extremiste sa preia controlul societatii. Contrar celor predicate de Marx,comunismul a fost posibil doar in tarile cele mai sarace iar daca privim si azi harta lumii vom observa ca inclinatia spre comunism sau fundamentalism religios este in primul rand al tarilor sarace(America Latina,Asia,lumea araba, Belarus,Moldova lui Voronin etc). Daca Isus Cristos a spus ca mai degraba va trece camela(nu camila ci camela un odgon gros necesar vapoarelor de acum 2000 ani) prin urechile acului decat bogatii in imparatia cerurilor, comunismul,prin Marx,a fost mult mai transant cand a afirmat ca propritatea privata exagerat de mare este un furt. Iata dece saracia in care ne mentin partidele care se succed la putere nu fac decat sa stimuleze in populatie fie fundamentalismul religios(la noi biserica este perceputa pozitiv in 80% din cazuri),fie ideiile comuniste. Nu este de mirare ca si la noi,timp de peste 10 ani dupa 1989 populatia saracita a fost alaturi de criptocomunisti si acest fenomen se va reintoarce cu PSD daca politica dezastruoasa a PNL,cu favorizarea oligarhilor si desconsiderarea saracirii populatiei romanesti nu va fi corectata. |
|
Mos_tautu 235 mesaje Membru din: 25/03/2011 |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 18:09
Camarade nu fi trist,PSD merge-nainte prin magistrii comunisti.
Investitia facuta de Iliescu-Mineriade in justitie a dat si da roade. Sa ne amintim cum toti actualii magistrati din forurile conducatoare si superioare ale magistraturii au fost numiti de PSD cu agrementul dlui Iliescu-Mineriade,mai mult,unii din ei avand pozitii de frunte in PSD in acel moment. Gestul dlui Iliescu-mineriade poate nu a fost inteles la inceput sau poate ca nu se putea opune nimeni dar asa cum un varstnic isi pune la CEC bani albi pentru zile negre asa a facut si dl.Iliescu si PSD. Naivii,doamna Macovei,chiar dl.Basescu,in dorinta unei justitii independente nu au facut decat sa aplice stampila aprobat peste numirile dlui Iliescu,si ceea ce nici nu gandea batranul edec,toata camilaraia comunista a capatat inamovibilitate si independenta creind ceea ce se credea ca va fi a 3-a putere in stat, independenta de politic. Naivitate si inselaciune deoarece romanii demult stiu ca lupul poate sa-si schimbe parul dar nu si naravul. In primul rand aceasta mica infrastructura comunista din justitia romana,prin santaj sau alte mijloace si-a asigurat privilegii greu de presupus intr-o societate saraca si fara rusine cer si astazi,in plina criza marirea acestor avantaje materiale,sporuri nemaiauzite la care muritorii de rand,cei care produc bunuri materiale nici nu pot spera si nici nu ar indrazni. De aici,pana la atitudinea sfidatoare fata de Presedinte,gen dna Pivniceru nu mai era decat un singur pas al obrazniciei si indolentei unei mici paturi sociale nomenclaturist-comuniste. Dar totul era previzibil. De la lipsa oricaror sentinte pentru coruptii PSD,la nerezolvarea dupa 20 ani a dosarelor revolutiei sau mineriadelor,pana la comportamentul sfidator al copiilor si rudelor lor,in unele orase cum ar fi Craiova creinduse adevarate complexe infractionale in care lumea interlopa colaboreaza,prin corupere,cu organe de stat menite a face dreptate si a prinde hotii. De la judecatoarea beata si care spunea mereu,stii cine sunt eu ba,ca iti dau una in bot,pana la Covei juniorul care in 5 ani a totalizat peste 5 dosare penale fara a fi arestat sau judecat si care acum este arestat(in curand eliberat de magistrati) pentru ca conducea o retea internationala de banditi ai cardurilor. Sfidarea justitiabililor prin greva ilegala a magistratilor pentru salarii si mai mari,pana la insultarea Presedintelui care este seful CSM ,pana la blocarea tarii si pierderi de miliarde prin nefunctionarea justitiei fata de diversi intreprinzatori,inclusiv blocarea intrarii capitalurilor straine si infiintarea de noi intreprinderi iata patriotismul comunist al alesilor lui Iliescu-Mineriade. Vom pune stiloul jos spunea o judecatoare cu ranguri inalte si o fosta colaboratoare a comunistilor numita tot de dl.Iliescu. Nimeni nu s-a gandit vreo data ca magistratii vor merge pana la destructurarea statului,caci greva lor ilegala asta este in fond. Desi au obtinut deja multe privilegii intimidand guvernul,rapacitatea acestor comunisti vrea mai mult. Sigur ,toate aceste nu sunt atribuite magistratilor de rand sau celor cinstiti ci acelei suprastructuri creata de catre Iliescu si PSD ca plapuma pentru vremurile de azi cand ar trebui sa raspunda pentru ce au facut in mineriade sau revolutie. Nu exista decat un singur remediu,curajul politic al dlui Presedinte. Legislativul ar trebui,in urma ilegalitatii unei greve in justitie si a destructurarii statului in acest context,sa demita toate organele de conducere a magistratilor si sa creieze organisme noi cu magistrati nepatati si apoi sa le dea acestora inamovibilitate si independenta. Independenta actuala ,cum sublinia Presedintele este doar o independenta fata de lege,adica permisiunea data magistratilor de a nu respecta legea(greva,lilpsa accesului la justitie a romanilor cum prevede constiutia ,atribuirea de lefuri si avantaje banesti de catre ei insasi lucru condamnat de curtea constitutionala etc etc). Regimul comunist si criptocomunist al dlui Iliescu trebue terminat dar acest lucru nu se poate face cu camilele comiuniste din forurile de control ale justitiei unde dospesc cei pensionabili si cei care nu dau posturile la tineri devenind interimari,pentru ca ca si in mafie nimeni nou nu trebue sa patrunda in familie. Iata dece inca un mandat pentru Dl.Basescu este imperios necesar daca dorim o reformare reala a personalului comunist si securist din justitie. Inchipuiti-va ca vine presedinte Geoana sau Oprescu,prieteni ai lui Iliescu,care i-a si facut om,sau Crin care ar da orice cinste si liberalism insasi daca Iliescu il aduce la putina putere in guvern(nu cred ca va fi lacom la functia de prim-ministru ca Tariceanu). Camilele comuniste si actualul sistem judiciar vor persista la infinit. Iata cum un sistem judiciar care ar trebui sa fie apolitic ia atitudine politica,condamnand pe fata pe Basescu si sprijinind candidatii mai sus numiti. Santajul cu neparticiparea in comisii la alegerile prezidentiale seamana chiar cu o lovitura de stat comunista a justitiei aservite si numite de Iliescu-Mineriade. Poate ca asa vor fi recompensati cu lefuri si adaosuri si mai mari si dreptul la imunitate pentru ei si fii lor ,de tip Covei. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Mos_tautu 235 mesaje Membru din: 25/03/2011 |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 18:10
CAMPANIA ELECTORALA SI UN ALT COMANDOU SECURIST ATACA DEMOCRATIA ROMANEASCA
Securitatea noastra de trista amintire a fost pregatita ca o arma redutabila pentru partidul comunist iar astazi indeplineste acelasi rol in sprijinul partidelor oligarhice disperate ca Basescu va fi reales ca presedinte. O parte a securitatii a fost pregatita sa formeze adevarate comandouri care sa poata lupta pe cont propriu,chiar in lipsa unei coordonari centrale,mai ales,se gandeau ei,pe vremea lui Ceausescu,in strainatate.Acest fenomen il putem observa astazi si nu intamplator intr-o campanie electorale incat disperarea ca Basescu sa fie reales este mortala pentru cei ca Geoana sau Crin. De fapt securitatea dupa 1989 a avut numeroase succese si as enumera doar devalizarea bancilor ,acapararea banilor si valorilor depuse in exterior,crearea unei clase de imbogatiti prin tunuri si dece nu participarea in cadrul a diferite partide politice,indiferent de orientarea lor ideologica. Chiar primul guvern al Romaniei continea 9 fosti ofiteri de securitate. Acum,securitatea ,cea care nu poate uita lovitura mortala data de basescu prin devoalarea a 2,5 milioane dosare mai face un experiment aranjand un comandou,cu varful de lance un fost colaborator recunoscut de el insasi si fost ziarist de talent si care acum vrea sa creieze o miscare politica direct sub conducerea securitatii si fostilor lideri si fii de lideri comunisti pentru preluarea puterii si doborarea lui Basescu prin utilizare de metode securiste.. De fapt experimentul SRS este o incercare de forta a securitatii care doreste aservirea politica a Romaniei. Daca SRS reuseste(chiar si prin frauda) sa acrediteze noul comandou securist anti-Basescu si va deveni Presedinte Crin sau Geoana,aceasta va fi inca o vistorie a securitatii,dupa ce credeam ca Romania a terminat acest capitol. Daca nu va reusi,si securistii se bazeaza si pe acest rezultat,miscarea creata de SRS ,Crin si Geoana de exemplu va fi desvoltata fie ca miscare civica sau partid care va urmari aceleasi scopuri si nu va mai fi impiedecata de social-democratii constrienti cum ar fi grupul de la Cluj. In acest comandou nici chiar Ioan Iliescu nu joaca rolul principal,capo di tutti capi este deocamdata necunoscut,as spune conspirativ si chiar SRS nu este decat un pion fortat sa faca acest lucru.. Certamente,fenomenul SRS este un comandou securisto-comunist de care oamenii constienti si iubitori de tara trebuie sa-l ia in considerare si sa-l conduca spre esec. Dar securitatea isi poate masura sansa de a da lovituri Asa cum spuneam mai sus,securitatea noastra de trista amintire a fost pregatita ca o arma redutabila pentru partidul comunist. O parte a securitatii a fost pregatita sa formeze adevarate comandouri care sa poata lupta pe cont propriu,chiar in lipsa unei coordonari centrale,mai ales,se gandeau ei,in strainatate dar dupa cum se vede acum chiar dupa desfiintarea ei oficiala si caderea regimului comunist. Acum,securitatea mai face un experiment aranjand un comandou, prin care disperati de insuccesele PSD ,mai ales in urma incapatanarii lui Geoana de a fi Presedinte de tara vor sa creieze o diversiune politica direct sub conducerea securitatii si fostilor lideri si fii de lideri comunisti pentru preluarea puterii si doborarea lui Basescu. Dl.Talpes,chiar acum o ora la Realitatea TV a afirmat ca este informat ca in vederea alegerilor s-a format un grup special care sa creieze,cum spunea el evenimente cu impact electoral si ca pana acum a realizat cazul Ritzi,Udrea si Mircea Basescu si pregateste altele in vederea campaniei electorale prezidentiale In acest scop,diversiunea Rittzi,Udrea si acum cea cu fratele presedintelui care in 2 zile de la inregistrarea la registru comertului ar fi creat o societatea si a si vandut si arme ne apare ca o naivitate dar prin sustinerea sa de catre televiziunile oligarhilor devine un pericol prin raspandirea unor minciuni specialitate in care securitatea avea chiar un departament al minciunii,departamentul de desinformare. De fapt experimentul SRS este o incercare de forta a securitatii care doreste aservirea politica a Romaniei. Daca experimentul reuseste(chiar si prin frauda) calea spre presedentie si debarcarea lui Basescu este creata. Certamente,fenomenul SRS este un comandou securisto-comunist,creat dupa tiparele aproape stereotipe ale securitatii din Romania asa cum o cunoastem inca de pe vremea lui Ceausescu si de care oamenii constienti si iubitori de tara trebuie sa-l ia in considerare si sa-l conduca spre esec. Crearea de diversiuni anti-Basescu,anti PD-L ne arata pana unde a ajuns disperarea acestei structuri care si-a pastrat cadrele si organizarea aproape intacta. Dupa cum se vede acuzele sunt puerile dar persistenta si frecventa lor,sustinerea mediatica in presa si TV-urile lui Felix sau Vantu dau impresia unui fenomen care insa doar spiritele slabe il pot crede. Atacarea in lant a fiicelor presedintelui,fratele presedintelui,incercarea de a-l implica chiar pe Presedinte ne arata ca metodele securiste sunt lipsite de rusine,de logica sau de o sustinere elementara. Utilizarea parlamentului prin diferite comisii,cu personalitati securiste de tipul lui Orban,toate acestea creiaza in Romania o atmosfera de tara dominata inca de securitate si in afara atmosferei politice din UE. Iata dece pretinsele descoperiri ale lui SRS ca si diversiunea comisiilor parlamentare nu mai trebue sa insele pe nimeni iar prin absurditatea si insistenta lor sunt sortite discreditarii tocmai a celor care le folosesc. Mirarea mea este insa alta. Dat fiind aceste atacuri de tip comando securisto-comuniste nu inteleg dece PD-L mai sta la guvernare cu un asemenea PSD. Noi simplii membri PD-L,dupa informatiile mele organizatii judetiene de mare popularitate si impact electoral cerem scoaterea imediata de la guvernare a PSD pentru a termina cu duplicitatea acestui partid nepatriotic si nerefpormabil,un partid al clientelei politice si a baronilor locali. Numai asa speram ca noul comandou securisto-comunist de tipul SRS sa esueze lamentabil. |
|
Mos_tautu 235 mesaje Membru din: 25/03/2011 |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 18:11
Cand se salta valu-n sus,de unde apa in plus?
Dl.Ponta si Crin sunt olteni iar in Romania,adeseori,oltenii fac obiectul unor glume sau bancuri,uneori foarte suculente. Dl.Iliescu,cu simtul sau politic si cu un talent psihologic deosebit i-a dat o denumire care vorba poetului i-a transformat porecla in renume. Gogomaniile dlui Ponta si Crin cu ocazia viitoarelor alegeri cred ca vor face cariera si deja au devenit proverbiale. Daca intr-un film mai vechi(pare-se de Papaiani), olteanul voia sa se imbogateasca vanzand oglinzi,dl.Ponta si Crin se crede Presedinte de Partid,desi este lasat sa ocupe acest post,iar reveria de a fi prim ministru i-a sapat adanc personalitatea sa de om simplu(nu vreau sa folosesc adjectivul dlui Iliescu). Dl Ponta si Crin promite lucruri care nu sunt posibile.Daca dl.Oprescu promitea doar o autostrada suspendata deasupra Bucurestiului si lumea a ras cat a putut,promisiunile dlui Ponta si Crin starnesc hazul dar si frica oamenilor care cred ca in politica trebue sa domine spiritul de raspundere. Si sa exemplificam: Va face salarii de 1000 de euro,va distribui GPS-uri pentru tractoare,va trimite un roman in spatiu,va face 2000 Km.autostrada,va da fiecarui roman repatriat 25.000 euro si va garanta statul pentru un imprumut la banca,va face un card pentru copii de la nastere unde va depune sume mari de bani,va face 400000 case si apoi un milion de case,va da fiecarui tanar care se casatoreste casa,in Ardeal va face un reactor nuclear,va face lege ca dupa 45 de ani sa nu mai poti fi concediat,pensiile vor ajunge la 800 euro iar profesorii vor avea salarii cu 50% marire,ca sa nu mai vorbim de tarani carora li se va dubla pensia,va subventiona agricultura dar si pe procesatorii agricoli. etc etc. Nu cred ca aceasta boala a demagogiei a mai cunoscut asemenea culmi si trebuie privit mai ales euforia cand spune asemenea basaconii,parca ar fi intr-un adevarat extaz.Ochii ii stralucesc mai ales cand ne vorbeste de multii lui prieteni americani,spanioli etc. Acest abuz de promisiuni,ca si pasarea care moare pe limba ei,deja a devenit incredibile. Dl.Ponta si Crin ,de-acuma,chiar daca ar mai spune si adevarul,cu denominatia data de dl.Iliescu si cu maniera in care promite fiecaruia ce ii trebuie nu cred sa mai fie crezut de nimeni. Totusi,as avea si eu o intrebare,asa cum am spus in titlul postarii. Dle Ponta si Crin,cand se salta valul in sus,de unde apa in plus? Daca ma lamuriti va votez,asa,ca sa vad ce va spune vecinul de apartament. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 406 mesaje Membru din: 24/07/2011 |
Postat pe: 1 Septembrie 2011, ora 18:45
De la: Pace_Voua, la data 2011-09-01 06:33:32Liliana Minc� a bulib�it �loteria� declara�iilor de avere Da ! ce zici de dl,Benea actualul sef al "mangleriei romane" mare om de afaceri(?!) care a vrut ca fiica sa ...o juna de 20 si un pic de ani sa fie "modelatoarea" diplomatilor romani. Atat de desteapta incat s-a inscris( "cacursanta") la cursul pe care trebuiau sa-l faca si absolve diplomatii, curs pe care trebuia de fapt sa-l supervizeze .Pe mine ma pune pe ganduri nu fatuca ci tatucul ce cauta acolo are doar o afacere de condus .....nu loteria ci aia personala?Cum s-o descurca si cat de tare il tine "falca" intrucat grosime are ....sorici ! Pace tie!
universul si prostia doua chestiuni infinite desi in privinta primei chestiuni am oarece indoieli
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Septembrie 2011, ora 06:42
Mosule, ce credibilitate ai tu sau, poti avea, daca ti-e atit de greu sa raspunzi la o intrebare atit de simpla : CIND a incalcat don Base , acel pct 103 sau 105 din Constitutie , in 2004 , atunci cind a Impus premier din ALIANTA D.A sau acum cind REFUZA cu desavirsire numirea unui premier din ALIANTA USL ? vrei sa-ti spun eu ? Si Atunci si Acum ! de ce ? raspunsul la intrebarea asta e mai simplu decit la intrebarea ta cu valul si apa "in plus" :
ptr. ca, Mosule , intr-un Stat de Drept si rep. PARLAMENTARA pe deasupra, presedintele NU IMPUNE si nici NU REFUZA ....nu are acest atribut ! te-ai prins ?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|

sau daca te enervezi, da-le peste bot ca sa-i doara....vorbesc la plural despre ei, desi e unul singur cu 15 clone... cam .tot ce vezi tu pe aici sunt clonele unui INRAIT al Comunismului.....un individ, psihiatru de meserie si care-n indepartata lui tinerete, a facut REEDUCAREA nefericitilor ce ajungeau in inchisorile comuniste sau in spitalele psihiatrice ! asadar, face si aici ce a facut o viata-ntreaga ! e un slujbas securist din armata portocalie a jupinului ,care TINJESTE mai mult decit oricine din tara asta dupa ordinea si disciplina Comunista in care nimeni nu misca-n front si tot ce zice el e Sfint ! a spus Sefu' ca s-au vindut 195 t de aur ca sa aibe de pensii si salarii ? asa e ! ce daca Vasilescu de la BNR spune ca NU s-a vindut nimic ? vorbe ! si ce daca se fringe mintea intrebindu-se : pai daca am avut si vindut aurul asta, ptr. ce RO se IMPRUMUTA cu zeci/ sute de euro pe SECUNDA ? de ce numai in 3 ani datoria tarii a crescut cu 40 mld. euro ?
intrebari fara raspuns, este ? si este ca INSISTIND ca RO sa FIE JEFUITA , caci contractul asta de la Rosia Montana e un JAF IMENS , presedintele RO poate fi pasibil de acuzatia de complicitate si asociere cu un grup in vederea JEFUIRII ROMANIEI ? ca asta e TRADAREA INTERESELOR NATIONALE ? da' cin' sa vada asta si sa se sesizeze ? Silver , care e un naimit si te omori sa-i explici ce el nici nu vrea si nici nu poate intelege ? stai blinda, Galina si da-le peste bot de cite ori ii prinzi ! te pup !
a condamnat SOLEMN Comunismul ? bre, Mosule , iti spui eu ca m-am uitat in spatele lui cind il condamna : TINEA DEGETELE INCRUCISATE !
Atat de desteapta incat s-a inscris( "cacursanta") la cursul pe care trebuiau sa-l faca si absolve diplomatii, curs pe care trebuia de fapt sa-l supervizeze