Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator

Cum au fost ingrasate sondajele USL

Rezultate eronate raportate la centru
Multa lume a ramas cu gura cascata la ultimul test electoral de la Maramures si Neamt, acolo unde �masinaria� USL a ramas cam fara gaz din cauza unor soferi politici mitomani. Sigur, vorbind la figurat. Nimeni nu a inteles atunci cum a fost posibila o astfel de figura, cand sondajele dadeau procente de la 60% in sus pentru ros-galbuii lui Ponta si Crin. Surse interne USL ne-au dezvaluit cum a fost posibil acest scenariu. Halucinant, dar adevarat. Pentru a da bine la centru, acolo unde revolutionarii rosii comandasera deja victoria, liderii locali ai USL, cei pe care a cazut magareata acestor sondaje, au facut astfel de evaluari de opinie numai in comunele si orasele unde primarii erau USL. Deci, aveau un ascendent electoral asupra PDL. Aceste discrepante majore s-au reflectat ulterior in teren, unde la Maramures USL a castigat la mustata, iar la Neamt a pierdut. Reamintim ca sondajele acestea au fost platite din vistieriile locale ale PSD, fara insa ca ele sa fie beneficiarele produsului finit. Astfel, rezultatele acestor sondaje judetene au fost trimise intai la centru, acolo unde stabii PSD si PNL au facut jocurile. Mai pe scurt, unii au platit si altii au decis alesii. In acest climat tensionat, se pare ca �piticii� din teritoriu au dorit sa rastoarne carul mare de la centru. Astfel, trimitand rezultate umflate la centru, liderii de aici vor lasa baronii locali sa faca jocurile in propriile curti.

Sondaje clientelare

PSD-ul a comandat 21 de sondaje judetene la Centrul de Studii si Cercetari Infopolitic, iar 20 au fost facute cu CSSC Avantgarde. Sondajele au fost realizate pe un esantion de circa 1.000 de chestionati, iar costurile au fost suportate de organizatiile judetene. Ziarul �Curentul� a scris despre Centrul de Studii si Cercetari Infopolitic ca este condus de Bogdan Teodorescu si de Dan Sultanescu, primul fiind un nelipsit analist politic de pe ecranele Antenelor lui �Felix� Voiculescu in emisiune la �domnu� Gadea� si cunoscut pentru viziunile politice liberale. Cea de-a doua firma este una extrem de obscura, care nici macar nu are un site pe Internet. Ceea ce este cunoscut este faptul ca CSSC Avantgarde este condus de un alt om al �varanului de Baneasa�, si anume Marius Pieleanu, sociolog si tonomat inregimentat in trecut in �ostile regulate� din �cazarmile� lui Vintu si acum la Voiculescu. Dupa astfel de jocuri de culise, nu mai este nicio mirare ca anumite regiuni, de altfel fiefuri PSD, au devenit adevarate cazane in clocot, iar bataliile interne locale dau tonul unui sfarsit predictibil al constructiei politice de paie denumite USL.

Dragos Stanculescu

Stelian T�nase, de la regulile BBC la regulile lui V.C. Tudor

Scris de Nicolae Bucur

C� deontologii de pe sticl� mai exist� doar �n basme nu mai este niciun secret. C� fiecare om are pre�ul lui este arhicunoscut. Dar s� te vinzi pe doi argin�i este o cu totul alt� poveste. Totu�i oameni ca Bogdan Chireac, Sorin Ro�ca St�nescu sau mai nou Stelian T�nase au l�sat de mult la o parte deontologia jurnalistic� pentru manipularea ordinar� f�cut� �n curtea media a celor doi moguli, V�ntu �i Voiculescu. Ultimul dintre cei trei enumera �i mai sus a dat luni testul final de tonomat-vuvuzea �i s-a descalificat definitiv, credibilitatea lui fiind egal� cu a lui Vadim Tudor. Prin rico�eu, sclavul cu condei al lui V�ntu, a vrut s� dea o �tire care apoi s� fie masticat� �n studiourile Realit��ii �i Antenelor. Stelic� T�nase, cel care se angaja s� impun� deun�zi standardele BBC la Realitatea lui V�ntu - Ghi�� - Schartzenberg, a declarat �ntr-un interviu la ziarul �Ring�, proprietatea fra�ilor pesedi�ti Negoi��, c� �tie el din surse apropiate Cotrocenilor c� pre�edintele B�sescu este grav bolnav. Aceea�i tem� r�suflat� pe care mogulii le �ncearc� cu perseveren��, pe l�ng� placa suspend�rii pe motive de �nc�lcare a Constitu�iei. ��tiu din mai multe surse c� este bolnav. Ba nu mai bea, ba nu doarme, ba ia medicamente cu pumnul, dar cine poate s� verifice a�a ceva? Eu privesc cu circumspec�ie asemenea ve�ti, de�i el este un b�utor de curs� lung� din cauza tinere�ii lui zbuciumate pe valuri. �i cu Ceau�escu, atunci c�nd aveam probleme cu el, ap�reau zvonuri c� este bolnav �i c� moare. �i B�sescu este foarte antipatizat. Este cel mai nepopular pre�edinte de dup� revolu�ie. C�nd el vorbe�te, 9 din 10 rom�ni nu �l cred. �tiu de la oameni foarte importan�i din zona Cotroceni c� este bolnav, dar nu pot s� spun mai departe, pentru c� nimeni nu are o dovad� cert�. Cred c� este foarte �ncurcat �i are o stare proast�. Ne consider� ni�te pro�ti c� nu �n�elegem marea lui oper�, tuna cu ura proletar� Stelic�. Probabil, ideea i-a venit luni, c�nd pre�edintele Traian B�sescu a conferit Spitalului Universitar de Urgen�� Milital Central �Dr. Carol Davila� Ordinul Meritul Sanitar �n grad de Mare Ofi�er cu ocazia �mplinirii a 180 de ani de la �nfiin�are. �tiind c� �eful statului face controlul anual la Spitalul Militar, Stelic� a dedus c� e grav bolnav. Cam pe aceast� structur� logic� dement� este �i �tirea potrivit c�reia B�sescu este grav bolnav.

Palm� s�n�toas�

Apoi, cu m�iestrie, ��tirea� a intrat �n circuitul manipulator. A fost prezentat� la Realitatea TV, �n ale c�rei studiouri �i-a f�cut apari�ia Stelic� �mpreun� cu pesedistul M�d�lin Voicu pentru a comenta aceast� prostie cu titlu mare pe burtier�: �B�sescu este grav bolnav�. Marea bomb� de pres� a lui Stelic� a fost imediat dezamorsat� de c�tre purt�torul de cuv�nt al Administra�iei Preziden�iale care l-a �nvins pe abjectul politolog cu simpatii ro�ii chiar cu propriile arme: �Afirma�iile domnului T�nase sunt ridicole �i �n cazul domniei sale a� �ndr�zni s� spun c� ele reprezint� mai degrab� o dorin�� personal� a domnului Stelian T�nase, el fiind recunoscut ca una dintre persoanele care �n mod constant �i cu regularitate r�sp�ndesc informa�ii false despre pre�edintele Traian B�sescu. Acuma, �tiu c� domnul Stelian T�nase este grav bolnav, sufer� de o boal� des �nt�lnit�, �i plac excesiv banii, dar nu v� pot garanta pentru aceasta informa�ie pentru c� am auzit-o de la un apropiat al domniei sale pe care nu �l pot numi�, a replicat Turcan. T�nase a r�spuns c� nu a afirmat c� pre�edintele B�sescu este bolnav. �Domnul T�nase, uita�i care e problema dumneavoastr�: suferi�i foarte mult pentru c� domnul pre�edinte B�sescu este foarte s�n�tos�, a r�spuns Turcan. ��n actualul sistem constitu�ional �i �n conformitate cu actuala procedur� care exist� privind s�n�tatea pre�edintelui Rom�niei, dac� domnia sa ar avea o problem� de s�n�tate, ar fi imposibil ca presa s� nu afle. O astfel de chestiune de interes na�ional nu cred c� ar putea fi ascuns�, i-a �nchis defintiv Turcan gura lui Stelic� care se b�lb�ia �n barb� la masa Realit��ii. T�nase nu este la prima ie�ire de acest gen. Tot de la �ni�te prieteni preziden�iali�, Stelic� auzea recent c� B�sescu s-a �mp�cat cu Patriciu pe care �l va pune ba�ca �i premier �n locul lui Boc. Totodat�, �n eventualitatea unui astfel de scenariu, Stelic� lucra la r�sucirea cu�itului �n ran� opin�nd c� nu �n�elege cum s-ar fi putut produce un astfel de eveniment din moment ce, �n trecut, �B�sescu i-a pus c�tu�ele lui Patriciu�.

Cu temenele la V�ntu

Un episod care reflect� exact slug�rnicia lui Stelic� �n fa�a lui V�ntu se producea �n ziua de 4 decembrie 2009, �n pline alegeri preziden�iale. Cu inima �ndoit�, acesta �i cerea voie lui V�ntu s� poat� merge la TVR unde fusese invitat. �Problema este s� nu te superi tu sau Realitatea�. Sorin Ovidiu V�ntu r�spunde: �Tot pentru Realitatea lucrezi �i acolo�. Umil, Stelic� se las� mai pe burt�: �P�i, am s� spun s� scrie acolo Realizator Realitatea�. Cu astfel de atitudine �i astfel de ��op�rle� aruncate �n pres�, Stelic� T�nase �i-a semnat definitiv sentin�a, trec�nd oficial �n �hall of shame-ul curvelor cu condei�.

NASPA

Pu�in� lini�te, Ponta �i Antonescu lucreaz�!

de Roland C�t�lin Pena

Liderii USL se pronun�� �mpotriva comas�rii alegerilor locale cu cele parlamentare. Degeaba, partidele Coali�iei de guvern�m�nt merg mai departe, duc�nd aleg�torii la vot �ntr-o singur� duminic� a anului viitor. Undeva prin toamn�. PDL se preg�te�te s� mai c�tige o dat�. Pe l�ng� schimbarea culorii portocalii, mecanismul pe care vor s�-l foloseasc� a fost deja verificat la recentele alegeri din Neam� �i Maramure�. Primarii vor face diferen�a. Mai ales �n comunit��ile mici �i mijlocii. Alegerea dintr-un singur tur le vine m�nu��. Mai au un an de mandat, timp �n care au nevoie de bani. Pentru a mai pietrui ni�te uli�e sau a mai trage ni�te kilometri de canalizare. Pentru astea fondurile se g�sesc la Ministerul Dezvolt�rii. E la mintea coco�ului c� Elena Udrea va bate �ara �n lung �i-n lat semn�nd contracte de finan�are. �i, c�t or fi unii dintre edili ata�a�i valorilor PSD sau PNL, banul e ochiul dracului �i le poate provoca fie o criz� de lene, fie una doctrinar�. �n primul caz o las� mai moale �n campanie, �n al doilea trec fugu�a la UNPR, dac� �i pocnesc din senin idei de st�nga, ori direct la PDL dac� li se pare c� au evoluat spre dreapta. Cu scrutinul pentru locale �n prim�var�, timpul ar fi cam scurt �i pentru una �i pentru alta.

Dincolo, �n tab�ra Opozi�iei, Ponta �i Antonescu fac ce �tiu ei mai bine. Lucreaz� de zor, din studiourile Antenelor, s� piard� �nc� o dat� la urne. �ns�, vor c�tiga sigur pe e�antionul �i tronsonul orar al lui G�dea �i Badea. Dovad� clar� c� au fost iar�i fura�i.

asa baieti, lucrati voi cu spor, nu ca amarastenii aia doi de la USL !
asa de bine ne-ati lucrat, incit mai marilor federatiei de fotbal le-a fost frica aseara de'o mare huiduiala si au ocolit versul "ala"din Imnul National....nu stiti care ? oau ala de care s-a folosit madam udrea intr-un discurs insultator ...ala cu suntem urmasii lui Traian...traian basescu !

De la: gabigabi, la data 2011-09-07 16:26:59asa baieti, lucrati voi cu spor, nu ca amarastenii aia doi de la USL !
asa de bine ne-ati lucrat, incit mai marilor federatiei de fotbal le-a fost frica aseara de'o mare huiduiala si au ocolit versul "ala"din Imnul National....nu stiti care ? oau ala de care s-a folosit madam udrea intr-un discurs insultator ...ala cu suntem urmasii lui Traian...traian basescu !

Ce nu stie ingenua Gaby

ALERTA:Cultura politica in Romania
Fiecare observa cu ochii liberi maniera romaneasca de a face politica,maniera partidelor de a se comporta ca organe politice si mai ales submediocritatea oamenilor politici.
G. Almond si Sidney Verba vorbesc de urmatoarele tipuri de cultura politica:
a) Cultura politica parohiala (locala sau provinciala) specifica societatilor traditionale, comunitatilor care nu constientizeaza importanta problemelor de interes national si mondial si nu au interese pentru valorile si mecanismul sistemului politic national. Adica este cultura politica a satului, a etniei, a regiunii unde biserica, scoala si primaria sunt institutiile de referinta. Cunostintele, sentimentele si judecatile de valoare sunt orientate spre aceste structuri locale.
Este limpede ca de fapt 2/3 din politica romaneasca se petrece in aceasta maniera.Aici pomana electorala este suficienta pentru a atrage voturile,in fata unei populatii sarace,subeducate si aproape fara constiinta politica.Electorilo,culturii lor politice le corespund insa si agentii electorali si politicienii fie ei locali sau nationali.
b) Cultura politica de supunere (de subordonare) corespunde unor comunitati reglate de valori nationale. In cadrul societatilor respective, agentii actiunii politice sunt constienti de existenta sistemului politic dar se multumesc cu o atitudine de pasivitate in privinta participarii la viata politica, la luarea deciziilor. Aceasta pentru ca ei cred ca sistemul politic este astfel cladit incat le va fi protejata viata si personalitatea fara a-si exprima initiative si cerinte in raport cu autoritatea de stat. Adica sistemul va functiona bine, avantajele vor fi bune pentru toti cetatenii daca vor respecta deciziile si regulile corespunzator unei etici a supunerii.
Daca in prima categorie intra oamenii fara constiinta politica,ceea ce a mai ramas va intra in aceasta categorie.Pasivitatea,neparticiparea la vot a ajuns in tara noastra notorii,deoarece rezultatele asteptate ale votarii nu determina nici o speranta.Lumea asista la un ritual,la un fel de ceremonial periodic dupa care nimic nu se mai intampla.
c) Cultura politica participativa, care corespunde sistemelor democratice, este rezultatul proceselor educationale dezvoltate si a unui grad inalt de organizare, reflectand si experientele politico-sociale specifice tarilor democratice. Cetatenii poseda un ansamblu de mijloace subiective si de abilitati, de priceperi si deprinderi de a le utiliza rational in scopul de a influenta luarea deciziilor, desfasurarea evenimentelor politice, reprezentarea sau de a opri acele decizii administrative care le-ar afecta negativ interesele.
Nici nu poate fi vorba de aceasta cultura politica in tara noastra.Cei cativa intelectuali sau persoane constiente s-au invatat a suferi,si-au pierdut speranta in orice schimbare.
Maniera in care se interpatrund aceste tipuri de cultura politica creiaza specificul romanesc,balcanic,in care argumentele si speranta sunt inlocuite de mititei si bere iar Romania de aproape 20 ani nu este decat patria unor imbogatiti inteni sau veniti din afara.
Considerand gradul de participare (exprimat in performante practice) a cetatenilor la functionarea unui sistem democratic ca valoare centrala a culturii politice si civice, Almand si Verba au masurat nivelul de cultura politica in cateva tari cu ajutorul urmatorilor indicatori: volumul de cunostinte politice; componenta civica; modalitatile actiunii politice; aprecierea sistemului politic. Concluziile la care au ajuns in acel timp au fost: numai S.U.A. si Anglia realizasera gradul necesar de corelare intre structurile primare ale societatii (familii, comunitati locale etc.) si structurile politice nationale care ofera functionalitate culturii participative democratice. In Romania,Bulgaria sau Mexicul ar exista apatia, pasivitatea cetateanului ca simptome ale unei democratii slabe.
Celor trei tipuri de cultura li se adauga, sub imboldul mijloacelor audiovizuale � scria R.G. Schwartzenberg, cultura politica �de spectacol� care este daunatoare intr-un alt fel decat cultura de supunere. Daca aceasta din urma asigura dominatia marturisita si admite violenta deschisa, �cultura de spectacol nu este decat simulare, artificiu, parodie. Este reprezentarea inselatoare a democratiei, simulacrul culturii de participare. Individul se crede liber, activ, influent. Se crede un actor al sistemului politic, cand in realitate nu este decat un spectator, pacalit, amagit de jocul politicii, pe fundalul micilor ecrane si dupa perdelele cabinelor de vot.
In Romania ar exista speranta unei schimbari si aceasta lupta este condusa de Presedintele Basescu si partidul sau presidential(PD-L).
Totusi asalturile sistemului comunisto-securist reprezetat prin partide ca actualul PSD,PRM dar si fractiunea Patriciu din PNL sunt puternice.
Comandoul comunisto-securist reprezentat de gruparesa Oprescu ne arata ca de fapt fosta securitate nu este multumita nici de partidele enumerate mai sus,motiv pentru care gruparea doreste o radicalizare a preluarii puterii si a reinstaurarii unui sistem comunisto-securist in mod deghizat.Odata luata puterea Romania se va reintoarce la anii 90,epoca tunurilor si a formarii baroniadei comuniste.
La baza acestui lucru sta tocmai aprecierea culturii politice romanesti din present care face posibil,mai ales prin saracia cronica sa poata prelua puterea aproape in mod absolutist.
Deja Europa si chiar SUA se arata desinteresate si descurajate de mediul politic romanesc,incat instaurarea unei dictaturi comuniste cu nuante nomenclaturist-capitaliste sa ia locul pana si actualelor formatiuni criptocomuhniste sau pretins liberale(se stie ca liberalii au colaborat prin Tatarascu cu comunistii pana la anihilarea lor).

Este limpede ca daca Presedintele Basescu si PD-L vor esua in alegeri soarta Romaniei se va pecetlui pentru decenii.
Deja sub indrumarea lui Felix s-a pus la cale o monstruoasa coalitie antidemocratica,prin care toate asa zisele partide,la care se adauga acuma si gruparea Oprescu sa se coalizeze contra lui Basescu si a sistemului democrat.
Este o perioada istorica in care soarta democratiei romanesti se mai joaca inca odata.
In acest cadru,apelul catre intelectuali este foarte important.
Daca societatea civila,elitele intelectuale nu vor intervene,se va macina si ultima speranta pentru tara noastra.

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

A UMPLUT ROMANIA DE SPINI

De la: CAMELEONUL_PESTRIT, la data 2011-09-07 20:44:00

De la: 9am129906, la data 2010-11-02 13:43:22O alta lectie a dlui Presedinte:relatia justitie/politica

Dl.Presedinte devine cu zi ce trece un profesor de politica de care clasa politica trebuie sa tina seama sau chiar sa mai invete cate ceva.

Raportul de activitate al procurorilor a oferit un asemenea prilej iar procurorul sef,ministrul justitiei si alti vorbitori au subliniat enormele greutati a unui sistem judiciar scapat de partizanatul comunist dar care a incaput pe mana unor cripto-comunisti si a unor politicieni hotarati de a folosi justitia in scopul imbogatirii si a eludarii oricarei pedepse.

Sa desincriminezi bancruta bancara,alte delicte legate de bancile devalizate de PSD.Sa iti folosesti functia de ministru pentru a opri anchetele ministrilor sau parlamentarilor sunt actiuni,as spune criminale,in care infractorii se pare au pus stapanire pe tara si fac ceea ce doresc.

La 3 zile de la inscaunare dl.Chiuariu(PNL) doreste desfiintarea DNA,inlocuirea unui procuror care se ocupa de delicte ale ministrilor cu persoane docile.
Este prea mult si arata cat de mult au suferit acesti politicieni cand la ministerul Justitiei oficia dna Macovei.

Bietii procurori si mai ales cei din DNA au avut si mai au de luptat nu cu nedreptatile sau infractorii ci cu clasa politica care a ajuns la un grad de indolenta incat,pe fata,vor desfiintarea organelor de justitie care le incurca afacerile ilegale.

Pe de alta parte trusturile de presa,bine cunoscute,sustin oligarhii carora le si apartin,fac o propaganda desantata.Avem acum zdrahoni de presa specializati in lupta contra justitiei si a celor care o apara si care zi de zi,ora de ora ataca DNA si mai ale pe garantul justitiei in Romania Dl.Presedinte Basescu.

Este suficient sa asculti elucubratiile irationale ale lui Valerian Stan cel cu laptropul,Ciuvica,Ciutacu,Radu Tudor etc si sa realizezi ce inseamna persoane care au abandonat demult obiectivitatea jurnalistica,unii dintre ei facand adevarate psihoze anti-Basescu prin lipsa lor de logica.
Multi sustin ca unii fanatici,pretinsi ziaristi,au ajuns deja la limita alienarii,a delirului facut fata de Basescu.

Presedintele,cu o clarviziune excelenta,cere dlor.Procurori sa nu tina seama de imixtiunile politice,de interesele electorale ,bruiajul mediatic si sa aplice legea in Romania indiferent de politicienii corupti care ii ataca.

Sunteti,spune Excelenta sa,o categorie situata intre popor si Dumnezeu,deoarece de voi depinde dreptatea in aceasta tara.

Faptul ca o clasa politica depasita,corupta,rupta de popor va este potrivnica trebuie sa va onoreze si ambitioneze.

Presedintele cere Ministrului Justitiei,un tanar care promite,sa inapoieze in sistemul judiciar pe magiustratii luati in Guvern,pentru ca nu aceasta este misiunea magistratilor de a fi langa politicieni ci sa fie acolo unde se face dreptate.

Situatia in justitia romana este dezastruoasa si acest lucru i se reproseaza clasei politice depasite.
Aceasta clasa politica nu are vocatie sociala sau politica ci a devenit doar o modalitatea de imbogatire fara pedeapsa,adica o clasaparazitara.

Obraznicia acestei clase politce este fara precedent,de la legi care favorizeaza infractorii,la demiterea Dnei Macovei pana la formare de clanuri de tip mafiot prin care,fara a mai tine cont de doctrinele lor politice se unesc pentru a scapa de cel mai mare dusman al lor,dl.Presedinte Basescu.

Parlamentul tarii pare a fi ajuns o ascunzatoare de hoti,prin cautarea imunitatii parlamentare,a scutului parlamentar pentru a nu fi cercetati penal.

Dl.Nastase cere unirea intregii clase politice afara de PD-L(PC,PSD, UDMR,PRM,PNL) pentru a se uni intr-un partid unic antiprezidential,numai pentru a putea perpetua inca un ciclu electoral regimul coruptilor si a scapa de pedepse si a subjuga justitia.

Dl.presedinte le da insa lectii de politica si patriotism.

Acum va urma judecata cea mare,a poporului,a electoratului.

Rar s-a mai vazut ca aproape toti politicienii sa se uneasca intr-o asemenea internationala mafiota antipopulara numai pentru a capata dreptul de a fura si a nu mai fi pedepsiti pentru ce au furat.

A UMPLUT ROMANIA DE SPINI

Vezi ca ai calcat in trandafirii psd-ului......

� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.

Cu cuvinte frumoase se cinsteste si omul si ideea

Da intr-adevar,degeaba dam vina pe diferiti demnitari cand constitutia este astfel facuta incat competentele sa fie intentionat amestecate.

Cat timp a condus PSD cu dl.Iliescu aceasta Constitutie venea ca o manusa dar lucrurile nu puteau fi eterne si iata cand presedintele si guvernul au alte ideologii sau fac altfel politica ,de fapt,constitutuia iliesciana duce la contradictii si scandal.

Nu pot sa nu remarc faptul ca dna Iordache poate folosi cu multa profesionalitate verbul si ca este primul articol citit de mine in care se renunta la insulta si scatoologie si sper ca si de.acum inainte.

As avea indoieli ca monarhia,armata si biserica s-ar situa deasupra vietii politice,depinde ce intelegem prin politica numai.

Balmajeala cu situatia de a fi republica prezidentiala sau semiprezidentiala a corespuns ideologiei politice a PSD si constitutia a fost scrisa pentru acest partid.

Aici sufere nu numai rolul parlamentului dar insasi democratia romaneasca.

Dl.Crin cel lenes dar dictator cu cei 20% reprezentare in parlament nici nu se poate gandi la modificarea constitutiei desi este adevarat ca ar fi prioritatea numarul unu.Cat despre cei 322,pai ei au facut aceasta constitutie dupa interesele si capacitatea lor.

Ce ar trebui sa faca,logic partidele,cum spune ziarista, este ceva de domeniul idealului dar a imposibilului in practica.

Sa ne amintim cum guvernul cu 20% in parlament nu cade la motiuni de cenzura,nu demisioneaza si desi se vede cu ochiul liber anormalitatea pe care o traim interesele si dorinta de a mai sta acolo ,cat se poate la conducere imobilizeaza procesul de reinoire a clasei politice,caci nimeni nu va fi de acord sa defiinteze un sistem din care profita.

Trebuie ca cineva din afara,tineretul,cei care sufera din cauza actualei conduceri sa schimbe acest sistem numit pe drept cuvant ticalosit.
Atunci tot ce spune dna ziarist se va implini,inclusiv schimbarea constitutiei.

Iata dece dl.Basescu doreste uninominalul si nu proportionalitatea,in care iar va apare Felix,Gigi,Belo,Gusa si iar vor incepe tratativele pentru a face din parlamentari persoanele cele mai odioase ale societatii romanesti.

Nostalgia autoarei dupa trecutul glorios monarhic sau parlamentar este laudabil dar de aceea intelectualii sunt si mari idealisti.

In schimb Dl.basescu nu este idealist.Politica nu se face cu idealisti.Ei pot scrie carti,pot emite doctrine,ne pot invata, dar daca crede cineva ca de rusinea lor nu vor mai fura ministri caltabosi se inseala.

Pentru dl.Basescu votul uninominal majoritar este esential si,desi nimic nu este perfect pe lume,el va schimba clasa politica,va duce la modificarea constitutiei si mai ales se va termina cu tranzitia si profitorii ei,perioada care parca nu se mai sfarseste.

Marcel Pavel, manelistul de cas� al PSD, �i-a b�tut joc de imnul na�ional

Scris de Nicolae Bucur


B�t�liile politice �ntre putere �i opozi�ie au ajuns s� ne otr�veasc� nu numai min�ile, dar �i sufletele. Rom�nii au devenit victimele ambulante ale unor r�zboaie �n care nu doresc neap�rat s� fie angrena�i, dar devin victime colaterale. Disputele care se duc azi �n planul manipul�rii maselor sunt la fel ca �n urm� cu 21 de ani . Concret, este vorba despre episodul petrecut mar�i sear�, c�nd Marcel Pavel, un soi de �wannabe Pavarotti� de Gala�i transformat �n artist emerit al poporului, s-a g�ndit el cu mintea lui, s� modifice imnul na�ional. De la el putere. Probabil crez�nd c� face o improviza�ie manelistic�, gen muzical care l-a lansat �n showbiz-ul autohton. Astfel, c�nt�ciosul mai sus amintit s-a g�ndit, independent ca primarul Oprescu, s� execute o partitur� �n stil personal. �n loc s� interpreteze dou� strofe din imnul na�ional, ultimele dou� versuri din cea de-a doua strof� ��i c�-n a noastre piepturi p�str�m cu fal�-un nume/ Triumf�tor �n lupte, un nume de Traian!� - au fost �nlocuite cu ultimele dou� versuri din prima strof� �Acum ori niciodat� croie�te-�i alt� soart�/ La care s� se-nchine �i cruzii t�i du�mani!�, acestea constituind un soi refren. �ntrebat �n leg�tur� cu aceast� improviza�ie, Pavel a declarat senin c� nu a dorit s� se interpreteze politic. Ca �i cum rom�nii ar fi ni�te bivoli care nu �tiu cine e primordialul Traian �i �l vor asimila cu Traian B�sescu. Dar a�a se �nt�mpl� c�nd un l�utar de la nunta lui Borcea este adus, la o s�pt�m�n� distan��, s� fac� onorurile muzicale la primul stadion na�ional de talie european� inaugurat �n Rom�nia. Nu se putea ca o s�rb�toare a tuturor rom�nilor, un episod frumos, s� nu r�m�n� neatins de fa�a h�d� a politicii.

Prestator de imn pe argin�i sociali�ti

De�i majoritatea l-a catalogat ca pe un gafeur, Marcel Pavel, nu este doar at�t, interpretul fiind atins de �flac�ra ro�ie�. �A fost ca un �ndemn pentru echipa na�ional�, a spus Pavel privind reluarea celor dou� versuri, �n locul celor din strofa a doua. Acesta �i-a motivat prostia prin faptul c� celor de pe Arena Na�ional� le va fi mai u�or s� c�nte cu el dou� versuri pe care le-au auzit deja. �Am vrut s� c�nt�m aceste versuri ca pe un �ndemn. N-a fost rea-voin�a, n-a fost nimic tenden�ios. A fost alegerea mea, ca to�i suporterii s� c�nte cu noi. Sunt onorat c� am fost invitat s� c�nt imnul de stat�, a spus Marcel Pavel, ad�ug�nd c� �n urma interpret�rii sale a primit mesaje de felicitare. �N-a deranjat pe nimeni, dec�t presa� - (Imnul n.r.) L-am c�ntat cu patos, cu demnitate, cu pl�cere. Penibila explica�ie a lui Marcel Pavel nu a convins pe nimeni, el fiind cunoscut pentru pl�cerea cu care presteaz� la c�nt�rile de campanie, acolo unde multe forma�ii consacrate din Rom�nia au ales s� nu se murd�reasc� �i s�-�i v�nd� con�tiin�a pe doi argin�i ro�ii, galbeni sau portocalii. �n 2008, �n plin� campanie, Marcel presta la T�rgu-Mure�. �E sf�nt� libertatea pe p�m�nt, a tuturor �i a oricui�, a�a �i �ncepea recitalul Marcel Pavel la lansare a candida�ilor Alian�ei PSD-PC pentru Camera Deputa�ilor �i Senat. A c�ntat atunci imnul PSD, scris de Adrian P�unescu pe muzic� de Victor Socaciu, am�ndoi membri ai partidului. Dar acesta nu a r�mas nici m�car un eveniment singular. Pavel �i-a uns corzile vocale pentru mai multe concerte electorale �n �ar� pentru PSD. Cu mult tupeu, a�a cum st� bine unul manelist re�apat, Marcel se pl�nge nu demult c� afacerile c�nt�cioase i-au cam fost afectate de criz� �i c� niciun partid nu prea �l mai cheam� la eveniment. Un mesaj evident de disponibilitate. �Nu m-a c�utat absolut nimeni pentru campania electoral�. �i am pierdut bani mul�i pe chestia asta. De c�nd s-a stricat treaba cu Ridzi, s-au ferit to�i, probabil, s� mai fac� evenimente de acest gen, zic eu�, declara Pavel �n 2009, anul alegerilor preziden�iale. Presa scria la ultimul scrutin c� tariful lui Marcel Pavel pentru un concert electoral era de 3.000 de euro. Totu�i ar fi interesant de aflat c�t a costat presta�ia �apolitic� a lui Marcel Pavel.

Amend� pentru �improviza�ii�

Episodul nu a fost trecut cu vedea de oamenii legii. De�i prejudiciul de gust amar �i sc�rb� pe care l-a creat cu mizeriile sale disonante nu poate fi �r�spl�tit�, Marcel Pavel a fost amendat. Probabil se va decontat �n Kiseleff sau s-a decontat deja pe la nunta lui Borcea din partea primarului independent Oprescu, cel care a politizat excesiv evenimentul inaugur�rii National Arena, �ntruc�t nu l-a invitat nici pe premierul Emil Boc, de�i ultimele tran�e pentru finalizarea construc�iei au venit de la Guvern. Nu de la Prim�rie, acolo unde Oprescu era mai preocupat s� cumpere, �mpreun� cu ALPAB-ul lui Radu Popa, ceasuri stradale de 300.000 de euro bucata. �n urma acestui episod de mare angajament prestat de �maestru� Pavel, acesta s-a ales cu o amend� din partea autorit��ilor. Marcel Pavel a explicat senin c� el a f�cut �improviza�ii� de capul lui �i c� cei de la FRF au acceptat. �Nu putea fi intonat integral imnul. Strofele au fost alese de Federa�ia Rom�n� de Fotbal. Nu arunca�i cu pietre �n munca omului. S-au ales strofele, nu puteau fi toate c�ntate. E o obr�znicie. Mi s-a zis s� c�nt acele dou� strofe. Am ales strofele �mpreun� cu Federa�ia. Acum ori niciodat� s� d�m dovezi la lume/C�-n aste m�ni mai curge un s�nge de roman, apoi am repetat primul refren. Primul refren l-am ales ca s� �i �ndemn�m la lupt�. Dac� spuneam Triumf�tor �n lupte, un nume de Traian!, se interpreta politic. E ca o glum� acum. Dac� c�ntam asta dup� spunea�i de ce a�i c�ntat asta�, a declarat ofuscat Marcel Pavel. Pentru gusturile sale politice probabil ar fi fost mai bun� varianta �Triumf�tor �n lupte, un Crin �i un C�rlan.
Pentru �apogiaturile� sale pe imn, Marcel Pavel, dar �i Federa�ia Rom�n� de Fotbal, au fost amenda�i de c�tre Prefectura Capitalei cu suma de 5.000 de lei pentru intonarea imnului Rom�niei cu alt text dec�t cel oficial. �E o lege foarte clar�, nr. 75 din 1994 �n a c�rei anex� e redat imnul na�ional �i tot �n aceast� anex� se spune c� la manifest�rile sportive imnul se c�nt�, potrivit acestui text de lege, �n varianta prescurtat�, adic� strofele 1,2, 4 �i ultima. �n alt text de lege se prevede foarte clar c� constituie contraven�ie intonarea textului na�ional cu alt text dec�t cel prev�zut de lege. Nu ai voie s� intonezi imnul pe alt� partitur� sau cu alt text, sub nicio o form�, e contraven�ie �i se sanc�ioneaz� cu amend� de la 2.500 la 5000 de lei. Una dintre persoanele care pot constata aceast� contraven�ie fiind prefectul Capitalei. Lu�nd act, asear� fiind prezent la meci, de aceast� contraven�ie, voi emite un act prin care organizatorul �i persoana vinovat�, adic� domnul Marcel Pavel, vor fi sanc�iona�i cu amend� de 5000 de lei pentru �nc�lcarea unui text de lege expres �i, pentru al doilea motiv, pentru c� dac� noi �n �ar� nu respectam valorile na�ionale ce preten�ii s� avem s� fim respecta�i �n competi�iile interna�ionale. V� reamintesc c� drapelul, imnul �i stema sunt simboluri ale statului rom�n, de la respectarea c�rora nu avem voie s� abdic�m, nici moral, nici legal�, a declarat Mihai Cristian At�n�soaie, prefectul Capitalei.

L�utar la V�ntu pe 666 de lei

Prietenia cu prietenii PSD-ului este notorie. Ziarul �Curentul� scris �n urm� cu un an despre banii pe care �i �mp�r�ea Sorin Ovidiu V�ntu c�nt�re�ilor rom�nii. Cum Pavel, �nu face nicio discriminare�, acesta nu a avut nici o re�inere s� fie trecut pe �tatul de plat� al mogulului. Ridicol, acesta a �ncasat �n 2008 de la Realitatea Media, oficina lui V�ntu, suma de 666 de lei. �Nu �tiu ce s� v� spun. Trebuie s� verific. Momentan sunt �n vacan��, declara la fel de f�st�cit ca acum Marcel Pavel pentru �Curentul�. Acesta nu a �performat� �ntotdeauna melodii precum �Frumoasa mea�. La �nceputul anilor �90, Marcel Pavel era doar un simplu interpret de muzic� turceasc�, greceasc� �i manele �n form� incipient� . Pe vremea aceea, Pavel f�cea furori la concursurile de Miss Piranda. Ast�zi, acest personaj abject a ajuns s� ne c�nte �n versiune proprie (a se citit USL -n.r.) imnul Na�ional din care Traian dispare �ntr-un nou� variant� rollerian�. �i �sta nu e un manelist!

Retrosexualii, o nou� "specie" de b�rba�i: neglijen�i, dar cu clas�
Autor: Roxana Roseti

TREND URBAN. Metrosexualii cu spr�ncene pensate �i unghii l�cuite sunt detrona�i de o alt� categorie de b�rba�i, mult mai pu�in preocupa�i de aspectul lor �i dornici s� re�nvie reperele din trecut ale masculinit��ii.

Sursa: HEPTAAdio David Beckham, Ricky Martin, Robbie Williams �i mul�i al�i b�rba�i celebri clasa�i drept metrosexuali. Al�i masculi faimo�i, care nu sunt deloc new entry, lanseaz� un nou trend: retrosexualitatea.

Tendin�a este interesant� �i se afl� �n gra�iile femeilor. Astfel, Russell Crowe, Vince Vaughn, Kid Rock, Will Ferrell, Jack Black, Ashton Kutcher, Orlando Bloom, Nicolas Cage, Matt Dillon, precum �i "veteranii" Tom Hanks, Bruce Willis, Harrison Ford ori Sean Connery sunt considera�i motive de re�nviere a a�a-numitului "gentleman�s club". Dar a fi retrosexual nu este chiar a�a de simplu, a�a cum nu este deloc simplu s� fii gentleman.

Defini�ia retrosexualit��ii

Dac� metrosexualitatea s-a impus prin aranjarea chipului �i corpului la cosmetician�, plus ceva accesorii mai �ip�toare, aici lucrurile sunt mai complicate, deoarece implic� imagina�ie �i inteligen��. Plus "ceva b�d�r�nie, dar cu clas�!", dup� cum �in s� sublinieze ve�nicii speciali�ti care �in sub lup� tot ceea ce �nseamn� ultima mod�. Gurile rele spun c� retrosexualul e tot ce mai lipsea din jungla trendurilor, printre at��ia metrosexuali, ubersexuali �i tehnosexuali. Se mai spune c� Facebook-ul a lansat acest nou specimen uman, dar povestea este mult mai complicat�.

"Metro" versus "retro"

�n general, metrosexualul este definit drept un b�rbat care dedic� mult timp propriei �nf��i��ri. Mark Simpson este cel care a inventat termenul de "metrosexual", �n 1994, �ntr-un articol intitulat "B�rbatul din oglind�", din cotidianul "The Independent", d�nd un nou sens b�rbatului independent din mediul urban.

"Un b�rbat t�n�r, cu un cont substan�ial �n banc�, �i care �i consacr� mare parte din timp �i bani look-ului s�u. Asta nu �nseamn� c� este gay". Retrosexualul este exact opusul curentului metro. Teoreticianul acestui nou trend este scriitorul �i jurnalistul David Thomas, care a dat lovitura pe pia�a devoratoare de lifestyle cu cartea "Retrosexual Manual: How to Be a Real Man�. Teza principal� a c�r�ii este aceea c� natura �i stilul de via�� masculin au fost degenerate de preten�iile culturale care au ap�rut �n urma mi�c�rii feministe, care a produs o genera�ie de "metrosexuali�, b�rba�i care au preocup�ri legate de frumuse�ea personal�. "Femeile vor s� simt� din nou mirosul de transpira�ie �i alcool c�nd b�rbatul lor le s�rut�, irit�ndu-le fa�a cu barba. Astfel, sex-simboluri precum David Beckham sunt acum �nlocuite de figuri mai pronun�at masculine".

Pilozitatea mai jos de g�t e acceptat�

Suntem avertiza�i �ns� c� retrosexual nu �nseamn� murdar, dezordonat sau neglijent. Iar mirosul puternic de tutun sau de whisky nu constituie cerin�e obligatorii. Tot c�rcota�ii �in s� sublinieze c� avem de-a face cu "un fel de Al Bundy mai stilizat, pasionat de ma�ini, de bere �i, desigur, de reprezentantele sexului frumos!".

Iar comentariile pline de umor nu au �nt�rziat s� apar�: "Unul dintre importantele avantaje ale retrosexualit��ii fa�� de metrosexualitate este faptul c� nu trebuie s� te razi mai jos de beregat�!".

Oamenii nu mai �tiu s� fie autentici

Psihologii subliniaz� c� lumea �n care tr�im, f�r� repere exacte, i-a influen�at pe b�rba�i, care se orienteaz� spre modele masculine ale unor vremuri �n care exista mai mult� siguran��. Ni se spune c� retrosexualul are gusturi clasice, care �l apropie de anii �30, �i merge la frizer, nu la stilist. �n acest caz, s� vedem ce p�rere are un stilist!

"Faptul c� se g�sesc �n trecut repere mai credibile ale masculinit��ii nu este un lucru r�u. Din paginile prezentului nu afl�m mare lucru", subliniaz� Cornel Saru, unul dintre cei mai �n vog� hairstili�ti din Rom�nia. "De at��ia ani �ncerc s� re�nvii frumuse�ea exterioar� �i, de ce nu, interioar�, a oamenilor. Pe calapodul a ceea ce �nsemna alt�dat� stilul �i elegan�a. Micul Paris are o lung� tradi�ie �n ceea ce prive�te tunsul, rasul �i frezatul la salon. Numai c� vechile obiceiuri s-au cam pierdut, a�a cum s-au pierdut �i multe altele din farmecul vechiului Bucure�ti". �n vechiul �i stilatul Bucure�ti, tat�l s�u avea o frizerie c�utat�, aflat� �n inima t�rgului.

"Avea o clientel�... un pic selectiv�, toat� lumea era curat�, parfumat�, sp�lat�, b�rbierit�... �n felul meu, am fost un pionier! Deoarece de copil am �tiut c� vreau s� aduc frumuse�e �n via�a oamenilor, �nv���ndu-i provocarea pe care o presupune schimbarea de imagine. C�te am putut �nv��a atunci, c�te pove�ti de via�� �i de stil avea tata!". Hairstilistul consider� c� "nici retrosexualii, orice ar �nsemna ei, nu ocolesc saloanele de frumuse�e, magazinele, petrecerile cu �taif�". "De fapt, c�nd apar fel de fel de �categorisiri�, cred c� este vorba despre altceva: oamenii au devenit at�t de dispera�i, �nc�t nu mai �tiu s� fie autentici. N-am spus-o eu, se vede cu ochiul liber!", concluzioneaz� Cornel Saru.


GHID

Cum recuno�ti un retrosexual

Mai mult �n glum� dec�t �n serios, circul� deja un set de reguli destinate identific�rii unui retrosexual:

Cedeaz� locul oric�rei femei �n mijloacele de transport
Pl�te�te nota la restaurant, indiferent c�t insist� femeia s� �mpart� cheltuielile
Nu folose�te mai multe produse de baie sau cosmetice dec�t o femeie
Face tot posibilul s� ajung� la v�rsta de 90 de ani cu o �igar� �ntr-o m�n� �i un pahar de whisky �n alta
�tie s� fac� un nod de cravat� Windsor, dar totodat� �tie s� bat� un cui, s� foloseasc� borma�ina �i s� ascut� cu�itele de buc�t�rie;
Poate s� conduc� �i pe viscol;
Are cel pu�in o cicatrice cu care se poate l�uda;
Nu are nevoie de psihiatru
P�rul c�runt �i ridurile �i stau bine
�i, nu �n ultimul r�nd, r�m�ne un domn chiar �i c�nd r�g�ie!
Atenție, vin neosexualii

Nici nu au ap�rut bine retrosexualii și iat� c� apare o nou� "amenințare": neosexualii!

Considerați deja �o nou� formul� a virilit�ții! �nc� una?!? Aceast� teorie are leg�tur� cu studiile despre masculinitate și �i aparține demografului Bernard Salt, care a scris și o carte �n acest sens. Salt arat� c� generația femeilor Y, cele care au v�rstele cuprinse �ntre 20 și 35 de ani, viseaz� la un barbat care sa aib� ceva din Hugh Jackman ca �nf�țisare fizic�, din James Bond �n ceea ce privește atitudinea dur�, din Jim Carrey �n ceea ce privește umorul, și din inocența actorului Zac Efron. Aceasta combinație ar defini, conform lui Salt, visul oric�rei femei! S� sper�m c� acest vis se oprește aici.

Imnul Rom�niei, de la manea la huiduieli. Un istoric al rușinii | VIDEO
Autor: Andrei Udi�teanu

De la Revoluția din 1989 p�n� ast�zi, imnul național a fost transformat �n manea la un post de televiziune, huiduit pe criterii politice de �Ziua Unirii� sau confundat, �n str�in�tate, cu imnul din timpul lui Nicolae Ceaușescu.

Deja clasicul �Good evening, Budapest!�, rostit la București �n concerte de diferite staruri care s-au �ncumetat s� vin� �n Rom�nia post-decembrist�, a devenit subiect de glum�. Nu mai e de ceva vreme o jignire, poate doar un ușor motiv de amuzament pe seama vizitatorilor.

Ce �nc� mai șocheaz� și lovește �n ce a mai r�mas din patriotismul rom�nilor par a fi �ns� �atentatele� la imnul național. Asear�, pe Național Arena, c�nd Marcel Pavel a �nlocuit versul care conținea numele �mp�ratului roman Traian (pentru a nu-l �politiza�, din c�te a declarat vedeta), s-a petrecut doar ultimul eveniment de acest gen dintr-o lung� serie consemnat� de istoria recent�.


O manea �n Pache Protopopescu

�n decembrie 2005, dup� Ziua Național� a Rom�niei, ap�reau o pl�ngere la Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și o petiție online �mpotriva PROTV. Postul din Pache Protopopescu �și s�rb�torise aniversarea odat� cu Ziua Național� și transmisese o versiune a imnului care a scandalizat o parte din populație. �Deșteapt�-re, rom�ne!� devenise, �n malaxorul marketingului care adunase �n studiouri l�utari și-i transformase �n vedete, o manea.

�Imnul Romaniei a fost batjocorit! ProTV, televiziunea care �și aniverseaz� (�nt�mpl�tor?) ziua de �naștere� tot pe 1 Decembrie - ziua Rom�niei - a batjocorit Imnul de Stat al Rom�niei, c�nt�ndu-l altfel de cum este normal, frumos, patriotic, legal! L-au f�cut pop, rock, manea, hip-hop, etc.! Am creat aceast� petiție �n ideea ca autorit�țile competente s� se sesizeze, �n ceasul al 12-lea, și s� ia m�surile LEGALE! Ne-au batjocorit Imn-ul! Ce mai urmeaz�? Drapelul? �nsemnele astea chiar nu mai au nici o valoare?�, scria inițiatorul petiției online. �n zilele ce au urmat, aproape 8.000 de persoane au semnat petiția.

De fapt, �n acel an, ProTV a difuzat imnul �n ceea ce reprezentanții postului au numit �șapte variante�: �de la manele, la muzic� l�utareasc�, la varianta simfonic�, cea popular�, pe ritmuri rock și de muzica hip-hop�. Demersul a fost pus pe seama �eliber�rii de orice convenții și de prejudec�ți�.

Loredana și un imn �western�

Pe 16 iulie 2005, tot la PROTV, rom�nii aveau un moment de jen� �n fotoliile lor de acas�, de unde urm�reau �nceputul meciului Romania �94-Brazilia �94, ce avea loc, pe un ton de eveniment fotbalistic memorabil, la Timișoara. Invitați s� c�nte imnurile naționale ale celor dou� echipe: Ioan Gyuri Pascu și Loredana Groza.

Dac� Gyuri Pascu a interpretat ireproșabil imnul Braziliei, �n limba portughez�, Loredana Groza a �ncurcat �Deșteapt�-te, rom�ne!�, �nc� de la prima strof�. Martori de pe gazon la unul dintre cele mai jenante momente ale imnului: Gic� Hagi, Gic� Popescu, Florin Prunea, toat� generația 94 a naționalei, cu m�na pe inim�.

A fost o gaf� pe care scriitorul Radu Paraschivescu avea s� o taxeze �ntr-una dintre savuroasele sale �Cronici TV�. �A fost momentul c�nd au ap�rut surprizele și c�nd cronicarul s-a simțit str�b�tut de un prim fior. Asta pentru bunul motiv c� al�turi de Loredana se ivise de nic�ieri un ins care ținea �n m�n� o chitar� și care, judec�nd dup� poziția de lupt�, p�rea disponibil pentru un gambit original. Ei bine, exact asta s-a �nt�mplat. �n locul variantei clasice, rom�nii s-au deșteptat pe acordurile blegi și siropoase ale unei balade din categoria The Night They Drove Ol� Dixie Down. Imnul național s-a preschimbat �n șlag�r country. Invitația ferm� din cuvintele lui Andrei Mureșanu a virat spre o l�l�ial� t�r�g�nat� și l�cr�moas�, cu minuscule clipe de antren�, scria Paraschivescu.


Politica și huiduielile

Dincolo de fotbal și anivers�ri televizate, imnul național s-a lovit de batjocur� �n special pe criterii politice. Anul acesta, la festivit��ile de la Ia�i dedicate celor 152 de ani scurși de la Mica Unire, un grup de aproximativ 150 de pensionari militari �n rezerv� au huiduit �n timpul inton�rii imnului de stat, sub pretextul c�-l huiduiesc pe Traian B�sescu.

Spadasinele onorate cu �Trei culori�

Pe 22 iulie 2011, spadasinele rom�nce care participau la Campionatele Europene de scrim� de la Sheffield s-au v�zut nevoite s� coboare de pe podium, unde urmau s� primeasc� medalia de aur. Campioanele s-au trezit �n situația jenant� de a asculta fostul imn al Republicii Socialiste Rom�nia, �Trei culori�.

Dup� doar primele acorduri ale fostului imn compus de Ciprian Porumbescu, Ana Maria Br�nz� și-a indemnat coechipierele, Anca Maroiu, Simona Alexandru si Loredana Iordachioiu, sa coboare de pe podium, spre surprinderea sportivelor din Franta si Rusia. Britanicii s-au mobilizat �ns� pentru a remedia problema.

�n momentul �n care �n fața podiumului de premiere r�m�sese doar delegatia Rusiei pentru fotografii de grup, a �nceput s� r�sune totuși �Deșteapt�-te rom�ne!�. Sportivele au urcat �napoi pe scen� �n aplauzele spectatorilor.

De la: Pace_Voua, la data 2011-09-08 06:25:40Marcel Pavel, manelistul de cas� al PSD, �i-a b�tut joc de imnul na�ional

Scris de Nicolae Bucur


B�t�liile politice �ntre putere �i opozi�ie au ajuns s� ne otr�veasc� nu numai min�ile, dar �i sufletele. Rom�nii au devenit victimele ambulante ale unor r�zboaie �n care nu doresc neap�rat s� fie angrena�i, dar devin victime colaterale. Disputele care se duc azi �n planul manipul�rii maselor sunt la fel ca �n urm� cu 21 de ani . Concret, este vorba despre episodul petrecut mar�i sear�, c�nd Marcel Pavel, un soi de �wannabe Pavarotti� de Gala�i transformat �n artist emerit al poporului, s-a g�ndit el cu mintea lui, s� modifice imnul na�ional. De la el putere. Probabil crez�nd c� face o improviza�ie manelistic�, gen muzical care l-a lansat �n showbiz-ul autohton. Astfel, c�nt�ciosul mai sus amintit s-a g�ndit, independent ca primarul Oprescu, s� execute o partitur� �n stil personal. �n loc s� interpreteze dou� strofe din imnul na�ional, ultimele dou� versuri din cea de-a doua strof� ��i c�-n a noastre piepturi p�str�m cu fal�-un nume/ Triumf�tor �n lupte, un nume de Traian!� - au fost �nlocuite cu ultimele dou� versuri din prima strof� �Acum ori niciodat� croie�te-�i alt� soart�/ La care s� se-nchine �i cruzii t�i du�mani!�, acestea constituind un soi refren. �ntrebat �n leg�tur� cu aceast� improviza�ie, Pavel a declarat senin c� nu a dorit s� se interpreteze politic. Ca �i cum rom�nii ar fi ni�te bivoli care nu �tiu cine e primordialul Traian �i �l vor asimila cu Traian B�sescu. Dar a�a se �nt�mpl� c�nd un l�utar de la nunta lui Borcea este adus, la o s�pt�m�n� distan��, s� fac� onorurile muzicale la primul stadion na�ional de talie european� inaugurat �n Rom�nia. Nu se putea ca o s�rb�toare a tuturor rom�nilor, un episod frumos, s� nu r�m�n� neatins de fa�a h�d� a politicii.

Prestator de imn pe argin�i sociali�ti

De�i majoritatea l-a catalogat ca pe un gafeur, Marcel Pavel, nu este doar at�t, interpretul fiind atins de �flac�ra ro�ie�. �A fost ca un �ndemn pentru echipa na�ional�, a spus Pavel privind reluarea celor dou� versuri, �n locul celor din strofa a doua. Acesta �i-a motivat prostia prin faptul c� celor de pe Arena Na�ional� le va fi mai u�or s� c�nte cu el dou� versuri pe care le-au auzit deja. �Am vrut s� c�nt�m aceste versuri ca pe un �ndemn. N-a fost rea-voin�a, n-a fost nimic tenden�ios. A fost alegerea mea, ca to�i suporterii s� c�nte cu noi. Sunt onorat c� am fost invitat s� c�nt imnul de stat�, a spus Marcel Pavel, ad�ug�nd c� �n urma interpret�rii sale a primit mesaje de felicitare. �N-a deranjat pe nimeni, dec�t presa� - (Imnul n.r.) L-am c�ntat cu patos, cu demnitate, cu pl�cere. Penibila explica�ie a lui Marcel Pavel nu a convins pe nimeni, el fiind cunoscut pentru pl�cerea cu care presteaz� la c�nt�rile de campanie, acolo unde multe forma�ii consacrate din Rom�nia au ales s� nu se murd�reasc� �i s�-�i v�nd� con�tiin�a pe doi argin�i ro�ii, galbeni sau portocalii. �n 2008, �n plin� campanie, Marcel presta la T�rgu-Mure�. �E sf�nt� libertatea pe p�m�nt, a tuturor �i a oricui�, a�a �i �ncepea recitalul Marcel Pavel la lansare a candida�ilor Alian�ei PSD-PC pentru Camera Deputa�ilor �i Senat. A c�ntat atunci imnul PSD, scris de Adrian P�unescu pe muzic� de Victor Socaciu, am�ndoi membri ai partidului. Dar acesta nu a r�mas nici m�car un eveniment singular. Pavel �i-a uns corzile vocale pentru mai multe concerte electorale �n �ar� pentru PSD. Cu mult tupeu, a�a cum st� bine unul manelist re�apat, Marcel se pl�nge nu demult c� afacerile c�nt�cioase i-au cam fost afectate de criz� �i c� niciun partid nu prea �l mai cheam� la eveniment. Un mesaj evident de disponibilitate. �Nu m-a c�utat absolut nimeni pentru campania electoral�. �i am pierdut bani mul�i pe chestia asta. De c�nd s-a stricat treaba cu Ridzi, s-au ferit to�i, probabil, s� mai fac� evenimente de acest gen, zic eu�, declara Pavel �n 2009, anul alegerilor preziden�iale. Presa scria la ultimul scrutin c� tariful lui Marcel Pavel pentru un concert electoral era de 3.000 de euro. Totu�i ar fi interesant de aflat c�t a costat presta�ia �apolitic� a lui Marcel Pavel.

Amend� pentru �improviza�ii�

Episodul nu a fost trecut cu vedea de oamenii legii. De�i prejudiciul de gust amar �i sc�rb� pe care l-a creat cu mizeriile sale disonante nu poate fi �r�spl�tit�, Marcel Pavel a fost amendat. Probabil se va decontat �n Kiseleff sau s-a decontat deja pe la nunta lui Borcea din partea primarului independent Oprescu, cel care a politizat excesiv evenimentul inaugur�rii National Arena, �ntruc�t nu l-a invitat nici pe premierul Emil Boc, de�i ultimele tran�e pentru finalizarea construc�iei au venit de la Guvern. Nu de la Prim�rie, acolo unde Oprescu era mai preocupat s� cumpere, �mpreun� cu ALPAB-ul lui Radu Popa, ceasuri stradale de 300.000 de euro bucata. �n urma acestui episod de mare angajament prestat de �maestru� Pavel, acesta s-a ales cu o amend� din partea autorit��ilor. Marcel Pavel a explicat senin c� el a f�cut �improviza�ii� de capul lui �i c� cei de la FRF au acceptat. �Nu putea fi intonat integral imnul. Strofele au fost alese de Federa�ia Rom�n� de Fotbal. Nu arunca�i cu pietre �n munca omului. S-au ales strofele, nu puteau fi toate c�ntate. E o obr�znicie. Mi s-a zis s� c�nt acele dou� strofe. Am ales strofele �mpreun� cu Federa�ia. Acum ori niciodat� s� d�m dovezi la lume/C�-n aste m�ni mai curge un s�nge de roman, apoi am repetat primul refren. Primul refren l-am ales ca s� �i �ndemn�m la lupt�. Dac� spuneam Triumf�tor �n lupte, un nume de Traian!, se interpreta politic. E ca o glum� acum. Dac� c�ntam asta dup� spunea�i de ce a�i c�ntat asta�, a declarat ofuscat Marcel Pavel. Pentru gusturile sale politice probabil ar fi fost mai bun� varianta �Triumf�tor �n lupte, un Crin �i un C�rlan.
Pentru �apogiaturile� sale pe imn, Marcel Pavel, dar �i Federa�ia Rom�n� de Fotbal, au fost amenda�i de c�tre Prefectura Capitalei cu suma de 5.000 de lei pentru intonarea imnului Rom�niei cu alt text dec�t cel oficial. �E o lege foarte clar�, nr. 75 din 1994 �n a c�rei anex� e redat imnul na�ional �i tot �n aceast� anex� se spune c� la manifest�rile sportive imnul se c�nt�, potrivit acestui text de lege, �n varianta prescurtat�, adic� strofele 1,2, 4 �i ultima. �n alt text de lege se prevede foarte clar c� constituie contraven�ie intonarea textului na�ional cu alt text dec�t cel prev�zut de lege. Nu ai voie s� intonezi imnul pe alt� partitur� sau cu alt text, sub nicio o form�, e contraven�ie �i se sanc�ioneaz� cu amend� de la 2.500 la 5000 de lei. Una dintre persoanele care pot constata aceast� contraven�ie fiind prefectul Capitalei. Lu�nd act, asear� fiind prezent la meci, de aceast� contraven�ie, voi emite un act prin care organizatorul �i persoana vinovat�, adic� domnul Marcel Pavel, vor fi sanc�iona�i cu amend� de 5000 de lei pentru �nc�lcarea unui text de lege expres �i, pentru al doilea motiv, pentru c� dac� noi �n �ar� nu respectam valorile na�ionale ce preten�ii s� avem s� fim respecta�i �n competi�iile interna�ionale. V� reamintesc c� drapelul, imnul �i stema sunt simboluri ale statului rom�n, de la respectarea c�rora nu avem voie s� abdic�m, nici moral, nici legal�, a declarat Mihai Cristian At�n�soaie, prefectul Capitalei.

L�utar la V�ntu pe 666 de lei

Prietenia cu prietenii PSD-ului este notorie. Ziarul �Curentul� scris �n urm� cu un an despre banii pe care �i �mp�r�ea Sorin Ovidiu V�ntu c�nt�re�ilor rom�nii. Cum Pavel, �nu face nicio discriminare�, acesta nu a avut nici o re�inere s� fie trecut pe �tatul de plat� al mogulului. Ridicol, acesta a �ncasat �n 2008 de la Realitatea Media, oficina lui V�ntu, suma de 666 de lei. �Nu �tiu ce s� v� spun. Trebuie s� verific. Momentan sunt �n vacan��, declara la fel de f�st�cit ca acum Marcel Pavel pentru �Curentul�. Acesta nu a �performat� �ntotdeauna melodii precum �Frumoasa mea�. La �nceputul anilor �90, Marcel Pavel era doar un simplu interpret de muzic� turceasc�, greceasc� �i manele �n form� incipient� . Pe vremea aceea, Pavel f�cea furori la concursurile de Miss Piranda. Ast�zi, acest personaj abject a ajuns s� ne c�nte �n versiune proprie (a se citit USL -n.r.) imnul Na�ional din care Traian dispare �ntr-un nou� variant� rollerian�. �i �sta nu e un manelist!

de scirba voastra si a lu' traian- presedintele, romanii au inceput sa nu-si mai cinte Imnul ! aici l-ati adus voi cei care pretindeti ca reformati Ro, aducind-o in fapt ,la situatia ei din 89 cind ura impotriva lui ceausescu astepta o scinteie ca sa ia foc !
ati pus Laba voastra hrapareata pe tara ; aplicati metodele comunisto-securiste de supunere a populatiei pe care ati saracit-o voit si profitati de situatia generala, internationala, ptr. a va desavirsi "opera" .....asa a fost posibila si asezarea comunistilor in 46 si extinderea autoritatii lui ceausescu ,pas cu pas ....cu oameni ca voi : oportunisti ,obedienti si lichele !

Dece nu a fost viabil socialismul comunist?

Dece a esuat socialismul in varianta comunista Nu o sa am pretentia de a fi exhaustiv dar exista cauze evidete. Sa le enumeram: DOGMATISMUL Socialismul real comunist pretindea ca are in marxism-leninism o conceptie care poate explica totul,toate fenomenele trecute,prezente si viitoare si in toate domeniile. Culmea a fost carticica lui Mao sau cursul scurt al Istoriei Partidului Comunist(bolsevic) al URSS. De fapt cetatenilor nici nu li se servea marxismul autentic ci un surogat agreat de stalin sau mao. Dar o teorie nu poate fi vesnica si ea mereu se adapteaza realitatii.Ori marxism-leninismul nu se discuta ci se APLICA in viziunea conducerii monarhice adoptate de comunism(secretarul general era practic pe viata si daca se putea continua fiul sau-vezi Coreea de nord sau ceea ce vroia ceausescu cu fiul sau) Acest dogmatism a fost nimicitor pentru socialism care treptat s-a desprins de evolutia istoriei stiintelor,a practicilor moderne. Exemple: GENETICA era o stiinta burgheza inventata de 2 calugari(Morgan si mendel) iar Cibernetica o stiinta capitalista facuta pentru a exploata clasa muncitoare.Dupa multi ani de ramanere in urma treptat,ca mare favoare au acceptat aceste stiinte,in timp ce lumea capitalºista evoluase mult. Tehnologia industrializarii lui Ceausescu prin achizitionare de tehnica depasita din Occident gratie conceptiei ca tehnologia moderna desfiintaza clasa muncitoare a dus la falimentul economic NOMENCLATURA Desi se folosea cuvantul tovaras si democratie grupul conducator era format dintr-o casta inchisa de conducatori pe viata care locuiau in vile si palate,se aprovizionau preferential in timp ce omul simplu murea de foame Nu ma voi mai extinde acum dar toate acestea au dus la pierderea contactului cu realitatea,decadere economica,lipsa de atractie pentru socialism mai ales la noile generatii. Ambitia de a conduce un partid unic,obsesia de a nu pierde puterea a dus la crearea organelor represive de tip Securitate,NKVD etc.pentru asa zisa fericire care o vedeau in viitor sacrificau milioane de oameni,ii ucideau,ii varau in lagare de concentrare.Statul socialist zis,devenise o organizatie criminala,organiza crima chiar si prin spitalele de psihiatrie. Omul asa zis liber era filat,avea dosar,propaganda era unica si obsesiva,plictisitoare si unde inceta efectele ei intra securitatea. Daca este nevoie vom reveni

Dl.Nastase s-a jucat cu fluerashul

Prezenta dlui Nastase in politica romaneasca si mai ales ultima sa ascensiune ne dovedeste ,sau mai bine spus ne arata cine suntem.

Ciubucul,bacsisul,furtul mic si mare sunt demult caracteristici nationale si emigrantii nostri duc faima Romaniei departe.

Cine s-a gandit vreodata ca Nastase sau alt demnitar roman nu va fura,nu va fi corupt si ca niciodata nu va pati ceva inseamna ca se leagana in iluzii.

Cine mai cunoaste un caz de demnitat inchis(de la exceptia Bivolaru),un demnitar cercetat la procuratura,un rapt public din care demnitarul sa-si dea cel putin demisia.
Nu cred ca se va intampla in urmatorii 50 de ani.

Un medic pediatru avea ca prima intrebare cand consulta un adolescent:spune draguta,cand erai mic te jucai cu fluerashul?

Dl.Nastase se joaca demult cu fluerasul fara frica in politica romaneasca si din acest joc a aparut averi,a aparut matusa Tamara.
Si de nimeni nu are a se teme.
Traim doar in Dulcea si aSuperba Romanie.

Doamne,si a fost totusi un pericol,Doamna MACOVEI.Au ras-o.
Acum sa ascultam apelul lui Iliescu,Nastase si Tariceanu:SA IZOLAM PD-L SI PE BASESCU.

De la: gabigabi, la data 2011-09-07 16:26:59asa baieti, lucrati voi cu spor, nu ca amarastenii aia doi de la USL !
asa de bine ne-ati lucrat, incit mai marilor federatiei de fotbal le-a fost frica aseara de'o mare huiduiala si au ocolit versul "ala"din Imnul National....nu stiti care ? oau ala de care s-a folosit madam udrea intr-un discurs insultator ...ala cu suntem urmasii lui Traian...traian basescu !

De asa este in romania / tara cind fiind ministru poti sa iti tragi zeciuieli si comisioane .sa faci avere uriasa ........................ cind ai ajuns la butoane esti deja de dreapta////// si mai te crezi si reformator/ /
de unde dracu bani la buget/ pe cine mai belim? sigur pe cei ce au muncit cinstit ca este guvernare de dreapta/ ce faci domnule cu derbedei ce au averi imense si nu platesc nimic la banutul tarii ? ce faci cu medicii? cu profesorii cu politia ?????? duca-se invirtindu se / eu dansez cu romii / daca se poate cu diaspora franceza /


HALAL DREAPTA / HALAL CONDUCATOR /

PROBLEME. Liderii locali ai social-liberalilor se ceart� departe de ochii Bucure�tiului

Harta politic� a conflictelor care macin� USL din interior
8 Septembrie 2011

de CLAUDIU PADUREAN, ADI RUS

Dincolo de declara�iile optimiste ale liderilor de la centru, �n unele jude�e luna de miere dintre PSD, PNL �i PC s-a terminat cu mult �nainte de termen. Exist� �ns� �i filiale �n care tensiunile dintre reprezentan�ii celor trei forma�iuni r�m�n �nc� sub pre�, dar ar putea s� r�bufneasc� oric�nd.

Un indiciu gr�itor c� apele nu sunt deloc lini�tite a venit zilele trecute chiar dinspre copre�edin�ii Uniunii, Crin Antonescu �i Victor Ponta, care au anun�at c� se vor deplasa �n teritoriu pentru a aplana personal conflictele din filiale.
Maramure�ul este un exemplu �n acest sens. Recent, USL a ob�inut dou� victorii importante. Este vorba de c�tigarea alegerilor pentru Prim�ria Baia Mare, unde USL a mers pe m�na �independentului" C�t�lin Chereche�, care a trecut deopotriv� prin PSD �i prin PNL �i care a fost la un pas de a deveni candidatul PDL, precum �i de c�tigarea alegerilor parlamentare par�iale. �n acestea, USL a c�tigat mandatul de deputat r�mas liber dup� ce C�t�lin Chereche� a devenit primar. �ns�, dup� alegeri, C�t�lin Chereche� a �nceput s� se distan�eze tot mai mult de sus�in�torii s�i. Dup� ce fostul primar PNL din Baia Mare, Cristian Anghel, demis dup� ce a fost condamnat pentru fapte de corup�ie, i-a fost �ef de campanie lui C�t�lin Chereche�, acum, la doar c�teva luni distan��, noul edil le-a transmis liberalilor maramure�eni c� Anghel nu ar mai trebui s� se numere printre membrii PNL. Declara�iile sale au st�rnit furia liberalilor. Unii �l calific� pe C�t�lin Chereche� drept �tr�d�tor".
�i �n Ia�i, situa�ia r�m�ne una exploziv�, dup� ce candidatul PC la Prim�ria Ia�iului, Tudor Ciuhodaru, a decis s� fie adversarul lui Gheorghe Nichita, actualul primar al ora�ului. Nichita, nemul�umit de acest lucru, le-a recomandat conservatorilor s� candideze pe liste diferite nu doar �n Ia�i, ci �n �ntreaga �ar�. �Dac� PC vrea s� candideze separat, atunci s� candideze separat, dar nu numai la Ia�i, ci �i �n rest. USL func�ioneaz� la Ia�i �i �nseamn� dou� forma�iuni, PSD �i ACD. Dac� PC vrea la Ia�i separat, e treaba ACD", a declarat Gheorghe Nichita, �n opinia c�ruia aliatul principal al PSD-ului la Ia�i este PNL, nu PC. Nici la Buz�u lucrurile nu sunt prea relaxate �n USL, deoarece membrul PNL Cristian B�giu a fost desemnat candidatul alian�ei la pre�edin�ia Consiliului Jude�ean.
PSD-i�tii din Buz�u, �n frunte cu pre�edintele Constantin Bo�codeal�, nici nu se g�ndesc s� permit� acest lucru. De altfel, inamic cunoscut al actualului pre�edinte al Consiliului Jude�ean Buz�u, PSD-istul Victor Mocanu, Bo�codeal� a ajuns cel mai aprig sus�in�tor al acestuia. �Am avut o �nt�lnire cu primarii PSD din Buz�u �i cu consilierii jude�eni �i, ca urmare, PSD Buz�u �l sus�ine la func�ia de pre�edinte al Consiliului Jude�ean Buz�u pe actualul pre�edinte, Victor Mocanu. Cred c� s-a f�cut o gre�eal� �i le solicit conduc�torilor USL s� revin� asupra deciziei de la Buz�u", a declarat liderul PSD Buz�u.
La Gala�i, cel pu�in deocamdat�, lucrurile par mai lini�tite. Actualul pre�edinte al campioanei Rom�niei la fotbal, O�elul Gala�i, Marius Stan, va fi candidatul USL la Prim�ria Gala�iului din partea PNL, partid care ar fi vrut s� aib� un candidat �i la Consiliul Jude�ean. �n schimb, social-democra�ii s-au v�zut da�i la o parte din cursa pentru prim�rie �i sunt nevoi�i s� accepte doar candidatura la pre�edin�ia Consiliului Jude�ean, care se pare c� va veni din partea doctorului Nicolae Bacalba�a, ajuns celebru pentru declara�iile date jurnali�tilor cu privire la situa�ia pacien�ilor s�i.

VOCATIA TRADARII
�n Occident exista un tip de negustor,bun pentru toate (comisul-voiajorul), care duce �n valiza lui tot ceea ce se poate vinde unor naivi;la noi similarul acestuia nu exista,in schimb a aparut un fel de negustor-renegatul.
Acesta vinde clasa lui sociala,familia lui si,este gata a-si vinde si tara,numai daca ar gasi un cumparator.

In politica a aparut politicianul tradator si demagog,pe a carui cuvant nu te poti baza si care este gata sa tradeze in ori ce moment pe care il considera favorabil de a obtine un avantaj.

Nu o sa numesc partidul,care este unul de mare prestigiu si vine din istroria tarii noastre.
O sa-l numesc insa pe dl.Tariceanu un individ cu mari carente in profesie,familie si acuma in politica celui mai titrat partid din Romania si dece nu prin acapararea celei mai importante functii politice.

De multe ori Dl.Basescu si PD-L au aratat ca alianta cu partidul acestui demagog, acesta a mimat o alianta(DA),a obtinut postul de premier si de lider de partid pentru ca apoi sa tradeze atat pe dl.Stolojan(cel care l-a facut presedinte de partid,cat si pe dl.Basescu(cel care l-a facut Premier).

Dar tradarea nu s-a oprit aici.Desi semnatar al unei aliante,Tariceanu da afara de la guvernare partidul cu care a castigat alegerile(fostul PD) fara sa clipeasca.

Bine se va spune.Asa este in politica.Era in interesul partidului sau.

Aflam acuma ca si PSD s-a ars cu tradarea dlui Tariceanu.

Face si semneaza o intelegere prin care se obliga a sustine la Guvernare PSD-ul, dar in ultima clipa tradeaza.Face o intelegere ca, chiar in seara anuntarii rezultatelor votului,se va declara aliat al PSD pentru guvernare si iar uita.

Ba mai mult a obtinut din partea PSD o lege electorala care l-a facut sa castige 18%(40 deputati luati gratie inechitatii legii) iar el acuma cere cu nonsalanta PSD si PDL(stiti nu conteaza cine) sa fie facut premier.

O asemenea impertinenta sau obraznicie nu s-a mai intamplat pana acuma nici pe malurile Dambovitei.

Nu cred ca merita un spatiu mai mare acest demagog politic care are vocatia tradarii in codul sau genetic.
Pentru liberali cred ca va fi tot atat de greu a-l da jos cum a fost si cu Ceausescu,el luandu-si toate asigurarile ca nu va misca cineva in partid:s-a aliat cu o junta similara pe care o recompenseaza cu posturi,a dat afara pe oricine a avut o atitudine contrara fata de atitudinea sa,a transformat partidul intr-in for totalitar.
Adica,ce credeti.Vine ca Premier in alianta cu PD-L iar dupa 6 luni da fara iar PD-L de la guvernare cum a mai facut-o.
Dar nu poti minti pe toti tot timpul,asa ca eu cred ca cei din PD-L nu o sa mai greseasca odata.

Atitudinea si comportamentul dlui Tariceanu a devenit proverbiala si va fi retinuta de istoria politica ca si cea a celebrului personaj,Bula.

Ziua care a schimbat destinul Rom�niei
9 Septembrie 2011
Ziua care a schimbat destinul Rom�niei

Zeci de ani, chiar �i cei mai prooccidentali dintre rom�ni au tr�it cu convingerea c� o bun� parte din tragedia ��rii noastre are la origine decizia marilor democra�ii de a ne abandona �n bra�ele ru�ilor.

Argumentele care sugerau c� Vestul nu a avut practic de ales, c� la �ncheierea celei mai s�ngeroase confrunt�ri militare din istorie, nu mai avea nici resursele materiale, nici cele umane, pentru a �ncepe un nou r�zboi cu Uniunea Sovietic� pentru eliberarea Europei de Est nu au avut niciodat� mare trecere pe aici. Mult mai r�sp�ndit a fost sentimentul c� am fost condamna�i la comunism de cinismul sau, concesia maxim�, de pragmatismul liderilor care au �mp�r�it lumea la Yalta.

Pozi�ia pre�edintelui american Franklin D. Roosvelt nu a fost perceput� ca neputincioas�. Cu doar trei ani �n urm�, Roosvelt �i d�dea ambasadorului s�u la Moscova, care �l avertiza c� "rev�rsarea de amoeba ro�ie" va inunda toat� Europa, un r�spuns �ocant: "Instinctul �mi spune c� Stalin nu poate fi un astfel de om...cred c� i-am dat tot ce era cu putiin�� s�-i dau �i nu i-am cerut nimic �n schimb, nobless oblige, nu va �ncerca s� anexeze nimic �i va lucra �mpreun� cu mine pentru o lume a democra�iei �i p�cii."

La Bucure�ti, �n acea vreme, nimeni nu �i imagina c� pre�edintele SUA poate fi chiar at�t de naiv, c� nu �tie de milioanele de victime ale terorii staliniste �i de planurile demente ale lui Iosif Visarionovici. �n�elegerea dintre Roosevelt, Stalin �i Churchill a fost echivalat� cu o condamnare dictat� cu s�nge rece, �n deplin� cuno�tin�� de cauz�.

Sentimentul c� excluderea noastr� din r�ndul na�iunilor libere a fost definitiv� �i irevocabil� a disp�rut doar �n decembrie 1989. �ns� doar pentru c�teva s�pt�m�ni. S-a re�ntors iute, cu �i mai mult� for��, c�nd am realizat c� tot ce am c�tigat cu pre�ul a c�teva mii de vie�i era o curte de pu�c�rie ceva mai mare �i uniforme noi pentru ni�te gardieni sc�pa�i peste noapte de pu�inele inhibi�ii pe care le aveau. Ferestrele au continuat s� dea spre acela�i punct cardinal ca �i �nainte.

�n primii ani dup� 1990 am privit cum se alege praful de marea speran�� n�scut� pe 22 decembrie - acapararea puterii de c�tre FSN, demonizarea �i infiltrarea cu securi�ti a partidelor istorice, mineriadele, jefuirea �i confiscarea �ntreprinderilor de stat camuflate sub un nobil �i eroic comandament na�ional, "nu ne vindem �ara", decretarea tacit� a corup�iei ca politic� oficial� de stat - f�r� confortul iluziei c� asist�m, de fapt, la ultimele zv�rcoliri ale unui SISTEM dement, care nu a ezitat niciodat� s� sacrifice cet��enii pentru himerele sau poftele conduc�torilor s�i.

�ntocmai ca �i �n Belarus sau Coreea de Nord, ca �i �n Rom�nia lui Ceau�escu, pe care tocmai o l�sasem �n urm�, foarte mul�i am crezut c� asta e totul. C� mai multe ore de televiziune, revistele porno, dreptul de a �njura noua putere �i acela de a lucra nu la stat, ci pentru un securist, reprezint� maximum de dezvoltare, democra�ie �i libertate permis �n noua etap� deschis� de "revolu�ie". �n care vom r�m�ne captivi, ca �i bunicii no�tri, p�n� la sf�r�itul vie�ii.

Absen�a unui proiect concret �i cuprinz�tor de "recuperare" similar celui care deja extr�gea Polonia, Ungaria �i Cehia din ruinele fostului bloc sovietic a rede�teptat amintirea tr�d�rii din 1945 �i a cimentat convingerea c� pentru noi consecin�ele marii expulz�ri din leag�nul civiliza�iei �nc� nu s-au �ncheiat. "Au decis deja s� fixeze "cordonul sanitar" la grani�a cu Ungaria, vom r�m�ne �n continuare �n afara lui, �n no-man's-landul de la periferia Europei, �n zona tampon dintre Vest �i Est, �nc� mult� vreme de acum �nainte, zeci, poate chiar sute de ani," spunea prin 1995 un economist care realizase �nc� de pe vremea c�nd lucra la Institutul de Economie Mondial� c� pentru a �n�elege Occidentul nu e nevoie s� �l �mp�nze�ti cu spioni, ci doar s� �i cite�ti cu aten�ie ziarele �i revistele.

Un an mai t�rziu, �n seara victoriei lui Emil Constantinescu, c�nd p�rea c� teoria "cordonului sanitar" care ne va �ine departe de lumea civilizat� al�i zeci de ani a fost r�sturnat�, acela�i economist z�mbea condescedent. "Rom�nia este la un pas de faliment. Comuni�tilor le convine de minune ca asta s� nu se �nt�mple �n mandatul lor, dar s� le ofere pretextul perfect pentru alegeri anticipate, dup� care s� se �ntoarc� la putere peste c�teva luni, tot ca s� ne "salveze", ca �i �n 1989".

Doar vorbele sale ofereau �n acele zile o cheie pentru a �n�elege declara�iile publice ale lui Virgil M�gureanu �i a multor al�i p�pu�ari ai anilor '90, care, brusc, p�reau c� au schimbat taberele: "E nevoie de schimbare!". C�t de mult credeau ei �n schimbare s-a v�zut de�ndat� ce pericolul intr�rii �n incapacitate de plat� a trecut.

Fa�a adev�rat� a SISTEMULUI, orientarea sa strategic� �i de suflet, s-au ar�tat, din nou, �n toat� splendoarea lor, �n timpul mineriadei din 1999 �i al bombardamentelor NATO din Kosovo �i Serbia. Politicienii PDSR-ului �i ai PRM-ului f�ceau pelerinaj la Antena 1 pentru a ne convinge c� hoarda sc�pat� de sub control a lui Miron Cozma �i exercit�, de fapt, un drept sindical, iar NATO este o for�� imperialist� care calc� brutal �n picioare dreptul regimului Milo�evici de a m�celari "na�iunile conlocuitoare" �n numele integrit��ii Iugoslaviei.

Atotputernicia SISTEMULUI, monopolul pe care �l de�inea asupra puterii din Rom�nia, fragilitatea tuturor alternativelor politice, au devenit �i mai vizibile �n 2000. Emil Constantinescu a refuzat s� mai candideze a doua oar�, iar Mugur Is�rescu �i Theodor Stolojan au ob�inut, fiecare, sub jum�tate din num�rul de voturi pe care l-a luat Corneliu Vadim Tudor. Nici dac� �i-ar fi cumulat procentele, Is�rescu �i Stolojan nu s-ar fi situat deasupra liderului PRM, care promitea execu�ii publice pe stadion pentru adversarii politici, �i nu ar fi intrat �n turul doi, �mpotriva lui Ion Iliescu. Alegerile din 10 decembrie 2000, �n urma c�rora politrucul comunist s-a re�nsc�unat triumf�tor �n fruntea statului rom�n, au fost poate cel mai trist moment din 1945 �ncoace. Privind r�njetul de satisfac�ie al lui Ion Iliescu �i fe�ele puhave ale discipolilor s�i, care savurau deja osp��ul ce avea s� vin�, milioane de rom�ni au sim�it atunci c� �ara asta nu mai are, �ntr-adev�r, nici o speran��. �i c� doar un miracol ne mai poate salva.

Iar el s-a produs. Dar nu un miracol, ci un cataclism. Exact 275 de zile mai t�rziu. Pe 11 septembrie 2001. �n modul cel mai paradoxal �i trist cu putin��, drama unui alt popor s-a dovedit a fi o �ans� salvatoare pentru noi.

Tragedia care a lovit Statele Unite ale Americii a schimbat total configura�ia geopolitic� a lumii �i a oferit Rom�niei ocazia de a intra pe o nou� traiectorie. A�a cum calculele pragmatice de la finalul celui de-al doilea r�zboi mondial au determinat Statele Unite �i Marea Britanie s� cedeze Europa de Est Uniunii Sovietice, deciziile strategice impuse de �nceperea r�zboiului antiterorist au dus la scoaterea Rom�niei din sfera de influen�� �n care fusese plasat� cu 55 de ani �n urm� �i includerea ei �n sistemul de alian�e menit s� protejeze civiliza�ia occidental�. Nici �n 1945, nici �n 2001, nu a fost nimic "personal" �n schimbarea atitudinii Vestului fa�� de noi. �n ambele situa�ii a fost vorba doar de "business". De cel mai important "business" din c�te exist�. Cel al supravie�uirii �i al suprema�iei.

Impactul acestei schimb�ri de paradigm� geopolitic� asupra rela�iilor dintre Rom�nia �i Occident este de natura eviden�ei. C�t de mult evoluasem �n 2002 fa�� de 2001? Era statul rom�n mai pu�in corupt? Se consolidase semnificativ democra�ia noastr�? Aveam, �n sf�r�it, o justi�ie independent�? Era mediul economic cu adev�rat concuren�ial, �nc�t companiile str�ine s� se lupte de la egal la egal cu firmele privilegiate de aici? Citi�i rapoartele Comisiei Europene �i ale altor institu�ii interna�ionale de la acea vreme �i o s� vede�i c� la multe capitole am mers din r�u �n mai r�u.

Cu toate acestea, obiec�iile care st�teau �n calea ader�rii la NATO �nainte de 11 septembrie 2001 au devenit irelevante �n scurt timp. Un an mai t�rziu, cu ocazia summitului de la Praga, Rom�nia a fost invitat� oficial s� fac� parte din cea mai puternic� alian�� militar� a lumii. NATO nu este, �ns�, doar o uniune de armate a�a cum nici spa�iul Schengen nu este doar un spa�iu vamal sau frontalier. �ntocmai cum ast�zi nu suntem primi�i �n Schengen de�i �ndeplinim criteriile tehnice, nici �n NATO nu am fi intrat doar pe considerente militare. Interesele politice, dar mai ales cele strategice sunt cele prioritare.

Iar ele au fost rearanjate radical dup� atacurile teroriste asupra Americii. Acela a fost momentul �n care viitorul Rom�niei a fost cuplat la cel al spa�iului euro-atlantic. Schimb�rile pe care le sim�im de zece ani �ncoace la tot pasul, chiar dac� ni se par lente �i insuficiente, se datoreaz� �i acestei �ntors�turi de destin. Ar fi fost posibil� surprinz�toarea schimbare politic� din decembrie 2004, dac� Rom�nia ar mai fi fost privit� ca un ghetou �n care Iliescu �i ai lui pot face ce vor pentru c� oricum nu intereseaz� pe nimeni? Greu de crezut.

Chiar dac� nu sunt vizibile tot timpul, chiar dac� uneori nu sunt suficient de intense sau bine direc�ionate, chiar dac� nu �ntotdeauna �i ating obiectivele, presiunile pe care familia interna�ional� �n care am (re)intrat le face asupra elitei politice �i administrative de la Bucure�ti pentru a renun�a la obiceiuri proaste �i l�comie nu au r�mas f�r� efect. Fie c� a fost vorba de marginalizarea unor personaje nefaste, precum Adrian N�stase, fie de �ncurajarea unor �efi de institu�ii sau politicieni care �i fac treaba, precum Dacian Ciolo�, �nainte de a deveni comisar european, Daniel Morar sau Monica Macovei, fie de presiunea constant� pus� pe probleme vitale, cum ar fi independen�a justi�iei, sprijinul partenerilor europeni �i americani se simte.

Evident, nimeni �n afar� de noi, oric�t de bine inten�ionat, nu poate reconstrui �n profunzime aceast� �ar�. Nimeni altcineva nu dore�te �i nu poate face, de la distan��, treaba care ne revine nou�, milioanelor de rom�ni, zi de zi. Sprijinul maxim pe care �l putem a�tepta �n acest tip de parteneriat are trei componente: protec�ie �n cazul unei agresiuni externe, bani �i asisten�� pentru proiectele de dezvoltare �i, poate cea mai important�, interven�ie discret� dar ferm� pentru a limita r�ul pe care ni-l putem face singuri, prin decizii sinuciga�e. Nici una �ns� nu ne scute�te de partea noastr� de responsabilitate �n ceea prive�te momentul �n care vom reu�i s� dep�im stadiul de asista�i. Vom putea deveni parteneri pe picior de egalitate �n cinci ani, �n o sut� de ani, sau niciodat�. Deocamdat�, vestea bun� este c� de�i �n continuare gre�im pasul, urechea noastr� prinde din ce �n ce mai u�or caden�a lumii civilizate.

�i putem spune c� am fost noroco�i. Dac� pr�bu�irea sistemului financiar piramidal creat �n America s-ar fi produs cu opt ani mai devreme, dac� Europa ar fi traversat cinci ani mai devreme turbulen�ele care o zg�l��ie acum, ar mai fi dictat acelea�i priorit��i? Dac� teama de a nu cheltui prea mult pe alian�e �i opera�iuni militare, sau pe extinderea european� ar fi fost dominante, am mai fi fost accepta�i �n cele dou� cluburi?

11 septembrie 2001 ar trebui s� ne reaminteasc� permanent c�t de fragil este cursul istoriei, c�t de u�or poate �ncepe un r�zboi cu consecin�e devastatoare �i c�t de important este s� nu pierdem nici o clip� pentru a ne �nt�ri democra�ia �i economia. �n aceast� zi, ar trebui s� ne �ntreb�m dac� profit�m de fereastra de oportunitate care ni s-a ivit pe nea�teptate, dup� zeci de ani traumatizan�i de rela�ie for�at� cu o ideologie cu care nu aveam nimic �n comun �i de coabitare cu un SISTEM care a sabotat constant at�t interesele majorit��ii c�t �i cele na�ionale.

Valorific�m �ndeajuns momentul de lini�te pe care ni-l ofer� apartenen�a la o alian�� de securitate solid� �i �ansa de a avea parteneri care s� nu ne cear� nimic altceva dec�t s� ac�ion�m �n propriul nostru interes? Facem suficient pentru a ne consolida �ara astfel �nc�t niciodat� s� nu mai depindem �n mod vital de calculele pragmatice sau cinice ale altora?

cu cele o suta si ceva de mii de miliarde si cu imprumutarea in continuare, minut cu minut , de zeci,sute de euro, "independenta" noastra devine doar o iluzie ce se risipeste-n vint ! suntem VINDUTI si nimic nu ne mai apartine , iar Rosia Montana si cu lobby pe care-l face prezidentele ...GRATIS oare ? este dovada ca politica de partid si de stat al lui Bas si PD este de aservirea tarii si nu de independenta ei !
tradare, tradare, dar s-o stim si noi !

De la: gabigabi, la data 2011-09-10 08:07:39cu cele o suta si ceva de mii de miliarde si cu imprumutarea in continuare, minut cu minut , de zeci,sute de euro, "independenta" noastra devine doar o iluzie ce se risipeste-n vint ! suntem VINDUTI si nimic nu ne mai apartine , iar Rosia Montana si cu lobby pe care-l face prezidentele ...GRATIS oare ? este dovada ca politica de partid si de stat al lui Bas si PD este de aservirea tarii si nu de independenta ei !
tradare, tradare, dar s-o stim si noi !

Tanti gaby,
O sa va spun ca raspuns ceva din istoria caducului dv.Partid.

Bordelul USL
Se spune ca pe timpul cand dl.Iliescu era mare prim secretar s-a pus problema,cand inca existau,sa rentabilizeze bordelul din Iasi care mereu avea pierderi.
Sedinta convocata a fost furtunoasa,a plouat cu critici si autocritici.
Dar in final dl.Iliescu a cerut sa se voteze planul de masuri si sa se faca propuneri.pana la urma tot el a propus si masurile:sa fie schimbate paturile.
Cam asa vad eu galceava de dupa alegerile partiale din neamt intre PSD si socialistii liberali ca si in propriile lor partide caduce.
Sa nu va atingeti de dame dragi socialisti ai lui Iliescu si Crin.
Schimbati paturile!

PNL:ADIO SI N-AM CUVINTE
Se spune ca vulpea cand nu ajunge la struguri spune ca sunt acri.
Situatia se aseamana teribil de mult cu drama actualei conduceri a
PNL.
Dupa ce au refuzat alegerile anticipate in care alianta DA s-ar fi
consolidat iar acuma dreapta ar castiga la sigur alegerile,actiune
clar impusa de dl.Tariceanu, crezand in nemurire, grupul de lideri
actuali ai PNL ,cu o aroganta de neinteles au inceput a debita tirade
privind superioritatea liberala,si cu o aroganta demna de incepatori
in politica ,a inceput a se comporta in tara ca pe mosia
lor,impartind, sau facandu-se ca nu vede ca clientela politica a varat
mana pana la cot in bugetul statului
In schimb clameaza minciuni numai de ei crezute privind Presedintele
si lipsa de ideologie a PD-L. De fapt gruparea PDL petroliberala nu
are ideologie,pentru ca liberalismul lor este unul
oligarhic,totalment e diferit de traditia Bratenilor.

Mai mult,pe cand claca la ministerul sanatatii Dl.Cinteza,membru al
conducerii PNL(din pacate azi trecut la PD-L) s-a vazut in postura de
ideolog emitand o teorie pe care noi am numit-o cintezism,in care
vorbea de liberal in termenii in care comunistii vorbeau de omul nou.
Cintezismul pornea de la invincibilitatea liberala luand in deriziune
masa de votanti,teoria sa politica fiind in esenta un fel de
darwinism social specific extremismului de dreapta, in care populatia
romana era impãrtita hegelian in stapani si sclavi. Practica
cintezismului a fost atat de dazastruoasa (morti la cozile de
medicamente, iesiri in strada a
epilepticilor, cancerosilor, diabeticilor) incat cu toata prietenia si
legaturile de afaceri cinteza a trebuit sa fie demis de la ministerul
sanatatii.
Totusi,prin excesele sale Cinteza a aratat in ce maniera sunt dispusi
oligarhii liberali sa conduca feuda,Romania,

In prezent liberalii simt ca se apropie ignatul,se apropie ziua in
care judecata electoratului va cadea ca o ghilotina.

Reactia lor devine iar nelogica ghilotinand pe toti criticii din
partid (care chiar mai voteaza in parlament invers decat vrea
Tariceanu) si declarand,asa cum facea si PNTCD ca dupa fiecare perla
de acest fel,partidul iese mai puternic.

In alta directie,conducerea liberala a inceput sa caute-dusmanii de
clasa-in cazul de fata dl.Presedinte Basescu si PD-L.Sunt
inventate,ca si in procesele din anii 50 tradari,intentii de a
colabora cu PRM sau PSD (desi ochii lor lacomi privesc spre aceste
partide).
Mai mult fata de presedinte,primul om in stat si,care a fost ales de
peste 50% din electorat,persoane numite-vocale- in realitate cu putin
caracter,au declansat insulte si calomnii care nu sunt mai prejos de
atmosfera de la ziarul Tricolorul.
In loc sa respecte institutia prezidentiala, sa respecte pe cel ce i-a
adus la guvernare,cintezism ul liberal se lanseaza in
insulte,scenarii, asa cum am spus demne de procesele comuniste din
anii 50.
Nu stiu ce se mai poate face acum.Falia creata a ajuns foarte
departe. Fara rusine,muscand mana care i-a pus la putere dl.Tariceanu
a sustinut fara jena demiterea dlui presedinte si exclude din guvern
PD,dar nu uita sa se laude cu realizarile din primii 2 ani de
guvernare,adica tocmai atunci cand performanta PD la guvernare le era
superioara.
Daca ar mai avea putina demnitate PNL actual ar demisiona si,s-ar
alia cu cine vor(exemplu partidul lui Felix).
Ultima luna de guvernare a facut ca grupul Tariceanu sa-si dea arama
pe fata.S-a vazut ca este un grup care ofera loialilor castiguri care
sfideaza bunul simt,in timp ce pentru sistemul educational nu are
bani,insulta pe profesori,cica nu au bani dar cumpara masini cu
dotare cat un apartament.

Toata vanzoleala de sfarsit de tiranie se duce pentru a-si plasa
oamenii in posturi din care sa aiba o renta cat mai mare
(ex.vicepresedinta nou aleasa a Curtii de conturi).
Legi,ordonante de urgenta ies ca din mitralera,o noua companie de
electricitate ocupata,bineinteles de liberali ,in timp ce PSD
saliveaza.

Bataia de joc cu pensiile de 3-10 lei nu-i rusineaza,desi in aceasta
situatie ar fi cateva sute de mii de persoane.
Totul pentru PNL,pentru punga lor.
Vand orice,partid, cinste,onoare numai sa le mai dea Hrebenciuc ceva
putere dupa alegeri.

Eu prevad,in actualele conditii un dezastru electoral pentru
Tariceanu.

Echipa Jicman(Shadow) sa inceapa cu insultele,asa cum ii invata
partidul.Nu veti mai fi luati in seama

Ce este brainstorming-ul?

Brainstorming-ul este o tehnic� de grup care ajut� la generarea de idei �i la stimularea g�ndirii creative. Brainstoming-ul este folositor atunci c�nd se dore�te evitarea tiparelor vechi de g�ndire, pentru a dezvolta noi moduri de a privi lucrurile.
�n publicitatea, brainstorming-ul este pasul preliminar al g�sirii unui concept creativ. Atunci c�nd toat� echipa creativ� este familiarizat� cu brief-ul de, se organizeaz� o �nt�lnire cu scopul de a genera liber idei creative pentru g�sirea unui concept. Realizat �n echip�, brainstorming-ul este o cale u�oar� de a aduce, �ntr-un singur loc, experien�a tuturor membrilor, ceea ce duce la �nmul�irea ideilor explorate.
In calitatea sa de tehnica manageriala, brainstormingul are o vechime considerabila, fiind imaginat si utilizat in cursul anilor '30 de Alex Oborn, care lucra intr-o agentie publicitara din New York.
Cu trecerea anilor, termenele s-a mai demonetizat, ajungand sa defineasca un grup de persoane care stau in jurul unei mese si emit tot felul de idei.
Av�nd la baz� budismul Zen, este sinteza �ntre cultura intelectual� a Indiei, spiritul
pragmatic al Chinei și sensibilitatea emo�ional-sentimental� a Japoniei, metoda faciliteaz�
transmiterea de la un participant la altul a ilumin�rii ideatice asociativ-combinatorie �i, prin aceasta, realizarea unei �reac�ii creative �n lan��.
Metoda brainstorming este o activitate complexa, menita sa produca idei noi. Ca urmare a nevoii de a suspenda orice rationament se accepta chiar din cele mai neverosimile sugestii, sedintele de brainstorming sunt aproape incontrolabile. Brainstormingul poate fi definit ca o modalitate de a obtine, intr-un rastimp scurt, un numar mare de idei de la un grup de oameni.
Definitia se axeaza pe trei elemente:
- un numar mare de idei
- un grup de oameni
- un rastimp scurt.
Brainstorming-ul este caracterizat de mai multe variabile, printre care: o atmosfer� relaxant�, libertatea exprim�rii ideilor, jocul creativ. Brainstorming-ul, a�a cum o spune �i numele, trebuie s� fie o furtun� de idei, un efort colectiv pentru g�sirea celei mai bune abord�ri.





Brainstorming-ul sau: �evaluarea am�nat�, �furtuna de creiere�, �cascada ideilor�:

� metod� interactiv� de dezvoltare de idei noi ce rezult� din discu�iile purtate �ntre mai
mul�i participan�i;
� fiecare participant vine cu o mul�ime de sugestii;
� rezultatul acestor discu�ii se soldeaz� cu alegerea celei mai bune solu�ii de rezolvare a
situa�iei dezb�tute;
� atmosfer� lipsit� de critic�, neinhibatoare, rezultat al am�n�rii momentului evalu�rii:
� brainstorming-ul se desf�oar� �n cadrul unei reuniuni de durata a 30�45 minute;
� grupul - 3 p�nǎ la 10 membri, de preferin�� eterogen din punct de vedere al preg�tirii �i
al specializǎrilor, sub coordonarea unui moderator � lider;
� rolul liderului - de animator, de mediator, de a asigura �productivitatea� emiterii de idei,
de a scoate grupul din momentele de �stagnare�.



Metoda Brainstorming cuprinde dou� momente:
� unul de producere a ideilor;
� momentul evalu�rii acestora - faza aprecierilor critice; participa liderul �mpreunǎ cu
responsabilul de proiect (dacǎ acesta nu este �i lider).

O sedinta de brainstorming bine condusa genereaza sute de sugestii si solutii - de la unele cu adevarat extraordinare la cele absolut nebunesti, stupide ori inutile.
Numarul optim de participanti la o sedinta este de aproximativ doisprezece; astfel, fiecare isi poate aduce contributia la recolta de idei. Dimensiunile grupului nu trebuie sa depaseasca insa douazeci de persoane, in caz contrar, fluxul ideatic este atat de abundent incat unii participanti nu mai prind ocazia sa strecoare si ei "o vorba". Dupa o vreme exasperati, renunta, ratand prilejul de a-si aduce contributia la desfasurarea sedintei.
Pe de alta parte, numarul minim de persoane trebuie sa se situeze in jur de sase, inclusiv liderul. Intr-un grup mai mic exista riscul de a se instaura o atmosfera de hiper-politete si de curtoazie, fiecare membru invitandu-i pe ceilalti sa-si expuna opiniile. De asemenea, intr-o formatie restransa, spontaneitatea, rasul si libertatea de gandire sunt mai greu de instaurat.
Numerosi manageri sustin ca nu au suficienta vreme pentru a organiza o sedinta de brainsorming; la urma urmei, ei au de luat decizii.




Avantajele brainstorming-ului

1. Metod� de lucru �n echip�:

- punerea �n comun a experien�ei �i viziunii fiec�rui participant;

- abordare multifa�etat� a problemei prin contribu�ia fiec�rui membru;

- o multitudine de idei rezultate din efortul colectiv al echipei, idei care nu ar fi putut fi generate de un singur membru;

2. Evadare din g�ndirea cli�eic�:

- fiecare membru al echipei este �ncurajat s� abordeze problema din orice unghi dore�te;

- fiecare membru al echipei poate spune orice, fie c� este rela�ionat sau nu cu subiectul �n cauz� (uneori, din ideile care par pe l�ng� subiect se pot na�te concepte frumoase);

3. Metod� de teambounding:

- fiecare membru are accea�i libertate de exprimare, lucru care le ofer� tuturor o �ans� egal� de contribu�ie;

- un singur scop (g�sirea unei idei originale) care-i face pe membrii echipei s� lupte pentru acela�i lucru;


Dezavantajele brainstorming-ului

1. Devierea de la subiect:

- participan�ii au tendin�a de a ocoli subiectul �n cauz�, de aceea este important s� existe un coordonator care s�-i ghideze permanent spre scopul �nt�lnirii;

2. Timiditatea participan�ilor:

- nu to�i membrii echipei se exprim� cu u�urin�� sau nu to�i au curajul de a-�i face publice ideile, de accea este important de stabilit �nc� de la �nceput c� nimeni nu va fi judecat sau criticat pentru contribu�ia sa;

3. Monopolul:

- unii participan�i la brainstorming pot acapa discu�ia, expun�ndu-�i ideile �n mod repetat �i nel�s�ndu-le celorlal�i timp s� �i le expun� pe ale lor;

4. Brainstorming-ul nu este doar distrac�ie:

- de�i este �i o metod� de relaxare �i de unificare a echipei, brainstorming-ul trebuie s� fie focusat �n principal pe g�sirea unei idei creative care s� se potriveasc� cu cerin�a brief-ului;

Regulile brainstorming-ului




1. �ncurajarea ideilor

Prima regul� a brainstorming-ului este accea c� nu exist� idei nebune�ti sau ridicole. Fiecare ideea adus� �n discu�ie poate fi �nceputul unui concept extraordinar. Din acest motiv, fiecare participant trebuie s� se simt� liber s� spun� orice �i trece prin cap, indiferent de c�t de tr�znit poate p�rea. Este mai u�or s� modelezi o idee nebuneasc� dec�t s� transformi �n original o idee banal�.

2. Interzicerea criticilor

Ideile celorlal�i nu trebuie judecate, pentru c� �n brainstorming nu exist� idei bune �i idei proaste. De asemenea, trebuie evitat� �i laudarea unor idei, pentru c� exist� riscul ca brainstorming-ul s� se axeze doar pe acele idei.

3. Cantitatea primeaz� �n fa�a calit��ii

Scopul brainstorming-ului este de a genera c�t mai multe idei, indiferent de calitatea lor. Cu c�t sunt mai multe cu at�t cresc �ansele de a g�si o idee extraordinar�. De aceea e important ca fiecare membru al echipei s� nu-�i limiteze g�ndirea doar la solu�ii creative, de calitate, pentru c� exist� riscul de a ap�rea un blocaj mental.

4. Toate ideile trebuie notate

�n faza de brainstorming, fiecare idee trebuie notat� rapid, f�r� a reflecta foarte mult asupra ei. Ulterior se �ncearc� dezvoltarea lor �i li se hot�r�te valabilitatea.


5. Generarea de idei

Fiecare participant trebuie s� fie atent la ce spun ceilal�i, pentru a putea s� dezvolte ideile deja spuse cu noi ad�ugiri care s� genereze alte noi idei.

6. Fiecare membru este important

�n cadrul unui brainstorming, nu exist� �efi �i subalterni, nu exist� oameni mai creativi �i oameni mai pu�in creativi. Fiecare individ are o perspectiv� unic� asupra situa�iei discutate, de accea e important ca fiecare membru al echipei s� participe activ la �nt�lnire.


Tehinici de brainstorming

�n cadrul oric�rui brainstorming se pot aplica mai multe tipuri de tehnici pentru a �ncuraja generarea de idei.:

- Time Travel � Cum ai aborda problema dac� ai fi �ntr-o alt� perioad� de timp? Acum 10 ani? Acum 100 de ani? Dar dac� ai fi �n viitor?

- Teleportation - Cum ai face fa�� situa�iei dac� ai fi �n alt loc, �ntr-o alt� �ar�, �ntr-o alt� cultur�?

- Attribute change � Cum ai analiza situa�ia dac� ai fi de alt sex, de alt� v�rst�, de alt� ras�? Cu fiecare schimbare de atribut, te expui unui nou spectru de g�ndire, pe care, �n mod incon�tient, �l aveai �nchis.

- Rolerstorming � Ce ai face dac� ai fi altcineva? Tat�l t�u? Profesorul din liceu? �eful t�u? Prietenul t�u cel mai bun?

- Mind Map � Pornind de la o idee, dezvolt� o hart� de concepte asem�n�toare, ierarhizate �i subcategorizate.

- Brian Writing � Fiecare participant �i scrie ideile pe o foaie proprie, care ajunge, ulterior, la to�i ceilal�i participan�i pentru a fi completat� cu alte idei.

- Random input � G�se�te-�i o serie de stimuli aleatorii �i vezi cum s-ar potrivi ei �n situa�ia dat�. Stimuli ca: un cuv�nt, o imagine, un obiect din camer� etc.

- SWOT Analyses � Realizeaz� o analiz� SWOT a situa�iei. Vezi care �i sunt Punctele Tari (Strenghts), Punctele Slabe (Weaknesses), Oportunit��ile (Opportunities) �i Amenin��rile (Threats). Aceast� analiz� ��i va deschide drumul c�tre idei la care nu te-ai fi putut g�ndi altfel.

- Reverse Thinking � G�nde�te-te la cum ar face to�i ceilal�i dac� ar fi �n situa�ia ta, apoi f� exact opusul.

Principiile care stau la baza acesteia sunt:
- nu exist� restric�ii privind emiterea ideilor; orice idee este luat� �n eviden��,
consider�ndu-se c� nu poate fi g�sit� calitatea, dec�t dac� se caut� mai �nt�i cantitatea de
idei (principiu �cantitatea na�te calitate�);
- complementaritatea (de v�rst�, speciali�ti, temperamente) confer� colectivului o
eficien�� deosebit� �n elaborarea ideilor;
- grupul poate fi considerat ca un rezervor de idei; el ac�ioneaz� ca un stimulent pentru
fiecare dintre participan�i. O idee, chiar deplasat�, este re�inut�, f�r� a fi criticat�,
�ntruc�t ea poate sugera celorlal�i membri ai grupului, idei valoroase. Critica ideilor este
cu des�v�r�ire interzis�;
- se poate ob�ine un num�r dublu de idei bune (�n acela�i interval de timp) dac� se am�n�
emiterea unei judec��i asupra unei probleme p�n� dup� �ntocmirea unei liste care include
toate solu�iile posibile elaborate (principiul �am�narea judec��ii�).

Preg�tirea reuniunii cuprinde activit��ile de:
B programare a acesteia;
B stabilirea �i organizarea corespunz�toare a locului de desf�urare;
B asigurarea materialului de �nregistrare exact� �i complet� a discu�iilor;
B selec�ia �i constituirea grupului;
B prezentarea de c�tre lider (animator) a problemei de rezolvat (chiar cu c�teva zile �nainte de convocarea reuniunii, pentru a oferi posibilitatea de reflectare asupra problemei supuse dezbaterii).

Desf�urarea reuniunii este etapa la care particip�:
� liderul;
� 1-2 secretari (care asigur� materialul de �nregistrare sau noteaz� �i numeroteaz� ideile);
� 5 membri cu o bogat� experien�� �n brainstorming;
� 4-5 invita�i, speciali�ti �n problema pus� �n discu�ie.
Este indicat ca cei 6-13 membrii ai grupului s� fie a�eza�i astfel �nc�t s� se vad� (la o mas� rotund� sau oval�). Toate ideile emise sunt notate sau �nregistrate, f�r� nici un fel de re�inere sau cenzurare. Aceast� etap� poate dura, �n func�ie de complexitatea problemei, �ntre 20 minute �i 3 ore.

Evaluarea ideilor este etapa ce poate avea loc la 2-3 zile de la data desf�ur�rii reuniunii.
Se recomand� ca la aceast� etap� s� participe un alt grup de exper�i, mai redus ca num�r, cu
o g�ndire puternic convergent�, care vor selec�iona �i clasifica ideile pe categorii:
s idei realizabile �i cu aplicabilitate imediat�;
s idei realizabile �ntr-un timp mai �ndelungat;
s idei neaplicabile.


Solu�iile astfel clasificate sunt apoi analizate �i evaluate.
�n aplicarea metodei brainstorming, pentru a rezolva problemele trebuie asigurate o serie de
condi�ii:
- grupul trebuie s� aib� o structur� eterogen�, compus� din speciali�ti (economi�ti,
ingineri, chimi�ti etc.);
- asigurarea unui climat creativ;
- reuniunea trebuie condus� de un lider dinamic �i competent.



Succesul activitatii de brainstorming depinde in mod considerabil de aplicarea in practica si de respectarea a patru jaloane, si anume: a) Suspendarea oricarui rationament b) Libertatea de gandire c) Cantitatea d) Fertilizarea incrucisata.
Suspendarea oricarui rationament impune ca toti participantii, inclusiv liderul, sa se abtina de la critici, aprecieri sau judecati de valoare pe intreg parcursul sedintei. Nu se permite nici un fel de evaluare, indiferent de ideile generate sau de emitentul lor.
Libertatea de gandire presupune eliminarea tuturor barierilor sau a inhibitiilor, lasand astfel mintii libertatea de a zburda si de a cerceta problema pe toate fetele. Orice idee - buna sau rea, logica sau stupida - este acceptata si notata.
Cantitatea . Participantii fiind incurajati, in mod deliberat, sa emita un numar mare de idei, indiferent de nivelul lor calitativ. Toate sugestiile sunt considerate acceptabile.
Fertilitatea incrucisata, impune ca ideile celorlalte persoane din grup sa fie studiate si elaborate. Intr-o sedinta obisnuita, de tip analitic, ideile celorlalti sunt respectate si lasate sa se dezvolte singure. Fertilizarea incrucisata presupune tocmai schimbul de idei, discutarea si elaborarea acestora in cadrul grupului, sub conducerea liderului.
Aceste jaloane sunt deosebit de importante, incat pe tot parcursul sedintei de brainstorming ele trebuie afisate la loc vizibil. Orice participant care le incalca, tinzand de pilda sa faca aprecieri si evaluari, este admonestat cu promptitudine. Uneori, este necesar ca liderul sa dea dovada de fermitate si sa impuna cu strictete respectarea acestor jaloane; in caz contrar, daca permite cel mai mic semn de dezaprobare sau o cat de sumar analiza a ideilor propuse, atmosfera antrenanta, de libertate in gandire, risca sa fie imediat destramata.


O sedinta de brainstorming cuprinde sase etape:
1. Enuntarea problemei si discutiile pe marginea ei
2. Reformularea problemei
3. Alegerea unei reformulari esentiale si notarea ei
4. Incalzirea
5. Brainstormingul propriu-zis
6. Cea mai fantezista idee.





Enuntarea problemei si discutiile pe marginea ei
Este absolut necesar ca toti participantii la o sedinta de brainstorming sa cunoasca intr-o anumita masura problema studiata. Participantii nefamiliarizati cu problema trebuie sa afle despre exact atat cat sa le permita s-o inteleaga; prea multe informatii risca sa le inhibe imaginatia si sa impiedice gasirea unei solutii.
Formularea problemei si o prima discutare a ei nu trebuie sa dureze, in general, mai mult de zece minute, evitandu-se intrebarile de tip analitic si amanuntele de stricta socialitate. Problema trebuie enuntata de persoana care a solicitat organizarea sedintei sau de un alt participant care o cunoaste bine. In acest stadiu, este important ca problema sa fie luata "ca atare", asa cum a fost enuntata.
Persoana care enunta subiectul discutiei il percepe intr-un anume fel si nu accepta cu usurinta o respingere dura a acestuia. Alte idei si opinii pot fi emise numai in cel de al doilea stadiu, in care este reformulata problema.


Reformularea problemei
Reformularile si posibilele solutii pot fi mai bine intelese daca le privim ca pe cele doua extremitati ipotetice ale unei axe continue. Pragul dintre ele nu este distinct si, in atmosfera incitanta a sedintei de brainstorming, poate fi usor de neobservat sau ratat.
Liderul noteaza si numeroteaza toate reformularile pe coli de hartie ce vor fi apoi expuse astfel incat sa poata fi privite de toti participantii.
Unele reformulari par a fi imaginea in oglinda a altora
Este de dorit ca liderul, care trebuie sa-si aduca si el contributia in acest stadiu, sa-si pregateasca un numar de reformulari inca inainte de inceperea sedintei - fapt ce i-ar putea permite sa-si conduca grupul in zone noi si neexplorate ale problemei.

Alegerea unei reformulari esentiale
Exista doua modalitati de selectie: una "dictatoriala" si alta "democratica". In primul caz, cel care alege este, de fapt, liderul grupului - procedura utila mai cu seama atunci cand problema in discutie il intereseaza in mod direct.
Metoda democratica implica participarea la selectie a tuturor membrilor.
Intotdeauna exista o tendinta puternica de a renunta la notarea reformularii si de a trece in viteza direct la etapa propriu-zisa de brainstorming
In atmosfera incitanta, antrenanta si divergenta care se instaureaza, este posibil ca intr-un stadiu ulterior, unul dintre participanti sa piarda firul discutiei si sa nu mai stie care dintre reformulari este supusa brainstormingului.
In aceasta situatie, cel in cauza citeste rapid lista si isi reimprospateaza memoria. Daca insa reformularea nu a fost notata, el este nevoit sa intrerupa sedinta si sa-l roage pe lider sa-i aminteasca baza de discutie, rupand astfel fluxul de idei al celorlalti.

Etapa de incalzire
Desi, de obicei, este plasata in acest stadiu al unei sedinte de brainstorming, etapa de incalzire poate fi lasata in orice alta parte a discutiei. Deosebit de indicate sunt momentele de inceput, pentru a crea o atmosfera antrenanta si incitanta.
O etapa de incalzire trebuie sa fie scurta, de maximum cinci minute, in care participantii sa emita idei in "foc continuu".

Brainstormingul propriu-zis
La inceputul acestei etape, liderul citeste reformularea aleasa si solicita solutii din partea participantilor. Ideile emise intr-un flux rapid, sunt scrise in viteza pe masura enuntarii lor. Fiecareia I se atribuie un numar de ordine sI, cand coala de hartie s-a umplut, este afisata pe perete, la loc vizibil.
Ideile sunt generate de obicei absolut la intamplare, desi apar uneori anumite tendinte rare, atunci cand unul din participanti avanseaza o sugestie cu mai multe posibilitati similare de evolutie.
Pe parcursul sedintei, fluxul de idei variaza in anumite limite intial mari iar viteza si intensitatea scad treptat. Exista mai multe metode de contracarare a acestei scaderi si de evitare a perspectivei de secatuire totala. Prima metoda se refera la "minutul de incubatie tacuta". Liderul solicita liniste deplina si cere participantilor sa citeasca fiecare pentru sine lista de idei aflata la indemana. Astfel se urmareste asa-numita fertilizare incrucisata sau generarea unor idei, pornind de la cele deja enuntate. Dupa un anumit timp de tacere absoluta, liderul repeta reformularea asupra careia se poarta discutia si fluxul imaginativ continua cu inca aproximativ patruzeci - cincizeci de idei.
O alta metoda de sporire a fluxului de idei presupune revenirea la o reformulare selectata anterior.

Cea mai fantezista idee
Cand inventivitatea a scazut la limita si participantii se simt obositi si la capatul puterilor mentale, sedinta se incheie cu asa-numita tehnica a "celei mai fanteziste idei": se preia cea mai nebuneasca idee emisa pe parcursul intregii sedinte si se rasuceste pe toate fatetele, astfel incat sa poata da nastere altor cateva solutii utile. Dat fiind faptul ca o idee fantezisa este, de regula si nostima, discutarea ei descreteste fruntile si le sporeste increderea in propriile forte. In plus, cea mai fantezista idee are uneori capacitatea de a deschide drumul unor solutii noi, extraordinare, neidentificate inca pana in acel moment.
Datorita succesului sau foarte mare, metoda de brainstorming a fost raspandita foarte rapid si folosita in cele mai diverse domenii de activitate. Ea avut pana in prezent parte si de numeroase imbunatatiri, din care au rezultat tehnici inrudite. Astfel mai sunt cunoscute si alte metode: sinectica, listarea atributelor, relatiile fortate, brainstormingul invers cunoscut si ca metoda "avocatul diavolului".

Amprenta personala

De ce este utila acesta metoda? In cazul unui grup, cand este nevoie de gasirea unei solutii pentru probleme importante se poate apela cu succes la Brainstorming, deoarece in multe cazuri, participarea efectiva in gasirea unor idei, care de cele mai multe ori este surprinzator de buna, se poate datora faptului ca toate persoanele care contribuie isi exprima cate o parere intr-un mod cat mai liber si cat mai neingradit. Spre exemplu, in compania unde activez gasirea unei solutii putin mai delicate s-a gasit foarte usor in cadrul unei sedinte, cand am participat peste 50 de persoane, fiecare venind cu cate o idee, pana cand majoritatea a considerat ca s-a gasit ideea de care era nevoie. Si pe baza acesteia s-a luat decizia, deci rezolvarea.

Nr. Crt MULTIPLE CHOICE R�spuns
1 Care a fost unul din partidele extremiste din Rom�nia in perioada interbelica?a. Frontul Renasterii Nationaleb. Partidul Comunistc. Partidul National Legionard. Partidul Social Democrat b
2 Care este obiectivul principal al doctrinei social- democrate?:a. gestionarea de catre stat a politicilor socialeb. asigurarea de catre stat a libertatilor individualec. conservarea de catre stat a bunastarii existented. asistarea de catre stat a clasei mijlocii a
3 In ce consta momentul final al procesului de elaborare a legii?:a. promulgarea in guvernb. promulgarea de catre Parlament c. promulgarea la seful statuluid. punerea in vigoare a legii c
4 Cum se intitula institutia similara guvernului creata de Regulamentele organice dinMoldova si Tara Rom�neasca?:a. Sfatul Administrativb. Divanul boierescc. Obsteasca Adunared. Consiliul Legiutor a
5 Cu ce este corelata in Rom�nia, durata mandatului presedintelui?:a. durata Parlamentuluib. durata executivuluic. termenul stabilit de Constitutied. alegerile generale si locale c
6 Cand recurge un partid politic care a c�stigat alegerile la formarea unui guvern decoalitie?:a. nu a intrunit majoritatea voturilorb. nu a intrunit nici macar majoritatea relativac. nu a intrunit majoritatea de 2/3d. atunci c�nd doreste o formula consolidata a
7 Care este principalul instrument de exercitare a puterii politice?a. statulb. guvernulc. parlamentuld. sistemul administrativ central a
8 Care este metoda curenta prin care clasa politica ia pulsul optiunilor alegatorilor?a. sondajele de opinieb. sondajele electoralec. propunerile cetatenilor adresate autoritatilord. referendumul b
9 Vorbind de interes, ce presupune o buna guvernare?a. o politica sociala protectionistab. asocierea interesului public cu cel privatc. punerea interesului public inaintea celorlalte interesed. promovarea intereselor generale ale clasei politice b
10 Asociind functiile politologiei cu nivelul cultural-politic, in ce consta rolul acestei stiintein raport cu cetateanul?a. formarea convingerilor politiceb. aderarea la valorile politice oficialec. formarea educatiei civiced. dezvoltarea nivelului de cultura al populatiei c
11 Care este unul din factorii care influenteaza comportamentul electoral al celorguvernati?a. starea materialab. starea psihicac. gradul de inteligentad. dispozitia din ziua votului a
12 Ce implica desemnarea in unele tari a sefului statului de catre Parlament?a. implica, de fiecare data, acordul prealabil al forului judecatoresc supremb. este intarita de o consultare populara (plebiscit)c. poate viza un organ colegial (alcatuit din mai multe persoane)d. este conditionata de votul universal uninominal c
13 Ce trasatura face parte din principiile democratiei politice?a. egalitatea sociala a tuturor cetatenilorb. garantarea drepturilor cetatenestic. dreptul cetatenilor de a-si satisface orice interesed. libertatea neingradita a manifestarilor individuale b
14 Care este functia puterii politice ce rezulta din elaborarea liniilor directoare de actiunepolitica?:a. functia programatica � decizionalab. functia previzionalac. functia decizionala doctrinarad. functia ideologica a
15 In ce directie actioneaza rolul informational al comunicatiei politice?a. dinspre guvernanti spre guvernatib. dinspre guvernati spre guvernantic. in ambele sensurid. intre putere si opozitie c
16 Care sunt actele normative emise de Parlamen?:a. legi si ordonante cu valoare normativab. asa cum prevede Constitutia numai legi organice si legi ordinarec. trei categorii de legid. decrete-legi in cazuri de urgenta c
17 Ce forme de control exercita Parlamentul asupra executivului ?a. comisiile de anchetab. birourile de control ale Camerelorc. verificarea activitatii ministerelord. cenzurarea actului de guvernam�nt a
18 In cazul in care presedintele sav�rseste fapte grave, cum poate fi sanctionat, potrivitConstitutie ?a. poate fi suspendat din functie de legislativ dupa consultarea Curtii Constitutionaleb. av�nd imunitate, nu poate raspunde pe durata mandatuluic. poate fi suspendat din functie de catre Parlament fara alta consultared. poate fi suspendat pe linie de raspundere civila si penala a
19 Ce este politicul?a. este un factor instabil al relatiilor socialeb. este asociat cu sfera intereselor de grupc. este un factor subiectiv al relatiilor socialed. reflecta interesul societatii pentru ordine d
20 Sub ce forma se prezinta domeniul politic?a. ca forma de comunicare politicab. ca actiune si g�ndire politicac. ca sistem de norme juridiced. ca subsistem al politologiei b
21 Cum actioneaza functia previzionala a politologiei?a. ofera norme de conduita politicab. contribuie la formarea spiritului civicc. este chemata sa ofere modele de dezvoltared. exprima valori general umane c
22 Ce forma imbraca relatiile politice?a. imbraca un caracter neorganizatb. exprima raporturile intre organizatii si puterea de statc. exprima raporturile intre partide si societatea civilad. nu au caracter programatic b
23 Ce rol au institutiile politice, in epoca contemporana?a. sunt preponderant suprastataleb. reflecta incompatibilitatea dintre national si suprastatalc. isi pierd treptat caracterul lor nationald. imbraca si forma unor organisme regionale internationale d
24 Cum se manifesta cultura politica?a. nu implica atitudini afective, av�nd doar caracter cognitivb. nu reflecta si mentalitatile despre normele de conduita socialac. presupune atitudine participativa la treburile comunitatiid. presupune atasament fata de partidul preferat c
25 Cum se manifesta norma politica?a. este o indatorire morala a cetateanului responsabilb. priveste numai pe cei ce au cultura politicac. corespunde vointei colectived. implica obligatii statutare d
26 Cum se manifesta comportamentul poltic?a. face discriminare intre alegatori si nealegatorib. are in vedere persoana si nu comunitateac. se modeleaza in functie de gradul de cultura d. nu este influentat de trebuintele cotidiene c
27 Prin ce se caracterizeaza elitele politice?a. nu apartin neaparat clasei politiceb. desemneaza numai fortele politice aflate la puterec. nu pot rezulta din masa guvernatilord. se detaseaza prin gradul de militantism d
28 Care sunt functiile sistemului politic?a. contribuie la distribuirea valorilor moraleb. au un rol de perpetuare a sistemului social globalc. au in vedere descurajarea factorilor de disolutied. mobilizeaza dupa criterii politice resursele umane la indeplinirea obiectivelor sociale globale c
29 De ce tipuri poate fi atitudinea comportamentala a electoratului?a. absenteismului pasiv (deliberat)b. votul inteles ca datorie civicac. absenteismul activ (cei refugiati in zona indiferentei)d. participarii active, dar fara inteles b
30 Pentru ce obiective militeaza social � democratia?a. gestionarea politicilor de personalb. separarea riguroasa a intereselor publice de cele particularec. protectia sociala a clasei mijlociid. afirmarea libera a personalitatii individului d
31 Sub ce forme se exercita controlul legislativului asupra executivului?a. interpelarile ministrilor asupra parlamentarilorb. motiunea simpla acordata guvernului si presedinteluic. motiunea simpla si de cenzurad. comisiile de ancheta guvernamentale c
32 In ce consta o trasatura a statului de drept?a. alegerea organelor centrale si locale ale puterii de stat (parlamentari, ministri, primari, prefecti) prin vot universalb. identificarea atributiilor si prerogativele statului cu cele ale partidelor democraticec. controlul puterii politice de catre societatea civilad. controlul puterii legislative asupra societatii civile c
33 Ce functie exercita executivul central?a. elaboreaza proiecte de legi inaintate Presedintieib. isi asuma raspunderea pentru legile respinse de Parlamentc. emite ordonante cu putere orientativad. isi angajeaza raspunderea asupra unui proiect legislativ d
34 Care sunt caile prin care, potrivit Constitutiei, Seful statului rom�n poate fisuspendat?a. nu poate fi suspendat din functieb. poate fi suspendat din functiec. poate fi suspendat din functie numai de catre Curtea Constitutionalad. nu poate fi suspendat din functie dec�t de Parlament cu vot unanim b
35 Ce implica si cand incepe executarea mandatului Executivului?a. implica desemnarea de catre presedinte a unui candidat la functia deprim � ministrub. incepe indata dupa alegerea Guvernuluic. incepe dupa un termen de 10 zile de la elaborarea programului deguvernared. nu implica obligatoriu o forma de control, guvernul bucur�ndu-se deincrederea Parlamentului a
36 Care sunt trasaturile regimul politic?a. se confunda cu forma de guvernam�ntb. implica practica delimitarii stricte a puterilorc. implica practica coabitarii puterilord. implica pluralismul politic si ideologic c
37 Ce forma, ia in Rom�nia, delegarea prerogativelor legislative de la Parlament laGuvern?a. emiterii de ordonanteb. asumarea raspunderii pentru legile votate in Parlamentc. emiterii de ordonante ale ministerelord. asumarea raspunderii pentru proiectele de lege respinse de Parlament a
38 Ce trasaturi intrunesc practicile politice in statele nedemocratice?a. lipseste, chiar si formal, separatia puterilorb. se afirma ca puterea este expresia vointa poporuluic. se afirma deschis dispretul fata de vointa majoritatiid. nu este posibila afirmarea personalitatii carismatice b
39 Din ce rezulta legitimitatea politica?a. din calitatile carismatice ale liderului politicb. din dreptul conferit de cei condusic. din autoritatea puterii politiced. din capacitatea guvernantilor de a conduce b
40 Din ce rezulta vigoarea autoritatii politice?a. acordul selectiv al tuturor cetatenilor asupra valorilor politiceb. forta mijloacelor coercitivec. concordonanta dintre obiectivele puterii si interesele societatiid. forta argumentelor celor aflati la guvernare c
41 Pe ce se intemeiaza legitimitatea legala?a. democratismul politicb. caracterul sacru al puteriic. autoritatea liderului carismaticd. forta puterii de a-si impune programul a
42 Prin ce este exprimat consensul politic?a. acordul de vointa al cetatenilor asupra valorilor promovate de putereb. cadrul legal constitutionalc. acordul programatic dintre guvernati si guvernantid. consensul social impus de autoritate b
43 Ce mutatii s-au produs in sistemul partidist din Romania, dupa 1989?a. structurarea in partidele democratice si nedemocraticeb. reintoarcerea la sistemului bipartidistc. proliferarea numarului de partided. regruparea in formatiuni politice stabile, urmata de proliferarea numarului de partide c
44 Prin ce se caracterizeaza si la ce a condus unipartidismul in societatea romaneasca?a. a intruchipat la rom�ni idea unitatii nationaleb. a urmat in Principatele Rom�ne pluripartidismuluic. a reunit toate fortele nationale reformatoare si conservatoared. a condus intotdeauna la regimuri autoritare unice a
45 Ce forme precursoare ale partidelor politice moderne, putem retine?a. corporatiile antichitatiib. eupatrizii si demosul din statul romanc. patricienii si plebeii din Atenad. rivalitatea dintre papi si imparati in evul mediu a
46 Cu ce formatiune politica poate fi ilustrat in Rom�nia sistemul unipartidist de tipautoritar sau totalitar?a. Partidul Totul pentru Tarab. Partidul Natiuniic. Partidul Comunist bolsevicd. Frontul Rom�nesc b
47 Ce avantaj prezinta sistemul bipartidist de guvernare?a. asigura un echilibru intre guvernanti si guvernatib. asigura o autoreglare a puterilor in statc. asigura un echilibru intre putere si opozitied. asigura alternarea obligatorie la putere, pentru ca un partid sa nu ram�napermanent la putere c
48 Ce specific are partidul de cadre?a. un numar restr�ns de simpatizantib. caracterul sau elitistc. faptul ca este alcatuit din tehnocratid. nu pune accentul pe profesionalism ci pe calitati politice b
49 Care este una din functiile partidelor politice?a. atragerea cetatenilor la viata comunitatiib. organizarea cetatenilor in vederea apararii valorilor transpartinicec. dezvoltarea gradului de cultura politicad. cenzurarea puterii si opozitiei c
50 In ce constau functiile Parlamentului?:a. avizarea revocarii unei autoritati stataleb. avizarea ordonantelor de urgenta ale guvernuluic. emiterea de ordonanted. incheierea de tratate internationale a
51 Ce vizeaza functia cognitiva a politologiei ?a. cunoasterea fenomenului politicb. crearea unei valori politicec. formarea educatiei civiced. elaborarea unor teorii si programe politice a
52 Ce forma de stat priveste regimul coabitarii puterilor?:a. republica prezidentialab. republica parlamentarac. monarhia absolutad. monarhia constitutionala b
53 Care din urmatoarele tipuri de guverne prezinta, prin comparatie, o coeziunesuperioara?a. guvernul monocolorb. guvernul intemeiat pe multipartidismc. guvernul de uniune nationalad. guvernul de coalitie a
54 In ce se regasesc normele de conduita politica?a. ideologia partidelor politiceb. doctrina partidelor politicec. statutelor partidelor politiced. programele partidelor politice c
55 Ce obiectiv a urmarit teoria organicista?:a. sa justifice teza delegarii puterilorb. sa explice opozitia statului ca reactie impotriva violenteic. sa aseze la temelia statului ordinea si legile organiced. sa legitimeze existenta statului feudal d
56 Ce rol are in societatea democratica, opozitia?a. cenzureaza puterea, fara a oferi solutii alternative de guvernareb. are doar un rol functional (constructiv) in raport cu putereac. joaca intotdeauna un rol disfunctionald. recurge, uneori, la mijloace neconstitutionale d
57 Ce ratiune a avut aparitia statului potrivit teoriei psihologiste?a. este rezultatul unor factori biologici in descompunreb. a aparut pe temeiul unor acte normative cu valoare juridicac. a implicat vointa unui popor de a trai in unitated. este expresia facturii etnice comune a popoarelor c
58 Care sunt trasaturile sistemului social global?a. comunitatile umane sunt organizate dupa criterii confesionaleb. societatile preistorice n-au cunoscut o organizare politicac. se afirma si sistemul politicd. sistemul politic se afirma ca un factor conservator c
59 Care este trasatura definitorie a subsistemului vietii comunitare ?a. trecerea de la sociabilitatea primara la o structura grupala si de clasab. o societate bazata pe sfera intereselor constientizatec. o societate capabila sa ierarhizeze optiuni fundamentaled. constiinta apartenentei la o colectivitate cu aspiratii comune d
60 Cum adopta legile organice Parlamentul Rom�niei?a. in unanimitateb. cu majoritate de 2/3c. cu majoritate simpla (51%)d. cu un numar de voturi care sa nu scada sub 30% b
61 Ce pune in centrul preocuparilor sale doctrina liberala?:a. interesele grupurilor orientate spre piata liberab. interesele comunitatilor umanec. interesele grupurilor de presiuned. individul cu aspiratiile si interesele sale d
62 Ce caracter trebuie sa aiba statul , ca principiu al democratiei politice?a. caracter organizat pe legib. statul organizat pe principiul cooperarii puterilor c. statul care are o constitutie d. statul intemeiat pe domnia legii d
63 In ce consta dreptul de initiativa legislativa a guvernului?:a. elaborarea proiectelor de legib. elaborarea proiectelor de legi si a proiectelor de ordonante de urgentac. redactarea decretelor prezidentialed. adoptarea proiectelor de legi a
64 Cand a aparut si de cine poate fi detinuta functia de sef al statului?a. a aparut odata cu societateab. s-a consacrat odata cu constituirea statelor modernec. poate fi detinuta de un monarh absolutd. poate fi detinuta numai de candidati alesi prin vot democratic c
65 De ce tip au fost si pe cine au succedat statele nationale?a. au fost succesoare ale statelor federaleb. au fost succesoare ale statelor confederative c. pot fi poliarhii constitutionaled. pot fi republici parlamentare d
66 Ce caracteristica prezinta statul de drept?a. foloseste dreptul forteib. nu foloseste forta, ci doar forta argumentelorc. se intemeiaza pe principiul separatiei puterilord. face identice atributiile sale cu cele ale partidelor politice democrate c
67 Ce idei promoveaza doctrina comunista?a. neaga necesitatea pluripartidismului in numele unitatii societatiib. teoretizeaza necesitatea economiei mixte : de stat si privatac. conceptia leninista despre revolutia socialad. afirma separatia puterilor in stat a
68 Ce reprezinta si ce rol au statele federative?a. asigura statelor componente o autonomie relativa b. nu dispun de un stat central c. reprezinta o comunitate de state suveraned. reprezinta o comunitate de state suverane a
69 Cu ce este asociata teza contractualista cu privire la aparitia statului?a. este asociata cu teza dreptului naturalb. implica ideea de delegare a puterii de catre guvernantic. este asociata cu teoria teocraticad. este asociata cu teoria juridica a
70 Ce implica si cu ce poate fi ilustat pluripartidismul politic?:a. implica o multitudine de ideologiib. implica o viziune comuna asupra directiilor de dezvoltare socialac. poate fi ilustrat cu sistemul partidist german din anii 1933-1939d. poate fi ilustrat cu sistemul de guvernam�nt din SUA a
71 Ce loc ocupa drepturile si libertatile cetatenesti in statele nedemocratice?a. Constitutia nu prevede drepturi si libertati cetatenestib. drepturile prevazute in Constitutie sunt cu totul ignoratec. drepturile si libertatile constitutionale nu sunt respectated. Constitutia garanteaza doar libertati, fara drepturi C
72 Ce impune puterea ?a. ordinea sociala, tot astfel cum ordinea genereaza putereb. relatii de subordonare de la condusi la conducatoric. constr�ngerea ca mijloc de persuasiuned. principiul separatiei puterilor in stat A
73 Ce prerogative exercita in Rom�nia, seful statului?a. poate prezida sedintele guvernului, substituindu-se primului ministrub. numeste guvernul pe baza votului de incredere al Parlamentuluic. nu este obligat sa consulte guvernul in probleme majore de statd. poate lua parte la sedintele guvernului cu acceptul primului ministru b
74 Cum definiti statele confederative?a. sunt state federative asociate confederativb. sunt state unitare, asa cum este Rom�niac. sunt state suverane independented. sunt state suverane asociate d
75 Care sunt prevederile constitutionale din Romania referitoare la candidatii lapresedentie?a. pot fi alesi pentru cel mult trei mandate prezidentialeb. sunt alesi in baza votului uninominalc. potrivit Constitutiei, reprezinta partidul politic c�stigator in alegerid. nu pot apartine unui partid politic b
76 Ce presupune conceptul de autoritate?a. folosirea fortei este incompatibila cu recurgerea la puterea de constr�ngereb. presupune si consensul politic cu baza constitutionalac. nu presupune un consens asupra valorilor generaled. implica ideea de autoritate publica si privata b
77 La ce componenta se refera suveranitatea unui stat ?a. teritoriub. populatiec. resursele economiced. decizia organelor de stat a
78 Prin ce se caracterizeaza executivul monolitic in diferite state ale lumii?a. emana direct din vointa parlamentuluib. primul ministru se afla sub conducerea si controlul parlamentuluic. functia de sef al guvernului este indeplinita de presedintele statuluid. primul ministru este numit de presedinte c
79 Care este, in cazul monarhiei ereditare britanice,rolul sefului statului?a. investeste formal pe primul ministrub. numeste si revoca pe premierc. raspunde in fata Parlamentului pentru faptele saled. este investit cu dreptul de control asupra puterii a
80 Ce reprezinta, ca mod de exprimare regimul politic?a. modul de institutionalizare a puterii politiceb. modul de functionare a statului c. modul de exercitare a puterii administratived. modul de organizare a puterii politice a
81 Ce tip de acord priveste consensul de baza?a. acordul cetatenilor asupra fortelor politice care sa exercite putereab. acordul cetatenilor asupra valorilor politicec. acordul societatilor civile privind programul de guvernared. acordul dintre putere si opozitie in principiile guvernarii b
82 Ce inteles are termenul �legitimus�, de la care deriva conceptul de legimitate politica?a. in acord cu legeab. in acord cu vointa cetatenilorc. in acord cu vointa majoritatiid. in acord cu principiile de ordine si echitate a
83 Care sunt din punct de vedere al structurii lor, formele de stat cunoscute?a. statele multinationaleb. statele federativec. statele nationaled. statele etnice B
84 Ce rol joaca educatia civica?a. prescrie norme de comportament cetatenescb. se identifica cu notiunea de cultura civicac. are o dimensiune cognitiva, de cunoastere s normelor de comportared. este o cultura intemeiata pe diversitate si toleranta A
85 Care este autorul celebrelor lucrari �Politica� si �Constitutiile�?a. Aristotelb. Platonc. Montesquieud. J.J. Rousseau a
86 Care este obiectivul partidelor moderne?a. mentinerea c�t mai indelungata la putereb. o opozitie constructivac. cucerirea puterii economice, aducatoare de veniturid. acceptarea principiului alternarii la putere a
87 Care este tipul de sistem de partid corespunzator Rom�niei post-decembriste?a. monopartidist apoi bipartidistb. bipartidist apoi pluripartidistc. pluripartidistd. bipartidist c
88 Care este momentul final al procesului de constituire a guvernului?a. confirmarea legalitatii de catre Curtea Supremab. investirea de catre Parlamentc. investirea de catre seful statuluid. investirea prin referendum b
89 Ce urmareste sistemul constitutional in care seful statului se afla la intersectareaexecutivului cu legislativul?a. sa confere executivului mai multa eficientab. sa asigure un echilibru intre institutiic. sa garanteze respectarea prevederilor constitutionaled. sa consolideze autoritatea legislativului b
90 Ce consecinte genereaza cultura politica?:a. diferenta optiunilor politice b. comportamente angajantec. dimensiunea atasamentului partizand. stari de spirit indiferenta fata de valori b
91 Cum definiti puterea politica?a. este suveranitatea virtualab. are un caracter suveranc. nu este structurata ierarhicd. exprima interesele tuturor cetatenilor b
92 Puteti numi documentul fundamental al unui partid, din care rezulta modul sau deorganizare?a. programul ideologicb. statutulc. programul de guvernared. programul de guvernare alternativa, atunci c�nd se afla in opozitie B
93 Care este una din valorile politice ale statelor democratice moderne?a. delegarea puterilorb. principiul legitimitatii bazat pe consensc. atasamentul fata de partidismd. respectul unanim fata de putere a
94 Cand se convoaca sesiunea ordinara a Parlamentului?a. de regula de doua ori pe anb. c�nd intruneste prezenta a cel putin 2/3 din membrii saic. de c�te ori se impune adoptarea unor proiecte importanted. fara pregatiri constitutionale A
95 Ce functii exercita Guvernul ca organ executiv al puterii de stat in Rom�nia?a. nu promulga decrete, ci doar proiecte de legib. are initiativa legislativa c. cumuleaza atributiile executive,legislative si judecatoresti d. este investit sa interpreteze si sa aplice legile B
96 Ce avea in vedere, in trecut, votul censitar in Romania?a. nationalitatea alegatoruluib. gradul de instruirec. apartenenta politicad. convingerile politice b
97 Ce particularitati prezenta Partidul nazist din Germania?a. ilustra unipartidismul constitutionalb. intruchipa partidul lipsit de baza socialac. intruchipa regimul autoritard. avea in frunte un lider carismatic d
98 Cu ce fenomen politic a avut legatura rivalitatea pentru int�ietate dintre autoritateamonarhica si cea ecleziastica (lupta dintre papi si imparati) din evul mediu european?a. grupurile de intereseb. fenomenul partidistc. institutia sefului statuluid. confruntarea doctrinara b
99 Ce efect a avut dupa 1989, reinstaurarea vietii democratice in Rom�nia?a. proliferarea formatiunilor politiceb. regruparea fortelor politice in partide stabilec. revenirea vremelnica la bipartidism, apoi la pluripartidismd. neincrederea vremelnica a oamenilor in sistemul partidist a
100 Ce elemente genereaza cultura politica?a. convingeri politice b. atitudini si comportamente neangajante in problemele comunitatii c. orientari emotionale care genereaza apatied. aderarea la convingeri politice de partid a
101 Ce implica apatia, ca stare de spirit politica?a. un interes selectiv fata de fenomenul politicb. nu exclude existenta cunostintelor politicec. se caracterizeaza prin ostilitate fata de sistemul politic existentd. poate fi justificata si de o atitudine participativa b
102 Consensul de baza priveste si urmatoarele practici si atitudini?a. acordul cetatenilor asupra fortelor politice care sa exercite puterea politicab. acordul cetatenilor asupra valorilor politicec. existenta unei constitutiid. rezultatele sondajelor de opinie b
103 Ce se intelege prin functia normativa a politologiei?a. stabilirea unor mijloace de organizare socialab. aplicarea unor norme etice in relatiile politicec. elaborarea unor reguli de conduita moralad. respectarea normelor doctrinare a
104 Ce presupune oportunismul, ca atitudine politica?a. labilitate in aprecierea valorilor politiceb. labilitate in functie de gradul de culturac. labilitate in functie de interesed. capacitatea de adaptabilitate la curentele politice c
105 Ce atributii are Guvernul ca organ executiv al puterii de stat in Rom�nia?a. promulga decrete si ordonante de guvernb. ca organ executiv, nu are initiativa legislativa c. isi asuma raspunderea fata de un program legislativ d. conduce toate institutiile de stat c
106 Pe ce cale este posibila manipularea in politica?a. calea persuasiunii gradualeb. calea seductivac. calea demagogiei subtiled. calea mistificarii datelor reale B
107 Care este valoarea social-politica suprema, din care decurg toate celelalte valori?a. libertateab. egalitatea in drepturic. echitatea socialad. armonia sociala a
108 Ce functie exercita institutia Parlamentului in Rom�nia?a. deliberativab. consultativac. legislativ-executivad. consultativ-legislativa A
109 Ce criteriu de clasificare va sugereaza Lumea a Treia?a. criteriul confesionalb. gradul de dezvoltarec. afinitatile cultural-lingvisticed. asocierea militara b
110 Puteti indica una din componentele reale ale domeniului politic?a. sistemul social b. actiunea factorului socialc. sistemul valorilor morale d. g�ndirea politica D
111 Cand se constituie comisiile de ancheta parlamentara?a. cand se urmareste verificarea activitatii Parlamentuluib. cand se urmareste verificarea activitatii guvernului c. cand sunt solicitate de presedinte, conform Constitutieid. cand se urmareste verificarea justitiei b
112 Ce atitudine a alimentat esecul unei idei utopice, cum este marxismul?a. scepticismul in demersul politic previzionarb. negarea conceptului de regim politic evolutivc. neincrederea in valoarea ideologiilord. reevaluarea critica a doctrinelor c
113 Cu ce fenomen a avut legatura lupta dintre curentul reformator al plebeilor siconservatorismul patricienilor in Roma antica?a. confruntarea ideologiilor politiceb. multipartidismul inecipientc. lupta pentru transparenta guvernariid. publicitatea normelor juridice d
114 In ce consta momentul creator al culturii politice?a. cunoasterea mai profunda a valorilor politiceb. identificarea altor modalitati de manifestarec. remodelarea trainica a vechilor valori politiced. punerea in practica a valorilor politice c
115 Prin ce se manifesta ideologia in societatile totalitare?a. impunerea fortata a convingerilorb. alterarea constiintei umanec. indoctrinarea g�ndiriid. metode coercitive c
116 In ce se regasesc normele de conduita politica?a. constitutieb. statutele partidelor politicec. ideologiile si doctrinele politiced. programul partidelor politice B
117 Ce forma de stat corespunde regimului coabitarii puterilor?a. republica prezidentialab. monarhia absolutac. republica parlamentarad. monarhia constitutionala c
118 In ce se regasesc conceptiile care compun doctrinele politice?a. programele si statutele partidelor politiceb. actiunea grupurilor de interesec. prospectarea directiilor de dezvoltare socialad. viziunea democrat-crestina despre organizarea sociala a
119 Care a fost cea mai veche tendinta pe planul orientarilor ideologice?a. tendinta extremistab. tendinta conservatoare c. tendinta fundamentalista ( religioasa) d. tendinta tehnocratica b
120 Care sunt caracteristicile statului modern European?a. administratia este separat de politicab. are la baza confuzia puterilorc. are la baza regimul prezidentiald. are la baza o stricta centralizare a
121 Care este un aspect real al domeniului politic?a. g�ndirea politicab. politologiac. cultura politicad. politicul a
122 Care din urmatoarele trasaturi generale ale statului, este adevarata:a. caracterul democraticb. caracterul unitar c. caracterul istoricd. caracterul national c
123 Ce rol are Parlamentul ca for politic?a. decizionalb. deliberativc. consultativd. executiv b
124 Ce sugereaza ideea de ideologie politica elitista?a. vigoare in actul de guvernareb. predestinarec. reformism selectivd. previziune b
125 Ce caracter trebuie sa aiba statul , ca principiu al democratiei politice?a. statul de dreptb. statul republicanc. statul legitimd. caracter constitutional a
126 Ce este si cum se manifesta cultura politica?a. este perfectibila prin educatieb. se dob�ndeste odata cu instructiac. este un dat al elitelor politiced. este o oglinda a culturii generale a
127 Cum s-a facut cel mai vechi mod de investire a sefului statului?a. pe cale electivab. pe cale erediatrac. pe cale ereditar-electivad. prin desemnarea de catre sfatul batr�nilor b
128 Cum s-a numit institutia legislativa creata de Regulamentele Organice, similaraparlamentului modern?a. Adunarea legiuitoareb. Sfatul domnescc. Adunarea obsteasca extraordinarad. Sfatul administrativ a
129 Care este functia politologiei ce se materializeaza in elaborarea de programepolitice?a. care priveste cunoastereab. praxiologicac. care prefigureaza modele politice alternatived. civica b
130 Care este cea mai importanta valoare politica a societatii, potrivit lui Jean JaquesRousseau?a. echitatea moralab. dreptateac. egalitatea materialad. echitatea sociala b
131 Cum definiti structura statului care dispune de un singur parlament?:a. federativ-unitarab. unicameralac. unitarad. confederativ-unicamerala c
132 Care este principiul real al democratiei constitutionale?a. accentul pe guvernarea directa, nemijlocita a cetatenilorb. aplicarea selectiva a libertatilor in functie de nivelul culturii civicec. folosirea prudenta a democratiei reprezentatived. limitarea graduala a autoritatii guvernamentale d
133 Ce practici se inscriu printre limitele democratiei, recunoscute de politologi?a. raritatea alegerilorb. manipularea membrilor Parlamentuluic. participarea selectiva a cetatenilor la adoptarea hotar�rilord. neparticiparea tuturor cetatenilor la alegeri a
134 Ce obiectiv face sa primeze fucntia formativ-civica a politologiei?a. impunerea de norme politice fundamentale stiintificb. respectarea valorilor general-umanec. prospectarea si evaluarea spititului patrioticd. evaluarea stiintifica a convingerilor politice b
135 Prin ce se caracterizeaza regimul politic dictatorial?a. concentrarea puterii la nivel central si localb. confruntarea politica si ideologica c. cultul liderilor politici ai statului respectiv d. violenta dar si manipularea pasnica D
136 Prin ce se caracterizeaza bipartidismul?a. este superior multipartidismului pentru ca asigura echilibrul intre putere si opozitieb. a urmat in mod firesc, unipartismuluic. permite arareori alternarea la guvernared. a exprimat initial opozitia dintre conservatori si liberalii reformatori d
137 Ce relatie exista intre democratie si partidism?a. exista o relatie de conditionareb. exista o relatie de succesiunec. nu exista o relatie biunivocad. tinde a se crea o ruptura a
138 Cum este structurata si ce presupune societatea?a. reclama si presupune organizare doar in fazele superioare ale existentei eib. reclama o cultura politica omogenac. este o entitate structurata pe componente d. implica interese fundamentale comune c
139 Ce se poate afirma despre un cetatean care manifesta o atitudine activa fata deproblemele societatii?a. dispune de un spirit politic vizionarb. dispune de convingeri difuze despre drepturi si datoriic. dispune de cultura politicad. dispune de cunostinte temeinice despre doctrine si ideologii c
140 Ce implica autoritatea persuasiva?a. implica si mijloace de constr�ngereb. implica impunerea unor normec. este sinonima cu convingeread. este opusa constr�ngerii d
141 Care este cea mai obisnuita ipostaza in care actioneaza comportamentul politicindividual al cetatenilor ?a. alegatorb. contribuabilc. membru al unui partid politicd. membru al societatii civile a
142 Puteti preciza ce priveste republica prezidentiala?a. forma de guvernamantb. tipul de statc. un sef de stat numitd. un stat ca SUA D
143 Care este rolul jurisprudentei?a. nu interpreteaza legileb. modifica de drept actele normative neclarec. creaza drept pe temeiul prevederilor constitutionaled. limpezeste sensurile lacunare ale legii d
144 Cine acorda si ce implica inamovabilitatea judecatorului in Rom�nia:a. priveste intregul corp de magistratib. nu implica automat si indepedenta acestorac. se acorda in conditiile legiid. este acordata de seful statului, care il numeste in functie c
145 Ce presupune democratia constitutionala?a. guvernarea pe baza legilor impuse de conducatorib. limitarea graduala a autoritatii legislativec. separatia relativa a puterilord. aplicarea suveranitatii in mod nediscriminatoriu D
146 Ce presupune existenta unui cadru legislativ, ca principiu al democrației?a. existenta unor mijloace de informare (mass-media)b. o lege fundamentala (Constitutia)c. existenta unui climat de viata politicad. forme organizate ale vietii sociale b
147 Prin ce sunt caracterizate sistemele democratice?a. existenta societatii civileb. inexistenta grupurilor de interesec. faptul ca libertatea este a fiecaruia si nu a tuturord. existenta institutiilor a caror ratiune este servirea clasei politice ajunsa la putere pe cale democratica a
148 Prin ce se caracterizeaza cultura civica?a. se identifica cu cultura politicab. presupune atasamentul fata de un partid politic preferatc. nu se diferentiaza de cultura politico-administrativad. cuprinde norme de comportament cetatenesc d
149 Cum se manifesta socializarea politica?a. se rezuma la acumularea de informatii si insusirea de valori politiceb. nu pune accentul pe personalitate, ci pe comunitatec. are ca efect crearea de personalitati conformiste, cu manifestari comportamentale previzibile d. priveste formarea atitudinilor politice la nivelul individual si nu al societatii in ansamblu d
150 Care este rolul fundamental al Avocatului Poporului?a. de a preveni abuzurile si excesele administratieib. de a apara drepturile cetatenilor in raport cu autoritatile publicec. de a apara din oficiu pe cetateni in procesele cu autoritatile statuluid. de a ancheta functionari corupti si incompetenti b
151 Ce vizeaza inviolabilitatea, ca o categorie de imunitate a parlamentarilor?a. ocrotirea lor c�nd comit fapte penaleb. ocrotirea lor impotriva urmaririlor judiciare arbitrarec. discursurile si declaratiile politiced. apararea lor in cazul incalcarii involuntare a legilor b
152 Cui apartine in Rom�nia initiativa legislativa, semnific�nd dreptul de a propuneproiecte de legi?a. sefului statuluib. consilierilor prezidentialic. comisiilor de ancheta ale Parlamentuluid. Guvernului d
153 Pe ce principiu functioneaza si ce rol indeplineste Ministerul Public?a. principiul recurgerii la caile legale de atacb. independentei (nesubordanarii ierarhice)c. rolul de arbitru intre acuzare si aparared. controlului ierarhic d
154 Ce functii indeplinesc Comisiile parlamentare?a. nu au functii de controlb. pot functiona ca organe consultativec. nu sunt organe permanente, ci doar temporared. examineaza din punct de vedere tehnic proiectele de legi d
155 Care este principiul fundamental de functionare a justitiei?a. dreptul de acces la o anumita instanta de judecatab. garantia unui proces echilibratc. proportionalitatea in stabilirea sanctiunilord. prezumtia de vinovatie c
156 Prin ce se definesc regimurile politce autoritare?a. anularea libertatilor publiceb. monopolul puterii de catre un singur partid politicc. pluralism redusd. interdictia drepturilor politice c
157 Care sunt trasaturile sistemului semiprezidential de guvernare?a. se mentin imperfectiunile regimului parlamentarb. presedintele joaca rolul de intermediar intre puterile executiva si legislativac. nu se elimina, practic, dezavantajele sistemului prezidentiald. seful statului ocupa o pozitie echilibrata in competitia fortelor politice care-si disputa guvernarea d
158 Ce caracterizeaza puterea politica?a. legitimitate, reglementata de factorul puteriib. capacitatea de schimbare a substantei salec. existenta unui mecanism de control a optiunilor politiced. unicitatea d
159 Dupa ce semne poate fi recunoscut statul totalitar?a. poate fi identificat dupa subordonarea ramurilor esentiale b. instituie controlul asupra principalelor mijloace de comunicarec. fiind de st�nga este, deobicei, mai longeviv dec�t cel de dreaptad. fiind de st�nga face ca suprimarea libertatilor si fie mai putin sesizabila decat in cele de dreapta c
160 Din ce rezulta influenta directa a opozitiei asupra procesului legislative?a. din interesul de a coopera cu guvernul pentru sustinerea initiativelor legislativeb. din faptul ca este dificil sa impuna poriecte de legi propriic. din faptul ca, prin insasi pozitia sa, tinde sa promoveze mai degraba interesele proprii decat pe cele comuned. din faptul ca modificarile aduse Constitutiei au nevoie, de regula, de aprobarea ei d
161 La ce s-au referit principalele idei ale socialismului utopic?a. lupta politica ce exclude violentab. dreptul maselor de a recurge la drepturi si libertatic. egalitatea deplina de capacitati a membrilor societatiid. legitimitatea distrugerii proprietatii private d
162 Care sunt elementele de involutie din g�ndirea marxista?a. principiul dictaturii proletariatuluib. teza suprimarii partidismuluic. negarea politologiei d. principiul separarii puterilor in stat a
163 Care este meritul marele carturar umanist Dimitrie Cantemir in domeniul stiinteipolitice?a. a elaborat primul manual rom�n de stiinta politicab. desi vizionar, a facut concesii unor conceptii cum sunt cpmpromisul si partinirea de guvernarec. a avut ca ideal statul autoritar centralizatd. a subestimat rolul legilor scrise in guvernare, av�nd in vedere stadiul neevoluat al acestora la timpul sau c
164 Ce trasaturi se numara printre coordonatele sistemului politic?a. faptul este stabil, fara posibilitate de schimbareb. faptul ca nu prezinta propria sa identititatec. faptul ca omul, ca fiinta sociala, nu poate exista si actiona decat in cadru organizatd. se identifica cu sistemul social global c
165 Cum actioneaza revolutia, ca principal mijloc de schimbare sociala?a. nu vizeaza neaparat transferul puteriib. creaza conditii pentru modificarea sistemului politicc. evolueza ca o actiune sociala gradualad. nu afecteaza de obicei substanta regimului politic b
166 Prin ce se defineste functia axiologica a politologiei?a. studiaza valorileb. are obiective normativec. contribuie la formarea educatiei civiced. reflecta capacitatea prospectiva a fenomenului social a
167 Ce importanta prezinta "Codul lui Hammurapi" ca monument al stiintei politice si aldreptului antic?a. instituie sistemul social al castelorb. este precursor al normelor si valorilor crestinec. reprezinta o colectie de legi si norme privind organizarea statuluid. a inspirat opera filosofica a lui Conficius c
168 Ce loc si importanta confera alegerea parlamentarilor?a. un prestigiu politic bazat pe competenta personalab. o mai mare independenta fata de legislativc. un loc mai apropiat de sursa puterii decat ministriid. o independenta mai pronuntata fata de electorat c
169 Cum se realizeaza interventia executivului in activitatea legislativului?a. cu prilejul adoptarii legilorb. cu prilejul validarii referendumuluic. cu prilejul adoptarii legilord. cu prilejul initiativei legislative d
170 Care sunt particularitatile sistemului juridic al SUA?a. potrivit Constitutiei, puterea judecatoreasca este competenta de a rezolva cazurile majore de incalcare a legiib. autoritatea juridica nu se extinde si asupra proceselor care privesc pe functionarii publicic. Curtea Constitutionala indeplineste si prerogativele de Curtii Supreme de Justitied. jurisdictia federala se refera si la litigiile care pun in cauza dreptul federal d
171 Ce caracteristici prezinta regimul politic de tip autoritar?a. elitele guvernante sunt recrutate prin competitie de tip concurentialb. au o ideologie oficialac. limitarea, dar nu anularea totala a libertatilor democraticed. nu accepta pluralismul politic c
172 Teza �democratiei socialiste� afirmata de liderii statelor comuniste nu a vizat insa, nicimacar aparent, masuri cum sunt?a. alegerea organelor puterii de stat prin vot universalb. existenta unei constitutiic. acceptarea ideii de drepturi si libertati fundamentale ale omuluid. interdictia creari unor organisme democratice in intreprinderi d
173 Ce este specific culturii politice �de spectacol�?a. este un simulacru de cultura de participareb. are ca rezultat instrainarea individului de valorile moralec. nu da cetateanului sentimentul ca este liber, activ si influentd. este imaginea rasturnata a democratiei a
174 Ce presupune socializarea politica pozitiva?a. o anumita marginalizare a individului in raport cu cultura politica oficialab. conformarea cu modelul etico-politic partidistc. manifestarea unei conduite creatoare, inovatoare a cetateanului d. o atitudine politica neconformista c
175 Care sunt etapele procedurii legislative a Parlamentului?a. initiativa legislativa a biroului permanentb. dezbaterea proiectului de lege in birourile permanentec. avizul comisiei parlamentare de specialitated. investigarea legii la Curtea Constitutionala c
176 Ce inteles are principiul "justitia este unica si egala pentru toti":a. presupune folosirea in spete similare a unor reguli procedurale diferentiateb. nu interzice infiintarea de instante extraordinarec. deriva din principiul ca nu exista pedeapsa decat daca este prevazuta de leged. intelesul acordat ideii in toate epocile istorice c
177 Pe ce se intemeiaza ideea ca regimul totalitar �contine logica propriei saledistrugeri�?a. dialogul puterii doar cu elitele socialeb. indiferenta fata de comportamentul individuluic. ideologia unei lumi ficitved. dominatia insuportabila asupra constiintelor c
178 Ce implica comportamentul politic al indivizilor ca mod de actiune?a. normele politceb. principiile doctrinare generalec. valorile morale universaled. regimul politic existent a
179 Pe ce se intemeiaza legitimitatea civila?a. pe insisi detinerea puteriib. referendumc. normele Codului civild. dreptul guvernantilor de a conduce b
180 Cum se face desemnarea sefului de stat atfel dec�t pe cale ereditara?a. de catre un colegiu electoralb. de catre Camera superioara a Parlamentuluic. de catre un consiliu desemnat de parlamentd. prin vot pe liste de partid a
181 Cum se structureaza Uniunea Europeana?a. si-a creat institutii de tip regionalb. dispune de un Consiliu de Ministri al statelor aociatec. are la baza tratate optionaled. dispune de propria sa justitie dar cu prerogative restranse B
182 Ce idei formuleaza celebra lucrare "Principele" a lui Machiavelli ?a. necesitatea previziunii politiceb. principiul guvernarii democraticec. necesitatea unei guvernari care sa inlocuiasca forta cu abilitatead. ideea monarhiei constitutionale a
183 Ce tipologie de state au identificat politologii, at�ta vreme c�t au existat statelecomuniste europene?a. Blocul comunist asiaticb. Blocul de Est socialistc. Blocul statelor nealiniated. Lumea islamica b
184 Cui se datoreste imaginea uneori negativa a Parlamentului in perceptiacetateanului?a. semnalelor discriminatorii transmise de mass-mediab. promisiunilor facute de politicienic. tergiversarii adoptarii legilord. lipsei de consens politic la nivelul partidelor parlamentare c
185 Prin ce se distinge autoritatea comisiile parlamentare?a. prin calificarea, cunostintele si competenta membrilor saib. au un rol consultativ in pregatirea lucrarilor Camerelorc. pot exercita si functia de comisii permanente de ancheta parlamentarad. ajuta deliberarea prin acte normative prealabile a
186 Care este rolul opiniei publice?a. are rolul de a cenzura actele guvernantilorb. este un aliat al puteriic. se identifica cu opozitia democraticad. se confunda cu societatea civila a
187 Ce regim a cunoscut Romania in perioada anilor 1940-1944?a. un regim pluralist si constitutionalb. un regim de dictatura militarac. debutul regimului comunistd. regimul autoritar monarhic b
188 Care a fost oposul tezei contractualiste privind originile statului?a. doctrina liberalab. teoria puterii teocratice de drept divinc. teoria dreptului naturald. teza conservatoare referitoare la raporturile dintre guvernanti si guvernati b
189 Ce implica procedura declansarii raspunderii penale a membrilor guvernului?a. o ancheta a unei comisii parlamentareb. un demers (o cerere) a primului-ministruc. un raport al Guvernului inaintat Parlamentuluid. adoptarea unei hotar�ri de urmarire cu 2/3 din membrii Camerelor a
190 De ce este completata astazi etnicitatea statala in cazul unor state?a. fenomenul de pluralism politic dupa criterii etniceb. tendinta fireasca de disparitie a etniculuic. un mozaic rasial si etnicd. int�ietatea explicabila a natiunii majoritare c
191 Cum se intituleaza primul instrument de drept international care organizeazaapararea individului in fata propriului stat ?a. Declaratia universala a drepturilor omuluib. Curtea European de Justitiec. Declaratia drepturilor omului si ale cetateanuluid. Conventia europeana asupra drepturilor omului d
192 Care este in ordine ierarhica, prima instanta a sistemului judiciar din Rom�nia?a. tribunalulb. Curtea de Apelc. judecatoriad. Inalta Curte de Casatie di Justitie c
193 De ce inspiratie doctrinara este teoria statului "bunastarii generale"?a. libertanianab. liberal moderatac. neoliberalad. liberal clasica c
194 Cum se infatiseaza statul mondial, ca organism planetar unificat?a. are ca model organizatia Natiunilor Uniteb. nu pune problema reconsiderarii principiului suveranitatiic. este o utopied. are ca model Uniunea Europeana, dar extinsa la o scara globala C
195 Cum se manifesta puterea politica?a. este rezultatul aliantei dintre legitimitate si coercitieb. aplica reguli selective in cadrul sistemului datc. nu are o dimensiune normativad. este supusa vointei guvernantilor din spatiul sistemului social existent a
196 Cum actioneaza opozitia extraparlamentara?a. refuza jocul regulilor democraticeb. poate crea stari de instabilitate socialac. nu creaza stari de instabilitate politicad. se rezuma la manifestari cum sunt grevele si demonstartiile de strada b
197 Cum este desemnat si ce prerogative are Avocatul Poporului?a. face Parlamentului propuneri de proiecte de legib. este ales de Parlament pentru un mandat de 5 anic. primeste pl�ngerile cetatenilor contra abuzurilor si exceselor administratiei centraled. este desemnat in functie prin lege organica speciala c
198 Cum actioneaza comportamentul politic?a. este incorporat in normele statutare ale partidelorb. evolueaza in functie de cultura politicac. este o trasatura naturala a firii umaned. este stimulat si de doctrinele politice existente b

Traian Basescu, in vizita la Washington saptamana viitoare
de Dan Tapalaga, Red. Stiri HotNews.ro
S�mb�t�, 10 septembrie 2011, 15:38 Actualitate | Politic


Presedintele Traian Basescu va efectua saptamana viitoare - cel mai probabil incepand de marti - o vizita in SUA, la Washington, au declarat pentru HotNews.ro surse din capitala SUA si de la Bucuresti.

UPDATE 1: Presedintia a confirmat informatia si informeaza, intr-un comunicat oficial, ca Basescu "se va afla la Washington, �n data de 13 septembrie a.c., �ntr-o vizit� de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale �ntre Rom�nia �i Statele Unite ale Americii".

Agenda presedintelui Romaniei in capitala Statelor Unite nu este deodamdata cunoscuta.

Aceasta este prima vizita a lui Traian Basescu la Washington in mandatul lui Barack Obama. Basescu s-a intalnit la Washington, in martie 2005, cu predecesorul lui Obama, George W. Bush.

Vizita vine in contextul in care Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania a fost parafat la inceputul lunii iunie, la Washington, de sefii celor doua echipe de negociere, secretarul de stat Bogdan Aurescu si Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala.

Parafarea acestui document este un moment procedural prealabil semnarii acordului, dupa cum explica ministerul roman de Externe, la acel moment.

CSAT a aprobat, in 4 februarie 2010, acceptarea invitatiei din partea partii americane de a participa la noul proiect de scut antiracheta in Europa. Scutul american antiracheta va fi implementat in patru etape si presupune, pentru Romania, gazduirea de interceptori terestri, respectiv rachete de interceptare SM-3 (standard missile) tip Block 1B, care vor deveni operationale din 2015.

Romania nu va gazdui baze radar, nu va cumpara rachete interceptoare SM-3 si nu va plati pentru instalarea sau amenajarea locatiei.

De la: Pace_Voua, la data 2011-09-10 18:51:14Traian Basescu, in vizita la Washington saptamana viitoare
de Dan Tapalaga, Red. Stiri HotNews.ro
S�mb�t�, 10 septembrie 2011, 15:38 Actualitate | Politic


Presedintele Traian Basescu va efectua saptamana viitoare - cel mai probabil incepand de marti - o vizita in SUA, la Washington, au declarat pentru HotNews.ro surse din capitala SUA si de la Bucuresti.

UPDATE 1: Presedintia a confirmat informatia si informeaza, intr-un comunicat oficial, ca Basescu "se va afla la Washington, �n data de 13 septembrie a.c., �ntr-o vizit� de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale �ntre Rom�nia �i Statele Unite ale Americii".

Agenda presedintelui Romaniei in capitala Statelor Unite nu este deodamdata cunoscuta.

Aceasta este prima vizita a lui Traian Basescu la Washington in mandatul lui Barack Obama. Basescu s-a intalnit la Washington, in martie 2005, cu predecesorul lui Obama, George W. Bush.

Vizita vine in contextul in care Acordul pentru amplasarea unor elemente ale sistemului american de aparare impotriva rachetelor balistice in Romania a fost parafat la inceputul lunii iunie, la Washington, de sefii celor doua echipe de negociere, secretarul de stat Bogdan Aurescu si Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor si securitate internationala.

Parafarea acestui document este un moment procedural prealabil semnarii acordului, dupa cum explica ministerul roman de Externe, la acel moment.

CSAT a aprobat, in 4 februarie 2010, acceptarea invitatiei din partea partii americane de a participa la noul proiect de scut antiracheta in Europa. Scutul american antiracheta va fi implementat in patru etape si presupune, pentru Romania, gazduirea de interceptori terestri, respectiv rachete de interceptare SM-3 (standard missile) tip Block 1B, care vor deveni operationale din 2015.

Romania nu va gazdui baze radar, nu va cumpara rachete interceptoare SM-3 si nu va plati pentru instalarea sau amenajarea locatiei.

Ca un adevarat erou national de dreapta / se duce la presedintele usa/ o fi fost invitat? sau vreun congresman la chemat / poate lacrimile crocodilului sa fi ajuns peste ocean.trebuie sa lamureasca ceva probleme// probabil ceva legat de behtel///////
Sa vedem cu ce rezultate vine/ cred ca ii va invata pe americani cum se traieste cu salariu diminuat/ succes/

Comunistii Romani Prospera in toate partidele zise democrate
Trecutul comunist al Romaniei trebue cunoscut.
Nepotii lui Roller pe forum:Cum a fost comunismul romanesc
Cine isi inchipue ca fostul comunism a disparut se inseala amarnic.Acest lucru se poate vedea daca privim cu oarecare aztentie chiar pe forumul nostru.
Fosti activisti de partid,cel putin pe acest forum,au devenit repede liberali,acuza de comunism pe oricine critica pe tariceanu,in realitate ei fiind brigada de arriere garde a fostului regim comunist,chiar daca sunt fii traiti in puful nomenclaturii comuniste.

Isteria artificiala care e Dosariada a dus la rescrierea neobolsevica a trecutului in interesul prezentului. Nepotii lui Mihail Roller se opintesc sa infatiseze cei peste 50 de ani de comunism ca un tot otova, lesne de abordat in clisee amintind de catavencianul, Ieri intunericul, azi lumina. In realitate, comunismul romanesc a fost o epoca definitoriu complexa si contradictorie, cu suisuri si coborasuri, cu perioade de inghet alternand cu perioade de dezghet. O epoca marcata de procese stand sub semnul bataliei zadarnice de a adaptare la realitatile romanesti a unei utopii. Printre aceste procese, la loc de frunte, se situeaza cel vizand eliberarea de sub stapanirea ruseasca.

Seducatoare ca idealitate, ca aspiratie de biblioteca, societatea socialista s-a dovedit catastrofala la impactul cu viata propriu-zisa. Realitatea complexa si contradictorie a fost obligata sa se inghesuie in tocurile stramte, rigide, ale unei teorii abstracte. Pentru Romania, esecul comunismului si-a avut cauza nu numai in impunerea unei doctrine abstracte, ci si in importarea unui model strain societatii noastre. In Rusia, doctrina comunista s-a nascut dintr-o realitate specifica. Berdiaev a demonstrat magistral, in Sensul si sursele comunismului rus, existenta unor radacini ale revolutiei bolsevice in traditia intelectuala ruseasca. In Romania, comunistii n-au avut nici macar acest avantaj. Ei au trebuit sa aduca in realitatea noastra modelul construit pentru conditiile din Imperiul tarist. Astfel discrepanta dintre doctrina si realitate a crescut enorm. Siluirea vietii a fost mult mai mare decit in Rusia.

In acelasi timp, comunismul a fost pentru toate tarile estice nu numai o doctrina impusa arbitrar vietii si un model fara nici o legatura cu realitatile nationale, dar si o teribila forma de asuprire ruseasca. Inca din 1956, cand hrusciovismul a dat aripi nationalismului din Est, s-a vazut ca, de fapt, sub pretextul instalarii comunismului, rusii au cucerit tara dupa tara. Comunismul n-a insemnat altceva decat o extindere a imperialismului rusesc in intreaga Europa; imperialism care a luat locul, astfel, gratie victoriei in cel de-al doilea razboi mondial, imperialismului german, reprezentat de hitlerism. Prin fisura produsa de Raportul lui Hrusciov la Congresul XX al PCUS, popoarele din Est au descoperit ca fusesera obiectul unei exploatari economice de tip medieval. Atat prin tratate economice inrobitoare, cat si prin infiltrarea in toate mecanismele vietii social-politice, sovieticii au dus, sub masca ideologiei marxist-leniniste, o politica de reconstituire a imperialismului rus.

Pentru Romania, aceasta ocupatie ruseasca a produs traume mult mai mari decat in alte tari. Prin victoria democratiei populare, romanii s-au trezit sub stapanirea unuia dintre marii lor inamici de secole. Spre deosebire de alte tari, Romania avea o lunga traditie de lupta impotriva expansiunii rusesti. Aceasta situatie aparte, in raport cu Uniunea Sovietica, explica firava influenta a Partidului Comunist in viata politica interbelica. Ea explica, totodata, si ostilitatea marii majoritati a populatiei fata de comunisti: vedea in acestia, fara nici o ezitare, instrumentele cotropitorului strain. Cu atat mai mult cu cat multi dintre liderii de inceput ai comunismului romanesc fusesera adusi de tancurile sovietice direct de pe culoarele Kominternului. Aceasta adevarata semnificatie a instaurarii comunismului in tarile estice a facut ca istoria postbelica a Europei socialiste sa aiba drept dimensiune lupta de eliberare de sub tutela Moscovei. Oricat de inrobiti ar fi fost doctrinei marxist-leniniste, liderii comunisti nu puteau sa nu-si dea seama ca sistemul pe care voiau sa-l impuna realitatii ar fi fost mult mai acceptabil daca ar fi capatat o independenta fata de Uniunea Sovietica. Acestei tendinte vizibile in intreaga evolutie a comunismului postbelic, Kremlinul i-a raspuns de fiecare data cu maxima brutalitate.

Astazi nepotii lui Roller s-au inscris in PNL,PSD,PC,PRM si de pe pozitii,cred ei onorabile,ataca sufletul politic al poporului roman.
Cazul particular al zombielor de pe forumi este o nimic toata pe langa cei din prima linie a reactiunii politice,de la Tariceanu la Nastase,de la Olteanu la gospodina Norica

O conversatie cu Boris Groys despre Conditia postcomunista

Utopia inseamna investire in artificial

Boris Groys (n. 1947 in Berlinul de Est) a urmat studii de filosofie si matematica la Universitatea din Leningrad (1965–1971), dupa care a lucrat ca asistent de cercetare la institute din Leningrad, iar apoi la Institutul de Lingvistica structurala si aplicata din Moscova, pina in 1981, cind emigreaza in Germania. Profesor invitat la University of Pennsylvania (1988) si la University of Southern California, Los Angeles (1991). Doctoratul in filosofie la Universitatea din Münster (1992). Din 1994 este profesor de teoria artei, filosofie si teorie a mediilor la Hochschule für Gestaltung din Karlsruhe, Germania. Membru al Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta, autor de expozitii si eseuri cinematografice.

IDEA ¬
Pentru inceput, am dori sa va intrebam ce fel de motivatii personale stau in spatele formularii proiectului. Ma gindesc, fireste, la faptul ca proveniti si dumneavoastra din spatiul estic si, desigur, trebuie sa existe niste motive personale tinind de biografia dumneavoastra, in special cea intelectuala, care v-au condus la ideea unui asemenea proiect.
Boris Groys - Intr-adevar, asa a fost. Am plecat in Vest in ’81, deci pe vremea socialismului in Uniunea Sovietica, si trebuie sa spun ca la vremea aceea nu exista absolut niciun interes in Occident pentru ce se petrecea in blocul estic, deoarece oamenii aveau senzatia ca stiau deja. La dreapta, toata lumea stia ca era vorba de o dictatura teribila si de incalcarea drepturilor omului. La stinga, toata lumea stia ca era fagaduinta unei lumi utopice care submina sistemul capitalist. Asa incit toata lumea stia totul foarte bine…
¬ Chiar si la momentul acela, fiindca deja era totusi tirziu in istorie?
- Da, absolut. Chiar si atunci, deoarece investirea in socialismul real, ca sa zic asa, din partea Occidentului era imensa, iar aceasta investitie nu putea fi retrasa, era cu totul imposibil. Pina la un punct – si poate voi vorbi despre aceasta acum sau voi reveni asupra subiectului mai tirziu –, sint de acord cu aceasta pozitie. Ei bine, ajungind in Occident, am avut senzatia unui total dezinteres, asa ca nu m-am amestecat in discutie, era ceva indiferent. Dar dupa caderea Uniunii Sovietice, dupa darimarea Zidului de la Berlin, interesul a crescut si oamenii se intrebau ce se petrece si de ce. Aceste tipuri de intrebari sint puse in interiorul unei anumite culturi, precum cea occidentala, sub umbrela discursului general al regimului care domina sistemul cultural. Iar acest regim este, desigur, o cautare de Altul. Putem spune ca actuala cultura occidentala cauta diferenta, cauta alteritatea.
¬ Este aceasta o trasatura marcanta a mentalitatii occidentale…?
- E una dominanta…
¬ … sau e doar o aparenta de suprafata?
- Nu, nu cred. Nu cred ca era o aparenta de suprafata, cred ca e vorba de un fel de corespondenta de epoca cu anumite discursuri intelectuale, cum ar fi deconstructia. Iar aceasta este reflectia noastra asupra etapei contemporane a economiei de piata [bazate pe] mass-media. Acest tip de economie se bazeaza pe diversificarea produselor. Asa ca nu poti aduce un produs pe piata decit subliniindu-i diferenta, originalitatea si alteritatea. Daca nu e un altfel de produs, unul diferit, atunci nu are sens. Filosofia franceza bunaoara, cea reprezentata de catre Derrida si altii, mediteaza asupra acestui tip de schimbare de atitudine: de la identitatea reglementata de stat la diferenta dictata de piata. Franta a trecut de la un stat unitar birocratic, bazat pe un asemenea fel de identitate inca de la Ludovic al XIV-lea, la statul pe care Charles de Gaulle l-a introdus pe pietele internationale. Si de aceea, de pilda, aceasta filosofie are o pozitie atit de buna pe piata. Este asa pentru ca exista o filosofie de piata sau o filosofie a pietei. E o reflectie asupra pietei si inca una ce se preteaza la marketing. Fluxul de semnificanti ca flux de moneda… Marea de semnificanti este de fapt asemenea unui capital financiar deoarece, daca privim la ceea ce inseamna textualitate si asa mai departe, nu gasesti textualitatea in carti, in carti ai texte. Textualitatea este ceva ce curge printr-un canal. Cu alte cuvinte, e capitalism ideologic-financiar. Pe de o parte, avem acest fel de discurs politico- filosofic dominant si, de cealalta, adevarate fluxuri de diferente, de capitalism de piata, fluxuri de capital pe piata, de capital pentru marketing. In cautarea lui Altul, in cautarea Diferentei. Astfel incit daca vrei sa vinzi ceva pentru bani sau daca vrei sa vinzi ceva pentru capital simbolic – in cazul intelectualilor e vorba de discursul recunoasterii –, trebuie sa arati foarte limpede in ce consta diferenta produsului tau si de ce este altceva, de ce esti tu altfel. Pentru ca daca nu esti altfel, nu esti interesant. Esti doar inca o data acelasi lucru, usor de uitat. La caderea Zidului Berlinului, „ororile“ [profesate de discursul] intelectualilor vestici au ajuns in Rusia si Europa de Est, iar la vremea aceea eram adesea intrebat care e atitudinea mea fata de fenomen. Si pentru ca eram unul dintre putinii intelectuali [rusi] cu recunoastere academica prin 1991, era interesant cum majoritatea covirsitoare a prietenilor si colegilor mei [occidentali] mi-au spus imediat ca li se pare total neinteresanta cultura rusa – si estica, in general –, deoarece nu era diferita sau altfel. De fapt, aceasta atitudine este una de durata; cind am participat la pregatirea ultimei Documenta si am colaborat cu Okwui Envezor si grupul intelectual din jurul lui, ei mi-au spus pe data ca nu erau deloc interesati de Rusia sau de Europa de Est, fiindca nu sint cu nimic diferite. Atunci intrebarea mea ar fi: este chiar adevarat, putem oare spune ca Europa de Est nu e cu nimic diferita de cea de Vest? Sa fie vorba doar de inapoiere? Argumentul lor este ca n-ar fi vorba de diferenta, ci de inapoiere. Deci trebuie sa asteptam pina cind Europa de Est atinge standardele Occidentului? Dar e o asteptare lunga, mult prea lunga, bunaoara pentru durata vietii mele. Nu vreau sa astept atit de mult. Cred ca sint prea batrin, iar viata mea are o limita in timp, asa ca mi se pare mai interesant sa va intrebati cum va puteti vinde acum, si nu intr-un viitor indepartat. Cred ca singurul raspuns posibil la aceasta intrebare e incercarea de a formula diferenta dintre experienta comunista/postcomunista si formele, discursurile, atitudinile culturale din arta pe care le-a generat aceasta experienta, pe de o parte, si experienta occidentala de cealalta. Iar unele din textele mele scrise anume pentru acest proiect sint interogative si ramin deschise fiindca nu dispun de raspunsuri gata facute si bine articulate. Am citeva raspunsuri, dar nu raspunsuri integrale la aceste intrebari, ceea ce ar fi si imposibil dupa parerea mea. Acest tip de abordare e o interogatie deschisa care isi urmeaza calea, asa incit am incercat sa investighez problema alteritatii comuniste si postcomuniste, daca ma pot exprima asa.
¬ Inca o intrebare preliminara: in lectura noastra, aceasta reflectie este una dubla sau una cu doua dimensiuni: cea social-politica si cea estetica. Sint acestea un intreg, fac corp comun, sau sint oarecum separate…, doua reflectii articulate ierarhic, sa zicem? Iar daca sint departajabile, care dintre ele este cea regenta in proiectul dumneavoastra?
- Chestiunea primordiala, asa cum am spus, este in ce fel putem situa subiectivitatea comunista si postcomunista in contextul cultural general, daca o astfel de subiectivitate exista, iar daca da, in ce fel functioneaza. Desigur, nu e vorba despre probleme economice, sociale sau altele in Europa de Est ori Rusia. Acestea nu ma intereseaza, deoarece nu sint tema mea. Si, mai ales, nu fac parte din acest proiect. In cadrul acestui proiect incerc sa investighez pozitionarea productiei culturale din Europa si Rusia postcomuniste in contextul productiilor culturale internationale. Ceea ce ma intereseaza e ce se intimpla cu produsele culturale, cum ar fi textele, filmele, arta, cum functioneaza ele, cum se situeaza si daca putem reflecta la ele, cum ziceam mai inainte, in termeni de alteritate. Motivul pentru care folosesc acest termen si pentru care am initiat acest proiect e faptul ca situatia din Europa de Est si din Rusia se reflecta acum in discursul occidental in termeni de discurs postcolonial. Pentru mine a fost interesant sa descopar acest lucru si a constituit de indata un punct de plecare si, cu tot ineditul acestei situatii, n-as spune ca nu exista limbaj pentru a o descrie. Este limbajul studiilor postcoloniale si m-a interesat acest fapt deoarece, la urma urmei, nici Rusia si nici tarile est-europene nu au fost niciodata colonii ale Occidentului. Atunci, de ce? De ce se aplica azi discursul postcolonial si acestor tari?
¬ Poate unii cred ca metropola era Uniunea Sovietica?...
- Nu, nu, si Uniunea Sovietica e tratata tot asa. Acum, desigur, Uniunea Sovietica a disparut, acesta e un punct extrem de important. Uniunea Sovietica s-a dezmembrat ca stat, iar noile state nationale, precum Rusia, Ucraina si altele care au aparut pe aceste arii geografice, sint niste constructii mai degraba artificiale si care, pina la un punct, imi reamintesc, ce-i drept, de statele africane sau arabe ce sint rezultatul unui anumit tip de politica administrativa a Imperiului britanic. Aceste state emergente sint rezultatul politicii administrative si birocratice a Imperiului sovietic si, de fapt, nu au traditie, nu au substanta, sint creatii complet artificiale. Dar asta inseamna mai degraba ca trebuie sa facem fata unui fenomen politic si social complet nou. Asa incit nu putem vorbi rational despre ascendenta sau mostenire. Ca sa revin insa la problema, fiindca e una centrala, cred ca in Est, la fel ca si in Vest, exista un anume consens asupra faptului ca perioada comunista ar fi fost una de obnubilare si opresiune a culturii nationale – pentru rusi, dar si pentru ucraineni, români si maghiari… A fost un fel de falie, o perioada nonistorica, antiistorica, ce s-ar fi caracterizat exclusiv prin opresiune si prin suprimarea a ceva. Asa incit, daca acum scadem acest timp, daca inlaturam deceniile de comunism, ceea ce obtinem ca rest e inapoiere. Pe scurt, s-ar zice ca va trebui sa ne descurcam cu situatia care, astazi, coincide cu discursul pe care-l tine chiar Estul despre sine. Conform acestuia, ar trebui sa o luam de la capat de unde am fost intrerupti de comunism… Ceea ce inseamna…
¬ Da, da, stim asta … Ne confruntam si aici in România cu acest discurs. El este foarte raspindit, nu in ultimul rind fiindca elitele culturale, intelectualii mediatici il practica copios, de pe o pozitie neotraditionalista, in chestiunile culturale, si neoconservatoare, politic vorbind; multi par sa viseze la un liberalism muzeal, de secol XIX. Dar, de fapt, e un discurs perfect postmodern, chiar daca unii dintre ei sint extrem de alergici la termenul insusi...
- Da, el are curs peste tot.
¬ „Epoca de aur“ ar fi fost cea interbelica in România, deci trecutul antecomunist. Dar continuati, va rog.
- Si atunci ce sint studiile postcoloniale? Ele sint un discurs despre inscrierea identitatilor culturale non- sau premoderne in capitalismul media postindustrial de azi. Atunci nu le suprimi, ci le inscrii. Avem o identitate mali, araba, chineza..., toata lumea danseaza, crede in ceva sau construieste biserici. Cum le putem aduce pe toate acestea in cadrul functional al diferentei culturale pluraliste a comercialului? Iar daca, referitor la Europa de est in general, spunem despre comunism ca a fost doar o opresiune negativa a identitatilor culturale, asa cum se spune indeobste, atunci consecinta logica este aceea ca trebuie sa ne confruntam cu aceste produse culturale artificiale ramase de pe urma disparitiei lui. In realitate insa e vorba tot de o traditie, numai ca vazuta acum dintr-o alta perspectiva, ambalata intr-un gen de design national de serie si vindut apoi pe pietele postcoloniale internationale. Asa incit daca privim conditia postcomunista ca o prelungire imediata a conditiei precomuniste minus perioada comunista, atunci uitam pe data tot ce a insemnat modernizare, universalizare si revendicare modernista pe aceste teritorii, deoarece am fi nevoiti sa revenim la primul meu argument. Iar acesta era ca pozitia de stinga, socialismul de stat nu ar trebui privit doar ca o deviere de la ideea comunista, ca simpla marime negativa a acestui derapaj, ci tot in legatura cu ea. Am fost partasul acestei atitudini – poate intr-o perspectiva diferita – si cred ca, oricit de dur ar suna, singurul fenomen realmente universal si occidentalizant in aceasta zona est-europeana a fost comunismul, tot restul a fost inapoiere… ceva nationalist, regional, postcolonial, precolonial, premodern si asa mai departe. In clipa in care stergi comunismul din istoria reala a acestei zone, reduci de fapt o tara ex-comunista la, sa spunem, o tara africana sau oricare alta, de oriunde; nicio problema, dar asta inseamna sa nesocotesti ca nu mai e vorba de aceeasi experienta, iar eu caracterizez acest fapt, ca sa inchei argumentul, drept stergere a stergerii. Daca intelegem deci comunismul ca o stergere a traditiei nationale in numele unor idei universaliste, atunci s-ar putea crede ca aceasta stergere a stergerii este un minus cu minus ce da plus si o reintoarcere la origini, dar, in loc de asa ceva, ajungem de fapt la aceeasi situatie pe care am analizat-o in Gesammtkunstwerk Stalin [Stalin – opera de arta totala]. E echivalentul unei politici neostaliniste. Daca sintem atenti la ceea ce spun realmente promotorii acestui discurs, avangarda, comunismul radical al secolului XX n-au facut decit sa prejudicieze mostenirea culturala a traditiei nationale. Era tema principala a polemicii stalinismului impotriva avangardei: avangarda e un fenomen pur negativ, constind exclusiv in distrugerea mostenirii nationale, in timp ce noi [i.e. comunismul de stat, birocratizat – n. red.] vrem sa vedem aceasta mostenire nationala sub noua conditie – stiti refrenul – a progresului si modernizarii socialiste. Iar astazi regasim exact aceeasi retorica. Atunci ce a fost comunismul? Unii spun ca a fost pura distrugere a mostenirii nationale, iar acum vrem sa recuperam tocmai aceasta mostenire nationala si s-o resituam in contextul modernizarii capitaliste. Exista o paralela incredibila intre discursul stalinist de suprafata si discursul capitalist sau neocapitalist actual, la inceputul secolului XXI. Si mai e si fenomenul Putin, de exemplu. El e un tip care poate combina ambele discursuri fara probleme, deoarece ele sint din capul locului omoloage. Ca sa revin la punctul de plecare, intrebarea este cum sa caracterizam conditia postcomunista luind comunismul in serios.
¬ Ati atins deja chestiuni esentiale ale acestei dezbateri, adica problema modernizarii, si mai cred ca proiectul leaga el insusi aceste probleme ale modernizarii cu aceea a emanciparii. Acestea fiind spuse, v-as intreba cum ne puteti explica, in cadrul proiectului, cele doua tipuri de opozitii si/sau perechi de notiuni: pe de o parte, modern-postmodern sau modernism-postmodernism (deoarece nu e chiar acelasi lucru, sufixul „ism“ ar trimite mai mult la aria estetica, artistica), iar pe de alta parte, comunism-postcomunism? Daca vedeti vreo articulare intre aceste doua cupluri de notiuni…
- Da, absolut…
¬ Fiindca, si exista citeva indicii ale contextului din care se naste intrebarea, este evident ca si dintr-un punct de vedere formal, titlul, fie si numai titlul „Conditia postcomunista“…
- Conditia postmoderna… Da, e Lyotard… desigur, am pornit de la Lyotard…
¬ Si in legatura cu emanciparea, de fapt, pozitia lui Lyotard este ca aceasta conditie postmoderna coexista cu evacuarea oricarei posibilitati de emancipare. Sfirsitul naratiunilor de emancipare... si emancipatoare…
- Stiti, discursul emancipator este un discurs al eliberarii. Intrebarea e: discurs al eliberarii de ce? Si cred ca sint mai inclinat sa ramin intr-o foarte veche traditie europeana de gindire a emanciparii si eliberarii ca o eliberare de natura in cele din urma. Totul incepe la Platon. Stiu ca suna si a Adorno, in felul lui; Lyotard, la rindul lui, schimba aici perspectiva si incearca sa gindeasca eliberarea ca pe o eliberare a naturii de cultura intr-o oarecare masura. Iar eu cred ca o alta problema a lui, daca e sa privim studiile sale despre avangarda si sublim, este faptul ca vede natura in om ca primejduita de arta, iar avangarda e oarecum o manifestare a acestui pericol ce planeaza asupra naturii umane venind dinspre arta. Personal, nu cred asa ceva! Ador arta! Si nu-mi place natura! Nu cred in aceasta eliberare de natura; eliberare inseamna sa fii artist, sa fii artificial. Eliberarea inseamna arta si artificialitate. Iar acest orizont, postmodernismul, imi pare mult mai eliberator decit modernismul clasic… deoarece conditia postmoderna este urmatorul nostru grad de libertate fata de natura si fata de discursul naturii, precum si fata de orice este considerat natura, inclusiv codul genetic si animalele. Acum, eu cred ca, in acesti termeni, comunismul a fost o contributie mareata la intelegerea artificialitatii conditiei umane sub aspect social, politic si economic. Discursul capitalist clasic este un discurs democratic… deoarece, in fine, este un discurs al drepturilor naturale, al naturii umane. Marxismul incepe cu interogarea acestui tip de naturalism, iar daca urmariti prima sa perioada de dezvoltare si de asemenea gindirea politica si sociala franceza, la un R. Barthes bunaoara, acestea urmaresc aceeasi linie. Apoi, vedem cum sub influenta lui Heidegger apare un fel de reactie, o reintoarcere la apararea naturii.
Fapt e ca, oricum, reflectia poststructuralista a insemnat o reactie la intoarcerea conservatoare a filosofiei franceze catre apologia naturii. Natura nu mai este acum un fel de lege naturala asa cum era pentru filosofie, ci natura ca flux, ca dorinta naturala, dar totusi natura.1 Nu-mi place! Nu-mi place natura, imi place arta! Si de aceea cred ca fenomenul privatizarii este interesant. Cred ca acesta constituie nucleul conditiei si gindirii postcomuniste. Fiindca ce e privatizarea? In gindirea politica si culturala clasica, proprietatea privata este o parte a naturii fiintei umane, este un drept natural al omului de a avea lucruri si de asemenea o pornire naturala sau o nevoie pentru lucruri. Ce este atunci privatizarea? Este productia artificiala de natura umana din partea statului. Statul postcomunist este acelasi care a produs [si] socialismul, socialismul ca o constructie artificiala, gindita la inceput ca antinaturala si complet artificiala. Eu doresc sa editez cele mai timpurii texte ale ginditorilor rusi radicali din anii 1920, cum ar fi partidul imortalistilor, biocosmistii si asa mai departe. Ideea lor era absoluta artificialitate a tuturor aspectelor existentei umane. Acesta a fost telul, telul privat al comunismului rus. Iar ceea ce fac azi statele pe care le-am construit ca masini de produs conditie umana artificiala nu e altceva decit sa dea natura pe arta. Ele functioneaza acum in noul regim al productiei capitaliste, dar, de fapt, totul se aseamana. Capitalismul de azi – intr-o masura deloc mai mica decit comunismul – este un fenomen absolut artificial. Aceasta privatizare nu va putea conduce niciodata la o proprietate privata in sens traditional, hobbesian sau rousseauist. Iar asta inseamna ca postcomunismul este o conditie de artificialitate a capitalismului, deci transformarea capitalismului de la un regim naturalizat la unul de producere artificiala a artefactului social; si mi se pare ca aceasta diferenta este, daca nu omoloaga, atunci analoaga cu postmodernul artistic, spre deosebire de creatia artistica naturala asa cum este inteleasa in/de modernism. Subiectivitatea se manifesta in arta moderna, in vreme ce postmodernismul este o constructie complet artificiala care functioneaza independent de subiectivitate. Aceasta este paralela: sporirea artificialitatii. Puteti s-o luati utopic ori foarte distopic. Puteti spune ca e eliberare sau puteti spune ca e sclavie, dar eu cred ca asta e deja doar evaluare, nu tine de partea caracterizarii fenomenologice neutre a ceea ce desemneaza prefixul „post“ ca atare, si eu unul ma feresc de asa ceva.
¬ Spuneati ca preferati sa considerati problema emanciparii libera de latura naturala. Dar atunci ce se intimpla cu latura sa sociala sau cu emanciparea ca eliberare a oamenilor inauntrul procesului social? Grosso modo, in sensul traditional marxist al problemei, al notiunii de emancipare, stiti, oamenii care ar trebui sa-si poata fauri istoria impreuna si prin ei insisi, acest proces, ca sens tare al emanciparii – ce mai ramine din asta?
- Stiti ca emanciparea si sclavia depind, cum spuneam, de o idee de evaluare, deoarece se considera ca sclavia este un rau, in timp ce emanciparea e un bine, asta daca nu sintem Nietzsche, desigur. Aceasta este abordarea ideologica. Nu e vorba de descriere, ci de evaluare. Am putea vedea in Uniunea Sovietica un paradis al clasei muncitoare, si pina la un punct asa a si fost, sau am putea vedea in Uniunea Sovietica un fel de iad totalitar à la Orwell. Si este de asemenea adevarat. Astfel incit ambele descrieri sint adevarate si de aceea ele sint chiar identice – prin faptul ca sint evaluari. Daca pentru cineva e iad, pentru altcineva e rai, iar problema e aceea de a transa, ceea ce e dificil. Pe mine ma intereseaza mult mai mult descrierea neutra, fara nicio opinie pozitiva sau negativa, dar daca imi veti spune ca abordati problema eliberarii, a libertatii si a suveranitatii, asa cum a fost ea fundamentata de Hegel si, de fapt, de Marx, atunci nu exista decit un singur exemplu de suveranitate: Napoleon, iar asta inseamna ca suveranitatea este capacitatea – puterea – de a-ti impune propria viata asupra societatii si de a-ti impune propria lege. Daca esti supus vreunei legi, adica nu esti liber, nu esti liber in sens filosofic. Esti liber in sens politic, demagogic, dar nu in sens filosofic. Libertatea filosofica, libertatea in sens filosofic este aceea pe care au avut-o Napoleon, Stalin, Hitler. E libertatea de a-ti impune propria lege asupra societatii. Acum, daca gindim utopia in termeni marxisti, atunci utopia societatii comuniste a viitorului este o societate in care toata lumea e un Napoleon, Stalin sau Hitler. Deci statul e abolit, legea este abolita, toata lumea isi face propria lege, iar societatea e organizata in asa fel incit [nimic] nu conduce la suferinta celuilalt. Putem vedea aici o idee regulativa, fara indoiala, dar putem la fel de clar vedea ca aceasta idee regulativa nu e ceva ce ar putea fi un proiect real pentru constructia unei societati ori a unui stat. Deci, intr-un sens filosofic, nu putem vorbi de subiect al libertatii si despre libertate in conditiile statului ori ale legii, oricare ar fi aceasta, chiar daca e cea mai buna lege si oricare ar fi statul, chiar si cel mai utopic. Asa ca libertatea ca suveranitate debordeaza totul, in orice privinta. Iar aceasta e ideea totalitara a libertatii; statul totalitar este un stat al libertatii si este un stat al celei mai probabile libertati. Carl Schmitt avea perfecta dreptate cind spunea ca libertatea absoluta, ca libertate politica, este libertatea de a aboli legea prin violenta pura, prin starea de exceptie. Exista lege absoluta, exista si libertate absoluta, dar aceasta libertate absoluta este posibila doar intr-un stat totalitar si e posibila doar pentru Führer sau pentru liderul statului totalitar, in conditiile modernitatii. Insa acest fel de libertate pentru toti, democratizarea totalitarismului, nu este democratia. Este doar... da, doar democratizarea totalitarismului. Iata o frumoasa idee paradoxala, dar in rest e vorba de altceva [decit de libertate/suveranitate]. Stiti… acesta ar fi idealul. Insa orice altceva e poate mai bun sau poate mai rau.
¬ Pentru intrebarea urmatoare voi incepe prin a va cita: „Astfel, pentru Est, piata a insemnat utopia. Prin urmare, intelectualii si artistii estici si-au pus nadejdea in piata de tip occidental – desi, si chiar daca acesta a fost in mod special cazul, discursul si opera lor artistica impartaseau cu omologii lor occidentali aceleasi impulsuri emancipatorii. Formulind lucrurile…“, si pe aceasta parte am dori sa insistam si sa discutam: „Formulind lucrurile pentru a le sublinia ciudatenia, intelectualii si artistii radicali din Vest au asumat marxismul, in vreme ce aceia estici deveneau reaganiti cu acte in regula. Si toate astea in cadrul acelorasi proiecte de emancipare“. Intr-un fel ati atins deja acest aspect, dar am dori sa va punem o intrebare precisa in legatura cu citatul. Daca stinga a asumat marxismul, iar intelighentia estica a jurat pe Reagan & Co., atunci – si e totodata deja si un eventual raspuns – oare nu decurge o problema serioasa de pe urma caderii comunismului asa cum a existat el, o mare „paguba colaterala“? Adica, una peste alta, caderea comunismului real n-a fost cumva o infringere istorica mai degraba pentru stinga occidentala traditionala – pentru ceea ce ea se presupune ca apara –, decit una a regimurilor poststaliniste din Est? E limpede, sper, ca nu vorbesc in termeni de „credibilitate“, care e o notiune de piata, de altfel, si nici despre justetea utopiei, ci despre raportul real de forte.
- Mda, ca intotdeauna, e si da, si nu. Deoarece, vedeti dumneavoastra, stinga occidentala a urmarit dezvoltarea sistemului socialist al lui Stalin, iar noi cunoastem vechea deziluzie traditionala a stingii occidentale, asa ca n-ar trebui sa credem ca ea a fost nepregatita pentru cele ce s-au intimplat. Stinga occidentala era cit se poate de pregatita prin deceniile de deziluzii si de criza a investirii sperantelor ei in socialism, vezi Derrida si altii. Si atunci dorinta, dorintele utopice sint reinvestite in capitalul financiar si in fluxul de capital… E interesant sa aruncam o privire asupra cartii Empire [Imperium] a lui Negri si Hardt, care e inca foarte influenta in Vest. Potrivit autorilor, multiplicitatea este de fapt un fel de capitalism utopic, in care toata lumea este legata de toata lumea prin intermediul retelelor, iar noi stim ce este o retea. Astfel, e vorba de un fel de capitalism informational sau de un capitalism media, iar eu cred ca acesta este un fenomen foarte interesant pentru ca, daca priviti la perioada anterioara, capitalismul ca atare nu a colonizat niciodata aceste energii utopice, nu a acaparat dorinta utopica, asa incit gindirea [politica] occidentala traditionala, gindirea liberala occidentala a fost mereu fixata pe ideea unui stat liberal democratic, in raport cu care liberalii americani si englezi gindeau capitalismul ca pe o forma de coruptie. A face politica independenta de bani – de fapt in asta consta tot liberalismul. Priviti campaniile prezidentiale si politica britanica ori franceza a ultimului secol – totul se invirte in jurul coruperii democratiei prin capitalism, capitalismul insusi fiind privit doar in termeni negativi chiar si in Vest. Asadar, cind statele est-europene au intrat in colaps, toata lumea a crezut ca ele doresc democratie si drepturile omului, dar, de fapt, ele doreau capitalism si consum. Si eu cred ca acesta e lucrul interesant care survine odata cu conditia postcomunista pentru Vest, deoarece intrebarea dumneavoastra se referea la Vest: se scurge influxul energiilor utopice din Est inspre capitalismul occidental? Deoarece mai exista energii utopice incredibile in Est, mobilizate de comunism, dar niciodata folosite, iar acum acestea se scurg inspre consumul de tip occidental, inspre capitalism. Si e interesant cum, tot mai mult, capitalismul devine realmente un teren deschis unor interpretari pozitive ori negative. Nu aceasta a fost situatia, istoriceste, inainte de ’89. Avem acum miscari globale, care sint variatiuni liberale ale capitalismului, si avem si miscari antiglobale. Totusi, miscarile antiglobale nu sint impotriva capitalismului. Ele sint procapitaliste tocmai pentru ca sint globale. Ele sint in acelasi timp globale si antiglobale, ceea ce inseamna ca submineaza suveranitatea statului, inclusiv pe a statului democratic. Daca pornesti o miscare antiglobala globalizata, de fapt te alaturi fortelor care submineaza si distrug democratia, fiindca substanta democratiei ramine deocamdata statul democratic, asa-numitul stat-natiune. In schimb, lansezi un ONG care nu are legitimitate democratica, nu e inscris in sistemul electoral, al campaniilor si asa mai departe… Reduci influenta parlamentului, a partidelor politice si organizatia incepe sa opereze intre state, si nu in interiorul acestora. Incepi deci sa operezi pe acelasi teritoriu ca McDonald’s si Prada, adica pe terenul fluxurilor financiare internationale si al companiilor multinationale. Avem deci ONG-urile, pe de o parte, si companiile internationale pe de alta; Al Qaeda functioneaza in fond exact ca si McDonald’s, dupa acelasi principiu al deschiderii de filiale in intreaga lume, filiale unite printr-o retea financiara. Asistam, asadar, la o completa schimbare, la o reteritorializare in multe discursuri despre noul teren al pietelor capitaliste globale interstatale, deoarece, avind putere financiara si institutionala, acestea sint de fapt ca si partea de hardware pentru un software: ideologia. Si cred ca schimbarea este atit de imensa, incit stinga e nevoita sa isi reevalueze cu totul pozitia potrivit noilor linii ale frontului. Vedeti imediat ce se intimpla, de exemplu, cu gindirea franceza: il avem pe Derrida contestind l’exception franÃ�aise, l’exception culturelle in numele pietelor media internationale, subscriind practic la ceea ce numim capitalism american, capitalism global, iar pe de alta parte, ginditori ca Badiou, Rancière, Balibar, Debray, mai mult sau mai putin radicali, se indreapta catre statul francez, cerind statului francez sa salveze ideea democratica de stinga, s-o apere de acest capitalism global. E vorba deci de o scindare interesanta intre o stinga ce regaseste nationalul si revine catre stat si o stinga care incearca sa redefineasca pietele internationale in termeni de utopie internationala, in termeni de nou universalism al diferentei. Si e o evolutie interesanta. Cred ca aceasta evolutie trece mult dincolo de pozitiile traditionale ale Razboiului Rece, dar in acelasi timp cred ca ea a fost declansata de caderea Zidului de la Berlin. Pentru ca inainte de asta, aceasta evolutie putea fi intrezarita, poate, dar era blocata ca realitate. Or, acum a fost deblocata.
¬ Poate ca e asa, de aceea nedumereste atit. O lejera variatie a intrebarii anterioare, conform raporturilor in chiasm din citatul insusi, dar de data aceasta am dori un raspuns direct, parerea dumneavoastra directa… Putem considera rezultatul caderii reale a comunismului ca un fel de victorie a pietei? Orice ar insemna asta: capitalism sau piata ca atare, deoarece nu cred ca piata in sine este acelasi lucru cu capitalismul si neaparat ceva rau. Capitalismul, mai ales in forma sa contemporana, globalizata, nu mai este – sau inca nu este? (daca dorim sa pastram un oarecare potential utopic pentru aceasta revenire totala a pietei) – asa-numita piata „libera“ ca atare, chiar daca propaganda neoliberala vrea sa ne faca sa credem ca sint unul si acelasi lucru. Daca putem diviza in linii mari aceste doua…
- Ceea ce spuneti inseamna ca ar exista un capitalism bun…
¬ Nu, nu, nu, dar mi se pare ca, fie si categorial, „piata“ si „capitalism“ nu se suprapun perfect, ca sa nu mai pomenim de faptul ca, istoric, piata – schimbul in genere – e mult mai veche decit capitalismul. In fond, exact acest hiat, in care putem vedea persistenta unei marci indelebile a istoricitatii (intr-un sens profund si veritabil: sursa abisala, neprogramabila a posibilitatii ca ceva – ceva radical altfel – sa se intimple, sa advina), poate fi exploatat de pe pozitiile unei gindiri critice si/sau utopic-critice... Dar, oricum, daca putem caracteriza rezultatul caderii comunismului ca o victorie a pietei, atunci cum ar trebui sa interpretam aceasta victorie: ca o implinire a utopiei sau ca o victorie a antiutopiei ori distopiei in sensul absolut al cuvintului, care este evacuarea oricarei dimensiuni utopice posibile?
- Cred ca rezultatul caderii comunismului este, desigur, o victorie a pietei, dar, asa cum am incercat sa arat, el se regaseste si in interiorul extremei artificialitati a pietei. Artificialitate extrema sau nonnaturalete a pietei. Piata este vazuta acum drept ceva foarte tehnic, ceva produs de media contemporana, de retelele contemporane, de una, de cealalta, si toate acestea sint foarte tehnice, foarte artificiale. Cred ca noi ne gasim acum in ceva ce e mult mai mult decit atit. Ne aflam acum in aceasta artificialitate a pietei, dar nu era asa inainte vreme, iar ori de cite ori vorbim de artificialitate putem vorbi despre utopie, deoarece utopia inseamna investire in artificial. Utopia este…
¬ Nu in ceva de ordinul viitorului?
- Ei bine, in sensul de proiect. Orice arta este un proiect-de-arta, deci un fel de viitor artificial. Nu un viitor in general, ci un viitor artificial. Vasazica, investire inseamna proiect. In clipa in care piata isi arata artificialitatea poti spune: „Nu vreau aceasta piata, ci pe cealalta“. Iar cind spui: „Nu vreau aceasta piata, ci pe cealalta“, incepi sa fii utopic, la bine sau la rau…
¬ Atunci critica pietei nu inseamna in mod automat o prostie...
- Nu. In niciun caz. Critica pietei nu este o prostie, intii de toate fiindca se vinde bine. E o buna strategie de piata. Iar o buna strategie de piata e intotdeauna un lucru inteligent. Iata primul raspuns.
¬ Atunci implicatia ar fi ca banii, obtinerea lor pe piata, sint egali cu inteligenta (socialmente, desigur)?
- Vedeti dumneavoastra, critica pietei inseamna ca trebuie s-o luam in seama; critica nu inseamna respingere, critica inseamna analiza. Deci trebuie sa privim bine si sa ne intrebam, bunaoara, daca piata exista? E si asta o intrebare interesanta. Mi se pare ca oamenii cred ca piata exista. Dar daca operezi de exemplu pe piata de arta, asa cum fac eu uneori, se intimpla sa auzi colectionari spunind: „Øtiti, nu vreau sa cumpar acest artist pentru ca e prea comercial“. Sa ai succes pe piata nu face bine la vinzare. Iar acest paradox nu afecteaza doar arta, ci si activitatea literara. Filosoful bun e cel ale carui tiraje nu sint epuizate tocmai fiindca el are un pret foarte ridicat... Am auzit cu totii despre asta la [Robert] Smithson, care e deosebit de valoros tocmai pentru ca nu se vinde bine. Aceasta structura paradoxala, pe care o caracterizez drept „complexul Van Gogh“ – vinde foarte bine fiindca n-a vindut niciodata nimic [la vremea lui] –, arata deja eterogenitatea pietei si faptul ca nu putem vorbi de piata la singular si de strategie de piata la modul simplu. Piata contemporana este foarte complicata, un spatiu, asa cum spuneam, foarte artificial, utopic. Ma intreb doar daca piata, fiind o constructie atit de artificiala, poate sustine aceasta structura paradoxala. Am crezut intotdeauna si inca mai cred ca, pe termen lung, caderea comunismului inseamna caderea pietei in sens clasic, deoarece pietele vor fi rasturnate de utopii. Pietele au fost pentru multa vreme artificial izolate de acest influx de dorinta utopica. Iar dorinta utopica a distrus totul si, pentru toti cei care am citit Bataille, dorinta se refera si la extinderea pietelor si cred ca, pe termen lung, economia de piata si dominatia pietei vor ajunge sa constituie numai o perioada – la scara istorica, fireste –, iar noi ne aflam, cred, la inceputul sfirsitului acestei perioade, deoarece nu s-a mai intimplat ca o anumita structura sa functioneze si rational, si irational in acelasi timp. Paradoxul pe care tocmai l-am mentionat arata ca piata este rationala si irationala in acelasi timp.
¬ O intrebare despre proiectul dumneavoastra cu „conditia postcomunista“. Cum ati organizat acest proiect si ce scontati sa obtineti, care sint rezultatele asteptate, in termeni intelectuali? Dar nu numai in sensul academic al cuvintului. Ce fel de consecinte ati luat in calcul pentru acest proiect, fiindca, desigur, citim si ne place foarte mult ideea ca „nu e vorba de a deschide o fereastra prin care Europa Occidentala sa priveasca la Europa de Est“ – ca la o colectie de ciudatenii, bunaoara –, „ci mai degraba de o poarta deschisa prin care intelectualii si artistii din Europa de Est sa poata avea acces la noi si sa se exprime printr-un discurs franc si necenzurat“. Acesta ar fi si motivul pentru care ne-am gindit sa va punem intrebarea despre rezultate, numai ca intr-un sens mai larg decit cel contabilizabil in rapoarte academice, institutionale etc.
- Cred ca am sa va dau un raspuns amestecat. Intii de toate, sint un intelectual prea utopic si de piata, chiar nu cred in capacitatile iscusintelor ori in efecte programate. Cred ca traim cu totii intr-o situatie in care nu putem controla rezultatul a ceea ce facem. Nu avem aceasta libertate. Sint foarte constient de totala conditie de nonlibertate, de incapacitatea de a calcula urmarile actelor mele. Asa incit cred ca e doar un gest deschis. Care vor fi rezultatele efective? N-am idee! Cit despre rezultatele in termeni de productie, pe aceasta o pot descrie! O vom infatisa in intregime la sfirsitul acestui an, in decembrie, sub forma de proiecte; unele dintre acestea vor fi expuse deja in luna mai intr-o expozitie cu titlul Privatizari, prezentind diferite contributii din diferite tari est-europene si Rusia. In iunie, vom organiza un colocviu la Berlin; invitam citeva persoane sa contribuie la tema, colegi pe care i-am rugat sa scrie texte si de asemenea citiva specialisti occidentali sau nume ca Z?iz?ek, poate si Negri, Chantal Mouffe si alti citiva care vin cu o perspectiva occidentala. In fine, Suhrkamp Verlag va publica trei volume, dintre care doua cu materiale istorice si unul cu materiale actuale. Primul volum va fi dedicat aspiratiilor utopice biopolitice din Rusia secolului XX, materiale ce nu au mai fost publicate in Vest, cum ar fi planurile de redesteptare a mortilor la draga societate comunista, deoarece parea injust sa fie inclusi doar cei vii si mortii nu. Apoi, incluzind alte planete si asa mai departe… Dar si alte proiecte, cum ar fi cel al lui Bogdanov, crearea unui sistem de transfuzie sangvina internationala si unirea intregii umanitati intr-un singur corp. Asemenea lucruri. Pentru a arata ca dincolo de Foucault, de ideea foucaldiana de biopolitica, exista multe feluri de biopolitica. A doua problematica va consta in reluarea, intr-un al doilea volum, a unor texte timpurii ale avangardei comuniste care nu au mai fost publicate in Vest, cel putin nu in Germania, si care reflecta chestiunea a ce inseamna atingerea punctului zero si altele asemenea. Apoi, un al treilea volum, in care reunim acum materiale despre situatia actuala – ideea este de a arata care a fost investirea in utopie la inceput si ce a iesit din ea pe urma. Ii rugam efectiv pe colegii nostri sa reflecteze la receptarea pe care o au ei asupra acestui nivel ridicat de investire utopica la inceput si la ceea ce s-a petrecut cu ea azi. A disparut, s-a transformat? Vor exista deci contributii ale colegilor nostri, dar solicitam si pe altii, ma adresez chiar si dumneavoastra pentru a face sugestii; am putea chiar include unele eseuri ori texte literare care ilustreaza in termeni foarte limpezi sau transanti ce s-a intimplat cu postcomunismul, deci, daca aveti idee de texte relevante in aceasta directie, pe acest subiect… Pentru a da un singur exemplu, exista un fascist foarte conservator in Rusia, Rahanov. El a scris un roman in care eroul are niste viziuni; iar una dintre ele e despre un paradis KGB unde fiecare asasin KGB se transforma intr-un animal si fiecare victima intr-un copac frumos. Acesta e paradisul KGB in care eroul isi gaseste locul adevarat. Cred ca aceasta viziune merita publicata. Deci ceva care ofera indicii asupra anumitor aspecte ale disponibilitatii pentru o reinvestire utopica intr-un mod foarte drastic ori dramatic…
¬ Ceea ce sugereaza imediat o alta intrebare, nu ca nu am fi atins deja chestiunea… Dar cum vedeti, in mod precis, relatia utopie-arta sau arta-utopie?
- Da, fundamental e acelasi lucru. Deoarece orice activitate artistica e o productie de artificialitate si orice grad de artificialitate vizeaza modelarea viitorului, asa incit orice opera de arta este un proiect de arta si orice proiect de arta tine de crearea viitorului artificial, iar viitorul artificial este utopic. Deci revine la acelasi lucru…
¬ Cum va simtiti azi? Mai degraba un occidental sau va considerati tot un om al Estului?
- Daca e sa ne uitam la biografia mea, trebuie sa recunosc ca a fost o anumita perioada a vietii mele, mai mult sau mai putin vreo zece ani, in care, in afara de citeva volume de literatura pretentioasa pe care a trebuit sa le citesc la universitate, nu am citit nici macar o carte ruseasca. Uneori am citit in engleza… Dar dupa imigrare a inceput sa ma intereseze Rusia. E greu de spus. Cred ca omul e tentat sa ia o pozitie pe dos… Privim intotdeauna la posibilitati din clipa in care ele s-au inchis; e complicat, sintem foarte occidentali in Est, dar devenim foarte estici in Vest.
¬ Boris Groys, multumim foarte mult!
- Placerea a fost de partea mea.
_________________

Din lac in put(de la arogantul Tariceanu la agentul de securitate porumbel)
Pana acum eram convins ca Tariceanu a fost cel mai rau presedinte al PNL.Si el era numit tot de Patriciu dar acest om are o incapatanare care s-a vazut nu numai fata de Basescu dar chiar si fata de Patriciu.
De mult Crin reprezenta pentru Patriciu a 3-a cale si cand a venit vremea l-a scuipat,cum se spune ca pe o masea stricata pe Tariceanu.
Si l-a numit pe Crin,acest superepetent,si mi-a cerut sa-l urasca mai mult pe Basescu.
Acum nu ca Tariceanu sau alti lideri ai PNL nu ar fi avut servicii la Rompetrol sau nu ar fi primit bani,daca ne gandim dopar din ce traieste Ciuvica.
Dar sa primesti dar de nunta 4 milioane euro,un lenes ca acest Crin poate dormi de acum o viata.Dorinta de a fi premier era o gluma,cand mai putea dormi pana la 10.
Iata ca ma plimb pe net si dau de o postatoare sau postator
albert intreaba: Am 23 de ani si sunt student. Ieri, impreuna cu toti colegii mei de grupa, l-am votat pe Crin Antonescu si am fost foarte dezamagit sa aflu seara ca nu a intrat in turul doi . Dar si mai dezamagit am fost azi sa aflu ca Antonescu s-a lasat sedus de Mircea Geoana iar liberalii, partid istoric, de dreapta, vor sustine o formatiune de stanga . Cum e posibil asa ceva, sa te vinzi in halul asta? Putea sa nu faca nimic, putea sa astepte, sa demonstreze ca PNL e inca un partid cu principii , cu ideologie, ca nu au interese ascunse Mai exista si alti tineri care l-au votat pe Antonescu si s-au simtit tradati?
Si pentru ca acest Crin se supara cand Basescu facea doar o aluzie la comportamentul sau in dragoste iata ce gasim tot pe internet(justitiarul.ro/colimator/276-feriti-copiii-de-crin-antonescu.html)

Slavka Popov si Andrei Atodiresei si cum iubea in tinerete marele Crin.
Sa citim mai departe postarea :
FERITI COPIII DE CRIN ANTONESCU! DOSARUL DE SECURIST AL LUI CRIN ESTE 2456sca/ DSS 01429. A FILAT MINORE, INTRETINAND SI RELATII SEXUALE CU ELE!
Antonescu chiar a fost TURNATOR LA SECURITATE. Asa cum se cunoaste din biografia lui, dupa absolvirea Facultatii de Istorie-Filosofie, cu doi ani de repetentie, isi incepe activitatea ca profesor, mai exact in comuna Solesti, din judetul Vaslui, dupa care in comuna Niculitei, din judetul sau natal, Tulcea. Pentru a merge la oras, insa, a trebuit sa faca pactul cu diavolul, fiind recrutat de Securitate. Bineinteles ca, imediat dupa aceea, ca avantaj, se muta in Tulcea, la oras, unde activeaza ca muzeograf. Numele sau de sursa era ,,Porumbacu,, si cu aceasta sursa au fost predate Securitatii comuniste o serie de note informative pentru care mai primea si bani. Practic, erau platite intr-un soi de ,,acord,,, la bucata.
Dat fiind faptul ca avea nevoie de bani, Antonescu a inceput sa trimita cat mai multe note informative si cat mai ,,poetic,, realizate, adica cuprinzand o serie de inventii si de nascociri, care nu aveau nimic de-a face cu realitatea despre diversi oameni care erau in anturajul sau, prieteni sau dusmani. Acest lucru il afirma chiar ofiterul al carui informator era... ,,Motivat de bani - pentru fiecare nota informativa primea 300 de lei de pe vremea lui Ceausescu, in conditiile in care un salariu de profesor era cam de 2.000 de lei, deci era platit bine -, Crin Antonescu a inceput sa imi furnizeze din ce in ce mai multe astfel de note informative, majoritatea, inventate, ca in literatura, la care pretindea ca se pricepe, despre oameni reali din anturajul sau (colegi, prieteni, iubite etc.),,, spune Ioan Ichim, cadru al Securitatii tulcene.
Cum aceste note informative incepeau sa fie din ce in ce mai multe, se pare ca locul initial de intalnire si de predare, restaurantul Danubius din Tulcea, nu a mai fost suficient, astfel incat Securitatea l-a invitat la un apartament conspirativ, unde sa-si predea notele, respectiv pe strada Pacii. ,,Banii pentru imaginatia sa bolnava si-i primea prin C.E.C., fiind depusi in contul sau, la C.E.C. Tulcea de pe strada Isaccei,, isi aminteste fostul sef al lui Ichim, Pavel Ionescu. �Avea o fire care ,,stia,, sa se bage in sufletul tau cu forta, pentru a se face apreciat, deosebit de ,,prietenos,, cu toata lumea, nu fara interes desigur, asa cum a ramas pana azi� spune aceeasi sursa din fosta Securitate a Statului.
..Dosarul lui Crin Antonescu este unul deosebit de amplu si are numarul 2456sca/DSS 01429. In tinerete, printre principalele sale atributii era aceea de a spiona copii, multi dintre ei chiar elevi de-ai sai, pentru a afla ce au parintii lor in cap, daca se plang de saracie, daca injura partidul, daca nu sunt de acord cu Ceausescu etc. Bineinteles ca, pe langa ceea ce-i spuneau adolescentii oamenilor din Tulcea, le mai inflorea si el. In paralel, a dus o viata amoroasa deosebit de tumultoasa, la vremea respectiva fiind cercetat de militie pentru intretinere de relatii cu minore,,.
Astfel incat, asa cum Securitatea cunoaste, el are chiar si un copil din flori, un baiat, pe nume Andrei, conceput cu o minora. Pentru a musamaliza cazul, la vremea aceea mai-marii Securitatii au aranjat fetei o casatorie de forma cu un cetatean moldovean. Femeia se numeste Slavka Popov, iar sotul sau, Ioan Atodiresei. Andrei Atodiresei, in varsta acum de aproximativ 23 de ani, este, de fapt, fiul lui Crin Antonescu, despre care nimeni in afara de parinti si de Securitatea din Romania nu cunoaste absolut nimic.Activitatea de turnatorie a lui Crin Antonescu, in special cea legata de copii nu s-a oprit aici. I s-a dat misiune sa se ocupe de copiii ai caror parinti erau urmariti de Securitate, cu care avea abilitatea de a se imprieteni repede, facandu-li-se

De la: Dede_for_ever, la data 2011-09-10 20:01:22
Din lac in put(de la arogantul Tariceanu la agentul de securitate porumbel)
Pana acum eram convins ca Tariceanu a fost cel mai rau presedinte al PNL.Si el era numit tot de Patriciu dar acest om are o incapatanare care s-a vazut nu numai fata de Basescu dar chiar si fata de Patriciu.
De mult Crin reprezenta pentru Patriciu a 3-a cale si cand a venit vremea l-a scuipat,cum se spune ca pe o masea stricata pe Tariceanu.
Si l-a numit pe Crin,acest superepetent,si mi-a cerut sa-l urasca mai mult pe Basescu.
Acum nu ca Tariceanu sau alti lideri ai PNL nu ar fi avut servicii la Rompetrol sau nu ar fi primit bani,daca ne gandim dopar din ce traieste Ciuvica.
Dar sa primesti dar de nunta 4 milioane euro,un lenes ca acest Crin poate dormi de acum o viata.Dorinta de a fi premier era o gluma,cand mai putea dormi pana la 10.
Iata ca ma plimb pe net si dau de o postatoare sau postator
albert intreaba: Am 23 de ani si sunt student. Ieri, impreuna cu toti colegii mei de grupa, l-am votat pe Crin Antonescu si am fost foarte dezamagit sa aflu seara ca nu a intrat in turul doi . Dar si mai dezamagit am fost azi sa aflu ca Antonescu s-a lasat sedus de Mircea Geoana iar liberalii, partid istoric, de dreapta, vor sustine o formatiune de stanga . Cum e posibil asa ceva, sa te vinzi in halul asta? Putea sa nu faca nimic, putea sa astepte, sa demonstreze ca PNL e inca un partid cu principii , cu ideologie, ca nu au interese ascunse Mai exista si alti tineri care l-au votat pe Antonescu si s-au simtit tradati?
Si pentru ca acest Crin se supara cand Basescu facea doar o aluzie la comportamentul sau in dragoste iata ce gasim tot pe internet(justitiarul.ro/colimator/276-feriti-copiii-de-crin-antonescu.html)

Slavka Popov si Andrei Atodiresei si cum iubea in tinerete marele Crin.
Sa citim mai departe postarea :
FERITI COPIII DE CRIN ANTONESCU! DOSARUL DE SECURIST AL LUI CRIN ESTE 2456sca/ DSS 01429. A FILAT MINORE, INTRETINAND SI RELATII SEXUALE CU ELE!
Antonescu chiar a fost TURNATOR LA SECURITATE. Asa cum se cunoaste din biografia lui, dupa absolvirea Facultatii de Istorie-Filosofie, cu doi ani de repetentie, isi incepe activitatea ca profesor, mai exact in comuna Solesti, din judetul Vaslui, dupa care in comuna Niculitei, din judetul sau natal, Tulcea. Pentru a merge la oras, insa, a trebuit sa faca pactul cu diavolul, fiind recrutat de Securitate. Bineinteles ca, imediat dupa aceea, ca avantaj, se muta in Tulcea, la oras, unde activeaza ca muzeograf. Numele sau de sursa era ,,Porumbacu,, si cu aceasta sursa au fost predate Securitatii comuniste o serie de note informative pentru care mai primea si bani. Practic, erau platite intr-un soi de ,,acord,,, la bucata.
Dat fiind faptul ca avea nevoie de bani, Antonescu a inceput sa trimita cat mai multe note informative si cat mai ,,poetic,, realizate, adica cuprinzand o serie de inventii si de nascociri, care nu aveau nimic de-a face cu realitatea despre diversi oameni care erau in anturajul sau, prieteni sau dusmani. Acest lucru il afirma chiar ofiterul al carui informator era... ,,Motivat de bani - pentru fiecare nota informativa primea 300 de lei de pe vremea lui Ceausescu, in conditiile in care un salariu de profesor era cam de 2.000 de lei, deci era platit bine -, Crin Antonescu a inceput sa imi furnizeze din ce in ce mai multe astfel de note informative, majoritatea, inventate, ca in literatura, la care pretindea ca se pricepe, despre oameni reali din anturajul sau (colegi, prieteni, iubite etc.),,, spune Ioan Ichim, cadru al Securitatii tulcene.
Cum aceste note informative incepeau sa fie din ce in ce mai multe, se pare ca locul initial de intalnire si de predare, restaurantul Danubius din Tulcea, nu a mai fost suficient, astfel incat Securitatea l-a invitat la un apartament conspirativ, unde sa-si predea notele, respectiv pe strada Pacii. ,,Banii pentru imaginatia sa bolnava si-i primea prin C.E.C., fiind depusi in contul sau, la C.E.C. Tulcea de pe strada Isaccei,, isi aminteste fostul sef al lui Ichim, Pavel Ionescu. �Avea o fire care ,,stia,, sa se bage in sufletul tau cu forta, pentru a se face apreciat, deosebit de ,,prietenos,, cu toata lumea, nu fara interes desigur, asa cum a ramas pana azi� spune aceeasi sursa din fosta Securitate a Statului.
..Dosarul lui Crin Antonescu este unul deosebit de amplu si are numarul 2456sca/DSS 01429. In tinerete, printre principalele sale atributii era aceea de a spiona copii, multi dintre ei chiar elevi de-ai sai, pentru a afla ce au parintii lor in cap, daca se plang de saracie, daca injura partidul, daca nu sunt de acord cu Ceausescu etc. Bineinteles ca, pe langa ceea ce-i spuneau adolescentii oamenilor din Tulcea, le mai inflorea si el. In paralel, a dus o viata amoroasa deosebit de tumultoasa, la vremea respectiva fiind cercetat de militie pentru intretinere de relatii cu minore,,.
Astfel incat, asa cum Securitatea cunoaste, el are chiar si un copil din flori, un baiat, pe nume Andrei, conceput cu o minora. Pentru a musamaliza cazul, la vremea aceea mai-marii Securitatii au aranjat fetei o casatorie de forma cu un cetatean moldovean. Femeia se numeste Slavka Popov, iar sotul sau, Ioan Atodiresei. Andrei Atodiresei, in varsta acum de aproximativ 23 de ani, este, de fapt, fiul lui Crin Antonescu, despre care nimeni in afara de parinti si de Securitatea din Romania nu cunoaste absolut nimic.Activitatea de turnatorie a lui Crin Antonescu, in special cea legata de copii nu s-a oprit aici. I s-a dat misiune sa se ocupe de copiii ai caror parinti erau urmariti de Securitate, cu care avea abilitatea de a se imprieteni repede, facandu-li-se

mai bine mi-ai spune Cum Incedia Navele, in tineretea lui, T. Basescu si reusea sa dea vina pe altul, ca asa s-a laudat int-o ora de virf si de maxima audienta, Nu ce-a facut - DACA a facut- C.Antonescu....ca nu prea are relevanta, in schimb, ce-a facut si ce face acum basescu , incediind nava Romania, Are al naibii !