Info
x
O tara ce nu-si cunoaste istoria si nu invata din ea nu are viitor.
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 15:24
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 15:07:35... De aceia, c�nd a fost s� se puie la ad�post valorile noastre, unde puteau fi ele mai �n siguran�� dec�t �n imperiul �arist ? Pentru asta trimesese la Moscova, la �nceputul anului 1917, rezerva metalic� a B�ncii Na�ionale �n valoare de 385 de milioane lei aur, precum �i 1.600.000.000 �n efecte, imensele depozite de aur �i pietre scumpe ale Casei de Depuneri �i Consemna�ii, �mpreun� cu depunerile �n titluri �i scrisuri ale tuturor b�ncilor, o parte din arhivele statului �i ale ministerelor, actele or�ene�ti ale Bra�ovului, aduse �n Bucure�ti ca s� fie salvate, picturile lui Grigorescu �i alte tablouri rare din pinacoteca Statului �i din muzeul Kalinderu, juvaerurile Coroanei �n valoare de 7 milioane lei aur, variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele m�n�stire�ti din Moldova �i Muntenia, pre�ioasele colec�iuni ale Academiei Rom�ne, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu pece�i domne�ti, 25 de volume-manuscripte rom�ne �i slavone, c�teva tablouri �n uleiu, de mare valoare - printre ele �i portretul lui Avram Iancu, f�cut dup� natur� de pictorul Rosenthal - unele rarit��i �ntre care �i vestitele "R�spunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catehismul calvinesc" - unicul exemplar cunoscut - colec�iunile de medalii �i monezi vechi moldovene�ti �i muntene�ti, str�nse cu os�rdie de Dimitrie Sturdza, precum �i piesele rare ale muzeului nostru de Antichit��i, cuprinz�nd �i vestita Clo�c� cu puii de aur, singura urm� de trecere a Go�ilor pela noi. Valori incalculabile care toate sunt pierdute !De la: dana01, la data 2010-05-13 21:57:18ptr.RegatzeanulDRAGA SI SCUMPA ISTORICIANISTA dana IN PRIMUL RIND MIRCEA CEL BATRIN SARACU L-AI DEGRADAT FACINDUL PRINCIPE I-MI CER EU SCUZE MEMORIEI LUI IN LOCUL TAU SA TE SCUZE;IARTO DOAMNE CA NU STIE CE ZICE NEAVIND DE UNDE,,,,ACUM REVENIND LA OILE NOASTRE NU ALE LU BECALI FUNCTIE PENTRU CARE VAD CA AI FI CALIFICATA,E RECUNOSCUT FAPTIC CA GUVERNUL CONDUS DE BRATIANU A FACUT O GRAVA EROARE TRIMITIND TEZAURUL LUI LENIN SI CA SA TE DOCUMENTEZI I-TI VOI AFISA UN PASAJ SCRIS DE ISTORICI NU PALAVRE DE LA MINE PENTRU TINE CA SA NE TREZIM VORBIND. TEMA DE CASA:Evacuarea tezaurului in URSS Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 15:52
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 00:50:59pe-afar� gardul �n�untru leopardul. b� b�iete ba�i c�mpii. nici m�car nu �n�elegi ce vorbesc sau despre ce anume vorvesc. �n schimb arunci cu cuvinte f�r� nici m�car s� g�nde�ti. �n plus ur�sc m�sc�ricii ca tine care trimit gogoloaie la astfel de subiecte. Titlul era promi��tor, dar �i-ai dat repede arama pe fa��. Eu ��i recomand s� te la�i de astfel de discu�ii. nu s�nt pentru indivizi de teapa ta. Pe scurt ba�i c�mpii r�u de tot. �mi pare r�u s�-�i spun dar o meri�i. P�cat! Ai fi avut ce �nv��a. Cu atitudinea ta nu vei comunica �i nici �nv��a nimic de la nimeni. Curajul e una, iar obr�znicia e alta, mai ales c�nd e nejustificat�. Eu ��i urez succes �n via�� de�i pot s�-�i garantez c� �n felul acesta de a trata oameni �i istorii cum le spui tu, nu vei ajunge nic�ieri. �n plus ��i recomand s� �nve�i s� scri. ��i ba�i joc de limba str�bunilor t�i scriind f�r� diacritice, �i prost pe deasupra, adic�: gramatic�, sintax�, dezacorduri etc, iar tu vrei s� discu�i de istorie �i pe deasupra cea adev�rat�. E�ti doar reflexia imaginii gre�ite pe care �i-ai format-o singur despre tine, �i care acum te orbe�te �i nu te las� s� distingi adev�rul de ireal. Caut� al�ii de teapa ta ca s� po�i avea o conversa�ie pe m�sura min�ii tale. Eu nu corespund. mult noroc!De la: Zenobie, la data 2010-05-13 16:58:31reg��eanule,DA MA SCUZI AI UITAT SABIA LUI STEFAN LA ISTAMBUL,CLOSCA CU PUII DE AUR DIN ODOARELE DACICE LA FRATII ILIESCIENI RUSI,INSA ASTEA SINT FAPTE ATESTATE DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC,URMASII VOR STI UNDE SA INTREBE DE ELE EU MA REFER LA CELE CE MAI AU PUTIN SI INTRA LA CAPITOLUL LEGENDE INTIMPLARILE DIN1989,SAU MAI RAU LA POVESTI NEMURITOARE,DUTE TU SI ALTII SI ZILE RUDELOR CELOR UCISI ATUNCI FARA ROST SA NU MAI PLINGA CA A FOST DREPT ASA SA MOARA CA CAINII SI CRIMINALII SA FIE ACOPERITI SI CA IDENTITATE SI CU LAURI ,IN TIMP CE VOI VA DUCETI LA ZIUA BUNICUTEI CRIMINALE SI AI URATI VIATA LUNGA LINGINDUI MINUTELE STAFIDITE,PAI CUM POATE UN OM RATIONAL SA ACCEPTE,AMERICANII SI AZI INCA CAUTA DOVEZI SI MARTURII IN LEGATURA CU ASASINAREA LUI JFK,EVREII SI AZI CAUTA CALAII NAZISTI SI CISTIGA PROCESE DE DESPAGUBIRI,IAR NOI OFERIM CASA PENSIE CA FOST SEF DE STAT PAZA LIMUZINA...ETC UNUI CRIMINAL . CUM E,ESTE CA SINTEM CEI MAI TARI PE GLOB LA INTELIGENTA Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 17:20
De la: Zenobie, la data 2010-05-16 15:52:28STIU CA ADEVARUL PENTRU MULTI REPREZINTA O SURSA DE FRICA DE DURERE,DAR ORICIT DE CRUD AR FI ODATA SI ODATA TREBUIE AFLAT ALTFEL DAM IN PATIMA MASOCHISMULUI RISCIND SA FACEM DIN DURERE UN MOD DE VIATA.DA SE POATE SA FI GRESIT DOAR E OMENESTE SI TU SA NU FII UN NEPOTEL SIRGUINCIOS AL BUNICUTEI,IN ATARE CAZ JOS PALARIA CA DOAR DIN GRESELI INVATAM SAU MACAR AR TREBUI DACA STIM SA LE RECUNOASTEM.CIT PRIVESTE DISCUTIA PE TEME DE GRAMATICA HAI SA RECUNOASTEM CA E O CHESTIUNE DE UMPLUTURA FINDCA SI LA TINE GASESC DESTULE GRESELI UNELE INTENTIONATE ALTELE SCAPATE,CHIAR SI O LUCRARE INAINTE SA INTRE LA TIPAR E REVAZUTA SI REVIZUITA ORI SINT REFLECTII?CE ZICI? SINCER EU MA PLIEZ PE INTERLOCUTOR SI NU EVIT DISCUTIA CU ACESTA INDIFERENT DE GRADUL LUI DE CULTURA,STIUT FIIND FAPTUL CA NU UN PETIC DE HIRTIE ITI DA DREPTUL SA FII TOTAL SUPERIOR,CE TE FACI DE EL ARE SCOALA VIETII SI TU NU..De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 00:50:59pe-afar� gardul �n�untru leopardul. b� b�iete ba�i c�mpii. nici m�car nu �n�elegi ce vorbesc sau despre ce anume vorvesc. �n schimb arunci cu cuvinte f�r� nici m�car s� g�nde�ti. �n plus ur�sc m�sc�ricii ca tine care trimit gogoloaie la astfel de subiecte. Titlul era promi��tor, dar �i-ai dat repede arama pe fa��. Eu ��i recomand s� te la�i de astfel de discu�ii. nu s�nt pentru indivizi de teapa ta. Pe scurt ba�i c�mpii r�u de tot. �mi pare r�u s�-�i spun dar o meri�i. P�cat! Ai fi avut ce �nv��a. Cu atitudinea ta nu vei comunica �i nici �nv��a nimic de la nimeni. Curajul e una, iar obr�znicia e alta, mai ales c�nd e nejustificat�. Eu ��i urez succes �n via�� de�i pot s�-�i garantez c� �n felul acesta de a trata oameni �i istorii cum le spui tu, nu vei ajunge nic�ieri. �n plus ��i recomand s� �nve�i s� scri. ��i ba�i joc de limba str�bunilor t�i scriind f�r� diacritice, �i prost pe deasupra, adic�: gramatic�, sintax�, dezacorduri etc, iar tu vrei s� discu�i de istorie �i pe deasupra cea adev�rat�. E�ti doar reflexia imaginii gre�ite pe care �i-ai format-o singur despre tine, �i care acum te orbe�te �i nu te las� s� distingi adev�rul de ireal. Caut� al�ii de teapa ta ca s� po�i avea o conversa�ie pe m�sura min�ii tale. Eu nu corespund. mult noroc!De la: Zenobie, la data 2010-05-13 16:58:31reg��eanule,DA MA SCUZI AI UITAT SABIA LUI STEFAN LA ISTAMBUL,CLOSCA CU PUII DE AUR DIN ODOARELE DACICE LA FRATII ILIESCIENI RUSI,INSA ASTEA SINT FAPTE ATESTATE DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC,URMASII VOR STI UNDE SA INTREBE DE ELE EU MA REFER LA CELE CE MAI AU PUTIN SI INTRA LA CAPITOLUL LEGENDE INTIMPLARILE DIN1989,SAU MAI RAU LA POVESTI NEMURITOARE,DUTE TU SI ALTII SI ZILE RUDELOR CELOR UCISI ATUNCI FARA ROST SA NU MAI PLINGA CA A FOST DREPT ASA SA MOARA CA CAINII SI CRIMINALII SA FIE ACOPERITI SI CA IDENTITATE SI CU LAURI ,IN TIMP CE VOI VA DUCETI LA ZIUA BUNICUTEI CRIMINALE SI AI URATI VIATA LUNGA LINGINDUI MINUTELE STAFIDITE,PAI CUM POATE UN OM RATIONAL SA ACCEPTE,AMERICANII SI AZI INCA CAUTA DOVEZI SI MARTURII IN LEGATURA CU ASASINAREA LUI JFK,EVREII SI AZI CAUTA CALAII NAZISTI SI CISTIGA PROCESE DE DESPAGUBIRI,IAR NOI OFERIM CASA PENSIE CA FOST SEF DE STAT PAZA LIMUZINA...ETC UNUI CRIMINAL . CUM E,ESTE CA SINTEM CEI MAI TARI PE GLOB LA INTELIGENTA 
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
adrianno77 21 mesaje Membru din: 14/06/2009 |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 19:29
draga ragetanule cred ca nu e important cum scriem pe o tastatura pt ca se poate gresi eu vreu sa citesc parerile tuturor dar pana acum referitor la parerile expuse de mine pe forum eu cred ca de departe sunt indreptatit sa am dreptate dupa ce am citit si ce au scris ceilalti. concluzia este ca trebuie gasite acele capitole lipsa si rescrise dupa adevar cele masluite de alti. sunt bucuros ca sunt si alti gandesc lafel si nu sunt doar eu nebun dar sunt trist pt ca am dreptate si poate as fi dorit sa ma insel si sa imi arate ceilalti adevarul.... . de acum inainte sa vedem ce putem schimba impreuna in bine
Raporteaza abuz de limbaj |
|
dana01 24 mesaje Membru din: 25/03/2010 |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 20:16
ptr. Regatzeanul furios
te rog nu-mi spune ca esti prof.de istorie, ca mor. daca esti prof.inseamna ca sintem pierduti  am o recomandare ptr.tine: pune mina pe o harta, uita-te la situatia militaro-politica de momentul decembrie 1916 si convinge-te unde dracului ar fi putut expedia tezaurul, la acel moment. eu iti repet: nu se putea in alta parte la acea ora si cu mijoacele din 1916. pe unde dracu' sa ajunga trenul in Elvetia sau vaporul in Suedia, Norvegia?!? Practic, nu era o alta solutie. nu te zbate prea tare sa gasesti vreo ruta prin Rusia, Baltica, M.Nordului, Norvegia, Suedia ptr.ca nu exista asa ceva. marile respective au fost controlate pina in 1918 de marina germana, Dardanelele erau inchise ptr.Romania de catre Turcia, aliat german...... Poate cu vreo escadrila de B29 Superfortress sau cu vreun OZN ceva. De unde scoti ca i-au trimis tezaurul lui Lenin?!? asta e o eroare monumentala, zau. Si inca ceva ptr.stiinta ta: cine naiba isi inchipuia ca bolsevicii vor pune mina pe putere?!? Pai crezi ca ar fi imprumutat Franta sume uriase (echivalentul P.I.B. rusesc) Rusiei tariste daca i-ar fi trecut prin cap ca niste pierde-vara exilati pe la Londra, Paris sau Bruxelles vor pune mina pe putere?!? Franta nu a vazut niciodata banii aia inapoi, niciodata. Lasa speculatiile si convinge-te singur. Mircea cel Batrin a fost un om deosebit si un foarte bun ostas si conducator. Politic, insa, a fost exact un principe dintr-o tara mica. Principe, vasal regelu Ungariei. Asta este!! Dar nu e nimic rusinos in asta. Asa era obiceiul timpului: diplomatie si aliante prin casatorii, vasalitate, etc. Era un topic promitator. Nu-ti bate joc de el.  Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 01:36
De la: 9am074237, la data 2010-05-16 19:29:48draga ragetanule cred ca nu e important cum scriem pe o tastatura pt ca se poate gresi eu vreu sa citesc parerile tuturor dar pana acum referitor la parerile expuse de mine pe forum eu cred ca de departe sunt indreptatit sa am dreptate dupa ce am citit si ce au scris ceilalti. concluzia este ca trebuie gasite acele capitole lipsa si rescrise dupa adevar cele masluite de alti. sunt bucuros ca sunt si alti gandesc lafel si nu sunt doar eu nebun dar sunt trist pt ca am dreptate si poate as fi dorit sa ma insel si sa imi arate ceilalti adevarul.... . de acum inainte sa vedem ce putem schimba impreuna in bineDRAGA PRIETENE STIU CA DE LA LOVITURA DE STAT INCOACE E VALABILA EXPRESIA,MORI CU DREPTATEA IN MINA,AM AJUNS SA URLAM SI LA LUNA FARA SA FIM ASCULTATI AJUNGIND SA NE CREDEM NEBUNI,INSA NU E CAZUL ATITA TIMP CIT INTRAM IN DIALOG CU PERSOANE SUPERFICIALE CE NU AU MACAR BUNUL SIMT SA SE INFORMEZE CITUSI DE PUTIN INAINTE DE A DESCHIDE GURA.EU CIND VORBESC DE UN FAPT PETRECUT FAC TOT POSIBILUL SA AM PROBE DIN SURSE VERIDICE ATESTATE,NU RADIO SANT.DE NOI DEPINDE IN MARE MASURA SA NU INDUCEM IN EROARE OAMENII FINDCA SUNT MULTI CE PRICEP GREU SI UITA REPEDE.DECI HAI SA FIM NOI PICATURA DIN OCEAN.. 
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
sile 4 mesaje Membru din: 18/05/2010 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 09:49
copii de azi nu mai stiu nici de eminescu
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 5843 mesaje Membru din: 6/05/2009 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 11:16
De la: sile, la data 2010-05-18 09:49:22copii de azi nu mai stiu nici de eminescu Cine-i ala ?Salam,Guta ,............AAAAAAAA da COpilul Minune! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 14:44
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 15:24:40De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 15:07:35... De aceia, c�nd a fost s� se puie la ad�post valorile noastre, unde puteau fi ele mai �n siguran�� dec�t �n imperiul �arist ? Pentru asta trimesese la Moscova, la �nceputul anului 1917, rezerva metalic� a B�ncii Na�ionale �n valoare de 385 de milioane lei aur, precum �i 1.600.000.000 �n efecte, imensele depozite de aur �i pietre scumpe ale Casei de Depuneri �i Consemna�ii, �mpreun� cu depunerile �n titluri �i scrisuri ale tuturor b�ncilor, o parte din arhivele statului �i ale ministerelor, actele or�ene�ti ale Bra�ovului, aduse �n Bucure�ti ca s� fie salvate, picturile lui Grigorescu �i alte tablouri rare din pinacoteca Statului �i din muzeul Kalinderu, juvaerurile Coroanei �n valoare de 7 milioane lei aur, variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele m�n�stire�ti din Moldova �i Muntenia, pre�ioasele colec�iuni ale Academiei Rom�ne, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu pece�i domne�ti, 25 de volume-manuscripte rom�ne �i slavone, c�teva tablouri �n uleiu, de mare valoare - printre ele �i portretul lui Avram Iancu, f�cut dup� natur� de pictorul Rosenthal - unele rarit��i �ntre care �i vestitele "R�spunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catehismul calvinesc" - unicul exemplar cunoscut - colec�iunile de medalii �i monezi vechi moldovene�ti �i muntene�ti, str�nse cu os�rdie de Dimitrie Sturdza, precum �i piesele rare ale muzeului nostru de Antichit��i, cuprinz�nd �i vestita Clo�c� cu puii de aur, singura urm� de trecere a Go�ilor pela noi. Valori incalculabile care toate sunt pierdute !De la: dana01, la data 2010-05-13 21:57:18ptr.RegatzeanulDRAGA SI SCUMPA ISTORICIANISTA dana IN PRIMUL RIND MIRCEA CEL BATRIN SARACU L-AI DEGRADAT FACINDUL PRINCIPE I-MI CER EU SCUZE MEMORIEI LUI IN LOCUL TAU SA TE SCUZE;IARTO DOAMNE CA NU STIE CE ZICE NEAVIND DE UNDE,,,,ACUM REVENIND LA OILE NOASTRE NU ALE LU BECALI FUNCTIE PENTRU CARE VAD CA AI FI CALIFICATA,E RECUNOSCUT FAPTIC CA GUVERNUL CONDUS DE BRATIANU A FACUT O GRAVA EROARE TRIMITIND TEZAURUL LUI LENIN SI CA SA TE DOCUMENTEZI I-TI VOI AFISA UN PASAJ SCRIS DE ISTORICI NU PALAVRE DE LA MINE PENTRU TINE CA SA NE TREZIM VORBIND. TEMA DE CASA:Evacuarea tezaurului in URSS  buna ziua dragi prieteni urmeaza ceva poate plictisitor insa pentru cei curiosi merita studiat. Eu cel intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul si bine cinstitorul si de Hristos iubitorul si singurul stapanitor Io Mircea, mare voievod si domn, cu mila lui Dumnezeu si cu darul lui Dumnezeu stapanind si domnind toata Tara Ungrovalahiei si partile de peste munti (parte din Ardeal), inca si spre partile tataresti, si Amlasului si Fagarasului herteg, si Banatului de Severin domn, si pe amandoua partile peste toata Podunavia (Dunarea) pana la Marea cea mare si cetatii Darstorului stapanitor�. Acesta este Mircea cel Batran si aceasta este impunatoarea titulatura prin care era recunoscut domnitorul sub care, intre 1386 si 1418, Tara Romaneasca a atins cea mai mare intindere din toate timpurile.La 23 septembrie, acum 623 de ani, urca pe tronul Munteniei Mircea cel Batran, unul dintre cei mai straluciti voievozi romani, descendent din Basarab, fiul lui Radu, care va domni treizeci si doi de ani si se va dovedi un diplomat iscusit, un conducator de exceptie si un chivernisit gospodar de tara. De ce i se spune "cel Batran"? Fiindca mai tarziu au fost si alti voievozi cu numele "Mircea", iar cronicarii, vorbind de Mircea, cel din veacurile trecute, l-au numit astfel pentru a-l distinge, pe criteriu cronologic, de ceilalti. Chiar si marele nostru Eminescu s-a inselat crezand ca Mircea era batran atunci cand s-a batut la Rovine cu sultanul, la acea vreme el fiind un voievod inca tanar. Sub Mircea, nu doar intinderea statului muntean si viata militara au cunoscut o dezvoltare deosebita, dar si religia si economia si-au intins aripile. Evacuarea tezaurului �n RusiaProblema tezaurului evacuat �n Rusia este una dintre cele mai controversate discu�ii , care a cunoscut diferire r�sturn�ri de situa�ii �i care nici ast�zi nu este �n totalitate clarificat�. �n decembrie 1916, situa�ia era at�t de tragic� �nc�t s-a pus problema evacu�rii tezaurului B.N.R. �n Rusia. �n cadrul conducerii B.N.R. s-au conturat dou� curente: primul, care sus�inea evacuarea tezaurului �n Rusia, dup� ce vor duce tratative cu guvernul; cel de- al doilea avea o alt� p�rere: Guvernul s� reachizi�ioneze aurul �i s�-l Tezaurul Rom�niei la Moscova depoziteze unde va crede de cuviin��. Astfel, Banca era ferit� de orice risc �n timp ce autoritatea Guvernului m�rea siguran�a conserv�rii tezaurului �ntr-o �ar� str�in� �iasigura repatrierea lui mai u�or. �n acest sens a fost convocat Consiliul General, �edin�a av�nd loc la 2 decembrie 1916, hot�r�ndu-se: �1. Tezaurul se va str�muta dac� Guvernul va �n�tiin�a despre aceasta Banca, fiindc� aceast� str�mutare prezint� un interes superior de stat. Numai dup� tratative cu guvernul imperial rus se va face str�mutarea, �ntruc�t are s� se asigure paza �i p�strarea lui. 2. Transportarea se va face sub supravegherea unei comisii compus� din doi membri ai Consiliului, un director �i un cenzor, �mpreun� cu casierul central al B�ncii �i personalul ce se va crede necesar. 3. Aceast� comisie va a�eza tezaurul ce i se va indica �i pe c�t se va putea �ntr-un compartiment special, din ale c�rui chei, una se va p�stra de directorul B�ncii Na�ionale. 4. Se va stipula �n protocolul ce se va �ncheia cu autorit��ile ruse�ti, care vor primi tezaurul �n p�strare, c� el este �i r�m�ne proprietatea B�ncii, care va putea dispune de el conform cu interesele ei �i-l va putea inspecta oric�nd prin directorii �i cenzorii ei.� 5 �n concluzie, primul curent �nvinsese. Prin adresa nr.777 din 8 decembrie 1916, ministrul finan�elor E. Costinescu �i comunica vice-guvernatorului I.G.Bibicescu urm�toarele : �Str�mutarea B�ncii Na�ionale de la Bucure�ti la Ia�i, �mpreun� cu stocul s�u metalic, a fost negre�it f�cut� �n acest scop de a asigura aceast� institu�ie �i averea ei �n contra unui resbel, �n care armatele str�ine pun de obicei m�na at�t pe averea statului, c�t �i pe averile care au o rela�ie mai str�ns� cu statul. Stocul metalic al B�ncii garant�nd �ntreaga circula�ie a biletelor de banc�, ce reprezint� ast�zi o mare parte din averea public�, trebuie s� fie ap�rat cu mare b�gare de seam� de un asemenea risc. Toate vicisititudinile r�zboiului ce b�ntuie�te �ara nu se pot prevedea �i nu se poate afirma �n toat� lini�tea, c� stocul metalic al B�ncii este �n orice caz asigurat la Ia�i (�) atunci am propune stoculuimetalic �i a oric�ror valori ar crede Banca, la Moscova, unde tezaurul imperiului, aflat �n Kremlin, ofer� o mai mare securitate dec�t oriunde. Transportul �n alt loc spre exemplu Londra, este �i mult mai greu �i expus pericolului pe mare, amenin�at de submarinele germane. Demersuri sunt f�cute de pe acum pe l�ng� Guvernul rusesc, pentru ca mutarea averii statutului de la Casa de Depuneri �i de la Ministerul Finan�elor s� se poat� face eventual tot la Moscova�. 6 �n timp ce se duceau tratative cu guvernul rus I.I.C. Br�tianu a cerut �i p�rerea bancherului MAURICIU BLANK cu privire la aceast� chestiune. S� urm�rim p�rerea bancherului care �l sf�tuie�te pe Br�tianu s� nu accepte transportarea tezaurului la Moscova. �Cunosc Rusia - a r�spuns bancherul - cunosc mobilitatea spiritelor de acolo �i nesiguran�a terenului pe care se calc� �n acel vast imperiu. Un asemenea depozit �n cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie ; m�na Moscovei nu este sigur �n clipele actuale �i vom avea deziluzii amarnice. Mult mai indicat ar fi s� trimitem tezaurul la Londra�. Bancherului i s-a replicat c� �ru�ii s-ar sim�i jigni�i prin faptul c� prefeream puternica Anglie ��rii lor. �i apoi c�l�toria tezaurului p�n� la coasta Norvegiei �i de acolo cu vaporul spre Londra ar costa ca prim� de asigurare vreo 10 milioane�. Replica �ns� nu l-a descurajat pe bancher �Consider - spunea el � c� �ntr-o vreme c�nd se pr�p�desc miliarde prin r�zboi, o prim� de asigurare chiar de 10 milioane pentru tezaurul ��rii noastre nu este exagerat�. Dar mai este �i o alt� cale. Ce ar fi s� �ncredin��m tezaurul nostru B�ncilor din Cristiana? Am lua cu chirie laacele B�nci at�tea safeuri c�te ne trebuie �i vom avea toat� lini�tea�. Obiec�ia c� Rusia s-ar sim�i jignit� �n cazul �n care Rom�nia ar depozita tezaurul �n alt� �ar� a fost din nou ridicat� fa�� de solu�ia dat� problemei de bancher care nu s-a l�sat �nvins. �Bine � a continuat el � �n acest caz am putea recurge la urm�toarea combina�ie care s� scoat� Rom�nia din joc. Vom spune Guvernului rusesc c� Rom�nia �ncheie la Londra un �mprumut important �i c� �n acest scop ni se cere ca gaj tezaurul. Vom interveni pe l�ng� Guvernul englez ca s� confirme aceasta, �nlesnindu-ne astfel asigurarea tezaurului nostru �ntr-o �ar� neutr�. Dar pentru Dumnezeu nu-l trimite�i �n Rusia�. Avea oare dreptate bancherul Blank �n tot ceea ce a sus�inut? De ce Br�tianu nu i-a ascultat sfatul? Conta mai mult faptul c� �jignim� Rusia dec�t s� protej�m tezaurul? �n vreme ce se duceau tratative cu Guvernul, G. Danielopol a fost �ns�rcinat de conducerea B�ncii pentru a discuta cu ministrul Rusiei la Ia�i, generalului Mossloffpentru a-i �nm�na o not� a guvernatorului ce cuprindea toate detaliile cu privire la realizarea transportului dar �i condi�iile �n care urma s� se fac� aceasta opera�iune. De�i �n�elegerea dintre Guvern �i Banca Na�ional� nu era perfectat�, totu�i se puneau mari speran�e pentru evacuarea urgent� a tezaurului. Banca comunic� acest lucru ministrului de finan�e prin scrisoarea nr. 53402 din 11 decembrie 1916 : �Se pun st�ruin�e ca s� �nc�rc�m tezaurul B�ncii chiar ast�zi spre a-l porni spre Rusia. Str�mutarea tezaurului �n �ar� str�in� prezent�nd o gravitate excep�ional�, avem onoarea a v� aduce la cuno�tin��, c�, nu vom putea proceda la �nc�rcarea tezaurului, adic� la predarea lui �n m�na unor func�ionari str�ini, dec�t dac� ni se va comunica conven�iunea �ncheiat� cu guvernul Imperiului rus pentru garantarea acestui tezaur �i autorizarea dat� unor anume func�ionari de a primi acele valori �n m�inile �i sub responsabilitatea guvernului imperial rus�.8 Avem �i r�spunsul ministrului de finan�e E. Costinescu : �(�) v� comunic c� pute�i expedia �n toat� lini�tea stocul metalic al B�ncii Na�ionale la Moscova, spre a fi depus �n tezaurul �mp�r�tesc de la Kremlin, c�ci, deosebit de trimiterea de la Petrograd a unui tren special cu gard� puternic� pentru transportul acestui stocministrul Rusiei, dl. Mossoloff, de fa�� cu dl. Danielopol, s-a angajat a semna protocolul acestei opera�iuni, a�a cum ne va conveni, spre a ne da deplin� asigurare, at�t pentru c�l�toria la ducere �i �ntoarcere, c�t �i pentru p�strarea �n tezaurul de la Kremlin�. 9 Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 3 Tezaurul Rom�niei la Moscova Generalul Mossoloff care-l �nlocuia pe ministrul Rusiei la Ia�i, Poklewsky Koziel, comunica prin nota nr. 148 din 11 decembrie 191610 c� este autorizat s� semneze protocolul relativ la �nc�rcarea �ntr-un tren special a tezaurului B.N.R. ad�ug�nd c� �guvernul rus garanteaz� integritatea lui� at�t �n �timpul parcursuluic�t �i pe tot timpul c�t depozitul va r�m�ne la Moscova�. La 12 decembrie 1916, guvernul rom�n �n Consiliul de Mini�tri, care prin jurnalul nr.20901 bis11 �g�se�te c� este nevoie s� se pun� �n siguran�� �n Rusia tezaurul B�ncii Na�ionale �i aprob� transportul lui�. Legea votat� �i promulgat� la 24 decembrie sanc�ioneaz� aceast� dispozi�ie �i ratific� decretul de la 17 noiembrie prin care Banca a fost autorizat� s�-�i str�mute sediul de la Bucure�ti la Ia�i. Garan�ia formal� luat� din partea guvernului rus �n acest protocol semnat de generalul Mossloff este urm�toarea: �Tezaurul B�ncii Na�ionale a Rom�niei, ca �i a altor dou� institu�ii se g�se�te, din ziua c�nd ele au fost �ncredin�ate delegatului guvernului imperial �i �nchise �n vagoane, sub garan�ia guvernului imperial al Rusiei, �n ceea ce prive�te siguran�a transportului, siguran�a depozitului, ca �i �ntoarcerea �n Rom�nia�. Baz�ndu-se pe aceast� garan�ie a guvernului rus �i �n prezen�a gen. Mossoloff �i a reprezentan�ilor B�ncii Na�ionale �ncepe �nc�rcarea tezaurului �n gara din Ia�i; astfel �n ziua de 12/25 decembrie au fost �nc�rcate 7 vagoane con�in�nd c�te 100 casete, la 13/26 decembrie s-au mai �nc�rcat 7 vagoane ce con�ineau 100 casete, cu excep�ia penultimului vagon care con�inea 140 casete, iar �n ziua de 14/27 decembries-au �nc�rcat 3 vagoane pun�nd �n primele dou� c�te 100 casete, iar �n cel de al treilea 98 casete. Valoarea total� a tezaurului �n aur efectiv, compus din monede de diferite feluri �i �n lingouri de aur, �nc�rcate �n vagoanele respective este de 314.580.456,84 lei, conform declara�iilor B.N.R. �n acela�i timp cu depozitarea tezaurului B�ncii Na�ionale au fost depuse �n dou� casete �i bijuteriile M.S. Regina Maria, f�r� verificarea con�inutului, men�in�ndu-se �n protocolul de preluare valoarea declarat� de 7.000.000 lei aur. Casetele purtau sigiliile B�ncii Na�ionale �i toate erau intacte. U�ile fiec�rui vagon au fost �nchise cu lac�te �i sigilate fiecare cu c�te dou� sigilii, unul aplicat de c�tre Guvernul Imperial Rus, iar cel�lalt aplicat de c�tre membrii B�ncii Na�ionale. �ntregului tezaur �ncredin�at delegatului Guvernului Rus �i �nc�rcat �n prezen�a sa, �i era asigurat� de c�tre Rusia transportarea la Moscova, siguran�a depozit�rii �i re�ntoarcerea �n �ar�. Inventarierea urm�nd a se face la depozitare. Dup� �nc�rcarea tezaurului a fost �ncheiat un protocol �n trei exemplare originale: unul pentru reprezentantul rus, unul pentru ministrul rom�n de finan�e, iar ce de al treilea pentru delega�ii B�ncii. Dup� semnarea protocolului, V. Antonescu certific� : �(�) c� BancaNa�ional� a Rom�niei a transportat tezaurul s�u prin interven�ia �i cu consim��m�ntul Guvernului rom�n �i c� tezaurul constituie proprietatea privat� a B�ncii Na�ionale a Rom�niei�.12 cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 4 Tezaurul Rom�niei la Moscova La 21 decembrie 1916, tezaurul ajunge la Moscova, unde a fost �ntocmit un protocol provizoriu de recep�ie a casetelor, care au fost depozitate �n Palatul Armurelor la Kremlin, �ntr-un departament de rezerv� al B�ncii de Stat din Moscova. La 9 ianuarie delega�ii rom�ni �i cei ru�i au �nceput opera�iunea de inventariere ce s-a �ncheiat la 4 februarie 1917. Dup� inventariere s-a constatat c� tezaurul B�ncii Na�ionale era de 314.580.456,84 lei �i era �nchis �n 1738 de casete, acestora al�tur�ndu-se �i cele dou� casete cu bijuteriile Reginei. La 16 februarie 191713 s-a �ncheiat un protocol definitiv ale c�rui rezultate sunt: Nr de casete Con�inutul casetelor Suma Valoarea total� �n lei aur 111 lire engleze 886.482 22.357.076,04 550 coroane austriece 87.798.560 92.188.488 726 m�rci germane 116.050.000 143.321.750 48 lire otomane 379.074,75 8.604.996,82 7 carolini 1.065.705 1.605.705 288 napoleoni 46.117.140 46.117.140 3 monede ruse�ti 177.212,10 177.212,10 1 monede diferite14 103.605,12 103.605,12 3 lingouri de aur15 337.247,80 337.247,80 1 diferite valori16 13.063,86 13.063,86 2 bijuteriile M.S.Regina Maria17 7.000.000 7.000.000 1740 casete �n valoare total� de lei aur 321.580.456,84 Instalarea tezaurului a fost comunicat� Consiliului B�ncii Na�ionale la 23 februarie 1917. �n raportul din 19 februarie adresat primei adun�ri generale a ac�ionarilor B�ncii Na�ionale a Rom�niei desf�urat� la Ia�i remarc�m urm�toarele informa�ii cu privire la transportul tezaurului: ��n grija de a pune la ad�post de orice eventualit��i aceast� avu�ie �n aur a B�ncii, adunat� cu munc� de ani �ndelunga�i, Consiliul nostru General a dispus cu �nvoirea Guvernului, str�mutarea ei la Ia�i, iar �n timpul din urm�, profit�nd de marea bun�voin�� guvernului M.S. �mp�ratului Rusiei, care ne-a pus la dispozi�ie �n Palatul din Kremlin un compartiment special, am str�mutat acolo, cu autoriza�ia Guvernului �i potrivit legii din 25 decembrie 1916, cele 314.580.456,84 lei ce aveam tezaurul nostru de la Ia�i. Restul stocului nostru metalic se g�sea de mai �nainte �n depozit �n str�in�tate, �n afar� de suma ce aveam �n cas� (�)�.18 �n 1917 va fi trimis al doilea transport cu valori ale B�ncii Na�ionale a Rom�niei, 24 de vagoane con�in�nd 188 de casete �n valoare de 1.594.336.721,09 lei, cu aceast� ocazie s-au semnat dou� protocoale unul de c�tre Stanislav Poklensky Koziell, ministrul rus, N. Titulescu, ministrul de finan�e rom�n �i delega�ii B�ncii cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 5 Tezaurul Rom�niei la Moscova Na�ionale cenzorii C. Nacu �i gen.N.C. Constantinescu , iar al doilea a fost semnat de c�tre Stanislav Poklensky Koziell, ministrul rus, N. Titulescu, C. Ionescu, directorul Casei de Depuneri, G. Zaharia, casier general, N. Lupu, membru al Consiliului de Administra�ie al Casei de Depuneri. Fiecare protocol a fost semnat �n trei exemplare originale. Banca Na�ionala a luat un exemplar din primul protocol, Casa de Depuneri un exemplar din cel de al doilea, iar reprezentantul rus �i cel rom�n c�te un exemplar din fiecare. Din totalul de 1.594.836.721,09 lei aurul efectiv valora 574.523,57 lei, valoarea arhivei era calculat� la 500.000 lei, iar 1.593.762.197,52 lei aur reprezenta titluri, efecte, depozite �i alte valori. �n ziua de 23 iulie s-au �nc�rcat 5 vagoane care cuprindeau �n total 550 l�zi. �n ziua de 24 iulie au fost �nc�rcate 7 vagoane, care cuprindeau �n total 523 l�zi, iar �n ziua de 25 iulie s-au �nc�rcat 8 vagoane care cuprindeau 557 l�zi. Totalul l�zilor era de 1635 l�zi �i 48 colete. Valoarea declarat� de Casa de Depuneri a con�inutului celor 1635 l�zi era 7 miliarde �i jum�tate lei inclusiv valoarea celor 3 vagoane apar�in�nd B�ncii Na�ionale. Toate aceste valori de orice natur�, �nc�rcate �n vagoanele men�ionate �i av�nd o valoare de 7 miliarde �i jum�tate, trec, �ncep�nd din ziua c�nd au fost �ncredin�ate agen�ilor guvernului rus �i �nc�rcate �n vagoane, sub garan�ia guvernului rus �n ceea ce prive�te securitatea transportului, securitatea depozit�rii precum �i �napoierea �n Rom�nia.19 La Moscova au fost semnate dou� procese-verbale de depunere a valorilor: primul20 de c�tre reprezentan�ii B�ncii Na�ionale Th. Capitanovici, C. Nacu, N.C. Constantinescu �i delega�ii B�ncii Imperiale V. Kovalnitzky, V. Veniaminov �i V. Iakovlev, cel de-al doilea21 de c�tre delega�ii Casei �i �mprumuturi rus� P. Zaremsa �i F. Levitzky �i cei ai Casei de Depuneri �i Consemna�iuni C. Ionescu �i Gr. Zaharia. Ambele procese �verbale poart� semn�tura consulului rom�n la Moscova P.Guerin. Situa�ia final� a celor dou� transporturi la Moscova este urm�toarea: Primul transport : 1738 casete con�in�nd stocul metalic de aur al B�ncii Na�ionale - 314.580.456,84 lei aur �i cele 2 casete con�in�nd bijuteriile M.S. Regina Maria � 7.000.000 lei aur. Al doilea transport: 188 casete con�in�nd � aur efectiv din stocul metalic al B.N.R � 574.523,57 lei arhiva B.N.R. � 500.000 lei aur titluri, efecte, depozite �i alte valori proprietatea B�ncii � 1.593.762.197,52 lei aur. 1621 casete con�in�nd � numerar, bijuterii, tablouri �i alte diferite depozite f�cute Casei de Depuneri de particulari, institu�ii publice �i private � 7.500.000.000 lei aur. Total: 3549 casete con�in�nd valori �n suma total� de 9.416.417.177,93 lei aur. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 6 Tezaurul Rom�niei la Moscova De ad�ugat c� adev�rata valoare a depozitului f�cut �n Rusia de Casa de Depuneri reprezint� o cifr� mult mai mare pentru c� �n componen�a lui au intrat �i obiecte unice care nici nu pot fi evaluate. Printre valorile trimise �n Rusia: �(�) o parte din arhivele statului �i ale ministerelor, actele or�ene�ti ale Bra�ovului, aduse la Bucure�ti ca s� fie salvate, picturile lui Grigorescu �i alte tablouri rare din pinacoteca statului �i din muzeul Kalinderul,�variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele m�n�stire�ti din Moldova �i Muntenia, pre�ioasele colec�iuni ale Academiei Rom�ne, compuse din numeroase documente originale, 300 pergamente cu pece�i domne�ti, 25 de volume manuscripte romane �i slavone, c�teva tablouri �n ulei, de mare valoare printre care �i portretul lui Avram Iancu, f�cut dup� natur� de pictorul Rosenthal, unele rarit��i printre care �i vestitele �R�spunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1645 la Catehismul calvinesc� (unicul exemplar cunoscut), colec�iunile de medalii �i monezi vechi moldovene�ti �i muntene�ti, str�nse cu os�rdie de Dimitrie Sturdza, precum �i piesele rare ale muzeului nostru de antichit��i�cuprinz�nd �i vestita Clo�c� cu puii de aur, singura urm� de trecere a go�ilor pe la noi (�). Durerea noastr� este cu deosebire mare, c�nd ne vin �n minte odoarele lui Atanaric. Tezaurul de la Pietroasa era citat ca podoab� a Rom�niei, �n toate manualele str�ine de art� veche, descris �n am�nun�ime �i r�vnit de cele mai vestite muzee�O bun� parte din tezaur fiind alc�tuit� din obiecte f�r� pre�, iar unele odoare m�n�stire�ti, cum sunt acele minunate evanghelii de la Neam�, chivotele �i epitrachilul de la Bistri�a �i toate darurile lui Vasile Lupu �i ale so�iei sale Tudosa�monezile �i medaliile vechi rom�ne�ti ale Academiei �i comorile de la Pietroasa fiind unice, nu se pot pl�ti cu tot aurul lumii. C�nd a venit panica �i au �nceput s� se str�ng� cu �nfrigurare toate bog��iile spre a fi trimise la Moscova, un singur om nu a voit s� cedeze valorile ce le avea sub supravegherea sa: stare�ul m�n�stirii Secul din jude�ul Neam��Numele stare�ului care a v�zut limpede �i nu a avut �ncredere �n Rusia �arist�, opun�ndu-se cu hot�r�re�ca s� predea odoarele m�n�stire�ti este protosinghelul Ilarion B�l�i��.22 Situa�ia tezaurului �n timpul revolu�iei din Rusia �n martie 1917 izbucne�te revolu�ia, iar la 15 martie �arul Nicolae al II-lea abdic�. Dup� cucerirea puterii de c�tre bol�evici, �n noiembrie 1917 Comitetul Revolu�ionarilor nu-�i mai ia r�spunderea pentru garantarea tezaurului rom�n. Din aceast� lun� problema securit��ii tezaurului la Kremlin devine tot mai grea. Se pune problema mut�rii lui �n America. Dl. Guerin recomand� guvernului luarea unor m�suri grabnice pentru str�mutarea tezaurului �n America �i cere s� se ob�in� din partea alia�ilor o interven�ie colectiv� a reprezentan�ilor lor la Petrograd pe l�ng� Comitetul Revolu�ionar pentru asigurarea tezaurului nostru. Interven�ia a fost f�cut� �n acest scop pe l�ng� ambasadorul Americii la Petrograd r�m�n�nd f�r� rezultat. Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 7 Tezaurul Rom�niei la Moscova Precum reiese dintr-o telegram� a ministrului de finan�e c�tre domnul Diamandy ministrul rom�n la Petrograd alia�ii au refuzat de a garanta siguran�a transportului din Moscova �n Statele Unite ale Americii, lucru care nu s-ar fi putut face �n acel moment c�nd revolu�ia era �n plin� desf�urare. Reprezentan�ii Americii afla�i la Moscova s-au implicat cu toat� hot�r�rea �n asigurarea transportului, �n timp ce la Paris, V. Antonescu insista pe l�ng� puterile aliate s� ob�in� garan�ia acestora �i a statelor neutre asupra tezaurului. Alia�ii refuz�nd s� garanteze asigurarea transportului, singura aliat� r�m�ne America. De�i colonelul canadian Boyle avea propuneri de transportare a tezaurului prin Siberia c�tre America, totu�i guvernatorul B�ncii Na�ionale, I.G. Bibicescu a refuzat propunerea motiv�nd c� transportul cu Transsiberianul �n vremuri at�t de tulburi n-are nici o �ans� s� ajung� la destina�ie, dar americanii asigurau Rom�niei restituirea integral� a tezaurului sau contravaloarea lui �n aur. Dar pre�ul acestui angajament era ceva mai mare dec�t jum�tatea valorilor noastre aflate la Moscova. �n cazul �n care acordul ar fi fost perfectat ne r�m�nea restul din tezaur, care tot era mai bun dec�t nimic.23 Cuprinse de valul revolu�iei, trupele ruse�ti aflate pe teritoriul Rom�niei �i p�r�seau posturile de pe front l�s�nd descoperite unit��ile rom�ne, �nc�lc�nd astfel promisiunile f�cute la �nceputul r�zboiului, practicau jafuri �i ac�iuni ostile; Moldova era asaltat� de bol�evicii ru�i �n opinia c�rora Rom�nia trebuia desfiin�at� �i �ncep propaganda �n r�ndul popula�iei �i armatei, lans�nd ac�iuni periculoase periclit�nd astfel siguran�a na�ional�. �n decembrie 1917, la Socola, �n gara ruseasc� din Ia�i s-a instalat Statul Major sovietic ce urm�rea detronarea regelui Ferdinand �i, implicit, instaurarea regimului bol�evic. Teama Rom�niei era c� eventualele ac�iuni �mpotriva bol�evicilor ar avea drept consecin�� pierderea tezaurului. Cu toate acestea se decide de c�tre Guvern eliminarea grupului de bol�evici din Socola (22 decembrie 1917). �n ianuarie 1918, alia�ii solicit� Rom�niei s� participe la campania din Ucraina prin care �ncercau s� �mpiedice pacea separat� pe care bol�evicii vroiau s-o �ncheie cu Germania. Fiind silit� la ac�iuni antiruse�ti, Rom�nia �ncearc� s�-�i ia m�suri de precau�ie �n privin�a tezaurului �i hot�r�te s�-l cedeze Puterilor Aliate pentru garantarea �mprumuturilor acordate �n timpul r�zboiului, dar cu condi�ia s�-i fie restituit dup� pace. Reprezentan�ii Fran�ei, Angliei, Statelor Unite se implic� �n aceast� ac�iune, iar la sf�r�itul lunii ianuarie, V. Antonescu �n urma demersurilor f�cute la Paris pe l�ng� guvernul francez a reu�it s� ob�in� o garan�ie verbal� �i nu scris� din partea lui Clemenceau c� i se garanteaz� suma de 310 milioane lei aur din tezaurul de la Moscova. R�spunsul venea dup� ce Clemenceau ob�inuse �i consim��m�ntul marilor Alia�i. �n urma acestor garan�ii, Rom�nia �i permite s� treac� Prutul la 20 ianuarie pentru eliberarea Basarabiei, pe care bol�evicii o proclamaser� Republica Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 8 Tezaurul Rom�niei la Moscova Democratic� Moldoveneasc�. Drept r�spuns, bol�evicii l-au arestat pe Diamandy care a fost �ncarcerat �i, apoi, eliberat dup� trei zile din fort�rea�a Petru �i Pavel, �n urma protestelor unanimit��ii reprezentan�ilor diplomatici la Moscova : �Noi (�) �efi ai misiunilor diplomatice ale tuturor na�iunilor, acredita�i �n Rusia,(�) profund m�hni�i de arestarea ministrului plenipoten�iar �i manifest�nd solidaritatea fa�� de �nc�lcarea inviolabilit��ii diplomatice (�) declar�m necesitatea eliber�rii imediate a domnului Diamandy �i a membrilor ambasadei sale�. Lenin motiveaz� c� Diamandy a fost arestat �n virtutea unor circumstan�e excep�ionale care nu sunt prev�zute �n nici un fel de tratate diplomatice �i de nici un fel de cutume diplomatice. Au urmat mai multe �ncerc�ri ale diploma�ilor prezen�i �n Rusia de a-l convinge pe Lenin c� exist� anumite norme care garanteaz� inviolabilitatea persoanelor din corpul diplomatic. �n schimb, Lenin obiecteaz� declar�nd c� pentru un socialist via�a a mii de solda�i este mai scump� dec�t lini�tea unui singur diplomat (�).24 La 26 ianuarie Tro�ki anun�a ruperea rela�iilor diplomatice : �(�) �n semn de protest �i de avertisment, Sovietul Comisarilor Poporului a arestat pentru o scurt� perioad� de timp pe ambasadorul rom�n (�) Sovietul Comisarilor Poporului hot�r�te : 1. Toate rela�iile diplomatice cu Rom�nia �nceteaz�. Lega�ia rom�n� �i �n general, to�i reprezentan�ii autorit��ilor rom�ne se expulzeaz� pe cea mai scurt� cale dincolo de frontier�. 2. Tezaurul Rom�niei , aflat �n p�strare la Moscova, se declar� intangibil pentru oligarhia rom�n�. Puterea sovietic� �i asum� r�spunderea de a p�stra acest tezaur pe care �l va predea �n m�inile poporului rom�n. 3. Scerbacev, fostul comandant-�ef al frontului rom�n, care s-a ridicat �mpotriva revolu�iei, este declarat du�man al poporului �i pus �n afara legii �. 25 Dar c�nd se va �nt�mpla acest lucru? �n aceste condi�ii dificile, un r�spuns la o asemenea �ntrebare este greu de dat. �ntreg tezaurul �i toate celelalte valori, stocuri de bilete de banc� �n valoare de 40 milioane, �mpreun� cu tipografia B�ncii Na�ionale au fost sechestrate de guvernul sovietic. Protec�ia intereselor rom�ne�ti �n Rusia a fost preluat� de ambasadorul francez, Noulens, care informeaz� pe consulul francez Labonne, din Moscova c� tezaurul rom�nesc depus la Kremlin a fost cedat alia�ilor cu drept de proprietate, garan�ie a restituirii �mprumuturilor f�cute de Rom�nia �i-l roag� a comunica acest lucru �i guvernului sovietic. Domnului Labonne i se al�tur� �i consulul englez la Moscova. La 27 februarie Fritsche, comisarul afacerilor str�ine rus, cere cheile consulului francez de la depozitul tezaurului, pretext�nd c� trebuie s� ridice opt l�zi care apar�ineau Sovietelor, lucru care �n realitate este fals. Acele opt l�zi ridicate de comisar de la Sudnaia Kassa apar�ineau B.N.R. �i con�ineau 960.000 bilete a 2 lei definitiv imprimate, �n valoare de 1.920.000 lei. La propunerea lui Fritsche, Labonne a replicat : �(�) Am atras aten�ia dl. Fritsche c� �n principiu n-a� consim�i s� predau depozitul de acte sau valori Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 9 Tezaurul Rom�niei la Moscova �ncredin�ate de c�tre Rom�nia Fran�ei nici unei alte persoane dec�t reprezentantului oficial al Rom�niei. Dl. Fritsche a r�spuns atunci c� starea de r�zboi dintre Rom�nia �i Rusia �i d�dea dreptul s� confi�te propriet��ile rom�ne�ti �i a men�inut �n mod formal cererea de a i se preda cheile. ��n aceast� situa�ie, am redactat un protocol prin care am constatat c� numai �n fa�a for�ei am cedat, pred�nd cheile. Pe de alt� parte le-am cerut consulilor generali ai Angliei �i Statelor Unite s� binevoiasc� a asista la remiterea cheilor �i la semnarea acestui protocol. (�) domnul comisar al afacerilor externe �i-a modificat atitudinea �i m-a �ntrebat dac� a� consim�i s�-i remit cheile f�r� a folosi termenii �ced�nd for�ei� cu condi�ia : de remitere temporar�, de descuiere a u�ilor �i vizitare �n prezen�a mea (�)�.26 Aceast� opera�iune s-a desf�urat �n prezen�a lui Levitzky, director la Sudnaia Kassa, a comisarului Fritsche �i a secretarului Consulatului Fran�ei, Marc Haullegotte. Aceste opt l�zi au fost transportate la Odessa �i apoi la Sevastopol unde au fost g�site de germani �n posesia lui I. Rubinstein �i Gh. Mihai Bujor. Guvernul rom�n �ncheie la 9 martie 1918, prin mijlocirea colonelului Boyle, un fel de acord de pace cu Racovsky ca delegat al Sovietelor, �n�elegere care prin �ncheierea p�cii nu a mai fost pus� �n practic�. O alt� interven�ie �n chestiunea tezaurului a fost f�cut� de Al. Marghiloman care �n timpul tratativelor de la Brest-Litovsk �ntre germani �i ru�i, s-a adresat dl. Horstman, �eful Direc�iei Politice a Misiunii germane din Bucure�ti pentru a pune chestiunea �n discu�ie �n timpul tratativelor. Dar aceast� propunere a fost transmis� la Berlin f�r� a avea vreun efect practic. Cheile de la compartimentele unde se aflau depozitate valorile B.N.R., ale Casei de Depuneri �i Consemna�iuni �i ale altor institu�ii au r�mas �n p�strarea consulului francez p�n� �n august 1918; �nainte de a fi arestat, Labonne de acord cu delega�ii B.N.R. afla�i la Moscova le-a predat consulului Danemarcei care a devenit de la acea dat� reprezentant �i al intereselor Fran�ei �i ale Rom�niei la Moscova. Acesta silit la r�ndul s�u s� p�r�seasc� Rusia, dup� consultarea cu delega�ii B.N.R. a luat cheile la Copenhaga, de unde urmau s� fie expediate Ministrului de Externe la Paris. Dup� expulzarea consulului danez, interesele rom�ne�ti ca �i cele ale Fran�ei �i Danemarcei au fost reprezentate de consulul Norvegiei. �n august 1918, dorind s� profite de rela�iile amicale dintre consulul danez �i Cicerin, Banca Na�ional� a trimis la Moscova pe inginerul Dobrovici cu �ns�rcinarea de a ob�ine, cu ajutorul consulului norvegian, autoriza�ia pentru repatrierea arhivei, bancnotelor tip�rite �i h�rtiei de imprimat bancnote , sechestrate la tipografia din Moscova a B�ncii Na�ionale. Cum era de a�teptat, Cicerin refuz� aceasta propunere r�spunz�nd prin adresa nr.335/9 septembrie 1918 c� nu poate lua nici o hot�r�re f�r� avizul prealabil al �tovar�ului� Racovski. Avizul lui Racovski referitor la acest subiect nu a fost niciodat� semnat. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 10 Tezaurul Rom�niei la Moscova PROBLEMA TEZAURULUI �N FA�A CONFEIN�ELOR INTERNA�IONALE Conferin�a de pace de la Paris Chestiunea tezaurului a fost un subiect de discu�ie �n cadrul acestei conferin�e deschis� la 18 ianuarie 1919, memoriul fiind citit de G. Danielopol �n fa�a Comisiei Repara�iilor la 8 aprilie : �(�) Guvernul imperial rus a dat un act de primire a sumelor �i s-a declarat garant al �ntoarcerii lor; mai t�rziu puterile aliate au dat de asemenea garan�ia lor.27 Poate n-ar fi de dorit s� i se cear� Germaniei, ca o categorie de desp�gubiri, dar dl. Danielopol consider� c� faptul de a face Germania garant� a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri �i asigurarea lor (�)�.28 Aceasta este una din tezele sus�inute �n memoriile adresate de delega�ia Rom�niei, ce de a doua este ca Marile Puteri ale Antantei, garant�nd Rom�niei acest tezaur �n februarie 1918 aveau obliga�ia s� sprijine revendic�rile acesteia �i s� accepte formula propus� de ea pentru a-�i putea recupera bunurile sechestrate la Moscova. Cu privire la aceast� problem� pre�edintele Comisiei sugera c� aceast� problem� este de competen�a Comisiei financiare, dar f�r� nici un rezultat. Acela�i rezultat a avut �i interven�ia lui I.I.C.Br�tianu cu memoriul trimis la 23 iunie 1919 d-lor Clmenceau , Klotz �i mare�alului Foch. Lui Br�tianu i s-a r�spuns de c�tre ministrul de finan�e francez Klotz c� alia�ii nu au primit de la germani nici o cantitate de aur �n contul Rom�niei. �ncerc�rile de recuperare nu s-au oprit, dar tratativele cu privire la tezaur au fost �n str�ns� leg�tur� cu alte probleme pe care Rom�nia le avea de negociat cu Rusia. Astfel la 7 iulie 1920 o scrisoare original� a lui M.Litvinov trimis� lui D.N.Ciotoroi, preciza c� �Guvernul sovietic al Rusiei �i al republicii Ucraina sunt gata s� discute cererile teritoriale �i monetare ale guvernului rom�n, �n scop de a asigura pacea �ntre aceste ��ri�. Cu aceast� ocazie Litvinov a negat zvonul c� �aurul rom�nesc ar fi fost pus �n circula�ie de guvernul rus pentru nevoile lui comerciale�. Conferin�a de la Copenhaga �n perioada 9-14 februarie 1920 au avut loc la Copenhaga convorbiri �ntre guvernul rom�n reprezentat de D.N.Ciotoroi �i cel rus reprezentat de Maksim Litvinov. De men�ionat c� aceast� conferin�� este primul contact dintre cele dou� ��ri dup� ruperea rela�iilor diplomatice cu Rom�nia. Prin telegrama nr.56 trimis� c�tre Al. Vaida-Voievod, Ciotoroi dezv�luie c� a avut la 9 februarie o discu�ie cu Litvinov privind problema Basarabiei �i dreptul basarabenilor de a dispune de ei �n�i�i �i �napoierea tezaurului de la Moscova. Neav�nd instruc�iunile din partea guvernului aceast� discu�ie nu poate fi considerat� oficial�. Litvinov era interesat de aceast� �n�elegere cu Rom�nia pentru c� se temea ca nu cumva �ara noastr� s� devin� conduc�toarea unei coali�ii de armate occidentale antiruse�ti. Aceste taton�ri neoficiale s-au datorat interven�iei guvernului britanic condus de Loyd George care l-a trimis pe emisarul O�Grady la Copenhaga. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 11 Tezaurul Rom�niei la Moscova Conferin�a de la Var�ovia �ntrevederile de la Var�ovia s-au desf�urat pe parcursul a �ase �nt�lniri, �n perioada 22 septembrie � 25 octombrie 1921. Delega�ia rom�n� a fost condus� de diplomatul Gheorghe Filality, iar din componen�a ei mai f�ceau parte Dimitrie Ciotoroi �i Constantin Paraschivescu. Delega�ia sovietic� era condus� de Lev Karahan �i activi�tii de partid Evgheni Pa�ukanis �i Boris Sandomirski. Chiar din prima �edin��, aceea din 22 septembrie, diplomatul rus prezint� programul celor zece puncte pe care delega�ia sovietic� dorea s� le discute . Era vorba despre : 1.� Problema Basarabiei, ocupat� pentru un moment de trupele rom�ne , �n ciuda tratatului dintre Rusia �i Rom�nia privind evacuarea acestei provincii�. 2.Reglementarea frontierei comune. 3.Regularizarea naviga�iei pe Dun�re. 4.Problema datoriilor reciproce. 5.Restabilirea rela�iilor comerciale. 6.Restabilirea rela�iilor diplomatice �i consulare. 7.Protejarea minorit��ilor. 8.Neamestecul reciproc �n afacerile interne. 9.Lichidarea bandelor ce trec din Basarabia �n Rusia pentru a comite acte de violen��. 10.�ncheiera unei conven�ii speciale privind restabilirea comunica�iilor po�tale, telegrafice �i de cale ferat�.�29 Ciotoroi a explicat motivele pentru care chestiunea Basarabiei nu poate fi pus� �n discu�ie: a) Din punct de vedere istoric �i na�ional, face parte integral� din Rom�nia de la 1812. b) Din punct de vedere etnic, popula�ia Basarabiei este �n majoritate rom�n�. c) Din punct de vedere al principiului na�ionalit��ilor, popula�ia Basarabiei s-a unit cu patria � mam� prin decizia Sfatului ��rii 27 martie/9 aprilie 1918 al Republicii Moldovei recunoscut� de guvernul Krenski. d) Armatele rom�ne nu au trecut Prutul dec�t dup� decizia Sfatului ��rii de a se uni cu Rom�nia �i la cererea basarabenilor. Karahan �ncerca s� conving� c� rediscutarea problemei Basarabiei era fireasc�: �Faptul c� Rom�nia a c�utat s� ob�in�, printr-un tratat din 1920, aprobarea Marilor Puteri �n problema Unirii a demonstrat c� actele Sfatului ��rii din 27 martie sunt nule�. 30 Cu toate acestea, autorit��ile de la Bucure�ti �i cele de la Var�ovia au fost informate de Filality c� Lev Karahan, la 24 septembrie �ntr-o discu�ie neoficial� i-a propus delegatului rom�n c� Rusia Sovietic� era gata sa renun�e la discutarea problemei Basarabiei �i a celei privind minorit��ile, cu condi�ia ca Rom�nia, la r�ndul ei, s� renun�e la preten�iile privind restituirea tezaurului �i la celelalte preten�ii fa�� de Soviete.31 Practic, Karahan propune principiul �tocmelii�. Diplomatul sovietic nu putea s�-l asigure pe Filality c� tezaurul mai era �ntreg: �C�nd Moscova era amenin�at� de Denikin, am �nceput evacuarea lucrurilor de pre� Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 12 Tezaurul Rom�niei la Moscova �i deci �i a tezaurului rom�n, care a fost transportat fie la Nijni-Novgorod, fie la Perm, fie aiurea. Nu v-a� putea spune dac� toate l�zile au fost readuse la Moscova, dar desigur c� tezaurul nu mai poate fi intact. C�nd ve�i avea un reprezentant la noi se va ocupa de aceast� chestiune �i desigur c� i se vor pune la dispozi�ie l�zile ce se vor mai g�si. �i apoi v�d c� face�i at�ta caz pentru mizerabila sum� de nici o sut� milioane ruble aur la care se ridic� �ntregul d-voastr� stoc metalic. Admite�i, sper, c� Basarabia face ceva mai mult�. Iat� �i replica lui Filality : �... nu e vorba numai de valoarea sumei, ci de faptul c� v-a�i apropiat un lucru pe care era�i obligat s�-l respecta�i ca fiind intangibil �i apoi pe l�ng� bani �i metale, mai erau acolo acte de familie, de proprietate, documente care nu au nici o valoare pentru dvs, dar au una inestimabila pentru interesa�i. Cum r�m�ne cu ele?(...)�.32 Ministrul de Externe, Take Ionescu �i atr�gea aten�ia lui Filality s� continue negocierile at�ta timp c�t se va putea, cu condi�ia expres� �s� nu accept�m s� discut�m chestiunea Basarabiei �n nici o manier�.33 Take Ionescu solicita s� se pun� �n discu�ie faptul c� Rusia nu era stat riveran al Dun�rii, astfel insisten�ele sale asupra negocierii �problemelor Dun�rii� i se p�reau f�r� nici un fel de obiect. Delegatul rom�n a protestat asupra includerii de prevederi speciale privind minorit��ile, pe baza faptului c� aceast� chestiune a fost dezb�tut� de Liga Na�iunilor, dar delegatul rus a r�spuns prin faptul c� deciziile Ligii nu au nici o putere asupra Rusiei. La a treia �edin��, �eful delega�iei rom�ne a prezentat punctul de vedere al Rom�niei �i anume acela c� nu accept� ��n nici un caz �i sub nici o form� s� pun� �n discu�ie legalitatea sau �caracterul definitiv al Unirii Basarabiei cu Rom�nia�. Filality continua c� dac� partea sovietic� este nemul�umit� cu acest punct de vedere continuarea negocierilor nu mai aveau sens.34 �n final, aceast� constr�ngere a dat rezultate pentru c� la 6 octombrie 1921, Lev Karahan a prezentat un nou punct de vedere al guvernul sovietic: de aceast� dat� Rom�nia �i Polonia erau acuzate de faptul c� ar fi �ncheiat o alian�� �mpotriva Sovietelor �i de �ncercarea lor de a atrage �n aceast� politic� �i alte state. Pentru a restabili raporturi normale, Moscova solicita Rom�niei s� renun�e la Conven�iile de alian�� rom�no-polone. Acesta era un nou �antaj: Rusia venea cu propunerea c�, �n cazul �n care un alt stat i-ar declara r�zboi, Rom�nia s�-�i proclame �n mod automat neutralitatea. Rundele de negocieri ce au urmat, p�n� la sf�r�itul lunii octombrie 1921 s-au dovedit f�r� nici un rezultat; acest lucru dator�ndu-se sovieticilor care ar�tau c� �problema Basarabiei nu poate fi trecut� sub t�cere �n timpul discu�iilor �i c� argumentele Rom�niei privind legalitatea posesiunii Basarabiei nu erau considerate valide din punctul de vedere sovietic�.35 Delega�ia rom�n� respingea ideea de a semna o declara�ie de neutralitate fa�� de Rusia, act care ar fi dus la anularea alian�ei rom�no-polone. �n concluzie, negocierile de la Var�ovia au fost un e�ec, nereu�ind s� rezolve nici un obiectiv din cele propuse din cauza perseveren�ei Rusiei de a cere ca problema Basarabiei s� constituie punctul forte al discu�iilor. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 13 Tezaurul Rom�niei la Moscova Baz�ndu-se pe o hot�r�re a Conferin�ei de la Cannes, din 6 ianuarie 1922, guvernul rom�n a supus chestiunea tezaurului la Conferin�a economic� de la Genova din aprilie 1922 care �ntr-o rezolu�ie a statornicit ca guvernul rus s� fie invitat a restitui guvernului rom�n valorile depozitate la Moscova. Aceast� hot�r�re a fost comunicat� la 2 mai 1922 prin intermediul Ministrului Afacerilor Externe al Fran�ei �n mod oficial al delega�iei ruse�ti de la acea conferin��, comunicare c�reia nu i s-a dat din partea guvernului rus nici un r�spuns. �n cadrul Conferin�ei interna�ionale de la Lausanne (decembrie 1922 - ianuarie 1923), C. Diamandy a avut misiunea de a discuta cu Cicerin; la 19 decembrie, Cicerin a oferit un aranjament general cu Rom�nia av�nd la punctul �nt�i � recunoa�terea sub o form� oarecare de c�tre soviete a alipirii Basarabiei la Rom�nia contra tezaurului �i bijuteriilor Coroanei, f�c�nd o total� lichidare a datoriilor reciproce�. 36 Conferin�a rom�no-sovietic� de la Viena (27 martie- 2 aprilie 1924) Delega�ia Rom�niei a fost reprezentat� de C. Langa-R�canu, ministrul la Atena , iar cea a Rusiei de Krestinski, ambasador la Berlin. Cicerin �i sugera reprezentantului rus Krestinski s� utilizeze la conferin�� cuv�ntul �plebiscit� �introduce�i acest cuv�nt chiar din prima dvs. fraz�.37 �n instruc�iunile oferite de I.I.C Br�tianu delega�iei rom�ne figura la primul punct �desp�r�irea chestiunii Basarabiei de aceea a tezaurului, pe temeiul convorbirilor noastre de la Lausanne �. Alte sugestii: c� raporturile de bun� vecin�tate nu pot exista f�r� fixarea grani�ei, or, fixarea grani�ei �nseamn� recunoa�terea unirii Basarabiei cu patria-mam�. Pe 28 martie a fost stabilit� agenda care cuprindea urm�toarele puncte de lucru : 1. chestiunile teritoriale; 2. chestiunile economice �i financiare; 3. chestiuni juridice �i politice.38 Langa-R�canu a ar�tat clar c� Rom�nia �i men�ine refuzul de a �ncepe convorbiri privind suveranitatea asupra Basarabiei. Krestinski i-a �nm�nat un memorandum scris �n care erau expuse argumentele ru�ilor c�: - Rusia a luat Basarabia de la Rom�nia �n 1812, care nu exista �n acea vreme ; - Guvernul rom�n fusese de acord, �n 1918, s� evacueze provincia; - Sfatul ��rii nu avea nici un drept s� decid� destinul Basarabiei; - Tratatul de la Paris din octombrie 1920, nu de�ine valabilitate juridic� etc. Krestinski afirma c� URSS r�m�ne credincioas� politicii sale pacifiste, ce condusese la stabilirea amical� a rela�iilor cu ��rile vecine, except�nd Rom�nia, atunci c�nd insista c� soarta Basarabiei ar trebui decis� printr-un plebiscit lucru ce trebuia respins de reprezentantul rom�n conform sugestiilor primite de las I.I.C. Br�tianu. Delega�ia rom�n� a r�spuns printr-o declara�ie formulat� la �edin�a din 31 martie. Respingerea de c�tre Rom�nia a unui plebiscit, bazat pe faptul c� dorin�a basarabenilor fusese �n mod suficient exprimat� prin votul Sfatului ��rii �i �n trei alegeri succesive a fost urmat� de o reformulare detaliat� a cazului. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 14 Tezaurul Rom�niei la Moscova Datorit� faptului c� rom�nii nu fost de acord cu acceptarea plebiscitului in Basarabia, practic, conferin�a de la Viena a fost un e�ec. Din punctul de vedere al lui Litvinov singurul vinovat pentru e�ecul conferin�ei este guvernul rom�n. �Insuccesul conferin�ei are pentru noi si p�r�i pozitive, sus�ine Litvinov, el ne-a dat posibilitatea s� reamintim �nc� o dat� lumii �ntregi c� �n Sud-Estul Europei exist� o chestiune teritorial� serioas� pe care nu o va rezolva nici conferin�a marilor ambasadori, nici Liga Na�iunilor, dac� �n aceast� problem� nu va exista voin�a Republicilor Sovietice��i s� reamintim popula�iei nefericite din Basarabia c� nu este uitat� de fra�ii ei din Ucraina�Acum to�i vor �ti �i vor �ine minte c� orice sprijin material sau moral acordat Rom�niei �n problema Basarabiei va fi apreciat de noi ca un act ostil direct la adresa Republicilor Sovietice �i o participare indirect� la ocuparea unui teritoriu sovietic. Practic, Litvinov lansa un avertisment, �ncerc�nd s� fac� o propagand� negativ� Rom�niei.39 �n perioada premerg�toare �i �n timpul desf�ur�rii conferin�ei, guvernul sovietic, prin serviciile speciale a preg�tit o mi�care de revolt� �n Basarabia, sub pretextul �prigonirii� clasei muncitoare, av�nd drept scop crearea unei imagini de instabilitate social-politic� la frontiera de r�s�rit a Rom�niei; aceste ac�iuni au continuat �i dup� e�ec. C�t de necesar era s� se men�in� o stare de asediu �n Basarabia a dovedit-o r�scoala de la Tatar Bunar, din sudul Basarabiei, �n septembrie 1924, pus� la cale de conducerea bol�evic� �i cu muni�ii furnizate de bandele de comuni�ti de peste grani��. Restituirea arhivelor �i operele de art� revendicate Din toate lucr�rile depozitate la Moscova, p�n� �n octombrie 1941 au fost restituite Rom�niei arhivele statului �i ale institu�iilor particulare �n 1443 l�zi, pe baza unui protocol de remitere40 semnat la Comisariatul Afacerilor Str�ine din Moscova, de directorul politic pentru chestiunile rom�ne�ti, Stein �i de c�tre ministrul Ciuntu. Pe l�ng� restituirea arhivelor au fost returnate cu unele lipsuri documente �i manuscrise ale Academiei Rom�ne. Printre operele de art� restituite amintim: � opere de art� din Pinacoteca statului; � operele de art� din colec�iile Muzeului Kalinderu din Bucure�ti; � obiectele de art� din Muzeul Na�ional de Antichit��i din Bucure�ti; � obiectele de art� din colec�ia Nicolae B�l�nescu din Bucure�ti; � operele de art� din m�n�stirile: Slatina, Agapia, Neam�u, Secu, Cozia, Dintr-un singur lemn,Tismana, Arnota,Horezu, Bistri�a, Surpatele, Episcopia R�mnicului, Biserica Cuvioasa Paraschiva etc. Decontul general �n cifre:41 Stat monede aur, argint 315 682 040 lei aur B�nci monede aur, argint 2 979 384 lei aur Particulari bijuterii 4 43 310 843 lei aur B�nci �i particulari, efecte str�ine 85 872 194 lei aur B�nci �i particulari, obiecte valori 104 276 282 lei aur cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 15 Tezaurul Rom�niei la Moscova Opere de art�, obiecte de valoare ale statului 2 506 166 652 lei aur Opere de art� , obiecte de valoare ale 1 185 658 216 lei aur particularilor �n decontul s�u general, colonelul Manolescu ajunge la cifra final� de 10.867.751.410 lei aur, credit �i 271. 132 .084 lei aur debit fa�� de Rusia. CONSECIN�ELE EVACU�RII TEZAURULUI LA MOSCOVA Pe plan cultural, a fost resim�it� lipsa operelor de art� �i a documentelor, dar �i a obiectelor m�n�stire�ti; muzeele, bibliotecile �i arhivele nemaiposed�nd aceste valori unice. Documentele constituiau pentru noi actele cele mai autentice de proprietate asupra acestui teritoriu. Bibliile scrise cu m�na, ferecate �n aur �i argint �i b�tute cu pietre rare, od�jdiile lucrate de domni�e cu fir scump, icoanele f�c�toare de minuni, candelele, crucile �i c�delni�ele grele b�tr�ne�ti, toate au disp�rut ca prin farmec. Cultura rom�neasc� se g�sea �n impas. S� mai ad�ug�m faptul c� institu�iile publice �i particulare (Banca Na�ional�, Casa de Depuneri, Academia Rom�n�, Creditul Rural) ce �i-au trimis la Moscova depozitele, arhivele s-au confruntat cu multe neajunsuri, mari pagube �i destule greut��i dup� urma acestei opera�ii, dintre care multe nu au fost �nc� �nvinse. Pe plan financiar, �n cazul efectelor publice trimise la Moscova , Rom�nia nu a avut nici o pierdere. �n conformitate cu legea promulgat� la 15 septembrie 1920, institu�iile de credit, jude�ele, comunele, societ��ile anonime �i �n comandit� pe ac�iuni au eliberat titularilor duplicate pentru titlurile, obliga�iunile, ac�iunile �i foile de cupoane evacuate. Num�rul duplicatelor Moscova emise de Ministerul de Finan�e p�n� la 1 ianuarie 1934: 267.666 duplicate Moscova �n suma de 346.306.600 lei, din valoarea total� a efectelor publice de aproximativ 355 milioane lei aur evacuate. Aceast� chestiune a st�rnit o chestiune aprig�. Au fost foarte rare cazurile �n care au ap�rut titlurile originale pentru care s-au emis duplicatele. Cercet�rile au dovedit faptul c� duplicatele s-au eliberat gre�it din cauza mijloacelor insuficiente de informare. Deponen�ii reclamau cu insisten�� depozitele ; aceast� chestiune era delicat� pentru c� nu se cuno�tea valoarea exact� a depozitelor ce li se predaser� institu�iilor pentru c� nu au fost verificate con�inutul pachetelor �i neav�nd mijloacele financiare necesare pentru a acoperi desp�gubirile cerute, institu�iile se aflau �ntr-o situa�ie delicat�. Din punct de vedere juridic pl�ngerile deponen�ilor erau juste. �n aceast� situa�ie, instan�ele judec�tore�ti au fost chemate s� �mpace p�r�ile, acestea d�nd dreptate deponen�ilor, oblig�ndu-i pe depozitari s� le restituie acestora valorile �n momentul �n care vor intra �n posesia lor. O consecin�� direct� a fost ne�ncrederea deponen�ilor rom�ni �n institu�iile statului. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 16 Tezaurul Rom�niei la Moscova O m�sur� luat� de institu�ii dup� r�zboi este aceea ca la primirea pachetelor de valori s� fie verificate con�inutul lor. Infla�ia monetar� produs� de emisiunile f�cute pentru stat �i acoperite cu bonuri de tezaur, trimiterea tezaurului la Moscova de c�tre Banca Na�ional� nu se putea folosi efectiv, sl�birea creditului ��rii, soldarea deficitar� a comer�ului extern �i a bugetelor au fost cauzele principale care au contribuit la mi�carea puterii de achizi�ie a valutei na�ionale. �n tabelul urm�tor, observ�m evolu�ia cursului mediu anual al leului pe pia�a oficial�, de la 1920 p�n� la 1929 : Aur monede �n tezaur lei 144 470 461 Aur lingouri lei 12 663 897 Aur depozitat �n str�in�tate lei 98 433 385 Tezaurul evacuat la Moscova lei 315 179 980 Rente aur lei 3 925 000 Bonuri de tezaur lei 6 623 713 333 Din tabel deprindem concluzii foarte clare : fa�� de dolar, francul elve�ian, lira sterlin�, francul francez �i lira italian� cursul leului scade ne�ncetat de la 1920 p�n� �n 1924 c�nd se simte o u�oar� cre�tere. Apoi, �n anii 1925-1926 mic�orarea valorii leului �n raport cu monedele men�ionate se accentueaz�, observ�ndu-se o cre�tere sensibil� fa�� de francul francez �i lira italian�. Dup� aplicarea reformei monetare din 19 mai 1925, efectele se resimt, astfel �n 1927-1928 cursul leului cre�te vertiginos, dar aceast� revalorizare a fost prea pu�in sesizat�, din cauza pre�urilor ridicate ale m�rfurilor. Deprecierea leului a influen�at via�a economic� sub toate aspectele. Pre�urile m�rfurilor au urcat necontenit. Echilibrul dintre produc�ie �i consum s-a sf�r�mat. V�nz�rile pe credit s-au limitat, dar se dezvoltau specula�ii de tot felul. Economiile au fost devalorizate. �n timp ce creditorii au s�r�cit, debitorii s-au �mbog��it. Acest haos a luat sf�r�it prin legea stabiliz�rii monetare de la 7 februarie 1929. P�n� la aceast� dat�, aurul trimis de Banca Na�ional� la Moscova �n valoare de 315.179.980 lei, a figurat �n activul bilan�ului s�u, reprezent�nd o parte din acoperirea biletelor puse �n circula�ie. Aceast� situa�ie numai putea exista dup� �nf�ptuirea stabiliz�rii monetare deoarece conform art.31 din noile statute �biletele sun convertibile la purt�tor �i la vedere la sediul central al B�ncii �i dup� alegerea acesteia, fie �n monede aur av�nd curs legal, fie �n devize str�ine convertibile �n aur�� 42 Stocul de aur al B�ncii Na�ionale � care se afla la sf�r�itul primului r�zboi mondial �n str�in�tate se ridica la 493.730.430,41 lei aur. Gre�eala evacu�rii tezaurului la Moscova a avut consecin�e directe asupra dezvolt�rii financiare a Rom�niei �n perioada postbelic�. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 17 Tezaurul Rom�niei la Moscova cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie 18 1 Leonid Brejnev 2 generalul Berthelot 3 Drept urmare a acestei decizii, tezaurul B.N.R. va fi evacuat la Ia�i. 4 �Monitorul Oficial �, nr.189 din 20 nov 1916. 5 C.I. B�icoianu �Istoria politicei noastre monetare �i a B�ncii Na�ionale, 1914-1920�, vol III, p.139-140 6 Viorica Moisiuc, Ion Calafeteanu, C-tin Botoran, �Tezaurul Rom�niei la Moscova� Documente (1916-1917), Ed. Globus, Bucure�ti, 1993. 7 �Argus�, 19 martie 1922; Aristide Blank, Economice, I, Bucure�ti, 1932, p.64, 151-152. 8 I.G.Bibicescu, �Opt ani �n Banca Na�ional�, p.25 9 ibidem, p.25-26. 10 Arh. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol. 183, f. 9. 11 Arh. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f.48. Consiliul care a aprobat transportul tezaurului era format din : I.I.C.Br�tianu, I.G.Duca, Gh.M�rzescu, V.Antonescu, E.Constantinescu, Al.Constantinescu, M.Pherechide, C.I.Istrate,M.G.Cantacuzino, Vintil� Br�tianu,Take Ionescu, D.Greceanu. 12 Ahr. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol 183, f.50-53. 13 Ahr. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f.54-60, Acest protocol a fost semnat de: Vasil Iacovlevci Kovalni�ki, N.V.Veniaminov, V.I. Iacovlev �i Th. Capitanovici, M.Z. Dumitrescu �i A. Saligny, �n patru exemplare �i �n prezen�a consulului rom�n la Moscova P. Guerin 14 Primite pe valoarea ar�tat� pe etichetele sacilor sigila�i. 15 Acceptate pe valoarea �i greutatea declarat�. 16 Acceptat� pe valoarea declarat� f�r� a fi deschise. 17 Primite pe valoarea declarat� nefiind deschise. 18 Mihai.Gr.Roma�canu, � Tezaurul rom�n de la Moscova�, Ed. Globus, Bucure�ti, 1934. 19 Protocolul din 27 iunie 1917, Arh. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f.64-67. 20 Anexa XII, Mihail Gr. Roma�canu, �Tezaurul rom�n de la Moscova�, Ed.Globus, Bucure�ti,1934. 21 Anexa XIII, ibidem. 22 Mihail Gr. Roma�canu , �Tezaurul rom�n de la Moscova�, Ed.Globus, Bucure�ti,1934, P.40-42 23 Ibidem. 24 �Rela�iile rom�no-sovietice�, doc. 6, p.11-12 25 �Rela�iile rom�no-sovietice� p.15-16, doc.9. 26 Ahr. M.A.E., fonf 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f. 87-90, Raport al consulului Fran�ei la Moscova, c�tre ambasada francez� la Petrograd. 27 Este vorba de consim��m�ntul alia�ilor care garantau Rom�niei suma de 310 milioane din aurul B�ncii Na�ionale aflat la Moscova, dar cum acest acord era unul verbal din partea lui Clemenceau a fost considerat nesocotit �n fa�a Conferin�ei. 28 Mihail Gr. Roma�canu, � Tezaurul rom�n de la Moscova�, Ed.Globus, Bucure�ti, 1934. 29 Doc.98, p.136, �Protocolul nr. 1 al convorbirilor rom�no � sovietice�. 30 Arh. M.A.E., fond 71/1920-1940 URSS, vol.134, f.170. 31 Arh. M.A.E., fond 71/1920-1940 dosare speciale, vol.43, f.40-41 32�Rela�iile rom�no-sovietice�, doc. 100, p.141. 33 Arh. M.A.E., fond 71/1920-1944 Dosare Speciale, vol.43, f.62. 34 Aceast� idee era mai degrab� o strategie de a-i obliga pe ru�i s� renun�e la acuza�ia privind ocuparea Basarabiei de c�tre trupele rom�ne. 35 Arh. M.A.E.,fond 71/1920-1944 URSS, vol.134, f.205. 36 Este vorba de acela�i principiu al �tocmelii�. 37 �Rela�iile rom�no-sovietice�, doc. 147, p. 219. 38 Protocolul nr. 2 din 28 martie 1924, �Rela�iile rom�no-sovietice�, p.229. 39 Declara�ia lui Maskimovici Litvinov, � Rela�iile rom�no-sovietice� 8 aprilie 1924, p.154. 40 Protocolul din 31 mai 1935, nu a fost g�sit �n arh. M.A.E., conform Viorica Moisuc ,�Tezaurul Rom�niei la Moscova�, Ed.Globus, Bucure�ti, 1993, p.146. 41 Conform dl. Int. Lt. Colonel M.Gr. Manolescu pe baza dosarelor Ministerului de Finan�e la 25 iunie 1925. 42 Victor Sl�vescu, �Curs de moned�, credit, schimb�, Craiova, 1932, p.354. 
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
dana01 24 mesaje Membru din: 25/03/2010 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 15:34
Mai Regatzene mai, degeaba postezi mesaje interminabile. Le-am citit cu atentie si nici urma de raspuns. Pe unde si cum?!? Unde era mai sigur si cit ar fi costat sint lucruri secundare pe linga greutatile insurmontabile ale deplasarii tezaurului acolo unde era de dorit. Se mentioneaza in clar pericolul marinei germane, etc. Treaba cu jignirea Rusiei este o simpla alegatie. sau o vorba aruncata intr-o discutie.
De ce nu-ti faci tu un bine si nu te uiti pe harta ?!? Daca esti de buna credinta nu posta discutii interminabile ale unor guvernanti disperati de situatia militara si politica din dec.1916. Raspunde-mi tu, concis si la obiect. Mircea cel Batrin, indiferent de cit de mult mi-ai cita titlurile si posesiunile lui era vasalul regelui Ungariei cu care s-a avut chiar foarte bine. relatie de vasalitate, in general, foarte amiabila. Dupa ce a pierdut tronul, in urma bataliei cistigate de la Rovine 1394, Mircea se retrage in Ardeal unde ramine 3 ani pina la alungarea de pe tron a unui anume Vlad, pus de turci. In acesti 3 ani Mircea participa, alaturi de suzeranul sau Sigismund de Luxembourg, la cruciada. Dupa infringerea cruciadei la Nicopole, Mircea cu sprijinul suzeranului sau, regele Ungariei, il alunga de pe tron pe Vlad si se reinscauneaza 1397. Repet: relatiile de vasalitate, casatoriile politice erau parte integranta din diplomatia vremii. nu e nimic umilitor in asta. Cit despre titluri si enumerari de posesiuni. sa stii ca unii dintre conducatorii vremii (din toata Europa) obisnuiau sa adauge chiar si locurile pe care nu le stapineau efectiv ci doar aveau un control vremelnic sau aveau pretentii asupra lor sau vocatia stapinirii acestora. Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 17:57
De la: dana01, la data 2010-05-18 15:34:08Mai Regatzene mai, degeaba postezi mesaje interminabile. Le-am citit cu atentie si nici urma de raspuns. Pe unde si cum?!? Unde era mai sigur si cit ar fi costat sint lucruri secundare pe linga greutatile insurmontabile ale deplasarii tezaurului acolo unde era de dorit. Se mentioneaza in clar pericolul marinei germane, etc. Treaba cu jignirea Rusiei este o simpla alegatie. sau o vorba aruncata intr-o discutie. DRAGA DANUTA SITUATIA ISTORICA IN CEEA CE PRIVESTE TEZAURUL ROMANIEI,SUSCITA SI VA SUSCITA MULT TIMP DE ACUM INAINTE MULTE DEZBATERI,FIIND PE DEPARTE DE A FI FINALIZATA.CONDUCERILE COMUNISTE RUSE AU LUCRAT CU SIRG IN A DISTRUGE PROBE SI DOCUMENTE CE MACAR NE-AR PLASA PE NOI ROMANII APARTINATORII TEZAURULUI INVOCIND CHIAR CA LE SINTEM DATORI.EXISTA INCA STENOGRAME,TELEGRAME SI ALTE VARI DOCUMENTE CE PRIVESC ACEASTA TEMA CE NU PINA DE MULT ERA CONSIDERATA TABU,E ADEVARAT CA SITUATIA GEO POLITICA ERA TOTAL NEFAVORABILA INSA SOLUTII SECUNDARE ERAU FAPT REESIT SI DIN DOCUMENTE MULTE INCA IN CURS DE STUDIU.EU UNUL NU SINT PARTIZANUL ACESTUI TIP DE GINDIRE BAZAT PE SOLUTIE UNICA,CHIAR ENUNTATE IN LUCRAREA CERCETATOAREI ANDREEA TUTUNARU DE MAI SUS ,RESPECTIV DISCUTIA BANCHERUL MAURICIU BLANC versusI.C.BRATIANU.CE AR FI FOST DE SE INCHEIA O ASIGURARE A TEZAURULUI IN CUANTUM DE 10 MILIOANE ,DEOARECE CHIAR DE S-AR FI PIERDUT FAPTIC TEZAURUL PE DRUM ASIGURAREA ACOPEREA PIERDEREA CA DE AIA E ASIGURARE. n timp ce se duceau tratative cu guvernul rus I.I.C. Br�tianu a cerut �i p�rerea bancherului MAURICIU BLANK cu privire la aceast� chestiune.S� urm�rim p�rerea bancherului care �l sf�tuie�te pe Br�tianu s� nu accepte transportarea tezaurului la Moscova. �Cunosc Rusia - a r�spuns bancherul - cunosc mobilitatea spiritelor de acolo �i nesiguran�a terenului pe care se calc� �n acel vast imperiu. Un asemenea depozit �n cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucure�ti Facultatea de Istorie ; m�na Moscovei nu este sigur �n clipele actuale �i vom avea deziluzii amarnice. Mult mai indicat ar fi s� trimitem tezaurul la Londra�. Bancherului i s-a replicat c� �ru�ii s-ar sim�i jigni�i prin faptul c� prefeream puternica Anglie ��rii lor. �i apoi c�l�toria tezaurului p�n� la coasta Norvegiei �i de acolo cu vaporul spre Londra ar costa ca prim� de asigurare vreo 10 milioane�. Replica �ns� nu l-a descurajat pe bancher �Consider - spunea el � c� �ntr-o vreme c�nd se pr�p�desc miliarde prin r�zboi, o prim� de asigurare chiar de 10 milioane pentru tezaurul ��rii noastre nu este exagerat�. Dar mai este �i o alt� cale. Ce ar fi s� �ncredin��m tezaurul nostru B�ncilor din Cristiana? Am lua cu chirie laacele B�nci at�tea safeuri c�te ne trebuie �i vom avea toat� lini�tea�. Obiec�ia c� Rusia s-ar sim�i jignit� �n cazul �n care Rom�nia ar depozita tezaurul �n alt� �ar� a fost din nou ridicat� fa�� de solu�ia dat� problemei de bancher care nu s-a l�sat �nvins. �Bine � a continuat el � �n acest caz am putea recurge la urm�toarea combina�ie care s� scoat� Rom�nia din joc. Vom spune Guvernului rusesc c� Rom�nia �ncheie la Londra un �mprumut important �i c� �n acest scop ni se cere ca gaj tezaurul. Vom interveni pe l�ng� Guvernul englez ca s� confirme aceasta, �nlesnindu-ne astfel asigurarea tezaurului nostru �ntr-o �ar� neutr�. Dar pentru Dumnezeu nu-l trimite�i �n Rusia�. Avea oare dreptate bancherul Blank �n tot ceea ce a sus�inut? De ce Br�tianu nu i-a ascultat sfatul? Conta mai mult faptul c� �jignim� Rusia dec�t s� protej�m tezaurul? CE ZICI DANA?CONTA ? Protocolul din 31 mai 1935, nu a fost g�sit �n arh. M.A.E., conform Viorica Moisuc ,�Tezaurul Rom�niei la Moscova�, Ed.Globus, Bucure�ti, 1993, p.146. �Argus�, 19 martie 1922; Aristide Blank, Economice, I, Bucure�ti, 1932, p.64, 151-152. Ahr. M.A.E., fonf 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f. 87-90, Raport al consulului Fran�ei la Moscova, c�tre ambasada francez� la Petrograd.Este vorba de consim��m�ntul alia�ilor care garantau Rom�niei suma de 310 milioane din aurul B�ncii Na�ionale aflat la Moscova, dar cum acest acord era unul verbal din partea lui Clemenceau a fost considerat nesocotit �n fa�a Conferin�ei. Arh. M.A.E., fond 71/1920-1940 URSS, vol.134, f.170. Arh. M.A.E., fond 71/1920-1940 dosare speciale, vol.43, f.40-41 �Rela�iile rom�no-sovietice�, doc. 100, p.141. Arh. M.A.E., fond 71/1920-1944 Dosare Speciale, vol.43, f.62. ACESTEA SINT IZVOARELE DE INFORMARE CE AU STAT LA BAZA ELABORARII LUCRARII DOAMNEI CERCETATOARE.. Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
dana01 24 mesaje Membru din: 25/03/2010 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 20:45
bineinteles ca se puteau face tot felul de combinatii, nu contest. dar nu-l lua de detinator al solutiilor pe bancherul in cauza. nu vreau sa intru in amanunte despre istoria bancii Marmorsh-Blank......
ce am vrut sa evidentiez sint dificultatile insurmontabile ale asigurarii FIZICE ale unui tezaur inestimabil ce reprezenta o cantitate f.mare de bunuri. alternativele erau mai mult iluzorii, speculative. geografic era foarte complicat de gasit o cale la momentul acela ptr.ca Turcia inchisese strimtorile. Marina turca era compusa practic din germani ce purtau fes. nu e o gluma. o cale ar fi fost prin golful finic. dar linia frotului era foarte fluida la momentul acela si exista posibilitatea capturarii de catre germani. deplasarea catre o tara neutra/sigura presupunea si mare discretie ptr.ca altfel..... ce mai !? situatie aproape imposibila. Ro. a avut ghinion. Cui sa treaca prin cap ca vin la putere bolsevicii?!? citi bancheri rusi, evrei, nemti n-au pierdut averi colosale in Rusia ca urmare a rev.bolsevice. Cit priveste Antanta..... s-a dovedit cita valoare a avut cuvintul lor. ma rog, noi am avut noroc ca era interesul lor sa termine cu Imperiul Austro-Ungar asa ca a cazut bine pretentia Ro.la Transilvania. Altfel..... Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 22:53
Asta este blestemul nostru geografic,INSA SI NOI CA INDIVIZI MINDRI DE APARTENENTA CARPATO DANUBIANO PONTICA SINTEM PRECARI NU VREM IN RUPTUL CAPULUI SA NE DEPASIM CONDITIA,NE BLESTEMAM SINGURI FARA MACAR A CAUTA SA INTELEGEM DE CE?NU E DE MIRARE CA FEMEILE DIN TARILE EUROPENE CE FAC POLITICA STATISTIC SINT IN CRESTERE,CONSTAT CA AU UN GRAD INTELECTUAL,DE INTELEGERE A REALITATILOR MAI ELEVAT,CUNOSCIND VALORILE FAMILIEI SI PUNIND BAZA PE ELE,PE CIND BARBATII SE VEDE UNDE NE-AU DUS CU MENTALITATEA LOR VIOLENTA DE A REZOLVA LUCRURILE LA UN PAS DE HAOS...OARE CUM AR FI DE AR FI SI LA NOI LA PUTERE UN PARTID NATIONALIST CONDUS SI DE EMINENTE FEMININE??? O UTOPIE?
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 22:56
De la: dana01, la data 2010-05-18 20:45:28bineinteles ca se puteau face tot felul de combinatii, nu contest. dar nu-l lua de detinator al solutiilor pe bancherul in cauza. nu vreau sa intru in amanunte despre istoria bancii Marmorsh-Blank...... ave�i o tem� deschis� pe acest topic despre a�a ceva, numai c� cineva n-a dorit s-o discut�m, a f�cut topicul varz� !...este aici pe general. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 19 Mai 2010, ora 16:39
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-18 01:36:52De la: 9am074237, la data 2010-05-16 19:29:48draga ragetanule cred ca nu e important cum scriem pe o tastatura pt ca se poate gresi eu vreu sa citesc parerile tuturor dar pana acum referitor la parerile expuse de mine pe forum eu cred ca de departe sunt indreptatit sa am dreptate dupa ce am citit si ce au scris ceilalti. concluzia este ca trebuie gasite acele capitole lipsa si rescrise dupa adevar cele masluite de alti. sunt bucuros ca sunt si alti gandesc lafel si nu sunt doar eu nebun dar sunt trist pt ca am dreptate si poate as fi dorit sa ma insel si sa imi arate ceilalti adevarul.... . de acum inainte sa vedem ce putem schimba impreuna in bineDRAGA PRIETENE STIU CA DE LA LOVITURA DE STAT INCOACE E VALABILA EXPRESIA,MORI CU DREPTATEA IN MINA,AM AJUNS SA URLAM SI LA LUNA FARA SA FIM ASCULTATI AJUNGIND SA NE CREDEM NEBUNI,INSA NU E CAZUL ATITA TIMP CIT INTRAM IN DIALOG CU PERSOANE SUPERFICIALE CE NU AU MACAR BUNUL SIMT SA SE INFORMEZE CITUSI DE PUTIN INAINTE DE A DESCHIDE GURA.EU CIND VORBESC DE UN FAPT PETRECUT FAC TOT POSIBILUL SA AM PROBE DIN SURSE VERIDICE ATESTATE,NU RADIO SANT.DE NOI DEPINDE IN MARE MASURA SA NU INDUCEM IN EROARE OAMENII FINDCA SUNT MULTI CE PRICEP GREU SI UITA REPEDE.DECI HAI SA FIM NOI PICATURA DIN OCEAN.. apuc�-te serios s� �nve�i s� scri mai �nt�i. apoi �nva�� respectul �i s� te por�i. problemele de istorie adev�rat� lasele pe seama altor oameni califica�i. ��i mai spun �nc� odat� c� istoria e o disciplin� grea pentru oameni ca tine. acela�i lucru e bun �i pentru prietenul t�u care e de acord cu tine c� nu e important cum scriem. spune-i c� se p�c�le�te ca �i tine pe subiectul acesta. tupeul nu rezolv� incultura. iar teoria c� tu folose�ti doar surse autentice �i veridice e o am�gire pe care �i-ai b�gat-o singur �n cap. tu nu e�ti capabil s� discerni �ntre adev�r �i fals deoarece nu ai cuno�tin�ele necesare. asta ca parte a istorie se cheam� istorie comparat� �i a� mai ad�uga �i istoriologia cronologic� precum �i istoriografia, alte discipline de care s�nt convins c� n-ai habar deloc. Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 20 Mai 2010, ora 03:41
De la: Zenobie, la data 2010-05-19 16:39:48STIU CA ADEVARUL PENTRU MULTI REPREZINTA O SURSA DE FRICA DE DURERE,DAR ORICIT DE CRUD AR FI ODATA SI ODATA TREBUIE AFLAT ALTFEL DAM IN PATIMA MASOCHISMULUI RISCIND SA FACEM DIN DURERE UN MOD DE VIATA.DA SE POATE SA FI GRESIT DOAR E OMENESTE SI TU SA NU FII UN NEPOTEL SIRGUINCIOS AL BUNICUTEI,IN ATARE CAZ JOS PALARIA CA DOAR DIN GRESELI INVATAM SAU MACAR AR TREBUI DACA STIM SA LE RECUNOASTEM.CIT PRIVESTE DISCUTIA PE TEME DE GRAMATICA HAI SA RECUNOASTEM CA E O CHESTIUNE DE UMPLUTURA FINDCA SI LA TINE GASESC DESTULE GRESELI UNELE INTENTIONATE ALTELE SCAPATE,CHIAR SI O LUCRARE INAINTE SA INTRE LA TIPAR E REVAZUTA SI REVIZUITA ORI SINT REFLECTII?CE ZICI? SINCER EU MA PLIEZ PE INTERLOCUTOR SI NU EVIT DISCUTIA CU ACESTA INDIFERENT DE GRADUL LUI DE CULTURA,STIUT FIIND FAPTUL CA NU UN PETIC DE HIRTIE ITI DA DREPTUL SA FII TOTAL SUPERIOR,CE TE FACI DE EL ARE SCOALA VIETII SI TU NU.. ....?Iar vizavi de rela�ia dintre istorie, ontologie �i cultur� putem filosofa fara sa plictisim pe cei din jur ,ajungind poate si eu la maturitatea dumneavoastra intelectuala..De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-18 01:36:52De la: 9am074237, la data 2010-05-16 19:29:48draga ragetanule cred ca nu e important cum scriem pe o tastatura pt ca se poate gresi eu vreu sa citesc parerile tuturor dar pana acum referitor la parerile expuse de mine pe forum eu cred ca de departe sunt indreptatit sa am dreptate dupa ce am citit si ce au scris ceilalti. concluzia este ca trebuie gasite acele capitole lipsa si rescrise dupa adevar cele masluite de alti. sunt bucuros ca sunt si alti gandesc lafel si nu sunt doar eu nebun dar sunt trist pt ca am dreptate si poate as fi dorit sa ma insel si sa imi arate ceilalti adevarul.... . de acum inainte sa vedem ce putem schimba impreuna in bineDRAGA PRIETENE STIU CA DE LA LOVITURA DE STAT INCOACE E VALABILA EXPRESIA,MORI CU DREPTATEA IN MINA,AM AJUNS SA URLAM SI LA LUNA FARA SA FIM ASCULTATI AJUNGIND SA NE CREDEM NEBUNI,INSA NU E CAZUL ATITA TIMP CIT INTRAM IN DIALOG CU PERSOANE SUPERFICIALE CE NU AU MACAR BUNUL SIMT SA SE INFORMEZE CITUSI DE PUTIN INAINTE DE A DESCHIDE GURA.EU CIND VORBESC DE UN FAPT PETRECUT FAC TOT POSIBILUL SA AM PROBE DIN SURSE VERIDICE ATESTATE,NU RADIO SANT.DE NOI DEPINDE IN MARE MASURA SA NU INDUCEM IN EROARE OAMENII FINDCA SUNT MULTI CE PRICEP GREU SI UITA REPEDE.DECI HAI SA FIM NOI PICATURA DIN OCEAN.. Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
adrianno77 21 mesaje Membru din: 14/06/2009 |
Postat pe: 20 Mai 2010, ora 19:16
imi cer scuze ca nu am recunoscut un adevarat geniu si un adevarat profesor doctor inginer dar aste e d-nle zenovie sunt si eu om si de, noi astia numiti oameni mai si gresim. dar sa nu spun ca tema era istoria romaniei si nu o alta gen can can sau alte publicatii pe care obisnuiti sa le rasfoiti pe post de manuale de istorie si va intreb respectuos sa imi spuneti la ce eveniment important din istorie ati participat. apoi sa ne spuneti inainte de 89 ce erati si ce sunteti acum... pe de alta parte e usor avand internetul la dispozitie sa postati ramuri ale istoriei pa care ati dori sa le stapaniti si pe care cel putin eu nu pretind ca le stiu. daca sarind peste randuri nu puteti intelege defapt ce am vrut sa scriu si asta imi spune ce fel de om sunteti: unul ce nu vede copacul din cauza paduriii . VA REPET NU CONTEAZA DACA FACI GRESELI DE SCRIERE ATATA TIMP CAT CE SPUI ESTE JUST REPREZINTA UN PUNCT DE VEDERE ORIGINAL BAZAT PE O EXPERIENTA PERSONALA. nu vreau sa cred ca sunteti un simplu corector sau un simplu profesor de caligrafie ce nu poate scapa de esecurile proprii decat improscand cu noroi. cu stima si nerabdare astept un raspuns, chiar si unul atipic dumitale , unul care sa respecte topicul.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
mihaivilcu2004 153 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Ploiesti |
Postat pe: 20 Mai 2010, ora 21:31
Corect..Sa predea si sa se inteleaga ce este Nationalismul.
Ne-am pierdut identitatea nationala!!!!. Sa luptam fiecare in cercul nostru s-o recastigam. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 834 mesaje Membru din: 13/04/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 21 Mai 2010, ora 15:04
De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 21:31:44Corect..Sa predea si sa se inteleaga ce este Nationalismul.Prostii Romania este praf si pulbere la capitolul identitate nationala
Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 21 Mai 2010, ora 16:58
E INTERESANT CUM UNII NE DAU AZI LECTII DE GRAMATICA ASCUNZINDU-SE ASTFEL IN SPATELE IDEEII DE INTELECTUAL,CIT AU FOST CONDUSI DE UN CIZMAR PARESE CA LE-A CONVENIT,NICI EINSTEIN NU EXCELA LA ACESTE CAPITOLE SI A LASAT O MOSTENIRE INTELECTUALA CE UIMESTE SI AZI OMENIREA,E CEEA CE SE CHEAMA SPIRITUL DE GENIU,AUTODIDACTUL NU SNOBUL,FATARNICUL CE EMANA FILOZOFII PENTRU CARE ARE ATESTAT,UN CARTON.NICIODATA NU TREBUIE DESCONSIDERAT INTERLOCUTORUL INDIFERENT DE EXISTENTA ORI NU A BUCATII DE HIRTIE,DOAR CEL CE E RUPT DE REALITATE SI TRAIESTE IN TURNUL LUI DE FILDES FACE ASTFEL RISCIND VORBA POPULARA,,OAIA CE SE DESPARTE DE TURMA O MININCA LUPU,,SOLUTII, IDEI SI REZOLVARI DOAR PRIN DIALOG PUTEM GASI NU PRIN ACUZE SI ETICHETE,CUM AU FACUT CITIVA SIMPATIZANTI FSN CU SUBSEMNATUL,DIN CAUZA CA NU GASEAU SEDIUL PARTIDULUI.DIALOGUL,DIALOGUL SI ACCEPTAREA A CEEA CE A FOST NE POT DESCHIDE NOI ORIZONTURI,ALTFEL SINTEM SORTITI A BATE PASUL PE LOC.
PE LOC REPAUS LEGEA LUSTRATIEI BATE LA USA
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 21 Mai 2010, ora 17:12
adrianno77
bunul sim� e una, gre�elile de dactilografie e alta, iar gre�elile de gramatic� s�nt cu totul altceva. pun pariu c� nici m�car nu ai citit ce am r�spuns prima dat�,a�a cum nu ai citit nici r�spunsul obraznic pe care l-am primit. mai mult te-ai coalizat cu un astfel de individ, care numai de istorie nu e bun. eu �n nici.un caz nu �i-am cerut dumitale sau lui s� m� aprecia�i ca pe un geniu. ce e cert pentru mine acum e c� totul aici e de calitate �ndoielnic�, iar atacurile s�nt nejustificate. ��i propun s� mergi �napoi la primul meu comentariu, iar apoi s� cite�ti r�spunsul obraznic �i nejustificat al lui regatzeanu. s�nt convins c� bunul sim� de care dai dovad� ��i va deschide ochii, f�c�ndu-te s� �n�elegi cine se ocup� de alte lucruri dec�t subiectul discu�iei. regatzeanu e un tip care se leag� de toat� lumea f�r� justificare. copiaz� texte publicate pe internet �i le expune ca �i c�nd alte opinii sau p�reri expuse de al�i istorici ar fi gre�ite. deci numai ce el consider� c� ar fi adev�rat este adev�rat. din punct de vedere al autorit��ii lui �n domeniul istorie, nici m�car nu doresc s� vorbesc, deoarece din ce �i cum expune lucrurile, las� foarte mult de dorit, nu numai din punct de vedere al rigorii �tiin�ifice dar �i cel al subiectivismului. �n plus educa�ia lui e foarte limitat�, deaceea ajunge s� jigneasc� f�r� nici-o justificare �n prealabil. mai mult cred c� e�ti de acord cu mine c� la o astfel de discu�ie care se vrea serioas� despre istoria adev�rat� a Rom�niei, o astfel de atitudine lipsit� de motiva�ie nu are ce c�uta, la fel ca �i emoticoanele lui de dou� parale. eu ��i propun dumitale s� fi atent �n viitor de partea cui te al�turi, sau altfel spus cu cine te-aduni. pentru asta ��i amintesc un vechi dicton: Spune-mi cine-�i s�nt prietenii, ca s�-�i spun cine e�ti. cu respect! Zenobie �i nu Zenovie cum am fost botezat. Raporteaza abuz de limbaj |
|
adrianno77 21 mesaje Membru din: 14/06/2009 |
Postat pe: 21 Mai 2010, ora 21:00
imi cer scuze ca nu am scris corect numele d-voastra . apoi nu am citit intradevar raspuns la un alt raspuns. doar ca de aliat nu sunt cu nimeni ci doar imi spun parerea care cred de cuviinta ca merita spusa. eu doresc sa aflu doar ce scriu ceilalti sa comunicam fara atacuri personale dar ma vad nevoit sa ma apar si sa imi apar punctul de vedere de multe ori. totusi ma surprins faptul ca nu ati inteles ce vroiam sa pun in evidenta si anume ca o scriere corecta sau nu, nu poate lua dreptul unei persoane sa fie autorizat sa apara pe forum . intradevar la unul din mesajele d-voastra chiar am fost placut surprins . ideea este ca si eu vin dupa 10 - 12 ore de servici si se prea poate sa gresesc cand scriu. dar as dori sa vedem lucrurile dincolo de aceste aspecte si daca putem sa intelegem ce scriu sau ce vor sa scrie ceilalti. apoi nu am comentat in nici un fel mesajele fie a regeteanului si nici a celorlati pe considerentul ca fiecare vede din un anume unghi tema topicului si chiar ma bucur ca nu aparem cu mesaje doar pt. a ne vedea numele scris pe ceva. e normal sa nu fim deacord unul cu celalalt si asta dovedeste ca intelegem ce e democratia dar, ... trebuie sa cadem de acord cu sfarsitul topicului si sa propunem fiecare o solutie. ce este de facut in prezent pt a ajuta cunoasterea istoriei cu adevarat si daca romania are un viitor asta cred ca este cel mai important. va respect si va astept pe forum fara cel mai mic resentiment din contra, cu stima.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 22 Mai 2010, ora 14:41
De la: Zenobie, la data 2010-05-21 17:12:54adrianno77 ...pe acest forum, exist� la sectiunea "incredibil" o tem� : "Haide�i s� ne descoperim istoria pierdut�", dac� chiar dori�i ridicarea celor, dintre a c�ror r�nduri v-a�i ridicat, parafraz�nd un clasic, v� invit�m a expune o p�rere certificat� ..o remarc�, v� rog trece�i peste diferitele st�ri de nervozitate manifestate de c�tre userii ce-au postat pe acel topic, erau inerente �n cadrul unei semenea teme �i oricum, au fost trec�toare , fiecare user la r�ndul s�u, solicit�nd scuze din partea celuilalt. . Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 22 Mai 2010, ora 17:37
De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:41:56De la: Zenobie, la data 2010-05-21 17:12:54adrianno77 de acord cu propunerile Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 22 Mai 2010, ora 18:30
De la: adrianno77, la data 2010-05-21 21:00:07imi cer scuze ca nu am scris corect numele d-voastra . apoi nu am citit intradevar raspuns la un alt raspuns. doar ca de aliat nu sunt cu nimeni ci doar imi spun parerea care cred de cuviinta ca merita spusa. eu doresc sa aflu doar ce scriu ceilalti sa comunicam fara atacuri personale dar ma vad nevoit sa ma apar si sa imi apar punctul de vedere de multe ori. totusi ma surprins faptul ca nu ati inteles ce vroiam sa pun in evidenta si anume ca o scriere corecta sau nu, nu poate lua dreptul unei persoane sa fie autorizat sa apara pe forum . intradevar la unul din mesajele d-voastra chiar am fost placut surprins . ideea este ca si eu vin dupa 10 - 12 ore de servici si se prea poate sa gresesc cand scriu. dar as dori sa vedem lucrurile dincolo de aceste aspecte si daca putem sa intelegem ce scriu sau ce vor sa scrie ceilalti. apoi nu am comentat in nici un fel mesajele fie a regeteanului si nici a celorlati pe considerentul ca fiecare vede din un anume unghi tema topicului si chiar ma bucur ca nu aparem cu mesaje doar pt. a ne vedea numele scris pe ceva. e normal sa nu fim deacord unul cu celalalt si asta dovedeste ca intelegem ce e democratia dar, ... trebuie sa cadem de acord cu sfarsitul topicului si sa propunem fiecare o solutie. ce este de facut in prezent pt a ajuta cunoasterea istoriei cu adevarat si daca romania are un viitor asta cred ca este cel mai important. va respect si va astept pe forum fara cel mai mic resentiment din contra, cu stima. faptul c� dore�ti s� cuno�ti istoria adev�rat�, nu are de a face cu abilitatea de a scrie, dar cu obr�znicia da. nu e cazul t�u. eu observ foarte bine tot ce spune fiecare. concluzia mea e c� tu aici ��i pierzi timpul, deoarece e doar o spoial� �i �n plus e alimentat� de intrigi. eu am revenit doar pentru tine, deoarece �ncerc s� te salvez. a�a cum am r�spuns mai jos s�nt de acord s� ne mut�m poate c� acolo se poate duce o conversa�ie civilizat�. din punct de vedere al tezaurului, lucrurile s�nt pu�in mai complicate. un alt aspect eu consider c� cea mai mare pierdere a Rom�niei nu a fost tezaurul, ci pierderea teritoriilor. oamenii �i p�m�ntul str�mo�esc e mult mai de pre� dec�t ni�te vagoane de aur. �sta era adev�ratul tezaur care trebuia recuperat, mai ales c� ciop�r�irea Rom�niei �i anexarea ei la diverse state, nu a fost �i nu e nici acum recunoscut� pe plan interna�ional. ea a fost o decizie abuziv� a Uniunii Sovietice. mai mult �n prezent teritoriile respective au r�mas �n administrarea altor ��ri care nu s�nt Uniunea Sovietic� �i nici m�car Federa�ia Rus�. Ucraina e una din ele, Bulgaria, fosta Yugoslavie. un bun exemplu e sudul Republicii Moldova care a fost ata�at de Ucraina sub pretextul c� ei �i recuperau teritoriul de la Republica Moldova, c�nd de fapt teritoriul a apar�inut Rom�niei deoarece Republica Moldova a apar�inut Rom�niei. cu Insula �erpilor am fost din nou p�c�li�i, c� cic� rom�nii au c�tigat la Haga. ce anume am c�tigat, c�nd de fapt am pierdut, deoarece grani�a maritim� �ntre Rom�nia �i Ucraina era perpendicular� pe ��rm la gura de v�rsare a Nistrului. am c�tigat cca 9000 de km p�tra�i care oricum erau ai no�tri, nu aveam de ce s�-i c�tig�m, �i am pierdut de fapt mai mult de 25000 km p�tra�i. zona respectiv� e una din cele mai bogate zone petroliere pe glob. acum �ntreb eu: tezaurul pierdut e mai important dec�t aproape 7 milioane de locuitori cu teritoriile aferente �i 25000 de km p�tra�i de mare cu petrol cu tot. pe deasupra trebuie s� ascult �i inep�iile unuia ca Iliescu care ar vinde orice, care spunea c� Rom�nia mai bine ar renun�a la atitudinea revizionist� acum �n secolul acesta, �i mai bine rom�nii s-ar concentra la viitor. cum e posibil? un criminal �i un v�nz�tor de �ar�. astfel de subiecte trebuie dezb�tute c�nd se pun astfel de probleme. mai ales ele trebuie l�murite pentru cei tineri, care cunosc �i mai pu�in istoria adev�rat�. binen�eles c� �i tezaurul e foarte important, �i mai ales partea de patrimoniu, a c�rui valoare spiritual�, cultural� �i istoriologic� e mult mai important� dec�t lingourile de aur. doar �n ultim� instan�� ar trebui s� ne leg�m �i de aceste p�c�toase lingouri de aur. mai �nt�i oamenii, rom�nii no�tri �i p�m�ntul str�mo�esc, �-apoi aurul. Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 04:50
De la: Zenobie, la data 2010-05-21 17:12:54adrianno77BUNA DIMINEATA ZENOBIE ,TIN SA-TI MULTUMESC PENTRU APRECIERILE TALE LA ADRESA SUBSEMNATULUI NU PORT RICA MAI PUTIN URA PE NIMENI FIECARE FIIND LIBER SA FACA APRECIERI DUPA BUNUL PLAC.IDEEA CA MA CERT CU TOTI E FALSA,DOAR CU 2-3 ACTIVISTI ZELOSI CE INCEARCA SA MA AGASEZE TRIMITINDU-MI MESAJE SI INAFARA TOPICURILOR,DIN GRESEALA IN FOCUL LUPTEI AM ANALIZAT ERONAT POSTAREA TA SI ASA AM AJUNS,,PRIETENI,,INSA ULTERIOR DE AI FI CITIT AM REVENIT ZICAND CA-MI SCOT PALARIA IN FATA TA DACA NU ESTI SI TU UN ADEPT AL BUNICUTEI,PARESE CA TI-A SCAPAT POSTAREA SUBSEMNATULUI..ASTA E A GRESI E OMENESTE, INSA DACA NICI ACUM NU REUSESTI SA CITESTI ACEASTA POSTARE VOI FI NEVOIT SA MA INDOIESC DE BUNA TA CREDINTA.CU STIMA AM FACUT TOT POSIBILUL RAMINE LA LATITUDINEA TA.
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 07:54
Unde ti-a sters topicul ca e aici.
Si mai sint inca 2 topice, parca, la fel. Si e sfirsitul istoriei, fiindca vom intelege altfel istoria. Practic se termina cu notiunea de istorie. Nici eu nu prea inteleg ce au vrut sa spuna cei ce au spus asta. Dar stiu ca deja intelegem timpul altfel. Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7245 mesaje Membru din: 16/10/2009 |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 08:58
De la: nastasemihail, la data 2010-05-23 07:54:24Unde ti-a sters topicul ca e aici. adica e timpul sa privim in fata......sa privim realitatea si sa luam decizii cu perspectiva de viitor...  
Raporteaza abuz de limbaj
" Minds are like parachutes. They only function when they are open."
Sir James Dewar, scientist (1877-1925)
|
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 09:11
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-21 16:58:39E INTERESANT CUM UNII NE DAU AZI LECTII DE GRAMATICA ASCUNZINDU-SE ASTFEL IN SPATELE IDEEII DE INTELECTUAL,CIT AU FOST CONDUSI DE UN CIZMAR PARESE CA LE-A CONVENIT,NICI EINSTEIN NU EXCELA LA ACESTE CAPITOLE SI A LASAT O MOSTENIRE INTELECTUALA CE UIMESTE SI AZI OMENIREA,E CEEA CE SE CHEAMA SPIRITUL DE GENIU,AUTODIDACTUL NU SNOBUL,FATARNICUL CE EMANA FILOZOFII PENTRU CARE ARE ATESTAT,UN CARTON. Ragatzene,ai si tu dreptate .Mereu cand te citesc imi vine in minte Eistein  si imi spun ca, poate si tu esti esti un geniu ca el,insa doar nu reusesti sa iti exprimi ideile. Pacat,pentru aceasta mica si neimportanta chestie,omenirea pierde!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 13:13
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-23 04:50:55regatzeanuDe la: Zenobie, la data 2010-05-21 17:12:54adrianno77BUNA DIMINEATA ZENOBIE ,TIN SA-TI MULTUMESC PENTRU APRECIERILE TALE LA ADRESA SUBSEMNATULUI NU PORT RICA MAI PUTIN URA PE NIMENI FIECARE FIIND LIBER SA FACA APRECIERI DUPA BUNUL PLAC.IDEEA CA MA CERT CU TOTI E FALSA,DOAR CU 2-3 ACTIVISTI ZELOSI CE INCEARCA SA MA AGASEZE TRIMITINDU-MI MESAJE SI INAFARA TOPICURILOR,DIN GRESEALA IN FOCUL LUPTEI AM ANALIZAT ERONAT POSTAREA TA SI ASA AM AJUNS,,PRIETENI,,INSA ULTERIOR DE AI FI CITIT AM REVENIT ZICAND CA-MI SCOT PALARIA IN FATA TA DACA NU ESTI SI TU UN ADEPT AL BUNICUTEI,PARESE CA TI-A SCAPAT POSTAREA SUBSEMNATULUI..ASTA E A GRESI E OMENESTE, INSA DACA NICI ACUM NU REUSESTI SA CITESTI ACEASTA POSTARE VOI FI NEVOIT SA MA INDOIESC DE BUNA TA CREDINTA.CU STIMA AM FACUT TOT POSIBILUL RAMINE LA LATITUDINEA TA. acum am citit mesajele. nu-�i f� griji! s�nt un individ �n v�rst� �i am v�zut multe-n via�a mea. ce doresc s�-�i spun e doar at�t: tot ce ai debitat la adresa mea e total gre�it. nu se potrive�te deloc. a� spune c� s�nt exact contrarii. asta pentru lini�tea ta personal�. metodele tale de a comunica cu oameni pe care nu-i cuno�ti e problema ta. pe mine nu m� intereseaz�. am �ncercat s� r�spund la e-mail dar nu am reu�it deoarece pagina pentru a r�spunde s-a �nc�rcat de trei ori alb�, deci nu era activ� �i nu aveam nici m�car unde s� scriu. un alt am�nunt despre mine e c� nu s�nt istoric, profesor sau doctor �n istorie. eu studiez istoria din pasiune �n timpul meu liber, de aproximativ 40 de ani (cred c� �nc� nu te n�scusei). m� bucur c� apreciezi punctul meu de vedere la subiectul deschis de tine. eu analizez istoria �i prin prisma efectelor pe care le are �n desf�urarea evenimentelor �n viitor �i felul cum afecteaz� lumea. un astfel de studiu se cheam� dinamic, �n mi�care. la ce am spus mai era doar de ad�ugat la partea de patrimoniu, clo�ca cu puii de aur. dup� ce c� au disp�rut �nc� de atunci o parte din pui, au disp�rut �i restul mai t�rziu. valoarea lor material� era de ordinul a c�teva zeci de mii de lei noi. problema e valoarea lor istoric� pe care nimeni nu o poate evalua, precum �i valoarea spiritual� �i emblematic� a poporului rom�n care nu pot fi �nlocuite de nimeni �i nimic, chiar dac� am avea o copie bine executat�. unde a ajuns �i se odihne�te greu de spus. asem�n�tor e povestea cu limba rom�n�, povestea cu romanii care ne-ar fi �nv��at latina. sau faptul c� dacii nu scriau, pentru c� nu s�nt dovezi. FALS! au fost destule care au disp�rut dar mai s�nt �nc� suficiente. problema e: cine vrea ca noi s� fim urma�i ai Romei �i nu ai tracilor cum e normal, genetic �i migra�ional? cine ne vrea analfabe�ii lumii, c�nd la acea vreme toat� lumea scria deja? sau: cine vrea ca Rom�nia s� fie considerat� ortodox� de 2000 de ani c�nd nu e adev�rat deloc? �i una mai recent�: cine vrea ca momentul decembrie 1989 s� fie considerat o revolu�ie, c�nd de fapt a fost o lovitur� de stat �i de ce? pe scurt doresc s� spun c� eu studiez istoria folosind toate informa�iile aduse de celelalte discipline fie c� s�nt realiste sau umaniste. de la genetic�, biologie, arheologie, istoriografie, lingvistic�, fonetic�, etnologie, etc, iar ca mod de lucru: interdisciplinar�, comparat�, dihotomia (ex: migra�ia genetic� versus migra�ia istoric�, simultaneitatea, proprietatea �i administrarea teritorial�, �i multe alte metode p�n� la cele mai pu�in abordate cum ar fi heraldica �i simbolistica (domenii �ndr�gite de Mircea Eliade). eu mi-am spus punctul de vedere la subiect �i nu doresc s� mai adaug nimic. cine dore�te s� disece cele spuse de mine e binevenit. cu respect! Zenobie Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
