Info
x
O tara ce nu-si cunoaste istoria si nu invata din ea nu are viitor.
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 15:24
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 15:07:35... De aceia, când a fost sã se puie la adãpost valorile noastre, unde puteau fi ele mai în siguranþã decât în imperiul þarist ? Pentru asta trimesese la Moscova, la începutul anului 1917, rezerva metalicã a Bãncii Naþionale în valoare de 385 de milioane lei aur, precum ºi 1.600.000.000 în efecte, imensele depozite de aur ºi pietre scumpe ale Casei de Depuneri ºi Consemnaþii, împreunã cu depunerile în titluri ºi scrisuri ale tuturor bãncilor, o parte din arhivele statului ºi ale ministerelor, actele orãºeneºti ale Braºovului, aduse în Bucureºti ca sã fie salvate, picturile lui Grigorescu ºi alte tablouri rare din pinacoteca Statului ºi din muzeul Kalinderu, juvaerurile Coroanei în valoare de 7 milioane lei aur, variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele mãnãstireºti din Moldova ºi Muntenia, preþioasele colecþiuni ale Academiei Române, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu peceþi domneºti, 25 de volume-manuscripte române ºi slavone, câteva tablouri în uleiu, de mare valoare - printre ele ºi portretul lui Avram Iancu, fãcut dupã naturã de pictorul Rosenthal - unele raritãþi între care ºi vestitele "Rãspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catehismul calvinesc" - unicul exemplar cunoscut - colecþiunile de medalii ºi monezi vechi moldoveneºti ºi munteneºti, strânse cu osârdie de Dimitrie Sturdza, precum ºi piesele rare ale muzeului nostru de Antichitãþi, cuprinzând ºi vestita Cloºcã cu puii de aur, singura urmã de trecere a Goþilor pela noi. Valori incalculabile care toate sunt pierdute !De la: dana01, la data 2010-05-13 21:57:18ptr.RegatzeanulDRAGA SI SCUMPA ISTORICIANISTA dana IN PRIMUL RIND MIRCEA CEL BATRIN SARACU L-AI DEGRADAT FACINDUL PRINCIPE I-MI CER EU SCUZE MEMORIEI LUI IN LOCUL TAU SA TE SCUZE;IARTO DOAMNE CA NU STIE CE ZICE NEAVIND DE UNDE,,,,ACUM REVENIND LA OILE NOASTRE NU ALE LU BECALI FUNCTIE PENTRU CARE VAD CA AI FI CALIFICATA,E RECUNOSCUT FAPTIC CA GUVERNUL CONDUS DE BRATIANU A FACUT O GRAVA EROARE TRIMITIND TEZAURUL LUI LENIN SI CA SA TE DOCUMENTEZI I-TI VOI AFISA UN PASAJ SCRIS DE ISTORICI NU PALAVRE DE LA MINE PENTRU TINE CA SA NE TREZIM VORBIND. TEMA DE CASA:Evacuarea tezaurului in URSS Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 15:52
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 00:50:59pe-afarã gardul înãuntru leopardul. bã bãiete baþi cîmpii. nici mãcar nu înþelegi ce vorbesc sau despre ce anume vorvesc. În schimb arunci cu cuvinte fãrã nici mãcar sã gîndeºti. În plus urãsc mãscãricii ca tine care trimit gogoloaie la astfel de subiecte. Titlul era promiþãtor, dar þi-ai dat repede arama pe faþã. Eu îþi recomand sã te laºi de astfel de discuþii. nu sînt pentru indivizi de teapa ta. Pe scurt baþi cîmpii rãu de tot. Îmi pare rãu sã-þi spun dar o meriþi. Pãcat! Ai fi avut ce învãþa. Cu atitudinea ta nu vei comunica ºi nici învãþa nimic de la nimeni. Curajul e una, iar obrãznicia e alta, mai ales cînd e nejustificatã. Eu îþi urez succes în viaþã deºi pot sã-þi garantez cã în felul acesta de a trata oameni ºi istorii cum le spui tu, nu vei ajunge nicãieri. În plus îþi recomand sã înveþi sã scri. Îþi baþi joc de limba strãbunilor tãi scriind fãrã diacritice, ºi prost pe deasupra, adicã: gramaticã, sintaxã, dezacorduri etc, iar tu vrei sã discuþi de istorie ºi pe deasupra cea adevãratã. Eºti doar reflexia imaginii greºite pe care þi-ai format-o singur despre tine, ºi care acum te orbeºte ºi nu te lasã sã distingi adevãrul de ireal. Cautã alþii de teapa ta ca sã poþi avea o conversaþie pe mãsura minþii tale. Eu nu corespund. mult noroc!De la: Zenobie, la data 2010-05-13 16:58:31regãþeanule,DA MA SCUZI AI UITAT SABIA LUI STEFAN LA ISTAMBUL,CLOSCA CU PUII DE AUR DIN ODOARELE DACICE LA FRATII ILIESCIENI RUSI,INSA ASTEA SINT FAPTE ATESTATE DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC,URMASII VOR STI UNDE SA INTREBE DE ELE EU MA REFER LA CELE CE MAI AU PUTIN SI INTRA LA CAPITOLUL LEGENDE INTIMPLARILE DIN1989,SAU MAI RAU LA POVESTI NEMURITOARE,DUTE TU SI ALTII SI ZILE RUDELOR CELOR UCISI ATUNCI FARA ROST SA NU MAI PLINGA CA A FOST DREPT ASA SA MOARA CA CAINII SI CRIMINALII SA FIE ACOPERITI SI CA IDENTITATE SI CU LAURI ,IN TIMP CE VOI VA DUCETI LA ZIUA BUNICUTEI CRIMINALE SI AI URATI VIATA LUNGA LINGINDUI MINUTELE STAFIDITE,PAI CUM POATE UN OM RATIONAL SA ACCEPTE,AMERICANII SI AZI INCA CAUTA DOVEZI SI MARTURII IN LEGATURA CU ASASINAREA LUI JFK,EVREII SI AZI CAUTA CALAII NAZISTI SI CISTIGA PROCESE DE DESPAGUBIRI,IAR NOI OFERIM CASA PENSIE CA FOST SEF DE STAT PAZA LIMUZINA...ETC UNUI CRIMINAL . CUM E,ESTE CA SINTEM CEI MAI TARI PE GLOB LA INTELIGENTA Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 17:20
De la: Zenobie, la data 2010-05-16 15:52:28STIU CA ADEVARUL PENTRU MULTI REPREZINTA O SURSA DE FRICA DE DURERE,DAR ORICIT DE CRUD AR FI ODATA SI ODATA TREBUIE AFLAT ALTFEL DAM IN PATIMA MASOCHISMULUI RISCIND SA FACEM DIN DURERE UN MOD DE VIATA.DA SE POATE SA FI GRESIT DOAR E OMENESTE SI TU SA NU FII UN NEPOTEL SIRGUINCIOS AL BUNICUTEI,IN ATARE CAZ JOS PALARIA CA DOAR DIN GRESELI INVATAM SAU MACAR AR TREBUI DACA STIM SA LE RECUNOASTEM.CIT PRIVESTE DISCUTIA PE TEME DE GRAMATICA HAI SA RECUNOASTEM CA E O CHESTIUNE DE UMPLUTURA FINDCA SI LA TINE GASESC DESTULE GRESELI UNELE INTENTIONATE ALTELE SCAPATE,CHIAR SI O LUCRARE INAINTE SA INTRE LA TIPAR E REVAZUTA SI REVIZUITA ORI SINT REFLECTII?CE ZICI? SINCER EU MA PLIEZ PE INTERLOCUTOR SI NU EVIT DISCUTIA CU ACESTA INDIFERENT DE GRADUL LUI DE CULTURA,STIUT FIIND FAPTUL CA NU UN PETIC DE HIRTIE ITI DA DREPTUL SA FII TOTAL SUPERIOR,CE TE FACI DE EL ARE SCOALA VIETII SI TU NU..De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 00:50:59pe-afarã gardul înãuntru leopardul. bã bãiete baþi cîmpii. nici mãcar nu înþelegi ce vorbesc sau despre ce anume vorvesc. În schimb arunci cu cuvinte fãrã nici mãcar sã gîndeºti. În plus urãsc mãscãricii ca tine care trimit gogoloaie la astfel de subiecte. Titlul era promiþãtor, dar þi-ai dat repede arama pe faþã. Eu îþi recomand sã te laºi de astfel de discuþii. nu sînt pentru indivizi de teapa ta. Pe scurt baþi cîmpii rãu de tot. Îmi pare rãu sã-þi spun dar o meriþi. Pãcat! Ai fi avut ce învãþa. Cu atitudinea ta nu vei comunica ºi nici învãþa nimic de la nimeni. Curajul e una, iar obrãznicia e alta, mai ales cînd e nejustificatã. Eu îþi urez succes în viaþã deºi pot sã-þi garantez cã în felul acesta de a trata oameni ºi istorii cum le spui tu, nu vei ajunge nicãieri. În plus îþi recomand sã înveþi sã scri. Îþi baþi joc de limba strãbunilor tãi scriind fãrã diacritice, ºi prost pe deasupra, adicã: gramaticã, sintaxã, dezacorduri etc, iar tu vrei sã discuþi de istorie ºi pe deasupra cea adevãratã. Eºti doar reflexia imaginii greºite pe care þi-ai format-o singur despre tine, ºi care acum te orbeºte ºi nu te lasã sã distingi adevãrul de ireal. Cautã alþii de teapa ta ca sã poþi avea o conversaþie pe mãsura minþii tale. Eu nu corespund. mult noroc!De la: Zenobie, la data 2010-05-13 16:58:31regãþeanule,DA MA SCUZI AI UITAT SABIA LUI STEFAN LA ISTAMBUL,CLOSCA CU PUII DE AUR DIN ODOARELE DACICE LA FRATII ILIESCIENI RUSI,INSA ASTEA SINT FAPTE ATESTATE DIN PUNCT DE VEDERE ISTORIC,URMASII VOR STI UNDE SA INTREBE DE ELE EU MA REFER LA CELE CE MAI AU PUTIN SI INTRA LA CAPITOLUL LEGENDE INTIMPLARILE DIN1989,SAU MAI RAU LA POVESTI NEMURITOARE,DUTE TU SI ALTII SI ZILE RUDELOR CELOR UCISI ATUNCI FARA ROST SA NU MAI PLINGA CA A FOST DREPT ASA SA MOARA CA CAINII SI CRIMINALII SA FIE ACOPERITI SI CA IDENTITATE SI CU LAURI ,IN TIMP CE VOI VA DUCETI LA ZIUA BUNICUTEI CRIMINALE SI AI URATI VIATA LUNGA LINGINDUI MINUTELE STAFIDITE,PAI CUM POATE UN OM RATIONAL SA ACCEPTE,AMERICANII SI AZI INCA CAUTA DOVEZI SI MARTURII IN LEGATURA CU ASASINAREA LUI JFK,EVREII SI AZI CAUTA CALAII NAZISTI SI CISTIGA PROCESE DE DESPAGUBIRI,IAR NOI OFERIM CASA PENSIE CA FOST SEF DE STAT PAZA LIMUZINA...ETC UNUI CRIMINAL . CUM E,ESTE CA SINTEM CEI MAI TARI PE GLOB LA INTELIGENTA 
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
adrianno77 21 mesaje Membru din: 14/06/2009 |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 19:29
draga ragetanule cred ca nu e important cum scriem pe o tastatura pt ca se poate gresi eu vreu sa citesc parerile tuturor dar pana acum referitor la parerile expuse de mine pe forum eu cred ca de departe sunt indreptatit sa am dreptate dupa ce am citit si ce au scris ceilalti. concluzia este ca trebuie gasite acele capitole lipsa si rescrise dupa adevar cele masluite de alti. sunt bucuros ca sunt si alti gandesc lafel si nu sunt doar eu nebun dar sunt trist pt ca am dreptate si poate as fi dorit sa ma insel si sa imi arate ceilalti adevarul.... . de acum inainte sa vedem ce putem schimba impreuna in bine
Raporteaza abuz de limbaj |
|
dana01 24 mesaje Membru din: 25/03/2010 |
Postat pe: 16 Mai 2010, ora 20:16
ptr. Regatzeanul furios
te rog nu-mi spune ca esti prof.de istorie, ca mor. daca esti prof.inseamna ca sintem pierduti  am o recomandare ptr.tine: pune mina pe o harta, uita-te la situatia militaro-politica de momentul decembrie 1916 si convinge-te unde dracului ar fi putut expedia tezaurul, la acel moment. eu iti repet: nu se putea in alta parte la acea ora si cu mijoacele din 1916. pe unde dracu' sa ajunga trenul in Elvetia sau vaporul in Suedia, Norvegia?!? Practic, nu era o alta solutie. nu te zbate prea tare sa gasesti vreo ruta prin Rusia, Baltica, M.Nordului, Norvegia, Suedia ptr.ca nu exista asa ceva. marile respective au fost controlate pina in 1918 de marina germana, Dardanelele erau inchise ptr.Romania de catre Turcia, aliat german...... Poate cu vreo escadrila de B29 Superfortress sau cu vreun OZN ceva. De unde scoti ca i-au trimis tezaurul lui Lenin?!? asta e o eroare monumentala, zau. Si inca ceva ptr.stiinta ta: cine naiba isi inchipuia ca bolsevicii vor pune mina pe putere?!? Pai crezi ca ar fi imprumutat Franta sume uriase (echivalentul P.I.B. rusesc) Rusiei tariste daca i-ar fi trecut prin cap ca niste pierde-vara exilati pe la Londra, Paris sau Bruxelles vor pune mina pe putere?!? Franta nu a vazut niciodata banii aia inapoi, niciodata. Lasa speculatiile si convinge-te singur. Mircea cel Batrin a fost un om deosebit si un foarte bun ostas si conducator. Politic, insa, a fost exact un principe dintr-o tara mica. Principe, vasal regelu Ungariei. Asta este!! Dar nu e nimic rusinos in asta. Asa era obiceiul timpului: diplomatie si aliante prin casatorii, vasalitate, etc. Era un topic promitator. Nu-ti bate joc de el.  Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 01:36
De la: 9am074237, la data 2010-05-16 19:29:48draga ragetanule cred ca nu e important cum scriem pe o tastatura pt ca se poate gresi eu vreu sa citesc parerile tuturor dar pana acum referitor la parerile expuse de mine pe forum eu cred ca de departe sunt indreptatit sa am dreptate dupa ce am citit si ce au scris ceilalti. concluzia este ca trebuie gasite acele capitole lipsa si rescrise dupa adevar cele masluite de alti. sunt bucuros ca sunt si alti gandesc lafel si nu sunt doar eu nebun dar sunt trist pt ca am dreptate si poate as fi dorit sa ma insel si sa imi arate ceilalti adevarul.... . de acum inainte sa vedem ce putem schimba impreuna in bineDRAGA PRIETENE STIU CA DE LA LOVITURA DE STAT INCOACE E VALABILA EXPRESIA,MORI CU DREPTATEA IN MINA,AM AJUNS SA URLAM SI LA LUNA FARA SA FIM ASCULTATI AJUNGIND SA NE CREDEM NEBUNI,INSA NU E CAZUL ATITA TIMP CIT INTRAM IN DIALOG CU PERSOANE SUPERFICIALE CE NU AU MACAR BUNUL SIMT SA SE INFORMEZE CITUSI DE PUTIN INAINTE DE A DESCHIDE GURA.EU CIND VORBESC DE UN FAPT PETRECUT FAC TOT POSIBILUL SA AM PROBE DIN SURSE VERIDICE ATESTATE,NU RADIO SANT.DE NOI DEPINDE IN MARE MASURA SA NU INDUCEM IN EROARE OAMENII FINDCA SUNT MULTI CE PRICEP GREU SI UITA REPEDE.DECI HAI SA FIM NOI PICATURA DIN OCEAN.. 
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
sile 4 mesaje Membru din: 18/05/2010 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 09:49
copii de azi nu mai stiu nici de eminescu
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 5843 mesaje Membru din: 6/05/2009 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 11:16
De la: sile, la data 2010-05-18 09:49:22copii de azi nu mai stiu nici de eminescu Cine-i ala ?Salam,Guta ,............AAAAAAAA da COpilul Minune! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 14:44
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 15:24:40De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-16 15:07:35... De aceia, când a fost sã se puie la adãpost valorile noastre, unde puteau fi ele mai în siguranþã decât în imperiul þarist ? Pentru asta trimesese la Moscova, la începutul anului 1917, rezerva metalicã a Bãncii Naþionale în valoare de 385 de milioane lei aur, precum ºi 1.600.000.000 în efecte, imensele depozite de aur ºi pietre scumpe ale Casei de Depuneri ºi Consemnaþii, împreunã cu depunerile în titluri ºi scrisuri ale tuturor bãncilor, o parte din arhivele statului ºi ale ministerelor, actele orãºeneºti ale Braºovului, aduse în Bucureºti ca sã fie salvate, picturile lui Grigorescu ºi alte tablouri rare din pinacoteca Statului ºi din muzeul Kalinderu, juvaerurile Coroanei în valoare de 7 milioane lei aur, variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele mãnãstireºti din Moldova ºi Muntenia, preþioasele colecþiuni ale Academiei Române, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu peceþi domneºti, 25 de volume-manuscripte române ºi slavone, câteva tablouri în uleiu, de mare valoare - printre ele ºi portretul lui Avram Iancu, fãcut dupã naturã de pictorul Rosenthal - unele raritãþi între care ºi vestitele "Rãspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catehismul calvinesc" - unicul exemplar cunoscut - colecþiunile de medalii ºi monezi vechi moldoveneºti ºi munteneºti, strânse cu osârdie de Dimitrie Sturdza, precum ºi piesele rare ale muzeului nostru de Antichitãþi, cuprinzând ºi vestita Cloºcã cu puii de aur, singura urmã de trecere a Goþilor pela noi. Valori incalculabile care toate sunt pierdute !De la: dana01, la data 2010-05-13 21:57:18ptr.RegatzeanulDRAGA SI SCUMPA ISTORICIANISTA dana IN PRIMUL RIND MIRCEA CEL BATRIN SARACU L-AI DEGRADAT FACINDUL PRINCIPE I-MI CER EU SCUZE MEMORIEI LUI IN LOCUL TAU SA TE SCUZE;IARTO DOAMNE CA NU STIE CE ZICE NEAVIND DE UNDE,,,,ACUM REVENIND LA OILE NOASTRE NU ALE LU BECALI FUNCTIE PENTRU CARE VAD CA AI FI CALIFICATA,E RECUNOSCUT FAPTIC CA GUVERNUL CONDUS DE BRATIANU A FACUT O GRAVA EROARE TRIMITIND TEZAURUL LUI LENIN SI CA SA TE DOCUMENTEZI I-TI VOI AFISA UN PASAJ SCRIS DE ISTORICI NU PALAVRE DE LA MINE PENTRU TINE CA SA NE TREZIM VORBIND. TEMA DE CASA:Evacuarea tezaurului in URSS  buna ziua dragi prieteni urmeaza ceva poate plictisitor insa pentru cei curiosi merita studiat. Eu cel intru Hristos Dumnezeu binecredinciosul si bine cinstitorul si de Hristos iubitorul si singurul stapanitor Io Mircea, mare voievod si domn, cu mila lui Dumnezeu si cu darul lui Dumnezeu stapanind si domnind toata Tara Ungrovalahiei si partile de peste munti (parte din Ardeal), inca si spre partile tataresti, si Amlasului si Fagarasului herteg, si Banatului de Severin domn, si pe amandoua partile peste toata Podunavia (Dunarea) pana la Marea cea mare si cetatii Darstorului stapanitor”. Acesta este Mircea cel Batran si aceasta este impunatoarea titulatura prin care era recunoscut domnitorul sub care, intre 1386 si 1418, Tara Romaneasca a atins cea mai mare intindere din toate timpurile.La 23 septembrie, acum 623 de ani, urca pe tronul Munteniei Mircea cel Batran, unul dintre cei mai straluciti voievozi romani, descendent din Basarab, fiul lui Radu, care va domni treizeci si doi de ani si se va dovedi un diplomat iscusit, un conducator de exceptie si un chivernisit gospodar de tara. De ce i se spune "cel Batran"? Fiindca mai tarziu au fost si alti voievozi cu numele "Mircea", iar cronicarii, vorbind de Mircea, cel din veacurile trecute, l-au numit astfel pentru a-l distinge, pe criteriu cronologic, de ceilalti. Chiar si marele nostru Eminescu s-a inselat crezand ca Mircea era batran atunci cand s-a batut la Rovine cu sultanul, la acea vreme el fiind un voievod inca tanar. Sub Mircea, nu doar intinderea statului muntean si viata militara au cunoscut o dezvoltare deosebita, dar si religia si economia si-au intins aripile. Evacuarea tezaurului în RusiaProblema tezaurului evacuat în Rusia este una dintre cele mai controversate discuþii , care a cunoscut diferire rãsturnãri de situaþii ºi care nici astãzi nu este în totalitate clarificatã. În decembrie 1916, situaþia era atât de tragicã încât s-a pus problema evacuãrii tezaurului B.N.R. în Rusia. În cadrul conducerii B.N.R. s-au conturat douã curente: primul, care susþinea evacuarea tezaurului în Rusia, dupã ce vor duce tratative cu guvernul; cel de- al doilea avea o altã pãrere: Guvernul sã reachiziþioneze aurul ºi sã-l Tezaurul României la Moscova depoziteze unde va crede de cuviinþã. Astfel, Banca era feritã de orice risc în timp ce autoritatea Guvernului mãrea siguranþa conservãrii tezaurului într-o þarã strãinã ºiasigura repatrierea lui mai uºor. În acest sens a fost convocat Consiliul General, ºedinþa având loc la 2 decembrie 1916, hotãrându-se: “1. Tezaurul se va strãmuta dacã Guvernul va înºtiinþa despre aceasta Banca, fiindcã aceastã strãmutare prezintã un interes superior de stat. Numai dupã tratative cu guvernul imperial rus se va face strãmutarea, întrucât are sã se asigure paza ºi pãstrarea lui. 2. Transportarea se va face sub supravegherea unei comisii compusã din doi membri ai Consiliului, un director ºi un cenzor, împreunã cu casierul central al Bãncii ºi personalul ce se va crede necesar. 3. Aceastã comisie va aºeza tezaurul ce i se va indica ºi pe cât se va putea într-un compartiment special, din ale cãrui chei, una se va pãstra de directorul Bãncii Naþionale. 4. Se va stipula în protocolul ce se va încheia cu autoritãþile ruseºti, care vor primi tezaurul în pãstrare, cã el este ºi rãmâne proprietatea Bãncii, care va putea dispune de el conform cu interesele ei ºi-l va putea inspecta oricând prin directorii ºi cenzorii ei.” 5 În concluzie, primul curent învinsese. Prin adresa nr.777 din 8 decembrie 1916, ministrul finanþelor E. Costinescu îi comunica vice-guvernatorului I.G.Bibicescu urmãtoarele : “Strãmutarea Bãncii Naþionale de la Bucureºti la Iaºi, împreunã cu stocul sãu metalic, a fost negreºit fãcutã în acest scop de a asigura aceastã instituþie ºi averea ei în contra unui resbel, în care armatele strãine pun de obicei mâna atât pe averea statului, cât ºi pe averile care au o relaþie mai strânsã cu statul. Stocul metalic al Bãncii garantând întreaga circulaþie a biletelor de bancã, ce reprezintã astãzi o mare parte din averea publicã, trebuie sã fie apãrat cu mare bãgare de seamã de un asemenea risc. Toate vicisititudinile rãzboiului ce bântuieºte þara nu se pot prevedea ºi nu se poate afirma în toatã liniºtea, cã stocul metalic al Bãncii este în orice caz asigurat la Iaºi (…) atunci am propune stoculuimetalic ºi a oricãror valori ar crede Banca, la Moscova, unde tezaurul imperiului, aflat în Kremlin, oferã o mai mare securitate decât oriunde. Transportul în alt loc spre exemplu Londra, este ºi mult mai greu ºi expus pericolului pe mare, ameninþat de submarinele germane. Demersuri sunt fãcute de pe acum pe lângã Guvernul rusesc, pentru ca mutarea averii statutului de la Casa de Depuneri ºi de la Ministerul Finanþelor sã se poatã face eventual tot la Moscova”. 6 În timp ce se duceau tratative cu guvernul rus I.I.C. Brãtianu a cerut ºi pãrerea bancherului MAURICIU BLANK cu privire la aceastã chestiune. Sã urmãrim pãrerea bancherului care îl sfãtuieºte pe Brãtianu sã nu accepte transportarea tezaurului la Moscova. “Cunosc Rusia - a rãspuns bancherul - cunosc mobilitatea spiritelor de acolo ºi nesiguranþa terenului pe care se calcã în acel vast imperiu. Un asemenea depozit în cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie ; mâna Moscovei nu este sigur în clipele actuale ºi vom avea deziluzii amarnice. Mult mai indicat ar fi sã trimitem tezaurul la Londra”. Bancherului i s-a replicat cã “ruºii s-ar simþi jigniþi prin faptul cã prefeream puternica Anglie þãrii lor. ªi apoi cãlãtoria tezaurului pânã la coasta Norvegiei ºi de acolo cu vaporul spre Londra ar costa ca primã de asigurare vreo 10 milioane”. Replica însã nu l-a descurajat pe bancher “Consider - spunea el – cã într-o vreme când se prãpãdesc miliarde prin rãzboi, o primã de asigurare chiar de 10 milioane pentru tezaurul þãrii noastre nu este exageratã. Dar mai este ºi o altã cale. Ce ar fi sã încredinþãm tezaurul nostru Bãncilor din Cristiana? Am lua cu chirie laacele Bãnci atâtea safeuri câte ne trebuie ºi vom avea toatã liniºtea”. Obiecþia cã Rusia s-ar simþi jignitã în cazul în care România ar depozita tezaurul în altã þarã a fost din nou ridicatã faþã de soluþia datã problemei de bancher care nu s-a lãsat învins. “Bine – a continuat el – în acest caz am putea recurge la urmãtoarea combinaþie care sã scoatã România din joc. Vom spune Guvernului rusesc cã România încheie la Londra un împrumut important ºi cã în acest scop ni se cere ca gaj tezaurul. Vom interveni pe lângã Guvernul englez ca sã confirme aceasta, înlesnindu-ne astfel asigurarea tezaurului nostru într-o þarã neutrã. Dar pentru Dumnezeu nu-l trimiteþi în Rusia”. Avea oare dreptate bancherul Blank în tot ceea ce a susþinut? De ce Brãtianu nu i-a ascultat sfatul? Conta mai mult faptul cã “jignim” Rusia decât sã protejãm tezaurul? În vreme ce se duceau tratative cu Guvernul, G. Danielopol a fost însãrcinat de conducerea Bãncii pentru a discuta cu ministrul Rusiei la Iaºi, generalului Mossloffpentru a-i înmâna o notã a guvernatorului ce cuprindea toate detaliile cu privire la realizarea transportului dar ºi condiþiile în care urma sã se facã aceasta operaþiune. Deºi înþelegerea dintre Guvern ºi Banca Naþionalã nu era perfectatã, totuºi se puneau mari speranþe pentru evacuarea urgentã a tezaurului. Banca comunicã acest lucru ministrului de finanþe prin scrisoarea nr. 53402 din 11 decembrie 1916 : „Se pun stãruinþe ca sã încãrcãm tezaurul Bãncii chiar astãzi spre a-l porni spre Rusia. Strãmutarea tezaurului în þarã strãinã prezentând o gravitate excepþionalã, avem onoarea a vã aduce la cunoºtinþã, cã, nu vom putea proceda la încãrcarea tezaurului, adicã la predarea lui în mâna unor funcþionari strãini, decât dacã ni se va comunica convenþiunea încheiatã cu guvernul Imperiului rus pentru garantarea acestui tezaur ºi autorizarea datã unor anume funcþionari de a primi acele valori în mâinile ºi sub responsabilitatea guvernului imperial rus”.8 Avem ºi rãspunsul ministrului de finanþe E. Costinescu : “(…) vã comunic cã puteþi expedia în toatã liniºtea stocul metalic al Bãncii Naþionale la Moscova, spre a fi depus în tezaurul împãrãtesc de la Kremlin, cãci, deosebit de trimiterea de la Petrograd a unui tren special cu gardã puternicã pentru transportul acestui stocministrul Rusiei, dl. Mossoloff, de faþã cu dl. Danielopol, s-a angajat a semna protocolul acestei operaþiuni, aºa cum ne va conveni, spre a ne da deplinã asigurare, atât pentru cãlãtoria la ducere ºi întoarcere, cât ºi pentru pãstrarea în tezaurul de la Kremlin”. 9 Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 3 Tezaurul României la Moscova Generalul Mossoloff care-l înlocuia pe ministrul Rusiei la Iaºi, Poklewsky Koziel, comunica prin nota nr. 148 din 11 decembrie 191610 cã este autorizat sã semneze protocolul relativ la încãrcarea într-un tren special a tezaurului B.N.R. adãugând cã “guvernul rus garanteazã integritatea lui” atât în “timpul parcursuluicât ºi pe tot timpul cât depozitul va rãmâne la Moscova”. La 12 decembrie 1916, guvernul român în Consiliul de Miniºtri, care prin jurnalul nr.20901 bis11 “gãseºte cã este nevoie sã se punã în siguranþã în Rusia tezaurul Bãncii Naþionale ºi aprobã transportul lui”. Legea votatã ºi promulgatã la 24 decembrie sancþioneazã aceastã dispoziþie ºi ratificã decretul de la 17 noiembrie prin care Banca a fost autorizatã sã-ºi strãmute sediul de la Bucureºti la Iaºi. Garanþia formalã luatã din partea guvernului rus în acest protocol semnat de generalul Mossloff este urmãtoarea: ”Tezaurul Bãncii Naþionale a României, ca ºi a altor douã instituþii se gãseºte, din ziua când ele au fost încredinþate delegatului guvernului imperial ºi închise în vagoane, sub garanþia guvernului imperial al Rusiei, în ceea ce priveºte siguranþa transportului, siguranþa depozitului, ca ºi întoarcerea în România”. Bazându-se pe aceastã garanþie a guvernului rus ºi în prezenþa gen. Mossoloff ºi a reprezentanþilor Bãncii Naþionale începe încãrcarea tezaurului în gara din Iaºi; astfel în ziua de 12/25 decembrie au fost încãrcate 7 vagoane conþinând câte 100 casete, la 13/26 decembrie s-au mai încãrcat 7 vagoane ce conþineau 100 casete, cu excepþia penultimului vagon care conþinea 140 casete, iar în ziua de 14/27 decembries-au încãrcat 3 vagoane punând în primele douã câte 100 casete, iar în cel de al treilea 98 casete. Valoarea totalã a tezaurului în aur efectiv, compus din monede de diferite feluri ºi în lingouri de aur, încãrcate în vagoanele respective este de 314.580.456,84 lei, conform declaraþiilor B.N.R. În acelaºi timp cu depozitarea tezaurului Bãncii Naþionale au fost depuse în douã casete ºi bijuteriile M.S. Regina Maria, fãrã verificarea conþinutului, menþinându-se în protocolul de preluare valoarea declaratã de 7.000.000 lei aur. Casetele purtau sigiliile Bãncii Naþionale ºi toate erau intacte. Uºile fiecãrui vagon au fost închise cu lacãte ºi sigilate fiecare cu câte douã sigilii, unul aplicat de cãtre Guvernul Imperial Rus, iar celãlalt aplicat de cãtre membrii Bãncii Naþionale. Întregului tezaur încredinþat delegatului Guvernului Rus ºi încãrcat în prezenþa sa, îi era asiguratã de cãtre Rusia transportarea la Moscova, siguranþa depozitãrii ºi reîntoarcerea în þarã. Inventarierea urmând a se face la depozitare. Dupã încãrcarea tezaurului a fost încheiat un protocol în trei exemplare originale: unul pentru reprezentantul rus, unul pentru ministrul român de finanþe, iar ce de al treilea pentru delegaþii Bãncii. Dupã semnarea protocolului, V. Antonescu certificã : “(…) cã BancaNaþionalã a României a transportat tezaurul sãu prin intervenþia ºi cu consimþãmântul Guvernului român ºi cã tezaurul constituie proprietatea privatã a Bãncii Naþionale a României”.12 cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 4 Tezaurul României la Moscova La 21 decembrie 1916, tezaurul ajunge la Moscova, unde a fost întocmit un protocol provizoriu de recepþie a casetelor, care au fost depozitate în Palatul Armurelor la Kremlin, într-un departament de rezervã al Bãncii de Stat din Moscova. La 9 ianuarie delegaþii români ºi cei ruºi au început operaþiunea de inventariere ce s-a încheiat la 4 februarie 1917. Dupã inventariere s-a constatat cã tezaurul Bãncii Naþionale era de 314.580.456,84 lei ºi era închis în 1738 de casete, acestora alãturându-se ºi cele douã casete cu bijuteriile Reginei. La 16 februarie 191713 s-a încheiat un protocol definitiv ale cãrui rezultate sunt: Nr de casete Conþinutul casetelor Suma Valoarea totalã în lei aur 111 lire engleze 886.482 22.357.076,04 550 coroane austriece 87.798.560 92.188.488 726 mãrci germane 116.050.000 143.321.750 48 lire otomane 379.074,75 8.604.996,82 7 carolini 1.065.705 1.605.705 288 napoleoni 46.117.140 46.117.140 3 monede ruseºti 177.212,10 177.212,10 1 monede diferite14 103.605,12 103.605,12 3 lingouri de aur15 337.247,80 337.247,80 1 diferite valori16 13.063,86 13.063,86 2 bijuteriile M.S.Regina Maria17 7.000.000 7.000.000 1740 casete în valoare totalã de lei aur 321.580.456,84 Instalarea tezaurului a fost comunicatã Consiliului Bãncii Naþionale la 23 februarie 1917. În raportul din 19 februarie adresat primei adunãri generale a acþionarilor Bãncii Naþionale a României desfãºuratã la Iaºi remarcãm urmãtoarele informaþii cu privire la transportul tezaurului: „În grija de a pune la adãpost de orice eventualitãþi aceastã avuþie în aur a Bãncii, adunatã cu muncã de ani îndelungaþi, Consiliul nostru General a dispus cu învoirea Guvernului, strãmutarea ei la Iaºi, iar în timpul din urmã, profitând de marea bunãvoinþã guvernului M.S. Împãratului Rusiei, care ne-a pus la dispoziþie în Palatul din Kremlin un compartiment special, am strãmutat acolo, cu autorizaþia Guvernului ºi potrivit legii din 25 decembrie 1916, cele 314.580.456,84 lei ce aveam tezaurul nostru de la Iaºi. Restul stocului nostru metalic se gãsea de mai înainte în depozit în strãinãtate, în afarã de suma ce aveam în casã (…)”.18 În 1917 va fi trimis al doilea transport cu valori ale Bãncii Naþionale a României, 24 de vagoane conþinând 188 de casete în valoare de 1.594.336.721,09 lei, cu aceastã ocazie s-au semnat douã protocoale unul de cãtre Stanislav Poklensky Koziell, ministrul rus, N. Titulescu, ministrul de finanþe român ºi delegaþii Bãncii cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 5 Tezaurul României la Moscova Naþionale cenzorii C. Nacu ºi gen.N.C. Constantinescu , iar al doilea a fost semnat de cãtre Stanislav Poklensky Koziell, ministrul rus, N. Titulescu, C. Ionescu, directorul Casei de Depuneri, G. Zaharia, casier general, N. Lupu, membru al Consiliului de Administraþie al Casei de Depuneri. Fiecare protocol a fost semnat în trei exemplare originale. Banca Naþionala a luat un exemplar din primul protocol, Casa de Depuneri un exemplar din cel de al doilea, iar reprezentantul rus ºi cel român câte un exemplar din fiecare. Din totalul de 1.594.836.721,09 lei aurul efectiv valora 574.523,57 lei, valoarea arhivei era calculatã la 500.000 lei, iar 1.593.762.197,52 lei aur reprezenta titluri, efecte, depozite ºi alte valori. În ziua de 23 iulie s-au încãrcat 5 vagoane care cuprindeau în total 550 lãzi. În ziua de 24 iulie au fost încãrcate 7 vagoane, care cuprindeau în total 523 lãzi, iar în ziua de 25 iulie s-au încãrcat 8 vagoane care cuprindeau 557 lãzi. Totalul lãzilor era de 1635 lãzi ºi 48 colete. Valoarea declaratã de Casa de Depuneri a conþinutului celor 1635 lãzi era 7 miliarde ºi jumãtate lei inclusiv valoarea celor 3 vagoane aparþinând Bãncii Naþionale. Toate aceste valori de orice naturã, încãrcate în vagoanele menþionate ºi având o valoare de 7 miliarde ºi jumãtate, trec, începând din ziua când au fost încredinþate agenþilor guvernului rus ºi încãrcate în vagoane, sub garanþia guvernului rus în ceea ce priveºte securitatea transportului, securitatea depozitãrii precum ºi înapoierea în România.19 La Moscova au fost semnate douã procese-verbale de depunere a valorilor: primul20 de cãtre reprezentanþii Bãncii Naþionale Th. Capitanovici, C. Nacu, N.C. Constantinescu ºi delegaþii Bãncii Imperiale V. Kovalnitzky, V. Veniaminov ºi V. Iakovlev, cel de-al doilea21 de cãtre delegaþii Casei ºi Împrumuturi rusã P. Zaremsa ºi F. Levitzky ºi cei ai Casei de Depuneri ºi Consemnaþiuni C. Ionescu ºi Gr. Zaharia. Ambele procese –verbale poartã semnãtura consulului român la Moscova P.Guerin. Situaþia finalã a celor douã transporturi la Moscova este urmãtoarea: Primul transport : 1738 casete conþinând stocul metalic de aur al Bãncii Naþionale - 314.580.456,84 lei aur ºi cele 2 casete conþinând bijuteriile M.S. Regina Maria – 7.000.000 lei aur. Al doilea transport: 188 casete conþinând – aur efectiv din stocul metalic al B.N.R – 574.523,57 lei arhiva B.N.R. – 500.000 lei aur titluri, efecte, depozite ºi alte valori proprietatea Bãncii – 1.593.762.197,52 lei aur. 1621 casete conþinând – numerar, bijuterii, tablouri ºi alte diferite depozite fãcute Casei de Depuneri de particulari, instituþii publice ºi private – 7.500.000.000 lei aur. Total: 3549 casete conþinând valori în suma totalã de 9.416.417.177,93 lei aur. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 6 Tezaurul României la Moscova De adãugat cã adevãrata valoare a depozitului fãcut în Rusia de Casa de Depuneri reprezintã o cifrã mult mai mare pentru cã în componenþa lui au intrat ºi obiecte unice care nici nu pot fi evaluate. Printre valorile trimise în Rusia: “(…) o parte din arhivele statului ºi ale ministerelor, actele orãºeneºti ale Braºovului, aduse la Bucureºti ca sã fie salvate, picturile lui Grigorescu ºi alte tablouri rare din pinacoteca statului ºi din muzeul Kalinderul,…variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele mãnãstireºti din Moldova ºi Muntenia, preþioasele colecþiuni ale Academiei Române, compuse din numeroase documente originale, 300 pergamente cu peceþi domneºti, 25 de volume manuscripte romane ºi slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare printre care ºi portretul lui Avram Iancu, fãcut dupã naturã de pictorul Rosenthal, unele raritãþi printre care ºi vestitele “Rãspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1645 la Catehismul calvinesc” (unicul exemplar cunoscut), colecþiunile de medalii ºi monezi vechi moldoveneºti ºi munteneºti, strânse cu osârdie de Dimitrie Sturdza, precum ºi piesele rare ale muzeului nostru de antichitãþi…cuprinzând ºi vestita Cloºcã cu puii de aur, singura urmã de trecere a goþilor pe la noi (…). Durerea noastrã este cu deosebire mare, când ne vin în minte odoarele lui Atanaric. Tezaurul de la Pietroasa era citat ca podoabã a României, în toate manualele strãine de artã veche, descris în amãnunþime ºi râvnit de cele mai vestite muzee…O bunã parte din tezaur fiind alcãtuitã din obiecte fãrã preþ, iar unele odoare mãnãstireºti, cum sunt acele minunate evanghelii de la Neamþ, chivotele ºi epitrachilul de la Bistriþa ºi toate darurile lui Vasile Lupu ºi ale soþiei sale Tudosa…monezile ºi medaliile vechi româneºti ale Academiei ºi comorile de la Pietroasa fiind unice, nu se pot plãti cu tot aurul lumii. Când a venit panica ºi au început sã se strângã cu înfrigurare toate bogãþiile spre a fi trimise la Moscova, un singur om nu a voit sã cedeze valorile ce le avea sub supravegherea sa: stareþul mãnãstirii Secul din judeþul Neamþ…Numele stareþului care a vãzut limpede ºi nu a avut încredere în Rusia þaristã, opunându-se cu hotãrâre…ca sã predea odoarele mãnãstireºti este protosinghelul Ilarion Bãlãiþã”.22 Situaþia tezaurului în timpul revoluþiei din Rusia În martie 1917 izbucneºte revoluþia, iar la 15 martie þarul Nicolae al II-lea abdicã. Dupã cucerirea puterii de cãtre bolºevici, în noiembrie 1917 Comitetul Revoluþionarilor nu-ºi mai ia rãspunderea pentru garantarea tezaurului român. Din aceastã lunã problema securitãþii tezaurului la Kremlin devine tot mai grea. Se pune problema mutãrii lui în America. Dl. Guerin recomandã guvernului luarea unor mãsuri grabnice pentru strãmutarea tezaurului în America ºi cere sã se obþinã din partea aliaþilor o intervenþie colectivã a reprezentanþilor lor la Petrograd pe lângã Comitetul Revoluþionar pentru asigurarea tezaurului nostru. Intervenþia a fost fãcutã în acest scop pe lângã ambasadorul Americii la Petrograd rãmânând fãrã rezultat. Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 7 Tezaurul României la Moscova Precum reiese dintr-o telegramã a ministrului de finanþe cãtre domnul Diamandy ministrul român la Petrograd aliaþii au refuzat de a garanta siguranþa transportului din Moscova în Statele Unite ale Americii, lucru care nu s-ar fi putut face în acel moment când revoluþia era în plinã desfãºurare. Reprezentanþii Americii aflaþi la Moscova s-au implicat cu toatã hotãrârea în asigurarea transportului, în timp ce la Paris, V. Antonescu insista pe lângã puterile aliate sã obþinã garanþia acestora ºi a statelor neutre asupra tezaurului. Aliaþii refuzând sã garanteze asigurarea transportului, singura aliatã rãmâne America. Deºi colonelul canadian Boyle avea propuneri de transportare a tezaurului prin Siberia cãtre America, totuºi guvernatorul Bãncii Naþionale, I.G. Bibicescu a refuzat propunerea motivând cã transportul cu Transsiberianul în vremuri atât de tulburi n-are nici o ºansã sã ajungã la destinaþie, dar americanii asigurau României restituirea integralã a tezaurului sau contravaloarea lui în aur. Dar preþul acestui angajament era ceva mai mare decât jumãtatea valorilor noastre aflate la Moscova. În cazul în care acordul ar fi fost perfectat ne rãmânea restul din tezaur, care tot era mai bun decât nimic.23 Cuprinse de valul revoluþiei, trupele ruseºti aflate pe teritoriul României îºi pãrãseau posturile de pe front lãsând descoperite unitãþile române, încãlcând astfel promisiunile fãcute la începutul rãzboiului, practicau jafuri ºi acþiuni ostile; Moldova era asaltatã de bolºevicii ruºi în opinia cãrora România trebuia desfiinþatã ºi încep propaganda în rândul populaþiei ºi armatei, lansând acþiuni periculoase periclitând astfel siguranþa naþionalã. În decembrie 1917, la Socola, în gara ruseascã din Iaºi s-a instalat Statul Major sovietic ce urmãrea detronarea regelui Ferdinand ºi, implicit, instaurarea regimului bolºevic. Teama României era cã eventualele acþiuni împotriva bolºevicilor ar avea drept consecinþã pierderea tezaurului. Cu toate acestea se decide de cãtre Guvern eliminarea grupului de bolºevici din Socola (22 decembrie 1917). În ianuarie 1918, aliaþii solicitã României sã participe la campania din Ucraina prin care încercau sã împiedice pacea separatã pe care bolºevicii vroiau s-o încheie cu Germania. Fiind silitã la acþiuni antiruseºti, România încearcã sã-ºi ia mãsuri de precauþie în privinþa tezaurului ºi hotãrãºte sã-l cedeze Puterilor Aliate pentru garantarea împrumuturilor acordate în timpul rãzboiului, dar cu condiþia sã-i fie restituit dupã pace. Reprezentanþii Franþei, Angliei, Statelor Unite se implicã în aceastã acþiune, iar la sfârºitul lunii ianuarie, V. Antonescu în urma demersurilor fãcute la Paris pe lângã guvernul francez a reuºit sã obþinã o garanþie verbalã ºi nu scrisã din partea lui Clemenceau cã i se garanteazã suma de 310 milioane lei aur din tezaurul de la Moscova. Rãspunsul venea dupã ce Clemenceau obþinuse ºi consimþãmântul marilor Aliaþi. În urma acestor garanþii, România îºi permite sã treacã Prutul la 20 ianuarie pentru eliberarea Basarabiei, pe care bolºevicii o proclamaserã Republica Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 8 Tezaurul României la Moscova Democraticã Moldoveneascã. Drept rãspuns, bolºevicii l-au arestat pe Diamandy care a fost încarcerat ºi, apoi, eliberat dupã trei zile din fortãreaþa Petru ºi Pavel, în urma protestelor unanimitãþii reprezentanþilor diplomatici la Moscova : “Noi (…) ºefi ai misiunilor diplomatice ale tuturor naþiunilor, acreditaþi în Rusia,(…) profund mâhniþi de arestarea ministrului plenipotenþiar ºi manifestând solidaritatea faþã de încãlcarea inviolabilitãþii diplomatice (…) declarãm necesitatea eliberãrii imediate a domnului Diamandy ºi a membrilor ambasadei sale”. Lenin motiveazã cã Diamandy a fost arestat în virtutea unor circumstanþe excepþionale care nu sunt prevãzute în nici un fel de tratate diplomatice ºi de nici un fel de cutume diplomatice. Au urmat mai multe încercãri ale diplomaþilor prezenþi în Rusia de a-l convinge pe Lenin cã existã anumite norme care garanteazã inviolabilitatea persoanelor din corpul diplomatic. În schimb, Lenin obiecteazã declarând cã pentru un socialist viaþa a mii de soldaþi este mai scumpã decât liniºtea unui singur diplomat (…).24 La 26 ianuarie Troþki anunþa ruperea relaþiilor diplomatice : “(…) În semn de protest ºi de avertisment, Sovietul Comisarilor Poporului a arestat pentru o scurtã perioadã de timp pe ambasadorul român (…) Sovietul Comisarilor Poporului hotãrãºte : 1. Toate relaþiile diplomatice cu România înceteazã. Legaþia românã ºi în general, toþi reprezentanþii autoritãþilor române se expulzeazã pe cea mai scurtã cale dincolo de frontierã. 2. Tezaurul României , aflat în pãstrare la Moscova, se declarã intangibil pentru oligarhia românã. Puterea sovieticã îºi asumã rãspunderea de a pãstra acest tezaur pe care îl va predea în mâinile poporului român. 3. Scerbacev, fostul comandant-ºef al frontului român, care s-a ridicat împotriva revoluþiei, este declarat duºman al poporului ºi pus în afara legii ”. 25 Dar când se va întâmpla acest lucru? În aceste condiþii dificile, un rãspuns la o asemenea întrebare este greu de dat. Întreg tezaurul ºi toate celelalte valori, stocuri de bilete de bancã în valoare de 40 milioane, împreunã cu tipografia Bãncii Naþionale au fost sechestrate de guvernul sovietic. Protecþia intereselor româneºti în Rusia a fost preluatã de ambasadorul francez, Noulens, care informeazã pe consulul francez Labonne, din Moscova cã tezaurul românesc depus la Kremlin a fost cedat aliaþilor cu drept de proprietate, garanþie a restituirii împrumuturilor fãcute de România ºi-l roagã a comunica acest lucru ºi guvernului sovietic. Domnului Labonne i se alãturã ºi consulul englez la Moscova. La 27 februarie Fritsche, comisarul afacerilor strãine rus, cere cheile consulului francez de la depozitul tezaurului, pretextând cã trebuie sã ridice opt lãzi care aparþineau Sovietelor, lucru care în realitate este fals. Acele opt lãzi ridicate de comisar de la Sudnaia Kassa aparþineau B.N.R. ºi conþineau 960.000 bilete a 2 lei definitiv imprimate, în valoare de 1.920.000 lei. La propunerea lui Fritsche, Labonne a replicat : “(…) Am atras atenþia dl. Fritsche cã în principiu n-aº consimþi sã predau depozitul de acte sau valori Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 9 Tezaurul României la Moscova încredinþate de cãtre România Franþei nici unei alte persoane decât reprezentantului oficial al României. Dl. Fritsche a rãspuns atunci cã starea de rãzboi dintre România ºi Rusia îi dãdea dreptul sã confiºte proprietãþile româneºti ºi a menþinut în mod formal cererea de a i se preda cheile. „În aceastã situaþie, am redactat un protocol prin care am constatat cã numai în faþa forþei am cedat, predând cheile. Pe de altã parte le-am cerut consulilor generali ai Angliei ºi Statelor Unite sã binevoiascã a asista la remiterea cheilor ºi la semnarea acestui protocol. (…) domnul comisar al afacerilor externe ºi-a modificat atitudinea ºi m-a întrebat dacã aº consimþi sã-i remit cheile fãrã a folosi termenii “cedând forþei” cu condiþia : de remitere temporarã, de descuiere a uºilor ºi vizitare în prezenþa mea (…)”.26 Aceastã operaþiune s-a desfãºurat în prezenþa lui Levitzky, director la Sudnaia Kassa, a comisarului Fritsche ºi a secretarului Consulatului Franþei, Marc Haullegotte. Aceste opt lãzi au fost transportate la Odessa ºi apoi la Sevastopol unde au fost gãsite de germani în posesia lui I. Rubinstein ºi Gh. Mihai Bujor. Guvernul român încheie la 9 martie 1918, prin mijlocirea colonelului Boyle, un fel de acord de pace cu Racovsky ca delegat al Sovietelor, înþelegere care prin încheierea pãcii nu a mai fost pusã în practicã. O altã intervenþie în chestiunea tezaurului a fost fãcutã de Al. Marghiloman care în timpul tratativelor de la Brest-Litovsk între germani ºi ruºi, s-a adresat dl. Horstman, ºeful Direcþiei Politice a Misiunii germane din Bucureºti pentru a pune chestiunea în discuþie în timpul tratativelor. Dar aceastã propunere a fost transmisã la Berlin fãrã a avea vreun efect practic. Cheile de la compartimentele unde se aflau depozitate valorile B.N.R., ale Casei de Depuneri ºi Consemnaþiuni ºi ale altor instituþii au rãmas în pãstrarea consulului francez pânã în august 1918; înainte de a fi arestat, Labonne de acord cu delegaþii B.N.R. aflaþi la Moscova le-a predat consulului Danemarcei care a devenit de la acea datã reprezentant ºi al intereselor Franþei ºi ale României la Moscova. Acesta silit la rândul sãu sã pãrãseascã Rusia, dupã consultarea cu delegaþii B.N.R. a luat cheile la Copenhaga, de unde urmau sã fie expediate Ministrului de Externe la Paris. Dupã expulzarea consulului danez, interesele româneºti ca ºi cele ale Franþei ºi Danemarcei au fost reprezentate de consulul Norvegiei. În august 1918, dorind sã profite de relaþiile amicale dintre consulul danez ºi Cicerin, Banca Naþionalã a trimis la Moscova pe inginerul Dobrovici cu însãrcinarea de a obþine, cu ajutorul consulului norvegian, autorizaþia pentru repatrierea arhivei, bancnotelor tipãrite ºi hârtiei de imprimat bancnote , sechestrate la tipografia din Moscova a Bãncii Naþionale. Cum era de aºteptat, Cicerin refuzã aceasta propunere rãspunzând prin adresa nr.335/9 septembrie 1918 cã nu poate lua nici o hotãrâre fãrã avizul prealabil al “tovarãºului” Racovski. Avizul lui Racovski referitor la acest subiect nu a fost niciodatã semnat. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 10 Tezaurul României la Moscova PROBLEMA TEZAURULUI ÎN FAÞA CONFEINÞELOR INTERNAÞIONALE Conferinþa de pace de la Paris Chestiunea tezaurului a fost un subiect de discuþie în cadrul acestei conferinþe deschisã la 18 ianuarie 1919, memoriul fiind citit de G. Danielopol în faþa Comisiei Reparaþiilor la 8 aprilie : “(…) Guvernul imperial rus a dat un act de primire a sumelor ºi s-a declarat garant al întoarcerii lor; mai târziu puterile aliate au dat de asemenea garanþia lor.27 Poate n-ar fi de dorit sã i se cearã Germaniei, ca o categorie de despãgubiri, dar dl. Danielopol considerã cã faptul de a face Germania garantã a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri ºi asigurarea lor (…)”.28 Aceasta este una din tezele susþinute în memoriile adresate de delegaþia României, ce de a doua este ca Marile Puteri ale Antantei, garantând României acest tezaur în februarie 1918 aveau obligaþia sã sprijine revendicãrile acesteia ºi sã accepte formula propusã de ea pentru a-ºi putea recupera bunurile sechestrate la Moscova. Cu privire la aceastã problemã preºedintele Comisiei sugera cã aceastã problemã este de competenþa Comisiei financiare, dar fãrã nici un rezultat. Acelaºi rezultat a avut ºi intervenþia lui I.I.C.Brãtianu cu memoriul trimis la 23 iunie 1919 d-lor Clmenceau , Klotz ºi mareºalului Foch. Lui Brãtianu i s-a rãspuns de cãtre ministrul de finanþe francez Klotz cã aliaþii nu au primit de la germani nici o cantitate de aur în contul României. Încercãrile de recuperare nu s-au oprit, dar tratativele cu privire la tezaur au fost în strânsã legãturã cu alte probleme pe care România le avea de negociat cu Rusia. Astfel la 7 iulie 1920 o scrisoare originalã a lui M.Litvinov trimisã lui D.N.Ciotoroi, preciza cã ”Guvernul sovietic al Rusiei ºi al republicii Ucraina sunt gata sã discute cererile teritoriale ºi monetare ale guvernului român, în scop de a asigura pacea între aceste þãri”. Cu aceastã ocazie Litvinov a negat zvonul cã “aurul românesc ar fi fost pus în circulaþie de guvernul rus pentru nevoile lui comerciale”. Conferinþa de la Copenhaga În perioada 9-14 februarie 1920 au avut loc la Copenhaga convorbiri între guvernul român reprezentat de D.N.Ciotoroi ºi cel rus reprezentat de Maksim Litvinov. De menþionat cã aceastã conferinþã este primul contact dintre cele douã þãri dupã ruperea relaþiilor diplomatice cu România. Prin telegrama nr.56 trimisã cãtre Al. Vaida-Voievod, Ciotoroi dezvãluie cã a avut la 9 februarie o discuþie cu Litvinov privind problema Basarabiei ºi dreptul basarabenilor de a dispune de ei înºiºi ºi înapoierea tezaurului de la Moscova. Neavând instrucþiunile din partea guvernului aceastã discuþie nu poate fi consideratã oficialã. Litvinov era interesat de aceastã înþelegere cu România pentru cã se temea ca nu cumva þara noastrã sã devinã conducãtoarea unei coaliþii de armate occidentale antiruseºti. Aceste tatonãri neoficiale s-au datorat intervenþiei guvernului britanic condus de Loyd George care l-a trimis pe emisarul O’Grady la Copenhaga. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 11 Tezaurul României la Moscova Conferinþa de la Varºovia Întrevederile de la Varºovia s-au desfãºurat pe parcursul a ºase întâlniri, în perioada 22 septembrie – 25 octombrie 1921. Delegaþia românã a fost condusã de diplomatul Gheorghe Filality, iar din componenþa ei mai fãceau parte Dimitrie Ciotoroi ºi Constantin Paraschivescu. Delegaþia sovieticã era condusã de Lev Karahan ºi activiºtii de partid Evgheni Paºukanis ºi Boris Sandomirski. Chiar din prima ºedinþã, aceea din 22 septembrie, diplomatul rus prezintã programul celor zece puncte pe care delegaþia sovieticã dorea sã le discute . Era vorba despre : 1.“ Problema Basarabiei, ocupatã pentru un moment de trupele române , în ciuda tratatului dintre Rusia ºi România privind evacuarea acestei provincii”. 2.Reglementarea frontierei comune. 3.Regularizarea navigaþiei pe Dunãre. 4.Problema datoriilor reciproce. 5.Restabilirea relaþiilor comerciale. 6.Restabilirea relaþiilor diplomatice ºi consulare. 7.Protejarea minoritãþilor. 8.Neamestecul reciproc în afacerile interne. 9.Lichidarea bandelor ce trec din Basarabia în Rusia pentru a comite acte de violenþã. 10.Încheiera unei convenþii speciale privind restabilirea comunicaþiilor poºtale, telegrafice ºi de cale feratã.”29 Ciotoroi a explicat motivele pentru care chestiunea Basarabiei nu poate fi pusã în discuþie: a) Din punct de vedere istoric ºi naþional, face parte integralã din România de la 1812. b) Din punct de vedere etnic, populaþia Basarabiei este în majoritate românã. c) Din punct de vedere al principiului naþionalitãþilor, populaþia Basarabiei s-a unit cu patria – mamã prin decizia Sfatului Þãrii 27 martie/9 aprilie 1918 al Republicii Moldovei recunoscutã de guvernul Krenski. d) Armatele române nu au trecut Prutul decât dupã decizia Sfatului Þãrii de a se uni cu România ºi la cererea basarabenilor. Karahan încerca sã convingã cã rediscutarea problemei Basarabiei era fireascã: “Faptul cã România a cãutat sã obþinã, printr-un tratat din 1920, aprobarea Marilor Puteri în problema Unirii a demonstrat cã actele Sfatului Þãrii din 27 martie sunt nule”. 30 Cu toate acestea, autoritãþile de la Bucureºti ºi cele de la Varºovia au fost informate de Filality cã Lev Karahan, la 24 septembrie într-o discuþie neoficialã i-a propus delegatului român cã Rusia Sovieticã era gata sa renunþe la discutarea problemei Basarabiei ºi a celei privind minoritãþile, cu condiþia ca România, la rândul ei, sã renunþe la pretenþiile privind restituirea tezaurului ºi la celelalte pretenþii faþã de Soviete.31 Practic, Karahan propune principiul „tocmelii”. Diplomatul sovietic nu putea sã-l asigure pe Filality cã tezaurul mai era întreg: „Când Moscova era ameninþatã de Denikin, am început evacuarea lucrurilor de preþ Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 12 Tezaurul României la Moscova ºi deci ºi a tezaurului român, care a fost transportat fie la Nijni-Novgorod, fie la Perm, fie aiurea. Nu v-aº putea spune dacã toate lãzile au fost readuse la Moscova, dar desigur cã tezaurul nu mai poate fi intact. Când veþi avea un reprezentant la noi se va ocupa de aceastã chestiune ºi desigur cã i se vor pune la dispoziþie lãzile ce se vor mai gãsi. ªi apoi vãd cã faceþi atâta caz pentru mizerabila sumã de nici o sutã milioane ruble aur la care se ridicã întregul d-voastrã stoc metalic. Admiteþi, sper, cã Basarabia face ceva mai mult”. Iatã ºi replica lui Filality : „... nu e vorba numai de valoarea sumei, ci de faptul cã v-aþi apropiat un lucru pe care eraþi obligat sã-l respectaþi ca fiind intangibil ºi apoi pe lângã bani ºi metale, mai erau acolo acte de familie, de proprietate, documente care nu au nici o valoare pentru dvs, dar au una inestimabila pentru interesaþi. Cum rãmâne cu ele?(...)”.32 Ministrul de Externe, Take Ionescu îi atrãgea atenþia lui Filality sã continue negocierile atâta timp cât se va putea, cu condiþia expresã „sã nu acceptãm sã discutãm chestiunea Basarabiei în nici o manierã”.33 Take Ionescu solicita sã se punã în discuþie faptul cã Rusia nu era stat riveran al Dunãrii, astfel insistenþele sale asupra negocierii „problemelor Dunãrii” i se pãreau fãrã nici un fel de obiect. Delegatul român a protestat asupra includerii de prevederi speciale privind minoritãþile, pe baza faptului cã aceastã chestiune a fost dezbãtutã de Liga Naþiunilor, dar delegatul rus a rãspuns prin faptul cã deciziile Ligii nu au nici o putere asupra Rusiei. La a treia ºedinþã, ºeful delegaþiei române a prezentat punctul de vedere al României ºi anume acela cã nu acceptã „în nici un caz ºi sub nici o formã” sã punã în discuþie legalitatea sau „caracterul definitiv al Unirii Basarabiei cu România”. Filality continua cã dacã partea sovieticã este nemulþumitã cu acest punct de vedere continuarea negocierilor nu mai aveau sens.34 În final, aceastã constrângere a dat rezultate pentru cã la 6 octombrie 1921, Lev Karahan a prezentat un nou punct de vedere al guvernul sovietic: de aceastã datã România ºi Polonia erau acuzate de faptul cã ar fi încheiat o alianþã împotriva Sovietelor ºi de încercarea lor de a atrage în aceastã politicã ºi alte state. Pentru a restabili raporturi normale, Moscova solicita României sã renunþe la Convenþiile de alianþã româno-polone. Acesta era un nou ºantaj: Rusia venea cu propunerea cã, în cazul în care un alt stat i-ar declara rãzboi, România sã-ºi proclame în mod automat neutralitatea. Rundele de negocieri ce au urmat, pânã la sfârºitul lunii octombrie 1921 s-au dovedit fãrã nici un rezultat; acest lucru datorându-se sovieticilor care arãtau cã „problema Basarabiei nu poate fi trecutã sub tãcere în timpul discuþiilor ºi cã argumentele României privind legalitatea posesiunii Basarabiei nu erau considerate valide din punctul de vedere sovietic”.35 Delegaþia românã respingea ideea de a semna o declaraþie de neutralitate faþã de Rusia, act care ar fi dus la anularea alianþei româno-polone. În concluzie, negocierile de la Varºovia au fost un eºec, nereuºind sã rezolve nici un obiectiv din cele propuse din cauza perseverenþei Rusiei de a cere ca problema Basarabiei sã constituie punctul forte al discuþiilor. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 13 Tezaurul României la Moscova Bazându-se pe o hotãrâre a Conferinþei de la Cannes, din 6 ianuarie 1922, guvernul român a supus chestiunea tezaurului la Conferinþa economicã de la Genova din aprilie 1922 care într-o rezoluþie a statornicit ca guvernul rus sã fie invitat a restitui guvernului român valorile depozitate la Moscova. Aceastã hotãrâre a fost comunicatã la 2 mai 1922 prin intermediul Ministrului Afacerilor Externe al Franþei în mod oficial al delegaþiei ruseºti de la acea conferinþã, comunicare cãreia nu i s-a dat din partea guvernului rus nici un rãspuns. În cadrul Conferinþei internaþionale de la Lausanne (decembrie 1922 - ianuarie 1923), C. Diamandy a avut misiunea de a discuta cu Cicerin; la 19 decembrie, Cicerin a oferit un aranjament general cu România având la punctul întâi “ recunoaºterea sub o formã oarecare de cãtre soviete a alipirii Basarabiei la România contra tezaurului ºi bijuteriilor Coroanei, fãcând o totalã lichidare a datoriilor reciproce”. 36 Conferinþa româno-sovieticã de la Viena (27 martie- 2 aprilie 1924) Delegaþia României a fost reprezentatã de C. Langa-Rãºcanu, ministrul la Atena , iar cea a Rusiei de Krestinski, ambasador la Berlin. Cicerin îi sugera reprezentantului rus Krestinski sã utilizeze la conferinþã cuvântul „plebiscit” …introduceþi acest cuvânt chiar din prima dvs. frazã”.37 În instrucþiunile oferite de I.I.C Brãtianu delegaþiei române figura la primul punct “despãrþirea chestiunii Basarabiei de aceea a tezaurului, pe temeiul convorbirilor noastre de la Lausanne ”. Alte sugestii: cã raporturile de bunã vecinãtate nu pot exista fãrã fixarea graniþei, or, fixarea graniþei înseamnã recunoaºterea unirii Basarabiei cu patria-mamã. Pe 28 martie a fost stabilitã agenda care cuprindea urmãtoarele puncte de lucru : 1. chestiunile teritoriale; 2. chestiunile economice ºi financiare; 3. chestiuni juridice ºi politice.38 Langa-Rãºcanu a arãtat clar cã România îºi menþine refuzul de a începe convorbiri privind suveranitatea asupra Basarabiei. Krestinski i-a înmânat un memorandum scris în care erau expuse argumentele ruºilor cã: - Rusia a luat Basarabia de la România în 1812, care nu exista în acea vreme ; - Guvernul român fusese de acord, în 1918, sã evacueze provincia; - Sfatul Þãrii nu avea nici un drept sã decidã destinul Basarabiei; - Tratatul de la Paris din octombrie 1920, nu deþine valabilitate juridicã etc. Krestinski afirma cã URSS rãmâne credincioasã politicii sale pacifiste, ce condusese la stabilirea amicalã a relaþiilor cu þãrile vecine, exceptând România, atunci când insista cã soarta Basarabiei ar trebui decisã printr-un plebiscit lucru ce trebuia respins de reprezentantul român conform sugestiilor primite de las I.I.C. Brãtianu. Delegaþia românã a rãspuns printr-o declaraþie formulatã la ºedinþa din 31 martie. Respingerea de cãtre România a unui plebiscit, bazat pe faptul cã dorinþa basarabenilor fusese în mod suficient exprimatã prin votul Sfatului Þãrii ºi în trei alegeri succesive a fost urmatã de o reformulare detaliatã a cazului. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 14 Tezaurul României la Moscova Datoritã faptului cã românii nu fost de acord cu acceptarea plebiscitului in Basarabia, practic, conferinþa de la Viena a fost un eºec. Din punctul de vedere al lui Litvinov singurul vinovat pentru eºecul conferinþei este guvernul român. „Insuccesul conferinþei are pentru noi si pãrþi pozitive, susþine Litvinov, el ne-a dat posibilitatea sã reamintim încã o datã lumii întregi cã în Sud-Estul Europei existã o chestiune teritorialã serioasã pe care nu o va rezolva nici conferinþa marilor ambasadori, nici Liga Naþiunilor, dacã în aceastã problemã nu va exista voinþa Republicilor Sovietice…ºi sã reamintim populaþiei nefericite din Basarabia cã nu este uitatã de fraþii ei din Ucraina…Acum toþi vor ºti ºi vor þine minte cã orice sprijin material sau moral acordat României în problema Basarabiei va fi apreciat de noi ca un act ostil direct la adresa Republicilor Sovietice ºi o participare indirectã la ocuparea unui teritoriu sovietic. Practic, Litvinov lansa un avertisment, încercând sã facã o propagandã negativã României.39 În perioada premergãtoare ºi în timpul desfãºurãrii conferinþei, guvernul sovietic, prin serviciile speciale a pregãtit o miºcare de revoltã în Basarabia, sub pretextul “prigonirii” clasei muncitoare, având drept scop crearea unei imagini de instabilitate social-politicã la frontiera de rãsãrit a României; aceste acþiuni au continuat ºi dupã eºec. Cât de necesar era sã se menþinã o stare de asediu în Basarabia a dovedit-o rãscoala de la Tatar Bunar, din sudul Basarabiei, în septembrie 1924, pusã la cale de conducerea bolºevicã ºi cu muniþii furnizate de bandele de comuniºti de peste graniþã. Restituirea arhivelor ºi operele de artã revendicate Din toate lucrãrile depozitate la Moscova, pânã în octombrie 1941 au fost restituite României arhivele statului ºi ale instituþiilor particulare în 1443 lãzi, pe baza unui protocol de remitere40 semnat la Comisariatul Afacerilor Strãine din Moscova, de directorul politic pentru chestiunile româneºti, Stein ºi de cãtre ministrul Ciuntu. Pe lângã restituirea arhivelor au fost returnate cu unele lipsuri documente ºi manuscrise ale Academiei Române. Printre operele de artã restituite amintim: • opere de artã din Pinacoteca statului; • operele de artã din colecþiile Muzeului Kalinderu din Bucureºti; • obiectele de artã din Muzeul Naþional de Antichitãþi din Bucureºti; • obiectele de artã din colecþia Nicolae Bãlãnescu din Bucureºti; • operele de artã din mãnãstirile: Slatina, Agapia, Neamþu, Secu, Cozia, Dintr-un singur lemn,Tismana, Arnota,Horezu, Bistriþa, Surpatele, Episcopia Râmnicului, Biserica Cuvioasa Paraschiva etc. Decontul general în cifre:41 Stat monede aur, argint 315 682 040 lei aur Bãnci monede aur, argint 2 979 384 lei aur Particulari bijuterii 4 43 310 843 lei aur Bãnci ºi particulari, efecte strãine 85 872 194 lei aur Bãnci ºi particulari, obiecte valori 104 276 282 lei aur cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 15 Tezaurul României la Moscova Opere de artã, obiecte de valoare ale statului 2 506 166 652 lei aur Opere de artã , obiecte de valoare ale 1 185 658 216 lei aur particularilor În decontul sãu general, colonelul Manolescu ajunge la cifra finalã de 10.867.751.410 lei aur, credit ºi 271. 132 .084 lei aur debit faþã de Rusia. CONSECINÞELE EVACUÃRII TEZAURULUI LA MOSCOVA Pe plan cultural, a fost resimþitã lipsa operelor de artã ºi a documentelor, dar ºi a obiectelor mãnãstireºti; muzeele, bibliotecile ºi arhivele nemaiposedând aceste valori unice. Documentele constituiau pentru noi actele cele mai autentice de proprietate asupra acestui teritoriu. Bibliile scrise cu mâna, ferecate în aur ºi argint ºi bãtute cu pietre rare, odãjdiile lucrate de domniþe cu fir scump, icoanele fãcãtoare de minuni, candelele, crucile ºi cãdelniþele grele bãtrâneºti, toate au dispãrut ca prin farmec. Cultura româneascã se gãsea în impas. Sã mai adãugãm faptul cã instituþiile publice ºi particulare (Banca Naþionalã, Casa de Depuneri, Academia Românã, Creditul Rural) ce ºi-au trimis la Moscova depozitele, arhivele s-au confruntat cu multe neajunsuri, mari pagube ºi destule greutãþi dupã urma acestei operaþii, dintre care multe nu au fost încã învinse. Pe plan financiar, în cazul efectelor publice trimise la Moscova , România nu a avut nici o pierdere. În conformitate cu legea promulgatã la 15 septembrie 1920, instituþiile de credit, judeþele, comunele, societãþile anonime ºi în comanditã pe acþiuni au eliberat titularilor duplicate pentru titlurile, obligaþiunile, acþiunile ºi foile de cupoane evacuate. Numãrul duplicatelor Moscova emise de Ministerul de Finanþe pânã la 1 ianuarie 1934: 267.666 duplicate Moscova în suma de 346.306.600 lei, din valoarea totalã a efectelor publice de aproximativ 355 milioane lei aur evacuate. Aceastã chestiune a stârnit o chestiune aprigã. Au fost foarte rare cazurile în care au apãrut titlurile originale pentru care s-au emis duplicatele. Cercetãrile au dovedit faptul cã duplicatele s-au eliberat greºit din cauza mijloacelor insuficiente de informare. Deponenþii reclamau cu insistenþã depozitele ; aceastã chestiune era delicatã pentru cã nu se cunoºtea valoarea exactã a depozitelor ce li se predaserã instituþiilor pentru cã nu au fost verificate conþinutul pachetelor ºi neavând mijloacele financiare necesare pentru a acoperi despãgubirile cerute, instituþiile se aflau într-o situaþie delicatã. Din punct de vedere juridic plângerile deponenþilor erau juste. În aceastã situaþie, instanþele judecãtoreºti au fost chemate sã împace pãrþile, acestea dând dreptate deponenþilor, obligându-i pe depozitari sã le restituie acestora valorile în momentul în care vor intra în posesia lor. O consecinþã directã a fost neîncrederea deponenþilor români în instituþiile statului. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 16 Tezaurul României la Moscova O mãsurã luatã de instituþii dupã rãzboi este aceea ca la primirea pachetelor de valori sã fie verificate conþinutul lor. Inflaþia monetarã produsã de emisiunile fãcute pentru stat ºi acoperite cu bonuri de tezaur, trimiterea tezaurului la Moscova de cãtre Banca Naþionalã nu se putea folosi efectiv, slãbirea creditului þãrii, soldarea deficitarã a comerþului extern ºi a bugetelor au fost cauzele principale care au contribuit la miºcarea puterii de achiziþie a valutei naþionale. În tabelul urmãtor, observãm evoluþia cursului mediu anual al leului pe piaþa oficialã, de la 1920 pânã la 1929 : Aur monede în tezaur lei 144 470 461 Aur lingouri lei 12 663 897 Aur depozitat în strãinãtate lei 98 433 385 Tezaurul evacuat la Moscova lei 315 179 980 Rente aur lei 3 925 000 Bonuri de tezaur lei 6 623 713 333 Din tabel deprindem concluzii foarte clare : faþã de dolar, francul elveþian, lira sterlinã, francul francez ºi lira italianã cursul leului scade neîncetat de la 1920 pânã în 1924 când se simte o uºoarã creºtere. Apoi, în anii 1925-1926 micºorarea valorii leului în raport cu monedele menþionate se accentueazã, observându-se o creºtere sensibilã faþã de francul francez ºi lira italianã. Dupã aplicarea reformei monetare din 19 mai 1925, efectele se resimt, astfel în 1927-1928 cursul leului creºte vertiginos, dar aceastã revalorizare a fost prea puþin sesizatã, din cauza preþurilor ridicate ale mãrfurilor. Deprecierea leului a influenþat viaþa economicã sub toate aspectele. Preþurile mãrfurilor au urcat necontenit. Echilibrul dintre producþie ºi consum s-a sfãrâmat. Vânzãrile pe credit s-au limitat, dar se dezvoltau speculaþii de tot felul. Economiile au fost devalorizate. În timp ce creditorii au sãrãcit, debitorii s-au îmbogãþit. Acest haos a luat sfârºit prin legea stabilizãrii monetare de la 7 februarie 1929. Pânã la aceastã datã, aurul trimis de Banca Naþionalã la Moscova în valoare de 315.179.980 lei, a figurat în activul bilanþului sãu, reprezentând o parte din acoperirea biletelor puse în circulaþie. Aceastã situaþie numai putea exista dupã înfãptuirea stabilizãrii monetare deoarece conform art.31 din noile statute “biletele sun convertibile la purtãtor ºi la vedere la sediul central al Bãncii ºi dupã alegerea acesteia, fie în monede aur având curs legal, fie în devize strãine convertibile în aur”… 42 Stocul de aur al Bãncii Naþionale – care se afla la sfârºitul primului rãzboi mondial în strãinãtate se ridica la 493.730.430,41 lei aur. Greºeala evacuãrii tezaurului la Moscova a avut consecinþe directe asupra dezvoltãrii financiare a României în perioada postbelicã. cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 17 Tezaurul României la Moscova cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie 18 1 Leonid Brejnev 2 generalul Berthelot 3 Drept urmare a acestei decizii, tezaurul B.N.R. va fi evacuat la Iaºi. 4 “Monitorul Oficial “, nr.189 din 20 nov 1916. 5 C.I. Bãicoianu “Istoria politicei noastre monetare ºi a Bãncii Naþionale, 1914-1920”, vol III, p.139-140 6 Viorica Moisiuc, Ion Calafeteanu, C-tin Botoran, “Tezaurul României la Moscova” Documente (1916-1917), Ed. Globus, Bucureºti, 1993. 7 “Argus”, 19 martie 1922; Aristide Blank, Economice, I, Bucureºti, 1932, p.64, 151-152. 8 I.G.Bibicescu, “Opt ani în Banca Naþionalã”, p.25 9 ibidem, p.25-26. 10 Arh. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol. 183, f. 9. 11 Arh. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f.48. Consiliul care a aprobat transportul tezaurului era format din : I.I.C.Brãtianu, I.G.Duca, Gh.Mârzescu, V.Antonescu, E.Constantinescu, Al.Constantinescu, M.Pherechide, C.I.Istrate,M.G.Cantacuzino, Vintilã Brãtianu,Take Ionescu, D.Greceanu. 12 Ahr. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol 183, f.50-53. 13 Ahr. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f.54-60, Acest protocol a fost semnat de: Vasil Iacovlevci Kovalniþki, N.V.Veniaminov, V.I. Iacovlev ºi Th. Capitanovici, M.Z. Dumitrescu ºi A. Saligny, în patru exemplare ºi în prezenþa consulului român la Moscova P. Guerin 14 Primite pe valoarea arãtatã pe etichetele sacilor sigilaþi. 15 Acceptate pe valoarea ºi greutatea declaratã. 16 Acceptatã pe valoarea declaratã fãrã a fi deschise. 17 Primite pe valoarea declaratã nefiind deschise. 18 Mihai.Gr.Romaºcanu, “ Tezaurul român de la Moscova”, Ed. Globus, Bucureºti, 1934. 19 Protocolul din 27 iunie 1917, Arh. M.A.E., fond 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f.64-67. 20 Anexa XII, Mihail Gr. Romaºcanu, “Tezaurul român de la Moscova”, Ed.Globus, Bucureºti,1934. 21 Anexa XIII, ibidem. 22 Mihail Gr. Romaºcanu , “Tezaurul român de la Moscova”, Ed.Globus, Bucureºti,1934, P.40-42 23 Ibidem. 24 “Relaþiile româno-sovietice”, doc. 6, p.11-12 25 “Relaþiile româno-sovietice” p.15-16, doc.9. 26 Ahr. M.A.E., fonf 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f. 87-90, Raport al consulului Franþei la Moscova, cãtre ambasada francezã la Petrograd. 27 Este vorba de consimþãmântul aliaþilor care garantau României suma de 310 milioane din aurul Bãncii Naþionale aflat la Moscova, dar cum acest acord era unul verbal din partea lui Clemenceau a fost considerat nesocotit în faþa Conferinþei. 28 Mihail Gr. Romaºcanu, “ Tezaurul român de la Moscova”, Ed.Globus, Bucureºti, 1934. 29 Doc.98, p.136, “Protocolul nr. 1 al convorbirilor româno – sovietice”. 30 Arh. M.A.E., fond 71/1920-1940 URSS, vol.134, f.170. 31 Arh. M.A.E., fond 71/1920-1940 dosare speciale, vol.43, f.40-41 32“Relaþiile româno-sovietice”, doc. 100, p.141. 33 Arh. M.A.E., fond 71/1920-1944 Dosare Speciale, vol.43, f.62. 34 Aceastã idee era mai degrabã o strategie de a-i obliga pe ruºi sã renunþe la acuzaþia privind ocuparea Basarabiei de cãtre trupele române. 35 Arh. M.A.E.,fond 71/1920-1944 URSS, vol.134, f.205. 36 Este vorba de acelaºi principiu al “tocmelii”. 37 “Relaþiile româno-sovietice”, doc. 147, p. 219. 38 Protocolul nr. 2 din 28 martie 1924, “Relaþiile româno-sovietice”, p.229. 39 Declaraþia lui Maskimovici Litvinov, “ Relaþiile româno-sovietice” 8 aprilie 1924, p.154. 40 Protocolul din 31 mai 1935, nu a fost gãsit în arh. M.A.E., conform Viorica Moisuc ,”Tezaurul României la Moscova”, Ed.Globus, Bucureºti, 1993, p.146. 41 Conform dl. Int. Lt. Colonel M.Gr. Manolescu pe baza dosarelor Ministerului de Finanþe la 25 iunie 1925. 42 Victor Slãvescu, “Curs de monedã, credit, schimb”, Craiova, 1932, p.354. 
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
dana01 24 mesaje Membru din: 25/03/2010 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 15:34
Mai Regatzene mai, degeaba postezi mesaje interminabile. Le-am citit cu atentie si nici urma de raspuns. Pe unde si cum?!? Unde era mai sigur si cit ar fi costat sint lucruri secundare pe linga greutatile insurmontabile ale deplasarii tezaurului acolo unde era de dorit. Se mentioneaza in clar pericolul marinei germane, etc. Treaba cu jignirea Rusiei este o simpla alegatie. sau o vorba aruncata intr-o discutie.
De ce nu-ti faci tu un bine si nu te uiti pe harta ?!? Daca esti de buna credinta nu posta discutii interminabile ale unor guvernanti disperati de situatia militara si politica din dec.1916. Raspunde-mi tu, concis si la obiect. Mircea cel Batrin, indiferent de cit de mult mi-ai cita titlurile si posesiunile lui era vasalul regelui Ungariei cu care s-a avut chiar foarte bine. relatie de vasalitate, in general, foarte amiabila. Dupa ce a pierdut tronul, in urma bataliei cistigate de la Rovine 1394, Mircea se retrage in Ardeal unde ramine 3 ani pina la alungarea de pe tron a unui anume Vlad, pus de turci. In acesti 3 ani Mircea participa, alaturi de suzeranul sau Sigismund de Luxembourg, la cruciada. Dupa infringerea cruciadei la Nicopole, Mircea cu sprijinul suzeranului sau, regele Ungariei, il alunga de pe tron pe Vlad si se reinscauneaza 1397. Repet: relatiile de vasalitate, casatoriile politice erau parte integranta din diplomatia vremii. nu e nimic umilitor in asta. Cit despre titluri si enumerari de posesiuni. sa stii ca unii dintre conducatorii vremii (din toata Europa) obisnuiau sa adauge chiar si locurile pe care nu le stapineau efectiv ci doar aveau un control vremelnic sau aveau pretentii asupra lor sau vocatia stapinirii acestora. Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 17:57
De la: dana01, la data 2010-05-18 15:34:08Mai Regatzene mai, degeaba postezi mesaje interminabile. Le-am citit cu atentie si nici urma de raspuns. Pe unde si cum?!? Unde era mai sigur si cit ar fi costat sint lucruri secundare pe linga greutatile insurmontabile ale deplasarii tezaurului acolo unde era de dorit. Se mentioneaza in clar pericolul marinei germane, etc. Treaba cu jignirea Rusiei este o simpla alegatie. sau o vorba aruncata intr-o discutie. DRAGA DANUTA SITUATIA ISTORICA IN CEEA CE PRIVESTE TEZAURUL ROMANIEI,SUSCITA SI VA SUSCITA MULT TIMP DE ACUM INAINTE MULTE DEZBATERI,FIIND PE DEPARTE DE A FI FINALIZATA.CONDUCERILE COMUNISTE RUSE AU LUCRAT CU SIRG IN A DISTRUGE PROBE SI DOCUMENTE CE MACAR NE-AR PLASA PE NOI ROMANII APARTINATORII TEZAURULUI INVOCIND CHIAR CA LE SINTEM DATORI.EXISTA INCA STENOGRAME,TELEGRAME SI ALTE VARI DOCUMENTE CE PRIVESC ACEASTA TEMA CE NU PINA DE MULT ERA CONSIDERATA TABU,E ADEVARAT CA SITUATIA GEO POLITICA ERA TOTAL NEFAVORABILA INSA SOLUTII SECUNDARE ERAU FAPT REESIT SI DIN DOCUMENTE MULTE INCA IN CURS DE STUDIU.EU UNUL NU SINT PARTIZANUL ACESTUI TIP DE GINDIRE BAZAT PE SOLUTIE UNICA,CHIAR ENUNTATE IN LUCRAREA CERCETATOAREI ANDREEA TUTUNARU DE MAI SUS ,RESPECTIV DISCUTIA BANCHERUL MAURICIU BLANC versusI.C.BRATIANU.CE AR FI FOST DE SE INCHEIA O ASIGURARE A TEZAURULUI IN CUANTUM DE 10 MILIOANE ,DEOARECE CHIAR DE S-AR FI PIERDUT FAPTIC TEZAURUL PE DRUM ASIGURAREA ACOPEREA PIERDEREA CA DE AIA E ASIGURARE. n timp ce se duceau tratative cu guvernul rus I.I.C. Brãtianu a cerut ºi pãrerea bancherului MAURICIU BLANK cu privire la aceastã chestiune.Sã urmãrim pãrerea bancherului care îl sfãtuieºte pe Brãtianu sã nu accepte transportarea tezaurului la Moscova. “Cunosc Rusia - a rãspuns bancherul - cunosc mobilitatea spiritelor de acolo ºi nesiguranþa terenului pe care se calcã în acel vast imperiu. Un asemenea depozit în cercetatorAndreea TUTUNARU Universitatea Bucureºti Facultatea de Istorie ; mâna Moscovei nu este sigur în clipele actuale ºi vom avea deziluzii amarnice. Mult mai indicat ar fi sã trimitem tezaurul la Londra”. Bancherului i s-a replicat cã “ruºii s-ar simþi jigniþi prin faptul cã prefeream puternica Anglie þãrii lor. ªi apoi cãlãtoria tezaurului pânã la coasta Norvegiei ºi de acolo cu vaporul spre Londra ar costa ca primã de asigurare vreo 10 milioane”. Replica însã nu l-a descurajat pe bancher “Consider - spunea el – cã într-o vreme când se prãpãdesc miliarde prin rãzboi, o primã de asigurare chiar de 10 milioane pentru tezaurul þãrii noastre nu este exageratã. Dar mai este ºi o altã cale. Ce ar fi sã încredinþãm tezaurul nostru Bãncilor din Cristiana? Am lua cu chirie laacele Bãnci atâtea safeuri câte ne trebuie ºi vom avea toatã liniºtea”. Obiecþia cã Rusia s-ar simþi jignitã în cazul în care România ar depozita tezaurul în altã þarã a fost din nou ridicatã faþã de soluþia datã problemei de bancher care nu s-a lãsat învins. “Bine – a continuat el – în acest caz am putea recurge la urmãtoarea combinaþie care sã scoatã România din joc. Vom spune Guvernului rusesc cã România încheie la Londra un împrumut important ºi cã în acest scop ni se cere ca gaj tezaurul. Vom interveni pe lângã Guvernul englez ca sã confirme aceasta, înlesnindu-ne astfel asigurarea tezaurului nostru într-o þarã neutrã. Dar pentru Dumnezeu nu-l trimiteþi în Rusia”. Avea oare dreptate bancherul Blank în tot ceea ce a susþinut? De ce Brãtianu nu i-a ascultat sfatul? Conta mai mult faptul cã “jignim” Rusia decât sã protejãm tezaurul? CE ZICI DANA?CONTA ? Protocolul din 31 mai 1935, nu a fost gãsit în arh. M.A.E., conform Viorica Moisuc ,”Tezaurul României la Moscova”, Ed.Globus, Bucureºti, 1993, p.146. “Argus”, 19 martie 1922; Aristide Blank, Economice, I, Bucureºti, 1932, p.64, 151-152. Ahr. M.A.E., fonf 71/1914, E2, Partea I, vol.183, f. 87-90, Raport al consulului Franþei la Moscova, cãtre ambasada francezã la Petrograd.Este vorba de consimþãmântul aliaþilor care garantau României suma de 310 milioane din aurul Bãncii Naþionale aflat la Moscova, dar cum acest acord era unul verbal din partea lui Clemenceau a fost considerat nesocotit în faþa Conferinþei. Arh. M.A.E., fond 71/1920-1940 URSS, vol.134, f.170. Arh. M.A.E., fond 71/1920-1940 dosare speciale, vol.43, f.40-41 “Relaþiile româno-sovietice”, doc. 100, p.141. Arh. M.A.E., fond 71/1920-1944 Dosare Speciale, vol.43, f.62. ACESTEA SINT IZVOARELE DE INFORMARE CE AU STAT LA BAZA ELABORARII LUCRARII DOAMNEI CERCETATOARE.. Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
dana01 24 mesaje Membru din: 25/03/2010 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 20:45
bineinteles ca se puteau face tot felul de combinatii, nu contest. dar nu-l lua de detinator al solutiilor pe bancherul in cauza. nu vreau sa intru in amanunte despre istoria bancii Marmorsh-Blank......
ce am vrut sa evidentiez sint dificultatile insurmontabile ale asigurarii FIZICE ale unui tezaur inestimabil ce reprezenta o cantitate f.mare de bunuri. alternativele erau mai mult iluzorii, speculative. geografic era foarte complicat de gasit o cale la momentul acela ptr.ca Turcia inchisese strimtorile. Marina turca era compusa practic din germani ce purtau fes. nu e o gluma. o cale ar fi fost prin golful finic. dar linia frotului era foarte fluida la momentul acela si exista posibilitatea capturarii de catre germani. deplasarea catre o tara neutra/sigura presupunea si mare discretie ptr.ca altfel..... ce mai !? situatie aproape imposibila. Ro. a avut ghinion. Cui sa treaca prin cap ca vin la putere bolsevicii?!? citi bancheri rusi, evrei, nemti n-au pierdut averi colosale in Rusia ca urmare a rev.bolsevice. Cit priveste Antanta..... s-a dovedit cita valoare a avut cuvintul lor. ma rog, noi am avut noroc ca era interesul lor sa termine cu Imperiul Austro-Ungar asa ca a cazut bine pretentia Ro.la Transilvania. Altfel..... Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 22:53
Asta este blestemul nostru geografic,INSA SI NOI CA INDIVIZI MINDRI DE APARTENENTA CARPATO DANUBIANO PONTICA SINTEM PRECARI NU VREM IN RUPTUL CAPULUI SA NE DEPASIM CONDITIA,NE BLESTEMAM SINGURI FARA MACAR A CAUTA SA INTELEGEM DE CE?NU E DE MIRARE CA FEMEILE DIN TARILE EUROPENE CE FAC POLITICA STATISTIC SINT IN CRESTERE,CONSTAT CA AU UN GRAD INTELECTUAL,DE INTELEGERE A REALITATILOR MAI ELEVAT,CUNOSCIND VALORILE FAMILIEI SI PUNIND BAZA PE ELE,PE CIND BARBATII SE VEDE UNDE NE-AU DUS CU MENTALITATEA LOR VIOLENTA DE A REZOLVA LUCRURILE LA UN PAS DE HAOS...OARE CUM AR FI DE AR FI SI LA NOI LA PUTERE UN PARTID NATIONALIST CONDUS SI DE EMINENTE FEMININE??? O UTOPIE?
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Mai 2010, ora 22:56
De la: dana01, la data 2010-05-18 20:45:28bineinteles ca se puteau face tot felul de combinatii, nu contest. dar nu-l lua de detinator al solutiilor pe bancherul in cauza. nu vreau sa intru in amanunte despre istoria bancii Marmorsh-Blank...... aveþi o temã deschisã pe acest topic despre aºa ceva, numai cã cineva n-a dorit s-o discutãm, a fãcut topicul varzã !...este aici pe general. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 19 Mai 2010, ora 16:39
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-18 01:36:52De la: 9am074237, la data 2010-05-16 19:29:48draga ragetanule cred ca nu e important cum scriem pe o tastatura pt ca se poate gresi eu vreu sa citesc parerile tuturor dar pana acum referitor la parerile expuse de mine pe forum eu cred ca de departe sunt indreptatit sa am dreptate dupa ce am citit si ce au scris ceilalti. concluzia este ca trebuie gasite acele capitole lipsa si rescrise dupa adevar cele masluite de alti. sunt bucuros ca sunt si alti gandesc lafel si nu sunt doar eu nebun dar sunt trist pt ca am dreptate si poate as fi dorit sa ma insel si sa imi arate ceilalti adevarul.... . de acum inainte sa vedem ce putem schimba impreuna in bineDRAGA PRIETENE STIU CA DE LA LOVITURA DE STAT INCOACE E VALABILA EXPRESIA,MORI CU DREPTATEA IN MINA,AM AJUNS SA URLAM SI LA LUNA FARA SA FIM ASCULTATI AJUNGIND SA NE CREDEM NEBUNI,INSA NU E CAZUL ATITA TIMP CIT INTRAM IN DIALOG CU PERSOANE SUPERFICIALE CE NU AU MACAR BUNUL SIMT SA SE INFORMEZE CITUSI DE PUTIN INAINTE DE A DESCHIDE GURA.EU CIND VORBESC DE UN FAPT PETRECUT FAC TOT POSIBILUL SA AM PROBE DIN SURSE VERIDICE ATESTATE,NU RADIO SANT.DE NOI DEPINDE IN MARE MASURA SA NU INDUCEM IN EROARE OAMENII FINDCA SUNT MULTI CE PRICEP GREU SI UITA REPEDE.DECI HAI SA FIM NOI PICATURA DIN OCEAN.. apucã-te serios sã înveþi sã scri mai întîi. apoi învaþã respectul ºi sã te porþi. problemele de istorie adevãratã lasele pe seama altor oameni calificaþi. îþi mai spun încã odatã cã istoria e o disciplinã grea pentru oameni ca tine. acelaºi lucru e bun ºi pentru prietenul tãu care e de acord cu tine cã nu e important cum scriem. spune-i cã se pãcãleºte ca ºi tine pe subiectul acesta. tupeul nu rezolvã incultura. iar teoria cã tu foloseºti doar surse autentice ºi veridice e o amãgire pe care þi-ai bãgat-o singur în cap. tu nu eºti capabil sã discerni între adevãr ºi fals deoarece nu ai cunoºtinþele necesare. asta ca parte a istorie se cheamã istorie comparatã ºi aº mai adãuga ºi istoriologia cronologicã precum ºi istoriografia, alte discipline de care sînt convins cã n-ai habar deloc. Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 20 Mai 2010, ora 03:41
De la: Zenobie, la data 2010-05-19 16:39:48STIU CA ADEVARUL PENTRU MULTI REPREZINTA O SURSA DE FRICA DE DURERE,DAR ORICIT DE CRUD AR FI ODATA SI ODATA TREBUIE AFLAT ALTFEL DAM IN PATIMA MASOCHISMULUI RISCIND SA FACEM DIN DURERE UN MOD DE VIATA.DA SE POATE SA FI GRESIT DOAR E OMENESTE SI TU SA NU FII UN NEPOTEL SIRGUINCIOS AL BUNICUTEI,IN ATARE CAZ JOS PALARIA CA DOAR DIN GRESELI INVATAM SAU MACAR AR TREBUI DACA STIM SA LE RECUNOASTEM.CIT PRIVESTE DISCUTIA PE TEME DE GRAMATICA HAI SA RECUNOASTEM CA E O CHESTIUNE DE UMPLUTURA FINDCA SI LA TINE GASESC DESTULE GRESELI UNELE INTENTIONATE ALTELE SCAPATE,CHIAR SI O LUCRARE INAINTE SA INTRE LA TIPAR E REVAZUTA SI REVIZUITA ORI SINT REFLECTII?CE ZICI? SINCER EU MA PLIEZ PE INTERLOCUTOR SI NU EVIT DISCUTIA CU ACESTA INDIFERENT DE GRADUL LUI DE CULTURA,STIUT FIIND FAPTUL CA NU UN PETIC DE HIRTIE ITI DA DREPTUL SA FII TOTAL SUPERIOR,CE TE FACI DE EL ARE SCOALA VIETII SI TU NU.. ....?Iar vizavi de relaþia dintre istorie, ontologie ºi culturã putem filosofa fara sa plictisim pe cei din jur ,ajungind poate si eu la maturitatea dumneavoastra intelectuala..De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-18 01:36:52De la: 9am074237, la data 2010-05-16 19:29:48draga ragetanule cred ca nu e important cum scriem pe o tastatura pt ca se poate gresi eu vreu sa citesc parerile tuturor dar pana acum referitor la parerile expuse de mine pe forum eu cred ca de departe sunt indreptatit sa am dreptate dupa ce am citit si ce au scris ceilalti. concluzia este ca trebuie gasite acele capitole lipsa si rescrise dupa adevar cele masluite de alti. sunt bucuros ca sunt si alti gandesc lafel si nu sunt doar eu nebun dar sunt trist pt ca am dreptate si poate as fi dorit sa ma insel si sa imi arate ceilalti adevarul.... . de acum inainte sa vedem ce putem schimba impreuna in bineDRAGA PRIETENE STIU CA DE LA LOVITURA DE STAT INCOACE E VALABILA EXPRESIA,MORI CU DREPTATEA IN MINA,AM AJUNS SA URLAM SI LA LUNA FARA SA FIM ASCULTATI AJUNGIND SA NE CREDEM NEBUNI,INSA NU E CAZUL ATITA TIMP CIT INTRAM IN DIALOG CU PERSOANE SUPERFICIALE CE NU AU MACAR BUNUL SIMT SA SE INFORMEZE CITUSI DE PUTIN INAINTE DE A DESCHIDE GURA.EU CIND VORBESC DE UN FAPT PETRECUT FAC TOT POSIBILUL SA AM PROBE DIN SURSE VERIDICE ATESTATE,NU RADIO SANT.DE NOI DEPINDE IN MARE MASURA SA NU INDUCEM IN EROARE OAMENII FINDCA SUNT MULTI CE PRICEP GREU SI UITA REPEDE.DECI HAI SA FIM NOI PICATURA DIN OCEAN.. Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
adrianno77 21 mesaje Membru din: 14/06/2009 |
Postat pe: 20 Mai 2010, ora 19:16
imi cer scuze ca nu am recunoscut un adevarat geniu si un adevarat profesor doctor inginer dar aste e d-nle zenovie sunt si eu om si de, noi astia numiti oameni mai si gresim. dar sa nu spun ca tema era istoria romaniei si nu o alta gen can can sau alte publicatii pe care obisnuiti sa le rasfoiti pe post de manuale de istorie si va intreb respectuos sa imi spuneti la ce eveniment important din istorie ati participat. apoi sa ne spuneti inainte de 89 ce erati si ce sunteti acum... pe de alta parte e usor avand internetul la dispozitie sa postati ramuri ale istoriei pa care ati dori sa le stapaniti si pe care cel putin eu nu pretind ca le stiu. daca sarind peste randuri nu puteti intelege defapt ce am vrut sa scriu si asta imi spune ce fel de om sunteti: unul ce nu vede copacul din cauza paduriii . VA REPET NU CONTEAZA DACA FACI GRESELI DE SCRIERE ATATA TIMP CAT CE SPUI ESTE JUST REPREZINTA UN PUNCT DE VEDERE ORIGINAL BAZAT PE O EXPERIENTA PERSONALA. nu vreau sa cred ca sunteti un simplu corector sau un simplu profesor de caligrafie ce nu poate scapa de esecurile proprii decat improscand cu noroi. cu stima si nerabdare astept un raspuns, chiar si unul atipic dumitale , unul care sa respecte topicul.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
mihaivilcu2004 153 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Ploiesti |
Postat pe: 20 Mai 2010, ora 21:31
Corect..Sa predea si sa se inteleaga ce este Nationalismul.
Ne-am pierdut identitatea nationala!!!!. Sa luptam fiecare in cercul nostru s-o recastigam. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 834 mesaje Membru din: 13/04/2010 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 21 Mai 2010, ora 15:04
De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 21:31:44Corect..Sa predea si sa se inteleaga ce este Nationalismul.Prostii Romania este praf si pulbere la capitolul identitate nationala
Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 21 Mai 2010, ora 16:58
E INTERESANT CUM UNII NE DAU AZI LECTII DE GRAMATICA ASCUNZINDU-SE ASTFEL IN SPATELE IDEEII DE INTELECTUAL,CIT AU FOST CONDUSI DE UN CIZMAR PARESE CA LE-A CONVENIT,NICI EINSTEIN NU EXCELA LA ACESTE CAPITOLE SI A LASAT O MOSTENIRE INTELECTUALA CE UIMESTE SI AZI OMENIREA,E CEEA CE SE CHEAMA SPIRITUL DE GENIU,AUTODIDACTUL NU SNOBUL,FATARNICUL CE EMANA FILOZOFII PENTRU CARE ARE ATESTAT,UN CARTON.NICIODATA NU TREBUIE DESCONSIDERAT INTERLOCUTORUL INDIFERENT DE EXISTENTA ORI NU A BUCATII DE HIRTIE,DOAR CEL CE E RUPT DE REALITATE SI TRAIESTE IN TURNUL LUI DE FILDES FACE ASTFEL RISCIND VORBA POPULARA,,OAIA CE SE DESPARTE DE TURMA O MININCA LUPU,,SOLUTII, IDEI SI REZOLVARI DOAR PRIN DIALOG PUTEM GASI NU PRIN ACUZE SI ETICHETE,CUM AU FACUT CITIVA SIMPATIZANTI FSN CU SUBSEMNATUL,DIN CAUZA CA NU GASEAU SEDIUL PARTIDULUI.DIALOGUL,DIALOGUL SI ACCEPTAREA A CEEA CE A FOST NE POT DESCHIDE NOI ORIZONTURI,ALTFEL SINTEM SORTITI A BATE PASUL PE LOC.
PE LOC REPAUS LEGEA LUSTRATIEI BATE LA USA
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 21 Mai 2010, ora 17:12
adrianno77
bunul simþ e una, greºelile de dactilografie e alta, iar greºelile de gramaticã sînt cu totul altceva. pun pariu cã nici mãcar nu ai citit ce am rãspuns prima datã,aºa cum nu ai citit nici rãspunsul obraznic pe care l-am primit. mai mult te-ai coalizat cu un astfel de individ, care numai de istorie nu e bun. eu în nici.un caz nu þi-am cerut dumitale sau lui sã mã apreciaþi ca pe un geniu. ce e cert pentru mine acum e cã totul aici e de calitate îndoielnicã, iar atacurile sînt nejustificate. îþi propun sã mergi înapoi la primul meu comentariu, iar apoi sã citeºti rãspunsul obraznic ºi nejustificat al lui regatzeanu. sînt convins cã bunul simþ de care dai dovadã îþi va deschide ochii, fãcîndu-te sã înþelegi cine se ocupã de alte lucruri decît subiectul discuþiei. regatzeanu e un tip care se leagã de toatã lumea fãrã justificare. copiazã texte publicate pe internet ºi le expune ca ºi cînd alte opinii sau pãreri expuse de alþi istorici ar fi greºite. deci numai ce el considerã cã ar fi adevãrat este adevãrat. din punct de vedere al autoritãþii lui în domeniul istorie, nici mãcar nu doresc sã vorbesc, deoarece din ce ºi cum expune lucrurile, lasã foarte mult de dorit, nu numai din punct de vedere al rigorii ºtiinþifice dar ºi cel al subiectivismului. în plus educaþia lui e foarte limitatã, deaceea ajunge sã jigneascã fãrã nici-o justificare în prealabil. mai mult cred cã eºti de acord cu mine cã la o astfel de discuþie care se vrea serioasã despre istoria adevãratã a României, o astfel de atitudine lipsitã de motivaþie nu are ce cãuta, la fel ca ºi emoticoanele lui de douã parale. eu îþi propun dumitale sã fi atent în viitor de partea cui te alãturi, sau altfel spus cu cine te-aduni. pentru asta îþi amintesc un vechi dicton: Spune-mi cine-þi sînt prietenii, ca sã-þi spun cine eºti. cu respect! Zenobie ºi nu Zenovie cum am fost botezat. Raporteaza abuz de limbaj |
|
adrianno77 21 mesaje Membru din: 14/06/2009 |
Postat pe: 21 Mai 2010, ora 21:00
imi cer scuze ca nu am scris corect numele d-voastra . apoi nu am citit intradevar raspuns la un alt raspuns. doar ca de aliat nu sunt cu nimeni ci doar imi spun parerea care cred de cuviinta ca merita spusa. eu doresc sa aflu doar ce scriu ceilalti sa comunicam fara atacuri personale dar ma vad nevoit sa ma apar si sa imi apar punctul de vedere de multe ori. totusi ma surprins faptul ca nu ati inteles ce vroiam sa pun in evidenta si anume ca o scriere corecta sau nu, nu poate lua dreptul unei persoane sa fie autorizat sa apara pe forum . intradevar la unul din mesajele d-voastra chiar am fost placut surprins . ideea este ca si eu vin dupa 10 - 12 ore de servici si se prea poate sa gresesc cand scriu. dar as dori sa vedem lucrurile dincolo de aceste aspecte si daca putem sa intelegem ce scriu sau ce vor sa scrie ceilalti. apoi nu am comentat in nici un fel mesajele fie a regeteanului si nici a celorlati pe considerentul ca fiecare vede din un anume unghi tema topicului si chiar ma bucur ca nu aparem cu mesaje doar pt. a ne vedea numele scris pe ceva. e normal sa nu fim deacord unul cu celalalt si asta dovedeste ca intelegem ce e democratia dar, ... trebuie sa cadem de acord cu sfarsitul topicului si sa propunem fiecare o solutie. ce este de facut in prezent pt a ajuta cunoasterea istoriei cu adevarat si daca romania are un viitor asta cred ca este cel mai important. va respect si va astept pe forum fara cel mai mic resentiment din contra, cu stima.
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 22 Mai 2010, ora 14:41
De la: Zenobie, la data 2010-05-21 17:12:54adrianno77 ...pe acest forum, existã la sectiunea "incredibil" o temã : "Haideþi sã ne descoperim istoria pierdutã", dacã chiar doriþi ridicarea celor, dintre a cãror rânduri v-aþi ridicat, parafrazând un clasic, vã invitãm a expune o pãrere certificatã ..o remarcã, vã rog treceþi peste diferitele stãri de nervozitate manifestate de cãtre userii ce-au postat pe acel topic, erau inerente în cadrul unei semenea teme ºi oricum, au fost trecãtoare , fiecare user la rândul sãu, solicitând scuze din partea celuilalt. . Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 22 Mai 2010, ora 17:37
De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:41:56De la: Zenobie, la data 2010-05-21 17:12:54adrianno77 de acord cu propunerile Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 22 Mai 2010, ora 18:30
De la: adrianno77, la data 2010-05-21 21:00:07imi cer scuze ca nu am scris corect numele d-voastra . apoi nu am citit intradevar raspuns la un alt raspuns. doar ca de aliat nu sunt cu nimeni ci doar imi spun parerea care cred de cuviinta ca merita spusa. eu doresc sa aflu doar ce scriu ceilalti sa comunicam fara atacuri personale dar ma vad nevoit sa ma apar si sa imi apar punctul de vedere de multe ori. totusi ma surprins faptul ca nu ati inteles ce vroiam sa pun in evidenta si anume ca o scriere corecta sau nu, nu poate lua dreptul unei persoane sa fie autorizat sa apara pe forum . intradevar la unul din mesajele d-voastra chiar am fost placut surprins . ideea este ca si eu vin dupa 10 - 12 ore de servici si se prea poate sa gresesc cand scriu. dar as dori sa vedem lucrurile dincolo de aceste aspecte si daca putem sa intelegem ce scriu sau ce vor sa scrie ceilalti. apoi nu am comentat in nici un fel mesajele fie a regeteanului si nici a celorlati pe considerentul ca fiecare vede din un anume unghi tema topicului si chiar ma bucur ca nu aparem cu mesaje doar pt. a ne vedea numele scris pe ceva. e normal sa nu fim deacord unul cu celalalt si asta dovedeste ca intelegem ce e democratia dar, ... trebuie sa cadem de acord cu sfarsitul topicului si sa propunem fiecare o solutie. ce este de facut in prezent pt a ajuta cunoasterea istoriei cu adevarat si daca romania are un viitor asta cred ca este cel mai important. va respect si va astept pe forum fara cel mai mic resentiment din contra, cu stima. faptul cã doreºti sã cunoºti istoria adevãratã, nu are de a face cu abilitatea de a scrie, dar cu obrãznicia da. nu e cazul tãu. eu observ foarte bine tot ce spune fiecare. concluzia mea e cã tu aici îþi pierzi timpul, deoarece e doar o spoialã ºi în plus e alimentatã de intrigi. eu am revenit doar pentru tine, deoarece încerc sã te salvez. aºa cum am rãspuns mai jos sînt de acord sã ne mutãm poate cã acolo se poate duce o conversaþie civilizatã. din punct de vedere al tezaurului, lucrurile sînt puþin mai complicate. un alt aspect eu consider cã cea mai mare pierdere a României nu a fost tezaurul, ci pierderea teritoriilor. oamenii ºi pãmîntul strãmoºesc e mult mai de preþ decît niºte vagoane de aur. ãsta era adevãratul tezaur care trebuia recuperat, mai ales cã ciopîrþirea României ºi anexarea ei la diverse state, nu a fost ºi nu e nici acum recunoscutã pe plan internaþional. ea a fost o decizie abuzivã a Uniunii Sovietice. mai mult în prezent teritoriile respective au rãmas în administrarea altor þãri care nu sînt Uniunea Sovieticã ºi nici mãcar Federaþia Rusã. Ucraina e una din ele, Bulgaria, fosta Yugoslavie. un bun exemplu e sudul Republicii Moldova care a fost ataºat de Ucraina sub pretextul cã ei îºi recuperau teritoriul de la Republica Moldova, cînd de fapt teritoriul a aparþinut României deoarece Republica Moldova a aparþinut României. cu Insula ªerpilor am fost din nou pãcãliþi, cã cicã românii au cîºtigat la Haga. ce anume am cîºtigat, cînd de fapt am pierdut, deoarece graniþa maritimã între România ºi Ucraina era perpendicularã pe þãrm la gura de vãrsare a Nistrului. am cîºtigat cca 9000 de km pãtraþi care oricum erau ai noºtri, nu aveam de ce sã-i cîºtigãm, ºi am pierdut de fapt mai mult de 25000 km pîtraþi. zona respectivã e una din cele mai bogate zone petroliere pe glob. acum întreb eu: tezaurul pierdut e mai important decît aproape 7 milioane de locuitori cu teritoriile aferente ºi 25000 de km pãtraþi de mare cu petrol cu tot. pe deasupra trebuie sã ascult ºi inepþiile unuia ca Iliescu care ar vinde orice, care spunea cã România mai bine ar renunþa la atitudinea revizionistã acum în secolul acesta, ºi mai bine românii s-ar concentra la viitor. cum e posibil? un criminal ºi un vînzãtor de þarã. astfel de subiecte trebuie dezbãtute cînd se pun astfel de probleme. mai ales ele trebuie lãmurite pentru cei tineri, care cunosc ºi mai puþin istoria adevãratã. binenþeles cã ºi tezaurul e foarte important, ºi mai ales partea de patrimoniu, a cãrui valoare spiritualã, culturalã ºi istoriologicã e mult mai importantã decît lingourile de aur. doar în ultimã instanþã ar trebui sã ne legãm ºi de aceste pãcãtoase lingouri de aur. mai întîi oamenii, românii noºtri ºi pãmîntul strãmoºesc, º-apoi aurul. Raporteaza abuz de limbaj |
|
REGATZEANUL 106 mesaje Membru din: 9/10/2009 Oras: Galati |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 04:50
De la: Zenobie, la data 2010-05-21 17:12:54adrianno77BUNA DIMINEATA ZENOBIE ,TIN SA-TI MULTUMESC PENTRU APRECIERILE TALE LA ADRESA SUBSEMNATULUI NU PORT RICA MAI PUTIN URA PE NIMENI FIECARE FIIND LIBER SA FACA APRECIERI DUPA BUNUL PLAC.IDEEA CA MA CERT CU TOTI E FALSA,DOAR CU 2-3 ACTIVISTI ZELOSI CE INCEARCA SA MA AGASEZE TRIMITINDU-MI MESAJE SI INAFARA TOPICURILOR,DIN GRESEALA IN FOCUL LUPTEI AM ANALIZAT ERONAT POSTAREA TA SI ASA AM AJUNS,,PRIETENI,,INSA ULTERIOR DE AI FI CITIT AM REVENIT ZICAND CA-MI SCOT PALARIA IN FATA TA DACA NU ESTI SI TU UN ADEPT AL BUNICUTEI,PARESE CA TI-A SCAPAT POSTAREA SUBSEMNATULUI..ASTA E A GRESI E OMENESTE, INSA DACA NICI ACUM NU REUSESTI SA CITESTI ACEASTA POSTARE VOI FI NEVOIT SA MA INDOIESC DE BUNA TA CREDINTA.CU STIMA AM FACUT TOT POSIBILUL RAMINE LA LATITUDINEA TA.
Raporteaza abuz de limbaj
DE LA MINE PENTRU TINE,DACA TOT SARI GARDU CU PRIVIREA MACAR APLICA SI IN OGRADA TA CE VEZI,SI O SA VEZI CE O SA IASA.!
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 07:54
Unde ti-a sters topicul ca e aici.
Si mai sint inca 2 topice, parca, la fel. Si e sfirsitul istoriei, fiindca vom intelege altfel istoria. Practic se termina cu notiunea de istorie. Nici eu nu prea inteleg ce au vrut sa spuna cei ce au spus asta. Dar stiu ca deja intelegem timpul altfel. Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 7245 mesaje Membru din: 16/10/2009 |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 08:58
De la: nastasemihail, la data 2010-05-23 07:54:24Unde ti-a sters topicul ca e aici. adica e timpul sa privim in fata......sa privim realitatea si sa luam decizii cu perspectiva de viitor...  
Raporteaza abuz de limbaj
" Minds are like parachutes. They only function when they are open."
Sir James Dewar, scientist (1877-1925)
|
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 09:11
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-21 16:58:39E INTERESANT CUM UNII NE DAU AZI LECTII DE GRAMATICA ASCUNZINDU-SE ASTFEL IN SPATELE IDEEII DE INTELECTUAL,CIT AU FOST CONDUSI DE UN CIZMAR PARESE CA LE-A CONVENIT,NICI EINSTEIN NU EXCELA LA ACESTE CAPITOLE SI A LASAT O MOSTENIRE INTELECTUALA CE UIMESTE SI AZI OMENIREA,E CEEA CE SE CHEAMA SPIRITUL DE GENIU,AUTODIDACTUL NU SNOBUL,FATARNICUL CE EMANA FILOZOFII PENTRU CARE ARE ATESTAT,UN CARTON. Ragatzene,ai si tu dreptate .Mereu cand te citesc imi vine in minte Eistein  si imi spun ca, poate si tu esti esti un geniu ca el,insa doar nu reusesti sa iti exprimi ideile. Pacat,pentru aceasta mica si neimportanta chestie,omenirea pierde!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 14 mesaje Membru din: 5/05/2010 |
Postat pe: 23 Mai 2010, ora 13:13
De la: REGATZEANUL, la data 2010-05-23 04:50:55regatzeanuDe la: Zenobie, la data 2010-05-21 17:12:54adrianno77BUNA DIMINEATA ZENOBIE ,TIN SA-TI MULTUMESC PENTRU APRECIERILE TALE LA ADRESA SUBSEMNATULUI NU PORT RICA MAI PUTIN URA PE NIMENI FIECARE FIIND LIBER SA FACA APRECIERI DUPA BUNUL PLAC.IDEEA CA MA CERT CU TOTI E FALSA,DOAR CU 2-3 ACTIVISTI ZELOSI CE INCEARCA SA MA AGASEZE TRIMITINDU-MI MESAJE SI INAFARA TOPICURILOR,DIN GRESEALA IN FOCUL LUPTEI AM ANALIZAT ERONAT POSTAREA TA SI ASA AM AJUNS,,PRIETENI,,INSA ULTERIOR DE AI FI CITIT AM REVENIT ZICAND CA-MI SCOT PALARIA IN FATA TA DACA NU ESTI SI TU UN ADEPT AL BUNICUTEI,PARESE CA TI-A SCAPAT POSTAREA SUBSEMNATULUI..ASTA E A GRESI E OMENESTE, INSA DACA NICI ACUM NU REUSESTI SA CITESTI ACEASTA POSTARE VOI FI NEVOIT SA MA INDOIESC DE BUNA TA CREDINTA.CU STIMA AM FACUT TOT POSIBILUL RAMINE LA LATITUDINEA TA. acum am citit mesajele. nu-þi fã griji! sînt un individ în vîrstã ºi am vãzut multe-n viaþa mea. ce doresc sã-þi spun e doar atît: tot ce ai debitat la adresa mea e total greºit. nu se potriveºte deloc. aº spune cã sînt exact contrarii. asta pentru liniºtea ta personalã. metodele tale de a comunica cu oameni pe care nu-i cunoºti e problema ta. pe mine nu mã intereseazã. am încercat sã rãspund la e-mail dar nu am reuºit deoarece pagina pentru a rãspunde s-a încãrcat de trei ori albã, deci nu era activã ºi nu aveam nici mãcar unde sã scriu. un alt amãnunt despre mine e cã nu sînt istoric, profesor sau doctor în istorie. eu studiez istoria din pasiune în timpul meu liber, de aproximativ 40 de ani (cred cã încã nu te nãscusei). mã bucur cã apreciezi punctul meu de vedere la subiectul deschis de tine. eu analizez istoria ºi prin prisma efectelor pe care le are în desfãºurarea evenimentelor în viitor ºi felul cum afecteazã lumea. un astfel de studiu se cheamã dinamic, în miºcare. la ce am spus mai era doar de adãugat la partea de patrimoniu, cloºca cu puii de aur. dupã ce cã au dispãrut încã de atunci o parte din pui, au dispãrut ºi restul mai tîrziu. valoarea lor materialã era de ordinul a cîteva zeci de mii de lei noi. problema e valoarea lor istoricã pe care nimeni nu o poate evalua, precum ºi valoarea spiritualã ºi emblematicã a poporului român care nu pot fi înlocuite de nimeni ºi nimic, chiar dacã am avea o copie bine executatã. unde a ajuns ºi se odihneºte greu de spus. asemãnãtor e povestea cu limba românã, povestea cu romanii care ne-ar fi învãþat latina. sau faptul cã dacii nu scriau, pentru cã nu sînt dovezi. FALS! au fost destule care au dispãrut dar mai sînt încã suficiente. problema e: cine vrea ca noi sã fim urmaºi ai Romei ºi nu ai tracilor cum e normal, genetic ºi migraþional? cine ne vrea analfabeþii lumii, cînd la acea vreme toatã lumea scria deja? sau: cine vrea ca România sã fie consideratã ortodoxã de 2000 de ani cînd nu e adevãrat deloc? ºi una mai recentã: cine vrea ca momentul decembrie 1989 sã fie considerat o revoluþie, cînd de fapt a fost o loviturã de stat ºi de ce? pe scurt doresc sã spun cã eu studiez istoria folosind toate informaþiile aduse de celelalte discipline fie cã sînt realiste sau umaniste. de la geneticã, biologie, arheologie, istoriografie, lingvisticã, foneticã, etnologie, etc, iar ca mod de lucru: interdisciplinarã, comparatã, dihotomia (ex: migraþia geneticã versus migraþia istoricã, simultaneitatea, proprietatea ºi administrarea teritorialã, ºi multe alte metode pînã la cele mai puþin abordate cum ar fi heraldica ºi simbolistica (domenii îndrãgite de Mircea Eliade). eu mi-am spus punctul de vedere la subiect ºi nu doresc sã mai adaug nimic. cine doreºte sã disece cele spuse de mine e binevenit. cu respect! Zenobie Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
