pntcd

Congresul va avea loc la
Romexpo , Bulevardul Marasti 65-67 ,
Intrarea F, Pavilionul 6 ,
prin Sala Madgearu , in Sala Titulescu .

Data : Sambata , 26 Septembrie 2009 .

Ora de incepere 10 , 00 .

Ora de intrare : incepand cu 8, 30 .


Sanatate ! Succes

1. Raportul pre�edintelui;
2. Raportul financiar;
3. Desc�rcarea de gestiune, aprobarea rapoartelor;
4. Alegerea noii conduceri; prezentarea �i sus�inerea mo�iunilor[1];
5. Prezentarea �i dezbaterea proiectului noului statut al PN�CD;
6. Proiectul programului politic: prezentare, sus�inere, dezbateri, vot;
7. Alegerea membrilor Juriului de Onoare, Disciplin� �i Arbitraj;
8. Cuv�ntul pre�edintelui ales;
9. �nchiderea Congresului.

Regina Ana, surorile Coposu si Ana Blandiana (ZIUA Foto)



Delega�iile participante la Congresul Extraordinar al PN�CD-Sarbu, pentru a evita contestarea deciziilor de c�tre PN�CD- Milu�, i�i vor "notariza" prezen�a la eveniment, a decis pre�edintele partidului Radu Sarbu, transmite sambata NewsIn."Congresul nostru trebuie s� se desf�oare riguros din punct de vedere al prevederilor statutare �i legale, pentru c� avem certitudinea c� va fi contestat de cei care nu au dreptul s� conteste, pentru c� nu reprezint� spiritul, tradi�iile, valorile noastre, ale PN�CD", a declarat, sambata, in debutul Congresului extraordinar pre�edintele Radu Sarbu, referindu-se la contestarea care ar urma s� vin� din partea lui Marian Milu� �i a sus�in�torilor s�i.Astfel, Sarbu le-a spus participan�ilor la Congres c�, "pentru a evita din nou blocarea prin tertipuri avoc��e�ti a inregistr�rii hot�rarilor" acestui for in registrul partidelor de c�tre instan�a Tribunalului Municipiului Bucure�ti, s-a decis "notarizarea" particip�rii. "Trebuie s� dovedim prin declara�ii notariale prezen�a in sal� a delega�ilor ale�i de c�tre comitetele jude�ene ale PN�CD in �edin�e statutare organizate in teritoriu �i prin acest lucru s� demonstr�m c� noi suntem cei care reprezent�m PN�CD. De aceea, pe parcursul derul�rii congresului, pentru c� opera�iunea este cronofag�, jude�ele vor fi rugate rand pe rand s� mearg� in sala de al�turi in mod disciplinat pentru a se inregistra in fa�a echipei de notari care ne asist� ast�zi", a spus Sarbu.
La Congresul PN�CD-Sarbu, in cadrul c�ruia se va alege noua echip� de conducere a partidului, particip� pre�edintele de onoare Ion Diaconescu, surorile lui Corneliu Coposu - care au fost intampinate cu aplauze, pre�edintele Alian�ei Civice, Constantin Mar�ian, �i pre�edin�ii Asocia�iilor fo�tilor de�inu�i politici din Romania �i Asocia�iei victimelor mineriadelor. Au trimis mesaje de sus�inere pentru Congresul PN�CD fostul premier din Guvernul CDR Victor Ciorbea �i pre�edintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.Inainte de inceperea lucr�rilor Congresului, pre�edintele de onoare al PN�CD, Ion Diaconescu, a fost asaltat de membri ai partidului care au dorit s� primeasc� un autograf, in condi�iile in care in mapele oferite de organizatori con�ineau �i o carte a sa, al c�rei coautor este Cicerone Ioni�oiu- "Prin ungherele iadului comunist Ramnicu S�rat".Samb�t�, PN�CD-Sarbu i�i voteaz� echipa de conducere, format� din pre�edintele Radu Sarbu, vicepre�edintele Doru N�sui, pre�edintele CNC Gheorghe Ciuhandru, secretarul general Vasile Andrie� �i vicepre�edin�ii Ioan B�lan, Ion Caramitru, Lucian Filip, Mihai Grigoriu, Alexandru Herlea, Virgil Petrescu �i Liviu Petrina.PNTCD-Milu� a avut congresul extraordinar la 12 septembrie, cand s-a ales noua conducere �i a decis s� sus�in� candidatura la Pre�edin�ie a lui Traian B�sescu, dac� va intra in curs�.

Mo�iunea "Cre�tin democra�ia salveaz� Rom�nia!" - Ini�iat� de Radu S�rbu
De Radu S�rbu, 23 septembrie 2009 - 3:57pm
�nAvizier Mo�iuni Documente
Congresul PN�CD are loc �ntr-o perioad� �n care �ara traverseaz� momente grele, momente de cump�n�, care ne afecteaz� nu numai �n imediat, ci pot periclita bun�starea rom�nilor pe termen mediu �i lung. Criza financiar� mondial� a provocat �n Rom�nia o criz� economic�, �n fa�a c�reia guvernan�ii no�tri �i-au demonstrat neputin�a, generat� de propria incapacitate �i de iresponsabilitate! �n loc s� reduc� cheltuielile, iau credite cu nemiluita �i ipotecheaz� viitorul nostru �i al copiilor no�tri! Guvernul Boc-B�sescu �mprumut� �n fiecare lun� c�te 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui s� pl�tim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel pu�in 10 ani de acum �nainte!


Criza moral�

Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organiza�iile interna�ionale s� finan�eze o administra�ie falimentar�?!? De ce b�ncile centrale de peste tot din lume, din ��ri s�race ori bogate, au pornit tiparni�ele de bani?

R�spunsul este unul singur: criza prin care lumea trece ast�zi nu este numai o criz� financiar�, nu este numai o criz� economic�, ci este o criz� de sistem, care are o cauz� evident�: criza moral�. Asist�m la o criz� profund�,care este �n primul r�nd de natur� moral� �i spiritual� �i abia apoi social�, economic�, financiar� �i politic�. Cauza comun� a tuturor crizelor prin care trecem este criza moral�! Este o dec�dere moral� f�r� precedent, crizele se provoac� una pe alta, pr�bu�ind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil s� ofere solu�ii crizei de valori �n care se ad�nce�te societatea, iar societatea de ast�zi respingecu bun� �tiin�� valorile spirituale.

Majorit��ile asist� pasive la un fenomen foarte periculos: �n lumea de azi, se promoveaz� p�n� la absurd minorit��ile de orice fel � confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democra�iei. Se �ncearc� impunerea unei tiranii a minorit��ilor asupra majorit��ii, lucru care nu poate fi acceptat.

Nevoia de cre�tin democra�ie

�n concep�ia cre�tin democrat� despre via��, drepturile minorit��ilor trebuie s� fie acelea�i cu drepturile majorit��ii.Noi suntem pentru promovarea valorilor �i principiilor autentice ale democra�iei �i nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al a�a-numitei �corectitudini politice�; nu putem accepta ca �n numele �corectitudinii politice� s� ne fie afectate drepturile fundamentale.

Exist� o nevoie enorm� de cre�tin democra�ie �i - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul �i-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, cre�tin democra�ia este solu�ia care r�m�ne. Aceasta este solu�ia pentru o economie eficient�, dar care s� fie controlat� de a�a natur� �nc�t crizele, ca cea de astazi, s� nu mai fie posibile.

Viziunea cre�tin democrat� este bazat� pe c�teva mari valori care sunt: libertate, democra�ie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeaz� o economie social� de pia��, care permite pie�ei s� func�ioneze liber �i s� asigure eficacitatea economic�, garant�nd �ns� solidaritatea �i dreptatea social�. De asemenea, cre�tin democra�ia preconizeaz� o gestiune �i o administrare performante, bazate pe principiul subsidiarit��ii. Cre�tin democra�ia permite evitarea derap�rilor la care am asistat �n aceast� trist� �i imoral� perioad� a tranzi�iei.

Dac� lumea are nevoie de cre�tin democra�ia, apoi Rom�nia, cu at�t mai mult! Pentru c� toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut �i exacerbate �n mod canceros.

Nevoia de PN�CD

Astazi, dup� 20 de ani, putem �ntelege mai u�or cum a c�zut zidul Berlinului �i cum s-a elaborat �i implementat �tranzi�ia� de la socialism la capitalism. A fost un acord �ntre Est �i Vest prin care, �n schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura �i structurile de sorginte KGB-ist� au preluat �i au p�strat controlul procesului de tranzi�ie �n fostele ��ri comuniste �i au transformat puterea poli�ieneasc� �ntr-una financiar�. Tranzac�ia cu �tranzi�ia� a avut avantaje evidente �i pentru Occident: �ncetarea r�zboiului rece, dispari�ia pericolului degener�rii �ntr-unul unul cald, accesul la m�na de lucru ieftin� �i calificat� �i c�tigarea unor pie�e de desfacere imense.

�ntr-o lume �n care fiecare stat �i urm�re�te cu prec�dere, dac� nu exclusiv, propriile interese, Rom�nia are nevoie de o politic� subordonat� intereselor sale na�ionale �i de oameni politici care tr�iesc �i ac�ioneaz� �n spiritul moralei cre�tine. Rom�nia are nevoie de cre�tin democra�ie! Trebuie s� impunem doctrina cre�tin democrat�, pentru c� ea r�spunde cel mai bine problemelor cu care se confrunt� �ara!

�n Rom�nia post-comunist�, Partidul Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat a fost singurul care a avut, �nc� de la �nceput, op�iuni politice corecte, c�rora le-a r�mas consecvent: smulgerea Rom�niei din zona de influen�� ruseasc�, integrarea ��rii �n NATO, aderarea la Uniunea European�, restituirea propriet��ilor confiscate de comuni�ti � p�m�nturi, p�duri, case, active economice � reformarea economiei, a justi�iei, instituirea statului de drept �i lustra�ia.

Unele dintre aceste obiective strategice s-au �ndeplinit, majoritatea dintre ele datorit� eforturilor PN�CD �n perioada 1996-2000, c�nd am participat la guvernare. Noi am �ntrerupt �firul ro�u� dintre Bucure�ti �i Moscova, noi am �ntors �ara cu fa�a la Occident, noi am reformat economia na�ional�, noi am �nceput restituirea propriet��ilor, �n timpul guvern�rii noastre au �nceput negocierile de aderare la Uniunea European� �i noi am ob�inut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a Rom�niei.

Lustra�ia � pasul esen�ial spre reconcilierea na�ional�

Bloca�i de partenerii de guvernare, �n primul r�nd de Partidul Democrat, nu am reu�it s� facem lustra�ia, iar acest e�ec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte m�suri. Lustra�ia era absolut necesar�, ea fiind primul pas � obligatoriu! � pe drumul spre reconcilierea na�ional�. Profunzimea crizei morale �n care este scufundat� societatea rom�neasc� se datoreaz� tocmai supravie�uirii securi�tilor �i nomenclaturi�tilor �n structurile puterii de stat. Mecanismele democratice func�ioneaz� prost, pentru c� Rom�nia este controlat� de oligarhie.

Oligarhia rom�neasc� este format� din mai pu�in de zece mii de oameni, adic� sub o jum�tate de procent din popula�ie. To�i ace�tia sunt lega�i �ntre ei prin linii de for��, pe care se mi�c� cu u�urin��, ceea ce explic� traiectoriile spectaculoase ale multor cariere �i averi. Majoritatea componen�ilor s�i au rela�ii str�nse cu serviciile secrete succesoare fostei Securit��i, �n principal ca ofi�eri acoperi�i.

Din cauza lor, multe p�m�nturi au fost �restituite� pe alte amplasamente, din cauza lor, multe p�duri au fost �restituite� gata t�iate, din cauza lor multe case au fost �restituite� nu proprietarilor, ci chiria�ilor, din cauza lor propriet��ile economice, na�ionalizate dup� r�zboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganiz�rii func�ion�rii institu�iilor de stat �n Rom�nia, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompeten�ilor p�n� la cel mai �nalt nivel �n stat, pentru instabilitatea legislativ�, pentru blocarea justi�iei �i pentru corup�ia generalizat�!

Ei sunt cei care au v�ndut pe nimic 100% din infrastructura de comunica�ii a ��rii, aproape 100% din infrastructura energetic�, 90% din sistemul bancar �i altele, transform�ndu-l pe rom�n �n slug� la el acas�. Dac� i-am fi lustrat, nu ar mai fi v�ndut rezervele de petrol �i gaze; dac� i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza b�ncile; dac� i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura �n tranzanc�ii imobiliare; dac� i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat at�t de mult kilometrul de autostrad�; dac� i-am fi lustrat am fi avut �coli, spitale �i re�elele de infrastructur� puse la punct! Dac� i-am fi lustrat, am fi tr�it mai bine!

Limitarea �i reducerea influen�ei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esen�ial� a procesului de aderare a ��rii la structurile euro-atlantice. De�i Rom�nia a fost p�n� la urm� acceptat�, partida nu este nici pe departe c�tigat�, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunist�, se regenereaz� prin plasarea unor oameni noi �n toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic �i �n justi�ie.

Societatea civil� rom�neasc� a fost prea slab� �i nu a putut, iar Uniunea European� nu a vrut s� ne ajute s� facem lustra�ia. ��rilor candidate fost-comuniste li s-a cerut s�-�i reformeze sistemul juridic �i s�-�i creeze agen�ii independente anticorup�ie, dar lustra�ia �i deschiderea dosarelor poli�iei secrete nu a fost niciodata o precondi�ie pentru aderare.

La fel stau lucrurile �n privin�a anul�rii consecin�elor pactului Ribbentrop-Molotov; to�i �l denun��, inclusiv Vladimir Putin, to�i �l condamn�, dar � �n egal� m�sur� � to�i se prefac a nu observa c� produce �n continuare efecte: exist� dou� state rom�ne! �n Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitim� dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constat�m c� oligarhiei noastre nu �i pas�, iar Occidentul prefer� s� nu-�i prejudicieze leg�turile cu Rusia. �n abordarea lui pragmatic�, Occidentul poart� o evident� responsabilitate; prea adesea Rom�nia este tratat� cu condescenden��, ca o �ar� semi-european�.

Continua degradare a st�rii de fapt din societatea rom�neasc� demonstreaz� c� Uniunea European� trebuie s� stabileasc� un parteneriat cu o p�tura mult mai larg� a popula�iei dec�t p�n� acum.

Politica nu trebuie separat� de moral�

Ast�zi, la 20 de ani de la pr�bu�irea comunismului, Rom�nia este ca o corabie care a �nceput s� ia ap�, condus� de un c�rmaci beat, pe o mare dezl�n�uit�! Pentru a supravie�ui, �ara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili �i competen�i, dar � mai ales! � are nevoie de lideri morali!

Dac� deciden�ii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest �i cump�tat, cet��enii ar fi servi�i, nu folosi�i �i asupri�i, iar �ara ar prospera.

Nu exist� ��ri bogate �i ��ri s�race; exist� doar ��ri bine administrate �i ��ri prost administrate. Rom�nia de azi este prost administrat�.

Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere �i aprobare, pune accentul pe dimensiunea moral�, component� esen�ial� a proiectului PN�CD pentru salvarea Rom�niei. Viziunea �i misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:

Viziunea PN�CD:
Libertate, Dreptate �i Solidaritate, prin Responsabilitate, Credin�� �i Democra�ie �ntr-o Rom�nie Modern�, Prosper� �i Fericit�.

Misiunea PN�CD:
PN�CD � are misiunea de a fi Con�tiin�a Politic� Responsabil� a Rom�niei, fiind singurul partid cre�tin-democrat, autentic de centru-dreapta, din Rom�nia, capabil s� creeze o Rom�nie Modern�, Prosper� �i Fericit�.

Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare ac�iuni politice ferme �i morale! Urm�rim re�ntregirea ��rii �i afirmarea demnit��ii ei, propunem proiectul unei noi constitu�ii a Rom�niei, propunem m�suri concrete pentru reformarea justi�iei, un set de politici macroeconomice care ar scoate �ara din criz� �i consider�m c� dezvoltarea economic�, care ia �n considerare dimensiunea social� �i cea ecologic�, este o extensie a credin�ei �n fiin�a uman� �i �n libertatea ei.

Credem cu toat� convingerea c� omul nu trebuie s� fie separat de Dumnezeu �i nici politica de moral�! Trebuie s� fim con�tien�i c� lupta dintre Bine �i R�u nu se sf�r�e�te niciodat�, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situ�m! �n �ndelungata sa istorie, Partidul Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat s-a situat �ntotdeauna de partea bun�! Este datoria noastr� s�-i onor�m tradi�ia! Este datoria noastr� s� salv�m Rom�nia!
A�a s� ne ajute Dumnezeu!

Bucure�ti, 26 septembrie 2009
Radu S�rbu

Candida�ii pentru Biroul Na�ional de Conducere al PN�CD:
1. Radu S�rbu Pre�edinte
2. Doru N�sui Primvicepre�edinte
3. Gheorghe Ciuhandu Pre�edinte C.N.C.
4. Vasile Andrie� Secretar general
5. Ioan B�lan Vicepre�edinte
6. Ion Caramitru Vicepre�edinte
7. Lucian Filip Vicepre�edinte
8. Mihai Grigoriu Vicepre�edinte
9. Alexandru Herlea Vicepre�edinte
10. Virgil Petrescu Vicepre�edinte
11. Liviu Petrina Vicepre�edinte

Du�manii PN�CD care credeau c� au sc�pat de ��r�ni�ti, s-au bucurat prea devreme.

S�mb�t� 26 septembrie 2009, ��r�ni�tii prezen�i la Congresul Extraordinar, au demonstrat faptul c� PN�CD mai are resurse destule pentru a reveni in prim-planul politicii rom�ne�ti.

Crin Antonescu nu a venit la �nt�lnirea cu ��r�ni�tii. S-a �nsurat omul tocmai �n ziua Congresului, iar ceilal�i liberali, ori au fost to�i la cununie ori n-au prea �tiut cum s� procedeze �n acest caz. Cert este faptul c� liberalii au ratat ocazia de a se �nt�lni cu peste 500 de ��r�ni�ti adev�ra�i, lideri locali, tineri energici, oameni dispu�i s�-l ajute pe Crin Antonescu. Este dificil s� aju�i pe cineva �mpotriva voin�ei sale, iar liberalii dac� vor cu adev�rat s�-l �nving� pe Traian B�sescu, ar trebui s�-�i calculeze mai bine ac�iunile politice

Am v�zut ieri mul�i ��r�ni�ti care purtau la piept insigne cu PN�CD. Impresionat� de cele vazute la Congres, una dintre tinerele care a f�cut parte din delega�ia maramure�ean�, mi-a spus c� �i-ar dori �i ea o insign� cu PN�CD, pentru a o purta �n zi de S�rb�toare. S�-mi mai spun� cineva c� PN�CD nu are viitor.

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-27 20:50:22Du�manii PN�CD care credeau c� au sc�pat de ��r�ni�ti, s-au bucurat prea devreme.

S�mb�t� 26 septembrie 2009, ��r�ni�tii prezen�i la Congresul Extraordinar, au demonstrat faptul c� PN�CD mai are resurse destule pentru a reveni in prim-planul politicii rom�ne�ti.

Crin Antonescu nu a venit la �nt�lnirea cu ��r�ni�tii. S-a �nsurat omul tocmai �n ziua Congresului, iar ceilal�i liberali, ori au fost to�i la cununie ori n-au prea �tiut cum s� procedeze �n acest caz. Cert este faptul c� liberalii au ratat ocazia de a se �nt�lni cu peste 500 de ��r�ni�ti adev�ra�i, lideri locali, tineri energici, oameni dispu�i s�-l ajute pe Crin Antonescu. Este dificil s� aju�i pe cineva �mpotriva voin�ei sale, iar liberalii dac� vor cu adev�rat s�-l �nving� pe Traian B�sescu, ar trebui s�-�i calculeze mai bine ac�iunile politice

Am v�zut ieri mul�i ��r�ni�ti care purtau la piept insigne cu PN�CD. Impresionat� de cele vazute la Congres, una dintre tinerele care a f�cut parte din delega�ia maramure�ean�, mi-a spus c� �i-ar dori �i ea o insign� cu PN�CD, pentru a o purta �n zi de S�rb�toare. S�-mi mai spun� cineva c� PN�CD nu are viitor.

Radu S�rbu pre�edinte? Vai de partidul vostru ! I-am v�zut, la Tv. bine�n�eles, pe Sasca, pe Ciuhandu...
Cu a�a ofert� veni�i �n lupta anticorup�ie? Nu v� este jen�? A�tepta�i oferte financiare sau portofolii din partea unor forma�iuni politice puternice?
Domnule, Ghilint�, ie�i�i de pe forum fiindc� deja sunte�i f�cu�i de r�s.

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

1. Economia de pia�� social� �i ecologic� - principii

1.1. Ordinea economic�

1.2. Ordinea social�

1.3. Ordinea ecologic�

2. Premisele economiei de pia�� social� �i ecologic� �n Rom�nia
2.1. Criza economic� mondial�

2.2. Rom�nia �n contextul crizei economice mondiale

3. Politicile macroeconomice ale PN�CD
3.1. Politica ecologic�

3.2. Politica structural�

3.3. Politica de investi�ii

3.4. Politica financiar� �i fiscal�

3.5. Politica monetar�

3.6. Politici comerciale

3.7. Politica �n domeniul concuren�ei

3.8. Politica fa�� de clasa de mijloc

3.9. Politica de proprietate �i de patrimoniu

3.10. Asigurarea drept��ii sociale

3.11. Politica pie�ei for�ei de munc�

3.12. Politica veniturilor

Politicile macroeconomice ale PN�CD
Nu exista tari bogate si tari sarace. Exista doar tari bine administrate si tari prost administrate. PNTCD crede in conceptul economiei de pia�� social� �i ecologic�, pe care �l va pune in aplicare in momentul in care va accede la guvernare. �inem cu t�rie la obiectivul de a �mbun�t��i condi�iile de via�� �n Romania, de a realiza bun�stare pentru to�i �i de a �nf�ptui compensarea social� �ntre cei puternici și cei slabi. Nu exista libertate adevarata fara libertate financiara. Elaborarea politicilor macroeconomice ale PN�CD pentru Romania s-a facut pornindu-se de la principiile crestin-democrate care guverneaza intreaga noastra doctrina politica �i care �i-au dovedit viabilitatea in alte tari din Uniunea Europeana, precum Germania si Austria.


1. Economia de pia�� social� �i ecologic� - principii


1.1. Ordinea economic�


PNTCD sus�ine economia de pia�� social� �i ecologic� pentru c� aceasta transpune �n realitate mai bine dec�t orice alt� ordine economic� �i social� valorile noastre de baz� : libertatea, solidaritatea �i dreptatea.


Economia de pia�� social� �i ecologic� combin� ordinea economiei de pia�� cu ordinea serviciilor sociale �ntr-un �ntreg al ordinii politice, �mbin� voin�a individual� de performan�� cu echilibrul social compensator �i creaz� �n cadrul ordinii ecologice premisele pentru conservarea naturii. Economia de pia�� social� si ecologic� �i are fundamentul �n principiul crestin-democrat al libert��ii asumate responsabil �i se afl� �n contradic�ie atat cu economia planificat� socialist�, cat �i cu formele de economie necontrolat� de factur� liberal�.


Proprietatea privata sta la baza responsabilitatii individuale, iar credinta la baza responsabilitatii civice. Garantarea deplin� a propriet��ii private este singura cale c�tre dezvoltarea durabil� a oricarei natiuni. Dreptul la proprietate privata trebuie intarit atat printr-o noua Constitutie a Romaniei, cat si prin adoptarea de catre Stat a unor mecanisme clare de garantare a acestui drept. Proprietatea privat� asupra bunurilor materiale este o condi�ie atat pentru valorificarea eficient� �i chibzuit� a resurselor limitate, c�t �i pentru perfoman�a �i productivitatea economiei.


PNTCD are �ncredere �n capacit��ile creatoare ale omului de a se dezvolta �n libertate �i responsabilitate. In acelasi timp insa noi �tim c� omul �i poate folosi abuziv capacit��ile �i poate produce bunuri materiale ne�in�nd seama de aspectele ecologice �i sociale. De aceea, Statul trebuie s� stabileasc� condi�ii-cadru nu numai pentru a facilita autoreglarea economiei, dar �i pentru a-i obliga pe to�i participan�ii la via�a economic� s� respecte cerin�ele sociale �i ecologice. Vrem s� dezvolt�m economia de pia�� social� �i ecologic� astfel �nc�t ini�iativa personal� s� fie �nt�rit�, s� fie sus�inut� o c�t mai larg� participare la progresul social �i economic, iar mediul �nconjur�tor s� fie protejat eficient.


Economia de pia�a �i concuren�a sunt elemente centrale ale ordinii noastre economice. O societate in care Statul se implica prea mult in economie conduce la diminuarea disponibilit��ii de performan�� a celor capabili �i, astfel, la mai pu�in� libertate �i la mai pu�in� bun�stare pentru to�i. Economia de pia�a �i concuren�a permit o asigurare eficient� �i convenabil� cu produse �i servicii, asigur� o produc�ie orientat� spre dorin�ele consumatorilor, promoveaz� inova�iile �i dezvoltarea economica. Cu toate acestea, economia de pia�a nu poate duce prin ea �ns�i la dreptatea social�. �n acest sens trebuie respectat principiul: at�ta economie de pia�� c�t este posibil pentru a �nt�ri r�spunderea, ini�iativa �i performan�a personal� �i at�ta interventie a Statului cat este necesar pentru a garanta concuren�a �i ordinea social� �i ecologic� a pie�ei. Libertatea alegerii profesiei, ca �i libertatea productiv�, comercial� �i contractual� sunt premise de baz� pentru activitatea economic� liber�, pentru maximizarea �ansei c�tigului �i minimizarea riscului de a pierde.


Ordinii economice crestin-democrate �i corespunde proprietatea privat� angajat� social.


1.2. Ordinea social�


Dreptatea social�. Ordinea economic� �i ordinea social� sunt indisolubil legate. Ele se limiteaz� �i se completeaz� reciproc. O politic� economic� care nu tine cont de dreptatea social� pune �n pericol pacea social�, conduce la pierderi �n economie �i poate genera instabilitate social�. Politica ordinii sociale a PN�CD leag� principiile economiei de piata de cele ale dreptatii sociale �i ale echit��ii distribu�iei veniturilor. Ea mizeaz� pe �nt�rirea r�spunderii individuale, pe ajutorul personal �i pe solidaritatea activ�. Printre elementele de baz� ale ordinii noastre sociale se num�r� �i o protec�ie eficient� a angajatilor, participarea la decizii �i participarea la patrimoniu a acestora, parteneriatul social �i egalitatea �n drepturi �ntre femei �i b�rba�i.


Subsidiaritatea. Politica de ordine social� a PNTCD este conceputa dup� principiile solidarit��ii �i ale subsidiarit��ii. Ordinea social� propus� de PNTCD urm�re�te asigurarea performan�ei economice de ansamblu a Romaniei prin limitarea interventiei statului in economie, promovarea economiei de piata, prin dezvoltarea unui stat furnizor de servicii, prin descentralizarea functiilor statului �i prin autoadministrarea locala.


Solidaritatea genera�iilor. Ordinea noastr� social� se sprijin� �n mare m�sur� pe solidaritatea dintre genera�ii. Generatiile active au datoria sa asigure generatiilor in varsta o batranete fericita, iar generatiilor tinere, accesul la educatie. Egalitatea sanselor se va indeplini prin libera concurenta.


Parteneriatul social. Parteneriatul social este de un interes deosebit pentru ordinea social� �i pentru succesul economiei de pia�� social� si ecologic�. Fiecare cetatean trebuie sa se simta parte a acestui parteneriat social dintre Stat si cetatean. O compara�ie cu numeroase state industrializate arat� ca for�a productiv� a progresului social este asigurata numai si numai printr-un parteneriat social adecvat economiei de pia�a sociala si ecologica.


1.3. Ordinea ecologic�


O component� esen�ial� a bun�st�rii este un mediu s�n�tos �i compatibil cu via�a. PNTCD promoveaza o nou� concep�ie despre bun�stare �i cre�terea economic�. PNTCD extinde economia social� de piata, conferindu-i o dimensiune ecologic� �i realiz�nd o armonizare �ntre economie, dreptatea social� �i ecologie. Vrem s� folosim eficient for�ele economiei de pia�� �i mecanismele de impozitare, pentru a ajunge la rela�ii care s� vizeze ocrotirea naturii și a mediului. Cre�terea economic� �nseamn� mai mult dec�t sporirea produselor �i serviciilor. Concep�ia noastr� despre cre�terea economic� include folosirea rationala a resurselor naturale prin utilizarea celor mai moderne metode de produc�ie �i a c�ii pre�urilor reale din punct de vedere ecologic.

2. Premisele economiei de pia�� social� �i ecologic� �n Rom�nia
2.1. Criza economica mondiala


In momentul in care propunem aceste politici macroeconomice economia mondial� traverseaz� o criz� financiar� �i economic� majora. Criza este de o amploare �i de o complexitate f�r� precedent, iar durata �i consecin�ele ei sunt greu de anticipat. Criza financiar�, manifestat� sub forma crizelor de lichiditate, de �ncredere �i de solvabilitate din sistemul financiar-bancar, �ngreuneaz� acordarea creditelor �i conduce la o oferta redusa de bani pe piata. Reducerea ofertei de bani determin� reducerea cererii, ceea ce scade preturile pentru bunuri si servicii. Criza financiar� este fitilul care detoneaz� criza economic�. Inflatia scade, dar scade �i produsul intern brut (PIB), iar �omajul creste. Pericolul major este �ns� ca pentru cativa ani s� avem o sc�dere a PIB acompaniat� de cresterea ratei somajului �i de revenirea la crestere a ratei inflatiei ; risc�m s� ne confrunt�m cu stagflatia (stagnare economic� & infla�ie & �omaj).


In aceste conditii, interventia Statului in economie este absolut hotaratoare. �Statul garant� va trebui sa isi asume rolul de a redresa economia na�ional� printr-o serie de masuri exceptionale, cum ar fi:


dezvoltarea unor proiecte de infrastructura �n transporturi si comunicatii;

subventionarea temporara a agriculturii;

promovarea exporturilor;

stimularea consumului produselor autohtone si reducerea importurilor;

cresterea achizitiei de catre stat a bunurilor si serviciilor autohtone;

micsorarea impozitelor in general;

acordarea de credite catre intreprinderile mici si mijlocii, garantate de catre stat, cu dobanzi subventionate temporar;

impunerea unui buget de austeritate pentru functionari.


Singura speranta de salvare a sistemului financiar si a anumitor sectoare din economie este interventia de tip socialist a Statului, prin subventii si nationalizari. Interventiile Statului in economie trebuie facute de o maniera responsabila, �n ap�rarea interesului general, chiar dac� aceasta implic� un cost politic momentan. Interventia impotriva ciclului natural de echilibrare a economiei prin recesiune risca sa faca pe termen lung mai mult rau decat bine, prin tributul care va fi platit �n contul starii de bine imediat, urmarita de guvernele actuale prin toate mijloacele, din interes politic egoist. Practic, prin prelungirea bunastarii iluzorii de moment, s-ar ipoteca viitorul generatiilor urmatoare, dar, ca la orice mare �realizare� bazata pe credit, va veni inevitabil si timpul scadentei.


Economia s-a refacut dupa toate marile crize si �ntotdeauna a inceput un nou ciclu de dezvoltare mai viguros si mai amplu dec�t cel consumat. Aceasta, cu conditia sa fie lasata sa parcurga, prin recesiune, tot intervalul necesar de reajustare, prin falimentarea intreprinderilor neviabile, a dezechilibrelor create in perioada de crestere economica fortata si sa realoce in mod natural resursele ramase catre intreprinderile capabile de supravietuire. Solutia corect� este s� fie l�sat� criza sa isi termine cursul si sa isi extenueze puterea. Din bani publici trebuie f�cute investi�ii �n infrastructura educa�ional� �i trebuie ajutate �ntreprinderile performante s� treac� hopul crizei. Dac� �ns� este �ntrerupt� in mod artificial, criza va reveni mai tarziu cu forte inzecite. Riscurile pe termen lung pe care le implica pachetele de masuri anticriza populisto-politicianiste, destinate scurtarii timpului normal de desfasurare a componentei recesionare a ciclului economic boom-bust sunt majore: deflatie, stagflatie, depresie prelungita, ba chiar razboaie. In perioada de boom se realizeaz� o acumulare gradual� a averii de c�tre popula�ie �n general �i afaceri �n special. Odat� cu declan�area crizei, aceasta avere este pierdut� de cei care au produs-o; ea nu dispare, ci este transferata acelora care beneficiaz� de pe urma crizei, fie datorit� faptului ca au declan�at-o, fie prin utilizarea con�tient� a mecanismelor boom-bust.��


Solu�ia corect� este inacceptabil� din punct de vedere politic. Niciun partid aflat la putere nu vrea sa isi asume costurile politice si convulsiile sociale pe care le implica terapia naturala de vindecare a recesiunii. De aceea, se recurge la solutia monetara si fiscala, convenabila politic, de a trata efectele crizei prin chiar cauzele care au produs-o. �n aceste circumstan�e, criza se va prelungi, iar consecintele sale vor fi dramatice.


2.3. Romania in contextul crizei economice mondiale


Criza economica mondiala izbucnita in anul 2007 a lovit si economia noastr�. Cresterea economica din anii 2004-2008 din Romania s-a bazat preponderent pe cresterea consumului. Ulterior, consumul a scazut dramatic, iar criza financiara s-a transformat in recesiune economica, din urm�toarele cauze:


criza de comenzi, inclusiv pentru export, a generat reducerea productiei, a serviciilor si sporirea somajului;

tirania dobanzilor ridicate a redus piata creditului, nu numai a aceluia pentru consum, ci mai ales a creditului pentru productie;

criza de lichiditate a deschis perspectiva blocajului financiar;

deficitul bugetar �i deficitul de cont curent, corelate cu actuala povara fiscala, sunt factori esentiali, care pur si simplu pot bloca mecanismele economice de piata;

deprecierea pronuntata a monedei nationale, cu multiplele ei efecte, genereaza lipsa de incredere generala, dar mai ales a potentialilor investitori.


Ca de obicei, criza economica din Romania nu a fost privita cu responsabilitate, ci a fost legata doar de influentele externe, in contextul fenomenului de globalizare. Partidele politice aflate la putere nu au fost capabile sa analizeze factorii interni ai crizei economice, care �in nu numai de limitele economiei de piata, ci mai ales de greselile, uneori aberante, ale guvernelor din perioada 2000-2008, de gravele erori ale B�ncii Na�ionale si de influenta sindicatelor.


Depasirea crizei economice implica masuri strategice imediate, cu efecte de antrenare pe termen mediu si lung. Statul trebuie sa intervin� �n economie, dar interven�ia sa trebuie s� stimuleze economia, nu s-o stranguleze prin noi taxe si impozite.


Parghiile de control ales Statului in economie sunt organic legate de continutul si dinamica:


politicii fiscale ;

politicii monetare ;

politicii de dezvoltare a infrastructurii ;

politicii de stimulare a productiei autohtone �i a exportului ;

politicii de stimulare a consumului de produse si servicii autohtone.


a) Politica fiscala. �n contextul actualei crize de lichiditate, presiunea fiscala asupra producatorilor de bunuri si servicii nu stimuleaz�, ci asfixiaz� agen�ii economici. Numai o politica fiscala de reducere a taxelor si impozitelor poate da un impuls benefic activitatii de productie a tuturor agentilor economici, chiar daca este putin probabil sa influenteze obiceiurile de consum ale populatiei. Se poate trece, fara echivoc, de la o presiune fiscala excesiva, care loveste in mod special sectorul privat, la o relaxare fiscala supla si eficienta prin toate componentele ei, inclusiv cele organizatorice. Propunem reducerea cotei impozitului pe profit la 12% �i acordarea de reduceri pentru plata �n avans a impozitelor datorate. Propunem eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Recomandam eliminarea impozitului asupra profitului reinvestit, precum �i scutiri de taxe pentru �ntreprinderile nou �nfiin�ate. Propunem ca Statul s� pl�teasc� dob�nzi/penalit��i pentru �nt�rzierea la rambursarea TVA �i pentru celelalte sume nerestituite la termen contribuabililor. Vrem s� plafon�m contribu�iile la asigur�rile sociale �i la asigur�rile sociale de s�n�tate la valoarea a cinci salarii medii pe economie.


Pe termen scurt aceasta politica va reduce semnificativ veniturile la bugetul de Stat. Pe termen mediu si lung �ns�, ea are efecte benefice. Cel mai dorit efect ar putea fi atragerea de investitii straine, care, incurajate si de costul scazut al fortei de munca in Romania, sa contrabalanseze tendinta de crestere a somajului provocat� de contrac�ia economiei na�ionale �i de intoarcerea muncitorilor romani din tarile membre ale Uniunii Europene.


In concluzie, este recomandabil� cresterea deficitului Statului pe durata crizei, dar aceasta nu se poate face decat de c�tre un guvern responsabil, care promoveaza politici macroeconomice coerente si functionale. Altminteri, exist� riscul ca Statul roman sa continue aceeasi politica populista de p�n� acum si, in loc sa foloseasca banii rezultati din cresterea deficitului bugetar pentru investitii in infrastructura, sa ii arunce pur si simplu in consum, pentru a multumi diverse categorii ale populatiei sau clientela politic�. Acest lucru poate duce la un deficit bugetar nesustenabil, cu efecte imprevizibile pe termen lung.


b) Politica monetara. �n circumstan�ele create de criz�, reducerea dobanzilor Bancii Nationale este o arma redutabila, dar cu efecte colaterale deosebit de periculoase. In cazul unor dobanzi prea mici, atacurile speculative asupra leului ar putea duce la o devalorizare rapida, inflatie si panica in randul populatiei, care s-ar simti frustrata si saracita de cresterea continua a preturilor si de scaderea dobanzilor la depozitele bancare.


Rusia, cu o economie imensa si cu resurse naturale si valutare mult superioare Romaniei, se resimte deja dupa astfel de masuri de politica monetara, iar rubla este in cadere libera. Chiar si Japonia, a treia economie a lumii, dupa miracolul japonez si boom-ul anilor �80, a suferit �deceniile pierdute�, al recesiunilor economice succesive, din anul 1990 si pana acum, tocmai din cauza politicii monetare de scadere excesiva a ratei dobanzilor.


Credem ca o tara modesta in contextul mondial precum este Romania ar trebui sa fie foarte precauta in jocul periculos si cu consecinte imprevizibile al politicii monetare. Totusi, in contextul crizei actuale, pentru a evita colapsul economic, se impun urmatoarele masuri:


- dobanda de referinta a bancii centrale trebuie s� fie redus� concomitent cu reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii;

- lichiditatile furnizate bancilor comerciale trebuie direc�ionate catre creditarea investi�iilor �i productiei din sectorul privat;

- guvernul trebuie s� subven�ioneze dob�nzile la creditele acordate de c�tre b�ncile comerciale agen�ilor economici;

- exportul trebuie s� fie stimulat prin acordarea de credite subventionate agentilor economici care fac export sau celor care atrag turisti straini in tara.


c) Dezvoltarea infrastructurii Romaniei pe cheltuiala Statului este una dintre solutiile cele mai la indemana pentru iesirea din criza. In acest sens, Statul trebuie sa isi creasca pentru cativa ani deficitul la niveluri extraordinare, cerute de conditiile extraordinare ale crizei. Deficitul trebuie sa fie corect gestionat si in niciun caz sa nu fie generat de consum. Deficitul inregistrat in perioada de descrestere economica va fi compensat ulterior, in perioada de crestere economica, prin plusvaloarea generat� de infrastructura nou creat�.


Romania are nevoie de infrastructura mai mult ca orice alta tara europeana, iar aceasta criza poate fi un moment prielnic pentru a o dezvolta. Din fericire, Romania are o buna infrastructura de comunicatii, care trebuie doar sa tina pasul cu nevoile zilei. Prioritatea trebuie acordata investitiilor in urmatoarele tipuri de infrastructura:


- infrastructura de transporturi � rutiere, cai ferate rapide, aeroporturi ;

- infrastructura medicala ;

- infrastructura educationala.


Cresterea deficitului Statului din cauza investiilor in infrastructura va avea efecte benefice, cu implicatii pozitive pe termen lung. Investitiile in infrastructura de transporturi vor face posibila cresterea economica zonala, stiut fiind ca arterele de transport sunt pentru economie ceea ce sunt pentru organism arterele care transporta sange.


Investitiile in infrastructura medicala vor putea transforma Romania in furnizor european de servicii medicale calificate si relativ ieftine.


Investitiile Statului in educatie si recalificarea fortei de munca vor avea efecte pozitive pe termen mediu si lung, stiut fiind ca omul educat creeaza plusvaloarea economica.


d) Stimularea productiei autohtone si a exportului va avea efecte benefice pentru economia Romaniei, in special in momente de criza, ca in prezent. Acest lucru se poate face prin parghiile fiscale aflate la dispozitia Statului, dar si prin acordarea de credite subventionate pentru producatorii autohtoni si pentru agentii economici care fac export de produse romanesti.


Masurile de incurajare a productiei autohtone trebuie bine gandite �i corelate cu cresterea consumului intern, a importurilor si a exporturilor, in asa fel �nc�t sa nu se creeze noi bariere comerciale protectioniste sau �razboaie comerciale�, cum s-a intamplat in cursul recesiunii mondiale din 1929-1933, ceea ce a dus la adancirea crizei si transformarea ei in depresiune economica.


e) Stimularea consumului intern. Deși romanii, din cauza veniturilor reduse, au tendința s� cheltuie tot ce c�știg� și au un nivel sc�zut de economisire, consumul nu este la nivelul celui european. De aceea, este important ca Statul sa stimuleze cresterea consumului de produse autohtone, in paralel cu echilibrarea consumului din import la cote adecvate conditiei economice actuale a Romaniei. Cresterea consumului intern din productia interna va elimina o buna parte a presiunii puse pe deficitul de cont curent al ��rii si va permite dezvoltarea unei economii sanatoase, reducand dependenta Romaniei de importuri.


Printr-o politica de stimulare relativ moderata si cu o politica monetara judicioasa si responsabila, Romania ar fi putut traversa criza mai u�or decat altii. Totu�i, guvernan�ii s-au aliniat masurilor anticriza luate in restul tarilor europene afectate. Efectele acestor masuri, care sunt in linii mari comune, de la Washington la Tokyo si de la Londra la Bucuresti, risca sa aiba consecinte nedorite pe termen lung. In cazul Romaniei, pretul platit pentru incercarea agresiva de scurtare a recesiunii este enorm: datoria extern� a ��rii a fost triplat�, iar deficitul bugetar �i infla�ia au crescut p�n� la cote periculoase.

3. Politicile macroeconomice ale PNTCD
Obiectivul major al PNTCD este �nnoirea ordinii economice �i sociale �n �ntreaga tara �i �ndreptarea evolu�iilor gre�ite din trecut. Vrem s� promov�m performan�a �i asumarea r�spunderii de c�tre fiecare, s� reducem obstacolele birocratice, s� diminu�m suprareglementarea, s� reducem subven�iile �i s� privatiz�m, precum �i s� asiguram accesul intreprinderilor mici si mijlocii la capitalul de care au nevoie pentru activitatile de productie. Vrem s� lu�m �n considerare mai mult ca �nainte exigen�ele ecologice, prin mijloacele economiei de pia��. Vrem s� reconstruim Statul nostru social, pentru a �nvinge urm�rile schimb�rilor demografice �i pentru a putea realiza dreptatea social�.


3.1. Politica ecologic�



Principiile crestin-democrate trebuie s� ghideze intreaga noastra activitate economic�. Un obiectiv esen�ial al politicii noastre urm�re�te armonizarea omului cu mediul. Vrem ca �n viitor toat� lumea s� suporte costurile neglij�rii protec�iei mediului. Costurile se reflect� �n pre�uri reale din punct de vedere ecologic. Urm�rim un comportament care s� protejeze mediul si ordinea ecologica.


Reglementarea prin legisla�ie �i stimulentele orientate spre economia de pia�� sunt instrumentele realiz�rii acestor scopuri. Prin faptul c� r�spl�tim prin stimulente protec�ia mediului, urm�rim calea c�tre pre�uri reale din punct de vedere ecologic �i �nt�rim ini�iativa individual� pentru o mai bun� protec�ie a mediului. �n domeniul ecologic avem nevoie de o legisla�ie care s� prevad� reguli �i interdic�ii, indicatori-limit�, contingente, necesarul de aprob�ri pentru o combatere eficient� a pericolelor imediate pentru om �i mediu. Pentru a pune performan�a �i puterea de inova�ie a economiei �n mai mare m�sur� �n slujba mediului, vrem �ns� s� introducem �n mai mare m�sur� elemente de reglementare ecologic� �n dreptul fiscal, taxe ecologice, posibilit��i de compensare, regulamente de certificare �i r�spundere juridic�.


3.2. Politica structural�


PNTCD considera ca Romania nu are alternativa la cursul orientat spre economia de pia�� �i la continuarea privatiz�rii. Situa�ia special� a Romaniei necesit� �ns� pentru un timp mai �ndelungat de tranzi�ie o politic� structural� activ�, �n interesul binelui comun. Transformarea continu� a structurilor este absolut necesar� pentru a rezista �n concuren�a interna�ional�. �n principiu, transformarea structural� trebuie l�sat� �n seama pie�ei, a mecanismului concuren�ial. Sarcina politicilor de transformare structural� poate fi numai aceea de a promova c�t mai mult capacitatea de adaptare a �ntreprinderilor �i a angaja�ilor �i de a sprijini prin m�suri sociale transformarea structural�. Unde sunt necesare ajutoare sectoriale �i regionale, acestea trebuie limitate �n timp, concepute degresiv �i legate de o e�alonare orientat� c�tre adaptare.


�n Rom�nia realizarea unei infrastructuri moderne �i o privatizare c�t mai ampl� au absolut� prioritate. Numai prin transformarea economic� structural� �n direc�ia unor �ntreprinderi care s� poat� rezista concuren�ei pot fi realizate condi�ii de via�� egale in toat� Romania. Pentru a sus�ine aceast� transformare, c�t �i un viitor industrial, este necesar� sprijinirea temporar� cu ajutoare oferite de Stat.


PNTCD considera ca pot fi privatizate construc�ia �i exploatarea infrastructurii �n domeniul transportului, serviciilor amenaj�rii publice, �n domeniul furniz�rii apei, al elimin�rii apelor reziduale, �n domeniul energetic �i al elimin�rii de�eurilor. Activitatea �ntreprinderilor economiei private, dirijat� �i controlat� prin pia�� �i concuren��, asigur� cea mai buna libertate �i eficien�� economic�, ca �i adaptarea optim� la condi�iile pie�ei �n schimbare. Sprijinul social acordat de Stat se desf�oar� prin instrumentele de compensare �i promovare ale politicii sociale �i ale pie�ei muncii �i nu prin interven�ia antreprenorial� a Statului.


Prin corelarea str�ns� a politicii pie�ei muncii cu politica structural� vrem s� cre�m o punte �i s� scurt�m perioada dintre desfiin�area locurilor de munc� vechi �i nerentabile �i crearea de locuri de munc� noi �i concuren�iale, precum �i s� evit�m sau s� diminu�m tensiunile sociale. Totodat�, trebuie s� reu�im ca for�a de munc� calificat� s� nu emigreze �i chiar s� ii sporim gradul de calificare.


3.3. Politica de investitii


Datorit� schimb�rilor din Romania, din Europa �i din lume, zona noastr� economic� de amplasare a investi�iilor se afl� �n fa�a unor noi exigen�e din punct de vedere economic, tehnologic �i social. Av�nd �n vedere caracterul interna�ional al pie�elor, concuren�a sporit� �ntre zonele de investi�ie, spa�iul economic european �i schimburile sporite cu statele Europei Centrale �i de Est, trebuie s� �mbun�t��im capacitatea noastr� de concuren�� �i performan�� economic�, s� ne preocup�m intens de siguran�a social� �i de baza de existen�� a genera�iilor viitoare.


Romania postcomunista poate fi reconstruit� prin realizarea unei infrastructuri moderne, prin investi�ii �n locuri de munc� �i produse inovatoare, prin �mbunat��irea sistemului de educatie �i �nv���m�nt �i prin �nt�rirea cercet�rii �i proiect�rii. Trebuie s� concentr�m capacitatea noastr� de realizare a unor performan�e de v�rf asupra produselor �i tehnologiilor de calitate maxim�. Progresul tehnologic evolueaz� �n pa�i ciclici tot mai mici �i implic� accelerarea inova�iilor. Capacitatea de concuren�� a zonei noastre economice de investi�ie este dependent� de un standard �nalt de cercetare �i dezvoltare, dar �i de punerea �n aplicare a noilor tehnologii, precum biotehnologia, tehnologia genetic�, a informa�iei �i cea ecologic�. Viitorul apar�ine produselor �i tehnologiilor ecologice.


Pentru sporirea atractivit��ii Rom�niei ca zon� de investi�ii, sus�inem urm�toarele idei:


- imbun�t��irea sistemelor educa�iei, �tiin�ei �i cercet�rii �i a infrastructurii lor ;

- imbun�t��irea infrastructurii informa�iei �i a infrastructurii transportului ;

- promovarea tehnologiilor viitorului �i ale protec�iei mediului �nconjur�tor ;

- stabilitatea politicilor fiscale, pentru asigurarea predictibilit��ii mediului de afaceri ;

- reducerea impozitelor �i taxelor ;

- reducerea reglement�rilor, a m�surilor �i procedurilor birocratice ;

- privatizarea pentru diminuarea propriet��ii Statului ;

- stabilirea unor conditii nediscriminatorii, stabile si atractive in domeniul investitiilor ;

- perfectionarea cadrului normativ pentru investitorii institutionali (fonduri de investitii, fonduri de pensii ;

- diversificarea formelor de investitii si incurajarea formelor neconventionale de investitii: concesiuni, parcuri stiintifice si tehnologice, incubatoare de afaceri etc.

- asigurarea p�cii sociale �i a parteneriatului social ;

- realizarea premiselor economice pentru trecerea leului la euro.


Ca na�iune european�, orientat� spre export, Romania depinde de comer�ul interna�ional liber. Protec�ionismul blocheaz� dinamica economiei �i �mpiedic� inova�iile. Pentru a asigura �i a �mbun�t��ii zona de investi�ie economic� in Romania, sustinem uniunea economic� �i monetar� european� �i pie�ele libere.


3.4. Politica financiar� si fiscal�


Modernizarea �n ritm alert a Romaniei poate justifica temporar o datorie public� mai mare �i implicit o cre�tere a cheltuielilor publice �i a poverii fiscale. �n continuare �ns� datoria public� trebuie redus� consecvent, toate bugetele publice trebuie s� fie consolidate, trebuie diminuat� ponderea Statului din produsul intern brut �i trebuie sc�zut� povara fiscal�.



Sunt necesare schimb�ri de structur� �i transform�ri, reduceri de cheltuieli �i cre�terea eficien�ei. Prin faptul c� reducem reglement�rile, debirocratiz�m �i privatiz�m, vrem s� ob�inem ca sarcinile publice s� fie mai transparente, mai eficiente �i mai rentabile. Creem premisele pentru sc�derea datoriei, prin redefinirea atribu�iilor Statului. Trebuie s� stabilim ce servicii publice au �nt�ietate, ce pot suporta Statul �i sistemele de asigur�ri sociale, ce servicii publice pot fi reglementate prin rela�ii de pia�� �i la care dintre servicii trebuie renun�at.



Pentru a consolida �ntreprinderile publice, este necesar� reducerea subven�iilor care le sunt acordate. Subven�iile �ndelungate paralizeaz� for�ele pie�ei, distorsioneaz� concuren�a, �ngreuneaz� schimbarea structurilor �i dinamica economic�. Vrem s� reducem �n continuare ajutoarele financiare, facilit��ile fiscale �i alte asemenea cheltuieli cu caracter subven�ionist. Principial, subven�iile trebuie s� fie concepute pe timp limitat �i �n mod degresiv. Frauda �n subven�ii �i evaziunea fiscal� trebuie comb�tute cu toat� consecven�a.



Ideea de baz� a drept��ii sociale trebuie luat� �n considerare nu numai �n ceea ce prive�te beneficiarii serviciilor asigurate de c�tre Stat, �ndeosebi serviciile sociale, ci �i �n ceea ce prive�te �mpov�rarea contribuabililor �i pl�titorilor de taxe. Taxele �i impozitele nu trebuie s� paralizeze sau s� sl�beasc� puterea de ini�iativ� privat�, nici performan�a angaja�ilor �i a �ntreprinderilor economice. Nu poate fi urm�rit� numai echitatea performan�ei economice, ci �n aceea�i m�sur� �i echitatea de distribu�ie.


Datorita imbatranirii populatiei Romaniei, precum si migratiei fortei de munca in Uniunea Europeana, viabilitatea pe termen lung a finan�elor publice este incerta. Imb�tr�nirea popula�iei va ridica probleme economice, bugetare �i sociale majore si va avea un impact major asupra cre�terii economice �i asupra finan�elor publice. Pentru a face fa�� fenomenului �mb�tr�nirii popula�iei sunt necesare at�t m�suri de consolidare fiscal�, c�t �i ample reforme economice. Realizarea unei ajust�ri bugetare durabile va contribui semnificativ la ameliorarea viabilit��ii fiscale.

Un nou sistem de impozitare. Vrem s� remodel�m sistemul nostru fiscal �i s� reducem global sarcina fiscal�. Grevarea cu impozite a factorilor de produc�ie - capital �i munc� - este prea mare. Vrem s� introducem un impozit echitabil, productiv �i u�or de calculat, a�ezat pe o bazã largã �i repartizat c�t mai uniform, respectiv procente fiscale directe mai mici, dar o mai larg� baz� de calcul a impozitelor, cu mai pu�ine facilit��i fiscale �i situa�ii de exceptare. Aceasta ajut� deopotriv� la simplificare, precum �i la realizarea echit��ii.


Totodat�, vom impozita mai puternic consumul, �ndeosebi consumul de energie �i prejudicierea mediului. Prin rea�ezarea sistemului fiscal pe o baz� economic� �i ecologic�, d�m orient�ri clare dezvolt�rii ulterioare a economiei de pia�� ecologica �i sociala. Aceasta corespunde �i cerin�elor din concuren�a interna�ional� a impozit�rii �ntreprinderilor, pentru c� �n multe state ratele impozitului direct sunt mai mici dec�t �n Romania. Capitalul fix nu trebuie dezavantajat fiscal fa�� de capitalul financiar. Vrem s� reducem impozitele independente de venit �i s� continu�m armonizarea fiscal� �n cadrul Uniunii Europene. Vom lua masuri pentru reducerea economiei subterane.


3.5. Politica monetar�


Stabilitatea monetar�. PNTCD considera ca stabilitatea monetar� este de o importan�� hotar�toare pentru dezvoltarea economic� solid� �i ca baz� a echit��ii sociale. Stabilitatea monetar� �i ajut� at�t pe cei care economisesc, c�t �i pe consumatori. Premisa pentru succesul politicii financiare �i monetare este ca to�i participan�ii la via�a economic�, inclusiv partenerii sociali �i cei ai corpora�iilor locale publice, s� �și aduc� aportul lor la stabilitate. Cre�terea productivit��ii muncii este esen�ial�.


PN�CD are �n vedere gestiunea auster� a bugetului, corespunzãtoare dezangajãrii economice a Statului, prin:


- fr�narea cheltuielilor de func�ionare;

- finan�area interven�iilor cu caracter structural, prin investi�ii �i subven�ii legate de reorganizarea/modernizarea/deplasarea unor sectoare de activitate, dotarea cu capital a societ��ilor create de guvern;

- acoperirea opera�iilor conjuncturale (m�suri temporare �i corective);

- finan�area ac�iunilor economice cu caracter social (reorientare profesionalã, combaterea �omajului etc.).


Trecerea la euro. Rom�nia are ca obiectiv adoptarea monedei europene (Euro) �n anul 2014. Crearea conditiilor de trecere la moneda Euro impune crearea unui mediu economic stabil, �n principal prin reducerea ratei inflatiei, a ratei dob�nzilor bancare �i a ponderii datoriei externe �n PIB. Criteriile de la Maastricht sunt: reducerea inflatiei si a ratelor dobanzilor pe termen lung pana la niveluri comparabile cu cele din zona euro, existenta unui deficit bugetar de sub 3% din PIB, o datorie publica sub 60% din PIB si un curs de schimb al leului fata de euro care sa se incadreze intr-o marja de 15%, fara fluctuatii care sa depaseasca acest interval.


PNTCD va promova o politica monetara sincrona cu politica Bancii Centrale Europene, utiliz�nd simultan instrumente monetare, de rata a dobanzii, de curs de schimb �i deficitul de cont curent. PNTCD va urmari, de asemenea, atingerea unui regim de stabilitate monetara si reducerea ratei anuale a inflatiei, pentru a se ajunge la o inflatie echivalenta cu cea din zona euro.


In acest scop se vor implementa urmatoarele masuri:

- diversificarea instrumentelor de politica monetara si cresterea rolului instrumentelor de piata (operatiuni cu titluri, instrumente de sterilizare definitiva a excesului de moneda) ;

- mentinerea neschimbata pe perioade mai lungi de timp a atitudinii politicii monetare, pentru a conferi predictibilitate �i credibilitate actiunilor bancii centrale ;

- remonetizarea economiei prin metode neinflationiste, odata cu reluarea cresterii economice dup� criza prezenta si dup� refacerea increderii in moneda nationala.


3.6. Politici comerciale


PNTCD va continua promovarea integrarii c�t mai avantajoase a economiei romanesti in economia europeana si mondiala, prin liberalizarea comertului exterior, in cadrul acordurilor deja asumate si in conditiile negocierii de noi acorduri. Se va urmari cu precadere cresterea exporturilor romanesti, atat in tarile membre ale UE, cat si in intreaga lume, �n vederea reducerii deficitului balan�ei comerciale a ��rii �i ajungerii la excedent �n schimburile comerciale interna�ionale.


3.7. Politica �n domeniul concuren�ei


Concuren�a este o baz� pentru multitudinea �anselor. PNTCD considera ca libertatea individual� �i deschiderea social� sunt premisele concuren�ei. Vrem s� asigur�m echitatea individual� a �anselor, s� �inem pie�ele deschise �i s� combatem concuren�a neloial�. Acolo unde concentra�ia puterii economice lezeaz� principiul concuren�ei sunt prejudiciate multitudinea op�iunilor cet��eanului �i ac�iunea pie�ei. Statul trebuie s� contracareze concentrarea de putere economic� �i s� apere cet��eanul de eventualele abuzuri ale monopolului privat.


Competi�ia comercialã dintre �ntreprinderi are ca scop fidelizarea clientelei �i a investitorilor, nu distrugerea concurentului. O expansiune s�n�toasã are nevoie de stabilitate; ea nu este compatibil� cu constituirea de oligopoluri, nici cu �vagabondajul� speculativ al capitalului �n c�utarea de riscuri c�t mai rentabile.


Deciziile �n politica din domeniul concuren�ei se transfer� din ce �n ce mai mult pe plan european. Atat activitatea monopolurilor de stat, cat si cea a monopolurilor private trebuie reglementate pentru protectia cetatenilor. Alte elemente ale politicii noastre referitoare la concuren�� sunt: limitarea �i reducerea subven�iilor Statului pentru �ntreprinderile de stat, privatizarea �ntreprinderilor economice la care Statul este ac�ionar �i sus�inerea unei politici ofensive a consumatorului, care s� ii asigure protec�ia.


Nu exista economie de dragul economiei. Economia exista pentru satisfacerea nevoilor omului, familiei si natiunii. Fiinta umana are doua componente: una spirituala si alta materiala. In ultima suta de ani insa componenta spirituala a omului a fost mult neglijata, ba chiar opresata, iar fiinta umana a fost redusa, de la stadiul de om liber si responsabil, la stadiul de consumator de produse materiale, cumparate in general pe credit. In acest fel, prin dominatie financiara, fiinta umana si-a pierdut libertatea, ajungand sa fie inglodata in datorii. Omul inglodat in datorii nu este un om liber, ci devine dependent de institu�ia financiar� careia i s-a indatorat. �n prezent serviciile si produsele financiare functioneza prin contracte �ncheiate intre institutia financiara si persoana care le foloseste si nu asa cum ar fi normal, ca servicii si produse. Contractul dintre o institutie financiara - care are la dispozitie o armata intreaga de avocati ca sa il redacteze - si un simplu cetatean, care nu are acces la o sustinere juridica egala cu institutia financiara, il pune pe cetatean intr-o situatie dezavantajoas� si il expune riscului de abuz financiar.



PNTCD considera ca este contrar principiilor crestin-democrate ca un cetatean sa poata fi abuzat in acest fel de catre institutiile financiare si ca este datoria Statului sa isi protejeze cetatenii �mpotriva acestor abuzuri. De aceea, noi vom institui protectia cetateanului impotriva institutiilor financiare, prin introducerea notiunii de "produs financiar", care va inlocui actualul contract financiar. Produsele financiare vor fi obligatoriu testate inainte de fi lansate pe piata si vor fi permise numai daca servesc cetateanului si binelui comun. Vom crea o agentie guvernamentala separata, care sa protejeze cetateanul �mpotriva acestor produse financiare, tot asa cum exista agentia de protectie a consumatorului in cazul altor produse.



3.8. Politica fata de clasa de mijloc

PNTCD considera ca performan�a economiei de pia�� social� �i ecologic� se bazeaz� pe o structur� echilibrat� de �ntreprinderi mici, mijlocii �i mari. Avem nevoie de mai multe femei �i mai mul�i b�rba�i �ntreprinz�tori �i de aceea vrem s� �nlesnim trecerea spre activitatea autonom�. Avem nevoie de puterea economic� a unei largi clase de mijloc, de bog��ia de idei �i de voin�a de succes a �ntreprinderilor mici �i mijlocii, cu marea lor dinamic� a inova�iei �i dezvolt�rii. Economia noastr� trebuie s� asigure �ansa autonomiei �ntreprinderilor dispuse la risc �i capabile de performan��. O politic� consecvent� de �ncurajare a clasei de mijloc este premisa cea mai bun� pentru a consolida �i a dezvolta �n continuare ordinea noastr� economic�. Clasa de mijloc este vital� pentru men�inerea concuren�ei. Ea ofer� permanent �ansa trecerii de la un tip de ocupa�ie dependent� la calitatea de �ntreprinz�tor autonom �i este premisa pentru descentralizarea puterii economice.


�ntreprinderile mici �i mijlocii prezint� avantaje deosebite pentru c� sunt flexibile �n diferite moduri, pot decide mai repede �i sunt mai pu�in birocratice. Pe planul concuren�ei ele apar �ns� par�ial dezavantajate fa�� de marile �ntreprinderi. De aceea, pentru �ntreprinderile mijlocii sunt necesare facilit��i �ndeosebi �n legisla�ia fiscal� �i pentru crearea de capital social. Sus�inem ideea de a �nlesni schimbul genera�iilor �n �ntreprinderile familiale prin reglement�ri fiscale corespunz�toare.


3.9. Politica de proprietate �i de patrimoniu

Statul are datoria s� garanteze �i s� protejeze proprietatea privat�. PN�CD considera ca proprietatea privat�, inclusiv dreptul la mo�tenire, este un pilon de baz� al economiei de pia�� ecologica �i sociala. Ea ofer� individului mai multe posibilit��i de decizie �i m�re�te �n acest fel libertatea lui personal�. O c�t mai larg� distribu�ie a propriet��ii private, format� din �ntreprinderi �i terenuri, este de o importan�� central� pentru reconstruc�ia economic�. Privatizarea �i reprivatizarea trebuie su�inute �n continuare, inclusiv �n domeniul propriet��ii imobiliare. Proprietatea privat� este o condi�ie decisiv� pentru realizarea investi�iilor �i, prin aceasta, pentru crearea bazei de locuri de munc� rentabile a veniturilor din munc� �i a c�tigurilor proprii.

Redefinirea statutului �ntreprinderii, pe baza parteneriatului dintre patroni �i salaria�i (asocierea la decizii �i la beneficii). Acordarea unui anumit procent din patrimoniul unei firme angaja�ilor sai este o necesitate social� moderna, nu numai pentru a creste responsabilitatea economica a acestora, dar �i pentru a asigura o reparti�ie echitabil� a veniturilor. De aceea, politica PNTCD va avea in vedere o larg� formare a propriet��ii de capital de produc�ie pentru angajatii intreprinderilor mari si mijlocii, tocmai in vederea minimizarii riscului economic si maximizarii eficientei economice. Salaria�ii vor deveni tot mai mult investitori/ac�ionari, deopotriv� prin participarea lor la beneficii �i prin dezvoltarea regimului complementar �i voluntar de prevederi �i asigur�ri sociale.


Salaria�ii nu sunt mai pu�in interesa�i dec�t ac�ionarii de mersul �i perenitatea �ntreprinderii, nici mai pu�in competen�i �i creativi �n domeniul gestiunii �i al inova�iei dec�t �speciali�tii� delega�i de ac�ionari � managerii, o categorie care are tendin�a pronun�at� de a face din �ntreprinderea pe care o conduc instrumentul promov�rii propriilor lor interese (criza economic� din Occident se datoreaz� mai ales managementului, care deturneaz� �ntreprinderea de la menirea ei, folosind-o �n scopuri personale �i corporative, pentru a face carier� �i a se impune ca factor de putere �n Stat �i societate.



3.10. Asigurarea drept��ii sociale


Din secolul al XIX-lea �ncoace, politica social� a realizat succese impresionante. Ea se afla ini�ial sub influen�a conflictului dintre capital �i munc�. Prin m�suri social-politice acesta a fost dezamorsat, iar situa�ia angaja�ilor s-a �mbun�t��it semnificativ. Solu�ionarea problemelor sociale este �i ram�ne pentru noi o �ndatorire central�. Cei neorganiza�i - oameni b�tr�ni, p�rin�i, copii, mame sau ta�i care �i educ� singuri copiii, handicapa�i, cei care au nevoie de �ngrijire, �omeri, cei care nu mai sunt capabili de munc� �i al�ii - sunt dep�i�i adesea �n lupta de distribuire a mijloacelor de cei ale c�ror interese sunt organizate. Statul, ca avocat al binelui general, are sarcina s� respecte drepturile lor, ale minorit��ilor �i ale celor lipsi�i de putere �i s� ii protejeze.

Printre obiectivele cele mai importante ale politicii noastre sociale men�ion�m:


- protec�ia �mpotriva s�r�ciei �i a nevoii, pentru a asigura tuturor o via�� demn�;

- asigurarea anticipat� a �ntre�inerii, realizat� prin comunit��i solidare, �i preluarea unor riscuri de via��, pe care nu le poate suporta individul singur;

- cre�terea propriei r�spunderi �i ajutorul acordat �n sensul autoajutor�rii;

- men�inerea p�cii sociale �i promovarea echit��ii �i compens�rii sociale.


Scopul politicii noastre sociale este s� il fac� pe fiecare individ s� fie capabil s� i�i conduc� via�a prin for�e proprii �i s� decid� asupra drumului s�u �n via��, �n libertate �i pe proprie r�spundere. Politica social� orientat� spre viitor trebuie s� ac�ioneze preventiv, s� �mpleteasc� eficien�a economic� cu umanismul. Serviciile sociale asigurate de Stat trebuie concentrate asupra celor care au cu adev�rat nevoie de ajutor, conform principiilor solidarit��ii �i subsidiarit��ii. De aceea, sus�inem ideea ca serviciile sociale care nu sunt finan�ate din contribu�ii proprii, ci din fonduri provenite din impozite, s� fie atribuite �n viitor numai �n raport cu veniturile �i condi�ia material�, iar �n cadrul global al politicii sociale s� realiz�m mai intens �ntre�inerea proprie, r�spunderea proprie �i participarea personal�. Drepturile legitime, dob�ndite prin performan�a personal� sau sacrificiu pentru comunitate, merit� o protec�ie special�. Ca �n toate domeniile politicii, �i �n politica social� trebuie pus� tot mereu problema priorit��ilor. Pentru a putea �ndeplini noi sarcini �i a putea �nvinge urm�rile dezvolt�rii demografice, avem nevoie de un nou spa�iu de manevr�, pe care nu vrem s� �l c�tig�m prin noi taxe �i impozite, ci printr-o nou� configurare. �n acest sens, obiectivul noastru nu este amplificarea, ci restructurarea Statului social.


Uniunea Social� European�. Odat� cu �nf�ptuirea Uniunii Europene se realizeaz� - pe l�ng� uniunea economic� �i monetar� - �i Uniunea Social� European�. Aceasta �nseamn� c� �n domeniile importante ale politicii sociale trebuie implantate standarde minime unitare �n toat� Europa. Concomitent, statele membre au �ansa de a dezvolta �n concuren�� reciproc� optimiz�ri suplimentare �i solu�ii diferen�iate. PNTCD doreste sa promoveze in Romania un standard ridicat de securitate social�, ca acela existent �n cadrul Uniunii Europene.


Cultura ajutorului. PNTCD va promova o nou� cultur� a ajutorului. Multe presta�ii importante �n societatea noastr� se realizeaz� prin func�ii onorifice. Func�iile onorifice �i ini�iativele de ajutor reciproc nu apar �n produsul intern brut, dar sunt de o mare importan�� pentru convie�uirea noastr�. Nici chiar cea mai des�v�r�it� or�nduire social� nu poate renun�a la asisten�a �i ajutorul de la om la om, la practicarea iubirii aproapelui. Biserici, asocia�ii caritabile, diferite organiza�ii �i ini�iative �n cadrul tradi�iei romanesti de exercitare a binelui public pot rezolva problemele sociale mai bine �i mai aproape de cet��ean. Statul nu poate �produce� disponibilitatea de a acorda ajutor personal �i de a prelua activit��i onorifice, dar, ca �i autorit��ile administra�iei publice locale, poate �i trebuie s� trezeasc� �i s� sus�in� aceast� disponibilitate. Vrem s� �mbun�t��im premisele pentru a �ncuraja disponibilitatea �i capacitatea oamenilor pentru sus�inerea solidar� a aproapelui.


3.11. Politica pie�ei for�ei de munc�


Munca este o component� esen�ial� a vie�ii omene�ti, asigur�nd baza existen�ei individuale �i sociale si fiind �i o cale de afirmare personal�. Rela�ia indivizibil� dintre economie �i ordinea social� se manifest� mai ales prin asigurarea posibilit��ii de a munci pentru c�t mai mul�i oameni. PN�CD urm�re�te ocuparea c�t mai deplin� a for�ei de munc�. Acesta este un scop al politicii economice �i sociale, iar Statul este dator cu crearea condi�iilor-cadru, �n timp ce partenerii sociali sunt obliga�i s� preia r�spunderea.


Finalitatea �ntreprinderii depinde de utilitatea ei social�, nu de satisfacerea unor interese particulare �n detrimentul altora: �mbog��irea, care este motivarea antreprenorului �i a capitalistului, este acceptabil� numai dac� nu se bazeaz� pe spolierea altor categorii socio-economice (salaria�ii, chiriasii, consumatorii, creditorii), recte, dac� activitatea �ntreprinderii este creatoare de bog��ie, nu un simplu transfer de venituri. Menirea �ntreprinderii este de a pune la dispozi�ia comunit��ii bunuri �i servicii utile �i de a procura �n schimb venituri produc�torilor �i prestatorilor, nu de a maximiza profiturile unor investitori interesa�i numai de fructificarea capitalului plasat.


Cea mai bun� politic� pentru pia�a muncii este crearea de locuri de munc� durabile �i concuren�iale prin investi�ii. Pentru mul�i dintre cei afecta�i �omajul �nseamn� nu numai o pierdere de venit, ci adesea izolare social� �i pierderea perspectivelor, iar �omajul pe termen lung �i face pe oameni s� i�i piard� �ncrederea �n propria valoare. Ne pronun��m pentru crearea de locuri de munc�, dar �i pentru respectarea obliga�iilor de asigurare social� �n gospod�riile private. Trebuie create condi�ii �i pentru munca cu norm� redus�. �n aceast� ordine de idei, trebuie corelate cerin�ele �ntreprinderii �i necesit��ile familiale.



�nt�rzierea transform�rilor structurale ale economiei rom�ne�ti dup� deceniile de comunism, inova�iile insuficiente, rigiditatea sistemului ocup�rii for�ei de munc�, precum si migratia fortei de munca catre alte tari membre ale Uniunii Europene au condus la pierderea pe durat� �ndelungat� a multor locuri de munc�, ceea ce i-a afectat �n special pe tineri. O politic� a pie�ei de munc� orientat� spre rezultat este descentralizat� �i flexibil�. Ea cere o coordonare permanent� a instrumentelor utilizate. Transformarea structural� �i politica pie�ei de munc� merg m�n� �n m�n�. O importan�� special� trebuie s� aib� crearea de locuri de munc� pentru tineri si femei.


Demnitatea omului care munce�te cere participarea lui la deciziile care stabilesc condi�iile �n care munce�te. Participarea la decizii a angaja�ilor va contribui �n mare m�sur� la succesul economiei romanesti �i la stabilitatea �i pacea social�. Participarea la decizii, practicat� cu bune rezultate �n Uniunea Europeana, trebuie s� fie implementata si in Romania. �ntrep�trunderea interna�ional� tot mai mare a economiei cere ca �n �ntreprinderile active la scar� european� s� fie �ntemeiate �n str�in�tate reprezentan�e transfrontaliere ale angaja�ilor, cu atribu�ii de informare �i consultan��.



�n centrul procesului de munc� se afl� omul. Omul nu este pentru noi un slujitor al ma�inii. De aceea trebuie dezvoltate continuu condi�ii de munc� pe m�sura demnit��ii umane �i asigurat� protec�ia muncii �i a mediului �nconjur�tor. Progresul tehnic ofer� noi posibilit��i pentru umanizarea condi�iilor de munc�. Munca �n grupuri �i echipe face posibile contacte umane �i �anse de cooperare. Condi�iile de munc� corespunz�toare, protec�ia muncii �i posibilit��ile de participare la decizii la locul de munc� trebuie �nt�rite, ca premise importante pentru succesul �ntreprinderii.



A�tept�m de la partenerii sociali o nou� flexibilitate �n organizarea muncii. �n aceast� ordine de idei, trebuie luate �n considera�ie �n egal� m�sur� cerin�ele �ntreprinderii, precum �i compatibilizarea familiei cu activitatatea profesional�. Vrem s� facem posibil� o mai mare flexibilitate �n stabilirea timpului de lucru pe zi, pe s�pt�m�n�, pe an �i pe via�� �i s� concepem momentele de trecere �ntre domenii �i faze ale vie�ii �ntr-un mod mai elastic. Serviciul public trebuie s� i�i exercite func�ia de model �n oferta �i configurarea timpilor flexibili de lucru. Zilele de duminic� �i de s�rb�toare trebuie s� r�m�n� de principiu libere.


3.12. Politica veniturilor


Masurile de politica salariala vor fi corelate cu masurile de politica monetara si fiscala. PNTCD are in vedere crearea conditiilor de crestere a veniturilor familiale, pe masura cresterii productivitatii muncii si a eficientei activitatii economice. Reglarea cresterilor salariale se va face strict �n corela�ie cu schimbarile in productivitatea muncii. PNTCD va crea un cadru coerent si consensual de negociere a conditiilor de munca.


Politica salariala in sectorul public va fi corelata cu salarizarea din sectorul privat, stabilindu-se o serie de principii unitare de salarizare in sectorul public si introducandu-se o serie de criterii de performanta specifice sectorului public.


PNTCD va alcatui programe speciale pentru combaterea saraciei, avand drept tinta grupurile sociale cele mai vulnerabile.


PNTCD va avea o grija deosebita pentru familie. In acest scop, PNTCD va stimula cresterea familei printr-o serie de ajutoare speciale pentru familie.


Doru N�sui, Radu S�rbu

Ce vrem noi
Noi, cre�tin democra�ii din partidul �n care s-au adunat tradi�ia transilvan� - a luptei pentru eliberarea na�ional�, tradi�ia conservatoare - a elitei care a f�cut �i sus�inut statele rom�ne �i tradi�ia gospodarilor de la sate, suntem con�tien�i, �n mai mare m�sur� dec�t alte for�e politice, de nevoia refacerii Rom�niei dup� 50 de ani de barbarie marxist� �i subjugare sovietic�. Suntem hot�r��i s� lu�m �napoi Rom�nia pe care ne-au furat-o �i s� repunem pe temeliile acestor tradi�ii Statul �i societatea rom�neasc�. Democra�ia nu se poate reconstrui pe ruinele comunismului, nici din r�m�i�ele lui, �i �nc� mai pu�in de c�tre beneficiarii lui. Decomunizarea �i lustra�ia sunt condi�ii obligatorii ale restaur�rii democra�iei �i a configur�rii Rom�niei de m�ine. Vrem s� intr�m �n Europa cu istoria �i personalitatea noastre specifice, cu institu�iile noastre - de care suntem m�ndri, nu sub falsa �nf��i�are a unei identit��i de �mprumut - la mod� sau �corect� politic� - �i cu at�t mai pu�in la remorca unor structuri care asigur� sub forme noi perenitatea sistemului totalitar.


Ast�zi �n Rom�nia nu mai exist� opozi�ie. Nicio forma�iune politic� nu constituie o alternativ� democratic� la puterea neocomunist�. Lipsa de alternativ� este pus� �n eviden�� de limitarea dezbaterii politice la felul �n care func�ioneaz� sistemul �i nu la natura acestuia. Problematica Rom�niei se rezum� la chestiunea fundamental� a lipsei de legitimitate a regimului impus de c�tre neocomuni�ti, care decurge deopotriv� din continuitatea totalitar� � asigurat� de concep�iile �i interesele genitorilor lui, beneficiarii comunismului - �i din originea lui terorist� � revolu�ia �i mineriadele.


Starea de �ncremenire, �n care actuala clas� conduc�toare �ine Rom�nia, poate fi schimbat� numai prin reconstruc�ia Statului �i a societ��ii, care trebuie s� vizeze at�t cadrul institu�ional, c�t �i oamenii care �l populeaz�.


Revenirea la normalitate, de care avem nevoie pentru a intra cu demnitate �n Europa, presupune �nchiderea complet� a parantezei sovietice �i totalitare �i eliminarea ei definitiv� din via�a Statului �i a societ��ii rom�ne�ti. Este evident c� acest lucru nu se poate face f�r� a exclude forma�iunile succesoare ale totalitarismului marxist �i ale domina�iei sovietice din via�a public�. Reconstrucția Rom�niei �nseamn� mai �nainte de toate restaurarea democra�iei �i reluarea firului �ntrerupt al continuit��ii noastre statale, ceea ce nu poate conveni for�elor comunisto-securiste care au configurat actualele institu�ii, pentru a consolida, prin aparen�a democra�iei, pozi�iile lor cucerite prin crim�, jaf �i fraud� p�n� �n 1989. F�r� denazificare, Germania nu ar fi devenit democra�ia care este ast�zi.


O opozi�ie real�, dornic� �i hot�r�t� s� duc� la �ndeplinire aceste obiective nu se poate constitui dec�t �n jurul polului cre�tin-democrat reprezentat de PN�CD, pentru c� acesta este unicul actor al scenei politice care nu este �nc� compromis �i controlat de structurile comunisto-securiste, c�t �i pentru c� reprezint� curentul de g�ndire cu cel mai �nalt poten�ial de motivare �i acceptabilitate. Distrugerile umane �i materiale pe care le-au produs �n ultimele dou� secole g�ndirea materialist� �i religiile laice au dovedit c�t de important� este leg�tura moral� dintre politic� �i principiile religiei. Respectul fa�� de persoana uman� �i libertatea politic� au supravie�uit durabil numai �n ��rile �n care cre�tinismul este religia dominant�.


Noi venim cu un proiect de societate, nu cu un program de guvernare. Vrem s� construim societatea democratic� de tip european la care aspir� to�i rom�nii, pentru care rezisten�a anticomunist� din �ar� �i din str�in�tate lupt� de �aizeci de ani �i pentru care �i-au v�rsat s�ngele tinerii care au r�sturnat dictatura comunist� �n decembrie 1989.


Noi suntem o for�� de ruptur� �i de re�nnoire. Vrem s� desfiin��m sistemul creat de comuni�ti si neocomunisti �i s� reconstruim Rom�nia din temelii, rea�ez�nd-o pe principiile care au dat na�tere Statului �i na�iunii rom�ne moderne �i red�ndu-i locul ce i se cuvine �n concertul european. Scopul nostru este refacerea moral�, civic� �i politic� a comunit��ii na�ionale.


Noi suntem �nsufle�i�i de idealurile �mp�rt�ite deopotriv� de cei care au f�urit civiliza�ia acestui continent �i de cei care construiesc acum Europa de m�ine. Vrem s� ducem mai departe opera celor care au a�ezat, susținut �i ridicat Rom�nia, nu vrem s� �nlocuim dogmele marxismului cu prejudec��ile altui materialism, nici cu empirismul altor barbarii.


Noi nu vrem s� le facem pl�cere rom�nilor, ademenindu-i cu promisiuni, ci vrem s�-i convingem s� �i fac� datoria fa�� de ei �n�i�i, particip�nd direct la refacerea ��rii. Demagogia �i populismul sunt arme politice ale st�ngii, care �i atrage electoratul prin m�gulirea dorin�elor, sus�in�nd revendic�ri egoiste, contradictorii �i imposibil de satisf�cut.


Noi le cerem rom�nilor s� punem cu to�ii um�rul la ridicarea unei Rom�nii din nou �nfloritoare. De binele �ntregii ��ri depinde siguran�a �i bun�starea fiec�ruia dintre noi.



Ion Varlam

PN�CD salut� cu bucurie noile autorit��i de la Chi�in�u


Congresul PN�CD - desf�urat la Bucure�ti, la 26 septembrie 2009 - a aprobat noul Statut PN�CD. �n Preambulul Statutului este �nscris un obiectiv central al PN�CD: Re�ntregirea Rom�niei �n grani�ele interna�ionale recunoscute la 1 septembrie 1939, prin anularea efectelor pactului �ncheiat �ntre puterile totalitare la 23 august 1939.

Cu at�t mai mult, conducerea PN�CD aleas� la recentul Congres salut� cu bucurie noile autorit��i de la Chi�in�u, atitudinea lor european� corect� �i m�surile fire�ti, de smulgere din r�d�cini a ru�inoasei s�rme ghimpate plantate de fostul pre�edinte Voronin �ntre fra�ii unui neam.

PN�CD � �ntemeiat pe principiile perene ale dragostei fa�� de aproapele � va ac�iona pentru ca �n Ziua Re-Unirii, ca odinioar�, la 1 Decembrie 1918, s� primim minorit��ile rus�, ucrainian�, g�g�uz�, israelit� �i pe toate celelalte, cu bra�ele deschise, conform principiului lui Iuliu Maniu: nu vrem s� devenim, din asupri�i, asupritori.

Fra�ii no�tri cre�tini dintre Prut �i Nistru, precum �i to�i ceilal�i, trebuie s� �tie c� re-unirea Teritoriilor noastre de R�s�rit cu Rom�nia va fi benefic� pentru to�i, va vindeca rela�iile dintre popoarele noastre �i va a�eza pacea �i buna conlucrare �n aceast� parte a Europei.

Bucure�ti, 27 septembrie 2009



Radu S�rbu
Pre�edintele PN�CD

Radu S�rbu pre�edinte PN�cd. Prin alegerea acestui individ, v� situa�i la egalitate cu PN�cd-ul condus de Milu��. Doi in�i care scot definitiv partidul din istorie. Vai de voi!

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

SI O DEDICATIE SPECIALA PENTRU MOARTEA COALITIEI :

www.youtube.com/watch?v=rBqcrSh7wGo&feature=player_embedded

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-28 22:39:29
Ast�zi �n Rom�nia nu mai exist� opozi�ie. Nicio forma�iune politic� nu constituie o alternativ� democratic� la puterea neocomunist�.

O opozi�ie real�, dornic� �i hot�r�t� s� duc� la �ndeplinire aceste obiective nu se poate constitui dec�t �n jurul polului cre�tin-democrat reprezentat de PN�CD, pentru c� acesta este unicul actor al scenei politice care nu este �nc� compromis �i controlat de structurile comunisto-securiste,

Mai exista opozitie ,mult mai activa decat cea a PNTului ,respectiv PNLul .Reunirea acestor doua partide intr-un pol de dreapta autentic ar putea incurca teribil socotelile FSNului de a acapara intreaga scena politica.Din pacate insa nu ma astept la asa ceva din partea lui Sarbu, cum nu ma asteptam nici din partea lui Milut.

Domnul Crin Antonescu a fost asteptat cu nerabdare de multi dintre participanti la congres ,hotarati sa-l sustina in campania electorala nu numai declarativ ci si activ ,inclusiv la lipit afise ,eu ma numar printre cei care sustineam cu putere aceasta actiune ,nu numai din motive antimilut ci din motivul corect de a sustine candidatul de dreapta real ,la aceasta data . Din pacate problemele personale l-au retinut ,am inteles ,dar nici macar un mesaj sau macar un reprezentant nu a trimis la Congres ,asta nea demoralizat .
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-10-04 02:59:06 Domnul Crin Antonescu a fost asteptat cu nerabdare de multi dintre participanti la congres ,hotarati sa-l sustina in campania electorala nu numai declarativ ci si activ ,inclusiv la lipit afise ,eu ma numar printre cei care sustineam cu putere aceasta actiune ,nu numai din motive antimilut ci din motivul corect de a sustine candidatul de dreapta real ,la aceasta data . Din pacate problemele personale l-au retinut ,am inteles ,dar nici macar un mesaj sau macar un reprezentant nu a trimis la Congres ,asta nea demoralizat .
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?

Sambata, 12 Septembrie 2009 13:02

Pre�edintele PNL, Crin Antonescu, i-a asigurat s�mb�t� pe membrii PN�CD de sus�inerea liberalilor �i de "toat� deschiderea" �n vederea unui eventual "parteneriat pragmatic", dar �i de prietenia �i respectul s�u.

Antonescu asigur� PN�CD de deschiderea PNL c�tre orice formul� de "parteneriat pragmatic".

"V� sigur c� din partea PNL va exista toat� deschiderea c�tre orice form� de parteneriat pragmatic putem s� g�sim, �i v� asigur personal, ca un prieten de 20 de ani al acestui partid, c� �i dac� voi fi pre�edintele Rom�niei, �i dac� voi continua s� fiu pre�edintele PNL, �n mine ve�i avea �ntotdeauna un prieten �i un om care v� respect� cu adev�rat. Dumnezeu s� v� ajute de data asta �ntr-adev�r!", a afirmat Crin Antonescu, invitat la Congresul Extraordinar al PN�CD.

Liderul liberal a motivat aceast� propunere vorbind despre leg�tura "esen�ial� dintre partidele istorice". "Noi, ca �i dumneavoastr� putem gre�i �i am gre�it de at�tea ori. �i gre�elile noatre, ale liberalilor �i ale ��r�ni�tilor, sunt �ntr-un fel ca ni�te pete de cerneal� st�ngace pe o fil� a istoriei, dar dumneavoastr�, ca �i noi, nu putem �i nu vom rupe niciodat� fila, pentru c� pe fila aceea este s�ngele lui Maniu, Mihalache, al B�ritienilor, al lui Duca", a mai spus Antonescu.

Antonescu le-a ar�tat ��r�ni�tilor c� datoria lor este aceea de a face ce trebuie "pentru ca acest partid s� fie �n actualitate �n Rom�nia", de�i �n opinia sa, PN�CD are "alegeri grele". "Exist�, din punctul meu de vedere, aceast� nevoie nu numai pentru c� dreapta rom�neasc� trebuie s� fie credibil� �i solid�, trebuie s� fie autentic�, dar �i pentru c� cel mai important lucru pe care �l are �n patrimoniu ast�zi PN�CD este mo�tenirea lui Coposu citit� �n cheia actual�", a mai spus Antonescu.

Totodat�, Antonescu a f�cut, indirect, referire la �eful statului, vorbind despre Pia�a Universit��ii, unde "unii �i dau cu surle �i tr�mbi�e �nt�lnire periodic (...) �i nu ajung niciodat�. El a continuat spun�nd c� liberalii �i cei din PN�CD sunt mereu acolo, pentru c� ace�tia �tiu c� "Pia�a universit��ii nu este un loc �n Bucure�ti", e un loc �n sufletul lor.

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-10-04 02:59:06
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?

Dupa sustinerea declarata de Antonescu fata de PNTCD si dupa "recompensa" primita de la Milut TREBUIA ca voi sa va precizati clar pozitia si sa va exprimati interesul fata de un autentic pol de dreapta .Din pacate Marcel, dati senzatia de partid macinat de lupte interne,fragmentat si care inca nu si-a stabilit clar orientarea .Sa speram ca se va merge pe vechea orientare anti-FSN de pe vremea Seniorului.

A fost odata ca'n povesti ... a fost ca niciodata .... PNT (CD) !!!

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

De la: vaneamarin, la data 2009-10-04 09:44:28

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-10-04 02:59:06
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?

Dupa sustinerea declarata de Antonescu fata de PNTCD si dupa "recompensa" primita de la Milut TREBUIA ca voi sa va precizati clar pozitia si sa va exprimati interesul fata de un autentic pol de dreapta .Din pacate Marcel, dati senzatia de partid macinat de lupte interne,fragmentat si care inca nu si-a stabilit clar orientarea .Sa speram ca se va merge pe vechea orientare anti-FSN de pe vremea Seniorului.

Nene,Seniorul nu era anti FSN ci anti BOLSEVICI si tot ce inseamna acest cuvant .Nu-i baga pe toti sa le spunem "fesenisti' in oala ca nu tine; iar "bolsevici " vine de la" bol�e" care inseamna mai multi iar originea cuvantului vine ca si lumina, in viziunea unor conducatori inca in viata, de la estul ff apropiat ca daca venea de unde chiar rasare soarele .....
Cineva spunea mai sus si ii dau dreptate:o ce vis frumos!

Cand e vorba de bani,toti sunt de aceeasi religie.

De la: vaneamarin, la data 2009-10-04 09:44:28

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-10-04 02:59:06
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?

Dupa sustinerea declarata de Antonescu fata de PNTCD si dupa "recompensa" primita de la Milut TREBUIA ca voi sa va precizati clar pozitia si sa va exprimati interesul fata de un autentic pol de dreapta .Din pacate Marcel, dati senzatia de partid macinat de lupte interne,fragmentat si care inca nu si-a stabilit clar orientarea .Sa speram ca se va merge pe vechea orientare anti-FSN de pe vremea Seniorului.

Din discutiile cu liderii PNTCD Sarbu ,am inteles ca au fost citeva discutii privind actiuni comune pentru sprijinirea lui Crin Antonescu ,din pacate nu s-au concretizat intr-un pol de dreapta cu angajamente ferme privind sprijinul in campanie si asta e pacat ,cred ca orice sprijin era bun pentru Antonescu daca ar fi tratat mai serios oferta . Indiferent de optiunile lui Milut pe zona Ardeal ,aripa sarbu are inca mare impact .
Pentru mine nu va insemna decit un vot ,daca erau actiuni comune as fi participat si eu .
Sa dea Dumnezeu sa treaca partidul si peste impasul in care se afla datorita unor greseli de strategie ale liderilor.

www.informatiadealba.ro/2009/10/pntcd-%E2%80%93-un-partid-ce-sta...

Un partid mic, �ns� cu oameni inimo�i care cred c� numai cre�tin - democra�ia va salva Rom�nia. Cam acesta a fost "tabloul" de la sediul PN�CD Alba Iulia, unde �ntr-o conferin�� de pres� a fost prezentat� noua echip� care sus�ine "mo�iunea Vieru", documentul prin care dr.
Radu Vieru a fost reales �n func�ia de pre�edinte al PN�CD Alba Iulia, dup� doi ani de interimat.

Ideea de baz� a partidului �n aceast� perioad� este reorganizarea, at�t la nivel jude�ean c�t �i la nivel na�ional. De altfel, PN�CD este la nivel na�ional �ntr-o puternic� disput� �ntre cele dou� tabere:
Milu� - S�rbu. �n opinia pre�edintelui organiza�iei jude�ene Alba a PN�CD, Iuliu Hada viitorul partidului depinde foarte mult de "unitatea partidului". �n acest sens, din ora�ul Marii Uniri filiala ��r�nist� a lansat un nou semnal de unitate spre cele dou� tabere care dezbin� la momentul de fa�� partidul.

Pe de alt� parte, la nivel de jude�, PN�CD se afl� acum �ntr-o profund� reorganizare, liderii partidului f�c�nd un apel fo�tilor membri s� se reactiveze la sediul central din Alba Iulia. Totodat�, Iuliu Hada a precizat c� partidul are u�ile deschise pentru cei care cred �n valorile promovate de cel mai important din Rom�nia: PN�CD.
Iar noua echip� de conducere, una extrem de t�n�r� (cel mai v�rstnic membru are 52 de ani, iar cel mai t�n�r 20 de ani) este preg�tit� s� se mobilizeze pentru cre�terea num�rului membrilor de partid, la acest moment ne�tiindu-se �nc� exact la c�t este cifrat PN�CD la nivel de jude�. Cert este c� exist� filiale �n toate ora�ele jude�ului, precum �i �n multe dintre comune unde sunt a�tepta�i noi membri, care �mpreun� cu noua echip� s� duc� valorile cre�tin-democrate acolo unde au fost odat�. De altfel, din noua echip� fac parte nume importante de intelectuali �i oameni de afaceri, dup� cum urmeaz�: Iuliu Hada, pre�edintele organiza�iei jude�ene Alba a PN�CD; dr. Radu Vieru, 35 de ani, pre�edintele organiza�iei municipale Alba Iulia, medic chirurg (cu specializare �n Germania), membru PN�CD din anul 1990; dr. Horea Timi� - prim-vicepre�edinte PN�CD, 32 de ani, medic generalist, membru al PN�CD din anul 1996; vicepre�edin�i: Mircea Trifu - inginer, om de afaceri; Alin Popa - inginer, om de afaceri, unul dintre cei mai inimo�i �i verticali ��r�ni�ti din Alba; Alin Dumitru - inginer, om de afaceri; Alexandru Com�a - om de afaceri; Simona Mihail Olivera - jurist; Alexandru Samuel Cosma - student; secretarul PN�CD este Dumitru Ciocan - salvator montan.

PN�CD Alba are �n plan c�tigarea alegerilor locale din 2012, mai exact postul de primar al Alba Iuliei. La urm�toarele alegeri, partidul �l va sprijini pe Crin Antonescu �n lupta pentru Cotroceni.

Florin Soare

www.informatiadealba.ro/2009/10/pntcd-%E2%80%93-un-partid-ce-sta...

APEL GENERAL LA SOLIDARITATE,

SENATUL P.N.Ț.C.D. și Asociația �REGELE MIHAI I�, cheam� la solidaritate și acțiune civic� pe toți urmașii deținuților politic, pe toți nemulțumiții, pe toți urmașii celor cu propriet�ți confiscate și v�ndute, pe toți cei care nu și-au primit terenurile agricole și p�durile �n totalitate, pe toți cei furați sau jefuiți de averea personal�, de averea național�, de averea cultural� și spiritual�. ( dup� Legi elaborate de urmașii bolșevicilor și comuniștilor)

Chem�m al�turi de noi, pe toți cei care cred c� așa nu se mai poate, pe toți cei care nu mai suport� b�taia de joc, nedreptatea, minciuna s�r�cia, șomajul, lipsa de perspectiv� și moartea prematur� a multor rom�ni.

Indiferența, lașitatea, lipsa de credinț� autentic�, nerespectarea tradițiilor str�moșești, terfelirea interesului național, �nchinarea c�nd la Est, c�nd la Vest, va avea ca rezultat distrugerea națiunii rom�ne și �nlocuirea ei cu cei care au pus și vor pune �n continuare st�p�nire pe avuția național� �n dauna neamului rom�nesc.

�nc� nu e prea t�rziu, veniți al�turi de noi și �mpreun� solidari, �ndr�zneți și cu voinț� ferm� vom reuși �ndep�rtarea r�ului care ne-a cuprins.

Mergeți la vot și exprimați-v� voința așa cum v� dicteaz� conștiința, indiferența nu rezolv� problemele, ci numai voința de a te implica.

�ROM�NIA SE CONSTRUEȘTE (SE REFACE) CU CARACTERE, NU CU DIPLOME� ( REGELE CAROL I )

Dac� doriți s� v� al�turați celor care continu� lupta pentru o Rom�nie a rom�nilor, adresați-v� organizațiilor P.N.Ț.C.D., din toate Județele Rom�niei. Pentru București adresați-v� la sediul din strada Romulus nr. 36, �n fiecare marți �ntre orele 17.30- 20.00. Președintele Partidului nostru este Domnul RADU S�RBU.

P.S.

Se intenționeaz� distrugerea clasei ț�r�nești (consolidat� și �mpropriet�rit� prin voința Domnitorilor și Regilor Rom�niei), care a fost �n toat� istoriei Rom�niei, izvorul național de unde s-au extras toate valorile ce au alc�tuit elita intelectual� a Rom�niei, distrus� și exterminat� �n �nchisorile comuniste (holocaust comunist).

S� nu admitem distrugerea clasei ț�r�nești, deoarece �n final �nseamn� distrugerea Rom�niei.

Ne-a fost suficient� experiența comunist�. Rom�nia nu poate suporta experiențe la nesf�rșit, poporul s-a s�turat de at�tea experiențe, ajunge !

DUMNEZEU S� BINECUVINTEZE ROM�NIA !

www.trilulilu.ro/ionbeuca/acc9baf56f8ebe

www.sroscas.ro/site/ .
petitie-online.ro

Petitia �Klaus Johannis prim ministru� - 16 October, 2009 19:09
Destinatar: Presedintele Romaniei Domnule presedinte, Subsemnatii sustinem nominalizarea lui Klaus Johannis, primarul Sibiului, pentru functia de premier si formarea unui guvern de tehnocrati care sa ia masuri anticriza si sa organizeze in mod impartial alegerile prezidentiale din acest an

www.petitieonline.ro/petitie-p58564054.html

www.youtube.com/watch?v=8AoM_ZbSDzU

@marcel ghilinta

Ce tot vorbi�i de cre�tin democra�ie ? Ce fel de cre�tin-democra�i sunte�i c�nd un partid, de sorginte nazist�, cum este PD-L-ul face parte din grupul vostru popular european?

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

www.youtube.com/watch?v=_Qkd8wNpMo4

In sedinta Biroului National de Conducere al PNTCD, din data de 26 octombrie 2009, a fost luata decizia de sustinere a candidatului PNL, Crin Antonescu.

Maine, 27 octombrie 2009, Crin Antonescu, in calitate de presedinte al Partidului National Liberal si Radu Sarbu, presedintele PNTCD, ales la Congresul din 26 septembrie 2009, vor semna un protocol de colaborare politica si vor stabili planul de actiuni comune pentru perioada campaniei electorale.

PNTCD va intra in lupta electorala alaturi de echipa lui Crin Antonescu, cu speranta ca Romania poate deveni o tara normala.

***

Protocolul de colaborare a fost semnat. De astazi, Crin Antonescu este candidatul comun al PNL si PNTCD. Doamne ajuta !


Protocol de colaborare �ntre PNL �i PN�CD

Pornind de la interesul na�ional, Partidul Na�ional Liberal �i Partidul Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat au hot�r�t ast�zi, 27 octombrie 2009, s� reia colaborarea lor deplin� �i

A. Reafirm� urm�toarele:

a. PNL �i PN�CD sunt urma�ele partidelor istorice care au �nf�ptuit Rom�nia Mare � �n anul 1918, au ap�rat democra�ia � �n secolul XX, au dat jertfe �n rezisten�a fa�� de ocupa�ia sovieto-comunist� �i au determinat reinstaurarea statului de drept, dup� c�derea regimului totalitar.

b. PNL �i PN�CD sunt aliate natural, ca singurele partide autentic de centru-dreapta �n Rom�nia, consacrate moral �i doctrinar.

B. Asum� urm�toarele angajamente:

Din partea Partidului Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat:

1. PN�CD va sus�ine pe domnul Crin Antonescu, candidatul PNL la alegerile preziden�iale din noiembrie-decembrie 2009.

2. PN�CD va participa, cu toate organiza�iile sale �i cu liderii s�i, na�ionali �i locali, la campania electoral� pentru alegerea pre�edintelui Rom�niei.

3. PN�CD va pune la dispozi�ia PNL frunta�ii s�i, pentru a participa �n birourile sec�iilor de votare, la alegerile preziden�iale din noiembrie-decembrie 2009.

Din partea Partidului Na�ional Liberal:

1. PNL sus�ine demersurile PN�CD �n vederea realiz�rii reconcilierii na�ionale prin lustra�ie �i pentru �ndeplinirea idealurilor na�ionale.

2. �n momentul �n care va accede la guvernare, PNL va desemna �n func�ii din administra�ia public� � la nivel na�ional �i local � �i speciali�ti propu�i de PN�CD.

C. Cele dou� Partide

vor realiza dup� 6 decembrie 2009 o alian�� electoral� pentru alegerile locale �i parlamentare din anul 2012, precum �i pentru alegerile preziden�iale din anul 2014.

�n numele PNL: �n numele PN�CD:
Crin Antonescu, Pre�edinte Radu S�rbu, Pre�edinte
Ludovic Orban, Prim vicepre�edinte Doru N�sui, Prim vicepre�edinte
Radu Stroe, Secretar General Gheorghe Ciuhandu, Pre�edinte CNC
Relu Fenechiu, Vicepre�edinte Liviu Petrina, Vicepre�edinte

Ieri ,minerii plantau CRINI �n Pia�a Universit��ii �byPIC &POC
octombrie 27, 2009 in Uncategorized

MOTTO :
�traseul lui Ion Iliescu de la partidul comunist la cel al unui politician care a ajuns sa lupte pentru Constitutie si pluralism genereaza �optimism din punct de vedere antropologic� si este �un efort care merita salutat�.- Crin Antonescu , ( nume de re�ea PORUMBACU) ��catindat � la pre�edin�ia Romaniei .
Afirma�ia halucinant� apar�ine PROFESORULUI de istorie Crin Antonescu , autorul antologicei referiri la � Winston Churchill ,pre�edintele Marii Britanii � ( mul�umesc azi,la ceas aniversar UNUI AUTENTIC PROFESOR de istorie-s�rut m�na , domnule profesor ) .
.................................................................... ........................................................................ ...........................

S� �mi fie iertat� sinceritatea, cel care se vrea �desc�lec�tor de �ar� �n �Rom�nia bunului sim� � este un individ gomos, suferind de diaree verbal� �i av�nd caren�e grave la capitolul CULTUR� GENERAL�.
S� revenim la a�a zisul �om politic�Crin Antonescu , ( nume de re�ea PORUMBACU) ��catindat � la pre�edin�ia Romaniei , care �n dubla-i calitate, de istoric �i om politic face o afirma�ie demen�ial� : �Ion Iliescu este de apreciat pentru ca in anii �90 nu a pus armata sa impuste oameni in Piata Universitatii � . Cine este �i ce vrea acest fantomatic Crin , �n numele cui vorbe�te el �i ce �l motiveaz� s� pupe ciolanele �ulfei kaghebiste Iliescu mai ceva ca pe Sfintele Moaste ? Cred c� am dreptul s� �ntreb acest lucru, fie �i pentru faptul c� bunicul meu a f�cut opt ani de �nchisoare pentru idealuri liberale.
Crin Antonescu ( nume de re�ea PORUMBACU) se revendic� a fi descendent �i continuator de Br�tieni ,deci , vorbe�te �n numele PNL ? Al c�rui PNL ? Al acelui PNL care a ap�rut la ordinul generalului Caraman �i al Patriarhului ro�u Ion Iliescu : �V� ORDON,INFILTRA�I PARTIDELE !!!�,al acelui PNL care are ca fondator pe Radu C�mpeanu ,�ochiul �i timpanul � serviciilor secrete ceau�iste �n cadrul diasporei ? Al acelui PNL care sub bagheta geniului r�ului Dinu Patriciu a militat �i militeaz� constant pentru colaborare str�ns� cu PSD �i orientarea Rom�niei spre spa�iul sovietic �i exsovietic ?
Am re�inut ideea c� acest personaj emblematic care se revendic� mo�tenitor al tradi�iilor Pie�ei Universit��ii uit� sau nu vrea s� �tie cum Iliescu ( blestemat s� �i fie numele ) a chemat minerii pentru a da �n Pia�a Universit��ii un inedit spectacol �c�lu�arii � �i pentru a planta CRINI pe asfalt .


Macar memoria Seniorului sa ramina nepatata! Nu faceti si din PNT ce este astazi PNL!

PNL �i PN�CD au semnat un protocol de colaborare
Mar�i, 27 Octombrie 2009

Politic Pre�edintele PNL Crin Antonescu �i pre�edintele PN�CD Radu S�rbu au semnat ast�zi un protocol de colaborare �ntre cele dou� forma�iuni politice pe care le reprezint�, informeaz� un comunicat de pres� al PNL.

Potrivit protocolului, PN�CD �l va sus�ine pe Crin Antonescu, candidatul PNL la alegerile preziden�iale, urm�nd ca, dup� 6 decembrie 2009, PNL �i PN�CD s� formeze o alian�� electoral� pentru alegerile locale �i parlamentare din anul 2012, precum �i pentru alegerile preziden�iale din 2014.

�Dorim s� ac�ion�m �mpreun� �ntr-un moment dificil, �ntr-un moment de cump�n� pentru Rom�nia �n calitatea noastr� de partide pe care istoria �i ac�iunile de dup� 1990 le legitimeaz� �n fa�a electoratului ca singurele
partide autentice de centru-dreapta�, a afirmat pre�edintele PNL.

Principalele obiective comune asupra c�rora au convenit cele dou� partide sunt respectarea valorilor moralei cre�tine, finalizarea procesului de restituire a propriet��ii �i reconcilierea societ��ii rom�ne�ti prin
lustra�ie, se mai arat� �n comunicatul de pres�.

Text document :
roxanaiordache.wordpress.com/