back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


pntcd

 


 
Pagini: << 2 3 4 5 6 7 >> Sari la pagina:
 
Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Septembrie 2009, ora 15:43

Congresul va avea loc la
Romexpo , Bulevardul Marasti 65-67 ,
Intrarea F, Pavilionul 6 ,
prin Sala Madgearu , in Sala Titulescu .

Data : Sambata , 26 Septembrie 2009 .

Ora de incepere 10 , 00 .

Ora de intrare : incepand cu 8, 30 .


Sanatate ! Succes

Raporteaza abuz de limbaj
Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Septembrie 2009, ora 15:48

1. Raportul preºedintelui;
2. Raportul financiar;
3. Descãrcarea de gestiune, aprobarea rapoartelor;
4. Alegerea noii conduceri; prezentarea ºi susþinerea moþiunilor[1];
5. Prezentarea ºi dezbaterea proiectului noului statut al PNÞCD;
6. Proiectul programului politic: prezentare, susþinere, dezbateri, vot;
7. Alegerea membrilor Juriului de Onoare, Disciplinã ºi Arbitraj;
8. Cuvântul preºedintelui ales;
9. Închiderea Congresului.


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Septembrie 2009, ora 19:21






Regina Ana, surorile Coposu si Ana Blandiana (ZIUA Foto)



Delegaþiile participante la Congresul Extraordinar al PNÞCD-Sarbu, pentru a evita contestarea deciziilor de cãtre PNÞCD- Miluþ, iºi vor "notariza" prezenþa la eveniment, a decis preºedintele partidului Radu Sarbu, transmite sambata NewsIn."Congresul nostru trebuie sã se desfãºoare riguros din punct de vedere al prevederilor statutare ºi legale, pentru cã avem certitudinea cã va fi contestat de cei care nu au dreptul sã conteste, pentru cã nu reprezintã spiritul, tradiþiile, valorile noastre, ale PNÞCD", a declarat, sambata, in debutul Congresului extraordinar preºedintele Radu Sarbu, referindu-se la contestarea care ar urma sã vinã din partea lui Marian Miluþ ºi a susþinãtorilor sãi.Astfel, Sarbu le-a spus participanþilor la Congres cã, "pentru a evita din nou blocarea prin tertipuri avocãþeºti a inregistrãrii hotãrarilor" acestui for in registrul partidelor de cãtre instanþa Tribunalului Municipiului Bucureºti, s-a decis "notarizarea" participãrii. "Trebuie sã dovedim prin declaraþii notariale prezenþa in salã a delegaþilor aleºi de cãtre comitetele judeþene ale PNÞCD in ºedinþe statutare organizate in teritoriu ºi prin acest lucru sã demonstrãm cã noi suntem cei care reprezentãm PNÞCD. De aceea, pe parcursul derulãrii congresului, pentru cã operaþiunea este cronofagã, judeþele vor fi rugate rand pe rand sã meargã in sala de alãturi in mod disciplinat pentru a se inregistra in faþa echipei de notari care ne asistã astãzi", a spus Sarbu.
La Congresul PNÞCD-Sarbu, in cadrul cãruia se va alege noua echipã de conducere a partidului, participã preºedintele de onoare Ion Diaconescu, surorile lui Corneliu Coposu - care au fost intampinate cu aplauze, preºedintele Alianþei Civice, Constantin Marþian, ºi preºedinþii Asociaþiilor foºtilor deþinuþi politici din Romania ºi Asociaþiei victimelor mineriadelor. Au trimis mesaje de susþinere pentru Congresul PNÞCD fostul premier din Guvernul CDR Victor Ciorbea ºi preºedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu.Inainte de inceperea lucrãrilor Congresului, preºedintele de onoare al PNÞCD, Ion Diaconescu, a fost asaltat de membri ai partidului care au dorit sã primeascã un autograf, in condiþiile in care in mapele oferite de organizatori conþineau ºi o carte a sa, al cãrei coautor este Cicerone Ioniþoiu- "Prin ungherele iadului comunist Ramnicu Sãrat".Sambãtã, PNÞCD-Sarbu iºi voteazã echipa de conducere, formatã din preºedintele Radu Sarbu, vicepreºedintele Doru Nãsui, preºedintele CNC Gheorghe Ciuhandru, secretarul general Vasile Andrieº ºi vicepreºedinþii Ioan Bãlan, Ion Caramitru, Lucian Filip, Mihai Grigoriu, Alexandru Herlea, Virgil Petrescu ºi Liviu Petrina.PNTCD-Miluþ a avut congresul extraordinar la 12 septembrie, cand s-a ales noua conducere ºi a decis sã susþinã candidatura la Preºedinþie a lui Traian Bãsescu, dacã va intra in cursã.


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 26 Septembrie 2009, ora 20:24

Moþiunea "Creºtin democraþia salveazã România!" - Iniþiatã de Radu Sârbu
De Radu Sârbu, 23 septembrie 2009 - 3:57pm
ÎnAvizier Moþiuni Documente
Congresul PNÞCD are loc într-o perioadã în care Þara traverseazã momente grele, momente de cumpãnã, care ne afecteazã nu numai în imediat, ci pot periclita bunãstarea românilor pe termen mediu ºi lung. Criza financiarã mondialã a provocat în România o crizã economicã, în faþa cãreia guvernanþii noºtri ºi-au demonstrat neputinþa, generatã de propria incapacitate ºi de iresponsabilitate! În loc sã reducã cheltuielile, iau credite cu nemiluita ºi ipotecheazã viitorul nostru ºi al copiilor noºtri! Guvernul Boc-Bãsescu împrumutã în fiecare lunã câte 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui sã plãtim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel puþin 10 ani de acum înainte!


Criza moralã

Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organizaþiile internaþionale sã finanþeze o administraþie falimentarã?!? De ce bãncile centrale de peste tot din lume, din þãri sãrace ori bogate, au pornit tiparniþele de bani?

Rãspunsul este unul singur: criza prin care lumea trece astãzi nu este numai o crizã financiarã, nu este numai o crizã economicã, ci este o crizã de sistem, care are o cauzã evidentã: criza moralã. Asistãm la o crizã profundã,care este în primul rând de naturã moralã ºi spiritualã ºi abia apoi socialã, economicã, financiarã ºi politicã. Cauza comunã a tuturor crizelor prin care trecem este criza moralã! Este o decãdere moralã fãrã precedent, crizele se provoacã una pe alta, prãbuºind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil sã ofere soluþii crizei de valori în care se adânceºte societatea, iar societatea de astãzi respingecu bunã ºtiinþã valorile spirituale.

Majoritãþile asistã pasive la un fenomen foarte periculos: în lumea de azi, se promoveazã pânã la absurd minoritãþile de orice fel – confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democraþiei. Se încearcã impunerea unei tiranii a minoritãþilor asupra majoritãþii, lucru care nu poate fi acceptat.

Nevoia de creºtin democraþie

În concepþia creºtin democratã despre viaþã, drepturile minoritãþilor trebuie sã fie aceleaºi cu drepturile majoritãþii.Noi suntem pentru promovarea valorilor ºi principiilor autentice ale democraþiei ºi nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al aºa-numitei “corectitudini politice”; nu putem accepta ca în numele “corectitudinii politice” sã ne fie afectate drepturile fundamentale.

Existã o nevoie enormã de creºtin democraþie ºi - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul ºi-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, creºtin democraþia este soluþia care rãmâne. Aceasta este soluþia pentru o economie eficientã, dar care sã fie controlatã de aºa naturã încât crizele, ca cea de astazi, sã nu mai fie posibile.

Viziunea creºtin democratã este bazatã pe câteva mari valori care sunt: libertate, democraþie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeazã o economie socialã de piaþã, care permite pieþei sã funcþioneze liber ºi sã asigure eficacitatea economicã, garantând însã solidaritatea ºi dreptatea socialã. De asemenea, creºtin democraþia preconizeazã o gestiune ºi o administrare performante, bazate pe principiul subsidiaritãþii. Creºtin democraþia permite evitarea derapãrilor la care am asistat în aceastã tristã ºi imoralã perioadã a tranziþiei.

Dacã lumea are nevoie de creºtin democraþia, apoi România, cu atât mai mult! Pentru cã toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut ºi exacerbate în mod canceros.

Nevoia de PNÞCD

Astazi, dupã 20 de ani, putem întelege mai uºor cum a cãzut zidul Berlinului ºi cum s-a elaborat ºi implementat „tranziþia” de la socialism la capitalism. A fost un acord între Est ºi Vest prin care, în schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura ºi structurile de sorginte KGB-istã au preluat ºi au pãstrat controlul procesului de tranziþie în fostele þãri comuniste ºi au transformat puterea poliþieneascã într-una financiarã. Tranzacþia cu „tranziþia” a avut avantaje evidente ºi pentru Occident: încetarea rãzboiului rece, dispariþia pericolului degenerãrii într-unul unul cald, accesul la mâna de lucru ieftinã ºi calificatã ºi câºtigarea unor pieþe de desfacere imense.

Într-o lume în care fiecare stat îºi urmãreºte cu precãdere, dacã nu exclusiv, propriile interese, România are nevoie de o politicã subordonatã intereselor sale naþionale ºi de oameni politici care trãiesc ºi acþioneazã în spiritul moralei creºtine. România are nevoie de creºtin democraþie! Trebuie sã impunem doctrina creºtin democratã, pentru cã ea rãspunde cel mai bine problemelor cu care se confruntã Þara!

În România post-comunistã, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat a fost singurul care a avut, încã de la început, opþiuni politice corecte, cãrora le-a rãmas consecvent: smulgerea României din zona de influenþã ruseascã, integrarea Þãrii în NATO, aderarea la Uniunea Europeanã, restituirea proprietãþilor confiscate de comuniºti – pãmânturi, pãduri, case, active economice – reformarea economiei, a justiþiei, instituirea statului de drept ºi lustraþia.

Unele dintre aceste obiective strategice s-au îndeplinit, majoritatea dintre ele datoritã eforturilor PNÞCD în perioada 1996-2000, când am participat la guvernare. Noi am întrerupt „firul roºu” dintre Bucureºti ºi Moscova, noi am întors Þara cu faþa la Occident, noi am reformat economia naþionalã, noi am început restituirea proprietãþilor, în timpul guvernãrii noastre au început negocierile de aderare la Uniunea Europeanã ºi noi am obþinut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a României.

Lustraþia – pasul esenþial spre reconcilierea naþionalã

Blocaþi de partenerii de guvernare, în primul rând de Partidul Democrat, nu am reuºit sã facem lustraþia, iar acest eºec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte mãsuri. Lustraþia era absolut necesarã, ea fiind primul pas – obligatoriu! – pe drumul spre reconcilierea naþionalã. Profunzimea crizei morale în care este scufundatã societatea româneascã se datoreazã tocmai supravieþuirii securiºtilor ºi nomenclaturiºtilor în structurile puterii de stat. Mecanismele democratice funcþioneazã prost, pentru cã România este controlatã de oligarhie.

Oligarhia româneascã este formatã din mai puþin de zece mii de oameni, adicã sub o jumãtate de procent din populaþie. Toþi aceºtia sunt legaþi între ei prin linii de forþã, pe care se miºcã cu uºurinþã, ceea ce explicã traiectoriile spectaculoase ale multor cariere ºi averi. Majoritatea componenþilor sãi au relaþii strânse cu serviciile secrete succesoare fostei Securitãþi, în principal ca ofiþeri acoperiþi.

Din cauza lor, multe pãmânturi au fost “restituite” pe alte amplasamente, din cauza lor, multe pãduri au fost “restituite” gata tãiate, din cauza lor multe case au fost “restituite” nu proprietarilor, ci chiriaºilor, din cauza lor proprietãþile economice, naþionalizate dupã rãzboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganizãrii funcþionãrii instituþiilor de stat în România, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompetenþilor pânã la cel mai înalt nivel în stat, pentru instabilitatea legislativã, pentru blocarea justiþiei ºi pentru corupþia generalizatã!

Ei sunt cei care au vândut pe nimic 100% din infrastructura de comunicaþii a Þãrii, aproape 100% din infrastructura energeticã, 90% din sistemul bancar ºi altele, transformându-l pe român în slugã la el acasã. Dacã i-am fi lustrat, nu ar mai fi vândut rezervele de petrol ºi gaze; dacã i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza bãncile; dacã i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura în tranzancþii imobiliare; dacã i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat atât de mult kilometrul de autostradã; dacã i-am fi lustrat am fi avut ºcoli, spitale ºi reþelele de infrastructurã puse la punct! Dacã i-am fi lustrat, am fi trãit mai bine!

Limitarea ºi reducerea influenþei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esenþialã a procesului de aderare a þãrii la structurile euro-atlantice. Deºi România a fost pânã la urmã acceptatã, partida nu este nici pe departe câºtigatã, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunistã, se regenereazã prin plasarea unor oameni noi în toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic ºi în justiþie.

Societatea civilã româneascã a fost prea slabã ºi nu a putut, iar Uniunea Europeanã nu a vrut sã ne ajute sã facem lustraþia. Þãrilor candidate fost-comuniste li s-a cerut sã-ºi reformeze sistemul juridic ºi sã-ºi creeze agenþii independente anticorupþie, dar lustraþia ºi deschiderea dosarelor poliþiei secrete nu a fost niciodata o precondiþie pentru aderare.

La fel stau lucrurile în privinþa anulãrii consecinþelor pactului Ribbentrop-Molotov; toþi îl denunþã, inclusiv Vladimir Putin, toþi îl condamnã, dar – în egalã mãsurã – toþi se prefac a nu observa cã produce în continuare efecte: existã douã state române! În Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitimã dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constatãm cã oligarhiei noastre nu îi pasã, iar Occidentul preferã sã nu-ºi prejudicieze legãturile cu Rusia. În abordarea lui pragmaticã, Occidentul poartã o evidentã responsabilitate; prea adesea România este tratatã cu condescendenþã, ca o þarã semi-europeanã.

Continua degradare a stãrii de fapt din societatea româneascã demonstreazã cã Uniunea Europeanã trebuie sã stabileascã un parteneriat cu o pãtura mult mai largã a populaþiei decât pânã acum.

Politica nu trebuie separatã de moralã

Astãzi, la 20 de ani de la prãbuºirea comunismului, România este ca o corabie care a început sã ia apã, condusã de un cârmaci beat, pe o mare dezlãnþuitã! Pentru a supravieþui, Þara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili ºi competenþi, dar – mai ales! – are nevoie de lideri morali!

Dacã decidenþii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest ºi cumpãtat, cetãþenii ar fi serviþi, nu folosiþi ºi asupriþi, iar Þara ar prospera.

Nu existã þãri bogate ºi þãri sãrace; existã doar þãri bine administrate ºi þãri prost administrate. România de azi este prost administratã.

Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere ºi aprobare, pune accentul pe dimensiunea moralã, componentã esenþialã a proiectului PNÞCD pentru salvarea României. Viziunea ºi misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:

Viziunea PNÞCD:
Libertate, Dreptate ºi Solidaritate, prin Responsabilitate, Credinþã ºi Democraþie într-o Românie Modernã, Prosperã ºi Fericitã.

Misiunea PNÞCD:
PNÞCD – are misiunea de a fi Conºtiinþa Politicã Responsabilã a României, fiind singurul partid creºtin-democrat, autentic de centru-dreapta, din România, capabil sã creeze o Românie Modernã, Prosperã ºi Fericitã.

Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare acþiuni politice ferme ºi morale! Urmãrim reîntregirea Þãrii ºi afirmarea demnitãþii ei, propunem proiectul unei noi constituþii a României, propunem mãsuri concrete pentru reformarea justiþiei, un set de politici macroeconomice care ar scoate Þara din crizã ºi considerãm cã dezvoltarea economicã, care ia în considerare dimensiunea socialã ºi cea ecologicã, este o extensie a credinþei în fiinþa umanã ºi în libertatea ei.

Credem cu toatã convingerea cã omul nu trebuie sã fie separat de Dumnezeu ºi nici politica de moralã! Trebuie sã fim conºtienþi cã lupta dintre Bine ºi Rãu nu se sfârºeºte niciodatã, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situãm! În îndelungata sa istorie, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat s-a situat întotdeauna de partea bunã! Este datoria noastrã sã-i onorãm tradiþia! Este datoria noastrã sã salvãm România!
Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Bucureºti, 26 septembrie 2009
Radu Sârbu

Candidaþii pentru Biroul Naþional de Conducere al PNÞCD:
1. Radu Sârbu Preºedinte
2. Doru Nãsui Primvicepreºedinte
3. Gheorghe Ciuhandu Preºedinte C.N.C.
4. Vasile Andrieº Secretar general
5. Ioan Bãlan Vicepreºedinte
6. Ion Caramitru Vicepreºedinte
7. Lucian Filip Vicepreºedinte
8. Mihai Grigoriu Vicepreºedinte
9. Alexandru Herlea Vicepreºedinte
10. Virgil Petrescu Vicepreºedinte
11. Liviu Petrina Vicepreºedinte


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 27 Septembrie 2009, ora 20:50

Duºmanii PNÞCD care credeau cã au scãpat de þãrãniºti, s-au bucurat prea devreme.

Sâmbãtã 26 septembrie 2009, þãrãniºtii prezenþi la Congresul Extraordinar, au demonstrat faptul cã PNÞCD mai are resurse destule pentru a reveni in prim-planul politicii româneºti.

Crin Antonescu nu a venit la întãlnirea cu þãrãniºtii. S-a însurat omul tocmai în ziua Congresului, iar ceilalþi liberali, ori au fost toþi la cununie ori n-au prea ºtiut cum sã procedeze în acest caz. Cert este faptul cã liberalii au ratat ocazia de a se întâlni cu peste 500 de þãrãniºti adevãraþi, lideri locali, tineri energici, oameni dispuºi sã-l ajute pe Crin Antonescu. Este dificil sã ajuþi pe cineva împotriva voinþei sale, iar liberalii dacã vor cu adevãrat sã-l învingã pe Traian Bãsescu, ar trebui sã-ºi calculeze mai bine acþiunile politice

Am vãzut ieri mulþi þãrãniºti care purtau la piept insigne cu PNÞCD. Impresionatã de cele vazute la Congres, una dintre tinerele care a fãcut parte din delegaþia maramureºeanã, mi-a spus cã ºi-ar dori ºi ea o insignã cu PNÞCD, pentru a o purta în zi de Sãrbãtoare. Sã-mi mai spunã cineva cã PNÞCD nu are viitor.



111dinu

1317 mesaje
Membru din: 26/07/2009
Oras: Timisoara

Postat pe: 28 Septembrie 2009, ora 16:37

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-27 20:50:22Duºmanii PNÞCD care credeau cã au scãpat de þãrãniºti, s-au bucurat prea devreme.

Sâmbãtã 26 septembrie 2009, þãrãniºtii prezenþi la Congresul Extraordinar, au demonstrat faptul cã PNÞCD mai are resurse destule pentru a reveni in prim-planul politicii româneºti.

Crin Antonescu nu a venit la întãlnirea cu þãrãniºtii. S-a însurat omul tocmai în ziua Congresului, iar ceilalþi liberali, ori au fost toþi la cununie ori n-au prea ºtiut cum sã procedeze în acest caz. Cert este faptul cã liberalii au ratat ocazia de a se întâlni cu peste 500 de þãrãniºti adevãraþi, lideri locali, tineri energici, oameni dispuºi sã-l ajute pe Crin Antonescu. Este dificil sã ajuþi pe cineva împotriva voinþei sale, iar liberalii dacã vor cu adevãrat sã-l învingã pe Traian Bãsescu, ar trebui sã-ºi calculeze mai bine acþiunile politice

Am vãzut ieri mulþi þãrãniºti care purtau la piept insigne cu PNÞCD. Impresionatã de cele vazute la Congres, una dintre tinerele care a fãcut parte din delegaþia maramureºeanã, mi-a spus cã ºi-ar dori ºi ea o insignã cu PNÞCD, pentru a o purta în zi de Sãrbãtoare. Sã-mi mai spunã cineva cã PNÞCD nu are viitor.



Radu Sârbu preºedinte? Vai de partidul vostru ! I-am vãzut, la Tv. bineînþeles, pe Sasca, pe Ciuhandu...
Cu aºa ofertã veniþi în lupta anticorupþie? Nu vã este jenã? Aºteptaþi oferte financiare sau portofolii din partea unor formaþiuni politice puternice?
Domnule, Ghilintã, ieºiþi de pe forum fiindcã deja sunteþi fãcuþi de râs.


Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice. Gãoaza este un desert prezidenþial. "Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".
Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 28 Septembrie 2009, ora 22:37

1. Economia de piaþã socialã ºi ecologicã - principii

1.1. Ordinea economicã

1.2. Ordinea socialã

1.3. Ordinea ecologicã

2. Premisele economiei de piaþã socialã ºi ecologicã în România
2.1. Criza economicã mondialã

2.2. România în contextul crizei economice mondiale

3. Politicile macroeconomice ale PNÞCD
3.1. Politica ecologicã

3.2. Politica structuralã

3.3. Politica de investiþii

3.4. Politica financiarã ºi fiscalã

3.5. Politica monetarã

3.6. Politici comerciale

3.7. Politica în domeniul concurenþei

3.8. Politica faþã de clasa de mijloc

3.9. Politica de proprietate ºi de patrimoniu

3.10. Asigurarea dreptãþii sociale

3.11. Politica pieþei forþei de muncã

3.12. Politica veniturilor

Politicile macroeconomice ale PNÞCD
Nu exista tari bogate si tari sarace. Exista doar tari bine administrate si tari prost administrate. PNTCD crede in conceptul economiei de piaþã socialã ºi ecologicã, pe care îl va pune in aplicare in momentul in care va accede la guvernare. Þinem cu tãrie la obiectivul de a îmbunãtãþi condiþiile de viaþã în Romania, de a realiza bunãstare pentru toþi ºi de a înfãptui compensarea socialã între cei puternici și cei slabi. Nu exista libertate adevarata fara libertate financiara. Elaborarea politicilor macroeconomice ale PNÞCD pentru Romania s-a facut pornindu-se de la principiile crestin-democrate care guverneaza intreaga noastra doctrina politica ºi care ºi-au dovedit viabilitatea in alte tari din Uniunea Europeana, precum Germania si Austria.


1. Economia de piaþã socialã ºi ecologicã - principii


1.1. Ordinea economicã


PNTCD susþine economia de piaþã socialã ºi ecologicã pentru cã aceasta transpune în realitate mai bine decât orice altã ordine economicã ºi socialã valorile noastre de bazã : libertatea, solidaritatea ºi dreptatea.


Economia de piaþã socialã ºi ecologicã combinã ordinea economiei de piaþã cu ordinea serviciilor sociale într-un întreg al ordinii politice, îmbinã voinþa individualã de performanþã cu echilibrul social compensator ºi creazã în cadrul ordinii ecologice premisele pentru conservarea naturii. Economia de piaþã socialã si ecologicã îºi are fundamentul în principiul crestin-democrat al libertãþii asumate responsabil ºi se aflã în contradicþie atat cu economia planificatã socialistã, cat ºi cu formele de economie necontrolatã de facturã liberalã.


Proprietatea privata sta la baza responsabilitatii individuale, iar credinta la baza responsabilitatii civice. Garantarea deplinã a proprietãþii private este singura cale cãtre dezvoltarea durabilã a oricarei natiuni. Dreptul la proprietate privata trebuie intarit atat printr-o noua Constitutie a Romaniei, cat si prin adoptarea de catre Stat a unor mecanisme clare de garantare a acestui drept. Proprietatea privatã asupra bunurilor materiale este o condiþie atat pentru valorificarea eficientã ºi chibzuitã a resurselor limitate, cât ºi pentru perfomanþa ºi productivitatea economiei.


PNTCD are încredere în capacitãþile creatoare ale omului de a se dezvolta în libertate ºi responsabilitate. In acelasi timp insa noi ºtim cã omul îºi poate folosi abuziv capacitãþile ºi poate produce bunuri materiale neþinând seama de aspectele ecologice ºi sociale. De aceea, Statul trebuie sã stabileascã condiþii-cadru nu numai pentru a facilita autoreglarea economiei, dar ºi pentru a-i obliga pe toþi participanþii la viaþa economicã sã respecte cerinþele sociale ºi ecologice. Vrem sã dezvoltãm economia de piaþã socialã ºi ecologicã astfel încât iniþiativa personalã sã fie întãritã, sã fie susþinutã o cât mai largã participare la progresul social ºi economic, iar mediul înconjurãtor sã fie protejat eficient.


Economia de piaþa ºi concurenþa sunt elemente centrale ale ordinii noastre economice. O societate in care Statul se implica prea mult in economie conduce la diminuarea disponibilitãþii de performanþã a celor capabili ºi, astfel, la mai puþinã libertate ºi la mai puþinã bunãstare pentru toþi. Economia de piaþa ºi concurenþa permit o asigurare eficientã ºi convenabilã cu produse ºi servicii, asigurã o producþie orientatã spre dorinþele consumatorilor, promoveazã inovaþiile ºi dezvoltarea economica. Cu toate acestea, economia de piaþa nu poate duce prin ea însãºi la dreptatea socialã. În acest sens trebuie respectat principiul: atâta economie de piaþã cât este posibil pentru a întãri rãspunderea, iniþiativa ºi performanþa personalã ºi atâta interventie a Statului cat este necesar pentru a garanta concurenþa ºi ordinea socialã ºi ecologicã a pieþei. Libertatea alegerii profesiei, ca ºi libertatea productivã, comercialã ºi contractualã sunt premise de bazã pentru activitatea economicã liberã, pentru maximizarea ºansei câºtigului ºi minimizarea riscului de a pierde.


Ordinii economice crestin-democrate îi corespunde proprietatea privatã angajatã social.


1.2. Ordinea socialã


Dreptatea socialã. Ordinea economicã ºi ordinea socialã sunt indisolubil legate. Ele se limiteazã ºi se completeazã reciproc. O politicã economicã care nu tine cont de dreptatea socialã pune în pericol pacea socialã, conduce la pierderi în economie ºi poate genera instabilitate socialã. Politica ordinii sociale a PNÞCD leagã principiile economiei de piata de cele ale dreptatii sociale ºi ale echitãþii distribuþiei veniturilor. Ea mizeazã pe întãrirea rãspunderii individuale, pe ajutorul personal ºi pe solidaritatea activã. Printre elementele de bazã ale ordinii noastre sociale se numãrã ºi o protecþie eficientã a angajatilor, participarea la decizii ºi participarea la patrimoniu a acestora, parteneriatul social ºi egalitatea în drepturi între femei ºi bãrbaþi.


Subsidiaritatea. Politica de ordine socialã a PNTCD este conceputa dupã principiile solidaritãþii ºi ale subsidiaritãþii. Ordinea socialã propusã de PNTCD urmãreºte asigurarea performanþei economice de ansamblu a Romaniei prin limitarea interventiei statului in economie, promovarea economiei de piata, prin dezvoltarea unui stat furnizor de servicii, prin descentralizarea functiilor statului ºi prin autoadministrarea locala.


Solidaritatea generaþiilor. Ordinea noastrã socialã se sprijinã în mare mãsurã pe solidaritatea dintre generaþii. Generatiile active au datoria sa asigure generatiilor in varsta o batranete fericita, iar generatiilor tinere, accesul la educatie. Egalitatea sanselor se va indeplini prin libera concurenta.


Parteneriatul social. Parteneriatul social este de un interes deosebit pentru ordinea socialã ºi pentru succesul economiei de piaþã socialã si ecologicã. Fiecare cetatean trebuie sa se simta parte a acestui parteneriat social dintre Stat si cetatean. O comparaþie cu numeroase state industrializate aratã ca forþa productivã a progresului social este asigurata numai si numai printr-un parteneriat social adecvat economiei de piaþa sociala si ecologica.


1.3. Ordinea ecologicã


O componentã esenþialã a bunãstãrii este un mediu sãnãtos ºi compatibil cu viaþa. PNTCD promoveaza o nouã concepþie despre bunãstare ºi creºterea economicã. PNTCD extinde economia socialã de piata, conferindu-i o dimensiune ecologicã ºi realizând o armonizare între economie, dreptatea socialã ºi ecologie. Vrem sã folosim eficient forþele economiei de piaþã ºi mecanismele de impozitare, pentru a ajunge la relaþii care sã vizeze ocrotirea naturii și a mediului. Creºterea economicã înseamnã mai mult decât sporirea produselor ºi serviciilor. Concepþia noastrã despre creºterea economicã include folosirea rationala a resurselor naturale prin utilizarea celor mai moderne metode de producþie ºi a cãii preþurilor reale din punct de vedere ecologic.

2. Premisele economiei de piaþã socialã ºi ecologicã în România
2.1. Criza economica mondiala


In momentul in care propunem aceste politici macroeconomice economia mondialã traverseazã o crizã financiarã ºi economicã majora. Criza este de o amploare ºi de o complexitate fãrã precedent, iar durata ºi consecinþele ei sunt greu de anticipat. Criza financiarã, manifestatã sub forma crizelor de lichiditate, de încredere ºi de solvabilitate din sistemul financiar-bancar, îngreuneazã acordarea creditelor ºi conduce la o oferta redusa de bani pe piata. Reducerea ofertei de bani determinã reducerea cererii, ceea ce scade preturile pentru bunuri si servicii. Criza financiarã este fitilul care detoneazã criza economicã. Inflatia scade, dar scade ºi produsul intern brut (PIB), iar ºomajul creste. Pericolul major este însã ca pentru cativa ani sã avem o scãdere a PIB acompaniatã de cresterea ratei somajului ºi de revenirea la crestere a ratei inflatiei ; riscãm sã ne confruntãm cu stagflatia (stagnare economicã & inflaþie & ºomaj).


In aceste conditii, interventia Statului in economie este absolut hotaratoare. «Statul garant» va trebui sa isi asume rolul de a redresa economia naþionalã printr-o serie de masuri exceptionale, cum ar fi:


dezvoltarea unor proiecte de infrastructura în transporturi si comunicatii;

subventionarea temporara a agriculturii;

promovarea exporturilor;

stimularea consumului produselor autohtone si reducerea importurilor;

cresterea achizitiei de catre stat a bunurilor si serviciilor autohtone;

micsorarea impozitelor in general;

acordarea de credite catre intreprinderile mici si mijlocii, garantate de catre stat, cu dobanzi subventionate temporar;

impunerea unui buget de austeritate pentru functionari.


Singura speranta de salvare a sistemului financiar si a anumitor sectoare din economie este interventia de tip socialist a Statului, prin subventii si nationalizari. Interventiile Statului in economie trebuie facute de o maniera responsabila, în apãrarea interesului general, chiar dacã aceasta implicã un cost politic momentan. Interventia impotriva ciclului natural de echilibrare a economiei prin recesiune risca sa faca pe termen lung mai mult rau decat bine, prin tributul care va fi platit în contul starii de bine imediat, urmarita de guvernele actuale prin toate mijloacele, din interes politic egoist. Practic, prin prelungirea bunastarii iluzorii de moment, s-ar ipoteca viitorul generatiilor urmatoare, dar, ca la orice mare “realizare” bazata pe credit, va veni inevitabil si timpul scadentei.


Economia s-a refacut dupa toate marile crize si întotdeauna a inceput un nou ciclu de dezvoltare mai viguros si mai amplu decât cel consumat. Aceasta, cu conditia sa fie lasata sa parcurga, prin recesiune, tot intervalul necesar de reajustare, prin falimentarea intreprinderilor neviabile, a dezechilibrelor create in perioada de crestere economica fortata si sa realoce in mod natural resursele ramase catre intreprinderile capabile de supravietuire. Solutia corectã este sã fie lãsatã criza sa isi termine cursul si sa isi extenueze puterea. Din bani publici trebuie fãcute investiþii în infrastructura educaþionalã ºi trebuie ajutate întreprinderile performante sã treacã hopul crizei. Dacã însã este întreruptã in mod artificial, criza va reveni mai tarziu cu forte inzecite. Riscurile pe termen lung pe care le implica pachetele de masuri anticriza populisto-politicianiste, destinate scurtarii timpului normal de desfasurare a componentei recesionare a ciclului economic boom-bust sunt majore: deflatie, stagflatie, depresie prelungita, ba chiar razboaie. In perioada de boom se realizeazã o acumulare gradualã a averii de cãtre populaþie în general ºi afaceri în special. Odatã cu declanºarea crizei, aceasta avere este pierdutã de cei care au produs-o; ea nu dispare, ci este transferata acelora care beneficiazã de pe urma crizei, fie datoritã faptului ca au declanºat-o, fie prin utilizarea conºtientã a mecanismelor boom-bust.­­


Soluþia corectã este inacceptabilã din punct de vedere politic. Niciun partid aflat la putere nu vrea sa isi asume costurile politice si convulsiile sociale pe care le implica terapia naturala de vindecare a recesiunii. De aceea, se recurge la solutia monetara si fiscala, convenabila politic, de a trata efectele crizei prin chiar cauzele care au produs-o. În aceste circumstanþe, criza se va prelungi, iar consecintele sale vor fi dramatice.


2.3. Romania in contextul crizei economice mondiale


Criza economica mondiala izbucnita in anul 2007 a lovit si economia noastrã. Cresterea economica din anii 2004-2008 din Romania s-a bazat preponderent pe cresterea consumului. Ulterior, consumul a scazut dramatic, iar criza financiara s-a transformat in recesiune economica, din urmãtoarele cauze:


criza de comenzi, inclusiv pentru export, a generat reducerea productiei, a serviciilor si sporirea somajului;

tirania dobanzilor ridicate a redus piata creditului, nu numai a aceluia pentru consum, ci mai ales a creditului pentru productie;

criza de lichiditate a deschis perspectiva blocajului financiar;

deficitul bugetar ºi deficitul de cont curent, corelate cu actuala povara fiscala, sunt factori esentiali, care pur si simplu pot bloca mecanismele economice de piata;

deprecierea pronuntata a monedei nationale, cu multiplele ei efecte, genereaza lipsa de incredere generala, dar mai ales a potentialilor investitori.


Ca de obicei, criza economica din Romania nu a fost privita cu responsabilitate, ci a fost legata doar de influentele externe, in contextul fenomenului de globalizare. Partidele politice aflate la putere nu au fost capabile sa analizeze factorii interni ai crizei economice, care þin nu numai de limitele economiei de piata, ci mai ales de greselile, uneori aberante, ale guvernelor din perioada 2000-2008, de gravele erori ale Bãncii Naþionale si de influenta sindicatelor.


Depasirea crizei economice implica masuri strategice imediate, cu efecte de antrenare pe termen mediu si lung. Statul trebuie sa intervinã în economie, dar intervenþia sa trebuie sã stimuleze economia, nu s-o stranguleze prin noi taxe si impozite.


Parghiile de control ales Statului in economie sunt organic legate de continutul si dinamica:


politicii fiscale ;

politicii monetare ;

politicii de dezvoltare a infrastructurii ;

politicii de stimulare a productiei autohtone ºi a exportului ;

politicii de stimulare a consumului de produse si servicii autohtone.


a) Politica fiscala. În contextul actualei crize de lichiditate, presiunea fiscala asupra producatorilor de bunuri si servicii nu stimuleazã, ci asfixiazã agenþii economici. Numai o politica fiscala de reducere a taxelor si impozitelor poate da un impuls benefic activitatii de productie a tuturor agentilor economici, chiar daca este putin probabil sa influenteze obiceiurile de consum ale populatiei. Se poate trece, fara echivoc, de la o presiune fiscala excesiva, care loveste in mod special sectorul privat, la o relaxare fiscala supla si eficienta prin toate componentele ei, inclusiv cele organizatorice. Propunem reducerea cotei impozitului pe profit la 12% ºi acordarea de reduceri pentru plata în avans a impozitelor datorate. Propunem eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Recomandam eliminarea impozitului asupra profitului reinvestit, precum ºi scutiri de taxe pentru întreprinderile nou înfiinþate. Propunem ca Statul sã plãteascã dobânzi/penalitãþi pentru întârzierea la rambursarea TVA ºi pentru celelalte sume nerestituite la termen contribuabililor. Vrem sã plafonãm contribuþiile la asigurãrile sociale ºi la asigurãrile sociale de sãnãtate la valoarea a cinci salarii medii pe economie.


Pe termen scurt aceasta politica va reduce semnificativ veniturile la bugetul de Stat. Pe termen mediu si lung însã, ea are efecte benefice. Cel mai dorit efect ar putea fi atragerea de investitii straine, care, incurajate si de costul scazut al fortei de munca in Romania, sa contrabalanseze tendinta de crestere a somajului provocatã de contracþia economiei naþionale ºi de intoarcerea muncitorilor romani din tarile membre ale Uniunii Europene.


In concluzie, este recomandabilã cresterea deficitului Statului pe durata crizei, dar aceasta nu se poate face decat de cãtre un guvern responsabil, care promoveaza politici macroeconomice coerente si functionale. Altminteri, existã riscul ca Statul roman sa continue aceeasi politica populista de pânã acum si, in loc sa foloseasca banii rezultati din cresterea deficitului bugetar pentru investitii in infrastructura, sa ii arunce pur si simplu in consum, pentru a multumi diverse categorii ale populatiei sau clientela politicã. Acest lucru poate duce la un deficit bugetar nesustenabil, cu efecte imprevizibile pe termen lung.


b) Politica monetara. În circumstanþele create de crizã, reducerea dobanzilor Bancii Nationale este o arma redutabila, dar cu efecte colaterale deosebit de periculoase. In cazul unor dobanzi prea mici, atacurile speculative asupra leului ar putea duce la o devalorizare rapida, inflatie si panica in randul populatiei, care s-ar simti frustrata si saracita de cresterea continua a preturilor si de scaderea dobanzilor la depozitele bancare.


Rusia, cu o economie imensa si cu resurse naturale si valutare mult superioare Romaniei, se resimte deja dupa astfel de masuri de politica monetara, iar rubla este in cadere libera. Chiar si Japonia, a treia economie a lumii, dupa miracolul japonez si boom-ul anilor ’80, a suferit “deceniile pierdute”, al recesiunilor economice succesive, din anul 1990 si pana acum, tocmai din cauza politicii monetare de scadere excesiva a ratei dobanzilor.


Credem ca o tara modesta in contextul mondial precum este Romania ar trebui sa fie foarte precauta in jocul periculos si cu consecinte imprevizibile al politicii monetare. Totusi, in contextul crizei actuale, pentru a evita colapsul economic, se impun urmatoarele masuri:


- dobanda de referinta a bancii centrale trebuie sã fie redusã concomitent cu reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii;

- lichiditatile furnizate bancilor comerciale trebuie direcþionate catre creditarea investiþiilor ºi productiei din sectorul privat;

- guvernul trebuie sã subvenþioneze dobânzile la creditele acordate de cãtre bãncile comerciale agenþilor economici;

- exportul trebuie sã fie stimulat prin acordarea de credite subventionate agentilor economici care fac export sau celor care atrag turisti straini in tara.


c) Dezvoltarea infrastructurii Romaniei pe cheltuiala Statului este una dintre solutiile cele mai la indemana pentru iesirea din criza. In acest sens, Statul trebuie sa isi creasca pentru cativa ani deficitul la niveluri extraordinare, cerute de conditiile extraordinare ale crizei. Deficitul trebuie sa fie corect gestionat si in niciun caz sa nu fie generat de consum. Deficitul inregistrat in perioada de descrestere economica va fi compensat ulterior, in perioada de crestere economica, prin plusvaloarea generatã de infrastructura nou creatã.


Romania are nevoie de infrastructura mai mult ca orice alta tara europeana, iar aceasta criza poate fi un moment prielnic pentru a o dezvolta. Din fericire, Romania are o buna infrastructura de comunicatii, care trebuie doar sa tina pasul cu nevoile zilei. Prioritatea trebuie acordata investitiilor in urmatoarele tipuri de infrastructura:


- infrastructura de transporturi – rutiere, cai ferate rapide, aeroporturi ;

- infrastructura medicala ;

- infrastructura educationala.


Cresterea deficitului Statului din cauza investiilor in infrastructura va avea efecte benefice, cu implicatii pozitive pe termen lung. Investitiile in infrastructura de transporturi vor face posibila cresterea economica zonala, stiut fiind ca arterele de transport sunt pentru economie ceea ce sunt pentru organism arterele care transporta sange.


Investitiile in infrastructura medicala vor putea transforma Romania in furnizor european de servicii medicale calificate si relativ ieftine.


Investitiile Statului in educatie si recalificarea fortei de munca vor avea efecte pozitive pe termen mediu si lung, stiut fiind ca omul educat creeaza plusvaloarea economica.


d) Stimularea productiei autohtone si a exportului va avea efecte benefice pentru economia Romaniei, in special in momente de criza, ca in prezent. Acest lucru se poate face prin parghiile fiscale aflate la dispozitia Statului, dar si prin acordarea de credite subventionate pentru producatorii autohtoni si pentru agentii economici care fac export de produse romanesti.


Masurile de incurajare a productiei autohtone trebuie bine gandite ºi corelate cu cresterea consumului intern, a importurilor si a exporturilor, in asa fel încât sa nu se creeze noi bariere comerciale protectioniste sau “razboaie comerciale”, cum s-a intamplat in cursul recesiunii mondiale din 1929-1933, ceea ce a dus la adancirea crizei si transformarea ei in depresiune economica.


e) Stimularea consumului intern. Deși romanii, din cauza veniturilor reduse, au tendința sã cheltuie tot ce câștigã și au un nivel scãzut de economisire, consumul nu este la nivelul celui european. De aceea, este important ca Statul sa stimuleze cresterea consumului de produse autohtone, in paralel cu echilibrarea consumului din import la cote adecvate conditiei economice actuale a Romaniei. Cresterea consumului intern din productia interna va elimina o buna parte a presiunii puse pe deficitul de cont curent al þãrii si va permite dezvoltarea unei economii sanatoase, reducand dependenta Romaniei de importuri.


Printr-o politica de stimulare relativ moderata si cu o politica monetara judicioasa si responsabila, Romania ar fi putut traversa criza mai uºor decat altii. Totuºi, guvernanþii s-au aliniat masurilor anticriza luate in restul tarilor europene afectate. Efectele acestor masuri, care sunt in linii mari comune, de la Washington la Tokyo si de la Londra la Bucuresti, risca sa aiba consecinte nedorite pe termen lung. In cazul Romaniei, pretul platit pentru incercarea agresiva de scurtare a recesiunii este enorm: datoria externã a þãrii a fost triplatã, iar deficitul bugetar ºi inflaþia au crescut pânã la cote periculoase.

3. Politicile macroeconomice ale PNTCD
Obiectivul major al PNTCD este înnoirea ordinii economice ºi sociale în întreaga tara ºi îndreptarea evoluþiilor greºite din trecut. Vrem sã promovãm performanþa ºi asumarea rãspunderii de cãtre fiecare, sã reducem obstacolele birocratice, sã diminuãm suprareglementarea, sã reducem subvenþiile ºi sã privatizãm, precum ºi sã asiguram accesul intreprinderilor mici si mijlocii la capitalul de care au nevoie pentru activitatile de productie. Vrem sã luãm în considerare mai mult ca înainte exigenþele ecologice, prin mijloacele economiei de piaþã. Vrem sã reconstruim Statul nostru social, pentru a învinge urmãrile schimbãrilor demografice ºi pentru a putea realiza dreptatea socialã.


3.1. Politica ecologicã



Principiile crestin-democrate trebuie sã ghideze intreaga noastra activitate economicã. Un obiectiv esenþial al politicii noastre urmãreºte armonizarea omului cu mediul. Vrem ca în viitor toatã lumea sã suporte costurile neglijãrii protecþiei mediului. Costurile se reflectã în preþuri reale din punct de vedere ecologic. Urmãrim un comportament care sã protejeze mediul si ordinea ecologica.


Reglementarea prin legislaþie ºi stimulentele orientate spre economia de piaþã sunt instrumentele realizãrii acestor scopuri. Prin faptul cã rãsplãtim prin stimulente protecþia mediului, urmãrim calea cãtre preþuri reale din punct de vedere ecologic ºi întãrim iniþiativa individualã pentru o mai bunã protecþie a mediului. În domeniul ecologic avem nevoie de o legislaþie care sã prevadã reguli ºi interdicþii, indicatori-limitã, contingente, necesarul de aprobãri pentru o combatere eficientã a pericolelor imediate pentru om ºi mediu. Pentru a pune performanþa ºi puterea de inovaþie a economiei în mai mare mãsurã în slujba mediului, vrem însã sã introducem în mai mare mãsurã elemente de reglementare ecologicã în dreptul fiscal, taxe ecologice, posibilitãþi de compensare, regulamente de certificare ºi rãspundere juridicã.


3.2. Politica structuralã


PNTCD considera ca Romania nu are alternativa la cursul orientat spre economia de piaþã ºi la continuarea privatizãrii. Situaþia specialã a Romaniei necesitã însã pentru un timp mai îndelungat de tranziþie o politicã structuralã activã, în interesul binelui comun. Transformarea continuã a structurilor este absolut necesarã pentru a rezista în concurenþa internaþionalã. În principiu, transformarea structuralã trebuie lãsatã în seama pieþei, a mecanismului concurenþial. Sarcina politicilor de transformare structuralã poate fi numai aceea de a promova cât mai mult capacitatea de adaptare a întreprinderilor ºi a angajaþilor ºi de a sprijini prin mãsuri sociale transformarea structuralã. Unde sunt necesare ajutoare sectoriale ºi regionale, acestea trebuie limitate în timp, concepute degresiv ºi legate de o eºalonare orientatã cãtre adaptare.


În România realizarea unei infrastructuri moderne ºi o privatizare cât mai amplã au absolutã prioritate. Numai prin transformarea economicã structuralã în direcþia unor întreprinderi care sã poatã rezista concurenþei pot fi realizate condiþii de viaþã egale in toatã Romania. Pentru a susþine aceastã transformare, cât ºi un viitor industrial, este necesarã sprijinirea temporarã cu ajutoare oferite de Stat.


PNTCD considera ca pot fi privatizate construcþia ºi exploatarea infrastructurii în domeniul transportului, serviciilor amenajãrii publice, în domeniul furnizãrii apei, al eliminãrii apelor reziduale, în domeniul energetic ºi al eliminãrii deºeurilor. Activitatea întreprinderilor economiei private, dirijatã ºi controlatã prin piaþã ºi concurenþã, asigurã cea mai buna libertate ºi eficienþã economicã, ca ºi adaptarea optimã la condiþiile pieþei în schimbare. Sprijinul social acordat de Stat se desfãºoarã prin instrumentele de compensare ºi promovare ale politicii sociale ºi ale pieþei muncii ºi nu prin intervenþia antreprenorialã a Statului.


Prin corelarea strânsã a politicii pieþei muncii cu politica structuralã vrem sã creãm o punte ºi sã scurtãm perioada dintre desfiinþarea locurilor de muncã vechi ºi nerentabile ºi crearea de locuri de muncã noi ºi concurenþiale, precum ºi sã evitãm sau sã diminuãm tensiunile sociale. Totodatã, trebuie sã reuºim ca forþa de muncã calificatã sã nu emigreze ºi chiar sã ii sporim gradul de calificare.


3.3. Politica de investitii


Datoritã schimbãrilor din Romania, din Europa ºi din lume, zona noastrã economicã de amplasare a investiþiilor se aflã în faþa unor noi exigenþe din punct de vedere economic, tehnologic ºi social. Având în vedere caracterul internaþional al pieþelor, concurenþa sporitã între zonele de investiþie, spaþiul economic european ºi schimburile sporite cu statele Europei Centrale ºi de Est, trebuie sã îmbunãtãþim capacitatea noastrã de concurenþã ºi performanþã economicã, sã ne preocupãm intens de siguranþa socialã ºi de baza de existenþã a generaþiilor viitoare.


Romania postcomunista poate fi reconstruitã prin realizarea unei infrastructuri moderne, prin investiþii în locuri de muncã ºi produse inovatoare, prin îmbunatãþirea sistemului de educatie ºi învãþãmânt ºi prin întãrirea cercetãrii ºi proiectãrii. Trebuie sã concentrãm capacitatea noastrã de realizare a unor performanþe de vârf asupra produselor ºi tehnologiilor de calitate maximã. Progresul tehnologic evolueazã în paºi ciclici tot mai mici ºi implicã accelerarea inovaþiilor. Capacitatea de concurenþã a zonei noastre economice de investiþie este dependentã de un standard înalt de cercetare ºi dezvoltare, dar ºi de punerea în aplicare a noilor tehnologii, precum biotehnologia, tehnologia geneticã, a informaþiei ºi cea ecologicã. Viitorul aparþine produselor ºi tehnologiilor ecologice.


Pentru sporirea atractivitãþii României ca zonã de investiþii, susþinem urmãtoarele idei:


- imbunãtãþirea sistemelor educaþiei, ºtiinþei ºi cercetãrii ºi a infrastructurii lor ;

- imbunãtãþirea infrastructurii informaþiei ºi a infrastructurii transportului ;

- promovarea tehnologiilor viitorului ºi ale protecþiei mediului înconjurãtor ;

- stabilitatea politicilor fiscale, pentru asigurarea predictibilitãþii mediului de afaceri ;

- reducerea impozitelor ºi taxelor ;

- reducerea reglementãrilor, a mãsurilor ºi procedurilor birocratice ;

- privatizarea pentru diminuarea proprietãþii Statului ;

- stabilirea unor conditii nediscriminatorii, stabile si atractive in domeniul investitiilor ;

- perfectionarea cadrului normativ pentru investitorii institutionali (fonduri de investitii, fonduri de pensii ;

- diversificarea formelor de investitii si incurajarea formelor neconventionale de investitii: concesiuni, parcuri stiintifice si tehnologice, incubatoare de afaceri etc.

- asigurarea pãcii sociale ºi a parteneriatului social ;

- realizarea premiselor economice pentru trecerea leului la euro.


Ca naþiune europeanã, orientatã spre export, Romania depinde de comerþul internaþional liber. Protecþionismul blocheazã dinamica economiei ºi împiedicã inovaþiile. Pentru a asigura ºi a îmbunãtãþii zona de investiþie economicã in Romania, sustinem uniunea economicã ºi monetarã europeanã ºi pieþele libere.


3.4. Politica financiarã si fiscalã


Modernizarea în ritm alert a Romaniei poate justifica temporar o datorie publicã mai mare ºi implicit o creºtere a cheltuielilor publice ºi a poverii fiscale. În continuare însã datoria publicã trebuie redusã consecvent, toate bugetele publice trebuie sã fie consolidate, trebuie diminuatã ponderea Statului din produsul intern brut ºi trebuie scãzutã povara fiscalã.



Sunt necesare schimbãri de structurã ºi transformãri, reduceri de cheltuieli ºi creºterea eficienþei. Prin faptul cã reducem reglementãrile, debirocratizãm ºi privatizãm, vrem sã obþinem ca sarcinile publice sã fie mai transparente, mai eficiente ºi mai rentabile. Creem premisele pentru scãderea datoriei, prin redefinirea atribuþiilor Statului. Trebuie sã stabilim ce servicii publice au întâietate, ce pot suporta Statul ºi sistemele de asigurãri sociale, ce servicii publice pot fi reglementate prin relaþii de piaþã ºi la care dintre servicii trebuie renunþat.



Pentru a consolida întreprinderile publice, este necesarã reducerea subvenþiilor care le sunt acordate. Subvenþiile îndelungate paralizeazã forþele pieþei, distorsioneazã concurenþa, îngreuneazã schimbarea structurilor ºi dinamica economicã. Vrem sã reducem în continuare ajutoarele financiare, facilitãþile fiscale ºi alte asemenea cheltuieli cu caracter subvenþionist. Principial, subvenþiile trebuie sã fie concepute pe timp limitat ºi în mod degresiv. Frauda în subvenþii ºi evaziunea fiscalã trebuie combãtute cu toatã consecvenþa.



Ideea de bazã a dreptãþii sociale trebuie luatã în considerare nu numai în ceea ce priveºte beneficiarii serviciilor asigurate de cãtre Stat, îndeosebi serviciile sociale, ci ºi în ceea ce priveºte împovãrarea contribuabililor ºi plãtitorilor de taxe. Taxele ºi impozitele nu trebuie sã paralizeze sau sã slãbeascã puterea de iniþiativã privatã, nici performanþa angajaþilor ºi a întreprinderilor economice. Nu poate fi urmãritã numai echitatea performanþei economice, ci în aceeaºi mãsurã ºi echitatea de distribuþie.


Datorita imbatranirii populatiei Romaniei, precum si migratiei fortei de munca in Uniunea Europeana, viabilitatea pe termen lung a finanþelor publice este incerta. Imbãtrânirea populaþiei va ridica probleme economice, bugetare ºi sociale majore si va avea un impact major asupra creºterii economice ºi asupra finanþelor publice. Pentru a face faþã fenomenului îmbãtrânirii populaþiei sunt necesare atât mãsuri de consolidare fiscalã, cât ºi ample reforme economice. Realizarea unei ajustãri bugetare durabile va contribui semnificativ la ameliorarea viabilitãþii fiscale.

Un nou sistem de impozitare. Vrem sã remodelãm sistemul nostru fiscal ºi sã reducem global sarcina fiscalã. Grevarea cu impozite a factorilor de producþie - capital ºi muncã - este prea mare. Vrem sã introducem un impozit echitabil, productiv ºi uºor de calculat, aºezat pe o bazã largã ºi repartizat cât mai uniform, respectiv procente fiscale directe mai mici, dar o mai largã bazã de calcul a impozitelor, cu mai puþine facilitãþi fiscale ºi situaþii de exceptare. Aceasta ajutã deopotrivã la simplificare, precum ºi la realizarea echitãþii.


Totodatã, vom impozita mai puternic consumul, îndeosebi consumul de energie ºi prejudicierea mediului. Prin reaºezarea sistemului fiscal pe o bazã economicã ºi ecologicã, dãm orientãri clare dezvoltãrii ulterioare a economiei de piaþã ecologica ºi sociala. Aceasta corespunde ºi cerinþelor din concurenþa internaþionalã a impozitãrii întreprinderilor, pentru cã în multe state ratele impozitului direct sunt mai mici decât în Romania. Capitalul fix nu trebuie dezavantajat fiscal faþã de capitalul financiar. Vrem sã reducem impozitele independente de venit ºi sã continuãm armonizarea fiscalã în cadrul Uniunii Europene. Vom lua masuri pentru reducerea economiei subterane.


3.5. Politica monetarã


Stabilitatea monetarã. PNTCD considera ca stabilitatea monetarã este de o importanþã hotarâtoare pentru dezvoltarea economicã solidã ºi ca bazã a echitãþii sociale. Stabilitatea monetarã îi ajutã atât pe cei care economisesc, cât ºi pe consumatori. Premisa pentru succesul politicii financiare ºi monetare este ca toþi participanþii la viaþa economicã, inclusiv partenerii sociali ºi cei ai corporaþiilor locale publice, sã își aducã aportul lor la stabilitate. Creºterea productivitãþii muncii este esenþialã.


PNÞCD are în vedere gestiunea austerã a bugetului, corespunzãtoare dezangajãrii economice a Statului, prin:


- frânarea cheltuielilor de funcþionare;

- finanþarea intervenþiilor cu caracter structural, prin investiþii ºi subvenþii legate de reorganizarea/modernizarea/deplasarea unor sectoare de activitate, dotarea cu capital a societãþilor create de guvern;

- acoperirea operaþiilor conjuncturale (mãsuri temporare ºi corective);

- finanþarea acþiunilor economice cu caracter social (reorientare profesionalã, combaterea ºomajului etc.).


Trecerea la euro. România are ca obiectiv adoptarea monedei europene (Euro) în anul 2014. Crearea conditiilor de trecere la moneda Euro impune crearea unui mediu economic stabil, în principal prin reducerea ratei inflatiei, a ratei dobânzilor bancare ºi a ponderii datoriei externe în PIB. Criteriile de la Maastricht sunt: reducerea inflatiei si a ratelor dobanzilor pe termen lung pana la niveluri comparabile cu cele din zona euro, existenta unui deficit bugetar de sub 3% din PIB, o datorie publica sub 60% din PIB si un curs de schimb al leului fata de euro care sa se incadreze intr-o marja de 15%, fara fluctuatii care sa depaseasca acest interval.


PNTCD va promova o politica monetara sincrona cu politica Bancii Centrale Europene, utilizând simultan instrumente monetare, de rata a dobanzii, de curs de schimb ºi deficitul de cont curent. PNTCD va urmari, de asemenea, atingerea unui regim de stabilitate monetara si reducerea ratei anuale a inflatiei, pentru a se ajunge la o inflatie echivalenta cu cea din zona euro.


In acest scop se vor implementa urmatoarele masuri:

- diversificarea instrumentelor de politica monetara si cresterea rolului instrumentelor de piata (operatiuni cu titluri, instrumente de sterilizare definitiva a excesului de moneda) ;

- mentinerea neschimbata pe perioade mai lungi de timp a atitudinii politicii monetare, pentru a conferi predictibilitate ºi credibilitate actiunilor bancii centrale ;

- remonetizarea economiei prin metode neinflationiste, odata cu reluarea cresterii economice dupã criza prezenta si dupã refacerea increderii in moneda nationala.


3.6. Politici comerciale


PNTCD va continua promovarea integrarii cât mai avantajoase a economiei romanesti in economia europeana si mondiala, prin liberalizarea comertului exterior, in cadrul acordurilor deja asumate si in conditiile negocierii de noi acorduri. Se va urmari cu precadere cresterea exporturilor romanesti, atat in tarile membre ale UE, cat si in intreaga lume, în vederea reducerii deficitului balanþei comerciale a þãrii ºi ajungerii la excedent în schimburile comerciale internaþionale.


3.7. Politica în domeniul concurenþei


Concurenþa este o bazã pentru multitudinea ºanselor. PNTCD considera ca libertatea individualã ºi deschiderea socialã sunt premisele concurenþei. Vrem sã asigurãm echitatea individualã a ºanselor, sã þinem pieþele deschise ºi sã combatem concurenþa neloialã. Acolo unde concentraþia puterii economice lezeazã principiul concurenþei sunt prejudiciate multitudinea opþiunilor cetãþeanului ºi acþiunea pieþei. Statul trebuie sã contracareze concentrarea de putere economicã ºi sã apere cetãþeanul de eventualele abuzuri ale monopolului privat.


Competiþia comercialã dintre întreprinderi are ca scop fidelizarea clientelei ºi a investitorilor, nu distrugerea concurentului. O expansiune sãnãtoasã are nevoie de stabilitate; ea nu este compatibilã cu constituirea de oligopoluri, nici cu „vagabondajul” speculativ al capitalului în cãutarea de riscuri cât mai rentabile.


Deciziile în politica din domeniul concurenþei se transferã din ce în ce mai mult pe plan european. Atat activitatea monopolurilor de stat, cat si cea a monopolurilor private trebuie reglementate pentru protectia cetatenilor. Alte elemente ale politicii noastre referitoare la concurenþã sunt: limitarea ºi reducerea subvenþiilor Statului pentru întreprinderile de stat, privatizarea întreprinderilor economice la care Statul este acþionar ºi susþinerea unei politici ofensive a consumatorului, care sã ii asigure protecþia.


Nu exista economie de dragul economiei. Economia exista pentru satisfacerea nevoilor omului, familiei si natiunii. Fiinta umana are doua componente: una spirituala si alta materiala. In ultima suta de ani insa componenta spirituala a omului a fost mult neglijata, ba chiar opresata, iar fiinta umana a fost redusa, de la stadiul de om liber si responsabil, la stadiul de consumator de produse materiale, cumparate in general pe credit. In acest fel, prin dominatie financiara, fiinta umana si-a pierdut libertatea, ajungand sa fie inglodata in datorii. Omul inglodat in datorii nu este un om liber, ci devine dependent de instituþia financiarã careia i s-a indatorat. În prezent serviciile si produsele financiare functioneza prin contracte încheiate intre institutia financiara si persoana care le foloseste si nu asa cum ar fi normal, ca servicii si produse. Contractul dintre o institutie financiara - care are la dispozitie o armata intreaga de avocati ca sa il redacteze - si un simplu cetatean, care nu are acces la o sustinere juridica egala cu institutia financiara, il pune pe cetatean intr-o situatie dezavantajoasã si il expune riscului de abuz financiar.



PNTCD considera ca este contrar principiilor crestin-democrate ca un cetatean sa poata fi abuzat in acest fel de catre institutiile financiare si ca este datoria Statului sa isi protejeze cetatenii împotriva acestor abuzuri. De aceea, noi vom institui protectia cetateanului impotriva institutiilor financiare, prin introducerea notiunii de "produs financiar", care va inlocui actualul contract financiar. Produsele financiare vor fi obligatoriu testate inainte de fi lansate pe piata si vor fi permise numai daca servesc cetateanului si binelui comun. Vom crea o agentie guvernamentala separata, care sa protejeze cetateanul împotriva acestor produse financiare, tot asa cum exista agentia de protectie a consumatorului in cazul altor produse.



3.8. Politica fata de clasa de mijloc

PNTCD considera ca performanþa economiei de piaþã socialã ºi ecologicã se bazeazã pe o structurã echilibratã de întreprinderi mici, mijlocii ºi mari. Avem nevoie de mai multe femei ºi mai mulþi bãrbaþi întreprinzãtori ºi de aceea vrem sã înlesnim trecerea spre activitatea autonomã. Avem nevoie de puterea economicã a unei largi clase de mijloc, de bogãþia de idei ºi de voinþa de succes a întreprinderilor mici ºi mijlocii, cu marea lor dinamicã a inovaþiei ºi dezvoltãrii. Economia noastrã trebuie sã asigure ºansa autonomiei întreprinderilor dispuse la risc ºi capabile de performanþã. O politicã consecventã de încurajare a clasei de mijloc este premisa cea mai bunã pentru a consolida ºi a dezvolta în continuare ordinea noastrã economicã. Clasa de mijloc este vitalã pentru menþinerea concurenþei. Ea oferã permanent ºansa trecerii de la un tip de ocupaþie dependentã la calitatea de întreprinzãtor autonom ºi este premisa pentru descentralizarea puterii economice.


Întreprinderile mici ºi mijlocii prezintã avantaje deosebite pentru cã sunt flexibile în diferite moduri, pot decide mai repede ºi sunt mai puþin birocratice. Pe planul concurenþei ele apar însã parþial dezavantajate faþã de marile întreprinderi. De aceea, pentru întreprinderile mijlocii sunt necesare facilitãþi îndeosebi în legislaþia fiscalã ºi pentru crearea de capital social. Susþinem ideea de a înlesni schimbul generaþiilor în întreprinderile familiale prin reglementãri fiscale corespunzãtoare.


3.9. Politica de proprietate ºi de patrimoniu

Statul are datoria sã garanteze ºi sã protejeze proprietatea privatã. PNÞCD considera ca proprietatea privatã, inclusiv dreptul la moºtenire, este un pilon de bazã al economiei de piaþã ecologica ºi sociala. Ea oferã individului mai multe posibilitãþi de decizie ºi mãreºte în acest fel libertatea lui personalã. O cât mai largã distribuþie a proprietãþii private, formatã din întreprinderi ºi terenuri, este de o importanþã centralã pentru reconstrucþia economicã. Privatizarea ºi reprivatizarea trebuie suþinute în continuare, inclusiv în domeniul proprietãþii imobiliare. Proprietatea privatã este o condiþie decisivã pentru realizarea investiþiilor ºi, prin aceasta, pentru crearea bazei de locuri de muncã rentabile a veniturilor din muncã ºi a câºtigurilor proprii.

Redefinirea statutului întreprinderii, pe baza parteneriatului dintre patroni ºi salariaþi (asocierea la decizii ºi la beneficii). Acordarea unui anumit procent din patrimoniul unei firme angajaþilor sai este o necesitate socialã moderna, nu numai pentru a creste responsabilitatea economica a acestora, dar ºi pentru a asigura o repartiþie echitabilã a veniturilor. De aceea, politica PNTCD va avea in vedere o largã formare a proprietãþii de capital de producþie pentru angajatii intreprinderilor mari si mijlocii, tocmai in vederea minimizarii riscului economic si maximizarii eficientei economice. Salariaþii vor deveni tot mai mult investitori/acþionari, deopotrivã prin participarea lor la beneficii ºi prin dezvoltarea regimului complementar ºi voluntar de prevederi ºi asigurãri sociale.


Salariaþii nu sunt mai puþin interesaþi decât acþionarii de mersul ºi perenitatea întreprinderii, nici mai puþin competenþi ºi creativi în domeniul gestiunii ºi al inovaþiei decât „specialiºtii” delegaþi de acþionari – managerii, o categorie care are tendinþa pronunþatã de a face din întreprinderea pe care o conduc instrumentul promovãrii propriilor lor interese (criza economicã din Occident se datoreazã mai ales managementului, care deturneazã întreprinderea de la menirea ei, folosind-o în scopuri personale ºi corporative, pentru a face carierã ºi a se impune ca factor de putere în Stat ºi societate.



3.10. Asigurarea dreptãþii sociale


Din secolul al XIX-lea încoace, politica socialã a realizat succese impresionante. Ea se afla iniþial sub influenþa conflictului dintre capital ºi muncã. Prin mãsuri social-politice acesta a fost dezamorsat, iar situaþia angajaþilor s-a îmbunãtãþit semnificativ. Soluþionarea problemelor sociale este ºi ramâne pentru noi o îndatorire centralã. Cei neorganizaþi - oameni bãtrâni, pãrinþi, copii, mame sau taþi care îºi educã singuri copiii, handicapaþi, cei care au nevoie de îngrijire, ºomeri, cei care nu mai sunt capabili de muncã ºi alþii - sunt depãºiþi adesea în lupta de distribuire a mijloacelor de cei ale cãror interese sunt organizate. Statul, ca avocat al binelui general, are sarcina sã respecte drepturile lor, ale minoritãþilor ºi ale celor lipsiþi de putere ºi sã ii protejeze.

Printre obiectivele cele mai importante ale politicii noastre sociale menþionãm:


- protecþia împotriva sãrãciei ºi a nevoii, pentru a asigura tuturor o viaþã demnã;

- asigurarea anticipatã a întreþinerii, realizatã prin comunitãþi solidare, ºi preluarea unor riscuri de viaþã, pe care nu le poate suporta individul singur;

- creºterea propriei rãspunderi ºi ajutorul acordat în sensul autoajutorãrii;

- menþinerea pãcii sociale ºi promovarea echitãþii ºi compensãrii sociale.


Scopul politicii noastre sociale este sã il facã pe fiecare individ sã fie capabil sã iºi conducã viaþa prin forþe proprii ºi sã decidã asupra drumului sãu în viaþã, în libertate ºi pe proprie rãspundere. Politica socialã orientatã spre viitor trebuie sã acþioneze preventiv, sã împleteascã eficienþa economicã cu umanismul. Serviciile sociale asigurate de Stat trebuie concentrate asupra celor care au cu adevãrat nevoie de ajutor, conform principiilor solidaritãþii ºi subsidiaritãþii. De aceea, susþinem ideea ca serviciile sociale care nu sunt finanþate din contribuþii proprii, ci din fonduri provenite din impozite, sã fie atribuite în viitor numai în raport cu veniturile ºi condiþia materialã, iar în cadrul global al politicii sociale sã realizãm mai intens întreþinerea proprie, rãspunderea proprie ºi participarea personalã. Drepturile legitime, dobândite prin performanþa personalã sau sacrificiu pentru comunitate, meritã o protecþie specialã. Ca în toate domeniile politicii, ºi în politica socialã trebuie pusã tot mereu problema prioritãþilor. Pentru a putea îndeplini noi sarcini ºi a putea învinge urmãrile dezvoltãrii demografice, avem nevoie de un nou spaþiu de manevrã, pe care nu vrem sã îl câºtigãm prin noi taxe ºi impozite, ci printr-o nouã configurare. În acest sens, obiectivul noastru nu este amplificarea, ci restructurarea Statului social.


Uniunea Socialã Europeanã. Odatã cu înfãptuirea Uniunii Europene se realizeazã - pe lângã uniunea economicã ºi monetarã - ºi Uniunea Socialã Europeanã. Aceasta înseamnã cã în domeniile importante ale politicii sociale trebuie implantate standarde minime unitare în toatã Europa. Concomitent, statele membre au ºansa de a dezvolta în concurenþã reciprocã optimizãri suplimentare ºi soluþii diferenþiate. PNTCD doreste sa promoveze in Romania un standard ridicat de securitate socialã, ca acela existent în cadrul Uniunii Europene.


Cultura ajutorului. PNTCD va promova o nouã culturã a ajutorului. Multe prestaþii importante în societatea noastrã se realizeazã prin funcþii onorifice. Funcþiile onorifice ºi iniþiativele de ajutor reciproc nu apar în produsul intern brut, dar sunt de o mare importanþã pentru convieþuirea noastrã. Nici chiar cea mai desãvârºitã orânduire socialã nu poate renunþa la asistenþa ºi ajutorul de la om la om, la practicarea iubirii aproapelui. Biserici, asociaþii caritabile, diferite organizaþii ºi iniþiative în cadrul tradiþiei romanesti de exercitare a binelui public pot rezolva problemele sociale mai bine ºi mai aproape de cetãþean. Statul nu poate “produce” disponibilitatea de a acorda ajutor personal ºi de a prelua activitãþi onorifice, dar, ca ºi autoritãþile administraþiei publice locale, poate ºi trebuie sã trezeascã ºi sã susþinã aceastã disponibilitate. Vrem sã îmbunãtãþim premisele pentru a încuraja disponibilitatea ºi capacitatea oamenilor pentru susþinerea solidarã a aproapelui.


3.11. Politica pieþei forþei de muncã


Munca este o componentã esenþialã a vieþii omeneºti, asigurând baza existenþei individuale ºi sociale si fiind ºi o cale de afirmare personalã. Relaþia indivizibilã dintre economie ºi ordinea socialã se manifestã mai ales prin asigurarea posibilitãþii de a munci pentru cât mai mulþi oameni. PNÞCD urmãreºte ocuparea cât mai deplinã a forþei de muncã. Acesta este un scop al politicii economice ºi sociale, iar Statul este dator cu crearea condiþiilor-cadru, în timp ce partenerii sociali sunt obligaþi sã preia rãspunderea.


Finalitatea întreprinderii depinde de utilitatea ei socialã, nu de satisfacerea unor interese particulare în detrimentul altora: îmbogãþirea, care este motivarea antreprenorului ºi a capitalistului, este acceptabilã numai dacã nu se bazeazã pe spolierea altor categorii socio-economice (salariaþii, chiriasii, consumatorii, creditorii), recte, dacã activitatea întreprinderii este creatoare de bogãþie, nu un simplu transfer de venituri. Menirea întreprinderii este de a pune la dispoziþia comunitãþii bunuri ºi servicii utile ºi de a procura în schimb venituri producãtorilor ºi prestatorilor, nu de a maximiza profiturile unor investitori interesaþi numai de fructificarea capitalului plasat.


Cea mai bunã politicã pentru piaþa muncii este crearea de locuri de muncã durabile ºi concurenþiale prin investiþii. Pentru mulþi dintre cei afectaþi ºomajul înseamnã nu numai o pierdere de venit, ci adesea izolare socialã ºi pierderea perspectivelor, iar ºomajul pe termen lung îi face pe oameni sã iºi piardã încrederea în propria valoare. Ne pronunþãm pentru crearea de locuri de muncã, dar ºi pentru respectarea obligaþiilor de asigurare socialã în gospodãriile private. Trebuie create condiþii ºi pentru munca cu normã redusã. În aceastã ordine de idei, trebuie corelate cerinþele întreprinderii ºi necesitãþile familiale.



Întârzierea transformãrilor structurale ale economiei româneºti dupã deceniile de comunism, inovaþiile insuficiente, rigiditatea sistemului ocupãrii forþei de muncã, precum si migratia fortei de munca catre alte tari membre ale Uniunii Europene au condus la pierderea pe duratã îndelungatã a multor locuri de muncã, ceea ce i-a afectat în special pe tineri. O politicã a pieþei de muncã orientatã spre rezultat este descentralizatã ºi flexibilã. Ea cere o coordonare permanentã a instrumentelor utilizate. Transformarea structuralã ºi politica pieþei de muncã merg mânã în mânã. O importanþã specialã trebuie sã aibã crearea de locuri de muncã pentru tineri si femei.


Demnitatea omului care munceºte cere participarea lui la deciziile care stabilesc condiþiile în care munceºte. Participarea la decizii a angajaþilor va contribui în mare mãsurã la succesul economiei romanesti ºi la stabilitatea ºi pacea socialã. Participarea la decizii, practicatã cu bune rezultate în Uniunea Europeana, trebuie sã fie implementata si in Romania. Întrepãtrunderea internaþionalã tot mai mare a economiei cere ca în întreprinderile active la scarã europeanã sã fie întemeiate în strãinãtate reprezentanþe transfrontaliere ale angajaþilor, cu atribuþii de informare ºi consultanþã.



În centrul procesului de muncã se aflã omul. Omul nu este pentru noi un slujitor al maºinii. De aceea trebuie dezvoltate continuu condiþii de muncã pe mãsura demnitãþii umane ºi asiguratã protecþia muncii ºi a mediului înconjurãtor. Progresul tehnic oferã noi posibilitãþi pentru umanizarea condiþiilor de muncã. Munca în grupuri ºi echipe face posibile contacte umane ºi ºanse de cooperare. Condiþiile de muncã corespunzãtoare, protecþia muncii ºi posibilitãþile de participare la decizii la locul de muncã trebuie întãrite, ca premise importante pentru succesul întreprinderii.



Aºteptãm de la partenerii sociali o nouã flexibilitate în organizarea muncii. În aceastã ordine de idei, trebuie luate în consideraþie în egalã mãsurã cerinþele întreprinderii, precum ºi compatibilizarea familiei cu activitatatea profesionalã. Vrem sã facem posibilã o mai mare flexibilitate în stabilirea timpului de lucru pe zi, pe sãptãmânã, pe an ºi pe viaþã ºi sã concepem momentele de trecere între domenii ºi faze ale vieþii într-un mod mai elastic. Serviciul public trebuie sã iºi exercite funcþia de model în oferta ºi configurarea timpilor flexibili de lucru. Zilele de duminicã ºi de sãrbãtoare trebuie sã rãmânã de principiu libere.


3.12. Politica veniturilor


Masurile de politica salariala vor fi corelate cu masurile de politica monetara si fiscala. PNTCD are in vedere crearea conditiilor de crestere a veniturilor familiale, pe masura cresterii productivitatii muncii si a eficientei activitatii economice. Reglarea cresterilor salariale se va face strict în corelaþie cu schimbarile in productivitatea muncii. PNTCD va crea un cadru coerent si consensual de negociere a conditiilor de munca.


Politica salariala in sectorul public va fi corelata cu salarizarea din sectorul privat, stabilindu-se o serie de principii unitare de salarizare in sectorul public si introducandu-se o serie de criterii de performanta specifice sectorului public.


PNTCD va alcatui programe speciale pentru combaterea saraciei, avand drept tinta grupurile sociale cele mai vulnerabile.


PNTCD va avea o grija deosebita pentru familie. In acest scop, PNTCD va stimula cresterea familei printr-o serie de ajutoare speciale pentru familie.


Doru Nãsui, Radu Sârbu




Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 28 Septembrie 2009, ora 22:39

Ce vrem noi
Noi, creºtin democraþii din partidul în care s-au adunat tradiþia transilvanã - a luptei pentru eliberarea naþionalã, tradiþia conservatoare - a elitei care a fãcut ºi susþinut statele române ºi tradiþia gospodarilor de la sate, suntem conºtienþi, în mai mare mãsurã decât alte forþe politice, de nevoia refacerii României dupã 50 de ani de barbarie marxistã ºi subjugare sovieticã. Suntem hotãrâþi sã luãm înapoi România pe care ne-au furat-o ºi sã repunem pe temeliile acestor tradiþii Statul ºi societatea româneascã. Democraþia nu se poate reconstrui pe ruinele comunismului, nici din rãmãºiþele lui, ºi încã mai puþin de cãtre beneficiarii lui. Decomunizarea ºi lustraþia sunt condiþii obligatorii ale restaurãrii democraþiei ºi a configurãrii României de mâine. Vrem sã intrãm în Europa cu istoria ºi personalitatea noastre specifice, cu instituþiile noastre - de care suntem mândri, nu sub falsa înfãþiºare a unei identitãþi de împrumut - la modã sau “corectã politic” - ºi cu atât mai puþin la remorca unor structuri care asigurã sub forme noi perenitatea sistemului totalitar.


Astãzi în România nu mai existã opoziþie. Nicio formaþiune politicã nu constituie o alternativã democraticã la puterea neocomunistã. Lipsa de alternativã este pusã în evidenþã de limitarea dezbaterii politice la felul în care funcþioneazã sistemul ºi nu la natura acestuia. Problematica României se rezumã la chestiunea fundamentalã a lipsei de legitimitate a regimului impus de cãtre neocomuniºti, care decurge deopotrivã din continuitatea totalitarã – asiguratã de concepþiile ºi interesele genitorilor lui, beneficiarii comunismului - ºi din originea lui teroristã – revoluþia ºi mineriadele.


Starea de încremenire, în care actuala clasã conducãtoare þine România, poate fi schimbatã numai prin reconstrucþia Statului ºi a societãþii, care trebuie sã vizeze atât cadrul instituþional, cât ºi oamenii care îl populeazã.


Revenirea la normalitate, de care avem nevoie pentru a intra cu demnitate în Europa, presupune închiderea completã a parantezei sovietice ºi totalitare ºi eliminarea ei definitivã din viaþa Statului ºi a societãþii româneºti. Este evident cã acest lucru nu se poate face fãrã a exclude formaþiunile succesoare ale totalitarismului marxist ºi ale dominaþiei sovietice din viaþa publicã. Reconstrucția României înseamnã mai înainte de toate restaurarea democraþiei ºi reluarea firului întrerupt al continuitãþii noastre statale, ceea ce nu poate conveni forþelor comunisto-securiste care au configurat actualele instituþii, pentru a consolida, prin aparenþa democraþiei, poziþiile lor cucerite prin crimã, jaf ºi fraudã pânã în 1989. Fãrã denazificare, Germania nu ar fi devenit democraþia care este astãzi.


O opoziþie realã, dornicã ºi hotãrâtã sã ducã la îndeplinire aceste obiective nu se poate constitui decât în jurul polului creºtin-democrat reprezentat de PNÞCD, pentru cã acesta este unicul actor al scenei politice care nu este încã compromis ºi controlat de structurile comunisto-securiste, cât ºi pentru cã reprezintã curentul de gândire cu cel mai înalt potenþial de motivare ºi acceptabilitate. Distrugerile umane ºi materiale pe care le-au produs în ultimele douã secole gândirea materialistã ºi religiile laice au dovedit cât de importantã este legãtura moralã dintre politicã ºi principiile religiei. Respectul faþã de persoana umanã ºi libertatea politicã au supravieþuit durabil numai în þãrile în care creºtinismul este religia dominantã.


Noi venim cu un proiect de societate, nu cu un program de guvernare. Vrem sã construim societatea democraticã de tip european la care aspirã toþi românii, pentru care rezistenþa anticomunistã din þarã ºi din strãinãtate luptã de ºaizeci de ani ºi pentru care ºi-au vãrsat sângele tinerii care au rãsturnat dictatura comunistã în decembrie 1989.


Noi suntem o forþã de rupturã ºi de reînnoire. Vrem sã desfiinþãm sistemul creat de comuniºti si neocomunisti ºi sã reconstruim România din temelii, reaºezând-o pe principiile care au dat naºtere Statului ºi naþiunii române moderne ºi redându-i locul ce i se cuvine în concertul european. Scopul nostru este refacerea moralã, civicã ºi politicã a comunitãþii naþionale.


Noi suntem însufleþiþi de idealurile împãrtãºite deopotrivã de cei care au fãurit civilizaþia acestui continent ºi de cei care construiesc acum Europa de mâine. Vrem sã ducem mai departe opera celor care au aºezat, susținut ºi ridicat România, nu vrem sã înlocuim dogmele marxismului cu prejudecãþile altui materialism, nici cu empirismul altor barbarii.


Noi nu vrem sã le facem plãcere românilor, ademenindu-i cu promisiuni, ci vrem sã-i convingem sã îºi facã datoria faþã de ei înºiºi, participând direct la refacerea þãrii. Demagogia ºi populismul sunt arme politice ale stângii, care îºi atrage electoratul prin mãgulirea dorinþelor, susþinând revendicãri egoiste, contradictorii ºi imposibil de satisfãcut.


Noi le cerem românilor sã punem cu toþii umãrul la ridicarea unei Românii din nou înfloritoare. De binele întregii þãri depinde siguranþa ºi bunãstarea fiecãruia dintre noi.



Ion Varlam




Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 1 Octombrie 2009, ora 17:27

PNÞCD salutã cu bucurie noile autoritãþi de la Chiºinãu


Congresul PNÞCD - desfãºurat la Bucureºti, la 26 septembrie 2009 - a aprobat noul Statut PNÞCD. În Preambulul Statutului este înscris un obiectiv central al PNÞCD: Reîntregirea României în graniþele internaþionale recunoscute la 1 septembrie 1939, prin anularea efectelor pactului încheiat între puterile totalitare la 23 august 1939.

Cu atât mai mult, conducerea PNÞCD aleasã la recentul Congres salutã cu bucurie noile autoritãþi de la Chiºinãu, atitudinea lor europeanã corectã ºi mãsurile fireºti, de smulgere din rãdãcini a ruºinoasei sârme ghimpate plantate de fostul preºedinte Voronin între fraþii unui neam.

PNÞCD – întemeiat pe principiile perene ale dragostei faþã de aproapele – va acþiona pentru ca în Ziua Re-Unirii, ca odinioarã, la 1 Decembrie 1918, sã primim minoritãþile rusã, ucrainianã, gãgãuzã, israelitã ºi pe toate celelalte, cu braþele deschise, conform principiului lui Iuliu Maniu: nu vrem sã devenim, din asupriþi, asupritori.

Fraþii noºtri creºtini dintre Prut ºi Nistru, precum ºi toþi ceilalþi, trebuie sã ºtie cã re-unirea Teritoriilor noastre de Rãsãrit cu România va fi beneficã pentru toþi, va vindeca relaþiile dintre popoarele noastre ºi va aºeza pacea ºi buna conlucrare în aceastã parte a Europei.

Bucureºti, 27 septembrie 2009



Radu Sârbu
Preºedintele PNÞCD


111dinu

1317 mesaje
Membru din: 26/07/2009
Oras: Timisoara

Postat pe: 1 Octombrie 2009, ora 17:48

Radu Sârbu preºedinte PNÞcd. Prin alegerea acestui individ, vã situaþi la egalitate cu PNÞcd-ul condus de Miluþã. Doi inºi care scot definitiv partidul din istorie. Vai de voi!


Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice. Gãoaza este un desert prezidenþial. "Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".
Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 1 Octombrie 2009, ora 17:57

SI O DEDICATIE SPECIALA PENTRU MOARTEA COALITIEI :

www.youtube.com/watch?v=rBqcrSh7wGo&feature=player_embedded


Fosta membra 9am.ro

6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Postat pe: 3 Octombrie 2009, ora 10:03

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-28 22:39:29
Astãzi în România nu mai existã opoziþie. Nicio formaþiune politicã nu constituie o alternativã democraticã la puterea neocomunistã.

O opoziþie realã, dornicã ºi hotãrâtã sã ducã la îndeplinire aceste obiective nu se poate constitui decât în jurul polului creºtin-democrat reprezentat de PNÞCD, pentru cã acesta este unicul actor al scenei politice care nu este încã compromis ºi controlat de structurile comunisto-securiste,


Mai exista opozitie ,mult mai activa decat cea a PNTului ,respectiv PNLul .Reunirea acestor doua partide intr-un pol de dreapta autentic ar putea incurca teribil socotelile FSNului de a acapara intreaga scena politica.Din pacate insa nu ma astept la asa ceva din partea lui Sarbu, cum nu ma asteptam nici din partea lui Milut.


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:59

Domnul Crin Antonescu a fost asteptat cu nerabdare de multi dintre participanti la congres ,hotarati sa-l sustina in campania electorala nu numai declarativ ci si activ ,inclusiv la lipit afise ,eu ma numar printre cei care sustineam cu putere aceasta actiune ,nu numai din motive antimilut ci din motivul corect de a sustine candidatul de dreapta real ,la aceasta data . Din pacate problemele personale l-au retinut ,am inteles ,dar nici macar un mesaj sau macar un reprezentant nu a trimis la Congres ,asta nea demoralizat .
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?


Fosta membra 9am.ro

6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 09:19

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-10-04 02:59:06 Domnul Crin Antonescu a fost asteptat cu nerabdare de multi dintre participanti la congres ,hotarati sa-l sustina in campania electorala nu numai declarativ ci si activ ,inclusiv la lipit afise ,eu ma numar printre cei care sustineam cu putere aceasta actiune ,nu numai din motive antimilut ci din motivul corect de a sustine candidatul de dreapta real ,la aceasta data . Din pacate problemele personale l-au retinut ,am inteles ,dar nici macar un mesaj sau macar un reprezentant nu a trimis la Congres ,asta nea demoralizat .
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?


Sambata, 12 Septembrie 2009 13:02

Preºedintele PNL, Crin Antonescu, i-a asigurat sâmbãtã pe membrii PNÞCD de susþinerea liberalilor ºi de "toatã deschiderea" în vederea unui eventual "parteneriat pragmatic", dar ºi de prietenia ºi respectul sãu.

Antonescu asigurã PNÞCD de deschiderea PNL cãtre orice formulã de "parteneriat pragmatic".

"Vã sigur cã din partea PNL va exista toatã deschiderea cãtre orice formã de parteneriat pragmatic putem sã gãsim, ºi vã asigur personal, ca un prieten de 20 de ani al acestui partid, cã ºi dacã voi fi preºedintele României, ºi dacã voi continua sã fiu preºedintele PNL, în mine veþi avea întotdeauna un prieten ºi un om care vã respectã cu adevãrat. Dumnezeu sã vã ajute de data asta într-adevãr!", a afirmat Crin Antonescu, invitat la Congresul Extraordinar al PNÞCD.

Liderul liberal a motivat aceastã propunere vorbind despre legãtura "esenþialã dintre partidele istorice". "Noi, ca ºi dumneavoastrã putem greºi ºi am greºit de atâtea ori. ªi greºelile noatre, ale liberalilor ºi ale þãrãniºtilor, sunt într-un fel ca niºte pete de cernealã stângace pe o filã a istoriei, dar dumneavoastrã, ca ºi noi, nu putem ºi nu vom rupe niciodatã fila, pentru cã pe fila aceea este sângele lui Maniu, Mihalache, al Bãritienilor, al lui Duca", a mai spus Antonescu.

Antonescu le-a arãtat þãrãniºtilor cã datoria lor este aceea de a face ce trebuie "pentru ca acest partid sã fie în actualitate în România", deºi în opinia sa, PNÞCD are "alegeri grele". "Existã, din punctul meu de vedere, aceastã nevoie nu numai pentru cã dreapta româneascã trebuie sã fie credibilã ºi solidã, trebuie sã fie autenticã, dar ºi pentru cã cel mai important lucru pe care îl are în patrimoniu astãzi PNÞCD este moºtenirea lui Coposu cititã în cheia actualã", a mai spus Antonescu.

Totodatã, Antonescu a fãcut, indirect, referire la ºeful statului, vorbind despre Piaþa Universitãþii, unde "unii îºi dau cu surle ºi trâmbiþe întâlnire periodic (...) ºi nu ajung niciodatã. El a continuat spunând cã liberalii ºi cei din PNÞCD sunt mereu acolo, pentru cã aceºtia ºtiu cã "Piaþa universitãþii nu este un loc în Bucureºti", e un loc în sufletul lor.



Fosta membra 9am.ro

6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 09:44

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-10-04 02:59:06
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?


Dupa sustinerea declarata de Antonescu fata de PNTCD si dupa "recompensa" primita de la Milut TREBUIA ca voi sa va precizati clar pozitia si sa va exprimati interesul fata de un autentic pol de dreapta .Din pacate Marcel, dati senzatia de partid macinat de lupte interne,fragmentat si care inca nu si-a stabilit clar orientarea .Sa speram ca se va merge pe vechea orientare anti-FSN de pe vremea Seniorului.


Dorinel

3855 mesaje
Membru din: 24/04/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 09:58

A fost odata ca'n povesti ... a fost ca niciodata .... PNT (CD) !!!


Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.
Fosta membra 9am.ro

147 mesaje
Membru din: 8/07/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 12:08

De la: vaneamarin, la data 2009-10-04 09:44:28
De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-10-04 02:59:06
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?


Dupa sustinerea declarata de Antonescu fata de PNTCD si dupa "recompensa" primita de la Milut TREBUIA ca voi sa va precizati clar pozitia si sa va exprimati interesul fata de un autentic pol de dreapta .Din pacate Marcel, dati senzatia de partid macinat de lupte interne,fragmentat si care inca nu si-a stabilit clar orientarea .Sa speram ca se va merge pe vechea orientare anti-FSN de pe vremea Seniorului.

Nene,Seniorul nu era anti FSN ci anti BOLSEVICI si tot ce inseamna acest cuvant .Nu-i baga pe toti sa le spunem "fesenisti' in oala ca nu tine; iar "bolsevici " vine de la" bolºe" care inseamna mai multi iar originea cuvantului vine ca si lumina, in viziunea unor conducatori inca in viata, de la estul ff apropiat ca daca venea de unde chiar rasare soarele .....
Cineva spunea mai sus si ii dau dreptate:o ce vis frumos!


Cand e vorba de bani,toti sunt de aceeasi religie.
Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 7 Octombrie 2009, ora 05:38

De la: vaneamarin, la data 2009-10-04 09:44:28
De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-10-04 02:59:06
Stiu ca suntem in situatia in care suntem dar dupa actiunea lui Milut ,cum puteam sa apaream cu o declaratie de sustinere a unui candidat care nici macar nu este interesat de noi ?


Dupa sustinerea declarata de Antonescu fata de PNTCD si dupa "recompensa" primita de la Milut TREBUIA ca voi sa va precizati clar pozitia si sa va exprimati interesul fata de un autentic pol de dreapta .Din pacate Marcel, dati senzatia de partid macinat de lupte interne,fragmentat si care inca nu si-a stabilit clar orientarea .Sa speram ca se va merge pe vechea orientare anti-FSN de pe vremea Seniorului.


Din discutiile cu liderii PNTCD Sarbu ,am inteles ca au fost citeva discutii privind actiuni comune pentru sprijinirea lui Crin Antonescu ,din pacate nu s-au concretizat intr-un pol de dreapta cu angajamente ferme privind sprijinul in campanie si asta e pacat ,cred ca orice sprijin era bun pentru Antonescu daca ar fi tratat mai serios oferta . Indiferent de optiunile lui Milut pe zona Ardeal ,aripa sarbu are inca mare impact .
Pentru mine nu va insemna decit un vot ,daca erau actiuni comune as fi participat si eu .
Sa dea Dumnezeu sa treaca partidul si peste impasul in care se afla datorita unor greseli de strategie ale liderilor.


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 13 Octombrie 2009, ora 10:19

www.informatiadealba.ro/2009/10/pntcd-%E2%80%93-un-partid-ce-sta...

Un partid mic, însã cu oameni inimoºi care cred cã numai creºtin - democraþia va salva România. Cam acesta a fost "tabloul" de la sediul PNÞCD Alba Iulia, unde într-o conferinþã de presã a fost prezentatã noua echipã care susþine "moþiunea Vieru", documentul prin care dr.
Radu Vieru a fost reales în funcþia de preºedinte al PNÞCD Alba Iulia, dupã doi ani de interimat.

Ideea de bazã a partidului în aceastã perioadã este reorganizarea, atât la nivel judeþean cât ºi la nivel naþional. De altfel, PNÞCD este la nivel naþional într-o puternicã disputã între cele douã tabere:
Miluþ - Sârbu. În opinia preºedintelui organizaþiei judeþene Alba a PNÞCD, Iuliu Hada viitorul partidului depinde foarte mult de "unitatea partidului". În acest sens, din oraºul Marii Uniri filiala þãrãnistã a lansat un nou semnal de unitate spre cele douã tabere care dezbinã la momentul de faþã partidul.

Pe de altã parte, la nivel de judeþ, PNÞCD se aflã acum într-o profundã reorganizare, liderii partidului fãcând un apel foºtilor membri sã se reactiveze la sediul central din Alba Iulia. Totodatã, Iuliu Hada a precizat cã partidul are uºile deschise pentru cei care cred în valorile promovate de cel mai important din România: PNÞCD.
Iar noua echipã de conducere, una extrem de tânãrã (cel mai vârstnic membru are 52 de ani, iar cel mai tânãr 20 de ani) este pregãtitã sã se mobilizeze pentru creºterea numãrului membrilor de partid, la acest moment neºtiindu-se încã exact la cât este cifrat PNÞCD la nivel de judeþ. Cert este cã existã filiale în toate oraºele judeþului, precum ºi în multe dintre comune unde sunt aºteptaþi noi membri, care împreunã cu noua echipã sã ducã valorile creºtin-democrate acolo unde au fost odatã. De altfel, din noua echipã fac parte nume importante de intelectuali ºi oameni de afaceri, dupã cum urmeazã: Iuliu Hada, preºedintele organizaþiei judeþene Alba a PNÞCD; dr. Radu Vieru, 35 de ani, preºedintele organizaþiei municipale Alba Iulia, medic chirurg (cu specializare în Germania), membru PNÞCD din anul 1990; dr. Horea Timiº - prim-vicepreºedinte PNÞCD, 32 de ani, medic generalist, membru al PNÞCD din anul 1996; vicepreºedinþi: Mircea Trifu - inginer, om de afaceri; Alin Popa - inginer, om de afaceri, unul dintre cei mai inimoºi ºi verticali þãrãniºti din Alba; Alin Dumitru - inginer, om de afaceri; Alexandru Comºa - om de afaceri; Simona Mihail Olivera - jurist; Alexandru Samuel Cosma - student; secretarul PNÞCD este Dumitru Ciocan - salvator montan.

PNÞCD Alba are în plan câºtigarea alegerilor locale din 2012, mai exact postul de primar al Alba Iuliei. La urmãtoarele alegeri, partidul îl va sprijini pe Crin Antonescu în lupta pentru Cotroceni.

Florin Soare

www.informatiadealba.ro/2009/10/pntcd-%E2%80%93-un-partid-ce-sta...


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 13 Octombrie 2009, ora 10:20

APEL GENERAL LA SOLIDARITATE,

SENATUL P.N.Ț.C.D. și Asociația ”REGELE MIHAI I”, cheamã la solidaritate și acțiune civicã pe toți urmașii deținuților politic, pe toți nemulțumiții, pe toți urmașii celor cu proprietãți confiscate și vândute, pe toți cei care nu și-au primit terenurile agricole și pãdurile în totalitate, pe toți cei furați sau jefuiți de averea personalã, de averea naționalã, de averea culturalã și spiritualã. ( dupã Legi elaborate de urmașii bolșevicilor și comuniștilor)

Chemãm alãturi de noi, pe toți cei care cred cã așa nu se mai poate, pe toți cei care nu mai suportã bãtaia de joc, nedreptatea, minciuna sãrãcia, șomajul, lipsa de perspectivã și moartea prematurã a multor români.

Indiferența, lașitatea, lipsa de credințã autenticã, nerespectarea tradițiilor strãmoșești, terfelirea interesului național, închinarea când la Est, când la Vest, va avea ca rezultat distrugerea națiunii române și înlocuirea ei cu cei care au pus și vor pune în continuare stãpânire pe avuția naționalã în dauna neamului românesc.

Încã nu e prea târziu, veniți alãturi de noi și împreunã solidari, îndrãzneți și cu voințã fermã vom reuși îndepãrtarea rãului care ne-a cuprins.

Mergeți la vot și exprimați-vã voința așa cum vã dicteazã conștiința, indiferența nu rezolvã problemele, ci numai voința de a te implica.

”ROMÂNIA SE CONSTRUEȘTE (SE REFACE) CU CARACTERE, NU CU DIPLOME” ( REGELE CAROL I )

Dacã doriți sã vã alãturați celor care continuã lupta pentru o Românie a românilor, adresați-vã organizațiilor P.N.Ț.C.D., din toate Județele României. Pentru București adresați-vã la sediul din strada Romulus nr. 36, în fiecare marți între orele 17.30- 20.00. Președintele Partidului nostru este Domnul RADU SÂRBU.

P.S.

Se intenționeazã distrugerea clasei țãrãnești (consolidatã și împroprietãritã prin voința Domnitorilor și Regilor României), care a fost în toatã istoriei României, izvorul național de unde s-au extras toate valorile ce au alcãtuit elita intelectualã a României, distrusã și exterminatã în închisorile comuniste (holocaust comunist).

Sã nu admitem distrugerea clasei țãrãnești, deoarece în final înseamnã distrugerea României.

Ne-a fost suficientã experiența comunistã. România nu poate suporta experiențe la nesfârșit, poporul s-a sãturat de atâtea experiențe, ajunge !

DUMNEZEU SÃ BINECUVINTEZE ROMÂNIA !



Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 13 Octombrie 2009, ora 19:37



Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 17 Octombrie 2009, ora 11:36

www.sroscas.ro/site/ .
petitie-online.ro

Petitia „Klaus Johannis prim ministru” - 16 October, 2009 19:09
Destinatar: Presedintele Romaniei Domnule presedinte, Subsemnatii sustinem nominalizarea lui Klaus Johannis, primarul Sibiului, pentru functia de premier si formarea unui guvern de tehnocrati care sa ia masuri anticriza si sa organizeze in mod impartial alegerile prezidentiale din acest an


Fosta membra 9am.ro

6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Postat pe: 17 Octombrie 2009, ora 11:51



Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 17 Octombrie 2009, ora 12:18



Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 17 Octombrie 2009, ora 15:24



111dinu

1317 mesaje
Membru din: 26/07/2009
Oras: Timisoara

Postat pe: 17 Octombrie 2009, ora 15:54

@marcel ghilinta

Ce tot vorbiþi de creºtin democraþie ? Ce fel de creºtin-democraþi sunteþi când un partid, de sorginte nazistã, cum este PD-L-ul face parte din grupul vostru popular european?


Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice. Gãoaza este un desert prezidenþial. "Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".
Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 20 Octombrie 2009, ora 12:25



Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 27 Octombrie 2009, ora 23:30




In sedinta Biroului National de Conducere al PNTCD, din data de 26 octombrie 2009, a fost luata decizia de sustinere a candidatului PNL, Crin Antonescu.

Maine, 27 octombrie 2009, Crin Antonescu, in calitate de presedinte al Partidului National Liberal si Radu Sarbu, presedintele PNTCD, ales la Congresul din 26 septembrie 2009, vor semna un protocol de colaborare politica si vor stabili planul de actiuni comune pentru perioada campaniei electorale.

PNTCD va intra in lupta electorala alaturi de echipa lui Crin Antonescu, cu speranta ca Romania poate deveni o tara normala.

***

Protocolul de colaborare a fost semnat. De astazi, Crin Antonescu este candidatul comun al PNL si PNTCD. Doamne ajuta !


Protocol de colaborare între PNL ºi PNÞCD

Pornind de la interesul naþional, Partidul Naþional Liberal ºi Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat au hotãrât astãzi, 27 octombrie 2009, sã reia colaborarea lor deplinã ºi

A. Reafirmã urmãtoarele:

a. PNL ºi PNÞCD sunt urmaºele partidelor istorice care au înfãptuit România Mare – în anul 1918, au apãrat democraþia – în secolul XX, au dat jertfe în rezistenþa faþã de ocupaþia sovieto-comunistã ºi au determinat reinstaurarea statului de drept, dupã cãderea regimului totalitar.

b. PNL ºi PNÞCD sunt aliate natural, ca singurele partide autentic de centru-dreapta în România, consacrate moral ºi doctrinar.

B. Asumã urmãtoarele angajamente:

Din partea Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat:

1. PNÞCD va susþine pe domnul Crin Antonescu, candidatul PNL la alegerile prezidenþiale din noiembrie-decembrie 2009.

2. PNÞCD va participa, cu toate organizaþiile sale ºi cu liderii sãi, naþionali ºi locali, la campania electoralã pentru alegerea preºedintelui României.

3. PNÞCD va pune la dispoziþia PNL fruntaºii sãi, pentru a participa în birourile secþiilor de votare, la alegerile prezidenþiale din noiembrie-decembrie 2009.

Din partea Partidului Naþional Liberal:

1. PNL susþine demersurile PNÞCD în vederea realizãrii reconcilierii naþionale prin lustraþie ºi pentru îndeplinirea idealurilor naþionale.

2. În momentul în care va accede la guvernare, PNL va desemna în funcþii din administraþia publicã – la nivel naþional ºi local – ºi specialiºti propuºi de PNÞCD.

C. Cele douã Partide

vor realiza dupã 6 decembrie 2009 o alianþã electoralã pentru alegerile locale ºi parlamentare din anul 2012, precum ºi pentru alegerile prezidenþiale din anul 2014.

În numele PNL: În numele PNÞCD:
Crin Antonescu, Preºedinte Radu Sîrbu, Preºedinte
Ludovic Orban, Prim vicepreºedinte Doru Nãsui, Prim vicepreºedinte
Radu Stroe, Secretar General Gheorghe Ciuhandu, Preºedinte CNC
Relu Fenechiu, Vicepreºedinte Liviu Petrina, Vicepreºedinte




Fosta membra 9am.ro

1563 mesaje
Membru din: 23/06/2009
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 28 Octombrie 2009, ora 00:02

Ieri ,minerii plantau CRINI în Piaþa Universitãþii –byPIC &POC
octombrie 27, 2009 in Uncategorized

MOTTO :
“traseul lui Ion Iliescu de la partidul comunist la cel al unui politician care a ajuns sa lupte pentru Constitutie si pluralism genereaza “optimism din punct de vedere antropologic” si este “un efort care merita salutat”.- Crin Antonescu , ( nume de reþea PORUMBACU) –“catindat “ la preºedinþia Romaniei .
Afirmaþia halucinantã aparþine PROFESORULUI de istorie Crin Antonescu , autorul antologicei referiri la “ Winston Churchill ,preºedintele Marii Britanii “ ( mulþumesc azi,la ceas aniversar UNUI AUTENTIC PROFESOR de istorie-sãrut mâna , domnule profesor ) .
.................................................................... ........................................................................ ...........................

Sã îmi fie iertatã sinceritatea, cel care se vrea “descãlecãtor de þarã” în “România bunului simþ “ este un individ gomos, suferind de diaree verbalã ºi având carenþe grave la capitolul CULTURÃ GENERALÃ.
Sã revenim la aºa zisul “om politic”Crin Antonescu , ( nume de reþea PORUMBACU) –“catindat “ la preºedinþia Romaniei , care în dubla-i calitate, de istoric ºi om politic face o afirmaþie demenþialã : “Ion Iliescu este de apreciat pentru ca in anii ‘90 nu a pus armata sa impuste oameni in Piata Universitatii “ . Cine este ºi ce vrea acest fantomatic Crin , în numele cui vorbeºte el ºi ce îl motiveazã sã pupe ciolanele ºulfei kaghebiste Iliescu mai ceva ca pe Sfintele Moaste ? Cred cã am dreptul sã întreb acest lucru, fie ºi pentru faptul cã bunicul meu a fãcut opt ani de închisoare pentru idealuri liberale.
Crin Antonescu ( nume de reþea PORUMBACU) se revendicã a fi descendent ºi continuator de Brãtieni ,deci , vorbeºte în numele PNL ? Al cãrui PNL ? Al acelui PNL care a apãrut la ordinul generalului Caraman ºi al Patriarhului roºu Ion Iliescu : “VÃ ORDON,INFILTRAÞI PARTIDELE !!!”,al acelui PNL care are ca fondator pe Radu Câmpeanu ,”ochiul ºi timpanul “ serviciilor secrete ceauºiste în cadrul diasporei ? Al acelui PNL care sub bagheta geniului rãului Dinu Patriciu a militat ºi militeazã constant pentru colaborare strînsã cu PSD ºi orientarea României spre spaþiul sovietic ºi exsovietic ?
Am reþinut ideea cã acest personaj emblematic care se revendicã moºtenitor al tradiþiilor Pieþei Universitãþii uitã sau nu vrea sã ºtie cum Iliescu ( blestemat sã îi fie numele ) a chemat minerii pentru a da în Piaþa Universitãþii un inedit spectacol “cãluºarii “ ºi pentru a planta CRINI pe asfalt .


Macar memoria Seniorului sa ramina nepatata! Nu faceti si din PNT ce este astazi PNL!


Fosta membra 9am.ro

6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
Postat pe: 28 Octombrie 2009, ora 08:13

PNL ºi PNÞCD au semnat un protocol de colaborare
Marþi, 27 Octombrie 2009

Politic Preºedintele PNL Crin Antonescu ºi preºedintele PNÞCD Radu Sârbu au semnat astãzi un protocol de colaborare între cele douã formaþiuni politice pe care le reprezintã, informeazã un comunicat de presã al PNL.

Potrivit protocolului, PNÞCD îl va susþine pe Crin Antonescu, candidatul PNL la alegerile prezidenþiale, urmând ca, dupã 6 decembrie 2009, PNL ºi PNÞCD sã formeze o alianþã electoralã pentru alegerile locale ºi parlamentare din anul 2012, precum ºi pentru alegerile prezidenþiale din 2014.

“Dorim sã acþionãm împreunã într-un moment dificil, într-un moment de cumpãnã pentru România în calitatea noastrã de partide pe care istoria ºi acþiunile de dupã 1990 le legitimeazã în faþa electoratului ca singurele
partide autentice de centru-dreapta”, a afirmat preºedintele PNL.

Principalele obiective comune asupra cãrora au convenit cele douã partide sunt respectarea valorilor moralei creºtine, finalizarea procesului de restituire a proprietãþii ºi reconcilierea societãþii româneºti prin
lustraþie, se mai aratã în comunicatul de presã.

Text document :
roxanaiordache.wordpress.com/


Pagini: << 2 3 4 5 6 7 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului PNTcd
Mergi la: