pntcd

Va multumesc pentru interesul acordat,va rog ,dac a-ti cititi posturile sa-mi spuneti si mie daca sunt ceva idei interesante pe acolo ,in calitate de observatori impartiali,parerea voastra conteaza mai mult pentru mine decit ale acelora care gandesc la fel ca mine ,neconditionati neaparat la apartenenta unei idei sau doctrine
Tocmai de aceea am si deschis aceasta discutie,un sondaj pe piata libera a alegatorilor e mult mai buna decit in interiorul partidului.Asa pot afla mai bine opinia celor pentru care afirmam ca ne zbatem

In septembrie, cele doua tabere din PNTCD organizeaza simultan congrese extraordinare
Scris de Ioan Johnny Popescu, 23 August 2009 � Marian Milut si Radu Sarbu n-au renuntat nici acum la razboiul privind pozitia de lider al partidului
Situatia din cadrul Partidului National Taranesc Crestin Democrat este si la aceasta ora nelamurita, partidul fiind scindat in doua tabere, una condusa de Marian Milut � cel care inca detine stampila partidului, si una condusa de Radu Sarbu, ambele clamandu-si legitimitatea si sperand ca instanta sa le dea dreptate.

La inceputul verii, ramura Milut a decis sa organizeze pe 12 septembrie un congres extraordinar menit sa-i consolideze lui Marian Milut pozitia de lider al partidului. In acelasi timp, aripa condusa de Radu Sarbu a decis, de asemenea, sa organizeze un congres extraordinar la aceeasi data, in speranta ca �Justitia sa compare rezultatul celor doua congrese si sa decida care este conducerea cea mai buna�.

Taranistii maramureseni spera ca cele doua congrese sa-i unifice

Apropierea celor doua congrese a trezit sperantele taranistilor maramureseni in renasterea partidului, a acelui partid care a militat pentru mentinerea unui regim democratic-constitutional, principala forta politica ce s-a opus instaurarii comunismului, a carui lideri au platit cu viata pentru curajul lor. �Sper, sincer, ca data de 12 septembrie 2009 sa fie retinuta in istorie ca Ziua Reunificarii�, spune Nicolae Misulec, liderul organizatiei PN|CD Bistra, unul dintre cei mai ferventi si activi sustinatori ai aripii Milut. �Tocmai de aceea, fac un apel catre toti taranistii maramureseni sa participe la congres, la congresul statutar al aripii Milut care detine sentinta care-i da dreptul sa reprezinte partidul la nivel national si european. PN|CD este singurul partid de centru-dreapta autentic din Romania. Din pacate, din cauza tensiunilor la nivelul conducerii si scindarii a dus ca in prezent sa aiba doar 2% din electorat. Ori, in atari conditii, nu avem ce imparti. Mai sanatos ar fi continuarea procesului de restructurare si reorganizare a organizatiilor locale si judetene pentru a raspunde dorintelor celor care cred sincer in ideologia taranista, pentru a salva partidul de la disparitie�. In privinta viitoarelor alegeri prezidentiale, Nicolae Misulec este de parere ca taranistii ar trebui sa-l sustina pe principele Radu. �Dupa parerea mea, congresul ar trebui sa decida ca in primul tur sa-l sustina pe Radu Duda care este un tanar deosebit, bine pregatit, de tinuta, si care, sunt convins ca daca nu va castiga acum, la urmatoarele alegeri sigur va fi presedintele Romaniei�. Mentionam ca pe baza rezultatelor la alegerile locale si europarlamentare, Maramuresul are dreptul la 21 de delegati.

Partidul National Taranesc Crestin - Democrat (PNTCD) se pregateste sa organizeze un Congres National. Cu toate ca s-a dorit reorganizarea partidului si impacarea celor doua tabere in care s-a scindat partidul in urma cu un an, liderii desemnati pentru negocierea intre parti nu au reusit sa ajunga la o intelegere


Din 04 August 2009


�Din pacate, vorbim despre Congres National PNTCD la plural. In luna septembrie, fiecare tabara va organiza Congresul ei. Trist este ca mai avem putin timp pana la organizarea alegerilor prezidentiale si, daca situatia PNTCD nu se schimba, exista riscul sa nu putem promova un candidat propriu pentru presedintia Romaniei. PNTCD a intrat intr-un blocaj politic si nu stim daca prin organizarea Congresului National vom reusi sa indreptam lucrurile", a declarat secretarul executiv al PNTCD Maramures, Ion Beuca.

Premise:

1. Disputele legale �i extrajudiciare privind conducerea central� a PN�CD au produs pagube ireparabile imaginii �i fiin�ei �nse�i a PN�CD ca partid cre�tin-democrat. O istorie de un secol �i c�teva decenii cade prad� unor orgolii de o zi (24 august 2008). Singura structur� statutar �i legal aleas�, inamovibil� (p�n� la desemnarea unor noi membri ai aceleia�i structuri de c�tre un nou Congres) �i necontestat� �n instan��, a r�mas Juriul de Onoare Disciplin� �i Arbitraj, acela�i �n fa�a legii �i a celor dou� conduceri ale PN�CD, acela�i �n fa�a tuturor membrilor PN�CD �i a lui Dumnezeu.

2. Situa�ia PN�CD la nivelul structurilor de partid este dezastruoas�, numeroase organiza�ii locale justific�ndu-�i num�rul de membri prin cotiza�ii pl�tite unor membrii fictivi de c�tre membrii Birourilor de Conducere locale. Pe cale de consecin��, toate raport�rile organiza�iilor jude�ene privind num�rul de membri � raport�ri �n baza c�rora se stabile�te num�rul de delega�i la Conferin�e Jude�ene �i Congrese � sunt false, iar alegerile organizate �n baza acestor raport�ri produc foruri de conducere nelegitime, nereprezentative, nestatutare �i ilegale. Raport�rile false de membri �i acceptarea acestora denot� incapacitatea liderilor locali, jude�eni �i na�ionali ai PN�CD de a-i convinge pe rom�ni de necesitatea unei alternative politice cre�tin-democrate.

3. Statutul PN�CD este dep�it de noile cerin�e ale democra�iei europene �i las� loc unor interpret�ri care pot duce la instaurarea totalitarismului �n partid. Votul pe baz� de mo�iuni a dus la tratative de culise menite s� compenseze lipsa de popularitate a unor lideri secundari care �i ascund incapacitatea politic� dup� lideri de prim rang pe care sunt �n stare s� �i urmeze chiar �i �n afara limitelor statutare �i legale.

4. Ac�iunea politic� a PN�CD este constituit�, �n fapt, din reac�ii �nt�rziate, nefundamentate �i pe alocuri hilare, la evenimente de interes pentru popula�ie sau evenimente create de concuren�ii no�tri politici pentru deturnarea aten�iei. Programul politic al PN�CD a fost uitat imediat dup� adoptarea lui de c�tre Congresul PN�CD din ianuarie 2007, iar temele de interes pentru electoratul nostru (combaterea corup�iei, reinstaurarea monarhiei constitu�ionale, legea lustra�iei, �mbun�t��irea nivelului de trai, etc.) au fost abandonate, nefiind ini�iate propuneri legislative cu sprijin popular �n scopul atingerii acestor obiective.

5. Situa�ia PN�CD �n preferin�ele de vot ale aleg�torilor este dezastruoas�, PN�CD nereu�ind, dup� o perioada de extraparlamentarism de 9 ani, s� revin� pe prima scen� politic� a ��rii. Succesele PN�CD �n alegeri (Timi�oara, Ulmeni, etc.) se limiteaz� la nivelul administra�iei publice locale �i se datoreaz� exclusiv unor oameni inimo�i care au fost ale�i nu pentru culoarea lor politic�, ci pentru ceea ce au f�cut pentru comunit��ile locale.

Cerem:

1. Autodizolvarea tuturor structurilor centrale de conducere ale PN�CD (BNC �i CNC) �i demisia ambilor pre�edin�i ai partidului, concomitent cu �ns�rcinarea Juriului de Onoare, Disciplin� �i Arbitraj cu organizarea unui Congres de Reunificare.

2. Autodizolvarea sau dizolvarea tuturor Birourilor �i Comitetelor Jude�ene sau Locale ale PN�CD, concomitent cu desemnarea prin tragere la sor�i a membrilor unor Comisii Interimare de Conducere la toate nivelurile, aceste comisii av�nd drept unic scop organizarea de alegeri �n termenele �i limitele statutare, sub atenta supraveghere �i coordonare a Juriului de Onoare, Disciplin� �i Arbitraj

3. Elaborarea �i aprobarea �n Congres a unui nou Statut al PN�CD, adaptat legisla�iei na�ionale �n vigoare �i aspira�iilor europene ale Rom�niei, cu vot uninominal pentru toate forurile �i func�iile de conducere din partid.

4. Redactarea �i prezentarea �n Congres a unui nou Program Politic al PN�CD care s� aduc� �n actualitate ac�iunea politic� a partidului, pentru a scoate Rom�nia din criza moral� �i economic� �n care s-a afundat.

5. Punerea la dispozi�ia organiza�iilor performante a tuturor resurselor umane �i financiare disponibile �n vederea conserv�rii avantajului electoral dob�ndit pe baza performan�elor �n administra�ie.

Acestea le cerem cu con�tiin�a curat� �i voin�� de nestr�mutat, �n fa�a lui Dumnezeu �i a martirilor de veacuri ai partidului, pentru rena�terea PN�CD �i a Na�iunii.

A�a s� ne ajute Dumnezeu!

Tr�im cu senza�ia c� Rom�nia nu mai are o solu�ie politic� s� ias� din criz�. C� avem de-a face de 20 de ani cu o criz� a clasei politice: ea ne-a adus �n 2009 �n criz� economic� �i financiar� (criz� indus� la rom�ni cic� de criza mondial�; altfel, tr�ind �ntr-o ��ar� profund corupt�, v�zut� ca atare de str�ini �i dup� ce a fost integrat� �n Uniunea European�, oric�nd noi putem exporta criz�, pe toate planurile).



De�i suntem con�tien�i c� la mijloc e vorba �i de o criz� de mentalitate a electoratului (care alege emotiv, naiv, furat de aparen�e sau care nu se prezint� majoritar la urne, sc�rbit de politicieni, �n semn de protest, cu lozinca: �Mai duce�i-v� dracului cu to�ii, c� tot singur trebuie s� m� descurc�). Curios, nimeni nu mai face caz azi de criza moral� �n care ne compl�cem. Fiindc� ea ar trebui s� fie prima scoas� �n eviden��, c� de la ea ni se trage totul - criz� moral� ce a fost rostogolit� din secolul al XX-lea �n acest secol, dramatic.

Un singur partid, de sorginte democrat-cre�tin�, a f�cut caz de criza moral�, dup� ce a reap�rut pe scena politic� rom�neasc�, dup� Revolu�ie: PN�CD. Publicitate

Criz� moral� care a amestecat binele �i r�ul regimurilor politice postcomuniste, a relativizat criteriile de selec�ie, a provocat confuzie �i ne-a afundat �n marasm. Doctrina PN�CD �ncepe �i se sf�r�e�te cu principiile moralei cre�tine, naturale, ale bunului-sim� (principii descoperite inclusiv �n scrierile biblice, care au fost aplicate explicit �n politica occidental�, de la mijlocul secolului trecut). Promovarea principiilor moralei cre�tine prin politic� ar fi o solu�ie s� ie�im din criz�. Dar rom�nii se pare c� se simt ca pe�tii numai �n ape tulburi, numai ideea de respectare a unor norme elementare de moral� cre�tin�, �ntr-o economie de pia�� s�lbatic� laic�, �i scoate din min�i. Cu at�t mai mult cu c�t PN�CD a fost �apul isp�itor al coali�iei guvernamentale din 1996-2000, care a gestionat f�r� clarviziune Rom�nia (condus� de Emil Constantinescu).

Urmarea? PN�CD a fost sacrificat resentimentar pe altarul politicii de tip balcanic de la noi, electoratul nu l-a mai ajutat s� treac� de pragul de 5 la sut� nici �n 2000, nici �n 2004, nici �n 2008. Principalii vinova�i pentru ��ngroparea� PN�CD r�m�n ministrul Traian B�sescu (care �l-a lucrat� din interiorul Guvernului) �i pre�edintele Emil Constantinescu, dezis ru�inos de PN�CD atunci c�nd lucrurile au �nceput s� mearg� prost la guvernare. Nu mai pun la socoteal� certurile destabilizatoare din coali�ia guvernamental� (CDR) �i lipsa de autoritate a premierilor PN�CD. S-a ajuns p�n� acolo �nc�t �i un lider de necontestat al democra�iei cre�tine, parlamentarul Ion Ra�iu, �ntors din emigra�ie, cu viziuni occidentale de impunere a reformelor postcomuniste, a fost marginalizat �n PN�CD deoarece devenise critic la adresa celor ce d�duser� de gustul puterii din PN�CD �i se comportau abuziv, incompetent �n func�ii �nalte de stat, la centru �i �n teritoriu. Serviciile secrete postcomuniste au avut �i ele rolul lor �n destr�marea PN�CD, mai ales dup� ce cererile de retrocedare a propriet��ilor furate de statul comunist (intrate �n custodia activi�tilor PCR �i a securi�tilor, �n principal) s-au confundat cu lupta intransigent� dus� �mpotriva neo �i criptocomuni�tilor. �n morala PN�CD intr�nd �i sus�inerea Punctului 8 al Proclama�iei de la Timi�oara, care cerea eliminarea activi�tilor PCR �i a securi�tilor de pe listele electorale - un deziderat de neatins.

Paradoxal, un partid care are �n titulatur� cre�tin-democra�ia, �ntr-o �ar� majoritar cre�tin�, Biserica Ortodox� Rom�n� (BOR) nu binecuv�nteaz� PN�CD, nici democra�ia fundamentat� pe principiile moralei cre�tine din doctrin�. Sigur, BOR declar� c� se men�ine �n �apolitism� �i c� sluje�te interesele puterilor trec�toare alese de �popor�. N-au rom�nii nevoie de o democra�ie de inspira�ie cre�tin� (se sub�n�elege, partidele cre�tin-democrate, populare sau conservatoare nu sunt partide confesionale), cum au occidentalii europeni? Trebuie s� ias� din morm�nt Corneliu Coposu s� pun� un partid democrat-cre�tin pe valuri, s� ocupe centrul politic? De ce elita rom�neasc� neafiliat� la curtea pre�edintelui Traian B�sescu, care are nevoie nu numai de acumul�ri materiale, ci �i spiritual-cre�tine, st� neputincioas�, pasiv�, �i nu sus�ine o alternativ� �popular� la liberalism (neoliberalism) �i socialism (social democra�ie), s� fie m�car arbitru politic �ntre dreapta �i st�nga de la noi, care ne duc �ara de r�p�?

Din Gandul de azi

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Politicile macroeconomice ale PN�CD
�n Programe Documente
Nu exist� ��ri bogate �i ��ri s�race. Exist� doar ��ri bine administrate �i ��ri prost administrate. PN�CD crede �n conceptul economiei de pia�� social� �i ecologic�, pe care �l va pune �n aplicare �n momentul �n care va accede la guvernare. �inem cu t�rie la obiectivul de a �mbun�t��i condi�iile de via�� �n Romania, de a realiza bun�stare pentru to�i �i de a �nf�ptui compensarea social� �ntre cei puternici �i cei slabi. Nu exist� libertate adevarat� f�r� libertate financiar�. Elaborarea politicilor macroeconomice ale PN�CD pentru Rom�nia s-a f�cut pornindu-se de la principiile cre�tin-democrate care guverneaz� �ntreaga noastr� doctrin� politic� �i care �i-au dovedit viabilitatea �n alte ��ri din Uniunea European�, precum Germania �i Austria.

1. Economia de pia�� social� �i ecologic� - principii

1.1. Ordinea economic�

PN�CD sus�ine economia de pia�� social� �i ecologic� pentru c� aceasta transpune �n realitate mai bine dec�t orice alt� ordine economic� �i social� valorile noastre de baz�: libertatea, solidaritatea �i dreptatea.

Economia de pia�� social� �i ecologic� combin� ordinea economiei de pia�� cu ordinea serviciilor sociale �ntr-un �ntreg al ordinii politice, �mbin� voin�a individual� de performan�� cu echilibrul social compensator �i creaz� �n cadrul ordinii ecologice premisele pentru conservarea naturii. Economia de pia�� social� �i ecologic� �i are fundamentul �n principiul cre�tin-democrat al libert��ii asumate responsabil �i se afl� �n contradic�ie at�t cu economia planificat� socialist�, c�t �i cu formele de economie necontrolat� de factur� liberal�.

Proprietatea privat� st� la baza responsabilit��ii individuale, iar credin�a la baza responsabilit��ii civice. Garantarea deplin� a propriet��ii private este singura cale c�tre dezvoltarea durabil� a oric�rei na�iuni. Dreptul la proprietate privat� trebuie �nt�rit at�t printr-o nou� Constitu�ie a Rom�niei, c�t �i prin adoptarea de c�tre Stat a unor mecanisme clare de garantare a acestui drept. Proprietatea privat� asupra bunurilor materiale este o condi�ie at�t pentru valorificarea eficient� �i chibzuit� a resurselor limitate, c�t �i pentru perfoman�a �i productivitatea economiei.

PN�CD are �ncredere �n capacit��ile creatoare ale omului de a se dezvolta �n libertate �i responsabilitate. �n acela�i timp �ns� noi �tim c� omul �i poate folosi abuziv capacit��ile �i poate produce bunuri materiale ne�in�nd seama de aspectele ecologice �i sociale. De aceea, Statul trebuie s� stabileasc� condi�ii-cadru nu numai pentru a facilita autoreglarea economiei, dar �i pentru a-i obliga pe to�i participan�ii la via�a economic� s� respecte cerin�ele sociale �i ecologice. Vrem s� dezvolt�m economia de pia�� social� �i ecologic� astfel �nc�t ini�iativa personal� s� fie �nt�rit�, s� fie sus�inut� o c�t mai larg� participare la progresul social �i economic, iar mediul �nconjur�tor s� fie protejat eficient.

Economia de pia�� �i concuren�a sunt elemente centrale ale ordinii noastre economice. O societate �n care Statul se implica prea mult �n economie conduce la diminuarea disponibilit��ii de performan�� a celor capabili �i, astfel, la mai pu�in� libertate �i la mai pu�in� bun�stare pentru to�i. Economia de pia�a �i concuren�a permit o asigurare eficient� �i convenabil� cu produse �i servicii, asigur� o produc�ie orientat� spre dorin�ele consumatorilor, promoveaz� inova�iile �i dezvoltarea economic�. Cu toate acestea, economia de pia�� nu poate duce prin ea �ns�i la dreptatea social�. �n acest sens trebuie respectat principiul: at�ta economie de pia�� c�t este posibil pentru a �nt�ri r�spunderea, ini�iativa �i performan�a personal� �i at�ta interven�ie a Statului c�t este necesar pentru a garanta concuren�a �i ordinea social� �i ecologic� a pie�ei. Libertatea alegerii profesiei, ca �i libertatea productiv�, comercial� �i contractual� sunt premise de baz� pentru activitatea economic� liber�, pentru maximizarea �ansei c�tigului �i minimizarea riscului de a pierde.

Ordinii economice cre�tin-democrate �i corespunde proprietatea privat� angajat� social.

1.2. Ordinea social�

Dreptatea social�. Ordinea economic� �i ordinea social� sunt indisolubil legate. Ele se limiteaz� �i se completeaz� reciproc. O politic� economic� care nu �ine cont de dreptatea social� pune �n pericol pacea social�, conduce la pierderi �n economie �i poate genera instabilitate social�. Politica ordinii sociale a PN�CD leag� principiile economiei de pia�� de cele ale drept��ii sociale �i ale echit��ii distribu�iei veniturilor. Ea mizeaz� pe �nt�rirea r�spunderii individuale, pe ajutorul personal �i pe solidaritatea activ�. Printre elementele de baz� ale ordinii noastre sociale se num�r� �i o protec�ie eficient� a angaja�ilor, participarea la decizii �i participarea la patrimoniu a acestora, parteneriatul social �i egalitatea �n drepturi �ntre femei �i b�rba�i.

Subsidiaritatea. Politica de ordine social� a PN�CD este conceput� dup� principiile solidarit��ii �i ale subsidiarit��ii. Ordinea social� propus� de PN�CD urm�re�te asigurarea performan�ei economice de ansamblu a Rom�niei prin limitarea interven�iei statului �n economie, promovarea economiei de pia��, prin dezvoltarea unui stat furnizor de servicii, prin descentralizarea func�iilor statului �i prin autoadministrarea local�.

Solidaritatea genera�iilor. Ordinea noastr� social� se sprijin� �n mare m�sur� pe solidaritatea dintre genera�ii. Genera�iile active au datoria s� asigure genera�iilor �n v�rst� o b�tr�ne�e fericit�, iar genera�iilor tinere, accesul la educa�ie. Egalitatea �anselor se va �ndeplini prin libera concuren��.

Parteneriatul social. Parteneriatul social este de un interes deosebit pentru ordinea social� �i pentru succesul economiei de pia�� social� �i ecologic�. Fiecare cet��ean trebuie s� se simt� parte a acestui parteneriat social dintre Stat �i cet��ean. O compara�ie cu numeroase state industrializate arat� ca for�a productiv� a progresului social este asigurat� numai �i numai printr-un parteneriat social adecvat economiei de pia�� social� �i ecologic�.

1.3. Ordinea ecologic�

O component� esen�ial� a bun�st�rii este un mediu s�n�tos �i compatibil cu via�a. PN�CD promoveaz� o nou� concep�ie despre bun�stare �i cre�terea economic�. PN�CD extinde economia social� de pia��, conferindu-i o dimensiune ecologic� �i realiz�nd o armonizare �ntre economie, dreptatea social� �i ecologie. Vrem s� folosim eficient for�ele economiei de pia�� �i mecanismele de impozitare, pentru a ajunge la rela�ii care s� vizeze ocrotirea naturii �i a mediului. Cre�terea economic� �nseamn� mai mult dec�t sporirea produselor �i serviciilor. Concep�ia noastr� despre cre�terea economic� include folosirea ra�ional� a resurselor naturale prin utilizarea celor mai moderne metode de produc�ie �i a c�ii pre�urilor reale din punct de vedere ecologic.

2. Premisele economiei de pia�� social� �i ecologic� �n Rom�nia

2.1. Criza economic� mondial�

�n momentul �n care propunem aceste politici macroeconomice, economia mondial� traverseaz� o criz� financiar� �i economic� major�. Criza este de o amploare �i de o complexitate f�r� precedent, iar durata �i consecin�ele ei sunt greu de anticipat. Criza financiar�, manifestat� sub forma crizelor de lichiditate, de �ncredere �i de solvabilitate din sistemul financiar-bancar, �ngreuneaz� acordarea creditelor �i conduce la o ofert� redus� de bani pe pia��. Reducerea ofertei de bani determin� reducerea cererii, ceea ce scade pre�urile pentru bunuri �i servicii. Criza financiar� este fitilul care detoneaz� criza economic�. Infla�ia scade, dar scade �i produsul intern brut (PIB), iar �omajul cre�te. Pericolul major este �ns� ca pentru c��iva ani s� avem o sc�dere a PIB acompaniat� de cre�terea ratei somajului �i de revenirea la cre�tere a ratei infla�iei; risc�m s� ne confrunt�m cu stagfla�ia (stagnare economic� & infla�ie & �omaj).

�n aceste condi�ii, interven�ia Statului �n economie este absolut hot�r�toare. �Statul garant� va trebui s� �i asume rolul de a redresa economia na�ional� printr-o serie de m�suri excep�ionale, cum ar fi:

- dezvoltarea unor proiecte de infrastructur� �n transporturi �i comunica�ii;

- subven�ionarea temporar� a agriculturii;

- promovarea exporturilor;

- stimularea consumului produselor autohtone �i reducerea importurilor;

- cre�terea achizi�iei de c�tre stat a bunurilor �i serviciilor autohtone;

- mic�orarea impozitelor �n general;

- acordarea de credite c�tre �ntreprinderile mici �i mijlocii, garantate de c�tre stat, cu dob�nzi subven�ionate temporar;

- impunerea unui buget de austeritate pentru func�ionari.

Singura speran�� de salvare a sistemului financiar �i a anumitor sectoare din economie este interven�ia de tip socialist a Statului, prin subven�ii �i na�ionaliz�ri. Interven�iile Statului �n economie trebuie f�cute de o maniera responsabil�, �n ap�rarea interesului general, chiar dac� aceasta implic� un cost politic momentan. Interven�ia �mpotriva ciclului natural de echilibrare a economiei prin recesiune risc� s� fac� pe termen lung mai mult r�u dec�t bine, prin tributul care va fi pl�tit �n contul st�rii de bine imediat, urm�rit� de guvernele actuale prin toate mijloacele, din interes politic egoist. Practic, prin prelungirea bun�st�rii iluzorii de moment, s-ar ipoteca viitorul genera�iilor urm�toare, dar, ca la orice mare "realizare" bazat� pe credit, va veni inevitabil �i timpul scaden�ei.

Economia s-a ref�cut dup� toate marile crize �i �ntotdeauna a �nceput un nou ciclu de dezvoltare mai viguros �i mai amplu dec�t cel consumat. Aceasta, cu condi�ia s� fie l�sat� s� parcurg�, prin recesiune, tot intervalul necesar de reajustare, prin falimentarea �ntreprinderilor neviabile, a dezechilibrelor create �n perioada de cre�tere economic� for�at� �i s� realoce �n mod natural resursele r�mase c�tre �ntreprinderile capabile de supravie�uire. Solu�ia corect� este s� fie l�sat� criza s� �i termine cursul �i s� �i extenueze puterea. Din bani publici trebuie f�cute investi�ii �n infrastructura educa�ional� �i trebuie ajutate �ntreprinderile performante s� treac� hopul crizei. Dac� �ns� este �ntrerupt� �n mod artificial, criza va reveni mai t�rziu cu for�e �nzecite. Riscurile pe termen lung pe care le implic� pachetele de m�suri anticriz� populisto-politicianiste, destinate scurt�rii timpului normal de desf�urare a componentei recesionare a ciclului economic boom-bust sunt majore: defla�ie, stagfla�ie, depresie prelungit�, ba chiar r�zboaie. �n perioada de boom se realizeaz� o acumulare gradual� a averii de c�tre popula�ie �n general �i afaceri �n special. Odat� cu declan�area crizei, aceast� avere este pierdut� de cei care au produs-o; ea nu dispare, ci este transferat� acelora care beneficiaz� de pe urma crizei, fie datorit� faptului ca au declan�at-o, fie prin utilizarea con�tient� a mecanismelor boom-bust.

Solu�ia corect� este inacceptabil� din punct de vedere politic. Niciun partid aflat la putere nu vrea s� �i asume costurile politice �i convulsiile sociale pe care le implic� terapia natural� de vindecare a recesiunii. De aceea, se recurge la solu�ia monetar� �i fiscal�, convenabil� politic, de a trata efectele crizei prin chiar cauzele care au produs-o. �n aceste circumstan�e, criza se va prelungi, iar consecin�ele sale vor fi dramatice.

2.3. Rom�nia �n contextul crizei economice mondiale

Criza economic� mondial� izbucnit� �n anul 2007 a lovit �i economia noastr�. Cre�terea economic� din anii 2004-2008 din Romania s-a bazat preponderent pe cre�terea consumului. Ulterior, consumul a sc�zut dramatic, iar criza financiar� s-a transformat �n recesiune economic�, din urm�toarele cauze:

- criza de comenzi, inclusiv pentru export, a generat reducerea produc�iei, a serviciilor �i sporirea �omajului;

- tirania dob�nzilor ridicate a redus pia�a creditului, nu numai a aceluia pentru consum, ci mai ales a creditului pentru produc�ie;

- criza de lichiditate a deschis perspectiva blocajului financiar;

- deficitul bugetar �i deficitul de cont curent, corelate cu actuala povar� fiscal�, sunt factori esen�iali, care pur �i simplu pot bloca mecanismele economice de pia��;

- deprecierea pronun�at� a monedei na�ionale, cu multiplele ei efecte, genereaz� lipsa de �ncredere general�, dar mai ales a poten�ialilor investitori.

Ca de obicei, criza economic� din Rom�nia nu a fost privit� cu responsabilitate, ci a fost legat� doar de influen�ele externe, �n contextul fenomenului de globalizare. Partidele politice aflate la putere nu au fost capabile s� analizeze factorii interni ai crizei economice, care �in nu numai de limitele economiei de pia��, ci mai ales de gre�elile, uneori aberante, ale guvernelor din perioada 2000-2008, de gravele erori ale B�ncii Na�ionale �i de influen�a sindicatelor.

Dep�irea crizei economice implic� m�suri strategice imediate, cu efecte de antrenare pe termen mediu �i lung. Statul trebuie s� intervin� �n economie, dar interven�ia sa trebuie s� stimuleze economia, nu s-o �tranguleze prin noi taxe �i impozite.

P�rghiile de control ale Statului �n economie sunt organic legate de con�inutul �i dinamica:

- politicii fiscale;

- politicii monetare;

- politicii de dezvoltare a infrastructurii;

- politicii de stimulare a produc�iei autohtone �i a exportului;

- politicii de stimulare a consumului de produse �i servicii autohtone.

a) Politica fiscal�. �n contextul actualei crize de lichiditate, presiunea fiscal� asupra produc�torilor de bunuri �i servicii nu stimuleaz�, ci asfixiaz� agen�ii economici. Numai o politic� fiscal� de reducere a taxelor �i impozitelor poate da un impuls benefic activit��ii de produc�ie a tuturor agen�ilor economici, chiar dac� este pu�in probabil s� influen�eze obiceiurile de consum ale popula�iei. Se poate trece, f�ra echivoc, de la o presiune fiscal� excesiv�, care love�te �n mod special sectorul privat, la o relaxare fiscal� supl� �i eficient� prin toate componentele ei, inclusiv cele organizatorice. Propunem reducerea cotei impozitului pe profit la 12% �i acordarea de reduceri pentru plata �n avans a impozitelor datorate. Propunem eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Recomand�m eliminarea impozitului asupra profitului reinvestit, precum �i scutiri de taxe pentru �ntreprinderile nou �nfiin�ate. Propunem ca Statul s� pl�teasc� dob�nzi/penalit��i pentru �nt�rzierea la rambursarea TVA �i pentru celelalte sume nerestituite la termen contribuabililor. Vrem s� plafon�m contribu�iile la asigur�rile sociale �i la asigur�rile sociale de s�n�tate la valoarea a cinci salarii medii pe economie.

Pe termen scurt, aceast� politic� va reduce semnificativ veniturile la bugetul de Stat. Pe termen mediu �i lung �ns�, ea are efecte benefice. Cel mai dorit efect ar putea fi atragerea de investitii str�ine, care, �ncurajate �i de costul sc�zut al for�ei de munc� �n Rom�nia, s� contrabalanseze tendin�a de cre�tere a �omajului provocat� de contrac�ia economiei na�ionale �i de �ntoarcerea muncitorilor rom�ni din ��rile membre ale Uniunii Europene.

�n concluzie, este recomandabil� cre�terea deficitului Statului pe durata crizei, dar aceasta nu se poate face dec�t de c�tre un guvern responsabil, care promoveaz� politici macroeconomice coerente �i functionale. Altminteri, exist� riscul ca Statul rom�n s� continue aceea�i politic� populist� de p�n� acum �i, �n loc s� foloseasc� banii rezulta�i din cre�terea deficitului bugetar pentru investi�ii �n infrastructura, s� �i arunce pur �i simplu �n consum, pentru a mul�umi diverse categorii ale popula�iei sau clientela politic�. Acest lucru poate duce la un deficit bugetar nesustenabil, cu efecte imprevizibile pe termen lung.

b) Politica monetar�. �n circumstan�ele create de criz�, reducerea dob�nzilor B�ncii Na�ionale este o arm� redutabil�, dar cu efecte colaterale deosebit de periculoase. �n cazul unor dob�nzi prea mici, atacurile speculative asupra leului ar putea duce la o devalorizare rapid�, infla�ie �i panic� �n r�ndul popula�iei, care s-ar sim�i frustrat� �i s�r�cit� de cre�terea continu� a pre�urilor �i de sc�derea dob�nzilor la depozitele bancare.

Rusia, cu o economie imens� �i cu resurse naturale �i valutare mult superioare Rom�niei, se resimte deja dup� astfel de m�suri de politic� monetar�, iar rubla este �n c�dere liber�. Chiar �i Japonia, a treia economie a lumii, dup� miracolul japonez �i boom-ul anilor �80, a suferit "deceniile pierdute", al recesiunilor economice succesive, din anul 1990 �i p�n� acum, tocmai din cauza politicii monetare de sc�dere excesiv� a ratei dob�nzilor.

Credem c� o �ar� modest� �n contextul mondial precum este Rom�nia ar trebui s� fie foarte precaut� �n jocul periculos �i cu consecin�e imprevizibile al politicii monetare. Totu�i, �n contextul crizei actuale, pentru a evita colapsul economic, se impun urm�toarele m�suri:

- dob�nda de referin�� a b�ncii centrale trebuie s� fie redus� concomitent cu reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii;

- lichidit��ile furnizate bancilor comerciale trebuie direc�ionate c�tre creditarea investi�iilor �i produc�iei din sectorul privat;

- guvernul trebuie s� subven�ioneze dob�nzile la creditele acordate de c�tre b�ncile comerciale agen�ilor economici;

- exportul trebuie s� fie stimulat prin acordarea de credite subven�ionate agen�ilor economici care fac export sau celor care atrag turi�ti str�ini �n �ar�.

c) Dezvoltarea infrastructurii Rom�niei pe cheltuiala Statului este una dintre solu�iile cele mai la �ndem�n� pentru ie�irea din criz�. �n acest sens, Statul trebuie s� �i creasc� pentru c��iva ani deficitul la niveluri extraordinare, cerute de condi�iile extraordinare ale crizei. Deficitul trebuie s� fie corect gestionat �i �n niciun caz s� nu fie generat de consum. Deficitul �nregistrat �n perioada de descre�tere economic� va fi compensat ulterior, �n perioada de cre�tere economic�, prin plusvaloarea generat� de infrastructura nou creat�.

Rom�nia are nevoie de infrastructur� mai mult ca orice alt� �ar� european�, iar aceast� criz� poate fi un moment prielnic pentru a o dezvolta. Din fericire, Rom�nia are o bun� infrastructur� de comunica�ii, care trebuie doar s� �in� pasul cu nevoile zilei. Prioritatea trebuie acordat� investi�iilor �n urm�toarele tipuri de infrastructur�:

- infrastructura de transporturi � rutiere, c�i ferate rapide, aeroporturi;

- infrastructura medical�;

- infrastructura educa�ional�.

Cre�terea deficitului Statului din cauza investi�iilor �n infrastructur� va avea efecte benefice, cu implica�ii pozitive pe termen lung. Investi�iile �n infrastructura de transporturi vor face posibil� cre�terea economic� zonal�, �tiut fiind c� arterele de transport sunt pentru economie ceea ce sunt pentru organism arterele care transport� s�nge.

Investi�iile �n infrastructura medical� vor putea transforma Rom�nia �n furnizor european de servicii medicale calificate �i relativ ieftine.

Investi�iile Statului �n educa�ie �i recalificarea for�ei de munc� vor avea efecte pozitive pe termen mediu �i lung, �tiut fiind c� omul educat creeaz� plusvaloarea economic�.

d) Stimularea produc�iei autohtone �i a exportului va avea efecte benefice pentru economia Rom�niei, �n special �n momente de criz�, ca �n prezent. Acest lucru se poate face prin p�rghiile fiscale aflate la dispozi�ia Statului, dar �i prin acordarea de credite subven�ionate pentru produc�torii autohtoni �i pentru agen�ii economici care fac export de produse rom�ne�ti.

M�surile de �ncurajare a produc�iei autohtone trebuie bine g�ndite �i corelate cu cre�terea consumului intern, a importurilor �i a exporturilor, �n a�a fel �nc�t s� nu se creeze noi bariere comerciale protec�ioniste sau "r�zboaie comerciale", cum s-a �nt�mplat �n cursul recesiunii mondiale din 1929-1933, ceea ce a dus la ad�ncirea crizei �i transformarea ei �n depresiune economic�.

e) Stimularea consumului intern. De�i rom�nii, din cauza veniturilor reduse, au tendin�a s� cheltuie tot ce c�tig� �i au un nivel sc�zut de economisire, consumul nu este la nivelul celui european. De aceea, este important ca Statul s� stimuleze cre�terea consumului de produse autohtone, �n paralel cu echilibrarea consumului din import la cote adecvate condi�iei economice actuale a Rom�niei. Cre�terea consumului intern din produc�ia intern� va elimina o bun� parte a presiunii puse pe deficitul de cont curent al ��rii �i va permite dezvoltarea unei economii s�n�toase, reduc�nd dependen�a Rom�niei de importuri.

Printr-o politic� de stimulare relativ moderat� �i cu o politic� monetar� judicioas� �i responsabil�, Rom�nia ar fi putut traversa criza mai u�or dec�t al�ii. Totu�i, guvernan�ii s-au aliniat m�surilor anticriz� luate �n restul ��rilor europene afectate. Efectele acestor m�suri, care sunt �n linii mari comune, de la Washington la Tokyo �i de la Londra la Bucure�ti, risc� s� aib� consecin�e nedorite pe termen lung. �n cazul Rom�niei, pre�ul pl�tit pentru �ncercarea agresiv� de scurtare a recesiunii este enorm: datoria extern� a ��rii a fost triplat�, iar deficitul bugetar �i infla�ia au crescut p�n� la cote periculoase.

3. Politicile macroeconomice ale PN�CD

Obiectivul major al PN�CD este �nnoirea ordinii economice �i sociale �n �ntreaga �ar� �i �ndreptarea evolu�iilor gre�ite din trecut. Vrem s� promov�m performan�a �i asumarea r�spunderii de c�tre fiecare, s� reducem obstacolele birocratice, s� diminu�m suprareglementarea, s� reducem subven�iile �i s� privatiz�m, precum �i s� asigur�m accesul �ntreprinderilor mici �i mijlocii la capitalul de care au nevoie pentru activit��ile de produc�ie. Vrem s� lu�m �n considerare mai mult ca �nainte exigen�ele ecologice, prin mijloacele economiei de pia��. Vrem s� reconstruim Statul nostru social, pentru a �nvinge urm�rile schimb�rilor demografice �i pentru a putea realiza dreptatea social�.

3.1. Politica ecologic�

Principiile cre�tin-democrate trebuie s� ghideze �ntreaga noastr� activitate economic�. Un obiectiv esen�ial al politicii noastre urm�re�te armonizarea omului cu mediul. Vrem ca �n viitor toat� lumea s� suporte costurile neglij�rii protec�iei mediului. Costurile se reflect� �n pre�uri reale din punct de vedere ecologic. Urm�rim un comportament care s� protejeze mediul �i ordinea ecologic�.

Reglementarea prin legisla�ie �i stimulentele orientate spre economia de pia�� sunt instrumentele realiz�rii acestor scopuri. Prin faptul c� r�spl�tim prin stimulente protec�ia mediului, urm�rim calea c�tre pre�uri reale din punct de vedere ecologic �i �nt�rim ini�iativa individual� pentru o mai bun� protec�ie a mediului. �n domeniul ecologic avem nevoie de o legisla�ie care s� prevad� reguli �i interdic�ii, indicatori-limit�, contingente, necesarul de aprob�ri pentru o combatere eficient� a pericolelor imediate pentru om �i mediu. Pentru a pune performan�a �i puterea de inova�ie a economiei �n mai mare m�sur� �n slujba mediului, vrem �ns� s� introducem �n mai mare m�sur� elemente de reglementare ecologic� �n dreptul fiscal, taxe ecologice, posibilit��i de compensare, regulamente de certificare �i r�spundere juridic�.

3.2. Politica structural�

PN�CD consider� c� Rom�nia nu are alternativ� la cursul orientat spre economia de pia�� �i la continuarea privatiz�rii. Situa�ia special� a Rom�niei necesit� �ns� pentru un timp mai �ndelungat de tranzi�ie o politic� structural� activ�, �n interesul binelui comun. Transformarea continu� a structurilor este absolut necesar� pentru a rezista �n concuren�a interna�ional�. �n principiu, transformarea structural� trebuie l�sat� �n seama pie�ei, a mecanismului concuren�ial. Sarcina politicilor de transformare structural� poate fi numai aceea de a promova c�t mai mult capacitatea de adaptare a �ntreprinderilor �i a angaja�ilor �i de a sprijini prin m�suri sociale transformarea structural�. Unde sunt necesare ajutoare sectoriale �i regionale, acestea trebuie limitate �n timp, concepute degresiv �i legate de o e�alonare orientat� c�tre adaptare.

�n Rom�nia realizarea unei infrastructuri moderne �i o privatizare c�t mai ampl� au absolut� prioritate. Numai prin transformarea economic� structural� �n direc�ia unor �ntreprinderi care s� poat� rezista concuren�ei pot fi realizate condi�ii de via�� egale �n toat� Romania. Pentru a sus�ine aceast� transformare, c�t �i un viitor industrial, este necesar� sprijinirea temporar� cu ajutoare oferite de Stat.

PN�CD consider� c� pot fi privatizate construc�ia �i exploatarea infrastructurii �n domeniul transportului, serviciilor amenaj�rii publice, �n domeniul furniz�rii apei, al elimin�rii apelor reziduale, �n domeniul energetic �i al elimin�rii de�eurilor. Activitatea �ntreprinderilor economiei private, dirijat� �i controlat� prin pia�� �i concuren��, asigur� cea mai bun� libertate �i eficien�� economic�, ca �i adaptarea optim� la condi�iile pie�ei �n schimbare. Sprijinul social acordat de Stat se desf�oar� prin instrumentele de compensare �i promovare ale politicii sociale �i ale pie�ei muncii �i nu prin interven�ia antreprenorial� a Statului.

Prin corelarea str�ns� a politicii pie�ei muncii cu politica structural� vrem s� cre�m o punte �i s� scurt�m perioada dintre desfiin�area locurilor de munc� vechi �i nerentabile �i crearea de locuri de munc� noi �i concuren�iale, precum �i s� evit�m sau s� diminu�m tensiunile sociale. Totodat�, trebuie s� reu�im ca for�a de munc� calificat� s� nu emigreze �i chiar s� �i sporim gradul de calificare.

3.3. Politica de investi�ii

Datorit� schimb�rilor din Rom�nia, din Europa �i din lume, zona noastr� economic� de amplasare a investi�iilor se afl� �n fa�a unor noi exigen�e din punct de vedere economic, tehnologic �i social. Av�nd �n vedere caracterul interna�ional al pie�elor, concuren�a sporit� �ntre zonele de investi�ie, spa�iul economic european �i schimburile sporite cu statele Europei Centrale �i de Est, trebuie s� �mbun�t��im capacitatea noastr� de concuren�� �i performan�� economic�, s� ne preocup�m intens de siguran�a social� �i de baza de existen�� a genera�iilor viitoare.

Rom�nia postcomunist� poate fi reconstruit� prin realizarea unei infrastructuri moderne, prin investi�ii �n locuri de munc� �i produse inovatoare, prin �mbunat��irea sistemului de educa�ie �i �nv���m�nt �i prin �nt�rirea cercet�rii �i proiect�rii. Trebuie s� concentr�m capacitatea noastr� de realizare a unor performan�e de v�rf asupra produselor �i tehnologiilor de calitate maxim�. Progresul tehnologic evolueaz� �n pa�i ciclici tot mai mici �i implic� accelerarea inova�iilor. Capacitatea de concuren�� a zonei noastre economice de investi�ie este dependent� de un standard �nalt de cercetare �i dezvoltare, dar �i de punerea �n aplicare a noilor tehnologii, precum biotehnologia, tehnologia genetic�, a informa�iei �i cea ecologic�. Viitorul apar�ine produselor �i tehnologiilor ecologice.

Pentru sporirea atractivit��ii Rom�niei ca zon� de investi�ii, sus�inem urm�toarele idei:

- �mbun�t��irea sistemelor educa�iei, �tiin�ei �i cercet�rii �i a infrastructurii lor;

- �mbun�t��irea infrastructurii informa�iei �i a infrastructurii transportului;

- promovarea tehnologiilor viitorului �i ale protec�iei mediului �nconjur�tor;

- stabilitatea politicilor fiscale, pentru asigurarea predictibilit��ii mediului de afaceri;

- reducerea impozitelor �i taxelor;

- reducerea reglement�rilor, a m�surilor �i procedurilor birocratice;

- privatizarea pentru diminuarea propriet��ii Statului;

- stabilirea unor condi�ii nediscriminatorii, stabile �i atractive �n domeniul investi�iilor;

- perfec�ionarea cadrului normativ pentru investitorii institu�ionali (fonduri de investi�ii, fonduri de pensii;

- diversificarea formelor de investi�ii �i �ncurajarea formelor neconven�ionale de investi�ii: concesiuni, parcuri �tiin�ifice �i tehnologice, incubatoare de afaceri, etc.

- asigurarea p�cii sociale �i a parteneriatului social;

- realizarea premiselor economice pentru trecerea leului la euro.

Ca na�iune european�, orientat� spre export, Rom�nia depinde de comer�ul interna�ional liber. Protec�ionismul blocheaz� dinamica economiei �i �mpiedic� inova�iile. Pentru a asigura �i a �mbun�t��ii zona de investi�ie economic� �n Rom�nia, sus�inem uniunea economic� �i monetar� european� �i pie�ele libere.

3.4. Politica financiar� �i fiscal�

Modernizarea �n ritm alert a Rom�niei poate justifica temporar o datorie public� mai mare �i implicit o cre�tere a cheltuielilor publice �i a poverii fiscale. �n continuare �ns� datoria public� trebuie redus� consecvent, toate bugetele publice trebuie s� fie consolidate, trebuie diminuat� ponderea Statului din produsul intern brut �i trebuie sc�zut� povara fiscal�.

Sunt necesare schimb�ri de structur� �i transform�ri, reduceri de cheltuieli �i cre�terea eficien�ei. Prin faptul c� reducem reglement�rile, debirocratiz�m �i privatiz�m, vrem s� ob�inem ca sarcinile publice s� fie mai transparente, mai eficiente �i mai rentabile. Creem premisele pentru sc�derea datoriei, prin redefinirea atribu�iilor Statului. Trebuie s� stabilim ce servicii publice au �nt�ietate, ce pot suporta Statul �i sistemele de asigur�ri sociale, ce servicii publice pot fi reglementate prin rela�ii de pia�� �i la care dintre servicii trebuie renun�at.

Pentru a consolida �ntreprinderile publice, este necesar� reducerea subven�iilor care le sunt acordate. Subven�iile �ndelungate paralizeaz� for�ele pie�ei, distorsioneaz� concuren�a, �ngreuneaz� schimbarea structurilor �i dinamica economic�. Vrem s� reducem �n continuare ajutoarele financiare, facilit��ile fiscale �i alte asemenea cheltuieli cu caracter subven�ionist. Principial, subven�iile trebuie s� fie concepute pe timp limitat �i �n mod degresiv. Frauda �n subven�ii �i evaziunea fiscal� trebuie comb�tute cu toat� consecven�a.

Ideea de baz� a drept��ii sociale trebuie luat� �n considerare nu numai �n ceea ce prive�te beneficiarii serviciilor asigurate de c�tre Stat, �ndeosebi serviciile sociale, ci �i �n ceea ce prive�te �mpov�rarea contribuabililor �i pl�titorilor de taxe. Taxele �i impozitele nu trebuie s� paralizeze sau s� sl�beasc� puterea de ini�iativ� privat�, nici performan�a angaja�ilor �i a �ntreprinderilor economice. Nu poate fi urm�rit� numai echitatea performan�ei economice, ci �n aceea�i m�sur� �i echitatea de distribu�ie.

Datorit� �mb�tr�nirii popula�iei Rom�niei, precum �i migra�iei for�ei de munc� �n Uniunea European�, viabilitatea pe termen lung a finan�elor publice este incerta. �mb�tr�nirea popula�iei va ridica probleme economice, bugetare �i sociale majore �i va avea un impact major asupra cre�terii economice �i asupra finan�elor publice. Pentru a face fa�� fenomenului �mb�tr�nirii popula�iei sunt necesare at�t m�suri de consolidare fiscal�, c�t �i ample reforme economice. Realizarea unei ajust�ri bugetare durabile va contribui semnificativ la ameliorarea viabilit��ii fiscale.

Un nou sistem de impozitare. Vrem s� remodel�m sistemul nostru fiscal �i s� reducem global sarcina fiscal�. Grevarea cu impozite a factorilor de produc�ie - capital �i munc� - este prea mare. Vrem s� introducem un impozit echitabil, productiv �i u�or de calculat, a�ezat pe o baz� larg� �i repartizat c�t mai uniform, respectiv procente fiscale directe mai mici, dar o mai larg� baz� de calcul a impozitelor, cu mai pu�ine facilit��i fiscale �i situa�ii de exceptare. Aceasta ajut� deopotriv� la simplificare, precum �i la realizarea echit��ii.

Totodat�, vom impozita mai puternic consumul, �ndeosebi consumul de energie �i prejudicierea mediului. Prin rea�ezarea sistemului fiscal pe o baz� economic� �i ecologic�, d�m orient�ri clare dezvolt�rii ulterioare a economiei de pia�� ecologic� �i social�. Aceasta corespunde �i cerin�elor din concuren�a interna�ional� a impozit�rii �ntreprinderilor, pentru c� �n multe state ratele impozitului direct sunt mai mici dec�t �n Romania. Capitalul fix nu trebuie dezavantajat fiscal fa�� de capitalul financiar. Vrem s� reducem impozitele independente de venit �i s� continu�m armonizarea fiscal� �n cadrul Uniunii Europene. Vom lua masuri pentru reducerea economiei subterane.

3.5. Politica monetar�

Stabilitatea monetar�. PN�CD consider� c� stabilitatea monetar� este de o importan�� hot�r�toare pentru dezvoltarea economic� solid� �i ca baz� a echit��ii sociale. Stabilitatea monetar� �i ajut� at�t pe cei care economisesc, c�t �i pe consumatori. Premisa pentru succesul politicii financiare �i monetare este ca to�i participan�ii la via�a economic�, inclusiv partenerii sociali �i cei ai corpora�iilor locale publice, s� �și aduc� aportul lor la stabilitate. Cre�terea productivit��ii muncii este esen�ial�.

PN�CD are �n vedere gestiunea auster� a bugetului, corespunz�toare dezangaj�rii economice a Statului, prin:

- fr�narea cheltuielilor de func�ionare;

- finan�area interven�iilor cu caracter structural, prin investi�ii �i subven�ii legate de reorganizarea/modernizarea/deplasarea unor sectoare de activitate, dotarea cu capital a societ��ilor create de guvern;

- acoperirea opera�iilor conjuncturale (m�suri temporare �i corective);

- finan�area ac�iunilor economice cu caracter social (reorientare profesional�, combaterea �omajului, etc.).

Trecerea la euro. Rom�nia are ca obiectiv adoptarea monedei europene (Euro) �n anul 2014. Crearea condi�iilor de trecere la moneda Euro impune crearea unui mediu economic stabil, �n principal prin reducerea ratei infla�iei, a ratei dob�nzilor bancare �i a ponderii datoriei externe �n PIB. Criteriile de la Maastricht sunt: reducerea infla�iei �i a ratelor dob�nzilor pe termen lung p�n� la niveluri comparabile cu cele din zona euro, existen�a unui deficit bugetar de sub 3% din PIB, o datorie public� sub 60% din PIB �i un curs de schimb al leului fa�� de euro care s� se �ncadreze �ntr-o marj� de 15%, f�r� fluctua�ii care s� dep�easc� acest interval.

PN�CD va promova o politic� monetar� sincron� cu politica B�ncii Centrale Europene, utiliz�nd simultan instrumente monetare, de rat� a dobanzii, de curs de schimb �i deficitul de cont curent. PN�CD va urmari, de asemenea, atingerea unui regim de stabilitate monetar� �i reducerea ratei anuale a infla�iei, pentru a se ajunge la o infla�ie echivalent� cu cea din zona euro.

�n acest scop se vor implementa urm�toarele m�suri:

- diversificarea instrumentelor de politic� monetar� �i cre�terea rolului instrumentelor de pia�� (opera�iuni cu titluri, instrumente de sterilizare definitiv� a excesului de moned�);

- men�inerea neschimbat� pe perioade mai lungi de timp a atitudinii politicii monetare, pentru a conferi predictibilitate �i credibilitate ac�iunilor b�ncii centrale;

- remonetizarea economiei prin metode neinfla�ioniste, odat� cu reluarea cre�terii economice dup� criza prezent� �i dup� refacerea �ncrederii �n moneda na�ional�.

3.6. Politici comerciale

PN�CD va continua promovarea integr�rii c�t mai avantajoase a economiei rom�ne�ti �n economia european� �i mondial�, prin liberalizarea comer�ului exterior, �n cadrul acordurilor deja asumate �i �n condi�iile negocierii de noi acorduri. Se va urm�ri cu prec�dere cre�terea exporturilor rom�ne�ti, at�t �n ��rile membre ale UE, c�t �i �n �ntreaga lume, �n vederea reducerii deficitului balan�ei comerciale a ��rii �i ajungerii la excedent �n schimburile comerciale interna�ionale.

3.7. Politica �n domeniul concuren�ei

Concuren�a este o baz� pentru multitudinea �anselor. PN�CD consider� c� libertatea individual� �i deschiderea social� sunt premisele concuren�ei. Vrem s� asigur�m echitatea individual� a �anselor, s� �inem pie�ele deschise �i s� combatem concuren�a neloial�. Acolo unde concentra�ia puterii economice lezeaz� principiul concuren�ei sunt prejudiciate multitudinea op�iunilor cet��eanului �i ac�iunea pie�ei. Statul trebuie s� contracareze concentrarea de putere economic� �i s� apere cet��eanul de eventualele abuzuri ale monopolului privat.

Competi�ia comercial� dintre �ntreprinderi are ca scop fidelizarea clientelei �i a investitorilor, nu distrugerea concurentului. O expansiune s�n�toas� are nevoie de stabilitate; ea nu este compatibil� cu constituirea de oligopoluri, nici cu "vagabondajul" speculativ al capitalului �n c�utarea de riscuri c�t mai rentabile.

Deciziile �n politica din domeniul concuren�ei se transfer� din ce �n ce mai mult pe plan european. At�t activitatea monopolurilor de stat, c�t �i cea a monopolurilor private trebuie reglementate pentru protec�ia cet��enilor. Alte elemente ale politicii noastre referitoare la concuren�� sunt: limitarea �i reducerea subven�iilor Statului pentru �ntreprinderile de stat, privatizarea �ntreprinderilor economice la care Statul este ac�ionar �i sus�inerea unei politici ofensive a consumatorului, care s� �i asigure protec�ia.

Nu exist� economie de dragul economiei. Economia exist� pentru satisfacerea nevoilor omului, familiei �i na�iunii. Fiin�a uman� are dou� componente: una spiritual� �i alta material�. �n ultima sut� de ani �ns� componenta spiritual� a omului a fost mult neglijat�, ba chiar opresat�, iar fiin�a uman� a fost redus�, de la stadiul de om liber �i responsabil, la stadiul de consumator de produse materiale, cump�rate �n general pe credit. �n acest fel, prin domina�ie financiar�, fiin�a uman� �i-a pierdut libertatea, ajung�nd s� fie �nglodat� �n datorii. Omul �nglodat �n datorii nu este un om liber, ci devine dependent de institu�ia financiar� c�reia i s-a �ndatorat. �n prezent, serviciile �i produsele financiare func�ionez� prin contracte �ncheiate �ntre institu�ia financiar� �i persoana care le folose�te �i nu a�a cum ar fi normal, ca servicii �i produse. Contractul dintre o institu�ie financiar� - care are la dispozi�ie o armat� �ntreag� de avoca�i ca s� �l redacteze - �i un simplu cet��ean, care nu are acces la o sus�inere juridic� egal� cu institu�ia financiar�, �l pune pe cet��ean �ntr-o situa�ie dezavantajoas� �i �l expune riscului de abuz financiar.

PN�CD consider� c� este contrar principiilor cre�tin-democrate ca un cet��ean s� poat� fi abuzat �n acest fel de c�tre institu�iile financiare �i c� este datoria Statului s� �i protejeze cet��enii �mpotriva acestor abuzuri. De aceea, noi vom institui protec�ia cet��eanului �mpotriva institu�iilor financiare, prin introducerea no�iunii de "produs financiar", care va �nlocui actualul contract financiar. Produsele financiare vor fi obligatoriu testate �nainte de a fi lansate pe pia�� �i vor fi permise numai dac� servesc cet��eanului �i binelui comun. Vom crea o agen�ie guvernamental� separat�, care s� protejeze cet��eanul �mpotriva acestor produse financiare, tot a�a cum exist� agen�ia de protec�ie a consumatorului �n cazul altor produse.

3.8. Politica fa�� de clasa de mijloc

PN�CD consider� c� performan�a economiei de pia�� social� �i ecologic� se bazeaz� pe o structur� echilibrat� de �ntreprinderi mici, mijlocii �i mari. Avem nevoie de mai multe femei �i mai mul�i b�rba�i �ntreprinz�tori �i de aceea vrem s� �nlesnim trecerea spre activitatea autonom�. Avem nevoie de puterea economic� a unei largi clase de mijloc, de bog��ia de idei �i de voin�a de succes a �ntreprinderilor mici �i mijlocii, cu marea lor dinamic� a inova�iei �i dezvolt�rii. Economia noastr� trebuie s� asigure �ansa autonomiei �ntreprinderilor dispuse la risc �i capabile de performan��. O politic� consecvent� de �ncurajare a clasei de mijloc este premisa cea mai bun� pentru a consolida �i a dezvolta �n continuare ordinea noastr� economic�. Clasa de mijloc este vital� pentru men�inerea concuren�ei. Ea ofer� permanent �ansa trecerii de la un tip de ocupa�ie dependent� la calitatea de �ntreprinz�tor autonom �i este premisa pentru descentralizarea puterii economice.

�ntreprinderile mici �i mijlocii prezint� avantaje deosebite pentru c� sunt flexibile �n diferite moduri, pot decide mai repede �i sunt mai pu�in birocratice. Pe planul concuren�ei ele apar �ns� par�ial dezavantajate fa�� de marile �ntreprinderi. De aceea, pentru �ntreprinderile mijlocii sunt necesare facilit��i �ndeosebi �n legisla�ia fiscal� �i pentru crearea de capital social. Sus�inem ideea de a �nlesni schimbul genera�iilor �n �ntreprinderile familiale prin reglement�ri fiscale corespunz�toare.

3.9. Politica de proprietate �i de patrimoniu

Statul are datoria s� garanteze �i s� protejeze proprietatea privat�. PN�CD consider� c� proprietatea privat�, inclusiv dreptul la mo�tenire, este un pilon de baz� al economiei de pia�� ecologice �i sociale. Ea ofer� individului mai multe posibilit��i de decizie �i m�re�te �n acest fel libertatea lui personal�. O c�t mai larg� distribu�ie a propriet��ii private, format� din �ntreprinderi �i terenuri, este de o importan�� central� pentru reconstruc�ia economic�. Privatizarea �i reprivatizarea trebuie su�inute �n continuare, inclusiv �n domeniul propriet��ii imobiliare. Proprietatea privat� este o condi�ie decisiv� pentru realizarea investi�iilor �i, prin aceasta, pentru crearea bazei de locuri de munc� rentabile a veniturilor din munc� �i a c�tigurilor proprii.

Redefinirea statutului �ntreprinderii, pe baza parteneriatului dintre patroni �i salaria�i (asocierea la decizii �i la beneficii). Acordarea unui anumit procent din patrimoniul unei firme angaja�ilor s�i este o necesitate social� modern�, nu numai pentru a cre�te responsabilitatea economic� a acestora, dar �i pentru a asigura o reparti�ie echitabil� a veniturilor. De aceea, politica PN�CD va avea �n vedere o larg� formare a propriet��ii de capital de produc�ie pentru angaja�ii �ntreprinderilor mari �i mijlocii, tocmai �n vederea minimiz�rii riscului economic �i maximiz�rii eficien�ei economice. Salaria�ii vor deveni tot mai mult investitori/ac�ionari, deopotriv� prin participarea lor la beneficii �i prin dezvoltarea regimului complementar �i voluntar de prevederi �i asigur�ri sociale.

Salaria�ii nu sunt mai pu�in interesa�i dec�t ac�ionarii de mersul �i perenitatea �ntreprinderii, nici mai pu�in competen�i �i creativi �n domeniul gestiunii �i al inova�iei dec�t "speciali�tii" delega�i de ac�ionari � managerii, o categorie care are tendin�a pronun�at� de a face din �ntreprinderea pe care o conduc instrumentul promov�rii propriilor lor interese (criza economic� din Occident se datoreaz� mai ales managementului, care deturneaz� �ntreprinderea de la menirea ei, folosind-o �n scopuri personale �i corporative, pentru a face carier� �i a se impune ca factor de putere �n Stat �i societate.

3.10. Asigurarea drept��ii sociale

Din secolul al XIX-lea �ncoace, politica social� a realizat succese impresionante. Ea se afla ini�ial sub influen�a conflictului dintre capital �i munc�. Prin m�suri social-politice acesta a fost dezamorsat, iar situa�ia angaja�ilor s-a �mbun�t��it semnificativ. Solu�ionarea problemelor sociale este �i ram�ne pentru noi o �ndatorire central�. Cei neorganiza�i - oameni b�tr�ni, p�rin�i, copii, mame sau ta�i care �i educ� singuri copiii, handicapa�i, cei care au nevoie de �ngrijire, �omeri, cei care nu mai sunt capabili de munc� �i al�ii - sunt dep�i�i adesea �n lupta de distribuire a mijloacelor de cei ale c�ror interese sunt organizate. Statul, ca avocat al binelui general, are sarcina s� respecte drepturile lor, ale minorit��ilor �i ale celor lipsi�i de putere �i s� �i protejeze.

Printre obiectivele cele mai importante ale politicii noastre sociale men�ion�m:

- protec�ia �mpotriva s�r�ciei �i a nevoii, pentru a asigura tuturor o via�� demn�;

- asigurarea anticipat� a �ntre�inerii, realizat� prin comunit��i solidare, �i preluarea unor riscuri de via��, pe care nu le poate suporta individul singur;

- cre�terea propriei r�spunderi �i ajutorul acordat �n sensul autoajutor�rii;

- men�inerea p�cii sociale �i promovarea echit��ii �i compens�rii sociale.

Scopul politicii noastre sociale este s� �l fac� pe fiecare individ s� fie capabil s� �i conduc� via�a prin for�e proprii �i s� decid� asupra drumului s�u �n via��, �n libertate �i pe proprie r�spundere. Politica social� orientat� spre viitor trebuie s� ac�ioneze preventiv, s� �mpleteasc� eficien�a economic� cu umanismul. Serviciile sociale asigurate de Stat trebuie concentrate asupra celor care au cu adev�rat nevoie de ajutor, conform principiilor solidarit��ii �i subsidiarit��ii. De aceea, sus�inem ideea ca serviciile sociale care nu sunt finan�ate din contribu�ii proprii, ci din fonduri provenite din impozite, s� fie atribuite �n viitor numai �n raport cu veniturile �i condi�ia material�, iar �n cadrul global al politicii sociale s� realiz�m mai intens �ntre�inerea proprie, r�spunderea proprie �i participarea personal�. Drepturile legitime, dob�ndite prin performan�a personal� sau sacrificiu pentru comunitate, merit� o protec�ie special�. Ca �n toate domeniile politicii, �i �n politica social� trebuie pus� tot mereu problema priorit��ilor. Pentru a putea �ndeplini noi sarcini �i a putea �nvinge urm�rile dezvolt�rii demografice, avem nevoie de un nou spa�iu de manevr�, pe care nu vrem s� �l c�tig�m prin noi taxe �i impozite, ci printr-o nou� configurare. �n acest sens, obiectivul nostru nu este amplificarea, ci restructurarea Statului social.

Uniunea Social� European�. Odat� cu �nf�ptuirea Uniunii Europene se realizeaz� - pe l�ng� uniunea economic� �i monetar� - �i Uniunea Social� European�. Aceasta �nseamn� c� �n domeniile importante ale politicii sociale trebuie implementate standarde minime unitare �n toat� Europa. Concomitent, statele membre au �ansa de a dezvolta �n concuren�� reciproc� optimiz�ri suplimentare �i solu�ii diferen�iate. PN�CD dore�te s� promoveze �n Rom�nia un standard ridicat de securitate social�, ca acela existent �n cadrul Uniunii Europene.

Cultura ajutorului. PN�CD va promova o nou� cultur� a ajutorului. Multe presta�ii importante �n societatea noastr� se realizeaz� prin func�ii onorifice. Func�iile onorifice �i ini�iativele de ajutor reciproc nu apar �n produsul intern brut, dar sunt de o mare importan�� pentru convie�uirea noastr�. Nici chiar cea mai des�v�r�it� or�nduire social� nu poate renun�a la asisten�a �i ajutorul de la om la om, la practicarea iubirii aproapelui. Biserici, asocia�ii caritabile, diferite organiza�ii �i ini�iative �n cadrul tradi�iei rom�ne�ti de exercitare a binelui public pot rezolva problemele sociale mai bine �i mai aproape de cet��ean. Statul nu poate "produce" disponibilitatea de a acorda ajutor personal �i de a prelua activit��i onorifice, dar, ca �i autorit��ile administra�iei publice locale, poate �i trebuie s� trezeasc� �i s� sus�in� aceast� disponibilitate. Vrem s� �mbun�t��im premisele pentru a �ncuraja disponibilitatea �i capacitatea oamenilor pentru sus�inerea solidar� a aproapelui.

3.11. Politica pie�ei for�ei de munc�

Munca este o component� esen�ial� a vie�ii omene�ti, asigur�nd baza existen�ei individuale �i sociale �i fiind �i o cale de afirmare personal�. Rela�ia indivizibil� dintre economie �i ordinea social� se manifest� mai ales prin asigurarea posibilit��ii de a munci pentru c�t mai mul�i oameni. PN�CD urm�re�te ocuparea c�t mai deplin� a for�ei de munc�. Acesta este un scop al politicii economice �i sociale, iar Statul este dator cu crearea condi�iilor-cadru, �n timp ce partenerii sociali sunt obliga�i s� preia r�spunderea.

Finalitatea �ntreprinderii depinde de utilitatea ei social�, nu de satisfacerea unor interese particulare �n detrimentul altora: �mbog��irea, care este motivarea antreprenorului �i a capitalistului, este acceptabil� numai dac� nu se bazeaz� pe spolierea altor categorii socio-economice (salaria�ii, chiria�ii, consumatorii, creditorii), recte, dac� activitatea �ntreprinderii este creatoare de bog��ie, nu un simplu transfer de venituri. Menirea �ntreprinderii este de a pune la dispozi�ia comunit��ii bunuri �i servicii utile �i de a procura �n schimb venituri produc�torilor �i prestatorilor, nu de a maximiza profiturile unor investitori interesa�i numai de fructificarea capitalului plasat.

Cea mai bun� politic� pentru pia�a muncii este crearea de locuri de munc� durabile �i concuren�iale prin investi�ii. Pentru mul�i dintre cei afecta�i �omajul �nseamn� nu numai o pierdere de venit, ci adesea izolare social� �i pierderea perspectivelor, iar �omajul pe termen lung �i face pe oameni s� i�i piard� �ncrederea �n propria valoare. Ne pronun��m pentru crearea de locuri de munc�, dar �i pentru respectarea obliga�iilor de asigurare social� �n gospod�riile private. Trebuie create condi�ii �i pentru munca cu norm� redus�. �n aceast� ordine de idei, trebuie corelate cerin�ele �ntreprinderii �i necesit��ile familiale.

�nt�rzierea transform�rilor structurale ale economiei rom�ne�ti dup� deceniile de comunism, inova�iile insuficiente, rigiditatea sistemului ocup�rii for�ei de munc�, precum �i migra�ia for�ei de munc� spre alte ��ri membre ale Uniunii Europene au condus la pierderea pe durat� �ndelungat� a multor locuri de munc�, ceea ce i-a afectat �n special pe tineri. O politic� a pie�ei de munc� orientat� spre rezultat este descentralizat� �i flexibil�. Ea cere o coordonare permanent� a instrumentelor utilizate. Transformarea structural� �i politica pie�ei de munc� merg m�n� �n m�n�. O importan�� special� trebuie s� aib� crearea de locuri de munc� pentru tineri si femei.

Demnitatea omului care munce�te cere participarea lui la deciziile care stabilesc condi�iile �n care munce�te. Participarea la decizii a angaja�ilor va contribui �n mare m�sur� la succesul economiei rom�ne�ti �i la stabilitatea �i pacea social�. Participarea la decizii, practicat� cu bune rezultate �n Uniunea Europeana, trebuie s� fie implementata �i �n Rom�nia. �ntrep�trunderea interna�ional� tot mai mare a economiei cere ca �n �ntreprinderile active la scar� european� s� fie �ntemeiate �n str�in�tate reprezentan�e transfrontaliere ale angaja�ilor, cu atribu�ii de informare �i consultan��.

�n centrul procesului de munc� se afl� omul. Omul nu este pentru noi un slujitor al ma�inii. De aceea trebuie dezvoltate continuu condi�ii de munc� pe m�sura demnit��ii umane �i asigurat� protec�ia muncii �i a mediului �nconjur�tor. Progresul tehnic ofer� noi posibilit��i pentru umanizarea condi�iilor de munc�. Munca �n grupuri �i echipe face posibile contacte umane �i �anse de cooperare. Condi�iile de munc� corespunz�toare, protec�ia muncii �i posibilit��ile de participare la decizii la locul de munc� trebuie �nt�rite, ca premise importante pentru succesul �ntreprinderii.

A�tept�m de la partenerii sociali o nou� flexibilitate �n organizarea muncii. �n aceast� ordine de idei, trebuie luate �n considera�ie �n egal� m�sur� cerin�ele �ntreprinderii, precum �i compatibilizarea familiei cu activitatatea profesional�. Vrem s� facem posibil� o mai mare flexibilitate �n stabilirea timpului de lucru pe zi, pe s�pt�m�n�, pe an �i pe via�� �i s� concepem momentele de trecere �ntre domenii �i faze ale vie�ii �ntr-un mod mai elastic. Serviciul public trebuie s� i�i exercite func�ia de model �n oferta �i configurarea timpilor flexibili de lucru. Zilele de duminic� �i de s�rb�toare trebuie s� r�m�n� de principiu libere.

3.12. Politica veniturilor

M�surile de politic� salarial� vor fi corelate cu m�surile de politic� monetar� �i fiscal�. PN�CD are �n vedere crearea condi�iilor de cre�tere a veniturilor familiale, pe m�sura cre�terii productivit��ii muncii �i a eficien�ei activit��ii economice. Reglarea cre�terilor salariale se va face strict �n corela�ie cu schimb�rile �n productivitatea muncii. PN�CD va crea un cadru coerent �i consensual de negociere a condi�iilor de munc�.

Politica salarial� �n sectorul public va fi corelat� cu salarizarea din sectorul privat, stabilindu-se o serie de principii unitare de salarizare �n sectorul public �i introduc�ndu-se o serie de criterii de performan�� specifice sectorului public.

PN�CD va alc�tui programe speciale pentru combaterea s�r�ciei, av�nd drept �int� grupurile sociale cele mai vulnerabile.

PN�CD va avea o grij� deosebit� pentru familie. �n acest scop, PN�CD va stimula cre�terea familei printr-o serie de ajutoare speciale pentru familie.

Doru N�sui, Radu S�rbu

Diaconescu despre B�sescu: �Femeile sunt punctul lui slab�




Roxana Preda
Marinela Ra��
Mar�i, 25 August 2009


Rom�nia are nevoie de �nc� dou� decenii p�n� s� cunoasc� maturitatea politic� �i economic�.


Acesta este pronosticul, dar �i speran�a lui Ion Diaconescu, fost de�inut politic �i lider ��r�nist, retras din via�a public�. El e dezgustat de evenimentele zilei, dar totu�i optimist privind viitorul ��rii. �ntr-un interviu acordat evz.ro, Diaconescu, sl�bit de trecerea anilor, asist� deta�at la spectacolul oferit de politicieni, fiind convins c� ace�tia joac� doar ni�te roluri.

�n timp ce reprezenta�iile oamenilor politici din aceast� perioad�, premerg�toare alegerilor preziden�iale, i-ar �ndrept��i pe cei mai tineri dintre rom�ni s�-�i piard� n�dejdea, Diaconescu, la cei 92 de ani pe care �i �mpline�te ast�zi, �ine o adev�rat� lec�ie despre speran��.

Am stat de vorb� cu Ion Diaconescu, �n apartamentul s�u amenajat modest, de pe bulevardul Cantemir.

�mbr�cat �ntr-o pereche de pantaloni la dung� �i un tricou uzat, ne-a invitat politicos �n sufrageria mobilat� cu piese vechi. Pe masa a�ezat� �n centrul �nc�perii, st�tea aruncat� o pereche de ochelari, semn c� l-am �ntrerupt din cititul celor dou� ziare �mp�turite cu aten�ie. St�m fa�� �n fa��. �n spatele s�u, pe jum�tate de perete, atrage aten�ia un tablou, care �l �nf��i�eaz�, cel mai probabil, din perioada �n care era pre�edintele Camerei Deputa�ilor. Diferen�a dintre personajul pe care �l avem �n fa�� �i cel din tablou este vizibil�. A trecut timpul.

"�ti�i, eu sunt cam b�tr�n de-acum, �i am rug�mintea s� nu dureze prea mult discu�ia. M� obosesc lucrurile astea", a �inut s� sublinieze de c�teva ori, pe parcursul interviului, fostul politician.

Ast�zi, 25 august, �mpline�te 92 de ani, din care, spune el, nu regret� nimic.

evz.ro: Ave�i �n spate o bogat� experien��. Ca om politic, care a stat �n �nchisorile comunismului vreme de 16 ani, �n numele unor valori, �i ca observator deta�at, �n prezent, �ncotro se �ndreapt� Rom�nia, la 20 de ani de la pr�bu�irea dictaturii? Am devenit membrii UE �i NATO, totu�i, pare c� nu a fost de ajuns. Crede�i c� libertatea c�tigat� �n 1989 a fost prost gestionat�?
Ion Diaconescu: Nu este suficient c� am intrat �n NATO �i UE. De fapt, prin Revolu�ia aceea din decembrie, opinia public� a vrut s� schimbe total regimul, s� elimine comunismul total din �ar�. �ns�, cei care au preluat puterea erau de fapt oameni din fostul partid comunist, care erau de acord s�-i debarce pe cei doi Ceau�escu, dar nu voiau �n nici un caz s� piard� ei �n�i�i puterea din m�n�. A�a c� acea Revolu�ia s-a soldat cu �nl�turarea lui Ceau�escu, dar restul schimb�rilor reprezint� o iluzie. Au ap�rut oameni din r�ndul al doilea, dar �eful lor era Ion Iliescu. El era comunist, dar nu-i convenea c� tot comunismul era �n m�na lui Ceau�escu. Dac� se putea s� treac� �i �n m�na lui o parte, era ok (z�mbe�te). Iliescu nu era prea convins pe ce drum merge, pentru c� pe de o parte �l tr�gea inima spre comunism, datorit� p�rin�ilor lui, �i �l �n�eleg, dar �n acela�i timp pe plan mondial se produceau ni�te transform�ri: �n toate ��rile c�zuse comunismul. F�cuse Revolu�ie ca s�-l �ndep�rteze pe Ceau�escu, dar nu schimbase nimic. A�a c�, eu cred c� �nceputul a fost prost. Cred c� Partidul ��r�nist, prin doctrina sa, programul s�u, reprezenta drumul corect pentru �ar� �i putea s� guverneze cu succes.

Pe vremea c�nd dumneavoastr� f�cea�i opozi�ie �ntr-o Rom�nie abia dezmeticit� din negurile comunsimului, metodele de lupt� politic� erau mineriadele. Ast�zi, s-a ajuns la utilizarea abuziv� a institu�iilor statului de drept �i a procedurilor pentru reglarea conturilor politice. Am avut si avem r�zboaie peste r�zboaie �ntre puterile statului, �ntre pre�edinte �i premier, �ntre pre�edinte �i Parlament, �ntre justi�ie �i Guvern, �ntre Parlament �i mini�tri. Crede�i c� aceast� form� de lupt� politic� este mai periculoas� pentru democra�ie dec�t formele mai rudimentare din anii 90? Nu are cumva efectul pervers de a discredita complet institu�iile democratice?
Institu�iile democratice, sigur, sunt decredibilizate din cauza acestor lupte politice. �ns�, nu exist� o lupt� �ntre Parlament �i Guvern, �ntre Pre�edin�ie �i Parlament sau mini�tri. Exist� o singur� lupt�: �ntre partide politice, care au sau nu o majoritate. De fapt, totul e o minciun�. Scena politic� este total �ncurcat�. PSD e �n �ncurc�tur�, PDL la fel. Iliescu nu d� doi bani pe Geoan�. I-a �i spus "prost�nac". Construc�ia partidului este deja f�cut�, iar Iliescu nu mai are for�a necesar� s� produc� altceva dec�t Geoan�. B�sescu a �ncurcat-o �i el cu afacerile fratelui �i cu ancheta Udrea. Cu frate-s�u, chiar dac� nu a f�cut nimic, nu e corect moral. Nu mai po�i s� faci nici pronosticuri despre rezultatele viitoarelor alegeri. La �ar�, de exemplu, are importan�� cine e primar. Primarii vor impune pe cine s� se voteze.

Despre EBA: �O m�ri�i, �i dai zestre, dar nu o pui �n Parlament�

�l cunoa�te�i bine pe Traian B�sescu, a�i lucrat cu el pe vremea CDR. Cum vede�i evolu�ia lui politic� �i, dup� aproape cinci ani de mandat, care ar fi meritele sale �i care ar fi cele mai grave gre�eli pe care le-a comis?
B�sescu s-a afi�at cu toate femeile astea - Udrea, Ridzi - �i asta �i aduce pierderi. Femeile �i familia sunt punctele lui slabe. Nu l-am urm�rit prea mult �n ultimii ani, dar a f�cut �i bine. De exemplu anchetarea lui N�stase. Nu a putut duce la cap�t ini�iativa asta, pentru c� are �i el vulnerabilit��ile lui. El a reu�it, tot pe cadrele vechi, s� prezinte o alt� variant� la alegerile de acum cinci ani. Din p�cate, nu a realizat nimic, dac� e s� facem bilan�ul.

�ncerc�nd s� facem abstrac�ie de persoane, ca situa�ie, cum vede�i faptul c� fiica pre�edintelui �n exerci�iu c�tig� un loc �n Parlamentul European, f�r� a avea preg�tirea poltic� necesar�?
Aici e p�catul lui B�sescu. Dac� ar fi fost fata mea, a� fi rugat-o s� stea �n umbr�, c� s� nu cread� lumea c� noi am avut o c�rd�ie. El o ap�r�, de�i a avut at�tea probe de prostie. Dac� o aperi, c� e fiica ta, mai bine o m�ri�i, �i dai zestre, dar nu o pui �n Parlament. M� a�teptam de la el s� aib� mai mult sim� politic.

�n ultimii ani, lustra�ia a fost blocat�, �n schimb s-a vorbit foarte mult despre �ntinerirea clasei politice ca despre o solu�ie miraculoas� de primenire a acesteia. Avem azi cazul EBA, cazul Ridzi sau al Elenei Udrea. Nici al�i tineri politicieni nu au demonstrat c� aduc �n via�a public� o altfel de conduit� fa�� de mae�trii lor. Se poate vorbi despre un e�ec �i, dac� da, care ar mai fi solu�ia pentru reformarea clasei politice?
Dac� descuraj�m a�a, �nseamn� c� �ara trece �n r�ndul coloniilor ru�ilor sau americanilor, care vor s� ne exploateze. Nu trebuie s� ne pierdem speran�a, iar pentru voi, t�n�ra genera�ie, nu trebuie s� moar� speran�a. Pledez pentru o democra�ie des�v�r�it�, dar �n acela�i timp eu sunt con�tient c� nivelul moral al societ��ii este foarte sc�zut. Chiar �ntr-o democra�ie absolut�, vor fi promova�i la conducerea ��rii Vanghelie sau Becali, democratic ale�i. Eroii lui Caragiale erau tot la nivelul acesta. Sub raport politic, maturitatea politic� apar�ine genera�iei dvs., cei care ave�i acum 20-30 de ani. C�nd ve�i ajunge dvs., tinerii de azi, la 40-50 de ani, atunci lucrurile vor fi schimbate. Genera�ia dvs. va beneficia de adev�rata democra�ie.

Drama votului ce va s� vie

�n finala electoral� din 2004, Traian Basescu �i spunea contracandidatului s�u: "Adriane, �tii care este marea dram� a poporului rom�n? C� dup� at��ia ani, are de ales �ntre doi comuni�ti". Privind evolu�ia Rom�niei �n ace�ti 20 de ani �i g�ndindu-ne �i la alegerile ce bat la u��, dvs care crede�i c� este marea dram� a poporului rom�n?
C� nu are pe cine alege...Asta e drama. Pe cine s� votezi? Nu e nici o solu�ie. Nu avem �nc� un om cu valori morale, care s� ne reprezinte la un a�a nivel. Dar va veni. Eu sunt optimist, c� genera�ia dvs. va da un astfel de om.

Printre candida�i figureaz� �i Principele Radu Duda. Cum a�i cataloga faptul c� un reprezentant al Casei Regale ajunge s� candideze pentru func�ia de pre�edinte? Crede�i c� are �anse?
Radu Duda... Mi se pare caraghios. El este prin� consort, reprezint� Casa Regal� �i candideaz� pentru pre�edin�ie de Republic�. Eu cred �n continuare c� e o glum�.

�n ultimii ani, alegerile au ar�tat c� tot mai pu�ini rom�ni vor s� �i exercite dreptul constitu�ional de a vota. Dac� ar fi s� v� adresa�i acestei mase t�cute a rom�nilor dezamagi�i de clasa politic�, ce mesaj le-a�i da? Dvs. ve�i vota?
Nu voi merge la vot. Mi-e �i greu s� merg la vot, dar nici nu am cu cine vota. Faptul c� �i dau votul, asta m� face p�rta� la gre�elile lui. Dar oamenii trebuie s� mearg� la vot. S� nu-�i piard� speran�a �n vremuri mai bune. Este necesar s� vii la vot ca s� men�ii leg�tura �i controlul organelor de stat. E greu. E gre�it s� facem propagand� pentru a nu merge la vot.

��ara trebuie s� se acomodeze�

Cum crede�i c� va ar�ta Rom�nia peste al�i 20 de ani de democra�ie?
Peste 20 de ani Rom�nia va ar�ta mai bine. C�nd se va termina �i cu genera�ia asta care are �nc� sechelele comunismului �i va ap�rea o genera�ie nou�, crescut� �n spiritul acesta european, atunci va fi mai bine. Nu trebuie s� ne descuraj�m. Intr�nd �n structurile europene, vr�nd-nevr�nd, �ara trebuie s� se acomodeaze. Ne aliniem spre occident, o s� vede�i. Nu suntem pierdu�i. Suntem la coada clasamentului, dar suntem �n clasament.

Dac� ar fi s� scrie�i o carte despre �nv���mintele dvs c�tre t�n�ra genera�ie, care ar fi mesajul central?
S� nu-�i piard� speran�a.

Care e cea mai mare dezam�gire a dvs.? Dar cea mai mare bucurie? Ave�i regrete?
Nu m-am g�ndit niciodat� la via�a mea �n termenii ace�tia: cea mai mare dezam�gire �i cea mai mare bucurie. Bucurii nu prea am avut, iar dezam�giri foarte multe. Dar sunt �mp�cat cu mine. Pentru vremurile �n care am tr�it, am f�cut tot ce se putea.

Ion Diaconescu,cel injurat si batjocorit de intreg FSNul .. .Lasa,dupa ce va muri Diaconescu vor spune toti,ca la Senior,ca PNTul a pierdut si ultimul om valoros si onest si se vor intrece sa-l laude.

PS:Imi doresc tare mult o refacere a adevaratei drepte in Romania .Din pacate insa nu mai cred nici macar in rafacerea PNTului ...Distrugerea acestui partid trebuie sa recunosc ca A FOST O TREABA TEMEINIC FACUTA.

De la: 9am049714, la data 2009-08-22 22:50:55Multumesc pentru intelegere
sustin PNtcd din toata tara,nu neaparat o organizatie sau alta
Cunosc un numar foarte mare de taranisti si pot sa va asigur ca sunt oameni de treaba
sunt mebru pntcd ,nu am functii si nu-mi doresc decit ca la urmatoarele alegeri parlamentare sa pot sa votez cu pntcdul,alte partide nu m-au convins
sunt un naiv visator nascut fix la 100 de ani de la infiintarea Partidului National Roman din Ardeal
Nu pot sa uit tristetea din ochii tatalui meu atunci cind intrebam de bunicul mort pe front ,in Rusia pentru reintregirea tarii,supararea cind venea vorba de pamantul mostenit de la acesta ,luat cu japca de comunisti si revolta impotriva hahalerelor puturoase ajunse in functii doar ca erau membri de partid

Pe cine anume ai dori ca sef al PNT?Sunt curios sa-ti aud opinia.

Aparentele inseala. De cele mai multe ori sub masca de om cumsecade, educat, civilizat ,distins se ascunde multa mizerie umana. "Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi ". Ca partid, toate bilele negre posibile. Au procedat la fel ca ceilaltzi hoti cand a fost vorba sa aiba ocazia. Nu si-au fruictificat oportunitatatile pentru a castiga respectul electoratului din pacate, cu litere mari. Ce mai vor acum la spartul targului cand oricum suntem in dezastru. Sa intelegem ca le-ar fi necesare chiar si frimiturile ramase de ciugulit ? Cand foamea e mare, te multumesti cu orice.

All Things Grow With Love

De la: super_green_frog, la data 2009-08-25 15:11:43 Nu si-au fruictificat oportunitatatile pentru a castiga respectul electoratului din pacate, cu litere mari. Ce mai vor acum la spartul targului cand oricum suntem in dezastru. Sa intelegem ca le-ar fi necesare chiar si frimiturile ramase de ciugulit ? Cand foamea e mare, te multumesti cu orice.

Ce oportunitati sa mai fructifice cand mediatic au fost distrusi si cand PDul o tinea din scandal in scandal?Electoratul a vrut sa fie dezamagit si sa revina la dragostea sa fata de FSN,asta este trista concluzie."Baietii",vorba lui Lenin ," doar le-au spus ce doreau sa auda " si gata, "hocus-pocus" s-a umplut tara bizoni de dezamagiti!

Ca tot a venit vorba de Ion Diaconescu ..LA MULTI ANI !Astazi este ziua dansului .

ii doresc MULTA SANATATE !

Daca tara a ajuns in starea asta este pentru ca nu am avut maturitatea de-a cerne graul de neghina.
Daca este vorba de fructificarea oportunitatilor afara de caltabosi si cateva suspiciuni nedovedite la Ministerul agriculturii prea multe firimituri nu se poate afirma ca au ciugulit,si credeti-ma ca in perioada cind europa cerea capete de corupti,Nastase a dus o intreaga sectie de politie la zdup,daca erau probe clare de coruptie nu-i bagau la puscarie ,ca tot n-au mai contat in viata publica prea mult ,sa zica lumea ca au in spate diverse interese de partid.
Nimeni nu e perfect dar nu e nici un pacat sa-ti doresti perfectiunea.
Este prea greu sa decizi care dintre liderii actuali merita sa fie liderul partidului.
Cel care va reusi sa-i aduca la aceiasi masa pe toti sa discute si sai convinga ca un partid unit e mai puternic decit toate farimitele din teritoriu este cel care v-a cumula mare parte din voturile exprimate.
mi-as dori ca domnul Diaconescu sa poata sa prezideze Congresul de reunificare a fractiunilor din partid .Un om ca dinsul are atat maturitatea morala cit si aura suferintei indurate in numele unui ideal .

De la: 9am049714, la data 2009-08-25 16:17:46Daca tara a ajuns in starea asta este pentru ca nu am avut maturitatea de-a cerne graul de neghina.
Daca este vorba de fructificarea oportunitatilor afara de caltabosi si cateva suspiciuni nedovedite la Ministerul agriculturii prea multe firimituri nu se poate afirma ca au ciugulit,si credeti-ma ca in perioada cind europa cerea capete de corupti,Nastase a dus o intreaga sectie de politie la zdup,daca erau probe clare de coruptie nu-i bagau la puscarie ,ca tot n-au mai contat in viata publica prea mult ,sa zica lumea ca au in spate diverse interese de partid.
Nimeni nu e perfect dar nu e nici un pacat sa-ti doresti perfectiunea.
Este prea greu sa decizi care dintre liderii actuali merita sa fie liderul partidului.
Cel care va reusi sa-i aduca la aceiasi masa pe toti sa discute si sai convinga ca un partid unit e mai puternic decit toate farimitele din teritoriu este cel care v-a cumula mare parte din voturile exprimate.
mi-as dori ca domnul Diaconescu sa poata sa prezideze Congresul de reunificare a fractiunilor din partid .Un om ca dinsul are atat maturitatea morala cit si aura suferintei indurate in numele unui ideal .

Tu nu ai o preferinta personala ?Pe mine,spre exemplu, m-ar bucura sa fie Ciorbea .

Ciorbea poate fi,daca poate sa-i adune pe toti de ce nu
Dar am zis doar cel capabil sa-i adune pe toti la un loc este liderul care trebuie ,care sa fie acela inca nu ma pot pronunta.
sunt inca multe alte capete luminate in partid ,Ciorbea a fost mai mult mediatizat dar sunt si altii

De la: 9am049714, la data 2009-08-25 17:10:53Ciorbea poate fi,daca poate sa-i adune pe toti de ce nu
Dar am zis doar cel capabil sa-i adune pe toti la un loc este liderul care trebuie ,care sa fie acela inca nu ma pot pronunta.
sunt inca multe alte capete luminate in partid ,Ciorbea a fost mai mult mediatizat dar sunt si altii

Nu cred ca ORICINE ESTE CAPABIL SA ADUNE PARTIDUL este liderul de care are nevoie PNTul!Asta este si dubiul meu cel mai mare referitor la refacerea PNT(altul decat ca aceasta idee vine din CLUJ).Nu uita cum PNLul a fost condus de Stolojan.

Pai o incercare de a aduce pe cineva din exterior a fost Milut ,dar din pacate nu are statura politica necesara sa conduca partidul si aderentii lui.numai o sustinere financiara nu este suficienta ,cum tot asa de insuficienta este notorietea cuiva,fara suportul intregii mase a partidului indiferent cite idei bune sau strategii politice concepe ,acestea nu pot fi puse in aplicare in lipsa unui consens.
sunt multi in partid care au incercat sa organizeze partidul dar ori n-au avut suficienti bani sa aplice strategiile dorite ,ori nu au fost suficient de pregatiti pentru rolul pe care s-i l-au asumat.
In 1999 a inceput o adevarata lupta in partid intre diversele fractiuni care dadeau vina una pe alta reprosindu-si reciproc strategiile gresite,au fost indepartati oameni ,care au plecat din partid impreuna cu sustinatorii lor,si-au facut propriile partide politice de factura populara care a rupt in bucati electoratul PNTcd.
Din fericire o parte din sustinatorii acestor comandouri politice desprinse din PNTcd au inceput sa-si dea seama de greseala facuta si incet incet au revenit in partid sau cel putin au incercat .
acum stam mai bine ca in 2000 sunt numai 2 grupuri mari Radu Sabu cu conducerea aleasa in 2008 la congresul din august si Marian Petre Milut si unii sefi de filiale care sub justificarea ca-si exercita autoritatea in partid au exclus o multime de membrii sub sloganul" Cine nu-i cu noi este impotriva noastra".posesorii de stampila si sediu de partid.
asta este marea dilema acum ,care-i mai taranist decit altul.
Eu vreau ca prin acest apel si o sustinere din partea unorbpersoane neimplicate politic cel putin nu membrii PNTcd sa le dau un pic de gandit.Ma asteptam la mai mult interes pe forum dar a ramas la fel ca la inceput

Pe pagina www.pntcd-cluj.ro/conducerea-pntcd-cluj ,la "Despre noi">"Conducere" ai trei optiuni :conducerea PNTcd,conducerea PNT-CD Cluj si conducerea PNT-CD Cluj-Napoca....Toate aceste conduceri sunt DIFERITE asa ca aveti de lucru nu gluma...

Un PNT condus de Radu Sarbu nu ma intereseaza absolut deloc ,nu dau doi bani pe Radu Sarbu.Stiu ca are sustinerea domnului Diaconescu insa domnul Diaconescu are respectul meu pentru suferintele indurate nu pentru deciziile luate.Nici cu Milut nu vad prea luminos viitorul PNTului asa ca singura varianta cat de cat decenta din punctul meu de vedere ramane Ciorbea .In privinta strategiilor de viitor ,este impresionanta mandria(ca sa fiu dragut am spus mandrie,de fapt este altceva) absurda,nejustificata, inconstienta cu care PNT refuza orice alianta cu PNLul in vederea formarii unui pol de dreapta .

Reinventarea PNTcd-ului este o glum� politic�. �n Timi�oara, din anul 1996, prim�ria �i consiliul local sunt conduse de PNTcd. Asta nu �nseamn� c� Gheorghe Ciuhandu este o mare personalitate politic� sau competen�a consilierilor ��r�ni�ti este extraordinar�. Din contr�, dup� 13 ani de guvernare ��r�nist�, ora�ul a devenit unul dintre cele mai mizerabil localit��i din Rom�nia �i totu�i cet��enii se �nc�p���neaz� s� voteze PNTcd-ul pentru un simplu motiv: nu suport� st�nga comunist�.
At�ta timp c�t pe scena politic� nu va ap�rea un partid politic serios, f�r� r�d�cini comuniste, Timi�oara prefer� s� tr�iasc� �n mizerie �i cu acceptarea matrapazl�curilor stafului ��r�nist. Nu vor accepta st�nga politic� PSD-ist� �i PD-L-ist�, mai ales c� PNL-ul este foarte slab reprezentat �n localitate.

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

PNTcdul nu a refuzat niciodata o alianta politica cu PNLul dar membrii PNTcd nu doresc sa se inscrie in PNlL pentru o asa zis salvare democratica a dreptei,daca se doreste o alianta da dar daca se doreste absorbtia PNTcd nu.
Fiecare are parerea lui despre competentele pe care le doreste de la presedintele PNTcd
Eu tot cred ca un consiliu intre toti cei care sunt sustinuti de diverse grupuri din PNTcd e solutia ,peste ei doar Diaconescu ,numai ca Milut este impotriva oricarei forme de conducere colectiva a partidului ,Dumnezeu sa-l ierte si pe el si pe cei care l-au ales la conducerea partidului pentru umilinta pe la care a fost supus domnul ION DIACONESCU,presedintele de onoare al partidului care n-a putut sa-si primeasca prietenii sa-l felicite la Sediul Central al PNTcd

@Timisoara : TIMISOARA este si va fi in sufletul meu un simbol,simbolul luptei impotriva comunismului,
Daca in Bucureste s-a uitat degraba motivele pentru care s-a iesit in starda Timisoara tine flacara aprinsa ,asa ca orice zicere din aceasta zona o privesc cu incintare.
nu sunt in masura sa iau apararea dl.Ciuhandru ,poate si pentru ca el este in masura sa dea raspunsuri comunitatii cu privire la gestionarea treburilor Timisoarei,atata timp cit nu sunt atacuri la persoana dinsului nu vad de ce as intra in polemica cu un domn care contesta activitatea lui.
Dar PNTcd nu inseamna neaparat Ciuhandru ,inseamna un spirit ,in numele caruia si dumneavoastra cereti competenta dar si corectitudine.
atat critica cit si laudele sunt facute pentru a puncta si de ce nu indrepta comportamentul politic si social al unui om.
Voi transmite orice opinie in masura sa conduca la indreptarea unor lucruri pe forumul de discutii interne in partid.
Dar pana atunci e bine ca asa cum Tmisoara nu a lasat pe umerii altora greutatile revolutiei ,asa ar fi bine daca comunitatea s-ar imlplica mai mult in rezolvarea problemelor de acolo.
Nu aruncati efectele in spatele unui om cautati cauzele reale ale blocajelor din consiliile locale si priviti cu atentie la ce se intampla la nivel national.Toate sunt in masura sa afecteze si politicile comunitatii din Timisoara.

@vaneamarin
Pana acum ,ca sa-l citez pe Florin am 2 voturi ,unul pro si altul contra Ciorbea.mai discutam

De la: vaneamarin, la data 2009-08-26 08:39:47Pe pagina www.pntcd-cluj.ro/conducerea-pntcd-cluj ,la "Despre noi">"Conducere" ai trei optiuni :conducerea PNTcd,conducerea PNT-CD Cluj si conducerea PNT-CD Cluj-Napoca....Toate aceste conduceri sunt DIFERITE asa ca aveti de lucru nu gluma...

Un PNT condus de Radu Sarbu nu ma intereseaza absolut deloc ,nu dau doi bani pe Radu Sarbu.Stiu ca are sustinerea domnului Diaconescu insa domnul Diaconescu are respectul meu pentru suferintele indurate nu pentru deciziile luate.Nici cu Milut nu vad prea luminos viitorul PNTului asa ca singura varianta cat de cat decenta din punctul meu de vedere ramane Ciorbea .In privinta strategiilor de viitor ,este impresionanta mandria(ca sa fiu dragut am spus mandrie,de fapt este altceva) absurda,nejustificata, inconstienta cu care PNT refuza orice alianta cu PNLul in vederea formarii unui pol de dreapta .

Ciorbea a fost OK dar uitati cu cata josnicie a fost mazilit ? Nu sa bucurat nici macar de un sprijin formal. Oameni de putregai.

All Things Grow With Love

De la: super_green_frog, la data 2009-08-26 20:00:26Ciorbea a fost OK dar uitati cu cata josnicie a fost mazilit ? Nu sa bucurat nici macar de un sprijin formal. Oameni de putregai.

A fost sacrificat deoarece taranistii au fost asa de naivi incat au crezut ca mazilirea lui Ciorbea le va aduce pacea cu PDul la guvernare !Vai de capul lor ,au facut o prostie care i-a costat partidul.

victor ciorbea !...sa faca bine si sa-si depuna candidatura-n tomna !...(pt. presedintia Ro)

DIN MARE RESPECT PENTRU MEMORIA SENIORULUI, PROMIT CA PE ACEST TOPIC NU VOI POSTA SI NU VETI AVEA MOTIV SA "AMUTITI", SA VA IMPRASTIATI... ASA CUM SE INTAMPLA PE CELELALTE UNDE, CAND POSTEZ, POSTEZ...INCAT NICI 999FLORIN NU MAI SCOATE CAPUL DIN CARAPACEA LUI DE TESTOASA SECURISTA.
CONTINUATI, CONTINUATI BAIETI!...

Postat pe: 26 August 2009, ora 21:45 Modifica Citeaza Raspunde


GATA, LA CULCARE, VA LAS, MERG IN PAT SA MI-O PUNA BARBATU-MEU DUPA CE SE UITA LA MECI.
CONTINUATI, CONTINUATI...MA RETRAG SA MI-O TRAG!

PTII, AM UITAT CA AM PROMIS SA NU POSTEZ PE ACEST TOPIC!
CE VRETI SI VOI, FUSTA LUNGA- MINTE SCURTA!