pntcd

Va multumesc pentru interesul acordat,va rog ,dac a-ti cititi posturile sa-mi spuneti si mie daca sunt ceva idei interesante pe acolo ,in calitate de observatori impartiali,parerea voastra conteaza mai mult pentru mine decit ale acelora care gandesc la fel ca mine ,neconditionati neaparat la apartenenta unei idei sau doctrine
Tocmai de aceea am si deschis aceasta discutie,un sondaj pe piata libera a alegatorilor e mult mai buna decit in interiorul partidului.Asa pot afla mai bine opinia celor pentru care afirmam ca ne zbatem

In septembrie, cele doua tabere din PNTCD organizeaza simultan congrese extraordinare
Scris de Ioan Johnny Popescu, 23 August 2009 « Marian Milut si Radu Sarbu n-au renuntat nici acum la razboiul privind pozitia de lider al partidului
Situatia din cadrul Partidului National Taranesc Crestin Democrat este si la aceasta ora nelamurita, partidul fiind scindat in doua tabere, una condusa de Marian Milut – cel care inca detine stampila partidului, si una condusa de Radu Sarbu, ambele clamandu-si legitimitatea si sperand ca instanta sa le dea dreptate.

La inceputul verii, ramura Milut a decis sa organizeze pe 12 septembrie un congres extraordinar menit sa-i consolideze lui Marian Milut pozitia de lider al partidului. In acelasi timp, aripa condusa de Radu Sarbu a decis, de asemenea, sa organizeze un congres extraordinar la aceeasi data, in speranta ca “Justitia sa compare rezultatul celor doua congrese si sa decida care este conducerea cea mai buna”.

Taranistii maramureseni spera ca cele doua congrese sa-i unifice

Apropierea celor doua congrese a trezit sperantele taranistilor maramureseni in renasterea partidului, a acelui partid care a militat pentru mentinerea unui regim democratic-constitutional, principala forta politica ce s-a opus instaurarii comunismului, a carui lideri au platit cu viata pentru curajul lor. “Sper, sincer, ca data de 12 septembrie 2009 sa fie retinuta in istorie ca Ziua Reunificarii”, spune Nicolae Misulec, liderul organizatiei PN|CD Bistra, unul dintre cei mai ferventi si activi sustinatori ai aripii Milut. “Tocmai de aceea, fac un apel catre toti taranistii maramureseni sa participe la congres, la congresul statutar al aripii Milut care detine sentinta care-i da dreptul sa reprezinte partidul la nivel national si european. PN|CD este singurul partid de centru-dreapta autentic din Romania. Din pacate, din cauza tensiunilor la nivelul conducerii si scindarii a dus ca in prezent sa aiba doar 2% din electorat. Ori, in atari conditii, nu avem ce imparti. Mai sanatos ar fi continuarea procesului de restructurare si reorganizare a organizatiilor locale si judetene pentru a raspunde dorintelor celor care cred sincer in ideologia taranista, pentru a salva partidul de la disparitie”. In privinta viitoarelor alegeri prezidentiale, Nicolae Misulec este de parere ca taranistii ar trebui sa-l sustina pe principele Radu. “Dupa parerea mea, congresul ar trebui sa decida ca in primul tur sa-l sustina pe Radu Duda care este un tanar deosebit, bine pregatit, de tinuta, si care, sunt convins ca daca nu va castiga acum, la urmatoarele alegeri sigur va fi presedintele Romaniei”. Mentionam ca pe baza rezultatelor la alegerile locale si europarlamentare, Maramuresul are dreptul la 21 de delegati.

Partidul National Taranesc Crestin - Democrat (PNTCD) se pregateste sa organizeze un Congres National. Cu toate ca s-a dorit reorganizarea partidului si impacarea celor doua tabere in care s-a scindat partidul in urma cu un an, liderii desemnati pentru negocierea intre parti nu au reusit sa ajunga la o intelegere


Din 04 August 2009


„Din pacate, vorbim despre Congres National PNTCD la plural. In luna septembrie, fiecare tabara va organiza Congresul ei. Trist este ca mai avem putin timp pana la organizarea alegerilor prezidentiale si, daca situatia PNTCD nu se schimba, exista riscul sa nu putem promova un candidat propriu pentru presedintia Romaniei. PNTCD a intrat intr-un blocaj politic si nu stim daca prin organizarea Congresului National vom reusi sa indreptam lucrurile", a declarat secretarul executiv al PNTCD Maramures, Ion Beuca.

Premise:

1. Disputele legale ºi extrajudiciare privind conducerea centralã a PNÞCD au produs pagube ireparabile imaginii ºi fiinþei înseºi a PNÞCD ca partid creºtin-democrat. O istorie de un secol ºi câteva decenii cade pradã unor orgolii de o zi (24 august 2008). Singura structurã statutar ºi legal aleasã, inamovibilã (pânã la desemnarea unor noi membri ai aceleiaºi structuri de cãtre un nou Congres) ºi necontestatã în instanþã, a rãmas Juriul de Onoare Disciplinã ºi Arbitraj, acelaºi în faþa legii ºi a celor douã conduceri ale PNÞCD, acelaºi în faþa tuturor membrilor PNÞCD ºi a lui Dumnezeu.

2. Situaþia PNÞCD la nivelul structurilor de partid este dezastruoasã, numeroase organizaþii locale justificându-ºi numãrul de membri prin cotizaþii plãtite unor membrii fictivi de cãtre membrii Birourilor de Conducere locale. Pe cale de consecinþã, toate raportãrile organizaþiilor judeþene privind numãrul de membri – raportãri în baza cãrora se stabileºte numãrul de delegaþi la Conferinþe Judeþene ºi Congrese – sunt false, iar alegerile organizate în baza acestor raportãri produc foruri de conducere nelegitime, nereprezentative, nestatutare ºi ilegale. Raportãrile false de membri ºi acceptarea acestora denotã incapacitatea liderilor locali, judeþeni ºi naþionali ai PNÞCD de a-i convinge pe români de necesitatea unei alternative politice creºtin-democrate.

3. Statutul PNÞCD este depãºit de noile cerinþe ale democraþiei europene ºi lasã loc unor interpretãri care pot duce la instaurarea totalitarismului în partid. Votul pe bazã de moþiuni a dus la tratative de culise menite sã compenseze lipsa de popularitate a unor lideri secundari care îºi ascund incapacitatea politicã dupã lideri de prim rang pe care sunt în stare sã îi urmeze chiar ºi în afara limitelor statutare ºi legale.

4. Acþiunea politicã a PNÞCD este constituitã, în fapt, din reacþii întârziate, nefundamentate ºi pe alocuri hilare, la evenimente de interes pentru populaþie sau evenimente create de concurenþii noºtri politici pentru deturnarea atenþiei. Programul politic al PNÞCD a fost uitat imediat dupã adoptarea lui de cãtre Congresul PNÞCD din ianuarie 2007, iar temele de interes pentru electoratul nostru (combaterea corupþiei, reinstaurarea monarhiei constituþionale, legea lustraþiei, îmbunãtãþirea nivelului de trai, etc.) au fost abandonate, nefiind iniþiate propuneri legislative cu sprijin popular în scopul atingerii acestor obiective.

5. Situaþia PNÞCD în preferinþele de vot ale alegãtorilor este dezastruoasã, PNÞCD nereuºind, dupã o perioada de extraparlamentarism de 9 ani, sã revinã pe prima scenã politicã a þãrii. Succesele PNÞCD în alegeri (Timiºoara, Ulmeni, etc.) se limiteazã la nivelul administraþiei publice locale ºi se datoreazã exclusiv unor oameni inimoºi care au fost aleºi nu pentru culoarea lor politicã, ci pentru ceea ce au fãcut pentru comunitãþile locale.

Cerem:

1. Autodizolvarea tuturor structurilor centrale de conducere ale PNÞCD (BNC ºi CNC) ºi demisia ambilor preºedinþi ai partidului, concomitent cu însãrcinarea Juriului de Onoare, Disciplinã ºi Arbitraj cu organizarea unui Congres de Reunificare.

2. Autodizolvarea sau dizolvarea tuturor Birourilor ºi Comitetelor Judeþene sau Locale ale PNÞCD, concomitent cu desemnarea prin tragere la sorþi a membrilor unor Comisii Interimare de Conducere la toate nivelurile, aceste comisii având drept unic scop organizarea de alegeri în termenele ºi limitele statutare, sub atenta supraveghere ºi coordonare a Juriului de Onoare, Disciplinã ºi Arbitraj

3. Elaborarea ºi aprobarea în Congres a unui nou Statut al PNÞCD, adaptat legislaþiei naþionale în vigoare ºi aspiraþiilor europene ale României, cu vot uninominal pentru toate forurile ºi funcþiile de conducere din partid.

4. Redactarea ºi prezentarea în Congres a unui nou Program Politic al PNÞCD care sã aducã în actualitate acþiunea politicã a partidului, pentru a scoate România din criza moralã ºi economicã în care s-a afundat.

5. Punerea la dispoziþia organizaþiilor performante a tuturor resurselor umane ºi financiare disponibile în vederea conservãrii avantajului electoral dobândit pe baza performanþelor în administraþie.

Acestea le cerem cu conºtiinþa curatã ºi voinþã de nestrãmutat, în faþa lui Dumnezeu ºi a martirilor de veacuri ai partidului, pentru renaºterea PNÞCD ºi a Naþiunii.

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Trãim cu senzaþia cã România nu mai are o soluþie politicã sã iasã din crizã. Cã avem de-a face de 20 de ani cu o crizã a clasei politice: ea ne-a adus în 2009 în crizã economicã ºi financiarã (crizã indusã la români cicã de criza mondialã; altfel, trãind într-o „þarã profund coruptã“, vãzutã ca atare de strãini ºi dupã ce a fost integratã în Uniunea Europeanã, oricând noi putem exporta crizã, pe toate planurile).



Deºi suntem conºtienþi cã la mijloc e vorba ºi de o crizã de mentalitate a electoratului (care alege emotiv, naiv, furat de aparenþe sau care nu se prezintã majoritar la urne, scârbit de politicieni, în semn de protest, cu lozinca: „Mai duceþi-vã dracului cu toþii, cã tot singur trebuie sã mã descurc“). Curios, nimeni nu mai face caz azi de criza moralã în care ne complãcem. Fiindcã ea ar trebui sã fie prima scoasã în evidenþã, cã de la ea ni se trage totul - crizã moralã ce a fost rostogolitã din secolul al XX-lea în acest secol, dramatic.

Un singur partid, de sorginte democrat-creºtinã, a fãcut caz de criza moralã, dupã ce a reapãrut pe scena politicã româneascã, dupã Revoluþie: PNÞCD. Publicitate

Crizã moralã care a amestecat binele ºi rãul regimurilor politice postcomuniste, a relativizat criteriile de selecþie, a provocat confuzie ºi ne-a afundat în marasm. Doctrina PNÞCD începe ºi se sfârºeºte cu principiile moralei creºtine, naturale, ale bunului-simþ (principii descoperite inclusiv în scrierile biblice, care au fost aplicate explicit în politica occidentalã, de la mijlocul secolului trecut). Promovarea principiilor moralei creºtine prin politicã ar fi o soluþie sã ieºim din crizã. Dar românii se pare cã se simt ca peºtii numai în ape tulburi, numai ideea de respectare a unor norme elementare de moralã creºtinã, într-o economie de piaþã sãlbaticã laicã, îi scoate din minþi. Cu atât mai mult cu cât PNÞCD a fost þapul ispãºitor al coaliþiei guvernamentale din 1996-2000, care a gestionat fãrã clarviziune România (condusã de Emil Constantinescu).

Urmarea? PNÞCD a fost sacrificat resentimentar pe altarul politicii de tip balcanic de la noi, electoratul nu l-a mai ajutat sã treacã de pragul de 5 la sutã nici în 2000, nici în 2004, nici în 2008. Principalii vinovaþi pentru „îngroparea“ PNÞCD rãmân ministrul Traian Bãsescu (care „l-a lucrat“ din interiorul Guvernului) ºi preºedintele Emil Constantinescu, dezis ruºinos de PNÞCD atunci când lucrurile au început sã meargã prost la guvernare. Nu mai pun la socotealã certurile destabilizatoare din coaliþia guvernamentalã (CDR) ºi lipsa de autoritate a premierilor PNÞCD. S-a ajuns pânã acolo încât ºi un lider de necontestat al democraþiei creºtine, parlamentarul Ion Raþiu, întors din emigraþie, cu viziuni occidentale de impunere a reformelor postcomuniste, a fost marginalizat în PNÞCD deoarece devenise critic la adresa celor ce dãduserã de gustul puterii din PNÞCD ºi se comportau abuziv, incompetent în funcþii înalte de stat, la centru ºi în teritoriu. Serviciile secrete postcomuniste au avut ºi ele rolul lor în destrãmarea PNÞCD, mai ales dupã ce cererile de retrocedare a proprietãþilor furate de statul comunist (intrate în custodia activiºtilor PCR ºi a securiºtilor, în principal) s-au confundat cu lupta intransigentã dusã împotriva neo ºi criptocomuniºtilor. În morala PNÞCD intrând ºi susþinerea Punctului 8 al Proclamaþiei de la Timiºoara, care cerea eliminarea activiºtilor PCR ºi a securiºtilor de pe listele electorale - un deziderat de neatins.

Paradoxal, un partid care are în titulaturã creºtin-democraþia, într-o þarã majoritar creºtinã, Biserica Ortodoxã Românã (BOR) nu binecuvânteazã PNÞCD, nici democraþia fundamentatã pe principiile moralei creºtine din doctrinã. Sigur, BOR declarã cã se menþine în „apolitism“ ºi cã slujeºte interesele puterilor trecãtoare alese de „popor“. N-au românii nevoie de o democraþie de inspiraþie creºtinã (se subînþelege, partidele creºtin-democrate, populare sau conservatoare nu sunt partide confesionale), cum au occidentalii europeni? Trebuie sã iasã din mormânt Corneliu Coposu sã punã un partid democrat-creºtin pe valuri, sã ocupe centrul politic? De ce elita româneascã neafiliatã la curtea preºedintelui Traian Bãsescu, care are nevoie nu numai de acumulãri materiale, ci ºi spiritual-creºtine, stã neputincioasã, pasivã, ºi nu susþine o alternativã „popularã“ la liberalism (neoliberalism) ºi socialism (social democraþie), sã fie mãcar arbitru politic între dreapta ºi stânga de la noi, care ne duc þara de râpã?

Din Gandul de azi

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Politicile macroeconomice ale PNÞCD
În Programe Documente
Nu existã þãri bogate ºi þãri sãrace. Existã doar þãri bine administrate ºi þãri prost administrate. PNÞCD crede în conceptul economiei de piaþã socialã ºi ecologicã, pe care îl va pune în aplicare în momentul în care va accede la guvernare. Þinem cu tãrie la obiectivul de a îmbunãtãþi condiþiile de viaþã în Romania, de a realiza bunãstare pentru toþi ºi de a înfãptui compensarea socialã între cei puternici ºi cei slabi. Nu existã libertate adevaratã fãrã libertate financiarã. Elaborarea politicilor macroeconomice ale PNÞCD pentru România s-a fãcut pornindu-se de la principiile creºtin-democrate care guverneazã întreaga noastrã doctrinã politicã ºi care ºi-au dovedit viabilitatea în alte þãri din Uniunea Europeanã, precum Germania ºi Austria.

1. Economia de piaþã socialã ºi ecologicã - principii

1.1. Ordinea economicã

PNÞCD susþine economia de piaþã socialã ºi ecologicã pentru cã aceasta transpune în realitate mai bine decât orice altã ordine economicã ºi socialã valorile noastre de bazã: libertatea, solidaritatea ºi dreptatea.

Economia de piaþã socialã ºi ecologicã combinã ordinea economiei de piaþã cu ordinea serviciilor sociale într-un întreg al ordinii politice, îmbinã voinþa individualã de performanþã cu echilibrul social compensator ºi creazã în cadrul ordinii ecologice premisele pentru conservarea naturii. Economia de piaþã socialã ºi ecologicã îºi are fundamentul în principiul creºtin-democrat al libertãþii asumate responsabil ºi se aflã în contradicþie atât cu economia planificatã socialistã, cât ºi cu formele de economie necontrolatã de facturã liberalã.

Proprietatea privatã stã la baza responsabilitãþii individuale, iar credinþa la baza responsabilitãþii civice. Garantarea deplinã a proprietãþii private este singura cale cãtre dezvoltarea durabilã a oricãrei naþiuni. Dreptul la proprietate privatã trebuie întãrit atât printr-o nouã Constituþie a României, cât ºi prin adoptarea de cãtre Stat a unor mecanisme clare de garantare a acestui drept. Proprietatea privatã asupra bunurilor materiale este o condiþie atât pentru valorificarea eficientã ºi chibzuitã a resurselor limitate, cât ºi pentru perfomanþa ºi productivitatea economiei.

PNÞCD are încredere în capacitãþile creatoare ale omului de a se dezvolta în libertate ºi responsabilitate. În acelaºi timp însã noi ºtim cã omul îºi poate folosi abuziv capacitãþile ºi poate produce bunuri materiale neþinând seama de aspectele ecologice ºi sociale. De aceea, Statul trebuie sã stabileascã condiþii-cadru nu numai pentru a facilita autoreglarea economiei, dar ºi pentru a-i obliga pe toþi participanþii la viaþa economicã sã respecte cerinþele sociale ºi ecologice. Vrem sã dezvoltãm economia de piaþã socialã ºi ecologicã astfel încât iniþiativa personalã sã fie întãritã, sã fie susþinutã o cât mai largã participare la progresul social ºi economic, iar mediul înconjurãtor sã fie protejat eficient.

Economia de piaþã ºi concurenþa sunt elemente centrale ale ordinii noastre economice. O societate în care Statul se implica prea mult în economie conduce la diminuarea disponibilitãþii de performanþã a celor capabili ºi, astfel, la mai puþinã libertate ºi la mai puþinã bunãstare pentru toþi. Economia de piaþa ºi concurenþa permit o asigurare eficientã ºi convenabilã cu produse ºi servicii, asigurã o producþie orientatã spre dorinþele consumatorilor, promoveazã inovaþiile ºi dezvoltarea economicã. Cu toate acestea, economia de piaþã nu poate duce prin ea însãºi la dreptatea socialã. În acest sens trebuie respectat principiul: atâta economie de piaþã cât este posibil pentru a întãri rãspunderea, iniþiativa ºi performanþa personalã ºi atâta intervenþie a Statului cât este necesar pentru a garanta concurenþa ºi ordinea socialã ºi ecologicã a pieþei. Libertatea alegerii profesiei, ca ºi libertatea productivã, comercialã ºi contractualã sunt premise de bazã pentru activitatea economicã liberã, pentru maximizarea ºansei câºtigului ºi minimizarea riscului de a pierde.

Ordinii economice creºtin-democrate îi corespunde proprietatea privatã angajatã social.

1.2. Ordinea socialã

Dreptatea socialã. Ordinea economicã ºi ordinea socialã sunt indisolubil legate. Ele se limiteazã ºi se completeazã reciproc. O politicã economicã care nu þine cont de dreptatea socialã pune în pericol pacea socialã, conduce la pierderi în economie ºi poate genera instabilitate socialã. Politica ordinii sociale a PNÞCD leagã principiile economiei de piaþã de cele ale dreptãþii sociale ºi ale echitãþii distribuþiei veniturilor. Ea mizeazã pe întãrirea rãspunderii individuale, pe ajutorul personal ºi pe solidaritatea activã. Printre elementele de bazã ale ordinii noastre sociale se numãrã ºi o protecþie eficientã a angajaþilor, participarea la decizii ºi participarea la patrimoniu a acestora, parteneriatul social ºi egalitatea în drepturi între femei ºi bãrbaþi.

Subsidiaritatea. Politica de ordine socialã a PNÞCD este conceputã dupã principiile solidaritãþii ºi ale subsidiaritãþii. Ordinea socialã propusã de PNÞCD urmãreºte asigurarea performanþei economice de ansamblu a României prin limitarea intervenþiei statului în economie, promovarea economiei de piaþã, prin dezvoltarea unui stat furnizor de servicii, prin descentralizarea funcþiilor statului ºi prin autoadministrarea localã.

Solidaritatea generaþiilor. Ordinea noastrã socialã se sprijinã în mare mãsurã pe solidaritatea dintre generaþii. Generaþiile active au datoria sã asigure generaþiilor în vârstã o bãtrâneþe fericitã, iar generaþiilor tinere, accesul la educaþie. Egalitatea ºanselor se va îndeplini prin libera concurenþã.

Parteneriatul social. Parteneriatul social este de un interes deosebit pentru ordinea socialã ºi pentru succesul economiei de piaþã socialã ºi ecologicã. Fiecare cetãþean trebuie sã se simtã parte a acestui parteneriat social dintre Stat ºi cetãþean. O comparaþie cu numeroase state industrializate aratã ca forþa productivã a progresului social este asiguratã numai ºi numai printr-un parteneriat social adecvat economiei de piaþã socialã ºi ecologicã.

1.3. Ordinea ecologicã

O componentã esenþialã a bunãstãrii este un mediu sãnãtos ºi compatibil cu viaþa. PNÞCD promoveazã o nouã concepþie despre bunãstare ºi creºterea economicã. PNÞCD extinde economia socialã de piaþã, conferindu-i o dimensiune ecologicã ºi realizând o armonizare între economie, dreptatea socialã ºi ecologie. Vrem sã folosim eficient forþele economiei de piaþã ºi mecanismele de impozitare, pentru a ajunge la relaþii care sã vizeze ocrotirea naturii ºi a mediului. Creºterea economicã înseamnã mai mult decât sporirea produselor ºi serviciilor. Concepþia noastrã despre creºterea economicã include folosirea raþionalã a resurselor naturale prin utilizarea celor mai moderne metode de producþie ºi a cãii preþurilor reale din punct de vedere ecologic.

2. Premisele economiei de piaþã socialã ºi ecologicã în România

2.1. Criza economicã mondialã

În momentul în care propunem aceste politici macroeconomice, economia mondialã traverseazã o crizã financiarã ºi economicã majorã. Criza este de o amploare ºi de o complexitate fãrã precedent, iar durata ºi consecinþele ei sunt greu de anticipat. Criza financiarã, manifestatã sub forma crizelor de lichiditate, de încredere ºi de solvabilitate din sistemul financiar-bancar, îngreuneazã acordarea creditelor ºi conduce la o ofertã redusã de bani pe piaþã. Reducerea ofertei de bani determinã reducerea cererii, ceea ce scade preþurile pentru bunuri ºi servicii. Criza financiarã este fitilul care detoneazã criza economicã. Inflaþia scade, dar scade ºi produsul intern brut (PIB), iar ºomajul creºte. Pericolul major este însã ca pentru câþiva ani sã avem o scãdere a PIB acompaniatã de creºterea ratei somajului ºi de revenirea la creºtere a ratei inflaþiei; riscãm sã ne confruntãm cu stagflaþia (stagnare economicã & inflaþie & ºomaj).

În aceste condiþii, intervenþia Statului în economie este absolut hotãrâtoare. «Statul garant» va trebui sã îºi asume rolul de a redresa economia naþionalã printr-o serie de mãsuri excepþionale, cum ar fi:

- dezvoltarea unor proiecte de infrastructurã în transporturi ºi comunicaþii;

- subvenþionarea temporarã a agriculturii;

- promovarea exporturilor;

- stimularea consumului produselor autohtone ºi reducerea importurilor;

- creºterea achiziþiei de cãtre stat a bunurilor ºi serviciilor autohtone;

- micºorarea impozitelor în general;

- acordarea de credite cãtre întreprinderile mici ºi mijlocii, garantate de cãtre stat, cu dobânzi subvenþionate temporar;

- impunerea unui buget de austeritate pentru funcþionari.

Singura speranþã de salvare a sistemului financiar ºi a anumitor sectoare din economie este intervenþia de tip socialist a Statului, prin subvenþii ºi naþionalizãri. Intervenþiile Statului în economie trebuie fãcute de o maniera responsabilã, în apãrarea interesului general, chiar dacã aceasta implicã un cost politic momentan. Intervenþia împotriva ciclului natural de echilibrare a economiei prin recesiune riscã sã facã pe termen lung mai mult rãu decât bine, prin tributul care va fi plãtit în contul stãrii de bine imediat, urmãritã de guvernele actuale prin toate mijloacele, din interes politic egoist. Practic, prin prelungirea bunãstãrii iluzorii de moment, s-ar ipoteca viitorul generaþiilor urmãtoare, dar, ca la orice mare "realizare" bazatã pe credit, va veni inevitabil ºi timpul scadenþei.

Economia s-a refãcut dupã toate marile crize ºi întotdeauna a început un nou ciclu de dezvoltare mai viguros ºi mai amplu decât cel consumat. Aceasta, cu condiþia sã fie lãsatã sã parcurgã, prin recesiune, tot intervalul necesar de reajustare, prin falimentarea întreprinderilor neviabile, a dezechilibrelor create în perioada de creºtere economicã forþatã ºi sã realoce în mod natural resursele rãmase cãtre întreprinderile capabile de supravieþuire. Soluþia corectã este sã fie lãsatã criza sã îºi termine cursul ºi sã îºi extenueze puterea. Din bani publici trebuie fãcute investiþii în infrastructura educaþionalã ºi trebuie ajutate întreprinderile performante sã treacã hopul crizei. Dacã însã este întreruptã în mod artificial, criza va reveni mai târziu cu forþe înzecite. Riscurile pe termen lung pe care le implicã pachetele de mãsuri anticrizã populisto-politicianiste, destinate scurtãrii timpului normal de desfãºurare a componentei recesionare a ciclului economic boom-bust sunt majore: deflaþie, stagflaþie, depresie prelungitã, ba chiar rãzboaie. În perioada de boom se realizeazã o acumulare gradualã a averii de cãtre populaþie în general ºi afaceri în special. Odatã cu declanºarea crizei, aceastã avere este pierdutã de cei care au produs-o; ea nu dispare, ci este transferatã acelora care beneficiazã de pe urma crizei, fie datoritã faptului ca au declanºat-o, fie prin utilizarea conºtientã a mecanismelor boom-bust.

Soluþia corectã este inacceptabilã din punct de vedere politic. Niciun partid aflat la putere nu vrea sã îºi asume costurile politice ºi convulsiile sociale pe care le implicã terapia naturalã de vindecare a recesiunii. De aceea, se recurge la soluþia monetarã ºi fiscalã, convenabilã politic, de a trata efectele crizei prin chiar cauzele care au produs-o. În aceste circumstanþe, criza se va prelungi, iar consecinþele sale vor fi dramatice.

2.3. România în contextul crizei economice mondiale

Criza economicã mondialã izbucnitã în anul 2007 a lovit ºi economia noastrã. Creºterea economicã din anii 2004-2008 din Romania s-a bazat preponderent pe creºterea consumului. Ulterior, consumul a scãzut dramatic, iar criza financiarã s-a transformat în recesiune economicã, din urmãtoarele cauze:

- criza de comenzi, inclusiv pentru export, a generat reducerea producþiei, a serviciilor ºi sporirea ºomajului;

- tirania dobânzilor ridicate a redus piaþa creditului, nu numai a aceluia pentru consum, ci mai ales a creditului pentru producþie;

- criza de lichiditate a deschis perspectiva blocajului financiar;

- deficitul bugetar ºi deficitul de cont curent, corelate cu actuala povarã fiscalã, sunt factori esenþiali, care pur ºi simplu pot bloca mecanismele economice de piaþã;

- deprecierea pronunþatã a monedei naþionale, cu multiplele ei efecte, genereazã lipsa de încredere generalã, dar mai ales a potenþialilor investitori.

Ca de obicei, criza economicã din România nu a fost privitã cu responsabilitate, ci a fost legatã doar de influenþele externe, în contextul fenomenului de globalizare. Partidele politice aflate la putere nu au fost capabile sã analizeze factorii interni ai crizei economice, care þin nu numai de limitele economiei de piaþã, ci mai ales de greºelile, uneori aberante, ale guvernelor din perioada 2000-2008, de gravele erori ale Bãncii Naþionale ºi de influenþa sindicatelor.

Depãºirea crizei economice implicã mãsuri strategice imediate, cu efecte de antrenare pe termen mediu ºi lung. Statul trebuie sã intervinã în economie, dar intervenþia sa trebuie sã stimuleze economia, nu s-o ºtranguleze prin noi taxe ºi impozite.

Pârghiile de control ale Statului în economie sunt organic legate de conþinutul ºi dinamica:

- politicii fiscale;

- politicii monetare;

- politicii de dezvoltare a infrastructurii;

- politicii de stimulare a producþiei autohtone ºi a exportului;

- politicii de stimulare a consumului de produse ºi servicii autohtone.

a) Politica fiscalã. În contextul actualei crize de lichiditate, presiunea fiscalã asupra producãtorilor de bunuri ºi servicii nu stimuleazã, ci asfixiazã agenþii economici. Numai o politicã fiscalã de reducere a taxelor ºi impozitelor poate da un impuls benefic activitãþii de producþie a tuturor agenþilor economici, chiar dacã este puþin probabil sã influenþeze obiceiurile de consum ale populaþiei. Se poate trece, fãra echivoc, de la o presiune fiscalã excesivã, care loveºte în mod special sectorul privat, la o relaxare fiscalã suplã ºi eficientã prin toate componentele ei, inclusiv cele organizatorice. Propunem reducerea cotei impozitului pe profit la 12% ºi acordarea de reduceri pentru plata în avans a impozitelor datorate. Propunem eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Recomandãm eliminarea impozitului asupra profitului reinvestit, precum ºi scutiri de taxe pentru întreprinderile nou înfiinþate. Propunem ca Statul sã plãteascã dobânzi/penalitãþi pentru întârzierea la rambursarea TVA ºi pentru celelalte sume nerestituite la termen contribuabililor. Vrem sã plafonãm contribuþiile la asigurãrile sociale ºi la asigurãrile sociale de sãnãtate la valoarea a cinci salarii medii pe economie.

Pe termen scurt, aceastã politicã va reduce semnificativ veniturile la bugetul de Stat. Pe termen mediu ºi lung însã, ea are efecte benefice. Cel mai dorit efect ar putea fi atragerea de investitii strãine, care, încurajate ºi de costul scãzut al forþei de muncã în România, sã contrabalanseze tendinþa de creºtere a ºomajului provocatã de contracþia economiei naþionale ºi de întoarcerea muncitorilor români din þãrile membre ale Uniunii Europene.

În concluzie, este recomandabilã creºterea deficitului Statului pe durata crizei, dar aceasta nu se poate face decât de cãtre un guvern responsabil, care promoveazã politici macroeconomice coerente ºi functionale. Altminteri, existã riscul ca Statul român sã continue aceeaºi politicã populistã de pânã acum ºi, în loc sã foloseascã banii rezultaþi din creºterea deficitului bugetar pentru investiþii în infrastructura, sã îi arunce pur ºi simplu în consum, pentru a mulþumi diverse categorii ale populaþiei sau clientela politicã. Acest lucru poate duce la un deficit bugetar nesustenabil, cu efecte imprevizibile pe termen lung.

b) Politica monetarã. În circumstanþele create de crizã, reducerea dobânzilor Bãncii Naþionale este o armã redutabilã, dar cu efecte colaterale deosebit de periculoase. În cazul unor dobânzi prea mici, atacurile speculative asupra leului ar putea duce la o devalorizare rapidã, inflaþie ºi panicã în rândul populaþiei, care s-ar simþi frustratã ºi sãrãcitã de creºterea continuã a preþurilor ºi de scãderea dobânzilor la depozitele bancare.

Rusia, cu o economie imensã ºi cu resurse naturale ºi valutare mult superioare României, se resimte deja dupã astfel de mãsuri de politicã monetarã, iar rubla este în cãdere liberã. Chiar ºi Japonia, a treia economie a lumii, dupã miracolul japonez ºi boom-ul anilor ’80, a suferit "deceniile pierdute", al recesiunilor economice succesive, din anul 1990 ºi pânã acum, tocmai din cauza politicii monetare de scãdere excesivã a ratei dobânzilor.

Credem cã o þarã modestã în contextul mondial precum este România ar trebui sã fie foarte precautã în jocul periculos ºi cu consecinþe imprevizibile al politicii monetare. Totuºi, în contextul crizei actuale, pentru a evita colapsul economic, se impun urmãtoarele mãsuri:

- dobânda de referinþã a bãncii centrale trebuie sã fie redusã concomitent cu reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii;

- lichiditãþile furnizate bancilor comerciale trebuie direcþionate cãtre creditarea investiþiilor ºi producþiei din sectorul privat;

- guvernul trebuie sã subvenþioneze dobânzile la creditele acordate de cãtre bãncile comerciale agenþilor economici;

- exportul trebuie sã fie stimulat prin acordarea de credite subvenþionate agenþilor economici care fac export sau celor care atrag turiºti strãini în þarã.

c) Dezvoltarea infrastructurii României pe cheltuiala Statului este una dintre soluþiile cele mai la îndemânã pentru ieºirea din crizã. În acest sens, Statul trebuie sã îºi creascã pentru câþiva ani deficitul la niveluri extraordinare, cerute de condiþiile extraordinare ale crizei. Deficitul trebuie sã fie corect gestionat ºi în niciun caz sã nu fie generat de consum. Deficitul înregistrat în perioada de descreºtere economicã va fi compensat ulterior, în perioada de creºtere economicã, prin plusvaloarea generatã de infrastructura nou creatã.

România are nevoie de infrastructurã mai mult ca orice altã þarã europeanã, iar aceastã crizã poate fi un moment prielnic pentru a o dezvolta. Din fericire, România are o bunã infrastructurã de comunicaþii, care trebuie doar sã þinã pasul cu nevoile zilei. Prioritatea trebuie acordatã investiþiilor în urmãtoarele tipuri de infrastructurã:

- infrastructura de transporturi – rutiere, cãi ferate rapide, aeroporturi;

- infrastructura medicalã;

- infrastructura educaþionalã.

Creºterea deficitului Statului din cauza investiþiilor în infrastructurã va avea efecte benefice, cu implicaþii pozitive pe termen lung. Investiþiile în infrastructura de transporturi vor face posibilã creºterea economicã zonalã, ºtiut fiind cã arterele de transport sunt pentru economie ceea ce sunt pentru organism arterele care transportã sânge.

Investiþiile în infrastructura medicalã vor putea transforma România în furnizor european de servicii medicale calificate ºi relativ ieftine.

Investiþiile Statului în educaþie ºi recalificarea forþei de muncã vor avea efecte pozitive pe termen mediu ºi lung, ºtiut fiind cã omul educat creeazã plusvaloarea economicã.

d) Stimularea producþiei autohtone ºi a exportului va avea efecte benefice pentru economia României, în special în momente de crizã, ca în prezent. Acest lucru se poate face prin pârghiile fiscale aflate la dispoziþia Statului, dar ºi prin acordarea de credite subvenþionate pentru producãtorii autohtoni ºi pentru agenþii economici care fac export de produse româneºti.

Mãsurile de încurajare a producþiei autohtone trebuie bine gândite ºi corelate cu creºterea consumului intern, a importurilor ºi a exporturilor, în aºa fel încât sã nu se creeze noi bariere comerciale protecþioniste sau "rãzboaie comerciale", cum s-a întâmplat în cursul recesiunii mondiale din 1929-1933, ceea ce a dus la adâncirea crizei ºi transformarea ei în depresiune economicã.

e) Stimularea consumului intern. Deºi românii, din cauza veniturilor reduse, au tendinþa sã cheltuie tot ce câºtigã ºi au un nivel scãzut de economisire, consumul nu este la nivelul celui european. De aceea, este important ca Statul sã stimuleze creºterea consumului de produse autohtone, în paralel cu echilibrarea consumului din import la cote adecvate condiþiei economice actuale a României. Creºterea consumului intern din producþia internã va elimina o bunã parte a presiunii puse pe deficitul de cont curent al þãrii ºi va permite dezvoltarea unei economii sãnãtoase, reducând dependenþa României de importuri.

Printr-o politicã de stimulare relativ moderatã ºi cu o politicã monetarã judicioasã ºi responsabilã, România ar fi putut traversa criza mai uºor decât alþii. Totuºi, guvernanþii s-au aliniat mãsurilor anticrizã luate în restul þãrilor europene afectate. Efectele acestor mãsuri, care sunt în linii mari comune, de la Washington la Tokyo ºi de la Londra la Bucureºti, riscã sã aibã consecinþe nedorite pe termen lung. În cazul României, preþul plãtit pentru încercarea agresivã de scurtare a recesiunii este enorm: datoria externã a þãrii a fost triplatã, iar deficitul bugetar ºi inflaþia au crescut pânã la cote periculoase.

3. Politicile macroeconomice ale PNÞCD

Obiectivul major al PNÞCD este înnoirea ordinii economice ºi sociale în întreaga þarã ºi îndreptarea evoluþiilor greºite din trecut. Vrem sã promovãm performanþa ºi asumarea rãspunderii de cãtre fiecare, sã reducem obstacolele birocratice, sã diminuãm suprareglementarea, sã reducem subvenþiile ºi sã privatizãm, precum ºi sã asigurãm accesul întreprinderilor mici ºi mijlocii la capitalul de care au nevoie pentru activitãþile de producþie. Vrem sã luãm în considerare mai mult ca înainte exigenþele ecologice, prin mijloacele economiei de piaþã. Vrem sã reconstruim Statul nostru social, pentru a învinge urmãrile schimbãrilor demografice ºi pentru a putea realiza dreptatea socialã.

3.1. Politica ecologicã

Principiile creºtin-democrate trebuie sã ghideze întreaga noastrã activitate economicã. Un obiectiv esenþial al politicii noastre urmãreºte armonizarea omului cu mediul. Vrem ca în viitor toatã lumea sã suporte costurile neglijãrii protecþiei mediului. Costurile se reflectã în preþuri reale din punct de vedere ecologic. Urmãrim un comportament care sã protejeze mediul ºi ordinea ecologicã.

Reglementarea prin legislaþie ºi stimulentele orientate spre economia de piaþã sunt instrumentele realizãrii acestor scopuri. Prin faptul cã rãsplãtim prin stimulente protecþia mediului, urmãrim calea cãtre preþuri reale din punct de vedere ecologic ºi întãrim iniþiativa individualã pentru o mai bunã protecþie a mediului. În domeniul ecologic avem nevoie de o legislaþie care sã prevadã reguli ºi interdicþii, indicatori-limitã, contingente, necesarul de aprobãri pentru o combatere eficientã a pericolelor imediate pentru om ºi mediu. Pentru a pune performanþa ºi puterea de inovaþie a economiei în mai mare mãsurã în slujba mediului, vrem însã sã introducem în mai mare mãsurã elemente de reglementare ecologicã în dreptul fiscal, taxe ecologice, posibilitãþi de compensare, regulamente de certificare ºi rãspundere juridicã.

3.2. Politica structuralã

PNÞCD considerã cã România nu are alternativã la cursul orientat spre economia de piaþã ºi la continuarea privatizãrii. Situaþia specialã a României necesitã însã pentru un timp mai îndelungat de tranziþie o politicã structuralã activã, în interesul binelui comun. Transformarea continuã a structurilor este absolut necesarã pentru a rezista în concurenþa internaþionalã. În principiu, transformarea structuralã trebuie lãsatã în seama pieþei, a mecanismului concurenþial. Sarcina politicilor de transformare structuralã poate fi numai aceea de a promova cât mai mult capacitatea de adaptare a întreprinderilor ºi a angajaþilor ºi de a sprijini prin mãsuri sociale transformarea structuralã. Unde sunt necesare ajutoare sectoriale ºi regionale, acestea trebuie limitate în timp, concepute degresiv ºi legate de o eºalonare orientatã cãtre adaptare.

În România realizarea unei infrastructuri moderne ºi o privatizare cât mai amplã au absolutã prioritate. Numai prin transformarea economicã structuralã în direcþia unor întreprinderi care sã poatã rezista concurenþei pot fi realizate condiþii de viaþã egale în toatã Romania. Pentru a susþine aceastã transformare, cât ºi un viitor industrial, este necesarã sprijinirea temporarã cu ajutoare oferite de Stat.

PNÞCD considerã cã pot fi privatizate construcþia ºi exploatarea infrastructurii în domeniul transportului, serviciilor amenajãrii publice, în domeniul furnizãrii apei, al eliminãrii apelor reziduale, în domeniul energetic ºi al eliminãrii deºeurilor. Activitatea întreprinderilor economiei private, dirijatã ºi controlatã prin piaþã ºi concurenþã, asigurã cea mai bunã libertate ºi eficienþã economicã, ca ºi adaptarea optimã la condiþiile pieþei în schimbare. Sprijinul social acordat de Stat se desfãºoarã prin instrumentele de compensare ºi promovare ale politicii sociale ºi ale pieþei muncii ºi nu prin intervenþia antreprenorialã a Statului.

Prin corelarea strânsã a politicii pieþei muncii cu politica structuralã vrem sã creãm o punte ºi sã scurtãm perioada dintre desfiinþarea locurilor de muncã vechi ºi nerentabile ºi crearea de locuri de muncã noi ºi concurenþiale, precum ºi sã evitãm sau sã diminuãm tensiunile sociale. Totodatã, trebuie sã reuºim ca forþa de muncã calificatã sã nu emigreze ºi chiar sã îi sporim gradul de calificare.

3.3. Politica de investiþii

Datoritã schimbãrilor din România, din Europa ºi din lume, zona noastrã economicã de amplasare a investiþiilor se aflã în faþa unor noi exigenþe din punct de vedere economic, tehnologic ºi social. Având în vedere caracterul internaþional al pieþelor, concurenþa sporitã între zonele de investiþie, spaþiul economic european ºi schimburile sporite cu statele Europei Centrale ºi de Est, trebuie sã îmbunãtãþim capacitatea noastrã de concurenþã ºi performanþã economicã, sã ne preocupãm intens de siguranþa socialã ºi de baza de existenþã a generaþiilor viitoare.

România postcomunistã poate fi reconstruitã prin realizarea unei infrastructuri moderne, prin investiþii în locuri de muncã ºi produse inovatoare, prin îmbunatãþirea sistemului de educaþie ºi învãþãmânt ºi prin întãrirea cercetãrii ºi proiectãrii. Trebuie sã concentrãm capacitatea noastrã de realizare a unor performanþe de vârf asupra produselor ºi tehnologiilor de calitate maximã. Progresul tehnologic evolueazã în paºi ciclici tot mai mici ºi implicã accelerarea inovaþiilor. Capacitatea de concurenþã a zonei noastre economice de investiþie este dependentã de un standard înalt de cercetare ºi dezvoltare, dar ºi de punerea în aplicare a noilor tehnologii, precum biotehnologia, tehnologia geneticã, a informaþiei ºi cea ecologicã. Viitorul aparþine produselor ºi tehnologiilor ecologice.

Pentru sporirea atractivitãþii României ca zonã de investiþii, susþinem urmãtoarele idei:

- îmbunãtãþirea sistemelor educaþiei, ºtiinþei ºi cercetãrii ºi a infrastructurii lor;

- îmbunãtãþirea infrastructurii informaþiei ºi a infrastructurii transportului;

- promovarea tehnologiilor viitorului ºi ale protecþiei mediului înconjurãtor;

- stabilitatea politicilor fiscale, pentru asigurarea predictibilitãþii mediului de afaceri;

- reducerea impozitelor ºi taxelor;

- reducerea reglementãrilor, a mãsurilor ºi procedurilor birocratice;

- privatizarea pentru diminuarea proprietãþii Statului;

- stabilirea unor condiþii nediscriminatorii, stabile ºi atractive în domeniul investiþiilor;

- perfecþionarea cadrului normativ pentru investitorii instituþionali (fonduri de investiþii, fonduri de pensii;

- diversificarea formelor de investiþii ºi încurajarea formelor neconvenþionale de investiþii: concesiuni, parcuri ºtiinþifice ºi tehnologice, incubatoare de afaceri, etc.

- asigurarea pãcii sociale ºi a parteneriatului social;

- realizarea premiselor economice pentru trecerea leului la euro.

Ca naþiune europeanã, orientatã spre export, România depinde de comerþul internaþional liber. Protecþionismul blocheazã dinamica economiei ºi împiedicã inovaþiile. Pentru a asigura ºi a îmbunãtãþii zona de investiþie economicã în România, susþinem uniunea economicã ºi monetarã europeanã ºi pieþele libere.

3.4. Politica financiarã ºi fiscalã

Modernizarea în ritm alert a României poate justifica temporar o datorie publicã mai mare ºi implicit o creºtere a cheltuielilor publice ºi a poverii fiscale. În continuare însã datoria publicã trebuie redusã consecvent, toate bugetele publice trebuie sã fie consolidate, trebuie diminuatã ponderea Statului din produsul intern brut ºi trebuie scãzutã povara fiscalã.

Sunt necesare schimbãri de structurã ºi transformãri, reduceri de cheltuieli ºi creºterea eficienþei. Prin faptul cã reducem reglementãrile, debirocratizãm ºi privatizãm, vrem sã obþinem ca sarcinile publice sã fie mai transparente, mai eficiente ºi mai rentabile. Creem premisele pentru scãderea datoriei, prin redefinirea atribuþiilor Statului. Trebuie sã stabilim ce servicii publice au întâietate, ce pot suporta Statul ºi sistemele de asigurãri sociale, ce servicii publice pot fi reglementate prin relaþii de piaþã ºi la care dintre servicii trebuie renunþat.

Pentru a consolida întreprinderile publice, este necesarã reducerea subvenþiilor care le sunt acordate. Subvenþiile îndelungate paralizeazã forþele pieþei, distorsioneazã concurenþa, îngreuneazã schimbarea structurilor ºi dinamica economicã. Vrem sã reducem în continuare ajutoarele financiare, facilitãþile fiscale ºi alte asemenea cheltuieli cu caracter subvenþionist. Principial, subvenþiile trebuie sã fie concepute pe timp limitat ºi în mod degresiv. Frauda în subvenþii ºi evaziunea fiscalã trebuie combãtute cu toatã consecvenþa.

Ideea de bazã a dreptãþii sociale trebuie luatã în considerare nu numai în ceea ce priveºte beneficiarii serviciilor asigurate de cãtre Stat, îndeosebi serviciile sociale, ci ºi în ceea ce priveºte împovãrarea contribuabililor ºi plãtitorilor de taxe. Taxele ºi impozitele nu trebuie sã paralizeze sau sã slãbeascã puterea de iniþiativã privatã, nici performanþa angajaþilor ºi a întreprinderilor economice. Nu poate fi urmãritã numai echitatea performanþei economice, ci în aceeaºi mãsurã ºi echitatea de distribuþie.

Datoritã îmbãtrânirii populaþiei României, precum ºi migraþiei forþei de muncã în Uniunea Europeanã, viabilitatea pe termen lung a finanþelor publice este incerta. Îmbãtrânirea populaþiei va ridica probleme economice, bugetare ºi sociale majore ºi va avea un impact major asupra creºterii economice ºi asupra finanþelor publice. Pentru a face faþã fenomenului îmbãtrânirii populaþiei sunt necesare atât mãsuri de consolidare fiscalã, cât ºi ample reforme economice. Realizarea unei ajustãri bugetare durabile va contribui semnificativ la ameliorarea viabilitãþii fiscale.

Un nou sistem de impozitare. Vrem sã remodelãm sistemul nostru fiscal ºi sã reducem global sarcina fiscalã. Grevarea cu impozite a factorilor de producþie - capital ºi muncã - este prea mare. Vrem sã introducem un impozit echitabil, productiv ºi uºor de calculat, aºezat pe o bazã largã ºi repartizat cât mai uniform, respectiv procente fiscale directe mai mici, dar o mai largã bazã de calcul a impozitelor, cu mai puþine facilitãþi fiscale ºi situaþii de exceptare. Aceasta ajutã deopotrivã la simplificare, precum ºi la realizarea echitãþii.

Totodatã, vom impozita mai puternic consumul, îndeosebi consumul de energie ºi prejudicierea mediului. Prin reaºezarea sistemului fiscal pe o bazã economicã ºi ecologicã, dãm orientãri clare dezvoltãrii ulterioare a economiei de piaþã ecologicã ºi socialã. Aceasta corespunde ºi cerinþelor din concurenþa internaþionalã a impozitãrii întreprinderilor, pentru cã în multe state ratele impozitului direct sunt mai mici decât în Romania. Capitalul fix nu trebuie dezavantajat fiscal faþã de capitalul financiar. Vrem sã reducem impozitele independente de venit ºi sã continuãm armonizarea fiscalã în cadrul Uniunii Europene. Vom lua masuri pentru reducerea economiei subterane.

3.5. Politica monetarã

Stabilitatea monetarã. PNÞCD considerã cã stabilitatea monetarã este de o importanþã hotãrâtoare pentru dezvoltarea economicã solidã ºi ca bazã a echitãþii sociale. Stabilitatea monetarã îi ajutã atât pe cei care economisesc, cât ºi pe consumatori. Premisa pentru succesul politicii financiare ºi monetare este ca toþi participanþii la viaþa economicã, inclusiv partenerii sociali ºi cei ai corporaþiilor locale publice, sã își aducã aportul lor la stabilitate. Creºterea productivitãþii muncii este esenþialã.

PNÞCD are în vedere gestiunea austerã a bugetului, corespunzãtoare dezangajãrii economice a Statului, prin:

- frânarea cheltuielilor de funcþionare;

- finanþarea intervenþiilor cu caracter structural, prin investiþii ºi subvenþii legate de reorganizarea/modernizarea/deplasarea unor sectoare de activitate, dotarea cu capital a societãþilor create de guvern;

- acoperirea operaþiilor conjuncturale (mãsuri temporare ºi corective);

- finanþarea acþiunilor economice cu caracter social (reorientare profesionalã, combaterea ºomajului, etc.).

Trecerea la euro. România are ca obiectiv adoptarea monedei europene (Euro) în anul 2014. Crearea condiþiilor de trecere la moneda Euro impune crearea unui mediu economic stabil, în principal prin reducerea ratei inflaþiei, a ratei dobânzilor bancare ºi a ponderii datoriei externe în PIB. Criteriile de la Maastricht sunt: reducerea inflaþiei ºi a ratelor dobânzilor pe termen lung pânã la niveluri comparabile cu cele din zona euro, existenþa unui deficit bugetar de sub 3% din PIB, o datorie publicã sub 60% din PIB ºi un curs de schimb al leului faþã de euro care sã se încadreze într-o marjã de 15%, fãrã fluctuaþii care sã depãºeascã acest interval.

PNÞCD va promova o politicã monetarã sincronã cu politica Bãncii Centrale Europene, utilizând simultan instrumente monetare, de ratã a dobanzii, de curs de schimb ºi deficitul de cont curent. PNÞCD va urmari, de asemenea, atingerea unui regim de stabilitate monetarã ºi reducerea ratei anuale a inflaþiei, pentru a se ajunge la o inflaþie echivalentã cu cea din zona euro.

În acest scop se vor implementa urmãtoarele mãsuri:

- diversificarea instrumentelor de politicã monetarã ºi creºterea rolului instrumentelor de piaþã (operaþiuni cu titluri, instrumente de sterilizare definitivã a excesului de monedã);

- menþinerea neschimbatã pe perioade mai lungi de timp a atitudinii politicii monetare, pentru a conferi predictibilitate ºi credibilitate acþiunilor bãncii centrale;

- remonetizarea economiei prin metode neinflaþioniste, odatã cu reluarea creºterii economice dupã criza prezentã ºi dupã refacerea încrederii în moneda naþionalã.

3.6. Politici comerciale

PNÞCD va continua promovarea integrãrii cât mai avantajoase a economiei româneºti în economia europeanã ºi mondialã, prin liberalizarea comerþului exterior, în cadrul acordurilor deja asumate ºi în condiþiile negocierii de noi acorduri. Se va urmãri cu precãdere creºterea exporturilor româneºti, atât în þãrile membre ale UE, cât ºi în întreaga lume, în vederea reducerii deficitului balanþei comerciale a þãrii ºi ajungerii la excedent în schimburile comerciale internaþionale.

3.7. Politica în domeniul concurenþei

Concurenþa este o bazã pentru multitudinea ºanselor. PNÞCD considerã cã libertatea individualã ºi deschiderea socialã sunt premisele concurenþei. Vrem sã asigurãm echitatea individualã a ºanselor, sã þinem pieþele deschise ºi sã combatem concurenþa neloialã. Acolo unde concentraþia puterii economice lezeazã principiul concurenþei sunt prejudiciate multitudinea opþiunilor cetãþeanului ºi acþiunea pieþei. Statul trebuie sã contracareze concentrarea de putere economicã ºi sã apere cetãþeanul de eventualele abuzuri ale monopolului privat.

Competiþia comercialã dintre întreprinderi are ca scop fidelizarea clientelei ºi a investitorilor, nu distrugerea concurentului. O expansiune sãnãtoasã are nevoie de stabilitate; ea nu este compatibilã cu constituirea de oligopoluri, nici cu "vagabondajul" speculativ al capitalului în cãutarea de riscuri cât mai rentabile.

Deciziile în politica din domeniul concurenþei se transferã din ce în ce mai mult pe plan european. Atât activitatea monopolurilor de stat, cât ºi cea a monopolurilor private trebuie reglementate pentru protecþia cetãþenilor. Alte elemente ale politicii noastre referitoare la concurenþã sunt: limitarea ºi reducerea subvenþiilor Statului pentru întreprinderile de stat, privatizarea întreprinderilor economice la care Statul este acþionar ºi susþinerea unei politici ofensive a consumatorului, care sã îi asigure protecþia.

Nu existã economie de dragul economiei. Economia existã pentru satisfacerea nevoilor omului, familiei ºi naþiunii. Fiinþa umanã are douã componente: una spiritualã ºi alta materialã. În ultima sutã de ani însã componenta spiritualã a omului a fost mult neglijatã, ba chiar opresatã, iar fiinþa umanã a fost redusã, de la stadiul de om liber ºi responsabil, la stadiul de consumator de produse materiale, cumpãrate în general pe credit. În acest fel, prin dominaþie financiarã, fiinþa umanã ºi-a pierdut libertatea, ajungând sã fie înglodatã în datorii. Omul înglodat în datorii nu este un om liber, ci devine dependent de instituþia financiarã cãreia i s-a îndatorat. În prezent, serviciile ºi produsele financiare funcþionezã prin contracte încheiate între instituþia financiarã ºi persoana care le foloseºte ºi nu aºa cum ar fi normal, ca servicii ºi produse. Contractul dintre o instituþie financiarã - care are la dispoziþie o armatã întreagã de avocaþi ca sã îl redacteze - ºi un simplu cetãþean, care nu are acces la o susþinere juridicã egalã cu instituþia financiarã, îl pune pe cetãþean într-o situaþie dezavantajoasã ºi îl expune riscului de abuz financiar.

PNÞCD considerã cã este contrar principiilor creºtin-democrate ca un cetãþean sã poatã fi abuzat în acest fel de cãtre instituþiile financiare ºi cã este datoria Statului sã îºi protejeze cetãþenii împotriva acestor abuzuri. De aceea, noi vom institui protecþia cetãþeanului împotriva instituþiilor financiare, prin introducerea noþiunii de "produs financiar", care va înlocui actualul contract financiar. Produsele financiare vor fi obligatoriu testate înainte de a fi lansate pe piaþã ºi vor fi permise numai dacã servesc cetãþeanului ºi binelui comun. Vom crea o agenþie guvernamentalã separatã, care sã protejeze cetãþeanul împotriva acestor produse financiare, tot aºa cum existã agenþia de protecþie a consumatorului în cazul altor produse.

3.8. Politica faþã de clasa de mijloc

PNÞCD considerã cã performanþa economiei de piaþã socialã ºi ecologicã se bazeazã pe o structurã echilibratã de întreprinderi mici, mijlocii ºi mari. Avem nevoie de mai multe femei ºi mai mulþi bãrbaþi întreprinzãtori ºi de aceea vrem sã înlesnim trecerea spre activitatea autonomã. Avem nevoie de puterea economicã a unei largi clase de mijloc, de bogãþia de idei ºi de voinþa de succes a întreprinderilor mici ºi mijlocii, cu marea lor dinamicã a inovaþiei ºi dezvoltãrii. Economia noastrã trebuie sã asigure ºansa autonomiei întreprinderilor dispuse la risc ºi capabile de performanþã. O politicã consecventã de încurajare a clasei de mijloc este premisa cea mai bunã pentru a consolida ºi a dezvolta în continuare ordinea noastrã economicã. Clasa de mijloc este vitalã pentru menþinerea concurenþei. Ea oferã permanent ºansa trecerii de la un tip de ocupaþie dependentã la calitatea de întreprinzãtor autonom ºi este premisa pentru descentralizarea puterii economice.

Întreprinderile mici ºi mijlocii prezintã avantaje deosebite pentru cã sunt flexibile în diferite moduri, pot decide mai repede ºi sunt mai puþin birocratice. Pe planul concurenþei ele apar însã parþial dezavantajate faþã de marile întreprinderi. De aceea, pentru întreprinderile mijlocii sunt necesare facilitãþi îndeosebi în legislaþia fiscalã ºi pentru crearea de capital social. Susþinem ideea de a înlesni schimbul generaþiilor în întreprinderile familiale prin reglementãri fiscale corespunzãtoare.

3.9. Politica de proprietate ºi de patrimoniu

Statul are datoria sã garanteze ºi sã protejeze proprietatea privatã. PNÞCD considerã cã proprietatea privatã, inclusiv dreptul la moºtenire, este un pilon de bazã al economiei de piaþã ecologice ºi sociale. Ea oferã individului mai multe posibilitãþi de decizie ºi mãreºte în acest fel libertatea lui personalã. O cât mai largã distribuþie a proprietãþii private, formatã din întreprinderi ºi terenuri, este de o importanþã centralã pentru reconstrucþia economicã. Privatizarea ºi reprivatizarea trebuie suþinute în continuare, inclusiv în domeniul proprietãþii imobiliare. Proprietatea privatã este o condiþie decisivã pentru realizarea investiþiilor ºi, prin aceasta, pentru crearea bazei de locuri de muncã rentabile a veniturilor din muncã ºi a câºtigurilor proprii.

Redefinirea statutului întreprinderii, pe baza parteneriatului dintre patroni ºi salariaþi (asocierea la decizii ºi la beneficii). Acordarea unui anumit procent din patrimoniul unei firme angajaþilor sãi este o necesitate socialã modernã, nu numai pentru a creºte responsabilitatea economicã a acestora, dar ºi pentru a asigura o repartiþie echitabilã a veniturilor. De aceea, politica PNÞCD va avea în vedere o largã formare a proprietãþii de capital de producþie pentru angajaþii întreprinderilor mari ºi mijlocii, tocmai în vederea minimizãrii riscului economic ºi maximizãrii eficienþei economice. Salariaþii vor deveni tot mai mult investitori/acþionari, deopotrivã prin participarea lor la beneficii ºi prin dezvoltarea regimului complementar ºi voluntar de prevederi ºi asigurãri sociale.

Salariaþii nu sunt mai puþin interesaþi decât acþionarii de mersul ºi perenitatea întreprinderii, nici mai puþin competenþi ºi creativi în domeniul gestiunii ºi al inovaþiei decât "specialiºtii" delegaþi de acþionari – managerii, o categorie care are tendinþa pronunþatã de a face din întreprinderea pe care o conduc instrumentul promovãrii propriilor lor interese (criza economicã din Occident se datoreazã mai ales managementului, care deturneazã întreprinderea de la menirea ei, folosind-o în scopuri personale ºi corporative, pentru a face carierã ºi a se impune ca factor de putere în Stat ºi societate.

3.10. Asigurarea dreptãþii sociale

Din secolul al XIX-lea încoace, politica socialã a realizat succese impresionante. Ea se afla iniþial sub influenþa conflictului dintre capital ºi muncã. Prin mãsuri social-politice acesta a fost dezamorsat, iar situaþia angajaþilor s-a îmbunãtãþit semnificativ. Soluþionarea problemelor sociale este ºi ramâne pentru noi o îndatorire centralã. Cei neorganizaþi - oameni bãtrâni, pãrinþi, copii, mame sau taþi care îºi educã singuri copiii, handicapaþi, cei care au nevoie de îngrijire, ºomeri, cei care nu mai sunt capabili de muncã ºi alþii - sunt depãºiþi adesea în lupta de distribuire a mijloacelor de cei ale cãror interese sunt organizate. Statul, ca avocat al binelui general, are sarcina sã respecte drepturile lor, ale minoritãþilor ºi ale celor lipsiþi de putere ºi sã îi protejeze.

Printre obiectivele cele mai importante ale politicii noastre sociale menþionãm:

- protecþia împotriva sãrãciei ºi a nevoii, pentru a asigura tuturor o viaþã demnã;

- asigurarea anticipatã a întreþinerii, realizatã prin comunitãþi solidare, ºi preluarea unor riscuri de viaþã, pe care nu le poate suporta individul singur;

- creºterea propriei rãspunderi ºi ajutorul acordat în sensul autoajutorãrii;

- menþinerea pãcii sociale ºi promovarea echitãþii ºi compensãrii sociale.

Scopul politicii noastre sociale este sã îl facã pe fiecare individ sã fie capabil sã îºi conducã viaþa prin forþe proprii ºi sã decidã asupra drumului sãu în viaþã, în libertate ºi pe proprie rãspundere. Politica socialã orientatã spre viitor trebuie sã acþioneze preventiv, sã împleteascã eficienþa economicã cu umanismul. Serviciile sociale asigurate de Stat trebuie concentrate asupra celor care au cu adevãrat nevoie de ajutor, conform principiilor solidaritãþii ºi subsidiaritãþii. De aceea, susþinem ideea ca serviciile sociale care nu sunt finanþate din contribuþii proprii, ci din fonduri provenite din impozite, sã fie atribuite în viitor numai în raport cu veniturile ºi condiþia materialã, iar în cadrul global al politicii sociale sã realizãm mai intens întreþinerea proprie, rãspunderea proprie ºi participarea personalã. Drepturile legitime, dobândite prin performanþa personalã sau sacrificiu pentru comunitate, meritã o protecþie specialã. Ca în toate domeniile politicii, ºi în politica socialã trebuie pusã tot mereu problema prioritãþilor. Pentru a putea îndeplini noi sarcini ºi a putea învinge urmãrile dezvoltãrii demografice, avem nevoie de un nou spaþiu de manevrã, pe care nu vrem sã îl câºtigãm prin noi taxe ºi impozite, ci printr-o nouã configurare. În acest sens, obiectivul nostru nu este amplificarea, ci restructurarea Statului social.

Uniunea Socialã Europeanã. Odatã cu înfãptuirea Uniunii Europene se realizeazã - pe lângã uniunea economicã ºi monetarã - ºi Uniunea Socialã Europeanã. Aceasta înseamnã cã în domeniile importante ale politicii sociale trebuie implementate standarde minime unitare în toatã Europa. Concomitent, statele membre au ºansa de a dezvolta în concurenþã reciprocã optimizãri suplimentare ºi soluþii diferenþiate. PNÞCD doreºte sã promoveze în România un standard ridicat de securitate socialã, ca acela existent în cadrul Uniunii Europene.

Cultura ajutorului. PNÞCD va promova o nouã culturã a ajutorului. Multe prestaþii importante în societatea noastrã se realizeazã prin funcþii onorifice. Funcþiile onorifice ºi iniþiativele de ajutor reciproc nu apar în produsul intern brut, dar sunt de o mare importanþã pentru convieþuirea noastrã. Nici chiar cea mai desãvârºitã orânduire socialã nu poate renunþa la asistenþa ºi ajutorul de la om la om, la practicarea iubirii aproapelui. Biserici, asociaþii caritabile, diferite organizaþii ºi iniþiative în cadrul tradiþiei româneºti de exercitare a binelui public pot rezolva problemele sociale mai bine ºi mai aproape de cetãþean. Statul nu poate "produce" disponibilitatea de a acorda ajutor personal ºi de a prelua activitãþi onorifice, dar, ca ºi autoritãþile administraþiei publice locale, poate ºi trebuie sã trezeascã ºi sã susþinã aceastã disponibilitate. Vrem sã îmbunãtãþim premisele pentru a încuraja disponibilitatea ºi capacitatea oamenilor pentru susþinerea solidarã a aproapelui.

3.11. Politica pieþei forþei de muncã

Munca este o componentã esenþialã a vieþii omeneºti, asigurând baza existenþei individuale ºi sociale ºi fiind ºi o cale de afirmare personalã. Relaþia indivizibilã dintre economie ºi ordinea socialã se manifestã mai ales prin asigurarea posibilitãþii de a munci pentru cât mai mulþi oameni. PNÞCD urmãreºte ocuparea cât mai deplinã a forþei de muncã. Acesta este un scop al politicii economice ºi sociale, iar Statul este dator cu crearea condiþiilor-cadru, în timp ce partenerii sociali sunt obligaþi sã preia rãspunderea.

Finalitatea întreprinderii depinde de utilitatea ei socialã, nu de satisfacerea unor interese particulare în detrimentul altora: îmbogãþirea, care este motivarea antreprenorului ºi a capitalistului, este acceptabilã numai dacã nu se bazeazã pe spolierea altor categorii socio-economice (salariaþii, chiriaºii, consumatorii, creditorii), recte, dacã activitatea întreprinderii este creatoare de bogãþie, nu un simplu transfer de venituri. Menirea întreprinderii este de a pune la dispoziþia comunitãþii bunuri ºi servicii utile ºi de a procura în schimb venituri producãtorilor ºi prestatorilor, nu de a maximiza profiturile unor investitori interesaþi numai de fructificarea capitalului plasat.

Cea mai bunã politicã pentru piaþa muncii este crearea de locuri de muncã durabile ºi concurenþiale prin investiþii. Pentru mulþi dintre cei afectaþi ºomajul înseamnã nu numai o pierdere de venit, ci adesea izolare socialã ºi pierderea perspectivelor, iar ºomajul pe termen lung îi face pe oameni sã iºi piardã încrederea în propria valoare. Ne pronunþãm pentru crearea de locuri de muncã, dar ºi pentru respectarea obligaþiilor de asigurare socialã în gospodãriile private. Trebuie create condiþii ºi pentru munca cu normã redusã. În aceastã ordine de idei, trebuie corelate cerinþele întreprinderii ºi necesitãþile familiale.

Întârzierea transformãrilor structurale ale economiei româneºti dupã deceniile de comunism, inovaþiile insuficiente, rigiditatea sistemului ocupãrii forþei de muncã, precum ºi migraþia forþei de muncã spre alte þãri membre ale Uniunii Europene au condus la pierderea pe duratã îndelungatã a multor locuri de muncã, ceea ce i-a afectat în special pe tineri. O politicã a pieþei de muncã orientatã spre rezultat este descentralizatã ºi flexibilã. Ea cere o coordonare permanentã a instrumentelor utilizate. Transformarea structuralã ºi politica pieþei de muncã merg mânã în mânã. O importanþã specialã trebuie sã aibã crearea de locuri de muncã pentru tineri si femei.

Demnitatea omului care munceºte cere participarea lui la deciziile care stabilesc condiþiile în care munceºte. Participarea la decizii a angajaþilor va contribui în mare mãsurã la succesul economiei româneºti ºi la stabilitatea ºi pacea socialã. Participarea la decizii, practicatã cu bune rezultate în Uniunea Europeana, trebuie sã fie implementata ºi în România. Întrepãtrunderea internaþionalã tot mai mare a economiei cere ca în întreprinderile active la scarã europeanã sã fie întemeiate în strãinãtate reprezentanþe transfrontaliere ale angajaþilor, cu atribuþii de informare ºi consultanþã.

În centrul procesului de muncã se aflã omul. Omul nu este pentru noi un slujitor al maºinii. De aceea trebuie dezvoltate continuu condiþii de muncã pe mãsura demnitãþii umane ºi asiguratã protecþia muncii ºi a mediului înconjurãtor. Progresul tehnic oferã noi posibilitãþi pentru umanizarea condiþiilor de muncã. Munca în grupuri ºi echipe face posibile contacte umane ºi ºanse de cooperare. Condiþiile de muncã corespunzãtoare, protecþia muncii ºi posibilitãþile de participare la decizii la locul de muncã trebuie întãrite, ca premise importante pentru succesul întreprinderii.

Aºteptãm de la partenerii sociali o nouã flexibilitate în organizarea muncii. În aceastã ordine de idei, trebuie luate în consideraþie în egalã mãsurã cerinþele întreprinderii, precum ºi compatibilizarea familiei cu activitatatea profesionalã. Vrem sã facem posibilã o mai mare flexibilitate în stabilirea timpului de lucru pe zi, pe sãptãmânã, pe an ºi pe viaþã ºi sã concepem momentele de trecere între domenii ºi faze ale vieþii într-un mod mai elastic. Serviciul public trebuie sã iºi exercite funcþia de model în oferta ºi configurarea timpilor flexibili de lucru. Zilele de duminicã ºi de sãrbãtoare trebuie sã rãmânã de principiu libere.

3.12. Politica veniturilor

Mãsurile de politicã salarialã vor fi corelate cu mãsurile de politicã monetarã ºi fiscalã. PNÞCD are în vedere crearea condiþiilor de creºtere a veniturilor familiale, pe mãsura creºterii productivitãþii muncii ºi a eficienþei activitãþii economice. Reglarea creºterilor salariale se va face strict în corelaþie cu schimbãrile în productivitatea muncii. PNÞCD va crea un cadru coerent ºi consensual de negociere a condiþiilor de muncã.

Politica salarialã în sectorul public va fi corelatã cu salarizarea din sectorul privat, stabilindu-se o serie de principii unitare de salarizare în sectorul public ºi introducându-se o serie de criterii de performanþã specifice sectorului public.

PNÞCD va alcãtui programe speciale pentru combaterea sãrãciei, având drept þintã grupurile sociale cele mai vulnerabile.

PNÞCD va avea o grijã deosebitã pentru familie. În acest scop, PNÞCD va stimula creºterea familei printr-o serie de ajutoare speciale pentru familie.

Doru Nãsui, Radu Sârbu

Diaconescu despre Bãsescu: „Femeile sunt punctul lui slab”




Roxana Preda
Marinela Raþã
Marþi, 25 August 2009


România are nevoie de încã douã decenii pânã sã cunoascã maturitatea politicã ºi economicã.


Acesta este pronosticul, dar ºi speranþa lui Ion Diaconescu, fost deþinut politic ºi lider þãrãnist, retras din viaþa publicã. El e dezgustat de evenimentele zilei, dar totuºi optimist privind viitorul þãrii. Într-un interviu acordat evz.ro, Diaconescu, slãbit de trecerea anilor, asistã detaºat la spectacolul oferit de politicieni, fiind convins cã aceºtia joacã doar niºte roluri.

În timp ce reprezentaþiile oamenilor politici din aceastã perioadã, premergãtoare alegerilor prezidenþiale, i-ar îndreptãþi pe cei mai tineri dintre români sã-ºi piardã nãdejdea, Diaconescu, la cei 92 de ani pe care îi împlineºte astãzi, þine o adevãratã lecþie despre speranþã.

Am stat de vorbã cu Ion Diaconescu, în apartamentul sãu amenajat modest, de pe bulevardul Cantemir.

Îmbrãcat într-o pereche de pantaloni la dungã ºi un tricou uzat, ne-a invitat politicos în sufrageria mobilatã cu piese vechi. Pe masa aºezatã în centrul încãperii, stãtea aruncatã o pereche de ochelari, semn cã l-am întrerupt din cititul celor douã ziare împãturite cu atenþie. Stãm faþã în faþã. În spatele sãu, pe jumãtate de perete, atrage atenþia un tablou, care îl înfãþiºeazã, cel mai probabil, din perioada în care era preºedintele Camerei Deputaþilor. Diferenþa dintre personajul pe care îl avem în faþã ºi cel din tablou este vizibilã. A trecut timpul.

"ªtiþi, eu sunt cam bãtrân de-acum, ºi am rugãmintea sã nu dureze prea mult discuþia. Mã obosesc lucrurile astea", a þinut sã sublinieze de câteva ori, pe parcursul interviului, fostul politician.

Astãzi, 25 august, împlineºte 92 de ani, din care, spune el, nu regretã nimic.

evz.ro: Aveþi în spate o bogatã experienþã. Ca om politic, care a stat în închisorile comunismului vreme de 16 ani, în numele unor valori, ºi ca observator detaºat, în prezent, încotro se îndreaptã România, la 20 de ani de la prãbuºirea dictaturii? Am devenit membrii UE ºi NATO, totuºi, pare cã nu a fost de ajuns. Credeþi cã libertatea câºtigatã în 1989 a fost prost gestionatã?
Ion Diaconescu: Nu este suficient cã am intrat în NATO ºi UE. De fapt, prin Revoluþia aceea din decembrie, opinia publicã a vrut sã schimbe total regimul, sã elimine comunismul total din þarã. Însã, cei care au preluat puterea erau de fapt oameni din fostul partid comunist, care erau de acord sã-i debarce pe cei doi Ceauºescu, dar nu voiau în nici un caz sã piardã ei înºiºi puterea din mânã. Aºa cã acea Revoluþia s-a soldat cu înlãturarea lui Ceauºescu, dar restul schimbãrilor reprezintã o iluzie. Au apãrut oameni din rândul al doilea, dar ºeful lor era Ion Iliescu. El era comunist, dar nu-i convenea cã tot comunismul era în mâna lui Ceauºescu. Dacã se putea sã treacã ºi în mâna lui o parte, era ok (zâmbeºte). Iliescu nu era prea convins pe ce drum merge, pentru cã pe de o parte îl trãgea inima spre comunism, datoritã pãrinþilor lui, ºi îl înþeleg, dar în acelaºi timp pe plan mondial se produceau niºte transformãri: în toate þãrile cãzuse comunismul. Fãcuse Revoluþie ca sã-l îndepãrteze pe Ceauºescu, dar nu schimbase nimic. Aºa cã, eu cred cã începutul a fost prost. Cred cã Partidul Þãrãnist, prin doctrina sa, programul sãu, reprezenta drumul corect pentru þarã ºi putea sã guverneze cu succes.

Pe vremea când dumneavoastrã fãceaþi opoziþie într-o Românie abia dezmeticitã din negurile comunsimului, metodele de luptã politicã erau mineriadele. Astãzi, s-a ajuns la utilizarea abuzivã a instituþiilor statului de drept ºi a procedurilor pentru reglarea conturilor politice. Am avut si avem rãzboaie peste rãzboaie între puterile statului, între preºedinte ºi premier, între preºedinte ºi Parlament, între justiþie ºi Guvern, între Parlament ºi miniºtri. Credeþi cã aceastã formã de luptã politicã este mai periculoasã pentru democraþie decât formele mai rudimentare din anii 90? Nu are cumva efectul pervers de a discredita complet instituþiile democratice?
Instituþiile democratice, sigur, sunt decredibilizate din cauza acestor lupte politice. Însã, nu existã o luptã între Parlament ºi Guvern, între Preºedinþie ºi Parlament sau miniºtri. Existã o singurã luptã: între partide politice, care au sau nu o majoritate. De fapt, totul e o minciunã. Scena politicã este total încurcatã. PSD e în încurcãturã, PDL la fel. Iliescu nu dã doi bani pe Geoanã. I-a ºi spus "prostãnac". Construcþia partidului este deja fãcutã, iar Iliescu nu mai are forþa necesarã sã producã altceva decât Geoanã. Bãsescu a încurcat-o ºi el cu afacerile fratelui ºi cu ancheta Udrea. Cu frate-sãu, chiar dacã nu a fãcut nimic, nu e corect moral. Nu mai poþi sã faci nici pronosticuri despre rezultatele viitoarelor alegeri. La þarã, de exemplu, are importanþã cine e primar. Primarii vor impune pe cine sã se voteze.

Despre EBA: „O mãriþi, îi dai zestre, dar nu o pui în Parlament”

Îl cunoaºteþi bine pe Traian Bãsescu, aþi lucrat cu el pe vremea CDR. Cum vedeþi evoluþia lui politicã ºi, dupã aproape cinci ani de mandat, care ar fi meritele sale ºi care ar fi cele mai grave greºeli pe care le-a comis?
Bãsescu s-a afiºat cu toate femeile astea - Udrea, Ridzi - ºi asta îi aduce pierderi. Femeile ºi familia sunt punctele lui slabe. Nu l-am urmãrit prea mult în ultimii ani, dar a fãcut ºi bine. De exemplu anchetarea lui Nãstase. Nu a putut duce la capãt iniþiativa asta, pentru cã are ºi el vulnerabilitãþile lui. El a reuºit, tot pe cadrele vechi, sã prezinte o altã variantã la alegerile de acum cinci ani. Din pãcate, nu a realizat nimic, dacã e sã facem bilanþul.

Încercând sã facem abstracþie de persoane, ca situaþie, cum vedeþi faptul cã fiica preºedintelui în exerciþiu câºtigã un loc în Parlamentul European, fãrã a avea pregãtirea polticã necesarã?
Aici e pãcatul lui Bãsescu. Dacã ar fi fost fata mea, aº fi rugat-o sã stea în umbrã, cã sã nu creadã lumea cã noi am avut o cârdãºie. El o apãrã, deºi a avut atâtea probe de prostie. Dacã o aperi, cã e fiica ta, mai bine o mãriþi, îi dai zestre, dar nu o pui în Parlament. Mã aºteptam de la el sã aibã mai mult simþ politic.

În ultimii ani, lustraþia a fost blocatã, în schimb s-a vorbit foarte mult despre întinerirea clasei politice ca despre o soluþie miraculoasã de primenire a acesteia. Avem azi cazul EBA, cazul Ridzi sau al Elenei Udrea. Nici alþi tineri politicieni nu au demonstrat cã aduc în viaþa publicã o altfel de conduitã faþã de maeºtrii lor. Se poate vorbi despre un eºec ºi, dacã da, care ar mai fi soluþia pentru reformarea clasei politice?
Dacã descurajãm aºa, înseamnã cã þara trece în rândul coloniilor ruºilor sau americanilor, care vor sã ne exploateze. Nu trebuie sã ne pierdem speranþa, iar pentru voi, tânãra generaþie, nu trebuie sã moarã speranþa. Pledez pentru o democraþie desãvârºitã, dar în acelaºi timp eu sunt conºtient cã nivelul moral al societãþii este foarte scãzut. Chiar într-o democraþie absolutã, vor fi promovaþi la conducerea þãrii Vanghelie sau Becali, democratic aleºi. Eroii lui Caragiale erau tot la nivelul acesta. Sub raport politic, maturitatea politicã aparþine generaþiei dvs., cei care aveþi acum 20-30 de ani. Când veþi ajunge dvs., tinerii de azi, la 40-50 de ani, atunci lucrurile vor fi schimbate. Generaþia dvs. va beneficia de adevãrata democraþie.

Drama votului ce va sã vie

În finala electoralã din 2004, Traian Basescu îi spunea contracandidatului sãu: "Adriane, ºtii care este marea dramã a poporului român? Cã dupã atâþia ani, are de ales între doi comuniºti". Privind evoluþia României în aceºti 20 de ani ºi gândindu-ne ºi la alegerile ce bat la uºã, dvs care credeþi cã este marea dramã a poporului român?
Cã nu are pe cine alege...Asta e drama. Pe cine sã votezi? Nu e nici o soluþie. Nu avem încã un om cu valori morale, care sã ne reprezinte la un aºa nivel. Dar va veni. Eu sunt optimist, cã generaþia dvs. va da un astfel de om.

Printre candidaþi figureazã ºi Principele Radu Duda. Cum aþi cataloga faptul cã un reprezentant al Casei Regale ajunge sã candideze pentru funcþia de preºedinte? Credeþi cã are ºanse?
Radu Duda... Mi se pare caraghios. El este prinþ consort, reprezintã Casa Regalã ºi candideazã pentru preºedinþie de Republicã. Eu cred în continuare cã e o glumã.

În ultimii ani, alegerile au arãtat cã tot mai puþini români vor sã îºi exercite dreptul constituþional de a vota. Dacã ar fi sã vã adresaþi acestei mase tãcute a românilor dezamagiþi de clasa politicã, ce mesaj le-aþi da? Dvs. veþi vota?
Nu voi merge la vot. Mi-e ºi greu sã merg la vot, dar nici nu am cu cine vota. Faptul cã îi dau votul, asta mã face pãrtaº la greºelile lui. Dar oamenii trebuie sã meargã la vot. Sã nu-ºi piardã speranþa în vremuri mai bune. Este necesar sã vii la vot ca sã menþii legãtura ºi controlul organelor de stat. E greu. E greºit sã facem propagandã pentru a nu merge la vot.

„Þara trebuie sã se acomodeze”

Cum credeþi cã va arãta România peste alþi 20 de ani de democraþie?
Peste 20 de ani România va arãta mai bine. Când se va termina ºi cu generaþia asta care are încã sechelele comunismului ºi va apãrea o generaþie nouã, crescutã în spiritul acesta european, atunci va fi mai bine. Nu trebuie sã ne descurajãm. Intrând în structurile europene, vrând-nevrând, þara trebuie sã se acomodeaze. Ne aliniem spre occident, o sã vedeþi. Nu suntem pierduþi. Suntem la coada clasamentului, dar suntem în clasament.

Dacã ar fi sã scrieþi o carte despre învãþãmintele dvs cãtre tânãra generaþie, care ar fi mesajul central?
Sã nu-ºi piardã speranþa.

Care e cea mai mare dezamãgire a dvs.? Dar cea mai mare bucurie? Aveþi regrete?
Nu m-am gândit niciodatã la viaþa mea în termenii aceºtia: cea mai mare dezamãgire ºi cea mai mare bucurie. Bucurii nu prea am avut, iar dezamãgiri foarte multe. Dar sunt împãcat cu mine. Pentru vremurile în care am trãit, am fãcut tot ce se putea.

Ion Diaconescu,cel injurat si batjocorit de intreg FSNul .. .Lasa,dupa ce va muri Diaconescu vor spune toti,ca la Senior,ca PNTul a pierdut si ultimul om valoros si onest si se vor intrece sa-l laude.

PS:Imi doresc tare mult o refacere a adevaratei drepte in Romania .Din pacate insa nu mai cred nici macar in rafacerea PNTului ...Distrugerea acestui partid trebuie sa recunosc ca A FOST O TREABA TEMEINIC FACUTA.

De la: 9am049714, la data 2009-08-22 22:50:55Multumesc pentru intelegere
sustin PNtcd din toata tara,nu neaparat o organizatie sau alta
Cunosc un numar foarte mare de taranisti si pot sa va asigur ca sunt oameni de treaba
sunt mebru pntcd ,nu am functii si nu-mi doresc decit ca la urmatoarele alegeri parlamentare sa pot sa votez cu pntcdul,alte partide nu m-au convins
sunt un naiv visator nascut fix la 100 de ani de la infiintarea Partidului National Roman din Ardeal
Nu pot sa uit tristetea din ochii tatalui meu atunci cind intrebam de bunicul mort pe front ,in Rusia pentru reintregirea tarii,supararea cind venea vorba de pamantul mostenit de la acesta ,luat cu japca de comunisti si revolta impotriva hahalerelor puturoase ajunse in functii doar ca erau membri de partid

Pe cine anume ai dori ca sef al PNT?Sunt curios sa-ti aud opinia.

Aparentele inseala. De cele mai multe ori sub masca de om cumsecade, educat, civilizat ,distins se ascunde multa mizerie umana. "Lucrurile nu sunt ceea ce par a fi ". Ca partid, toate bilele negre posibile. Au procedat la fel ca ceilaltzi hoti cand a fost vorba sa aiba ocazia. Nu si-au fruictificat oportunitatatile pentru a castiga respectul electoratului din pacate, cu litere mari. Ce mai vor acum la spartul targului cand oricum suntem in dezastru. Sa intelegem ca le-ar fi necesare chiar si frimiturile ramase de ciugulit ? Cand foamea e mare, te multumesti cu orice.

All Things Grow With Love

De la: super_green_frog, la data 2009-08-25 15:11:43 Nu si-au fruictificat oportunitatatile pentru a castiga respectul electoratului din pacate, cu litere mari. Ce mai vor acum la spartul targului cand oricum suntem in dezastru. Sa intelegem ca le-ar fi necesare chiar si frimiturile ramase de ciugulit ? Cand foamea e mare, te multumesti cu orice.

Ce oportunitati sa mai fructifice cand mediatic au fost distrusi si cand PDul o tinea din scandal in scandal?Electoratul a vrut sa fie dezamagit si sa revina la dragostea sa fata de FSN,asta este trista concluzie."Baietii",vorba lui Lenin ," doar le-au spus ce doreau sa auda " si gata, "hocus-pocus" s-a umplut tara bizoni de dezamagiti!

Ca tot a venit vorba de Ion Diaconescu ..LA MULTI ANI !Astazi este ziua dansului .

ii doresc MULTA SANATATE !

Daca tara a ajuns in starea asta este pentru ca nu am avut maturitatea de-a cerne graul de neghina.
Daca este vorba de fructificarea oportunitatilor afara de caltabosi si cateva suspiciuni nedovedite la Ministerul agriculturii prea multe firimituri nu se poate afirma ca au ciugulit,si credeti-ma ca in perioada cind europa cerea capete de corupti,Nastase a dus o intreaga sectie de politie la zdup,daca erau probe clare de coruptie nu-i bagau la puscarie ,ca tot n-au mai contat in viata publica prea mult ,sa zica lumea ca au in spate diverse interese de partid.
Nimeni nu e perfect dar nu e nici un pacat sa-ti doresti perfectiunea.
Este prea greu sa decizi care dintre liderii actuali merita sa fie liderul partidului.
Cel care va reusi sa-i aduca la aceiasi masa pe toti sa discute si sai convinga ca un partid unit e mai puternic decit toate farimitele din teritoriu este cel care v-a cumula mare parte din voturile exprimate.
mi-as dori ca domnul Diaconescu sa poata sa prezideze Congresul de reunificare a fractiunilor din partid .Un om ca dinsul are atat maturitatea morala cit si aura suferintei indurate in numele unui ideal .

De la: 9am049714, la data 2009-08-25 16:17:46Daca tara a ajuns in starea asta este pentru ca nu am avut maturitatea de-a cerne graul de neghina.
Daca este vorba de fructificarea oportunitatilor afara de caltabosi si cateva suspiciuni nedovedite la Ministerul agriculturii prea multe firimituri nu se poate afirma ca au ciugulit,si credeti-ma ca in perioada cind europa cerea capete de corupti,Nastase a dus o intreaga sectie de politie la zdup,daca erau probe clare de coruptie nu-i bagau la puscarie ,ca tot n-au mai contat in viata publica prea mult ,sa zica lumea ca au in spate diverse interese de partid.
Nimeni nu e perfect dar nu e nici un pacat sa-ti doresti perfectiunea.
Este prea greu sa decizi care dintre liderii actuali merita sa fie liderul partidului.
Cel care va reusi sa-i aduca la aceiasi masa pe toti sa discute si sai convinga ca un partid unit e mai puternic decit toate farimitele din teritoriu este cel care v-a cumula mare parte din voturile exprimate.
mi-as dori ca domnul Diaconescu sa poata sa prezideze Congresul de reunificare a fractiunilor din partid .Un om ca dinsul are atat maturitatea morala cit si aura suferintei indurate in numele unui ideal .

Tu nu ai o preferinta personala ?Pe mine,spre exemplu, m-ar bucura sa fie Ciorbea .

Ciorbea poate fi,daca poate sa-i adune pe toti de ce nu
Dar am zis doar cel capabil sa-i adune pe toti la un loc este liderul care trebuie ,care sa fie acela inca nu ma pot pronunta.
sunt inca multe alte capete luminate in partid ,Ciorbea a fost mai mult mediatizat dar sunt si altii

De la: 9am049714, la data 2009-08-25 17:10:53Ciorbea poate fi,daca poate sa-i adune pe toti de ce nu
Dar am zis doar cel capabil sa-i adune pe toti la un loc este liderul care trebuie ,care sa fie acela inca nu ma pot pronunta.
sunt inca multe alte capete luminate in partid ,Ciorbea a fost mai mult mediatizat dar sunt si altii

Nu cred ca ORICINE ESTE CAPABIL SA ADUNE PARTIDUL este liderul de care are nevoie PNTul!Asta este si dubiul meu cel mai mare referitor la refacerea PNT(altul decat ca aceasta idee vine din CLUJ).Nu uita cum PNLul a fost condus de Stolojan.

Pai o incercare de a aduce pe cineva din exterior a fost Milut ,dar din pacate nu are statura politica necesara sa conduca partidul si aderentii lui.numai o sustinere financiara nu este suficienta ,cum tot asa de insuficienta este notorietea cuiva,fara suportul intregii mase a partidului indiferent cite idei bune sau strategii politice concepe ,acestea nu pot fi puse in aplicare in lipsa unui consens.
sunt multi in partid care au incercat sa organizeze partidul dar ori n-au avut suficienti bani sa aplice strategiile dorite ,ori nu au fost suficient de pregatiti pentru rolul pe care s-i l-au asumat.
In 1999 a inceput o adevarata lupta in partid intre diversele fractiuni care dadeau vina una pe alta reprosindu-si reciproc strategiile gresite,au fost indepartati oameni ,care au plecat din partid impreuna cu sustinatorii lor,si-au facut propriile partide politice de factura populara care a rupt in bucati electoratul PNTcd.
Din fericire o parte din sustinatorii acestor comandouri politice desprinse din PNTcd au inceput sa-si dea seama de greseala facuta si incet incet au revenit in partid sau cel putin au incercat .
acum stam mai bine ca in 2000 sunt numai 2 grupuri mari Radu Sabu cu conducerea aleasa in 2008 la congresul din august si Marian Petre Milut si unii sefi de filiale care sub justificarea ca-si exercita autoritatea in partid au exclus o multime de membrii sub sloganul" Cine nu-i cu noi este impotriva noastra".posesorii de stampila si sediu de partid.
asta este marea dilema acum ,care-i mai taranist decit altul.
Eu vreau ca prin acest apel si o sustinere din partea unorbpersoane neimplicate politic cel putin nu membrii PNTcd sa le dau un pic de gandit.Ma asteptam la mai mult interes pe forum dar a ramas la fel ca la inceput

Pe pagina www.pntcd-cluj.ro/conducerea-pntcd-cluj ,la "Despre noi">"Conducere" ai trei optiuni :conducerea PNTcd,conducerea PNT-CD Cluj si conducerea PNT-CD Cluj-Napoca....Toate aceste conduceri sunt DIFERITE asa ca aveti de lucru nu gluma...

Un PNT condus de Radu Sarbu nu ma intereseaza absolut deloc ,nu dau doi bani pe Radu Sarbu.Stiu ca are sustinerea domnului Diaconescu insa domnul Diaconescu are respectul meu pentru suferintele indurate nu pentru deciziile luate.Nici cu Milut nu vad prea luminos viitorul PNTului asa ca singura varianta cat de cat decenta din punctul meu de vedere ramane Ciorbea .In privinta strategiilor de viitor ,este impresionanta mandria(ca sa fiu dragut am spus mandrie,de fapt este altceva) absurda,nejustificata, inconstienta cu care PNT refuza orice alianta cu PNLul in vederea formarii unui pol de dreapta .

Reinventarea PNTcd-ului este o glumã politicã. În Timiºoara, din anul 1996, primãria ºi consiliul local sunt conduse de PNTcd. Asta nu înseamnã cã Gheorghe Ciuhandu este o mare personalitate politicã sau competenþa consilierilor þãrãniºti este extraordinarã. Din contrã, dupã 13 ani de guvernare þãrãnistã, oraºul a devenit unul dintre cele mai mizerabil localitãþi din România ºi totuºi cetãþenii se încãpãþâneazã sã voteze PNTcd-ul pentru un simplu motiv: nu suportã stânga comunistã.
Atâta timp cât pe scena politicã nu va apãrea un partid politic serios, fãrã rãdãcini comuniste, Timiºoara preferã sã trãiascã în mizerie ºi cu acceptarea matrapazlâcurilor stafului þãrãnist. Nu vor accepta stânga politicã PSD-istã ºi PD-L-istã, mai ales cã PNL-ul este foarte slab reprezentat în localitate.

Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice. Gãoaza este un desert prezidenþial. "Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".

PNTcdul nu a refuzat niciodata o alianta politica cu PNLul dar membrii PNTcd nu doresc sa se inscrie in PNlL pentru o asa zis salvare democratica a dreptei,daca se doreste o alianta da dar daca se doreste absorbtia PNTcd nu.
Fiecare are parerea lui despre competentele pe care le doreste de la presedintele PNTcd
Eu tot cred ca un consiliu intre toti cei care sunt sustinuti de diverse grupuri din PNTcd e solutia ,peste ei doar Diaconescu ,numai ca Milut este impotriva oricarei forme de conducere colectiva a partidului ,Dumnezeu sa-l ierte si pe el si pe cei care l-au ales la conducerea partidului pentru umilinta pe la care a fost supus domnul ION DIACONESCU,presedintele de onoare al partidului care n-a putut sa-si primeasca prietenii sa-l felicite la Sediul Central al PNTcd

@Timisoara : TIMISOARA este si va fi in sufletul meu un simbol,simbolul luptei impotriva comunismului,
Daca in Bucureste s-a uitat degraba motivele pentru care s-a iesit in starda Timisoara tine flacara aprinsa ,asa ca orice zicere din aceasta zona o privesc cu incintare.
nu sunt in masura sa iau apararea dl.Ciuhandru ,poate si pentru ca el este in masura sa dea raspunsuri comunitatii cu privire la gestionarea treburilor Timisoarei,atata timp cit nu sunt atacuri la persoana dinsului nu vad de ce as intra in polemica cu un domn care contesta activitatea lui.
Dar PNTcd nu inseamna neaparat Ciuhandru ,inseamna un spirit ,in numele caruia si dumneavoastra cereti competenta dar si corectitudine.
atat critica cit si laudele sunt facute pentru a puncta si de ce nu indrepta comportamentul politic si social al unui om.
Voi transmite orice opinie in masura sa conduca la indreptarea unor lucruri pe forumul de discutii interne in partid.
Dar pana atunci e bine ca asa cum Tmisoara nu a lasat pe umerii altora greutatile revolutiei ,asa ar fi bine daca comunitatea s-ar imlplica mai mult in rezolvarea problemelor de acolo.
Nu aruncati efectele in spatele unui om cautati cauzele reale ale blocajelor din consiliile locale si priviti cu atentie la ce se intampla la nivel national.Toate sunt in masura sa afecteze si politicile comunitatii din Timisoara.

@vaneamarin
Pana acum ,ca sa-l citez pe Florin am 2 voturi ,unul pro si altul contra Ciorbea.mai discutam

De la: vaneamarin, la data 2009-08-26 08:39:47Pe pagina www.pntcd-cluj.ro/conducerea-pntcd-cluj ,la "Despre noi">"Conducere" ai trei optiuni :conducerea PNTcd,conducerea PNT-CD Cluj si conducerea PNT-CD Cluj-Napoca....Toate aceste conduceri sunt DIFERITE asa ca aveti de lucru nu gluma...

Un PNT condus de Radu Sarbu nu ma intereseaza absolut deloc ,nu dau doi bani pe Radu Sarbu.Stiu ca are sustinerea domnului Diaconescu insa domnul Diaconescu are respectul meu pentru suferintele indurate nu pentru deciziile luate.Nici cu Milut nu vad prea luminos viitorul PNTului asa ca singura varianta cat de cat decenta din punctul meu de vedere ramane Ciorbea .In privinta strategiilor de viitor ,este impresionanta mandria(ca sa fiu dragut am spus mandrie,de fapt este altceva) absurda,nejustificata, inconstienta cu care PNT refuza orice alianta cu PNLul in vederea formarii unui pol de dreapta .

Ciorbea a fost OK dar uitati cu cata josnicie a fost mazilit ? Nu sa bucurat nici macar de un sprijin formal. Oameni de putregai.

All Things Grow With Love

De la: super_green_frog, la data 2009-08-26 20:00:26Ciorbea a fost OK dar uitati cu cata josnicie a fost mazilit ? Nu sa bucurat nici macar de un sprijin formal. Oameni de putregai.

A fost sacrificat deoarece taranistii au fost asa de naivi incat au crezut ca mazilirea lui Ciorbea le va aduce pacea cu PDul la guvernare !Vai de capul lor ,au facut o prostie care i-a costat partidul.

victor ciorbea !...sa faca bine si sa-si depuna candidatura-n tomna !...(pt. presedintia Ro)

DIN MARE RESPECT PENTRU MEMORIA SENIORULUI, PROMIT CA PE ACEST TOPIC NU VOI POSTA SI NU VETI AVEA MOTIV SA "AMUTITI", SA VA IMPRASTIATI... ASA CUM SE INTAMPLA PE CELELALTE UNDE, CAND POSTEZ, POSTEZ...INCAT NICI 999FLORIN NU MAI SCOATE CAPUL DIN CARAPACEA LUI DE TESTOASA SECURISTA.
CONTINUATI, CONTINUATI BAIETI!...

Postat pe: 26 August 2009, ora 21:45 Modifica Citeaza Raspunde


GATA, LA CULCARE, VA LAS, MERG IN PAT SA MI-O PUNA BARBATU-MEU DUPA CE SE UITA LA MECI.
CONTINUATI, CONTINUATI...MA RETRAG SA MI-O TRAG!

PTII, AM UITAT CA AM PROMIS SA NU POSTEZ PE ACEST TOPIC!
CE VRETI SI VOI, FUSTA LUNGA- MINTE SCURTA!