pntcd

De la: vaneamarin, la data 2009-09-13 08:05:48

De la: aureldimaa, la data 2009-09-13 06:51:48

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 01:14:08Da-mi voie te rog sa te contrazic.
De fapt a fi taranist este o stare de spirit ,o boala ,care daca te prinde nu te mai lasa niciodata ,cu toate oportunitatile pe care traitul din traseismul politic le poate garanta.

Saracirea Romaniei se datoreaza politicii de devalizare promovate de guvernele FSNiste ale lui ILIESCU nu taranistilor.

Chiar asa,grea boala daca ati ajuns sa faceti aliante electorale cu PDL-ul.Si inaintea caror alegeri?Prezidentiale.Saracirea tarii se datoreaza politicii FSN-ului?De acord.Dar de ce trebuie sa judecati asa aspru partidul al carui demn continuator este PDL-ul?Grea-i politica asta...

De fapt nu s-a intamplat mai nimic important!CARE PNT il sprijina pe Basescu,ca sunt multe PNTuri ...?Poate dobitocul de Milut sa-l sprijine pe Basescu cat vrea,eu unul nu cred ca Basescu o sa ia voturi de la PNTisti ,altii decat cele ale Milut si ale familie sale eventual.Milut nu a reusit altceva decat sa arate ca NU EL ESTE CEL CARE TREBUIE SA CONDUCA PNTul ,de urmat in aceasta initiativa stupida nu il va urma nimeni.

Si eu cred ca Milut e unul dintre putini taranisti care-l vor sustine pe basescu.Oricum,o alianta mai stupida decat asta nu-mi vine in minte.

Nu, prietene , n-ai dreptate, nu sunt nici comunist si nici neocomunist !
si nici nu am votat nciiodata cu clica lui Iliescu !
Daca PNT, ar fi ramas PNT si nu PNT-CD si ar fi fost mai ponderat in toate , nu ar fi fost pacalit de oamenii lui Basescu si nu l-ar fi adus in starea de azi.
Spiritul lui Maniu si MIhalache nu vor mai reinvia niciodata, din pacate !
Asa , pentru cultura ta generala , unul dintre bunici mei a facut parte din staful lui Mniu, dar cand acesta afacut prostia sa se alieze cu legionari s-a retas.(stiu ca taranistii nu vor sa recunoasca alianta cu legionarii, asa ca e mai bine sa nu o discutam).
oricum, in epoca moderna, ceeace numiti dvs"spiritul taranist" NU MAI EXISTA ,NICIUNDE IN LUME !

PDL si-a mai facut rost de inca cel putin o secatura laudaroasa. De data asta m-au convins si anume NU.

All Things Grow With Love

www.ziare.com/actual/politica/09-12-2009/pntcd-a-ales-alianta-cu...

All Things Grow With Love

@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 17:43:39@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi

Prietene ! Daca pe mine ai dorit sa ma insulti, ti-aigresit omul, de aici rezulta ca esti un simplu oportunist ,iar acesta este un alt motiv ca PNT(nu PNT-CD) nu se va ma resuscita niciodata.
Am avut (ne)sansa ca in anii '60 se va dcum noua clasa conducatoare, distrugea si fura conacele boieresti , caramida cu caramida, si ...culmea.. aclasi lucru s-a intamplat si dupa 1989 ,iar printre cei care au participat masiv, la furturi si distrugeri au fost si unii asa-zis atinsi de spiritul taranismului. Pacat ca nu intelegeti ca altfel ar fi trebuit sa actioneze PNT dupa 1989, iar acum, e tarziu, mult prea tarziu !
Iar pentru faptul ca m-ai insultat ai face bine sa iti ceri scuze. Eu nu am insultat pe nimeni , am spus doar adevarul !

De la: lorduljohn, la data 2009-09-13 23:27:59

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 17:43:39@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi

Prietene ! Daca pe mine ai dorit sa ma insulti, ti-aigresit omul, de aici rezulta ca esti un simplu oportunist ,iar acesta este un alt motiv ca PNT(nu PNT-CD) nu se va ma resuscita niciodata.
Am avut (ne)sansa ca in anii '60 se va dcum noua clasa conducatoare, distrugea si fura conacele boieresti , caramida cu caramida, si ...culmea.. aclasi lucru s-a intamplat si dupa 1989 ,iar printre cei care au participat masiv, la furturi si distrugeri au fost si unii asa-zis atinsi de spiritul taranismului. Pacat ca nu intelegeti ca altfel ar fi trebuit sa actioneze PNT dupa 1989, iar acum, e tarziu, mult prea tarziu !
Iar pentru faptul ca m-ai insultat ai face bine sa iti ceri scuze. Eu nu am insultat pe nimeni , am spus doar adevarul !

nu am avut intentia de va insulta ,poate doar faptul ca nu am fost deferent in adresare ,pentru acest lucru i-mi cer scuze,dar alta jignire nu v-am adus .
aveti pareri interesante si cred ca mai putem invata si noi cite ceva din ele, Cit despre oportunism.... ,oportunist eram daca mergeam pe linia Milut si ma treceam si eu pe la liberali cind erau astia la putere si acum cu PDLul nui asa?,daca aveti rabdare puteti citi ce am scris un pic mai pe la inceput.

Poate au fost tot felul de oportunisti in PNTCD dar intre timp au plecat in locuri mai caldute si unii chiar au iesit din viata politica de tot ,eu nu sunt altceva decit un membru simplu care-mi pling amaru pe acest forum cui are rabdarea sa ma asculte.
Eu stiu cum ar fi trebuit sa actioneze PNTCD ul in 1989,dar eram prea tanar atunci iar cei ca dumneavoastra erau prea dispersati pentru a cuonstitui o forta care sa basculeze rezultatul revolutiei spre ei.
Neocomunistii si securistii s-au regrupat rapid si nu prea a mai fost nimic de facut.Si pana la urma ei erau cei care mai invatau cate un pic politica mai pe la un Stefan Gheorghiu mai pe la un curs PTAP ,nu?
iar cei ca mine a trebuit sa invatam din mers.

@ Marcel Ghilinta
Citez: "Neocomunistii si securistii s-au regrupat rapid si nu prea a mai fost nimic de facut.Si pana la urma ei erau cei care mai invatau cate un pic politica mai pe la un Stefan Gheorghiu mai pe la un curs PTAP ,nu?
iar cei ca mine a trebuit sa invatam din mers. "

Cum se explicã faptul cã PNTcd-ul îl susþine pe Traian Bãsescu la prezidenþiale? Alianþa cu nomenclaturiºtii ºi securiºtii tot din mers a fost învãþatã?

Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice. Gãoaza este un desert prezidenþial. "Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".

www.corneliu-coposu.ro/singapore/galleries/Fond_Ana_Blandiana/Va...">

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 17:43:39@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi

Corect, dar ce are in comun istoria acestui partid cu acest Milut. Toate partidele duc lipsa de OAMENI si beneficiaza din plin de lichele. A cui e vina sau care e cauza ?

All Things Grow With Love

@mytocor : acel congres s-aefectuat nestatutar si deci ilegal de catre Marian Petre Milut ,care conform Congresului PNTCD din 28.08.2008 ,girat de toata garda veche a PNTCDului in frunte cu ION DIACONESCU si surorile Seniorului ,iar saptamana trecuta a fost exclus din partid tocmai ca a intervenit prin filiale si a schimbat conducerile locale ,pentru ai fi favorabile la Congresul acesta ,nestatutar convocat de altfel.
Hotararea de a face alianta cu PDLul este nestatutara si lovita de nulitate ,iar din partea taranistilor veritabil nu va avea nici un sprijin in aceasta noua aventura in care vrea sa bage partidul.
asta tot spun eu aici pe blog ,pe noi ne indeparteaza de la congres unde a adus si au votat tot felul de persoane care nici macar nu stiau de ce se afla acolo si mai mult nici macar cine este seniorul nu stiau.Noi din aripa Sarbu ne delimitam clar de ei prin declaratiile liderior nostrii si deciziile CNC statutar ales.
avem noi multe hibe dar curve sau mincinosi nu suntem iar cei care se dezic de acest deziderat se gasesc ei insisi de drept in afara partidului.
La nivelul conducerii suntem consecventi in a sustine neimplicarea in campania electorala la prezidentiale de parte unuia sau altuia dintre candidati ,credinciosi dorintei noastre privind reinstaurarea Monarhiei cconstitutionale,tocmai pentru revenirea Romaniei la o stare de normalitate .
Iar in lumina ultimelor evenimente ,PNTCDul ar trebui ,prin vocea reprezentantilor sai legali sa revina la optiunea ,prevazuta si in statut de a nu sustine nici un candidat la presedentie si sa reafirme vointa noastra ,a taranistilor pentru revenirea la normalitate ,Monarhia constitutionala ,asa nu s-ar mai visa toti Romanii presedinti ai tuturor romanilor ,iar candidatii fara sa aiba minimum de politete fata de parerea celor mai mici,a i nu mai pofteasca la distrugerea partidelor istorice in defavoarea partidelor fara consistenta doctrinara ,stranse in jurul ciolanuluii sau visind la acesta.
Mare pacat ca domnul Crin Antonescu a sprijinit prin prezenta la adunarea une aripi din PNTCD ,tocmai a aceleia care e "pragmatica"si dupa ce a dansat cu liberali cit au fost la putere acum se milogesc de PDL sa-i lase macar sa miroasa ciolanul la care au ajuns astia .
Prin aceasta decizie m-a dezamagit profund domnul Crin Antonescu

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-14 14:17:40@mytocor : acel congres s-aefectuat nestatutar si deci ilegal de catre Marian Petre Milut ,care conform Congresului PNTCD din 28.08.2008 ,girat de toata garda veche a PNTCDului in frunte cu ION DIACONESCU si surorile Seniorului ,iar saptamana trecuta a fost exclus din partid tocmai ca a intervenit prin filiale si a schimbat conducerile locale ,pentru ai fi favorabile la Congresul acesta ,nestatutar convocat de altfel.

Hotararea de a face alianta cu PDLul este nestatutara si lovita de nulitate ,iar din partea taranistilor veritabil nu va avea nici un sprijin in aceasta noua aventura in care vrea sa bage partidul.

asta tot spun eu aici pe blog ,pe noi ne indeparteaza de la congres unde a adus si au votat tot felul de persoane care nici macar nu stiau de ce se afla acolo si mai mult nici macar cine este seniorul nu stiau.Noi din aripa Sarbu ne delimitam clar de ei prin declaratiile liderior nostrii si deciziile CNC statutar ales.

avem noi multe hibe dar curve sau mincinosi nu suntem iar cei care se dezic de acest deziderat se gasesc ei insisi de drept in afara partidului.

La nivelul conducerii suntem consecventi in a sustine neimplicarea in campania electorala la prezidentiale de parte unuia sau altuia dintre candidati ,credinciosi dorintei noastre privind reinstaurarea Monarhiei cconstitutionale,tocmai pentru revenirea Romaniei la o stare de normalitate .

Iar in lumina ultimelor evenimente ,PNTCDul ar trebui ,prin vocea reprezentantilor sai legali sa revina la optiunea ,prevazuta si in statut de a nu sustine nici un candidat la presedentie si sa reafirme vointa noastra ,a taranistilor pentru revenirea la normalitate ,Monarhia constitutionala ,asa nu s-ar mai visa toti Romanii presedinti ai tuturor romanilor ,iar candidatii fara sa aiba minimum de politete fata de parerea celor mai mici,a i nu mai pofteasca la distrugerea partidelor istorice in defavoarea partidelor fara consistenta doctrinara ,stranse in jurul ciolanuluii sau visind la acesta.

Mare pacat ca domnul Crin Antonescu a sprijinit prin prezenta la adunarea une aripi din PNTCD ,tocmai a aceleia care e "pragmatica"si dupa ce a dansat cu liberali cit au fost la putere acum se milogesc de PDL sa-i lase macar sa miroasa ciolanul la care au ajuns astia .

Prin aceasta decizie m-a dezamagit profund domnul Crin Antonescu

Am raspuns pe un alt topic la intrebarea cu cine votez astfel:

Eu unul nu votez, ci botez!
Chiar in ziua alegerilor, in noiembrie, voi fi nas si voi boteza.
Va invit la botez. Poimaine noiapte la ora 03.14 va naste o frumusete de fetita de 3,9 kg o prietena mai veche si m-a rugat pe mine si sotia sa o botezam peste aproape 3 luni, cum e obiceiul.
Inca nu ne-am hotarat ce nume de botez sa ii dam. Daca era baiat, era mai simplu. Daca tot sunt alegerile prezidentiale in acea zi, alegeam si noi un nume acolo, sa fie: Traian, Crin, Mircea, Sorin, Corneliu, Jiji...
Dar fetita fiind e mai greu.
Voi ce nume i-ati pune?
Ce nume v-ar place?

De la: horiaradu, la data 2009-09-14 22:55:03Am raspuns pe un alt topic la intrebarea cu cine votez astfel:

Eu unul nu votez, ci botez!
Chiar in ziua alegerilor, in noiembrie, voi fi nas si voi boteza.
Va invit la botez. Poimaine noiapte la ora 03.14 va naste o frumusete de fetita de 3,9 kg o prietena mai veche si m-a rugat pe mine si sotia sa o botezam peste aproape 3 luni, cum e obiceiul.
Inca nu ne-am hotarat ce nume de botez sa ii dam. Daca era baiat, era mai simplu. Daca tot sunt alegerile prezidentiale in acea zi, alegeam si noi un nume acolo, sa fie: Traian, Crin, Mircea, Sorin, Corneliu, Jiji...
Dar fetita fiind e mai greu.
Voi ce nume i-ati pune?
Ce nume v-ar place?

Din cite vad pentru sustinatorii lui Basescu nu au fost de ajuns cei 5 ani in care singurele tepe promise in campania electorala in piata victoriei au fost doar cele date de cei mai apropiati lui ,nici macar sustinatorii cei mai fanatici ai lui nu mai cred in promisiunile lui ,transpun necesitatea alegerii lui in interese politice doctrinarea ,de care dupa parerea mea il doare in cot si inca 5 ani va face tot ce stie sa faca ,sa distruga pentru ca de construit nu a reusit niciodata sa construiasca ceva ,a luat totul de-a gata si s-a folosit de rapacitatea celor din jur pentru a-si promova interesele personale.
Dupa parerea mea Crin Antonescu are o mai mare deschidere pentru crestin democratie ,pentru ca desi este la liberali actiunile sale politice si din viata privata au mai multe elemente de crestin democrat decat de liberal.
Este mai modest decit ceilalti iar candidatura la presedentie o considera mai mult o sarcina de partid ,pe care trebuie s-o duca pana la capat cu demnitate si curaj,decit un tel pe care l-ar fi avut toata viata lui,asa cum reiese din actiunile populiste si demagogice pe care le face,nefiind dispus la multe compromisuri pentru acest deziderat.
dar fiecare este liber in tara asta sa faca ce vrea,sa voteze pe cine vrea si desigur,sa se planga dupa aia ca a ales prost.
Nu va faceti pre mari probleme pentru ca ori iese basescu ori iese Geoana tot impreuna vor guverna si dupa alegerile la presedentie numai ca vor pune batista pe tambal ,nemaifiind la bataie un ciolan pe care sa se bata.
Iar taranistii ademeniti de mirosul de cascaval ,a oarece functii prin administratiile publice sa se gandeasca de doua ori inainte sa se lase ispititi de cintecele de sirena ale PDListilor

aSTIA SINT POLITICIENII ,NISTE HAHALERE SI TURMA TACE !

Mai fratilor ,dati-mi si mie o incurajare ceva acolo ,ca nu ma bagai degeaba pe forumul asta .Nu de alta dar dupa ce se facura astia frate cu BAsescu i-mi vine sa ma urc pe pereti de draci .Saracu Senioru se intoarce in mormant daca vede pe mana cui a ajuns partidul.Ma gandeam ca dupa 9 ani de zile se mai linistesc astia,sa cernut s-a rascernut ,... da parca-i tuna dracii ,cum se vede unu presedinte cum i se urca la cap de parca politica incepe si se termina cu ei
Intrasem pe aici sa mai gasesc suspinatori ca mine dupa istoria taranista si multumesc lui dumnezeu ca am gasit oameni cu bun simt ,care ma inteleg si nu ma ataca precum hienele,dar acolo o speranta ca nu-i totul pierdut ,ca se mai gandeste cineva la refacerea PNTCD se poate?
Chiar nu-i nevoie de un partid crestin democrat in tara asata?
Suntem asa atasati de tarele trecutului nostru comunist incit nu ne putem rupe de conceptiile totalitariste .
Asteptam o figura providentiala si uitam sa ne facem auzit cuvintul pana "explodeaza iar mamaliga"...?

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-16 22:40:18Mai fratilor ,dati-mi si mie o incurajare ceva acolo ,ca nu ma bagai degeaba pe forumul asta .Nu de alta dar dupa ce se facura astia frate cu BAsescu i-mi vine sa ma urc pe pereti de draci .Saracu Senioru se intoarce in mormant daca vede pe mana cui a ajuns partidul.Ma gandeam ca dupa 9 ani de zile se mai linistesc astia,sa cernut s-a rascernut ,... da parca-i tuna dracii ,cum se vede unu presedinte cum i se urca la cap de parca politica incepe si se termina cu ei
Intrasem pe aici sa mai gasesc suspinatori ca mine dupa istoria taranista si multumesc lui dumnezeu ca am gasit oameni cu bun simt ,care ma inteleg si nu ma ataca precum hienele,dar acolo o speranta ca nu-i totul pierdut ,ca se mai gandeste cineva la refacerea PNTCD se poate?
Chiar nu-i nevoie de un partid crestin democrat in tara asata?
Suntem asa atasati de tarele trecutului nostru comunist incit nu ne putem rupe de conceptiile totalitariste .
Asteptam o figura providentiala si uitam sa ne facem auzit cuvintul pana "explodeaza iar mamaliga"...?

Taranistii l-au avut doar pe Coposu -si el era destul de greu de digerat de catre unii ! Cand au ajuns la putere ,dupa moartea Seniorului s-a vazut ce gasca se afla in umbra ! Taranistii de fapt nu au existat si e greu acum sa mai indrepti ceva ! Ar fi nevoie de un lider carismatic care sa preia partidul si sa fie in stare sa impuna doctrina taranista . Cu monarhia e ceva mai complicat deoarece oricat ai educa odraslele princiare poti sa ai surprize ! Pot aparea niste degenerati sau niste progenituri fara creier sau fara caracter . As opta pe varianta unui presedinte cu prerogative restranse la maxim -un presedinte fara clientela ,ales dupa alte criterii decat in prezent ! Alegerea presedintelui poate ar trebui efectuata de catre parlament din randul unor personalitati care sa nu fie inregimentate politic-niste apolitici cu mult caracter . Alegerea pe baze asazis democratice nu e totusi corecta -prostimea fiind totusi majoritara s-a dovedit ca este consecventa si ca alege in general prost ! Nu trebuie sa ne bazam pe o democratie a prostilor ! Pericolul e mare !

NU E PREA MULT .?DE ABIA NE-AM OBISNUIT CU REPUBLICA SEMIPREZIDENTIALO-PARLAMENTARA.
AI VAZUT CE SE INTAMPLA IN MOLDOVA ,CIND NU CAD LA PACE ,DA SI CIND CAD APARE VRE-UN VORONIN SI LA NOI,CARE CONDUCE CUM CONDUCE BASESCU PDUL AUTORITAR ,NU MISCA UNUL IN FRONT CA-L RADE .CE FACEM ATUNCI?
EU TOT MONARHIA CONSTITUTIONALA CRED CA-I SOLUTIA ,NU SE BAGA PESTE PARTIDE SAU PARLAMENT NICI PARLAMENTUL PESTE REGE .CEL PUTIN ASTIA AR FI EDUCATI DE MICI ,STIU SI EU? ,SI DACA NE GANDIM DE CE A FOST NEVOIE SA FIE ADUS UN REGE STRAIN ,AFARA DE LEGATURILE CU MARILE FAMILII MONARHICE EUROPENE CARE SA NE GARANTEZE INTEGRITATEA TERITORIALA SI SA NE SPRIJINE PENTRU RECUNOASTEREA INDEPENDENTEI SI UNIRII DUPA ACEEA MAI ESTE SI PROBLEMA ASTA A NOASTRA CA TOTI DE CIND NE NASTEM NE VISAM SEFI ...SI TRADAREA SE TINE DE NOI CA SCAIUL DIN CELE MAI VECHI TIMPURI ,DE PE LA BUREBISTA PARCA.
SI ATUNCI PENTRU STABILITATE POLITICA INTERNA CE-I MAI BINE?

18 septembrie 2009
Avatarurile unei imagini publice III
Publicat de Adela
Dar cine era Corneliu Coposu, ce amintiri tenebroase activase în „bãtrânii militanþi” încât fusese îndepãrtat atât de violent?

Biografia sa politicã începe ca secretar timp de 10 ani al lui Iuliu Maniu, secretar general adjunct al PNÞ (ales în 1945) ºi secretar al Delegaþiei Permanente a partidului (ales în 1946). Arestat de autoritãþile comuniste la 14 iulie 1947 (alãturi de toþi liderii þãrãniºti, inclusiv Maniu) la sediul partidului din Bucureºti, este condamnat la muncã silnicã pe viaþã. A stat ca deþinut politic în închisorile comuniste 17 ani ºi 8 luni, dintre care 8 ani singur în celulã. Supravieþuieºte graþie unei condiþii fizice excepþionale (halterofil fiind intrã în închisoare cu greutatea de 112 kg ºi iese cu 51). Sãlbatic chinuit ºi pentru cã nu a vrut sã depunã mãrturie împotriva lui Lucreþiu Pãtrãºcanu, Corneliu Coposu este martorul morþii modelului sãu, Iuliu Maniu, al soþiei ºi al cumnatei sale (condamnate fãrã vinã la 25 de ani muncã silnicã ºi decedate dupã 14 ani). Dupã lunga izolare trebuie sã înveþe din nou sã vorbeascã. Un episod din acea perioadã agonicã a Gulagului românesc este decisiv pentru traiectul sãu politic: într-o celulã de la Malmaison, din Calea Plevnei din Bucureºti, se întâlneºte cu Maniu. Bãtrânul muribund îl implorã ca, dacã îi va supravieþui, sã salveze Partidul. Iar Coposu nu va uita aceastã rugãminte.

Eliberat în 1964, duce ca ºi ceilalþi supravieþuitori þãrãniºti (Ion Diaconescu, Gabriel Þepelea, Constantin Ionescu-Galbeni, ªerban Ghica) o viaþã marginalã – lucreazã în construcþii pânã ce iese la pensie în 1976. Deºi menþine prudent contactul cu ceilalþi fruntaºi þãrãniºti, e supus, mai ales în anii ’80, unor continue interogãri ºi arestãri de cãtre Securitate. Dupã cum aratã Tudor Cãlin Zorojanu în Viaþã lui Corneliu Coposu: „în total, dupã eliberare, suportase 27 de percheziþii la domiciliu ºi zeci de convocãri la Securitate” .

Considerat prin consens ca ºef al întregului grup, scrie în septembrie 1983 un lung raport preºedintelui american George Bush, în care criticã rezultatul alegerilor din 1946 ºi declarã drept ilegalã interzicerea partidului sãu în 1947. În 1987 scrie o scrisoare Uniunii Europene a Partidelor Creºtin Democrate (UECD) în care anunþã renaºterea PNÞ ºi cere în acelaºi timp afilierea la UECD, ceea ce implicã de asemenea acceptarea de cãtre partid a principiilor democrat-creºtine.

Revoluþia îl surprinde elaborând în propria-i locuinþã Apelul PNÞ-CD, semnat iniþial de 10 persoane. Acest partid s-a nãscut în 22 decembrie ’89 prin fuziunea Partidului Naþional-Þãrãnesc, renãscut din propria-i cenuºã ºi un nou partid, micul Partid Creºtin fondat de poetul Ioan Alexandru. PNÞCD este primul partid post-revoluþionar înscris oficial la Tribunalul din Bucureºti pe 11 ianuarie 1990.

Respingerea anxioasã a lui Corneliu Coposu de cãtre liderii feseniºti, considerarea sa ca inamic politic, ca „duºman de clasã” sunt rezultate, conform lui Dan Pavel ºi Iuliei Huiu, aplicãrii politicii normale (reacþii dictate de interese), ºi nu al politicii constituþionale (cadrul ordinii sociale, contractul social) în termenii lui Ralph Dahrendorf. „Chiar dacã pe 22 decembrie 1989 a avut loc o schimbare de regim politic foºtii activiºti comuniºti au împietat asupra naturii democratice a noului regim prin comportamentul lui bolºevic, dacã nu chiar intransigent. Se permitea astfel perpetuarea în democraþie a unei pãrþi semnificative din trãsãturile culturii politice specifice comunismului românesc” . Incluzând trãsãturi precum antiintelectualismul, preferinþa de a rezolva problemele politice cu ajutorul unor metode pre – ºi/sau antidemocratice, ostilitatea faþã de transparenþa procesului democratic ºi încrederea acordatã conspiraþiilor, intrigilor ºi aranjamentelor de culise, prãpastia dintre elitele politice ºi mase, cultura politica a comunismului românesc intrã, conform lui Vladimir Tismãneanu în conflict cu tradiþia PNÞ ce are la loc de cinste în ierarhia valorilor ºi a principiilor politice loialitatea faþã de apãrarea statului constituþional, faþã de normele ºi procedurile legale. Înþelegând mai bine reperele culturii politice democratice moderne, purtãtorii valorilor democratice interbelice sesizeazã în egalã mãsurã sincopele, manipulãrile, derapajele la care noua putere recurge.

Prima dintre ele este chiar decizia FSN-ului de a se transforma din ceea ce anunþase la început cã va fi, un organ temporar al puterii, care urma sã organizeze alegeri democratice, în partid care sã ia parte la alegerile pe care tot el le ºi organizeazã. Într-un interviu cu Dan Pavel (de altfel primul publicat în presa postrevoluþionarã), Corneliu Coposu afirma: „Ceea ce ne îngrijoreazã nu sunt ºansele noastre, ci posibilitatea asigurãrii libertãþii alegerilor. Noi am pãþit-o ºi în ’46, aºa cã dorim abþinerea totalã a imixtiunii autoritãþilor guvernamentale în manipularea alegerilor. Nu dorim amestecul Securitãþii” . Reacþia celor câteva sute de persoane, adunate în Piaþa Victoriei, în faþa sediului CFSN ºi al guvernului, pe 24 ianuarie 1990, nemulþumite fiind de decizia FSN de a participa la alegeri, nu îºi gãseºte ecou, fiind trunchiat prezentatã în presã, sau de-a dreptul ocultatã. „Majoritatea populaþiei din România ºi-a format de la televiziune ºi din presã o impresie complet greºitã despre partide. Percepþiile primelor ºase luni din 1990 se vor ºterge abia dupã câþiva ani” .

Manifestaþia de 28 ianuarie organizatã de partidele istorice reprezintã o primã contestare argumentatã ºi articulatã a noii puteri. Rãspunsul liderilor nu a întârziat sã aparã, organizându-se o contra-anifestaþie, convocându-se rapid muncitorii bucureºteni de la IMGB, „Republica”, „23 August”, „Vulcan”, dar ºi din provincie – „Azomureº”. Lansându-se zvonul cã partidele istorice ºi simpatizanþii lor puseserã la cale o tentativã de loviturã de stat, succesul mobilizãrii se explicã prin manipulare.

Dacã pentru liderii partidelor istorice, în frunte cu preºedintele PNÞCD, polemica reprezenta un joc competiþional, la care nimeni nu poate fi împiedicat sã ia parte, nici nu poate sã fie defavorizat prin regulament, odatã ce ia parte, pentru noii deþinãtori ai puterii anuleazã dezbaterea, negând fãrã ezitare cã „oricine are acelaºi drept de a-ºi juca propria ºansã sau competentã. „Un joc este distrus dacã are un câºtigãtor dinainte anunþat, sau dacã unul dintre jucãtori nu poate utiliza liber toate regulile jocului” afirmã Andrei Cornea. Or, tocmai la acest fapt recurgeau liderii feseniºti, discreditând principiul pluralismului politic. În acele vremuri tensionate se regãseºte ºi replica trivialã a lui Ion Iliescu, ce a fãcurt o lungã carierã în pamfletele timpului:„Nu-mi pui dumneata mie sula în coaste!”. Pozând în victimã în faþa liderilor partidelor democratice, Ion Iliescu contrasta evident cu demnitatea reacþiilor ºi calmul desãvârºit al lui Corneliu Coposu, în timp de afarã contra-manifestanþii scandau: „Moarte lor, moarte lor partidelor!” ºi „Boºorogii fãrã dinþi vor sã ajungã preºedinþi!”. Cu o maximã indulgenþã faþã de Ion Iliescu putem înþelege cele douã puncte de vedere prin douã stiluri de a înþelege democraþia: occidental (tip Coposu) sau oriental (tip Iliescu). „Am o altã reprezentare asupra exigenþelor democraþiei, decât calomniatorii mei, interesaþi sau doar incapabili de a concepe cã ºi politica e un domeniu unde funcþioneazã civilizaþia. «Se poate înþelege democraþia în stil occidental sau oriental, cum e aici la noi, la comuniºti, popularã». Formularea îi aparþine lui Soreanu, un bãtrân ziarist evreu” .

Venind pe fondul unei opacitãþi, a necunoaºterii opiniei publice, dar ºi a capacitãþii extraordinare de recepþionare a calomniilor pe care dupã 43 de ani de dictaturã lumea neinformatã o manifesta, campania de manipulare organizatã de FSN a dat roade. Data de 28 ianuarie a deschis un lung proces de calomnii, deformãri, mistificãri prin care s-a încercat anularea unei imagini ce se întrevedea a fi periculoasã, ºi implicit a unui partid. Cãci anulându-i liderul, pe Corneliu Coposu, se anula o întreagã structurã politicã. Cercetãri de psihologie socialã aratã cã impactul unui om politic asupra evaluãrii partidului sãu, modul cum apare un lider poate sã influenþeze evaluarea unui partid întreg (Bless, Schwarz), fapt deosebit de important în alegeri. Anatemizarea începutã în 28 ianuarie urma sã aibã efecte pe termen lung (într-un fel aºa se explicã ºi rezultatele alegerilor din ’90, când PNÞCD obþine un scor umilitor, 2,5 %, sub cele ale candidatului la preºedinþie, Ion Raþiu – 4,29 %).

Veniþi la Congresul PNÞCD din 26 septembrie 2009

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-18 20:01:36Veniþi la Congresul PNÞCD din 26 septembrie 2009

Nu vã promit cã veþi fi rãsplãtiþi pentru efortul de a veni la Bucureºti, cã veþi primi funcþii în administraþie, sau cã veþi avea alte avantaje. Nu vã promit cã la Congresul PNÞCD se va încheia vreo alianþã politicã ” salvatoare” pentru partid, nici cã se va rezolva pe loc litigiul cu domnul Marian Petre Miluþ, dar vã asigur cã pe 26 septembrie, aveþi ocazia sã vã întâlniþi cu oameni de ispravã, care pun principiile mai presus de avantajele personale.

Orice s-ar spune, PNÞCD este acolo unde se regãsesc simbolurile sale: Ion Diaconescu, Gabriel Þepelea, Nicolae Ionescu Galbeni, surorile Coposu, Radu Sârbu, Gheorghe Ciuhandu, Doru Nãsui, Ion Caramitru, Alexandru Herlea, toþi Seniorii ºi veteranii partidului.

Crin Antonescu, mi-a dat de înþeles ieri la Baia Mare, cã va veni si el la Congres. Va veni sã-ºi cunoascã, în sfârºit, fraþii þãrãniºti. Nu-i promit cã “vom tãia viþelul cel gras”, dar pot sã-l asigur cã adevãrata familie þãrãnistã îl poate ajuta în lupta pentru democraþie care se va da pe 22 noiembrie. Traian Bãsescu a devenit un pericol pentru firava democraþie din România, iar þãrãniºtii au pus intotdeauna pe primul plan apãrarea sistemului democratic, inclusiv in noiembrie 2004, când în turul doi au votat împotriva lui Adrian Nãstase.

ªtiu cã mesajul meu pare anacronic, dar eu personal nu dau doi bani pe aºa zisul pragmatism politic. Mã simt bine între þãrãniºti iar mie asta îmi ajunge. Pe 26 septembrie voi fi prezent la Congresul PNTCD alãturi de þãrãniºtii care vor avea drept de vot ºi alãturi de cei care vor veni în calitate de invitaþi

Dialoguri esenþiale
Alexandru Herlea despre Parlamentul European (II)

Nicolae Florescu: Domnule Alexandru Herlea, echipa cu care aþi lucrat, în perioada cînd aþi fost ministru al Integrãrii Europene, cuprindea, între oamenii mai tineri, la care þin sã mã refer aici, elemente capabile sã ilustreze, prin valoare certã, o ºcoalã diplomaticã româneascã?

Alexandru Herlea: Incep prin a preciza cã nu am fãcut parte din Ministerul de Externe ci conduceam ca ministru al integrarii europene o institutie, Departamentul Integrãrii Europene (DIE), care coordona si monitoriza intregul proces de pregatire a Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana (UE). Am fost primul care, ca sef al acestei institutii, am fost membru al Guvernului cu rangul de ministru. Ministrul integrarii europene era si presedintele executiv al Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeana, structura din care faceau parte toate ministerele si care sub autoritatea primului ministru, juca deasemenea un rol important in acest proces. DIE a elaborat sau a coordonat realizarea unor documente strategice si programatice esentiale la nivel national precum Programul National de Aderare a Romaniei la UE (PNAR) sau Programul National de Dezvoltare (PND). Toate aceste documente au fost concepute si ca o urmare a dialogului avut cu UE in cadrul Comitetului de Asociere, a Consiliului de Asociere si a altor institutii. DIE a avut deci cu precadere o activitate tehnica axata pe reformele necesare integrarii in UE, incepand cu absorbtia „acquis-ului comunitar” (compatibilizarea legislatiei romanesti cu cea a UE), aspectul diplomatic limitandu-se la acest cadru. Deci eu nu am avut o relevanta legãturã cu corpul diplomatic românesc, iar relaþiile mele cu ministrul de externe, de pe vremurile acelea, domnul Adrian Severin, au fost total necordiale. Nu aveam nici un numitor comun cu acest domn, iar comportamentul si mentalitatea lui de inalt responsabil utc-ist, convertit la capitalism, nu le-am apreciat niciodatã. Antipatia era reciprocã ºi neascunsã. In privinta celorlalti functionari ai Ministerului de Externe am putut remarca, cu foarte rare exceptii, abordarile si mentalitatea de tip comunist. Nu putini, pentru a fi pe placul ministrului de externe sau a altui inalt potentat din PD, partid care controla Ministerul de Externe in aceasta perioada, au dus o actiune clara de sabotare a initiativelor mele; din fericire actiuni soldate adesea cu un esec. De altfel si astazi acest minister a ramas un buncar al fostilor tovarasi unde promovarile se fac pe considerente de apartenenta la clan si in acest context este greu sa se afirme valori certe, o scoala diplomatica romaneasca. In ceace-i priveste pe functionarii din DIE si cei din celelalte ministere cu care am lucrat nemijlocit in diferite cadre si circumstante, pot sa afirm ca am apreciat adesea profesionalismul si capacitatile lor tehnice. Sa precizez ca unii si nu putini aveau o anume coloraturã politicã PSD sau PD. Eu, cît am fost ministru, am continuat sa lucrez cu cei competenti si nu am permis sã fie schimbati pe considerente de apartenenta politica; bineinteles atata timp cat isi faceau datoria cu sarguinta si profesionalism. Am dus evident si o politica de promovare a tinerilor valorosi si în momentul cînd am pãrãsit Ministerul, 60% din personal era nou ºi era format din tinerii recrutati si promovati in cei trei ani cat am fost ministru. A fost o promovare fireascã ºi o evoluþie naturalã. Foarte mulþi dintre acesti tineri s-au dovedit si ulterior a fi buni specialiºti.

N.F.: Putem sã impunem o atitudine moralã Europei, continentului nostru, atîta vreme cît la noi nu s-a realizat o revoluþie morala, de conºtiinþã si in acest plan practic nu s-a petrecut absolut nimic?

Al.H.: Ambitia de a impune noi o atitudine morala Europei este cam mare iar raspunsul la intrebarea dvoastra este continut in ea. Pe aceasta tema aºi dori insa sã vã impartasesc cateva amintiri referitoare la viziunea pe care o avea o buna parte a exilului din tarile din Europa de Est, in anii ’80, in legatura cu aceasta dimensine morala si a posibilitatii schimbãrilor din Europa satelizata de sovietici. La Paris, unde exilul avea o activitate destul de sustinuta si unde activam exista intre altele si o preucupare de ordin moral. In naivitatea noastrã, credeam cã suferinþa Europei de Est, în sensul creºtin al termenului de suferinþã, va aduce, in momentul iesirii acesteia de sub cizma ruseasca, lumii occidentale un binevenit curent de aer proaspãt necesar corectarii carentelor ei morale. Lumea occidentalã avea o nevoie evidenta, consideram noi, de o revigorare moralã, de o revenire la promovarea unor valori morale. Din nefericire ceea ce s-a întîmplat dupã 1989 a fost exact invers. Toate relele Europei occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut în Europa de Est ºi exacerbate în mod canceros. Astazi, cu reculul pe care il avem, putem intelege usor ceace s-a intamplat, cum a cazut zidul Berlinului si cum s-a elaborat si implementat procesul de tranzitie. Acesta n-a fost decat un „gentlemen’s agreement” între Est ºi Vest. In schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, cu avantajele ce decurgeau pentru occident din aceasta trecere (piete de desfacere imense, mana de lucru ieftina si calificata, disparitia razboiului rece si a pericolului degenerarii in unul cald, etc.), structurile KGB-isto-nomenclaturiste pastrau controlul procesului de tranzitie in tarile foste comuniste. Sa precizez ca in acest proces de tranzitie cei care il controlau au promovat, sub masca social – democratiei, un fel de liberalism salbatec, in detrimentul unui model care convenea mult mai bine situatiei socio-economice in care se gaseau tarile iesite din comunism si care este modelul crestin-democrat. Aceasta abordare venea ca o mãnuºã celor care trebuiau de-acuma sã se transforme din înalþi nomenclaturiºti în mari burghezi; puteau bãga mîinile pînã la coate în bunul si banul public. In acest mod s-au fãcut majoritatea averilor aºa-ziºilor oameni de afaceri, noii imbogatiti.

N.F.: Sã nu mai vorbim despre cum s-au fãcut retrocedãrile!

Al. H.: Totul s-a inlantuit sub privirea concilianta a vestului care cum am subliniat deja, din diferite ratiuni, s-a impotrivit unui Nürenberg al comunismului. Intr-o exprimare lapidarã si desigur caricaturala am putea spune cã perioada de tranziþie este perioada de legalizare a furturilor fãcute cu pistolul, dupã cel de al Doilea Rãzboi Mondial. Atunci, cu sprijinul sovietic, s-a ieºit cu pistolul ºi s-a spus: „Davai bunurile voastre în numele poporului!”. Tovarãºii, mafioþii kagebisto-nomenclaturisti, le-au utilizat în numele poporului, timp de cincizeci de ani, iar dupã ’89 au procedat la legalizarea acestor furturi. Asta nu inseamna ca tarile foste satelite sovietice din Europa Centrala si de Est, in speta Romania, nu evolueaza pozitiv, ca nu se fac restituiri, ca peste doua generatii Romania nu va fi o tara europeana ca toate celelalte. Ritmul acestei evolutii se afla insa sub controlul strict al celor ramasi la putere. Ei sprijina trecerea la sistemul capitalist cu conditia de a ramane si in noul sistem privilegiati si creaza cadrul adecvat acestui obiectiv. Franarile si accelerarile ritmului schimbarilor favorizeaza jefuirii tarii, care de pe vremea fanariotilor nu a cunoscut o situatie atat de dramatica. Peste doua generatii nepotii fostilor securisti, fostilor nomenclaturisti vor reprezenta un procentaj foarte mare al noii burghezii si asta in detrimentul nepotilor victimelor sistemului comunist. Acesta este pretul care se plateste pentru revenirea la normalitate si el este moralmente inacceptabil. Iata care este deci unul din aspectele esentiale ale perioadei de tranziþie. Acesta evolutie nu ar fi putut fi evident total schimbata, dar daca occidentul era mai atasat valorilor morale, dispus la un efort suplimentar in urmarirea repararii imenselor crime si injustitii din epoca comunista acest „pret moral” al revenirii la normalitate ar fi putut fi mult redus. Intr-o singurã þarã, în Germania de Est, lucrurile au evoluat putin mai moral, dar, în celelalte þãri... Uitaþi-vã la Ungaria care este într-o stare falimentarã.

N.F.: Poate în Cehia sã fie procesul mai...

Al.H.: Desigur, pe mãsurã ce avansezi spre Est este din ce în ce mai rãu, este mai putin bine in Ungaria si Slovacia decat in Cehia si Slovenia si mai rau in Romania si Bulgaria decat in primele doua tari. Putem continua. Dar sa revenim la Ungaria, care este o þarã eminamente central europeana, unde primul ministru este fostul secretar general al tineretului comunist si astazi unul dintre cei mai bogaþi oameni din aceasta tara. El afirma de altfel cu toata dezinvoltura cã are un comportament cat se poate de normal inclusiv acela de a-si minti cu sfruntare electoratul.

N.F.: Credeþi cã justiþia este capabilã – la noi, dupã cum aþi vãzut, se cultivã foarte mult ideea reformei în justiþie, capacitatea justiþiei de a îndrepta lucrurile – sã corecteze ceva în sensul moral al evoluþiei lucrurilor? Bineînþeles, aºa cum se aplicã aceastã reformã – cum se spune – la raftul doi, ºi nu la cei din primul.

Al.H.: Dacã ne uitãm în jurul nostru vedem cã nici unul dintre marii imbogãþiþi – ºi ºtim cum s-au îmbogãþit – nu este astãzi tras la rãspundere. Sînt tot felul de afirmaþii rasunatoare de lupta impotriva coruptiei; ceace rãmîne insa in mod concret nu este decat praful aruncat în ochii electoratului. Justiþia se gaseste la noi din nefericire intr-o stare jalnica: nu este independenta, nu este impartiala, nu este legata la ochi. In domeniul justitiei apar la lumina zilei nu numai eficacitatea controlului exercitat de cei ce detin puterea reala, fostii securisto-nomenclaturisti ci si unele minusuri ale strategiei elaborate la Bruxelles privind tranzitia, constructia institutionala. Astfel Comisia UE care a conceput cu mult profesionalism si tehnicitate celebrele criterii de la Copenhaga nu a dat dovada de suficienta cunoastere a realitatilor din tarile in tranzitie sub aspect moral. Limitarile impuse de „gentlemen’s agreement”-ul de care vorbeam mai sus au avut desigur rolul lor sub acest aspect. Sigur cã într-o societate normalã este perfect justificat ca magistraþii sã fie inamovibili. Dar aceastã inamovibilitate, dacã se aplicã fãrã discernãmînt cu respectarea ad literam a unor principii fara sa se tina seama de realitatea concreta si ignorand unele aspecte morale aplicarea principiului devine contraproductiv si chiar mai rau, in imediat se ajunge la catastrofe. Cu inamovibilitatea magistraþilor in þãrile din Est devin inamovibili toþi dinozaurii din sistemul juridic anterior, comunist. Ce deserviciu mai mare se poate face justiþiei decît aceastã aplicare fãrã discernãmînt a unor principii europene!? Pe de alta parte Bruxelles-ul a pus degetul pe rana desemnand cu perspicacitate coruptia ca factor esential ce impiedica evolutia Romaniei si a altor tari in tranzitie, in ritm corespunzator, spre normalitate. Lupta împotriva corupþiei este primordiala, este unul dintre punctele cheie, dar ea este blocata de controlul exercitat de fostele structuri de tip mafiot; ele sînt responsabile de marea coruptie. Atîta timp cît nu iei atitudine împotriva acestor structuri si a reprezentantilor acestor interese degeaba te tot chinui sã gãseºti modalitati de luptã împotriva marii corupþii.

N.F.: Eu aº mai aduce în discuþie ºi un fapt care cred cã ar fi trebuit luat în vedere de Uniunea Europeanã, în momentul cînd s-a pus problema intrãrii þãrilor din Est, într-un ritm chiar foarte alert. ªi anume faptul cã magistraþii ºi oamenii justiþiei, în þãrile acestea comuniste, reuºeau sã-ºi facã studiile „superioare”, în perioada comunistã, doar cu aprobãrile comitetului de partid, care, în acest mod, îi ºi selecta, astfel încît deveneau oameni de nãdejde ai sistemului represiv. Crimele trebuiau sã fie acoperite, justificate „juridic” de cãtre comuniºti. Era un sistem de agresiune, de exterminare, nu numai fizicã, dar ºi moralã, care se baza pe aceºti piloni fantastici, ce se defineau drept magistraþi. În momentul de faþã, cu aceºti magistraþi se lucreazã. Nu este normal! Ar fi bine sã angajãm un jurist foarte bun, de la Paris, sau de la Berlin ºi Londra, spre a restabili dreptul într-un important proces cu mîrºevia comunistã? Cîþi avocaþi din lumea occidentalã, de la Madrid sau de la Haga, ar veni sã pledeze astãzi într-un proces în România?

Al.H.: Aveti perfecta dreptate, ma sustineti in ceace am spus mai sus. In ceace priveste implicarea juristilor occidentali in Romania sunt sigur cã ar face-o; exista o serie de argumente in acest sens si precedente elocvente. Unii, si poate nu putini la numar, ar actiona dintr-un sentiment de datorie morala si din pasiune profesionala. Afirm acest lucru din experienta personala; pot mentiona multe nume de juristi care au inteles sa contribue la revenirea Romaniei la normalitate. In primavara lui 1990 am contactat mai multi mari constitutionalisti francezi, sa-l amintesc pe Henri Mazeaud, care cu mult entuziasm au acceptat sa fie consilieri ai PNTCD. Fiul lui Henri, Pierre Mazeaud om politic de mare suprafata a acceptat sa devina membru al ADER – Action pour la Démocratie en Roumanie – asociatie pe care o prezidam la Paris si care era filiala de facto a PNTCD in Franta. Si pe urma sa nu uitam ca in lumea occidentalã banul, castigul, exercita o mare atractie si probabil ca juristi foarte buni ar fi interesati si sub acest aspect sa contribue la rezolvarea unor dificile probleme juridice.

N.F.: Nu sînt astãzi în Occident români cu o anumitã stare materialã, care sã poatã sã-ºi angajeze celebritãþi în domeniul juridic spre a li se apãra cauzele la nivelul confuz al postcomunismului securistic românesc? De ce nu se petrec asemenea situaþii fireºti, cînd un organism european nu funcþioneazã decît – din pãcate, constat – aproximativ, prin respectarea condiþiilor juridice ale unor state fost comuniste, care nu ºi-au europeizat prin nimic condiþia, în funcþie de comunitatea din care fac astãzi parte?

Al. H.: Aici eu sînt foarte sceptic faþã de anumite abordãri morale ale lumii occidentale. Lumea vesticã promoveazã o valoare, care se numeºte eficacitate ºi care se poate numi in anumite conditii pragmatism, in altele cinism; vezi Machiavel in politica – scopul scuza mijloacele. In numele eficacitãþii se acceptã foarte multe lucruri. Eficacitatea desigur a jucat, de la Renastere incoace, un rol eminent in progresul lumii, incepand cu lumea occidentala ºi ma gandesc in primul rand la evolutia stiintei si tehnicii. Dar promovarea eficacitatii are si un aspect negativ, ea s-a facut si se face în detrimentul altor valori in primul rand al celor morale. Si asta este o catastrofa. Dar vorbeaþi despre de facultãþile de drept, de istorie, de sociologie, de filosofie din epoca comunista. Astea erau toate facultãþi cu profil politic clar, care trebuiau sã asigure formarea elitei politice fidela regimului; nu intrau acolo decît cei verificati, ai lor.

N.F.: ªcoala de poliþie avea ºi o secþie de drept.

Al. H.: ªi este normal, pentru cã sistemul comunist a luat toate mãsurile ca tot ceea ce inseamna proces de decizie sã fie accesibil numai celor „aleºi”. Ceilalþi puteau fi buni tehnicieni, dar atat. Inginerii erau executanþi, nu trebuiau sã gîndeascã, sau sã gîndeascã numai la eficacitatea realizãrilor tehnice ºi a producþiei. Sa fiu bine inteles, am cel mai mare respect pentru tehnicieni, ei sunt indispensabili lumii moderne care progreseaza datorita lor. Si societatea occidentalã tot pe tehnicieni se bazeazã. Ceea ce este in cauza este limitarea implicarii tuturor in treburile cetatii; rezervarea domeniului politic unei mafii devotata nu interesului cetatii ci interesului propriului buzunar. Este problema adevaratei democratii care nu poate functiona cu adevarat decat cu participarea tuturor..

N.F. :Lumea occidentala este deci un model?

Al.H.: Imi aduc aminte – sînt opt ani, sau poate chiar nouã, de atunci –, cînd a apãrut scandalul în America, cu societatea „Eon”, care fusese prima punere sub reflector a raportãrilor false ºi a bilanþurilor fictive, a beneficilor lipsite de orice realitate. Era ceva absolut paralel cu raportãrile din sistemul comunist, în care fiecare ministru se lauda cu rezultatele fictive pe care pretindea ca l-ar fi obtinut. Au urmat alte scandaluri de aceeasi natura, preludiu al crizei actuale. Un fapt este evident: criza prin care lumea trece astãzi nu este numai o crizã financiarã, nu este numai o crizã economicã, este o crizã de sistem care, pînã la urmã o putem considera sub un anumit aspect chiar binevenitã. Pentru cã trebuie reconsideratã abordarea de fond a lucrurilor, lumea nu-si mai poate permite sa-si continue evolutia in acelasi fel, pe aceleasi coordonate. Existã ºi alte soluþii. ªi de aceea eu inteleg sa continui fara preget lupta pentru ca ideologia crestin democrata sa se impuna. Ea corespunde cel mai bine situaþiei de astãzi ºi corespundea cel mai bine ºi momentului ieºirii României din comunism. Iesirea din comunism deschidea mai multe optiuni: fie un socialism de tip marxist, care era evident refuzat, fie un liberalism pur ºi dur, fie modelul crestin-democrat. Primele douã abordãri nu corespundeau nevoilor momentului, nevoii marii majoritãþi a poporului care ieºea din comunism. Viziunea creºtin democratã este bazata pe cateva mari valori care sunt : libertate, democratie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeaza o economie socialã de piata, care permite pieþii sã functioneze liber si sa asigure eficacitatea economicã, eficacitate moderata de corecturi care sa garanteze solidaritatea si dreptatea sociala. Ea preconizeaza deasemenea o gestiune si o adninistrare performante bazate pe principiul subsidiaritatii. Crestin-democratia permite evitarea derapãrilor la care am asistat în aceasta trista si imorala perioada a tranzitiei. In Europa, unde crestin democratia s-a aflat la baza constructiei UE, ea se gaseste astazi intr-o situatie relativ dificila fiind debordata de partide populiste, eminamente pragmatice pentru care abordarile cu caracter moral nu se bucura de mare trecerecare. In Partidul Popular European familia crestin democrata nu mai este majoritara. In România crestin democratia se gaseste intr-o situatie extrem de dificila, nemaireprezentand pentru moment o alternativa posibila. Ea a fost încarnatã de P.N.Þ.-ul care s-a afiliat familiei creºtin democrate din 1987, ºi ºtiu fiind martor la aceste demersuri ca PNT-ul a fost privit cu respect, simpatie si speranta de catre familia politica crestin democrata europeana si internationala. PNTCD a orientat Romania spre occident, spre integrarea in UE si NATO, el a demarat adevarata reforma. Creºtin democraþia reprezentatã in Romania de Partidul Naþional Þãrãnesc, era inacceptabila pentru foºtii comuniºti, intrucat partidul care incarna valorile crestin democrate reprezenta autentica Romanie, cea care s-a batut cu atata curaj impotriva comunismului si pentru pastrarea identitatii si valorile perene ale poporului roman. PNT a fost partidul care a acþionat cu toatã determinarea ºi fermitatea împotriva tuturor dictaturilor, nu numai a celei comuniste, cel care a dat numãrul cel mai mare de victime în puºcãriile comuniste. De aceea puternicii zilei doresc disparitia PNT-ului, de aceea el este atat de detestat, atat de defaimat si adus astazi in starea in care este.

N.F.: Ce perspective are creºtin democraþia, în momentul de faþã, în România?

Al.H.: Eu sînt convins cã existã o nevoie enormã de creºtin-democraþie, ºi cînd existã presiunea acestei nevoi se vor gãsi soluþii. Ea se va impune cã vrem sau cã nu vrem. Pentru cã liberalismul ºi-a demonstrat limitele, de socialism nici sã nu mai vorbim, ºi atunci este soluþia care rãmîne. UE imbratiseaza si ea marile valori crestin democrate; economia sociala de piata, concept promovat de Ludwig Erhard, este cea a economiei UE.

N.F.: Practic ar da o soluþie pentru salvarea României.

Al.H.: Nu numai a României, dar lumii de astãzi. Lumea de astãzi are nevoie de creºtin democraþie. Asta este soluþia pentru o economie eficientã, dar care sã fie controlatã, de aºa naturã, încît crizele, ca cea de astazi care îºi are rãdãcile în Statele Unite sã nu mai fie posibile. ªi cred cã aceastã abordare, aceasta viziune se va impune cu atît mai mult cu cît globalizarea se accelereza si principiul de gestiune creºtin democrat, subsidiaritatea, corespunde perfect unei lumii globalizate.

N.F.: Ascultîndu-vã, regret, domnule Herlea, cã nu ne veþi reprezenta în Parlamentul European.

Al.H.: Mã flataþi, domnule Florescu. Trecînd insa peste modestie, cred intr-adevar cã aº fi putut contribui in mod eficace la promovarea intereselor Romaniei si a valorilor crestin democrate în Parlamentul de la Bruxelles. Aveam experienþa necesara, fiind activ în instituþiile europene, in special în cadrul familiei politice creºtin-democrate, din 1996, de cînd s-a constituit PPE. Am participat la consituirea lui ºi de atunci pînã in prezent am activat în cadrul acestei familii. In 1998 am fost ales vice-presedinte al Internationalei Democrat Crestine (IDC) si de atunci pînã anul acesta am activat ca membru al Comitetului Executiv al IDC. Este una din poziþile cele mai înalte pe care un român a ocupat-o într-o organizaþie politicã internaþionalã.

N.F.: Cu atît mai mult trebuia sã fiþi acum la Bruxelles.

Al.H.: Multumesc inca odata pentru apreciere

N.F.: Cînd credeþi cã ar putea sã obtina Basarabia statutul de tara candidata la UE, fãrã sã determine un veto a Rusiei?

Al.H.: Din nefericire, am vãzut felul în care Europa ºi chiar America se comportã faþã de Rusia. Exemplul pe care l-am evocat în discuþia noastrã, referitor la ceea ce s-a întîmplat acum un an de zile, la summitul NATO de la Bucureºti, este un exemplu revelator. Felul in care este tratata Georgia, constitue un altul. Occidentul nu acceptã sã facã vreun gest care sã poatã sã-i aducã eventuale dezagremente privind legãturile sale cu Moscova. ªi asta, ca întotdeauna, a fost, dupã pãrerea mea, o atitudine nerealistã, pentru cã Moscova, cum spunea ºi Stalin, cînd întreba cîte divizii are Papa, nu înþelege decît un limbaj care este limbajul forþei. Imediat ce simte o ezitare, ea ºtie sã o foloseascã cu multã abilitate. ªi, pe de alta parte Moscova are o politicã externã care este urmãritã cu determinare ºi cu profesionalism de peste trei sute de ani..

N.F.: ªi nu au scrupule. Sã ne amintim despre lichidarea unui agent secret la Londra.

Al. H.: Da, ºi lumea occidentalã a înghiþit ºi a uitat. E inacceptabil. Revenind la Basarabia trebuie subliniat faptul ca situatia ei este datorata nelichidarii consecintelor Pactului Molotov-Ribentropp, care a fost denuntat de catre toata lumea.

N.F.: Dacã imi aduc bine aminte, imediat dupã evenimentele din 1989, cînd s-a pus problema ca România sã revinã la locul ei, în Europa, între þãrile romanice, s-a amintit de semnãtura care s-a dat la Helsinki pe acel tratat de recunoaºtere a graniþelor. Nu s-a mai þinut seama, aºa cum era firesc, de existenþa unui Pact Molotov-Ribentropp.

Al.H.: Repet pactul a fost denunþat, dar nu consecinþele lui. A fost o contradicþie, o incompatibilitate între principiul pãstrãrii frontierelor si cel al lichidarii consecintelor unui pact denuntat.

N.F.: Sã ne aducem aminte cã în Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, iar povestea Basarabiei nu s-a putut rezolva, care era cea mai legitimã dintre toate.

Al.H.: Cea mai legitimã si care trebuia rezolvatã aºa cum a fost rezolvatã problema Þãrilor Baltice. Occidentul in abordarea lui pragmatica poarta o evidenta responsabilitate. Prea adesea Romania este tratata cu condescendenta, ca o tara semi-europeana si unul din principalele roluri ale unui deputat roman in Parlamentul European este tocmai corectarea acestei stari de fapt. Stiþi cine a fost cel mai mare adversar al meu, cît am fost trei ani ministru, la Bucureºti?

N.F.: Spuneþi-mi!

Al.H.: Ambasadorul Uniunii Europene la Bucureºti, F. Fotiadis, care ºi-a permis o atitudine aroganta ºi pe care l-am pus foarte repede la punct, spunîndu-i: „Domnule, te rog foarte mult sã respecþi instituþia. Sã ºtii cã sînt tot atît de european ca ºi dumneata ºi sã te comporþi în consecinþã”. A fost ºocat dar a inghitit-o. O astfel de atitudine mi-a adus respectul multora la Bruxelles. Doresc sa precizez pentru a evita eventuale interpretari eronate ca relatiile mele cu toti ceilalti ambasadori la Bucuresti ai tarilor membre UE si a tarilor candidate au fost excelente. Sa amintesc numai de ambasadorii Frantei, Angliei, Germaniei, Finlandei, etc.. F. Fotiadis, mare sustinator a premierului de trista amintire, R. Vasile, a fost o evidenta exceptie. Odatã ºi odatã îmi voi scrie memoriile ºi am sã povestesc mai mult, pentru cã am ce istorisi.

N.F.: Vã mulþumesc.

Bucureºti, 15 aprilie 2009

CHEMARE LA UNITATE CÃTRE TOÞI ÞÃRÃNIªTII





Prieteni þãrãniºti din toatã þara, din toate facþiunile ºi din toate taberele!



Fac un apel la pace ºi unitate între noi toþi, acum în ceasul al 12-lea al existenþei noastre ca partid. Toþi am fãcut greºeli, mai mari sau mai mici, dar am rãmas fideli aceloraºi valori sfinte. Principiile ne-au rãmas aceleaºi, diferendele dintre noi s-au referit mereu la persoane.



Recenta susþinere a lui Traian Bãsescu de cãtre Marian Miluþ ne face de râs, câtã vreme Miluþ se asociazã în percepþia publicã cu PNÞCD. De fapt, este o alianþã între cel care a subminat partidele tradiþionale ale României – în mod particular PNÞCD! - ºi un aventurier mãrunt, care, pentru interese strict personale, calcã în picioare individualitatea doctrinarã ºi politicã a partidului nostru. De mai bine de 15 ani vedem cum alianþele cu Traian Bãsescu s-au sfârºit cu dezastre pentru cei care le-au fãcut. Prin girul moral dat asasinului, PNÞCD este aruncat în mocirla compromisului politic mãrunt ºi este ameninþat cu dispariþia!



Congresul de Sâmbãtã, 26 septembrie 2009, doreºte revenirea la unitate a tuturor þãrãniºtilor, în matricea noastrã doctrinarã ºi politicã, care nu face rabat de la principiile de care România, aflatã în pragul dezastrului, are nevoie mai mult ca niciodatã.



Convinºi cã lucrurile care ne apropie sunt cu mult mai importante decât cele care ne-au despãrþit temporar, dorim uitarea diferendelor trecute ºi vã aºteptãm alãturi de noi, pentru a clãdi un PNÞCD puternic. Rãnile vechi pot fi date uitãrii în numele interesului superior al Partidului. Este loc pentru toþi ºi este nevoie de toti!



Dragi colegi care pânã acum aþi fost derutaþi de promisiunile lui Miluþ, vãlul a fost rupt ºi impostura a ieºit la ivealã! Voi cei care pânã acum aþi fost neutri, acum este momentul sã veniþi lângã noi!



Vã aºteptãm sâmbãtã, la Congresul Nostru, al tuturor!



Bucureºti, 23 septembrie 2009



Preºedintele PNÞCD

Radu Sârbu

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-23 09:09:43

CHEMARE LA UNITATE CÃTRE TOÞI ÞÃRÃNIªTII





Prieteni þãrãniºti din toatã þara, din toate facþiunile ºi din toate taberele!



Fac un apel la pace ºi unitate între noi toþi, acum în ceasul al 12-lea al existenþei noastre ca partid. Toþi am fãcut greºeli, mai mari sau mai mici, dar am rãmas fideli aceloraºi valori sfinte. Principiile ne-au rãmas aceleaºi, diferendele dintre noi s-au referit mereu la persoane.



Recenta susþinere a lui Traian Bãsescu de cãtre Marian Miluþ ne face de râs, câtã vreme Miluþ se asociazã în percepþia publicã cu PNÞCD. De fapt, este o alianþã între cel care a subminat partidele tradiþionale ale României – în mod particular PNÞCD! - ºi un aventurier mãrunt, care, pentru interese strict personale, calcã în picioare individualitatea doctrinarã ºi politicã a partidului nostru. De mai bine de 15 ani vedem cum alianþele cu Traian Bãsescu s-au sfârºit cu dezastre pentru cei care le-au fãcut. Prin girul moral dat asasinului, PNÞCD este aruncat în mocirla compromisului politic mãrunt ºi este ameninþat cu dispariþia!



Congresul de Sâmbãtã, 26 septembrie 2009, doreºte revenirea la unitate a tuturor þãrãniºtilor, în matricea noastrã doctrinarã ºi politicã, care nu face rabat de la principiile de care România, aflatã în pragul dezastrului, are nevoie mai mult ca niciodatã.



Convinºi cã lucrurile care ne apropie sunt cu mult mai importante decât cele care ne-au despãrþit temporar, dorim uitarea diferendelor trecute ºi vã aºteptãm alãturi de noi, pentru a clãdi un PNÞCD puternic. Rãnile vechi pot fi date uitãrii în numele interesului superior al Partidului. Este loc pentru toþi ºi este nevoie de toti!



Dragi colegi care pânã acum aþi fost derutaþi de promisiunile lui Miluþ, vãlul a fost rupt ºi impostura a ieºit la ivealã! Voi cei care pânã acum aþi fost neutri, acum este momentul sã veniþi lângã noi!



Vã aºteptãm sâmbãtã, la Congresul Nostru, al tuturor!



Bucureºti, 23 septembrie 2009



Preºedintele PNÞCD

Radu Sârbu

UNDE ARE LOC CONGRESUL ?

Radu Sârbu, preºedinte PNÞcd ? Chiar nu aþi avut nici un dram de reorganizare a partidului ? Un partid istoric împãrþit între doi ºarlatani : Miluþã ºi Sârbu.

Nici clãtita cu brânzã nu se diferenþiazã de celelalte clãtite politice. Gãoaza este un desert prezidenþial. "Daltonistul de urechi" aude în "blondã" ºi negru. Cine se scoalã "prea" de dimineaþã, rãmâne cu "noaptea în cap".

Comunicat de presa
Membrii fondatori ai Grupului de Initiativa anunta constituirea asociatiei civice Miscarea România Altfel, prescurtat Mi.R.A., având scopul de a promova generosul proiect „România Altfel” si programul strategic „România. O viziune pe 30 de ani” prin care Casa Regala a României propune propriul parteneriat istoric tuturor mediilor – politic, economic, administrativ, mass-media si civic - pentru o dezvoltare durabila a României.
 In acest sens, Miscarea România Altfel si-a stabilit urmatoarele obiective prioritare:
constientizarea si unificarea ideatica a tuturor asociatiilor, aliantelor, formatiunilor, organizatiilor si a membrilor societii civile, indiferent de orientarile politice, nationaliste, rasiale sau confesionale, pentru reformarea, purificarea morala si reconstructia din temelii a României moderne, europene.
 Mobilizarea si polarizarea energiilor pozitive ale societatii si statului în jurul valorilor traditionale si contemporane ale natiunii române, în jurul celor mai morali si reprezentativi militanti pentru educarea si pregatirea congenerilor nostri, a tinerilor mai ales, în vederea alegerii libere, constiente si în deplina cunostinta de cauza, a formei de guvernamânt cea mai potrivita în viitor, Monarhia Constitutionala sau unul dintre modelele Republicii.

Miscarea România Altfel poate fi accesata prin mijloace electronice la urmatoarele link-uri:
Forumul Miscarii Romania Altfel: tashy.ro/miscarea-romania-altfel/
Chat: www.tashy.ro/chat

De la: karpov, la data 2009-09-23 09:32:36

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-23 09:09:43

CHEMARE LA UNITATE CÃTRE TOÞI ÞÃRÃNIªTII





Prieteni þãrãniºti din toatã þara, din toate facþiunile ºi din toate taberele!



Fac un apel la pace ºi unitate între noi toþi, acum în ceasul al 12-lea al existenþei noastre ca partid. Toþi am fãcut greºeli, mai mari sau mai mici, dar am rãmas fideli aceloraºi valori sfinte. Principiile ne-au rãmas aceleaºi, diferendele dintre noi s-au referit mereu la persoane.



Recenta susþinere a lui Traian Bãsescu de cãtre Marian Miluþ ne face de râs, câtã vreme Miluþ se asociazã în percepþia publicã cu PNÞCD. De fapt, este o alianþã între cel care a subminat partidele tradiþionale ale României – în mod particular PNÞCD! - ºi un aventurier mãrunt, care, pentru interese strict personale, calcã în picioare individualitatea doctrinarã ºi politicã a partidului nostru. De mai bine de 15 ani vedem cum alianþele cu Traian Bãsescu s-au sfârºit cu dezastre pentru cei care le-au fãcut. Prin girul moral dat asasinului, PNÞCD este aruncat în mocirla compromisului politic mãrunt ºi este ameninþat cu dispariþia!



Congresul de Sâmbãtã, 26 septembrie 2009, doreºte revenirea la unitate a tuturor þãrãniºtilor, în matricea noastrã doctrinarã ºi politicã, care nu face rabat de la principiile de care România, aflatã în pragul dezastrului, are nevoie mai mult ca niciodatã.



Convinºi cã lucrurile care ne apropie sunt cu mult mai importante decât cele care ne-au despãrþit temporar, dorim uitarea diferendelor trecute ºi vã aºteptãm alãturi de noi, pentru a clãdi un PNÞCD puternic. Rãnile vechi pot fi date uitãrii în numele interesului superior al Partidului. Este loc pentru toþi ºi este nevoie de toti!



Dragi colegi care pânã acum aþi fost derutaþi de promisiunile lui Miluþ, vãlul a fost rupt ºi impostura a ieºit la ivealã! Voi cei care pânã acum aþi fost neutri, acum este momentul sã veniþi lângã noi!



Vã aºteptãm sâmbãtã, la Congresul Nostru, al tuturor!



Bucureºti, 23 septembrie 2009



Preºedintele PNÞCD

Radu Sârbu

UNDE ARE LOC CONGRESUL ?

Dragi Colegi ,

Doamna Ileana Marcu ( mobil 0726 364 191 ) -organizare sala- mi-a
comunicat urmatoarele :

Congresul va avea loc la
Romexpo , Bulevardul Marasti 65-67 ,
Intrarea F, Pavilionul 6 ,
prin Sala Madgearu , in Sala Titulescu .

Data : Sambata , 26 Septembrie 2009 .

Ora de incepere 10 , 00 .

Ora de intrare : incepand cu 8, 30 .


Sanatate ! Succes !

Liviu Petrina
Consilier al Presedintelui

Moþiunea

CREªTIN DEMOCRAÞIA SALVEAZÃ ROMÂNIA !


Congresul PNÞCD are loc într-o perioadã în care Þara traverseazã momente grele, momente de cumpãnã, care ne afecteazã nu numai în imediat, ci pot periclita bunãstarea românilor pe termen mediu ºi lung. Criza financiarã mondialã a provocat în România o crizã economicã, în faþa cãreia guvernanþii noºtri ºi-au demonstrat neputinþa, generatã de propria incapacitate ºi de iresponsabilitate! În loc sã reducã cheltuielile, iau credite cu nemiluita ºi ipotecheazã viitorul nostru ºi al copiilor noºtri! Guvernul Boc-Bãsescu împrumutã în fiecare lunã câte 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui sã plãtim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel puþin 10 ani de acum înainte!

Criza moralã

Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organizaþiile internaþionale sã finanþeze o administraþie falimentarã?!? De ce bãncile centrale de peste tot din lume, din þãri sãrace ori bogate, au pornit tiparniþele de bani?

Rãspunsul este unul singur: criza prin care lumea trece astãzi nu este numai o crizã financiarã, nu este numai o crizã economicã, ci este o crizã de sistem, care are o cauzã evidentã: criza moralã. Asistãm la o crizã profundã, care este în primul rând de naturã moralã ºi spiritualã ºi abia apoi socialã, economicã, financiarã ºi politicã. Cauza comunã a tuturor crizelor prin care trecem este criza moralã! Este o decãdere moralã fãrã precedent, crizele se provoacã una pe alta, prãbuºind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil sã ofere soluþii crizei de valori în care se adânceºte societatea, iar societatea de astãzi respinge cu bunã ºtiinþã valorile spirituale.

Majoritãþile asistã pasive la un fenomen foarte periculos: în lumea de azi, se promoveazã pânã la absurd minoritãþile de orice fel – confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democraþiei. Se încearcã impunerea unei tiranii a minoritãþilor asupra majoritãþii, lucru care nu poate fi acceptat.

Nevoia de creºtin democraþie

În concepþia creºtin democratã despre viaþã, drepturile minoritãþilor trebuie sã fie aceleaºi cu drepturile majoritãþii. Noi suntem pentru promovarea valorilor ºi principiilor autentice ale democraþiei ºi nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al aºa-numitei “corectitudini politice”; nu putem accepta ca în numele “corectitudinii politice” sã ne fie afectate drepturile fundamentale.

Existã o nevoie enormã de creºtin democraþie ºi - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul ºi-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, creºtin democraþia este soluþia care rãmâne. Aceasta este soluþia pentru o economie eficientã, dar care sã fie controlatã de aºa naturã încât crizele, ca cea de astazi, sã nu mai fie posibile.

Viziunea creºtin democratã este bazatã pe câteva mari valori care sunt: libertate, democraþie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeazã o economie socialã de piaþã, care permite pieþei sã funcþioneze liber ºi sã asigure eficacitatea economicã, garantând însã solidaritatea ºi dreptatea socialã. De asemenea, creºtin democraþia preconizeazã o gestiune ºi o administrare performante, bazate pe principiul subsidiaritãþii. Creºtin democraþia permite evitarea derapãrilor la care am asistat în aceastã tristã ºi imoralã perioadã a tranziþiei.

Dacã lumea are nevoie de creºtin democraþia, apoi România, cu atât mai mult! Pentru cã toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut ºi exacerbate în mod canceros.

Nevoia de PNÞCD

Astazi, dupã 20 de ani, putem întelege mai uºor cum a cãzut zidul Berlinului ºi cum s-a elaborat ºi implementat „tranziþia” de la socialism la capitalism. A fost un acord între Est ºi Vest prin care, în schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura ºi structurile de sorginte KGB-istã au preluat ºi au pãstrat controlul procesului de tranziþie în fostele þãri comuniste ºi au transformat puterea poliþieneascã într-una financiarã. Tranzacþia cu „tranziþia” a avut avantaje evidente ºi pentru Occident: încetarea rãzboiului rece, dispariþia pericolului degenerãrii într-unul unul cald, accesul la mâna de lucru ieftinã ºi calificatã ºi câºtigarea unor pieþe de desfacere imense.

Într-o lume în care fiecare stat îºi urmãreºte cu precãdere, dacã nu exclusiv, propriile interese, România are nevoie de o politicã subordonatã intereselor sale naþionale ºi de oameni politici care trãiesc ºi acþioneazã în spiritul moralei creºtine. România are nevoie de creºtin democraþie! Trebuie sã impunem doctrina creºtin democratã, pentru cã ea rãspunde cel mai bine problemelor cu care se confruntã Þara!

În România post-comunistã, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat a fost singurul care a avut, încã de la început, opþiuni politice corecte, cãrora le-a rãmas consecvent: smulgerea României din zona de influenþã ruseascã, integrarea Þãrii în NATO, aderarea la Uniunea Europeanã, restituirea proprietãþilor confiscate de comuniºti – pãmânturi, pãduri, case, active economice – reformarea economiei, a justiþiei, instituirea statului de drept ºi lustraþia.

Unele dintre aceste obiective strategice s-au îndeplinit, majoritatea dintre ele datoritã eforturilor PNÞCD în perioada 1996-2000, când am participat la guvernare. Noi am întrerupt „firul roºu” dintre Bucureºti ºi Moscova, noi am întors Þara cu faþa la Occident, noi am reformat economia naþionalã, noi am început restituirea proprietãþilor, în timpul guvernãrii noastre au început negocierile de aderare la Uniunea Europeanã ºi noi am obþinut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a României.

Lustraþia – pasul esenþial spre reconcilierea naþionalã

Blocaþi de partenerii de guvernare, în primul rând de Partidul Democrat, nu am reuºit sã facem lustraþia, iar acest eºec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte mãsuri. Lustraþia era absolut necesarã, ea fiind primul pas – obligatoriu! – pe drumul spre reconcilierea naþionalã. Profunzimea crizei morale în care este scufundatã societatea româneascã se datoreazã tocmai supravieþuirii securiºtilor ºi nomenclaturiºtilor în structurile puterii de stat. Mecanismele democratice funcþioneazã prost, pentru cã România este controlatã de oligarhie.

Oligarhia româneascã este formatã din mai puþin de zece mii de oameni, adicã sub o jumãtate de procent din populaþie. Toþi aceºtia sunt legaþi între ei prin linii de forþã, pe care se miºcã cu uºurinþã, ceea ce explicã traiectoriile spectaculoase ale multor cariere ºi averi. Majoritatea componenþilor sãi au relaþii strânse cu serviciile secrete succesoare fostei Securitãþi, în principal ca ofiþeri acoperiþi.

Din cauza lor, multe pãmânturi au fost “restituite” pe alte amplasamente, din cauza lor, multe pãduri au fost “restituite” gata tãiate, din cauza lor multe case au fost “restituite” nu proprietarilor, ci chiriaºilor, din cauza lor proprietãþile economice, naþionalizate dupã rãzboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganizãrii funcþionãrii instituþiilor de stat în România, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompetenþilor pânã la cel mai înalt nivel în stat, pentru instabilitatea legislativã, pentru blocarea justiþiei ºi pentru corupþia generalizatã!

Ei sunt cei care au vândut pe nimic 100% din infrastructura de comunicaþii a Þãrii, aproape 100% din infrastructura energeticã, 90% din sistemul bancar ºi altele, transformându-l pe român în slugã la el acasã. Dacã i-am fi lustrat, nu ar mai fi vândut rezervele de petrol ºi gaze; dacã i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza bãncile; dacã i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura în tranzancþii imobiliare; dacã i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat atât de mult kilometrul de autostradã; dacã i-am fi lustrat am fi avut ºcoli, spitale ºi reþelele de infrastructurã puse la punct! Dacã i-am fi lustrat, am fi trãit mai bine!

Limitarea ºi reducerea influenþei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esenþialã a procesului de aderare a þãrii la structurile euro-atlantice. Deºi România a fost pânã la urmã acceptatã, partida nu este nici pe departe câºtigatã, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunistã, se regenereazã prin plasarea unor oameni noi în toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic ºi în justiþie.

Societatea civilã româneascã a fost prea slabã ºi nu a putut, iar Uniunea Europeanã nu a vrut sã ne ajute sã facem lustraþia. Þãrilor candidate fost-comuniste li s-a cerut sã-ºi reformeze sistemul juridic ºi sã-ºi creeze agenþii independente anticorupþie, dar lustraþia ºi deschiderea dosarelor poliþiei secrete nu a fost niciodata o precondiþie pentru aderare.

La fel stau lucrurile în privinþa anulãrii consecinþelor pactului Ribbentrop-Molotov; toþi îl denunþã, inclusiv Vladimir Putin, toþi îl condamnã, dar – în egalã mãsurã – toþi se prefac a nu observa cã produce în continuare efecte: existã douã state române! În Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitimã dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constatãm cã oligarhiei noastre nu îi pasã, iar Occidentul preferã sã nu-ºi prejudicieze legãturile cu Rusia. În abordarea lui pragmaticã, Occidentul poartã o evidentã responsabilitate; prea adesea România este tratatã cu condescendenþã, ca o þarã semi-europeanã.

Continua degradare a stãrii de fapt din societatea româneascã demonstreazã cã Uniunea Europeanã trebuie sã stabileascã un parteneriat cu o pãtura mult mai largã a populaþiei decât pânã acum.

Politica nu trebuie separatã de moralã

Astãzi, la 20 de ani de la prãbuºirea comunismului, România este ca o corabie care a început sã ia apã, condusã de un cârmaci beat, pe o mare dezlãnþuitã! Pentru a supravieþui, Þara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili ºi competenþi, dar – mai ales! – are nevoie de lideri morali!

Dacã decidenþii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest ºi cumpãtat, cetãþenii ar fi serviþi, nu folosiþi ºi asupriþi, iar Þara ar prospera.

Nu existã þãri bogate ºi þãri sãrace; existã doar þãri bine administrate ºi þãri prost administrate. România de azi este prost administratã.

Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere ºi aprobare, pune accentul pe dimensiunea moralã, componentã esenþialã a proiectului PNÞCD pentru salvarea României. Viziunea ºi misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:

Viziunea PNÞCD:
Libertate, Dreptate ºi Solidaritate, prin Responsabilitate, Credinþã ºi Democraþie într-o Românie Modernã, Prosperã ºi Fericitã.

Misiunea PNÞCD:
PNÞCD – are misiunea de a fi Conºtiinþa Politicã Responsabilã a României, fiind singurul partid creºtin-democrat, autentic de centru-dreapta, din România, capabil sã creeze o Românie Modernã, Prosperã ºi Fericitã.

Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare acþiuni politice ferme ºi morale! Urmãrim reîntregirea Þãrii ºi afirmarea demnitãþii ei, propunem proiectul unei noi constituþii a României, propunem mãsuri concrete pentru reformarea justiþiei, un set de politici macroeconomice care ar scoate Þara din crizã ºi considerãm cã dezvoltarea economicã, care ia în considerare dimensiunea socialã ºi cea ecologicã, este o extensie a credinþei în fiinþa umanã ºi în libertatea ei.

Credem cu toatã convingerea cã omul nu trebuie sã fie separat de Dumnezeu ºi nici politica de moralã! Trebuie sã fim conºtienþi cã lupta dintre Bine ºi Rãu nu se sfârºeºte niciodatã, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situãm! În îndelungata sa istorie, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat s-a situat întotdeauna de partea bunã! Este datoria noastrã sã-i onorãm tradiþia! Este datoria noastrã sã salvãm România!

Aºa sã ne ajute Dumnezeu!

Bucureºti, 26 septembrie 2009





Radu Sârbu

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-24 12:44:27Moþiunea





CREªTIN DEMOCRAÞIA SALVEAZÃ ROMÂNIA !








Congresul PNÞCD are loc într-o perioadã în care Þara traverseazã momente grele, momente de cumpãnã, care ne afecteazã nu numai în imediat, ci pot periclita bunãstarea românilor pe termen mediu ºi lung. Criza financiarã mondialã a provocat în România o crizã economicã, în faþa cãreia guvernanþii noºtri ºi-au demonstrat neputinþa, generatã de propria incapacitate ºi de iresponsabilitate! În loc sã reducã cheltuielile, iau credite cu nemiluita ºi ipotecheazã viitorul nostru ºi al copiilor noºtri! Guvernul Boc-Bãsescu împrumutã în fiecare lunã câte 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui sã plãtim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel puþin 10 ani de acum înainte!





Criza moralã





Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organizaþiile internaþionale sã finanþeze o administraþie falimentarã?!? De ce bãncile centrale de peste tot din lume, din þãri sãrace ori bogate, au pornit tiparniþele de bani?





Rãspunsul este unul singur: criza prin care lumea trece astãzi nu este numai o crizã financiarã, nu este numai o crizã economicã, ci este o crizã de sistem, care are o cauzã evidentã: criza moralã. Asistãm la o crizã profundã, care este în primul rând de naturã moralã ºi spiritualã ºi abia apoi socialã, economicã, financiarã ºi politicã. Cauza comunã a tuturor crizelor prin care trecem este criza moralã! Este o decãdere moralã fãrã precedent, crizele se provoacã una pe alta, prãbuºind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil sã ofere soluþii crizei de valori în care se adânceºte societatea, iar societatea de astãzi respinge cu bunã ºtiinþã valorile spirituale.





Majoritãþile asistã pasive la un fenomen foarte periculos: în lumea de azi, se promoveazã pânã la absurd minoritãþile de orice fel – confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democraþiei. Se încearcã impunerea unei tiranii a minoritãþilor asupra majoritãþii, lucru care nu poate fi acceptat.





Nevoia de creºtin democraþie





În concepþia creºtin democratã despre viaþã, drepturile minoritãþilor trebuie sã fie aceleaºi cu drepturile majoritãþii. Noi suntem pentru promovarea valorilor ºi principiilor autentice ale democraþiei ºi nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al aºa-numitei “corectitudini politice”; nu putem accepta ca în numele “corectitudinii politice” sã ne fie afectate drepturile fundamentale.





Existã o nevoie enormã de creºtin democraþie ºi - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul ºi-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, creºtin democraþia este soluþia care rãmâne. Aceasta este soluþia pentru o economie eficientã, dar care sã fie controlatã de aºa naturã încât crizele, ca cea de astazi, sã nu mai fie posibile.





Viziunea creºtin democratã este bazatã pe câteva mari valori care sunt: libertate, democraþie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeazã o economie socialã de piaþã, care permite pieþei sã funcþioneze liber ºi sã asigure eficacitatea economicã, garantând însã solidaritatea ºi dreptatea socialã. De asemenea, creºtin democraþia preconizeazã o gestiune ºi o administrare performante, bazate pe principiul subsidiaritãþii. Creºtin democraþia permite evitarea derapãrilor la care am asistat în aceastã tristã ºi imoralã perioadã a tranziþiei.





Dacã lumea are nevoie de creºtin democraþia, apoi România, cu atât mai mult! Pentru cã toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut ºi exacerbate în mod canceros.





Nevoia de PNÞCD





Astazi, dupã 20 de ani, putem întelege mai uºor cum a cãzut zidul Berlinului ºi cum s-a elaborat ºi implementat „tranziþia” de la socialism la capitalism. A fost un acord între Est ºi Vest prin care, în schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura ºi structurile de sorginte KGB-istã au preluat ºi au pãstrat controlul procesului de tranziþie în fostele þãri comuniste ºi au transformat puterea poliþieneascã într-una financiarã. Tranzacþia cu „tranziþia” a avut avantaje evidente ºi pentru Occident: încetarea rãzboiului rece, dispariþia pericolului degenerãrii într-unul unul cald, accesul la mâna de lucru ieftinã ºi calificatã ºi câºtigarea unor pieþe de desfacere imense.





Într-o lume în care fiecare stat îºi urmãreºte cu precãdere, dacã nu exclusiv, propriile interese, România are nevoie de o politicã subordonatã intereselor sale naþionale ºi de oameni politici care trãiesc ºi acþioneazã în spiritul moralei creºtine. România are nevoie de creºtin democraþie! Trebuie sã impunem doctrina creºtin democratã, pentru cã ea rãspunde cel mai bine problemelor cu care se confruntã Þara!





În România post-comunistã, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat a fost singurul care a avut, încã de la început, opþiuni politice corecte, cãrora le-a rãmas consecvent: smulgerea României din zona de influenþã ruseascã, integrarea Þãrii în NATO, aderarea la Uniunea Europeanã, restituirea proprietãþilor confiscate de comuniºti – pãmânturi, pãduri, case, active economice – reformarea economiei, a justiþiei, instituirea statului de drept ºi lustraþia.





Unele dintre aceste obiective strategice s-au îndeplinit, majoritatea dintre ele datoritã eforturilor PNÞCD în perioada 1996-2000, când am participat la guvernare. Noi am întrerupt „firul roºu” dintre Bucureºti ºi Moscova, noi am întors Þara cu faþa la Occident, noi am reformat economia naþionalã, noi am început restituirea proprietãþilor, în timpul guvernãrii noastre au început negocierile de aderare la Uniunea Europeanã ºi noi am obþinut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a României.





Lustraþia – pasul esenþial spre reconcilierea naþionalã





Blocaþi de partenerii de guvernare, în primul rând de Partidul Democrat, nu am reuºit sã facem lustraþia, iar acest eºec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte mãsuri. Lustraþia era absolut necesarã, ea fiind primul pas – obligatoriu! – pe drumul spre reconcilierea naþionalã. Profunzimea crizei morale în care este scufundatã societatea româneascã se datoreazã tocmai supravieþuirii securiºtilor ºi nomenclaturiºtilor în structurile puterii de stat. Mecanismele democratice funcþioneazã prost, pentru cã România este controlatã de oligarhie.





Oligarhia româneascã este formatã din mai puþin de zece mii de oameni, adicã sub o jumãtate de procent din populaþie. Toþi aceºtia sunt legaþi între ei prin linii de forþã, pe care se miºcã cu uºurinþã, ceea ce explicã traiectoriile spectaculoase ale multor cariere ºi averi. Majoritatea componenþilor sãi au relaþii strânse cu serviciile secrete succesoare fostei Securitãþi, în principal ca ofiþeri acoperiþi.





Din cauza lor, multe pãmânturi au fost “restituite” pe alte amplasamente, din cauza lor, multe pãduri au fost “restituite” gata tãiate, din cauza lor multe case au fost “restituite” nu proprietarilor, ci chiriaºilor, din cauza lor proprietãþile economice, naþionalizate dupã rãzboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganizãrii funcþionãrii instituþiilor de stat în România, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompetenþilor pânã la cel mai înalt nivel în stat, pentru instabilitatea legislativã, pentru blocarea justiþiei ºi pentru corupþia generalizatã!





Ei sunt cei care au vândut pe nimic 100% din infrastructura de comunicaþii a Þãrii, aproape 100% din infrastructura energeticã, 90% din sistemul bancar ºi altele, transformându-l pe român în slugã la el acasã. Dacã i-am fi lustrat, nu ar mai fi vândut rezervele de petrol ºi gaze; dacã i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza bãncile; dacã i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura în tranzancþii imobiliare; dacã i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat atât de mult kilometrul de autostradã; dacã i-am fi lustrat am fi avut ºcoli, spitale ºi reþelele de infrastructurã puse la punct! Dacã i-am fi lustrat, am fi trãit mai bine!





Limitarea ºi reducerea influenþei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esenþialã a procesului de aderare a þãrii la structurile euro-atlantice. Deºi România a fost pânã la urmã acceptatã, partida nu este nici pe departe câºtigatã, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunistã, se regenereazã prin plasarea unor oameni noi în toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic ºi în justiþie.





Societatea civilã româneascã a fost prea slabã ºi nu a putut, iar Uniunea Europeanã nu a vrut sã ne ajute sã facem lustraþia. Þãrilor candidate fost-comuniste li s-a cerut sã-ºi reformeze sistemul juridic ºi sã-ºi creeze agenþii independente anticorupþie, dar lustraþia ºi deschiderea dosarelor poliþiei secrete nu a fost niciodata o precondiþie pentru aderare.





La fel stau lucrurile în privinþa anulãrii consecinþelor pactului Ribbentrop-Molotov; toþi îl denunþã, inclusiv Vladimir Putin, toþi îl condamnã, dar – în egalã mãsurã – toþi se prefac a nu observa cã produce în continuare efecte: existã douã state române! În Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitimã dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constatãm cã oligarhiei noastre nu îi pasã, iar Occidentul preferã sã nu-ºi prejudicieze legãturile cu Rusia. În abordarea lui pragmaticã, Occidentul poartã o evidentã responsabilitate; prea adesea România este tratatã cu condescendenþã, ca o þarã semi-europeanã.





Continua degradare a stãrii de fapt din societatea româneascã demonstreazã cã Uniunea Europeanã trebuie sã stabileascã un parteneriat cu o pãtura mult mai largã a populaþiei decât pânã acum.





Politica nu trebuie separatã de moralã





Astãzi, la 20 de ani de la prãbuºirea comunismului, România este ca o corabie care a început sã ia apã, condusã de un cârmaci beat, pe o mare dezlãnþuitã! Pentru a supravieþui, Þara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili ºi competenþi, dar – mai ales! – are nevoie de lideri morali!





Dacã decidenþii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest ºi cumpãtat, cetãþenii ar fi serviþi, nu folosiþi ºi asupriþi, iar Þara ar prospera.





Nu existã þãri bogate ºi þãri sãrace; existã doar þãri bine administrate ºi þãri prost administrate. România de azi este prost administratã.





Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere ºi aprobare, pune accentul pe dimensiunea moralã, componentã esenþialã a proiectului PNÞCD pentru salvarea României. Viziunea ºi misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:





Viziunea PNÞCD:


Libertate, Dreptate ºi Solidaritate, prin Responsabilitate, Credinþã ºi Democraþie într-o Românie Modernã, Prosperã ºi Fericitã.





Misiunea PNÞCD:


PNÞCD – are misiunea de a fi Conºtiinþa Politicã Responsabilã a României, fiind singurul partid creºtin-democrat, autentic de centru-dreapta, din România, capabil sã creeze o Românie Modernã, Prosperã ºi Fericitã.





Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare acþiuni politice ferme ºi morale! Urmãrim reîntregirea Þãrii ºi afirmarea demnitãþii ei, propunem proiectul unei noi constituþii a României, propunem mãsuri concrete pentru reformarea justiþiei, un set de politici macroeconomice care ar scoate Þara din crizã ºi considerãm cã dezvoltarea economicã, care ia în considerare dimensiunea socialã ºi cea ecologicã, este o extensie a credinþei în fiinþa umanã ºi în libertatea ei.





Credem cu toatã convingerea cã omul nu trebuie sã fie separat de Dumnezeu ºi nici politica de moralã! Trebuie sã fim conºtienþi cã lupta dintre Bine ºi Rãu nu se sfârºeºte niciodatã, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situãm! În îndelungata sa istorie, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat s-a situat întotdeauna de partea bunã! Este datoria noastrã sã-i onorãm tradiþia! Este datoria noastrã sã salvãm România!





Aºa sã ne ajute Dumnezeu!





Bucureºti, 26 septembrie 2009

















Radu Sârbu

www.munteanu.ro/Foto%20internet%20mari/MM-%20IPS%20TEOFAN-separat.jpg">