pntcd

De la: vaneamarin, la data 2009-09-13 08:05:48

De la: aureldimaa, la data 2009-09-13 06:51:48

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 01:14:08Da-mi voie te rog sa te contrazic.
De fapt a fi taranist este o stare de spirit ,o boala ,care daca te prinde nu te mai lasa niciodata ,cu toate oportunitatile pe care traitul din traseismul politic le poate garanta.

Saracirea Romaniei se datoreaza politicii de devalizare promovate de guvernele FSNiste ale lui ILIESCU nu taranistilor.

Chiar asa,grea boala daca ati ajuns sa faceti aliante electorale cu PDL-ul.Si inaintea caror alegeri?Prezidentiale.Saracirea tarii se datoreaza politicii FSN-ului?De acord.Dar de ce trebuie sa judecati asa aspru partidul al carui demn continuator este PDL-ul?Grea-i politica asta...

De fapt nu s-a intamplat mai nimic important!CARE PNT il sprijina pe Basescu,ca sunt multe PNTuri ...?Poate dobitocul de Milut sa-l sprijine pe Basescu cat vrea,eu unul nu cred ca Basescu o sa ia voturi de la PNTisti ,altii decat cele ale Milut si ale familie sale eventual.Milut nu a reusit altceva decat sa arate ca NU EL ESTE CEL CARE TREBUIE SA CONDUCA PNTul ,de urmat in aceasta initiativa stupida nu il va urma nimeni.

Si eu cred ca Milut e unul dintre putini taranisti care-l vor sustine pe basescu.Oricum,o alianta mai stupida decat asta nu-mi vine in minte.

Nu, prietene , n-ai dreptate, nu sunt nici comunist si nici neocomunist !
si nici nu am votat nciiodata cu clica lui Iliescu !
Daca PNT, ar fi ramas PNT si nu PNT-CD si ar fi fost mai ponderat in toate , nu ar fi fost pacalit de oamenii lui Basescu si nu l-ar fi adus in starea de azi.
Spiritul lui Maniu si MIhalache nu vor mai reinvia niciodata, din pacate !
Asa , pentru cultura ta generala , unul dintre bunici mei a facut parte din staful lui Mniu, dar cand acesta afacut prostia sa se alieze cu legionari s-a retas.(stiu ca taranistii nu vor sa recunoasca alianta cu legionarii, asa ca e mai bine sa nu o discutam).
oricum, in epoca moderna, ceeace numiti dvs"spiritul taranist" NU MAI EXISTA ,NICIUNDE IN LUME !

PDL si-a mai facut rost de inca cel putin o secatura laudaroasa. De data asta m-au convins si anume NU.

All Things Grow With Love

www.ziare.com/actual/politica/09-12-2009/pntcd-a-ales-alianta-cu...

All Things Grow With Love

@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 17:43:39@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi

Prietene ! Daca pe mine ai dorit sa ma insulti, ti-aigresit omul, de aici rezulta ca esti un simplu oportunist ,iar acesta este un alt motiv ca PNT(nu PNT-CD) nu se va ma resuscita niciodata.
Am avut (ne)sansa ca in anii '60 se va dcum noua clasa conducatoare, distrugea si fura conacele boieresti , caramida cu caramida, si ...culmea.. aclasi lucru s-a intamplat si dupa 1989 ,iar printre cei care au participat masiv, la furturi si distrugeri au fost si unii asa-zis atinsi de spiritul taranismului. Pacat ca nu intelegeti ca altfel ar fi trebuit sa actioneze PNT dupa 1989, iar acum, e tarziu, mult prea tarziu !
Iar pentru faptul ca m-ai insultat ai face bine sa iti ceri scuze. Eu nu am insultat pe nimeni , am spus doar adevarul !

De la: lorduljohn, la data 2009-09-13 23:27:59

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 17:43:39@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi

Prietene ! Daca pe mine ai dorit sa ma insulti, ti-aigresit omul, de aici rezulta ca esti un simplu oportunist ,iar acesta este un alt motiv ca PNT(nu PNT-CD) nu se va ma resuscita niciodata.
Am avut (ne)sansa ca in anii '60 se va dcum noua clasa conducatoare, distrugea si fura conacele boieresti , caramida cu caramida, si ...culmea.. aclasi lucru s-a intamplat si dupa 1989 ,iar printre cei care au participat masiv, la furturi si distrugeri au fost si unii asa-zis atinsi de spiritul taranismului. Pacat ca nu intelegeti ca altfel ar fi trebuit sa actioneze PNT dupa 1989, iar acum, e tarziu, mult prea tarziu !
Iar pentru faptul ca m-ai insultat ai face bine sa iti ceri scuze. Eu nu am insultat pe nimeni , am spus doar adevarul !

nu am avut intentia de va insulta ,poate doar faptul ca nu am fost deferent in adresare ,pentru acest lucru i-mi cer scuze,dar alta jignire nu v-am adus .
aveti pareri interesante si cred ca mai putem invata si noi cite ceva din ele, Cit despre oportunism.... ,oportunist eram daca mergeam pe linia Milut si ma treceam si eu pe la liberali cind erau astia la putere si acum cu PDLul nui asa?,daca aveti rabdare puteti citi ce am scris un pic mai pe la inceput.

Poate au fost tot felul de oportunisti in PNTCD dar intre timp au plecat in locuri mai caldute si unii chiar au iesit din viata politica de tot ,eu nu sunt altceva decit un membru simplu care-mi pling amaru pe acest forum cui are rabdarea sa ma asculte.
Eu stiu cum ar fi trebuit sa actioneze PNTCD ul in 1989,dar eram prea tanar atunci iar cei ca dumneavoastra erau prea dispersati pentru a cuonstitui o forta care sa basculeze rezultatul revolutiei spre ei.
Neocomunistii si securistii s-au regrupat rapid si nu prea a mai fost nimic de facut.Si pana la urma ei erau cei care mai invatau cate un pic politica mai pe la un Stefan Gheorghiu mai pe la un curs PTAP ,nu?
iar cei ca mine a trebuit sa invatam din mers.

@ Marcel Ghilinta
Citez: "Neocomunistii si securistii s-au regrupat rapid si nu prea a mai fost nimic de facut.Si pana la urma ei erau cei care mai invatau cate un pic politica mai pe la un Stefan Gheorghiu mai pe la un curs PTAP ,nu?
iar cei ca mine a trebuit sa invatam din mers. "

Cum se explic� faptul c� PNTcd-ul �l sus�ine pe Traian B�sescu la preziden�iale? Alian�a cu nomenclaturi�tii �i securi�tii tot din mers a fost �nv��at�?

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

www.corneliu-coposu.ro/singapore/galleries/Fond_Ana_Blandiana/Va...">

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 17:43:39@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi

Corect, dar ce are in comun istoria acestui partid cu acest Milut. Toate partidele duc lipsa de OAMENI si beneficiaza din plin de lichele. A cui e vina sau care e cauza ?

All Things Grow With Love

@mytocor : acel congres s-aefectuat nestatutar si deci ilegal de catre Marian Petre Milut ,care conform Congresului PNTCD din 28.08.2008 ,girat de toata garda veche a PNTCDului in frunte cu ION DIACONESCU si surorile Seniorului ,iar saptamana trecuta a fost exclus din partid tocmai ca a intervenit prin filiale si a schimbat conducerile locale ,pentru ai fi favorabile la Congresul acesta ,nestatutar convocat de altfel.
Hotararea de a face alianta cu PDLul este nestatutara si lovita de nulitate ,iar din partea taranistilor veritabil nu va avea nici un sprijin in aceasta noua aventura in care vrea sa bage partidul.
asta tot spun eu aici pe blog ,pe noi ne indeparteaza de la congres unde a adus si au votat tot felul de persoane care nici macar nu stiau de ce se afla acolo si mai mult nici macar cine este seniorul nu stiau.Noi din aripa Sarbu ne delimitam clar de ei prin declaratiile liderior nostrii si deciziile CNC statutar ales.
avem noi multe hibe dar curve sau mincinosi nu suntem iar cei care se dezic de acest deziderat se gasesc ei insisi de drept in afara partidului.
La nivelul conducerii suntem consecventi in a sustine neimplicarea in campania electorala la prezidentiale de parte unuia sau altuia dintre candidati ,credinciosi dorintei noastre privind reinstaurarea Monarhiei cconstitutionale,tocmai pentru revenirea Romaniei la o stare de normalitate .
Iar in lumina ultimelor evenimente ,PNTCDul ar trebui ,prin vocea reprezentantilor sai legali sa revina la optiunea ,prevazuta si in statut de a nu sustine nici un candidat la presedentie si sa reafirme vointa noastra ,a taranistilor pentru revenirea la normalitate ,Monarhia constitutionala ,asa nu s-ar mai visa toti Romanii presedinti ai tuturor romanilor ,iar candidatii fara sa aiba minimum de politete fata de parerea celor mai mici,a i nu mai pofteasca la distrugerea partidelor istorice in defavoarea partidelor fara consistenta doctrinara ,stranse in jurul ciolanuluii sau visind la acesta.
Mare pacat ca domnul Crin Antonescu a sprijinit prin prezenta la adunarea une aripi din PNTCD ,tocmai a aceleia care e "pragmatica"si dupa ce a dansat cu liberali cit au fost la putere acum se milogesc de PDL sa-i lase macar sa miroasa ciolanul la care au ajuns astia .
Prin aceasta decizie m-a dezamagit profund domnul Crin Antonescu

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-14 14:17:40@mytocor : acel congres s-aefectuat nestatutar si deci ilegal de catre Marian Petre Milut ,care conform Congresului PNTCD din 28.08.2008 ,girat de toata garda veche a PNTCDului in frunte cu ION DIACONESCU si surorile Seniorului ,iar saptamana trecuta a fost exclus din partid tocmai ca a intervenit prin filiale si a schimbat conducerile locale ,pentru ai fi favorabile la Congresul acesta ,nestatutar convocat de altfel.

Hotararea de a face alianta cu PDLul este nestatutara si lovita de nulitate ,iar din partea taranistilor veritabil nu va avea nici un sprijin in aceasta noua aventura in care vrea sa bage partidul.

asta tot spun eu aici pe blog ,pe noi ne indeparteaza de la congres unde a adus si au votat tot felul de persoane care nici macar nu stiau de ce se afla acolo si mai mult nici macar cine este seniorul nu stiau.Noi din aripa Sarbu ne delimitam clar de ei prin declaratiile liderior nostrii si deciziile CNC statutar ales.

avem noi multe hibe dar curve sau mincinosi nu suntem iar cei care se dezic de acest deziderat se gasesc ei insisi de drept in afara partidului.

La nivelul conducerii suntem consecventi in a sustine neimplicarea in campania electorala la prezidentiale de parte unuia sau altuia dintre candidati ,credinciosi dorintei noastre privind reinstaurarea Monarhiei cconstitutionale,tocmai pentru revenirea Romaniei la o stare de normalitate .

Iar in lumina ultimelor evenimente ,PNTCDul ar trebui ,prin vocea reprezentantilor sai legali sa revina la optiunea ,prevazuta si in statut de a nu sustine nici un candidat la presedentie si sa reafirme vointa noastra ,a taranistilor pentru revenirea la normalitate ,Monarhia constitutionala ,asa nu s-ar mai visa toti Romanii presedinti ai tuturor romanilor ,iar candidatii fara sa aiba minimum de politete fata de parerea celor mai mici,a i nu mai pofteasca la distrugerea partidelor istorice in defavoarea partidelor fara consistenta doctrinara ,stranse in jurul ciolanuluii sau visind la acesta.

Mare pacat ca domnul Crin Antonescu a sprijinit prin prezenta la adunarea une aripi din PNTCD ,tocmai a aceleia care e "pragmatica"si dupa ce a dansat cu liberali cit au fost la putere acum se milogesc de PDL sa-i lase macar sa miroasa ciolanul la care au ajuns astia .

Prin aceasta decizie m-a dezamagit profund domnul Crin Antonescu

Am raspuns pe un alt topic la intrebarea cu cine votez astfel:

Eu unul nu votez, ci botez!
Chiar in ziua alegerilor, in noiembrie, voi fi nas si voi boteza.
Va invit la botez. Poimaine noiapte la ora 03.14 va naste o frumusete de fetita de 3,9 kg o prietena mai veche si m-a rugat pe mine si sotia sa o botezam peste aproape 3 luni, cum e obiceiul.
Inca nu ne-am hotarat ce nume de botez sa ii dam. Daca era baiat, era mai simplu. Daca tot sunt alegerile prezidentiale in acea zi, alegeam si noi un nume acolo, sa fie: Traian, Crin, Mircea, Sorin, Corneliu, Jiji...
Dar fetita fiind e mai greu.
Voi ce nume i-ati pune?
Ce nume v-ar place?

De la: horiaradu, la data 2009-09-14 22:55:03Am raspuns pe un alt topic la intrebarea cu cine votez astfel:

Eu unul nu votez, ci botez!
Chiar in ziua alegerilor, in noiembrie, voi fi nas si voi boteza.
Va invit la botez. Poimaine noiapte la ora 03.14 va naste o frumusete de fetita de 3,9 kg o prietena mai veche si m-a rugat pe mine si sotia sa o botezam peste aproape 3 luni, cum e obiceiul.
Inca nu ne-am hotarat ce nume de botez sa ii dam. Daca era baiat, era mai simplu. Daca tot sunt alegerile prezidentiale in acea zi, alegeam si noi un nume acolo, sa fie: Traian, Crin, Mircea, Sorin, Corneliu, Jiji...
Dar fetita fiind e mai greu.
Voi ce nume i-ati pune?
Ce nume v-ar place?

Din cite vad pentru sustinatorii lui Basescu nu au fost de ajuns cei 5 ani in care singurele tepe promise in campania electorala in piata victoriei au fost doar cele date de cei mai apropiati lui ,nici macar sustinatorii cei mai fanatici ai lui nu mai cred in promisiunile lui ,transpun necesitatea alegerii lui in interese politice doctrinarea ,de care dupa parerea mea il doare in cot si inca 5 ani va face tot ce stie sa faca ,sa distruga pentru ca de construit nu a reusit niciodata sa construiasca ceva ,a luat totul de-a gata si s-a folosit de rapacitatea celor din jur pentru a-si promova interesele personale.
Dupa parerea mea Crin Antonescu are o mai mare deschidere pentru crestin democratie ,pentru ca desi este la liberali actiunile sale politice si din viata privata au mai multe elemente de crestin democrat decat de liberal.
Este mai modest decit ceilalti iar candidatura la presedentie o considera mai mult o sarcina de partid ,pe care trebuie s-o duca pana la capat cu demnitate si curaj,decit un tel pe care l-ar fi avut toata viata lui,asa cum reiese din actiunile populiste si demagogice pe care le face,nefiind dispus la multe compromisuri pentru acest deziderat.
dar fiecare este liber in tara asta sa faca ce vrea,sa voteze pe cine vrea si desigur,sa se planga dupa aia ca a ales prost.
Nu va faceti pre mari probleme pentru ca ori iese basescu ori iese Geoana tot impreuna vor guverna si dupa alegerile la presedentie numai ca vor pune batista pe tambal ,nemaifiind la bataie un ciolan pe care sa se bata.
Iar taranistii ademeniti de mirosul de cascaval ,a oarece functii prin administratiile publice sa se gandeasca de doua ori inainte sa se lase ispititi de cintecele de sirena ale PDListilor

aSTIA SINT POLITICIENII ,NISTE HAHALERE SI TURMA TACE !

Mai fratilor ,dati-mi si mie o incurajare ceva acolo ,ca nu ma bagai degeaba pe forumul asta .Nu de alta dar dupa ce se facura astia frate cu BAsescu i-mi vine sa ma urc pe pereti de draci .Saracu Senioru se intoarce in mormant daca vede pe mana cui a ajuns partidul.Ma gandeam ca dupa 9 ani de zile se mai linistesc astia,sa cernut s-a rascernut ,... da parca-i tuna dracii ,cum se vede unu presedinte cum i se urca la cap de parca politica incepe si se termina cu ei
Intrasem pe aici sa mai gasesc suspinatori ca mine dupa istoria taranista si multumesc lui dumnezeu ca am gasit oameni cu bun simt ,care ma inteleg si nu ma ataca precum hienele,dar acolo o speranta ca nu-i totul pierdut ,ca se mai gandeste cineva la refacerea PNTCD se poate?
Chiar nu-i nevoie de un partid crestin democrat in tara asata?
Suntem asa atasati de tarele trecutului nostru comunist incit nu ne putem rupe de conceptiile totalitariste .
Asteptam o figura providentiala si uitam sa ne facem auzit cuvintul pana "explodeaza iar mamaliga"...?

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-16 22:40:18Mai fratilor ,dati-mi si mie o incurajare ceva acolo ,ca nu ma bagai degeaba pe forumul asta .Nu de alta dar dupa ce se facura astia frate cu BAsescu i-mi vine sa ma urc pe pereti de draci .Saracu Senioru se intoarce in mormant daca vede pe mana cui a ajuns partidul.Ma gandeam ca dupa 9 ani de zile se mai linistesc astia,sa cernut s-a rascernut ,... da parca-i tuna dracii ,cum se vede unu presedinte cum i se urca la cap de parca politica incepe si se termina cu ei
Intrasem pe aici sa mai gasesc suspinatori ca mine dupa istoria taranista si multumesc lui dumnezeu ca am gasit oameni cu bun simt ,care ma inteleg si nu ma ataca precum hienele,dar acolo o speranta ca nu-i totul pierdut ,ca se mai gandeste cineva la refacerea PNTCD se poate?
Chiar nu-i nevoie de un partid crestin democrat in tara asata?
Suntem asa atasati de tarele trecutului nostru comunist incit nu ne putem rupe de conceptiile totalitariste .
Asteptam o figura providentiala si uitam sa ne facem auzit cuvintul pana "explodeaza iar mamaliga"...?

Taranistii l-au avut doar pe Coposu -si el era destul de greu de digerat de catre unii ! Cand au ajuns la putere ,dupa moartea Seniorului s-a vazut ce gasca se afla in umbra ! Taranistii de fapt nu au existat si e greu acum sa mai indrepti ceva ! Ar fi nevoie de un lider carismatic care sa preia partidul si sa fie in stare sa impuna doctrina taranista . Cu monarhia e ceva mai complicat deoarece oricat ai educa odraslele princiare poti sa ai surprize ! Pot aparea niste degenerati sau niste progenituri fara creier sau fara caracter . As opta pe varianta unui presedinte cu prerogative restranse la maxim -un presedinte fara clientela ,ales dupa alte criterii decat in prezent ! Alegerea presedintelui poate ar trebui efectuata de catre parlament din randul unor personalitati care sa nu fie inregimentate politic-niste apolitici cu mult caracter . Alegerea pe baze asazis democratice nu e totusi corecta -prostimea fiind totusi majoritara s-a dovedit ca este consecventa si ca alege in general prost ! Nu trebuie sa ne bazam pe o democratie a prostilor ! Pericolul e mare !

NU E PREA MULT .?DE ABIA NE-AM OBISNUIT CU REPUBLICA SEMIPREZIDENTIALO-PARLAMENTARA.
AI VAZUT CE SE INTAMPLA IN MOLDOVA ,CIND NU CAD LA PACE ,DA SI CIND CAD APARE VRE-UN VORONIN SI LA NOI,CARE CONDUCE CUM CONDUCE BASESCU PDUL AUTORITAR ,NU MISCA UNUL IN FRONT CA-L RADE .CE FACEM ATUNCI?
EU TOT MONARHIA CONSTITUTIONALA CRED CA-I SOLUTIA ,NU SE BAGA PESTE PARTIDE SAU PARLAMENT NICI PARLAMENTUL PESTE REGE .CEL PUTIN ASTIA AR FI EDUCATI DE MICI ,STIU SI EU? ,SI DACA NE GANDIM DE CE A FOST NEVOIE SA FIE ADUS UN REGE STRAIN ,AFARA DE LEGATURILE CU MARILE FAMILII MONARHICE EUROPENE CARE SA NE GARANTEZE INTEGRITATEA TERITORIALA SI SA NE SPRIJINE PENTRU RECUNOASTEREA INDEPENDENTEI SI UNIRII DUPA ACEEA MAI ESTE SI PROBLEMA ASTA A NOASTRA CA TOTI DE CIND NE NASTEM NE VISAM SEFI ...SI TRADAREA SE TINE DE NOI CA SCAIUL DIN CELE MAI VECHI TIMPURI ,DE PE LA BUREBISTA PARCA.
SI ATUNCI PENTRU STABILITATE POLITICA INTERNA CE-I MAI BINE?

18 septembrie 2009
Avatarurile unei imagini publice III
Publicat de Adela
Dar cine era Corneliu Coposu, ce amintiri tenebroase activase �n �b�tr�nii militan�i� �nc�t fusese �ndep�rtat at�t de violent?

Biografia sa politic� �ncepe ca secretar timp de 10 ani al lui Iuliu Maniu, secretar general adjunct al PN� (ales �n 1945) �i secretar al Delega�iei Permanente a partidului (ales �n 1946). Arestat de autorit��ile comuniste la 14 iulie 1947 (al�turi de to�i liderii ��r�ni�ti, inclusiv Maniu) la sediul partidului din Bucure�ti, este condamnat la munc� silnic� pe via��. A stat ca de�inut politic �n �nchisorile comuniste 17 ani �i 8 luni, dintre care 8 ani singur �n celul�. Supravie�uie�te gra�ie unei condi�ii fizice excep�ionale (halterofil fiind intr� �n �nchisoare cu greutatea de 112 kg �i iese cu 51). S�lbatic chinuit �i pentru c� nu a vrut s� depun� m�rturie �mpotriva lui Lucre�iu P�tr�canu, Corneliu Coposu este martorul mor�ii modelului s�u, Iuliu Maniu, al so�iei �i al cumnatei sale (condamnate f�r� vin� la 25 de ani munc� silnic� �i decedate dup� 14 ani). Dup� lunga izolare trebuie s� �nve�e din nou s� vorbeasc�. Un episod din acea perioad� agonic� a Gulagului rom�nesc este decisiv pentru traiectul s�u politic: �ntr-o celul� de la Malmaison, din Calea Plevnei din Bucure�ti, se �nt�lne�te cu Maniu. B�tr�nul muribund �l implor� ca, dac� �i va supravie�ui, s� salveze Partidul. Iar Coposu nu va uita aceast� rug�minte.

Eliberat �n 1964, duce ca �i ceilal�i supravie�uitori ��r�ni�ti (Ion Diaconescu, Gabriel �epelea, Constantin Ionescu-Galbeni, �erban Ghica) o via�� marginal� � lucreaz� �n construc�ii p�n� ce iese la pensie �n 1976. De�i men�ine prudent contactul cu ceilal�i frunta�i ��r�ni�ti, e supus, mai ales �n anii �80, unor continue interog�ri �i arest�ri de c�tre Securitate. Dup� cum arat� Tudor C�lin Zorojanu �n Via�� lui Corneliu Coposu: ��n total, dup� eliberare, suportase 27 de perchezi�ii la domiciliu �i zeci de convoc�ri la Securitate� .

Considerat prin consens ca �ef al �ntregului grup, scrie �n septembrie 1983 un lung raport pre�edintelui american George Bush, �n care critic� rezultatul alegerilor din 1946 �i declar� drept ilegal� interzicerea partidului s�u �n 1947. �n 1987 scrie o scrisoare Uniunii Europene a Partidelor Cre�tin Democrate (UECD) �n care anun�� rena�terea PN� �i cere �n acela�i timp afilierea la UECD, ceea ce implic� de asemenea acceptarea de c�tre partid a principiilor democrat-cre�tine.

Revolu�ia �l surprinde elabor�nd �n propria-i locuin�� Apelul PN�-CD, semnat ini�ial de 10 persoane. Acest partid s-a n�scut �n 22 decembrie �89 prin fuziunea Partidului Na�ional-��r�nesc, ren�scut din propria-i cenu�� �i un nou partid, micul Partid Cre�tin fondat de poetul Ioan Alexandru. PN�CD este primul partid post-revolu�ionar �nscris oficial la Tribunalul din Bucure�ti pe 11 ianuarie 1990.

Respingerea anxioas� a lui Corneliu Coposu de c�tre liderii feseni�ti, considerarea sa ca inamic politic, ca �du�man de clas� sunt rezultate, conform lui Dan Pavel �i Iuliei Huiu, aplic�rii politicii normale (reac�ii dictate de interese), �i nu al politicii constitu�ionale (cadrul ordinii sociale, contractul social) �n termenii lui Ralph Dahrendorf. �Chiar dac� pe 22 decembrie 1989 a avut loc o schimbare de regim politic fo�tii activi�ti comuni�ti au �mpietat asupra naturii democratice a noului regim prin comportamentul lui bol�evic, dac� nu chiar intransigent. Se permitea astfel perpetuarea �n democra�ie a unei p�r�i semnificative din tr�s�turile culturii politice specifice comunismului rom�nesc� . Incluz�nd tr�s�turi precum antiintelectualismul, preferin�a de a rezolva problemele politice cu ajutorul unor metode pre � �i/sau antidemocratice, ostilitatea fa�� de transparen�a procesului democratic �i �ncrederea acordat� conspira�iilor, intrigilor �i aranjamentelor de culise, pr�pastia dintre elitele politice �i mase, cultura politica a comunismului rom�nesc intr�, conform lui Vladimir Tism�neanu �n conflict cu tradi�ia PN� ce are la loc de cinste �n ierarhia valorilor �i a principiilor politice loialitatea fa�� de ap�rarea statului constitu�ional, fa�� de normele �i procedurile legale. �n�eleg�nd mai bine reperele culturii politice democratice moderne, purt�torii valorilor democratice interbelice sesizeaz� �n egal� m�sur� sincopele, manipul�rile, derapajele la care noua putere recurge.

Prima dintre ele este chiar decizia FSN-ului de a se transforma din ceea ce anun�ase la �nceput c� va fi, un organ temporar al puterii, care urma s� organizeze alegeri democratice, �n partid care s� ia parte la alegerile pe care tot el le �i organizeaz�. �ntr-un interviu cu Dan Pavel (de altfel primul publicat �n presa postrevolu�ionar�), Corneliu Coposu afirma: �Ceea ce ne �ngrijoreaz� nu sunt �ansele noastre, ci posibilitatea asigur�rii libert��ii alegerilor. Noi am p��it-o �i �n �46, a�a c� dorim ab�inerea total� a imixtiunii autorit��ilor guvernamentale �n manipularea alegerilor. Nu dorim amestecul Securit��ii� . Reac�ia celor c�teva sute de persoane, adunate �n Pia�a Victoriei, �n fa�a sediului CFSN �i al guvernului, pe 24 ianuarie 1990, nemul�umite fiind de decizia FSN de a participa la alegeri, nu �i g�se�te ecou, fiind trunchiat prezentat� �n pres�, sau de-a dreptul ocultat�. �Majoritatea popula�iei din Rom�nia �i-a format de la televiziune �i din pres� o impresie complet gre�it� despre partide. Percep�iile primelor �ase luni din 1990 se vor �terge abia dup� c��iva ani� .

Manifesta�ia de 28 ianuarie organizat� de partidele istorice reprezint� o prim� contestare argumentat� �i articulat� a noii puteri. R�spunsul liderilor nu a �nt�rziat s� apar�, organiz�ndu-se o contra-anifesta�ie, convoc�ndu-se rapid muncitorii bucure�teni de la IMGB, �Republica�, �23 August�, �Vulcan�, dar �i din provincie � �Azomure��. Lans�ndu-se zvonul c� partidele istorice �i simpatizan�ii lor puseser� la cale o tentativ� de lovitur� de stat, succesul mobiliz�rii se explic� prin manipulare.

Dac� pentru liderii partidelor istorice, �n frunte cu pre�edintele PN�CD, polemica reprezenta un joc competi�ional, la care nimeni nu poate fi �mpiedicat s� ia parte, nici nu poate s� fie defavorizat prin regulament, odat� ce ia parte, pentru noii de�in�tori ai puterii anuleaz� dezbaterea, neg�nd f�r� ezitare c� �oricine are acela�i drept de a-�i juca propria �ans� sau competent�. �Un joc este distrus dac� are un c�tig�tor dinainte anun�at, sau dac� unul dintre juc�tori nu poate utiliza liber toate regulile jocului� afirm� Andrei Cornea. Or, tocmai la acest fapt recurgeau liderii feseni�ti, discredit�nd principiul pluralismului politic. �n acele vremuri tensionate se reg�se�te �i replica trivial� a lui Ion Iliescu, ce a f�curt o lung� carier� �n pamfletele timpului:�Nu-mi pui dumneata mie sula �n coaste!�. Poz�nd �n victim� �n fa�a liderilor partidelor democratice, Ion Iliescu contrasta evident cu demnitatea reac�iilor �i calmul des�v�r�it al lui Corneliu Coposu, �n timp de afar� contra-manifestan�ii scandau: �Moarte lor, moarte lor partidelor!� �i �Bo�orogii f�r� din�i vor s� ajung� pre�edin�i!�. Cu o maxim� indulgen�� fa�� de Ion Iliescu putem �n�elege cele dou� puncte de vedere prin dou� stiluri de a �n�elege democra�ia: occidental (tip Coposu) sau oriental (tip Iliescu). �Am o alt� reprezentare asupra exigen�elor democra�iei, dec�t calomniatorii mei, interesa�i sau doar incapabili de a concepe c� �i politica e un domeniu unde func�ioneaz� civiliza�ia. �Se poate �n�elege democra�ia �n stil occidental sau oriental, cum e aici la noi, la comuni�ti, popular�. Formularea �i apar�ine lui Soreanu, un b�tr�n ziarist evreu� .

Venind pe fondul unei opacit��i, a necunoa�terii opiniei publice, dar �i a capacit��ii extraordinare de recep�ionare a calomniilor pe care dup� 43 de ani de dictatur� lumea neinformat� o manifesta, campania de manipulare organizat� de FSN a dat roade. Data de 28 ianuarie a deschis un lung proces de calomnii, deform�ri, mistific�ri prin care s-a �ncercat anularea unei imagini ce se �ntrevedea a fi periculoas�, �i implicit a unui partid. C�ci anul�ndu-i liderul, pe Corneliu Coposu, se anula o �ntreag� structur� politic�. Cercet�ri de psihologie social� arat� c� impactul unui om politic asupra evalu�rii partidului s�u, modul cum apare un lider poate s� influen�eze evaluarea unui partid �ntreg (Bless, Schwarz), fapt deosebit de important �n alegeri. Anatemizarea �nceput� �n 28 ianuarie urma s� aib� efecte pe termen lung (�ntr-un fel a�a se explic� �i rezultatele alegerilor din �90, c�nd PN�CD ob�ine un scor umilitor, 2,5 %, sub cele ale candidatului la pre�edin�ie, Ion Ra�iu � 4,29 %).

Veni�i la Congresul PN�CD din 26 septembrie 2009

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-18 20:01:36Veni�i la Congresul PN�CD din 26 septembrie 2009

Nu v� promit c� ve�i fi r�spl�ti�i pentru efortul de a veni la Bucure�ti, c� ve�i primi func�ii �n administra�ie, sau c� ve�i avea alte avantaje. Nu v� promit c� la Congresul PN�CD se va �ncheia vreo alian�� politic� � salvatoare� pentru partid, nici c� se va rezolva pe loc litigiul cu domnul Marian Petre Milu�, dar v� asigur c� pe 26 septembrie, ave�i ocazia s� v� �nt�lni�i cu oameni de isprav�, care pun principiile mai presus de avantajele personale.

Orice s-ar spune, PN�CD este acolo unde se reg�sesc simbolurile sale: Ion Diaconescu, Gabriel �epelea, Nicolae Ionescu Galbeni, surorile Coposu, Radu S�rbu, Gheorghe Ciuhandu, Doru N�sui, Ion Caramitru, Alexandru Herlea, to�i Seniorii �i veteranii partidului.

Crin Antonescu, mi-a dat de �n�eles ieri la Baia Mare, c� va veni si el la Congres. Va veni s�-�i cunoasc�, �n sf�r�it, fra�ii ��r�ni�ti. Nu-i promit c� �vom t�ia vi�elul cel gras�, dar pot s�-l asigur c� adev�rata familie ��r�nist� �l poate ajuta �n lupta pentru democra�ie care se va da pe 22 noiembrie. Traian B�sescu a devenit un pericol pentru firava democra�ie din Rom�nia, iar ��r�ni�tii au pus intotdeauna pe primul plan ap�rarea sistemului democratic, inclusiv in noiembrie 2004, c�nd �n turul doi au votat �mpotriva lui Adrian N�stase.

�tiu c� mesajul meu pare anacronic, dar eu personal nu dau doi bani pe a�a zisul pragmatism politic. M� simt bine �ntre ��r�ni�ti iar mie asta �mi ajunge. Pe 26 septembrie voi fi prezent la Congresul PNTCD al�turi de ��r�ni�tii care vor avea drept de vot �i al�turi de cei care vor veni �n calitate de invita�i

Dialoguri esen�iale
Alexandru Herlea despre Parlamentul European (II)

Nicolae Florescu: Domnule Alexandru Herlea, echipa cu care a�i lucrat, �n perioada c�nd a�i fost ministru al Integr�rii Europene, cuprindea, �ntre oamenii mai tineri, la care �in s� m� refer aici, elemente capabile s� ilustreze, prin valoare cert�, o �coal� diplomatic� rom�neasc�?

Alexandru Herlea: Incep prin a preciza c� nu am f�cut parte din Ministerul de Externe ci conduceam ca ministru al integrarii europene o institutie, Departamentul Integr�rii Europene (DIE), care coordona si monitoriza intregul proces de pregatire a Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana (UE). Am fost primul care, ca sef al acestei institutii, am fost membru al Guvernului cu rangul de ministru. Ministrul integrarii europene era si presedintele executiv al Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeana, structura din care faceau parte toate ministerele si care sub autoritatea primului ministru, juca deasemenea un rol important in acest proces. DIE a elaborat sau a coordonat realizarea unor documente strategice si programatice esentiale la nivel national precum Programul National de Aderare a Romaniei la UE (PNAR) sau Programul National de Dezvoltare (PND). Toate aceste documente au fost concepute si ca o urmare a dialogului avut cu UE in cadrul Comitetului de Asociere, a Consiliului de Asociere si a altor institutii. DIE a avut deci cu precadere o activitate tehnica axata pe reformele necesare integrarii in UE, incepand cu absorbtia �acquis-ului comunitar� (compatibilizarea legislatiei romanesti cu cea a UE), aspectul diplomatic limitandu-se la acest cadru. Deci eu nu am avut o relevanta leg�tur� cu corpul diplomatic rom�nesc, iar rela�iile mele cu ministrul de externe, de pe vremurile acelea, domnul Adrian Severin, au fost total necordiale. Nu aveam nici un numitor comun cu acest domn, iar comportamentul si mentalitatea lui de inalt responsabil utc-ist, convertit la capitalism, nu le-am apreciat niciodat�. Antipatia era reciproc� �i neascuns�. In privinta celorlalti functionari ai Ministerului de Externe am putut remarca, cu foarte rare exceptii, abordarile si mentalitatea de tip comunist. Nu putini, pentru a fi pe placul ministrului de externe sau a altui inalt potentat din PD, partid care controla Ministerul de Externe in aceasta perioada, au dus o actiune clara de sabotare a initiativelor mele; din fericire actiuni soldate adesea cu un esec. De altfel si astazi acest minister a ramas un buncar al fostilor tovarasi unde promovarile se fac pe considerente de apartenenta la clan si in acest context este greu sa se afirme valori certe, o scoala diplomatica romaneasca. In ceace-i priveste pe functionarii din DIE si cei din celelalte ministere cu care am lucrat nemijlocit in diferite cadre si circumstante, pot sa afirm ca am apreciat adesea profesionalismul si capacitatile lor tehnice. Sa precizez ca unii si nu putini aveau o anume coloratur� politic� PSD sau PD. Eu, c�t am fost ministru, am continuat sa lucrez cu cei competenti si nu am permis s� fie schimbati pe considerente de apartenenta politica; bineinteles atata timp cat isi faceau datoria cu sarguinta si profesionalism. Am dus evident si o politica de promovare a tinerilor valorosi si �n momentul c�nd am p�r�sit Ministerul, 60% din personal era nou �i era format din tinerii recrutati si promovati in cei trei ani cat am fost ministru. A fost o promovare fireasc� �i o evolu�ie natural�. Foarte mul�i dintre acesti tineri s-au dovedit si ulterior a fi buni speciali�ti.

N.F.: Putem s� impunem o atitudine moral� Europei, continentului nostru, at�ta vreme c�t la noi nu s-a realizat o revolu�ie morala, de con�tiin�� si in acest plan practic nu s-a petrecut absolut nimic?

Al.H.: Ambitia de a impune noi o atitudine morala Europei este cam mare iar raspunsul la intrebarea dvoastra este continut in ea. Pe aceasta tema a�i dori insa s� v� impartasesc cateva amintiri referitoare la viziunea pe care o avea o buna parte a exilului din tarile din Europa de Est, in anii �80, in legatura cu aceasta dimensine morala si a posibilitatii schimb�rilor din Europa satelizata de sovietici. La Paris, unde exilul avea o activitate destul de sustinuta si unde activam exista intre altele si o preucupare de ordin moral. In naivitatea noastr�, credeam c� suferin�a Europei de Est, �n sensul cre�tin al termenului de suferin��, va aduce, in momentul iesirii acesteia de sub cizma ruseasca, lumii occidentale un binevenit curent de aer proasp�t necesar corectarii carentelor ei morale. Lumea occidental� avea o nevoie evidenta, consideram noi, de o revigorare moral�, de o revenire la promovarea unor valori morale. Din nefericire ceea ce s-a �nt�mplat dup� 1989 a fost exact invers. Toate relele Europei occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut �n Europa de Est �i exacerbate �n mod canceros. Astazi, cu reculul pe care il avem, putem intelege usor ceace s-a intamplat, cum a cazut zidul Berlinului si cum s-a elaborat si implementat procesul de tranzitie. Acesta n-a fost decat un �gentlemen�s agreement� �ntre Est �i Vest. In schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, cu avantajele ce decurgeau pentru occident din aceasta trecere (piete de desfacere imense, mana de lucru ieftina si calificata, disparitia razboiului rece si a pericolului degenerarii in unul cald, etc.), structurile KGB-isto-nomenclaturiste pastrau controlul procesului de tranzitie in tarile foste comuniste. Sa precizez ca in acest proces de tranzitie cei care il controlau au promovat, sub masca social � democratiei, un fel de liberalism salbatec, in detrimentul unui model care convenea mult mai bine situatiei socio-economice in care se gaseau tarile iesite din comunism si care este modelul crestin-democrat. Aceasta abordare venea ca o m�nu�� celor care trebuiau de-acuma s� se transforme din �nal�i nomenclaturi�ti �n mari burghezi; puteau b�ga m�inile p�n� la coate �n bunul si banul public. In acest mod s-au f�cut majoritatea averilor a�a-zi�ilor oameni de afaceri, noii imbogatiti.

N.F.: S� nu mai vorbim despre cum s-au f�cut retroced�rile!

Al. H.: Totul s-a inlantuit sub privirea concilianta a vestului care cum am subliniat deja, din diferite ratiuni, s-a impotrivit unui N�renberg al comunismului. Intr-o exprimare lapidar� si desigur caricaturala am putea spune c� perioada de tranzi�ie este perioada de legalizare a furturilor f�cute cu pistolul, dup� cel de al Doilea R�zboi Mondial. Atunci, cu sprijinul sovietic, s-a ie�it cu pistolul �i s-a spus: �Davai bunurile voastre �n numele poporului!�. Tovar�ii, mafio�ii kagebisto-nomenclaturisti, le-au utilizat �n numele poporului, timp de cincizeci de ani, iar dup� �89 au procedat la legalizarea acestor furturi. Asta nu inseamna ca tarile foste satelite sovietice din Europa Centrala si de Est, in speta Romania, nu evolueaza pozitiv, ca nu se fac restituiri, ca peste doua generatii Romania nu va fi o tara europeana ca toate celelalte. Ritmul acestei evolutii se afla insa sub controlul strict al celor ramasi la putere. Ei sprijina trecerea la sistemul capitalist cu conditia de a ramane si in noul sistem privilegiati si creaza cadrul adecvat acestui obiectiv. Franarile si accelerarile ritmului schimbarilor favorizeaza jefuirii tarii, care de pe vremea fanariotilor nu a cunoscut o situatie atat de dramatica. Peste doua generatii nepotii fostilor securisti, fostilor nomenclaturisti vor reprezenta un procentaj foarte mare al noii burghezii si asta in detrimentul nepotilor victimelor sistemului comunist. Acesta este pretul care se plateste pentru revenirea la normalitate si el este moralmente inacceptabil. Iata care este deci unul din aspectele esentiale ale perioadei de tranzi�ie. Acesta evolutie nu ar fi putut fi evident total schimbata, dar daca occidentul era mai atasat valorilor morale, dispus la un efort suplimentar in urmarirea repararii imenselor crime si injustitii din epoca comunista acest �pret moral� al revenirii la normalitate ar fi putut fi mult redus. Intr-o singur� �ar�, �n Germania de Est, lucrurile au evoluat putin mai moral, dar, �n celelalte ��ri... Uita�i-v� la Ungaria care este �ntr-o stare falimentar�.

N.F.: Poate �n Cehia s� fie procesul mai...

Al.H.: Desigur, pe m�sur� ce avansezi spre Est este din ce �n ce mai r�u, este mai putin bine in Ungaria si Slovacia decat in Cehia si Slovenia si mai rau in Romania si Bulgaria decat in primele doua tari. Putem continua. Dar sa revenim la Ungaria, care este o �ar� eminamente central europeana, unde primul ministru este fostul secretar general al tineretului comunist si astazi unul dintre cei mai boga�i oameni din aceasta tara. El afirma de altfel cu toata dezinvoltura c� are un comportament cat se poate de normal inclusiv acela de a-si minti cu sfruntare electoratul.

N.F.: Crede�i c� justi�ia este capabil� � la noi, dup� cum a�i v�zut, se cultiv� foarte mult ideea reformei �n justi�ie, capacitatea justi�iei de a �ndrepta lucrurile � s� corecteze ceva �n sensul moral al evolu�iei lucrurilor? Bine�n�eles, a�a cum se aplic� aceast� reform� � cum se spune � la raftul doi, �i nu la cei din primul.

Al.H.: Dac� ne uit�m �n jurul nostru vedem c� nici unul dintre marii imbog��i�i � �i �tim cum s-au �mbog��it � nu este ast�zi tras la r�spundere. S�nt tot felul de afirma�ii rasunatoare de lupta impotriva coruptiei; ceace r�m�ne insa in mod concret nu este decat praful aruncat �n ochii electoratului. Justi�ia se gaseste la noi din nefericire intr-o stare jalnica: nu este independenta, nu este impartiala, nu este legata la ochi. In domeniul justitiei apar la lumina zilei nu numai eficacitatea controlului exercitat de cei ce detin puterea reala, fostii securisto-nomenclaturisti ci si unele minusuri ale strategiei elaborate la Bruxelles privind tranzitia, constructia institutionala. Astfel Comisia UE care a conceput cu mult profesionalism si tehnicitate celebrele criterii de la Copenhaga nu a dat dovada de suficienta cunoastere a realitatilor din tarile in tranzitie sub aspect moral. Limitarile impuse de �gentlemen�s agreement�-ul de care vorbeam mai sus au avut desigur rolul lor sub acest aspect. Sigur c� �ntr-o societate normal� este perfect justificat ca magistra�ii s� fie inamovibili. Dar aceast� inamovibilitate, dac� se aplic� f�r� discern�m�nt cu respectarea ad literam a unor principii fara sa se tina seama de realitatea concreta si ignorand unele aspecte morale aplicarea principiului devine contraproductiv si chiar mai rau, in imediat se ajunge la catastrofe. Cu inamovibilitatea magistra�ilor in ��rile din Est devin inamovibili to�i dinozaurii din sistemul juridic anterior, comunist. Ce deserviciu mai mare se poate face justi�iei dec�t aceast� aplicare f�r� discern�m�nt a unor principii europene!? Pe de alta parte Bruxelles-ul a pus degetul pe rana desemnand cu perspicacitate coruptia ca factor esential ce impiedica evolutia Romaniei si a altor tari in tranzitie, in ritm corespunzator, spre normalitate. Lupta �mpotriva corup�iei este primordiala, este unul dintre punctele cheie, dar ea este blocata de controlul exercitat de fostele structuri de tip mafiot; ele s�nt responsabile de marea coruptie. At�ta timp c�t nu iei atitudine �mpotriva acestor structuri si a reprezentantilor acestor interese degeaba te tot chinui s� g�se�ti modalitati de lupt� �mpotriva marii corup�ii.

N.F.: Eu a� mai aduce �n discu�ie �i un fapt care cred c� ar fi trebuit luat �n vedere de Uniunea European�, �n momentul c�nd s-a pus problema intr�rii ��rilor din Est, �ntr-un ritm chiar foarte alert. �i anume faptul c� magistra�ii �i oamenii justi�iei, �n ��rile acestea comuniste, reu�eau s�-�i fac� studiile �superioare�, �n perioada comunist�, doar cu aprob�rile comitetului de partid, care, �n acest mod, �i �i selecta, astfel �nc�t deveneau oameni de n�dejde ai sistemului represiv. Crimele trebuiau s� fie acoperite, justificate �juridic� de c�tre comuni�ti. Era un sistem de agresiune, de exterminare, nu numai fizic�, dar �i moral�, care se baza pe ace�ti piloni fantastici, ce se defineau drept magistra�i. �n momentul de fa��, cu ace�ti magistra�i se lucreaz�. Nu este normal! Ar fi bine s� angaj�m un jurist foarte bun, de la Paris, sau de la Berlin �i Londra, spre a restabili dreptul �ntr-un important proces cu m�r�evia comunist�? C��i avoca�i din lumea occidental�, de la Madrid sau de la Haga, ar veni s� pledeze ast�zi �ntr-un proces �n Rom�nia?

Al.H.: Aveti perfecta dreptate, ma sustineti in ceace am spus mai sus. In ceace priveste implicarea juristilor occidentali in Romania sunt sigur c� ar face-o; exista o serie de argumente in acest sens si precedente elocvente. Unii, si poate nu putini la numar, ar actiona dintr-un sentiment de datorie morala si din pasiune profesionala. Afirm acest lucru din experienta personala; pot mentiona multe nume de juristi care au inteles sa contribue la revenirea Romaniei la normalitate. In primavara lui 1990 am contactat mai multi mari constitutionalisti francezi, sa-l amintesc pe Henri Mazeaud, care cu mult entuziasm au acceptat sa fie consilieri ai PNTCD. Fiul lui Henri, Pierre Mazeaud om politic de mare suprafata a acceptat sa devina membru al ADER � Action pour la D�mocratie en Roumanie � asociatie pe care o prezidam la Paris si care era filiala de facto a PNTCD in Franta. Si pe urma sa nu uitam ca in lumea occidental� banul, castigul, exercita o mare atractie si probabil ca juristi foarte buni ar fi interesati si sub acest aspect sa contribue la rezolvarea unor dificile probleme juridice.

N.F.: Nu s�nt ast�zi �n Occident rom�ni cu o anumit� stare material�, care s� poat� s�-�i angajeze celebrit��i �n domeniul juridic spre a li se ap�ra cauzele la nivelul confuz al postcomunismului securistic rom�nesc? De ce nu se petrec asemenea situa�ii fire�ti, c�nd un organism european nu func�ioneaz� dec�t � din p�cate, constat � aproximativ, prin respectarea condi�iilor juridice ale unor state fost comuniste, care nu �i-au europeizat prin nimic condi�ia, �n func�ie de comunitatea din care fac ast�zi parte?

Al. H.: Aici eu s�nt foarte sceptic fa�� de anumite abord�ri morale ale lumii occidentale. Lumea vestic� promoveaz� o valoare, care se nume�te eficacitate �i care se poate numi in anumite conditii pragmatism, in altele cinism; vezi Machiavel in politica � scopul scuza mijloacele. In numele eficacit��ii se accept� foarte multe lucruri. Eficacitatea desigur a jucat, de la Renastere incoace, un rol eminent in progresul lumii, incepand cu lumea occidentala �i ma gandesc in primul rand la evolutia stiintei si tehnicii. Dar promovarea eficacitatii are si un aspect negativ, ea s-a facut si se face �n detrimentul altor valori in primul rand al celor morale. Si asta este o catastrofa. Dar vorbea�i despre de facult��ile de drept, de istorie, de sociologie, de filosofie din epoca comunista. Astea erau toate facult��i cu profil politic clar, care trebuiau s� asigure formarea elitei politice fidela regimului; nu intrau acolo dec�t cei verificati, ai lor.

N.F.: �coala de poli�ie avea �i o sec�ie de drept.

Al. H.: �i este normal, pentru c� sistemul comunist a luat toate m�surile ca tot ceea ce inseamna proces de decizie s� fie accesibil numai celor �ale�i�. Ceilal�i puteau fi buni tehnicieni, dar atat. Inginerii erau executan�i, nu trebuiau s� g�ndeasc�, sau s� g�ndeasc� numai la eficacitatea realiz�rilor tehnice �i a produc�iei. Sa fiu bine inteles, am cel mai mare respect pentru tehnicieni, ei sunt indispensabili lumii moderne care progreseaza datorita lor. Si societatea occidental� tot pe tehnicieni se bazeaz�. Ceea ce este in cauza este limitarea implicarii tuturor in treburile cetatii; rezervarea domeniului politic unei mafii devotata nu interesului cetatii ci interesului propriului buzunar. Este problema adevaratei democratii care nu poate functiona cu adevarat decat cu participarea tuturor..

N.F. :Lumea occidentala este deci un model?

Al.H.: Imi aduc aminte � s�nt opt ani, sau poate chiar nou�, de atunci �, c�nd a ap�rut scandalul �n America, cu societatea �Eon�, care fusese prima punere sub reflector a raport�rilor false �i a bilan�urilor fictive, a beneficilor lipsite de orice realitate. Era ceva absolut paralel cu raport�rile din sistemul comunist, �n care fiecare ministru se lauda cu rezultatele fictive pe care pretindea ca l-ar fi obtinut. Au urmat alte scandaluri de aceeasi natura, preludiu al crizei actuale. Un fapt este evident: criza prin care lumea trece ast�zi nu este numai o criz� financiar�, nu este numai o criz� economic�, este o criz� de sistem care, p�n� la urm� o putem considera sub un anumit aspect chiar binevenit�. Pentru c� trebuie reconsiderat� abordarea de fond a lucrurilor, lumea nu-si mai poate permite sa-si continue evolutia in acelasi fel, pe aceleasi coordonate. Exist� �i alte solu�ii. �i de aceea eu inteleg sa continui fara preget lupta pentru ca ideologia crestin democrata sa se impuna. Ea corespunde cel mai bine situa�iei de ast�zi �i corespundea cel mai bine �i momentului ie�irii Rom�niei din comunism. Iesirea din comunism deschidea mai multe optiuni: fie un socialism de tip marxist, care era evident refuzat, fie un liberalism pur �i dur, fie modelul crestin-democrat. Primele dou� abord�ri nu corespundeau nevoilor momentului, nevoii marii majorit��i a poporului care ie�ea din comunism. Viziunea cre�tin democrat� este bazata pe cateva mari valori care sunt : libertate, democratie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeaza o economie social� de piata, care permite pie�ii s� functioneze liber si sa asigure eficacitatea economic�, eficacitate moderata de corecturi care sa garanteze solidaritatea si dreptatea sociala. Ea preconizeaza deasemenea o gestiune si o adninistrare performante bazate pe principiul subsidiaritatii. Crestin-democratia permite evitarea derap�rilor la care am asistat �n aceasta trista si imorala perioada a tranzitiei. In Europa, unde crestin democratia s-a aflat la baza constructiei UE, ea se gaseste astazi intr-o situatie relativ dificila fiind debordata de partide populiste, eminamente pragmatice pentru care abordarile cu caracter moral nu se bucura de mare trecerecare. In Partidul Popular European familia crestin democrata nu mai este majoritara. In Rom�nia crestin democratia se gaseste intr-o situatie extrem de dificila, nemaireprezentand pentru moment o alternativa posibila. Ea a fost �ncarnat� de P.N.�.-ul care s-a afiliat familiei cre�tin democrate din 1987, �i �tiu fiind martor la aceste demersuri ca PNT-ul a fost privit cu respect, simpatie si speranta de catre familia politica crestin democrata europeana si internationala. PNTCD a orientat Romania spre occident, spre integrarea in UE si NATO, el a demarat adevarata reforma. Cre�tin democra�ia reprezentat� in Romania de Partidul Na�ional ��r�nesc, era inacceptabila pentru fo�tii comuni�ti, intrucat partidul care incarna valorile crestin democrate reprezenta autentica Romanie, cea care s-a batut cu atata curaj impotriva comunismului si pentru pastrarea identitatii si valorile perene ale poporului roman. PNT a fost partidul care a ac�ionat cu toat� determinarea �i fermitatea �mpotriva tuturor dictaturilor, nu numai a celei comuniste, cel care a dat num�rul cel mai mare de victime �n pu�c�riile comuniste. De aceea puternicii zilei doresc disparitia PNT-ului, de aceea el este atat de detestat, atat de defaimat si adus astazi in starea in care este.

N.F.: Ce perspective are cre�tin democra�ia, �n momentul de fa��, �n Rom�nia?

Al.H.: Eu s�nt convins c� exist� o nevoie enorm� de cre�tin-democra�ie, �i c�nd exist� presiunea acestei nevoi se vor g�si solu�ii. Ea se va impune c� vrem sau c� nu vrem. Pentru c� liberalismul �i-a demonstrat limitele, de socialism nici s� nu mai vorbim, �i atunci este solu�ia care r�m�ne. UE imbratiseaza si ea marile valori crestin democrate; economia sociala de piata, concept promovat de Ludwig Erhard, este cea a economiei UE.

N.F.: Practic ar da o solu�ie pentru salvarea Rom�niei.

Al.H.: Nu numai a Rom�niei, dar lumii de ast�zi. Lumea de ast�zi are nevoie de cre�tin democra�ie. Asta este solu�ia pentru o economie eficient�, dar care s� fie controlat�, de a�a natur�, �nc�t crizele, ca cea de astazi care �i are r�d�cile �n Statele Unite s� nu mai fie posibile. �i cred c� aceast� abordare, aceasta viziune se va impune cu at�t mai mult cu c�t globalizarea se accelereza si principiul de gestiune cre�tin democrat, subsidiaritatea, corespunde perfect unei lumii globalizate.

N.F.: Ascult�ndu-v�, regret, domnule Herlea, c� nu ne ve�i reprezenta �n Parlamentul European.

Al.H.: M� flata�i, domnule Florescu. Trec�nd insa peste modestie, cred intr-adevar c� a� fi putut contribui in mod eficace la promovarea intereselor Romaniei si a valorilor crestin democrate �n Parlamentul de la Bruxelles. Aveam experien�a necesara, fiind activ �n institu�iile europene, in special �n cadrul familiei politice cre�tin-democrate, din 1996, de c�nd s-a constituit PPE. Am participat la consituirea lui �i de atunci p�n� in prezent am activat �n cadrul acestei familii. In 1998 am fost ales vice-presedinte al Internationalei Democrat Crestine (IDC) si de atunci p�n� anul acesta am activat ca membru al Comitetului Executiv al IDC. Este una din pozi�ile cele mai �nalte pe care un rom�n a ocupat-o �ntr-o organiza�ie politic� interna�ional�.

N.F.: Cu at�t mai mult trebuia s� fi�i acum la Bruxelles.

Al.H.: Multumesc inca odata pentru apreciere

N.F.: C�nd crede�i c� ar putea s� obtina Basarabia statutul de tara candidata la UE, f�r� s� determine un veto a Rusiei?

Al.H.: Din nefericire, am v�zut felul �n care Europa �i chiar America se comport� fa�� de Rusia. Exemplul pe care l-am evocat �n discu�ia noastr�, referitor la ceea ce s-a �nt�mplat acum un an de zile, la summitul NATO de la Bucure�ti, este un exemplu revelator. Felul in care este tratata Georgia, constitue un altul. Occidentul nu accept� s� fac� vreun gest care s� poat� s�-i aduc� eventuale dezagremente privind leg�turile sale cu Moscova. �i asta, ca �ntotdeauna, a fost, dup� p�rerea mea, o atitudine nerealist�, pentru c� Moscova, cum spunea �i Stalin, c�nd �ntreba c�te divizii are Papa, nu �n�elege dec�t un limbaj care este limbajul for�ei. Imediat ce simte o ezitare, ea �tie s� o foloseasc� cu mult� abilitate. �i, pe de alta parte Moscova are o politic� extern� care este urm�rit� cu determinare �i cu profesionalism de peste trei sute de ani..

N.F.: �i nu au scrupule. S� ne amintim despre lichidarea unui agent secret la Londra.

Al. H.: Da, �i lumea occidental� a �nghi�it �i a uitat. E inacceptabil. Revenind la Basarabia trebuie subliniat faptul ca situatia ei este datorata nelichidarii consecintelor Pactului Molotov-Ribentropp, care a fost denuntat de catre toata lumea.

N.F.: Dac� imi aduc bine aminte, imediat dup� evenimentele din 1989, c�nd s-a pus problema ca Rom�nia s� revin� la locul ei, �n Europa, �ntre ��rile romanice, s-a amintit de semn�tura care s-a dat la Helsinki pe acel tratat de recunoa�tere a grani�elor. Nu s-a mai �inut seama, a�a cum era firesc, de existen�a unui Pact Molotov-Ribentropp.

Al.H.: Repet pactul a fost denun�at, dar nu consecin�ele lui. A fost o contradic�ie, o incompatibilitate �ntre principiul p�str�rii frontierelor si cel al lichidarii consecintelor unui pact denuntat.

N.F.: S� ne aducem aminte c� �n Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, iar povestea Basarabiei nu s-a putut rezolva, care era cea mai legitim� dintre toate.

Al.H.: Cea mai legitim� si care trebuia rezolvat� a�a cum a fost rezolvat� problema ��rilor Baltice. Occidentul in abordarea lui pragmatica poarta o evidenta responsabilitate. Prea adesea Romania este tratata cu condescendenta, ca o tara semi-europeana si unul din principalele roluri ale unui deputat roman in Parlamentul European este tocmai corectarea acestei stari de fapt. Sti�i cine a fost cel mai mare adversar al meu, c�t am fost trei ani ministru, la Bucure�ti?

N.F.: Spune�i-mi!

Al.H.: Ambasadorul Uniunii Europene la Bucure�ti, F. Fotiadis, care �i-a permis o atitudine aroganta �i pe care l-am pus foarte repede la punct, spun�ndu-i: �Domnule, te rog foarte mult s� respec�i institu�ia. S� �tii c� s�nt tot at�t de european ca �i dumneata �i s� te compor�i �n consecin��. A fost �ocat dar a inghitit-o. O astfel de atitudine mi-a adus respectul multora la Bruxelles. Doresc sa precizez pentru a evita eventuale interpretari eronate ca relatiile mele cu toti ceilalti ambasadori la Bucuresti ai tarilor membre UE si a tarilor candidate au fost excelente. Sa amintesc numai de ambasadorii Frantei, Angliei, Germaniei, Finlandei, etc.. F. Fotiadis, mare sustinator a premierului de trista amintire, R. Vasile, a fost o evidenta exceptie. Odat� �i odat� �mi voi scrie memoriile �i am s� povestesc mai mult, pentru c� am ce istorisi.

N.F.: V� mul�umesc.

Bucure�ti, 15 aprilie 2009

CHEMARE LA UNITATE C�TRE TO�I ��R�NI�TII





Prieteni ��r�ni�ti din toat� �ara, din toate fac�iunile �i din toate taberele!



Fac un apel la pace �i unitate �ntre noi to�i, acum �n ceasul al 12-lea al existen�ei noastre ca partid. To�i am f�cut gre�eli, mai mari sau mai mici, dar am r�mas fideli acelora�i valori sfinte. Principiile ne-au r�mas acelea�i, diferendele dintre noi s-au referit mereu la persoane.



Recenta sus�inere a lui Traian B�sescu de c�tre Marian Milu� ne face de r�s, c�t� vreme Milu� se asociaz� �n percep�ia public� cu PN�CD. De fapt, este o alian�� �ntre cel care a subminat partidele tradi�ionale ale Rom�niei � �n mod particular PN�CD! - �i un aventurier m�runt, care, pentru interese strict personale, calc� �n picioare individualitatea doctrinar� �i politic� a partidului nostru. De mai bine de 15 ani vedem cum alian�ele cu Traian B�sescu s-au sf�r�it cu dezastre pentru cei care le-au f�cut. Prin girul moral dat asasinului, PN�CD este aruncat �n mocirla compromisului politic m�runt �i este amenin�at cu dispari�ia!



Congresul de S�mb�t�, 26 septembrie 2009, dore�te revenirea la unitate a tuturor ��r�ni�tilor, �n matricea noastr� doctrinar� �i politic�, care nu face rabat de la principiile de care Rom�nia, aflat� �n pragul dezastrului, are nevoie mai mult ca niciodat�.



Convin�i c� lucrurile care ne apropie sunt cu mult mai importante dec�t cele care ne-au desp�r�it temporar, dorim uitarea diferendelor trecute �i v� a�tept�m al�turi de noi, pentru a cl�di un PN�CD puternic. R�nile vechi pot fi date uit�rii �n numele interesului superior al Partidului. Este loc pentru to�i �i este nevoie de toti!



Dragi colegi care p�n� acum a�i fost deruta�i de promisiunile lui Milu�, v�lul a fost rupt �i impostura a ie�it la iveal�! Voi cei care p�n� acum a�i fost neutri, acum este momentul s� veni�i l�ng� noi!



V� a�tept�m s�mb�t�, la Congresul Nostru, al tuturor!



Bucure�ti, 23 septembrie 2009



Pre�edintele PN�CD

Radu S�rbu

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-23 09:09:43

CHEMARE LA UNITATE C�TRE TO�I ��R�NI�TII





Prieteni ��r�ni�ti din toat� �ara, din toate fac�iunile �i din toate taberele!



Fac un apel la pace �i unitate �ntre noi to�i, acum �n ceasul al 12-lea al existen�ei noastre ca partid. To�i am f�cut gre�eli, mai mari sau mai mici, dar am r�mas fideli acelora�i valori sfinte. Principiile ne-au r�mas acelea�i, diferendele dintre noi s-au referit mereu la persoane.



Recenta sus�inere a lui Traian B�sescu de c�tre Marian Milu� ne face de r�s, c�t� vreme Milu� se asociaz� �n percep�ia public� cu PN�CD. De fapt, este o alian�� �ntre cel care a subminat partidele tradi�ionale ale Rom�niei � �n mod particular PN�CD! - �i un aventurier m�runt, care, pentru interese strict personale, calc� �n picioare individualitatea doctrinar� �i politic� a partidului nostru. De mai bine de 15 ani vedem cum alian�ele cu Traian B�sescu s-au sf�r�it cu dezastre pentru cei care le-au f�cut. Prin girul moral dat asasinului, PN�CD este aruncat �n mocirla compromisului politic m�runt �i este amenin�at cu dispari�ia!



Congresul de S�mb�t�, 26 septembrie 2009, dore�te revenirea la unitate a tuturor ��r�ni�tilor, �n matricea noastr� doctrinar� �i politic�, care nu face rabat de la principiile de care Rom�nia, aflat� �n pragul dezastrului, are nevoie mai mult ca niciodat�.



Convin�i c� lucrurile care ne apropie sunt cu mult mai importante dec�t cele care ne-au desp�r�it temporar, dorim uitarea diferendelor trecute �i v� a�tept�m al�turi de noi, pentru a cl�di un PN�CD puternic. R�nile vechi pot fi date uit�rii �n numele interesului superior al Partidului. Este loc pentru to�i �i este nevoie de toti!



Dragi colegi care p�n� acum a�i fost deruta�i de promisiunile lui Milu�, v�lul a fost rupt �i impostura a ie�it la iveal�! Voi cei care p�n� acum a�i fost neutri, acum este momentul s� veni�i l�ng� noi!



V� a�tept�m s�mb�t�, la Congresul Nostru, al tuturor!



Bucure�ti, 23 septembrie 2009



Pre�edintele PN�CD

Radu S�rbu

UNDE ARE LOC CONGRESUL ?

Radu S�rbu, pre�edinte PN�cd ? Chiar nu a�i avut nici un dram de reorganizare a partidului ? Un partid istoric �mp�r�it �ntre doi �arlatani : Milu�� �i S�rbu.

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

Comunicat de presa
Membrii fondatori ai Grupului de Initiativa anunta constituirea asociatiei civice Miscarea Rom�nia Altfel, prescurtat Mi.R.A., av�nd scopul de a promova generosul proiect �Rom�nia Altfel� si programul strategic �Rom�nia. O viziune pe 30 de ani� prin care Casa Regala a Rom�niei propune propriul parteneriat istoric tuturor mediilor � politic, economic, administrativ, mass-media si civic - pentru o dezvoltare durabila a Rom�niei.
 In acest sens, Miscarea Rom�nia Altfel si-a stabilit urmatoarele obiective prioritare:
constientizarea si unificarea ideatica a tuturor asociatiilor, aliantelor, formatiunilor, organizatiilor si a membrilor societii civile, indiferent de orientarile politice, nationaliste, rasiale sau confesionale, pentru reformarea, purificarea morala si reconstructia din temelii a Rom�niei moderne, europene.
 Mobilizarea si polarizarea energiilor pozitive ale societatii si statului �n jurul valorilor traditionale si contemporane ale natiunii rom�ne, �n jurul celor mai morali si reprezentativi militanti pentru educarea si pregatirea congenerilor nostri, a tinerilor mai ales, �n vederea alegerii libere, constiente si �n deplina cunostinta de cauza, a formei de guvernam�nt cea mai potrivita �n viitor, Monarhia Constitutionala sau unul dintre modelele Republicii.

Miscarea Rom�nia Altfel poate fi accesata prin mijloace electronice la urmatoarele link-uri:
Forumul Miscarii Romania Altfel: tashy.ro/miscarea-romania-altfel/
Chat: www.tashy.ro/chat

De la: karpov, la data 2009-09-23 09:32:36

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-23 09:09:43

CHEMARE LA UNITATE C�TRE TO�I ��R�NI�TII





Prieteni ��r�ni�ti din toat� �ara, din toate fac�iunile �i din toate taberele!



Fac un apel la pace �i unitate �ntre noi to�i, acum �n ceasul al 12-lea al existen�ei noastre ca partid. To�i am f�cut gre�eli, mai mari sau mai mici, dar am r�mas fideli acelora�i valori sfinte. Principiile ne-au r�mas acelea�i, diferendele dintre noi s-au referit mereu la persoane.



Recenta sus�inere a lui Traian B�sescu de c�tre Marian Milu� ne face de r�s, c�t� vreme Milu� se asociaz� �n percep�ia public� cu PN�CD. De fapt, este o alian�� �ntre cel care a subminat partidele tradi�ionale ale Rom�niei � �n mod particular PN�CD! - �i un aventurier m�runt, care, pentru interese strict personale, calc� �n picioare individualitatea doctrinar� �i politic� a partidului nostru. De mai bine de 15 ani vedem cum alian�ele cu Traian B�sescu s-au sf�r�it cu dezastre pentru cei care le-au f�cut. Prin girul moral dat asasinului, PN�CD este aruncat �n mocirla compromisului politic m�runt �i este amenin�at cu dispari�ia!



Congresul de S�mb�t�, 26 septembrie 2009, dore�te revenirea la unitate a tuturor ��r�ni�tilor, �n matricea noastr� doctrinar� �i politic�, care nu face rabat de la principiile de care Rom�nia, aflat� �n pragul dezastrului, are nevoie mai mult ca niciodat�.



Convin�i c� lucrurile care ne apropie sunt cu mult mai importante dec�t cele care ne-au desp�r�it temporar, dorim uitarea diferendelor trecute �i v� a�tept�m al�turi de noi, pentru a cl�di un PN�CD puternic. R�nile vechi pot fi date uit�rii �n numele interesului superior al Partidului. Este loc pentru to�i �i este nevoie de toti!



Dragi colegi care p�n� acum a�i fost deruta�i de promisiunile lui Milu�, v�lul a fost rupt �i impostura a ie�it la iveal�! Voi cei care p�n� acum a�i fost neutri, acum este momentul s� veni�i l�ng� noi!



V� a�tept�m s�mb�t�, la Congresul Nostru, al tuturor!



Bucure�ti, 23 septembrie 2009



Pre�edintele PN�CD

Radu S�rbu

UNDE ARE LOC CONGRESUL ?

Dragi Colegi ,

Doamna Ileana Marcu ( mobil 0726 364 191 ) -organizare sala- mi-a
comunicat urmatoarele :

Congresul va avea loc la
Romexpo , Bulevardul Marasti 65-67 ,
Intrarea F, Pavilionul 6 ,
prin Sala Madgearu , in Sala Titulescu .

Data : Sambata , 26 Septembrie 2009 .

Ora de incepere 10 , 00 .

Ora de intrare : incepand cu 8, 30 .


Sanatate ! Succes !

Liviu Petrina
Consilier al Presedintelui

Mo�iunea

CRE�TIN DEMOCRA�IA SALVEAZ� ROM�NIA !


Congresul PN�CD are loc �ntr-o perioad� �n care �ara traverseaz� momente grele, momente de cump�n�, care ne afecteaz� nu numai �n imediat, ci pot periclita bun�starea rom�nilor pe termen mediu �i lung. Criza financiar� mondial� a provocat �n Rom�nia o criz� economic�, �n fa�a c�reia guvernan�ii no�tri �i-au demonstrat neputin�a, generat� de propria incapacitate �i de iresponsabilitate! �n loc s� reduc� cheltuielile, iau credite cu nemiluita �i ipotecheaz� viitorul nostru �i al copiilor no�tri! Guvernul Boc-B�sescu �mprumut� �n fiecare lun� c�te 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui s� pl�tim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel pu�in 10 ani de acum �nainte!

Criza moral�

Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organiza�iile interna�ionale s� finan�eze o administra�ie falimentar�?!? De ce b�ncile centrale de peste tot din lume, din ��ri s�race ori bogate, au pornit tiparni�ele de bani?

R�spunsul este unul singur: criza prin care lumea trece ast�zi nu este numai o criz� financiar�, nu este numai o criz� economic�, ci este o criz� de sistem, care are o cauz� evident�: criza moral�. Asist�m la o criz� profund�, care este �n primul r�nd de natur� moral� �i spiritual� �i abia apoi social�, economic�, financiar� �i politic�. Cauza comun� a tuturor crizelor prin care trecem este criza moral�! Este o dec�dere moral� f�r� precedent, crizele se provoac� una pe alta, pr�bu�ind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil s� ofere solu�ii crizei de valori �n care se ad�nce�te societatea, iar societatea de ast�zi respinge cu bun� �tiin�� valorile spirituale.

Majorit��ile asist� pasive la un fenomen foarte periculos: �n lumea de azi, se promoveaz� p�n� la absurd minorit��ile de orice fel � confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democra�iei. Se �ncearc� impunerea unei tiranii a minorit��ilor asupra majorit��ii, lucru care nu poate fi acceptat.

Nevoia de cre�tin democra�ie

�n concep�ia cre�tin democrat� despre via��, drepturile minorit��ilor trebuie s� fie acelea�i cu drepturile majorit��ii. Noi suntem pentru promovarea valorilor �i principiilor autentice ale democra�iei �i nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al a�a-numitei �corectitudini politice�; nu putem accepta ca �n numele �corectitudinii politice� s� ne fie afectate drepturile fundamentale.

Exist� o nevoie enorm� de cre�tin democra�ie �i - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul �i-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, cre�tin democra�ia este solu�ia care r�m�ne. Aceasta este solu�ia pentru o economie eficient�, dar care s� fie controlat� de a�a natur� �nc�t crizele, ca cea de astazi, s� nu mai fie posibile.

Viziunea cre�tin democrat� este bazat� pe c�teva mari valori care sunt: libertate, democra�ie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeaz� o economie social� de pia��, care permite pie�ei s� func�ioneze liber �i s� asigure eficacitatea economic�, garant�nd �ns� solidaritatea �i dreptatea social�. De asemenea, cre�tin democra�ia preconizeaz� o gestiune �i o administrare performante, bazate pe principiul subsidiarit��ii. Cre�tin democra�ia permite evitarea derap�rilor la care am asistat �n aceast� trist� �i imoral� perioad� a tranzi�iei.

Dac� lumea are nevoie de cre�tin democra�ia, apoi Rom�nia, cu at�t mai mult! Pentru c� toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut �i exacerbate �n mod canceros.

Nevoia de PN�CD

Astazi, dup� 20 de ani, putem �ntelege mai u�or cum a c�zut zidul Berlinului �i cum s-a elaborat �i implementat �tranzi�ia� de la socialism la capitalism. A fost un acord �ntre Est �i Vest prin care, �n schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura �i structurile de sorginte KGB-ist� au preluat �i au p�strat controlul procesului de tranzi�ie �n fostele ��ri comuniste �i au transformat puterea poli�ieneasc� �ntr-una financiar�. Tranzac�ia cu �tranzi�ia� a avut avantaje evidente �i pentru Occident: �ncetarea r�zboiului rece, dispari�ia pericolului degener�rii �ntr-unul unul cald, accesul la m�na de lucru ieftin� �i calificat� �i c�tigarea unor pie�e de desfacere imense.

�ntr-o lume �n care fiecare stat �i urm�re�te cu prec�dere, dac� nu exclusiv, propriile interese, Rom�nia are nevoie de o politic� subordonat� intereselor sale na�ionale �i de oameni politici care tr�iesc �i ac�ioneaz� �n spiritul moralei cre�tine. Rom�nia are nevoie de cre�tin democra�ie! Trebuie s� impunem doctrina cre�tin democrat�, pentru c� ea r�spunde cel mai bine problemelor cu care se confrunt� �ara!

�n Rom�nia post-comunist�, Partidul Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat a fost singurul care a avut, �nc� de la �nceput, op�iuni politice corecte, c�rora le-a r�mas consecvent: smulgerea Rom�niei din zona de influen�� ruseasc�, integrarea ��rii �n NATO, aderarea la Uniunea European�, restituirea propriet��ilor confiscate de comuni�ti � p�m�nturi, p�duri, case, active economice � reformarea economiei, a justi�iei, instituirea statului de drept �i lustra�ia.

Unele dintre aceste obiective strategice s-au �ndeplinit, majoritatea dintre ele datorit� eforturilor PN�CD �n perioada 1996-2000, c�nd am participat la guvernare. Noi am �ntrerupt �firul ro�u� dintre Bucure�ti �i Moscova, noi am �ntors �ara cu fa�a la Occident, noi am reformat economia na�ional�, noi am �nceput restituirea propriet��ilor, �n timpul guvern�rii noastre au �nceput negocierile de aderare la Uniunea European� �i noi am ob�inut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a Rom�niei.

Lustra�ia � pasul esen�ial spre reconcilierea na�ional�

Bloca�i de partenerii de guvernare, �n primul r�nd de Partidul Democrat, nu am reu�it s� facem lustra�ia, iar acest e�ec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte m�suri. Lustra�ia era absolut necesar�, ea fiind primul pas � obligatoriu! � pe drumul spre reconcilierea na�ional�. Profunzimea crizei morale �n care este scufundat� societatea rom�neasc� se datoreaz� tocmai supravie�uirii securi�tilor �i nomenclaturi�tilor �n structurile puterii de stat. Mecanismele democratice func�ioneaz� prost, pentru c� Rom�nia este controlat� de oligarhie.

Oligarhia rom�neasc� este format� din mai pu�in de zece mii de oameni, adic� sub o jum�tate de procent din popula�ie. To�i ace�tia sunt lega�i �ntre ei prin linii de for��, pe care se mi�c� cu u�urin��, ceea ce explic� traiectoriile spectaculoase ale multor cariere �i averi. Majoritatea componen�ilor s�i au rela�ii str�nse cu serviciile secrete succesoare fostei Securit��i, �n principal ca ofi�eri acoperi�i.

Din cauza lor, multe p�m�nturi au fost �restituite� pe alte amplasamente, din cauza lor, multe p�duri au fost �restituite� gata t�iate, din cauza lor multe case au fost �restituite� nu proprietarilor, ci chiria�ilor, din cauza lor propriet��ile economice, na�ionalizate dup� r�zboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganiz�rii func�ion�rii institu�iilor de stat �n Rom�nia, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompeten�ilor p�n� la cel mai �nalt nivel �n stat, pentru instabilitatea legislativ�, pentru blocarea justi�iei �i pentru corup�ia generalizat�!

Ei sunt cei care au v�ndut pe nimic 100% din infrastructura de comunica�ii a ��rii, aproape 100% din infrastructura energetic�, 90% din sistemul bancar �i altele, transform�ndu-l pe rom�n �n slug� la el acas�. Dac� i-am fi lustrat, nu ar mai fi v�ndut rezervele de petrol �i gaze; dac� i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza b�ncile; dac� i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura �n tranzanc�ii imobiliare; dac� i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat at�t de mult kilometrul de autostrad�; dac� i-am fi lustrat am fi avut �coli, spitale �i re�elele de infrastructur� puse la punct! Dac� i-am fi lustrat, am fi tr�it mai bine!

Limitarea �i reducerea influen�ei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esen�ial� a procesului de aderare a ��rii la structurile euro-atlantice. De�i Rom�nia a fost p�n� la urm� acceptat�, partida nu este nici pe departe c�tigat�, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunist�, se regenereaz� prin plasarea unor oameni noi �n toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic �i �n justi�ie.

Societatea civil� rom�neasc� a fost prea slab� �i nu a putut, iar Uniunea European� nu a vrut s� ne ajute s� facem lustra�ia. ��rilor candidate fost-comuniste li s-a cerut s�-�i reformeze sistemul juridic �i s�-�i creeze agen�ii independente anticorup�ie, dar lustra�ia �i deschiderea dosarelor poli�iei secrete nu a fost niciodata o precondi�ie pentru aderare.

La fel stau lucrurile �n privin�a anul�rii consecin�elor pactului Ribbentrop-Molotov; to�i �l denun��, inclusiv Vladimir Putin, to�i �l condamn�, dar � �n egal� m�sur� � to�i se prefac a nu observa c� produce �n continuare efecte: exist� dou� state rom�ne! �n Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitim� dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constat�m c� oligarhiei noastre nu �i pas�, iar Occidentul prefer� s� nu-�i prejudicieze leg�turile cu Rusia. �n abordarea lui pragmatic�, Occidentul poart� o evident� responsabilitate; prea adesea Rom�nia este tratat� cu condescenden��, ca o �ar� semi-european�.

Continua degradare a st�rii de fapt din societatea rom�neasc� demonstreaz� c� Uniunea European� trebuie s� stabileasc� un parteneriat cu o p�tura mult mai larg� a popula�iei dec�t p�n� acum.

Politica nu trebuie separat� de moral�

Ast�zi, la 20 de ani de la pr�bu�irea comunismului, Rom�nia este ca o corabie care a �nceput s� ia ap�, condus� de un c�rmaci beat, pe o mare dezl�n�uit�! Pentru a supravie�ui, �ara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili �i competen�i, dar � mai ales! � are nevoie de lideri morali!

Dac� deciden�ii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest �i cump�tat, cet��enii ar fi servi�i, nu folosi�i �i asupri�i, iar �ara ar prospera.

Nu exist� ��ri bogate �i ��ri s�race; exist� doar ��ri bine administrate �i ��ri prost administrate. Rom�nia de azi este prost administrat�.

Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere �i aprobare, pune accentul pe dimensiunea moral�, component� esen�ial� a proiectului PN�CD pentru salvarea Rom�niei. Viziunea �i misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:

Viziunea PN�CD:
Libertate, Dreptate �i Solidaritate, prin Responsabilitate, Credin�� �i Democra�ie �ntr-o Rom�nie Modern�, Prosper� �i Fericit�.

Misiunea PN�CD:
PN�CD � are misiunea de a fi Con�tiin�a Politic� Responsabil� a Rom�niei, fiind singurul partid cre�tin-democrat, autentic de centru-dreapta, din Rom�nia, capabil s� creeze o Rom�nie Modern�, Prosper� �i Fericit�.

Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare ac�iuni politice ferme �i morale! Urm�rim re�ntregirea ��rii �i afirmarea demnit��ii ei, propunem proiectul unei noi constitu�ii a Rom�niei, propunem m�suri concrete pentru reformarea justi�iei, un set de politici macroeconomice care ar scoate �ara din criz� �i consider�m c� dezvoltarea economic�, care ia �n considerare dimensiunea social� �i cea ecologic�, este o extensie a credin�ei �n fiin�a uman� �i �n libertatea ei.

Credem cu toat� convingerea c� omul nu trebuie s� fie separat de Dumnezeu �i nici politica de moral�! Trebuie s� fim con�tien�i c� lupta dintre Bine �i R�u nu se sf�r�e�te niciodat�, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situ�m! �n �ndelungata sa istorie, Partidul Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat s-a situat �ntotdeauna de partea bun�! Este datoria noastr� s�-i onor�m tradi�ia! Este datoria noastr� s� salv�m Rom�nia!

A�a s� ne ajute Dumnezeu!

Bucure�ti, 26 septembrie 2009





Radu S�rbu

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-24 12:44:27Mo�iunea





CRE�TIN DEMOCRA�IA SALVEAZ� ROM�NIA !








Congresul PN�CD are loc �ntr-o perioad� �n care �ara traverseaz� momente grele, momente de cump�n�, care ne afecteaz� nu numai �n imediat, ci pot periclita bun�starea rom�nilor pe termen mediu �i lung. Criza financiar� mondial� a provocat �n Rom�nia o criz� economic�, �n fa�a c�reia guvernan�ii no�tri �i-au demonstrat neputin�a, generat� de propria incapacitate �i de iresponsabilitate! �n loc s� reduc� cheltuielile, iau credite cu nemiluita �i ipotecheaz� viitorul nostru �i al copiilor no�tri! Guvernul Boc-B�sescu �mprumut� �n fiecare lun� c�te 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui s� pl�tim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel pu�in 10 ani de acum �nainte!





Criza moral�





Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organiza�iile interna�ionale s� finan�eze o administra�ie falimentar�?!? De ce b�ncile centrale de peste tot din lume, din ��ri s�race ori bogate, au pornit tiparni�ele de bani?





R�spunsul este unul singur: criza prin care lumea trece ast�zi nu este numai o criz� financiar�, nu este numai o criz� economic�, ci este o criz� de sistem, care are o cauz� evident�: criza moral�. Asist�m la o criz� profund�, care este �n primul r�nd de natur� moral� �i spiritual� �i abia apoi social�, economic�, financiar� �i politic�. Cauza comun� a tuturor crizelor prin care trecem este criza moral�! Este o dec�dere moral� f�r� precedent, crizele se provoac� una pe alta, pr�bu�ind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil s� ofere solu�ii crizei de valori �n care se ad�nce�te societatea, iar societatea de ast�zi respinge cu bun� �tiin�� valorile spirituale.





Majorit��ile asist� pasive la un fenomen foarte periculos: �n lumea de azi, se promoveaz� p�n� la absurd minorit��ile de orice fel � confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democra�iei. Se �ncearc� impunerea unei tiranii a minorit��ilor asupra majorit��ii, lucru care nu poate fi acceptat.





Nevoia de cre�tin democra�ie





�n concep�ia cre�tin democrat� despre via��, drepturile minorit��ilor trebuie s� fie acelea�i cu drepturile majorit��ii. Noi suntem pentru promovarea valorilor �i principiilor autentice ale democra�iei �i nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al a�a-numitei �corectitudini politice�; nu putem accepta ca �n numele �corectitudinii politice� s� ne fie afectate drepturile fundamentale.





Exist� o nevoie enorm� de cre�tin democra�ie �i - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul �i-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, cre�tin democra�ia este solu�ia care r�m�ne. Aceasta este solu�ia pentru o economie eficient�, dar care s� fie controlat� de a�a natur� �nc�t crizele, ca cea de astazi, s� nu mai fie posibile.





Viziunea cre�tin democrat� este bazat� pe c�teva mari valori care sunt: libertate, democra�ie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeaz� o economie social� de pia��, care permite pie�ei s� func�ioneze liber �i s� asigure eficacitatea economic�, garant�nd �ns� solidaritatea �i dreptatea social�. De asemenea, cre�tin democra�ia preconizeaz� o gestiune �i o administrare performante, bazate pe principiul subsidiarit��ii. Cre�tin democra�ia permite evitarea derap�rilor la care am asistat �n aceast� trist� �i imoral� perioad� a tranzi�iei.





Dac� lumea are nevoie de cre�tin democra�ia, apoi Rom�nia, cu at�t mai mult! Pentru c� toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut �i exacerbate �n mod canceros.





Nevoia de PN�CD





Astazi, dup� 20 de ani, putem �ntelege mai u�or cum a c�zut zidul Berlinului �i cum s-a elaborat �i implementat �tranzi�ia� de la socialism la capitalism. A fost un acord �ntre Est �i Vest prin care, �n schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura �i structurile de sorginte KGB-ist� au preluat �i au p�strat controlul procesului de tranzi�ie �n fostele ��ri comuniste �i au transformat puterea poli�ieneasc� �ntr-una financiar�. Tranzac�ia cu �tranzi�ia� a avut avantaje evidente �i pentru Occident: �ncetarea r�zboiului rece, dispari�ia pericolului degener�rii �ntr-unul unul cald, accesul la m�na de lucru ieftin� �i calificat� �i c�tigarea unor pie�e de desfacere imense.





�ntr-o lume �n care fiecare stat �i urm�re�te cu prec�dere, dac� nu exclusiv, propriile interese, Rom�nia are nevoie de o politic� subordonat� intereselor sale na�ionale �i de oameni politici care tr�iesc �i ac�ioneaz� �n spiritul moralei cre�tine. Rom�nia are nevoie de cre�tin democra�ie! Trebuie s� impunem doctrina cre�tin democrat�, pentru c� ea r�spunde cel mai bine problemelor cu care se confrunt� �ara!





�n Rom�nia post-comunist�, Partidul Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat a fost singurul care a avut, �nc� de la �nceput, op�iuni politice corecte, c�rora le-a r�mas consecvent: smulgerea Rom�niei din zona de influen�� ruseasc�, integrarea ��rii �n NATO, aderarea la Uniunea European�, restituirea propriet��ilor confiscate de comuni�ti � p�m�nturi, p�duri, case, active economice � reformarea economiei, a justi�iei, instituirea statului de drept �i lustra�ia.





Unele dintre aceste obiective strategice s-au �ndeplinit, majoritatea dintre ele datorit� eforturilor PN�CD �n perioada 1996-2000, c�nd am participat la guvernare. Noi am �ntrerupt �firul ro�u� dintre Bucure�ti �i Moscova, noi am �ntors �ara cu fa�a la Occident, noi am reformat economia na�ional�, noi am �nceput restituirea propriet��ilor, �n timpul guvern�rii noastre au �nceput negocierile de aderare la Uniunea European� �i noi am ob�inut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a Rom�niei.





Lustra�ia � pasul esen�ial spre reconcilierea na�ional�





Bloca�i de partenerii de guvernare, �n primul r�nd de Partidul Democrat, nu am reu�it s� facem lustra�ia, iar acest e�ec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte m�suri. Lustra�ia era absolut necesar�, ea fiind primul pas � obligatoriu! � pe drumul spre reconcilierea na�ional�. Profunzimea crizei morale �n care este scufundat� societatea rom�neasc� se datoreaz� tocmai supravie�uirii securi�tilor �i nomenclaturi�tilor �n structurile puterii de stat. Mecanismele democratice func�ioneaz� prost, pentru c� Rom�nia este controlat� de oligarhie.





Oligarhia rom�neasc� este format� din mai pu�in de zece mii de oameni, adic� sub o jum�tate de procent din popula�ie. To�i ace�tia sunt lega�i �ntre ei prin linii de for��, pe care se mi�c� cu u�urin��, ceea ce explic� traiectoriile spectaculoase ale multor cariere �i averi. Majoritatea componen�ilor s�i au rela�ii str�nse cu serviciile secrete succesoare fostei Securit��i, �n principal ca ofi�eri acoperi�i.





Din cauza lor, multe p�m�nturi au fost �restituite� pe alte amplasamente, din cauza lor, multe p�duri au fost �restituite� gata t�iate, din cauza lor multe case au fost �restituite� nu proprietarilor, ci chiria�ilor, din cauza lor propriet��ile economice, na�ionalizate dup� r�zboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganiz�rii func�ion�rii institu�iilor de stat �n Rom�nia, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompeten�ilor p�n� la cel mai �nalt nivel �n stat, pentru instabilitatea legislativ�, pentru blocarea justi�iei �i pentru corup�ia generalizat�!





Ei sunt cei care au v�ndut pe nimic 100% din infrastructura de comunica�ii a ��rii, aproape 100% din infrastructura energetic�, 90% din sistemul bancar �i altele, transform�ndu-l pe rom�n �n slug� la el acas�. Dac� i-am fi lustrat, nu ar mai fi v�ndut rezervele de petrol �i gaze; dac� i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza b�ncile; dac� i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura �n tranzanc�ii imobiliare; dac� i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat at�t de mult kilometrul de autostrad�; dac� i-am fi lustrat am fi avut �coli, spitale �i re�elele de infrastructur� puse la punct! Dac� i-am fi lustrat, am fi tr�it mai bine!





Limitarea �i reducerea influen�ei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esen�ial� a procesului de aderare a ��rii la structurile euro-atlantice. De�i Rom�nia a fost p�n� la urm� acceptat�, partida nu este nici pe departe c�tigat�, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunist�, se regenereaz� prin plasarea unor oameni noi �n toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic �i �n justi�ie.





Societatea civil� rom�neasc� a fost prea slab� �i nu a putut, iar Uniunea European� nu a vrut s� ne ajute s� facem lustra�ia. ��rilor candidate fost-comuniste li s-a cerut s�-�i reformeze sistemul juridic �i s�-�i creeze agen�ii independente anticorup�ie, dar lustra�ia �i deschiderea dosarelor poli�iei secrete nu a fost niciodata o precondi�ie pentru aderare.





La fel stau lucrurile �n privin�a anul�rii consecin�elor pactului Ribbentrop-Molotov; to�i �l denun��, inclusiv Vladimir Putin, to�i �l condamn�, dar � �n egal� m�sur� � to�i se prefac a nu observa c� produce �n continuare efecte: exist� dou� state rom�ne! �n Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitim� dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constat�m c� oligarhiei noastre nu �i pas�, iar Occidentul prefer� s� nu-�i prejudicieze leg�turile cu Rusia. �n abordarea lui pragmatic�, Occidentul poart� o evident� responsabilitate; prea adesea Rom�nia este tratat� cu condescenden��, ca o �ar� semi-european�.





Continua degradare a st�rii de fapt din societatea rom�neasc� demonstreaz� c� Uniunea European� trebuie s� stabileasc� un parteneriat cu o p�tura mult mai larg� a popula�iei dec�t p�n� acum.





Politica nu trebuie separat� de moral�





Ast�zi, la 20 de ani de la pr�bu�irea comunismului, Rom�nia este ca o corabie care a �nceput s� ia ap�, condus� de un c�rmaci beat, pe o mare dezl�n�uit�! Pentru a supravie�ui, �ara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili �i competen�i, dar � mai ales! � are nevoie de lideri morali!





Dac� deciden�ii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest �i cump�tat, cet��enii ar fi servi�i, nu folosi�i �i asupri�i, iar �ara ar prospera.





Nu exist� ��ri bogate �i ��ri s�race; exist� doar ��ri bine administrate �i ��ri prost administrate. Rom�nia de azi este prost administrat�.





Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere �i aprobare, pune accentul pe dimensiunea moral�, component� esen�ial� a proiectului PN�CD pentru salvarea Rom�niei. Viziunea �i misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:





Viziunea PN�CD:


Libertate, Dreptate �i Solidaritate, prin Responsabilitate, Credin�� �i Democra�ie �ntr-o Rom�nie Modern�, Prosper� �i Fericit�.





Misiunea PN�CD:


PN�CD � are misiunea de a fi Con�tiin�a Politic� Responsabil� a Rom�niei, fiind singurul partid cre�tin-democrat, autentic de centru-dreapta, din Rom�nia, capabil s� creeze o Rom�nie Modern�, Prosper� �i Fericit�.





Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare ac�iuni politice ferme �i morale! Urm�rim re�ntregirea ��rii �i afirmarea demnit��ii ei, propunem proiectul unei noi constitu�ii a Rom�niei, propunem m�suri concrete pentru reformarea justi�iei, un set de politici macroeconomice care ar scoate �ara din criz� �i consider�m c� dezvoltarea economic�, care ia �n considerare dimensiunea social� �i cea ecologic�, este o extensie a credin�ei �n fiin�a uman� �i �n libertatea ei.





Credem cu toat� convingerea c� omul nu trebuie s� fie separat de Dumnezeu �i nici politica de moral�! Trebuie s� fim con�tien�i c� lupta dintre Bine �i R�u nu se sf�r�e�te niciodat�, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situ�m! �n �ndelungata sa istorie, Partidul Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat s-a situat �ntotdeauna de partea bun�! Este datoria noastr� s�-i onor�m tradi�ia! Este datoria noastr� s� salv�m Rom�nia!





A�a s� ne ajute Dumnezeu!





Bucure�ti, 26 septembrie 2009

















Radu S�rbu

www.munteanu.ro/Foto%20internet%20mari/MM-%20IPS%20TEOFAN-separat.jpg">