back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


pntcd

 


 
Pagini: << 1 2 3 4 5 6 7 >> Sari la pagina:
 
plesuardei

245 mesaje
Membru din: 3/02/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 13 Septembrie 2009, ora 08:19

De la: vaneamarin, la data 2009-09-13 08:05:48
De la: aureldimaa, la data 2009-09-13 06:51:48
De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 01:14:08Da-mi voie te rog sa te contrazic.
De fapt a fi taranist este o stare de spirit ,o boala ,care daca te prinde nu te mai lasa niciodata ,cu toate oportunitatile pe care traitul din traseismul politic le poate garanta.

Saracirea Romaniei se datoreaza politicii de devalizare promovate de guvernele FSNiste ale lui ILIESCU nu taranistilor.


Chiar asa,grea boala daca ati ajuns sa faceti aliante electorale cu PDL-ul.Si inaintea caror alegeri?Prezidentiale.Saracirea tarii se datoreaza politicii FSN-ului?De acord.Dar de ce trebuie sa judecati asa aspru partidul al carui demn continuator este PDL-ul?Grea-i politica asta...


De fapt nu s-a intamplat mai nimic important!CARE PNT il sprijina pe Basescu,ca sunt multe PNTuri ...?Poate dobitocul de Milut sa-l sprijine pe Basescu cat vrea,eu unul nu cred ca Basescu o sa ia voturi de la PNTisti ,altii decat cele ale Milut si ale familie sale eventual.Milut nu a reusit altceva decat sa arate ca NU EL ESTE CEL CARE TREBUIE SA CONDUCA PNTul ,de urmat in aceasta initiativa stupida nu il va urma nimeni.
Si eu cred ca Milut e unul dintre putini taranisti care-l vor sustine pe basescu.Oricum,o alianta mai stupida decat asta nu-mi vine in minte.

Raporteaza abuz de limbaj
lorduljohn

499 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 13 Septembrie 2009, ora 14:28

Nu, prietene , n-ai dreptate, nu sunt nici comunist si nici neocomunist !
si nici nu am votat nciiodata cu clica lui Iliescu !
Daca PNT, ar fi ramas PNT si nu PNT-CD si ar fi fost mai ponderat in toate , nu ar fi fost pacalit de oamenii lui Basescu si nu l-ar fi adus in starea de azi.
Spiritul lui Maniu si MIhalache nu vor mai reinvia niciodata, din pacate !
Asa , pentru cultura ta generala , unul dintre bunici mei a facut parte din staful lui Mniu, dar cand acesta afacut prostia sa se alieze cu legionari s-a retas.(stiu ca taranistii nu vor sa recunoasca alianta cu legionarii, asa ca e mai bine sa nu o discutam).
oricum, in epoca moderna, ceeace numiti dvs"spiritul taranist" NU MAI EXISTA ,NICIUNDE IN LUME !


super_green_frog

1358 mesaje
Membru din: 12/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 13 Septembrie 2009, ora 14:57

PDL si-a mai facut rost de inca cel putin o secatura laudaroasa. De data asta m-au convins si anume NU.


All Things Grow With Love
super_green_frog

1358 mesaje
Membru din: 12/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 13 Septembrie 2009, ora 17:09



All Things Grow With Love
Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 13 Septembrie 2009, ora 17:43

@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi


lorduljohn

499 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 13 Septembrie 2009, ora 23:27

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 17:43:39@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi


Prietene ! Daca pe mine ai dorit sa ma insulti, ti-aigresit omul, de aici rezulta ca esti un simplu oportunist ,iar acesta este un alt motiv ca PNT(nu PNT-CD) nu se va ma resuscita niciodata.
Am avut (ne)sansa ca in anii '60 se va dcum noua clasa conducatoare, distrugea si fura conacele boieresti , caramida cu caramida, si ...culmea.. aclasi lucru s-a intamplat si dupa 1989 ,iar printre cei care au participat masiv, la furturi si distrugeri au fost si unii asa-zis atinsi de spiritul taranismului. Pacat ca nu intelegeti ca altfel ar fi trebuit sa actioneze PNT dupa 1989, iar acum, e tarziu, mult prea tarziu !
Iar pentru faptul ca m-ai insultat ai face bine sa iti ceri scuze. Eu nu am insultat pe nimeni , am spus doar adevarul !


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Septembrie 2009, ora 06:50

De la: lorduljohn, la data 2009-09-13 23:27:59
De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 17:43:39@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi


Prietene ! Daca pe mine ai dorit sa ma insulti, ti-aigresit omul, de aici rezulta ca esti un simplu oportunist ,iar acesta este un alt motiv ca PNT(nu PNT-CD) nu se va ma resuscita niciodata.
Am avut (ne)sansa ca in anii '60 se va dcum noua clasa conducatoare, distrugea si fura conacele boieresti , caramida cu caramida, si ...culmea.. aclasi lucru s-a intamplat si dupa 1989 ,iar printre cei care au participat masiv, la furturi si distrugeri au fost si unii asa-zis atinsi de spiritul taranismului. Pacat ca nu intelegeti ca altfel ar fi trebuit sa actioneze PNT dupa 1989, iar acum, e tarziu, mult prea tarziu !
Iar pentru faptul ca m-ai insultat ai face bine sa iti ceri scuze. Eu nu am insultat pe nimeni , am spus doar adevarul !


nu am avut intentia de va insulta ,poate doar faptul ca nu am fost deferent in adresare ,pentru acest lucru i-mi cer scuze,dar alta jignire nu v-am adus .
aveti pareri interesante si cred ca mai putem invata si noi cite ceva din ele, Cit despre oportunism.... ,oportunist eram daca mergeam pe linia Milut si ma treceam si eu pe la liberali cind erau astia la putere si acum cu PDLul nui asa?,daca aveti rabdare puteti citi ce am scris un pic mai pe la inceput.

Poate au fost tot felul de oportunisti in PNTCD dar intre timp au plecat in locuri mai caldute si unii chiar au iesit din viata politica de tot ,eu nu sunt altceva decit un membru simplu care-mi pling amaru pe acest forum cui are rabdarea sa ma asculte.
Eu stiu cum ar fi trebuit sa actioneze PNTCD ul in 1989,dar eram prea tanar atunci iar cei ca dumneavoastra erau prea dispersati pentru a cuonstitui o forta care sa basculeze rezultatul revolutiei spre ei.
Neocomunistii si securistii s-au regrupat rapid si nu prea a mai fost nimic de facut.Si pana la urma ei erau cei care mai invatau cate un pic politica mai pe la un Stefan Gheorghiu mai pe la un curs PTAP ,nu?
iar cei ca mine a trebuit sa invatam din mers.


111dinu

1317 mesaje
Membru din: 26/07/2009
Oras: Timisoara

Postat pe: 14 Septembrie 2009, ora 10:29

@ Marcel Ghilinta
Citez: "Neocomunistii si securistii s-au regrupat rapid si nu prea a mai fost nimic de facut.Si pana la urma ei erau cei care mai invatau cate un pic politica mai pe la un Stefan Gheorghiu mai pe la un curs PTAP ,nu?
iar cei ca mine a trebuit sa invatam din mers. "

Cum se explic faptul c PNTcd-ul l susine pe Traian Bsescu la prezideniale? Aliana cu nomenclaturitii i securitii tot din mers a fost nvat?


Nici cltita cu brnz nu se difereniaz de celelalte cltite politice. Goaza este un desert prezidenial. "Daltonistul de urechi" aude n "blond" i negru. Cine se scoal "prea" de diminea, rmne cu "noaptea n cap".
Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 14 Septembrie 2009, ora 10:57

www.corneliu-coposu.ro/singapore/galleries/Fond_Ana_Blandiana/Va...">


super_green_frog

1358 mesaje
Membru din: 12/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Septembrie 2009, ora 14:08

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-13 17:43:39@ierduhilion .Dragul meu ,unul din principalele argumente perntru care multi dintre noi am devenit militanti ai partidului este ca ne rapotam si chiar ne mandrim cu asta ,la istoria acestui partid si la marii nostrii inaintasi


Corect, dar ce are in comun istoria acestui partid cu acest Milut. Toate partidele duc lipsa de OAMENI si beneficiaza din plin de lichele. A cui e vina sau care e cauza ?


All Things Grow With Love
Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Septembrie 2009, ora 14:17

@mytocor : acel congres s-aefectuat nestatutar si deci ilegal de catre Marian Petre Milut ,care conform Congresului PNTCD din 28.08.2008 ,girat de toata garda veche a PNTCDului in frunte cu ION DIACONESCU si surorile Seniorului ,iar saptamana trecuta a fost exclus din partid tocmai ca a intervenit prin filiale si a schimbat conducerile locale ,pentru ai fi favorabile la Congresul acesta ,nestatutar convocat de altfel.
Hotararea de a face alianta cu PDLul este nestatutara si lovita de nulitate ,iar din partea taranistilor veritabil nu va avea nici un sprijin in aceasta noua aventura in care vrea sa bage partidul.
asta tot spun eu aici pe blog ,pe noi ne indeparteaza de la congres unde a adus si au votat tot felul de persoane care nici macar nu stiau de ce se afla acolo si mai mult nici macar cine este seniorul nu stiau.Noi din aripa Sarbu ne delimitam clar de ei prin declaratiile liderior nostrii si deciziile CNC statutar ales.
avem noi multe hibe dar curve sau mincinosi nu suntem iar cei care se dezic de acest deziderat se gasesc ei insisi de drept in afara partidului.
La nivelul conducerii suntem consecventi in a sustine neimplicarea in campania electorala la prezidentiale de parte unuia sau altuia dintre candidati ,credinciosi dorintei noastre privind reinstaurarea Monarhiei cconstitutionale,tocmai pentru revenirea Romaniei la o stare de normalitate .
Iar in lumina ultimelor evenimente ,PNTCDul ar trebui ,prin vocea reprezentantilor sai legali sa revina la optiunea ,prevazuta si in statut de a nu sustine nici un candidat la presedentie si sa reafirme vointa noastra ,a taranistilor pentru revenirea la normalitate ,Monarhia constitutionala ,asa nu s-ar mai visa toti Romanii presedinti ai tuturor romanilor ,iar candidatii fara sa aiba minimum de politete fata de parerea celor mai mici,a i nu mai pofteasca la distrugerea partidelor istorice in defavoarea partidelor fara consistenta doctrinara ,stranse in jurul ciolanuluii sau visind la acesta.
Mare pacat ca domnul Crin Antonescu a sprijinit prin prezenta la adunarea une aripi din PNTCD ,tocmai a aceleia care e "pragmatica"si dupa ce a dansat cu liberali cit au fost la putere acum se milogesc de PDL sa-i lase macar sa miroasa ciolanul la care au ajuns astia .
Prin aceasta decizie m-a dezamagit profund domnul Crin Antonescu


Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 14 Septembrie 2009, ora 14:29

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-14 14:17:40@mytocor : acel congres s-aefectuat nestatutar si deci ilegal de catre Marian Petre Milut ,care conform Congresului PNTCD din 28.08.2008 ,girat de toata garda veche a PNTCDului in frunte cu ION DIACONESCU si surorile Seniorului ,iar saptamana trecuta a fost exclus din partid tocmai ca a intervenit prin filiale si a schimbat conducerile locale ,pentru ai fi favorabile la Congresul acesta ,nestatutar convocat de altfel.

Hotararea de a face alianta cu PDLul este nestatutara si lovita de nulitate ,iar din partea taranistilor veritabil nu va avea nici un sprijin in aceasta noua aventura in care vrea sa bage partidul.

asta tot spun eu aici pe blog ,pe noi ne indeparteaza de la congres unde a adus si au votat tot felul de persoane care nici macar nu stiau de ce se afla acolo si mai mult nici macar cine este seniorul nu stiau.Noi din aripa Sarbu ne delimitam clar de ei prin declaratiile liderior nostrii si deciziile CNC statutar ales.

avem noi multe hibe dar curve sau mincinosi nu suntem iar cei care se dezic de acest deziderat se gasesc ei insisi de drept in afara partidului.

La nivelul conducerii suntem consecventi in a sustine neimplicarea in campania electorala la prezidentiale de parte unuia sau altuia dintre candidati ,credinciosi dorintei noastre privind reinstaurarea Monarhiei cconstitutionale,tocmai pentru revenirea Romaniei la o stare de normalitate .

Iar in lumina ultimelor evenimente ,PNTCDul ar trebui ,prin vocea reprezentantilor sai legali sa revina la optiunea ,prevazuta si in statut de a nu sustine nici un candidat la presedentie si sa reafirme vointa noastra ,a taranistilor pentru revenirea la normalitate ,Monarhia constitutionala ,asa nu s-ar mai visa toti Romanii presedinti ai tuturor romanilor ,iar candidatii fara sa aiba minimum de politete fata de parerea celor mai mici,a i nu mai pofteasca la distrugerea partidelor istorice in defavoarea partidelor fara consistenta doctrinara ,stranse in jurul ciolanuluii sau visind la acesta.

Mare pacat ca domnul Crin Antonescu a sprijinit prin prezenta la adunarea une aripi din PNTCD ,tocmai a aceleia care e "pragmatica"si dupa ce a dansat cu liberali cit au fost la putere acum se milogesc de PDL sa-i lase macar sa miroasa ciolanul la care au ajuns astia .

Prin aceasta decizie m-a dezamagit profund domnul Crin Antonescu









www.youtube.com/v/iNRNoDnge_I&hl=en&fs=1&rel=0">www.youtube.com/v/iNRNoDnge_I&hl=en&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="640" height="505">


Fosta membra 9am.ro

549 mesaje
Membru din: 11/09/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Septembrie 2009, ora 22:55

Am raspuns pe un alt topic la intrebarea cu cine votez astfel:

Eu unul nu votez, ci botez!
Chiar in ziua alegerilor, in noiembrie, voi fi nas si voi boteza.
Va invit la botez. Poimaine noiapte la ora 03.14 va naste o frumusete de fetita de 3,9 kg o prietena mai veche si m-a rugat pe mine si sotia sa o botezam peste aproape 3 luni, cum e obiceiul.
Inca nu ne-am hotarat ce nume de botez sa ii dam. Daca era baiat, era mai simplu. Daca tot sunt alegerile prezidentiale in acea zi, alegeam si noi un nume acolo, sa fie: Traian, Crin, Mircea, Sorin, Corneliu, Jiji...
Dar fetita fiind e mai greu.
Voi ce nume i-ati pune?
Ce nume v-ar place?



Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 01:23

De la: horiaradu, la data 2009-09-14 22:55:03Am raspuns pe un alt topic la intrebarea cu cine votez astfel:

Eu unul nu votez, ci botez!
Chiar in ziua alegerilor, in noiembrie, voi fi nas si voi boteza.
Va invit la botez. Poimaine noiapte la ora 03.14 va naste o frumusete de fetita de 3,9 kg o prietena mai veche si m-a rugat pe mine si sotia sa o botezam peste aproape 3 luni, cum e obiceiul.
Inca nu ne-am hotarat ce nume de botez sa ii dam. Daca era baiat, era mai simplu. Daca tot sunt alegerile prezidentiale in acea zi, alegeam si noi un nume acolo, sa fie: Traian, Crin, Mircea, Sorin, Corneliu, Jiji...
Dar fetita fiind e mai greu.
Voi ce nume i-ati pune?
Ce nume v-ar place?



Din cite vad pentru sustinatorii lui Basescu nu au fost de ajuns cei 5 ani in care singurele tepe promise in campania electorala in piata victoriei au fost doar cele date de cei mai apropiati lui ,nici macar sustinatorii cei mai fanatici ai lui nu mai cred in promisiunile lui ,transpun necesitatea alegerii lui in interese politice doctrinarea ,de care dupa parerea mea il doare in cot si inca 5 ani va face tot ce stie sa faca ,sa distruga pentru ca de construit nu a reusit niciodata sa construiasca ceva ,a luat totul de-a gata si s-a folosit de rapacitatea celor din jur pentru a-si promova interesele personale.
Dupa parerea mea Crin Antonescu are o mai mare deschidere pentru crestin democratie ,pentru ca desi este la liberali actiunile sale politice si din viata privata au mai multe elemente de crestin democrat decat de liberal.
Este mai modest decit ceilalti iar candidatura la presedentie o considera mai mult o sarcina de partid ,pe care trebuie s-o duca pana la capat cu demnitate si curaj,decit un tel pe care l-ar fi avut toata viata lui,asa cum reiese din actiunile populiste si demagogice pe care le face,nefiind dispus la multe compromisuri pentru acest deziderat.
dar fiecare este liber in tara asta sa faca ce vrea,sa voteze pe cine vrea si desigur,sa se planga dupa aia ca a ales prost.
Nu va faceti pre mari probleme pentru ca ori iese basescu ori iese Geoana tot impreuna vor guverna si dupa alegerile la presedentie numai ca vor pune batista pe tambal ,nemaifiind la bataie un ciolan pe care sa se bata.
Iar taranistii ademeniti de mirosul de cascaval ,a oarece functii prin administratiile publice sa se gandeasca de doua ori inainte sa se lase ispititi de cintecele de sirena ale PDListilor


9am136335

3 mesaje
Membru din: 16/09/2009
Oras: Braila

Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 06:59

aSTIA SINT POLITICIENII ,NISTE HAHALERE SI TURMA TACE !


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 22:40

Mai fratilor ,dati-mi si mie o incurajare ceva acolo ,ca nu ma bagai degeaba pe forumul asta .Nu de alta dar dupa ce se facura astia frate cu BAsescu i-mi vine sa ma urc pe pereti de draci .Saracu Senioru se intoarce in mormant daca vede pe mana cui a ajuns partidul.Ma gandeam ca dupa 9 ani de zile se mai linistesc astia,sa cernut s-a rascernut ,... da parca-i tuna dracii ,cum se vede unu presedinte cum i se urca la cap de parca politica incepe si se termina cu ei
Intrasem pe aici sa mai gasesc suspinatori ca mine dupa istoria taranista si multumesc lui dumnezeu ca am gasit oameni cu bun simt ,care ma inteleg si nu ma ataca precum hienele,dar acolo o speranta ca nu-i totul pierdut ,ca se mai gandeste cineva la refacerea PNTCD se poate?
Chiar nu-i nevoie de un partid crestin democrat in tara asata?
Suntem asa atasati de tarele trecutului nostru comunist incit nu ne putem rupe de conceptiile totalitariste .
Asteptam o figura providentiala si uitam sa ne facem auzit cuvintul pana "explodeaza iar mamaliga"...?


Fosta membra 9am.ro

5243 mesaje
Membru din: 11/08/2009
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 23:21

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-16 22:40:18Mai fratilor ,dati-mi si mie o incurajare ceva acolo ,ca nu ma bagai degeaba pe forumul asta .Nu de alta dar dupa ce se facura astia frate cu BAsescu i-mi vine sa ma urc pe pereti de draci .Saracu Senioru se intoarce in mormant daca vede pe mana cui a ajuns partidul.Ma gandeam ca dupa 9 ani de zile se mai linistesc astia,sa cernut s-a rascernut ,... da parca-i tuna dracii ,cum se vede unu presedinte cum i se urca la cap de parca politica incepe si se termina cu ei
Intrasem pe aici sa mai gasesc suspinatori ca mine dupa istoria taranista si multumesc lui dumnezeu ca am gasit oameni cu bun simt ,care ma inteleg si nu ma ataca precum hienele,dar acolo o speranta ca nu-i totul pierdut ,ca se mai gandeste cineva la refacerea PNTCD se poate?
Chiar nu-i nevoie de un partid crestin democrat in tara asata?
Suntem asa atasati de tarele trecutului nostru comunist incit nu ne putem rupe de conceptiile totalitariste .
Asteptam o figura providentiala si uitam sa ne facem auzit cuvintul pana "explodeaza iar mamaliga"...?




Taranistii l-au avut doar pe Coposu -si el era destul de greu de digerat de catre unii ! Cand au ajuns la putere ,dupa moartea Seniorului s-a vazut ce gasca se afla in umbra ! Taranistii de fapt nu au existat si e greu acum sa mai indrepti ceva ! Ar fi nevoie de un lider carismatic care sa preia partidul si sa fie in stare sa impuna doctrina taranista . Cu monarhia e ceva mai complicat deoarece oricat ai educa odraslele princiare poti sa ai surprize ! Pot aparea niste degenerati sau niste progenituri fara creier sau fara caracter . As opta pe varianta unui presedinte cu prerogative restranse la maxim -un presedinte fara clientela ,ales dupa alte criterii decat in prezent ! Alegerea presedintelui poate ar trebui efectuata de catre parlament din randul unor personalitati care sa nu fie inregimentate politic-niste apolitici cu mult caracter . Alegerea pe baze asazis democratice nu e totusi corecta -prostimea fiind totusi majoritara s-a dovedit ca este consecventa si ca alege in general prost ! Nu trebuie sa ne bazam pe o democratie a prostilor ! Pericolul e mare !



Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 17 Septembrie 2009, ora 04:12

NU E PREA MULT .?DE ABIA NE-AM OBISNUIT CU REPUBLICA SEMIPREZIDENTIALO-PARLAMENTARA.
AI VAZUT CE SE INTAMPLA IN MOLDOVA ,CIND NU CAD LA PACE ,DA SI CIND CAD APARE VRE-UN VORONIN SI LA NOI,CARE CONDUCE CUM CONDUCE BASESCU PDUL AUTORITAR ,NU MISCA UNUL IN FRONT CA-L RADE .CE FACEM ATUNCI?
EU TOT MONARHIA CONSTITUTIONALA CRED CA-I SOLUTIA ,NU SE BAGA PESTE PARTIDE SAU PARLAMENT NICI PARLAMENTUL PESTE REGE .CEL PUTIN ASTIA AR FI EDUCATI DE MICI ,STIU SI EU? ,SI DACA NE GANDIM DE CE A FOST NEVOIE SA FIE ADUS UN REGE STRAIN ,AFARA DE LEGATURILE CU MARILE FAMILII MONARHICE EUROPENE CARE SA NE GARANTEZE INTEGRITATEA TERITORIALA SI SA NE SPRIJINE PENTRU RECUNOASTEREA INDEPENDENTEI SI UNIRII DUPA ACEEA MAI ESTE SI PROBLEMA ASTA A NOASTRA CA TOTI DE CIND NE NASTEM NE VISAM SEFI ...SI TRADAREA SE TINE DE NOI CA SCAIUL DIN CELE MAI VECHI TIMPURI ,DE PE LA BUREBISTA PARCA.
SI ATUNCI PENTRU STABILITATE POLITICA INTERNA CE-I MAI BINE?


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 10:14

18 septembrie 2009
Avatarurile unei imagini publice III
Publicat de Adela
Dar cine era Corneliu Coposu, ce amintiri tenebroase activase n btrnii militani nct fusese ndeprtat att de violent?

Biografia sa politic ncepe ca secretar timp de 10 ani al lui Iuliu Maniu, secretar general adjunct al PN (ales n 1945) i secretar al Delegaiei Permanente a partidului (ales n 1946). Arestat de autoritile comuniste la 14 iulie 1947 (alturi de toi liderii rniti, inclusiv Maniu) la sediul partidului din Bucureti, este condamnat la munc silnic pe via. A stat ca deinut politic n nchisorile comuniste 17 ani i 8 luni, dintre care 8 ani singur n celul. Supravieuiete graie unei condiii fizice excepionale (halterofil fiind intr n nchisoare cu greutatea de 112 kg i iese cu 51). Slbatic chinuit i pentru c nu a vrut s depun mrturie mpotriva lui Lucreiu Ptrcanu, Corneliu Coposu este martorul morii modelului su, Iuliu Maniu, al soiei i al cumnatei sale (condamnate fr vin la 25 de ani munc silnic i decedate dup 14 ani). Dup lunga izolare trebuie s nvee din nou s vorbeasc. Un episod din acea perioad agonic a Gulagului romnesc este decisiv pentru traiectul su politic: ntr-o celul de la Malmaison, din Calea Plevnei din Bucureti, se ntlnete cu Maniu. Btrnul muribund l implor ca, dac i va supravieui, s salveze Partidul. Iar Coposu nu va uita aceast rugminte.

Eliberat n 1964, duce ca i ceilali supravieuitori rniti (Ion Diaconescu, Gabriel epelea, Constantin Ionescu-Galbeni, erban Ghica) o via marginal lucreaz n construcii pn ce iese la pensie n 1976. Dei menine prudent contactul cu ceilali fruntai rniti, e supus, mai ales n anii 80, unor continue interogri i arestri de ctre Securitate. Dup cum arat Tudor Clin Zorojanu n Via lui Corneliu Coposu: n total, dup eliberare, suportase 27 de percheziii la domiciliu i zeci de convocri la Securitate .

Considerat prin consens ca ef al ntregului grup, scrie n septembrie 1983 un lung raport preedintelui american George Bush, n care critic rezultatul alegerilor din 1946 i declar drept ilegal interzicerea partidului su n 1947. n 1987 scrie o scrisoare Uniunii Europene a Partidelor Cretin Democrate (UECD) n care anun renaterea PN i cere n acelai timp afilierea la UECD, ceea ce implic de asemenea acceptarea de ctre partid a principiilor democrat-cretine.

Revoluia l surprinde elabornd n propria-i locuin Apelul PN-CD, semnat iniial de 10 persoane. Acest partid s-a nscut n 22 decembrie 89 prin fuziunea Partidului Naional-rnesc, renscut din propria-i cenu i un nou partid, micul Partid Cretin fondat de poetul Ioan Alexandru. PNCD este primul partid post-revoluionar nscris oficial la Tribunalul din Bucureti pe 11 ianuarie 1990.

Respingerea anxioas a lui Corneliu Coposu de ctre liderii feseniti, considerarea sa ca inamic politic, ca duman de clas sunt rezultate, conform lui Dan Pavel i Iuliei Huiu, aplicrii politicii normale (reacii dictate de interese), i nu al politicii constituionale (cadrul ordinii sociale, contractul social) n termenii lui Ralph Dahrendorf. Chiar dac pe 22 decembrie 1989 a avut loc o schimbare de regim politic fotii activiti comuniti au mpietat asupra naturii democratice a noului regim prin comportamentul lui bolevic, dac nu chiar intransigent. Se permitea astfel perpetuarea n democraie a unei pri semnificative din trsturile culturii politice specifice comunismului romnesc . Incluznd trsturi precum antiintelectualismul, preferina de a rezolva problemele politice cu ajutorul unor metode pre i/sau antidemocratice, ostilitatea fa de transparena procesului democratic i ncrederea acordat conspiraiilor, intrigilor i aranjamentelor de culise, prpastia dintre elitele politice i mase, cultura politica a comunismului romnesc intr, conform lui Vladimir Tismneanu n conflict cu tradiia PN ce are la loc de cinste n ierarhia valorilor i a principiilor politice loialitatea fa de aprarea statului constituional, fa de normele i procedurile legale. nelegnd mai bine reperele culturii politice democratice moderne, purttorii valorilor democratice interbelice sesizeaz n egal msur sincopele, manipulrile, derapajele la care noua putere recurge.

Prima dintre ele este chiar decizia FSN-ului de a se transforma din ceea ce anunase la nceput c va fi, un organ temporar al puterii, care urma s organizeze alegeri democratice, n partid care s ia parte la alegerile pe care tot el le i organizeaz. ntr-un interviu cu Dan Pavel (de altfel primul publicat n presa postrevoluionar), Corneliu Coposu afirma: Ceea ce ne ngrijoreaz nu sunt ansele noastre, ci posibilitatea asigurrii libertii alegerilor. Noi am pit-o i n 46, aa c dorim abinerea total a imixtiunii autoritilor guvernamentale n manipularea alegerilor. Nu dorim amestecul Securitii . Reacia celor cteva sute de persoane, adunate n Piaa Victoriei, n faa sediului CFSN i al guvernului, pe 24 ianuarie 1990, nemulumite fiind de decizia FSN de a participa la alegeri, nu i gsete ecou, fiind trunchiat prezentat n pres, sau de-a dreptul ocultat. Majoritatea populaiei din Romnia i-a format de la televiziune i din pres o impresie complet greit despre partide. Percepiile primelor ase luni din 1990 se vor terge abia dup civa ani .

Manifestaia de 28 ianuarie organizat de partidele istorice reprezint o prim contestare argumentat i articulat a noii puteri. Rspunsul liderilor nu a ntrziat s apar, organizndu-se o contra-anifestaie, convocndu-se rapid muncitorii bucureteni de la IMGB, Republica, 23 August, Vulcan, dar i din provincie Azomure. Lansndu-se zvonul c partidele istorice i simpatizanii lor puseser la cale o tentativ de lovitur de stat, succesul mobilizrii se explic prin manipulare.

Dac pentru liderii partidelor istorice, n frunte cu preedintele PNCD, polemica reprezenta un joc competiional, la care nimeni nu poate fi mpiedicat s ia parte, nici nu poate s fie defavorizat prin regulament, odat ce ia parte, pentru noii deintori ai puterii anuleaz dezbaterea, negnd fr ezitare c oricine are acelai drept de a-i juca propria ans sau competent. Un joc este distrus dac are un ctigtor dinainte anunat, sau dac unul dintre juctori nu poate utiliza liber toate regulile jocului afirm Andrei Cornea. Or, tocmai la acest fapt recurgeau liderii feseniti, discreditnd principiul pluralismului politic. n acele vremuri tensionate se regsete i replica trivial a lui Ion Iliescu, ce a fcurt o lung carier n pamfletele timpului:Nu-mi pui dumneata mie sula n coaste!. Poznd n victim n faa liderilor partidelor democratice, Ion Iliescu contrasta evident cu demnitatea reaciilor i calmul desvrit al lui Corneliu Coposu, n timp de afar contra-manifestanii scandau: Moarte lor, moarte lor partidelor! i Boorogii fr dini vor s ajung preedini!. Cu o maxim indulgen fa de Ion Iliescu putem nelege cele dou puncte de vedere prin dou stiluri de a nelege democraia: occidental (tip Coposu) sau oriental (tip Iliescu). Am o alt reprezentare asupra exigenelor democraiei, dect calomniatorii mei, interesai sau doar incapabili de a concepe c i politica e un domeniu unde funcioneaz civilizaia. Se poate nelege democraia n stil occidental sau oriental, cum e aici la noi, la comuniti, popular. Formularea i aparine lui Soreanu, un btrn ziarist evreu .

Venind pe fondul unei opaciti, a necunoaterii opiniei publice, dar i a capacitii extraordinare de recepionare a calomniilor pe care dup 43 de ani de dictatur lumea neinformat o manifesta, campania de manipulare organizat de FSN a dat roade. Data de 28 ianuarie a deschis un lung proces de calomnii, deformri, mistificri prin care s-a ncercat anularea unei imagini ce se ntrevedea a fi periculoas, i implicit a unui partid. Cci anulndu-i liderul, pe Corneliu Coposu, se anula o ntreag structur politic. Cercetri de psihologie social arat c impactul unui om politic asupra evalurii partidului su, modul cum apare un lider poate s influeneze evaluarea unui partid ntreg (Bless, Schwarz), fapt deosebit de important n alegeri. Anatemizarea nceput n 28 ianuarie urma s aib efecte pe termen lung (ntr-un fel aa se explic i rezultatele alegerilor din 90, cnd PNCD obine un scor umilitor, 2,5 %, sub cele ale candidatului la preedinie, Ion Raiu 4,29 %).


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 20:01

Venii la Congresul PNCD din 26 septembrie 2009



Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 20:03

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-18 20:01:36Venii la Congresul PNCD din 26 septembrie 2009


Nu v promit c vei fi rspltii pentru efortul de a veni la Bucureti, c vei primi funcii n administraie, sau c vei avea alte avantaje. Nu v promit c la Congresul PNCD se va ncheia vreo alian politic salvatoare pentru partid, nici c se va rezolva pe loc litigiul cu domnul Marian Petre Milu, dar v asigur c pe 26 septembrie, avei ocazia s v ntlnii cu oameni de isprav, care pun principiile mai presus de avantajele personale.

Orice s-ar spune, PNCD este acolo unde se regsesc simbolurile sale: Ion Diaconescu, Gabriel epelea, Nicolae Ionescu Galbeni, surorile Coposu, Radu Srbu, Gheorghe Ciuhandu, Doru Nsui, Ion Caramitru, Alexandru Herlea, toi Seniorii i veteranii partidului.

Crin Antonescu, mi-a dat de neles ieri la Baia Mare, c va veni si el la Congres. Va veni s-i cunoasc, n sfrit, fraii rniti. Nu-i promit c vom tia vielul cel gras, dar pot s-l asigur c adevrata familie rnist l poate ajuta n lupta pentru democraie care se va da pe 22 noiembrie. Traian Bsescu a devenit un pericol pentru firava democraie din Romnia, iar rnitii au pus intotdeauna pe primul plan aprarea sistemului democratic, inclusiv in noiembrie 2004, cnd n turul doi au votat mpotriva lui Adrian Nstase.

tiu c mesajul meu pare anacronic, dar eu personal nu dau doi bani pe aa zisul pragmatism politic. M simt bine ntre rniti iar mie asta mi ajunge. Pe 26 septembrie voi fi prezent la Congresul PNTCD alturi de rnitii care vor avea drept de vot i alturi de cei care vor veni n calitate de invitai


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 21 Septembrie 2009, ora 17:02


Dialoguri eseniale
Alexandru Herlea despre Parlamentul European (II)

Nicolae Florescu: Domnule Alexandru Herlea, echipa cu care ai lucrat, n perioada cnd ai fost ministru al Integrrii Europene, cuprindea, ntre oamenii mai tineri, la care in s m refer aici, elemente capabile s ilustreze, prin valoare cert, o coal diplomatic romneasc?

Alexandru Herlea: Incep prin a preciza c nu am fcut parte din Ministerul de Externe ci conduceam ca ministru al integrarii europene o institutie, Departamentul Integrrii Europene (DIE), care coordona si monitoriza intregul proces de pregatire a Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana (UE). Am fost primul care, ca sef al acestei institutii, am fost membru al Guvernului cu rangul de ministru. Ministrul integrarii europene era si presedintele executiv al Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeana, structura din care faceau parte toate ministerele si care sub autoritatea primului ministru, juca deasemenea un rol important in acest proces. DIE a elaborat sau a coordonat realizarea unor documente strategice si programatice esentiale la nivel national precum Programul National de Aderare a Romaniei la UE (PNAR) sau Programul National de Dezvoltare (PND). Toate aceste documente au fost concepute si ca o urmare a dialogului avut cu UE in cadrul Comitetului de Asociere, a Consiliului de Asociere si a altor institutii. DIE a avut deci cu precadere o activitate tehnica axata pe reformele necesare integrarii in UE, incepand cu absorbtia acquis-ului comunitar (compatibilizarea legislatiei romanesti cu cea a UE), aspectul diplomatic limitandu-se la acest cadru. Deci eu nu am avut o relevanta legtur cu corpul diplomatic romnesc, iar relaiile mele cu ministrul de externe, de pe vremurile acelea, domnul Adrian Severin, au fost total necordiale. Nu aveam nici un numitor comun cu acest domn, iar comportamentul si mentalitatea lui de inalt responsabil utc-ist, convertit la capitalism, nu le-am apreciat niciodat. Antipatia era reciproc i neascuns. In privinta celorlalti functionari ai Ministerului de Externe am putut remarca, cu foarte rare exceptii, abordarile si mentalitatea de tip comunist. Nu putini, pentru a fi pe placul ministrului de externe sau a altui inalt potentat din PD, partid care controla Ministerul de Externe in aceasta perioada, au dus o actiune clara de sabotare a initiativelor mele; din fericire actiuni soldate adesea cu un esec. De altfel si astazi acest minister a ramas un buncar al fostilor tovarasi unde promovarile se fac pe considerente de apartenenta la clan si in acest context este greu sa se afirme valori certe, o scoala diplomatica romaneasca. In ceace-i priveste pe functionarii din DIE si cei din celelalte ministere cu care am lucrat nemijlocit in diferite cadre si circumstante, pot sa afirm ca am apreciat adesea profesionalismul si capacitatile lor tehnice. Sa precizez ca unii si nu putini aveau o anume coloratur politic PSD sau PD. Eu, ct am fost ministru, am continuat sa lucrez cu cei competenti si nu am permis s fie schimbati pe considerente de apartenenta politica; bineinteles atata timp cat isi faceau datoria cu sarguinta si profesionalism. Am dus evident si o politica de promovare a tinerilor valorosi si n momentul cnd am prsit Ministerul, 60% din personal era nou i era format din tinerii recrutati si promovati in cei trei ani cat am fost ministru. A fost o promovare fireasc i o evoluie natural. Foarte muli dintre acesti tineri s-au dovedit si ulterior a fi buni specialiti.

N.F.: Putem s impunem o atitudine moral Europei, continentului nostru, atta vreme ct la noi nu s-a realizat o revoluie morala, de contiin si in acest plan practic nu s-a petrecut absolut nimic?

Al.H.: Ambitia de a impune noi o atitudine morala Europei este cam mare iar raspunsul la intrebarea dvoastra este continut in ea. Pe aceasta tema ai dori insa s v impartasesc cateva amintiri referitoare la viziunea pe care o avea o buna parte a exilului din tarile din Europa de Est, in anii 80, in legatura cu aceasta dimensine morala si a posibilitatii schimbrilor din Europa satelizata de sovietici. La Paris, unde exilul avea o activitate destul de sustinuta si unde activam exista intre altele si o preucupare de ordin moral. In naivitatea noastr, credeam c suferina Europei de Est, n sensul cretin al termenului de suferin, va aduce, in momentul iesirii acesteia de sub cizma ruseasca, lumii occidentale un binevenit curent de aer proaspt necesar corectarii carentelor ei morale. Lumea occidental avea o nevoie evidenta, consideram noi, de o revigorare moral, de o revenire la promovarea unor valori morale. Din nefericire ceea ce s-a ntmplat dup 1989 a fost exact invers. Toate relele Europei occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut n Europa de Est i exacerbate n mod canceros. Astazi, cu reculul pe care il avem, putem intelege usor ceace s-a intamplat, cum a cazut zidul Berlinului si cum s-a elaborat si implementat procesul de tranzitie. Acesta n-a fost decat un gentlemens agreement ntre Est i Vest. In schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, cu avantajele ce decurgeau pentru occident din aceasta trecere (piete de desfacere imense, mana de lucru ieftina si calificata, disparitia razboiului rece si a pericolului degenerarii in unul cald, etc.), structurile KGB-isto-nomenclaturiste pastrau controlul procesului de tranzitie in tarile foste comuniste. Sa precizez ca in acest proces de tranzitie cei care il controlau au promovat, sub masca social democratiei, un fel de liberalism salbatec, in detrimentul unui model care convenea mult mai bine situatiei socio-economice in care se gaseau tarile iesite din comunism si care este modelul crestin-democrat. Aceasta abordare venea ca o mnu celor care trebuiau de-acuma s se transforme din nali nomenclaturiti n mari burghezi; puteau bga minile pn la coate n bunul si banul public. In acest mod s-au fcut majoritatea averilor aa-ziilor oameni de afaceri, noii imbogatiti.

N.F.: S nu mai vorbim despre cum s-au fcut retrocedrile!

Al. H.: Totul s-a inlantuit sub privirea concilianta a vestului care cum am subliniat deja, din diferite ratiuni, s-a impotrivit unui Nrenberg al comunismului. Intr-o exprimare lapidar si desigur caricaturala am putea spune c perioada de tranziie este perioada de legalizare a furturilor fcute cu pistolul, dup cel de al Doilea Rzboi Mondial. Atunci, cu sprijinul sovietic, s-a ieit cu pistolul i s-a spus: Davai bunurile voastre n numele poporului!. Tovarii, mafioii kagebisto-nomenclaturisti, le-au utilizat n numele poporului, timp de cincizeci de ani, iar dup 89 au procedat la legalizarea acestor furturi. Asta nu inseamna ca tarile foste satelite sovietice din Europa Centrala si de Est, in speta Romania, nu evolueaza pozitiv, ca nu se fac restituiri, ca peste doua generatii Romania nu va fi o tara europeana ca toate celelalte. Ritmul acestei evolutii se afla insa sub controlul strict al celor ramasi la putere. Ei sprijina trecerea la sistemul capitalist cu conditia de a ramane si in noul sistem privilegiati si creaza cadrul adecvat acestui obiectiv. Franarile si accelerarile ritmului schimbarilor favorizeaza jefuirii tarii, care de pe vremea fanariotilor nu a cunoscut o situatie atat de dramatica. Peste doua generatii nepotii fostilor securisti, fostilor nomenclaturisti vor reprezenta un procentaj foarte mare al noii burghezii si asta in detrimentul nepotilor victimelor sistemului comunist. Acesta este pretul care se plateste pentru revenirea la normalitate si el este moralmente inacceptabil. Iata care este deci unul din aspectele esentiale ale perioadei de tranziie. Acesta evolutie nu ar fi putut fi evident total schimbata, dar daca occidentul era mai atasat valorilor morale, dispus la un efort suplimentar in urmarirea repararii imenselor crime si injustitii din epoca comunista acest pret moral al revenirii la normalitate ar fi putut fi mult redus. Intr-o singur ar, n Germania de Est, lucrurile au evoluat putin mai moral, dar, n celelalte ri... Uitai-v la Ungaria care este ntr-o stare falimentar.

N.F.: Poate n Cehia s fie procesul mai...

Al.H.: Desigur, pe msur ce avansezi spre Est este din ce n ce mai ru, este mai putin bine in Ungaria si Slovacia decat in Cehia si Slovenia si mai rau in Romania si Bulgaria decat in primele doua tari. Putem continua. Dar sa revenim la Ungaria, care este o ar eminamente central europeana, unde primul ministru este fostul secretar general al tineretului comunist si astazi unul dintre cei mai bogai oameni din aceasta tara. El afirma de altfel cu toata dezinvoltura c are un comportament cat se poate de normal inclusiv acela de a-si minti cu sfruntare electoratul.

N.F.: Credei c justiia este capabil la noi, dup cum ai vzut, se cultiv foarte mult ideea reformei n justiie, capacitatea justiiei de a ndrepta lucrurile s corecteze ceva n sensul moral al evoluiei lucrurilor? Bineneles, aa cum se aplic aceast reform cum se spune la raftul doi, i nu la cei din primul.

Al.H.: Dac ne uitm n jurul nostru vedem c nici unul dintre marii imbogii i tim cum s-au mbogit nu este astzi tras la rspundere. Snt tot felul de afirmaii rasunatoare de lupta impotriva coruptiei; ceace rmne insa in mod concret nu este decat praful aruncat n ochii electoratului. Justiia se gaseste la noi din nefericire intr-o stare jalnica: nu este independenta, nu este impartiala, nu este legata la ochi. In domeniul justitiei apar la lumina zilei nu numai eficacitatea controlului exercitat de cei ce detin puterea reala, fostii securisto-nomenclaturisti ci si unele minusuri ale strategiei elaborate la Bruxelles privind tranzitia, constructia institutionala. Astfel Comisia UE care a conceput cu mult profesionalism si tehnicitate celebrele criterii de la Copenhaga nu a dat dovada de suficienta cunoastere a realitatilor din tarile in tranzitie sub aspect moral. Limitarile impuse de gentlemens agreement-ul de care vorbeam mai sus au avut desigur rolul lor sub acest aspect. Sigur c ntr-o societate normal este perfect justificat ca magistraii s fie inamovibili. Dar aceast inamovibilitate, dac se aplic fr discernmnt cu respectarea ad literam a unor principii fara sa se tina seama de realitatea concreta si ignorand unele aspecte morale aplicarea principiului devine contraproductiv si chiar mai rau, in imediat se ajunge la catastrofe. Cu inamovibilitatea magistrailor in rile din Est devin inamovibili toi dinozaurii din sistemul juridic anterior, comunist. Ce deserviciu mai mare se poate face justiiei dect aceast aplicare fr discernmnt a unor principii europene!? Pe de alta parte Bruxelles-ul a pus degetul pe rana desemnand cu perspicacitate coruptia ca factor esential ce impiedica evolutia Romaniei si a altor tari in tranzitie, in ritm corespunzator, spre normalitate. Lupta mpotriva corupiei este primordiala, este unul dintre punctele cheie, dar ea este blocata de controlul exercitat de fostele structuri de tip mafiot; ele snt responsabile de marea coruptie. Atta timp ct nu iei atitudine mpotriva acestor structuri si a reprezentantilor acestor interese degeaba te tot chinui s gseti modalitati de lupt mpotriva marii corupii.

N.F.: Eu a mai aduce n discuie i un fapt care cred c ar fi trebuit luat n vedere de Uniunea European, n momentul cnd s-a pus problema intrrii rilor din Est, ntr-un ritm chiar foarte alert. i anume faptul c magistraii i oamenii justiiei, n rile acestea comuniste, reueau s-i fac studiile superioare, n perioada comunist, doar cu aprobrile comitetului de partid, care, n acest mod, i i selecta, astfel nct deveneau oameni de ndejde ai sistemului represiv. Crimele trebuiau s fie acoperite, justificate juridic de ctre comuniti. Era un sistem de agresiune, de exterminare, nu numai fizic, dar i moral, care se baza pe aceti piloni fantastici, ce se defineau drept magistrai. n momentul de fa, cu aceti magistrai se lucreaz. Nu este normal! Ar fi bine s angajm un jurist foarte bun, de la Paris, sau de la Berlin i Londra, spre a restabili dreptul ntr-un important proces cu mrevia comunist? Ci avocai din lumea occidental, de la Madrid sau de la Haga, ar veni s pledeze astzi ntr-un proces n Romnia?

Al.H.: Aveti perfecta dreptate, ma sustineti in ceace am spus mai sus. In ceace priveste implicarea juristilor occidentali in Romania sunt sigur c ar face-o; exista o serie de argumente in acest sens si precedente elocvente. Unii, si poate nu putini la numar, ar actiona dintr-un sentiment de datorie morala si din pasiune profesionala. Afirm acest lucru din experienta personala; pot mentiona multe nume de juristi care au inteles sa contribue la revenirea Romaniei la normalitate. In primavara lui 1990 am contactat mai multi mari constitutionalisti francezi, sa-l amintesc pe Henri Mazeaud, care cu mult entuziasm au acceptat sa fie consilieri ai PNTCD. Fiul lui Henri, Pierre Mazeaud om politic de mare suprafata a acceptat sa devina membru al ADER Action pour la Dmocratie en Roumanie asociatie pe care o prezidam la Paris si care era filiala de facto a PNTCD in Franta. Si pe urma sa nu uitam ca in lumea occidental banul, castigul, exercita o mare atractie si probabil ca juristi foarte buni ar fi interesati si sub acest aspect sa contribue la rezolvarea unor dificile probleme juridice.

N.F.: Nu snt astzi n Occident romni cu o anumit stare material, care s poat s-i angajeze celebriti n domeniul juridic spre a li se apra cauzele la nivelul confuz al postcomunismului securistic romnesc? De ce nu se petrec asemenea situaii fireti, cnd un organism european nu funcioneaz dect din pcate, constat aproximativ, prin respectarea condiiilor juridice ale unor state fost comuniste, care nu i-au europeizat prin nimic condiia, n funcie de comunitatea din care fac astzi parte?

Al. H.: Aici eu snt foarte sceptic fa de anumite abordri morale ale lumii occidentale. Lumea vestic promoveaz o valoare, care se numete eficacitate i care se poate numi in anumite conditii pragmatism, in altele cinism; vezi Machiavel in politica scopul scuza mijloacele. In numele eficacitii se accept foarte multe lucruri. Eficacitatea desigur a jucat, de la Renastere incoace, un rol eminent in progresul lumii, incepand cu lumea occidentala i ma gandesc in primul rand la evolutia stiintei si tehnicii. Dar promovarea eficacitatii are si un aspect negativ, ea s-a facut si se face n detrimentul altor valori in primul rand al celor morale. Si asta este o catastrofa. Dar vorbeai despre de facultile de drept, de istorie, de sociologie, de filosofie din epoca comunista. Astea erau toate faculti cu profil politic clar, care trebuiau s asigure formarea elitei politice fidela regimului; nu intrau acolo dect cei verificati, ai lor.

N.F.: coala de poliie avea i o secie de drept.

Al. H.: i este normal, pentru c sistemul comunist a luat toate msurile ca tot ceea ce inseamna proces de decizie s fie accesibil numai celor alei. Ceilali puteau fi buni tehnicieni, dar atat. Inginerii erau executani, nu trebuiau s gndeasc, sau s gndeasc numai la eficacitatea realizrilor tehnice i a produciei. Sa fiu bine inteles, am cel mai mare respect pentru tehnicieni, ei sunt indispensabili lumii moderne care progreseaza datorita lor. Si societatea occidental tot pe tehnicieni se bazeaz. Ceea ce este in cauza este limitarea implicarii tuturor in treburile cetatii; rezervarea domeniului politic unei mafii devotata nu interesului cetatii ci interesului propriului buzunar. Este problema adevaratei democratii care nu poate functiona cu adevarat decat cu participarea tuturor..

N.F. :Lumea occidentala este deci un model?

Al.H.: Imi aduc aminte snt opt ani, sau poate chiar nou, de atunci , cnd a aprut scandalul n America, cu societatea Eon, care fusese prima punere sub reflector a raportrilor false i a bilanurilor fictive, a beneficilor lipsite de orice realitate. Era ceva absolut paralel cu raportrile din sistemul comunist, n care fiecare ministru se lauda cu rezultatele fictive pe care pretindea ca l-ar fi obtinut. Au urmat alte scandaluri de aceeasi natura, preludiu al crizei actuale. Un fapt este evident: criza prin care lumea trece astzi nu este numai o criz financiar, nu este numai o criz economic, este o criz de sistem care, pn la urm o putem considera sub un anumit aspect chiar binevenit. Pentru c trebuie reconsiderat abordarea de fond a lucrurilor, lumea nu-si mai poate permite sa-si continue evolutia in acelasi fel, pe aceleasi coordonate. Exist i alte soluii. i de aceea eu inteleg sa continui fara preget lupta pentru ca ideologia crestin democrata sa se impuna. Ea corespunde cel mai bine situaiei de astzi i corespundea cel mai bine i momentului ieirii Romniei din comunism. Iesirea din comunism deschidea mai multe optiuni: fie un socialism de tip marxist, care era evident refuzat, fie un liberalism pur i dur, fie modelul crestin-democrat. Primele dou abordri nu corespundeau nevoilor momentului, nevoii marii majoriti a poporului care ieea din comunism. Viziunea cretin democrat este bazata pe cateva mari valori care sunt : libertate, democratie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeaza o economie social de piata, care permite pieii s functioneze liber si sa asigure eficacitatea economic, eficacitate moderata de corecturi care sa garanteze solidaritatea si dreptatea sociala. Ea preconizeaza deasemenea o gestiune si o adninistrare performante bazate pe principiul subsidiaritatii. Crestin-democratia permite evitarea deraprilor la care am asistat n aceasta trista si imorala perioada a tranzitiei. In Europa, unde crestin democratia s-a aflat la baza constructiei UE, ea se gaseste astazi intr-o situatie relativ dificila fiind debordata de partide populiste, eminamente pragmatice pentru care abordarile cu caracter moral nu se bucura de mare trecerecare. In Partidul Popular European familia crestin democrata nu mai este majoritara. In Romnia crestin democratia se gaseste intr-o situatie extrem de dificila, nemaireprezentand pentru moment o alternativa posibila. Ea a fost ncarnat de P.N..-ul care s-a afiliat familiei cretin democrate din 1987, i tiu fiind martor la aceste demersuri ca PNT-ul a fost privit cu respect, simpatie si speranta de catre familia politica crestin democrata europeana si internationala. PNTCD a orientat Romania spre occident, spre integrarea in UE si NATO, el a demarat adevarata reforma. Cretin democraia reprezentat in Romania de Partidul Naional rnesc, era inacceptabila pentru fotii comuniti, intrucat partidul care incarna valorile crestin democrate reprezenta autentica Romanie, cea care s-a batut cu atata curaj impotriva comunismului si pentru pastrarea identitatii si valorile perene ale poporului roman. PNT a fost partidul care a acionat cu toat determinarea i fermitatea mpotriva tuturor dictaturilor, nu numai a celei comuniste, cel care a dat numrul cel mai mare de victime n pucriile comuniste. De aceea puternicii zilei doresc disparitia PNT-ului, de aceea el este atat de detestat, atat de defaimat si adus astazi in starea in care este.

N.F.: Ce perspective are cretin democraia, n momentul de fa, n Romnia?

Al.H.: Eu snt convins c exist o nevoie enorm de cretin-democraie, i cnd exist presiunea acestei nevoi se vor gsi soluii. Ea se va impune c vrem sau c nu vrem. Pentru c liberalismul i-a demonstrat limitele, de socialism nici s nu mai vorbim, i atunci este soluia care rmne. UE imbratiseaza si ea marile valori crestin democrate; economia sociala de piata, concept promovat de Ludwig Erhard, este cea a economiei UE.

N.F.: Practic ar da o soluie pentru salvarea Romniei.

Al.H.: Nu numai a Romniei, dar lumii de astzi. Lumea de astzi are nevoie de cretin democraie. Asta este soluia pentru o economie eficient, dar care s fie controlat, de aa natur, nct crizele, ca cea de astazi care i are rdcile n Statele Unite s nu mai fie posibile. i cred c aceast abordare, aceasta viziune se va impune cu att mai mult cu ct globalizarea se accelereza si principiul de gestiune cretin democrat, subsidiaritatea, corespunde perfect unei lumii globalizate.

N.F.: Ascultndu-v, regret, domnule Herlea, c nu ne vei reprezenta n Parlamentul European.

Al.H.: M flatai, domnule Florescu. Trecnd insa peste modestie, cred intr-adevar c a fi putut contribui in mod eficace la promovarea intereselor Romaniei si a valorilor crestin democrate n Parlamentul de la Bruxelles. Aveam experiena necesara, fiind activ n instituiile europene, in special n cadrul familiei politice cretin-democrate, din 1996, de cnd s-a constituit PPE. Am participat la consituirea lui i de atunci pn in prezent am activat n cadrul acestei familii. In 1998 am fost ales vice-presedinte al Internationalei Democrat Crestine (IDC) si de atunci pn anul acesta am activat ca membru al Comitetului Executiv al IDC. Este una din poziile cele mai nalte pe care un romn a ocupat-o ntr-o organizaie politic internaional.

N.F.: Cu att mai mult trebuia s fii acum la Bruxelles.

Al.H.: Multumesc inca odata pentru apreciere

N.F.: Cnd credei c ar putea s obtina Basarabia statutul de tara candidata la UE, fr s determine un veto a Rusiei?

Al.H.: Din nefericire, am vzut felul n care Europa i chiar America se comport fa de Rusia. Exemplul pe care l-am evocat n discuia noastr, referitor la ceea ce s-a ntmplat acum un an de zile, la summitul NATO de la Bucureti, este un exemplu revelator. Felul in care este tratata Georgia, constitue un altul. Occidentul nu accept s fac vreun gest care s poat s-i aduc eventuale dezagremente privind legturile sale cu Moscova. i asta, ca ntotdeauna, a fost, dup prerea mea, o atitudine nerealist, pentru c Moscova, cum spunea i Stalin, cnd ntreba cte divizii are Papa, nu nelege dect un limbaj care este limbajul forei. Imediat ce simte o ezitare, ea tie s o foloseasc cu mult abilitate. i, pe de alta parte Moscova are o politic extern care este urmrit cu determinare i cu profesionalism de peste trei sute de ani..

N.F.: i nu au scrupule. S ne amintim despre lichidarea unui agent secret la Londra.

Al. H.: Da, i lumea occidental a nghiit i a uitat. E inacceptabil. Revenind la Basarabia trebuie subliniat faptul ca situatia ei este datorata nelichidarii consecintelor Pactului Molotov-Ribentropp, care a fost denuntat de catre toata lumea.

N.F.: Dac imi aduc bine aminte, imediat dup evenimentele din 1989, cnd s-a pus problema ca Romnia s revin la locul ei, n Europa, ntre rile romanice, s-a amintit de semntura care s-a dat la Helsinki pe acel tratat de recunoatere a granielor. Nu s-a mai inut seama, aa cum era firesc, de existena unui Pact Molotov-Ribentropp.

Al.H.: Repet pactul a fost denunat, dar nu consecinele lui. A fost o contradicie, o incompatibilitate ntre principiul pstrrii frontierelor si cel al lichidarii consecintelor unui pact denuntat.

N.F.: S ne aducem aminte c n Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, iar povestea Basarabiei nu s-a putut rezolva, care era cea mai legitim dintre toate.

Al.H.: Cea mai legitim si care trebuia rezolvat aa cum a fost rezolvat problema rilor Baltice. Occidentul in abordarea lui pragmatica poarta o evidenta responsabilitate. Prea adesea Romania este tratata cu condescendenta, ca o tara semi-europeana si unul din principalele roluri ale unui deputat roman in Parlamentul European este tocmai corectarea acestei stari de fapt. Stii cine a fost cel mai mare adversar al meu, ct am fost trei ani ministru, la Bucureti?

N.F.: Spunei-mi!

Al.H.: Ambasadorul Uniunii Europene la Bucureti, F. Fotiadis, care i-a permis o atitudine aroganta i pe care l-am pus foarte repede la punct, spunndu-i: Domnule, te rog foarte mult s respeci instituia. S tii c snt tot att de european ca i dumneata i s te compori n consecin. A fost ocat dar a inghitit-o. O astfel de atitudine mi-a adus respectul multora la Bruxelles. Doresc sa precizez pentru a evita eventuale interpretari eronate ca relatiile mele cu toti ceilalti ambasadori la Bucuresti ai tarilor membre UE si a tarilor candidate au fost excelente. Sa amintesc numai de ambasadorii Frantei, Angliei, Germaniei, Finlandei, etc.. F. Fotiadis, mare sustinator a premierului de trista amintire, R. Vasile, a fost o evidenta exceptie. Odat i odat mi voi scrie memoriile i am s povestesc mai mult, pentru c am ce istorisi.

N.F.: V mulumesc.

Bucureti, 15 aprilie 2009


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 Septembrie 2009, ora 09:09



CHEMARE LA UNITATE CTRE TOI RNITII





Prieteni rniti din toat ara, din toate faciunile i din toate taberele!



Fac un apel la pace i unitate ntre noi toi, acum n ceasul al 12-lea al existenei noastre ca partid. Toi am fcut greeli, mai mari sau mai mici, dar am rmas fideli acelorai valori sfinte. Principiile ne-au rmas aceleai, diferendele dintre noi s-au referit mereu la persoane.



Recenta susinere a lui Traian Bsescu de ctre Marian Milu ne face de rs, ct vreme Milu se asociaz n percepia public cu PNCD. De fapt, este o alian ntre cel care a subminat partidele tradiionale ale Romniei n mod particular PNCD! - i un aventurier mrunt, care, pentru interese strict personale, calc n picioare individualitatea doctrinar i politic a partidului nostru. De mai bine de 15 ani vedem cum alianele cu Traian Bsescu s-au sfrit cu dezastre pentru cei care le-au fcut. Prin girul moral dat asasinului, PNCD este aruncat n mocirla compromisului politic mrunt i este ameninat cu dispariia!



Congresul de Smbt, 26 septembrie 2009, dorete revenirea la unitate a tuturor rnitilor, n matricea noastr doctrinar i politic, care nu face rabat de la principiile de care Romnia, aflat n pragul dezastrului, are nevoie mai mult ca niciodat.



Convini c lucrurile care ne apropie sunt cu mult mai importante dect cele care ne-au desprit temporar, dorim uitarea diferendelor trecute i v ateptm alturi de noi, pentru a cldi un PNCD puternic. Rnile vechi pot fi date uitrii n numele interesului superior al Partidului. Este loc pentru toi i este nevoie de toti!



Dragi colegi care pn acum ai fost derutai de promisiunile lui Milu, vlul a fost rupt i impostura a ieit la iveal! Voi cei care pn acum ai fost neutri, acum este momentul s venii lng noi!



V ateptm smbt, la Congresul Nostru, al tuturor!



Bucureti, 23 septembrie 2009



Preedintele PNCD

Radu Srbu




Fosta membra 9am.ro

5243 mesaje
Membru din: 11/08/2009
Postat pe: 23 Septembrie 2009, ora 09:32

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-23 09:09:43

CHEMARE LA UNITATE CTRE TOI RNITII





Prieteni rniti din toat ara, din toate faciunile i din toate taberele!



Fac un apel la pace i unitate ntre noi toi, acum n ceasul al 12-lea al existenei noastre ca partid. Toi am fcut greeli, mai mari sau mai mici, dar am rmas fideli acelorai valori sfinte. Principiile ne-au rmas aceleai, diferendele dintre noi s-au referit mereu la persoane.



Recenta susinere a lui Traian Bsescu de ctre Marian Milu ne face de rs, ct vreme Milu se asociaz n percepia public cu PNCD. De fapt, este o alian ntre cel care a subminat partidele tradiionale ale Romniei n mod particular PNCD! - i un aventurier mrunt, care, pentru interese strict personale, calc n picioare individualitatea doctrinar i politic a partidului nostru. De mai bine de 15 ani vedem cum alianele cu Traian Bsescu s-au sfrit cu dezastre pentru cei care le-au fcut. Prin girul moral dat asasinului, PNCD este aruncat n mocirla compromisului politic mrunt i este ameninat cu dispariia!



Congresul de Smbt, 26 septembrie 2009, dorete revenirea la unitate a tuturor rnitilor, n matricea noastr doctrinar i politic, care nu face rabat de la principiile de care Romnia, aflat n pragul dezastrului, are nevoie mai mult ca niciodat.



Convini c lucrurile care ne apropie sunt cu mult mai importante dect cele care ne-au desprit temporar, dorim uitarea diferendelor trecute i v ateptm alturi de noi, pentru a cldi un PNCD puternic. Rnile vechi pot fi date uitrii n numele interesului superior al Partidului. Este loc pentru toi i este nevoie de toti!



Dragi colegi care pn acum ai fost derutai de promisiunile lui Milu, vlul a fost rupt i impostura a ieit la iveal! Voi cei care pn acum ai fost neutri, acum este momentul s venii lng noi!



V ateptm smbt, la Congresul Nostru, al tuturor!



Bucureti, 23 septembrie 2009



Preedintele PNCD

Radu Srbu




UNDE ARE LOC CONGRESUL ?


111dinu

1317 mesaje
Membru din: 26/07/2009
Oras: Timisoara

Postat pe: 23 Septembrie 2009, ora 10:36

Radu Srbu, preedinte PNcd ? Chiar nu ai avut nici un dram de reorganizare a partidului ? Un partid istoric mprit ntre doi arlatani : Milu i Srbu.


Nici cltita cu brnz nu se difereniaz de celelalte cltite politice. Goaza este un desert prezidenial. "Daltonistul de urechi" aude n "blond" i negru. Cine se scoal "prea" de diminea, rmne cu "noaptea n cap".
Fosta membra 9am.ro

549 mesaje
Membru din: 11/09/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 23 Septembrie 2009, ora 18:34


Comunicat de presa
Membrii fondatori ai Grupului de Initiativa anunta constituirea asociatiei civice Miscarea Romnia Altfel, prescurtat Mi.R.A., avnd scopul de a promova generosul proiect Romnia Altfel si programul strategic Romnia. O viziune pe 30 de ani prin care Casa Regala a Romniei propune propriul parteneriat istoric tuturor mediilor politic, economic, administrativ, mass-media si civic - pentru o dezvoltare durabila a Romniei.
 In acest sens, Miscarea Romnia Altfel si-a stabilit urmatoarele obiective prioritare:
constientizarea si unificarea ideatica a tuturor asociatiilor, aliantelor, formatiunilor, organizatiilor si a membrilor societii civile, indiferent de orientarile politice, nationaliste, rasiale sau confesionale, pentru reformarea, purificarea morala si reconstructia din temelii a Romniei moderne, europene.
 Mobilizarea si polarizarea energiilor pozitive ale societatii si statului n jurul valorilor traditionale si contemporane ale natiunii romne, n jurul celor mai morali si reprezentativi militanti pentru educarea si pregatirea congenerilor nostri, a tinerilor mai ales, n vederea alegerii libere, constiente si n deplina cunostinta de cauza, a formei de guvernamnt cea mai potrivita n viitor, Monarhia Constitutionala sau unul dintre modelele Republicii.

Miscarea Romnia Altfel poate fi accesata prin mijloace electronice la urmatoarele link-uri:
Forumul Miscarii Romania Altfel: tashy.ro/miscarea-romania-altfel/
Chat: www.tashy.ro/chat


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Septembrie 2009, ora 12:41

De la: karpov, la data 2009-09-23 09:32:36
De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-23 09:09:43

CHEMARE LA UNITATE CTRE TOI RNITII





Prieteni rniti din toat ara, din toate faciunile i din toate taberele!



Fac un apel la pace i unitate ntre noi toi, acum n ceasul al 12-lea al existenei noastre ca partid. Toi am fcut greeli, mai mari sau mai mici, dar am rmas fideli acelorai valori sfinte. Principiile ne-au rmas aceleai, diferendele dintre noi s-au referit mereu la persoane.



Recenta susinere a lui Traian Bsescu de ctre Marian Milu ne face de rs, ct vreme Milu se asociaz n percepia public cu PNCD. De fapt, este o alian ntre cel care a subminat partidele tradiionale ale Romniei n mod particular PNCD! - i un aventurier mrunt, care, pentru interese strict personale, calc n picioare individualitatea doctrinar i politic a partidului nostru. De mai bine de 15 ani vedem cum alianele cu Traian Bsescu s-au sfrit cu dezastre pentru cei care le-au fcut. Prin girul moral dat asasinului, PNCD este aruncat n mocirla compromisului politic mrunt i este ameninat cu dispariia!



Congresul de Smbt, 26 septembrie 2009, dorete revenirea la unitate a tuturor rnitilor, n matricea noastr doctrinar i politic, care nu face rabat de la principiile de care Romnia, aflat n pragul dezastrului, are nevoie mai mult ca niciodat.



Convini c lucrurile care ne apropie sunt cu mult mai importante dect cele care ne-au desprit temporar, dorim uitarea diferendelor trecute i v ateptm alturi de noi, pentru a cldi un PNCD puternic. Rnile vechi pot fi date uitrii n numele interesului superior al Partidului. Este loc pentru toi i este nevoie de toti!



Dragi colegi care pn acum ai fost derutai de promisiunile lui Milu, vlul a fost rupt i impostura a ieit la iveal! Voi cei care pn acum ai fost neutri, acum este momentul s venii lng noi!



V ateptm smbt, la Congresul Nostru, al tuturor!



Bucureti, 23 septembrie 2009



Preedintele PNCD

Radu Srbu




UNDE ARE LOC CONGRESUL ?


Dragi Colegi ,

Doamna Ileana Marcu ( mobil 0726 364 191 ) -organizare sala- mi-a
comunicat urmatoarele :

Congresul va avea loc la
Romexpo , Bulevardul Marasti 65-67 ,
Intrarea F, Pavilionul 6 ,
prin Sala Madgearu , in Sala Titulescu .

Data : Sambata , 26 Septembrie 2009 .

Ora de incepere 10 , 00 .

Ora de intrare : incepand cu 8, 30 .


Sanatate ! Succes !

Liviu Petrina
Consilier al Presedintelui


Marcel_Ghilinta

127 mesaje
Membru din: 14/05/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 24 Septembrie 2009, ora 12:44

Moiunea

CRETIN DEMOCRAIA SALVEAZ ROMNIA !


Congresul PNCD are loc ntr-o perioad n care ara traverseaz momente grele, momente de cumpn, care ne afecteaz nu numai n imediat, ci pot periclita bunstarea romnilor pe termen mediu i lung. Criza financiar mondial a provocat n Romnia o criz economic, n faa creia guvernanii notri i-au demonstrat neputina, generat de propria incapacitate i de iresponsabilitate! n loc s reduc cheltuielile, iau credite cu nemiluita i ipotecheaz viitorul nostru i al copiilor notri! Guvernul Boc-Bsescu mprumut n fiecare lun cte 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui s pltim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel puin 10 ani de acum nainte!

Criza moral

Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organizaiile internaionale s finaneze o administraie falimentar?!? De ce bncile centrale de peste tot din lume, din ri srace ori bogate, au pornit tiparniele de bani?

Rspunsul este unul singur: criza prin care lumea trece astzi nu este numai o criz financiar, nu este numai o criz economic, ci este o criz de sistem, care are o cauz evident: criza moral. Asistm la o criz profund, care este n primul rnd de natur moral i spiritual i abia apoi social, economic, financiar i politic. Cauza comun a tuturor crizelor prin care trecem este criza moral! Este o decdere moral fr precedent, crizele se provoac una pe alta, prbuind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil s ofere soluii crizei de valori n care se adncete societatea, iar societatea de astzi respinge cu bun tiin valorile spirituale.

Majoritile asist pasive la un fenomen foarte periculos: n lumea de azi, se promoveaz pn la absurd minoritile de orice fel confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democraiei. Se ncearc impunerea unei tiranii a minoritilor asupra majoritii, lucru care nu poate fi acceptat.

Nevoia de cretin democraie

n concepia cretin democrat despre via, drepturile minoritilor trebuie s fie aceleai cu drepturile majoritii. Noi suntem pentru promovarea valorilor i principiilor autentice ale democraiei i nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al aa-numitei corectitudini politice; nu putem accepta ca n numele corectitudinii politice s ne fie afectate drepturile fundamentale.

Exist o nevoie enorm de cretin democraie i - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul i-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, cretin democraia este soluia care rmne. Aceasta este soluia pentru o economie eficient, dar care s fie controlat de aa natur nct crizele, ca cea de astazi, s nu mai fie posibile.

Viziunea cretin democrat este bazat pe cteva mari valori care sunt: libertate, democraie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeaz o economie social de pia, care permite pieei s funcioneze liber i s asigure eficacitatea economic, garantnd ns solidaritatea i dreptatea social. De asemenea, cretin democraia preconizeaz o gestiune i o administrare performante, bazate pe principiul subsidiaritii. Cretin democraia permite evitarea deraprilor la care am asistat n aceast trist i imoral perioad a tranziiei.

Dac lumea are nevoie de cretin democraia, apoi Romnia, cu att mai mult! Pentru c toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut i exacerbate n mod canceros.

Nevoia de PNCD

Astazi, dup 20 de ani, putem ntelege mai uor cum a czut zidul Berlinului i cum s-a elaborat i implementat tranziia de la socialism la capitalism. A fost un acord ntre Est i Vest prin care, n schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura i structurile de sorginte KGB-ist au preluat i au pstrat controlul procesului de tranziie n fostele ri comuniste i au transformat puterea poliieneasc ntr-una financiar. Tranzacia cu tranziia a avut avantaje evidente i pentru Occident: ncetarea rzboiului rece, dispariia pericolului degenerrii ntr-unul unul cald, accesul la mna de lucru ieftin i calificat i ctigarea unor piee de desfacere imense.

ntr-o lume n care fiecare stat i urmrete cu precdere, dac nu exclusiv, propriile interese, Romnia are nevoie de o politic subordonat intereselor sale naionale i de oameni politici care triesc i acioneaz n spiritul moralei cretine. Romnia are nevoie de cretin democraie! Trebuie s impunem doctrina cretin democrat, pentru c ea rspunde cel mai bine problemelor cu care se confrunt ara!

n Romnia post-comunist, Partidul Naional rnesc Cretin Democrat a fost singurul care a avut, nc de la nceput, opiuni politice corecte, crora le-a rmas consecvent: smulgerea Romniei din zona de influen ruseasc, integrarea rii n NATO, aderarea la Uniunea European, restituirea proprietilor confiscate de comuniti pmnturi, pduri, case, active economice reformarea economiei, a justiiei, instituirea statului de drept i lustraia.

Unele dintre aceste obiective strategice s-au ndeplinit, majoritatea dintre ele datorit eforturilor PNCD n perioada 1996-2000, cnd am participat la guvernare. Noi am ntrerupt firul rou dintre Bucureti i Moscova, noi am ntors ara cu faa la Occident, noi am reformat economia naional, noi am nceput restituirea proprietilor, n timpul guvernrii noastre au nceput negocierile de aderare la Uniunea European i noi am obinut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a Romniei.

Lustraia pasul esenial spre reconcilierea naional

Blocai de partenerii de guvernare, n primul rnd de Partidul Democrat, nu am reuit s facem lustraia, iar acest eec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte msuri. Lustraia era absolut necesar, ea fiind primul pas obligatoriu! pe drumul spre reconcilierea naional. Profunzimea crizei morale n care este scufundat societatea romneasc se datoreaz tocmai supravieuirii securitilor i nomenclaturitilor n structurile puterii de stat. Mecanismele democratice funcioneaz prost, pentru c Romnia este controlat de oligarhie.

Oligarhia romneasc este format din mai puin de zece mii de oameni, adic sub o jumtate de procent din populaie. Toi acetia sunt legai ntre ei prin linii de for, pe care se mic cu uurin, ceea ce explic traiectoriile spectaculoase ale multor cariere i averi. Majoritatea componenilor si au relaii strnse cu serviciile secrete succesoare fostei Securiti, n principal ca ofieri acoperii.

Din cauza lor, multe pmnturi au fost restituite pe alte amplasamente, din cauza lor, multe pduri au fost restituite gata tiate, din cauza lor multe case au fost restituite nu proprietarilor, ci chiriailor, din cauza lor proprietile economice, naionalizate dup rzboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganizrii funcionrii instituiilor de stat n Romnia, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompetenilor pn la cel mai nalt nivel n stat, pentru instabilitatea legislativ, pentru blocarea justiiei i pentru corupia generalizat!

Ei sunt cei care au vndut pe nimic 100% din infrastructura de comunicaii a rii, aproape 100% din infrastructura energetic, 90% din sistemul bancar i altele, transformndu-l pe romn n slug la el acas. Dac i-am fi lustrat, nu ar mai fi vndut rezervele de petrol i gaze; dac i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza bncile; dac i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura n tranzancii imobiliare; dac i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat att de mult kilometrul de autostrad; dac i-am fi lustrat am fi avut coli, spitale i reelele de infrastructur puse la punct! Dac i-am fi lustrat, am fi trit mai bine!

Limitarea i reducerea influenei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esenial a procesului de aderare a rii la structurile euro-atlantice. Dei Romnia a fost pn la urm acceptat, partida nu este nici pe departe ctigat, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunist, se regenereaz prin plasarea unor oameni noi n toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic i n justiie.

Societatea civil romneasc a fost prea slab i nu a putut, iar Uniunea European nu a vrut s ne ajute s facem lustraia. rilor candidate fost-comuniste li s-a cerut s-i reformeze sistemul juridic i s-i creeze agenii independente anticorupie, dar lustraia i deschiderea dosarelor poliiei secrete nu a fost niciodata o precondiie pentru aderare.

La fel stau lucrurile n privina anulrii consecinelor pactului Ribbentrop-Molotov; toi l denun, inclusiv Vladimir Putin, toi l condamn, dar n egal msur toi se prefac a nu observa c produce n continuare efecte: exist dou state romne! n Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitim dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constatm c oligarhiei noastre nu i pas, iar Occidentul prefer s nu-i prejudicieze legturile cu Rusia. n abordarea lui pragmatic, Occidentul poart o evident responsabilitate; prea adesea Romnia este tratat cu condescenden, ca o ar semi-european.

Continua degradare a strii de fapt din societatea romneasc demonstreaz c Uniunea European trebuie s stabileasc un parteneriat cu o ptura mult mai larg a populaiei dect pn acum.

Politica nu trebuie separat de moral

Astzi, la 20 de ani de la prbuirea comunismului, Romnia este ca o corabie care a nceput s ia ap, condus de un crmaci beat, pe o mare dezlnuit! Pentru a supravieui, ara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili i competeni, dar mai ales! are nevoie de lideri morali!

Dac decidenii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest i cumptat, cetenii ar fi servii, nu folosii i asuprii, iar ara ar prospera.

Nu exist ri bogate i ri srace; exist doar ri bine administrate i ri prost administrate. Romnia de azi este prost administrat.

Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere i aprobare, pune accentul pe dimensiunea moral, component esenial a proiectului PNCD pentru salvarea Romniei. Viziunea i misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:

Viziunea PNCD:
Libertate, Dreptate i Solidaritate, prin Responsabilitate, Credin i Democraie ntr-o Romnie Modern, Prosper i Fericit.

Misiunea PNCD:
PNCD are misiunea de a fi Contiina Politic Responsabil a Romniei, fiind singurul partid cretin-democrat, autentic de centru-dreapta, din Romnia, capabil s creeze o Romnie Modern, Prosper i Fericit.

Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare aciuni politice ferme i morale! Urmrim rentregirea rii i afirmarea demnitii ei, propunem proiectul unei noi constituii a Romniei, propunem msuri concrete pentru reformarea justiiei, un set de politici macroeconomice care ar scoate ara din criz i considerm c dezvoltarea economic, care ia n considerare dimensiunea social i cea ecologic, este o extensie a credinei n fiina uman i n libertatea ei.

Credem cu toat convingerea c omul nu trebuie s fie separat de Dumnezeu i nici politica de moral! Trebuie s fim contieni c lupta dintre Bine i Ru nu se sfrete niciodat, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situm! n ndelungata sa istorie, Partidul Naional rnesc Cretin Democrat s-a situat ntotdeauna de partea bun! Este datoria noastr s-i onorm tradiia! Este datoria noastr s salvm Romnia!

Aa s ne ajute Dumnezeu!

Bucureti, 26 septembrie 2009





Radu Srbu


Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 24 Septembrie 2009, ora 13:32

De la: Marcel_Ghilinta, la data 2009-09-24 12:44:27Moiunea





CRETIN DEMOCRAIA SALVEAZ ROMNIA !








Congresul PNCD are loc ntr-o perioad n care ara traverseaz momente grele, momente de cumpn, care ne afecteaz nu numai n imediat, ci pot periclita bunstarea romnilor pe termen mediu i lung. Criza financiar mondial a provocat n Romnia o criz economic, n faa creia guvernanii notri i-au demonstrat neputina, generat de propria incapacitate i de iresponsabilitate! n loc s reduc cheltuielile, iau credite cu nemiluita i ipotecheaz viitorul nostru i al copiilor notri! Guvernul Boc-Bsescu mprumut n fiecare lun cte 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui s pltim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel puin 10 ani de acum nainte!





Criza moral





Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organizaiile internaionale s finaneze o administraie falimentar?!? De ce bncile centrale de peste tot din lume, din ri srace ori bogate, au pornit tiparniele de bani?





Rspunsul este unul singur: criza prin care lumea trece astzi nu este numai o criz financiar, nu este numai o criz economic, ci este o criz de sistem, care are o cauz evident: criza moral. Asistm la o criz profund, care este n primul rnd de natur moral i spiritual i abia apoi social, economic, financiar i politic. Cauza comun a tuturor crizelor prin care trecem este criza moral! Este o decdere moral fr precedent, crizele se provoac una pe alta, prbuind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil s ofere soluii crizei de valori n care se adncete societatea, iar societatea de astzi respinge cu bun tiin valorile spirituale.





Majoritile asist pasive la un fenomen foarte periculos: n lumea de azi, se promoveaz pn la absurd minoritile de orice fel confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democraiei. Se ncearc impunerea unei tiranii a minoritilor asupra majoritii, lucru care nu poate fi acceptat.





Nevoia de cretin democraie





n concepia cretin democrat despre via, drepturile minoritilor trebuie s fie aceleai cu drepturile majoritii. Noi suntem pentru promovarea valorilor i principiilor autentice ale democraiei i nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al aa-numitei corectitudini politice; nu putem accepta ca n numele corectitudinii politice s ne fie afectate drepturile fundamentale.





Exist o nevoie enorm de cretin democraie i - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul i-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, cretin democraia este soluia care rmne. Aceasta este soluia pentru o economie eficient, dar care s fie controlat de aa natur nct crizele, ca cea de astazi, s nu mai fie posibile.





Viziunea cretin democrat este bazat pe cteva mari valori care sunt: libertate, democraie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeaz o economie social de pia, care permite pieei s funcioneze liber i s asigure eficacitatea economic, garantnd ns solidaritatea i dreptatea social. De asemenea, cretin democraia preconizeaz o gestiune i o administrare performante, bazate pe principiul subsidiaritii. Cretin democraia permite evitarea deraprilor la care am asistat n aceast trist i imoral perioad a tranziiei.





Dac lumea are nevoie de cretin democraia, apoi Romnia, cu att mai mult! Pentru c toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut i exacerbate n mod canceros.





Nevoia de PNCD





Astazi, dup 20 de ani, putem ntelege mai uor cum a czut zidul Berlinului i cum s-a elaborat i implementat tranziia de la socialism la capitalism. A fost un acord ntre Est i Vest prin care, n schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura i structurile de sorginte KGB-ist au preluat i au pstrat controlul procesului de tranziie n fostele ri comuniste i au transformat puterea poliieneasc ntr-una financiar. Tranzacia cu tranziia a avut avantaje evidente i pentru Occident: ncetarea rzboiului rece, dispariia pericolului degenerrii ntr-unul unul cald, accesul la mna de lucru ieftin i calificat i ctigarea unor piee de desfacere imense.





ntr-o lume n care fiecare stat i urmrete cu precdere, dac nu exclusiv, propriile interese, Romnia are nevoie de o politic subordonat intereselor sale naionale i de oameni politici care triesc i acioneaz n spiritul moralei cretine. Romnia are nevoie de cretin democraie! Trebuie s impunem doctrina cretin democrat, pentru c ea rspunde cel mai bine problemelor cu care se confrunt ara!





n Romnia post-comunist, Partidul Naional rnesc Cretin Democrat a fost singurul care a avut, nc de la nceput, opiuni politice corecte, crora le-a rmas consecvent: smulgerea Romniei din zona de influen ruseasc, integrarea rii n NATO, aderarea la Uniunea European, restituirea proprietilor confiscate de comuniti pmnturi, pduri, case, active economice reformarea economiei, a justiiei, instituirea statului de drept i lustraia.





Unele dintre aceste obiective strategice s-au ndeplinit, majoritatea dintre ele datorit eforturilor PNCD n perioada 1996-2000, cnd am participat la guvernare. Noi am ntrerupt firul rou dintre Bucureti i Moscova, noi am ntors ara cu faa la Occident, noi am reformat economia naional, noi am nceput restituirea proprietilor, n timpul guvernrii noastre au nceput negocierile de aderare la Uniunea European i noi am obinut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a Romniei.





Lustraia pasul esenial spre reconcilierea naional





Blocai de partenerii de guvernare, n primul rnd de Partidul Democrat, nu am reuit s facem lustraia, iar acest eec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte msuri. Lustraia era absolut necesar, ea fiind primul pas obligatoriu! pe drumul spre reconcilierea naional. Profunzimea crizei morale n care este scufundat societatea romneasc se datoreaz tocmai supravieuirii securitilor i nomenclaturitilor n structurile puterii de stat. Mecanismele democratice funcioneaz prost, pentru c Romnia este controlat de oligarhie.





Oligarhia romneasc este format din mai puin de zece mii de oameni, adic sub o jumtate de procent din populaie. Toi acetia sunt legai ntre ei prin linii de for, pe care se mic cu uurin, ceea ce explic traiectoriile spectaculoase ale multor cariere i averi. Majoritatea componenilor si au relaii strnse cu serviciile secrete succesoare fostei Securiti, n principal ca ofieri acoperii.





Din cauza lor, multe pmnturi au fost restituite pe alte amplasamente, din cauza lor, multe pduri au fost restituite gata tiate, din cauza lor multe case au fost restituite nu proprietarilor, ci chiriailor, din cauza lor proprietile economice, naionalizate dup rzboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganizrii funcionrii instituiilor de stat n Romnia, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompetenilor pn la cel mai nalt nivel n stat, pentru instabilitatea legislativ, pentru blocarea justiiei i pentru corupia generalizat!





Ei sunt cei care au vndut pe nimic 100% din infrastructura de comunicaii a rii, aproape 100% din infrastructura energetic, 90% din sistemul bancar i altele, transformndu-l pe romn n slug la el acas. Dac i-am fi lustrat, nu ar mai fi vndut rezervele de petrol i gaze; dac i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza bncile; dac i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura n tranzancii imobiliare; dac i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat att de mult kilometrul de autostrad; dac i-am fi lustrat am fi avut coli, spitale i reelele de infrastructur puse la punct! Dac i-am fi lustrat, am fi trit mai bine!





Limitarea i reducerea influenei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esenial a procesului de aderare a rii la structurile euro-atlantice. Dei Romnia a fost pn la urm acceptat, partida nu este nici pe departe ctigat, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunist, se regenereaz prin plasarea unor oameni noi n toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic i n justiie.





Societatea civil romneasc a fost prea slab i nu a putut, iar Uniunea European nu a vrut s ne ajute s facem lustraia. rilor candidate fost-comuniste li s-a cerut s-i reformeze sistemul juridic i s-i creeze agenii independente anticorupie, dar lustraia i deschiderea dosarelor poliiei secrete nu a fost niciodata o precondiie pentru aderare.





La fel stau lucrurile n privina anulrii consecinelor pactului Ribbentrop-Molotov; toi l denun, inclusiv Vladimir Putin, toi l condamn, dar n egal msur toi se prefac a nu observa c produce n continuare efecte: exist dou state romne! n Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitim dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constatm c oligarhiei noastre nu i pas, iar Occidentul prefer s nu-i prejudicieze legturile cu Rusia. n abordarea lui pragmatic, Occidentul poart o evident responsabilitate; prea adesea Romnia este tratat cu condescenden, ca o ar semi-european.





Continua degradare a strii de fapt din societatea romneasc demonstreaz c Uniunea European trebuie s stabileasc un parteneriat cu o ptura mult mai larg a populaiei dect pn acum.





Politica nu trebuie separat de moral





Astzi, la 20 de ani de la prbuirea comunismului, Romnia este ca o corabie care a nceput s ia ap, condus de un crmaci beat, pe o mare dezlnuit! Pentru a supravieui, ara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili i competeni, dar mai ales! are nevoie de lideri morali!





Dac decidenii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest i cumptat, cetenii ar fi servii, nu folosii i asuprii, iar ara ar prospera.





Nu exist ri bogate i ri srace; exist doar ri bine administrate i ri prost administrate. Romnia de azi este prost administrat.





Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere i aprobare, pune accentul pe dimensiunea moral, component esenial a proiectului PNCD pentru salvarea Romniei. Viziunea i misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:





Viziunea PNCD:


Libertate, Dreptate i Solidaritate, prin Responsabilitate, Credin i Democraie ntr-o Romnie Modern, Prosper i Fericit.





Misiunea PNCD:


PNCD are misiunea de a fi Contiina Politic Responsabil a Romniei, fiind singurul partid cretin-democrat, autentic de centru-dreapta, din Romnia, capabil s creeze o Romnie Modern, Prosper i Fericit.





Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare aciuni politice ferme i morale! Urmrim rentregirea rii i afirmarea demnitii ei, propunem proiectul unei noi constituii a Romniei, propunem msuri concrete pentru reformarea justiiei, un set de politici macroeconomice care ar scoate ara din criz i considerm c dezvoltarea economic, care ia n considerare dimensiunea social i cea ecologic, este o extensie a credinei n fiina uman i n libertatea ei.





Credem cu toat convingerea c omul nu trebuie s fie separat de Dumnezeu i nici politica de moral! Trebuie s fim contieni c lupta dintre Bine i Ru nu se sfrete niciodat, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situm! n ndelungata sa istorie, Partidul Naional rnesc Cretin Democrat s-a situat ntotdeauna de partea bun! Este datoria noastr s-i onorm tradiia! Este datoria noastr s salvm Romnia!





Aa s ne ajute Dumnezeu!





Bucureti, 26 septembrie 2009

















Radu Srbu















www.munteanu.ro/Foto%20internet%20mari/MM-%20IPS%20TEOFAN-separat.jpg">




Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 24 Septembrie 2009, ora 13:35



Pagini: << 1 2 3 4 5 6 7 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului PNTcd
Mergi la: