Info
x
Despre orice
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 01:52
De la: nastasemihail, la data 2009-09-18 01:50:41Cind o pornesti de la zero si nu te ajuta nimeni, nici banca, asa se porneste. Nu sint acei oameni de vina ci cei 400 miliarde de euro ce zac in bancile rominesti comerciale si care nu sint investiti in partea economica productiva. nu se pornește chiar de la zero...ci...de la averea p�rinților... 
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 01:57
v� las acum și eu...mai vorbim m�ine dac� mai vreți (deși..v-am spus c� nu e nimic de discutat...dac� ț�ranii ar vrea fonduri ue...ar putea oric�nd s� le cear�....din partea mea...liberi
 )....noapte bun� , tuturor....  aveți grij� de voi....  
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 01:57
De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 01:52:48De la: nastasemihail, la data 2009-09-18 01:50:41Cind o pornesti de la zero si nu te ajuta nimeni, nici banca, asa se porneste. Nu sint acei oameni de vina ci cei 400 miliarde de euro ce zac in bancile rominesti comerciale si care nu sint investiti in partea economica productiva. Eu vorbesc de cei care au aterizat la tara, avind teren nou. S-au apucat unii de treaba neavind decit hainele de pe ei. si multi s-au descurcat.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 2406 mesaje Membru din: 24/03/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 01:57
Ati imbulinat-o cu euro imprumutati!
Azi s-a discutat la capitala Europei, ca o sa vina comisia sa vada ce ati facut cu ei. Pai ce ati crezut? Ei va imprumuta, nu ca sa-si faca unii vile, ci sa ridice economia. Vine ilicitul european, valeu! |
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:05
De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 01:57:01v� las acum și eu...mai vorbim m�ine dac� mai vreți (deși..v-am spus c� nu e nimic de discutat...dac� ț�ranii ar vrea fonduri ue...ar putea oric�nd s� le cear�....din partea mea...liberi Noapte imbunata.... 
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:06
De la: radita09_telus_net, la data 2009-09-18 01:57:48Ati imbulinat-o cu euro imprumutati! De asta nu imprumut eu de la voi, zgircitilor. Si nu voi imprumuta niciodata, de la cei care nu inteleg ca se vor ruga de cei care au fost saraci sa le foloseasca banii.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 2406 mesaje Membru din: 24/03/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:16
Doar nu ai si tu vila cu acoperis de cupru!
O cruce mare si lant gros, galben, pe piept. |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:23
De la: nastasemihail, la data 2009-09-18 01:48:22De la: mytcor, la data 2009-09-18 01:32:26Ioanna, daca tu, un om cu studii superioare, poti spune ceea ce spui, ce pot eu sa cred, despre ce stiu, ce spun, sau ce vor, Taranii ?... Osingura famile cultiva intre 30-50 Ha. daca-i mai numeroasa(+ 5) arendeaza pana la 70-100.Ha. |
|
|
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:29
De la: radita09_telus_net, la data 2009-09-18 02:16:53Doar nu ai si tu vila cu acoperis de cupru! Eu am pectorali pe piept, aur oi avea tu. Dar nu prea vad legatura intre refuzul meu de a imprumuta cu ce spui tu.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:35
De la: mytcor, la data 2009-09-18 02:23:03De la: nastasemihail, la data 2009-09-18 01:48:22De la: mytcor, la data 2009-09-18 01:32:26Ioanna, daca tu, un om cu studii superioare, poti spune ceea ce spui, ce pot eu sa cred, despre ce stiu, ce spun, sau ce vor, Taranii ?... Acum sint f multi veniti de la oras. Aici la noi, eu personal vad ca dau rezultate metodele care s-au impus pe parcele de pina la 1 ha. Ceea ce spui tu la suprafete mari merg la culturi de alimente de baza.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:40
De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 01:57:01v� las acum și eu...mai vorbim m�ine dac� mai vreți (deși..v-am spus c� nu e nimic de discutat...dac� ț�ranii ar vrea fonduri ue...ar putea oric�nd s� le cear�....din partea mea...liberi 
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:40
Oricum, seceta si criza asta economoca au validat sistemul acesta de agricultura. E viabil. Mincam, de la producatori practic toate legumele si fructele. Altceva? Vrem foamete in Rominia? Eu, unul nu. Vreau sa maninc in continuare de la ei.
In privinta produselor de baza, da e viabil cel organizat pe suprafete mari.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 09:51
Desteapta-te romane ! din somnul tau ...de forum !!! 
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 10:10
Gospodariile colective sunt din nou in centrul atentiei, oferind locuinte de lux si servicii medicale de calitate. Kibuturile au intruchipat mult timp cele mai importante idealuri ale statului Israel: munca in colectiv, atasamentul pentru pamant si egalitarismul. Anii a��80 au adus cu sine o degradare a conceptului de socialism in intreaga lume, aspect resimtit si de aceste comunitati, care s-au inglodat in datorii. Ultimii ani au insemnat o revenire a interesului in randul tinerilor pentru kibuturi. Pentru a tine pasul cu vremurile, multe chibuturi s-au reorganizat, renuntand la unele obiceiuri socialiste. Privatizarea si-a facut loc si aici, mai ales in zona serviciilor. Majoritatea caselor au fost cumparate de locui�tori, iar tinerii sunt incurajati sa le achizitioneze pe cele care au mai ramas. Liderii comunitatilor nu mai sunt alesi prin vot popular, ci sunt manageri profesionisti. In kibuturile traditionale, indiferent de munca prestata, fie ca era vorba de mulgerea vacilor sau conducerea unei ferme, remuneratia era aceeasi pentru toti membrii. Astazi, fiecare este platit pentru ceea ce face. In luna aprilie, kibutul Negba a acceptat 80 de noi membri intr-o singura zi. Altele au liste de asteptare. Interesul atat de mare al israelienilor se explica prin faptul ca aceste comunitati mai pastreaza prea putin din spiritual auster de altadata. Cand vor exista si la noi liste de asteptare ca sa devii TARAN !!! 
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 10:14
La tractoare, in UE exista 15-20 ha/tractor, iar la noi, in Mures, unde avem 224.000 de ha, teoretic este in jur de 50 de ha/teren. Tractoarele noastre au un consum de motorina de 30-32 de litri/ha, la aratura de baza, iar dincolo se face cu 16-18l/ha. In ceea ce priveste productivitatea, un tractor de-al nostru ara 2-2,5 ha pe zi, iar unul de dincolo 15-20 ha. Deci un fermier de-al nostru trebuie sa are cu cinci tractoare pentru a ara cat ara unul dintre fermierii din vest�, a declarat Timar. 
|
|
Marcel_Ghilinta 127 mesaje Membru din: 14/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 10:15
18 septembrie 2009
Avatarurile unei imagini publice III Publicat de Adela Dar cine era Corneliu Coposu, ce amintiri tenebroase activase �n �b�tr�nii militan�i� �nc�t fusese �ndep�rtat at�t de violent? Biografia sa politic� �ncepe ca secretar timp de 10 ani al lui Iuliu Maniu, secretar general adjunct al PN� (ales �n 1945) �i secretar al Delega�iei Permanente a partidului (ales �n 1946). Arestat de autorit��ile comuniste la 14 iulie 1947 (al�turi de to�i liderii ��r�ni�ti, inclusiv Maniu) la sediul partidului din Bucure�ti, este condamnat la munc� silnic� pe via��. A stat ca de�inut politic �n �nchisorile comuniste 17 ani �i 8 luni, dintre care 8 ani singur �n celul�. Supravie�uie�te gra�ie unei condi�ii fizice excep�ionale (halterofil fiind intr� �n �nchisoare cu greutatea de 112 kg �i iese cu 51). S�lbatic chinuit �i pentru c� nu a vrut s� depun� m�rturie �mpotriva lui Lucre�iu P�tr�canu, Corneliu Coposu este martorul mor�ii modelului s�u, Iuliu Maniu, al so�iei �i al cumnatei sale (condamnate f�r� vin� la 25 de ani munc� silnic� �i decedate dup� 14 ani). Dup� lunga izolare trebuie s� �nve�e din nou s� vorbeasc�. Un episod din acea perioad� agonic� a Gulagului rom�nesc este decisiv pentru traiectul s�u politic: �ntr-o celul� de la Malmaison, din Calea Plevnei din Bucure�ti, se �nt�lne�te cu Maniu. B�tr�nul muribund �l implor� ca, dac� �i va supravie�ui, s� salveze Partidul. Iar Coposu nu va uita aceast� rug�minte. Eliberat �n 1964, duce ca �i ceilal�i supravie�uitori ��r�ni�ti (Ion Diaconescu, Gabriel �epelea, Constantin Ionescu-Galbeni, �erban Ghica) o via�� marginal� � lucreaz� �n construc�ii p�n� ce iese la pensie �n 1976. De�i men�ine prudent contactul cu ceilal�i frunta�i ��r�ni�ti, e supus, mai ales �n anii �80, unor continue interog�ri �i arest�ri de c�tre Securitate. Dup� cum arat� Tudor C�lin Zorojanu �n Via�� lui Corneliu Coposu: ��n total, dup� eliberare, suportase 27 de perchezi�ii la domiciliu �i zeci de convoc�ri la Securitate� . Considerat prin consens ca �ef al �ntregului grup, scrie �n septembrie 1983 un lung raport pre�edintelui american George Bush, �n care critic� rezultatul alegerilor din 1946 �i declar� drept ilegal� interzicerea partidului s�u �n 1947. �n 1987 scrie o scrisoare Uniunii Europene a Partidelor Cre�tin Democrate (UECD) �n care anun�� rena�terea PN� �i cere �n acela�i timp afilierea la UECD, ceea ce implic� de asemenea acceptarea de c�tre partid a principiilor democrat-cre�tine. Revolu�ia �l surprinde elabor�nd �n propria-i locuin�� Apelul PN�-CD, semnat ini�ial de 10 persoane. Acest partid s-a n�scut �n 22 decembrie �89 prin fuziunea Partidului Na�ional-��r�nesc, ren�scut din propria-i cenu�� �i un nou partid, micul Partid Cre�tin fondat de poetul Ioan Alexandru. PN�CD este primul partid post-revolu�ionar �nscris oficial la Tribunalul din Bucure�ti pe 11 ianuarie 1990. Respingerea anxioas� a lui Corneliu Coposu de c�tre liderii feseni�ti, considerarea sa ca inamic politic, ca �du�man de clas� sunt rezultate, conform lui Dan Pavel �i Iuliei Huiu, aplic�rii politicii normale (reac�ii dictate de interese), �i nu al politicii constitu�ionale (cadrul ordinii sociale, contractul social) �n termenii lui Ralph Dahrendorf. �Chiar dac� pe 22 decembrie 1989 a avut loc o schimbare de regim politic fo�tii activi�ti comuni�ti au �mpietat asupra naturii democratice a noului regim prin comportamentul lui bol�evic, dac� nu chiar intransigent. Se permitea astfel perpetuarea �n democra�ie a unei p�r�i semnificative din tr�s�turile culturii politice specifice comunismului rom�nesc� . Incluz�nd tr�s�turi precum antiintelectualismul, preferin�a de a rezolva problemele politice cu ajutorul unor metode pre � �i/sau antidemocratice, ostilitatea fa�� de transparen�a procesului democratic �i �ncrederea acordat� conspira�iilor, intrigilor �i aranjamentelor de culise, pr�pastia dintre elitele politice �i mase, cultura politica a comunismului rom�nesc intr�, conform lui Vladimir Tism�neanu �n conflict cu tradi�ia PN� ce are la loc de cinste �n ierarhia valorilor �i a principiilor politice loialitatea fa�� de ap�rarea statului constitu�ional, fa�� de normele �i procedurile legale. �n�eleg�nd mai bine reperele culturii politice democratice moderne, purt�torii valorilor democratice interbelice sesizeaz� �n egal� m�sur� sincopele, manipul�rile, derapajele la care noua putere recurge. Prima dintre ele este chiar decizia FSN-ului de a se transforma din ceea ce anun�ase la �nceput c� va fi, un organ temporar al puterii, care urma s� organizeze alegeri democratice, �n partid care s� ia parte la alegerile pe care tot el le �i organizeaz�. �ntr-un interviu cu Dan Pavel (de altfel primul publicat �n presa postrevolu�ionar�), Corneliu Coposu afirma: �Ceea ce ne �ngrijoreaz� nu sunt �ansele noastre, ci posibilitatea asigur�rii libert��ii alegerilor. Noi am p��it-o �i �n �46, a�a c� dorim ab�inerea total� a imixtiunii autorit��ilor guvernamentale �n manipularea alegerilor. Nu dorim amestecul Securit��ii� . Reac�ia celor c�teva sute de persoane, adunate �n Pia�a Victoriei, �n fa�a sediului CFSN �i al guvernului, pe 24 ianuarie 1990, nemul�umite fiind de decizia FSN de a participa la alegeri, nu �i g�se�te ecou, fiind trunchiat prezentat� �n pres�, sau de-a dreptul ocultat�. �Majoritatea popula�iei din Rom�nia �i-a format de la televiziune �i din pres� o impresie complet gre�it� despre partide. Percep�iile primelor �ase luni din 1990 se vor �terge abia dup� c��iva ani� . Manifesta�ia de 28 ianuarie organizat� de partidele istorice reprezint� o prim� contestare argumentat� �i articulat� a noii puteri. R�spunsul liderilor nu a �nt�rziat s� apar�, organiz�ndu-se o contra-anifesta�ie, convoc�ndu-se rapid muncitorii bucure�teni de la IMGB, �Republica�, �23 August�, �Vulcan�, dar �i din provincie � �Azomure��. Lans�ndu-se zvonul c� partidele istorice �i simpatizan�ii lor puseser� la cale o tentativ� de lovitur� de stat, succesul mobiliz�rii se explic� prin manipulare. Dac� pentru liderii partidelor istorice, �n frunte cu pre�edintele PN�CD, polemica reprezenta un joc competi�ional, la care nimeni nu poate fi �mpiedicat s� ia parte, nici nu poate s� fie defavorizat prin regulament, odat� ce ia parte, pentru noii de�in�tori ai puterii anuleaz� dezbaterea, neg�nd f�r� ezitare c� �oricine are acela�i drept de a-�i juca propria �ans� sau competent�. �Un joc este distrus dac� are un c�tig�tor dinainte anun�at, sau dac� unul dintre juc�tori nu poate utiliza liber toate regulile jocului� afirm� Andrei Cornea. Or, tocmai la acest fapt recurgeau liderii feseni�ti, discredit�nd principiul pluralismului politic. �n acele vremuri tensionate se reg�se�te �i replica trivial� a lui Ion Iliescu, ce a f�curt o lung� carier� �n pamfletele timpului:�Nu-mi pui dumneata mie sula �n coaste!�. Poz�nd �n victim� �n fa�a liderilor partidelor democratice, Ion Iliescu contrasta evident cu demnitatea reac�iilor �i calmul des�v�r�it al lui Corneliu Coposu, �n timp de afar� contra-manifestan�ii scandau: �Moarte lor, moarte lor partidelor!� �i �Bo�orogii f�r� din�i vor s� ajung� pre�edin�i!�. Cu o maxim� indulgen�� fa�� de Ion Iliescu putem �n�elege cele dou� puncte de vedere prin dou� stiluri de a �n�elege democra�ia: occidental (tip Coposu) sau oriental (tip Iliescu). �Am o alt� reprezentare asupra exigen�elor democra�iei, dec�t calomniatorii mei, interesa�i sau doar incapabili de a concepe c� �i politica e un domeniu unde func�ioneaz� civiliza�ia. �Se poate �n�elege democra�ia �n stil occidental sau oriental, cum e aici la noi, la comuni�ti, popular�. Formularea �i apar�ine lui Soreanu, un b�tr�n ziarist evreu� . Venind pe fondul unei opacit��i, a necunoa�terii opiniei publice, dar �i a capacit��ii extraordinare de recep�ionare a calomniilor pe care dup� 43 de ani de dictatur� lumea neinformat� o manifesta, campania de manipulare organizat� de FSN a dat roade. Data de 28 ianuarie a deschis un lung proces de calomnii, deform�ri, mistific�ri prin care s-a �ncercat anularea unei imagini ce se �ntrevedea a fi periculoas�, �i implicit a unui partid. C�ci anul�ndu-i liderul, pe Corneliu Coposu, se anula o �ntreag� structur� politic�. Cercet�ri de psihologie social� arat� c� impactul unui om politic asupra evalu�rii partidului s�u, modul cum apare un lider poate s� influen�eze evaluarea unui partid �ntreg (Bless, Schwarz), fapt deosebit de important �n alegeri. Anatemizarea �nceput� �n 28 ianuarie urma s� aib� efecte pe termen lung (�ntr-un fel a�a se explic� �i rezultatele alegerilor din �90, c�nd PN�CD ob�ine un scor umilitor, 2,5 %, sub cele ale candidatului la pre�edin�ie, Ion Ra�iu � 4,29 %). |
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 10:20
UE ne impinge agricultura la sapa de lemn Politica agricola comuna a Uniunii Europene este devastatoare la adresa Romaniei. In conditiile in care subventiile fermierilor din Vestul Europei sunt duble fata de cele ale fermierilor romani, in conditiile in care bancile comerciale se feresc ca dracu de tamaie de creditarea sectorului agricol, Comisia Europeana ne va taia de anul viitor si dreptul de a mai acorda ajutor de stat. Seceta a devenit in ultimii ani principala calamitate a agriculturii de subzistenta din Romania. Statul roman s-a chinuit din rasputeri sa subventioneze sistemul de irigatii, mai bine zis atat cat a mai ramas din el, irosind adesea sume foarte mari pentru salvarea productiei. Pentru fermierii din sudul tarii, subventiile primite pentru irigatii au fost vitale in toata aceasta perioada. Acelasi stat insa, este adevarat reprezentat de un alt guvern, a plecat capul in timpul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana si a acceptat aproape toate conditiile impuse de Bruxelles, care s-a dovedit inca de atunci un inamic al agriculturii romanesti. Nu intamplator. De altfel, capitolul agricultura a ridicat cele mai aprinse negocieri si in cazul aderarii altor tari la Uniunea Europeana, cum au fost Spania, Portugalia sau Polonia. Numai ca, spre deosebire de noi, acestea au stiut sa-si protejeze interesele. Asadar, conform Tratatului de aderare, de anul viitor orice subventie (ajutor de stat) pentru fermierii romani este interzisa. Cu toate ca stiau despre acest lucru inca din 2007, guvernantii nostri nu au scos un cuvant. Din nefericire, nici nu au ajutat fermierii sa investeasca in tehnologie sau sisteme de irigatii moderne, pentru a putea trece socul mult mai usor. La preturile actuale ale energiei electrice si luand in calcul vechimea sistemului de irigatii (care presupune costuri de exploatare extrem de ridicate) absolut nici un fermier roman nu-si va mai putea permite sa irige. Altfel spus, dependenta de Cel de Sus este aproape totala. Fara a cadea intr-un nationalism exagerat, trebuie sa spun ca acest lucru convine de minune altor tari europene, indeosebi Frantei si Germaniei, care dicteaza de altfel politica agricola comuna. Romania, tara cu un potential agricol (deocamdata teoretic) considerat al doilea dupa Franta putea deveni o mare amenintare pentru fermierii europeni. Si atunci, europenii au fost prevazatori, caci Romania este in acelasi timp si o importanta piata de desfacere. Doi iepuri dintr-un foc. Ca sa ne atenueze supararea, prietena nostra Franta anunta ca va sustine pe fostul ministru al agriculturii, Dacian Ciolos, la numirea in functia de comisar european pentru agricultura. Ar trebui sa ne bucure acest lucru ? Ma indoiesc, caci, recunoscut ca un francofil sadea, domnul Ciolos nu va fi altceva, in cazul in care va fi ales, decat un vajnic aparator al intereselor franceze pentru politica agricola comunitara. Cu alte cuvinte, daca pana acum nu am avut nici un sustinator al drepturilor fermierilor romani la Bruxelles, ce ar fi trebuit sa vina din partea guvernului Romaniei, nici de aici inainte nu vom avea, chiar daca ne va reprezenta acolo un comisar european. O alta lovitura sub centura data fermierilor romani de catre Comisia Europeana se refera la interdictia aproape totala de a utiliza in culturile soiei, cartofului sau porumbului rezultatele stiintei biotehnologiei. In situatia in care Statele Unite ale Americii au investit zeci de miliarde de dolari in biotehnologie si utilizeaza pe scara larga semintele transgenice (la fel procedeaza Brazilia, China, India, Argentina) aceeasi Comisie Europeana ne-a interzis accesul la acest tip de culturi, pentru simplu motiv ca cercetarea europeana este mult ramasa in urma americanilor. Pe de alta parte, industria de pesticide din Europa isi vede amenintata serios pozitia de catre cercetarea biotehnologica. Nu se cunoaste inca nici un efect negativ al consumului de plante transgenice, dar se stiu efectele negative ale pesticidelor. Romania a apucat sa cultive soia transgenica cativa ani inainte de intrarea in Uniunea Europeana. Fermierii care au facut acest lucru au reusit sa obtina randamente pe care nu le visau inainte, dovada ca suprafata cultivata cu soia, spre exemplu, a crescut spectaculos. Din momentul in care Uniunea Europeana ne-a interzis acest tip de culturi am asistat la reversul medaliei, in sensul ca suprafata s-a redus de la circa 200.000 de hectare la circa 40.000 de hectare. Daca in 2007 importam inca soia in valoare de circa 20 de milioane de euro, in anul 2008 importurile au depasit nivelul de 200 de milioane de euro. Paradoxul nu este insa acesta. In paralel cu interzicerea cultivarii de soia transgenica, Uniunea Europeana a acceptat importul acestui tip de produs, precum si a derivatelor ce contin soia, cu conditia ca ele sa contina o eticheta care sa specifice natura lor. Piata europeana este invadata de soia importata din SUA si statele Americii Latine, aceasta nefiind altceva decat soia modificata genetic. Necesarul de proteina vegetala al intregii Uniuni Europene este asigurat in proportie de doua treimi din import, or, acest import se bazeaza pe soia transgenica, pe care Romania nu are insa voie s-o cultive, dar are permisiunea s-o cumpere. Ca o paranteza ar trebui amintit ca cele mai virulente state la adresa biotehnologiei sunt tocmai statele lipsite de potential agricol, impinse de altfel la inaintare de marile puteri pentru a le masca jocurile perfide. Nu trebuie sa fim sustinatori fanatici ai culturilor transgenice, dar a te opune rezultatelor cercetarii stiintifice, doar pentru a face jocurile cuiva, sau a fi victima unor interese economice ascunse mi se pare o mare greseala. Se pot aduce multe argumente pro si contra acestui tip de seminte, dar nu ne-am propus acest lucru aici. Atata vreme insa, cat cel mai performant stat al lumii nu se fereste sa utilizeze pe scara larga biotehnologia, nu e cazul sa ne punem semne de intrebare ? Nu, pentru ca agricultura Romaniei este condusa de la Bruxelles, iar acolo interesele sunt altele decat ale fermierilor romani. Incet, incet, sau chiar mai repede, potentialul nostru agricol va figura doar in manualele de statistica, pe de o parte din cauza lipsei de interes a guvernului roman fata de sector, pe de alta parte datorita dictatului european.
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 11:19
Karpoave, ai facut cum ai facut, te-ai sucit, te-ai invartit si-ai deschis pag. 500, asa ca :
PRIMESTI DEDICATII !... ....nu ma pricep la agricultura !...dar.... unai pt. tine, celelalte pt. agricultura romaneasca. |
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 11:22
De la: mytcor, la data 2009-09-18 11:19:05Karpoave, ai facut cum ai facut, te-ai sucit, te-ai invartit si-ai deschis pag. 500, asa ca : Multumesc ! nu a fost greu !
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 15:14
De la: karpov, la data 2009-09-18 10:20:17 karpov...crede-m� c� ț�ranii se descurc� foarte bine și f�r� ue...  50% din populația rom�niei tr�iește �n momentul de faț� la sate....acei 50% ar putea la ora actual� s� aprovizioneze ș pe ceilalți 50....agricultura rom�neasc� chiar produce... problema e c� nimeni nu-i mai d� voie ț�ranului rom�n s� mai v�nd� �n piaț� alimente pentru c� nu �ndeplinește normele ue....adic�...alimentele lui sunt diferite de cele din ue...și e adev�rat...dac� o s� m�n�nci un strugure din polonia cump�rat din carrefour și un strugure de la mine de la țar� vei simți imediat diferenț�...produsele ț�ranilor rom�ni difer� de cele din ue ca de la cer la p�m�nt....  problema este c� ț�ranul rom�n va prefera s� nu mai v�nd� nimic �n piaț� și s� produc� doar c�t consum� el dec�t s�-și adapteze recolta dup� normele ue....�ți spun eu sut� la sut�.... spui c� s-ar c�știga mai mulți bani dac� ț�ranul și-ar deschide o ferm� ca �n ue (cu fonduri de acolo)...�ntr-adev�r...cu ajutorul radiațiilor ar obține o recolt� poate de 4 ori mai mare dec�t obține �n prezent...sau...dac� ar crește puii cu fnc-uri poate ar reuși s�-i aduc� la maturitate �ntr-o lun� (cum fac� fermele care au �ncheiate contracte cu restaurante gen kfc )....ar c�știga bani...ar �ncheia contracte cu restaurante...și...cu ce s-ar alege?  ...cu bani....�ntrebarea mea e...cu banii �ia ce s� mai fac�?....din moment ce el oricum are �n prezent vil� cu etaj , baie �n cas� , p�m�nt , copii la studii la oraș...și...nu-l doare capul....nu-i mai trebuie nimic... �n plus...lucrul cu ue e �ntr-adev�r �ncurcat...mai bine s� nu te complici cu asta...așa g�ndește un ț�ran care nu va accepta fonduri �n veci....ci va prefera liniștea... (iar ce spuneai tu despre poductivitatea tractoarelor nu e adev�rat...niciun tractor nu consum� 20 de litri la hectar.... ....și funcționeaz� foarte bine...altfel nu mai eram eu acum student� �n bucurești )oamenii nu vor fonduri ue..pentru c� nu au nevoie de ele...au tot ce-și pot dori.... �ntr-adev�r...eu cunosc o comun� de ciobani (vaideeni) unde oamenii se ocup� aproape exclusiv cu creșterea oilor..asta fac acei oamenii de generații �ntregi iar comuna e renumit� pentru asta....�ntr-adev�r ..oamenii �ia tr�iesc greu (deși...dac� te uiți la c�t de grași sunt...nu ai prea zice ) , dar...locuiesc la st�n� , nu au gaze , nici baie �n cas�...nici toalete ecologice ....nici televiziune prin cablu sau telefoane mobile...�ia sunt ț�rani....dar...cu toate crede-m� c� au nevoie de fonduri ue pentru dezvoltare rural� cum ai tu de batic...sau de sutien  ..ce s� fac�???...s�-și doteze oile cu microcipuri și s� le supravegheze pe calculator prin gps?  ...pe �ia nici nu-i intereseaz�...și dac� ar veni unii și le-ar da laptopuri și gps-uri nici nu le-ar folosi...ar spraveghea oile la fel cum au f�cut-o și p�n� acum...asta fac de o viaț� , asta au f�cut și p�rinții și bunicii lor...și asta vor face și ei p�n� vor muri....asta e mentalitatea ț�ranului rom�n...dac� ar veni niște domni �n costum și cu inimi foarte *milostive* care s� le dea fonduri și s� le impun� cu forța norme ue...doar ar distruge satele rom�nești și ar obține un profit egal aproape cu zero....s-ar *dezvolta* satele rom�nești la fel de bine cum s-au dezvotat și pe vremea coletiviz�rii.... ...ț�ranul rom�n are nevoie s� fie l�sat �n pace...se dezvolt� singur...eu observ cum am e evoluat comuna de unde provin eu �n ultimii 15 ani...avem drum asfalat �n totalitate , dou� biblioteci , școli modernizate (ducem lips� de profesori...dar..poate vom g�si) , farmacie , cabinet stomatologic ,distocetec�  ...ba...chiar și muzeu  (muzeul comunei tetoiu  )....iar oamenii de pe acolo au televizoare color cu televiziune prin cablu sau antene digitale , baie �n camer� , telefoane mobile ...ba chiar laptopuri cu internet (unii dintre ei)....și toate astea le-au f�cut singuri...f�r� fonduri ue.... iar dac� vor fii și de acum �nainte l�sați �n pace...vor progresa �n continuare....ei de unii singuri....habar nu ai ce minuni poate s� fac� un om c�nd se simte st�p�n pe proprietetea lui.... ce reforme ar trebui f�cute?...ar trebui l�sați ț�ranii s� v�nd� iar �n piețe dup� norme ale statului rom�n...care s� nu afecteze calitatea produsului (c� �ți garantez eu c� la ora actual� francezii , englezii , nemții sau americanii m�n�nc� mai prost dec�t ț�ranii rom�ni).....astfel..ț�ranii ar fii �ncurajați s� obțin� producții mai mari ..ar spori suprafețele agricole ( acum la mine la țar� și din p�m�ntul familie mele mai mult de jum�tate e nelucrat)...și ar munci mai mult ....( dar nu le pl�nge de mil� c� la noi ziua de munc� e pl�tit� cu 100 de lei...adic� mai bine dec�t la orice patron din bucurești)... asta e situația satelor rom�nești actuale.... dac� mai aveți �ntreb�ri...puneți-mi-le...v� promit c� o s� v� r�spund numai bine....
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:13
|
|
Fosta membra 9am.ro 1512 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:24
De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 15:14:20 pe ce lume traiesti, draga ioana? esti atat de incuiata incat inca reusesti sa ma surprinzi chiar si dupa atata timp. Romania este obligata sa importe mancare, FOARTE MULTA, mancare, unele studii arata ca 80% din produsele alimentare le importam. Si asta nu e de ieri de azi, incuiat-o, e de muuuuult, cu mult inainte sa intram in UE. De ce oare? O fi din cauza ca taranul roman produce suficient? Aiurea. Ioana, cu regret ti-o spun, dar tu nu ai NICI O SANSA sa devii vreodata intelectualul sau istoricul care pretinzi ca ai fi chiar de acum, un om care gandeste nu pleaca pe idei fixe, bazate pe ce i s-a nazarit si pe ce-a citit in teoria conspiratiei si nu le ridica la rand de adevar universal. Tu habar nu ai, barem despre UE ai citit tu pe niste site-uri obscure undeva ca UE e bau bau si gata, asa ti-a ramas, desi am avut pe la facultate o gramada de materii care ne explicau ce-i aia UE si cu ce se mananca, dar na, se vede treaba ca ai lipsit cam mult sau pe o ureche ti-a intrat pe alta ti-a iesit. Esti fix arhetipul de "consatean roman", a auzit el "de la taticu" (si aici nu vb la propriu, "taticu" e doar o figura de stil) si inseamna ca asa e, si daca cineva spune ca e altfel deja e "dusman al poporului" sau mai stiu eu ce. Sustii numai tampenii, si mai ales, nu ai ezita nici o clipa sa condamni Romania si romanii la o inapoiere perpetua, la 50-50-ul asta (50 rural 50 urban) cand tarile dezvoltate au sub 10% din populatie in agricultura si cu toate astea produc nu numai cat sa hraneasca restul de 90 ci ne mai si exporta noua, prostilor, cu carul cu boi si plugul tras de cal. Te rog insistent si imperativ sa termini o data cu discutia asta stupida cu UE bau-bau si cat de bine e la satul romanesc, ca pe mine ma enervezi la maxim deja, si nu vreau chiar sa te demolez complet! |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:27
De la: Republicanus, la data 2009-09-18 16:24:33De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 15:14:20 Republicane ... nu ai cu cine ... . Eu m-am potolit...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:45
...da' de ce sa va potoliti mey !?... devirusati-i softwer-ul si recuperati-i UC-ul , schimbati-i si hardwer-ul daca-i nevoie, apoi mai vedem cat de buni IT-isti sunteti !... Actiunea 3 R n-asea ?! |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:46
De la: mytcor, la data 2009-09-18 16:45:27 |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:50
De la: mytcor, la data 2009-09-18 16:46:44De la: mytcor, la data 2009-09-18 16:45:27 Myk ...nu este nevoie sa schimbi hardware-ul ... ci software-ul ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:51
Eu zic ... s-o RADIEM ...
...si o sa ajunga 3 X femeie ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 17:04
..PT. IOANA !....
Dicþionar de �bruxellezã� �n cazul �n care nu eºti lãmurit �n privinþa tuturor termenilor birocra europene, euROpeanul te ajutã sã-i desluºeºti �n pagina 9. Alo, Europa! Dacã ai �ntrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns �n paginile ziarului. ------------------------------------------- 2. EX. Reþeta pieþei libere euROpeanul: Care este regimul de acordare a regulamente speciale. Pentru astfel de ajutoare, ajutoarelor de stat dupã 1 ianuarie 2007? existã obligaþia informãrii Comisiei Europene cu Gheorghe Oprescu: Ajutoarele de stat se privire la intenþia de acordare a acestora, dar numai acordã, potrivit legislaþiei comunitare �n domeniu, dupã ce ajutoarele respective au fost avizate de cãtre respectiv art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comu- Consiliul Concurenþei. Aceastã categorie cuprinde nitãþii Europene ºi a legislaþiei secundare emise �n ajutoarele de stat pentru instruire, ocuparea forþei de aplicarea acestor prevederi din tratat. �ncep�nd cu muncã, IMM-uri, cercetare - dezvoltare pentru IMM- data de 1 ianuarie 2007, ca efect al aderãrii Rom�niei uri etc, precum ºi ajutoarele de minimis, adicã aju- la Uniunea Europeanã, reglementãrile comunitare �n toarele al cãror cuantum se situeazã sub un anumit domeniul ajutorului de stat au devenit direct aplicabile plafon valoric (200.000 de euro). Trebuie �nsã þãrii noastre. Ca urmare, competenþele de autorizare menþionat faptul cã regulile de acordare a ajutoarelor a ajutoarelor de stat au fost transferate de la nivel de stat sunt, de fapt, aceleaºi cu cele aplicate �nainte naþional la nivel supranaþional, respectiv cãtre de aderare, deoarece legislaþia rom�neascã �n acest Comisia Europeanã, care este evaluatorul ºi, practic, domeniu a fost armonizatã �ncã de atunci cu cea elementul decizional. �n consecinþã, un ajutor de stat comunitarã. �n ceea ce priveºte procedurile naþionale nou nu poate fi acordat de cãtre autoritãþile rom�ne �n materia ajutorului de stat, acestea sunt reglemen- dec�t dupã notificarea acestuia ºi autorizarea sa de tate prin OUG nr. 117/2006 privind procedurile cãtre Comisia Europeanã. �nsã aceastã obligaþie a nationale �n domeniul ajutorului de stat, aprobatã cu notificãrii ex-ante cãtre comisie nu se aplicã aju- modificãri ºi completãri prin Legea nr. 137/2007. (continuare �n pagina 6) toarelor de stat din categoriile exceptate expres prin Anul 3 Nr. 7 12 pagini Fondurile europene pe �nþelesul tãu Publicaþie bilunarã editatã de Se distribuie gratuit Tiraj: 50.000 eu peanul RO Ex : AGENDÃ.... Finanþare eeuropeanã ppentru oraºele CCluj-NNapoca, BBraºov, CCon- stanþa, CCraiova, IIaºi, PPloieºti ººi TTimi- ºoara. Ministerul Dezvoltãrii, Lucrã- rilor Publice ºi Locuinþelor a lansat luni, 8 decembrie 2008, cererea de proiecte pentru Axa 1 a Regio - Pro- gramul Operaþional Regional �Spriji- nirea dezvoltãrii durabile a oraºelor � poli urbani de creºtere�, domeniul major de intervenþie 1.1. �Planuri in- tegrate de dezvoltare urbanã�, sub-domeniul �Poli de creºtere�. �n cadrul acestui sub-domeniu, vor putea primi finanþare proiecte care vizeazã: reabilitarea infrastructurii urbane ºi �mbunãtãþirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilã a mediului de afaceri, reabilitarea infrastructurii sociale. Aceastã cerere se adresea- zã celor ºapte municipii desemnate ca poli de creºtere, iar suma alocatã este de aproximativ 500 de milioa- ne de euro. Solicitanþii eligibili �n cadrul acestui domeniu de interven- þie sunt autoritãþile publice locale, asociaþii pentru dezvoltare interco- munitarã, parteneriate �ntre unitãþile administrativ-teritoriale (autoritãþi ale administraþiei publice locale de exemplare --------------------------------- Alo, Europa! Dacã ai �ntrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la [email protected] ºi vei primi rãspuns �n paginile ziarului. -------------------------------------------------------------------- |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 17:08
De la: mytcor, la data 2009-09-18 17:04:28..PT. IOANA !.... Tu strici orzul pe gaste???
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 17:15
Prioritãþi regionale: Structurile de sprijin pentru afaceri Poveste de succes: Agenþii de sprijin pentru �nceperea afacerilor. Dupã cum reiese din analizele rea- lizate de cãtre Ministerul pentru IMM-uri, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale, �n Rom�nia, cererea de servicii de asistenþã �n afaceri, la nivelul �ntreprinderilor mici ºi mijlocii, este �ncã nesemnificativã. Nu la fel stau lucrurile �n ceea ce priveºte �ntreprinderile mari. Acestea deþin suficiente mijloace financiare pentru a cumpãra de pe piaþã serviciile de consultanþã. Diferenþierea se face ºi din punct de vedere al sectorului �n care opereazã firmele. S-a constatat cã firmele din sectorul de producþie au folosit cel mai mult serviciile de consultanþã, totuºi cererea fiind limi- tatã. Se simte nevoia de construcþie a unor structuri de sprijin pentru afaceri. La nivel regional, structurile de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri logistice, parcuri de afaceri) sunt �ncã slab dezvoltate ºi insuficient funcþionale, un numãr limitat de IMM-uri fiind localizate �n cadrul acestor structuri. Similarã este ºi situaþia incubatoarelor de afaceri, cele existente confrunt�n- du-se cu lipsa resurselor ºi a expe- rienþei �n dezvoltarea afacerilor. ...etc,..etc... |
|
|
|