Info
x
Despre orice
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 01:52
De la: nastasemihail, la data 2009-09-18 01:50:41Cind o pornesti de la zero si nu te ajuta nimeni, nici banca, asa se porneste. Nu sint acei oameni de vina ci cei 400 miliarde de euro ce zac in bancile rominesti comerciale si care nu sint investiti in partea economica productiva. nu se pornește chiar de la zero...ci...de la averea părinților... 
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 01:57
vă las acum și eu...mai vorbim mâine dacă mai vreți (deși..v-am spus că nu e nimic de discutat...dacă țăranii ar vrea fonduri ue...ar putea oricând să le ceară....din partea mea...liberi
 )....noapte bună , tuturor....  aveți grijă de voi....  
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 01:57
De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 01:52:48De la: nastasemihail, la data 2009-09-18 01:50:41Cind o pornesti de la zero si nu te ajuta nimeni, nici banca, asa se porneste. Nu sint acei oameni de vina ci cei 400 miliarde de euro ce zac in bancile rominesti comerciale si care nu sint investiti in partea economica productiva. Eu vorbesc de cei care au aterizat la tara, avind teren nou. S-au apucat unii de treaba neavind decit hainele de pe ei. si multi s-au descurcat.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 2406 mesaje Membru din: 24/03/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 01:57
Ati imbulinat-o cu euro imprumutati!
Azi s-a discutat la capitala Europei, ca o sa vina comisia sa vada ce ati facut cu ei. Pai ce ati crezut? Ei va imprumuta, nu ca sa-si faca unii vile, ci sa ridice economia. Vine ilicitul european, valeu! |
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:05
De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 01:57:01vă las acum și eu...mai vorbim mâine dacă mai vreți (deși..v-am spus că nu e nimic de discutat...dacă țăranii ar vrea fonduri ue...ar putea oricând să le ceară....din partea mea...liberi Noapte imbunata.... 
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:06
De la: radita09_telus_net, la data 2009-09-18 01:57:48Ati imbulinat-o cu euro imprumutati! De asta nu imprumut eu de la voi, zgircitilor. Si nu voi imprumuta niciodata, de la cei care nu inteleg ca se vor ruga de cei care au fost saraci sa le foloseasca banii.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 2406 mesaje Membru din: 24/03/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:16
Doar nu ai si tu vila cu acoperis de cupru!
O cruce mare si lant gros, galben, pe piept. |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:23
De la: nastasemihail, la data 2009-09-18 01:48:22De la: mytcor, la data 2009-09-18 01:32:26Ioanna, daca tu, un om cu studii superioare, poti spune ceea ce spui, ce pot eu sa cred, despre ce stiu, ce spun, sau ce vor, Taranii ?... Osingura famile cultiva intre 30-50 Ha. daca-i mai numeroasa(+ 5) arendeaza pana la 70-100.Ha. |
|
|
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:29
De la: radita09_telus_net, la data 2009-09-18 02:16:53Doar nu ai si tu vila cu acoperis de cupru! Eu am pectorali pe piept, aur oi avea tu. Dar nu prea vad legatura intre refuzul meu de a imprumuta cu ce spui tu.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:35
De la: mytcor, la data 2009-09-18 02:23:03De la: nastasemihail, la data 2009-09-18 01:48:22De la: mytcor, la data 2009-09-18 01:32:26Ioanna, daca tu, un om cu studii superioare, poti spune ceea ce spui, ce pot eu sa cred, despre ce stiu, ce spun, sau ce vor, Taranii ?... Acum sint f multi veniti de la oras. Aici la noi, eu personal vad ca dau rezultate metodele care s-au impus pe parcele de pina la 1 ha. Ceea ce spui tu la suprafete mari merg la culturi de alimente de baza.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:40
De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 01:57:01vă las acum și eu...mai vorbim mâine dacă mai vreți (deși..v-am spus că nu e nimic de discutat...dacă țăranii ar vrea fonduri ue...ar putea oricând să le ceară....din partea mea...liberi 
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 02:40
Oricum, seceta si criza asta economoca au validat sistemul acesta de agricultura. E viabil. Mincam, de la producatori practic toate legumele si fructele. Altceva? Vrem foamete in Rominia? Eu, unul nu. Vreau sa maninc in continuare de la ei.
In privinta produselor de baza, da e viabil cel organizat pe suprafete mari.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 09:51
Desteapta-te romane ! din somnul tau ...de forum !!! 
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 10:10
Gospodariile colective sunt din nou in centrul atentiei, oferind locuinte de lux si servicii medicale de calitate. Kibuturile au intruchipat mult timp cele mai importante idealuri ale statului Israel: munca in colectiv, atasamentul pentru pamant si egalitarismul. Anii a��80 au adus cu sine o degradare a conceptului de socialism in intreaga lume, aspect resimtit si de aceste comunitati, care s-au inglodat in datorii. Ultimii ani au insemnat o revenire a interesului in randul tinerilor pentru kibuturi. Pentru a tine pasul cu vremurile, multe chibuturi s-au reorganizat, renuntand la unele obiceiuri socialiste. Privatizarea si-a facut loc si aici, mai ales in zona serviciilor. Majoritatea caselor au fost cumparate de locuitori, iar tinerii sunt incurajati sa le achizitioneze pe cele care au mai ramas. Liderii comunitatilor nu mai sunt alesi prin vot popular, ci sunt manageri profesionisti. In kibuturile traditionale, indiferent de munca prestata, fie ca era vorba de mulgerea vacilor sau conducerea unei ferme, remuneratia era aceeasi pentru toti membrii. Astazi, fiecare este platit pentru ceea ce face. In luna aprilie, kibutul Negba a acceptat 80 de noi membri intr-o singura zi. Altele au liste de asteptare. Interesul atat de mare al israelienilor se explica prin faptul ca aceste comunitati mai pastreaza prea putin din spiritual auster de altadata. Cand vor exista si la noi liste de asteptare ca sa devii TARAN !!! 
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 10:14
La tractoare, in UE exista 15-20 ha/tractor, iar la noi, in Mures, unde avem 224.000 de ha, teoretic este in jur de 50 de ha/teren. Tractoarele noastre au un consum de motorina de 30-32 de litri/ha, la aratura de baza, iar dincolo se face cu 16-18l/ha. In ceea ce priveste productivitatea, un tractor de-al nostru ara 2-2,5 ha pe zi, iar unul de dincolo 15-20 ha. Deci un fermier de-al nostru trebuie sa are cu cinci tractoare pentru a ara cat ara unul dintre fermierii din vest, a declarat Timar. 
|
|
Marcel_Ghilinta 127 mesaje Membru din: 14/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 10:15
18 septembrie 2009
Avatarurile unei imagini publice III Publicat de Adela Dar cine era Corneliu Coposu, ce amintiri tenebroase activase în bătrânii militanţi încât fusese îndepărtat atât de violent? Biografia sa politică începe ca secretar timp de 10 ani al lui Iuliu Maniu, secretar general adjunct al PNŢ (ales în 1945) şi secretar al Delegaţiei Permanente a partidului (ales în 1946). Arestat de autorităţile comuniste la 14 iulie 1947 (alături de toţi liderii ţărănişti, inclusiv Maniu) la sediul partidului din Bucureşti, este condamnat la muncă silnică pe viaţă. A stat ca deţinut politic în închisorile comuniste 17 ani şi 8 luni, dintre care 8 ani singur în celulă. Supravieţuieşte graţie unei condiţii fizice excepţionale (halterofil fiind intră în închisoare cu greutatea de 112 kg şi iese cu 51). Sălbatic chinuit şi pentru că nu a vrut să depună mărturie împotriva lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Corneliu Coposu este martorul morţii modelului său, Iuliu Maniu, al soţiei şi al cumnatei sale (condamnate fără vină la 25 de ani muncă silnică şi decedate după 14 ani). După lunga izolare trebuie să înveţe din nou să vorbească. Un episod din acea perioadă agonică a Gulagului românesc este decisiv pentru traiectul său politic: într-o celulă de la Malmaison, din Calea Plevnei din Bucureşti, se întâlneşte cu Maniu. Bătrânul muribund îl imploră ca, dacă îi va supravieţui, să salveze Partidul. Iar Coposu nu va uita această rugăminte. Eliberat în 1964, duce ca şi ceilalţi supravieţuitori ţărănişti (Ion Diaconescu, Gabriel Ţepelea, Constantin Ionescu-Galbeni, Şerban Ghica) o viaţă marginală lucrează în construcţii până ce iese la pensie în 1976. Deşi menţine prudent contactul cu ceilalţi fruntaşi ţărănişti, e supus, mai ales în anii 80, unor continue interogări şi arestări de către Securitate. După cum arată Tudor Călin Zorojanu în Viaţă lui Corneliu Coposu: în total, după eliberare, suportase 27 de percheziţii la domiciliu şi zeci de convocări la Securitate . Considerat prin consens ca şef al întregului grup, scrie în septembrie 1983 un lung raport preşedintelui american George Bush, în care critică rezultatul alegerilor din 1946 şi declară drept ilegală interzicerea partidului său în 1947. În 1987 scrie o scrisoare Uniunii Europene a Partidelor Creştin Democrate (UECD) în care anunţă renaşterea PNŢ şi cere în acelaşi timp afilierea la UECD, ceea ce implică de asemenea acceptarea de către partid a principiilor democrat-creştine. Revoluţia îl surprinde elaborând în propria-i locuinţă Apelul PNŢ-CD, semnat iniţial de 10 persoane. Acest partid s-a născut în 22 decembrie 89 prin fuziunea Partidului Naţional-Ţărănesc, renăscut din propria-i cenuşă şi un nou partid, micul Partid Creştin fondat de poetul Ioan Alexandru. PNŢCD este primul partid post-revoluţionar înscris oficial la Tribunalul din Bucureşti pe 11 ianuarie 1990. Respingerea anxioasă a lui Corneliu Coposu de către liderii fesenişti, considerarea sa ca inamic politic, ca duşman de clasă sunt rezultate, conform lui Dan Pavel şi Iuliei Huiu, aplicării politicii normale (reacţii dictate de interese), şi nu al politicii constituţionale (cadrul ordinii sociale, contractul social) în termenii lui Ralph Dahrendorf. Chiar dacă pe 22 decembrie 1989 a avut loc o schimbare de regim politic foştii activişti comunişti au împietat asupra naturii democratice a noului regim prin comportamentul lui bolşevic, dacă nu chiar intransigent. Se permitea astfel perpetuarea în democraţie a unei părţi semnificative din trăsăturile culturii politice specifice comunismului românesc . Incluzând trăsături precum antiintelectualismul, preferinţa de a rezolva problemele politice cu ajutorul unor metode pre şi/sau antidemocratice, ostilitatea faţă de transparenţa procesului democratic şi încrederea acordată conspiraţiilor, intrigilor şi aranjamentelor de culise, prăpastia dintre elitele politice şi mase, cultura politica a comunismului românesc intră, conform lui Vladimir Tismăneanu în conflict cu tradiţia PNŢ ce are la loc de cinste în ierarhia valorilor şi a principiilor politice loialitatea faţă de apărarea statului constituţional, faţă de normele şi procedurile legale. Înţelegând mai bine reperele culturii politice democratice moderne, purtătorii valorilor democratice interbelice sesizează în egală măsură sincopele, manipulările, derapajele la care noua putere recurge. Prima dintre ele este chiar decizia FSN-ului de a se transforma din ceea ce anunţase la început că va fi, un organ temporar al puterii, care urma să organizeze alegeri democratice, în partid care să ia parte la alegerile pe care tot el le şi organizează. Într-un interviu cu Dan Pavel (de altfel primul publicat în presa postrevoluţionară), Corneliu Coposu afirma: Ceea ce ne îngrijorează nu sunt şansele noastre, ci posibilitatea asigurării libertăţii alegerilor. Noi am păţit-o şi în 46, aşa că dorim abţinerea totală a imixtiunii autorităţilor guvernamentale în manipularea alegerilor. Nu dorim amestecul Securităţii . Reacţia celor câteva sute de persoane, adunate în Piaţa Victoriei, în faţa sediului CFSN şi al guvernului, pe 24 ianuarie 1990, nemulţumite fiind de decizia FSN de a participa la alegeri, nu îşi găseşte ecou, fiind trunchiat prezentată în presă, sau de-a dreptul ocultată. Majoritatea populaţiei din România şi-a format de la televiziune şi din presă o impresie complet greşită despre partide. Percepţiile primelor şase luni din 1990 se vor şterge abia după câţiva ani . Manifestaţia de 28 ianuarie organizată de partidele istorice reprezintă o primă contestare argumentată şi articulată a noii puteri. Răspunsul liderilor nu a întârziat să apară, organizându-se o contra-anifestaţie, convocându-se rapid muncitorii bucureşteni de la IMGB, Republica, 23 August, Vulcan, dar şi din provincie Azomureş. Lansându-se zvonul că partidele istorice şi simpatizanţii lor puseseră la cale o tentativă de lovitură de stat, succesul mobilizării se explică prin manipulare. Dacă pentru liderii partidelor istorice, în frunte cu preşedintele PNŢCD, polemica reprezenta un joc competiţional, la care nimeni nu poate fi împiedicat să ia parte, nici nu poate să fie defavorizat prin regulament, odată ce ia parte, pentru noii deţinători ai puterii anulează dezbaterea, negând fără ezitare că oricine are acelaşi drept de a-şi juca propria şansă sau competentă. Un joc este distrus dacă are un câştigător dinainte anunţat, sau dacă unul dintre jucători nu poate utiliza liber toate regulile jocului afirmă Andrei Cornea. Or, tocmai la acest fapt recurgeau liderii fesenişti, discreditând principiul pluralismului politic. În acele vremuri tensionate se regăseşte şi replica trivială a lui Ion Iliescu, ce a făcurt o lungă carieră în pamfletele timpului:Nu-mi pui dumneata mie sula în coaste!. Pozând în victimă în faţa liderilor partidelor democratice, Ion Iliescu contrasta evident cu demnitatea reacţiilor şi calmul desăvârşit al lui Corneliu Coposu, în timp de afară contra-manifestanţii scandau: Moarte lor, moarte lor partidelor! şi Boşorogii fără dinţi vor să ajungă preşedinţi!. Cu o maximă indulgenţă faţă de Ion Iliescu putem înţelege cele două puncte de vedere prin două stiluri de a înţelege democraţia: occidental (tip Coposu) sau oriental (tip Iliescu). Am o altă reprezentare asupra exigenţelor democraţiei, decât calomniatorii mei, interesaţi sau doar incapabili de a concepe că şi politica e un domeniu unde funcţionează civilizaţia. ŤSe poate înţelege democraţia în stil occidental sau oriental, cum e aici la noi, la comunişti, popularăť. Formularea îi aparţine lui Soreanu, un bătrân ziarist evreu . Venind pe fondul unei opacităţi, a necunoaşterii opiniei publice, dar şi a capacităţii extraordinare de recepţionare a calomniilor pe care după 43 de ani de dictatură lumea neinformată o manifesta, campania de manipulare organizată de FSN a dat roade. Data de 28 ianuarie a deschis un lung proces de calomnii, deformări, mistificări prin care s-a încercat anularea unei imagini ce se întrevedea a fi periculoasă, şi implicit a unui partid. Căci anulându-i liderul, pe Corneliu Coposu, se anula o întreagă structură politică. Cercetări de psihologie socială arată că impactul unui om politic asupra evaluării partidului său, modul cum apare un lider poate să influenţeze evaluarea unui partid întreg (Bless, Schwarz), fapt deosebit de important în alegeri. Anatemizarea începută în 28 ianuarie urma să aibă efecte pe termen lung (într-un fel aşa se explică şi rezultatele alegerilor din 90, când PNŢCD obţine un scor umilitor, 2,5 %, sub cele ale candidatului la preşedinţie, Ion Raţiu 4,29 %). |
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 10:20
UE ne impinge agricultura la sapa de lemn Politica agricola comuna a Uniunii Europene este devastatoare la adresa Romaniei. In conditiile in care subventiile fermierilor din Vestul Europei sunt duble fata de cele ale fermierilor romani, in conditiile in care bancile comerciale se feresc ca dracu de tamaie de creditarea sectorului agricol, Comisia Europeana ne va taia de anul viitor si dreptul de a mai acorda ajutor de stat. Seceta a devenit in ultimii ani principala calamitate a agriculturii de subzistenta din Romania. Statul roman s-a chinuit din rasputeri sa subventioneze sistemul de irigatii, mai bine zis atat cat a mai ramas din el, irosind adesea sume foarte mari pentru salvarea productiei. Pentru fermierii din sudul tarii, subventiile primite pentru irigatii au fost vitale in toata aceasta perioada. Acelasi stat insa, este adevarat reprezentat de un alt guvern, a plecat capul in timpul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeana si a acceptat aproape toate conditiile impuse de Bruxelles, care s-a dovedit inca de atunci un inamic al agriculturii romanesti. Nu intamplator. De altfel, capitolul agricultura a ridicat cele mai aprinse negocieri si in cazul aderarii altor tari la Uniunea Europeana, cum au fost Spania, Portugalia sau Polonia. Numai ca, spre deosebire de noi, acestea au stiut sa-si protejeze interesele. Asadar, conform Tratatului de aderare, de anul viitor orice subventie (ajutor de stat) pentru fermierii romani este interzisa. Cu toate ca stiau despre acest lucru inca din 2007, guvernantii nostri nu au scos un cuvant. Din nefericire, nici nu au ajutat fermierii sa investeasca in tehnologie sau sisteme de irigatii moderne, pentru a putea trece socul mult mai usor. La preturile actuale ale energiei electrice si luand in calcul vechimea sistemului de irigatii (care presupune costuri de exploatare extrem de ridicate) absolut nici un fermier roman nu-si va mai putea permite sa irige. Altfel spus, dependenta de Cel de Sus este aproape totala. Fara a cadea intr-un nationalism exagerat, trebuie sa spun ca acest lucru convine de minune altor tari europene, indeosebi Frantei si Germaniei, care dicteaza de altfel politica agricola comuna. Romania, tara cu un potential agricol (deocamdata teoretic) considerat al doilea dupa Franta putea deveni o mare amenintare pentru fermierii europeni. Si atunci, europenii au fost prevazatori, caci Romania este in acelasi timp si o importanta piata de desfacere. Doi iepuri dintr-un foc. Ca sa ne atenueze supararea, prietena nostra Franta anunta ca va sustine pe fostul ministru al agriculturii, Dacian Ciolos, la numirea in functia de comisar european pentru agricultura. Ar trebui sa ne bucure acest lucru ? Ma indoiesc, caci, recunoscut ca un francofil sadea, domnul Ciolos nu va fi altceva, in cazul in care va fi ales, decat un vajnic aparator al intereselor franceze pentru politica agricola comunitara. Cu alte cuvinte, daca pana acum nu am avut nici un sustinator al drepturilor fermierilor romani la Bruxelles, ce ar fi trebuit sa vina din partea guvernului Romaniei, nici de aici inainte nu vom avea, chiar daca ne va reprezenta acolo un comisar european. O alta lovitura sub centura data fermierilor romani de catre Comisia Europeana se refera la interdictia aproape totala de a utiliza in culturile soiei, cartofului sau porumbului rezultatele stiintei biotehnologiei. In situatia in care Statele Unite ale Americii au investit zeci de miliarde de dolari in biotehnologie si utilizeaza pe scara larga semintele transgenice (la fel procedeaza Brazilia, China, India, Argentina) aceeasi Comisie Europeana ne-a interzis accesul la acest tip de culturi, pentru simplu motiv ca cercetarea europeana este mult ramasa in urma americanilor. Pe de alta parte, industria de pesticide din Europa isi vede amenintata serios pozitia de catre cercetarea biotehnologica. Nu se cunoaste inca nici un efect negativ al consumului de plante transgenice, dar se stiu efectele negative ale pesticidelor. Romania a apucat sa cultive soia transgenica cativa ani inainte de intrarea in Uniunea Europeana. Fermierii care au facut acest lucru au reusit sa obtina randamente pe care nu le visau inainte, dovada ca suprafata cultivata cu soia, spre exemplu, a crescut spectaculos. Din momentul in care Uniunea Europeana ne-a interzis acest tip de culturi am asistat la reversul medaliei, in sensul ca suprafata s-a redus de la circa 200.000 de hectare la circa 40.000 de hectare. Daca in 2007 importam inca soia in valoare de circa 20 de milioane de euro, in anul 2008 importurile au depasit nivelul de 200 de milioane de euro. Paradoxul nu este insa acesta. In paralel cu interzicerea cultivarii de soia transgenica, Uniunea Europeana a acceptat importul acestui tip de produs, precum si a derivatelor ce contin soia, cu conditia ca ele sa contina o eticheta care sa specifice natura lor. Piata europeana este invadata de soia importata din SUA si statele Americii Latine, aceasta nefiind altceva decat soia modificata genetic. Necesarul de proteina vegetala al intregii Uniuni Europene este asigurat in proportie de doua treimi din import, or, acest import se bazeaza pe soia transgenica, pe care Romania nu are insa voie s-o cultive, dar are permisiunea s-o cumpere. Ca o paranteza ar trebui amintit ca cele mai virulente state la adresa biotehnologiei sunt tocmai statele lipsite de potential agricol, impinse de altfel la inaintare de marile puteri pentru a le masca jocurile perfide. Nu trebuie sa fim sustinatori fanatici ai culturilor transgenice, dar a te opune rezultatelor cercetarii stiintifice, doar pentru a face jocurile cuiva, sau a fi victima unor interese economice ascunse mi se pare o mare greseala. Se pot aduce multe argumente pro si contra acestui tip de seminte, dar nu ne-am propus acest lucru aici. Atata vreme insa, cat cel mai performant stat al lumii nu se fereste sa utilizeze pe scara larga biotehnologia, nu e cazul sa ne punem semne de intrebare ? Nu, pentru ca agricultura Romaniei este condusa de la Bruxelles, iar acolo interesele sunt altele decat ale fermierilor romani. Incet, incet, sau chiar mai repede, potentialul nostru agricol va figura doar in manualele de statistica, pe de o parte din cauza lipsei de interes a guvernului roman fata de sector, pe de alta parte datorita dictatului european.
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 11:19
Karpoave, ai facut cum ai facut, te-ai sucit, te-ai invartit si-ai deschis pag. 500, asa ca :
PRIMESTI DEDICATII !... ....nu ma pricep la agricultura !...dar.... unai pt. tine, celelalte pt. agricultura romaneasca. |
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 11:22
De la: mytcor, la data 2009-09-18 11:19:05Karpoave, ai facut cum ai facut, te-ai sucit, te-ai invartit si-ai deschis pag. 500, asa ca : Multumesc ! nu a fost greu !
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 15:14
De la: karpov, la data 2009-09-18 10:20:17 karpov...crede-mă că țăranii se descurcă foarte bine și fără ue...  50% din populația româniei trăiește în momentul de față la sate....acei 50% ar putea la ora actuală să aprovizioneze ș pe ceilalți 50....agricultura românească chiar produce... problema e că nimeni nu-i mai dă voie țăranului român să mai vândă în piață alimente pentru că nu îndeplinește normele ue....adică...alimentele lui sunt diferite de cele din ue...și e adevărat...dacă o să mănânci un strugure din polonia cumpărat din carrefour și un strugure de la mine de la țară vei simți imediat diferență...produsele țăranilor români diferă de cele din ue ca de la cer la pământ....  problema este că țăranul român va prefera să nu mai vândă nimic în piață și să producă doar cât consumă el decât să-și adapteze recolta după normele ue....îți spun eu sută la sută.... spui că s-ar câștiga mai mulți bani dacă țăranul și-ar deschide o fermă ca în ue (cu fonduri de acolo)...într-adevăr...cu ajutorul radiațiilor ar obține o recoltă poate de 4 ori mai mare decât obține în prezent...sau...dacă ar crește puii cu fnc-uri poate ar reuși să-i aducă la maturitate într-o lună (cum facă fermele care au încheiate contracte cu restaurante gen kfc )....ar câștiga bani...ar încheia contracte cu restaurante...și...cu ce s-ar alege?  ...cu bani....întrebarea mea e...cu banii ăia ce să mai facă?....din moment ce el oricum are în prezent vilă cu etaj , baie în casă , pământ , copii la studii la oraș...și...nu-l doare capul....nu-i mai trebuie nimic... în plus...lucrul cu ue e într-adevăr încurcat...mai bine să nu te complici cu asta...așa gândește un țăran care nu va accepta fonduri în veci....ci va prefera liniștea... (iar ce spuneai tu despre poductivitatea tractoarelor nu e adevărat...niciun tractor nu consumă 20 de litri la hectar.... ....și funcționează foarte bine...altfel nu mai eram eu acum studentă în bucurești )oamenii nu vor fonduri ue..pentru că nu au nevoie de ele...au tot ce-și pot dori.... într-adevăr...eu cunosc o comună de ciobani (vaideeni) unde oamenii se ocupă aproape exclusiv cu creșterea oilor..asta fac acei oamenii de generații întregi iar comuna e renumită pentru asta....într-adevăr ..oamenii ăia trăiesc greu (deși...dacă te uiți la cât de grași sunt...nu ai prea zice ) , dar...locuiesc la stână , nu au gaze , nici baie în casă...nici toalete ecologice ....nici televiziune prin cablu sau telefoane mobile...ăia sunt țărani....dar...cu toate crede-mă că au nevoie de fonduri ue pentru dezvoltare rurală cum ai tu de batic...sau de sutien  ..ce să facă???...să-și doteze oile cu microcipuri și să le supravegheze pe calculator prin gps?  ...pe ăia nici nu-i interesează...și dacă ar veni unii și le-ar da laptopuri și gps-uri nici nu le-ar folosi...ar spraveghea oile la fel cum au făcut-o și până acum...asta fac de o viață , asta au făcut și părinții și bunicii lor...și asta vor face și ei până vor muri....asta e mentalitatea țăranului român...dacă ar veni niște domni în costum și cu inimi foarte *milostive* care să le dea fonduri și să le impună cu forța norme ue...doar ar distruge satele românești și ar obține un profit egal aproape cu zero....s-ar *dezvolta* satele românești la fel de bine cum s-au dezvotat și pe vremea coletivizării.... ...țăranul român are nevoie să fie lăsat în pace...se dezvoltă singur...eu observ cum am e evoluat comuna de unde provin eu în ultimii 15 ani...avem drum asfalat în totalitate , două biblioteci , școli modernizate (ducem lipsă de profesori...dar..poate vom găsi) , farmacie , cabinet stomatologic ,distocetecă  ...ba...chiar și muzeu  (muzeul comunei tetoiu  )....iar oamenii de pe acolo au televizoare color cu televiziune prin cablu sau antene digitale , baie în cameră , telefoane mobile ...ba chiar laptopuri cu internet (unii dintre ei)....și toate astea le-au făcut singuri...fără fonduri ue.... iar dacă vor fii și de acum înainte lăsați în pace...vor progresa în continuare....ei de unii singuri....habar nu ai ce minuni poate să facă un om când se simte stăpân pe proprietetea lui.... ce reforme ar trebui făcute?...ar trebui lăsați țăranii să vândă iar în piețe după norme ale statului român...care să nu afecteze calitatea produsului (că îți garantez eu că la ora actuală francezii , englezii , nemții sau americanii mănâncă mai prost decât țăranii români).....astfel..țăranii ar fii încurajați să obțină producții mai mari ..ar spori suprafețele agricole ( acum la mine la țară și din pământul familie mele mai mult de jumătate e nelucrat)...și ar munci mai mult ....( dar nu le plânge de milă că la noi ziua de muncă e plătită cu 100 de lei...adică mai bine decât la orice patron din bucurești)... asta e situația satelor românești actuale.... dacă mai aveți întrebări...puneți-mi-le...vă promit că o să vă răspund numai bine....
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:13
|
|
Fosta membra 9am.ro 1512 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:24
De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 15:14:20 pe ce lume traiesti, draga ioana? esti atat de incuiata incat inca reusesti sa ma surprinzi chiar si dupa atata timp. Romania este obligata sa importe mancare, FOARTE MULTA, mancare, unele studii arata ca 80% din produsele alimentare le importam. Si asta nu e de ieri de azi, incuiat-o, e de muuuuult, cu mult inainte sa intram in UE. De ce oare? O fi din cauza ca taranul roman produce suficient? Aiurea. Ioana, cu regret ti-o spun, dar tu nu ai NICI O SANSA sa devii vreodata intelectualul sau istoricul care pretinzi ca ai fi chiar de acum, un om care gandeste nu pleaca pe idei fixe, bazate pe ce i s-a nazarit si pe ce-a citit in teoria conspiratiei si nu le ridica la rand de adevar universal. Tu habar nu ai, barem despre UE ai citit tu pe niste site-uri obscure undeva ca UE e bau bau si gata, asa ti-a ramas, desi am avut pe la facultate o gramada de materii care ne explicau ce-i aia UE si cu ce se mananca, dar na, se vede treaba ca ai lipsit cam mult sau pe o ureche ti-a intrat pe alta ti-a iesit. Esti fix arhetipul de "consatean roman", a auzit el "de la taticu" (si aici nu vb la propriu, "taticu" e doar o figura de stil) si inseamna ca asa e, si daca cineva spune ca e altfel deja e "dusman al poporului" sau mai stiu eu ce. Sustii numai tampenii, si mai ales, nu ai ezita nici o clipa sa condamni Romania si romanii la o inapoiere perpetua, la 50-50-ul asta (50 rural 50 urban) cand tarile dezvoltate au sub 10% din populatie in agricultura si cu toate astea produc nu numai cat sa hraneasca restul de 90 ci ne mai si exporta noua, prostilor, cu carul cu boi si plugul tras de cal. Te rog insistent si imperativ sa termini o data cu discutia asta stupida cu UE bau-bau si cat de bine e la satul romanesc, ca pe mine ma enervezi la maxim deja, si nu vreau chiar sa te demolez complet! |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:27
De la: Republicanus, la data 2009-09-18 16:24:33De la: ioana_dark, la data 2009-09-18 15:14:20 Republicane ... nu ai cu cine ... . Eu m-am potolit...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:45
...da' de ce sa va potoliti mey !?... devirusati-i softwer-ul si recuperati-i UC-ul , schimbati-i si hardwer-ul daca-i nevoie, apoi mai vedem cat de buni IT-isti sunteti !... Actiunea 3 R n-asea ?! |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:46
De la: mytcor, la data 2009-09-18 16:45:27 |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:50
De la: mytcor, la data 2009-09-18 16:46:44De la: mytcor, la data 2009-09-18 16:45:27 Myk ...nu este nevoie sa schimbi hardware-ul ... ci software-ul ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 16:51
Eu zic ... s-o RADIEM ...
...si o sa ajunga 3 X femeie ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 17:04
..PT. IOANA !....
Dicþionar de bruxellezã În cazul în care nu eºti lãmurit în privinþa tuturor termenilor birocra europene, euROpeanul te ajutã sã-i desluºeºti în pagina 9. Alo, Europa! Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la europeanul@chelgate.com ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului. ------------------------------------------- 2. EX. Reþeta pieþei libere euROpeanul: Care este regimul de acordare a regulamente speciale. Pentru astfel de ajutoare, ajutoarelor de stat dupã 1 ianuarie 2007? existã obligaþia informãrii Comisiei Europene cu Gheorghe Oprescu: Ajutoarele de stat se privire la intenþia de acordare a acestora, dar numai acordã, potrivit legislaþiei comunitare în domeniu, dupã ce ajutoarele respective au fost avizate de cãtre respectiv art. 87-89 din Tratatul de instituire a Comu- Consiliul Concurenþei. Aceastã categorie cuprinde nitãþii Europene ºi a legislaþiei secundare emise în ajutoarele de stat pentru instruire, ocuparea forþei de aplicarea acestor prevederi din tratat. Începând cu muncã, IMM-uri, cercetare - dezvoltare pentru IMM- data de 1 ianuarie 2007, ca efect al aderãrii României uri etc, precum ºi ajutoarele de minimis, adicã aju- la Uniunea Europeanã, reglementãrile comunitare în toarele al cãror cuantum se situeazã sub un anumit domeniul ajutorului de stat au devenit direct aplicabile plafon valoric (200.000 de euro). Trebuie însã þãrii noastre. Ca urmare, competenþele de autorizare menþionat faptul cã regulile de acordare a ajutoarelor a ajutoarelor de stat au fost transferate de la nivel de stat sunt, de fapt, aceleaºi cu cele aplicate înainte naþional la nivel supranaþional, respectiv cãtre de aderare, deoarece legislaþia româneascã în acest Comisia Europeanã, care este evaluatorul ºi, practic, domeniu a fost armonizatã încã de atunci cu cea elementul decizional. În consecinþã, un ajutor de stat comunitarã. În ceea ce priveºte procedurile naþionale nou nu poate fi acordat de cãtre autoritãþile române în materia ajutorului de stat, acestea sunt reglemen- decât dupã notificarea acestuia ºi autorizarea sa de tate prin OUG nr. 117/2006 privind procedurile cãtre Comisia Europeanã. Însã aceastã obligaþie a nationale în domeniul ajutorului de stat, aprobatã cu notificãrii ex-ante cãtre comisie nu se aplicã aju- modificãri ºi completãri prin Legea nr. 137/2007. (continuare în pagina 6) toarelor de stat din categoriile exceptate expres prin Anul 3 Nr. 7 12 pagini Fondurile europene pe înþelesul tãu Publicaþie bilunarã editatã de Se distribuie gratuit Tiraj: 50.000 eu peanul RO Ex : AGENDÃ.... Finanþare eeuropeanã ppentru oraºele CCluj-NNapoca, BBraºov, CCon- stanþa, CCraiova, IIaºi, PPloieºti ººi TTimi- ºoara. Ministerul Dezvoltãrii, Lucrã- rilor Publice ºi Locuinþelor a lansat luni, 8 decembrie 2008, cererea de proiecte pentru Axa 1 a Regio - Pro- gramul Operaþional Regional Spriji- nirea dezvoltãrii durabile a oraºelor poli urbani de creºtere, domeniul major de intervenþie 1.1. Planuri in- tegrate de dezvoltare urbanã, sub-domeniul Poli de creºtere. În cadrul acestui sub-domeniu, vor putea primi finanþare proiecte care vizeazã: reabilitarea infrastructurii urbane ºi îmbunãtãþirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban, dezvoltarea durabilã a mediului de afaceri, reabilitarea infrastructurii sociale. Aceastã cerere se adresea- zã celor ºapte municipii desemnate ca poli de creºtere, iar suma alocatã este de aproximativ 500 de milioa- ne de euro. Solicitanþii eligibili în cadrul acestui domeniu de interven- þie sunt autoritãþile publice locale, asociaþii pentru dezvoltare interco- munitarã, parteneriate între unitãþile administrativ-teritoriale (autoritãþi ale administraþiei publice locale de exemplare --------------------------------- Alo, Europa! Dacã ai întrebãri legate de accesarea fondurilor structurale, sunã-ne la telefon 021-230.07.25 sau trimite-ne un e-mail la europeanul@chelgate.com ºi vei primi rãspuns în paginile ziarului. -------------------------------------------------------------------- |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 17:08
De la: mytcor, la data 2009-09-18 17:04:28..PT. IOANA !.... Tu strici orzul pe gaste???
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 18 Septembrie 2009, ora 17:15
Prioritãþi regionale: Structurile de sprijin pentru afaceri Poveste de succes: Agenþii de sprijin pentru începerea afacerilor. Dupã cum reiese din analizele rea- lizate de cãtre Ministerul pentru IMM-uri, Comerþ, Turism ºi Profesii Liberale, în România, cererea de servicii de asistenþã în afaceri, la nivelul întreprinderilor mici ºi mijlocii, este încã nesemnificativã. Nu la fel stau lucrurile în ceea ce priveºte întreprinderile mari. Acestea deþin suficiente mijloace financiare pentru a cumpãra de pe piaþã serviciile de consultanþã. Diferenþierea se face ºi din punct de vedere al sectorului în care opereazã firmele. S-a constatat cã firmele din sectorul de producþie au folosit cel mai mult serviciile de consultanþã, totuºi cererea fiind limi- tatã. Se simte nevoia de construcþie a unor structuri de sprijin pentru afaceri. La nivel regional, structurile de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri logistice, parcuri de afaceri) sunt încã slab dezvoltate ºi insuficient funcþionale, un numãr limitat de IMM-uri fiind localizate în cadrul acestor structuri. Similarã este ºi situaþia incubatoarelor de afaceri, cele existente confruntân- du-se cu lipsa resurselor ºi a expe- rienþei în dezvoltarea afacerilor. ...etc,..etc... |
|
|
|