Info
x
Despre orice
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:28
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:06:45 Onico ... de ce esti... as acum esti? Ia si citeste aici : Romania este tara jigodiilor si cum bine ne-am asteptat noile autobuze Mercedes Citaro de la RATB au fost comandate fara aer conditionat pentru pasageri! DA este adevarat soferii au aer conditionat si cat am mers eu cu ele am observat ca nici ei nu tin instalatia pornita tot timpul! ECONOMIE de motorina? In RO s-au cumpart MODELE cu AC doar la sofer. Apropo ... Doar 600 din cele 2.000 de autobuze din dotarea RATB au aer condiþionat. Anul acesta, regia are bani doar pentru 12 instalaþii AC. Mai problematic este ca au fost mereu plangeri ca chiar si alea care au nu functioneaza. Ai uitat reportajele despre RATB cand erau cu termometrul in autobuze si indica peste 40 de grade? Eu cred ca nici nu ai vazut.
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:29
De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Pai ABTINE-TE ... ca ar trebui sa spui LUCRURI NASOALE si DESPRE TINE. Mimozele astea ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:36
De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Nico, ...Sandra la un moment dat a fost casatorita cu Michael Cretzu, (roman emig. in USA,innainte de "89, el a si compus pt. ea ) |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:39
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !..  ...lasa Maresal, ca nici noi nu suntem intruchiparea perfectiunii, vorba lui Adi, de mai acum cateva zile, p-ale noastre le-acoprim !....Chiar, Adi pe unde face palinca?..ori n-a reusit sa se dreaga de la ultimul chef ... 
|
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:41
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Shut up !!Scoti din creierul ala, numai infectii...dezgustat de propria tara...get lost 
|
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:44
De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:36:16De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Stiu  ,o ascult de cand eram copila....si Enigma este tot de Michael Cretzu , formata...,muzica de calitate  
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:44
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:28:05De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:06:45 nu ma uit la televizor , dar...atunci cand autobuzul nu avea aer conditionat...erau deschise geamurile...si tot era super ok... si....oricum...e mai bine fara climatizare.... eu si cand merg cu autocarul si e deschisa o inchid in dreptul meu.... iar...in ce priveste ratb-ul..mergeam anul trecut doua ore zilnic cu el (cel putin)....ar fii fost aiurea ca in tot timpul asta sa-mi sufle aerul ala in cap... bai...ce sa mai spun...e super ok de mers cu ratb-ul.....scrii prostii.... iar pe linia pe care am mers eu (331) nici nu sun tigani.... iar bucurestiul arata foarte bine!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! am mers ieri pe jos din dristor pana aproape de timpuri noi ca am avut mai multa treaba prin zona aia...si...chiar e ok!!!!!!!!!! vorbesti tu aiurea  |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:55
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:44:45De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:28:05De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:06:45 www.bogdanignat.ro/social/sauna-din-autobuzul-ratb/
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:57
De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:41:58De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Hai fii buna si zi-ne de ce ai plecat din Romania?
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:00
De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Pai da ... AVEM ...dar MODERAT ... nu ca tantiile astea ... CU VARF SI INDESAT!! Adi pe unde este ??? Pai eu cred ca pazeste boasca ... sa-i vina timpul sa faca palinca din ea ... fara alcool bineinteles ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:10
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. du-te ba de aci...ca sunt prea bune ratb-urile... daca nu ar fi deloc si ar trebui sa mergi pe picioare....ar fii bine?  ce mai vrei?.....muzica au , scaune confortabile au , sunt dotate cu gps-ul cat casa ...sa nu te ratacesti prin bucuresti daca mergi cu ele...au si camere de fimat sa nu te prinda hotii....tot ce vrei.... dar...deh....asa e dupa ce te-ai obismuit cu masina personala...nu-ti mai place sa mergi cu transportul in comun...**vai...put tiganii...  **...**vai..e prea multa lume **...**vai...nu-mi place de toti aia care se urca....  **....**vai e prea clad.... **etc ....etc.....stii cum denumesc eu astea?...tatisme ....fite de mimoza masculina...
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:16
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !..  ...cum naiba o fii reusind s-o distileze si sa-i rezulte fara alcool  da' mai stii ce instalatii se folosesc p-acolo!?  |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:16
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Ioana ... nu e vorba de fitzele mele... ci de mentalitatea romanilor. Daca se urca in autobuzul statului...II DOARE IN COT de ce se intampla in el. In schimb ...daca ar fii al lor ...i-ar da altuia in cap daca l-ar vedea ca face mizerie.....
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:22
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:16:23De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. tu ce autobuz mergi?  in toate in care m-am urcat eu era curatenie....
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:23
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:24
Ioana : du-te ba de aci...ca sunt prea bune ratb-urile... daca nu ar fi deloc si ar trebui sa mergi pe picioare....ar fii bine?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:28
De la: mytcor, la data 2009-09-16 14:16:22 Am mai explicat o data tennica ...aia... printre dinti ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:32
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:22:11De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:16:23De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. In ratb acum e curat. Acum 10 ani inca era mizerie. Daca imi aduc aminte poate fac poze.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:32
De la: mytcor, la data 2009-09-16 14:16:22De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. |
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:33
Nu se poate separa alcoolul de apa. Poate in organism.....
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:34
vai...put tiganii...
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:40
Ia uite ... nu mai vorbesc ca da este aglomerat nu vad decat cativa acolo in fatza. Eu conosc destul de bine harta Bucurestiului... iar "chestia" aia nu mi se pare intuitiva... nici ajutatoare. In nici un caz nu este un lucru caruia poti sa zici ca e UTIL.
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:41
De la: nastasemihail, la data 2009-09-16 14:33:12Nu se poate separa alcoolul de apa. Poate in organism..... Mi'aitza ... tu nu stii de gluma?
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 15:21
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:40:12Ia uite ... nu mai vorbesc ca da este aglomerat nu vad decat cativa acolo in fatza. Eu conosc destul de bine harta Bucurestiului... iar "chestia" aia nu mi se pare intuitiva... nici ajutatoare. In nici un caz nu este un lucru caruia poti sa zici ca e UTIL. gps-ul asta din cate vad eu merge foarte bine mentalitate de roman...toata ziua sa se planga de ceva...  daca ratb-ul ar fii perfect (desi nu stiu cum ar trebui sa fie ca sa-ti placa tie ) cu siguranta ai gasi altceva de care sa te plangi...sosele , pomi , atmosfera, oameni , praf (sau-de asta deja te-ai plans ? )...ceva...orice...ai cauta tu mult pana ai gasi ceva de care sa te plangi la fel de tare...si ai incepe sa te vaiti pe aci ca o baba ... ...de parca nu ai fii barbat ci o muiere de-aia cu iq-ul cat femeia de servici de la mine din camin (care te asigur ca e tuta tutelor )incearca sa te concentrezi mai mult asupra aspectelor cu adevarat importante in viata...inteleg sa te plangi ca tara asta nu mai are economie proprie...ca de toata economia contruita cu greu si cu sacrificii enorme de ceausescu s-a ales praful....iar o tara care nu are economie...nu are nimic...  ...dar..nu de prostii de astea...cum ca sunt ratb-urile naspa sau tigani in tren si nu-ti palce cum put..eu , una iubesc cu pasiune bucuresti-ul...am mai spus-o si o repet...sunt indragostita de orasul asta...nu mi-as dori sa traiesc in niciun alt loc in lume.... cat despre tigani , aurolaci , aglomeratie sau ratb-uri naspa...nici nu le observ....gandul meu se concentreaza la altceva.... pentru mine ratb-urile sunt foarte bune...de fapt...tot orasul....nu am ce sa-i reprosez... pe mine ma preocupa probleme de alta natura... ca sa revin putin la economie...jale!!!!! plangere si scrasnirea dintilor.... s-a ales praful cam de tot.....nu avem cum trai altfel decat din importuri...importam absolut orice si nu exportam mai nimic....iar..pentru importuri trebuie bani....iar bani nu produc decat cei care lucreaza in industrie...si...cum industria e la pamant....nu ne mai ramane decat sa ne imprumutam ... {mai exista sectoare industriale private , care intr-adevar produc , castiga , iar prin taxele platite catre stat mai contribuie cu ceva la finantele sale...dar...cu banii astia trebuie intretinuti toti cei care lucreaza la stat, dar nu produc bani (profesori , doctori , functinari publici etc)....} iar atat timp cat ne vom imprumuta....va trebui sa facem ce ne dicteaza debitorii nostri ...si la asta se mai adauga si fondurile uniunii europene pe care nu trebuie sa le returnam , dar, in schimbul carora trebuie sa facem diferite concesii....si de aici toata nebunia.... cipuri , homosexuali, rosia montana , petrolul din marea neagra....etc etc.... uite solutia....asa cum o vad eu... vorbeam de masuri protectioniste pentru industria autohtona....taxe imense impuse la vama marfurilor care intra in tara...astfel...oamenii vor fii determinati sa cumpere mai mult produse roamnesti pentru ca vor fii mult mai ieftine....astfel...se va dezvota si la noi industria...vom reusi (ce-i drept..mai greu) sa o punem iar pe picioare.... oamenii nu vor mai pleca din tara pentru ca vor avea locuri de munca......adio tigani pe strazi...adio aurolaci...adio cersetori!!!...toti vor fii la munca .... crescand industria ...vor creste si exporturile ....din exportarea unor produse finite se obtin mult mai multi bani decat din exportarea materiei prime (ceea ce facem noi in prezent)..bani care ar ajunge la bugetul statului si cu care s-ar putea inclusiv moderniza ratb-urile alea de care te plangi tu... am fii si noi o tara care produce...iar productie mare inseamna bani multi...banii inseamna platirea datoriei si apoi...libertate....scapam de cipruri....modernizam tot...votam ce lege vrem...nu ne mai impune nimeni nimic...si nu ne-am mai uita cu ciuda la tari precum germania , sua sau franta.... hai...acum stoarce-ti neuronii si cauta alta solutie.... ps: prevad ce o sa-mi raspunzi asa ca iti atrag atentia asupra unui fapt....*terminato * se scrie fara cratima... 
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 15:46
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56 ...n-o prea !..."vezi" bine Ioana... nu red ca ti-ar strica putina lectura p-aici : anã Ludwig von Mises - Acþiunea umanã. Un tratat de teorie economicã. english Traducere din limba englezã de Dan Cristian Comãnescu Introducere 1. Economie ºi praxeologie [p.1] 2. Problema epistemologicã a unei teorii generale a acþiunii umane [p.4] 3. Teoria economicã ºi practica acþiunii umane [p.7] 4. Résumé [p.10] Partea întâi: Acþiunea umanã Capitolul I. Omul care acþioneazã 1. Acþiunea îndreptatã cãtre un þel ºi reacþiunea animalã [p.11] 2. Condiþiile prealabile ale acþiunii umane [p.13] Despre fericire Despre instincte ºi impulsuri 3. Acþiunea umanã ca datã ultimã [p.17] 4. Raþionalitate ºi iraþionalitate; subiectivism ºi obiectivitate în cercetarea praxeologicã [p.19] 5. Cauzalitatea ca o condiþie preliminarã a acþiunii umane [p.22] 6. Alter ego-ul [p.23] Despre efectul benefic al instinctelor Þelul absolut Omul vegetativ Capitolul II. Problemele epistemologice ale ºtiinþelor acþiunii umane 1. Praxeologie ºi istorie [p.30] 2. Caracterul formal ºi aprioric al praxeologiei [p.32] Pretinsa eterogenitate logicã a omului primitiv 3. Structurile a priori ºi realitatea [p.38] 4. Principiul individualismului metodologic [p.41] Eu ºi Noi 5. Principiul singularismului metodologic [p.44] 6. Trãsãturile individuale ºi trãsãturile schimbãtoare ale acþiunii umane [p.46] 7. Domeniul ºi metoda specifice istoriei [p.47] 8. Concepþie ºi înþelegere [p.51] Istorie naturalã ºi istorie umanã 9. Despre tipurile ideale [p.59] 10. Metoda ºtiinþelor economice [p.64] 11. Limitele conceptelor praxeologice [p.69] Capitolul III. Teoria economicã ºi revolta împotriva raþiunii 1. Revolta împotriva raþiunii [p.72] 2. Aspectul logic al polilogismului [p.75] 3. Aspectul praxeologic al polilogismului [p.76] 4. Polilogismul rasial [p.84] 5. Polilogism ºi înþelegere [p.86] 6. Pledoaria pentru raþiune [p.89] Capitolul IV. O primã analizã a categoriei de acþiune 1. Scopuri ºi mijloace [p.92] 2. Ierarhia valorilor [p.94] 3. Ierarhia nevoilor [p.96] 4. Acþiunea ca schimb [p.97] Capitolul V. Timpul 1. Timpul ca factor praxeologic [p.99] 2. Trecut, prezent ºi viitor [p.100] 3. Economisirea timpului [p.101] 4. Relaþia temporalã dintre acþiuni [p.102] Capitolul VI. Incertitudinea 1. Incertitudinea ºi acþiunea [p.105] 2. Semnificaþia probabilitãþii [p.106] 3. Probabilitatea de clasã [p.107] 4. Probabilitatea de caz [p.110] 5. Evaluarea numericã a probabilitãþii de caz [p.113] 6. Pariuri, jocuri de noroc ºi alte feluri de jocuri [p.115] 7. Predicþiile praxeologice [p.117] Capitolul VII. Acþiunea în lume 1. Legea utilitãþii marginale [p.119] 2. Legea randamentelor [p.127] 3. Munca umanã ca mijloc [p.131] Munca care gratificã direct ºi cea care gratificã indirect Geniul creator 4. Producþia [p.140] Partea a doua: Acþiune în cadrul societãþii Capitolul VIII. Societatea umanã 1. Cooperarea umanã [p.143] 2. O criticã a concepþiei holiste ºi metafizice despre societate [p.145] Praxeologie ºi liberalism Liberalismul ºi religia 3. Diviziunea muncii [p.157] 4. Legea ricardianã a asocierii [p.159] Erori curente referitoare la legea asocierii 5. Efectele diviziunii muncii [p.164] 6. Individul în cadrul societãþii [p.165] Fabula comunitãþii mistice 7. Marea societate [p.169] 8. Instinctul de agresiune ºi de distrugere [p.170] Rãstãlmãciri curente ale ºtiinþelor naturale moderne, îndeosebi ale darwinismului Capitolul IX. Rolul ideilor 1. Raþiunea umanã [p.177] 2. Viziune asupra lumii ºi ideologie [p.178] Lupta împotriva erorii 3. Puterea [p.187] Tradiþionalismul ca ideologie 4. Meliorismul ºi ideea de progres [p.191] Capitolul X. Schimbul în cadrul societãþii 1. Schimbul autistic ºi schimbul interpersonal [p.194] 2. Legãturi contractuale ºi legãturi hegemonice [p.195] 3. Acþiunea calculatã [p.198] Partea a treia: Calculul economic Capitolul XI. Evaluarea fãrã calcul 1. Gradarea mijloacelor [p.200] 2. Ficþiunea trocului în teoria elementarã a valorilor ºi a preþurilor [p.201] Teoria valorii ºi socialismul 3. Problema calculului economic [p.206] 4. Calculul economic ºi piaþa [p.209] Capitolul XII. Sfera calculului economic 1. Caracterul intrãrilor monetare [p.212] 2. Limitele calculului economic [p.214] 3. Versatilitatea preþurilor [p.217] 4. Stabilizarea [p.219] 5. Rãdãcinile ideii de stabilizare [p.223] Capitolul XIII. Calculul monetar ca instrument al acþiunii 1. Calculul monetar ca metodã de gândire [p.229] 2. Calculul economic ºi ºtiinþa acþiunii umane [p.231] Partea a patra: Catalactica sau economia societãþii de piaþã Capitolul XIV. Domeniul ºi metoda catalacticii 1. Delimitarea problemelor catalacticii [p.232] Negarea teoriei economice 2. Metoda construcþiilor imaginare [p.236] 3. Economia de piaþã purã [p.237] Maximizarea profiturilor 4. Economia autistã [p.243] 5. Starea de repaos ºi economia aflatã în regim de rotaþie uniformã [p.244] 6. Economia staþionarã [p.250] 7. Integrarea funcþiilor catalactice [p.251] Funcþia antreprenorialã în economia staþionarã Capitolul XV. Piaþa 1. Caracteristicile economiei de piaþã [p.257] 2. Bunurile de capital ºi capitalul [p.259] 3. Capitalismul [p.264] 4. Suveranitatea consumatorilor [p.269] Întrebuinþarea metaforicã a terminologiei care descrie stãpânirea politicã 5. Competiþia [p.273] 6. Libertatea [p.279] 7. Inegalitatea averilor ºi a veniturilor [p.287] 8. Profiturile ºi pierderile antreprenoriale [p.289] 9. Profituri ºi pierderi antreprenoriale într-o economie aflatã în creºtere [p.294] Condamnarea moralã a profiturilor Câteva observaþii despre sperietoarea consumului insuficient ºi despre argumentul puterii de cumpãrare 10. Promotori, manageri, tehnicieni ºi birocraþi [p.303] 11. Procesul de selecþie [p.311] 12. Individul ºi piaþa [p.315] 13. Propaganda de afaceri [p.320] 14. Das Volkswirtschaft [p.323] Capitolul XVI. Preþurile 1. Procesul de formare a preþurilor [p.327] 2. Evaluare ºi estimare anticipativã [p.331] 3. Preþurile bunurilor de ordin superior [p.333] O limitare a procesului de formare a preþurilor factorilor de producþie 4. Contabilizarea costurilor [p.339] 5. Catalacticã logicã versus catalacticã matematicã [p.350] 6. Preþurile de monopol [p.357] Tratamentul matematic al teoriei preþurilor de monopol 7. Buna voinþã [p.379] 8. Monopolul cererii [p.383] 9. Consumul afectat de preþurile de monopol [p.384] 10. Discriminarea prin preþuri din partea vânzãtorului [p.388] 11. Discriminarea prin preþuri din partea cumpãrãtorului [p.391] 12. Conexitatea preþurilor [p.391] 13. Preþurile ºi venitul [p.393] 14. Preþurile ºi producþia [p.394] 15. Himera preþurilor formate în afara pieþei [p.395] Capitolul XVII. Schimbul indirect 1. Mijloacele de efectuare a schimburilor ºi moneda [p.398] 2. Observaþii asupra unor erori larg rãspândite [p.398] 3. Cererea de bani ºi oferta de bani [p.401] Importanþa epistemologicã a teoriei lui Carl Menger referitoare la originea banilor 4. Determinarea puterii de cumpãrare a banilor [p.408] 5. Problema lui Hume ºi Mill ºi forþa motrice a banilor [p.416] 6. Schimbãri ale puterii de cumpãrare induse de bani ºi de bunuri [p.419] Inflaþia ºi deflaþia; inflaþionismul ºi deflaþionismul 7. Calculul monetar ºi schimbãrile puterii de cumpãrare [p.424] 8. Anticiparea schimbãrilor probabile ale puterii de cumpãrare [p.426] 9. Valoarea specificã a banilor [p.428] 10. Însemnãtatea relaþiei monetare [p.430] 11. Substitutele monetare [p.432] 12. Limitarea emisiunii de mijloace fiduciare [p.434] Observaþii referitoare la discuþiile despre libera competiþie bancarã 13. Volumul ºi compoziþia deþinerilor monetare [p.448] 14. Balanþele de plãþi [p.450] 15. Ratele de schimb interregionale [p.452] 16. Ratele dobânzii ºi relaþia monetarã [p.458] 17. Mijloace secundare de efectuare a schimburilor [p.462] 18. Interpretarea inflaþionistã a istoriei [p.466] 19. Etalonul aur [p.471] Cooperarea monetarã internaþionalã Capitolul XVIII. Acþiunea pe parcursul trecerii timpului 1. Perspectiva în evaluarea perioadelor de timp [p. 480] 2. Preferinþa de timp ca premisã esenþialã a acþiunii [p. 483] Observaþii cu privire la evoluþia teoriei preferinþei de timp 3. Bunurile de capital [p. 490] 4. Perioada de producþie, perioada de aºteptare ºi perioada de planificare [p. 493] Prelungirea perioadei de planificare dincolo de durata anticipatã a vieþii actorului Unele aplicaþii ale teoriei preferinþei de timp 5. Convertibilitatea bunurilor de capital [p. 503] 6. Influenþa trecutului asupra acþiunii [p. 505] 7. Acumularea, menþinerea ºi consumul capitalului [p. 514] 8. Mobilitatea investitorului [p. 517] 9. Banii ºi capitalul; economisirea ºi investiþiile [p. 520] Capitolul XIX. Dobânda 1. Fenomenul dobânzii 2. Dobânda originarã 3. Nivelul ratelor dobânzii 4. Dobânda originarã într-o economie aflatã în schimbare 5. Calculul dobânzii Capitolul XX. Dobânda, expansiunea creditelor ºi ciclul de afaceri 1. Problemele [p. 538] 2. Componenta antreprenorialã a ratei brute de piaþã a dobânzi [p. 539] 3. Prima de preþ ca o componentã a ratei brute a dobânzii [p. 541] 4. Piaþa de credite [p. 545] 5. Efectele modificãrilor relaþiei monetare asupra dobânzii originare [p. 548] 6. Rata de piaþã brutã a dobânzii, aºa cum este ea afectatã de inflaþie ºi de expansiunea creditului [p. 550] Presupusa absenþã a depresiunilor într-un regim totalitar 7. Felul cum este afectatã rata brutã de piaþã a dobânzii de deflaþie ºi de contracþia creditelor [p. 566] Diferenþa dintre expansiunea creditului ºi inflaþia simplã 8. Teoria monetarã, sau bazatã pe creditul de circulaþie, a ciclului economic [p. 571] 9. Economia de piaþã aºa cum este ea afectatã de recurenþa ciclului de afaceri [p. 574] Erorile explicaþiilor nemonetare ale ciclului de afaceri Capitolul XXI. Munca ºi salariile 1. Munca introversivã ºi cea extroversivã 2. Bucuria ºi amarul muncii 3. Salariile 4. ªomajul catalactic 5. Ratele salariale brute ºi ratele salariale nete 6. Salariile ºi subzistenþa O comparaþie între explicaþia istoricã a ratelor salariale ºi teorema regresiei 7. Felul în care oferta de muncã este afectatã de dezutilitatea muncii Observaþii despre interpretarea popularã a „Revoluþiei industriale” 8. Felul cum sunt afectate salariile de vicisitudinile pieþei 9. Piaþa mâinii de lucru Munca animalelor ºi a sclavilor Capitolul XXII. Factorii de producþie non-umani 1. Observaþii generale privind teoria rentei 2. Relevanþa factorului timp pentru întrebuinþarea pãmântului 3. Pãmântul submarginal 4. Pãmântul ca spaþiu ocupat 5. Preþurile pãmântului Mitul pãmântului Capitolul XXIII. Datele pieþei 1. Teoria ºi datele [p. 647] 2. Rolul puterii [p. 648] 3. Rolul istoric al rãzboaielor ºi al cuceririlor [p. 650] 4. Omul real ca un dat [p. 652] 5. Perioada de ajustare [p. 653] 6. Limitele drepturilor de proprietate ºi problemele costurilor externe ºi a economiilor externe [p. 655] Economiile externe asociate creaþiei intelectuale [p. 662] Privilegii ºi cvasi-privilegii [p. 663] Capitolul XXIV. Armonia ºi conflictul intereselor 1. Sursa ultimã a profiturilor ºi a pierderilor realizate pe piaþã [p. 665] 2. Limitarea procreaþiei [p. 668] 3. Armonia intereselor „corect înþelese” [p. 674] 4. Proprietatea privatã [p. 683] 5. Conflictele vremurilor noastre [p. 685] Partea a cincea: Cooperarea socialã în absenþa pieþei Capitolul XXV. Construcþia imaginarã a unei societãþi socialiste 1. Originea istoricã a ideii socialiste 2. Doctrina socialistã 3. Caracterizarea praxeologicã a socialismului Capitolul XXVI. Imposibilitatea calculului economic în regim socialist 1. Problema 2. Erori din trecut de concepere a problemei 3. Sugestii recente în vederea calculului economic socialist 4. Încercãri succesive 5. Cvasi-piaþa 6. Ecuaþiile diferenþiale ale economiei matematice Partea a șasea: Economia de piaþã obstrucþionatã Capitolul XXVII. Statul ºi piaþa 1. Ideea unui al treilea sistem 2. Intervenþionismul 3. Delimitarea funcþiilor guvernamentale 4. Simþul dreptãþii ca etalon ultim pentru acþiunile individului 5. Ce înseamnã laissez faire 6. Amestecul guvernamental nemijlocit în sfera consumului Capitolul XXVIII. Intervenția prin impozitare 1. Impozitul neutru 2. Impozitul global 3. Obiective fiscale ºi cele nefiscale ale impozitãrii 4. Cele trei tipuri de intervenþionism fiscal Capitolul XXIX. Restricþionarea producþiei 1. Natura restricþiilor 2. Preþul restricþiilor 3. Restricþia ca privilegiu 4. Restricþionismul ca sistem economic Capitolul XXX. Amestecul în structura preþurilor 1. Statul ºi autonomia pieþei 2. Reacþia pieþei la amestecul guvernamental 3. Ratele salariale minimale Capitolul XXXI. Manipularea banilor ºi a creditului 1. Statul ºi banii 2. Aspectul intervenþionist al legislaþiei privind mijloacele de platã 3. Evoluþia metodelor moderne de manipulare de banilor 4. Obiectivele devaluãrii banilor 5. Expansiunea creditului 6. Controlul ratelor de schimb valutar ºi înþelegerile comerciale bilaterale Capitolul XXXII. Confiscarea ºi redistribuþia 1. Filosofia confiscãrii 2. Reforma agrarã 3. Impozitarea confiscatoare Capitolul XXXIII. Sindicalismul ºi corporativismul 1. Ideea sindicalistã 2. Erorile sindicalismului 3. Elemente sindicaliste în politicile curente 4. Socialismul de breaslã ºi corporatismul Capitolul XXXIV. Teoria economicã a rãzboiului 1. Rãzboiul total 2. Rãzboiul ºi economia de piaþã 3. Rãzboiul ºi autarhia 4. Inutilitatea rãzboiului Capitolul XXXV. Principiul bunãstãrii împotriva principiului pieþei 1. Argumentele împotriva economiei de piaþã 2. Sãrãcia 3. Inegalitatea 4. Insecuritatea 5. Dreptatea socialã Capitolul XXXVI. Criza intervenþionismului 1. Fructele intervenþionismului 2. Epuizarea fondului de rezervã 3. Sfârºitul intervenþionismului Partea a ºaptea: Locul ºtiinþei economice în societate Capitolul XXXVII. Caracterul deosebit al ºtiinþei economice 1. Singularitatea ºtiinþei economice 2. Teoria economicã ºi opinia publicã 3. Iluzia vechilor liberali Capitolul XXXVIII. Locul ºtiinþelor economice în învãþãmânt 1. Studiul ºtiinþelor economice 2. Profesia de economist 3. Prognozarea ca profesie 4. Teoria economicã ºi universitãþile 5. Educaþia generalã ºi teoria ecnomicã 6. Teoria economicã ºi cetãþeanul 7. Teoria economicã ºi libertatea Capitolul XXXIX. Teoria economicã ºi problemele esenþiale ale existenþei umane 1. ªtiinþã ºi viaþã 2. ªtiinþa economicã ºi judecãþile de valoare 3. Cunoaºterea economicã ºi acþiunea umanã *. Titlul original: Human Action, Henry Regnery, 3rd rev. ed., Chicago, 1966. ©Translated and published online with the permission of Mrs. Bettina Bien Greaves on behalf of the Estate of Mrs. Ludwig (Margit) von Mises. © 2002 Institutul Ludwig von Mises - România pentru versiunea în limba românã. © Institutul Ludwig von Mises - România ...nu-i obligatorie !...numai poate daca... |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 15:54
De la: mytcor, la data 2009-09-16 15:46:36De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56 mytcor...sunt de acord cu tine...sunt multe aspecte de luat in calcul.....nu am stat sa le gandesc pe toate pentru ca ar fii insemnat sa scriu pe forumul asta o carte le fel de mare ca a autorului pe care mi-l recomanzi... am rezumat simplist cam cum vad eu lucrurile.... ps:sa stii insa ca am facut si eu economie in liceu...am fost la profil de stiinte sociale
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:05
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:54:42De la: mytcor, la data 2009-09-16 15:46:36De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56 ..."3. Cunoaºterea economicã ºi acþiunea umanã Libertatea omului de a alege ºi de a acþiona este limitatã în trei feluri. Existã, mai întâi, legile fizice, la al cãror absolutism nesimþitor omul trebuie sã-ºi adapteze comportamentul, dacã doreºte sã trãiascã. În al doilea rând, existã caracteristicile ºi dispoziþiile constituþionale înnãscute ale individului, precum ºi influenþa factorilor de mediu; ºtim cã acestea influenþeazã atât alegerea obiectivelor, cât ºi pe cea a mijloacelor, deºi cunoºtinþele noastre despre felul cum acþioneazã ele sunt destul de vagi. În fine, existã regularitatea fenomenelor referitoare la interconexiunea mijloacelor cu scopurile, adicã legile praxeologice, care sunt distincte atât de legile fizice, cât ºi de cele fiziologice. Elucidarea ºi cercetarea categorialã ºi formalã a acestei a treia clase de legi ale universului constituie obiectul de studiu al praxeologiei ºi al ramurii pânã în prezent cel mai bine dezvoltate a acesteia, ºtiinþa economicã. Ansamblul cunoaºterii economice constituie un element esenþial al structurii civilizaþiei umane; el este fundamentul pe care s-au clãdit industrialismul modern ºi toate realizãrile morale, intelectuale, tehnologice ºi terapeutice ale ultimelor secole. Depinde de oameni dacã vor da întrebuinþarea potrivitã bogatei comori cu care îi înzestreazã aceastã cunoaºtere, sau dacã o vor lãsa nefolositã. Dar, dacã nu vor profita la maximum de ea ºi îi vor nesocoti învãþãmintele ºi avertismentele, nu teoria economicã va fi cea pe care o vor anula; ei vor nimici societatea ºi rasa umanã.3. Cunoaºterea economicã ºi acþiunea umanã Libertatea omului de a alege ºi de a acþiona este limitatã în trei feluri. Existã, mai întâi, legile fizice, la al cãror absolutism nesimþitor omul trebuie sã-ºi adapteze comportamentul, dacã doreºte sã trãiascã. În al doilea rând, existã caracteristicile ºi dispoziþiile constituþionale înnãscute ale individului, precum ºi influenþa factorilor de mediu; ºtim cã acestea influenþeazã atât alegerea obiectivelor, cât ºi pe cea a mijloacelor, deºi cunoºtinþele noastre despre felul cum acþioneazã ele sunt destul de vagi. În fine, existã regularitatea fenomenelor referitoare la interconexiunea mijloacelor cu scopurile, adicã legile praxeologice, care sunt distincte atât de legile fizice, cât ºi de cele fiziologice. Elucidarea ºi cercetarea categorialã ºi formalã a acestei a treia clase de legi ale universului constituie obiectul de studiu al praxeologiei ºi al ramurii pânã în prezent cel mai bine dezvoltate a acesteia, ºtiinþa economicã. Ansamblul cunoaºterii economice constituie un element esenþial al structurii civilizaþiei umane; el este fundamentul pe care s-au clãdit industrialismul modern ºi toate realizãrile morale, intelectuale, tehnologice ºi terapeutice ale ultimelor secole. Depinde de oameni dacã vor da întrebuinþarea potrivitã bogatei comori cu care îi înzestreazã aceastã cunoaºtere, sau dacã o vor lãsa nefolositã. Dar, dacã nu vor profita la maximum de ea ºi îi vor nesocoti învãþãmintele ºi avertismentele, nu teoria economicã va fi cea pe care o vor anula; ei vor nimici societatea ºi rasa umanã."... un mic pas !
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:35
|
|
Dorinel 3855 mesaje Membru din: 24/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:54
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56Nu ai nici cea mai mica logica economica. Cum ai putea sa pui ''taxe imense'' marfurilor importate si sa nu te gandesti ca si allte tari, ti-ar ''putea'' impune acelasi taxe? Pe ce se bazeaza logica ta ?
Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:58
De la: Dorinel, la data 2009-09-16 16:54:03De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56Nu ai nici cea mai mica logica economica. Cum ai putea sa pui ''taxe imense'' marfurilor importate si sa nu te gandesti ca si allte tari, ti-ar ''putea'' impune acelasi taxe? Pe ce se bazeaza logica ta ? Dorinele ...CE CONTEAZA ..ca aia platesc taxele ...nu noi ....
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
|
|
