Info
x
Despre orice
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:28
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:06:45 Onico ... de ce esti... as acum esti? Ia si citeste aici : Romania este tara jigodiilor si cum bine ne-am asteptat noile autobuze Mercedes Citaro de la RATB au fost comandate fara aer conditionat pentru pasageri! DA este adevarat soferii au aer conditionat si cat am mers eu cu ele am observat ca nici ei nu tin instalatia pornita tot timpul! ECONOMIE de motorina? In RO s-au cumpart MODELE cu AC doar la sofer. Apropo ... Doar 600 din cele 2.000 de autobuze din dotarea RATB au aer condiționat. Anul acesta, regia are bani doar pentru 12 instalații AC. Mai problematic este ca au fost mereu plangeri ca chiar si alea care au nu functioneaza. Ai uitat reportajele despre RATB cand erau cu termometrul in autobuze si indica peste 40 de grade? Eu cred ca nici nu ai vazut.
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:29
De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Pai ABTINE-TE ... ca ar trebui sa spui LUCRURI NASOALE si DESPRE TINE. Mimozele astea ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:36
De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Nico, ...Sandra la un moment dat a fost casatorita cu Michael Cretzu, (roman emig. in USA,innainte de "89, el a si compus pt. ea ) |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:39
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !..  ...lasa Maresal, ca nici noi nu suntem intruchiparea perfectiunii, vorba lui Adi, de mai acum cateva zile, p-ale noastre le-acoprim !....Chiar, Adi pe unde face palinca?..ori n-a reusit sa se dreaga de la ultimul chef ... 
|
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:41
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Shut up !!Scoti din creierul ala, numai infectii...dezgustat de propria tara...get lost 
|
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:44
De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:36:16De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Stiu  ,o ascult de cand eram copila....si Enigma este tot de Michael Cretzu , formata...,muzica de calitate  
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:44
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:28:05De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:06:45 nu ma uit la televizor , dar...atunci cand autobuzul nu avea aer conditionat...erau deschise geamurile...si tot era super ok... si....oricum...e mai bine fara climatizare.... eu si cand merg cu autocarul si e deschisa o inchid in dreptul meu.... iar...in ce priveste ratb-ul..mergeam anul trecut doua ore zilnic cu el (cel putin)....ar fii fost aiurea ca in tot timpul asta sa-mi sufle aerul ala in cap... bai...ce sa mai spun...e super ok de mers cu ratb-ul.....scrii prostii.... iar pe linia pe care am mers eu (331) nici nu sun tigani.... iar bucurestiul arata foarte bine!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! am mers ieri pe jos din dristor pana aproape de timpuri noi ca am avut mai multa treaba prin zona aia...si...chiar e ok!!!!!!!!!! vorbesti tu aiurea  |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:55
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:44:45De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:28:05De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:06:45 www.bogdanignat.ro/social/sauna-din-autobuzul-ratb/
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:57
De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:41:58De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Hai fii buna si zi-ne de ce ai plecat din Romania?
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:00
De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Pai da ... AVEM ...dar MODERAT ... nu ca tantiile astea ... CU VARF SI INDESAT!! Adi pe unde este ??? Pai eu cred ca pazeste boasca ... sa-i vina timpul sa faca palinca din ea ... fara alcool bineinteles ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:10
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. du-te ba de aci...ca sunt prea bune ratb-urile... daca nu ar fi deloc si ar trebui sa mergi pe picioare....ar fii bine?  ce mai vrei?.....muzica au , scaune confortabile au , sunt dotate cu gps-ul cat casa ...sa nu te ratacesti prin bucuresti daca mergi cu ele...au si camere de fimat sa nu te prinda hotii....tot ce vrei.... dar...deh....asa e dupa ce te-ai obismuit cu masina personala...nu-ti mai place sa mergi cu transportul in comun...**vai...put tiganii...  **...**vai..e prea multa lume **...**vai...nu-mi place de toti aia care se urca....  **....**vai e prea clad.... **etc ....etc.....stii cum denumesc eu astea?...tatisme ....fite de mimoza masculina...
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:16
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !..  ...cum naiba o fii reusind s-o distileze si sa-i rezulte fara alcool  da' mai stii ce instalatii se folosesc p-acolo!?  |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:16
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Ioana ... nu e vorba de fitzele mele... ci de mentalitatea romanilor. Daca se urca in autobuzul statului...II DOARE IN COT de ce se intampla in el. In schimb ...daca ar fii al lor ...i-ar da altuia in cap daca l-ar vedea ca face mizerie.....
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:22
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:16:23De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. tu ce autobuz mergi?  in toate in care m-am urcat eu era curatenie....
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:23
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:24
Ioana : du-te ba de aci...ca sunt prea bune ratb-urile... daca nu ar fi deloc si ar trebui sa mergi pe picioare....ar fii bine?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:28
De la: mytcor, la data 2009-09-16 14:16:22 Am mai explicat o data tennica ...aia... printre dinti ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:32
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:22:11De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:16:23De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. In ratb acum e curat. Acum 10 ani inca era mizerie. Daca imi aduc aminte poate fac poze.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:32
De la: mytcor, la data 2009-09-16 14:16:22De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. |
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:33
Nu se poate separa alcoolul de apa. Poate in organism.....
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:34
vai...put tiganii...
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:40
Ia uite ... nu mai vorbesc ca da este aglomerat nu vad decat cativa acolo in fatza. Eu conosc destul de bine harta Bucurestiului... iar "chestia" aia nu mi se pare intuitiva... nici ajutatoare. In nici un caz nu este un lucru caruia poti sa zici ca e UTIL.
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:41
De la: nastasemihail, la data 2009-09-16 14:33:12Nu se poate separa alcoolul de apa. Poate in organism..... Mi'aitza ... tu nu stii de gluma?
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 15:21
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:40:12Ia uite ... nu mai vorbesc ca da este aglomerat nu vad decat cativa acolo in fatza. Eu conosc destul de bine harta Bucurestiului... iar "chestia" aia nu mi se pare intuitiva... nici ajutatoare. In nici un caz nu este un lucru caruia poti sa zici ca e UTIL. gps-ul asta din cate vad eu merge foarte bine mentalitate de roman...toata ziua sa se planga de ceva...  daca ratb-ul ar fii perfect (desi nu stiu cum ar trebui sa fie ca sa-ti placa tie ) cu siguranta ai gasi altceva de care sa te plangi...sosele , pomi , atmosfera, oameni , praf (sau-de asta deja te-ai plans ? )...ceva...orice...ai cauta tu mult pana ai gasi ceva de care sa te plangi la fel de tare...si ai incepe sa te vaiti pe aci ca o baba ... ...de parca nu ai fii barbat ci o muiere de-aia cu iq-ul cat femeia de servici de la mine din camin (care te asigur ca e tuta tutelor )incearca sa te concentrezi mai mult asupra aspectelor cu adevarat importante in viata...inteleg sa te plangi ca tara asta nu mai are economie proprie...ca de toata economia contruita cu greu si cu sacrificii enorme de ceausescu s-a ales praful....iar o tara care nu are economie...nu are nimic...  ...dar..nu de prostii de astea...cum ca sunt ratb-urile naspa sau tigani in tren si nu-ti palce cum put..eu , una iubesc cu pasiune bucuresti-ul...am mai spus-o si o repet...sunt indragostita de orasul asta...nu mi-as dori sa traiesc in niciun alt loc in lume.... cat despre tigani , aurolaci , aglomeratie sau ratb-uri naspa...nici nu le observ....gandul meu se concentreaza la altceva.... pentru mine ratb-urile sunt foarte bune...de fapt...tot orasul....nu am ce sa-i reprosez... pe mine ma preocupa probleme de alta natura... ca sa revin putin la economie...jale!!!!! plangere si scrasnirea dintilor.... s-a ales praful cam de tot.....nu avem cum trai altfel decat din importuri...importam absolut orice si nu exportam mai nimic....iar..pentru importuri trebuie bani....iar bani nu produc decat cei care lucreaza in industrie...si...cum industria e la pamant....nu ne mai ramane decat sa ne imprumutam ... {mai exista sectoare industriale private , care intr-adevar produc , castiga , iar prin taxele platite catre stat mai contribuie cu ceva la finantele sale...dar...cu banii astia trebuie intretinuti toti cei care lucreaza la stat, dar nu produc bani (profesori , doctori , functinari publici etc)....} iar atat timp cat ne vom imprumuta....va trebui sa facem ce ne dicteaza debitorii nostri ...si la asta se mai adauga si fondurile uniunii europene pe care nu trebuie sa le returnam , dar, in schimbul carora trebuie sa facem diferite concesii....si de aici toata nebunia.... cipuri , homosexuali, rosia montana , petrolul din marea neagra....etc etc.... uite solutia....asa cum o vad eu... vorbeam de masuri protectioniste pentru industria autohtona....taxe imense impuse la vama marfurilor care intra in tara...astfel...oamenii vor fii determinati sa cumpere mai mult produse roamnesti pentru ca vor fii mult mai ieftine....astfel...se va dezvota si la noi industria...vom reusi (ce-i drept..mai greu) sa o punem iar pe picioare.... oamenii nu vor mai pleca din tara pentru ca vor avea locuri de munca......adio tigani pe strazi...adio aurolaci...adio cersetori!!!...toti vor fii la munca .... crescand industria ...vor creste si exporturile ....din exportarea unor produse finite se obtin mult mai multi bani decat din exportarea materiei prime (ceea ce facem noi in prezent)..bani care ar ajunge la bugetul statului si cu care s-ar putea inclusiv moderniza ratb-urile alea de care te plangi tu... am fii si noi o tara care produce...iar productie mare inseamna bani multi...banii inseamna platirea datoriei si apoi...libertate....scapam de cipruri....modernizam tot...votam ce lege vrem...nu ne mai impune nimeni nimic...si nu ne-am mai uita cu ciuda la tari precum germania , sua sau franta.... hai...acum stoarce-ti neuronii si cauta alta solutie.... ps: prevad ce o sa-mi raspunzi asa ca iti atrag atentia asupra unui fapt....*terminato * se scrie fara cratima... 
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 15:46
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56 ...n-o prea !..."vezi" bine Ioana... nu red ca ti-ar strica putina lectura p-aici : ană Ludwig von Mises - Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică. english Traducere din limba engleză de Dan Cristian Comănescu Introducere 1. Economie și praxeologie [p.1] 2. Problema epistemologică a unei teorii generale a acțiunii umane [p.4] 3. Teoria economică și practica acțiunii umane [p.7] 4. Résumé [p.10] Partea întâi: Acțiunea umană Capitolul I. Omul care acționează 1. Acțiunea îndreptată către un țel și reacțiunea animală [p.11] 2. Condițiile prealabile ale acțiunii umane [p.13] Despre fericire Despre instincte și impulsuri 3. Acțiunea umană ca dată ultimă [p.17] 4. Raționalitate și iraționalitate; subiectivism și obiectivitate în cercetarea praxeologică [p.19] 5. Cauzalitatea ca o condiție preliminară a acțiunii umane [p.22] 6. Alter ego-ul [p.23] Despre efectul benefic al instinctelor Țelul absolut Omul vegetativ Capitolul II. Problemele epistemologice ale științelor acțiunii umane 1. Praxeologie și istorie [p.30] 2. Caracterul formal și aprioric al praxeologiei [p.32] Pretinsa eterogenitate logică a omului primitiv 3. Structurile a priori și realitatea [p.38] 4. Principiul individualismului metodologic [p.41] Eu și Noi 5. Principiul singularismului metodologic [p.44] 6. Trăsăturile individuale și trăsăturile schimbătoare ale acțiunii umane [p.46] 7. Domeniul și metoda specifice istoriei [p.47] 8. Concepție și înțelegere [p.51] Istorie naturală și istorie umană 9. Despre tipurile ideale [p.59] 10. Metoda științelor economice [p.64] 11. Limitele conceptelor praxeologice [p.69] Capitolul III. Teoria economică și revolta împotriva rațiunii 1. Revolta împotriva rațiunii [p.72] 2. Aspectul logic al polilogismului [p.75] 3. Aspectul praxeologic al polilogismului [p.76] 4. Polilogismul rasial [p.84] 5. Polilogism și înțelegere [p.86] 6. Pledoaria pentru rațiune [p.89] Capitolul IV. O primă analiză a categoriei de acțiune 1. Scopuri și mijloace [p.92] 2. Ierarhia valorilor [p.94] 3. Ierarhia nevoilor [p.96] 4. Acțiunea ca schimb [p.97] Capitolul V. Timpul 1. Timpul ca factor praxeologic [p.99] 2. Trecut, prezent și viitor [p.100] 3. Economisirea timpului [p.101] 4. Relația temporală dintre acțiuni [p.102] Capitolul VI. Incertitudinea 1. Incertitudinea și acțiunea [p.105] 2. Semnificația probabilității [p.106] 3. Probabilitatea de clasă [p.107] 4. Probabilitatea de caz [p.110] 5. Evaluarea numerică a probabilității de caz [p.113] 6. Pariuri, jocuri de noroc și alte feluri de jocuri [p.115] 7. Predicțiile praxeologice [p.117] Capitolul VII. Acțiunea în lume 1. Legea utilității marginale [p.119] 2. Legea randamentelor [p.127] 3. Munca umană ca mijloc [p.131] Munca care gratifică direct și cea care gratifică indirect Geniul creator 4. Producția [p.140] Partea a doua: Acțiune în cadrul societății Capitolul VIII. Societatea umană 1. Cooperarea umană [p.143] 2. O critică a concepției holiste și metafizice despre societate [p.145] Praxeologie și liberalism Liberalismul și religia 3. Diviziunea muncii [p.157] 4. Legea ricardiană a asocierii [p.159] Erori curente referitoare la legea asocierii 5. Efectele diviziunii muncii [p.164] 6. Individul în cadrul societății [p.165] Fabula comunității mistice 7. Marea societate [p.169] 8. Instinctul de agresiune și de distrugere [p.170] Răstălmăciri curente ale științelor naturale moderne, îndeosebi ale darwinismului Capitolul IX. Rolul ideilor 1. Rațiunea umană [p.177] 2. Viziune asupra lumii și ideologie [p.178] Lupta împotriva erorii 3. Puterea [p.187] Tradiționalismul ca ideologie 4. Meliorismul și ideea de progres [p.191] Capitolul X. Schimbul în cadrul societății 1. Schimbul autistic și schimbul interpersonal [p.194] 2. Legături contractuale și legături hegemonice [p.195] 3. Acțiunea calculată [p.198] Partea a treia: Calculul economic Capitolul XI. Evaluarea fără calcul 1. Gradarea mijloacelor [p.200] 2. Ficțiunea trocului în teoria elementară a valorilor și a prețurilor [p.201] Teoria valorii și socialismul 3. Problema calculului economic [p.206] 4. Calculul economic și piața [p.209] Capitolul XII. Sfera calculului economic 1. Caracterul intrărilor monetare [p.212] 2. Limitele calculului economic [p.214] 3. Versatilitatea prețurilor [p.217] 4. Stabilizarea [p.219] 5. Rădăcinile ideii de stabilizare [p.223] Capitolul XIII. Calculul monetar ca instrument al acțiunii 1. Calculul monetar ca metodă de gândire [p.229] 2. Calculul economic și știința acțiunii umane [p.231] Partea a patra: Catalactica sau economia societății de piață Capitolul XIV. Domeniul și metoda catalacticii 1. Delimitarea problemelor catalacticii [p.232] Negarea teoriei economice 2. Metoda construcțiilor imaginare [p.236] 3. Economia de piață pură [p.237] Maximizarea profiturilor 4. Economia autistă [p.243] 5. Starea de repaos și economia aflată în regim de rotație uniformă [p.244] 6. Economia staționară [p.250] 7. Integrarea funcțiilor catalactice [p.251] Funcția antreprenorială în economia staționară Capitolul XV. Piața 1. Caracteristicile economiei de piață [p.257] 2. Bunurile de capital și capitalul [p.259] 3. Capitalismul [p.264] 4. Suveranitatea consumatorilor [p.269] Întrebuințarea metaforică a terminologiei care descrie stăpânirea politică 5. Competiția [p.273] 6. Libertatea [p.279] 7. Inegalitatea averilor și a veniturilor [p.287] 8. Profiturile și pierderile antreprenoriale [p.289] 9. Profituri și pierderi antreprenoriale într-o economie aflată în creștere [p.294] Condamnarea morală a profiturilor Câteva observații despre sperietoarea consumului insuficient și despre argumentul puterii de cumpărare 10. Promotori, manageri, tehnicieni și birocrați [p.303] 11. Procesul de selecție [p.311] 12. Individul și piața [p.315] 13. Propaganda de afaceri [p.320] 14. Das Volkswirtschaft [p.323] Capitolul XVI. Prețurile 1. Procesul de formare a prețurilor [p.327] 2. Evaluare și estimare anticipativă [p.331] 3. Prețurile bunurilor de ordin superior [p.333] O limitare a procesului de formare a prețurilor factorilor de producție 4. Contabilizarea costurilor [p.339] 5. Catalactică logică versus catalactică matematică [p.350] 6. Prețurile de monopol [p.357] Tratamentul matematic al teoriei prețurilor de monopol 7. Buna voință [p.379] 8. Monopolul cererii [p.383] 9. Consumul afectat de prețurile de monopol [p.384] 10. Discriminarea prin prețuri din partea vânzătorului [p.388] 11. Discriminarea prin prețuri din partea cumpărătorului [p.391] 12. Conexitatea prețurilor [p.391] 13. Prețurile și venitul [p.393] 14. Prețurile și producția [p.394] 15. Himera prețurilor formate în afara pieței [p.395] Capitolul XVII. Schimbul indirect 1. Mijloacele de efectuare a schimburilor și moneda [p.398] 2. Observații asupra unor erori larg răspândite [p.398] 3. Cererea de bani și oferta de bani [p.401] Importanța epistemologică a teoriei lui Carl Menger referitoare la originea banilor 4. Determinarea puterii de cumpărare a banilor [p.408] 5. Problema lui Hume și Mill și forța motrice a banilor [p.416] 6. Schimbări ale puterii de cumpărare induse de bani și de bunuri [p.419] Inflația și deflația; inflaționismul și deflaționismul 7. Calculul monetar și schimbările puterii de cumpărare [p.424] 8. Anticiparea schimbărilor probabile ale puterii de cumpărare [p.426] 9. Valoarea specifică a banilor [p.428] 10. Însemnătatea relației monetare [p.430] 11. Substitutele monetare [p.432] 12. Limitarea emisiunii de mijloace fiduciare [p.434] Observații referitoare la discuțiile despre libera competiție bancară 13. Volumul și compoziția deținerilor monetare [p.448] 14. Balanțele de plăți [p.450] 15. Ratele de schimb interregionale [p.452] 16. Ratele dobânzii și relația monetară [p.458] 17. Mijloace secundare de efectuare a schimburilor [p.462] 18. Interpretarea inflaționistă a istoriei [p.466] 19. Etalonul aur [p.471] Cooperarea monetară internațională Capitolul XVIII. Acțiunea pe parcursul trecerii timpului 1. Perspectiva în evaluarea perioadelor de timp [p. 480] 2. Preferința de timp ca premisă esențială a acțiunii [p. 483] Observații cu privire la evoluția teoriei preferinței de timp 3. Bunurile de capital [p. 490] 4. Perioada de producție, perioada de așteptare și perioada de planificare [p. 493] Prelungirea perioadei de planificare dincolo de durata anticipată a vieții actorului Unele aplicații ale teoriei preferinței de timp 5. Convertibilitatea bunurilor de capital [p. 503] 6. Influența trecutului asupra acțiunii [p. 505] 7. Acumularea, menținerea și consumul capitalului [p. 514] 8. Mobilitatea investitorului [p. 517] 9. Banii și capitalul; economisirea și investițiile [p. 520] Capitolul XIX. Dobânda 1. Fenomenul dobânzii 2. Dobânda originară 3. Nivelul ratelor dobânzii 4. Dobânda originară într-o economie aflată în schimbare 5. Calculul dobânzii Capitolul XX. Dobânda, expansiunea creditelor și ciclul de afaceri 1. Problemele [p. 538] 2. Componenta antreprenorială a ratei brute de piață a dobânzi [p. 539] 3. Prima de preț ca o componentă a ratei brute a dobânzii [p. 541] 4. Piața de credite [p. 545] 5. Efectele modificărilor relației monetare asupra dobânzii originare [p. 548] 6. Rata de piață brută a dobânzii, așa cum este ea afectată de inflație și de expansiunea creditului [p. 550] Presupusa absență a depresiunilor într-un regim totalitar 7. Felul cum este afectată rata brută de piață a dobânzii de deflație și de contracția creditelor [p. 566] Diferența dintre expansiunea creditului și inflația simplă 8. Teoria monetară, sau bazată pe creditul de circulație, a ciclului economic [p. 571] 9. Economia de piață așa cum este ea afectată de recurența ciclului de afaceri [p. 574] Erorile explicațiilor nemonetare ale ciclului de afaceri Capitolul XXI. Munca și salariile 1. Munca introversivă și cea extroversivă 2. Bucuria și amarul muncii 3. Salariile 4. Șomajul catalactic 5. Ratele salariale brute și ratele salariale nete 6. Salariile și subzistența O comparație între explicația istorică a ratelor salariale și teorema regresiei 7. Felul în care oferta de muncă este afectată de dezutilitatea muncii Observații despre interpretarea populară a Revoluției industriale 8. Felul cum sunt afectate salariile de vicisitudinile pieței 9. Piața mâinii de lucru Munca animalelor și a sclavilor Capitolul XXII. Factorii de producție non-umani 1. Observații generale privind teoria rentei 2. Relevanța factorului timp pentru întrebuințarea pământului 3. Pământul submarginal 4. Pământul ca spațiu ocupat 5. Prețurile pământului Mitul pământului Capitolul XXIII. Datele pieței 1. Teoria și datele [p. 647] 2. Rolul puterii [p. 648] 3. Rolul istoric al războaielor și al cuceririlor [p. 650] 4. Omul real ca un dat [p. 652] 5. Perioada de ajustare [p. 653] 6. Limitele drepturilor de proprietate și problemele costurilor externe și a economiilor externe [p. 655] Economiile externe asociate creației intelectuale [p. 662] Privilegii și cvasi-privilegii [p. 663] Capitolul XXIV. Armonia și conflictul intereselor 1. Sursa ultimă a profiturilor și a pierderilor realizate pe piață [p. 665] 2. Limitarea procreației [p. 668] 3. Armonia intereselor corect înțelese [p. 674] 4. Proprietatea privată [p. 683] 5. Conflictele vremurilor noastre [p. 685] Partea a cincea: Cooperarea socială în absența pieței Capitolul XXV. Construcția imaginară a unei societăți socialiste 1. Originea istorică a ideii socialiste 2. Doctrina socialistă 3. Caracterizarea praxeologică a socialismului Capitolul XXVI. Imposibilitatea calculului economic în regim socialist 1. Problema 2. Erori din trecut de concepere a problemei 3. Sugestii recente în vederea calculului economic socialist 4. Încercări succesive 5. Cvasi-piața 6. Ecuațiile diferențiale ale economiei matematice Partea a șasea: Economia de piață obstrucționată Capitolul XXVII. Statul și piața 1. Ideea unui al treilea sistem 2. Intervenționismul 3. Delimitarea funcțiilor guvernamentale 4. Simțul dreptății ca etalon ultim pentru acțiunile individului 5. Ce înseamnă laissez faire 6. Amestecul guvernamental nemijlocit în sfera consumului Capitolul XXVIII. Intervenția prin impozitare 1. Impozitul neutru 2. Impozitul global 3. Obiective fiscale și cele nefiscale ale impozitării 4. Cele trei tipuri de intervenționism fiscal Capitolul XXIX. Restricționarea producției 1. Natura restricțiilor 2. Prețul restricțiilor 3. Restricția ca privilegiu 4. Restricționismul ca sistem economic Capitolul XXX. Amestecul în structura prețurilor 1. Statul și autonomia pieței 2. Reacția pieței la amestecul guvernamental 3. Ratele salariale minimale Capitolul XXXI. Manipularea banilor și a creditului 1. Statul și banii 2. Aspectul intervenționist al legislației privind mijloacele de plată 3. Evoluția metodelor moderne de manipulare de banilor 4. Obiectivele devaluării banilor 5. Expansiunea creditului 6. Controlul ratelor de schimb valutar și înțelegerile comerciale bilaterale Capitolul XXXII. Confiscarea și redistribuția 1. Filosofia confiscării 2. Reforma agrară 3. Impozitarea confiscatoare Capitolul XXXIII. Sindicalismul și corporativismul 1. Ideea sindicalistă 2. Erorile sindicalismului 3. Elemente sindicaliste în politicile curente 4. Socialismul de breaslă și corporatismul Capitolul XXXIV. Teoria economică a războiului 1. Războiul total 2. Războiul și economia de piață 3. Războiul și autarhia 4. Inutilitatea războiului Capitolul XXXV. Principiul bunăstării împotriva principiului pieței 1. Argumentele împotriva economiei de piață 2. Sărăcia 3. Inegalitatea 4. Insecuritatea 5. Dreptatea socială Capitolul XXXVI. Criza intervenționismului 1. Fructele intervenționismului 2. Epuizarea fondului de rezervă 3. Sfârșitul intervenționismului Partea a șaptea: Locul științei economice în societate Capitolul XXXVII. Caracterul deosebit al științei economice 1. Singularitatea științei economice 2. Teoria economică și opinia publică 3. Iluzia vechilor liberali Capitolul XXXVIII. Locul științelor economice în învățământ 1. Studiul științelor economice 2. Profesia de economist 3. Prognozarea ca profesie 4. Teoria economică și universitățile 5. Educația generală și teoria ecnomică 6. Teoria economică și cetățeanul 7. Teoria economică și libertatea Capitolul XXXIX. Teoria economică și problemele esențiale ale existenței umane 1. Știință și viață 2. Știința economică și judecățile de valoare 3. Cunoașterea economică și acțiunea umană *. Titlul original: Human Action, Henry Regnery, 3rd rev. ed., Chicago, 1966. ©Translated and published online with the permission of Mrs. Bettina Bien Greaves on behalf of the Estate of Mrs. Ludwig (Margit) von Mises. © 2002 Institutul Ludwig von Mises - România pentru versiunea în limba română. © Institutul Ludwig von Mises - România ...nu-i obligatorie !...numai poate daca... |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 15:54
De la: mytcor, la data 2009-09-16 15:46:36De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56 mytcor...sunt de acord cu tine...sunt multe aspecte de luat in calcul.....nu am stat sa le gandesc pe toate pentru ca ar fii insemnat sa scriu pe forumul asta o carte le fel de mare ca a autorului pe care mi-l recomanzi... am rezumat simplist cam cum vad eu lucrurile.... ps:sa stii insa ca am facut si eu economie in liceu...am fost la profil de stiinte sociale
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:05
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:54:42De la: mytcor, la data 2009-09-16 15:46:36De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56 ..."3. Cunoașterea economică și acțiunea umană Libertatea omului de a alege și de a acționa este limitată în trei feluri. Există, mai întâi, legile fizice, la al căror absolutism nesimțitor omul trebuie să-și adapteze comportamentul, dacă dorește să trăiască. În al doilea rând, există caracteristicile și dispozițiile constituționale înnăscute ale individului, precum și influența factorilor de mediu; știm că acestea influențează atât alegerea obiectivelor, cât și pe cea a mijloacelor, deși cunoștințele noastre despre felul cum acționează ele sunt destul de vagi. În fine, există regularitatea fenomenelor referitoare la interconexiunea mijloacelor cu scopurile, adică legile praxeologice, care sunt distincte atât de legile fizice, cât și de cele fiziologice. Elucidarea și cercetarea categorială și formală a acestei a treia clase de legi ale universului constituie obiectul de studiu al praxeologiei și al ramurii până în prezent cel mai bine dezvoltate a acesteia, știința economică. Ansamblul cunoașterii economice constituie un element esențial al structurii civilizației umane; el este fundamentul pe care s-au clădit industrialismul modern și toate realizările morale, intelectuale, tehnologice și terapeutice ale ultimelor secole. Depinde de oameni dacă vor da întrebuințarea potrivită bogatei comori cu care îi înzestrează această cunoaștere, sau dacă o vor lăsa nefolosită. Dar, dacă nu vor profita la maximum de ea și îi vor nesocoti învățămintele și avertismentele, nu teoria economică va fi cea pe care o vor anula; ei vor nimici societatea și rasa umană.3. Cunoașterea economică și acțiunea umană Libertatea omului de a alege și de a acționa este limitată în trei feluri. Există, mai întâi, legile fizice, la al căror absolutism nesimțitor omul trebuie să-și adapteze comportamentul, dacă dorește să trăiască. În al doilea rând, există caracteristicile și dispozițiile constituționale înnăscute ale individului, precum și influența factorilor de mediu; știm că acestea influențează atât alegerea obiectivelor, cât și pe cea a mijloacelor, deși cunoștințele noastre despre felul cum acționează ele sunt destul de vagi. În fine, există regularitatea fenomenelor referitoare la interconexiunea mijloacelor cu scopurile, adică legile praxeologice, care sunt distincte atât de legile fizice, cât și de cele fiziologice. Elucidarea și cercetarea categorială și formală a acestei a treia clase de legi ale universului constituie obiectul de studiu al praxeologiei și al ramurii până în prezent cel mai bine dezvoltate a acesteia, știința economică. Ansamblul cunoașterii economice constituie un element esențial al structurii civilizației umane; el este fundamentul pe care s-au clădit industrialismul modern și toate realizările morale, intelectuale, tehnologice și terapeutice ale ultimelor secole. Depinde de oameni dacă vor da întrebuințarea potrivită bogatei comori cu care îi înzestrează această cunoaștere, sau dacă o vor lăsa nefolosită. Dar, dacă nu vor profita la maximum de ea și îi vor nesocoti învățămintele și avertismentele, nu teoria economică va fi cea pe care o vor anula; ei vor nimici societatea și rasa umană."... un mic pas !
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:35
|
|
Dorinel 3855 mesaje Membru din: 24/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:54
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56Nu ai nici cea mai mica logica economica. Cum ai putea sa pui ''taxe imense'' marfurilor importate si sa nu te gandesti ca si allte tari, ti-ar ''putea'' impune acelasi taxe? Pe ce se bazeaza logica ta ?
Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:58
De la: Dorinel, la data 2009-09-16 16:54:03De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56Nu ai nici cea mai mica logica economica. Cum ai putea sa pui ''taxe imense'' marfurilor importate si sa nu te gandesti ca si allte tari, ti-ar ''putea'' impune acelasi taxe? Pe ce se bazeaza logica ta ? Dorinele ...CE CONTEAZA ..ca aia platesc taxele ...nu noi ....
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
|
|
