Info
x
Despre orice
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:28
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:06:45 Onico ... de ce esti... as acum esti? Ia si citeste aici : Romania este tara jigodiilor si cum bine ne-am asteptat noile autobuze Mercedes Citaro de la RATB au fost comandate fara aer conditionat pentru pasageri! DA este adevarat soferii au aer conditionat si cat am mers eu cu ele am observat ca nici ei nu tin instalatia pornita tot timpul! ECONOMIE de motorina? In RO s-au cumpart MODELE cu AC doar la sofer. Apropo ... Doar 600 din cele 2.000 de autobuze din dotarea RATB au aer condi�ionat. Anul acesta, regia are bani doar pentru 12 instala�ii AC. Mai problematic este ca au fost mereu plangeri ca chiar si alea care au nu functioneaza. Ai uitat reportajele despre RATB cand erau cu termometrul in autobuze si indica peste 40 de grade? Eu cred ca nici nu ai vazut.
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:29
De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Pai ABTINE-TE ... ca ar trebui sa spui LUCRURI NASOALE si DESPRE TINE. Mimozele astea ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:36
De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Nico, ...Sandra la un moment dat a fost casatorita cu Michael Cretzu, (roman emig. in USA,innainte de "89, el a si compus pt. ea ) |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:39
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !..  ...lasa Maresal, ca nici noi nu suntem intruchiparea perfectiunii, vorba lui Adi, de mai acum cateva zile, p-ale noastre le-acoprim !....Chiar, Adi pe unde face palinca?..ori n-a reusit sa se dreaga de la ultimul chef ... 
|
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:41
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Shut up !!Scoti din creierul ala, numai infectii...dezgustat de propria tara...get lost 
|
|
Ebony 14969 mesaje Membru din: 5/01/2009 Oras: Timisoara |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:44
De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:36:16De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Stiu  ,o ascult de cand eram copila....si Enigma este tot de Michael Cretzu , formata...,muzica de calitate  
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:44
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:28:05De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:06:45 nu ma uit la televizor , dar...atunci cand autobuzul nu avea aer conditionat...erau deschise geamurile...si tot era super ok... si....oricum...e mai bine fara climatizare.... eu si cand merg cu autocarul si e deschisa o inchid in dreptul meu.... iar...in ce priveste ratb-ul..mergeam anul trecut doua ore zilnic cu el (cel putin)....ar fii fost aiurea ca in tot timpul asta sa-mi sufle aerul ala in cap... bai...ce sa mai spun...e super ok de mers cu ratb-ul.....scrii prostii.... iar pe linia pe care am mers eu (331) nici nu sun tigani.... iar bucurestiul arata foarte bine!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! am mers ieri pe jos din dristor pana aproape de timpuri noi ca am avut mai multa treaba prin zona aia...si...chiar e ok!!!!!!!!!! vorbesti tu aiurea  |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:55
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:44:45De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:28:05De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 13:06:45 www.bogdanignat.ro/social/sauna-din-autobuzul-ratb/
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 13:57
De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:41:58De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Hai fii buna si zi-ne de ce ai plecat din Romania?
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:00
De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Pai da ... AVEM ...dar MODERAT ... nu ca tantiile astea ... CU VARF SI INDESAT!! Adi pe unde este ??? Pai eu cred ca pazeste boasca ... sa-i vina timpul sa faca palinca din ea ... fara alcool bineinteles ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:10
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. du-te ba de aci...ca sunt prea bune ratb-urile... daca nu ar fi deloc si ar trebui sa mergi pe picioare....ar fii bine?  ce mai vrei?.....muzica au , scaune confortabile au , sunt dotate cu gps-ul cat casa ...sa nu te ratacesti prin bucuresti daca mergi cu ele...au si camere de fimat sa nu te prinda hotii....tot ce vrei.... dar...deh....asa e dupa ce te-ai obismuit cu masina personala...nu-ti mai place sa mergi cu transportul in comun...**vai...put tiganii...  **...**vai..e prea multa lume **...**vai...nu-mi place de toti aia care se urca....  **....**vai e prea clad.... **etc ....etc.....stii cum denumesc eu astea?...tatisme ....fite de mimoza masculina...
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:16
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !..  ...cum naiba o fii reusind s-o distileze si sa-i rezulte fara alcool  da' mai stii ce instalatii se folosesc p-acolo!?  |
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:16
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. Ioana ... nu e vorba de fitzele mele... ci de mentalitatea romanilor. Daca se urca in autobuzul statului...II DOARE IN COT de ce se intampla in el. In schimb ...daca ar fii al lor ...i-ar da altuia in cap daca l-ar vedea ca face mizerie.....
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:22
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:16:23De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. tu ce autobuz mergi?  in toate in care m-am urcat eu era curatenie....
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:23
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:24
Ioana : du-te ba de aci...ca sunt prea bune ratb-urile... daca nu ar fi deloc si ar trebui sa mergi pe picioare....ar fii bine?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:28
De la: mytcor, la data 2009-09-16 14:16:22 Am mai explicat o data tennica ...aia... printre dinti ...
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:32
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:22:11De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:16:23De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 14:10:56De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. In ratb acum e curat. Acum 10 ani inca era mizerie. Daca imi aduc aminte poate fac poze.
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:32
De la: mytcor, la data 2009-09-16 14:16:22De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:00:52De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:39:21De la: maressalul_, la data 2009-09-16 13:29:30De la: Ebony, la data 2009-09-16 13:17:50De la: mytcor, la data 2009-09-16 13:09:19..Nico !.. |
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:33
Nu se poate separa alcoolul de apa. Poate in organism.....
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:34
vai...put tiganii...
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:40
Ia uite ... nu mai vorbesc ca da este aglomerat nu vad decat cativa acolo in fatza. Eu conosc destul de bine harta Bucurestiului... iar "chestia" aia nu mi se pare intuitiva... nici ajutatoare. In nici un caz nu este un lucru caruia poti sa zici ca e UTIL.
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 14:41
De la: nastasemihail, la data 2009-09-16 14:33:12Nu se poate separa alcoolul de apa. Poate in organism..... Mi'aitza ... tu nu stii de gluma?
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 15:21
De la: maressalul_, la data 2009-09-16 14:40:12Ia uite ... nu mai vorbesc ca da este aglomerat nu vad decat cativa acolo in fatza. Eu conosc destul de bine harta Bucurestiului... iar "chestia" aia nu mi se pare intuitiva... nici ajutatoare. In nici un caz nu este un lucru caruia poti sa zici ca e UTIL. gps-ul asta din cate vad eu merge foarte bine mentalitate de roman...toata ziua sa se planga de ceva...  daca ratb-ul ar fii perfect (desi nu stiu cum ar trebui sa fie ca sa-ti placa tie ) cu siguranta ai gasi altceva de care sa te plangi...sosele , pomi , atmosfera, oameni , praf (sau-de asta deja te-ai plans ? )...ceva...orice...ai cauta tu mult pana ai gasi ceva de care sa te plangi la fel de tare...si ai incepe sa te vaiti pe aci ca o baba ... ...de parca nu ai fii barbat ci o muiere de-aia cu iq-ul cat femeia de servici de la mine din camin (care te asigur ca e tuta tutelor )incearca sa te concentrezi mai mult asupra aspectelor cu adevarat importante in viata...inteleg sa te plangi ca tara asta nu mai are economie proprie...ca de toata economia contruita cu greu si cu sacrificii enorme de ceausescu s-a ales praful....iar o tara care nu are economie...nu are nimic...  ...dar..nu de prostii de astea...cum ca sunt ratb-urile naspa sau tigani in tren si nu-ti palce cum put..eu , una iubesc cu pasiune bucuresti-ul...am mai spus-o si o repet...sunt indragostita de orasul asta...nu mi-as dori sa traiesc in niciun alt loc in lume.... cat despre tigani , aurolaci , aglomeratie sau ratb-uri naspa...nici nu le observ....gandul meu se concentreaza la altceva.... pentru mine ratb-urile sunt foarte bune...de fapt...tot orasul....nu am ce sa-i reprosez... pe mine ma preocupa probleme de alta natura... ca sa revin putin la economie...jale!!!!! plangere si scrasnirea dintilor.... s-a ales praful cam de tot.....nu avem cum trai altfel decat din importuri...importam absolut orice si nu exportam mai nimic....iar..pentru importuri trebuie bani....iar bani nu produc decat cei care lucreaza in industrie...si...cum industria e la pamant....nu ne mai ramane decat sa ne imprumutam ... {mai exista sectoare industriale private , care intr-adevar produc , castiga , iar prin taxele platite catre stat mai contribuie cu ceva la finantele sale...dar...cu banii astia trebuie intretinuti toti cei care lucreaza la stat, dar nu produc bani (profesori , doctori , functinari publici etc)....} iar atat timp cat ne vom imprumuta....va trebui sa facem ce ne dicteaza debitorii nostri ...si la asta se mai adauga si fondurile uniunii europene pe care nu trebuie sa le returnam , dar, in schimbul carora trebuie sa facem diferite concesii....si de aici toata nebunia.... cipuri , homosexuali, rosia montana , petrolul din marea neagra....etc etc.... uite solutia....asa cum o vad eu... vorbeam de masuri protectioniste pentru industria autohtona....taxe imense impuse la vama marfurilor care intra in tara...astfel...oamenii vor fii determinati sa cumpere mai mult produse roamnesti pentru ca vor fii mult mai ieftine....astfel...se va dezvota si la noi industria...vom reusi (ce-i drept..mai greu) sa o punem iar pe picioare.... oamenii nu vor mai pleca din tara pentru ca vor avea locuri de munca......adio tigani pe strazi...adio aurolaci...adio cersetori!!!...toti vor fii la munca .... crescand industria ...vor creste si exporturile ....din exportarea unor produse finite se obtin mult mai multi bani decat din exportarea materiei prime (ceea ce facem noi in prezent)..bani care ar ajunge la bugetul statului si cu care s-ar putea inclusiv moderniza ratb-urile alea de care te plangi tu... am fii si noi o tara care produce...iar productie mare inseamna bani multi...banii inseamna platirea datoriei si apoi...libertate....scapam de cipruri....modernizam tot...votam ce lege vrem...nu ne mai impune nimeni nimic...si nu ne-am mai uita cu ciuda la tari precum germania , sua sau franta.... hai...acum stoarce-ti neuronii si cauta alta solutie.... ps: prevad ce o sa-mi raspunzi asa ca iti atrag atentia asupra unui fapt....*terminato * se scrie fara cratima... 
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 15:46
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56 ...n-o prea !..."vezi" bine Ioana... nu red ca ti-ar strica putina lectura p-aici : an� Ludwig von Mises - Ac�iunea uman�. Un tratat de teorie economic�. english Traducere din limba englez� de Dan Cristian Com�nescu Introducere 1. Economie �i praxeologie [p.1] 2. Problema epistemologic� a unei teorii generale a ac�iunii umane [p.4] 3. Teoria economic� �i practica ac�iunii umane [p.7] 4. R�sum� [p.10] Partea �nt�i: Ac�iunea uman� Capitolul I. Omul care ac�ioneaz� 1. Ac�iunea �ndreptat� c�tre un �el �i reac�iunea animal� [p.11] 2. Condi�iile prealabile ale ac�iunii umane [p.13] Despre fericire Despre instincte �i impulsuri 3. Ac�iunea uman� ca dat� ultim� [p.17] 4. Ra�ionalitate �i ira�ionalitate; subiectivism �i obiectivitate �n cercetarea praxeologic� [p.19] 5. Cauzalitatea ca o condi�ie preliminar� a ac�iunii umane [p.22] 6. Alter ego-ul [p.23] Despre efectul benefic al instinctelor �elul absolut Omul vegetativ Capitolul II. Problemele epistemologice ale �tiin�elor ac�iunii umane 1. Praxeologie �i istorie [p.30] 2. Caracterul formal �i aprioric al praxeologiei [p.32] Pretinsa eterogenitate logic� a omului primitiv 3. Structurile a priori �i realitatea [p.38] 4. Principiul individualismului metodologic [p.41] Eu �i Noi 5. Principiul singularismului metodologic [p.44] 6. Tr�s�turile individuale �i tr�s�turile schimb�toare ale ac�iunii umane [p.46] 7. Domeniul �i metoda specifice istoriei [p.47] 8. Concep�ie �i �n�elegere [p.51] Istorie natural� �i istorie uman� 9. Despre tipurile ideale [p.59] 10. Metoda �tiin�elor economice [p.64] 11. Limitele conceptelor praxeologice [p.69] Capitolul III. Teoria economic� �i revolta �mpotriva ra�iunii 1. Revolta �mpotriva ra�iunii [p.72] 2. Aspectul logic al polilogismului [p.75] 3. Aspectul praxeologic al polilogismului [p.76] 4. Polilogismul rasial [p.84] 5. Polilogism �i �n�elegere [p.86] 6. Pledoaria pentru ra�iune [p.89] Capitolul IV. O prim� analiz� a categoriei de ac�iune 1. Scopuri �i mijloace [p.92] 2. Ierarhia valorilor [p.94] 3. Ierarhia nevoilor [p.96] 4. Ac�iunea ca schimb [p.97] Capitolul V. Timpul 1. Timpul ca factor praxeologic [p.99] 2. Trecut, prezent �i viitor [p.100] 3. Economisirea timpului [p.101] 4. Rela�ia temporal� dintre ac�iuni [p.102] Capitolul VI. Incertitudinea 1. Incertitudinea �i ac�iunea [p.105] 2. Semnifica�ia probabilit��ii [p.106] 3. Probabilitatea de clas� [p.107] 4. Probabilitatea de caz [p.110] 5. Evaluarea numeric� a probabilit��ii de caz [p.113] 6. Pariuri, jocuri de noroc �i alte feluri de jocuri [p.115] 7. Predic�iile praxeologice [p.117] Capitolul VII. Ac�iunea �n lume 1. Legea utilit��ii marginale [p.119] 2. Legea randamentelor [p.127] 3. Munca uman� ca mijloc [p.131] Munca care gratific� direct �i cea care gratific� indirect Geniul creator 4. Produc�ia [p.140] Partea a doua: Ac�iune �n cadrul societ��ii Capitolul VIII. Societatea uman� 1. Cooperarea uman� [p.143] 2. O critic� a concep�iei holiste �i metafizice despre societate [p.145] Praxeologie �i liberalism Liberalismul �i religia 3. Diviziunea muncii [p.157] 4. Legea ricardian� a asocierii [p.159] Erori curente referitoare la legea asocierii 5. Efectele diviziunii muncii [p.164] 6. Individul �n cadrul societ��ii [p.165] Fabula comunit��ii mistice 7. Marea societate [p.169] 8. Instinctul de agresiune �i de distrugere [p.170] R�st�lm�ciri curente ale �tiin�elor naturale moderne, �ndeosebi ale darwinismului Capitolul IX. Rolul ideilor 1. Ra�iunea uman� [p.177] 2. Viziune asupra lumii �i ideologie [p.178] Lupta �mpotriva erorii 3. Puterea [p.187] Tradi�ionalismul ca ideologie 4. Meliorismul �i ideea de progres [p.191] Capitolul X. Schimbul �n cadrul societ��ii 1. Schimbul autistic �i schimbul interpersonal [p.194] 2. Leg�turi contractuale �i leg�turi hegemonice [p.195] 3. Ac�iunea calculat� [p.198] Partea a treia: Calculul economic Capitolul XI. Evaluarea f�r� calcul 1. Gradarea mijloacelor [p.200] 2. Fic�iunea trocului �n teoria elementar� a valorilor �i a pre�urilor [p.201] Teoria valorii �i socialismul 3. Problema calculului economic [p.206] 4. Calculul economic �i pia�a [p.209] Capitolul XII. Sfera calculului economic 1. Caracterul intr�rilor monetare [p.212] 2. Limitele calculului economic [p.214] 3. Versatilitatea pre�urilor [p.217] 4. Stabilizarea [p.219] 5. R�d�cinile ideii de stabilizare [p.223] Capitolul XIII. Calculul monetar ca instrument al ac�iunii 1. Calculul monetar ca metod� de g�ndire [p.229] 2. Calculul economic �i �tiin�a ac�iunii umane [p.231] Partea a patra: Catalactica sau economia societ��ii de pia�� Capitolul XIV. Domeniul �i metoda catalacticii 1. Delimitarea problemelor catalacticii [p.232] Negarea teoriei economice 2. Metoda construc�iilor imaginare [p.236] 3. Economia de pia�� pur� [p.237] Maximizarea profiturilor 4. Economia autist� [p.243] 5. Starea de repaos �i economia aflat� �n regim de rota�ie uniform� [p.244] 6. Economia sta�ionar� [p.250] 7. Integrarea func�iilor catalactice [p.251] Func�ia antreprenorial� �n economia sta�ionar� Capitolul XV. Pia�a 1. Caracteristicile economiei de pia�� [p.257] 2. Bunurile de capital �i capitalul [p.259] 3. Capitalismul [p.264] 4. Suveranitatea consumatorilor [p.269] �ntrebuin�area metaforic� a terminologiei care descrie st�p�nirea politic� 5. Competi�ia [p.273] 6. Libertatea [p.279] 7. Inegalitatea averilor �i a veniturilor [p.287] 8. Profiturile �i pierderile antreprenoriale [p.289] 9. Profituri �i pierderi antreprenoriale �ntr-o economie aflat� �n cre�tere [p.294] Condamnarea moral� a profiturilor C�teva observa�ii despre sperietoarea consumului insuficient �i despre argumentul puterii de cump�rare 10. Promotori, manageri, tehnicieni �i birocra�i [p.303] 11. Procesul de selec�ie [p.311] 12. Individul �i pia�a [p.315] 13. Propaganda de afaceri [p.320] 14. Das Volkswirtschaft [p.323] Capitolul XVI. Pre�urile 1. Procesul de formare a pre�urilor [p.327] 2. Evaluare �i estimare anticipativ� [p.331] 3. Pre�urile bunurilor de ordin superior [p.333] O limitare a procesului de formare a pre�urilor factorilor de produc�ie 4. Contabilizarea costurilor [p.339] 5. Catalactic� logic� versus catalactic� matematic� [p.350] 6. Pre�urile de monopol [p.357] Tratamentul matematic al teoriei pre�urilor de monopol 7. Buna voin�� [p.379] 8. Monopolul cererii [p.383] 9. Consumul afectat de pre�urile de monopol [p.384] 10. Discriminarea prin pre�uri din partea v�nz�torului [p.388] 11. Discriminarea prin pre�uri din partea cump�r�torului [p.391] 12. Conexitatea pre�urilor [p.391] 13. Pre�urile �i venitul [p.393] 14. Pre�urile �i produc�ia [p.394] 15. Himera pre�urilor formate �n afara pie�ei [p.395] Capitolul XVII. Schimbul indirect 1. Mijloacele de efectuare a schimburilor �i moneda [p.398] 2. Observa�ii asupra unor erori larg r�sp�ndite [p.398] 3. Cererea de bani �i oferta de bani [p.401] Importan�a epistemologic� a teoriei lui Carl Menger referitoare la originea banilor 4. Determinarea puterii de cump�rare a banilor [p.408] 5. Problema lui Hume �i Mill �i for�a motrice a banilor [p.416] 6. Schimb�ri ale puterii de cump�rare induse de bani �i de bunuri [p.419] Infla�ia �i defla�ia; infla�ionismul �i defla�ionismul 7. Calculul monetar �i schimb�rile puterii de cump�rare [p.424] 8. Anticiparea schimb�rilor probabile ale puterii de cump�rare [p.426] 9. Valoarea specific� a banilor [p.428] 10. �nsemn�tatea rela�iei monetare [p.430] 11. Substitutele monetare [p.432] 12. Limitarea emisiunii de mijloace fiduciare [p.434] Observa�ii referitoare la discu�iile despre libera competi�ie bancar� 13. Volumul �i compozi�ia de�inerilor monetare [p.448] 14. Balan�ele de pl��i [p.450] 15. Ratele de schimb interregionale [p.452] 16. Ratele dob�nzii �i rela�ia monetar� [p.458] 17. Mijloace secundare de efectuare a schimburilor [p.462] 18. Interpretarea infla�ionist� a istoriei [p.466] 19. Etalonul aur [p.471] Cooperarea monetar� interna�ional� Capitolul XVIII. Ac�iunea pe parcursul trecerii timpului 1. Perspectiva �n evaluarea perioadelor de timp [p. 480] 2. Preferin�a de timp ca premis� esen�ial� a ac�iunii [p. 483] Observa�ii cu privire la evolu�ia teoriei preferin�ei de timp 3. Bunurile de capital [p. 490] 4. Perioada de produc�ie, perioada de a�teptare �i perioada de planificare [p. 493] Prelungirea perioadei de planificare dincolo de durata anticipat� a vie�ii actorului Unele aplica�ii ale teoriei preferin�ei de timp 5. Convertibilitatea bunurilor de capital [p. 503] 6. Influen�a trecutului asupra ac�iunii [p. 505] 7. Acumularea, men�inerea �i consumul capitalului [p. 514] 8. Mobilitatea investitorului [p. 517] 9. Banii �i capitalul; economisirea �i investi�iile [p. 520] Capitolul XIX. Dob�nda 1. Fenomenul dob�nzii 2. Dob�nda originar� 3. Nivelul ratelor dob�nzii 4. Dob�nda originar� �ntr-o economie aflat� �n schimbare 5. Calculul dob�nzii Capitolul XX. Dob�nda, expansiunea creditelor �i ciclul de afaceri 1. Problemele [p. 538] 2. Componenta antreprenorial� a ratei brute de pia�� a dob�nzi [p. 539] 3. Prima de pre� ca o component� a ratei brute a dob�nzii [p. 541] 4. Pia�a de credite [p. 545] 5. Efectele modific�rilor rela�iei monetare asupra dob�nzii originare [p. 548] 6. Rata de pia�� brut� a dob�nzii, a�a cum este ea afectat� de infla�ie �i de expansiunea creditului [p. 550] Presupusa absen�� a depresiunilor �ntr-un regim totalitar 7. Felul cum este afectat� rata brut� de pia�� a dob�nzii de defla�ie �i de contrac�ia creditelor [p. 566] Diferen�a dintre expansiunea creditului �i infla�ia simpl� 8. Teoria monetar�, sau bazat� pe creditul de circula�ie, a ciclului economic [p. 571] 9. Economia de pia�� a�a cum este ea afectat� de recuren�a ciclului de afaceri [p. 574] Erorile explica�iilor nemonetare ale ciclului de afaceri Capitolul XXI. Munca �i salariile 1. Munca introversiv� �i cea extroversiv� 2. Bucuria �i amarul muncii 3. Salariile 4. �omajul catalactic 5. Ratele salariale brute �i ratele salariale nete 6. Salariile �i subzisten�a O compara�ie �ntre explica�ia istoric� a ratelor salariale �i teorema regresiei 7. Felul �n care oferta de munc� este afectat� de dezutilitatea muncii Observa�ii despre interpretarea popular� a �Revolu�iei industriale� 8. Felul cum sunt afectate salariile de vicisitudinile pie�ei 9. Pia�a m�inii de lucru Munca animalelor �i a sclavilor Capitolul XXII. Factorii de produc�ie non-umani 1. Observa�ii generale privind teoria rentei 2. Relevan�a factorului timp pentru �ntrebuin�area p�m�ntului 3. P�m�ntul submarginal 4. P�m�ntul ca spa�iu ocupat 5. Pre�urile p�m�ntului Mitul p�m�ntului Capitolul XXIII. Datele pie�ei 1. Teoria �i datele [p. 647] 2. Rolul puterii [p. 648] 3. Rolul istoric al r�zboaielor �i al cuceririlor [p. 650] 4. Omul real ca un dat [p. 652] 5. Perioada de ajustare [p. 653] 6. Limitele drepturilor de proprietate �i problemele costurilor externe �i a economiilor externe [p. 655] Economiile externe asociate crea�iei intelectuale [p. 662] Privilegii �i cvasi-privilegii [p. 663] Capitolul XXIV. Armonia �i conflictul intereselor 1. Sursa ultim� a profiturilor �i a pierderilor realizate pe pia�� [p. 665] 2. Limitarea procrea�iei [p. 668] 3. Armonia intereselor �corect �n�elese� [p. 674] 4. Proprietatea privat� [p. 683] 5. Conflictele vremurilor noastre [p. 685] Partea a cincea: Cooperarea social� �n absen�a pie�ei Capitolul XXV. Construc�ia imaginar� a unei societ��i socialiste 1. Originea istoric� a ideii socialiste 2. Doctrina socialist� 3. Caracterizarea praxeologic� a socialismului Capitolul XXVI. Imposibilitatea calculului economic �n regim socialist 1. Problema 2. Erori din trecut de concepere a problemei 3. Sugestii recente �n vederea calculului economic socialist 4. �ncerc�ri succesive 5. Cvasi-pia�a 6. Ecua�iile diferen�iale ale economiei matematice Partea a șasea: Economia de pia�� obstruc�ionat� Capitolul XXVII. Statul �i pia�a 1. Ideea unui al treilea sistem 2. Interven�ionismul 3. Delimitarea func�iilor guvernamentale 4. Sim�ul drept��ii ca etalon ultim pentru ac�iunile individului 5. Ce �nseamn� laissez faire 6. Amestecul guvernamental nemijlocit �n sfera consumului Capitolul XXVIII. Intervenția prin impozitare 1. Impozitul neutru 2. Impozitul global 3. Obiective fiscale �i cele nefiscale ale impozit�rii 4. Cele trei tipuri de interven�ionism fiscal Capitolul XXIX. Restric�ionarea produc�iei 1. Natura restric�iilor 2. Pre�ul restric�iilor 3. Restric�ia ca privilegiu 4. Restric�ionismul ca sistem economic Capitolul XXX. Amestecul �n structura pre�urilor 1. Statul �i autonomia pie�ei 2. Reac�ia pie�ei la amestecul guvernamental 3. Ratele salariale minimale Capitolul XXXI. Manipularea banilor �i a creditului 1. Statul �i banii 2. Aspectul interven�ionist al legisla�iei privind mijloacele de plat� 3. Evolu�ia metodelor moderne de manipulare de banilor 4. Obiectivele devalu�rii banilor 5. Expansiunea creditului 6. Controlul ratelor de schimb valutar �i �n�elegerile comerciale bilaterale Capitolul XXXII. Confiscarea �i redistribu�ia 1. Filosofia confisc�rii 2. Reforma agrar� 3. Impozitarea confiscatoare Capitolul XXXIII. Sindicalismul �i corporativismul 1. Ideea sindicalist� 2. Erorile sindicalismului 3. Elemente sindicaliste �n politicile curente 4. Socialismul de breasl� �i corporatismul Capitolul XXXIV. Teoria economic� a r�zboiului 1. R�zboiul total 2. R�zboiul �i economia de pia�� 3. R�zboiul �i autarhia 4. Inutilitatea r�zboiului Capitolul XXXV. Principiul bun�st�rii �mpotriva principiului pie�ei 1. Argumentele �mpotriva economiei de pia�� 2. S�r�cia 3. Inegalitatea 4. Insecuritatea 5. Dreptatea social� Capitolul XXXVI. Criza interven�ionismului 1. Fructele interven�ionismului 2. Epuizarea fondului de rezerv� 3. Sf�r�itul interven�ionismului Partea a �aptea: Locul �tiin�ei economice �n societate Capitolul XXXVII. Caracterul deosebit al �tiin�ei economice 1. Singularitatea �tiin�ei economice 2. Teoria economic� �i opinia public� 3. Iluzia vechilor liberali Capitolul XXXVIII. Locul �tiin�elor economice �n �nv���m�nt 1. Studiul �tiin�elor economice 2. Profesia de economist 3. Prognozarea ca profesie 4. Teoria economic� �i universit��ile 5. Educa�ia general� �i teoria ecnomic� 6. Teoria economic� �i cet��eanul 7. Teoria economic� �i libertatea Capitolul XXXIX. Teoria economic� �i problemele esen�iale ale existen�ei umane 1. �tiin�� �i via�� 2. �tiin�a economic� �i judec��ile de valoare 3. Cunoa�terea economic� �i ac�iunea uman� *. Titlul original: Human Action, Henry Regnery, 3rd rev. ed., Chicago, 1966. �Translated and published online with the permission of Mrs. Bettina Bien Greaves on behalf of the Estate of Mrs. Ludwig (Margit) von Mises. � 2002 Institutul Ludwig von Mises - Rom�nia pentru versiunea �n limba rom�n�. � Institutul Ludwig von Mises - Rom�nia ...nu-i obligatorie !...numai poate daca... |
|
Fosta membra 9am.ro 6987 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 15:54
De la: mytcor, la data 2009-09-16 15:46:36De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56 mytcor...sunt de acord cu tine...sunt multe aspecte de luat in calcul.....nu am stat sa le gandesc pe toate pentru ca ar fii insemnat sa scriu pe forumul asta o carte le fel de mare ca a autorului pe care mi-l recomanzi... am rezumat simplist cam cum vad eu lucrurile.... ps:sa stii insa ca am facut si eu economie in liceu...am fost la profil de stiinte sociale
|
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:05
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:54:42De la: mytcor, la data 2009-09-16 15:46:36De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56 ..."3. Cunoa�terea economic� �i ac�iunea uman� Libertatea omului de a alege �i de a ac�iona este limitat� �n trei feluri. Exist�, mai �nt�i, legile fizice, la al c�ror absolutism nesim�itor omul trebuie s�-�i adapteze comportamentul, dac� dore�te s� tr�iasc�. �n al doilea r�nd, exist� caracteristicile �i dispozi�iile constitu�ionale �nn�scute ale individului, precum �i influen�a factorilor de mediu; �tim c� acestea influen�eaz� at�t alegerea obiectivelor, c�t �i pe cea a mijloacelor, de�i cuno�tin�ele noastre despre felul cum ac�ioneaz� ele sunt destul de vagi. �n fine, exist� regularitatea fenomenelor referitoare la interconexiunea mijloacelor cu scopurile, adic� legile praxeologice, care sunt distincte at�t de legile fizice, c�t �i de cele fiziologice. Elucidarea �i cercetarea categorial� �i formal� a acestei a treia clase de legi ale universului constituie obiectul de studiu al praxeologiei �i al ramurii p�n� �n prezent cel mai bine dezvoltate a acesteia, �tiin�a economic�. Ansamblul cunoa�terii economice constituie un element esen�ial al structurii civiliza�iei umane; el este fundamentul pe care s-au cl�dit industrialismul modern �i toate realiz�rile morale, intelectuale, tehnologice �i terapeutice ale ultimelor secole. Depinde de oameni dac� vor da �ntrebuin�area potrivit� bogatei comori cu care �i �nzestreaz� aceast� cunoa�tere, sau dac� o vor l�sa nefolosit�. Dar, dac� nu vor profita la maximum de ea �i �i vor nesocoti �nv���mintele �i avertismentele, nu teoria economic� va fi cea pe care o vor anula; ei vor nimici societatea �i rasa uman�.3. Cunoa�terea economic� �i ac�iunea uman� Libertatea omului de a alege �i de a ac�iona este limitat� �n trei feluri. Exist�, mai �nt�i, legile fizice, la al c�ror absolutism nesim�itor omul trebuie s�-�i adapteze comportamentul, dac� dore�te s� tr�iasc�. �n al doilea r�nd, exist� caracteristicile �i dispozi�iile constitu�ionale �nn�scute ale individului, precum �i influen�a factorilor de mediu; �tim c� acestea influen�eaz� at�t alegerea obiectivelor, c�t �i pe cea a mijloacelor, de�i cuno�tin�ele noastre despre felul cum ac�ioneaz� ele sunt destul de vagi. �n fine, exist� regularitatea fenomenelor referitoare la interconexiunea mijloacelor cu scopurile, adic� legile praxeologice, care sunt distincte at�t de legile fizice, c�t �i de cele fiziologice. Elucidarea �i cercetarea categorial� �i formal� a acestei a treia clase de legi ale universului constituie obiectul de studiu al praxeologiei �i al ramurii p�n� �n prezent cel mai bine dezvoltate a acesteia, �tiin�a economic�. Ansamblul cunoa�terii economice constituie un element esen�ial al structurii civiliza�iei umane; el este fundamentul pe care s-au cl�dit industrialismul modern �i toate realiz�rile morale, intelectuale, tehnologice �i terapeutice ale ultimelor secole. Depinde de oameni dac� vor da �ntrebuin�area potrivit� bogatei comori cu care �i �nzestreaz� aceast� cunoa�tere, sau dac� o vor l�sa nefolosit�. Dar, dac� nu vor profita la maximum de ea �i �i vor nesocoti �nv���mintele �i avertismentele, nu teoria economic� va fi cea pe care o vor anula; ei vor nimici societatea �i rasa uman�."... un mic pas !
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:35
|
|
Dorinel 3855 mesaje Membru din: 24/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:54
De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56Nu ai nici cea mai mica logica economica. Cum ai putea sa pui ''taxe imense'' marfurilor importate si sa nu te gandesti ca si allte tari, ti-ar ''putea'' impune acelasi taxe? Pe ce se bazeaza logica ta ?
Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.
|
|
Fosta membra 9am.ro 1798 mesaje Membru din: 1/04/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 Septembrie 2009, ora 16:58
De la: Dorinel, la data 2009-09-16 16:54:03De la: ioana_dark, la data 2009-09-16 15:21:56Nu ai nici cea mai mica logica economica. Cum ai putea sa pui ''taxe imense'' marfurilor importate si sa nu te gandesti ca si allte tari, ti-ar ''putea'' impune acelasi taxe? Pe ce se bazeaza logica ta ? Dorinele ...CE CONTEAZA ..ca aia platesc taxele ...nu noi ....
24 de ore intr-o zi, 24 de beri intr-o lada. Vreo coincidenta?
|
|
|
|
