HaideĂľi sĂŁ ne descoperim istoria pierdutĂŁ

De la: oana_cristina_m, la data 2009-11-06 00:12:32Tocmai m-am intors de pe meleaguri dacice...respectiv din Muntii Orastiei. Am o gramada sa va povestesc si poze sa va arat...dar acum sunt obosita obosita....
Daca aveti drum pe acolo, sau vreti sa faceti o mica incursiune in timp, va recomand zona cu toata caldura....MERITA!!! Va recomand si un ghid, ca e destul de greu de ajuns la cetati, si sunt foarte prost, spre deloc, semnalizate traseele.

Povesteste-ne. pune pozele. Sunt curios.

De la: oana_cristina_m, la data 2009-11-06 00:12:32Tocmai m-am intors de pe meleaguri dacice...respectiv din Muntii Orastiei. Am o gramada sa va povestesc si poze sa va arat...dar acum sunt obosita obosita....
Daca aveti drum pe acolo, sau vreti sa faceti o mica incursiune in timp, va recomand zona cu toata caldura....MERITA!!! Va recomand si un ghid, ca e destul de greu de ajuns la cetati, si sunt foarte prost, spre deloc, semnalizate traseele.

De la: mihaivilcu2004, la data 2009-11-09 09:43:25

De la: oana_cristina_m, la data 2009-11-06 00:12:32Tocmai m-am intors de pe meleaguri dacice...respectiv din Muntii Orastiei. Am o gramada sa va povestesc si poze sa va arat...dar acum sunt obosita obosita....
Daca aveti drum pe acolo, sau vreti sa faceti o mica incursiune in timp, va recomand zona cu toata caldura....MERITA!!! Va recomand si un ghid, ca e destul de greu de ajuns la cetati, si sunt foarte prost, spre deloc, semnalizate traseele.

Povesteste-ne. pune pozele. Sunt curios.

Am pus niste poze. Va povestesc dupa amiaza cu lux de amanunte. Peste 2 saptamani ma duc din nou, in tur complet. Cine vrea sa mearga sa ma anunte. Avem ghid si cazare putem gasi chiar in zona cetatilor.

Veghează să nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

La Sarmisegetuza Regia se ajunge din Orastie - 20 de km pana la Costesti. Lesne. De aici incolo insa, trebuie sa te inarmezi cu rabdare si nervi de otel. Din Costesti ai de parcurs cu masina cam 12 km, prin padure, pe un drum destul de anevoios (impropriu zis drum) plin de gropi, santuri, pietre, noroaie etc, pana in Gradistea de Munte- un catun amarat nesemnalizat la intrare. De aici mai ai de parcurs vreo 8 km pana la cetate. Drumul este din ce in ce mai prost, si nesemnalizat. Veti observa un lemn dreptunghiular pe care e scrijelit in bataie de joc " CETATE". Mergeti inainte inca vreo 2-3 km si mai apare la un moment dat o placuta mica, mica care va anunta ca mai aveti 5 km. Daca nu ai o masina de teren, sau macar niste cauciucuri bune, nu poti urca pana la poarta cetatii. Cu un km jumatate inainte de cetate, este un pod abrupt care este foarte greu de trecut, mai ales daca ai o masina foarte joasa. Eu am patito. Va recomnad ca de acolo, sa urcati pe jos. Faceti cam 20 de minute pana la Poarta de Vest. Noroc cu peisajul care nu te lasa sa te enervezi. Esti cuprins de o emotie unica, indescriptibila in cuvinte. Am inteles ca locul este incarcat cu energie, probabil asta e si explicatia starii de liniste pe care ti-o induce. Atentie insa la pericolele din zona, care nu sunt foarte cunoscute: vipere si rasi.
Odata ajunsi la cetate, ignorati inscriptiile de pe ziduri, gen ion+maria=love (dragii nostrii conationali). . Odata ce intrii in interiorul cetatii, de fapt crezi ca esti in interior, deoarece nici macar un panou explicativ nu exista la intrare, te minunezi de marimea copacilor, niciodata nu am vazut copaci mai inalti ca acolo. Dar peste tot poti vedea pietre slefuite ca niste caramizi imense ce puteau sa fi fost dintr-o cladire sau din zidul cetatii, oricum nu poti afla acest lucru, cel putin sa ti-l imaginezi. Se poate vedea apoi un drum pavat, dar doar pe jumatate, cealalta jumatate este acoperita de pamant, cica sa se conserve, dar ce rost mai are sa stea sub pamant daca nimeni nu poate sa admire acele lucruri? Spre interior se afla un luminis unde se afla sanctuarele sacre dacice.Soarele, copacii, aerul,sunt parca din alta lume. Pietrele stramosesti sunt neigrijite si pline de muschi, iarba inalta acopera unele santuri.
Norocul meu a fost ca am nimerit intr-o zi in care o echipa de la TVR facea un reportaj despre spiritualitatea dacica si am avut un ghid sa-mi explice, altfel....te uiti si pleci...nedumerit.
Oricum in pofida a tot ce s-a scris pana acum de cei ce-si spun istorici, ceea ce vezi e suficient sa-ti zdruncine credintele insamantate de 'manuale'. Mult mai multe intrebari decat raspunsuri. Pana in prezent nu s-a sapat nici 10% din ceea ce inseamna Sarmisegetuza Regia. Din ce stim pana acum, nu putem fi decat mandri de originile noastre, ca popor, dar, intr-un mod foarte straniu, preferam sa il trecem sub tacere. Mult prea multe intrebari si asa putina dorinta de a raspunde...A trebuit sa vina un arheolog englez, sa ne spuna ca dacii aveau astrolab. Oare ne este rusine de istoria noastra, pe care de fapt nu prea o cunoastem?
Locul este fenomenal, fabulos, pot spune, dar degeaba!

Veghează să nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: oana_cristina_m, la data 2009-11-11 14:06:26La Sarmisegetuza Regia se ajunge din Orastie - 20 de km pana la Costesti. Lesne. De aici incolo insa, trebuie sa te inarmezi cu rabdare si nervi de otel. Din Costesti ai de parcurs cu masina cam 12 km, prin padure, pe un drum destul de anevoios (impropriu zis drum) plin de gropi, santuri, pietre, noroaie etc, pana in Gradistea de Munte- un catun amarat nesemnalizat la intrare. De aici mai ai de parcurs vreo 8 km pana la cetate. Drumul este din ce in ce mai prost, si nesemnalizat. Veti observa un lemn dreptunghiular pe care e scrijelit in bataie de joc " CETATE". Mergeti inainte inca vreo 2-3 km si mai apare la un moment dat o placuta mica, mica care va anunta ca mai aveti 5 km. Daca nu ai o masina de teren, sau macar niste cauciucuri bune, nu poti urca pana la poarta cetatii. Cu un km jumatate inainte de cetate, este un pod abrupt care este foarte greu de trecut, mai ales daca ai o masina foarte joasa. Eu am patito. Va recomnad ca de acolo, sa urcati pe jos. Faceti cam 20 de minute pana la Poarta de Vest. Noroc cu peisajul care nu te lasa sa te enervezi. Esti cuprins de o emotie unica, indescriptibila in cuvinte. Am inteles ca locul este incarcat cu energie, probabil asta e si explicatia starii de liniste pe care ti-o induce. Atentie insa la pericolele din zona, care nu sunt foarte cunoscute: vipere si rasi.
Odata ajunsi la cetate, ignorati inscriptiile de pe ziduri, gen ion+maria=love (dragii nostrii conationali). . Odata ce intrii in interiorul cetatii, de fapt crezi ca esti in interior, deoarece nici macar un panou explicativ nu exista la intrare, te minunezi de marimea copacilor, niciodata nu am vazut copaci mai inalti ca acolo. Dar peste tot poti vedea pietre slefuite ca niste caramizi imense ce puteau sa fi fost dintr-o cladire sau din zidul cetatii, oricum nu poti afla acest lucru, cel putin sa ti-l imaginezi. Se poate vedea apoi un drum pavat, dar doar pe jumatate, cealalta jumatate este acoperita de pamant, cica sa se conserve, dar ce rost mai are sa stea sub pamant daca nimeni nu poate sa admire acele lucruri? Spre interior se afla un luminis unde se afla sanctuarele sacre dacice.Soarele, copacii, aerul,sunt parca din alta lume. Pietrele stramosesti sunt neigrijite si pline de muschi, iarba inalta acopera unele santuri.
Norocul meu a fost ca am nimerit intr-o zi in care o echipa de la TVR facea un reportaj despre spiritualitatea dacica si am avut un ghid sa-mi explice, altfel....te uiti si pleci...nedumerit.
Oricum in pofida a tot ce s-a scris pana acum de cei ce-si spun istorici, ceea ce vezi e suficient sa-ti zdruncine credintele insamantate de 'manuale'. Mult mai multe intrebari decat raspunsuri. Pana in prezent nu s-a sapat nici 10% din ceea ce inseamna Sarmisegetuza Regia. Din ce stim pana acum, nu putem fi decat mandri de originile noastre, ca popor, dar, intr-un mod foarte straniu, preferam sa il trecem sub tacere. Mult prea multe intrebari si asa putina dorinta de a raspunde...A trebuit sa vina un arheolog englez, sa ne spuna ca dacii aveau astrolab. Oare ne este rusine de istoria noastra, pe care de fapt nu prea o cunoastem?
Locul este fenomenal, fabulos, pot spune, dar degeaba!

M-amuitat la poze, mi-au placut, dar nu stiu ce reprezinta. Unde pot sa gasesc amanunte despre astrolab,etc.Sa nu uit. Am auzit la o emisiune Radio Cultural de la niste prof.univ cum ca "totusi in urma noilor descoperiri expresia Decebalus per Scorilo ar fi in limba DACA" Ce parere aveti de asta? Cu argumente va rog, si fara misto-uri

LISTA PRESCURTĂRILOR BIBLIOGRAFICE



Albu 1971


– Albu Pătru Ion, Noi descoperiri arheologice pe dealul cetăţii Deva (I), în Apulum 9 (1971), p. 139-146.

Albu 1971a


– Albu Pătru Ion, Noi descoperiri arheologice pe dealul Cetăţii Deva, în Sargetia 8 (1971), p. 57-60.

Albu 1971b


– Albu Pătru Ion, Noi monumente sculpturale din colecţia muzeului din Deva, în Sargetia 8 (1971), p. 73-75.

Alexandrescu 1963


– Alexandrescu A.D., În legătură cu statuile-menhir de la Baia de Criş, în SCIV 14 (1963, 1), p. 145-150.

Alexandrescu 1966


– Alexandrescu A.D., Die Bronzeschwerter aus Rumänien, în DaciaNS 10 (1966), p. 117-190.

Alicu 1973


– Alicu Dorin, Turnuri de porţi la castrele romane din Dacia, în ActaMN 10 (1973), p. 107-126.

Alicu 1974-1975


– Alicu Dorin, Materialul ceramic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (I), în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 43-50.

Alicu 1975


– Alicu Dorin, Tonlampen – Typen aus Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în StComCar 2 (1975), p. 331-361.

Alicu 1975a


– Alicu Dorin, Un fragment de amforă cu ştampilă de la Ulpia Traiana, în SCIV 26 (1975, 3), p. 409-410.

Alicu 1976


– Alicu Dorin, Integrarea monumentelor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în circuitul turistic şi muzeistic, în ActaMN 13 (1976), p. 141-162.

Alicu 1976a


– Alicu Dorin, Die Firmalampen von Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în DaciaNS 20 (1976), p. 205-220.

Alicu 1977


– Alicu Dorin, Corigenda la Roman Lamps from Sarmizegetusa, în ActaMN 14 (1977), p. 153-154.

Alicu 1977a


– Alicu Dorin, Tonlampen – Typen aus Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în StComCar 2 (1977), p. 331-320.

Alicu 1978


– Alicu Dorin, Templul zeiţei Nemesis de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 15 (1978), p. 173-178.

Alicu 1979


– Alicu Dorin, Römische Tonlampen aus Sarmizegetusa (Ausgrabungskampagne 1976), în StComCar (1979), p. 235-252.

Alicu 1979a


– Alicu Dorin, Note asupra templului sirian de la Sarmizegetusa, în SCIV 30 (1979, 4), p. 613-624.

Alicu 1980


– Alicu Dorin, Tehnici de construcţie la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 17 (1980), p. 447-462.

Alicu 1981


– Alicu Dorin, Instalaţii de hypocaustum la Sarmizegetusa, în ActaMN 18 (1981), p. 425-436.

Alicu 1981a


– Alicu Dorin, Ordine arhitectonice la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Apulum 19 (1981), p. 97-107.

Alicu 1983


– Alicu Dorin, Elemente de echipament militar descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (I), în ActaMN 20 (1983), p. 391-396.

Alicu 1984


– Alicu Dorin, Două cuptoare de ars ţigle şi cărămizi de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 21 (1984), p. 467-476.

Alicu 1985


– Alicu Dorin, Precizări privind cronologia unor lămpi ştampilate de la Sarmizegetusa, în Apulum 22 (1985), p. 77-88.

Alicu 1994


– Alicu Dorin, Opaiţele romane. Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Bucureşti (1994).

Alicu 1997-1998


– Alicu Dorin, Bibliografia aşezărilor antice de la Veţel-Micia, în Sargetia 27 (1997-1998, 1), p. 401-426.

Alicu 2001


– Alicu Dorin, Die Tempel aus Micia (I), în ActaMN 38 (2001, 1) p. 155-160.

Alicu 2002


– Alicu Dorin, Addenda la repertoriul templelor romane din Dacia, în Apulum 30 (2002), p. 201-236.

Alicu 2003


– Alicu Dorin, Templele Miciei (III). Temple probabile, în Banatica 16 (2003, 1), p. 231-244.

Alicu 2004


– Alicu Dorin, Pièces décoratives de char decouvertes à Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Apulum 41 (2004), p. 247-252.

Alicu 2004a


– Alicu Dorin, Édifices de culte dédié à des divinités gréco-romaines sur le sites à caractère militaire de la Dacie romaine, în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 327-329.

Alicu 2004b


– Alicu Dorin, Micia. Monumente de spectacol şi de cult. Cluj-Napoca (2004, 1).

Alicu 2004c


– Alicu Dorin, Monumente de piatră de la Micia în colecţiile Muzeului de istorie a Transilvaniei, în Studia Historica et Archaeologica. In Honorem Magistrae Doina Benea, Timişoara (2004), p. 9-20.

Alicu et alii 1976


– Alicu Dorin, Pop Constantin, Căţănaş Viorica, Ateliere de pietrărie la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 13 (1976), p. 125-140.

Alicu et alii 1989-1993


– Alicu Dorin, Pop Constantin, Cociş Sorin, Săpături arheologice la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (1985-1989), în ActaMN 26-30 (1989-1993, 2), p. 435-458.

Alicu et alii 1994


– Alicu Dorin, Popa Victor, Pop Constantin, Bota Emilian, Vomir M., Cercetări arheologice la Sarmizegetusa. Campania 1992-1993: clădirile EM 30 – EM 31, în ActaMN 31 (1994, 1), p. 461-486.

Alicu et alii 1994a


– Alicu Dorin, Popa Victor, Bota Emilian, Cercetări arheologice la Sarmizegetusa. Campania 1993: amfiteatrul, în ActaMN 31 (1994, 1), p. 487-522.

Alicu et alii 1994b


– Alicu Dorin, Bota Emilian, Popa Victor, Amfiteatru şi clădirile EM 30-31, în CCA – campania 1993 (1994), p. 70.

Alicu et alii 1994c


– Alicu Dorin, Cociş Sorin, Ilieş Constantin, Soroceanu Alina, Small finds from Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cluj-Napoca (1994).

Alicu et alii 1995


– Alicu Dorin, Bota Emilian, Popa Victor, Cercetări arheologice la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 32 (1995, 1), p. 665-719.

Alicu et alii 1995a


– Alicu Dorin, Bota Emilian, Popa Victor, Sarmizegetusa, Amfiteatru, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1994 (1995), p. 78.

Alicu et alii 1997


– Alicu Dorin, Bota Emilian, Ciongradi C., Ulpia Traiana Sarmizegetusa, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1996 (1997), p. 73.

Alicu şi Alicu 1977


– Alicu Dorin, Alicu S., Un cadran solar fragmentar descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 13 (1977), p. 263-266.

Alicu şi Crişan 2003


– Alicu Dorin, Crişan Ioan Horaţiu, Medicina la romani. Cluj-Napoca (2003).

Alicu şi Cociş 1987


– Alicu Dorin, Cociş Sorin, Oglinzi romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Apulum 24 (1987), p. 145-150.

Alicu şi Cociş 1987-1988


– Alicu Dorin, Cociş Sorin, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Bibliografie selectivă, în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 589-614.

Alicu şi Cociş 1988


– Alicu Dorin, Cociş Sorin, Podoabe romane de la Ulpia Traiana, în Apulum 25 (1989), p. 225-246.

Alicu şi Cociş 1989


– Alicu Dorin, Cociş Sorin, Instrumente medicale de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Apulum 26 (1989), p. 223-236.

Alicu şi Nemeş 1982


– Alicu Dorin, Nemeş Emil, Obiecte de os descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 19 (1982), p. 345-366.

Alicu şi Opreanu 2000


– Alicu Dorin, Opreanu Coriolan, Les Amphithéâtres de la Dacie romaine. Cluj-Napoca (2000).

Alicu şi Paki 1985-1986


– Alicu Dorin, Paki Adela, O inscripţie „inedită” din amfiteatrul roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 469-480.

Alicu şi Pop 1979


– Alicu Dorin, Pop Constantin, Hermes-Mercurius La Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 16 (1979), p. 93-100.

Alicu şi Rusu 1974


– Alicu Dorin, Rusu Adriana, Câteva reprezentări ale Gorgonei Meduza în Dacia intracarpatică, în ActaMN 11 (1974), p. 93-102.

Allen 1989-1993


– Allen T., Interim report on two seasons of excavations of a burial enclosure in the east cemetery of Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Romania, 1982-1984, în ActaMN 26-30 (1989-1993, 2), p. 397-400.

András 1993


– András Kovács, Magna Curia din Deva. Contribuţii la istoria construcţiilor, în AT (1993), p. 153-174.

Andrei et Roşu 1998


– Andrei Ştefan, Roşu T., Cercetări arheologice de suprafaţă în aşezarea Călan-„La Podină”(jud. Hunedoara), în BCSS 4 (1998), p. 27-36.

Andriţoiu 1970


– Andriţoiu Ion, O statuetă a zeiţei Diana, în Sargetia 7 (1970), p. 93-95.

Andriţoiu 1971


– Andriţoiu Ion, Depozitul de bronzuri de la Chergheş, în Apulum 9 (1971), p. 83-92.

Andriţoiu 1971a


– Andriţoiu Ion, Topoare de cupru cu braţe „în cruce” în colecţia Muzeului din Deva, în Sargetia 8 (1971), p. 37-44.

Andriţoiu 1972


– Andriţoiu Ion, O nouă descoperire arheologică la Buituri (Hunedoara), în Sargetia 9 (1972), p. 29-34.

Andriţoiu 1973


– Andriţoiu Ion, Sondaj arheologic pe dealul cetăţii Deva, în Sargetia 10 (1973), p. 11-26.

Andriţoiu 1974-1975


– Andriţoiu Ion, O monedă bizantină descoperită la Uroi, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 137-138.

Andriţoiu 1974-1975a


– Andriţoiu Ion, Mărturii ale dezvoltării societăţii omeneşti pe teritoriul Devei în vremuri străvechi, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 393-406.

Andriţoiu 1976


– Andriţoiu Ion, Descoperiri arheologice pe Valea Streiului inferior, în Apulum 14 (1976), p. 393-414.

Andriţoiu 1977


– Andriţoiu Ion, Constituirea şi dezvoltarea colecţiei arheologice a Muzeului judeţean Hunedoara-Deva, în Sargetia 13 (1977), p. 549-560.

Andriţoiu 1978


– Andriţoiu Ion, Contribuţii la cunoaşterea culturii Otomani în sud-vestul Transilvaniei, în ActaMN 15 (1978), p. 63-84.

Andriţoiu 1978a


– Andriţoiu Ion, Descoperiri arheologice la Crăciuneşti (com. Băiţa, jud. Hunedoara), în Apulum 16 (1978), p. 55-72.

Andriţoiu 1978b


– Andriţoiu Ion, Cimitirul de incineraţie din epoca bronzului de la Deva, în SCIV 29 (1978, 2), p. 241-256.

Andriţoiu 1979


– Andriţoiu Ion, Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara, în Sargetia 14 (1979), p. 15-34.

Andriţoiu 1979a


– Andriţoiu Ion, Şantierul arheologic Micia – Necropola. Raport pentru campania de cercetări din 1978, în MCA 13 (1979), p. 227-230.

Andriţoiu 1979b


– Andriţoiu Ion, Morminte de incineraţie în necropola romană de la Micia, în StComCar (1979), p. 265-274.

Andriţoiu 1982-1983


– Andriţoiu Ion, Consideraţii asupra unor materiale arheologice aparţinând bronzului târziu descoperite în împrejurimile Devei, în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 125-138.

Andriţoiu 1983


– Andriţoiu Ion, Şantierul arheologic Boiu, în MCA 15 (1983), p. 93-97.

Andriţoiu 1985


– Andriţoiu Ion, Preliminariile epocii bronzului în sud-vestul Transilvaniei, în Apulum 22 (1985), p. 9-15.

Andriţoiu 1986-1987


– Andriţoiu Ion, Contribuţii la cunoaşterea culturii Wietenberg în sud-vestul Transilvaniei (I), în Sargetia 20 (1986-1987), p. 45-63.

Andriţoiu 1986-1987a


– Andriţoiu Ion, Satul Mihăileni (comuna Buceş) – studiu monografic, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 607-610.

Andriţoiu 1988-1991


– Andriţoiu Ion, Istoricul şi stadiul actual al cercetărilor privind epoca bronzului în sud-vestul Transilvaniei, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 25-31.

Andriţoiu 1994


– Andriţoiu Ion, Câteva consideraţii privind descoperirile funerare din aria culturii Wietenberg, în RelTIH (1994), p. 147-169.

Andriţoiu 2004


– Andriţoiu Ion, Necropolele Miciei. Cluj-Napoca (2004).

Andriţoiu şi Albu 1969


– Andriţoiu Ion, Albu Pătru Ion, în Sargetia 6 (1969), p.

Andriţoiu et alii 2001


– Andriţoiu Ion, Pavel Romică, Ferencz Iosif Vasile, Drăghia Daniela, Ohaba Ponor, com. Pui, jud. Hunedoara. Punctul: Bordu Mare, în CCA – campania 2000 (2001), p. 165-166.

Anghel 1966


– Anghel Gheorghe, Un tezaur de monede de argint din secolul al XVI-lea descoperit la Lăpuşnic (r. Ilia), în Sargetia 4 (1966), p. 109-124.

Anghel 1974-1975


– Anghel Gheorghe, Castelul de la Hunedoara. Noi puncte de vedere asupra fazelor de construcţie, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 363-376.

Anghel 1980


– Anghel Gheorghe, Despre apariţia primelor donjoane de piatră din Transilvania, în Apulum 18 (1980), p. 195-208.

Anghel 1981


– Anghel Gheorghe, Consideraţii generale privind tipologia cetăţilor medievale din România din secolul al XIII-lea până la începutul secolului al XVI-lea, în Apulum 19 (1981), p. 151-162.

Anghel 1986


– Anghel Gheorghe, Fortificaţii medievale de piatră din secolele XIII-XVI. Cluj-Napoca (1986).

Anghel şi Albu 1973


– Anghel Gheorghe, Albu Ion P., Tezaurul medieval de la Sălciva (sec. XV-XVI), în Sargetia 10 (1973), p. 193-202.

Antonescu 1984


– Antonescu Dinu, Introducere în arhitectura dacilor. Bucureşti (1984).

Ardeţ 1991


– Ardeţ Adrian, Ceramica dacică şi de tradiţie celtică la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ThD 12 (1991, 1-2), p. 137-142.

Ardeţ 2004


– Ardeţ Adrian, The roman province of Dacia: aspects of commerce in light of Amphoras, în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 330-341.

Ardevan 1977


– Ardevan Radu, Sextus Attius Secundus, în Sargetia 13 (1977), p. 535-538.

Ardevan 1978


– Ardevan Radu, Le collège de fabres à Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 15 (1978), p. 167-172.

Ardevan 1979


– Ardevan Radu, Patronii Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 14 (1979), p. 185-190.

Ardevan 1979a


– Ardevan Radu, Les lecticaires à Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 16 (1979), p. 87-92.

Ardevan 1981


– Ardevan Radu, Praefectus quinquennalis pro praetore, în ActaMN 18 (1981), p. 437-442.

Ardevan 1984


– Ardevan Radu, Duumvirat et quattuorvirat dans la Dacie Romaine, în ActaMN 21 (1984), p. 95-110.

Ardevan 1986-1987


– Ardevan Radu, Veterani şi decurioni municipali în Dacia romană, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 1117-126.

Ardevan 1986-1987a


– Ardevan Radu, Aediles şi quaestores la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 127-132.

Ardevan 1993


– Ardevan Radu, Câteva descoperiri de monede romane în Transilvania, în ActaMP 17 (1993), p. 107-111.

Ardevan 1994


– Ardevan Radu, Nummularius (Remarques autor de l’inscription CIL III 7903 = IDR III/2, 196), în EN 4 (1994), p. 173-178.

Ardevan 2000


– Ardevan Radu, Römisches Heer und Städtengründung – Der Fall Dakiens, în Army and Urban development in the Danubian provinces of the Roman Empire, Alba Iulia (2000), p. 91-108.

Babeş 1971


– Babeş Mircea, Les fouilles archéologiques en Roumanie, în DaciaNS 15 (1971), p. 359-394.

Barnea 1982-1983


– Barnea Ion, Continuitatea elementului daco-roman după părăsirea aureliană, pe baza descoperirilor paleocreştine din Transilvania, în lumina ultimelor cercetări, în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 259-266.

Barnea Al. 1989


– Barnea Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice efectuate în anii 1981 – 1988 de Institutul de Arheologie din Bucureşti, în SCIVA 40 (1989, 3), p. 295-314.

Barnea Al. 1991


– Barnea Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice efectuate în anii 1992 de Institutul de Arheologie din Bucureşti, în SCIVA 42 (1993, 3-4), p. 255-264.

Barnea Al. 1992


– Barnea Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice efectuate în anii 1992 de Institutul de Arheologie din Bucureşti, în SCIVA 43 (1992, 4), p. 433-440.

Barnea Al. 1993


– Barnea Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice efectuate în anii 1992 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, în SCIVA 44 (1993, 4), p. 397-406.

Barnea Al. 1995


– Barnea Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice efectuate în anii 1994 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, în SCIVA 46 (1995, 3-4), p. 281-290.

Barnea Al. 1997


– Barnea Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice efectuate în anii 1996 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, în SCIVA 48 (1997, 4), p. 373-382.

Barnea Al. 1998


– Barnea Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice efectuate în anii 1997 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, în SCIVA 49 (1998, 3-4), p. 291-302.

Barnea Al. 1999


– Barnea Alexandru, Cronica cercetărilor arheologice efectuate în anii 1997 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti, în SCIVA 50 (1999, 3-4), p. 203-210.

Barnea et Albu 1973


– Barnea Alexandru, Albu Ion P., Piese de arhitectonică romană din colecţia Muzeului judeţean Hunedoara-Deva, în Sargetia 10 (1973), p. 155-172.

Bassa 1968


– Bassa Beniamin, O aşezare de la sfârşitul epocii bronzului, în Sargetia 5 (1968), p. 15-22.

Bassa 1968a


– Bassa Beniamin, Depozitul de obiecte de bronz de la Rapolt, în Sargetia 5 (1968), p. 31-48.

Bassa 1970


– Bassa Beniamin, Şantierul Simeria, în MCA 9 (1970), p. 225-232.

Bassa şi Mărghitan 1967


– Bassa Beniamin, Mărghitan Liviu, Aşezarea hallstattiană de la Săuleşti, în Apulum 6 (1967), p. 105-110.

Batariuc şi Pescaru 1995-1996


– Batariuc P.V., Pescaru Eugen, Cahle descoperite la Geoagiu-Băi (jud. Hunedoara), în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 391-418.

Bădău-Wittenberger 1985-1986


– Bădău-Wittenberger, Consideraţii privind unele materiale tegulare de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 481-486.

Bădău-Wittenberger 1987-1988


– Bădău-Wittenberger, Consideraţii privind stampilele Legiunii XIII Gemina de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 615-618.

Bădău-Wittenberger 1994


– Bădău-Wittenberger, Consideraţii despre cultura Noua în Transilvania, în ActaMN 31 (1994, 1), p. 151-172.

Băeştean 1995-1996


– Băeştean Gică, Blocuri de piatră pentru aprovizionarea cu apă în Colonia Dacica Sarmizegetusa, în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 353-368.

Băeştean 1997-1998


– Băeştean Gică, Conducte din tuburi ceramice în Colonia Dacica Sarmizegetusa, în Sargetia 27 (1997-1998, 1), p. 253-260.

Băeştean 1999-2000


– Băeştean Gică, Fântâni publice la Sarmizegetusa, în Sargetia 28-29 (1999-2000, 1), p. 243-250.

Băeştean 2004


– Băeştean Gică, Types of Aqueducts in Roman Dacia, în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 354-367.

Bălan 1966


– Bălan T., Tezaurul de monede dacice de la Bozeş, în Sargetia 4 (1966), p. 51-64.

Bălos 1995-1996


– Bălos Angelica, Organizarea internă a aşezărilor fortificate în epoca clasică, în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 243-248.

Bălos 1995-1996a


– Bălos Angelica, Aspecte ale vieţii cotidiene la daco-geţi, în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 249-252.

Bălos şi Ardeu 2002


– Bălos Angelica, Ardeu Adriana, Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: Măgura Uroiului, în CCA – campania 2001 (2002), p. 249-250.

Bălos şi Ţuţuianu 2000


– Bălos Angelica, Ţuţuianu Daniel Cristian, Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: La Vie, în CCA – campania 1999 (2000), p. 80.

Bălos et alii 2004


– Bălos Angelica, Ardeu Adriana, Stăncescu Roxana, Miţar Cristina, Andrei Ştefan, Papp Viorel, Straja Petronela, Rapoltu Mare, com. Rapoltu Mare, jud. Hunedoara. Punct: Măgura Uroiului, în CCA – campania 2003 (2004), p. 250-251.

Băluţă 1977


– Băluţă Cloşca, Lămpile romane din muzeul Hunedoara-Deva, în Sargetia 13 (1977), p. 209-228.
Băluţă 1979


– Băluţă Cloşca, Lămpile romane de bronz din Dacia Superior, în Sargetia 14 (1979), p. 164-172.
Băluţă 1979a


– Băluţă Cloşca, Consideraţii referitoare la răspândirea şi producerea sticlei în Dacia Superior, în Apulum 17 (1979), p. 195-200.
Băluţă 1981


– Băluţă Cloşca, Antefixele romane din Dacia Superior. Clasificare şi consideraţii generale, în Sargetia 15 (1981), p. 35-42.
Băluţă 1982-1983


– Băluţă Cloşca, Pătrunderea şi difuzarea sigilatelor de Rheinzabern şi Westerndorf în Dacia Superior, în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 209-226.
Băluţă 1989


– Băluţă Cloşca, Lămpile antice din Muzeul de Istorie Sibiu, în Apulum 26 (1989), p. 237-262.
Băluţă 1996


– Băluţă Cloşca, Lămpile romane din Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, în ActaMN 33 (1996, 1), p. 89-113.
Bărbulescu 1971


– Bărbulescu Mihai, Despre cultul zeiţei Bendis la daco-geţi, în ActaMN 8 (1971), p. 91-108.
Bărbulescu 1972


– Bărbulescu Mihai, Der Dianakult im römischer Dazien, în DaciaNS 16 (1972), p. 203-224.

Bărbulescu 1977


– Bărbulescu Mihai, Capiteluri romane din Dacia intracarpatică, în Sargetia 13 (1977), p. 229-262.

Bărbulescu 1977a


– Bărbulescu Mihai, Cultul lui Hercules în Dacia romană (I), în ActaMN 14 (1977), p. 173-194.

Bărbulescu 1978


– Bărbulescu Mihai, Cultul lui Hercules în Dacia romană (II), în ActaMN 15 (1978), p. 219-234.

Bărbulescu 1981


– Bărbulescu Mihai, Relieful „narativ” în Dacia, în ActaMN 18 (1981), p. 455-460.

Bărbulescu şi Cătinaş 1979


– Bărbulescu Mihai, Cătinaş Ana, Cultul lui Saturnus în Dacia, în Apulum 17 (1979), p. 215-223.

Bărbulescu şi Nemeş 1974-1975


– Bărbulescu Mihai, Nemeş Emil, Un relief cu muncile lui Hercule din Palatul Augustalilor, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 317-322.

Beldiman şi Sztancs 2004


– Beldiman Corneliu, Sztancs Diana M., Industria materiilor dure animale în cadrul culturii Starčevo-Criş din sud-vestul Transilvaniei: o lingură-spatulă descoperită în peştera Cauce, sat Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara, în Corviniana 8 (2004), p. 27-56.

Benea 1978


– Benea Doina, Cărămizi ştampilate din colecţia Muzeului Porţilor de Fier, în Apulum 16 (1978), p. 199-209.

Benea 1979


– Benea Doina, Cu privire la Transferarea legiunii III Flavia Felix din Dacia în Moesia Superior, în StComCar (1979), p. 219-227.

Benea 1985


– Benea Doina, Numerus Maurorum Tibiscensium. Contribuţii la istoria trupelor de mauri din Dacia, în Banatica 8 (1985), p. 139-154.

Benea 1994


– Benea Doina, Banatul în timpul lui Traian, în AnB(SN) 3 (1994), p. 309-321.

Benea 1999


– Benea Doina, Dacia sud-vestică în secolele III-IV. Timişoara (1999, 2).

Benea 2000


– Benea Doina, Die innere Organisierung der Militärivici aus Dakien (Die Wohnungen), în Army and Urban development in the Danubian provinces of the Roman Empire, Alba Iulia (2000), p. 31-62.

Benea 2002-2003


– Benea Doina, Despre pandantivul tip bulla din provincia Dacia, în AnB(SN) 10-11 (2002-2003, 1), p. 141-146.

Benea 2004


– Benea Doina, Istoricul cercetărilor arheologice de la Grădiştea de Munte, în Daco – Geţii, Deva (2004), p. 9-38.

Benea et alii 1997


– Benea Marcel, Müller, Schwaighofer Bernd, Die Gesteine des Forums von Sarmizegetusa, în ActaMN 34 (1997), p. 837-848.

Berciu 1939-1942


– Berciu Dumitru, Depozitul de bronzuri de la Orăştie, în Apulum 1 (1939-1942), p. 80-97.

Berciu I. 1961


– Berciu Ion, Mozaicurile romane din Apulum – Contribuţii la studiul mozaicurilor din Dacia, în Apulum 4 (1961), p. 151-188.

Berciu şi Popa 1963


– Berciu Ion, Popa Alexandru, Depozitul de unelte dacic de pe muntele Strâmbu de lângă Grădiştea Muncelului, în SCIV 14 (1963, 1), p. 151-162.

Bitiri 1965


– Bitiri Maria, Cu privire la începuturile paleoliticului superior în România, în SCIV 16 (1965, 1), p. 5-17.

Bitiri 1965a


– Bitiri Maria, Consideraţii asupra prezenţei unor forme de unelte bifaciale în aşezările paleolitice din România, în SCIV 16 (1965, 3), p. 431-450.

Blăjan 1989


– Blăjan Mihai, Contribuţii la repertoriul aşezărilor rurale antice din Dacia romană, în Apulum 26 (1989), p. 283-334.

Bleahu 1982


– Bleahu M., Relieful carstic. Bucureşti (1982).

Bobancu et alii 1980


– Bobancu Şerban, Samoilă Cornel, Poenaru Emil, Calendarul de la Sarmizegetusa Regia. Bucureşti (1980).

Boboş 1991


– Boboş Radu Iuliu, Artefacte silicioase din cultura Vinča – mineralogie, petrografie, geochimie, surse geologice –. Reşiţa (1991).

Bodó 1997


– Bodó Cristina, Construcţiile dacice de pe Rudele şi Pustâiosu, în BCSS 3 (1997), p. 51-56.

Bodó şi Ferencz 2004


– Bodó Cristina, Ferencz Iosif Vasile, Dacian iron tools discovered in the area of the Dacian kingdom capital, în Daco – Geţii, Deva (2004), p. 297-286.

Bodor 1963


– Bodor András, Der Liber- und Libera-Kult. Ein Beitrag zur Fortdauer der bodenständigen Bevölkerung im römerzeitlichen Dazien, în DaciaNS 7 (1963), p. 211-240.

Bodor 1974-1975


– Bodor András, Ulpia Traiana Sarmizegetusa la umanişti şi cronicari – istorici medievali, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 255-262.

Bogdan-Cătăniciu 1974-1975


– Bogdan-Cătăniciu I., Iconografia lui Pan pe teritoriul României, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 323-330.

Bolindeţ 1993


– Bolindeţ Rusu Viorica, Considerations sur l’attribution de vases de Dacie romaine décorés de serpents appliqué, în EN (1993), p. 123-147.

Bolindeţ 1994


– Bolindeţ Rusu Viorica, Reprezentări de vase ceramice pe monumentele sculpturale din Dacia romană, în EN 4 (1994), p. 113-148.

Bordea 1996-1998


– Bordea Gheorghe Poenaru, Découvertes monétaires en Roumanie – 1994-1995, în DaciaNS 40-41 (1996-1998), p. 425-466.

Bordea şi Mitrea 1989


– Bordea Gheorghe Poenaru, Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumanie – 1988, în DaciaNS 33 (1989), p. 259-266.

Bordea şi Mitrea 1990


– Bordea Gheorghe Poenaru, Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumanie – 1989, în DaciaNS 34 (1990), p. 299-308.

Bordea şi Mitrea 1991


– Bordea Gheorghe Poenaru, Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumanie – 1990, în DaciaNS 35 (1991), p. 215-228.

Bordea şi Mitrea 1992


– Bordea Gheorghe Poenaru, Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumanie – 1991, în DaciaNS 36 (1992), p. 199-206.

Bordea şi Mitrea 1993


– Bordea Gheorghe-Petre, Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumanie – 1992, în DaciaNS 37 (1993), p. 307-320.

Bordea şi Mitrea 1994-1995


– Bordea Gheorghe-Petre, Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumanie – 1993, în DaciaNS 38-39 (1994-1995), p. 459-478.

Bordea şi Mitrea 1996-1998


– Bordea Gheorghe-Petre, Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumanie – 1994-1996, în DaciaNS 40-42 (1996-1998), p. 425-466.

Boroffka 1987


– Boroffka Nikolaus, Folosirea fierului în România de la începuturi până în sec. VIII î.e.n., în Apulum 24 (1987), p. 55-77.

Boroffka 1994


– Boroffka Nikolaus, Die Wietenberg-Kultur. Ein Beitrag zur Erforschung der Bronzezeit in Südosteuropa. În: UPA 19 (1994, 1-2).

Boroffka 1998


– Boroffka Nikolaus, Ein neues hallstattzeitliches Grab aus Siebenbürgen, în ArchV 49 (1998), p. 93-100.

Boroffka 2001


– Boroffka Nikolaus, Bemerkungen zu einigen Bernsteinfunden aus Rumänien, în ArchKorr 31 (2001), p. 395-409.

Boroffka şi Andriţoiu 1998


– Boroffka Nikolaus, Andriţoiu Ion, Cercetări arheologice la Orăştie „Dealul Pemilor”, punct X5, campania 1995, în Apulum 35 (1998), p. 87-90.

Boroneanţ 2000


– Boroneanţ Vasile, Arheologia peşterilor şi minelor din România. Bucureşti (2000).

Boroneanţ şi Boroneanţ 2002


– Boroneanţ Vasile, Boroneanţ Adina, Paleoliticul de la Zăbrani, în Ziridava 23 (2002), p. 13-53.

Bouley 1989-1993


– Bouley E., Le culte de Némésis et les jeux de l’amphitéâtre dans les provinces balkaniques et danubiennes, în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 105-126.

Branga 1974-1975


– Branga Nicolae, Tegulae privatae din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 81-100.

Branga 1977


– Branga Nicolae, Consideraţii topografice şi arhitectonice privitoare la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 3 (1977), p. 183-190.

Branga 1980


– Branga Nicolae, Urbanismul Daciei romane. Timişoara (1980).

Bulai-Ştirbu 1984


– Bulai-Ştirbu M., Studiul resturilor de faună neolitică din staţiunea Tăualaş, în ActaMN 21 (1984), p. 45-48.

Buculei 1995


– Cincheza-Buculei Ecaterina, Ipoteze şi certitudini în frescele descoperite la Ribiţa(jud. Hunedoara), în AT 5 (1995), p. 85-92.

Bulzan 1996-1997


– Bulzan Sorin, Piese figurate din bronz descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Crisia 26-27 (1996-1997), p. 373-380.

Bulzan 1998


– Bulzan Sorin, Alexander as Hercules on a small bronze from Sarmizegetusa, în ActaMN 35 (1998, 1), p. 69-76.

Burnaz 1988-1991


– Burnaz Silvia, Analiza materialului faunistic provenit din aşezarea feudală timpurie de la „Grădişte” – Haţeg (judeţul Hunedoara), în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 681-688.

Cantacuzino 1977


– Cantacuzino Gheorghe, Cercetări arheologice la biserica din Sânpetru (com. Sântămăria-Orlea, jud. Hunedoara), în Sargetia 13 (1977), p. 285-292.

Cantacuzino 1986


– Cantacuzino Gheorghe, Cercetări arheologice la Leşnic, jud. Hunedoara, în CA 8 (1986), p. 127-136.

Căstăian 1995


– Căstăian Mihai, Contribuţii la repertoriul arheologic al zonei Orăştie, în BCSS 1 (1995), p. 39-52.

Căstăian 1995a


– Căstăian Mihai, Cetatea medievală de la Cucuiş-„Colnic”, în BCSS 1 (1995), p. 121-126.

Cârciumaru 1986


– Cârciumaru Marin, Confruntări, confirmări şi infirmări în geocronologia paleoliticului din România, în SCIVA 37 (1986, 3), p. 256-261.

Cârciumaru et alii 1999


– Cârciumaru Marin, Anghelinu Mircea, Pavel Romică, Dincă Rodica, Cârciumaru Radu, Racloarul de la Măgura Uroiului, în Apulum 36 (1999), p. 1-3.

Chicideanu şi Chicideanu 1989


– Monica Şandor-Chicideanu, Chicideanu Ion, Zu den Grabsitten der Periam – Pecica-Kultur, în DaciaNS 33 (1989), p. 5-39.

Chirica şi Răceanu 1976


– Chirica Nicolae, Răceanu Viorel, Sub cerul purpuriu al Hunedoarei. Hunedoara (1976).

Chirilă şi Iaroslavschi 1987-1988


– Chirilă Eugen, Iaroslavschi Eugen, Tezaurul monetar de la Bobaia, sec. II – I î.e.n., în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 69-98.

Chirilă şi Lazin 1971


– Chirilă Eugen, Lazin Gheorghe, Tezaurul monetar de la Haţeg, sec. XV-XVI, în Apulum 8 (1971), p. 89-96.

Chiş 2004


– Chiş Silvius Ovidiu, Reprezentările lui Marsyas pe monumentele funerare din Dacia romană, în RevB 18 (2004), p. 101-104.

Chişu şi Benea 2001


– Chişu Ştefan, Benea Doina, Unelte descoperite în zona Munţilor Orăştiei, în Studii de istorie antică, Deva (2001), p. 143-150.

Ciugudean 1995


– Ciugudean Horia, The later eneolithic / early bronze age tumulus-burials in Central and South-Westen Transylvania, în Apulum 13-32.

Ciugudean 1996


– Ciugudean Horia, Epoca timpurie a bronzului în centrul şi sud-estul Transilvaniei. În: BT 13 (1996).

Ciugudean 1998


– Ciugudean Horia, The Early Bronze Age in western Transylvania, în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin, Alba Iulia (1998), p. 67-84.

Ciugudean 2000


– Ciugudean Horia, Eneoliticul final în Transilvania şi Banat. În: BHAB 26 (2000).

Ciugudean 2002


– Ciugudean Horia, The Cooper Metallurgy in the Coţofeni Culture (Transylvania and Banat), în Apulum 39 (2002), p. 95-106.

Ciugudean 2004


– Ciugudean Horia, Descoperiri aparţinând Bronzului târziu pe cursul mijlociu al Mureşului, în Apulum 41 (2004), p. 179-202.

Ciută 2002


– Ciută Marius, Contribuţii la cunoaşterea neoliticului târziu din depresiunea Haţeg – Mureş. Descoperirile de la Călanul Nou-La Podină II (Campania 1998), în Corviniana 7 (2002), p. 31-47.

Ciută şi Ştefan 1999


– Ciută Marius, Ştefan Andrei, Consideraţii asupra unor materiale arheologice inedite, descoperite la Călanul Nou – „La Podină” (jud. Hunedoara), în Apulum 36 (1999), p. 55-80.

Cocean 2000


– Cocean Petre, Munţii Apuseni. Procese şi forme carstice. Bucureşti (2000).

Cociş 1982-1983


– Cociş Sorin, Ateliere de bronzieri în Dacia preromană (sec. II î.e.n. – sec. I e.n.), în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 139-144.

Cociş 1984


– Cociş Sorin, Un olan de ventilaţie de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 21 (1984), p. 505-516.

Cociş 1985-1986


– Cociş Sorin, Fibule romane din Muzeul de istorie al Transilvaniei (I), în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 527-536.

Cociş 1986


– Cociş Sorin, Fibule emailate din Dacia romană, în Apulum 23 (1986), p. 159-168.

Cociş 1987


– Cociş Sorin, Fibulele cu inscripţie din Dacia romană, în ActaMP 11 (1987), p. 159-162.

Cociş 1987a


– Cociş Sorin, Tipare romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în SCIVA 38 (1987, 2), p. 175-179.

Cociş 1989-1993


– Cociş Sorin, Fibule romane din Muzeul de istorie al Transilvaniei (II), în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 269-290.

Cociş 1990-1993


– Cociş Sorin, Instrumente medicale din Dacia romană (I), în Apulum 27-30 (1990-1993), 241-249.

Cociş 1995


– Cociş Sorin, Ateliere de bronzieri din Dacia romană, în ActaMN 32 (1995, 1), p. 383-391.

Cociş şi Nemeş 1983


– Cociş Sorin, Nemeş Emil, Fibule romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 20 (1983), p. 433-450.

Cociş şi Rusu 1984-1985


– Cociş Sorin, Rusu Adriana, Fibule romane din colecţiile Muzeului Judeţean Deva (I), în Sargetia 18-19 (1984-1985), p. 131-140.

Cociş şi Rusu 1986-1987


– Cociş Sorin, Rusu Adriana, Fibule romane din colecţiile Muzeului Judeţean Deva (II), în Sargetia 20 (1986-1987), p. 139-147.

Comşa 1960


– Comşa Eugen, Consideraţii cu privire la cultura cu ceramică liniară de pe teritoriul R.P.R. şi din regiunile vecine, în SCIV 11 (1960, 2), p. 217-244.

Comşa 1971


– Comşa Eugen, Silexul de tip „bănăţean”, în Apulum 9 (1971), p. 15-20.

Comşa 1973


– Comşa Eugen, Parures néolithiques en coquillages marins découvertes en territoire roumain, în DaciaNS 17 (1973), p. 61-76.

Comşa 1995-1996


– Comşa Eugen, Les figurines anthropomorphes des cultures de Turdaş et Vinča (Ressemblances et différences), în Sargetia 26 (1995-1996), p. 91-104.

Cosma 1991


– Cosma Călin, Ceramica prefeudală şi feudală timpurie de la Orşova, în EN 2 (1992), p. 231-236.

Cosma 1996


– Cosma Călin, Consideraţii privind aşezările rurale şi tipurile de locuinţe din Transilvania în secolele VIII-X, în EN 6 (1996), p. 261-279.

Coza 1999


– Coza Mihaela, Tezaurul de la Boiu, sec. XVI-XVII (jud. Hunedoara), în Apulum 36 (1999), p. 281-287.

Crăciun 1998


– Crăciun Gino Mario, Circulaţia monetară în judeţul Hunedoara în secolele II î.e.n. – I e.n., în Corviniana 4 (1998), p. 62-79.

Crăciun 1999


– Crăciun Gino Mario, Podoabe şi tezaure de argint geto-dacice din judeţul Hunedoara, în Corviniana 5 (1999), p. 86-94.

Crăciun 2000


– Crăciun Gino Mario, Ateliere de prelucrare a metalelor din epoca dacică (sec. II î.Chr.-sec. I d.Chr.) descoperite în judeţul Hunedoara, în Corviniana 6 (2000), p. 79-85.

Crăciun 2002


– Crăciun Gino Mario, Agricultura geto-dacilor în judeţul Hunedoara, în Corviniana 7 (2002), p. 65-70.

Crăciun 2004


– Crăciun Gino Mario, Urme ale prelucrării lemnului la geto-daci descoperite în judeţul Hunedoara, în Corviniana 8 (2004), p. 127-131.

Crăciun şi Sion 1997


– Crăciun Cristina, Sion Anişoara, Micia-Veţel – sectorul de nord, jud. Hunedoara, în SAC (1997), p. 58-59.

Crăciun şi Sion 1998


– Crăciun Cristina, Sion Anişoara, Micia (sector N Castru), jud. Hunedoara, în CCA – campania 1997 (1998), p. 43-44.

Crânguş 2002


– Crânguş Mariana, Influenţe artistice în provincia Dacia Superior, în Apulum 39 (2002), p. 279-287.

Crânguş 2002-2003


– Crânguş Mariana, Elemente ornamental-simbolistice pe monumentele din sud-vestul Daciei, în AnB(SN) 10-11 (2002-2003, 1), p. 147-156.

Crişan 1965


– Crişan Ioan Horaţiu, Once more about Scythian problem in Transylvania, în DaciaNS 9 (1965), p. 133-146.

Crişan 1965a


– Crişan Ioan Horaţiu, Un depozit de unelte descoperit în apropierea Sarmizegetusei, în StComB 12 (1965), p. 223-230.

Crişan 1966


– Crişan Ioan Horaţiu, Mit geometrischen Mustern bemalte dakische Keramik aus Transylvanien, în DaciaNS 10 (1966), p. 329-338.

Crişan 1977


– Crişan Ioan Horaţiu, Locul complexului din Munţii Orăştiei în civilizaţia daco-getică, în Sargetia 13 (1977), p. 149-153.

Crişan 1986


– Crişan Ioan Horaţiu, Spiritualitatea geto-dacilor. Bucureşti (1986).

Crişan 1993


– Crişan Ioan Horaţiu, Civilizaţia geto-dacilor. Bucureşti (1993, 1-2).

Crişan şi Moldovan 1975


– Crişan Ioan Horaţiu, Moldovan M., Influenţe greceşti în arhitectura sacră a geto-dacilor, în Tibiscus 4 (1975), p. 91-106.

Crişan şi Salvanu 1992


– Crişan Ioan Horaţiu, Salvanu Vasile, O nouă încercare de reconstituire a sanctuarului mare rotund de la Grădiştea de Munte, în SCIVA 43 (1992, 1), p. 15-34.

Csongradi 1998


– Csongradi Carmen, Doe von den Fabri gewidmeten Stelen aus Sarmizegetusa, în ActaMN 35 (1998, 1), p. 95-96.

Csongradi 1999


– Csongradi Carmen, Anikonische Stelen aus Sarmizegetusa, în ActaMN 36 (1999, 1), p. 155-162.

Csongradi 2004


– Csongradi Carmen, Über die Typologie und Chronologie der Grabmedaillons in Apulum un Micia, în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 398-405.

Curta 1994


– Curta Florin, On the Dating of the „Veţel-Coşoveni” Group of Curved Fibulae, în EN 4 (1994), p. 233-266.

Daicoviciu 1924


– Daicoviciu Constantin, Fouilles et recherches à Sarmizegetusa. Ier Compte rendu, în Dacia 1 (1924), p. 224-263.

Daicoviciu 1932


– Daicoviciu Constant

...II

Daicoviciu 1932


– Daicoviciu Constantin, Contribuţii la syncretismul religios în Sarmizegetusa, în PISC 3 (1928-1932), p. 81-88.

Daicoviciu 1932a


– Daicoviciu Constantin, Monumente inedite din Dacia, în PISC 3 (1928-1932), p. 112-126.

Daicoviciu 1939-1942


– Daicoviciu Constantin, Bănatul şi Iazygii, în Apulum 1 (1939-1942), p. 98-109.

Daicoviciu 1941


– Daicoviciu Constantin, Templul maurilor din Micia, în Sargetia 2 (1941), p. 117-

Daicoviciu 1954


– Daicoviciu Constantin, Cetatea dacică de la Piatra Roşie. Bucureşti (1954).

Daicoviciu 1970


– Daicoviciu Constantin, Pe marginea cărţilor, în ActaMN 7 (1970), p. 125-134.

Daicoviciu et alii 1951


– Daicoviciu Constantin, Floca Octavian, Dukà P., Chirilă Eugen, Ferenczi Ştefan, Manoliu V., Pop I., Rednic M., Rusu Mircea, Teodoru H., Şantierul Grădiştea Muncelului, în SCIV 2 (1951, 1), p. 95-126.

Daicoviciu et alii 1952


– Daicoviciu Constantin, Ferenczi Ştefan, Bodor A., Nicolăescu-Plopşor Constantin, Gostar Nicolae, Radu D., Detiu M., Dukà P., Şantierul Grădiştea Muncelului, în SCIV 3 (1952, 1), p. 281-310.

Daicoviciu et alii 1953


– Daicoviciu Constantin, Ferenczi Ştefan, Bodor A., Nicolăescu-Plopşor Constantin, Gostar Nicolae, Radu D., Detiu M., Dukà P., Şantierul Grădiştea Muncelului, în SCIV 4 (1953, 1), p. 153-219.

Daicoviciu et alii 1954


– Daicoviciu Constantin, Ferenczi Ştefan, Bodor A., Nicolăescu-Plopşor Constantin, Gostar Nicolae, Radu D., Detiu M., Dukà P., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului (r. Orăştie, reg. Hunedoara), în SCIV 5 (1954, 1-2), p. 123-160.

Daicoviciu et alii 1955


– Daicoviciu Constantin, Ferenczi Ştefan, Bodor A., Nicolăescu-Plopşor Constantin, Gostar Nicolae, Radu D., Detiu M., Dukà P., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului (r. Orăştie, reg. Hunedoara), în SCIV 6 (1955, 1-2), p. 195-238.

Daicoviciu et alii 1957


– Daicoviciu Constantin, Gostar Nicolae, Crişan Ioan Horaţiu, Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului-Blidarul, în MCA 3 (1957), p. 255-280.

Daicoviciu et alii 1959


– Daicoviciu Constantin, Floca Octavian, Gostar Nicolae, Crişan Ioan Horaţiu, Daicoviciu H., Bodor A., Ferenczi Şt., Cazimir G., Duka P., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, în MCA 5 (1959), p. 379-402.

Daicoviciu et alii 1959a


– Daicoviciu Constantin, Gostar Nicolae, Daicoviciu Hadrian, Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului Costeşti, în MCA 6 (1959), p. 331-358.

Daicoviciu et alii 1960


– Daicoviciu Constantin, Floca Octavian, Ferenczi Ştefan, Crişan Ioan Horaţiu, Vlassa Nicolae, Daicoviciu Hadrian, Cazimir G., Palkó A., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, în MCA 7 (1960), p. 301-320.

Daicoviciu et alii 1962


– Daicoviciu Constantin, Floca Octavian, Ferenczi Ştefan, Crişan Ioan Horaţiu, Vlassa N., Daicoviciu H., Cazimir G., Palkó A., Şantierul arheologic Grădiştea Muncelului, în MCA 8 (1961), p. 463-476.

Daicoviciu et alii 1973


– Daicoviciu Constantin, Crişan Ioan Horaţiu, Ferenczi Ştefan, Daicoviciu Hadrian, Glodariu Ioan, Vasiliev Valentin, Şantierul arheologic dacic din Munţii Orăştiei, jud. Hunedoara (1960-1966), în MCA 10 (1973), p. 61-86.

Daicoviciu şi Daicoviciu H. 1960


– Daicoviciu Constantin, Daicoviciu Hadrian, Sarmizegetusa. Cetăţi şi aşezări dacice în Munţii Orăştiei. Bucureşti (1960).

Daicoviciu şi Floca 1937


– Daicoviciu Constantin, Floca Octavian, Mausoleul Aureliilor de la Sarmizegetusa, în Sargetia 1 (1937), p. 1-

Daicoviciu H. 1960


– Daicoviciu Hadrian, Il templo-calendario dacico di Sarmizegetusa, în DaciaNS 4 (1960), p. 231-254.

Daicoviciu H. 1962


– Daicoviciu Hadrian, Probleme şi perspective ale săpăturilor arheologice din Munţii Orăştiei, în SCIV 13 (1962, 1), p. 9-18.

Daicoviciu H. 1964


– Daicoviciu Hadrian, Addenda la „Aşezările dacice din Munţii Orăştiei”, în ActaMN 1 (1964), p. 111-125.

Daicoviciu H. 1965


– Daicoviciu Hadrian, Nouvelles donées concernant le sanctuaire-calendier dace, în DaciaNS 9 (1965), p. 383-386.

Daicoviciu H. 1968


– Daicoviciu Hadrian, Dacii şi civilizaţia lor în secolele I î.e.n. – I e.n., în ActaMN 5 (1968), p. 51-58.

Daicoviciu H. 1968


– Daicoviciu Hadrian, Coronamentele în formă de trunchi de piramidă arcuită pe teritoriul provinciei Dacia, în Apulum 7 (1968, 1), p. 333-352.

Daicoviciu H. 1971


– Daicoviciu Hadrian, Un sanctuar circular dacic la Feţele Albe, în Apulum 9 (1971), p. 257-262.

Daicoviciu H. 1972


– Daicoviciu Hadrian, Dacia de la Burebista la cucerirea romană. Cluj-Napoca (1972).

Daicoviciu H. 1974


– Daicoviciu Hadrian, Numele Ulpiei Traiane, în Tibiscus 3 (1974), p. 101-104.

Daicoviciu H. 1978


– Daicoviciu Hadrian, Miscellanea epigraphica, în ActaMN 15 (1978), p. 115-124.

Daicoviciu H. 1979


– Daicoviciu Hadrian, Sistemul defensiv al cetăţii dacice de la Costeşti, în Sargetia 14 (1979), p. 103-114.

Daicoviciu H. 1980


– Daicoviciu Hadrian, Le sanctuaire A de Sarmizegetusa Regia, în ActaMN 17 (1980), p. 65-80.

Daicoviciu H. et alii 1973


– Daicoviciu Hadrian, Glodariu Ioan, Piso Ioan, Un complex de construcţii în terase din aşezarea dacică de la Feţele Albe, în ActaMN 10 (1973), p. 65-96.

Daicoviciu H. et alii 1974-1975


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Nemeş Emil, Piso Ioan, Pop Constantin, Rusu Adriana, Principalele descoperiri ale săpăturilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi semnificaţia lor, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 255-232.

Daicoviciu H. et alii 1979


– Daicoviciu Hadrian, Ferenczi István, Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Cercetări în incinta sacră a Sarmizegetusei, în MCA 13 (1979), p. 135-138.

Daicoviciu H. et alii 1979a


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Piso Ioan, Pop Constantin, Rusu Adriana, Şantierul Ulpia Traiana Sarmizegetusa (Campania 1978), în MCA 13 (1979), p. 231-234.

Daicoviciu H. et alii 1979b


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Piso Ioan, Pop Constantin, Principalele descoperiri ale săpăturilor de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi semnificaţia lor, în Sargetia 14 (1979), p. 139-153.

Daicoviciu H. et alii 1980


– Daicoviciu Hadrian, Andriţoiu Ioan, Rusu Adriana, Verificări în incinta sacră a Sarmizegetusei, în MCA 14 (1980), p. 161-163.

Daicoviciu H. et alii 1980a


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Piso Ioan, Pop Constantin, Rusu Adriana, Săpăturile de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în MCA 14 (1980), p. 276-282.

Daicoviciu H. et alii 1983


– Daicoviciu Hadrian, Ferenczi Ştefan, Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Rusu Adriana, Andriţoiu Ion, Cercetări arheologice la Sarmizegetusa Regia, în MCA 15 (1983), p. 232-234.

Daicoviciu H. et alii 1983a


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Piso Ioan, Pop Constantin, Soroceanu Alina, Ilieş Constantin, Săpăturile de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în MCA 15 (1983), p. 246-275.

Daicoviciu H. et alii 1986


– Daicoviciu Hadrian, Ferenczi István, Glodariu Ioan, Rusu Adriana, Cercetări arheologice la Sarmizegetusa Regia, în MCA 16 (1986), p. 105-108.

Daicoviciu H. et alii 1986a


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Piso Ioan, Pop Constantin, Ilieş Constantin, Cociş Sorin, Săpăturile arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în MCA 16 (1986), p. 121-134.

Daicoviciu H. et alii 1988-1991


– Daicoviciu Hadrian, Ferenczi István, Rusu Adriana, Dovezi epigrafice referitoare la participarea Legiunilor II Adiutrix şi VI Ferrata la cucerirea Complexului cetăţilor dacice din Munţii Sebeşului, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 44-61.

Daicoviciu H. 1989


– Daicoviciu Hadrian, Ferenczi Ştefan, Glodariu Ioan, Cetăţi şi aşezări dacice în sud-vestul Transilvaniei. Bucureşti (1989).

Daicoviciu H. et alii 1989-1993


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Cociş Sorin, Diaconescu Alexandru, Pop Constantin, Opreanu Coriolan, Paki Adela, Săpăturile arheologice din 1984 de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 26-30 (1989-1993, 2), p. 409-434.

Daicoviciu H. et alii 1994


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Cociş Sorin, Ilieş Constantin, Meylan C., Paki Adela, Piso Ioan, Săpăturile arheologice din 1983 la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 31 (1994, 1), p. 433-460.

Daicoviciu H. et alii 1996


– Daicoviciu Hadrian, Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Rusu A., Florea Gelu, Gheorghiu Gabirela, Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 56-57.

Daicoviciu H. et alii 1997


– Daicoviciu Hadrian, Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Rusu A., Florea Gelu, Gheorghiu Gabriela, Sarmizegetusa Regia (zona), jud. Hunedoara, în SAC 2 (1996), p. 81-82.

Daicoviciu H. şi Alicu 1981


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Edificii de cult la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (I), în ActaMN 18 (1981), p. 59-84.

Daicoviciu H. şi Alicu 1982


– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Edificii de cult la Ulpia Traiana Sarmizegetusa (II), în ActaMN 19 (1982), p. 59-86.

Daicoviciu H. şi Alicu 1984

– Daicoviciu Hadrian, Alicu Dorin, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Bucureşti (1984).

Daicoviciu H. şi Glodariu 1969


– Daicoviciu Hadrian, Glodariu Ioan, Consideraţii asupra cronologiei aşezării dacice de la Feţele Albe, în ActaMN 6 (1969), p. 465-474.

Daicoviciu H. şi Glodariu 1976


– Daicoviciu Hadrian, Glodariu Ioan, Puncte de reper pentru cronologia cetăţilor şi aşezărilor dacice din Munţii Orăştiei, în ActaMN 13 (1976), p. 71-80.

Daicoviciu H. şi Piso 1975


– Daicoviciu Hadrian, Piso Ioan, Sarmizegetusa şi războaiele marcomanice, în ActaMN 12 (1975), p. 159-164.

Daicoviciu H. şi Piso 1975


– Daicoviciu Hadrian, Piso Ioan, Inscripţii din Sarmizegetusa, în ActaMN 13 (1976), p. 89-98.

David şi Mărghitan 1968


– David Lucia, Mărghitan Liviu, Monumente sculpturale de la Micia, în ActaMN 5 (1968), p. 125-136.

Dawson 1989-1993


– Dawson M., Ulpia Traiana Sarmizegetusa: Extra Muros 23 excavations 1982-1984. An interim opinion, în ActaMN 26-30 (1989-1993, 2), p. 401-408.

Dărăbanţ 1979


– Dărăbanţ Marius, Ceramica dacică pictată cu motive vegetale, geometrice şi zoomorfe, în ActaMN 16 (1979), p. 519-544.

Diaconescu Al. şi Bota 2004


– Diaconescu Alexandru, Bota Emilian, Epigraphy and archaeology: The case of two recently excavated Nymphaea from Colonia dacica Sarmizegetusa, în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 470-501.

Dragotă şi Ţiplic 2000


– Dragotă Aurel, Ţiplic Marian, Scurt istoric al cercetărilor privind necropolele din Transilvania (sec. IX-XI), în Corviniana 6 (2000), p. 126-137.

Dragotă et alii 1999


– Dragotă Aurel, Roman Cristian, Ţiplic Marian, Descoperiri arheologice în judeţele Sibiu, Alba şi Hunedoara, în Apulum 36 (1999), p. 81-96.

Draşovean 1981


– Draşovean Florin, Cultura Starčevo-Criş în bazinul Mureşului mijlociu, în Apulum 19 (1981), p. 33-45.

Draşovean 1986-1987


– Draşovean Florin, Aşezarea neolitică de la Hunedoara „Dealul Sânpetru”, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 11-17.

Draşovean 1996


– Draşovean Florin, Relation of Vinča culture phase C with the Transylvanien region, în VCRCC (1996), p. 269-278.

Draşovean 1997


– Draşovean Florin, Some Remarks Concerning the Turdaş and Tăualaş Groups, în AnB(SN) 5 (1997), p. 7-10.

Draşovean 2002


– Draşovean Florin, Locuirile neolitice de la Hunedoara-Cimitirul reformat şi Grădina castelului şi o luare de poziţie faţă de câteva opinii privind realităţile neo-eneoliticului din sud-vestul Transilvaniei, în Apulum 39 (2002), p. 57-94.

Draşovean 2002a


– Draşovean Florin, Neolithic Settlements from Hunedoara-Cimitirul reformat and Grădina Castelului and a Position as Concerns Some Opinions Regarding the Neo-Eneolithic realities from the South-West of Transylvania, în PB (2002), p. 43-76.

Draşovean 2003


– Draşovean Florin, Transilvania şi Banatul în neoliticul târziu. O contribuţie la originile culturii Petreşti, în Apulum 40 (2003), p. 39-58.

Draşovean şi Luca 1990


– Draşovean Florin, Luca Sabin Adrian, Consideraţii preliminare asupra materialelor neo-eneolitice din aşezarea de la Mintia (com. Veţel, jud. Hunedoara) în SCIVA 41 (1990, 1), p. 7-18.

Draşovean şi Mariş 1982-1983


– Draşovean Florin, Mariş Tiberiu, Cercetări arheologice de suprafaţă în aşezarea neolitică de la Turdaş (jud. Hunedoara), în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 89-94.

Draşovean şi Mariş 1998


– Draşovean Florin, Mariş Tiberiu, Aşezarea neolitică târzie de la Zlaşti (jud. Hunedoara), în AnB(SN) 6 (1998), p. 93-119.

Draşovean şi Rotea 1984-1985


– Draşovean Florin, Rotea Mihai, Cercetări de suprafaţă pe teritoriul aşezării neolitice de la Chitid (Hunedoara), în Sargetia 18-19 (1984-1985), p. 85-90.

Draşovean şi Rotea 1986


– Draşovean Florin, Rotea Mihai, Aşezarea neolitică de la Şoimuş. Contribuţii la problemele neoliticului târziu din sud-vestul Transilvaniei, în Apulum 33 (1986), p. 9-24.

Drăguţ 1982


– Drăguţ Vasile, Monumentele de arhitectură: cronică clădită a istoriei, în Drobeta 5 (1982), p. 79-92.

Dulea 2001


– Dulea Olivian, Consideraţii privind locuirea în Banat şi Transilvania în secolele VII-VIII d.Hr. (I. Aşezări), în AnB(SN) 9 (2001), p. 207-264.

Dulea 2002-2003


– Dulea Olivian, Consideraţii privind locuirea în Banat şi Transilvania în secolele VII-VIII p.Chr. (III. Monede şi descoperiri izolate), în AnB(SN) 10-11 (2002-2003, 1), p. 245-266.

Dumitraşcu 1975


– Dumitraşcu Sever, Aşezarea neolitică de la Sântana-Holumb, în Banatica 3 (1975), p. 25-32.

Dumitraşcu şi Mărghitan 1971


– Dumitraşcu Sever, Mărghitan Liviu, Aşezări şi descoperiri dacice din vestul şi nord-vestul României din sec. III î.e.n. – II e.n., în Sargetia 8 (1971), p. 45-55.

Dumitrescu H. 1966


– Dumitrescu Hortensia, Câteva probleme legate de cultura Petreşti, în SCIV 17 (1966, 3), p. 433-444.

Dumitrescu H. 1984


– Dumitrescu Hortensia, Cercetările arheologice de la Tăualaş – Deva (partea I), în ActaMN 21 (1984), p. 3-44.

Edroiu 1991


– Edroiu Nicolae, Biserica ortodoxă română veche din Mesteacăn-Brad (judeţul Hunedoara). Raport arheologic (1983-1984), în AT 1 (1991), p. 143-152.

El Susi 1995-1996


– El Susi Georgeta, A Survey on Animal Husbandry of Turdaş Community from Orăştie „Dealul Pemilor” (X2) (Hunedoara County), în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 169-178.

El Susi 2004


– El Susi Georgeta, Resturi de animale descoperite în siturile de epoca fierului de la Hunedoara-„Grădina Castelului”, în Daco – Geţii, Deva (2004), p. 329-335.

Eskenasy 1979


– Eskenasy Victor, Cercetările arheologice de la Mălăieşti şi Sălaşu de Sus, jud. Hunedoara. Campania 1978, în MCA 13 (1979), p. 345-348.

Eskenasy şi Rusu 1979


– Eskenasy Victor, Rusu Adrian Andrei, Cercetări arheologice de la cetatea cnezială de la Mălăieşti, jud. Hunedoara. Câteva rezultate şi perspective ale campaniei 1978, în Sargetia 14 (1979), p. 667-673.

Eskenasy şi Rusu 1980


– Eskenasy Victor, Rusu Adrian Andrei, Cercetări arheologice la cetatea de la Mălăieşti, jud. Hunedoara, în MCA 14 (1980), p. 530-536.

Eskenasy şi Rusu 1981


– Eskenasy Victor, Rusu Adrian Andrei, Cahlele cu cavaler în turnir din cetatea cnezială de la Mălăieşti (jud. Hunedoara), în Sargetia 15 (1981), p. 111-118.

Ettiene et alii 1995


– Ettiene Robert, Piso Ioan, Diaconescu Alexandru, Sarmizegetusa, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1994 (1995), p. 77-78.

Ferencz 1995


– Ferencz Iosif Vasile, Mercurius la Grădiştea Muncelului, în Apulum 32 (1995), p. 145-148.

Ferencz 1997


– Ferencz Iosif Vasile, Brăţări şi colane celtice descoperite pe cursul mijlociu al Mureşului, în Corviniana 3 (1997), p. 33-44.

Ferencz 1998


– Ferencz Iosif Vasile, Cele mai timpurii descoperiri celtice din sud-vestul Transilvaniei, în AnB(SN) 6 (1998), p. 215-226.

Ferencz 1998a


– Ferencz Iosif Vasile, Despre un vas de provizii descoperit în cetatea dacică de la Băniţa (jud. Hunedoara), în Apulum 35 (1998), p. 111-116.

Ferencz 2001


– Ferencz Iosif Vasile, Câteva unelte agricole descoperite în zona Grădiştii Muncelului, în Studii de istorie antică, Deva (2001), p. 151-158.

Ferencz şi Bodó 1999-2000


– Ferencz Iosif Vasile, Bodó Cristina, Noi piese descoperite la Piatra Roşie (judeţul Hunedoara), în Sargetia 28-29 (1999-2000, 1), p. 169-182.

Ferencz şi Grozav 2003


– Ferencz Iosif Vasile, Grozav I., Mintia, com. Veţel, jud. Hunedoara. Punct: Fabrica de acetilenă, în CCA – campania 2002 (2003), p. 197-198.

Ferencz et alii 2003


– Ferencz Iosif Vasile, Căstăian Mihai, Bodó Cristina, Andrei Ştefan, Stăncescu Roxana, Popa Cristian Ioan, Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara. Punct: Cetăţuie (Cetăţeaua), în CCA – campania 2002, (2003), p. 40-42.

Ferencz et alii 2004


– Ferencz Iosif Vasile, Căstăian Mihai, Bodó Cristina, Andrei Ştefan, Stăncescu Roxana, Popa Cristian Ioan, Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara. Punct: Cetăţuie (Cetăţeauă), în CCA – campania 2003 (2004), p. 43-45.

Ferenczi 1924


– Ferenczi Alexandru, Les fouilles archéologiques de Poiana Selei, près de Sarmizegetusa, în Dacia 1 (1924), p. 264-272.

Ferenczi 1937


– Ferenczi Alexandru, Relieful de la Grădiştea Muncelului, în Sargetia 1 (1937), p. 111-

Ferenczi 1974


– Ferenczi István, Opinii vechi şi noi în legătură cu drumurile între Dacia, Pannonia şi Moesia Superior prin „Barbaricum”, în Tibiscus 3 (1974), p. 111-125.

Ferenczi 1975


– Ferenczi István, Premisele naturale ale metalurgiei fierului în Munţii Orăştiei, în StComCar 2 (1975), p. 299-309.

Ferenczi 1976


– Ferenczi István, Amplasarea cetăţilor dacice din Munţii Sebeşului, în Apulum 14 (1976), p. 45-64.

Ferenczi 1977


– Ferenczi István, Observaţii geomorfologice privind apărarea naturală a complexului cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, în Sargetia 13 (1977), p. 155-170.

Ferenczi 1977a


– Ferenczi István, Problema aşezărilor civile dacice din Munţii Orăştiei din punct de vedere geografic, în ActaMN 14 (1977), p. 73-80.

Ferenczi 1979


– Ferenczi István, Importanţa unor metale neferoase şi a unor minerale în procesul de formare a puterii dacice în Munţii Orăştiei, în Sargetia 4 (1979), p. 93-102.

Ferenczi 1979a


– Ferenczi István, Castrele de marş de la Ponorici (com. Pui, jud. Hunedoara) – Fortificaţii romane până acum necunoscute în partea vestică a Munţilor Sebeşului, în StComCar (1979), p. 133-152.

Ferenczi 1979b


– Ferenczi István, Câteva consideraţii în legătură cu materialul de construcţie litic folosit în cetăţile dacice din Munţii Sebeşului, în StComCar 3 (1979), p. 263-271.

Ferenczi 1979c


– Ferenczi István, Consideraţii asupra limes-ului roman din Dacia de vest, în Ziridava 11 (1979), p. 125-140.

Ferenczi 1981


– Ferenczi István, Consideraţii în legătură cu castrele de marş romane din partea centrală a Munţilor Şurianului, în ActaMN 18 (1981), p. 409-412.

Ferenczi 1982-1983


– Ferenczi István, Observaţii tipologice şi comparative cu privire la castrele de marş romane situate în zona cetăţilor dacice din Munţii Şurianului, în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 179-200.

Ferenczi 1989


– Ferenczi István, Contribuţii la problema formării aşezărilor cu caracter protourban la daci (cu privire specială la Sarmizegéthusa tò Basíleion) (II), în Apulum 26 (1989), p. 99-133.

Filipescu 1985


– Filipescu Bogdan, Notă asupra unor descoperiri arheologice efectuate în peşteri de pe teritoriul comunei Pui, judeţul Hunedoara, în BSI 9 (1985), fasc. 1, p. 43-46.

Filipescu 1987


– Filipescu Bogdan, Descoperiri din perioada secolelor III-V e.n. de la Micia, în SCIVA 38 (1987, 1), p. 40-51.

Floca 1932


– Floca Octavian, Inscripţii inedite din Dacia, în PISC 3 (1928-1932), p. 102-108.

Floca 1937


– Floca Octavian, O nouă villa suburbana în hotarul Sarmizegetusei, în Sargetia 1 (1937), p. 25-

Floca 1937a


– Floca Octavian, Descoperiri arheologice în ţinutul Hunedoarei, în Sargetia 1 (1937), p. 57-

Floca 1941


– Floca Octavian, Sisteme de înmormântare din Dacia superioară romană, în Sargetia 2 (1941), p. 1-

Floca 1941-1944


– Floca Octavian, Der römische Ziegelofen von Sarmizegetusa, în Dacia 9-10 (1941-1944), p. 431-440.

Floca 1945-1947


– Floca Octavian, Monnaies „dacique” du type Hunedoara, în Dacia 11-12 (1945-1947), p. 35-69.

Floca 1950


– Floca Octavian, Staţiunea de la sfârşitul treptei de jos a barbariei din marginea Devei (O civilizaţie neatestată pe teritoriul Transilvaniei), în SCIV 1 (1950, 2), p. 220-224.

Floca 1956


– Floca Octavian, Un nou tezaur monetar şi o nouă aşezare străveche pe teritoriul regiunii Hunedoara, în Sargetia 3 (1956), p. 11-

Floca 1965


– Floca Octavian, Villa rustica şi necropola daco-romană de la Cinciş, în ActaMN 2 (1965), p. 163-194.

Floca 1966


– Floca Octavian, Statuile primitive antropomorfe de la Baia de Criş, în Sargetia 4 (1966), p. 41-50.

Floca 1968


– Floca Octavian, Pagus Miciensis, în Sargetia 5 (1968), p. 49-58.

Floca 1968a


– Floca Octavian, Monumente epigrafice şi sculpturale de la Micia (partea I), în ActaMN 5 (1968), p. 111-124.

Floca 1969


– Floca Octavian, Ghid turistic al judeţului. Deva (1969).

Floca 1970


– Floca Octavian, Un monument sculptural al împăratului Traianus Decius la Ulpia Traiana, în Sargetia 7 (1970), p. 79-86.

Floca 1971


– Floca Octavian, Cuptor dacic de ars oale descoperit la Deva, în Apulum 9 (1971), p. 263-270.

Floca 1972


– Floca Octavian, Activitatea de cercetare istorică a Muzeului judeţean Hunedoara din Deva (1932-1972), în Sargetia 9 (1972), p. 11-28.

Floca 1973


– Floca Octavian, Gladiator trac în arena amfiteatrului de la Ulpia Traiana, în Sargetia 10 (1973), p. 131-136.

Floca 1974-1975


– Floca Octavian, Dovezi ale continuei locuiri a zonei cetăţii Deva în epoca dacică şi romană, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 407-410.

Floca 1977


– Floca Octavian, Singidava, în Sargetia 13 (1977), p. 168-182.

Floca 1981


– Floca Octavian, Scurtă privire asupra statului dac de la Burebista la Decebal reflectat în cercetarea arheologică hunedoreană, în Sargetia 15 (1981), p. 11-18.

Floca şi Bassa 1965


– Floca Octavian, Bassa Beniamin, Cetatea Deva. Bucureşti (1965).

Floca şi Mărghitan 1970


– Floca Octavian, Mărghitan Liviu, Noi consideraţii privitoare la castrul roman de la Micia, în Sargetia 7 (1970), p. 43-57.

Floca şi Vasiliev 1968


– Floca Octavian, Vasiliev Valentin, Amfiteatrul militar de la Micia, în Sargetia 5 (1968), p. 121-152.

Florea 1986-1987


– Florea Gelu, Consideraţii privind unele aspecte ale locuirii dacice în Munţii Orăştiei, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 81-92.

Florea 1987-1988


– Florea Gelu, Ceramica dacică pictată cu motive vegetale şi zoomorfe din Muzeul de istorie al Transilvaniei, în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 1095-1118.

Florea 1989-1993


– Florea Gelu, Archaeological observations concerning the Roman conquest of the area of the Dacian Kingdom’s capital, în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 33-38.

Florea 1990-1993

...III

Florea 1990-1993


– Florea Gelu, Două piese de import în zona aşezărilor dacice din Munţii Orăştiei, în Apulum 27-30 (1990-1993), p. 173-180.

Florea 1992


– Florea Gelu, Aspecte ale metalurgiei bronzului în aşezările dacice din Munţii Orăştiei, în EN 2 (1992), p. 39-46.

Florea 1993


– Florea Gelu, Materiale ceramice descoperite pe terasa a VIII-a de la Grădiştea Muncelului (I), în EN 3 (1993), p. 95-109.

Florea 1994


– Florea Gelu, Materiale ceramice descoperite pe terasa a VIII-a de la Grădiştea Muncelului (II), în EN 4 (1994), p. 49-60.

Florea 1998


– Florea Gelu, Ceramica pictată. Artă, meşteşug şi societate în Dacia preromană (sec. I.a.Chr.-I. p.Chr.). Cluj-Napoca (1998).

Florea 2001


– Florea Gelu, Noi fragmente ceramice cu semne grafice de la Sarmizegetusa Regia, în Studii de istorie antică, Deva (2001), p. 179-188.

Florea 2004


– Florea Gelu, Dacians and Wine (Ist Century B.C. – Ist Century A.D.), în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 517-522.

Florea et alii 1994


– Florea Gelu, Glodariu Ioan, Gheorghiu Gabriela, Cucuiş-Dealul Golu, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1993 (1994), p. 20.

Florea et alii 1996


– Florea Gelu, Glodariu Ioan, Gheorghiu Gabriela, Cucuiş-Dealul Golu, com. Beriu, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1995 (1996), p. 37.

Florea et alii 1997


– Florea Gelu, Glodariu Ioan, Gheorghiu Gabriela, Cucuiş-Dealul Golu, com. Beriu, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1996 (1997), p. 16.

Florea şi Suciu 2004


– Florea Gelu, Suciu Liliana Daniela, Consideraţii preliminare privind cercetările arheologice de pe platoul cetăţii Grădiştea de Munte, în Daco – Geţii, Deva (2004), p. 63-74.

Florea şi Palkó 1991


– Florea Gelu, Palkó Attila, Ceramica dacică pictată de pe „Terasa depozitului de vase” de la Grădiştea Muncelului, în EN 1 (1991), p. 41-52.

Fodorean şi Ursuţ 2001


– Fodorean Florin, Ursuţ Dorin, The Via Silica Strata Geoagiu Băi – Cigmău, în ActaMN 38 (2001, 1), p. 203-220.

Găzdac şi Cociş 2004


– Găzdac Cristian, Cociş Sorin, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Cluj-Napoca (2004, 1).

Georgescu 2000


– Georgescu Adrian, Bronzuri hunedorene în colecţia Muzeului Brukenthal Sibiu, în Corviniana 6 (2000), p. 75-78.

Gheorghiu 1996


– Gheorghiu Gabriela, Cisterna dacică de la Grădiştea de Munte, în ActaMN 33 (1996, 1), p. 375-384.

Gheorghiu 1997-1998


– Gheorghiu Gabriela, Cisterne descoperite în zona capitalei regatului dac, în Sargetia 27 (1997-1998, 1), p. 177-190.

Gheorghiu 1998


– Gheorghiu Gabriela, „Discul” cu figură umană de la Sarmizegetusa Regia, în Apulum 35 (1998), p. 105-110.

Gheorghiu 2001


– Gheorghiu Gabriela, Primele ponduri descoperite la Sarmizegetusa Regia, în Studii de istorie antică, Deva (2001), p. 189-198.

Gheorghiu 2004


– Gheorghiu Gabriela, One toreus tool found within the Dacian fortress at Costeşti-Cetăţuie (Hunedoara county), în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 531-537.

Gheorgiu 2004a


– Gheorghiu Gabriela, New weights discovered in the area of Sarmizegetusa Regia, în Daco – Geţii, Deva (2004), p. 75-78.

Gheorghiţa 1974-1975


– Gheorghiţa Mihaela, Opaiţe romane de la Micia, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 51-56.

Gheorghiţă et alii 1969


– Gheorghiţă C., Lupaş Constantin, Nuţu Aurelian, Reprezentanţi ai avifaunei din valea Mureşului şi a Streiului în colecţia Muzeului Hunedoara-Deva, în Sargetia 6 (1969), p. 263-271.

Ghinescu 1998


– Ghinescu Irina, Cultul Nimfelor în Dacia romană, în EN 8 (1998), p. 123-144.

Giurgiu-Ardeu 1995-1996


– Giurgiu-Ardeu Adriana, Contribuţii privind stadiul cercetării Hallstattului timpuriu în spaţiul intercarpatic, în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 189-226.

Glodariu 1965


– Glodariu Ioan, Sarmizegetusa dacică în timpul stăpânirii romane, în ActaMN 2 (1965), p. 119-134.

Glodariu 1966


– Glodariu Ioan, Legio IV Flavia Felix în Dacia, în ActaMN 3 (1966), p. 429-436.

Glodariu 1968


– Glodariu Ioan, Importuri romane în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, în Apulum 7 (1968, 1), p. 353-368.

Glodariu 1971

– Glodariu Ioan, Consideraţii asupra circulaţiei monedei străine în Dacia (secolele III î.e.n. – I e.n.), în ActaMN 8 (1971), p. 71-90.

Glodariu 1974

– Glodariu Ioan, Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană. Cluj-Napoca (1974).

Glodariu 1974-1975


– Glodariu Ioan, Comerţul roman şi cucerirea Daciei, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 237-248.

Glodariu 1975


– Glodariu Ioan, Un atelier de făurărie la Sarmizegetusa dacică, în ActaMN 12 (1975), p. 107-134.

Glodariu 1976


– Glodariu Ioan, L'origine de la conception architectonique des sanctuaires daces circulaires, în ThD 1 (1976), p. 249-258.

Glodariu 1977


– Glodariu Ioan, Die Landwirtschaft im römischen Dakien, în Aufstieg und niedergang der römischen Welt, Berlin (1977, 2), p. 951-989.

Glodariu 1981


– Glodariu Ioan, Din nou despre Ranisstorum, în Apulum 19 (1981), p. 51-55.

Glodariu 1982


– Glodariu Ioan, Sistemul defensiv al statului dac şi întinderea provinciei Dacia, în ActaMN 19 (1982), p. 23-38.

Glodariu 1983


– Glodariu Ioan, Arhitectura dacilor – civilă şi militară – (sec. II î.e.n.-I e.n.). Cluj-Napoca (1983).

Glodariu 1984


– Glodariu Ioan, „Brăţările” cu nodozităţi Latène târzii în Dacia, în ActaMN 21 (1984), p. 63-80.

Glodariu 1985-1986


– Glodariu Ioan, Cariere şi exploatarea pietrei în Dacia preromană, în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 91-104.

Glodariu 1986-1987


– Glodariu Ioan, Din nou despre „Decebalus per Scorilo”, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 93-97.

Glodariu 1989-1993


– Glodariu Ioan, Sarmizegetusa Regia durant le règne de Trajan, în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 19-26.

Glodariu 1995


– Glodariu Ioan, Addenda aux „Points de repère pour la chronologie des citadelles et des établissements daciques des Monts d’Orăştie”, în ActaMN 32 (1995, 1), p. 119-134.

Glodariu 1997


– Glodariu Ioan, Blocuri cu marcaje în construcţiile dacice din Munţii Şureanu, în EN 7 (1997), p. 85-88.

Glodariu 2004


– Glodariu Ioan, Roads across the Carpathians during the Dacian antiquity, în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 538-541.

Glodariu 2004a


– Glodariu Ioan, Infrastructura sectorului de nord al terasei a XI-a de la Sarmizegetusa Regia (I), în Daco – Geţii, Deva (2004), p. 39-46.

Glodariu şi Iaroslavschi 1979


– Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Civilizaţia fierului la daci (sec. II î.e.n. – I e.n.), Cluj-Napoca (1979).

Glodariu şi Moga 1989


– Glodariu Ioan, Moga Vasile, Castrul roman de la Vârful lui Pătru, în Apulum 25 (1989), p. 171-180.

Glodariu et alii 1988


– Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Rusu Adriana, Cetăţi şi aşezări dacice în Munţii Orăştiei. Bucureşti (1988).

Glodariu et alii 1992


– Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Rusu Adriana, Die Münzstätte von Sarmizegetusa Regia, în EN 2 (1992), p. 57-68.

Glodariu et alii 1994


– Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Florea Gelu, Gheorghiu Gabriela, Sarmizegetusa Regia, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1993 (1994), p. 55-56.

Glodariu et alii 1996


– Glodariu Ioan, Iaroslavschi Eugen, Florea Gelu, Gheorghiu Gabriela, Cucuiş, „Dealul Golu”, com. Beriu, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 39.

Glodariu et alii 1996a


– Glodariu Ioan, Florea Gelu, Iaroslavschi Eugen, Gheorghiu Gabriela, Sarmizegetusa Regia (Grădiştea de Munte), jud. Hunedoara, în CCA – campania 1995 (1996), p. 53-54.

Glodariu et alii 1996b


– Glodariu Ioan, Rusu-Pescaru Adriana, Iaroslavschi Eugen, Stănescu Florin, Sarmizegetusa Regia. Capitala Daciei preromane. Deva (1996).

Glodariu et alii 1997


– Glodariu Ioan, Florea Gelu, Iaroslavschi Eugen, Gheorghiu Gabriela, Sarmizegetusa Regia (Grădiştea de Munte), jud. Hunedoara, în CCA – campania 1996 (1997), p. 50.

Glodariu et alii 1998


– Glodariu Ioan, Florea Gelu, Iaroslavschi Eugen, Gheorghiu Gabriela, Darius Sima, Sarmizegetusa Regia (Grădiştea de Munte), jud. Hunedoara, în CCA – campania 1997 (1998), p. 65-66.

Glodariu et alii 2000


– Glodariu Ioan, Florea Gelu, Suciu Liliana, Iaroslavschi Eugen, Gheorghiu Gabirela, Pescaru Adriana, Bodó Cristina, Costeşti, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara. Punct: Cetăţuie, în CCA – campania 1999 (2000), p. 31.

Glodariu et alii 2000a


– Glodariu Ioan, Florea Gelu, Suciu Liliana, Iaroslavschi Eugen, Gheorghiu Gabriela, Pescaru Adriana, Bodó Cristina, Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara (Sarmizegetusa Regia), în CCA – campania 1999 (2000), p. 41.

Glodariu et alii 2001


– Glodariu Ioan, Florea Gelu, Suciu Liliana, Iaroslavschi Eugen, Gheorghiu Gabriela, Pescaru Adriana, Bodó Cristina, Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara (Sarmizegetusa Regia), în CCA – campania 2000 (2001), p. 94-95.

Glodariu et alii 2002


– Glodariu Ioan, Suciu Liliana, Iaroslavschi Eugen, Gheorghiu Gabriela, Pescaru Adriana, Bodó Cristina, Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara (Sarmizegetusa Regia), în CCA – campania 2001 (2002), p. 149-150.

Glodariu et alii 2003


– Glodariu I., Pescaru A., Pescaru Eugen, Bodó C., Costeşti, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara. Punct Blidaru-Pietroasa lui Solomon, în CCA – campania 2002 (2003), p. 107-108.

Glodariu et alii 2003a


– Glodariu I., Florea G., Suciu L., Sima D., Mateescu R., Toma C., Cioată D., Sacalâş M., Iaroslavschi E., Gheorghiu G., Crişan R., Pescaru A., Bodó C., Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara (Sarmizegetusa Regia). Punct: Dealul Grădiştei, în CCA – campania 2002 (2003), p. 133-136.

Glodariu et alii 2004


– Glodariu Ioan, Pescaru Adriana, Pescaru Eugen, Bodó Cristina, Costeşti, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara. Punct: Blidaru – Cetate, La Vămi, în CCA – campania 2003 (2004), p. 103-104.

Glodariu et alii 2004a


– Glodariu Ioan, Florea Gelu, Suciu Liliana, Sima Darius, Mateescu Răzvan, Toma Corina, Pupeză Paul, Cioată Daniel, Sacalâş Mariana, Gheorghiu Gabriela, Pescaru Adriana, Bodó Cristina, Trohani George, Oanţă-Marghitu Rodica, Oanţă-Marghitu Sorin, Grădiştea de Munte, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara (Sarmizegetusa Regia), în CCA – campania 2003 (2004), p. 130-131.

Gogâltan 1997


– Gogâltan Florin, O rapieră de tip micenian de la Densuş (jud. Hunedoara), în Apulum 34 (1997), p. 55-64.

Gogâltan 2004


– Gogâltan Florin, Tell-uri în Orientul Apropiat şi Bazinul Carpatic. O scurtă privire comparativă asupra habitatului preistoric (I), în ActaTS 3 (2004), p. 43-118.

Gogâltan et alii 1992


– Gogâltan Florin, Cociş Sorin, Paki Adela, Săpături de salvare la Clij-Becaş. 1989, în EN 2 (1992), p. 4-18.

Gostar 1956


– Gostar Nicolae, Inscripţii şi monumente din Germisara, în Sargetia 3 (1956), p. 57-

Gostar 1956a


– Gostar Nicolae, Studii epigrafice, în MCA 2 (1956), p. 625-642.

Gostar 1969


– Gostar Nicolae, Inscripţiile din castrul roman de la Orăştioara de Sus, în ActaMN 6 (1969), p. 493-502.

Gostar 1971


– Gostar Nicolae, Condita Colonia Dacica, în Apulum 9 (1971), p. 305-322.

Gostar 1979


– Gostar Nicolae, Numerus Palmirenorum Orient, în Sargetia 14 (1979), p. 663-666.

Gooss 1876-1877a


– Gooss Carl, Chronik der archäologischen Funde Siebenbürgens, în AVSL 13 (1876-1877, 3), p. 203-338.

Gooss 1877-1878


– Gooss Carl, Skizzen zur Vorrömischen Kulturgeschichte der Mittleren Donaugegenden, în AVSL 14 (1877-1878, 1), p. 45-175.

Grec 1991


– Grec Marius, Ştampile civile sau militare ?, în EN 1 (1991), p. 173-177.

Grec 1993


– Grec Marius, Noi interpretări ale unor ştampile tegulare din Dacia, în EN 3 (1993), p. 185-188.

Gruescu şi Grumăzescu 1970


– Gruescu S., Grumăzescu Constantin, Judeţul Hunedoara. Bucureşti (1970).

Grumăzescu 1975


– Grumăzescu C., Depresiunea Haţegului. Studiu geomorfologic. Bucureşti (1975).

Gudea 1992


– Gudea Nicolae, Archäologische Forschungen auf dem Limes der drei dakischen provinzien und auf den Grenzen der benachbarten Provinzen Moesia Superior und Moesia Inferior, în EN 2 (1992), p. 69-94.

Gudea 1999-2000


– Gudea Nicolae, Evreii în provinciile dacice. 106-265 p.Chr., în EN 9-10 (1999-2000), p. 179-207.

Gudea şi Ardevan 2003


– Gudea Nicolae, Ardevan Radu, Depozitul monetar de la Iclod, sec. IV p.Chr., în Banatica 16 (2003, 1), p. 245-262.

Gudea şi Ghiurco 1988


– Gudea Nicolae, Ghiurco Ioan, Din istoria creştinismului la români. Mărturii arheologice, Oradea (1988).

Hanson şi Oltean


– Hanson William S., Oltean Ioan A., A multi-period site on Uroi Hill, Hunedoara: an aerial perspective, în ActaMN 37 (2000, 1), p. 43-50.

Harhoiu 1988


– Harhoiu Radu, Das Kurzschwert von Micia, în DaciaNS 32 (1988), p. 79-90.

Harţuche 1969


– Harţuche Nicolae, Cercetări arheologice la Brad, în ActaMN 6 (1969), p. 439-450.

Hica-Câmpeanu 1979


– Hica-Câmpeanu Ioana, Riturile funerare în Transilvania de la sfârşitul secolului al III-lea e.n. până în secolul al V-lea e.n., în ActaMN 16 (1979), p. 157-170.

Hica 2004


– Hica Ioana, Aspecte ale dezvoltării meşteşugurilor în secolele III-IV d.Chr.: reutilizări, transformări, reparaţii, în Studia Historica et Archaeologica. In Honorem Magistrae Doina Benea, Timişoara (2004), p. 195-210.

Horedt 1956


– Horedt Kurt, Ţinutul hunedorean în secolul IV-XII, în Sargetia 3 (1956), p. 101-

Horedt 1964


– Horedt Kurt, Die Verwendung des Eisens in Rumänien bis in das 6. Jahrhundert v.u.Z., în DaciaNS 8 (1964), p. 119-132.

Horedt 1965


– Horedt Kurt, Cu privire la problema valurilor de pământ din Banat şi Transilvania, în SCIV 16 (1965, 4), p. 725-730.

Horedt 1973


– Horedt Kurt, Die dakische Silberfunde, în DaciaNS 17 (1973), p. 127-168.

Horedt 1973a


– Horedt Kurt, Cu privire la interpretarea unor ştampile epigrafice, în SCIV 24 (1973, 1), p. 109-110.

Horedt 1973b


– Horedt Kurt, Interpretări arheologice. II, în SCIV 24 (1973, 2), p. 299-310.

Horedt 1979


– Horedt Kurt, Die städtischen Siedlung Siebenbürgen in spätrömischer Zeit, în Sargetia 14 (1979), p. 203-224.

Horedt 1981


– Horedt Kurt, Die Bestattungen aus spätrömischer Zeit in Siebenbürgen, în StComB 21 (1981), p. 57-78.

Husar 1995


– Husar Adrian, The celtic gods in Roman Dacia, în ActaMN 32 (1995, 1), p. 85-94.

Hügel şi Pop 1997


– Hügel Peter, Pop Constantin, Despre două piese figurate din Muzeul Judeţean Arad, în ActaMN 34 (1997, 1), p. 579-583.

Iaroslavschi 1981


– Iaroslavschi Eugen, Au prelucrat dacii sticla ?, în Studii dacice, Cluj-Napoca (1981).

Iaroslavschi 1983


– Iaroslavschi Eugen, Inventarul sanctuarului A de la Sarmizegetusa Regia, în ActaMN 20 (1983), p. 371-382.

Iaroslavschi 1985-1986


– Iaroslavschi Eugen, Inventarul sanctuarului mic rotund de la Sarmizegetusa Regia, în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 453-458.

Iaroslavschi 1989-1993


– Iaroslavschi Eugen, Vestiges romains dans la zone de la Sarmizegetusa Dace, în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 27-32.

Iaroslavschi 1994


– Iaroslavschi Eugen, Opinii privind „Soarele de andezit” de la Sarmizegetusa Regia, în ActaMN 31 (1994, 1), p. 49-54.

Iaroslavschi 1995


– Iaroslavschi Eugen, Conduits et citernes d’eau chez les daces des Monts d’Orăştie, în ActaMN 32 (1995, 1), p. 135-143.

Iaroslavschi 1997


– Iaroslavschi Eugen, Tehnica la daci. În: BMN XV, Cluj-Napoca (1997).

Iaroslavschi 1997a


– Iaroslavschi Eugen, Vases daciques en fer aux anses en forme d’oiseaux, în ActaMN 34 (1997, 1), p. 511-519.

Iaroslavschi 1998


– Iaroslavschi Eugen, Crépis dacique, în ActaMN 35 (1998, 1), p. 37-42.

Iaroslavschi 2001


– Iaroslavschi Eugen, Die Münzstanze von Ocniţa und einige, în ActaMN 38 (2001, 1), p. 17-26.

Iaroslavschi 2004


– Iaroslavschi Eugen, Zona siderurgică din preajma capitalei statului dac, în Daco – Geţii, Deva (2004), p. 55-62.

Iaroslavschi şi Bozu 2001


– Iaroslavschi Eugen, Bozu Ovidiu, Descoperiri dacice la Grădiştea Muncelului-„Râpa cu Galbeni”, în Studii de istorie antică, Deva (2001), p. 127-142.

Iaroslavschi şi Roşu 1977


– Iaroslavschi Eugen, Roşu Petru, Câteva noi aşezări dacice din Valea Cucuişului, în ActaMN 14 (1977), p. 81-94.

IDR III/2


– Pippidi Dumitru M., Russu Ion I., Inscripţiile Daciei Romane. Dacia Superior. Ulpia Traiana Dacica (Sarmizegetusa), volumul III, Bucureşti (1980, 2).

IDR III/3


– Pippidi Dumitru M., Russu Ion I., Inscripţiile Daciei Romane. Dacia Superior. Zona Centrală, volumul III, Bucureşti (1984, 3).

Ilieş 1981


– Ilieş Constantin, Arme romane descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 18 (1981), p. 413-424.

Inel 1999-2000


– Inel Constantin, Armele de bronz depuse ritual în Transilvania preistorică, în Sargetia 28-29 (1999-2000), p. 57-72.

Ionescu 1994


– Ionescu Ion, Simboluri paleocreştine din secolele II-III pe unele monumente funerare din Dacia romană, în ActaMN 31 (1994, 1), p. 241-252.

Isac 1971


– Isac Dan, Monumente romane votive din Banat, în Banatica 1 (1971), p. 111-126.

Isac 1974


– Isac Dan, Contribuţii la iconografia religioasă a Daciei roman. Juppiter „Verospi”, în ActaMN 11 (1974), p. 61-80.

Isac et alii 1973


– Isac Dan, Wollmann Volker, Albu Ion P., Monumente funerare reprezentând lei descoperite în judeţul Hunedoara, în Sargetia 10 (1973), p. 155-163.

Isac şi Stratan 1973


– Isac Dan, Stratan Ion, Monumente de artă provincială romană în Muzeul din Lugoj, în Banatica 2 (1973), p. 117-130.

Jakó 1966


– Jakó Szigmond, Cercetări arheologice la cetatea Grădiştea Muncelului, în anii 1803-1804, în ActaMN 3 (1966), p. 103-120.

Jakó 1968


– Jakó Szigmond, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anul 1803 (I), în ActaMN 5 (1968), p. 433-444.

Jakó 1971


– Jakó Szigmond, Cercetări arheologice la cetatea Grădiştea Muncelului, în anii 1803-1804 (II), în ActaMN 8 (1971), p. 439-456.

Jakó 1972


– Jakó Szigmond, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anul 1803-1804 (III), în ActaMN 9 (1972), p. 587-602.

Jakó 1973


– Jakó Szigmond, Date privitoare la cercetările arheologice de la Grădiştea Muncelului în anul 1803-1804 (IV), în ActaMN 10 (1973), p. 615-640.

Jungbert 1978


– Jungbert Bela, Repertoriul descoperirilor paleolitice din Transilvania (I), în ActaMN 15 (1978), p. 1-18.

Jungbert 1979


– Jungbert Bela, Repertoriul descoperirilor paleolitice din Transilvania (II), în ActaMN 16 (1979), p. 389-410.

Jungbert 1982


– Jungbert Bela, Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (III), în ActaMN 19 (1982), p. 543-556.

Jungbert 1985-1986


– Jungbert Bela, Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (IV), în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 385-400.

Kacsó 1969


– Kacsó Carol, Morminte din perioada de tranziţie spre epoca bronzului de la Ciumeşti, în StComSM 1 (1969), p. 49-56.

Kacsó 1999


– Kacsó Carol, Die Endphase der Otomani-Kultur und die darauffolgende kulturelle Entwicklung im nordwesten Rumäniens, în Apulum 36 (1999), p. 107-134.

Kalmar 1984


– Kalmar Zoia, Materiale neo-eneolitice intrate în colecţia Muzeului de istorie al Transilvaniei (I), în ActaMN 21 (1984), p. 391-404.

Kalmar 1985-1986


– Kalmar Zoia, Materiale neo-eneolitice intrate în colecţia Muzeului de istorie al Transilvaniei (II), în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 401-410.

Kalmar 1987-1988


– Kalmar Zoia, Materiale neo-eneolitice intrate în colecţia Muzeului de istorie al Transilvaniei (III), în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 465-484.

Kalmar-Maxim 1991


– Kalmar Zoia, Turdaş. Cluj-Napoca (1991).

Kalmar-Maxim 1999


– Kalmar Zoia, Neo-Eneoliticul din Transilvania. Date arheologice şi matematico-statistice În: BMN 19 Cluj-Napoca (1999).

Kalmar et Tatu 1984-1985


– Kalmar Zoia, Tatu Hristache, Materiale neo-eneolitice descoperite în Ţara Haţegului, în Sargetia 18-19 (1984-1985), p. 91-100.

Kalmar et Tatu 1986-1987


– Kalmar Zoia, Tatu Hristache, Contribuţii la cunoaşterea unui grup cultural din epoca bronzului din Banat, răspândit şi în sud-vestul Transilvaniei (I), în Sargetia 20 (1986-1987), p. 35-43.

Kräutner 1984


– Kräutner H.G., Munţii Poiana Ruscă. Ghid turistic. Bucureşti (1984).

Lazarovici 1973


– Lazarovici Gheorghe, Tipologia şi cronologia culturii Vinča în Banat, în Banatica 2 (1973), p. 25-56.

Lazarovici 1975


– Lazarovici Gheorghe, Despre eneoliticul timpuriu din Banat, în Tibiscus 4 (1975), p. 9-31.

Lazarovici 1977


– Lazarovici Gheorghe, Periodizarea culturii Vinča, în Banatica 4 (1977), p. 19-44.

Lazarovici 1977a


– Lazarovici Gheorghe, Sfârşitul culturii Vinča – Turdaş în câmpia Transilvaniei, în StComCar 2 (1977), p. 211-230.

Lazarovici 1981


– Lazarovici Gheorghe, Die Periodisierung der Vinča-Kultur in Rumänien, în PZ 56 (1981, 2), p. 169-196.

Lazarovici 1983


– Lazarovici Gheorghe, Principalele probleme ale culturii Tiszapolgár în România, în ActaMN 20 (1983), p. 3-32.

Lazarovici 1987


– Lazarovici Gheorghe, „Şocul” Vinča C în Transilvania. Contribuţii la geneza eneoliticului timpuriu, în ActaMP 11 (1987), p. 33-56.

Lazarovici 2000


– Lazarovici Gheorghe, Vinča – Lengyel and Transylvania, în ActaMN 37 (2000, 1), p. 7-20.

Lazarovici et alii 1991


– Lazarovici Gheorghe, Draşovean Florin, Kalmar Zoia, Luca Sabin Adrian, Nica Marin, Cultura Vinča în România. Timişoara (1991).

Lazarovici et Dumitrescu H. 1985-1986


– Lazarovici Gheorghe, Dumitrescu Hortensia, Cercetările arheologice de la Tăualaş-Deva (partea a II-a), în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 3-40.

Lazarovici şi Kalmar 1996


– Lazarovici Gheorghe, Kalmar Zoia, Marton Roska’s excavations from Turdaş, în VCRCC (1996), p. 223-268.

Lazăr 1973


– Lazăr Mircea Dan, Un nou relief reprezentându-l pe Hercules descoperit la Sălaşul de Sus, în Sargetia 10 (1973), p. 409-412.

Lazăr 1974-1975


– Lazăr Mircea Dan, Plastica culturii Vinča-Turdaş din colecţiile Muzeului judeţean Hunedoara-Deva, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 11-18.

Lazăr 1977


– Lazăr Mircea Dan, Tezaurul feudal (sec. XV-XVI) de la Ribiţa (jud. Hunedoara), în Sargetia 13 (1977), p. 293-306.

Lazăr 1979


– Lazăr Mircea Dan, Un nou cuptor dacic pentru ars ceramică descoperit la Deva, în Sargetia 14 (1979), p. 637-641.

Lazăr 1984-1985


– Lazăr Mircea Dan, Aspecte ale prelucrării fierului la Ghelar (jud. Hunedoara) în evul mediu, în lumina recentelor cercetări arheologice, în Sargetia 18-19 (1984-1985), p. 195-202.

Lazăr et alii 1988-1991


– Lazăr Mircea Dan, David Marin, Pescaru Eugen, Biserica românească de la Crişcior (jud. Hunedoara), în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 121-132.

Lazăr et Wollmann 1983


– Lazăr Mircea Dan, Wollmann Volker, Un cuptor de redus minereu de fier descoperit la Ghelar, Hunedoara, în MCA 15 (1983), p. 541-544.

Lazăr I. 1974-1975


– Lazăr Ioachim, Castelul şi domeniul Hunedoarei în prima jumătate a secolului al XVI-lea, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 357-362.

Lazăr I. 1988-1991


– Lazăr Ioachim, Castelul şi domeniul Hunedoarei în epoca lui Matia Corvinul (1458-1490), în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 133-154.

Lazin 1970


– Lazin Gheorghe, Tezaurul de monede romane imperiale de la Jieţ-Plopi (jud. Hunedoara), în SCN 5 (1970), p. 335-344.

László 1970


– László Attila, Vase neolitice cu feţe umane, descoperite în România. Unele consideraţii privind tema feţei umane pe ceramica neolitică a Bazinului Danubian, în MemA 2 (1970), p. 39-79.

Luca 1993


– Luca Sabin Adrian, A new special discovering from Turdaş, în Banatica 12 (1993, 1), p. 21-23.

Luca 1994


– Luca Sabin Adrian, Complexul ritual de la Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2 (jud. Hunedoara), în SCIVA 45 (1994, 4), p. 363-367.

Luca 1994a


– Luca Sabin Adrian, Repertoriul descoperirilor aparţinând culturii Bodrogkeresztúr de pe teritoriul României, în AICSUS 1 (1994), p. 183-200.

Luca 1995


– Luca Sabin Adrian, Cercetări cu privire la preistoria Orăştiei, în Orăştie 1995. Fragmentarium documentar, Orăştie (1995).

Luca 1995a


– Luca Sabin Adrian, Die Kultanlage von Broos / Orăştie-Böhmerberg / Dealul Pemilor, Ausgrabungsstelle X2 (Kreis Hunedoara), în ForVL 38 (1995, 1-2), p. 85-90.

Luca 1995b


– Luca Sabin Adrian, Aşezarea de la Turdaş situaţia actuală a sitului arheologice (I), în AICSUS 2 (1995), p. 33-36.

Luca 1995-1996


– Luca Sabin Adrian, Die Vinča – Siedlung aus Rumess. Die A-Phase der Vinča-Kultur in Siebenbürgen, în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 45-62.

...IV

Luca 1996


– Luca Sabin Adrian, Încadrarea cronologică şi culturală a aşezării neolitice de la Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2, în Corviniana 2 (1996), p. 21-28.

Luca 1996a


– Luca Sabin Adrian, Die Siedlung von Thorendorf / Turdaş – der gegenvärtige Stand der archäologischen Ausgrabungsstelle, în VCRCC (1996), p. 219-222.

Luca 1996b


– Luca Sabin Adrian, Turdaş-Luncă, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1995 (1996), p. 132.

Luca 1996c


– Luca Sabin Adrian, Eine rituelle Anlage in Turdaş-Luncă (Kreis Hunedoara), în ForVL 39 (1996, 1-2), p. 121-126.

Luca 1996d


– Luca Sabin Adrian, Un complex de fundare al locuinţei de la Turdaş-Luncă (jud. Hunedoara), în ITSR 2 (1996), p. 1-6.

Luca 1997


– Luca Sabin Adrian, Aşezări neolitice pe valea Mureşului (I). Habitatul turdăşean de la Orăştie-Dealul Pemilor (punct X2), în BMA 4 (1997).

Luca 1997a


– Luca Sabin Adrian, Un complex ritual de la Turdaş-Luncă (jud. Hunedoara), în Apulum 34 (1997), p. 37-41.

Luca 1997b


– Luca Sabin Adrian, Relaţiile culturale de la sfârşitul neoliticului dezvoltat dintre Transilvania şi ţinuturile înconjurătoare – reflectarea acestora prin materialele arheologice descoperite în aşezarea de la Turdaş-Luncă (jud. Hunedoara), în CCDJ 15 (1997), p. 252-261.

Luca 1998

– Luca Sabin Adrian, Die Kulturelle beziehungen am ende der entwickelten Jungsteinzeit zwischen Siebenbürgen den umgebenden gebiete. Die wiederspiegelung dieser in den in der Siedlung Turdaş-Luncă (kr. Hunedoara), în LNMDR (1998), p. 165-180.

Luca 1998a

– Luca Sabin Adrian, La nécropole appartenante à la culture Turdaş trouvée à Orăştie-Dealul Pemilor, Point X2, în ITSR 4 (1998), p. 36-45.

Luca 1998b

– Luca Sabin Adrian, Relaţiile culturale de la sfârşitul neoliticului dezvoltat dintre Transilvania şi ţinuturile înconjurătoare, în CCDJ 16 (1998), p. 252-262.

Luca 1998-1999

– Luca Sabin Adrian, Necropola aparţinând culturii Turdaş descoperită la Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2, în StComSM 15-16 (1998-1999), p. 11-18.

Luca 1998-2000

– Luca Sabin Adrian, Répertoire de découvertes de la culture Bodrogkeresztúr sur le territoire de Roumanie, în CA 11 (1988-2000, 1-2), p. 305-316.

Luca 1999


– Luca Sabin Adrian, Sfârşitul eneoliticului pe teritoriul intracarpatic al României – cultura Bodrogkeresztúr –. În: BMA 11 (1999).

Luca 1999a


– Luca Sabin Adrian, Contribuţii la istoria veche a Hunedoarei. Săpăturile arheologice sistematice din Grădina Castelului – campaniile anilor 1996-1998 –. În: BAHC 1 (1999).

Luca 1999b


– Luca Sabin Adrian, Aspecte ale neoliticului şi eneoliticului din sudul şi sud-estul Transilvaniei, în Apulum 36 (1999), p. 5-33.

Luca 1999c


– Luca Sabin Adrian, Descrierea cercetărilor arheologice sistematice de la Turdaş-Luncă – campaniile de cercetare ale anilor 1992-1995, în BCMI 10 (1999, 1-4), p. 171-185.

Luca 1999-2000


– Luca Sabin Adrian, Aspekten des Neolithikums und des Äneolithikums aus dem Süden und Südwesten Siebenbürgens, în AnB(SN) 7-8 (1999-2000), p. 53-74.

Luca 2001


– Luca Sabin Adrian, Aşezări neolitice pe valea Mureşului (II). Noi cercetări arheologice la Turdaş-Luncă. I. Campaniile anilor 1992-1995. În: BMA 17 (2001).

Luca 2001a


– Luca Sabin Adrian, Archäologische untersuhungen bei Grosswaradein-Salca und einige Probleme bezüglich der Salca-Herpály – Kultur, în Festschrift für Gheorghe Lazarovici. În: BHAB 30 (2001), p. 123-190.

Luca 2002


– Luca Sabin Adrian, Neue daten Bezüglich der Absoluten Chronologie des Frühäneolithikums aus Siebenbürgen, în AUVT 2-3 (2001-2002), p. 100-112.

Luca 2003


– Luca Sabin Adrian, Noch Einmal zum Siebenbürgen neolithikum und Äneolithikum, în PB 2 (2003), p. 69-86.

Luca 2003a


– Luca Sabin Adrian, Date noi cu privire la cronologia absolută a eneoliticului timpuriu din Transilvania. Rezultatele prelucrării probelor radiocarbon de la Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2, jud. Hunedoara, în Tibiscum 11 (2003), p. 215-230.

Luca 2003b


– Luca Sabin Adrian, Amerkungen für die Gesichtlischen entdeckungen bezüglich der Archäologischen niederlassung aus Turdaş-Luncă (bezirck Hunedoara), în Banatica 16 (2003, 1), p. 77-102.

Luca 2003c


– Luca Sabin Adrian, Încă o dată despre neoliticul şi eneoliticul transilvănean, în Apulum 40 (2003), p. 73-88.

Luca 2004


– Luca Sabin Adrian, Roşcani. Cercetări arheologice. Deva (2004).

Luca et alii 1995


– Luca Sabin Adrian, Ciută Marius, Căstăian Mihai, Turdaş-Luncă, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1994 (1995), p. 96.

Luca et alii 1996


– Luca Sabin Adrian, Draşovean Florin, Andriţoiu Ion, Mintia, „Gerhat”, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 72.

Luca et alii 1997


– Luca Sabin Adrian, Roman Cristian, Băicoană Marin, Materiale arheologice din peşteri ale judeţului Hunedoara (I), în Corviniana 3 (1997), p. 17-32.

Luca et alii 1997a


– Luca Sabin Adrian, Drăghia Dana, Căstăian Mihai, Dragotă Aurel, Roman Cristian, Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2, în CCA – campania 1996 (1997), p. 41.

Luca et alii 1997b


– Luca Sabin Adrian, Drăghia Dana, Căstăian Mihai, Dragotă Aurel, Turdaş-Luncă, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1996 (1997), p. 71.

Luca et alii 1998


– Luca Sabin Adrian, Sonoc Alexandru, Roman Cristian, Cerişer Nicolae, Cercetări cu privire la preistoria Hunedoarei, în Corviniana 4 (1998), p. 23-61.

Luca et alii 1998a


– Luca Sabin Adrian, Bugnaru Elena, Roman Cristian, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Grădina Castelului, în CCA – campania 1997 (1998), p. 30.

Luca et alii 1998b


– Luca Sabin Adrian, Boroffka Nikolaus, Ciută Marius, Aşezarea neolitică aparţinând culturii Starčevo-Criş de la Orăştie-Dealul Pemilor, punct X8 (campaniile 1993-1994), în Apulum 35 (1998), p. 17-29.

Luca et alii 2000


– Luca Sabin Adrian, Roman Cristian, Purece Silviu, Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara. Punct: Peştera Cauce, în CCA – campania 1999 (2000), p. 29.

Luca et alii 2000a


– Luca Sabin Adrian, Purece Silviu, Cerişer Nicolae, Spânu Anda, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Grădina Castelului, în CCA – campania 1999 (2000), p. 46.

Luca et alii 2001


– Luca Sabin Adrian, Purece Silviu, Cerişer Nicolae, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Cosmin Suciu, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Grădina Castelului, în CCA – campania 2000 (2001), p. 100-101.

Luca et alii 2001a


– Luca Sabin Adrian, Purece Silviu, Cerişer Nicolae, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Cosmin Suciu, Munţii Poiana Ruscă, jud. Hunedoara, în CCA – campania 2000 (2001), p. 153-154.

Luca et alii 2001b


– Luca Sabin Adrian, Ciugudean Horia, Roman Cristian, Die frühphase der Vinča – Kultur in Siebenbürgen. Anhaltspunkte des chronolischen und ethnokulturellen horizontes, în Apulum 37 (2000, 1), p. 1-50.

Luca et alii 2002


– Luca Sabin Adrian, Gonciar Andrei, Purece Silviu, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Cosmin Suciu, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Grădina Castelului, în CCA – campania 2001 (2002), p. 154.

Luca et alii 2002a


– Luca Sabin Adrian, Purece Silviu, Gonciar Andrei, Roman Cristian, Cerişer Nicolae, Diaconescu Dragoş, Cosmin Suciu, Munţii Poiana Ruscă (periegheză), în CCA – campania 2001 (2002), p. 211

Luca et alii 2003


– Luca Sabin Adrian, Sîrbu Valeriu, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Cerişer Nicolae, Purece Silviu, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Grădina Castelului, în CCA – campania 2002 (2003), p. 143-144.

Luca et alii 2003a


– Luca Sabin Adrian, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Roşcani, com. Dobra, jud. Hunedoara. Punct: Peştera de la carieră, în CCA – campania 2002 (2003), p. 254.

Luca et alii 2003b


– Luca Sabin Adrian, Pinter Zeno Karl, Georgescu Adrian, Repertoriul arheologic al judeţului Sibiu (situri, monumente arheologice şi istorice). În: BS 3 (2003).

Luca et alii 2004


– Luca Sabin Adrian, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Cercetări arheologice în Peştera Cauce. În: BS 4 (2004, 1).

Luca et alii 2004a


– Luca Sabin Adrian, Beldiman Corneliu, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Cerişor, comuna Lelese, jud. Hunedoara. Punct: Peştera Cauce, în CCA – campania 2003 (2004), p. 85-94.

Luca et alii 2004b


– Luca Sabin Adrian, Purece Silviu, Sârbu Valeriu, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Cerişer Nicolae, El Susi Georgeta, Comşa Alexandra, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Grădina Castelului, în CCA – campania 2003 (2004), p. 142-144.

Luca şi Boroffka 1997


– Luca Sabin Adrian, Boroffka Nikolaus, O nouă descoperire paleolitică din Transilvania, în Apulum 34 (1997), p. 1-4.

Luca şi Boroffka 1997a


– Luca Sabin Adrian, Boroffka Nikolaus, Neue Paläolithische funde aus Siebenbürgen, în ForVL 40 (1997, 1-2), p. 103-106.

Luca şi Căstăian 1996


– Luca Sabin Adrian, Căstăian Mihai, Romos- La Făgădău, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1995 (1996), p. 100.

Luca şi Ciută 1994


– Luca Sabin Adrian, Ciută Marius, Turdaş-Luncă, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1993 (1994), p. 68.

Luca şi Ciută 1996


– Luca Sabin Adrian, Ciută Marius, Turdaş-Luncă, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1995 (1996), p. 83-84.

Luca şi Cosma 1993


– Luca Sabin Adrian, Cosma Aurelian, Archäologische Geländeunterschungen im Brooser Gebiet Böhmerberg (Dealul Pemilor), în ForVL 36 (1993, 1-2), p. 85-88.

Luca şi Drăghia 1998


– Luca Sabin Adrian, Drăghia Daniela, Orăştie-Dealul Pemilor, punct X2, în CCA – campania 1997 (1998), p. 51.

Luca şi Drăghia 1998a


– Luca Sabin Adrian, Drăghia Daniela, Turdaş-Luncă, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1997 (1998), p. 83.

Luca şi Pinter 1995


– Luca Sabin Adrian, Pinter Zeno Karl, Necropola medieval-timpurie de la Orăştie-Dealul Pemilor, punctul X2 / 1992-1993, în Corviniana 1 (1995), p. 17-45.

Luca şi Pinter 2001


– Luca Sabin Adrian, Pinter Zeno Karl, Der Böhmerberg bei Broos / Orăştie. Eine archäologische Monographie. În: BMA 16 (2001).

Luca şi Purece 2003


– Luca Sabin Adrian, Purece Silviu, Roşcani, com. Dobra, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Cerăt, în CCA – campania 2002 (2003), p. 254.

Luca şi Roman 1999


– Luca Sabin Adrian, Roman Cristian, Materiale eneolitice descoperite la Hunedoara-Judecătorie, în Corviniana 5 (1999), p. 6-11.

Luca şi Roman 1999a


– Luca Sabin Adrian, Roman Cristian, Cercetări de suprafaţă în aşezarea neolitică de la Valea Nandrului-La Dos (jud. Hunedoara), în Corviniana 5 (1999), p. 12-38.

Luca şi Spânu 2001


– Luca Sabin Adrian, Spânu Anda-Lucia, Istoricul cercetărilor cu privire la aşezarea neolitică de la Turdaş-Luncă (jud. Hunedoara), în Adevărul omeneşte posibil, Oradea (2001), p. 63-80.

Lupescu 1996


– Lupescu Radu, Un monument funerar inedit în biserica din Densuş, în AM (1996), p. 180-183.

Lupu 1975


– Lupu Nicolae, Cu privire la aspectele caracteristice ale circulaţiei denarului republican roman în Dacia şi Pannonia, în secolele I î.e.n. – I e.n., în StComB 19 (1975), p. 52-80.

Macrea 1941


– Macrea Mihail, Urme romane în regiunea cetăţilor dace din munţii Hunedoarei, în Sargetia 2 (1941), p. 127-

Macrea 1958


– Macrea Mihail, Une nouvelle inscription latine de Dacie datant du IVe siècle, în DaciaNS 2 (1958), p. 467-472.

Macrea et Crişan 1964


– Macrea Mihail, Crişan Ioan Horaţiu, Două decenii de cercetări arheologice şi studii de istorie veche la Cluj (1944-1984), în ActaMN 1 (1964), p. 307-366.

Marc 2003


– Marc Adrian, Cu privire la locuirea Coţofeni de la Deva-„Măgura Mişoveţ”, în BCSS 9 (2003), p. 45-48.

Marcu 1992


– Marcu Dana Ioana, Sobele de cahle din Mănăstirea Vaca (sec. XVII), în AT 2 (1992), p. 169-194.

Marcu 1994


– Marcu Dana Ioana, Cahle medievale descoperite la Vad (jud. Hunedoara), în AT 4 (1994), p. 157-172.

Marcu 2001


– Marcu Dana Ioana, Cahle transilvănene decorate cu cavaleri. IV. Husarul (sec. XVI-XVII), în AnB(SN) 9 (2001), p. 361-388.

Marcu şi Petrov 1993


– Marcu Dana, Petrov Gheorghe, Cahle din secolele XV-XVII în colecţiile muzeelor din Deva şi Hunedoara, în AT 3 (1993), p. 93-105.

Marcu et alii 2003


– Marcu Florea, Ţentea Ovidiu, Rădeanu Valer, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara (Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Punct: La Cireş – Necropola Estică, în CCA – campania 2002 (2003), p. 267-269.

Marcu et alii 2004


– Marcu Florea, Ţentea Ovidiu, Rădeanu Valer, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara (Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Punct: La Cireş – Necropola Estică, în CCA – campania 2003 (2004), p. 289-290.

Marinescu-Nicolajsen 1984


– Marinescu-Nicolajsen L., À propos d’une statue d’Hercule découverte à Sarmizegetusa, în ActaMN 21 (1984), p. 169-174.

Marinescu 1972


– Marinescu-Ţeposu Lucia, Despre originea unor tipuri de monumente funerare din Dacia Superior, în SCIV 23 (1972, 2), p. 215-222.

Marinescu 1972a


– Marinescu-Ţeposu Lucia, Statuile feminine drapate din Muzeul judeţean Hunedoara-Deva (partea I), în Sargetia 9 (1972), p. 55-65.

Marinescu 1974-1975


– Marinescu-Ţeposu Lucia, Ulpia Traiana, metropola cultural-artistică a Daciei romane, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 244-254.

Marinescu 1975


– Marinescu-Ţeposu Lucia, O statuetă de bronz de la Micia, în CA (1975), p. 405-408.

Marinescu 1976


– Marinescu-Ţeposu Lucia, Despre îmbrăcămintea populaţiei din provincia Dacia, în MN 3 (1976), p. 125-132.

Marinescu 1979


– Marinescu-Ţeposu Lucia, L’atelier de Micia, în Sargetia 14 (1979), p. 155-172.

Marinescu 1984-1985


– Marinescu-Ţeposu Lucia, Cu privire la urbanizarea Miciei, în Sargetia 18-19 (1984-1985), p. 125-129.

Marinescu 1995


– Marinescu-Ţeposu Lucia, L’evergetismo in Dacia, în Apulum 32 (1995), p. 189-196.

Marinescu 1997


– Marinescu-Ţeposu Lucia, Micia Pagus Daciae, în CA 10 (1997), p. 357-364.

Marinescu et alii 1975


– Marinescu Lucia, Mărghitan Liviu, Petolescu Constantin C., Thermele romane de la Micia. Raport asupra săpăturilor din anii 1971-1974, în CA 1 (1975), p. 217-230.

Marinescu et alii 1979


– Marinescu Lucia, Sion Anişoara, Petculescu Liviu, Andriţoiu Ioan, Rusu Ionescu Edith Valeria, Brăileanu Maria, Şantierul arheologic Micia (Veţel, jud. Hunedoara), în CA 3 (1979), p. 105-126.

Marinescu et alii 1984


– Marinescu Lucia, Sion Anişoara, Petculescu Liviu, Andriţoiu Ioan, Cercetările arheologice din thermele romane de la Micia (Veţel), jud. Hunedoara, în CA 7 (1984), p. 121-128.

Marinescu et alii 1986


– Marinescu Lucia, Sion Anişoara, Petculescu Liviu, Andriţoiu Ioan, Raport asupra săpăturilor arheologice de la Micia (com. Veţel), jud. Hunedoara, în CA 8 (1986), p. 53-58.

Marinescu et alii 1996


– Marinescu Lucia, Petculescu Liviu, Muşeţeanu Crişan, Sion Anişoara, Crăciun Cristina, Filipescu Bogdan, Andriţoiu Ion, Veţel – Micia, „Grădişte”, jud. Hunedoara, în SAC (1996), p. 124.

Marta 1991


– Marta Doru, Aspecte tipologice ale armamentului ofensiv roman de pe teritoriul Daciei. Săgeţi (I), în Crisia 21 (1991), p. 34-51.

Marta 1992


– Marta Doru, Aspecte tipologice ale armamentului ofensiv roman de pe teritoriul Daciei. Suliţe (II), în Crisia 22 (1992), p. 5-26.

Matei 1994


– Matei Ştefan, Râu Bărbat „Ploştina”, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1993 (1994), p. 54.

Mărghitan 1967


– Mărghitan Liviu, Două noi reliefuri mithraice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în SCIV 18 (1967, 4), p. 693-700.

Mărghitan 1968


– Mărghitan Liviu, O nouă aşezare neolitică pe Valea Mureşului, în Sargetia 5 (1968), p. 7-10.

Mărghitan 1968a


– Mărghitan Liviu, Despre o veche descoperire arheologică din sudul judeţului Hunedoara, în Sargetia 5 (1968), p. 23-30.

Mărghitan 1970


– Mărghitan Liviu, Vestigii dacice de pe cursul mijlociu al Mureşului, în Sargetia 7 (1970), p. 11-19.

Mărghitan 1971


– Mărghitan Liviu, Un cuptor din centrul de ars obiecte ceramice de la Micia, în Apulum 9 (1971), p. 531-536.

Mărghitan 1972


– Mărghitan Liviu, Un grup de vase dacice provenite de la Costeşti, în Sargetia 9 (1972), p. 35-41.

Mărghitan 1974


– Mărghitan Liviu, Urme romane pe cursul mijlociu şi inferior al Mureşului, în Ziridava 3-4 (1974), p. 87-92.

Mărghitan 1974a


– Mărghitan Liviu, O nouă inscripţie descoperită la Micia, în SCIV 25 (1974, 1), p. 143-148.

Mărghitan 1974-1975


– Mărghitan Liviu, Urme romane pe cuprinsul judeţului Hunedoara, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 37-42.

Mărghitan 1974-1975a


– Mărghitan Liviu, Cunoşteau dacii zăcămintele metalifere de pe cuprinsul Hunedoarei ?, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 353-356.

Mărghitan 1976


– Mărghitan Liviu, Câteva consideraţii referitoare la ceramica din thermae-le de la Micia, în MN 3 (1976), p. 133-142.

Mărghitan 1977


– Mărghitan Liviu, Valea Mureşului – parte integrantă a sistemului de fortificaţie a Daciei, în Sargetia 13 (1977), p. 203-208.

Mărghitan 1978


– Mărghitan Liviu, Consideraţii referitoare la drumul comercial roman de pe Valea Mureşului inferior, în Ziridava 9 (1978), p. 49-54.

Mărghitan 1978a


– Mărghitan Liviu, Fortificaţii dacice şi romane. Bucureşti (1978).

Mărghitan 1979


– Mărghitan Liviu, O importantă contribuţie privitoare la problema continuităţii dacilor în provincia nord-dunăreană întemeiată de Traian, în Sargetia 14 (1979), p. 133-137.

Mărghitan 1981


– Mărghitan Liviu, Sistemele de fortificaţii dacice şi romane de pe valea inferioară a Mureşului, în Ziridava 13 (1981), p. 117-122.

Mărghitan 1987


– Mărghitan Liviu, Aspecte ale desfăşurării procesului de romanizare în mediul rural al provinciei Dacia, în Ziridava 15-16 (1987), p. 59-66.

Mărghitan 1993


– Mărghitan Liviu, Meleagurile arădene, vatră de continuitate daco-romană şi românească, în Ziridava 18 (1993), p. 55-62.

Mărghitan 1995-1996


– Mărghitan Liviu, Rolul economic al aşezării romane Micia în cadrul provinciei Dacia, în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 319-324.

Mărghitan 1996


– Mărghitan Liviu, Un meşteşug-artă din Dacia preromană confirmat exclusiv de către descoperirile arheologice – orfevreria, în Ziridava 19-20 (1996), p. 59-65.

Mărghitan 1996a


– Mărghitan Liviu, Divinităţi adorate în Dacia preromană oglindite în Interpretatio romana, în Ziridava 19-20 (1996), p. 67-71.

Mărghitan 1997-1998


– Mărghitan Liviu, Reflecţii asupra romanizării Daciei. Săpăturile arheologice de la Deva, în Sargetia 27 (1997-1998, 1), p. 303-352.

Mărghitan 1998


– Mărghitan Liviu, Antropomorfism în arta Daciei preromane I, în Ziridava 21 (1998), p. 15-41.

Mărghitan 1999-2000


– Mărghitan Liviu, Leu funerar din marmură provenit de la Micia, în Sargetia 28-29 (1999-2000, 1), p. 251-254.

Mărghitan 2000


– Mărghitan Liviu, Antropomorfism în arta Daciei preromane (II), în Ziridava 22 (2000), p. 25-30.

Mărghitan şi Andriţoiu 1976


– Mărghitan Liviu, Andriţoiu Ion, Monumente sculpturale romane reprezentând pe Jupiter Ammon, recent descoperite în Dacia Superioară, în SCIVA 27 (1976, 1), p. 45-54.

Mărghitan şi Pop 1971


– Mărghitan Liviu, Pop Constantin, Două piese sculpturale de bronz, recent descoperite la Deva şi Geoagiu, în Sargetia 8 (1971), p. 67-71.

Mârza 1995


– Mârza Ion, Les calcaires utilisés àla construction des citadelles daciques des Monts d’Orăştie et les carières antiques, în ActaMN 32 (1995, 1), p. 199-207.

Mârza 1997


– Mârza Ion, Andezitul utilizat de daci în construcţiile sacre de la Sarmizegetusa Regia. Petrografia şi provenienţa, în ActaMN 34 (1997, 1), p. 819-823.

Medeleţ 1975


– Medeleţ Florin, Tipologia brăţărilor spiralice dacice din argint, în StComCar 2 (1975), p. 277-297.

Medeleţ 1993


– Medeleţ Florin, Au suget d'une grande spirale dacique en argent du Musée National de Belgrade, în Banatica 12 (1993, 1), p. 177-211.

Medeleţ 1994


– Medeleţ Florin, În legătură cu o mare spirală dacică din argint aflată în Muzeul Naţional din Belgrad, în AnB(SN) 3 (1994), p. 192-230.

Meşter 2000


– Meşter Mihai, Analiza statistică a topoarelor de la Turdaş, în Tibiscum 10 (2000), p. 269-276.

Mihăilescu-Bârliba 1989-1993


– Mihăilescu-Bârliba V., Războaiele daco-romane şi descoperirile monetare, în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 39-44.

Mircea 1976


– Mircea Ion-Radu, Quelques considérations paléographiques et linguistiques au sujet de l'inscription votive de 1313-1314 à Streisângeorgiu, în DaciaNS 20 (1976), p. 63-69.

Mitrea 1958


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes de monnaies antiques et byzantines sur le territoire de la République Populaire Roumaine, în DaciaNS 2 (1958), p. 493-498.

Mitrea 1958a


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente de monede antice pe teritoriul Republicii Populare Române, în SCIV 9 (1958, 1), p. 150-156.

Mitrea 1959


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes de monnaies antiques et byzantines sur le territoire de la République Populaire Roumaine, în DaciaNS 3 (1959), p. 603-606.

Mitrea 1959a


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente de monede antice pe teritoriul RPR, în SCIV 10 (1959, 1), p. 155-158.

Mitrea 1960


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente de monede antice pe teritoriul RPR, în SCIV 11 (1960, 1), p. 189-194.

Mitrea 1960a


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes ou plus anciennes de monnaies antiques en Roumanie, în DaciaNS 4 (1960), p. 587-592.

Mitrea 1961


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes ou plus anciennes de monnaies antiques en Roumanie, în DaciaNS 5 (1961), p. 583-594.

Mitrea 1961a


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente de monede antice pe teritoriul RPR, în SCIV 12 (1961, 1), p. 144-154.

Mitrea 1962


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes ou plus anciennes de monnaies antiques en Roumanie, în DaciaNS 6 (1962), p. 533-542.

Mitrea 1962a


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente de monede antice şi bizantine din RPR, în SCIV 13 (1962, 1), p. 215-224.

Mitrea 1963


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente de monede antice şi bizantine din RPR, în SCIV 14 (1962, 2), p. 466-474.

Mitrea 1963a


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes ou plus anciennes de monnaies antiques et byzantines en Roumanie, în DaciaNS 7 (1963), p. 589-600.

Mitrea 1964


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine din Republica Populară Română, în SCIV 15 (1964, 4), p. 568-580.

Mitrea 1964a


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes ou plus anciennes de monnaies antiques et byzantines en Roumanie, în DaciaNS 8 (1964), p. 5371-384.

Mitrea 1965


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes ou plus anciennes de monnaies antiques et byzantines en Roumaine, în DaciaNS 9 (1965), p. 489-502.

Mitrea 1965a


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine din RS România, în SCIV 16 (1965, 3), p. 605-622.

Mitrea 1966


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes et plus anciennes de monnaies antiques et byzantines en Roumaine, în DaciaNS 10 (1966), p. 403-413.

Mitrea 1966a


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine în Republica Socialistă România, în SCIV 17 (1966, 2), p. 415-428.

Mitrea 1967


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine din Republica Socialistă România, în SCIV 18 (1967, 1), p. 189-202.

Mitrea 1967a


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes et plus anciennes de monnaies antiques et byzantines en Roumaine, în DaciaNS 11 (1967), p. 377-394.

Mitrea 1968


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes et plus anciennes de monnaies antiques et byzantines en Roumaine, în DaciaNS 12 (1968), p. 445-460.

Mitrea 1969


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes et plus anciennes de monnaies antiques et byzantines sur le territoire en Roumaine, în DaciaNS 13 (1969), p. 539-551.

Mitrea 1969a


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine din Republica Socialistă România, în SCIV 20 (1969, 1), p. 161-172.

Mitrea 1970


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine din Republica Socialistă România, în SCIV 21 (1970, 2), p. 331-348.

Mitrea 1970a


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes et plus anciennes de monnaies antiques et byzantines en Roumaine, în DaciaNS 14 (1970), p. 465-481.

Mitrea 1971


– Mitrea Bucur, Découvertes récentes et plus anciennes de monnaies antiques et byzantines en Roumaine, în DaciaNS 15 (1971), p. 395-414.

Mitrea 1971a


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine din Republica Socialistă România, în SCIV 22 (1971, 1), p. 115-134.

Mitrea 1972


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine din Republica Socialistă România, în SCIV 23 (1972, 1), p. 133-148.

Mitrea 1972a


– Mitrea Bucur, Découvertes de monnaies antiques et byzantines en République Socialiste de Roumaine, în DaciaNS 15 (1971), p. 359-374.

Mitrea 1973


– Mitrea Bucur, Découvertes de monnaies antiques et byzantines en République Socialiste de Roumaine, în DaciaNS 15 (1971), p. 399-416.

Mitrea 1973a


– Mitrea Bucur, Descoperiri recente şi mai vechi de monede antice şi bizantine din Republica Socialistă România, în SCIV 24 (1973, 1), p. 133-152.

Mitrea 1975


– Mitrea Bucur, Découvertes de monnaies antiques et byzantines en Roumaine, în DaciaNS 19 (1975), p. 309-317.

Mitrea 1975a


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 19 (1975), p. 318-326.

Mitrea 1976


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 20 (1976), p. 287-294.

Mitrea 1977


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 21 (1977), p. 375-382.

Mitrea 1978


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 22 (1978), p. 363-370.

Mitrea 1979


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 23 (1979), p. 371-376.

Mitrea 1980


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 24 (1980), p. 371-378.

Mitrea 1981


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 25 (1981), p. 381-390.

Mitrea 1984


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 28 (1984), p. 183-190.

Mitrea 1985


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 29 (1985), p. 171-174.

Mitrea 1986


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 30 (1986), p. 191-194.

Mitrea 1987


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 31 (1987), p. 173-178.

Mitrea 1988


– Mitrea Bucur, Découvertes monétaires en Roumaine, în DaciaNS 32 (1988), p. 215-230.

Mitrofan 1973


– Mitrofan Ion, Villae rusticae în Dacia Superioară (I), în ActaMN 10 (1973), p. 127-150.

Mitrofan 1974


– Mitrofan Ion, Villae rusticae în Dacia Superioară (II), în ActaMN

...V

Mitrofan 1974


– Mitrofan Ion, Villae rusticae în Dacia Superioară (II), în ActaMN 11 (1974), p. 41-60.

Mitrofan 1974-1975


– Mitrofan Ion, Villae rusticae pe teritoriul Sarmizegetusei, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 291-298.

Moga 1938


– Moga Marius, Cercetări şi comentarii privitoare la localizarea Sarmizegetusei, în Sargetia 2 (1938), p. 151-

Moga V. 1972


– Moga Vasile, Detaşamentele legiunii a XIII-a Gemina în Dacia, în Apulum 10 (1972), p. 151-164.

Moga V. 1979


– Moga Vasile, Bolul cu toartă mobilă de la Răduleşti (com. Dobra), în Sargetia 14 (1979), p. 645-650.

Moga V. 1986-1987


– Moga Vasile, Amfiteatre şi lupte de gladiatori în Dacia romană, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 111-116.

Moga et Moga 2001-2002


– Moga Vasile, Moga Viorica, Piese din fier de la Grădiştea Muncelului, în Sargetia 30 (2001-2002), p. 107-110.

Moisescu 1955


– Moisescu Gheorghe, Stratigrafia şi fauna de moluşte din depozitele sarmaţiene şi tortoniene din regiunea Buituri. Bucureşti (1955).

Molnár 1996-1997


– Molnár Zsolt, Aşezarea Coţofeni de la Sântămăria de Piatră, în Crisia 26-27 (1996-1997), p. 363-372.

Moraru 1984-1985


– Moraru Viorel, Opinii referitoare la funcţionalitatea complexului defensiv dacic de la Ponorici (judeţul Hunedoara), în Sargetia 18-19 (1984-1985), p. 113-116.

Moraru et Pârvu 1988-1991


– Moraru Viorel, Pârvu Vasile, Noutăţi la Măgura Călanului, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 643-651.

Moraru et Tatu 1984-1985


– Moraru Viorel, Tatu Hristache, O nouă fortificaţie dacică în zona Ponorici, judeţul Hunedoara, în Sargetia 18-19 (1984-1985), p. 109-112.

Moraru et Tatu 1989-1993


– Moraru Viorel, Tatu Hristache, Posibile fortificaţii dacice din val de piatră şi pământ la Pui şi Federi (jud. Hunedoara), în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 263-268.

Morintz 1972


– Morintz Sebastian, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1971), în DaciaNS 16 (1972), p. 335-358.

Morintz 1973


– Morintz Sebastian, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1972), în DaciaNS 17 (1973), p. 361-398.

Muntean 1998


– Muntean Marius, Studiul antropologic al scheletelor provenite din necropola medievală timpurie de la Simeria Veche (jud. Hunedoara), în AnB(SN) 6 (1998), p. 339-372.

Munteanu 2003


– Munteanu Claudiu, Repertoriul descoperirilor monetare de tip PROVINCIA DACIA, în ActaTS 2 (2003), p. 107-124.

Muşeţeanu 1986


– Muşeţeanu Crişan, Raport asupra săpăturilor arheologice de la Micia, punctul „Edificiul roman”, în CA 8 (1986), p. 63-66.

Mutihac şi Ionesi 1974


– Mutihac Viorel., Ionesi L., Geologia României. Bucureşti (1974).

Nägler şi Beşliu 2003


– Nägler Thomas, Munteanu Beşliu Petre, Repertoriul fortificaţiilor medievale din piatră aflate în partea central sudică a Transilvaniei (secolele XIII-XIV), în In Memoriam Popa Radu, Cluj-Napoca (2003), p. 387-406.

Nemeş 1979


– Nemeş Emil, O statuetă de bronz a lui Hercules descoperită la Sarmizegetusa, în Sargetia 14 (1979), p. 651-654.

Nemeş 1982-1983


– Nemeş Emil, Podoabe de aur aflate în colecţia Muzeului de arheologie Sarmizegetusa, în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 237-240.

Nemeş 1986-1987


– Nemeş Emil, O teracotă cu Venera descoperită la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 488-490.

Nemeş 1988-1991


– Nemeş Emil, Locuitorii Ţării Haţegului până la cucerirea romană, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 33-43.

Nemeş 1992-1994


– Nemeş Emil, Orientali la Ulpia Traiana, în Sargetia 25 (1992-1994), p. 161-170.

Nemeş 1992-1994a


– Nemeş Emil, 70 de ani de la înfiinţarea Muzeului de arheologie din Sarmizegetusa, în Sargetia 25 (1992-1994), p. 219-222.

Nemeş 1995-1996


– Nemeş Emil, Descoperiri de epocă romană în Ţara Haţegului, în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 341-352.

Nemeti 1998


– Nemeti Sorin, Cultul lui Sucellus-Dis Pater şi al Nantosueltei-Proserpina în Dacia romană, în EN 8 (1998), p. 95-121.

Nemeti 1999


– Nemeti Sorin, Les pieces cigalofirmes en bronze de Transylvanie, în ActaMN 36 (1999, 1), p. 197-202.

Nemeti 2004


– Nemeti Sorin, I Dii Patri bei bene agrud, în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 643-650.

Nemoianu şi Andriţoiu 1975


– Nemoianu Larissa, Andriţoiu Ion, Sondajul arheologic de la Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara, în CA 1 (1975), p. 181-190.

Németh 1997


– Németh I., Die Numeri im römischen Heer Dakiens, în EN 7 (1997), p. 101-116.

Nestor 1937


– Nestor Ion, Sabia de bronz de la Boiu, în Sargetia 1 (1937), p. 155-

Nestor 1941-1944


– Nestor Ion, Études sur l'exploatation préhistorique du cuivre en Roumanie. Le dépôt des barres-collieres de Deva, în Dacia 9-10 (1941-1944), p. 165-181.

Nicolaus 1981


– Nicolaus Joachim, Asklepionul din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 15 (1981), p. 43-66.

Nicolaus 1982-1983


– Nicolaus Joachim, Proporţii în arhitectura sacră din Dacia romană, în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 251-258.

Niţu 1943-1945


– Niţu Anton, Despre semnificaţia motivului pictural în formă de „casă” de la Turdaş, în Apulum 2 (1943-1945), p. 81-89.

Niţu 1949


– Niţu Anton, Despre reprezentarea piciorului divin în plastica neo-eneolitică carpato-dunăreană, în Apulum 3 (1949), p. 107-135.

Oltean şi Hanson 2001


Oltean Ioan A., Hanson William S., Military vici in roman Dacia: an aerial perspective, în ActaMN 38 (2001, 1), p. 123-134.

Opreanu 1984


– Opreanu Coriolan, Desenul unui gladiator pe o cărămidă de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 21 (1984), p. 517-530.

Opreanu 1985-1986


– Opreanu Coriolan, Despre structurile subterane ale arenei amfiteatrului de la Sarmizegetusa, în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 147-160.

Opreanu 1987-1988


– Opreanu Coriolan, Semnificaţia socio-demografică a amfiteatrului de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 223-246.

Opreanu 1993


– Opreanu Coriolan, Elemente ale culturii materiale dacice şi daco-romane târzii (sec. III-IV p.Ch.), în EN 3 (1993), p. 235-259.

Opreanu 1995


– Opreanu Coriolan, Aplica ornamentală a unei măşti de gladiator de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 32 (1995, 1), p. 761-766.

Opreanu 1999-2000


– Opreanu Coriolan, Castrul roman de la Grădiştea Muncelului (Sarmizegetusa Regia). Cronologia şi semnificaţia sa istorică, în EN 9-10 (1999-2000), p. 151-167.

Opreanu 2000


– Opreanu Coriolan, Relationschip of Forts to Town Origins in Roman Dacia, în Army and Urban development in the Danubian provinces of the Roman Empire, Alba Iulia (2000), p. 79-90.

Paki 1984


– Paki Adela, Două fragmente ceramice stampilate de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 21 (1984), p. 477-480.

Paki 1988


– Paki Adela, Populaţia Ulpiei Traiana Sarmizegetusa (I), în SCIVA 39 (1988, 4), p. 355-367.

Paki 1990


– Paki Adela, Populaţia Ulpiei Traiana Sarmizegetusa (II), în SCIVA 41 (1990, 2), p. 149-164.

Paki 1989-1993


– Paki Adela, Epigraphica minora (I), în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 291-300.

Paki 2004


– Paki Adela, A Mundus at Ulpia Traiana Sarmizegetusa. About the ritual of fundation of ancient cities, în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 662-666.

Paki şi Cociş 1986-1987


– Paki Adela, Cociş Sorin, Teracote de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 480-487.

Paki şi Cociş 1993


– Paki Adela, Cociş Sorin, Dacia ludens, în EN 3 (1993), p. 149-161.

Palamariu 1979


– Palamariu Olimpia, Tezaurul de la Vărmaga, în Sargetia 14 (1979), p. 675-678.
Palamariu 1979a


– Palamariu Olimpia, Tezaurul de la Nălaţvad, în Sargetia 14 (1979), p. 289-307.
Palamariu 1981


– Palamariu Olimpia, Tezaurul monetar de la Dumbrăviţa, secolul XVI, în Sargetia 15 (1981), p. 119-124.
Palamariu 1982-1983


– Palamariu Olimpia, Tezaurul de monede feudale de la Ohaba Streiului (sec. XVI), în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 295-298.
Palamariu 1982-1983a


– Palamariu Olimpia, Tezaurul feudal de la Călanul Mic )sec. XVI-XVII), în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 299-310.
Palamariu 1984-1985


– Palamariu Olimpia, Tezaurul de monede feudale din secolele XVII-XVIII existent în colecţia veche a Muzeului din Deva, în Sargetia 18-19 (1984-1985), p. 247-252.
Palamariu 1984-1985a


– Palamariu Olimpia, Repertoriul tezaurelor feudale din colecţia Muzeului judeţean Deva, în Sargetia 18-19 (1984-1985), p. 253-287.
Palamariu 1988-1991


– Palamariu Olimpia, Circulaţia monetară în evul mediu pe teritoriul hunedorean, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 151-156.
Palamariu 1988-1991a


– Palamariu Olimpia, Tezaurul de denari imperiali romani descoperit la Valea Arsului – Brad, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 667-671.
Palamariu 1988-1991


– Palamariu Olimpia, Tezaurul de monede feudale, din secolele XV-XVI, descoperit la Făgeţel, comuna Dobra, judeţul Hunedoara, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 715-719.
Palamariu 1992-1994


– Palamariu Olimpia, Informaţii documentare referitoare la unele descoperiri de monedă antică în judeţul Hunedoara (prima jumătate a secolului XIX – prima jumătate a secolului XX), în Sargetia 25 (1992-1994), p. 193-200.
Palamariu 1992-1994a


– Palamariu Olimpia, Dr. Octavian Floca – colecţionar şi pasionat cercetător numismat, în Sargetia 25 (1992-1994), p. 223-226.

Palamariu 1995


– Palamariu Olimpia, Descoperiri monetare pe vatra municipiului Hunedoara, în Corviniana 6 (1995), p. 93-98.

Palamariu 1999-2000


– Palamariu Olimpia, Tezaurul monetar din secolele XVI-XVII descoperit la Pui, judeţul Hunedoara şi unele consideraţii privind circulaţia monedei străine în Comitatul Hunedoara, în Sargetia 30 (2001-2002), p. 293-310.

Pantazi 1998


– Pantazi Adriana, Aspecte ale glipticii din Dacia romană, în Ziridava 21 (1998), p. 43-51.

Papp et alii 1997-1998


– Papp F., Petrov Gheorghe, Pinter Zeno Karl, Descoperiri monetare în cetatea Orăştiei, în Sargetia 27 (1997-1998, 1), p. 467-472.

Paul et alii 1994


– Paul Iuliu, Luca Sabin Adrian, Pinter Zeno Karl, Aldea Alexandru, Ciută Marius, Orăştie-Dealul Pemilor, jud. Hunedoara, punct X2 şi X8, în CCA – campania 1993 (1994), p. 45.

Paul et alii 1995


– Paul Iuliu, Luca Sabin Adrian, Pinter Zeno Karl, Aldea Alexandru, Ciută Marius, Sonoc Alexandru, Orăştie-Dealul Pemilor, jud. Hunedoara, punct X2, în CCA – campania 1994 (1995), p. 62-63.

Paul et alii 1995a


– Paul Iuliu, Luca Sabin Adrian, Căstăian Mihai, Boroffka Nikolaus, Pinter Zeno Karl, Aldea Alexandru, Ciută Marius, Orăştie-Dealul Pemilor, jud. Hunedoara, punct X8, în CCA – campania 1994 (1995), p. 63.

Pavel 1979


– Pavel Viorica, Monede romane republicane din vechile colecţii ale Muzeului judeţean Hunedoara-Deva, în Sargetia 14 (1979), p. 115-132.

Pavel 1982-1983


– Pavel Viorica, Câteva consideraţii asupra tezaurului de la Sălaşul de Sus (jud. Hunedoara), în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 145-150.

Pavel şi Andriţoiu 1994


– Pavel Viorica, Andriţoiu Ion, Tezaurul de monede romane republicane de la cetatea dacică de la Piatra Roşie, în Apulum 31 (1994), p. 79-121.

Pavel şi Istrate 1971


– Pavel Gheorghe, Istrate Tudor, Judeţul Hunedoara. Ghid compendiu. Deva (1971).

Pădureanu 1982


– Pădureanu Eugen, Aşezarea eneolitică fortificată de la Pecica-Forgaci, în Crisia 12 (1982, 1), p. 29-60.

Pădureanu 1982a


– Pădureanu Eugen, O contribuţie la problema drumului roman pe cursul mijlociu al Mureşului, în Ziridava 14 (1982), p. 67-74.

Pădureanu 2002-2003


– Pădureanu Eugen, Două accesorii vestimentare descoperite în zona Mureşului, în AnB(SN) 10-11 (2002-2003, 1), p. 101-108.

Păunescu 2001


– Păunescu Alexandru, Paleoliticul şi mezoliticul din spaţiul transilvan. Bucureşti (2001).

Păunescu şi Boroş 1998


– Păunescu Alexandru, Boroş Adrian, Nandru, com. Peştişu Mic, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1997 (1998), p. 44.

Păunescu şi Boroş 2000


– Păunescu Alexandru, Boroş Adrian, Crăciuneşti, com. Băiţa, jud. Hunedoara. Punct: Peştera Groapa Lupului, în CCA – campania 1999 (2000), p. 32.

Pescaru 1988-1991


– Pescaru Eugen, Încă o plăcuţă votivă din aur descoperită la Germisara (Geoagiu-Băi), în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 664-666.

Pescaru şi Alicu 2000


– Pescaru Adriana Rusu, Alicu Dorin, Templele romane din Dacia (I), Deva (2000).

Pescaru şi Pescaru 2001


– Pescaru Adriana Rusu, Pescaru Eugen, Complexul termal roman Germisara. Faze şi etape de amenajare, în Studii de istorie antică, Deva (2001), p. 439-452.

Pescaru şi Pescaru 2002


– Pescaru Adriana Rusu, Pescaru Eugen, Geoagiu, com. Geoagiu, jud. Hunedoara. Punct: Cetatea Urieşilor – Castrul militar, în CCA – campania 2001 (2002), p. 142-143.

Pescaru şi Pescaru 2003


– Pescaru Adriana Rusu, Pescaru Eugen, Geoagiu, com. Geoagiu, jud. Hunedoara. Punct: Cetatea Urieşilor (Castrul Cigmău), în CCA – campania 2002 (2003), p. 131-132.

Pescaru şi Pop


– Pescaru Adriana Rusu, Pop Constantin, Monumente figurate descoperite în Micia, în Sargetia 30 (2001-2002), p. 195-200.

Pescaru şi Rusu 1992-1994


– Pescaru Eugen, Rusu Adriana, Des Orientaux dans le pagus de Micia, în Sargetia 25 (1992-1994), p. 171-180.

Pescaru şi Rusu 1995-1996


– Pescaru Eugen, Rusu Adriana, Faze şi etape de amenajare ale complexului termal Germisara (Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara), în Sargetia 26 (1995-1996, 1), p. 325-340.

Pescaru et alii 1998


– Pescaru Adriana, Căstăian Mihai, Rişcuţa Cătălin, Deva, „Magna Curia”, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1997 (1998), p. 19-20.

Pescaru et alii 2000


– Pescaru Adriana, Căstăian Mihai, Herţa Călin, Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara. Punct: Cetăţeaua, în CCA – campania 1999 (2000), p. 15.

Pescaru et alii 2000a


– Pescaru Adriana, Pescaru Eugen, Ferencz Vasile Iosif, Geoagiu-Băi, com. Geoagiu, jud. Hunedoara (Germisara), în CCA – campania 1999 (2000), p. 37-38.

Pescaru et alii 2001


– Pescaru Adriana, Rişcuţa Cătălin Nicolae, Ferencz Vasile, Pavel Romică, Popa Cristian I., Balşa, Galbina, Mada, com. Balşa, jud. Hunedoara. Punct: Balşa-Peştera „Dosul Dobârlesei”, „Dumbrăviţa”, Galbina-„Piatra Brăţii”, Mada-„Pleaşa Mică”, „Chiciorele”, în CCA – campania 2000 (2001), p. 32-33.

Pescaru et alii 2001a


– Pescaru Adriana, Pescaru Eugen, Rişcuţa Cătălin Nicolae, Deva, jud. Hunedoara. Punct: Magna Curia, în CCA – campania 2000 (2001), p. 78-79.

Pescaru et alii 2001b


– Pescaru Adriana, Pescaru Eugen, Bălos Angelica, Geoagiu, com. Geoagiu, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Urieşilor – Castrul militar, în CCA – campania 2000 (2001), p. 88.

Pescaru et alii 2001c


– Pescaru Adriana, Bodó Cristina, Ferencz Iosif Vasile, Ocolişu Mic, com. Orăştioara de Sus, jud. Hunedoara. Punct: Apa Grădiştii – Vila Napoleon Săvescu, în CCA – campania 2000 (2001), p. 165.

Pescaru et alii 2001d


– Pescaru Adriana, Rişcuţa Cătălin Nicolae, Pavel Romeo, Cosac Marian, Prihodişte, com. Vaţa de Jos, jud. Hunedoara. Punct: Peştera Prihodişte, în CCA – campania 2000 (2001), p. 200.

Pescaru et alii 2001e


– Pescaru Adriana, Cătălin Nicolae, Ferencz Vasile Iosif, Strei, or. Călan, jud. Hunedoara. Punct: Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, în CCA – campania 2000 (2001), p. 235.

Pescaru et alii 2002


– Pescaru Adriana, Bodó Cristina, Căstăian Mihai, Ferencz Iosif Vasile, Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara. Punct: Cetăţeaua, în CCA – campania 2001 (2002), p. 41-43.

Pescaru et alii 2004


– Pescaru Adriana, Pescaru Eugen, Bodó Cristina, New elements of fortification in the area of the citadel of Costeşti-Blidaru, în Daco – Geţii, Deva (2004), p. 47-54.

Petculescu 1978


– Petculescu Liviu, Un fragment de diplomă militară de la Micia, în ActaMN 15 (1978), p. 131-134.

Petculescu 1981


– Petculescu Liviu, Castrul de la Micia, în MN 5 (1981), p. 109-114.

Petculescu 1982


– Petculescu Liviu, Obrăzare de coifuri romane din Dacia, în ActaMN 19 (1982), p. 291-300.

Petculescu 1983


– Petculescu Liviu, Prinzătoare de teacă romane din Dacia, în ActaMN 20 (1983), p. 451-466.

Petculescu 1983a


– Petculescu Liviu, Raport asupra săpăturilor arheologice din castrul Micia, în CA 6 (1983), p. 45-50.

Petculescu et alii 1981


– Petculescu Liviu, Nemoianu Toma Alexandru, Anastasiu Ruxandra, Raport preliminar asupra săpăturilor arheologice din 1978-1979 în castrul Micia, jud. Hunedoara, în CA 4 (1981), p. 70-75.

Petculescu et alii 1982


– Petculescu Liviu, Nemoianu Toma Alexandru, Anastasiu Ruxandra, Săpăturile arheologice din castrul Micia (com. Veţel), jud. Hunedoara, în CA 5 (1982), p. 73-76.

Petculescu et alii 1986


– Petculescu Liviu, Filipescu Bogdan, Crăciun Cristina, Raport asupra săpăturilor din castrul Micia (com. Veţel), jud. Hunedoara, în CA 8 (1986), p. 59-62.

Petculescu et alii 2001


– Petculescu Liviu, Simion Mihaela, Alicu Dorin, Rădeanu Virginia, Veţel, com. Veţel, jud. Hunedoara (Micia), în CCA – campania 2000 (2001), p. 268-270.

Petculescu et alii 2002


– Petculescu Liviu, Simion Mihaela, Alicu Dorin, Rădeanu Virginia, Veţel, com. Veţel, jud. Hunedoara (Micia), în CCA – campania 2001 (2002), p. 330-332.

Petculescu et alii 2003


– Petculescu Liviu, Simion Mihaela, Alicu Dorin, Rădeanu Virginia, Veţel, com. Veţel, jud. Hunedoara (Micia), în CCA – campania 2002 (2003), p. 337-338.

Petculescu et alii 2004


– Petculescu Liviu, Simion Mihaela, Alicu Dorin, Rădeanu Virginia, Egri Mariana, Miţar Cristina, Veţel, com. Veţel, jud. Hunedoara (Micia), în CCA – campania 2003 (2004), p. 365-368.

Petolescu C.C. 1972


– Petolescu Constantin C., Cohors II Hispanorum la Micia, în Sargetia 9 (1972), p. 43-50.

Petolescu C.C. 1980


– Petolescu Constantin C., Un basorelief al zeiţei Diana, în ActaMN 17 (1980), p. 463-466.

Petolescu C.C. 1989-1993


– Petolescu Constantin C., Les légats de la Dacie sous Trajan, în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 45-48.

Petolescu C.C. şi Mărghitan 1974


– Petolescu Constantin C., Mărghitan Liviu, Ţigle şi cărămizi ştampilate din thermele de la Micia, în MN 1 (1974), p. 247-258.

Petrescu-Dîmboviţa 1977


– Petrescu-Dîmboviţa Mircea, Depozitele de bronzuri din România. Bucureşti (1977).

Petrov 1997


– Petrov Gheorghe, Geoagiu de Jos, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1996 (1997), p. 19-20.

Petrov 1998


– Petrov Gheorghe, Un vechi cimitir românesc la fosta biserică greco-catolică din Orăştie (jud. Hunedoara), în AM (1988), p. 129-138.

Petrov 1988-1991


– Petrov Gheorghe, Un obol unguresc din vremea regelui Coloman descoperit la Geoagiu-Băi, judeţul Hunedoara, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 679-680.

Petrov 1996


– Petrov Gheorghe, Raport preliminar asupra cercetărilor arheologice din Complexul medieval de la Geoagiu de Jos, jud. Hunedoara (Campaniile din 1993, 1994, 1995), în ActaMN 33 (1996, 1), p. 403-413.

Petrov şi Groza 1995


– Petrov Gheorghe, Groza Horaţiu, Orăştie, Biserica greco-catolică, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1994 (1995), p. 64.

Petrov şi Pinter 1994


– Petrov Gheorghe, Pinter Zeno Karl, Geoagiu de Jos, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1993 (1994), p. 26-27.

Petrov şi Pinter 1995


– Petrov Gheorghe, Pinter Zeno Karl, Geoagiu de Jos, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1994 (1995), p. 23-24.

Petrov şi Scrobotă 2001


– Petrov Gheorghe, Scrobotă Paul, Geoagiu, jud. Hunedoara. Punct: Biserica de tip „rotondă”, în CCA – campania anului 2000 (2001), p. 87-88.

Petrov şi Scrobotă 2004


– Petrov Gheorghe, Scrobotă Paul, Geoagiu, jud. Hunedoara. Punct: Biserica – rotondă, în CCA – campania anului 2003 (2004), p. 127-128.

Petrov et alii 1996


– Petrov Gheorghe, Pinter Zeno Karl, Groza Horaţiu, Geoagiu de Jos, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1995 (1996), p. 47.

Pinter 1992-1994


– Pinter Zeno Karl, Spada medievală din mormântul de călăreţ de la Deva – Consideraţii tipologice şi cronologice, în Sargetia 25 (1992-1994), p. 235-246.

Pinter 1994


– Pinter Zeno Karl, Orăştie-Cetate, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1993 (1994), p. 44-45.

Pinter 1998


– Pinter Zeno Karl, Im Miereshthal entdeckte Bewaffungsstücke und Teile militärischer Ausrüstung karolingischer Herkunft, în AM 2 (1998), p. 145-154.

Pinter 1998a


– Pinter Zeno Karl, Piese de armament şi echipament militar de provenienţă carolingiană din valea Mureşului, în SCIVA 49 (1998, 2), p. 135-144.

Pinter 1999


– Pinter Zeno Karl, Spada şi sabia medievală în Transilvania şi Banat (secolele IX-XIV). Reşiţa (1999).

Pinter 2003


– Pinter Zeno Karl, Rotonda de la Orăştie, în In Memoriam Popa Radu, Cluj-Napoca (2003), p. 263-286.

Pinter et alii 1995


– Pinter Zeno Karl, Petrov Gheorghe, Ţiplic Marian, Orăştie, Cetate, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1994 (1995), p. 63.

Pinter et alii 2000


– Pinter Zeno Karl, Căstăian Mihai, Ţuţuianu Daniel, Cucuiş, com. Beriu, jud. Hunedoara. Punct: Colnic – Cetatea medievală, în CCA – campania 1999 (2000), p. 34.

Pinter et alii 2000a


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic Ioan Marian, Căstăian Mihai, Râu de Mori, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara. Punct: Curtea nobiliară a Cândeştilor, în CCA – campania 1999 (2000), p. 80.

Pinter et alii 2000b


– Pinter Zeno Karl, Căstăian Mihai, Ţuţuianu Daniel, Sibişel, com. Beriu, jud. Hunedoara. Punct: Bordul, în CCA – campania 1999 (2000), p. 94.

Pinter et alii 2001


– Pinter Zeno Karl, Căstăian Mihai, Ţuţuianu Daniel, Cucuiş, com. Beriu, jud. Hunedoara. Punct: Cetatea medievală, în CCA – campania 2000 (2001), p. 77.

Pinter et alii 2001a


– Pinter Zeno Karl, Căstăian Mihai, Ţuţuianu Daniel, Mada, com. Balşa, jud. Hunedoara. Punct: Peştera Zidită, în CCA – campania 2000 (2001), p. 139.

Pinter et alii 2001b


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic Ioan Marian, Dragotă Aurel, Orăştie, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor, în CCA – campania 2000 (2001), p. 167-168.

Pinter et alii 2001c


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic Ioan Marian, Căstăian Mihai, Râu de Mori, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara. Punct: Curtea nobiliară a Cândeştilor, în CCA – campania 2000 (2001), p. 206-207.

Pinter et alii 2001d


– Pinter Zeno Karl, Căstăian Mihai, Ţuţuianu Daniel, Sibişel, com. Beriu, jud. Hunedoara. Punct: Bordu, în CCA – campania 2000 (2001), p. 225.

Pinter et alii 2002


– Pinter Zeno Karl, Căstăian Mihai, Ţuţuianu Daniel, Cucuiş, com. Beriu, jud. Hunedoara. Punct: Cetatea medievală, în CCA – campania 2001 (2002), p. 115.

Pinter et alii 2002a


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic M., Căstăian M., Orăştie, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor, punct X2, în CCA – campania 2001 (2002), p. 223-224.

Pinter et alii 2002b


– Râu de Mori, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara. Punct: Curtea nobiliară a Cândeştilor, în CCA – campania 2001 (2002), p. 250.

Pinter et alii 2003


– Râu de Mori, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara. Punct: Curtea nobiliară a Cândeştilor, în CCA – campania 2002 (2003), p. 251.

Pinter et Luca 1995


– Pinter Z.K., Luca S.A., Necropola medieval-timpurie de la Orăştie-Dealul Pemilor, punctul X2 / 1992-93, în Corviniana 1 (1995), p. 17-44.

Pinter şi Boroffka 1999


– Pinter Zeno Karl, Boroffka Nikolaus, Neue Mittelalterliche gräber der Ciumbrud gruppe aus Broos / Orăştie, fundstelle Böhmerberg / Dealul Pemilor X8, în Transsilvanica. Gedenkschrift für Kurt Horedt, Rahden (1999), p. 313-330.

Pinter şi Boroffka 2001


– Pinter Zeno Karl, Boroffka Nikolaus, Necropola de tip Ciumbrud de la Orăştie-„Dealul Pemilor”. Punct X8, în Apulum 38 (2001, 1), p. 319-346.

Pinter şi Petrov 1995


– Pinter Zeno Karl, Petrov Gheorghe, Orăştie, Mănăstirea Franciscană, în CCA – campania 1994 (1995), p. 63-64.

Pinter şi Luca 1998


– Pinter Zeno Karl, Luca sabin Adrian, Das Frühmittelalterliche Gräberfeld im Brooser Gebiet Böhmerberg / Dealul Pemilor Ausgrabungsstelle X2 / 1992-1993 (I. Teil), în ForVL 41 (1998, 1-2), p. 21-51.

Pinter şi Ţiplic 1996


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic Marian, Orăştie, jud. Hunedoara. Punct: Cetate, în CCA – campania 1995 (1996), p. 84-85.

Pinter şi Ţiplic 1998


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic Marian, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Biserica „Sfântul Nicolae”, în CCA – campania 1997 (1998), p. 29-30.

Pinter şi Ţiplic 1998a


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic Marian, Orăştie, jud. Hunedoara. Punct: Cetate, în CCA – campania 1997 (1999), p. 51.

Pinter şi Ţiplic 2000


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic Marian, Orăştie, jud. Hunedoara. Punct: Cetate, în CCA – campania 1999 (2000), p. 70.

Pinter şi Ţiplic 2002


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic Marian, Orăştie, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor – X2, în CCA – campania 2001 (2002), p. 223-224.

Pinter şi Ţiplic 2003


– Pinter Zeno Karl, Ţiplic Marian, Ilia, jud. Hunedoara. Punct: Conacul Bethlen, în CCA – campania 2002 (2003), p. 148.

Pinter şi Ţuţuianu 2001


– Pinter Zeno Karl, Ţuţuianu Costin, Roşcani, com. Dobra, jud. Hunedoara. Punct: Biserica Buna Vestire, în CCA – campania 2000 (2001), p. 208-209.

Pintilie 1999-2000


– Pintilie Mihai, Mithraea în Dacia, în EN 9-10 (1999-2000), p. 231-244.

Pippidi şi Dumitrescu 1957


– Pippidi Dumitru M., Dumitrescu Vladimir, Săpăturile arheologice din R.P. Română în anul 1956, în SCIV 8 (1957, 1-4), p. 353-358.

Piso 1972


– Piso Ioan, Publius Furius Saturninus, în ActaMN 9 (1972), p. 463-472.

Piso 1974


– Piso Ioan, O inscripţie funerară romană de la Beriu, în Apulum 12 (1974), p. 580-582.

Piso 1974-1975


– Piso Ioan, Epigraphica (I), în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 57-80.

Piso 1975


– Piso Ioan, Epigraphica (III), în ActaMN 12 (1975), p. 165-178.

Piso 1976


– Piso Ioan, Epigraphica (IV), în Apulum 14 (1976), p. 441-453.

Piso 1977


– Piso Ioan, Epigraphica (VII), în Apulum 15 (1977), p. 643-658.

Piso 1978


– Piso Ioan, Epigraphica (X), în ActaMN 15 (1978), p. 179-188.

Piso 1978a


– Piso Ioan, Epigraphica (VIII), în Apulum 16 (1978), p. 189-197.

Piso 1980


– Piso Ioan, Epigraphica (XII), în ActaMN 17 (1980), p. 81-90.

Piso 1987-1988


– Piso Ioan, Prosopographia Coloniae Dacicae Sarmizegetusae (I), în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 163-170.

Piso 1996


– Piso Ioan, Les estampilles tégulaires de Sarmizegetusa, în EN 6 (1996), p. 153-200.

Piso 1997-1998


– Piso Ioan, Epigraphica (XVI). Inscriptions de Sarmizegetusa, în Sargetia 27 (1997-1998, 1), p. 261-266.

Piso 2001


– Piso Ioan, De nouveau sur les Lucii Antonii de Sarmizegetusa, în Studii de istorie antică, Deva (2001), p. 363-370.

Piso 2004


– Piso Ioan, Le dieu Yarhibol a Sarmizegetusa, în Studia Historica et Archaeologica. In Honorem Magistrae Doina Benea, Timişoara (2004), p. 299-304.

Piso et alii 1994


– Piso Ioan, Diaconescu Alexandru, Ettiene Robert, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1993 (1994), p. 69-70.

Piso et alii 2001


– Piso Ioan, Băeştean Gică, Rădean Virginia, Roman Cristian Ţentea Ovidiu, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara (Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Punct: Forum Novum, în CCA – campania 2000 (2001), p. 214-217.

Piso et alii 2002


– Piso Ioan, Roman Cristian, Ţentea Ovidiu, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara (Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Punct: Forum Novum, în CCA – campania 2001 (2002), p. 274.

Piso et alii 2002a


– Piso Ioan, Marcu Felix, Ţentea Ovidiu, Rădean Virginia, Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara (Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa). Punct: La Cireş – necropola estică, în CCA – campania 2001 (2002), p. 274-276.

Piso şi Băeştean


– Piso Ioan, Băeştean Gică, Des Fistulae plumbeae à Sarmizegetusa, în ActaMN 37 (2000, 1), p. 223-230.

Piso şi Diaconescu 1985-1986


– Piso Ioan, Diaconescu Alexandru, Forurile din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 161-184.

Piso şi Diaconescu 1996


– Piso Ioan, Diaconescu Alexandru, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1995 (1996), p. 102.

Piso şi Diaconescu 1997


– Piso Ioan, Diaconescu Alexandru, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1996 (1997), p. 73-74.

Piso şi Diaconescu 1997a


– Piso Ioan, Diaconescu Alexandru, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, jud. Hunedoara, în SAC 2 (1997), p. 120-122.

Piso şi Diaconescu 1998


– Piso Ioan, Diaconescu Alexandru, Sarmizegetusa, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1997 (1998), p. 65.

Piso şi Roman C.A. 2003


– Piso Ioan, Roman Cristian A., Sarmizegetusa, com. Sarmizegetusa, jud. Hunedoara (Ulpia Traiana Sarmizegetusa), în CCA – campania 2002 (2003), p. 266-267.

Piso şi Rusu 1977


– Piso Ioan, Rusu Adriana, Un relief din Sarmizegetusa cu reprezentarea lui Silvanus şi a nouă Silvane, în ActaMN 14 (1977), p. 155-158.

Pleşa şi Rotaru 1977


– Pleşa Ion, Rotaru Ovidiu, Documente privind monumentele arheologice romane de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 13 (1977), p. 561-575.

Plopşor 1935-1936


– Nicolăescu-Plopşor C.S., Le paléolithique en Roumanie, în Dacia 5-6 (1935-1936), p. 41-107.

Plopşor 1956


– Nicolăescu-Plopşor C.S., Rezultatele principale ale cercetărilor paleolitice în ultimii patru ani în R.P.R., în SCIV 7 (1956, 1-2), p. 7-40.

Plopşor 1957


– Nicolăescu-Plopşor C.S., Cercetări asupra paleoliticului timpuriu, în MCA 3 (1957), p. 281-292.

Plopşor et alii 1957


– Nicolăescu-Plopşor C.S., Bassa Beniamin, Bolomey Alexandra, Păunescu Alexandru, Şantierul arheologic Nandru, în MCA 3 (1957), p. 29-40.

Plopşor et alii 1957a


– Nicolăescu-Plopşor C.S., Avakian Grigore, Bilţiu Tr., Bolomey Alexandra, Haas Nicolae, Maximilian Constantin, Păunescu Alexandru, Şantierul arheologic Ohaba-Ponor, în MCA 3 (1957), p. 41-50.

Plopşor et alii 1959


– Nicolăescu-Plopşor C.S., Păunescu Alexandru, Nandru, în MCA 5 (1959), p. 22-29.

Pop 1967


– Pop Constantin, Câteva reprezentări aparţinând cultului dionysiac în Dacia, în Apulum 6 (1967), p. 169-182.

Pop 1971


– Pop Constantin, Monumente sculpturale romane din Transilvania, în Apulum 9 (1971), p. 553-570.

Pop 1972


– Pop Constantin, Reprezentări din Dacia dedicate lui Liber Pater şi acoliţilor săi, în Apulum 10 (1972), p. 173-182.

Pop 1972a


– Pop Constantin, Câteva reprezentări figurate romane din judeţul Hunedoara, în Sargetia 9 (1972), p. 67-73.

Pop 1974


– Pop Constantin, Un lar în Muzeul de istorie al Transilvaniei, în Apulum 12 (1974), p. 599-607.

Pop 1976


– Pop Constantin, Venus Ulpiana, în Apulum 14 (1976), p. 433-440.

Pop 1977


– Pop Constantin, Statui imperiale de bronz la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 13 (1977), p. 543-548.

Pop 1977a


– Pop Constantin, Signa militaria de bronz în Dacia romană, în ActaMN 14 (1977), p. 111-132.

Pop 1978


– Pop Constantin, Statui imperiale de bronz în Dacia romană, în ActaMN 15 (1978), p. 135-166.

Pop 1979


– Pop Constantin, O interesantă piesă romană descoperită la Sarmizegetusa, în StComCar 3 (1979), p. 292-295.

Pop 1979a


– Pop Constantin, Noi monumente dionysiace de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Apulum 17 (1979), p. 207-214.

Pop 1980


– Pop Constantin, Cultul zeiţei Venus la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Apulum 18 (1980), p. 107-108.

Pop 1982


– Pop Constantin, Câteva piese sculpturale recent descoperite la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Apulum 20 (1982), p. 135-138.

Pop 1983


– Pop Constantin, Bronzuri figurate romane în Muzeul de istorie al Transilvaniei, în ActaMN 20 (1983), p. 467-484.

Pop 1986-1987


– Pop Constantin, Cultul Dianei la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 148-150.

Pop 1987-1988


– Pop Constantin, Câteva piese sculpturale şi arhitectonice descoperite la Ulpia Traiana, în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 563-566.

Pop 1992-1994


– Pop Constantin, Religie şi urbanism în Dacia romană, în Sargetia 25 (1992-1994), p. 181-192.

Pop 1994


– Pop Constantin, Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi teritoriul ei: colonişti, religii, locaşuri de cult, în EN (1994), p. 61-73.

Pop 1996


– Pop Constantin, Mitul broaştei ţestoase în reprezentările figurate din Dacia romană, în ActaMN 33 (1996, 1), p. 167-168.

Pop 1997


– Pop Constantin, Bronzes figurés de Dacie romaine représentation des militaires, în ActaMN 34 (1977, 1), p. 183-187.

Pop 1997a


– Pop Constantin, Existau serii toreutice în antichitatea romană ?, în ActaMN 34 (1997, 1), p. 591-595.

Pop 1997b


– Pop Constantin, Bronzuri figurate în Dacia romană: consideraţii în legătură cu datarea unor piese dispărute, specificate în istoriografia secolului trecut, în Apulum 34 (1997), p. 201-222.

Pop 1999-2000


– Pop Constantin, Arta provincială a Daciei romane. Particularităţi novatoare, în EN 9-10 (1999-2000), p. 169-178.

Pop 2003


– Pop Constantin, Viaţa spirituală în mediul rural din Dacia Superioară (II), în Tibiscum 11 (2003), p. 263-266.

Pop 2003a


– Pop Constantin, Bronzuri figurate în Dacia romană: provenienţa bronzurilor, în Banatica 16 (2003, 1), p. 223-230.

Pop 2003b


– Pop Constantin, Corpus al bronzurilor figurate din Dacia romană, în Apulum 40 (2003), p. 179-183.

Pop 2004


– Pop Constantin, Viaţa spirituală în mediul rural din Dacia Superioară (I), în Apulum 41 (2004), p. 309-320.

Pop et alii 1972


– Pop Constantin, Moga Vasile, Aldea Alexandru, Noi medalioane funerare lucrate aparte, din Dacia Superioară, în ActaMN 9 (1972), p. 503-524.

Pop şi Alicu 1979


– Pop Constantin, Alicu Dorin, Puncte de vedere privind centrul artistic de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în StComCar 3 (1979), p. 277-292.

Pop şi Găzdac 1993


– Pop Constantin, Găzdac Cristian, în EN 3 (1993), p. 143-148.

Pop şi Milea 1965


– Pop Constantin, Milea Z., Monumente sculpturale din Dacia romană în legătură cu cultul lui Liber Pater, în ActaMN 2 (1965), p. 195-208.

Pop şi Nemeş 1974


– Pop Constantin, Nemeş Emil, Diana de la Ostrov, în ActaMN 11 (1974), p. 85-92.

Pop şi Nemeş 1975


– Pop Constantin, Nemeş Emil, Ornament de la un car roman descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 12 (1975), p. 179-182.

Pop şi Nemeş 1977


– Pop Constantin, Nemeş Emil, Teracote cu Venere la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 14 (1977), p. 159-162.

Pop şi Rusu 1976


– Pop Constantin, Rusu Adriana Pescaru, Un perete lateral de aedicula descoperit la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în MN 3 (1976), p. 153-158.

Pop şi Rusu 1978


– Pop Constantin, Rusu Adriana Pescaru, Două statuete cu zeii Lares de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în Apulum 16 (1978), p. 185-188.

Popa 1972


– Popa Radu, Săpături într-o villa rustica de lângă Haţeg, în ActaMN 9 (1972), p. 439-462.

Popa 1972a


– Popa Radu, Über die Burgen der Terra Hatzeg, în DaciaNS 16 (1972), p. 243-269.

Popa 1972b


– Popa Radu, O spadă medievală din Valea Streiului şi câteva consideraţii istorice legate de ea, în Sargetia 9 (1972), p. 75-88.

Popa 1976


– Popa Radu, Streisângeorgiu. Ein Zeugnis rumänischer Geschichte des 11.-14. Jahrhunders im Süden Transsilvaniens, în DaciaNS 20 (1976), p. 37-62.

Popa 1977


– Popa Radu, Observaţii privind zidurile de mortar din cetăţile dacice hunedorene, în Sargetia 13 (1977), p. 277-284.

Popa 1988


– Popa Radu, La începuturile Evului Mediu românesc. Ţara Haţegului. Bucureşti (1988).

Popa et alii 1979


– Popa Radu, Matei Ştefan, Eskenaszy Victor, Chicideanu Ion, Juga George, Şantierul arheologic Sarmizegetusa – jud. Hunedoara (epoca postromană). Raport privind rezultatele cercetărilor campaniei 1978, în MCA 13 (1979), p. 315-318.

Popa şi Chicideanu 1984


– Popa Radu, Chicideanu Ion, Informaţii noi şi câteva consideraţii istorice privind biserica românească din Gurasada – jud. Hunedoara, în SCIVA 35 (1984, 1), p. 54-67.

Popa C.I. 1998


– Popa Constantin Ion, Noi descoperiri aparţinând bronzului timpuriu în bazinul mijlociu al Mureşului şi câteva consideraţii privind etapa finală a acestei perioade în Transilvania, în Apulum 35 (1998), p. 47-85.

...VI

Popa C.I. 1999


– Popa Constantin Ion, Cercetări de teren în centrul şi sud-vestul Transilvaniei (I), în BCSS 5 (1999), p. 107-144.

Popa C.I. 2004


– Popa Constantin Ion, Reprezentări speciale pe ceramica de tip Coţofeni. Aspecte ale cultului urano-solar în preistorie, în Apulum 41 (2004), p. 113-146.

Popa D. 2002


– Popa Dumitru, Villae, Vici, Pagi. Aşezările rurale din Dacie romană intracarpatică. Sibiu (2002).

Popa V. 1988-1991


– Popa Victor, Un relief votiv cu Pan descoperit la Cigmău, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 673-677.

Popa V. 1994


– Popa Victor, Consideraţii privind aplicile cu imaginea lui Jupiter-Amon din Dacia, în Apulum 31 (1994), p. 241-245.

Popescu 1982


– Popescu Nicolae, Munţii Retezat. Bucureşti (1982).

Popescu 1986


– Popescu Nicolae, Munţii Parâng. Ghid turistic. Bucureşti (1986).

Popescu D. 1941-1944


– Popescu Dorin, La bracelet celtique à demi-oves d'Uroiu (dép. De Hunedoara), în Dacia 9-10 (1941-1944), p. 183-188.

Popescu D. 1956


– Popescu Dorin, Cercetări arheologice în Transilvania (IV). Prelucrarea aurului în Transilvania înainte de cucerirea romană, în MCA 2 (1956), p. 196-210.

Popescu D. 1957


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Populaire Roumaine en 1956, în DaciaNS 1 (1957), p. 337-346.

Popescu D. 1958


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Populaire Roumaine en 1957, în DaciaNS 2 (1958), p. 479-492.

Popescu D. 1958a


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice în Republica Populară Română în anul 1957, în SCIV 9 (1958, 1), p. 141-149.

Popescu D. 1959


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Populaire Roumaine en 1958, în DaciaNS 3 (1959), p. 587-602.

Popescu D. 1959a


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice în Republica Populară Română în anul 1958, în SCIV 10 (1959, 1), p. 145-154.

Popescu D. 1960


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Populaire Roumaine en 1959, în DaciaNS 4 (1960), p. 577-586.

Popescu D. 1960a


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din RPR în anul 1959, în SCIV 11 (1960, 1), p. 182-188.

Popescu D. 1961


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Populaire Roumaine en 1960, în DaciaNS 5 (1961), p. 567-582.

Popescu D. 1961a


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din RPR în anul 1960, în SCIV 12 (1961, 1), p. 133-143.

Popescu D. 1962


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din RPR în anul 1961, în SCIV 13 (1962, 1), p. 201-214.

Popescu D. 1962a


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Populaire Roumaine en 1960, în DaciaNS 5 (1961), p. 515-532.

Popescu D. 1963


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din RPR în anul 1961, în SCIV 14 (1962, 2), p. 451-465.

Popescu D. 1963a


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Populaire Roumaine en 1962, în DaciaNS 7 (1963), p. 569-588.

Popescu D. 1964


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Populaire Roumaine en 1963, în DaciaNS 8 (1964), p. 385-404.

Popescu D. 1964a


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Populară Română în anul 1963, în SCIV 15 (1964, 4), p. 551-567.

Popescu D. 1965


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Socialiste Roumaine en 1964, în DaciaNS 9 (1965), p. 469-488.

Popescu D. 1965a


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România în anul 1964, în SCIV 16 (1965, 3), p. 587-604.

Popescu D. 1966


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Socialiste Roumaine en 1965, în DaciaNS 10 (1966), p. 383-402.

Popescu D. 1966a


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România în anul 1965, în SCIV 17 (1966, 4), p. 709-726.

Popescu D. 1967


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Socialiste Roumaine en 1966, în DaciaNS 11 (1967), p. 357-376.

Popescu D. 1967a


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România în anul 1966, în SCIV 18 (1967, 3), p. 521-538.

Popescu D. 1968


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România în anul 1967, în SCIV 19 (1968, 4), p. 677-698.

Popescu 1968a


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques dans la République Socialiste Roumaine en 1966, în DaciaNS 12 (1968), p. 421-444.

Popescu D. 1969


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques de 1968 dans la République Socialiste Roumaine, în DaciaNS 13 (1969), p. 507-537.

Popescu D. 1970


– Popescu Dorin, Săpăturile arheologice din Republica Socialistă România din anul 1969, în SCIVA 21 (1970, 3), p. 493-522.

Popescu D. 1970a


– Popescu Dorin, Les fouilles archéologiques de 1969 dans la République Socialiste Roumaine, în DaciaNS 14 (1970), p. 431-464.

Poporogu 1972


– Poporogu Ion, Exploatarea aluvionară a aurului în bazinul Petroşani, în Sargetia 9 (1972), p. 225-230.

Posea et alii 1974


– Posea Grigore, Popescu Nicolae, Ielenicz M., Relieful României. Bucureşti (1974).

Pribac şi Timoc 2002-2003


– Pribac Sorin, Timoc Călin, Instrumente medicale de factură romană din colecţia Muzeului Banatului din Timişoara, în AnB(SN) 10-11 (2002-2003, 1), p. 167-172.

Protase 1967


– Protase Dumitru, Legiunea III Flavia la nordul Dunării şi apartenenţa Banatului şi Olteniei de vest la Provincia Dacia, în ActaMN 4 (1967), p. 47-72.

Protase 1973


– Protase Dumitru, Troupes auxiliaires originaires des provinces germaniques dans l'armée de Dacie, în DaciaNS 17 (1973), p. 323-328.

Protase 1991


– Protase Dumitru, Römische Einflüsse in Dakien vor der Eroberung, în EN 1 (1991), p. 53-58.

Protase 2000


– Protase Dumitru, La genèze des villes dans la Dacie Romaine, în Army and Urban development in the Danubian provinces of the Roman Empire, Alba Iulia (2000), p. 63-78.

Purece et alii 2002


– Purece Silviu, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Gonciar Andrei, Descoperiri monetare pe şantierul de la Hunedoara, punctele „Sacristia Castelului” şi „Grădina Castelului”. Campania 2001, în ActaTS 1 (2002), p. 165-170.

Purece et alii 2004


– Purece Silviu, Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, New coins from the Corvin Castle museum's collection from Hunedoara, în BAHC 4 (2004) (Studii de istorie veche şi arheologie. Omagiu profesorului Sabin Adrian Luca), p. 177-182.

Răceanu şi Brâncoveanu 1974


– Răceanu Viorel, Brâncoveanu Ion, Documentar privind satul Cinciş. Cluj-Napoca (1974).

Rădeanu 2004


– Rădeanu Virginia, Diana Sancta Potentisima şi maurii de la Micia, în Apulum 41 (2004), p. 267-270.

Rişcuţa 1995-1996


– Rişcuţa Cătălin, Repertoriul arheologic al depresiunii Brad, în Sargetia 26 (1995-1996), p. 265-318.

Rişcuţa 1997-1998


– Rişcuţa Cătălin, Materiale arheologice aparţinând bronzului timpuriu în colecţia Muzeului din Deva, în Sargetia 27 (1997-1998, 1), p. 103-128.

Rişcuţa 1998


– Rişcuţa Cătălin, Archaeological discoveries concerning the Early Bronze Age at Deva, în The Early and Middle Bronze Age in the Carpathian Basin, Alba Iulia (1998), p. 111-140.

Rişcuţa 1999-2000


– Rişcuţa Cătălin, O descoperire arheologică veche de la Deva, în Sargetia 28-29 (1999-2000, 1), p. 39-52.

Rişcuţa 1999-2000


– Rişcuţa Cătălin, Materiale arheologice preistorice aflate în colecţia veche a Muzeului din Deva, în AnB(SN) 7-8 (1999-2000), p. 205-228.

Rişcuţa şi Cosac 2004


– Rişcuţa Cătălin, Cosac Marian, Prihodişte, com. Vaţa de Jos, jud. Hunedoara. Punct: Peştera Prihodişte, în CCA – campania 2003 (2004), p. 248-249.

Rişcuţa et alii 2003


– Rişcuţa Cătălin, Pavel R., Cosac Marian, Prihodişte, com. Vaţa de Jos, jud. Hunedoara. Punct: Peştera Prihodişte, în CCA – campania 2002 (2003), p. 249.

Rişcuţa şi Ferencz 2004


– Rişcuţa Nicolae Cătălin, Ferencz Iosif Vasile, Noi cercetări arheologice şi câteva consideraţii privind complexul ecleziastic de la Strei (jud. Hunedoara), în Apulum 41 (2004), p. 337-358.

Roman P. 1971


– Roman Petre Ion, Strukturänderungen des Endäneolithikums im Donau-Karpaten-Raum, în DaciaNS 15 (1971), p. 31-170.

Roman P. 1973


– Roman Petre Ion, Modificări structurale ale culturilor eneoliticului final din regiunea carpato-danubiană, în Banatica 2 (1973), p. 57-76.

Roman P. 1976


– Roman Petre Ion, Cultura Coţofeni. În: BA 26 (1976).

Roman P. 1978


– Roman Petre Ion, Modificări în tabelul sincronismelor privind eneoliticul târziu, în SCIVA 29 (1978, 2), p. 215-222.

Roman 2001


– Roman Cristian, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Castelul Corvineştilor, în CCA – campania 2000 (2001), p. 101.

Roman et alii 2000


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Luca Sabin Adrian, Cercetări arheologice în Peştera nr. 1 (Peştera Mare) de la Cerişor (com. Lelese, jud. Hunedoara), în Corviniana 6 (2000), p. 7-59.

Roman et alii 2003


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Luca Sabin Adrian, Suciu Cosmin, Ciulpăz, com. Peştişu Mic, jud. Hunedoara. Punct: Peştera Bulgărelu, în CCA – campania 2002, (2003), p. 89.

Roman et alii 2004


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Ţiplic Ioan Marian, Archaeological excavations at Hunedoara-The Corvins' Castle-The sacristy of the chapel, în BAHC 4 (2004) (Studii de istorie veche şi arheologie. Omagiu profesorului Sabin Adrian Luca), p. 183-204.

Roman et Diaconescu 1999-2000


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Contribuţii la repertoriul arheologic al judeţului Hunedoara (I), în Sargetia 28-29 (1999-2000, 1), p. 97-128.

Roman et Diaconescu 2002


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Noi descoperiri neolitice şi eneolitice pe teritoriul judeţului Hunedoara, în Corviniana 7 (2002), p. 7-29.

Roman şi Diaconescu 2002


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Un complex aparţinând culturii Basarabi descoperit la Hunedoara-Grădina Castelului, în ActaTS 1 (2002), p. 55-69.

Roman şi Diaconescu 2003


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Castelul Corvineştilor, în CCA – campania 2002 (2003), p. 144-145.

Roman şi Diaconescu 2003a


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Biserica Catolică, în CCA – campania 2002 (2003), p. 145.

Roman şi Diaconescu 2004


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Cercetări arheologice la Ciulpăz – „Peştera Bulgărelu” (com. Peştişu Mic, jud. Hunedoara), în Corviniana 8 (2004), p. 65-95.

Roman şi Diaconescu 2004a


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Archaeological research in Ciulpăz-„Bulgărelu Cave” (Peştişu Mic village, Hunedoara County), în BAHC 4 (2004) (Studii de istorie veche şi arheologie. Omagiu profesorului Sabin Adrian Luca), p. 83-110.

Roman şi Diaconescu 2004b


– Roman Cristian, Diaconescu Dragoş, Hunedoara, jud. Hunedoara. Punct: Castelul Corvinilor (Turnul nou de poartă), în CCA – campania 2003 (2004), p. 144-145.

Roman C.A. 1997


– Roman Cristian A., Reprezentări ale măştilor de sclavi din noua comedie în decoraţia lucernelor „Firmalampen” la Sarmizegetusa, în ActaMN 34 (1997, 1), p. 435-452.

Roman C.A. 2000


– Roman Cristian A., Wheelmade lamps of roman Dacia, în ActaMN 37 (2000, 1), p. 99-140.

Roman C.A. 2001


– Roman Cristian A., Antefixa from Sarmizegetusa, în ActaMN 38 (2001, 1), p. 195-202.

Roman C.A. 2001-2002


– Roman Cristian A., Opaiţele din Dacia lucrate la roată, în Sargetia 30 (2001-2002), p. 129-168.

Roska 1924


– Roska Márton, Paleoliticul judeţului Hunedoara, în PMJH 1 (1924, 23), p. 11-15.

Roska 1924a


– Roska Márton, Recherches préhistoriques pendant l'année 1924, în Dacia 1 (1924), p. 297-316.

Roska 1925


– Roska Márton, Rapport préliminaire sur les recherches préhistoriques pendant l'année 1925, în Dacia 2 (1925), p. 400-416.

Roska 1927-1930


– Roska Márton, Recherches paléolithique en Transylvanie en 1925, în Dacia 3-4 (1927-1930), p. 8-23.

Roska 1928


– Roska Márton, Staţiunea neolitică de la Turdaş, în PMJH 3-4 (1928), p. 14-38.

Roska 1941


– Roska Márton, Die Sammlung Zsófia von Torma. Cluj (1941).

Roska 1942


– Roska Márton, Erdély régészeti repertóriuma. Cluj (1942, 1).

Rotea 1979


– Rotea Mihai, Sondaj arheologic la Balşa, în Sargetia 14 (1979), p. 629-635.

Rotea 1981


– Rotea Mihai, Cercetări arheologice la Bretea Mureşană (jud. Hunedoara, în Sargetia 15 (1981), p. 19-34.

Rotea 1986-1987


– Rotea Mihai, Locuirea Coţofeni de la Deva, - „Strada Lenin”, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 475-479.

Rotea 1993


– Rotea Mihai, Aşezările culturii Wietenberg, în EN 3 (1993), p. 25-42.

Rotea 1993a


– Rotea Mihai, Contribuţii privind Bronzul timpuriu în centrul Transilvaniei, în ThD 14 (1993), p. 65-86.

Rotea 1994


– Rotea Mihai, Penetraţia culturii Otomani în Transilvania. Între realitate şi himeră, în Apulum 31 (1994), p. 39-57.

Rustoiu 1987-1988


– Rustoiu Aurel, Colanele de argint daco-getice, în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 1079-1094.

Rustoiu 1989-1993


– Rustoiu Aurel, O verigă cu capetele petrecute şi înfăşurate din cetatea dacică de la Costeşti (jud. Hunedoara), în ActaMN 26-30 (1989-1993, 1), p. 251.

Rustoiu 1992


– Rustoiu Aurel, Un atelier de prelucrare a bronzului din cetatea dacică de la Băniţa (jud. Hunedoara), în EN 2 (1992), p. 49-55.

Rustoiu 1993


– Rustoiu Aurel, Observaţii privind tipologia şi cronologia fortificaţiilor daco-getice cu ziduri din piatră fasonată, în AnB(SN) 2 (1993), p. 179-187.

Rustoiu 1993a


– Rustoiu Aurel, Observaţii privind ceramica Latène cu grafit în pastă din România, în ThD 14 (1993, 1-2), p. 131-142.

Rustoiu 1994


– Rustoiu Aurel, Două simpula de tip pescate din Dacia romană, în AnB(SN) 3 (1994), p. 231-238.

Rustoiu 1995


– Rustoiu Aurel, Le premier horizon de fibules romaines en Dacie préromaine, în ThD 16 (1995, 1-2), p. 211-219.

Rustoiu 1996


– Rustoiu Aurel, Metalurgia bronzului la daci (sec. II î.Chr – sec. I d.Chr.). Tehnici, ateliere şi produse de bronz. În: BT 15 (1996).

Rustoiu 1997


– Rustoiu Aurel, Fibulele din Dacia preromană (sec. II î.e.n. – I e.n.). În: BT 22 (1997).

Rustoiu 2002


– Rustoiu Aurel, Războinici şi artizani de prestigiu în Dacia preromană. Cluj-Napoca (2002).

Rustoiu et alii 2001-2002


– Rustoiu Aurel, Sîrbu Valeriu, Ferencz Iosif V., Mormântul tumular dacic de la Călan, în Sargetia 30 (2001-2002), p. 111-128.

Rusu M. 1963


– Rusu Mircea, Die Verbreitung der Bronzehorte in Transsilvanien vom Ende Bronzezeit in die mittlere Hallstattzeit, în DaciaNS 7 (1963), p. 177-210.

Rusu M. 1965


– Rusu Mircea, Fibule nordice în Transilvania, în StComB 12 (1965), p. 199-204.

Rusu M. 1966


– Rusu Mircea, Depozitul de bronzuri de la Balşa, în Sargetia 4 (1966), p. 17-40.

Rusu M. 1971


– Rusu Mircea, Cultura Tisa, în Banatica 1 (1971), p. 77-82.

Rusu M. 1972


– Rusu Mircea, Consideraţii asupra metalurgiei aurului din Transilvania în Bronz D şi Hallstatt A, în ActaMN 9 (1972), p. 29-64.

Rusu M. 1977


– Rusu Mircea, Transilvania şi Banatul (sec. VI-IX), în Banatica 4 (1977), p. 169-213.

Rusu M. 1991


– Rusu Mircea, Paleocreştinismul din Dacia romană, în EN 1 (1991), p. 81-108.
Rusu 1973


– Rusu Adriana, Consideraţii privind cultul lui Silvanus în Dacia romană, în Sargetia 10 (1973), p. 395-408.

Rusu 1974-1975


– Rusu Adriana, Vestigii dacice şi romane în zona Hunedoarei, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 351-352.

Rusu 1977


– Rusu Adriana, Un mormânt roman descoperit la Uroi (jud. Hunedoara), în Sargetia 13 (1977), p. 539-542.

Rusu 1979


– Rusu Adriana, Bronzuri figurate romane în Muzeul judeţean din Deva, în Sargetia 14 (1979), p. 173-184.

Rusu 1979a


– Rusu Adriana, Cercetări în necropola Muncelu – Brad, în MCA 13 (1979), p. 219-224.

Rusu 1981


– Rusu Adriana, Un nou monument epigrafic descoperit la Micia, în Sargetia 15 (1981), p. 67-70.

Rusu 1983


– Rusu Adriana, Necropola romană de la Muncelu-Brad, jud. Hunedoara, în MCA 14 (1980, 2), p. 291-294.

Rusu 1988-1991


– Rusu Adriana, Marcus Statius Priscus la Germisara, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 653-656.

Rusu 1992-1994


– Rusu Adriana, Les Illyries en Dacie, în Sargetia 25 (1992-1994), p. 137-152.

Rusu 1996


– Rusu Adriana, Muncelu – Ruda – Brad, „La Petroneşti”, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 79.

Rusu şi Pescaru 1994


– Rusu Adriana, Pescaru Eugen, Geoagiu Băi (complexul termal Germisara), jud. Hunedoara, în CCA – campania 1993 (1994), p. 26.

Rusu et Pescaru 1995


– Rusu Adriana, Pescaru Eugen, Mărturii arheologice din zona Hunedoarei, în Corviniana 1 (1995), p. 11-16.

Rusu şi Pescaru 1995a


– Rusu Adriana, Pescaru Eugen, Geoagiu Băi (complexul termal Germisara), jud. Hunedoara, în CCA – campania 1994 (1995), p. 33.

Rusu şi Pescaru 1996


– Rusu Adriana, Pescaru Eugen, Călan Băi „Aquae”, jud. Hunedoara, în CCA – campania 1995 (1996), p. 23-24.

Rusu şi Pescaru 1997


– Rusu Adriana, Pescaru Eugen, Germisara (Geoagiu Băi), jud. Hunedoara, în SAC 2 (1997), p. 36-38.

Rusu et alii 1974-1975


– Rusu Adriana, Nemeş Emil, Pop Constantin, Bronzuri figurate romane în Muzeul de arheologie Sarmizegetusa, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 101-110.

Rusu A.A. 1980


– Rusu Adrian A., Donjoane din Transilvania, în ActaMN 17 (1980), p. 177-198.

Rusu A.A. 1982-1983


– Rusu Adrian A., Cetatea Haţegului – monografie istorică şi arheologică, în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 333-360.

Rusu A.A. 1986


– Rusu Adrian A., Moştenirea materială a antichităţii în districtul Haţegului (epoca prerenaştentistă şi a renaşterii timpurii), în SCIVA 37 (1986, 3), p. 249-255.

Rusu A.A. 1986-1987


– Rusu Adrian A., Miscellanea hatzegiana. (Informaţii şi reinterpretări privitoare la istoria Ţării Haţegului în Evul Mediu), în Sargetia 20 (1986-1987), p. 178-198.

Rusu A.A. 1987-1988


– Rusu Adrian A., Miscellanea hatzegiana. (Informaţii şi reinterpretări privitoare la istoria Ţării Haţegului în Evul Mediu) (II), în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 261-276.

Rusu A.A. 1991


– Rusu Adrian A., Vechea biserică din Nălaţi (jud. Hunedoara), în EN 1 (1991), p. 127-144.

Rusu A.A. 1991a


– Rusu Adrian A., Bisericile româneşti din districtul Haţeg până la 1700, în AT 1 (1991), p. 129-142.

Rusu A.A. 1992


– Rusu Adrian A., Biserica medievală de la Galaţi (jud. Hunedoara), în EN 2 (1992), p. 237-248.

Rusu A.A. 1993


– Rusu Adrian A., Mănăstirea franciscană din Haţeg, în AT 3 (1993), p. 137-143.

Rusu A.A. 1994


– Rusu Adrian A., Trei biserici de lemn de la Vad (jud. Hunedoara), în AT 4 (1994), p. 145-156.

Rusu A.A. 1996


– Rusu Adrian A., Cahle din Transilvania (II), în AM 1 (1996), p. 125-153.

Rusu A.A. 1996a


– Rusu Adrian A., Catarame medievale în formă de stea, în EN 6 (1996), p. 281-290.

Rusu A.A. 1996b


– Rusu Adrian A., Baru, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 10.

Rusu A.A. 1996c


– Rusu Adrian A., Crişan, „Mănăstirea Vaca”, com. Ribiţa, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 38-39.

Rusu A.A. 1996d


– Rusu Adrian A., Galaţi, com. Pui, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 50.

Rusu A.A. 1996e


– Rusu Adrian A., Nălaţi, or. Haţeg, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 79.

Rusu A.A. 1996f


– Rusu Adrian A., Negoiu, „Mănăstirea Cerna”, jud. Hunedoara, în SAC (1996), p. 79.

Rusu A.A. 1996g


– Rusu Adrian A., Răchitova, jud. Hunedoara, în SAC (1996), p. 94.

Rusu A.A. 1996h


– Rusu Adrian A., Ribiţa, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 96.

Rusu A.A. 1996i


– Rusu Adrian A., Silivaşu de Jos, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 103.

Rusu A.A. 1996j


– Rusu Adrian A., Vad, „Nălaţi Vad”, or. Haţeg, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 120.

Rusu A.A. 1997


– Rusu Adrian A., Ctitori şi biserici din Ţara Haţegului până la 1700. Satu Mare (1997).

Rusu A.A. 1998


– Rusu Adrian A., Arheologia cetăţilor medievale ale Transilvaniei, în AM 2 (1998), p. 5-19.

Rusu A.A. 1999


– Rusu Adrian A., Ioan de Hunedoara şi românii din vremea sa. Studii. Cluj-Napoca (1999).

Rusu A.A. et alii 1992


– Rusu Adrian A., Lazăr Ioachim, Petrov Gheorghe, Mănăstirea Vaca (jud. Hunedoara), în AT 2 (1992), p. 145-168.

Rusu A.A. et alii 2000


– Rusu Adrian A., Sabău Nicolae, Burnichioiu I., Leb I.V., Pulescu M.M., Dicţionarul mănăstirilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Cluj-Napoca (2000).

Rusu A.A. et alii 2000


– Rusu Adrian A., Mâzgan Vasile, Burnichioiu Ileana, Crângaci Maria, Botez Aurel, Densuş, com. Densuş, jud. Hunedoara. Punct: Biserica Ortodoxă, în CCA – campania 1999 (2000), p. 34

Rusu A.A. et alii 2001


– Rusu Adrian A., Mâzgan Vasile, Burnichioiu Ileana, Densuş, com. Densuş, jud. Hunedoara. Punct: Biserica Sfântul Nicolae, în CCA – campania 2000 (2001), p. 78.

Rusu A.A. şi Eskenasy 1978


– Rusu Adrian A., Eskenasy Victor, „Cavaleri traci” descoperiţi la Sălaşu de Sus, judeţul Hunedoara, în SCIV 29 (1978, 4), p. 573-578.

Russu 1937


– Russu Ion I., Daco-geţii în Dacia romană, în Sargetia 1 (1937), p. 39-

Russu 1965


– Russu Ion I., Inscripţiile greceşti din Dacia, în StComB 12 (1965), p. 47-82.

Russu 1965a


– Russu Ion I., Note epigrafice, în StComB 12 (1965), p. 205-212.

Russu 1966


– Russu Ion I., Comorile regelui Decebal, în Sargetia 4 (1966), p. 97-108.

Russu 1966a


– Russu Ion I., Contribuţia lui Zamosius la epigrafia Daciei, în ActaMN 3 (1966), p. 437-450.

Russu 1966b


– Russu Ion I., Note epigrafie. Seria IX, în ActaMN 3 (1966), p. 451-458.

Russu 1967


– Russu Ion I., Tracii în Dacia Romană, în ActaMN 4 (1967), p. 85-106.

Russu 1967a


– Russu Ion I., Note epigrafice. Seria X-a: Inscripţii din Dacia revizuite, în SCIV 18 (1971, 1), p. 167-182.

Russu 1968


– Russu Ion I., Inscripţii romane din judeţul Hunedoara, în Sargetia 5 (1968), p. 87-108.

Russu 1968a


– Russu Ion I., C. Iulius Maximinus – praeses daciarum, în SCIV 19 (1968, 4), p. 677-698.

Russu 1969


– Russu Ion I., Elemente syriene în Dacia carpatică, în ActaMN 6 (1969), p. 167-186.

Russu 1970


– Russu Ion I., Note epigrafice (XIII), în ActaMN 7 (1970), p. 517-510.

Russu 1974


– Russu Ion I., Note epigrafice (XIV). Inscripţii de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în SCIV 25 (1974, 4), p. 585-594.

Russu 1978


– Russu Ion I., Monumente romane rătăcitoare, în Drobeta 1 (1978), p. 50-49.

Russu 1979


– Russu Ion I., Inscripţii din Ulpia Traiana (Sarmizegetusa), în SCIVA 30 (1979, 3), p. 437-444.

Russu 1983


– Russu Ion I., Un medalion funerar roman din Micia (Hunedoara) în Muzeul de istorie Ploieşti, în SCIVA 34 (1983, 2), p. 163-166.

Sanie 1968


– Sanie Sanie, Câteva observaţii asupra inscripţiei CIL, III, 7954, de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în SCIV 19 (1968, 4), p. 575-586.

Sanie 1973


– Sanie Silviu, Onomastica orientală din Dacia romană (II), în ActaMN 10 (1973), p. 151-170.

Sanie 1974-1975


– Sanie Silviu, Cultul lui Sol Invictus în Dacia, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 331-350.

Sanie 1981


– Sanie Silviu, Cultele orientale în Dacia romană (I). Cultele siriene şi palmirene. Bucureşti (1981).

Savonea 1998


– Savonea Lucian, O nouă descoperire aparţinând epocii bronzului târziu, în BCSS 4 (1998), p. 71-77.

Sârbu 2004


– Sârbu Valeriu, Sacrifices et inhumations rituelles de chevaux chez les Thraces du Nord des Balkans au cours de l'Âge du Fer, în Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca (2004), p. 735-754.

Schuster 1998


– Schuster Cristian, Despre un anumit tip de ciocan şi ciocan-topor neperforat din piatră de pe teritoriul României, în ThD 19 (1988, 1-2), p. 113-144.

Scurtu 2002


– Scurtu Florin, Băniţa, com. Băniţa, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Cetăţii, în CCA – campania 2001 (2002), p. 52-53,

Sion et Marinescu 1979


– Sion Anişoara, Marinescu Lucia, Raport asupra cercetărilor arheologice din thermele de la Micia (Veţel, jud. Hunedoara, Campania 1978), în MCA 13 (1979), p. 225-226.

Sofroni 1968


– Sofroni R. Ion, Tezaurul feudal, de secolul XVII-XVIII de la Geoagiu, în Sargetia 5 (1968), p. 165-180.

Sonoc 2000


– Sonoc Alexandru, Contribuţii la problema colonizării norico-pannonice în Dacia romană, în Corviniana 6 (2000), p. 86-122.

Sonoc şi Pinter 1997


– Sonoc Alexandru, Pinter Zeno Karl, Un monument funerar de epocă romană zidit sub portalul colateralei nordice a bisericii gotice din Orăştie, în Apulum 34 (1997), p. 223-237.

Soroceanu A. 1979


– Soroceanu Alina, Tipologia ceramicii romane din templul lui Liber Pater de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în ActaMN 16 (1979), p. 551-576.

Speidel 1987


– Speidel Michael P., A building inscription from the fort of the Numerus Germanicianorum at Orăştioara de Sus in Upper Dacia, în Apulum 24 (1987), p. 143-144.

Stanca 1972


– Stanca Andrei, Descoperiri arheologice şi numismatice la Petroşeni, în ActaMN 9 (1972), p. 385-386.

Stănescu 1985-1986


– Stănescu Florin C., Consideraţii privitoare la posibile semnificaţii astronomice ale altarului de la Sarmizegetusa Regia, în ActaMN 22-23 (1985-1986), p. 105-146.

Stănescu 1987-1988


– Stănescu Florin C., Absida centrală a marelui sanctuar rotund de la Sarmizegetusa Regia: consideraţii astronomico-matematice, în ActaMN 24-25 (1987-1988), p. 119-144.

Stănescu 1996


– Stănescu Florin C., Un posibil cadran solar de tip discus in planitia la Sarmizegetusa – Regia, România, în ActaMN 33 (1996, 1), p. 449-467.

Stănescu 1996a


– Stănescu Florin C., Orientări astronomice în sanctuarele dacilor. Partea I. Sanctuarele dacilor de la Costeşti, România, în ActaMN 33 (1996, 1), p. 468-476.

Stănescu 1997


– Stănescu Florin C., Posibile orientări astronomice în marile sanctuare dreptunghiulare de la Sarmizegetusa Regia, România. Rezultate preliminare, în ActaMN 34 (1997, 1), p. 807-817.

Stănescu 2001


– Stănescu Florin C., Considerations concerning possible modalities to establish the astronomical directions in dacian sanctuaries. The problem of the apparent and the mathematic horizon at Sarmizegetusa Regia, în Studii de istorie antică, Deva (2001), p. 325-334.

Stoia 1975


– Stoia Adriana, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1973-1974), în DaciaNS 19 (1975), p. 269-308.

Stoia 1976


– Stoia Adriana, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1975), în DaciaNS 20 (1976), p. 273-286.

Stoia 1977


– Stoia Adriana, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1976), în DaciaNS 21 (1977), p. 357-374.

Stoia 1978


– Stoia Adriana, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1977), în DaciaNS 22 (1978), p. 348-362.

Stoia 1979


– Stoia Adriana, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1978), în DaciaNS 23 (1979), p. 355-370.

Stoia 1980


– Stoia Adriana, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1979), în DaciaNS 24 (1980), p. 355-370.

Stoia 1981


– Stoia Adriana, Les fouilles archéologiques en Roumanie (1980), în DaciaNS 25 (1981), p. 363-380.

Stoica 1970


– Stoica Constantin, Staţiuni şi izvoare minerale în ţinutul Hunedoarei. Deva (1970).

Stoicovici et Winkler 1971


– Stoicovici Eugen, Winkler Iudita, Über die Stanzen von Pecica und von Ludeşti, în ActaMN 8 (1971), p. 477-480.

Strâmbu et Glodariu 1981


– Strâmbu M., Glodariu Ioan, O nouă propunere de reconstituire a sanctuarului A de la Sarmizegetusa, în ActaMN 18 (1981), p. 377-386.

Suciu 1997


– Suciu Dorin, Ţinte ornamentale în zona Sarmizegetusa Regia, în BCSS 3 (1997), p. 41-50.

Székely 1964


– Székely Zoltan, Descoperiri din neoliticul târziu de la Reci, în SCIV 15 (1964, 1), p. 121-126.

Szöcs 2000


– Szöcs Péter Levente, Probleme privind datarea şi cronologia ceramicii din secolele XVI-XVII din Transilvania, în AM 3 (2000), p. 5-10.

Szöcs 2003


– Szöcs Péter Levente, Vase ceramice de uz comun descoperite cu tezaure monetare din Transilvania (secolele XVI-XVII), în In Memoriam Popa Radu, Cluj-Napoca (2003), p. 223-234.

Sztancs şi Beldiman 2004


– Sztancs Diana M., Beldiman Corneliu, Piese de podoabă din materii dure animale descoperite în Peştera Mare, sat Cerişor, com. Lelese, jud. Hunedoara, în Corviniana 8 (2004), p. 97-109.

Tatu 1982-1983


– Tatu Hristache, Fortificaţii la Porţile de Fier ale Transilvaniei, în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 165-170.

Tatu 1994


– Tatu Hristache, Descoperiri dacice şi romane din Ţara Haţegului, în ActaMN 31 (1994, 1), p. 199-202.

Tatu et Moraru 1982-1983


– Tatu Hristache, Moraru Viorel, Dispozitivul defensiv dacic de la Ponoriciu (jud. Hunedoara), în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 151-164.

Tatu et alii 1988-1991


– Tatu Hristache, Popa Ovidiu, Kalmar Zoia Maxim, Contribuţii la repertoriul arheologic al Ţării Haţegului, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 93-120.

Tănăsescu 1986-1987


– Tănăsescu Constantin, Din trecutul municipiului Deva. De la prima atestare documentară până în secolul al XVI-lea, în Sargetia 20 (1986-1987), p. 160-169.

Todea 2001


– Todea C. Ion, Noi cercetări privind epoca timpurie a bronzului pe Valea Geoagiului (jud. Hunedoara), în BCSS 7 (2001), p. 49-56.

Tomuş 2000


– Tomuş Bogdan, Bazinul 2067. Sistemul carstic Valea Munceilor – Cheile Crivadiei. (2000).

Trynkowski 1979


– Trynkowski J., Încă o dată despre “Decebalus per Scorilo”, în ActaMN 16 (1979), p. 507-512.

Tudor 1969


– Tudor Dumitru, La ville et le village en Dacie Romaine, în DaciaNS 13 (1969), p. 319-328.

Ţentea şi Luduşan 2000


– Ţentea Ovidiu, Luduşan Valeriu, About the Spearheads of triangular cross-section from Dacia, în ActaMN 37 (2000, 1), p. 253-264.

Ţeposu 1988-1991


– Marinescu-Ţeposu Lucia, Tipuri de statuete de bronz romane din Dacia, în Sargetia 21-24 (1988-1991), p. 63-81.

Ţeposu et Mărghitan 1969


– Marinescu-Ţeposu Lucia, Mărghitan Liviu, Monumente funerare de la Micia (partea II), în ActaMN 6 (1969), p. 159-166.

Ţiplic et alii 2003


– Ţiplic Marian, Pinter Zeno Karl, Căstăian Mihai, Orăştie, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor – X2, în CCA – campania 2002 (2003), p. 221-222.

Ţiplic et alii 2004


– Ţiplic Marian, Pinter Zeno Karl, Căstăian Mihai, Orăştie, jud. Hunedoara. Punct: Dealul Pemilor – X2, în CCA – campania 2003 (2004), p. 224-225.

Ţuţuianu 1997-1998


– Ţuţuianu Daniel C., Spade medievale din colecţia Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în Sargetia 27 (1997-1998, 1), p. 441-448.

Ţuţuianu 1999-2000


– Ţuţuianu Daniel C., Spade medievale descoperite la Simeria Veche (jud. Hunedoara), în AnB(SN) 7-8 (1999-2000), p. 591-600.

Ţuţuianu 2000


– Ţuţuianu Daniel C., Un topor de factură avară descoperit la Simeria Veche (judeţul Hunedoara), în Apulum 37 (2000, 1), p. 449-451.

Ţuţuianu şi Ardeu 2003


– Ţuţuianu Daniel C., Ardeu Adriana, Deva, jud. Hunedoara. Punct: Cetate, în CCA – campania 2002 (2003), p. 118-119.

Ţuţuianu et alii 2004


– Ţuţuianu Daniel, Ardeu Adriana, Codrea Ionuţ, Deva, jud. Hunedoara. Punct: Cetate, în CCA – campania 2003 (2004), p. 115-117.

Udrescu 1973


– Udrescu Maria Şt., Fauna descoperită în aşezarea de la Strei, în Sargetia 10 (1973), p. 173-180.

Ursuţ et alii 1982-1983


– Ursuţ Dorin, Mitulescu Adrian, Paul P., Drumul roman Sarmizegetusa – Ostrov. Aspecte geo-topometrice, în Sargetia 16-17 (1982-1983), p. 201-208.

Ursuţiu 2002


– Ursuţiu Adrian, Etapa mijlocie a primei vârste a fierului în Transilvania (cercetările de la Bernadea, com. Bahnea, jud. Mureş). Cluj-Napoca (2002).

Valea şi Mărghitan 1966


– Valea Mihai, Mărghitan Liviu, Aşezarea dacică de la Câmpuri-Surduc, în Sargetia 4 (1966), p. 65-74.

Valea şi Mărghitan


– Valea Mihai, Mărghitan Liviu, Aşezarea dacică de la Câmpuri-Surduc, în Sargetia 6 (1969), p. 47-53.

Vasiliev 1989


– Vasiliev Valentin, Problèmes de la chronologie du Hallstatt sur le territoire de la Roumanie, în Apulum 25 (1989), p. 83-102.

Vasiliev 1991


– Vasiliev Valentin, Über die befestigten Hallstattaeitlischen Siedlungen aus dem innerkarpatischen Gebiet Rumänien, în EN 1 (1991), p. 3-10.

Vasiliev 1992


– Vasiliev Valentin, Probleme privind cronologia epocii hallstattiene în aria intracarpatică a României (III), în EN 2 (1992), p. 19-26.

Vasiliev 1995


– Vasiliev Valentin, Fortifications de refuge et établissements fortifiés du premier âge du fer en Transylvanie. În: BT 12 (1995).

Vasiliev şi Andriţoiu 1985


– Vasiliev Valentin, Andriţoiu Ion, Note despre aşezarea fortificată hallstattiană de la Subcetate, jud. Hunedoara, în Apulum 22 (1985), p. 31-36.

Vasiliev şi Mărghitan 1968


– Vasiliev Valentin, Mărghitan Liviu, Materiale epigrafice descoperite la Micia, în Apulum 7 (1968, 1), p. 423-432.

Vlassa 1959


– Vlassa Nicolae, Cultura ceramicii liniare în Transilvania, în SCIV 10 (1959, 2), p. 239-246.

Vlassa 1960


– Vlassa Nicolae, Cu privire la poziţia culturii Bükk în Transilvania, în SCIV 11 (1960, 1), p. 131-134.

Vlassa 1964


– Vlassa Nicolae, Contribuţii la cunoaşterea culturii Bodrogkeresztúr, în SCIV 15 (1964, 3), p. 351-367.

Vlassa 1966


– Vlassa Nicolae, Douăsprezece figurine cu cap mobil de la Turdaş, în Sargetia 4 (1966), p. 9-16.

Vlassa 1966a


– Vlassa Nicolae, Cultura Criş în Transilvania, în ActaMN 3 (1966), p. 9-47.

Vlassa 1967


– Vlassa Nicolae, Unele probleme ale neoliticului Transilvaniei, în ActaMN 4 (1967), p. 403-424.

Vlassa 1970


– Vlassa Nicolae, Kulturelle Beziehungen des Neolithikums Siebenbürgens zum Vorderen Orient, în ActaMN 7 (1970), p. 3-40.

Vlassa 1972


– Vlassa Nicolae, Zona balcano-asiatică şi Transilvania. Răspuns unei note polemice, în ActaMN 9 (1972), p. 367-374.

Vlassa 1975


– Vlassa Nicolae, Noi contribuţii la problema influenţelor orientale în neoliticul Transilvaniei, în ActaMN 12 (1975), p. 1-12.

Vlassa 1978


– Vlassa Nicolae, Problema existenţei ecvidelor domestice în cadrul culturii Vinča-Turdaş, în ActaMN 15 (1978), p. 19-48.

Vlassa 1979


– Vlassa Nicolae, „Căsuţele de cult” de la Turdaş, în Apulum 17 (1979), p. 9-23.

Vârtopeanu 1974-1975


– Vârtopeanu Mihai, Două morminte romane de la Micia, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 111-116.

Voişian 1997


– Voişian Valentin, In Ulpia Traiana Sarmizegetusa entdeckte Bestandteile militärischer Ausrüstung, în ActaMN 34 (1997, 1), p. 201-211.

Vulpe 1966


– Vulpe Radu, Capturarea surorii lui Decebal, în Sargetia 4 (1966), p. 75-96.

Vulpe 1975


– Vulpe Alexandru, Die Äxte und Beile in Rumänien II. În: PBF IX, 5.

Winkler 1966


– Winkler Iudita, Drahma şi hemidrahma în sistemul monetar al daco-geţilor, în ActaMN 3 (1966), p. 75-90.

Winkler 1968


– Winkler Iudita, Tipurile monetare ale daco-geţilor şi aria lor de răspândire, în ActaMN 5 (1968), p. 33-50.

Winkler 1968a


– Winkler Iudita, Ştanţele şi stilul monedelor daco-getice, în Apulum 7 (1968, 1), p. 209-228.

Winkler 1969


– Winkler Iudita, Tipurile monetare ale daco-geţilor şi aria lor de răspândire (partea II), în ActaMN 6 (1969), p. 67-92.

Winkler 1970


– Winkler Iudita, Perioada emiterii monedelor şi dreptul monetar la geto-daci, în ActaMN 7 (1970), p. 93-108.

Winkler 1970a


– Winkler Iudita, Tezaurul de monede greceşti şi romane descoperit la Tisa (judeţul Hunedoara) în 1872, în Sargetia 7 (1970), p. 27-42.

Winkler 1972


– Winkler Iudita, Despre două tezaure de monede antice descoperite la Deva, în Sargetia 9 (1972), p. 51-54.

Winkler 1974-1975


– Winkler Iudita, Descoperiri monetare din Ulpia Traiana, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 117-136.

Wolff 1976


– Wolff Heindrich, Miscellanea Dacica (II), în ActaMN 13 (1976), p. 99-124.
Wollmann 1968


– Wollmann Volker, Monumente sculpturale din Germisara, în Sargetia 5 (1968), p. 109-120.
Wollmann 1973


– Wollmann Volker, Cercetări privind carierele de piatră din Dacia romană, în Sargetia 10 (1973), p. 105-121.
Wollmann 1974-1975


– Wollmann Volker, Monumente epigrafice „emigrate” din Ulpia Traiana, în Sargetia 11-12 (1974-1975), p. 307-316.
Wollmann 1975


– Wollmann Volker, Monumente epigrafice şi sculpturale romane din Ulpia Traiana, în Apulum 13 (1975), p. 199-226.
Wollmann 1996


– Wollmann Volker, Mineritul metalifer, extragerea sării şi carierele de piatră în Dacia Romană. În: BMN 13 (1996).
Zirra şi Spânu 1992


– Zirra Vlad Vintilă, Spânu Daniel, Observaţii asupra tezaurelor de argint din Latène-ul târziu, în SCIVA 43 (1992, 4), p. 401-424.
*** 1960


– Istoria României. Bucureşti (1960, 1).
*** 1964


– Regiunea Hunedoara (1964).
*** 1980


– Hunedoara monografie. Bucureşti (1980).
*** 1982


– Enciclopedia geografică a României. Bucureşti (1982).
*** 1994


– EAIVR I (1994), A-C.
*** 1996


– Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992.
*** 1996a


– Deva, „Magna Curia”, jud. Hunedoara, în SAC 1 (1996), p. 41.
*** 1996b


– EAIVR II (1996), D-L.
*** 1997


– CCA – 1983-1992 (1997).
*** 2000


– EAIVR III (2000), M-Q.

Please wait
Image not available

* Zoom
* Enlarge

Mouse here to zoom in
Please wait
Image not available

Fossil HUGE CAVE BEAR SKULL Romania WORLD RECORD RARE
Item condition: --
Ended: Nov 08, 200923:19:50 SGT
Price: US $16,500.00
Approximately S$ 22,918.51

Postage: Read item description or contact seller for details.See more services See discounts | See all details
Estimated delivery time varies for items despatched from an international location
Payments:
PayPal, Visa/MasterCard, Amex, Discover | See details
Get PayPal buyer protection for your item when you pay with PayPal | See Terms
Returns:
7 day money back, buyer pays return postage | Read details





DESCRIPTION:


Last updated on 01:51:16 SGT, Oct 19, 2009 View all revisions

(Internal #F257), You are bidding on a Genuine EXTINCT FOSSIL, EXTREMELY RARE - STRATOSPHERE ITEM. This is a monster-size Romanian Cave Bear skull. We challenge anyone to come forward with pictures & measurements of a skull larger than this.

Associated jaws**i.e. belonging to the same bear. Note: usually cave bear skulls are posed with the jaws open--this is because the jaws will not fit together. Note the superb fitting of the jaws and the stable condition of this one-of-a-kind item we are proud to share.



f257a.JPG (144424 bytes) f257b.JPG (148515 bytes) f257c.JPG (149321 bytes) f257d.JPG (150496 bytes) f257e.JPG (154087 bytes) f257f.JPG (143862 bytes) f257g.JPG (136391 bytes)

Measures 20-7/8" long x 13-1/8" wide x 11-5/8" tall and WEIGHS 13.6 POUNDS, WOW!

f257h.JPG (147130 bytes) f257i.JPG (152871 bytes) f257j.JPG (154468 bytes) f257k.JPG (139744 bytes) f257l.JPG (155811 bytes) f257m.JPG (132465 bytes) f257n.JPG (134098 bytes)

f257o.JPG (159510 bytes) f257p.JPG (143829 bytes) f257q.JPG (160839 bytes) f257r.JPG (162600 bytes)

From a true cave-dwelling bear from the Carpathian Mountain caves near Brasov (or Kronstadt), Romania, (URSUS SPELAEUS), this item has been professionally restored & stabilized. This bear grew to 10' or more in length, and up to a ton in weight. The Romanian cave bear is larger than the Russian (Ursus Uralensis) bear (which is a cave hibernating bear but not a cave dwelling bear). Dated to the Pleistocene Era (42,000 to 100,000 years ago).

The Romanian Government no longer allows their Cave Bear fossils to be shipped outside its borders, having declared it a National Treasure, which makes these available fossils that much more sought after as time goes on. A real investment that will only go UP in value. Every purchase comes with authentication card, this spectacular item comes with the Romanian documents, provenance is more than sufficient for purchase by any museum. We only handle the real stuff, folks! We are proud to be able to share this impressive collection with you.

WE SHIP WORLDWIDE, see the chart below for postage to your country. PLEASE INQUIRE FOR INTERNATIONAL SHIPPING RATES.

Click on my red Ebay store tag for similar items!



files2.tellmewhereonearth.com/Photos%20Fossils/f257a.JPG
files2.tellmewhereonearth.com/Photos%20Fossils/f257b.JPG
files2.tellmewhereonearth.com/Photos%20Fossils/f257d.JPG
files2.tellmewhereonearth.com/Photos%20Fossils/f257e.JPG
files2.tellmewhereonearth.com/Photos%20Fossils/f257g.JPG
files2.tellmewhereonearth.com/Photos%20Fossils/f257p.JPG
files2.tellmewhereonearth.com/Photos%20Fossils/f257q.JPG
files2.tellmewhereonearth.com/Photos%20Fossils/f257a.JPG
Last updated on 01:51:16 SGT, Oct 19, 2009
Revision summary for item #390104073536

The seller has revised the following item information:
Date Time Revised Information
Oct 19, 2009 01:51:16 SGT

Description
Postage Terms

From a true cave-dwelling bear from the Carpathian Mountain caves near Brasov (or Kronstadt), Romania, (URSUS SPELAEUS), this item has been professionally restored & stabilized. This bear grew to 10' or more in length, and up to a ton in weight. The Romanian cave bear is larger than the Russian (Ursus Uralensis) bear (which is a cave hibernating bear but not a cave dwelling bear). Dated to the Pleistocene Era (42,000 to 100,000 years ago).

De la: mytcor, la data 2009-11-12 15:19:05From a true cave-dwelling bear from the Carpathian Mountain caves near Brasov (or Kronstadt), Romania, (URSUS SPELAEUS), this item has been professionally restored & stabilized. This bear grew to 10' or more in length, and up to a ton in weight. The Romanian cave bear is larger than the Russian (Ursus Uralensis) bear (which is a cave hibernating bear but not a cave dwelling bear). Dated to the Pleistocene Era (42,000 to 100,000 years ago).

Myc, ce mai faci?

De la: mihaivilcu2004, la data 2009-11-12 12:12:24

De la: oana_cristina_m, la data 2009-11-11 14:06:26La Sarmisegetuza Regia se ajunge din Orastie - 20 de km pana la Costesti. Lesne. De aici incolo insa, trebuie sa te inarmezi cu rabdare si nervi de otel. Din Costesti ai de parcurs cu masina cam 12 km, prin padure, pe un drum destul de anevoios (impropriu zis drum) plin de gropi, santuri, pietre, noroaie etc, pana in Gradistea de Munte- un catun amarat nesemnalizat la intrare. De aici mai ai de parcurs vreo 8 km pana la cetate. Drumul este din ce in ce mai prost, si nesemnalizat. Veti observa un lemn dreptunghiular pe care e scrijelit in bataie de joc " CETATE". Mergeti inainte inca vreo 2-3 km si mai apare la un moment dat o placuta mica, mica care va anunta ca mai aveti 5 km. Daca nu ai o masina de teren, sau macar niste cauciucuri bune, nu poti urca pana la poarta cetatii. Cu un km jumatate inainte de cetate, este un pod abrupt care este foarte greu de trecut, mai ales daca ai o masina foarte joasa. Eu am patito. Va recomnad ca de acolo, sa urcati pe jos. Faceti cam 20 de minute pana la Poarta de Vest. Noroc cu peisajul care nu te lasa sa te enervezi. Esti cuprins de o emotie unica, indescriptibila in cuvinte. Am inteles ca locul este incarcat cu energie, probabil asta e si explicatia starii de liniste pe care ti-o induce. Atentie insa la pericolele din zona, care nu sunt foarte cunoscute: vipere si rasi.
Odata ajunsi la cetate, ignorati inscriptiile de pe ziduri, gen ion+maria=love (dragii nostrii conationali). . Odata ce intrii in interiorul cetatii, de fapt crezi ca esti in interior, deoarece nici macar un panou explicativ nu exista la intrare, te minunezi de marimea copacilor, niciodata nu am vazut copaci mai inalti ca acolo. Dar peste tot poti vedea pietre slefuite ca niste caramizi imense ce puteau sa fi fost dintr-o cladire sau din zidul cetatii, oricum nu poti afla acest lucru, cel putin sa ti-l imaginezi. Se poate vedea apoi un drum pavat, dar doar pe jumatate, cealalta jumatate este acoperita de pamant, cica sa se conserve, dar ce rost mai are sa stea sub pamant daca nimeni nu poate sa admire acele lucruri? Spre interior se afla un luminis unde se afla sanctuarele sacre dacice.Soarele, copacii, aerul,sunt parca din alta lume. Pietrele stramosesti sunt neigrijite si pline de muschi, iarba inalta acopera unele santuri.
Norocul meu a fost ca am nimerit intr-o zi in care o echipa de la TVR facea un reportaj despre spiritualitatea dacica si am avut un ghid sa-mi explice, altfel....te uiti si pleci...nedumerit.
Oricum in pofida a tot ce s-a scris pana acum de cei ce-si spun istorici, ceea ce vezi e suficient sa-ti zdruncine credintele insamantate de 'manuale'. Mult mai multe intrebari decat raspunsuri. Pana in prezent nu s-a sapat nici 10% din ceea ce inseamna Sarmisegetuza Regia. Din ce stim pana acum, nu putem fi decat mandri de originile noastre, ca popor, dar, intr-un mod foarte straniu, preferam sa il trecem sub tacere. Mult prea multe intrebari si asa putina dorinta de a raspunde...A trebuit sa vina un arheolog englez, sa ne spuna ca dacii aveau astrolab. Oare ne este rusine de istoria noastra, pe care de fapt nu prea o cunoastem?
Locul este fenomenal, fabulos, pot spune, dar degeaba!

M-amuitat la poze, mi-au placut, dar nu stiu ce reprezinta. Unde pot sa gasesc amanunte despre astrolab,etc.Sa nu uit. Am auzit la o emisiune Radio Cultural de la niste prof.univ cum ca "totusi in urma noilor descoperiri expresia Decebalus per Scorilo ar fi in limba DACA" Ce parere aveti de asta? Cu argumente va rog, si fara misto-uri

depinde ce profesori universitari ai auzit...ce fel de argumente s-au adus?

eu am auzit două interpretări...
1) dată de daicoviciu , un profesor de la cluj care mai adaugă o literă cuvântului *per* rezultându-i cuvântul *puer*....bazându-se și pe genealogiile lui iordanes , daicoviciu ajunge la următoarea interpretare....*decebalus , fiul lui scorilo*...iar ținând cont de faptul că inscripția a fost descoperită la grădinștea muncelului (reședința foștilor regi daci) e foarte posibil să nu fie vorba de un decebal și un scorilo oarecare ci chiar de regii daci care au purtat acest nume...(așa spune el ).
2) o alta dată de profesorii de la universitatea bucurești (cea care mi se pare mai credibilă) ar fii că inscripția s-ar traduce mult mai simplu *decebal pentru scorilo*...

inscriția este în limba latină și scrisă cu caratere latine.....dar..renunțați la prostii gen *dacii vorbeau latina dinainte de cucerirea romană*.....
vă spuneam că mai există și o inscripție descoperită aproape de rm vâlcea în greacă ce datează din anul 350 î.h....a spune că dacii vorbeau latina pe vremea lui decebal e la fel de aiurea ca a spune că vorbeau limba greacă în anul 350 î.h, că grecii au învățat-o de la daci și debea în timpul lui decebal dacilor li s-a transformat greaca în latină....



ps: ar trebui mari cercetări pentru a spune că inscripția aceea este în limba dacă...mie explicația *decebal pentru scorilo* mi se pare plauzibilă....
însă..aici sunt foarte deschisă....pot oricând apărea descoperiri noi....modul prin care s-au aflat care cuvinte sunt de origine dacă din limba română a constat din compararea limbii române cu albaneza datorită fondului lexical comun traco-iliric...(un alt procedeu de a afla cuvinte în limba dacă nu există)
poate..cine știe...s-or fii descoperit cuvinte noi....chiar vreau să aflu mai multe...(fără mișto...)

De la: mytcor, la data 2009-11-12 15:19:05From a true cave-dwelling bear from the Carpathian Mountain caves near Brasov (or Kronstadt), Romania, (URSUS SPELAEUS), this item has been professionally restored & stabilized. This bear grew to 10' or more in length, and up to a ton in weight. The Romanian cave bear is larger than the Russian (Ursus Uralensis) bear (which is a cave hibernating bear but not a cave dwelling bear). Dated to the Pleistocene Era (42,000 to 100,000 years ago).

De la: oana_cristina_m, la data 2009-11-11 14:06:26La Sarmisegetuza Regia se ajunge din Orastie - 20 de km pana la Costesti. Lesne. De aici incolo insa, trebuie sa te inarmezi cu rabdare si nervi de otel. Din Costesti ai de parcurs cu masina cam 12 km, prin padure, pe un drum destul de anevoios (impropriu zis drum) plin de gropi, santuri, pietre, noroaie etc, pana in Gradistea de Munte- un catun amarat nesemnalizat la intrare. De aici mai ai de parcurs vreo 8 km pana la cetate. Drumul este din ce in ce mai prost, si nesemnalizat. Veti observa un lemn dreptunghiular pe care e scrijelit in bataie de joc " CETATE". Mergeti inainte inca vreo 2-3 km si mai apare la un moment dat o placuta mica, mica care va anunta ca mai aveti 5 km. Daca nu ai o masina de teren, sau macar niste cauciucuri bune, nu poti urca pana la poarta cetatii. Cu un km jumatate inainte de cetate, este un pod abrupt care este foarte greu de trecut, mai ales daca ai o masina foarte joasa. Eu am patito. Va recomnad ca de acolo, sa urcati pe jos. Faceti cam 20 de minute pana la Poarta de Vest. Noroc cu peisajul care nu te lasa sa te enervezi. Esti cuprins de o emotie unica, indescriptibila in cuvinte. Am inteles ca locul este incarcat cu energie, probabil asta e si explicatia starii de liniste pe care ti-o induce. Atentie insa la pericolele din zona, care nu sunt foarte cunoscute: vipere si rasi.
Odata ajunsi la cetate, ignorati inscriptiile de pe ziduri, gen ion+maria=love (dragii nostrii conationali). . Odata ce intrii in interiorul cetatii, de fapt crezi ca esti in interior, deoarece nici macar un panou explicativ nu exista la intrare, te minunezi de marimea copacilor, niciodata nu am vazut copaci mai inalti ca acolo. Dar peste tot poti vedea pietre slefuite ca niste caramizi imense ce puteau sa fi fost dintr-o cladire sau din zidul cetatii, oricum nu poti afla acest lucru, cel putin sa ti-l imaginezi. Se poate vedea apoi un drum pavat, dar doar pe jumatate, cealalta jumatate este acoperita de pamant, cica sa se conserve, dar ce rost mai are sa stea sub pamant daca nimeni nu poate sa admire acele lucruri? Spre interior se afla un luminis unde se afla sanctuarele sacre dacice.Soarele, copacii, aerul,sunt parca din alta lume. Pietrele stramosesti sunt neigrijite si pline de muschi, iarba inalta acopera unele santuri.
Norocul meu a fost ca am nimerit intr-o zi in care o echipa de la TVR facea un reportaj despre spiritualitatea dacica si am avut un ghid sa-mi explice, altfel....te uiti si pleci...nedumerit.
Oricum in pofida a tot ce s-a scris pana acum de cei ce-si spun istorici, ceea ce vezi e suficient sa-ti zdruncine credintele insamantate de 'manuale'. Mult mai multe intrebari decat raspunsuri. Pana in prezent nu s-a sapat nici 10% din ceea ce inseamna Sarmisegetuza Regia. Din ce stim pana acum, nu putem fi decat mandri de originile noastre, ca popor, dar, intr-un mod foarte straniu, preferam sa il trecem sub tacere. Mult prea multe intrebari si asa putina dorinta de a raspunde...A trebuit sa vina un arheolog englez, sa ne spuna ca dacii aveau astrolab. Oare ne este rusine de istoria noastra, pe care de fapt nu prea o cunoastem?
Locul este fenomenal, fabulos, pot spune, dar degeaba!

nu cred ca ne este rusine de propria istorie..pur si simplu,presati de realitatile zilnice,ni se pare derizoriu sa ne preocupe vremurile de mult apuse...am fost si eu,in muntii Orastiei,ai dreptate.. e un loc fenomenal,dar personal ma bucur ca e greu accesibil...poate altfel ar fi fost transformat in ceva talcioc cu frigarui si mititei,,,

De la: ioanna_dark, la data 2009-11-12 19:37:07

De la: mihaivilcu2004, la data 2009-11-12 12:12:24

De la: oana_cristina_m, la data 2009-11-11 14:06:26La Sarmisegetuza Regia se ajunge din Orastie - 20 de km pana la Costesti. Lesne. De aici incolo insa, trebuie sa te inarmezi cu rabdare si nervi de otel. Din Costesti ai de parcurs cu masina cam 12 km, prin padure, pe un drum destul de anevoios (impropriu zis drum) plin de gropi, santuri, pietre, noroaie etc, pana in Gradistea de Munte- un catun amarat nesemnalizat la intrare. De aici mai ai de parcurs vreo 8 km pana la cetate. Drumul este din ce in ce mai prost, si nesemnalizat. Veti observa un lemn dreptunghiular pe care e scrijelit in bataie de joc " CETATE". Mergeti inainte inca vreo 2-3 km si mai apare la un moment dat o placuta mica, mica care va anunta ca mai aveti 5 km. Daca nu ai o masina de teren, sau macar niste cauciucuri bune, nu poti urca pana la poarta cetatii. Cu un km jumatate inainte de cetate, este un pod abrupt care este foarte greu de trecut, mai ales daca ai o masina foarte joasa. Eu am patito. Va recomnad ca de acolo, sa urcati pe jos. Faceti cam 20 de minute pana la Poarta de Vest. Noroc cu peisajul care nu te lasa sa te enervezi. Esti cuprins de o emotie unica, indescriptibila in cuvinte. Am inteles ca locul este incarcat cu energie, probabil asta e si explicatia starii de liniste pe care ti-o induce. Atentie insa la pericolele din zona, care nu sunt foarte cunoscute: vipere si rasi.
Odata ajunsi la cetate, ignorati inscriptiile de pe ziduri, gen ion+maria=love (dragii nostrii conationali). . Odata ce intrii in interiorul cetatii, de fapt crezi ca esti in interior, deoarece nici macar un panou explicativ nu exista la intrare, te minunezi de marimea copacilor, niciodata nu am vazut copaci mai inalti ca acolo. Dar peste tot poti vedea pietre slefuite ca niste caramizi imense ce puteau sa fi fost dintr-o cladire sau din zidul cetatii, oricum nu poti afla acest lucru, cel putin sa ti-l imaginezi. Se poate vedea apoi un drum pavat, dar doar pe jumatate, cealalta jumatate este acoperita de pamant, cica sa se conserve, dar ce rost mai are sa stea sub pamant daca nimeni nu poate sa admire acele lucruri? Spre interior se afla un luminis unde se afla sanctuarele sacre dacice.Soarele, copacii, aerul,sunt parca din alta lume. Pietrele stramosesti sunt neigrijite si pline de muschi, iarba inalta acopera unele santuri.
Norocul meu a fost ca am nimerit intr-o zi in care o echipa de la TVR facea un reportaj despre spiritualitatea dacica si am avut un ghid sa-mi explice, altfel....te uiti si pleci...nedumerit.
Oricum in pofida a tot ce s-a scris pana acum de cei ce-si spun istorici, ceea ce vezi e suficient sa-ti zdruncine credintele insamantate de 'manuale'. Mult mai multe intrebari decat raspunsuri. Pana in prezent nu s-a sapat nici 10% din ceea ce inseamna Sarmisegetuza Regia. Din ce stim pana acum, nu putem fi decat mandri de originile noastre, ca popor, dar, intr-un mod foarte straniu, preferam sa il trecem sub tacere. Mult prea multe intrebari si asa putina dorinta de a raspunde...A trebuit sa vina un arheolog englez, sa ne spuna ca dacii aveau astrolab. Oare ne este rusine de istoria noastra, pe care de fapt nu prea o cunoastem?
Locul este fenomenal, fabulos, pot spune, dar degeaba!

M-amuitat la poze, mi-au placut, dar nu stiu ce reprezinta. Unde pot sa gasesc amanunte despre astrolab,etc.Sa nu uit. Am auzit la o emisiune Radio Cultural de la niste prof.univ cum ca "totusi in urma noilor descoperiri expresia Decebalus per Scorilo ar fi in limba DACA" Ce parere aveti de asta? Cu argumente va rog, si fara misto-uri

depinde ce profesori universitari ai auzit...ce fel de argumente s-au adus?

eu am auzit două interpretări...
1) dată de daicoviciu , un profesor de la cluj care mai adaugă o literă cuvântului *per* rezultându-i cuvântul *puer*....bazându-se și pe genealogiile lui iordanes , daicoviciu ajunge la următoarea interpretare....*decebalus , fiul lui scorilo*...iar ținând cont de faptul că inscripția a fost descoperită la grădinștea muncelului (reședința foștilor regi daci) e foarte posibil să nu fie vorba de un decebal și un scorilo oarecare ci chiar de regii daci care au purtat acest nume...(așa spune el ).
2) o alta dată de profesorii de la universitatea bucurești (cea care mi se pare mai credibilă) ar fii că inscripția s-ar traduce mult mai simplu *decebal pentru scorilo*...

inscriția este în limba latină și scrisă cu caratere latine.....dar..renunțați la prostii gen *dacii vorbeau latina dinainte de cucerirea romană*.....
vă spuneam că mai există și o inscripție descoperită aproape de rm vâlcea în greacă ce datează din anul 350 î.h....a spune că dacii vorbeau latina pe vremea lui decebal e la fel de aiurea ca a spune că vorbeau limba greacă în anul 350 î.h, că grecii au învățat-o de la daci și debea în timpul lui decebal dacilor li s-a transformat greaca în latină....



ps: ar trebui mari cercetări pentru a spune că inscripția aceea este în limba dacă...mie explicația *decebal pentru scorilo* mi se pare plauzibilă....
însă..aici sunt foarte deschisă....pot oricând apărea descoperiri noi....modul prin care s-au aflat care cuvinte sunt de origine dacă din limba română a constat din compararea limbii române cu albaneza datorită fondului lexical comun traco-iliric...(un alt procedeu de a afla cuvinte în limba dacă nu există)
poate..cine știe...s-or fii descoperit cuvinte noi....chiar vreau să aflu mai multe...(fără mișto...)

Asa mai vii de acasa. Vezi ca se poate.
Cat priveste noile descoperiri...ar fi cazul sa se mai sape pe la Sarmisegetuza, poate ne dumirim si noi...ca din nici 10% cat e sapat....ce sa-ntelegi?

Veghează să nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

De la: coradu, la data 2009-11-12 20:45:11

De la: oana_cristina_m, la data 2009-11-11 14:06:26La Sarmisegetuza Regia se ajunge din Orastie - 20 de km pana la Costesti. Lesne. De aici incolo insa, trebuie sa te inarmezi cu rabdare si nervi de otel. Din Costesti ai de parcurs cu masina cam 12 km, prin padure, pe un drum destul de anevoios (impropriu zis drum) plin de gropi, santuri, pietre, noroaie etc, pana in Gradistea de Munte- un catun amarat nesemnalizat la intrare. De aici mai ai de parcurs vreo 8 km pana la cetate. Drumul este din ce in ce mai prost, si nesemnalizat. Veti observa un lemn dreptunghiular pe care e scrijelit in bataie de joc " CETATE". Mergeti inainte inca vreo 2-3 km si mai apare la un moment dat o placuta mica, mica care va anunta ca mai aveti 5 km. Daca nu ai o masina de teren, sau macar niste cauciucuri bune, nu poti urca pana la poarta cetatii. Cu un km jumatate inainte de cetate, este un pod abrupt care este foarte greu de trecut, mai ales daca ai o masina foarte joasa. Eu am patito. Va recomnad ca de acolo, sa urcati pe jos. Faceti cam 20 de minute pana la Poarta de Vest. Noroc cu peisajul care nu te lasa sa te enervezi. Esti cuprins de o emotie unica, indescriptibila in cuvinte. Am inteles ca locul este incarcat cu energie, probabil asta e si explicatia starii de liniste pe care ti-o induce. Atentie insa la pericolele din zona, care nu sunt foarte cunoscute: vipere si rasi.
Odata ajunsi la cetate, ignorati inscriptiile de pe ziduri, gen ion+maria=love (dragii nostrii conationali). . Odata ce intrii in interiorul cetatii, de fapt crezi ca esti in interior, deoarece nici macar un panou explicativ nu exista la intrare, te minunezi de marimea copacilor, niciodata nu am vazut copaci mai inalti ca acolo. Dar peste tot poti vedea pietre slefuite ca niste caramizi imense ce puteau sa fi fost dintr-o cladire sau din zidul cetatii, oricum nu poti afla acest lucru, cel putin sa ti-l imaginezi. Se poate vedea apoi un drum pavat, dar doar pe jumatate, cealalta jumatate este acoperita de pamant, cica sa se conserve, dar ce rost mai are sa stea sub pamant daca nimeni nu poate sa admire acele lucruri? Spre interior se afla un luminis unde se afla sanctuarele sacre dacice.Soarele, copacii, aerul,sunt parca din alta lume. Pietrele stramosesti sunt neigrijite si pline de muschi, iarba inalta acopera unele santuri.
Norocul meu a fost ca am nimerit intr-o zi in care o echipa de la TVR facea un reportaj despre spiritualitatea dacica si am avut un ghid sa-mi explice, altfel....te uiti si pleci...nedumerit.
Oricum in pofida a tot ce s-a scris pana acum de cei ce-si spun istorici, ceea ce vezi e suficient sa-ti zdruncine credintele insamantate de 'manuale'. Mult mai multe intrebari decat raspunsuri. Pana in prezent nu s-a sapat nici 10% din ceea ce inseamna Sarmisegetuza Regia. Din ce stim pana acum, nu putem fi decat mandri de originile noastre, ca popor, dar, intr-un mod foarte straniu, preferam sa il trecem sub tacere. Mult prea multe intrebari si asa putina dorinta de a raspunde...A trebuit sa vina un arheolog englez, sa ne spuna ca dacii aveau astrolab. Oare ne este rusine de istoria noastra, pe care de fapt nu prea o cunoastem?
Locul este fenomenal, fabulos, pot spune, dar degeaba!

nu cred ca ne este rusine de propria istorie..pur si simplu,presati de realitatile zilnice,ni se pare derizoriu sa ne preocupe vremurile de mult apuse...am fost si eu,in muntii Orastiei,ai dreptate.. e un loc fenomenal,dar personal ma bucur ca e greu accesibil...poate altfel ar fi fost transformat in ceva talcioc cu frigarui si mititei,,,

Ai si tu dreptatea ta...ca daca drumul ar fi usor accesibil s-ar deteriora locul in maxim 5 ani. Totusi, putin respect pentru minunatiile aflate acolo am putea arata. E o bataie de joc pur si simplu...nimeni nu se ocupa...o arunca de la unul la altul si ramane tot a nimanui.

Veghează să nu dispari în personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

Ptr unul ca mine, care am informatii despre noile descoperiri in domeniul istoriei, din media mai mult, va rog spuneti-mi care a fost arealul dacilor. Cunoscut acum.
Care sint cele mai vechi descoperiri ale civilizatiei de aici, si care se aseamana cu cea rurala actuala. Nu de oameni primitivi, de sute sau milioane de ani. ci homo sapiens. Nici nu prea stiu cum sa formulez.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: crio, la data 2009-11-12 18:30:03

De la: mytcor, la data 2009-11-12 15:19:05From a true cave-dwelling bear from the Carpathian Mountain caves near Brasov (or Kronstadt), Romania, (URSUS SPELAEUS), this item has been professionally restored & stabilized. This bear grew to 10' or more in length, and up to a ton in weight. The Romanian cave bear is larger than the Russian (Ursus Uralensis) bear (which is a cave hibernating bear but not a cave dwelling bear). Dated to the Pleistocene Era (42,000 to 100,000 years ago).

Myc, ce mai faci?

...ce să fac, tocmai v-am făcut rost de-o bibliografie specifică topicului, apoi, tocmai v-am adus la cunoştinţă faptul că pe site-ul de licitaţii Ebay, a fost vândut cel mai vechi, (100.000 ani) craniu de URSUS SPELAEUS din lume, de către un deţinător anonim către un cumpărător anonim.
Craniul respectiv aparţinând speciei URSUS SPELAEUS, a fost descoperit, restaurat, stabilizat, datat şi certificat în România, a fost scos din ţară fraudulos, însoţit cu documente de provenienţă in Limba Română si pus în vânzare pe Ebay.
Frumos, foarte frumos !...şi vă mai întrebaţi ; cum au ajuns brătările dacice prin colecţiile particulare din occident?!...
Şi vă mai întrebaţi cum de-a fost posibil s-ajungă o parte a artefactului cu inscripţia "decebalus per scorilo" în muzeul Vienez, sau poate aveţi tupeul să vă intrebaţi cum naiba este posibil ca faraonii egipteni să deţină obiecte din Aur , confectionate din minereu aurifer de provenienţă dacică(Munţii Apuseni)...hmmm !...


all !..dbc.

De la: mytcor, la data 2009-11-13 19:16:23

De la: crio, la data 2009-11-12 18:30:03

De la: mytcor, la data 2009-11-12 15:19:05From a true cave-dwelling bear from the Carpathian Mountain caves near Brasov (or Kronstadt), Romania, (URSUS SPELAEUS), this item has been professionally restored & stabilized. This bear grew to 10' or more in length, and up to a ton in weight. The Romanian cave bear is larger than the Russian (Ursus Uralensis) bear (which is a cave hibernating bear but not a cave dwelling bear). Dated to the Pleistocene Era (42,000 to 100,000 years ago).

Myc, ce mai faci?

...ce să fac, tocmai v-am făcut rost de-o bibliografie specifică topicului, apoi, tocmai v-am adus la cunoştinţă faptul că pe site-ul de licitaţii Ebay, a fost vândut cel mai vechi, (100.000 ani) craniu de URSUS SPELAEUS din lume, de către un deţinător anonim către un cumpărător anonim.
Craniul respectiv aparţinând speciei URSUS SPELAEUS, a fost descoperit, restaurat, stabilizat, datat şi certificat în România, a fost scos din ţară fraudulos, însoţit cu documente de provenienţă in Limba Română si pus în vânzare pe Ebay.
Frumos, foarte frumos !...şi vă mai întrebaţi ; cum au ajuns brătările dacice prin colecţiile particulare din occident?!...
Şi vă mai întrebaţi cum de-a fost posibil s-ajungă o parte a artefactului cu inscripţia "decebalus per scorilo" în muzeul Vienez, sau poate aveţi tupeul să vă intrebaţi cum naiba este posibil ca faraonii egipteni să deţină obiecte din Aur , confectionate din minereu aurifer de provenienţă dacică(Munţii Apuseni)...hmmm !...


all !..dbc.

la întrebarea cu faraonii ți-ar putea răspunde adi dacă ai mai avea vreodată ocazia să vorbești cu el.....
(și bănuiesc cam ce răspuns ți-ar da )

ps:mă bucur foarte mult că ai revenit..

unde s-a ajuns dom,le cu tehnologia asta..cumpara si faraonii de pe ebay!!! cred ca si-au utilat piramidele cu toata aparatura din Carrfour
si tie myc

De la: crio, la data 2009-11-13 19:42:24unde s-a ajuns dom,le cu tehnologia asta..cumpara si faraonii de pe ebay!!! cred ca si-au utilat piramidele cu toata aparatura din Carrfour
si tie myc

cumpărau pe vremuri....exista și acum 3000 de ani net...

ok,Ioana,atunci stim si secretul piramidelor,materiale si manopera de la Dedeman

De la: nastasemihail, la data 2009-11-13 04:11:53Ptr unul ca mine, care am informatii despre noile descoperiri in domeniul istoriei, din media mai mult, va rog spuneti-mi care a fost arealul dacilor. Cunoscut acum.
Care sint cele mai vechi descoperiri ale civilizatiei de aici, si care se aseamana cu cea rurala actuala. Nu de oameni primitivi, de sute sau milioane de ani. ci homo sapiens. Nici nu prea stiu cum sa formulez.

Cu siguranta arealul dacilor era mult mai extins..ca doar nu erau nebuni sa se catere numai in creierii muntilor..doar ca vestigiile civilizatiei dacice aflate in locurile accesibile au fost distruse...

De la: ioanna_dark, la data 2009-11-13 19:41:41

De la: mytcor, la data 2009-11-13 19:16:23

De la: crio, la data 2009-11-12 18:30:03

De la: mytcor, la data 2009-11-12 15:19:05From a true cave-dwelling bear from the Carpathian Mountain caves near Brasov (or Kronstadt), Romania, (URSUS SPELAEUS), this item has been professionally restored & stabilized. This bear grew to 10' or more in length, and up to a ton in weight. The Romanian cave bear is larger than the Russian (Ursus Uralensis) bear (which is a cave hibernating bear but not a cave dwelling bear). Dated to the Pleistocene Era (42,000 to 100,000 years ago).

Myc, ce mai faci?

...ce să fac, tocmai v-am făcut rost de-o bibliografie specifică topicului, apoi, tocmai v-am adus la cunoştinţă faptul că pe site-ul de licitaţii Ebay, a fost vândut cel mai vechi, (100.000 ani) craniu de URSUS SPELAEUS din lume, de către un deţinător anonim către un cumpărător anonim.
Craniul respectiv aparţinând speciei URSUS SPELAEUS, a fost descoperit, restaurat, stabilizat, datat şi certificat în România, a fost scos din ţară fraudulos, însoţit cu documente de provenienţă in Limba Română si pus în vânzare pe Ebay.
Frumos, foarte frumos !...şi vă mai întrebaţi ; cum au ajuns brătările dacice prin colecţiile particulare din occident?!...
Şi vă mai întrebaţi cum de-a fost posibil s-ajungă o parte a artefactului cu inscripţia "decebalus per scorilo" în muzeul Vienez, sau poate aveţi tupeul să vă intrebaţi cum naiba este posibil ca faraonii egipteni să deţină obiecte din Aur , confectionate din minereu aurifer de provenienţă dacică(Munţii Apuseni)...hmmm !...


all !..dbc.

la întrebarea cu faraonii ți-ar putea răspunde adi dacă ai mai avea vreodată ocazia să vorbești cu el.....
(și bănuiesc cam ce răspuns ți-ar da )

ps:mă bucur foarte mult că ai revenit..

Din păcate, Adipopa , ar trebui să-i răspundă lui N.Iorga ! "30% din aurul faraonilor egipteni, provine din Munţii Apuseni."

De la: mytcor, la data 2009-11-13 20:22:20

De la: ioanna_dark, la data 2009-11-13 19:41:41

De la: mytcor, la data 2009-11-13 19:16:23

De la: crio, la data 2009-11-12 18:30:03

De la: mytcor, la data 2009-11-12 15:19:05From a true cave-dwelling bear from the Carpathian Mountain caves near Brasov (or Kronstadt), Romania, (URSUS SPELAEUS), this item has been professionally restored & stabilized. This bear grew to 10' or more in length, and up to a ton in weight. The Romanian cave bear is larger than the Russian (Ursus Uralensis) bear (which is a cave hibernating bear but not a cave dwelling bear). Dated to the Pleistocene Era (42,000 to 100,000 years ago).

Myc, ce mai faci?

...ce să fac, tocmai v-am făcut rost de-o bibliografie specifică topicului, apoi, tocmai v-am adus la cunoştinţă faptul că pe site-ul de licitaţii Ebay, a fost vândut cel mai vechi, (100.000 ani) craniu de URSUS SPELAEUS din lume, de către un deţinător anonim către un cumpărător anonim.
Craniul respectiv aparţinând speciei URSUS SPELAEUS, a fost descoperit, restaurat, stabilizat, datat şi certificat în România, a fost scos din ţară fraudulos, însoţit cu documente de provenienţă in Limba Română si pus în vânzare pe Ebay.
Frumos, foarte frumos !...şi vă mai întrebaţi ; cum au ajuns brătările dacice prin colecţiile particulare din occident?!...
Şi vă mai întrebaţi cum de-a fost posibil s-ajungă o parte a artefactului cu inscripţia "decebalus per scorilo" în muzeul Vienez, sau poate aveţi tupeul să vă intrebaţi cum naiba este posibil ca faraonii egipteni să deţină obiecte din Aur , confectionate din minereu aurifer de provenienţă dacică(Munţii Apuseni)...hmmm !...


all !..dbc.

la întrebarea cu faraonii ți-ar putea răspunde adi dacă ai mai avea vreodată ocazia să vorbești cu el.....
(și bănuiesc cam ce răspuns ți-ar da )

ps:mă bucur foarte mult că ai revenit..

Din păcate, Adipopa , ar trebui să-i răspundă lui N.Iorga ! "30% din aurul faraonilor egipteni, provine din Munţii Apuseni."

cum și-o fii dat seama ? ...după ce a recunoscut el aurul ăla ca fiind din munții apuseni?

Hmmm !...noi vorbim nu gândim !...slogan post decembrist parafrazat.
Foarte simplu coniţă, foarte simplu !...
Prin acele timpuri plăţile nu se făceau prin CARD şi nici cu euroi, iar liberul comerţ nu era reglementat GAT, d-aceea Darius al lui Hystaspes a luat-o în barbă râvnind la tărîmurile aurifere ale dacilor şi la amazoanele lor din Carpaţi .
Universitarii Lab.-lor de Cercetare Metalurgică Ce-ar Avea de Spus in cazul în care ar obţine finanţare pe-o aşa temă de cercetare ?...

Cum rămăne trb'şoara cu tripticele ?...şi cu inscripţia "KAGA"...mh !..

De la: mytcor, la data 2009-11-14 15:18:12Hmmm !...noi vorbim nu gândim !...slogan post decembrist parafrazat.
Foarte simplu coniţă, foarte simplu !...
Prin acele timpuri plăţile nu se făceau prin CARD şi nici cu euroi, iar liberul comerţ nu era reglementat GAT, d-aceea Darius al lui Hystaspes a luat-o în barbă râvnind la tărîmurile aurifere ale dacilor şi la amazoanele lor din Carpaţi .
Universitarii Lab.-lor de Cercetare Metalurgică Ce-ar Avea de Spus in cazul în care ar obţine finanţare pe-o aşa temă de cercetare ?...

Cum rămăne trb'şoara cu tripticele ?...şi cu inscripţia "KAGA"...mh !..

maestre...nu știu cum faci , dar mereu reușești să mă superi...și nu vreau asta...chiar deloc...de multe ori fac mari eforturi să rămân calmă....uneori îmi vine să plâng de ciudă....

1) darius a intrat doar întâmplător în conflict cu dacii...nu a venit aici ca să le ia aurul....el a trecut prin dobrogea în campania sa împotriva sciților (nu dacilor!!!) pentru că...pe aici era drumul!!!...și a intrat în conflict cu dacii doar datorită nesăbuinței lor...pur și simplu total aiurea ei i-au delcarat război și au fost înfrânți cu toate că erau *cei mai viteji și mai drepți dintre traci* ...însă...reține un aspect important...este vorba doar de dacii din dobrogea....
2)cu trebușoara legată de triptice credeam că te-a lămurit deja adi....simple exagerări daciste....


de ce ții neapărat să mă superi?:((