Verificati-va cunostintele de cultura generala

www.historia.ro/exclusiv_web/calendar/articol/trupele-sovietice-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.historia.ro/exclusiv_web/calendar/articol/rom-nia-ntors-arme...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.historia.ro/exclusiv_web/calendar/articol/ap-rut-manifestul-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.historia.ro/blogs/plaiasu-ciprian/muzica-veche-petrecerile-b...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Anton Pann �i povestea de dragoste cu Anica, nepoata stare�ei M�n�stirii Dintr-un Lemn
www.historia.ro/exclusiv_web/articol/anton-pann-i-povestea-drago...

Anton Pann, autorul muzicii imnului �De�teapt�-te, rom�ne!� a avut o �edere scurt� �n V�lcea, dar plin� de momente deosebite. Aici s-a �ndr�gostit de Anica, nepoata stare�elor de la M�n�stirea Dintr-un Lemn �i Surpatele �i, tot aici, a c�ntat pentru prima dat�, �ntr-un cadru organizat, imnul na�ional pe versurile lui Andrei Mure�anu.

Culeg�tor de folclor, compozitor �i poet, Anton Pann ajunge pentru prima dat� �n R�mnicu V�lcea, un t�rg ne�nsemnat pe atunci, �n anul 1826.

Mul�i dintre cei care au scris despre via�a lui Anton Pann cred c� acesta se autoexilase dup� o c�s�torie e�uat� cu Zamfira, o t�n�r� din Bucure�ti. La v�rsta de 30 de ani, Anton Pann lucra ca profesor de muzic� la Episcopia R�mnicului, c�nt�re� la Biserica Buna Vestire din centrul ora�ului �i traduc�tor.

La insisten�ele Platonidei, stare�a M�n�stirii Dintr-un Lemn, compozitorul ajunge s� predea muzic� �i aici. De�i via�a monahal� presupunea �i o supraveghere atent� din partea stare�ei Platonida, sora Anica �i Anton Pann tr�iesc o frumoas� poveste de dragoste.

Pe atunci Anica avea 16 ani, iar Pann �mplinise 32 de ani. Spre disperarea stare�elor de la M�n�stirea Dintr-un Lemn �i Surpatele, t�n�ra a fugit cu iubitul s�u �n Bra�ov. Pentru a nu fi identificat�, profesorul de muzic� a pus-o pe Anica s�-�i taie p�rul �i s� se �mbr�ce cu straie de b�rbat. La Bra�ov, Anton Pann a recomandat-o pe Anica drept �ucenicul s�u�.

�Anton Pann se �ndr�go�te�te de Anica �i o cere de so�ie la m�tu�a sa, evident c� stare�a Platonida nu a acceptat c�s�toria din cauza diferen�ei prea mari de v�rst� dintre cei doi. Ace�tia nu s-au c�s�torit, dar au fugit peste mun�i, la Bra�ov, Anica fiind deghizat� �n seminarist. N-au ales Bucure�tiul pentru c� stare�a cuno�tea Capitala. La Bra�ov, Anton Pann �i f�cuse o serie de cuno�tin�e �n 1921, �n timpul revolu�iei lui Tudor Vladimirescu�, poveste�te Mihai Moroianu, muzeolog la Muzeul de Istorie din R�mnicu V�lcea.

Anton Pann se angajeaz� c�nt�re� la biserica din �chei. Anica, deghizat� �n seminarist, c�nta al�turi de acesta �n zilele c�nd se oficiau slujbe religioase. Pentru c� lumea devenise extrem de curioas� s� �tie cine e t�n�rul cu glas at�t de sub�ire �i frumos, cuplul a fost nevoit s� p�r�seasc� Bra�ovul dup� doar c�teva luni de �edere.

Cei doi se stabilesc �n Capital�, dar rela�ia lor se r�ce�te. Anton Pann munce�te de diminea�a p�n� seara, iar Anica �i-a g�sit consolare �n bra�ele lui Alecu, ajutorul compozitorului. La problemele cuplului a contribuit �i m�tu�a Platonida, care a nu a renun�at la ideea c�-�i va aduce nepoata pe calea cea bun� �i o va smulge din bra�ele lui Pann despre care spunea c� este be�iv.

�Stare�a Platonida, �ntr-o scrisoare adresat� episcopului de atunci, �l acuza pe Anton Pann c� este un om cu o moral� �ndoielnic�, c� bea prea mult �i c� �i r�pise nepoata. Rela�ia celor doi se r�ce�te. Chiar dac� au avut trei copii, nu s-au c�s�torit, iar Anica, din cauza diferen�ei mari de v�rst�, �l �n�al� pe Anton Pann. T�n�ra va sta cu Alecu dec�t un an, apoi va r�m�ne singur� �i va muri la 70 de ani�, spune Mihai Moroianu.

�n 1840, Anton Pann se c�s�tore�te cu Tinca, o t�n�r� de 18 ani pe care o va p�zi cu str�nicie, de fric� s� nu �l p�r�seasc� �i aceasta.

Ini�ial, familia fetei nu a fost de acord cu aceast� c�s�torie din cauza diferen�ei mari de v�rst� dintre cei doi, Anton Pann avea 44 de ani. Scriitorul �i compozitorul nu va avea probleme cu Tinca, care se dovede�te a fi o so�ie model. La moartea lui Pann, Tinca i-a promis c� se va c�lug�ri �i c�-i va muta osemintele din curtea Bisericii Lucaci, din Bucure�ti, la Biserica Ro�ia. Niciuna dintre promisiuni nu s-a concretizat �ns�.

Anton Pann, �n mijlocul revolu�ionarilor

�n 1948, Anton Pann este din nou �n R�mnicu V�lcea. Prezen�a sa �n micul or�el este legat� de faptul c� Bucure�tiul era b�ntuit de holer� �i c�, vara, Pann obi�nuia s� mearg� �n T�rgul R�ureni din R�mnicu V�lcea pentru a-�i vinde c�r�ile. Micul or�el era cuprins �ns� de febra revolu�iei, aici �i instaleaz� tab�ra o armat� revolu�ionar� �n care se �nroleaz� voluntari mii de oameni, ��rani �i or�eni.

�n urma unei adun�ri �n Gr�dina Public� din R�mnicu V�lcea, Parcul Z�voi de ast�zi,, cu ocazia unei s�rb�tori locale, Anton Pann �i un grup de seminari�ti interpreteaz� pentru prima oar� imnul �De�teapt�-te, rom�ne!�, pe versurile poemului �Un r�sunet�, de Andrei Mure�anu.

Dumitru Z�g�nescu, administratorul districtului aminte�te acest episod �n raportul s�u cu num�rul 10 c�tre Ministrul Trebilor din ��rile Rom�ne�ti.

De-a lungul timpului au existat mai multe discu�ii �n ceea ce-l prive�te pe compozitor, dar �i locul unde s-a c�ntat pentru prima oar� imnul. S-a spus c� Anton Pann nu ar fi compus muzica pentru versurile lui Mure�anu sau c� imnul s-a c�ntat pentru prima oar� �n Bra�ov. De asemenea, s-a spus c� ucenicul lui Pann, Gheorghe Ucenescu ar fi cel care a compus muzica.

�Probabil, discu�iile au ap�rut dintr-un spirit patriotic al oamenilor din Bra�ov.

Muzica este compus� de Anton Pann, Andrei Mure�anu vroia o melodie pentru aceste versuri. Acest elev al s�u, Ucenescu, �i propune c�ntecul �Din s�nul maicei mele�, compus de Anton Pann. C�ntecul a devenit ulterior �De�teapt�-te rom�ne�, imnul na�ional al Rom�niei�, precizeaz� muzeologul Mihai Moroianu.

"De�teapt�-te, rom�ne!' a devenit imnul na�ional al Rom�niei �n 1989 , �nlocuind vechiul �Trei culori�.

Casa lui Anton Pann, transformat� �n muzeu

Drumurile sale �n t�rgul din R�ureni din R�mnicu V�lcea �i vor aduce sf�r�itul celui care a scris �Povestea vorbii�. �n timpul unei plimb�ri prin t�rg, Anton Pann a contactat tifos. Dup� ce a z�cut o lun� �i jum�tate la pat, acesta a murit �n noiembrie 1854. Cei interesa�i pot vizita casa �n care a locuit Anton Pann �n R�mnicu V�lcea. Construc�ia s-a p�strat foarte bine de-a lungul anilor chiar dac�, �n 1982, a fost tranzlatat� zeci de metri din centrul municipiului R�mnicu V�lcea.

Casa a fost construit la mijlocul anilor 1 700, are un stil arhitectural oltenesc �i a apar�inut unei familii din clasa de mijloc. Aici au fost p�strate c�teva din obiectele personale ale lui Anton Pann, de la c�r�i �i instrumente muzicale p�n� la c�limara �i penele folosite de acesta pentru a traduce c�r�i din greac� �n rom�n�.

Vizitatorii pot trece pragul casei memoriale �n fiecare zi, �ncep�nd cu ora 9.00.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cine au fost carpii, temu�ii daci care au b�gat spaima �n romani. St�p�neau un teritoriu uria�, iar �mp�ra�ii Romei le pl�teau sume enorme ca s�-i �tie lini�ti�i

adevarul.ro/locale/botosani/cine-fost-carpii-temutii-daci-bagat-...

Printre cele mai r�zboinice neamuri ale dacilor au fost carpii. Lupt�tori de temut, ace�tia nu au fost niciodat� cuceri�i de romani. De multe ori, singuri sau al�turi de triburile germane au atacat �i jefuit cumplit provinciile Imperiului Roman. �mp�ra�ii le pl�teau sume uria�e pentru a nu le ataca frontierele. Dup� dou� r�zboaie violente �i istovitoare �n perioada 101-106 d Hr, �mp�ratul Traian cucerea o parte a �inuturilor ocupate de triburile barbare ale dacilor. Neamuri tracice, dacii au opus o rezisten�� fenomenal� romanilor, intr�nd de altfel �n contac cu ace�tia �nc� din primul secol de dinainte de Hristos. R�zboaiele cu Traian au fost de fapt deznod�m�ntul unor taton�ri mai vechi, precum cea din timpul lui Burebista dar �i a unor har�aguri permanente pe limesul dun�rean. Practic Traian cucerise teritoriul de ast�zi al Transilvaniei cu cetatea regatului dacic Sarmizegetusa, Banatul, Oltenia �i o mic� parte a Munteniei. Dup� Ptolemeu, grani�ele Daciei cucerite de romani erau curpinse �ntre Tisa la vest, spre nord Carpa�ii, la est r�ul Hierosos �i arcul carpatic iar la sud linia Dun�rii. Teritoriile Maramure�ului de ast�zi, Cri�anei,Munteniei dar mai ales Moldovei, r�m�neau �n afara st�p�nirii romane. Erau locuite de triburi r�zboinice de daci liberi care nu au fost niciodat� cucerite sau incluse �n aria de st�p�nire roman�. �n aceste teritorii elementul romanic, spun speciali�tii a p�truns greu dar constant mai ales prin intermediul negustorilor, a schimburilor culturale de la frontier� dar �i cunoa�terea lumii romane prin invazii. Tribul dacilor liberi care a dat cele mai mari b�t�i de cap romanilor, arat� istoricii dar �i cercet�rile arheologice, a fost neamul carpilor, r�zboinici de temut care au pr�dat cumplit provinciile de frontier� ale Imperiului Roman. Carpii cei zi�i �st�nci�, �mun�i� sau �t�ietori Triburile carpilor au fost atestate documentar �i arheologic pe teritoriul de ast�zi al Moldovei, la est de Carpa�i �n special �n secolele II �i III d Hr. Mai precis Ptolemeu �n Geographia, �i atest� �n jurul anul 140 pe carpi �n teritoriul dintre Siret �i Prut cu toate c� descoperirile arheologice au extins teritoriul ocupat de carpi p�n� la Nistru. Tot geograful Ptolemeu arat� c� triburile carpilor se �nvecinau la sud cu zona de ast�zi a Munteniei ocupat� temporar de sarma�ii roxolanii �n timp ce la nord se �nvecinau cu un alt trib dacic al costobocilor ce locuiau �n zona Bucovinei de Nord de ast�zi dar �i a unor p�r�i din Ucraina. La vest carpii st�p�neau p�n� la arcul carpatic. Numele acestei popula�ii despre care arheologii dar mai ales Gheorghe Bichir baz�ndu-se �n special pe tipurile de ceramic�, sus�ineau c� este clar dacic� a suscitat inclusiv interesul lingvi�tilor. Astfel prima variant� ar fi c� numele de carp �nseamn� �munte� sau st�nc� . Totodat� a fost propus� �i varianta din r�d�cina indo-european� �kar� ceea ce �nseamn� �a l�uda�. A fost pus� �n discu�ie �i pe baza unei alte r�d�cini indo-europene �sker� adic� � a t�ia� cu privire mai ales la obiceiurile r�zboinice ale acestor triburi. Carpii sunt pomeni�i �i �n izvoarele antice. �n special la Ptolemeu, apoi la Zosimos cu denumirea de karpodacai sau �carpo-daci� dar �i la Herodot fiind indentifica�ii �n �Istoriile� acestuia probabil cu tribul numit �kallipidai�. Mai mult dec�t at�t carpii sunt atesta�i prin numeroase descoperiri arheologice de pe teritoriul Moldovei. Astfel 117 a�ez�ri �i necropole ale carpilor au fost descoperite la est de Carpa�i, cele mai importante fiind la Cucor�ni(jude�ul Boto�ani),B�iceni(jude�ul Ia�i),Poiana-Dulce�ti(jude�ul Neam�),V�leni(jude�ul Neam�). R�zboinicii care au b�gat spaima �n romani Triburile carpilor au fost deosebit de r�zboinice. O arat� �i specialistul Gheorghe Bichir, Ion Ioni�� dar �i m�rturiile documentare. Carpii au invadat �i jefuit cu numeroase ocazii Imperiul Roman. Fie singuri, fie al�turi de go�ii care �ncep�nd cu secolul al III lea au �nceput s� se a�eze printre ei. R�zboinicii carpi au supus sau au luat sub st�p�nirea lor toate triburile dacice din est, form�nd o formidabil� confedera�ie barbar� �n colaborare cu go�ii �i sarma�ii. �Informa�iile oferite de izvoarele scrise las� s� se in�eleag� c�, in prima jum�tate a secolului III, carpii ocupau un loc de frunte �ntre celelalte popula�ii dacice libere din regiunile est-carpatice. Autoritatea lor este recunoscut�, iar atacurile organizate impotriva Imperiului roman, la care �i asociaz� uneori pe sarma�i �i pe go�i, sint de o for�� rar �nt�lnit�, mai ales p�n� �n vremea lui Filip Arabul (244-249).�, scria Ion Ioni�� �n lucrarea sa �Din istoria �i civiliza�ia dacilor liberi�. Podoabe carpice FOTO bacauinfo.ro Pur �i simplu devasteaz� provinciile sud-dun�rene �n repetate r�nduri. �ntre anii 214 �i 318 dHr carpii jefuiesc imperiul �n mai multe campanii. �mp�ra�ii importan�i precum Hadrian sau Marcu Aurelius nu au putut st�vili sau au fost surprin�i de for�a acestor atacuri ale r�zboinicilor carpi. Istoricul Iordanes spune despre carpi c� �erau o ras� de b�rba�i dispu�i mereu s� plece la r�zboi, �n special cu romanii�. �n 238 �n vremea t�n�rului �mp�rat Gordian al III lea, provincia Moesia administrat� de Tullius Menophilus este devastat� de carpic. Acela�i lucru se �nt�mpl� �n timpul domniei lui Filip Arabul �n perioada 245-247 c�nd provincia este trecut� prin foc �i sabie. Au fost �ns� respin�i de �mp�ratul roman care a trecut �n urm�rirea lor �i Dun�rea. Furia r�zboinic� a carpilor declan�at �i numeroase alte campanii, cea mai important� invazie �n colaborare cu go�ii �i sarma�ii fiind �nregistrat� �n 250-251. De aceast� dat� r�zboinicii carpi, go�i �i sarma�i erau condu�i de marea c�petenie german� Kniva. R�zboinicii barbari au ajuns p�n� �n Tracia. Capitala carpilor �i �r�zboinicii lup� Cel mai probabil r�zboinicii carpi foloseau �n mare parte l�nci �i scuturi de lemn. Cei mai boga�i aveau s�bii �i probabil coifuri din fier �i c�m�i de zale. Probabil dup� model german, unii r�zboinici daci luptau goi de jum�tate cu falxuri dacice, ni�te s�bii curbe gigant, pentru a-�i impresiona adversarii. Cert este c� �n siturile arheologice au fost descoperite numeroase v�rfuri de lance. Mai mult dec�t at�t descoperirea unor harna�amente, �n special la S�b�oani, indic�, pentru speciali�ti faptul c� �mprumutaser� tehnici de lupt� c�lare, de la vecinii �i alia�ii sarma�i. Dup� cum preciza �i Mircea Eliade �n �De la Zalmoxe la Ghenghis Han�, la daci existau conferii r�zboinice, prin care tinerii erau ini�ia�i �i ajungeau s� se indentifice mai ales �n timpul luptei cu un pr�d�tor totemic. Carpii erau r�zboinici de temut FOTO models2u.co.uk �n cazul dacilor fiind vorba de lup. Astfel conform p�rerii marelui istoric al religiilor, ar fi existat �i r�zboinici lup, tineri ini�ia�i care �nsu�eau furia �i s�lb�ticia, �n lupt�, a carnasierului luat ca animal totemic. Izvoarele documentare arat� c� ace�ti carpi aveau �i o capital�, o puternic� a�ezare �nt�rit�, cel mai probabil cu palisad� �i val de p�m�nt. Astfel pe piatra de morm�nt a centurionului Publius Aelius Proculinus din Cohorta a VII Pretoria se precizeaz� c� osta�ul roman a murit undeva la �Casstelum Carporum� sau mai precis fortul carpilor. Gheoghe Bichir crede c� este vorba de un centurion mort �n campania din 246-247 a lui Filip Arabul contra carpilor. Romanii �i pl�teau pe carpi s� nu-i atace Descoperirile arheologice au ar�tat c� romanii i-au �mbog��it pe carpi. �mp�ra�ii romani pentru a evita atacurile devastatoare ale carpilor, le-au oferit sume importante de bani, sub forma unor stipendii. Arheologii au descoperit numeroase tezaure carpice, cu monede romane, fie din jaf dar mai ales pl�tit de romani drept �tax� de protec�ie�. � Pentru a �nl�tura pericolul atacurilor carpice, romanii le pl�tesc substan�iale stipendii. �n leg�tur� cu aceste subsidii atribuite carpilor trebuie s� punem �i una din zonele cu mari concentr�ri de tezaure semnalate anterior. Dintre acestea, s�ntem de p�rere c� numai dou� zone cu grup�ri de tezaure, a�adar dou� forma�iuni teritoriale, ar putea intra �n discu�ie, prima fiind aceea de la confluen�a Moldovei cu Siretul, iar a doua de pe valea Bistri�ei. �n prima din ele, grup�rile de tezaure dateaz� de la Marcus Aurelius (161-180} �i de la Commodus (180-192), iar �n cea de a doua, dup� un �nceput timid �n perioada lui Antoninus Pius (138-161), dar �ntrerupt pe vremea lui Marcus Aurelius, ele reapar pc timpul lui Commodus �i se �nmul�esc nea�teptat �n perioada lui Septimius Severus (193-211)�, preciza Ion Ioni��. De altfel metoda stipendiilor era folosit� de roamni �n cazul tuturor triburilor barbare r�zboinice care amenin�au grani�ele. Cump�rau vin �i ulei de la romani �i erau buni olari Gheorghe Bichir �n special a studiat cultura material� a carpilor. Acesta precizeaz� c� de obicei carpii locuiau �n a�ez�ri ne�nt�rite cu bordeie sau uneori turnuri locuin�� pentru c�petenii. �n cadrul acestor a�ez�ri au fost descoperite numeroase ateliere de ol�rit dar �i numeroase fragmente ceramice, produse ale acestora. Carpii f�ceau ceramic� at�t cu roata olarului, ceramic� mai fin� �i cu diferite ornamente dar �i prin modelare cu m�na, mai grosier� �i de uz casnic. Totodat� au fost g�site ateliere unde erau prelucrate metalele, �n special fier�rii, unde f�ceau arme dar �i unelte agricole, agricultura fiind una dintre ocupa�iile de baz�. Urn� carpic� FOTO bacauinfo.ro Carpii, a�a cum arat� �i Bichir dar �i Ioni��, practicau incinera�ia. Cu alte cuvinte mor�ii erau ar�ii iar r�m�i�ele erau �ngropate de obicei �n urne. Ion Ioni�� pe baza descoperirilor arheologice, spune c� triburile carpilor erau mari consumatoare de ulei de m�sline dar �i de vin roman. Specialistul se bazeaz� pe descoperirea a numeroase amfore �n a�ez�rile carpilor. �Prezen�a amforelor cu ulei de m�sline �i vinuri in a�ez�rile dacilor liberi presupune �i p�trundereaunor negustori romani in teritoriile acestora. De asemenea, este de presupus c� negustorii str�ini ajungeau numai p�n� �n anumite centre mai importante, situate de-a lungul c�ilor de comunica�ie, unde o parte din marf� era v�ndut� direct consumatorilor, iar o alt� parte unor negustori locali, care o distribuiau �n celelalte a�ez�ri din zon�. Nu trebuie exclus� nici posibilitatea ca unii negustori daci s� fi prduat m�rfurile chiar din centrele romane de la nordul Dun�rii de Jos �i de pe litoralul nord-pontic�, adaug� Ioni��. Daci, go�i �i sarma�i �n anul 318, vremurile de glorie ale r�zboinicilor carpi s-au �ncheiat. �mp�ratul Constantin cel Mare repurta a mare victorie asupra acestor triburi, fiind mai apoi numit Carpicus Maximus. Sl�bi�i �i de atacurile hunilor, ultima dat� sunt men�iona�i de Zosimos �n 381. Din acel moment carpii ca entitate separat� au disp�rut de pe scena istoriei. Ammianus Marcellinus spune c� Diocle�ian a mutat o parte a carpilor tocmai pentru a nu mai cauza probleme �n Pannonia �i �n Scytia Minor.Apoi Sextus Aurelius Victor spune c� dup� 361 o mare parte a carpilor au fost muta�i la sud de Dun�re �n Imperiu. Istoricii rom�ni �n special cei care au fundamentat existen�a culturii S�ntana de Mure� Cerneahov au demonstrat cu ajutorul s�p�turilor istorice c� o parte a carpilor au r�mas pe teritoriul Moldovei �i au ajuns s� locuiasc� �mpreun� cu go�ii �i sarma�ii, form�nd un aspect cultural dar �i etnic numit Cultura S�ntana de Mure� Cerneahov. Una dintre cele mai importante descoperiri �n acest sens a fost f�cut� �n anii 80 la Mih�l�eni, jude�ul Boto�ani. Din grupul de cercetare f�cea parte �i arheologul boto��nean Liviu �ovan, cel care a publicat numeroase studii privind aceast� a�ezare. V� recomand�m s� citi�i �i urm�toarele �tiri: Cum vedeau dacii erotismul �i sexualitatea. �Juc�riile� sexuale descoperite de arheologi De ce erau geto-dacii lupt�tori at�t de temu�i: ��nmorm�nt�rile sunt prilej de s�rb�toare �i le cinstesc prin c�nt �i joc�

Citeste mai mult: adev.ro/o2czfo

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce se �nt�mpl� c�nd compari violența din Coran cu cea din Biblie
www.click.ro/news/lume/ce-se-intampla-cand-compari-violenta-din-...

O analiz� de text comparativ� efectuat� pe scrierile din Coran și Biblie demonstreaz� c� Sf�nta Scriptur� este mult mai violent� dec�t �nv�ț�tura islamic�.

Dezbaterea cu privire la faptul dac� religia islamului chiar incit� la violenț� a ap�rut �n spațiul public cu mult �nainte de atentatul s�ngeros de la World Trade Center care fost un punct de cotitur� �n istoria contemporan�. Spre exemplu, cartea lui Samuel P. Huntington - "Ciocnirea civilizațiilor", publicat� �n 1996, �n care autorul face o paralel� �ntre creștini și musumani, st� la temelia multor discuții privitoare la faptul dac� islamul chiar este religia p�cii.

Actele teroriste comise anul trecut la Paris, �n inima Europei, r�zboiul din Siria și fenomenul ISIS l-au motivat pe Tom Anderson, de meserie programator, s� inventeze un soft prin care a �ncercat s� compare textele din Biblie și Coran. Pe blogul s�u, Tom și-a motivat demersul �ncerc�nd s� fac� o leg�tur� �ntre fundamentalismul islamic și scrierile din Coran.



Pentru a �nțelege o religie, spune Tom, este primordial s� �ncepi cu studierea literaturii sale. Acesta recunoaște, �ns�, c� analiza sa nu este una profund�, ci este una de suprafaț� prin care a �ncercat s� m�soare c�t de des se repet� anumite cuvinte și sintagme �n cele dou� mari scrieri religioase.

Autorul acestui demers a explicat c� a separat, �n cadrul analizei sale, textele din Vechiul și Noul Testament, țin�nd cont c� Noul Testament este scrierea la care se raporteaz� creștinii. �n plus, textele au fost scrise la o distanț� de c�teva sute de ani.

Așadar, cuvintele din Biblie și Coran au fost categorisite �n cadrul softului sub 8 sentimente: bucurie, anticipare, furie, dezgust, surpriz�, fric�/anxietate, tristețe și �ncredere.
Parcurg�nd toate datele, studiul a scos �n evidenț� urm�toarele:

1. Vechiul Testament este cea mai ampl� oper�, av�nd 23,000 de versete. Noul Testament are aproape 8000 de versete iar Coranul puțin peste 6000.
2. Analiz�nd care sunt cuvintele care se repet� cel mai des, Tom Anderson a reușit s� fac� selecția de mai jos:


3. La nivelul sentimentelor, Vechiul Testament provoac� cea mai negativ� senzație dintre cele trei texte studiate
4. Elementul de unicitate al Noului Testament este c� sentimentul pozitiv este atins la scrierile Corintienilor �ns� se �ncheie �ntr-o not� negativ� (Revelațiile)



5. Spre deosebire de Vechiul și Noul Testament, versetele din Coran nu sunt aranjate �n ordine cronologic�, ci, �n funcție de num�rul cuvintelor pe care �l are un verset
6. Analiza emoțiilor este mult mai edificatoare. Biblia, adic� Noul și Vechiul Testament respectiv Coranul trezesc aceleași emoții la capitolul "surprinz�tor", "tristețe" și "dezgust". Dar Biblia �nregistreaz� cote mai ridicate la "furie" iar Coranul la "bucurie", "�ncredere" și "fric�/anxietate".

7. Compar�nd cele trei texte religioase afl�m c� Vechiul testament trezește cele mai multe sentimente de furie și primește cele mai multe mențiuni la capitolul "dezgust".
8. Spre exemplu, acest verset din Vechiul Testament a trezit un sentiment de furie:
Și i-a zis Domnul Dumnezeu: "Nu așa, ci oricine-l va ucide pe Cain, �nșeptit� r�zbunare va c�dea asupra-i". Și Domnul Dumnezeu i-a pus lui Cain un semn, c� tot cel care-l va �nt�lni s� nu-l omoare.

9. Termenii "ne�ncredere" și "�ndoial�" apar �n mod repetat �n Coran
10. Actele de distrugere și crimele sunt mult mai prezente �n Biblie (Vechiul Testament 5.3% și Noul Testament 2.8%) dec�t �n Coran (2.1%)
11. Conceptul de dragoste este mult mai des menționat �n Noul Testament (3%) dec�t �n Vechiul Testament (1.9%) sau Coran (1.26%)
12. Iertarea apare �n Coran de mai multe ori, 6.3%. �n schimb, �n Noul și Vechiul Testament are o pondere de 2.9% respectiv 0.7%

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.ciudateniidincoran.blogspot.ro/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Povestea lui Dinic�, legendarul milionar din satul cu cei mai boga�i oieri din Rom�nia. Bun prieten cu Nicu Ceau�escu, casa lui a fost decor de film

adevarul.ro/locale/sibiu/povestea-dinica-legendarul-milionar-sat...

Se spune c� primul milionar al Sibiului, �n anii de dinainte de Revolu�ie, ar fi fost un b�rbat din Poiana Sibiului, posesor al mai multor torc�torii de l�n� �i bun prieten cu Nicu Ceau�escu. Despre Dinic�, poienarul milionar, circul� �i ast�zi foarte multe legende. Localnicii povestesc ca bunicul lui a fost �n America, de unde s-a �ntors, undeva prin anii 70, cu nu mai pu�in de 3 ma�ini. �ns� averea familiei, uria�� pentru anii comunismului, nu s-a f�cut din cre�terea oilor, ci din prelucrarea �i v�nzarea l�nii. �El nu a fost cresc�tor de oi, a avut darac (ma�in� de sc�rm�nat �i piept�nat l�na - n.r.), se ocupa de achizi�ia de l�na, lua de la al�i cresc�tori, o prelucra �i o vindea. Pe vremuri l�na era o valoare, adev�rat aur, �nainte de 1989 am avut filaturi, l�na era foarte bun� pentru covoare, av�nd grosime, luciu �i toate calit��ile�, poveste�te Marcel Andrei, cresc�tor de oi cu state vechi �i pre�edintele Sindicatului Cresc�torilor de Ovine din jude�ul Sibiu. Film turnat acas� la Dinic� �n perioada comunist�, dar �i �n primii ani de capitalism, Dinic� avea cele mai frumoase case din comuna sa. De altfel, una din ele a fost �i loca�ie de film, pelicula ��ntoarcerea la dragostea dint�i� fiind filmat�, �n mare parte, la Poiana Sibiului. Tot el a avut primele ma�ini de lux din Poiana, primul televizor color din comun� sau primul video. �i-a mai construit apoi �nc� o cas�, vizavi de cea �n care locuia, unde avea un bar uria�. Avea tot felul de b�uturi, �ig�ri, whisky la 5 litri, raritate �n acele vremuri, �i era deosebit de ospitalier cu cei care �i treceau pragul. Printre ei, �i amintesc localnicii, avocata Paula Iacob, prieten� de familie, Ludovic Spiess sau Adrian P�unescu, dar �i Nicu Ceau�escu, care a venit la Dinic� inclusiv dup� Revolu�ie, dup� ce a ie�it din �nchisoare. Averea �ns�, poveste�te Marcel Andrei, care l-a cunoscut bine pe Dinic�, nu l-a schimbat pe om. �Era un tip modest, un om care �tia ce vrea. Era �n rela�ii bune inclusiv cu Nicu Ceau�escu, a fost Nicu �i la �nmorm�ntarea lui�, poveste�te Marcel Andrei. A murit la v�n�toare Oficial, Dinic� a avut dou� neveste �i un singur copil. �Neoficial nu mai �tie nimeni, i-a pl�cut �ntotdeauna via�a�, povestesc z�mbind localnicii. A murit �n 1995, �n timpul unei partide de v�n�toare, una din marile sale pasiuni. Avea probleme cu inima, �ns� ziua frumoas�, de prim�var�, nu avea s� prevesteasc� nici pe departe nenorocirea. Le-a spus prietenilor cu care ie�ise s� v�neze c� nu se simte bine, s-a a�ezat l�ng� un pom �i acolo a murit. Avea �n jur de 60 de ani. L-au condus, pe ultimul drum, sute de oameni, �ntr-o �nmorm�ntare cum nu s-a mai v�zut la Poiana. κi doarme somnul de veci �n cimitirul din sat, iar pe crucea de marmur�, al�turi de numele din buletin, Mani�iu Constantin, este trecut �i cel sub care l-a cunoscut toat� lumea, respectiv Dinic�. V� mai recomand�m: Un tat� din Sibiu �i cre�te singur cele cinci fete recuperate dintr-un orfelinat: �Nu m� pot mi�ca de l�ng� ele. Tot ce fac pentru ele fac� Un b�rbat �n v�rst� de 42 de ani din localitatea Ighi�u Nou, jude�ul Sibiu, �i cre�te singur cele cinci fete, pe care mama le-a abandonat �ntr-un centru de plasament. Afacere de succes cu bun�t��i de Avrig: dulce�urile �i fursecurile delicioase ale bunicii, reinventate al�turi de decora�iuni handmade Bianca Cotora (39 de ani), din localitatea Avrig, jude�ul Sibiu, a reinventat, �mpreun� cu mama ei, dulce�urile �i fursecurile bunicii, transform�ndu-le �ntr-un mic business. Un sibian a construit o cas� pentru o familie s�rac� din satul lui: �E o mul�umire foare mare c�nd te g�nde�ti c� ai schimbat via�a unor oameni� Toma Stupu, un b�rbat din comuna Vurp�r, jude�ul Sibiu, �i-a mobilizat prietenii �i �mpreun� au ridicat o cas� nou� pentru o familie cu nou� copii a c�rei locuin�� s-a pr�bu�it.

Citeste mai mult: adev.ro/o2czhl

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cum s-a folosit Mihai Viteazul de familie pentru a-�i p�stra func�ia. Domnitorul �a �mprumutat� pe r�nd du�manilor so�ia, fiul �i fiica

adevarul.ro/locale/bistrita/cum-s-a-folosit-mihai-viteazul-famil...

Mihai Viteazul s-a folosit din plin de familie pentru a-�i tempera du�manii, a-�i �ndeplini obiectivele �i a-�i p�stra puterea. Acesta �i-a oferit familia, so�ia, fiica �i fiul mo�tenitor habsburgilor, otomanilor �i chiar �i polonezilor. Mihai Viteazul a fost c�s�torit cu Stanca, n�scut� la mijlocul secolului al XVI-lea �i decedat� �n 1603. �mpreun� cu Stanca, Mihai Viteazul a avut doi copii, pe Nicolae P�tra�cu (a tr�it �n perioada 1584 -1627), �i pe Florica (a tr�it �n perioada 1585 -1628 sau 1629). Pe parcursul domniei sale, care s-a �ntins pe 8 ani, Mihai Viteazul s-a folosit de nenum�rate ori de familia sa �n rela�iile diplomatice. Complexitatea de jocuri diplomatice la care a apelat l-au obligat pe Mihai Viteazul la o politic� �elastic� �n care a fost nevoit s� investeasc� totul, inclusiv familia. Obliga�ia de a trimite ca ostatic un membru al familiei, �n special mo�tenitorul, sau chiar familia �n �ntregime nu este o practic� nou� �n istorie, fiind binecunoscut� �n �ntreaga lume. Promis� multora, familia domnitorului a ajuns doar �n Transilvania De�i Mihai Viteazul �i-a promis familia mai multor puteri, copiii �i so�ia au ajuns doar �n Transilvania, domnitorul asigur�ndu-�i astfel securitatea �n zilele ridic�rii antiotomane. Prizonieratul este de fapt un �domiciliu obligatoriu�, mult mai permisiv dec�t prizonieratul. Mihai Viteazul �i promite fiul �i turcilor, ace�tia sus�in�nd �ntr-o scrisoare c� �n schimbul mo�tenitorului va fi confirmat �n scaunul ��rii Rom�ne�ti, cu drept de succesiuni. Acesta �i-a promis fiul �i polonezilor, c�rora a fost dispus s� �i ofere mo�tenitorul �i fiica inclusiv pentru c�s�torie. Regele refuz� �ns� propunerea domnitorului muntean de a trimite pe fiul s�u ostatic. Potrivit istoricului Radu M�rza, care ofer� acestui subiect un studiu amplu �n Revista Bistri�ei, propunerile lui Mihai Viteazul erau pur speculative, acesta dorind doar s� abat� aten�ia �partenerilor� diplomatici de la inten�iile sale reale. �Privind �n ansamblu problematica trimiterii de ostatici la partenerii de rela�ii diplomatice, constat�m c� Mihai Viteazul a reu�it s� evite acest sacrificiu care, odat� f�cut, i-ar fi modificat semnificativ politica extern�. �n rela�iile cu Transilvania principilor Sigismund �i Andrei Bathory, cu �nalta Poart�, cu Polonia �i, p�n� �n toamna anului 1600 cu Habsburgii, Mihai Viteazul a inclus frecvent propunerea de trimitere ca gaj a familiei sale, f�r� a fi aplicat-o vreodat�, precizeaz� istoricul Radu M�rza. Aceast� practic� era intens criticat� de so�ia domnitorului, care spunea c� Mihai Viteazul ducea o via�� f�r� fric� de Dumnezeu �i c� e o minune c� p�m�ntul nu l-a �nghi�it p�n� acum. Mai mult, aceasta i-ar fi prezis inclusiv pieirea. Exist� informa�ii c� familia domnitorului a fost tratat� prost �n Transilvania, dar �i c� libertatea lor era destul de mare, fiul lui Mihai Viteazul interes�ndu-se printr-un sol de starea tat�lui s�u.

Citeste mai mult: adev.ro/o2czfa

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

playtech.ro/2016/felul-in-care-scrii-de-mana-arata-de-ce-boli-suferi/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De ce a fost ucis profesorul Culianu? de Tudorel Urian
www.romlit.ro/de_ce_a_fost_ucis_profesorul_culianu

De aproape 14 ani, speciali�tii FBI se str�duiesc, f�r� folos, s� afle cine �i de ce l-a ucis pe savantul Ioan Petru Culianu, �n ziua de 21 mai 1991. Este aproape de neconceput ca un mare savant s� fie ucis prin �mpu�care, �n miezul zilei, �n toaleta unei mari universit��i americane, f�r� a se afla, dup� at�ta vreme, cine este criminalul �i care a fost mobilul crimei. Misterul care �nv�luie acest caz este cu at�t mai inexplicabil cu c�t asasinul nu �i-a luat prea multe m�suri de precau�ie: a tras cu o arm� de calibru mic, f�r� amortizor ( manier� nu foarte comun� de a comite un asasinat) �i f�r� a purta m�nu�i de protec�ie (�n locul din care se presupune c� a fost tras focul fatal - unicul, de altfel - s-au g�sit mai multe amprente, f�r� �ns� ca persoana care le-a l�sat s� poat� fi identificat�).

Cartea lui Ted Anton, Eros, magie �i asasinarea profesorului Culianu este, de acum, o lucrare clasic�. Publicat�, �n 1996 �n Statele Unite, distins� cu Premiul "Carl Sandburg", ea se afl� deja la a doua traducere �n limba rom�n�. M�rturisesc c� m� aflu la prima lectur� a acestei c�r�i (edi�ia ap�rut� la Editura Nemira mi-a sc�pat). Cu toate acestea, except�nd unele informa�ii punctuale (faptul c� �n 1991, Dumitru Mazilu ar fi fost b�tut �i t�iat pe fa�� cu un brici la Geneva; refuzul autorit��ilor rom�ne de a colabora cu FBI la rezolvarea acestui caz, interesantele viziuni ale unui medium; b�rbatul ciudat z�rit �n lift de una dintre secretare �n minutele premerg�toare atentatului), m� �ncearc� un accentuat sentiment de d�j� vu. Traseul profesional al lui Ioan Petru Culianu �i ipotezele lui Ted Anton privind mobilul �i autorii crimei s�nt bine �tiute, fapt ce demonstreaz� c� ele au fost temeinic discutate �n societatea rom�neasc�.

Nu trebuie s� fii expert FBI pentru a �n�elege faptul c� �ntrebarea fundamental� �n dezlegarea crimei nu este "cine l-a ucis pe Ioan Petru Culianu?", ci "de ce a fost ucis Ioan Petru Culianu?". F�pta�ul poate fi oricine, un mercenar tocmit pe o sum� oarecare de bani, important este de �tiut de ce era necesar� crima �i, �n func�ie de aceasta, cine avea interesul s� o comande. Ipotezele lui Ted Anton �n aceast� privin�� s�nt cele pe care le �tie toat� lumea: b�tr�nii legionari din zona Chicago, sup�ra�i pe faptul c� t�n�rul savant �ncepuse s� ia distan�� fa�� de ideile politice ale mentorului s�u, Mircea Eliade, mai mult dec�t at�t, era pe punctul de a se c�s�tori cu o evreic� �i - se speculeaz� - chiar de a se converti la mozaism; fo�tii agen�i ai Securit��ii, r�ma�i activi �n str�in�tate, foarte deranja�i de publicistica acid� a savantului la adresa noii puteri instalate la Bucure�ti (Andrei Oi�teanu nu exclude, �n foarte buna sa prefa��, o combina�ie �ntre cele dou� ipoteze de lucru); �n fine, o posibil� explica�ie, dar destul de pu�in credibil�, avansat� de Ted Anton este aceea a unui asasinat religios, dat fiind faptul c� profesorul a fost ucis de ziua sfin�ilor Constantin �i Elena. Pe de alt� parte, autorul scoate din discu�ie c�teva piste ale anchetatorilor, vizibil neproductive: eventuala inten�ie a logodnicei sale Hillary Wiesner de a-i �ncasa poli�a de asigurare; rela�iile conflictuale cu persoane din cadrul universit��ii; o afacere cu droguri (ultimul num�r de telefon format de Culianu, exact �nainte de asasinat, a fost cel al unui post din Medelin, Columbia); un eventual diferend de natur� homosexual�, �ncheiat tragic. Pe l�ng� toate acestea poate c� nu ar fi dispre�uit nici ipoteza unui asasinat gratuit, pur �nt�mpl�tor, � la Andr� Gide.

"�tiu c� nu �tiu", po�i rosti socratic, dup� ce ai trecut �n revist� toate variantele. Nici unul dintre poten�ialele mobile ale crimei nu poate fi scos a priori din discu�ie, dar parc� nici unul nu este at�t de tare �nc�t s� presupun� o crim�. S� nu uit�m c� ne afl�m la mijlocul anului 1991. Este greu de crezut c� autorit��ile de la Bucure�ti, aflate �n goan� disperat� dup� recuperarea onorabilit��ii pierdute ca urmare a ac�iunilor minere�ti din centrul capitalei, �i-ar fi putut permite riscul asasin�rii unei somit��i a vie�ii �tiin�ifice interna�ionale ca urmare a public�rii unui interviu (e drept, incendiar), acordat revistei "22" (�n momentul asasinatului, Culianu renun�ase de c�teva luni la rubrica de comentarii politice din revista "Lumea liber�", dar nici aceea nu cred c� ar fi putut declan�a o asemenea ripost�). Presa din �ar� era plin�, la vremea respectiv�, de articole cel pu�in la fel de acide la adresa FSN �i a fostei Securit��i.

Nu este mai pu�in adev�rat �ns� c�, �n ultimele luni, Ioan Petru Culianu tr�ia �ntr-o tot mai greu suportabil� stare de teroare. El se pl�ngea �n permanen�� prietenilor de scrisorile �i telefoanele de amenin�are pe care le primea �i, se pare, teama l-ar fi f�cut s� �i contramandeze un proiectat sejur �n Rom�nia. �n mod surprinz�tor, nu p�rea �ns� tentat s� sesizeze autorit��ile americane abilitate s�-i asigure protec�ie �n astfel de cazuri. Chiar �i �n cazul �n care asasinatul propriu-zis a fost executat de fo�ti agen�i ai Securit��ii (generalul Pacepa a recunoscut maniera de lucru a KGB), �ntrebarea care se pune este dac� ace�tia au ac�ionat ca urmare a unui ordin primit din �ar� (eventual, impulsionat politic) sau ca simpli uciga�i pl�ti�i, tocmi�i pe p�m�nt american (chiar dac� a fost tras un singur foc de arm�, se pare c� �n comiterea acestui asasinat au fost angrenate mai multe persoane).

Chiar dac� este departe de a elucida misterul mor�ii profesorului Culianu, cartea lui Ted Anton merit� citit�. �n mod evident ea este adresat� unui public american, multe dintre referin�ele la istoria mai veche sau mai nou� a Rom�niei sau la anumite persoane fiind perfect inutile cititorului rom�n c�t de c�t informat. Dincolo de aceasta �ns� ea este o m�rturie a trecerii lui Ioan Petru Culianu prin aceast� lume. De fapt, �n Eros, magie �i asasinarea profesorului Culianu coexist� dou� c�r�i. Un roman non-fictiv al asasin�rii savantului, al ipotezelor de lucru �i al concluziilor (par�iale, fire�te) anchetatorilor �i o monografie aproape �tiin�ific� a vie�ii �i a operei lui Ioan Petru Culianu. Dac� la nivelul policier-ului stilul este cel jurnalistic, iar �n Prolog �i �n primul capitol, Crima: 21 mai 1991, modelul Truman Capote (In cold blood) se vede cu ochiul liber, �n capitolele dedicate bio-bibliografiei lui Culianu totul se schimb�. Stilul dob�nde�te valen�e �tiin�ifice, este �n�esat de citate din c�r�ile, articolele, conferin�ele �i cursurile profesorului �i chiar de referin�e critice referitoare la ideile �i opera lui Ioan Petru Culianu. Urm�nd traseul existen�ei lui Culianu, Ted Anton amestec� referin�ele academice cu amintirile celor care l-au cunoscut . Rezultatul este un foarte nuan�at portret al savantului, realizat prin al�turarea mai multor modalit��i de abordare: analiza operei, felul �n care au fost primite c�r�ile �i studiile sale de c�tre critici �i prieteni, modul �n care a r�mas �n amintirile celor care l-au cunoscut. A�a cum era de a�teptat, �i aceast� carte insist� pe rela�ia dintre Ioan Petru Culianu �i Mircea Eliade, dar nici �n aceast� zon� nu se produc revela�ii semnificative, mai ales acum, dup� publicarea coresponden�ei dintre ei.

Pentru scrierea acestei c�r�i, Ted Anton a depus un efort considerabil. Vreme de cinci ani a intervievat sute de oameni, r�sp�ndi�i pe toate meridianele globului, �n �ncercarea sa de a lua m�rturia tuturor celor care l-au cunoscut pe Ioan Petru Culianu. I-a citit �i recitit opera pentru a fi sigur c� i-a �n�eles toate sensurile. Dar, a�a cum noteaz� Andrei Oi�teanu, �n toat� aceast� cavalcad� de m�rturii exist� �i o excep�ie: Ioan Petru Culianu �nsu�i. Ted Anton nu l-a cunoscut pe protagonistul c�r�ii sale, chiar dac� au fost contemporani �i chiar concitadini. �ns�, noteaz� autorul prefe�ei, "unul dintre meritele autorului este acela de a fi transformat aceast� lips� �ntr-o calitate a c�r�ii. Astfel, imaginea complex� a lui Culianu nu este realizat� dintr-o singur� perspectiv�, cea a autorului, ci din zeci de perspective �nsumate. A rezultat �un portret compozit� - recunoa�te Ted Anton -, "plin de ambiguit��i �i de contradic�ii".

Chiar dac� actuala edi�ie este una rev�zut�, cartea lui Ted Anton, Eros, magie �i asasinarea profesorului Culianu, nu mai poate aduce elemente noi, mai ales acum, dup� �mpotmolirea anchetei oficiale a FBI. Ea ofer� �ns� o lectur� pasionant� �n care misterul se �mbin� cu erudi�ia pentru a contura destinul enigmatic �i trist al celui care ar fi trebuit s� fie legatarul �tiin�ific al lui Mircea Eliade.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.obiectiv.info/totul-despre-punctul-lui-dumnezeu-concluzia-es...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cum a fost reflectat� R�scoala de la 1907 �n marile ziare din str�in�tate. Cazul elevilor �colii de Cavalerie folosi�i pentru a-i dispersa pe ��rani
adevarul.ro/locale/targoviste/cum-fost-reflectata-rascoala-1907-...
Marile ziare din str�in�tate �L�Humanit�, �The Times� �i �America� relateaz� despre revoltele din zon� anun��nd probabilitatea lu�rii cu asalt a Arsenalului Armatei de c�tre ��rani pentru a se �narma R�scoala ��r�neasc� din 1907 a �nceput, la 21 februarie, �n Fl�m�nzi, Boto�ani, �i de acolo s-a r�sp�ndit �n toat� �ara. ��ranii �i-au ar�tat, astfel, nemul�umirea fa�� de marii proprietari de p�m�nturi �i �n special a celor evrei, cred unii istorici. R�scoala a fost suprimat� de Guvern, fiind folosit� armata. R�scoala ��ranilor, care a cuprins �ntreaga �ar�, �i-a aprins fl�c�rile �i la R�zvad, �n pragul T�rgovi�tei. R�scula�ii din aceast� comun� nu au luat �n seam� interven�iile pacifiste ale prefectului George Cair �i revizorului �colar C.P. Condur��eanu �i s-au �ndreapt� spre ora�ul T�rgovi�te. �50 de elevi ai �colii de Cavalerie, pentru c� r�scula�ii nu dau ascultare la soma�ii, �arjeaz�, sprijini�i de o companie de recru�i din jude�ul Muscel, iar r�scula�ii sunt risipi�i. Sunt uci�i 11 r�zv�deni, iar al�i 5 sunt r�ni�i. Nuclee de revolt� sunt depistate �n mahalaua S�rbilor �i �n c�tunul B�je�ti, fiind ars conacul arenda�ului�, se arat� �n Enciclopedia Ora�ului T�rgovi�te. O companie din Regimentul III D�mbovi�a Nr. 22 �mpr�tie un grup de revolta�i din comuna Ulmi �i mahalaua S�rbilor care, la r�ndul lor, se �ndreptau spre T�rgovi�te. Marile ziare din str�in�tate, �L�Humanit�, �The Times� �i �America� relateaz� despre revoltele din zon�, ultimele dou� anun��nd probabilitatea lu�rii cu asalt a Arsenalului Armatei de c�tre ��rani pentru a se �narma. La revolt� iau parte �i eroi din R�zboiul de Independen��, dar �i muncitori din schelele petroliere. �n arestul de la �coala de Cavalerie �i �n penitenciarul ora�ului sunt re�inu�i peste o sut� de r�scula�i, printre ace�tia afl�ndu-se �i scriitorul I.C. Vissarion. Cu excep�ia a dou� persoane, sunt elibera�i. �n num�rul 28 martie 1907 al publica�iei �K�z�rdek� (n.r. - �Interesul public�), ap�rut tot la Aiud, sunt publicate �tiri despre R�scoala din Rom�nia, apreciind c� �acolo se petrec evenimente �nfior�toare�. Se arat� c� ��ranii r�scula�i atac� pe st�p�nii de p�m�nt, aprind �i distrug totul. Ziarul aminte�te c�, la �nceput, se p�rea c� este vorba de o mi�care antisemit� sau de o a���are a unor partide politice �mpotriva altora, dar R�scoala se dezvolt� �n continuare, dezv�luind cauze mai ad�nci. Sunt men�ionate m�surile ineficiente de st�vilire luate de c�tre Guvern, care a fost p�n� la urm� nevoit s� demisioneze. Cauzele izbucnirii r�scoalei �R�scoala de la 1907", din jude�ul Boto�ani, a�a cum o arat� documentele vremii, a fost una antievreiasc�. Nu aveau nimic cu Guvernul sau cu boierii p�m�nteni. Au fost mo�ii ale boierilor rom�ni ap�rate de r�scula�i. Revolta a fost �ndreptat� �mpotriva arenda�ilor evrei�, spune istoricul �tefan Cervatiuc. De altfel, toate rapoartele arat� c� doar propriet��ile areda�ilor evrei au fost devastate de ��rani, iar �n ora�e, unde de fapt au fost cele mai puternice revolte, �mahalagiii� au devastat toate pr�v�liile evreie�ti �i erau c�t pe ce s�-i lin�eze pe c�m�tarii �i negustorii evrei. Ace�tia din urm� s-au ap�rat cu pistoalele, ucig�nd mai mul�i rom�ni �i, implicit, st�rnind �i mai mult mul�imea. Se vorbe�te c� R�scoala din 1907 au fost uci�i peste 11.000 de ��rani Consacrarea "cifrei" nu a asigurat-o, a�a cum s-ar putea crede, regimul comunist, ci chiar primul volum din "Enciclopedia Rom�niei", ap�rut sub �naltul patronaj al regelui Carol al �I-lea, �n 1938, care confirm� num�rul victimelor, plasate �ns� sub comandamentul necesit��ii politice �i na�ionale. "M�surile militare luate de generalul Averescu - se arat� �n Enciclopedie - zdrobesc �n c�teva zile r�scoala, dar represiunea devine de o ferocitate inutil�. Unsprezece mii de ��rani sunt m�cel�ri�i f�r� mil�. Bine�n�eles, �ordinea� e restabilit�. Din punct de vedere politic �i na�ional, �n�bu�irea r�scoalelor era �ns� o necesitate" (vol. 1, p. 875). Sursa: historia.ro

Citeste mai mult: adev.ro/o2gp8x

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ceva cam de genul asta se petrece si prin Ukraina, de ex., dar cu alt gen de oameni si cu alte metode, iar bogatii cu averi ilicite, politicienii corupti , functionarii prinsi cu mita-n sac , dar pe care autoritatile ii fac scapati, sunt luati pe sus si bagati in tomberoane si Siliti sa-si dea demisia !
chiar am vazut citeva scene si una mi-a placut mult de tot, caci un individ ce-si extinsese "mosia " cu de la sine putere, pina-n buza unui lac , nerespectind cei 50 m ce trebuiau lasati liberi ptr. uzul comun, s-a trezit luat cu asalt, gardul darimat si mutat acolo unde trebuia sa fie- legal- si, bineinteles ca m-am gindit la alde Videanu, Hoara si X si Y si Z , ce-au pus pina pe lacurile Snagov, Mogosoaia sau Herastrau in dauna cetatenilor carora de apartineau, de fapt !
intrebarea este : oare nu le da de gindit ?

PROCLAMA�IA C�TRE �AR� A GENERALULUI ION ANTONESCU
22 IUNIE 1941

�Rom�ni
�n fa�a Dumnezeului str�mo�ilor no�ti, �n fa�a istoriei �i a ve�niciei rom�ne�ti, mi-am luat azi r�spunderea de a smulge prin onoare dreapt� ceea ce ne-a fost cotropit prin silnic� umilire �i tr�dare, hot�r�nd s� pornesc lupta sf�nta de redob�ndire a drepturilor Neamului.
�n ceasurile c�nd popoarele �i torc istoria pe c�mpuri de b�taie, c�nd drepturile se cuceresc �n flac�ra jertfei, iar civiliza�ia se pl�m�de�te din s�ngele veacurilor, poporul rom�nesc nu poate privi cu bra�e nevolnice �i suflet golit m�re�ul v�rtej al onoarei neamurilor.
Raclele str�mo�ilor, crucile martirilor �i drepturile copiilor no�tri ne poruncesc s� ne scriem cu propriul nostru s�nge dreptul la onoare, sp�l�nd cu acela�i s�nge pagina nedreapt� scris� �n nul trecut �n istoria noastr�, nu de neamul rom�nesc �nsu�i ci d tr�d�torii lui.
�n numele credin�ei cre�tine�ti, al drepturilor rom�ne�ti �i pentru viitorul nostru ne�nfricat.
Rom�ni
V� chem la lupt�
La lupt� sf�nt� �ncontra pr�v�litorilor civiliza�iei �i bisericii, ai drept��ii �i propriilor noastre drepturi
La lupt� sf�nt� pentru Neam �i pentru Rege.
La lupt� mare �i dreapt� al�turi de marea na�iune german�, pentru dreptatea viitorului rom�nesc

Rom�ni
La 6 septembrie 1940 destinul �mi a�ezase pe cuget povara istovitoare a unei ��ri sf�iate �i descompuse.
Am jurat s� nu abdic o singur� clip� de la sfintele drepturi �i de la porunca demnit��ii omene�ti.
m-am trudit s� �es sufletele, s� unesc puterile, s� adun toat� munca rom�neasc� pentru ca s� pot p�stra �i re�n�l�a Neamul.
V-am cerut s�-mi d�rui�i n�dejdea noastr�, �ncrederea voastr�, f�g�duindu-v� s� lupt pentru re�n�l�area Patriei. �i m-a�i ascultat.
Dumnezeu m-a ajutat ca un an numai de la pr�bu�irea grani�elor, anul umilirei, al suferin�ei �i �nv���turii rom�ne�ti � s� pot �ndrepta din nou Neamul nostru pe cale a luptei �i sfintelor drepturi str�mo�e�ti.
Am purtat de ajuns pe bra�ele mele zbuciumate fr�m�ntatele ruine ale Rom�niei scumpe �i mari � pr�v�lit� de gre�eala noastr� �i tr�darea unora. Am t�cut �ndeajuns zbuciumul �i lupta mea pentru drepturile Rom�niei de totdeauna, ale Rom�niei pentru care luptasem alt�dat�.
A sosit vremea s�-mi �ndeplinesc jur�m�ntul.
Pornim la lupt�.
�n acest ceas de �ncercare, jur s� v� duc la biruin�a sfin�irii drepturilor noastre asupra b�tr�nei Moldove, s� fac din nou din p�m�ntul Basarabilor vatra mor�ilor �i leag�nul copiilor no�tri �i din Codrii Bucovinei straja nepieritoare a gloriei rom�ne�ti.
Mul�umesc domnului c� m-a �nvrednicit s� sparg at�t de repede c�tu�ele ro�ii ale anarhiei �i pradei cotropitoare, contribuind astfel �i la m�rea�a lupt� de �nnoire a civiliza�iei pe care o duce �n Europa Germania marelui Adolf Hitler �i Italia Ducelui.
�i mul�umesc �n numele na�iunii noastre geniului creator al lumii noi, Fuhrer-ului Cancelar Adolf Hitler, c� a �n�eles nedreptatea f�cut� unui popor loial - care a luptat �i va lupta ve�nic pentru sf�nta lui unitate � d�ndu-i poporului rom�n m�ndria unei lupte puternice �i curajoase nu numai pentru recl�direa drepturilor na�ionale, dar �i �mpotriva celui mai mare du�man al lumii: bol�evismul.
Lega�i �n jertfa pentru idealul nou �i mare al lumii �n pl�m�dire, rom�nii �i vor rec�p�ta drepturile pentru fapta lor de credin�a, prin lupta lor de onoare, pentru civiliza�ia lumii, al�turi de marele popor german.
Rom�ni,
�n via�a oamenilor ca �i a na�iunilor vin ceasuri de dezn�dejde peste ceasuri de furtun�, care las� locul inimii �i �n�l��rii.
Dumnezeu ne-a dat ani grei de �ncercare crunt�;
Ne-a deschis drum de furtun� spre zorii de �n�l�are;
S�-l urm�m cu �ncredere rom�ni;
Cu g�ndul �int� la drepturile neamului;
Cu sufletul lipit pe crucile eroilor �i martirilor trecutului; cu trupul �nfipt �n glia copiilor no�tri;
S� pornim la lupt�, rom�ni !
S� zidim cu trupurile noastre un nou altar neamului �i s� l�s�m urma�ilor no�tri gloria p�m�ntului str�mo�esc.
Rom�ni,
Pentru rege, pentru �ar�,
Ca s� r�zbun�m nedreptatea,
Ca s� �ntemeiem lumea nou�,
Ca s� cinstim numele de rom�ni,
Cu Dumnezeu �nainte,
Urma�i-m� !
R�zboiul sf�nt a �nceput!"

ORDINUL DE ZI C�TRE ARMAT� AL GENERALULUI ION ANTONESCU,
CONDUC�TORUL STATULUI ROM�N �I PRE�EDINTELE CONSILIULUI DE MINI�TRII DIN 22 IUNIE 1941

Osta�i,
V-am f�g�duit din prima zi a noii domnii �i a luptei mele na�ionale s� v� duc la biruin��.
S� �terg pata de dezonoare din carte Neamului �i umbra de umilire de pe fruntea �i epole�ii vo�tri.
Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta pentru vetrele �i altarele rom�ne�ti de totdeauna.
Osta�i,
V� ordon:
Trece�i Prutul.
Zdrobi�i du�manul din r�s�rit �i miaz�noapte.
Dezrobi�i din jugul bol�evismului pe fra�ii no�tri cotropi�i.
Re�mplini�i �n trupul ��rii glia str�bun� a Basarabilor �i Codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele �i plaiurile voastre.
Osta�i,
Pleca�i azi pe drumul biruin�elor lui �tefan cel Mare ca s� cuprinde�i cu jertfa voastr� ceea ce au supus str�mo�ii no�tri cu lupta lor.
�nainte !
Fi�i m�ndri c� veacurile ne-au l�sat aici straj� drept��ii �i zid de cetate cre�tin�.
Fi�i vrednici de trecutul rom�nesc...
Osta�i,
Ve�i lupta cot la cot, suflet de suflet, l�ng� cea mai puternic� �i glorioas� a lumii.
�ndr�zni�i s� v� m�sura�i vitejia �i s� v� dovedi�i m�ndria camarazilor no�tri.
Ei lupt� pe p�m�ntul moldovean pentru grani�ele, noaste �i pentru dreptatea lumii.
Fi�i vrednici de cinstea pe care v-a f�cut-o istoria, armata marelui Reich �i ne�ntrecutul ei comandant Adolf Hitler.
Osta�i,
�nainte
S� lupta�i pentru gloria neamului.
S� muri�i pentru vatra p�rin�ilor �i a copiilor vo�tri.
S� cinsti�i prin vitejia voastr� amintirea lui �tefan cel Mare �i a lui Mihai Vod�, a martirilor �i eroilor c�zu�i �n p�m�ntul ve�niciei noastre cu g�ndul �nainte5 la dumnezeu.
S� lupta�i pentru dezrobirea fra�ilor no�tri, a Basarabiei �i Bucovinei, pentru cinstirea Bisericilor, a vie�ii �i c�minelor batjocorite de c�tre p�g�nii cotropitori.
S� lupta�i pentru a ne r�zbuna umilirea �i nedreptatea
V-o cere Neamul, Regele �i generalul vostru.
Osta�i,
Izb�nda va fi a noastr�.
La lupt� !
Cu Dumnezeu �nainte!

Comandant de C�petenie al Armatei
General Ion Antonescu

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Regele care �i-a scos �ara la tarab� (1)
Dan Meri�or


Adolf Hitler �i Mihai I la Berlin,1938�Exist� aici un rege care �i pred� armata du�manului? �n ce �ar� din lume poate fi g�sit un �ef de stat asem�n�tor? Pe 20 Iulie 1945, i s-a decernat, prin mare�alul Tolbukhin, din ordinul lui Stalin, � Ordinul Victoriei Sovietice �. Trist� onoare de a fi decorat de c�tre du�manul de moarte al poporului s�u!� (General Platon Chirnoag�)

Regele Mihai a trimis, �n diminea�a zilei de 22 iunie 1941, o telegram� lui Ion Antonescu, aflat �n zona frontului prin care ura militarilor rom�ni ��n clipele c�nd trupele noastre trec Prutul �i codrii Bucovinei pentru a �ntregi sf�nta �ar� a Moldovei lui �tefan cel Mare, neamul �ntreg �i cu mine tr�im bucuria zilelor de glorie str�bun�, iar osta�ilor no�tri bravi le urez s�n�tate �i putere ca s� statorniceasc� pentru vecie dreptele grani�e ale neamului. Tr�iascã Rom�nia! Tr�iascã viteaza noastr� armat�!�

Mare�alul Ion Antonescu adresa lui Mihai I de pe front, la 23 iunie 1941, ca r�spuns regelui urm�torul mesaj: �Mul�umesc respectuos Majest��ii Voastre pentru cuvintele de �mb�rbatare �i de apreciere cu care a�i cinstit Armata �i pe mine. Fi�i sigur, Majestate, de devotamentul nostru. Pentru �ar� �i pentru Majestatea Voastr� ne batem. Pentru �ar� �i pentru Majestatea Voastr� trebuie s� �nvingem�.

La 28.07.1941, acela�i Mihai I �i scria Mare�alului: �Cu ad�nc� bucurie am v�zut c� vitezele trupe rom�no-germane au alungat peste Nistru armatele comuniste �i au re�ntregit pentru vecie �ara Moldovei. Pentru modul str�lucit cu care [�] a�i condus �i preg�tit opera�iile, [�] c�t �i pentru bravura �i exemplul personal, [�] v� confer Ordinul Mihai Viteazul clasa a II-a�.

Discursul Regelui Mihai cu ocazia anului nou 1943: �Urarea ce fac cu acest prilej poporului meu, c�ruia istoria i-a h�r�zit p�n� acum at�tea suferin�e, �ntret�iate doar de rare lumin�uri de dreptate, este ca sf�r�itul fr�m�nt�rilor s�ngeroase care sf�ie omenirea s�-i aduc� consfin�irea definitiv� a drepturilor sale nepieritoare�.

Mihai I �ntr-un interviu acordat postului de radio �Europa Liber�: �... Ar mai trebui, poate s� amintesc ceva. Antonescu a vrut s� vizitez trupele rom�ne �n timpul r�zboiului, pentru c� eram �i �eful for�elor armate. A�adar, mi-a cerut s� merg la Odesa, �n Transnistria, �i a�a mai departe. Am refuzat cu hot�r�re. I-am spus ca nu avem ce c�uta acolo. Dup� care am luat un avion �i am zburat direct de la Bucuresti �n Crimeea. Am petrecut dou� zile acolo trec�nd �n revist� for�ele noastre �i apoi m-am �ntors.�.

Proclama�ia Regelui Mihai I c�tre �ar�, 23 august 1944: �Rom�ni, �n ceasul cel mai greu al istoriei noastre am socotit, �n deplin� �n�elegere cu poporul meu, c� nu este dec�t o singur� cale, pentru salvarea ��rii de la o catastrof� total�: ie�irea noastr� din alian�a cu puterile Axei �i imediata �ncetare a r�zboiului cu Na�iunile Unite. Un nou guvern de uniune na�ional� a fost �ns�rcinat s� aduc� la �ndeplinire voin�a hot�r�t� a ��rii de a �ncheia pacea cu Na�iunile Unite. Rom�nia a acceptat armisti�iul oferit de Uniunea Sovietic�, Marea Britanie �i Statele Unite ale Americii. Din acest moment �nceteaz� lupta �i orice act de ostilitate �mpotriva armatei sovietice, [�] Primi�i pe solda�ii acestor armate cu �ncredere. Na�iunile ne-au garantat independen�a ��rii �i neamestecul �n treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea Dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost r�pit�. [�] Oricine s-ar �mpotrivi hot�r�rii noastre libere luate �i care nu atinge drepturile nim�nui este un du�man al neamului nostru. Ordon armatei �i chem poporul s� lupte prin orice mijloace �i cu orice sacrificii �mpotriva lui.[�) Cel care nu va da ascultare guvernului se opune voin�ei poporului �i este un tr�d�tor de �ar�.[�] Noul guvern �nseamn� �nceputul unei ere noi �n care drepturile �i libert��ile tuturor cet��enilor ��rii sunt garantate �i vor fi respectate��.

Proclama�ia rostit� de regele Mihai I a fost de fapt o capitulare necondi�ionat� cu urm�toarele consecin�e imediate: �ntre 130.000 �i 170.000 de solda�i rom�ni prizonieri - deporta�i 20.000 de rom�ni �i al�i 72.000 de rom�ni de origine german�, pierderea a 50% din totalul de 19 divizii, pierderea libert��ii �i bol�evizarea ��rii. Proced�ndu-se la arestarea mare�alului �i la capitularea �ntregii armate �naintea semn�rii oric�rui armisti�iu, s-a pierdut baza juridic� �i moral� a ap�r�rii drepturilor Rom�niei. Armisti�iul regelui Mihai, semnat la Moscova abia �n 12 Septembrie 1944, le-a adus �fra�ilor� sovietici peste 3 miliarde de dolari �n produse smulse poporului rom�n�

Actul de la 23.08.1944 necesit� o cercetare mai aprofundat�, el reprezent�nd punctul de pornire al procesului de comunizare al Rom�niei. Responsabilitatea �i apar�ine �n totalitate regelui Mihai I, iar transform�rile majore suferite de poporul rom�n �n urm�torii ani, cu tot s�ngele curs, �i p�teaz� m�inile suveranului. Practic, la 23 august Mihai I �i-a aruncat �ara, c�reia �i datora �ns�i existen�a, la picioarele hoardelor bol�evice. F�r� s� negocieze prevederile unui armisti�iu convenabil pentru na�ie, baz�ndu-se doar pe inexistentele promisiuni bol�evice, Mihai I, regele Rom�niei, a a�ezat poporul rom�n sub t�lpile cizmelor lui Stalin.
�eful Statului Major britanic, Allen Brootie, sus�inea c� prin actul regelui de la 23 August 1944, Rom�nia a deschis larg por�ile sovieticilor, contribuind direct la ocuparea Europei de R�s�rit de c�tre ace�tia. Rom�nia nu trebuia s� capituleze �nainte de a fi semnat un armisti�iu. Acest armisti�iu trebuia semnat doar de mare�alul Antonescu, aflat �n negocieri cu alia�ii. De altfel, Mare�alul reu�ise impunerea a 3 condi�ii esen�iale pentru �ar� lui Stalin:
1. Guvernul rom�n acord� armatei germane un termen de 15 zile pentru p�r�sirea Rom�niei.
2. Valoarea desp�gubirilor de r�zboi s� fie fixat� �n raport cu greut��ile financiare ale Rom�niei �i de situa�ia ei economic�.
3. S� se respecte o zon� liber�, �n care guvernul rom�n s� func�ioneze nest�njenit de trupe str�ine. Con�tient de valoarea unui armisti�iu cu Mare�alul �n acel moment al r�zboiului, Stalin le acceptase.

Marele istoric Gheorghe Br�tianu, mort la Sighet, declara �n 1946: ��n ziua de 23 august 1944, diminea�a am fost trimis la Snagov de c�tre �efii partidelor de opozi�ie (P.N.L., P.N.�., P.S.D. - n.a.) care mi-au dat �ns�rcinarea s� vorbesc cu domnul mare�al pentru �ncheierea imediat� a armisti�iului. [�] �n timpul c�t se discuta, domnul Mihai Antonescu �i domnul mare�al au avut ini�iativa unei audien�e la Palat �i chiar s-a telefonat, fiind eu de fa��, acolo, �n acest scop. Domnul mare�al mi-a cerut asentimentul scris al �efilor de opozi�ie pentru ca s� �ncheie armisti�iul �n condi�iile care erau cunoscute �i mi-a spus, �mi aduc aminte, c� dac� va ob�ine acest asentiment �n scris, indiferent de p�rerea nem�ilor, el va �ncheia armisti�iul.

Mi-a cerut s�-i aduc r�spunsul scris �nainte de ora 15. Eu l-am asigurat c�-l voi aduce �nainte de ora 15. M-am �napoiat la Bucure�ti. A survenit o oarecare �nt�rziere p�n� s� se poat� �ntruni cei trei �efi de partide. Am comunicat acestora r�spunsul domnului mare�al. Au fost de acord s� dea asentimentul �n scris, ce urma s� se dea �n cursul zilei. Dar m-au autorizat s� comunic mare�alului �nainte de ora 15 c� poate face uz de acest asentiment �n audien�a de la ora 16 la Palat . C�nd am fost la Snagov mi s-a spus de �ntrevederea cu ministrul german Clodius �i �tiu c� era vorba ca domnul mare�al s� semneze armisti�iul.�

Regele Mihai: �Preg�tirile pentru 23 august �ncepusera deja de la sf�r�itul lui 1942. In pofida dictaturii lui Antonescu, partidele politice tradi�ionale din Rom�nia � partidele istorice � fusesera lasate �n pace, �i nu fuseser� desfiin�ate, iar noi aveam contacte multiple cu ele. [�] cu vreo dou� zile �nainte de 23 august. Discutam despre necesitatea de a-i cere lui Antonescu sa declare armistiu �i s� ias� din r�zboi, nu stabilisem �nc� o data precisa, c�nd am hotar�t �n cele din urm� data de 26 august. [�] Doctorul a venit �n fug� la noi �i ne-a spus : � am auzit ca Antonescu pleaca pe front poim�ine! � iar noi am �nteles imediat c� trebuia s� facem ceva de urgen��. M-am �ntors imediat la Bucure�ti �i i-am adunat pe to�i cei cu care vorbisem �i i-am informat. A�a am ajuns s� actionam pe data de 23 august. (P�i cum, majestate, f�r� negocieri, f�r� nici cel mai elementar plan de armisti�iu, a�a se pred� o �ar�? - n.a.)

Am decis ca eu s�-l convoc pe Antonescu �n audien�� ca s� �i explic ce se �nt�mpl� �i s� vedem ce este de f�cut fiindca ru�ii sunt la Nistru. Apoi am avut o convorbire de doua ore cu [Mare�alul Palatului] Generalul Constantin S�n�tescu, �i am pus la punct detaliile, hot�rand c� dac� Antonescu refuz�, s�-l arest�m. Cand a venit Antonescu, dup� multe discu�ii, i-am spus c� trebuie s� facem ceva ca s� oprim razboiul, iar Generalul Sanatescu i-a spus, � Dac� tu nu po�i, las� pe altcineva s-o fac�! � iar Antonescu s-a �ntors spre el �i i-a spus, de fa�� cu mine, �Cum, s� las �ara pe m�inile unui copil? ��. �n cele din urm�, c�nd Antonescu ne-a spus c� refuz� clar s� declare armis�iu, am folosit o parol� pe care o stabilisem dinainte, rostind cu glas puternic, � �mi pare r�u, dar nu mai pot face nimic! � iar �n acel moment �n �nc�pere au intrat trei subofi�eri �i un c�pitan care l-au escortat pe Antonescu �i l-au �nchis �ntr-o �nc�pere din cl�direa �n care ne aflam.� (interviu acordat de Mihai I, postului de radio �Europa Liber� la 13 august 2009)

Numai c�, probabil datorit� v�rstei �i tr�irilor intense, regele �ncurc� ni�te detalii foarte importante! Secretarul particular al regelui, Mircea Ioani�iu, consemneaz�: �Cert este c� �n diminea�a de 23 August, am fost trezit din somn de telefonul lui Mihai Antonescu, care cerea ca regele s�-l primeasc� pe el �i pe mare�al �n audien�� �n acea zi� (a�adar mare�alul nu a fost chemat de rege - n.a.).

La 13 octombrie 1944, generalul Aurel Aldea, m�rturise�te: �Ziua de 23 August, o zi de salvare pentru �ar�, ne-a g�sit nepreg�ti�i din punct de vedere tehnic. Lovitura de stat era pl�nuit� pentru 26 August, dar, �n diminea�a zilei de 23 August, am fost informat de rege c� �n dup�-amiaza aceleia�i zile el va acorda o audien�� mare�alului Antonescu �i lui Mihai Antonescu [...] Mare�alul Antonescu a comunicat, �n cursul audien�ei, decizia sa de a �ncheia armisti�iul, ad�ug�nd c� el a �i vorbit cu ministrul Clodius �n leg�tur� cu aceasta. Aceasta ar fi avut drept urmare ocuparea �ntregii ��ri de c�tre nem�i �i, poate, arestarea �i deportarea regelui �i a celor ce sprijineau ac�iunea sa. Audien�a la care participa �i generalul S�n�tescu, a fost brusc �ntrerupt� de rege, care pentru c�teva minute, a venit s� ne comunice nou� celor ce r�m�sesem �ntr-o camer� al�turat�, decizia de armisti�iu a mare�alului. Dup� ce ne-am sf�tuit pu�in, am ajuns la concluzia c�, f�r� s� mai a�tept�m ziua de 26 August, �i cu riscul vie�ii, trebuia s�-l arest�m imediat pe mare�al �i pe Mihai Antonescu.�

Iuliu Maniu: ��n seara de 22 August 1944, mare�alul Antonescu a convocat pe ministrul german Clodius �i �n prezen�a generalului Pantazi, ministrul de r�zboi, i-a adus la cuno�tin�� c� Rom�nia va cere armisti�iu.�

Envoy Averell Harriman, ambasadorul american la Moscova �n acele vremi, declara : �Mare�alul Antonescu se decisese s� �ncheie armisti�iul, numai c� i-a luat-o �nainte regele�.

Ca s� vezi, majestate, cum Mare�alul era hot�r�t s� �ncheie armisti�iul negociat de el, iar alte�a voastr� regal� l-a�i arestat! Care s� fie adev�ratul motiv? S�-l g�sim oare tot �n jurnalul lui Mircea Ioani�iu, care scria: ��ngr�dirile pe care le pusese regelui erau umilitoare. El nu putea s�-�i aleag� prietenii sau s� numeasc� demnitarii la curtea regal� f�r� asentimentul mare�alului. Mare�alul considera pe regele Mihai drept un copil, incapabil s� judece [�] Dac�-l l�s�m pe Ion Antonescu s� fac� el singur armisti�iul, ne va �ine iar sub papuc.� Interesant, nu? �i �ara, majestate? �ara asta pe care spui c� o iube�ti at�t de mult, unde �i avea locul printre orgoliile tale regale ?

Vre�i probabil s�-i cunoa�te�i pe cei care f�ceau parte din complotul regal de �ndep�rtare a Mare�alului �i oferirea ��rii bol�evicilor. S�-l consult�m pe Auric� Simion �i lucrarea sa: �Preliminarii politico-diplomatice ale insurecției rom�ne din august 1944: ��n noaptea de 13/14 iunie 1944 a avut loc, din ini�iativa P.C.R., o �edin�� conspirativ� a reprezentan�ilor s�i, Emil Bodn�ra� �i Lucre�iu P�tr�canu, cu reprezentan�i ai palatului �i armatei: generalii Constantin S�n�tescu �i Gheorghe Mihail, colonelul Dumitru D�m�ceanu, Ioan Moesonyi-St�rcea, Mircea Ioani�iu �i Grigore Niculescu-Buze�ti. [�] Emil Bodn�ra� a prezentat planul partidului comunist, care prevedea r�sturnarea prin for�� a dictaturii militare-fasciste, scoaterea ��rii din r�zboiul hitlerist �i �ntoarcerea armelor �mpotriva Germaniei naziste. Dup� vii discu�ii, cei prezen�i au aprobat planul elaborat de P.C.R. Pentru preg�tirea ac�iunii armate s-a propus crearea unui comitet militar, din care s� fac� parte generalii Gheorghe Mihail, C. Vasiliu-R�canu �i colonelul Dumitru D�m�ceanu. La 15 Iunie, generalul Constantin S�n�tescu a comunicat acordul regelui cu privire la cele de mai sus.�
Cam acestea ar fi, succint, evenimentele care au precedat �m�re�ul act patriotic� al regelui Mihai I de la 23 august 1944. De re�inut c� �n timp ce rom�nii mureau pe front, lupt�nd contra ru�ilor, regele lor �i trimitea reprezentan�i s� comploteze cu Emil Bodnarenko-Bodn�ra�, emisar al Moscovei, para�utat de ru�i �n Rom�nia! Dar nu-l interesa negocierea vreunui armisti�iu. Important era s�-l elimine pe Antonescu, ultimul obstacol �n fa�a bol�eviz�rii Rom�niei.

Not�: Generalul Platon Chirnoag� a luptat �n Primul R�zboi Mondial ca sublocotenent de artilerie, iar �n Al doilea R�zboi Mondial a fost �ef-adjunct al Statului Major al Armatei a 3-a Rom�ne, �n timpul campaniei de pe Frontul de Est
- Va urma -
Sursa: Istoria incomod�[1]
[1] istoriaincomoda.wordpress.com/2013/01/07/regele-care-si-a-scos-t... �i istoriaincomoda.wordpress.com/2013/01/08/regele-care-si-a-scos-t...
footer

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Regele care �i-a scos �ara la tarab� (2)
Dan Meri�or

Mihai I d� m�na cu inamicul Prima �mi�care� a noii puteri, �n frunte cu regele, a fost predarea Mare�alului g�rzilor comuniste organizate de agentul sovietic Emil Bodn�ra�. �inut sub arest, Mare�alul este aruncat �n bra�ele bol�evicilor la 31 august 1944. V-a fi dus �n U.R.S.S. �i declarat prizonier de r�zboi. Ce ironie! Armata Ro�ie capturase un mare�al, �ef de stat, dar nu prin lupt� ci datorit� tr�d�rii de c�tre regele ��rii inamice� Nici renumi�ii �v�n�tori de nazi�ti� nu-�i imaginau asemenea �plocon�. Practic regele Mihai, prin actul dela 23 august, �i-a donat propriul guvern inamicului. Halal patriotism, majestate!

Mare�alul Antonescu �i unii membrii guvernului au fost �returna�i� Rom�niei pentru a fi judeca�i de un �Tribunal al Poporului� comunizat �i special constituit. Va fi condamnat la moarte �i executat la 1 iunie 1946. Nicio diferen�� �ntre decapit�rile capetelor �ncoronate din evul mediu �i procedura folosit� �n cazul Mare�alului Antonescu. Doar arma folosit�, �n loc de ghilotin� sau topor, gloan�ele. Merita Antonescu o asemenea soart�? Dezonorase Rom�nia sau �ncercase s�-i redea demnitatea pierdut� sub alt rege comerciant de �ar�? Dac� Mare�alul a fost �judecat� �n acest mod, faptele regelui cum ar trebui catalogate? Patriotice, salvatoare, onorante ? Dup� cum au decurs evenimentele, greu de crezut� A�adar regele �i acoli�ii s�i capitulaser� necondi�ionat �n fa�a inamicului, f�r� semnarea unui armisti�iu. Inteligent� �i oportun� ac�iune pentru Rom�nia?! Urma �i etapa �ncheierii �i paraf�rii actelor. Pentru aceasta s-a �nfiin�at o comisie. Din partea rom�n� au participat: Lucre�iu P�tr�canu, gen. adj. Dumitru D�m�ceanu, Barbu �tirbei �i Ghi�� Pop (semnatari) iar din partea alia�ilor, mare�alul Rodion Malinovski (semnatar). Nu voi prezenta documentele conven�iei, �ncheiat� la 12 septembrie 1944, fiind deja cunoscute. � esen��, Conven�ia a transformat Rom�nia, �ntr-un stat sub ocupa�ie, autoriz�nd legal �i la nivel interna�ional, jaful sovietic la scara �ntregii ��ri. A fost un dictat pe seama Rom�niei, nu un act ce ar fi trebuit sa reglementeze raporturile militare dintre p�r�ile angrenate �ntr-un conflict deschis.

Pentru c� tr�d�torii sunt privi�i cu dezgust oriunde, folosi�i �i apoi arunca�i cu sc�rb�, semnificativ r�m�ne modul �n care �tia Moscova s� fac� diferen�a �ntre Mare�alul Antonescu �i noile �autorit��i� instalate de regele Mihai dup� 23 august. C�nd P�tr�canu a �ntrebat de ce condi�iile de armisti�iu impuse de catre U.R.S.S. Rom�niei sunt mai grele dec�t cele oferite lui Antonescu, Comisarul Molotov i-a r�spuns: �Antonescu reprezenta Rom�nia, voi nu mai reprezenta�i pe nimeni�. Spune mult despre onoare aceast� replic�! Nu �majestate�?

Aruncarea ��rii �n robia sovietic� nu l-a deranjat prea mult pe rege. �i azi el consider� c� a procedat corect, ��n interesul na�iei�, c�t despre remu�c�ri, n-are rost s� aducem vorba. �n �ar� pornise teroarea ro�ie. Iat� c�teva declara�ii f�cute �n �edin�ele Consiliului de Mini�tri din 15/16.09.1944 despre ce se �nt�mpla prin �ar�:

Maniu: �Domnilor, �in de la �nceput s� constat c� textul acestui armisti�iu nu corespunde cu acele conversa�iuni �i cu acele �ncheieri pe care emisarii no�tri din Cairo au convenit cu reprezentan�ii alia�i [�] constat ca alia�ii nu �i-au respectat �ntelegerea de la Cairo. La Cairo s-au facut �n�elegeri precise. Baza acestor condi�iuni era fixat� �n 6 puncte care con�ineau anumite asigur�ri foarte pre�ioase pentru Rom�nia �i noi c�nd am f�cut armisti�iul �i c�nd am trimis comisia la Moscova, am fost de credin�� c� aceste stipula�iuni vor fi respectate.[�]�.

Patrascanu: �La sf�r�it am s� fac c�teva concluziuni. �n textul armis�itiului, �n discu�ia cu cei trei ambasadori, Comandamentul aliat este reprezentat prin Uniunea Sovietic�, o dat� pentru totdeauna. �n toate discu�iile noastre Comandamentul sovietic este singurul care reprezint� Anglia �i America. Toate leg�turile militare ale Rom�niei trec pe planul discu�iilor �i �n�elegerilor cu Uniunea Sovietic�.�

Eftimiu: �Nu rezult� c� ar putea s� se fac� modificarea instala�iunilor de transport, de comunica�ie care exist� acum �n �ar�. Totu�i ru�ii au executat l�rgirea liniei de la Ia�i p�n� la Ploie�ti, de la Cern�u�i la Foc�ani , a�a �nc�t prin aceast� l�rgire se paralizeaz� complet orice posibilitate de trafic �n jum�tatea de vest a Moldovei. [�]�.

Buze�ti: �Paralizam toat� via�a economic� din Moldova, vine iarna, o s� fie o regiune �nfometat�. [�]�.

Maniu: �Am v�zut eu , dl. Buze�ti are textul, �i va pute�i �nchipui �n ce situa�ie ajungem noi, guvernul acesta, regimul acesta �i �n special noi cei care am lucrat efectiv la preg�tirea acestui armisti�iu, c�nd ni se va pune �n fa�� m�ine-poim�ine, faptul c� lui Ion Antonescu i s-a promis de c�tre dl. Molotov o zon� neutra pe care noi nu o avem. [�] Ieri, dl.ministru al agriculturii mi-a declarat ca nu-�i ia r�spunderea pentru situa�ia �n agricultur� dac� �n anul viitor vom avea recolt� slab�, fiindc� lu�ndu-i mijloacele de cominica�ie, boii, caii, tr�surile, tractoarele, dumnealui a raportat oficial c� nu r�spunde pentru situa�ia din agricultur�. [�] .trebuie s� accentuez gestul Majest��ii Sale Regelui, care a luat �n aceast� chestiune partea leului, fiindc� �n cuv�ntul s�u �n hotarirea aceasta, a pus la dispozi�ia acestei ac�iuni �ntregul s�u aparat militar �i civil [�] �

Dinu Bratianu: �Cred c� este inutil s� discut�m aceast� chestiune. Pierdem vremea. Au f�cut ce au putut. Au fost condi�ii ineluctabile, se sim�eau st�p�ni �n �ara rom�neasc� , fiindc� armata ocupase �ara.�

Maniu: ��n acest armisti�iu se vorbe�te de germani, de unguri, de evrei �i de multe �i multe lucruri. Dar nu se vorbe�te de un lucru esen�ial pentru noi, ce se �ntimpl� �n Basarabia, cu rom�nii no�tri de acolo. Domnii comuni�ti au venit la mine la un moment dat s�-mi propun� s� facem un fel de leg�tur� patriotic�, �i atunci nu s-a f�cut din cauza mea, recunosc. Pentru ce? Pentru c� eu insistam la dumnealor ca �ntre �intele acestui bloc patriotic s� fie pus� �i chestiunea Basarabiei �i Bucovinei, �i am insistat pe acest lucru, �i am spus c� nu este posibil ca noi s� inugur�m o ac�iune de stat care nu ar avea �ntre �intele sale c�stigarea Basarabiei �i Bucovinei. Dumnealor nu au vrut acest lucru �i din cauza aceasta nu s-a facut. [�] Nu ne putem face vinova�i c� ne dezinteres�m de fra�ii de un s�nge cu noi, pe care vitregia soartei, la un moment dat, i-a desp�r�it de noi. Ce se �nt�mpl�? �n acest corp al armisti�iului nu se vorbe�te nimic de Basarabia si Bucovina, dec�t in sensul c� ram�n �n posesia Rusiei. [�] Acum, �n ceea ce prive�te Basarabia �i Bucovina, suntem o �ar� �nvins�, ni s-au impus anumite condi�iuni de armisti�iu �i nu avem ce face �i ne supunem, fiindc� suntem �ntr-o situa�ie silit�. Alta este �ns� chestiunea rom�nilor din Basarabia. Dac� vor �ncepe a urm�ri, a �nchide �i aresta pe rom�nii de acolo care au votat in 1918 unirea Basarabiei cu noi, atunci noi, cu ce con�tiin�� primim acest lucru? [�] Trebuie �ns� s� se �tie c� sufletul nostru s�ngereaz� �i �n al doilea r�nd c� avem con�tiin�a vie c� trebuie s� ne �ngrijim de fra�ii no�tri care sunt �n afar� �i s� vedem ce inten�iuni au ru�ii cu fra�ii no�tri din Basarabia �i Bucovina, fiindc� am fost colegi de parlament cu Halipa, cu Pelivan, �i nu ne vine bine s� vedem c� sunt arunca�i �n �nchisori sau lovi�i pentru ceea ce au facut acum 25 ani. [�] Rog �ns� comisia care va discuta cu comisia militar� sovietic� s� pun� �n discu�iune aceasta chestiune �i pe c�t posibil s� ia garan�ii pentru ei. Domnii ace�tia mi se adreseaz� mie. Acum fug, se ascund prin diferite sate, vin �i-mi cer scut, sfat, unde s� se ascund�, unde s� se a�eze, ca s� nu fie sp�nzura�i. �i eu trebuie s� dau r�spuns �i voi da, voi g�si o posibilitate. Cred c� este cazul ca s� trezesc interesul dv. asupra acestei nenorociri �i s� facem tot posibilul ca ei sa fie ocoli�i.� Stenogramele Consiliului de Mini�tri din 15-16 septembrie 1944 ne dezv�luiesc adev�rata dram� tr�it� atunci de poporul rom�n. Bine�n�eles c� �majestatea sa� nu-�i asum� nici o responsabilitate pentru consecin�ele actului de la 23 august 1044. El a ie�it pe u�a cabinetului �i gata! De rest s-au ocupat ru�ii prin slugile lor comuniste din �ar�. Ba chiar �i conducerile partidelor istorice�

L.P�tr�canu: �Art.16 (din Conven�ia de artmisti�iu - n.a.).Tip�rirea, importul �i r�sp�ndirea �n Rom�nia, a publica�iilor periodice �i neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru �i a filmelor, func�ionarea sta�iunilor de TFF, Po�ta, Telegraf �i Telefon, vor fi executate �n acord cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic)�.

Vi�oianu: �Toate propunerile noastre nu au fost luate �n considerare. Am intervenit ca s� ar�t c� semnifica�ia acestui articol, este �n contradic�ie cu declara�ia domnului Molotov �i cu condi�iunile armisti�iului, a�a cum le cunoa�tem de la Cairo, �i c� constituie o imixiune �n administra�ia ��rii. Am st�ruit mult, dar f�r� nici un rezultat. [�] Eu p�strez p�rerea mea c� este o imixtiune �i destul de importantant� �i �mi pare foarte r�u ca n-am putut fi ascultat.�

S�n�tescu: �Practic, aplicarea acestui articol cum s-ar putea face?�.

Vi�oianu: �Prima noastra propunere trebuie s� fie acesta: administra�ia noastr� ascult� sugestiile guvernului. Se poate �nt�mpla �ns� ca Comandamentul Sovietic s� vrea s� dea o amploare �i s� aplice efectiv aceast� m�sura �i atunci s� fie, al�turi de organele noastre, prezente �i organele sovietice.�

Niculescu-Buze�ti: �La anexa la care se face referire �n textul art.16, chestiunea este �i mai grav�. [�] pentru c� nu se poate s� fim complet priva�i de orice posibilitate de a comunica cu str�in�tatea; c�ci dac� nou� nu ni se permite �i nu se permite nici lega�iilor noastre, a�a cum prevedea anexa la art.16, leg�turile dec�t cum va fi stabilit de comandamentul aliat (sovietic), nu ni se vor permite leg�turile nici cu statele neutre��

Maniu: �Punctul acesta are o importan�� extraordinar� �i mai ales pe noi, partidele politice, ne pune �ntr-o situa�ie aproape intolerabil�. Noi am primit s� facem parte din guvernul acesta, pe baza manifestului, f�cut at�t de frumos, din partea M. S. Regelui, �n care se spunea c� se introduce �n �ara Rom�neasc� un regim de libertate �i constitutionalism, [�] Urmeaz� de aici c� noi nu suntem st�p�ni asupra mi�c�rii noastre intelectuale �i asupra cuv�ntului de opinie public�, care s-ar putea produce la un moment dat. De aici urmeaz� ca ori�ice ziar, care apare �n Rom�nia, poate fi cenzurat. Tot aici urmeaz� c� orice comunicare f�cuta prin radio poate fi cenzurat�. Noi suntem �n fata opiniei publice �ntr-o situatie intolerabil�. Noi nu putem s� luam parte la mi�carea intelectual� �i artistic� a universului. �n plus: se fac confisc�ri de aparate de radio unor oameni, care nu sunt boga�i. �ntreaga lume este s�rac� �i ea n-are un alt control al �tirilor, dec�t aparatul de radio. Acesta s-a luat. [�] Evident, delega�ii no�tri la Moscova n-au avut ce face; au trebuit s� accepte acest armisti�iu, care ne-a fost impus.�.

Visoianu: �Va fi �nfiin�at� o Comisie de Control Aliatㅔ

S�n�tescu: �Din text reiese c� aceasta Comisie aliat� de Control este sub ordinele Comandamentului rus.�

Christu: �Aceasta comisie este sub ordinele Comandamentului rus.�

S�n�tescu: �Eu credeam c� este vorba aici de o comisie a celor trei guverne aliate.�

Niculescu-Buze�ti: ��n comisie sunt reprezentan�i ai Comandamentelor, nu ai guvernelor. Or, se consider� ca �n Rom�nia, Comandamentul Sovietic este comandament aliat.�

I. C. Bratianu: �Comisia este mai mult o acoperire a mare�aluilui Malinovski �i a Comandamentului.�

Niculescu-Buzesti: �Pentru diferitele acorduri speciale pentru aplicarea armisti�iului, care vor fi �ncheiate pe baza lui. Comisiunea acestui Comandament Sovietic aplic� aceste acorduri.

D�m�ceanu: �Le controleaz�.�

Niculescu-Buze�ti: �Cu cine negociem noi aceste acorduri ?�

D�m�ceanu : �Cu Malinovski.�

S�n�tescu: �O chestiune despre care vrem sa v� �ntreb�m �i pe dumneavoastr�: ce i-a determinat pe alia�i ca acest armisti�iu s� nu fie semnat de reprezentan�ii celor trei mari puteri, ci s� dea delega�ie mare�alului Malinovski, care este un comandant militar?�.

L. P�tr�canu: �Impresia mea este c� au vrut s� sublinieze cine are cuv�ntul hotar�tor �n chestiunile rom�ne�ti.� [...] �n afar� de interpretarea textului armisti�iului, socotesc de datoria mea s� �mp�rt�esc guvernului unele impresiuni �i unele constat�ri , f�cute �n timpul �ederii noastre la Moscova. [�] Am socotit semnarea armisti�iului ca un succes, dup� dou� s�pt�m�ni de a�tept�ri zadarnice la Moscova [�) ast�zi cred c� isc�lirea armisti�iului a�a cum este, constituie un succes pentru noi �i pewntru Rom�nia. [...]Am sosit in Rom�nia la 15 zile dup� ocuparea Bucure�tilor, �ntr-un moment c�nd fuseser� semnalate anumite incidente petrecute cu Armata Ro�ie [�] Ce s-a �nt�mplat �n Rom�nia? De pe o zi pe alta, o armat� care se preg�tea s� intre victorioas� �n Romania (ru�ii - n.a.) [�] trupe care aveau �n ochi imaginea vie a ruinelor pe care le-a lasat armata rom�na, au sosit �n �ar�. Ce sentimente dori�i dv. s� aiba aceast� armat�? Nu putea s� aib� alte sentimente �i alte porniri dec�t acelea pe care le-a avut - �i cred �n limitat� masur� - pentru c� s-a v�zut bine din tot ce am putut avea ca material diplomatic, c� deta�amente izolate, grupuri r�zle�e, au pr�dat �i au f�cut anumite excese, dar sub nici un motiv unit��i compacte n-au f�cut asemenea lucruri.�

Maniu: �Eram decis ca sa fac toate gesturile prevenitoare , ca s� arat Armatei Sovietice ca suntem cu toat� �ncrederea fa�� de ea �i c� o privim ca pe o aliat�, ca o tovar�e de lupt�. Ce s-a �ntimplat �ns�? S-a �nt�mplat mai mult dec�t ceea ce spunea domnul P�tr�canu. Conduc�torii oficiali ai Armatei Sovietice au declarat oficial �i �n conversa�iile particulare pe care le-am avut c� ei vin �n Rom�nia ca �ntr-o �ara du�man� ca o armata de ocupa�ie. [�] �ti�i cum au pus m�na pe toate vasele noastre �i au f�cut unele acte p�na acolo, �nc�t un amiral a trebuit s� se �mpu�te. S-a sinucis pentru c� au fost f�cute acte umilitoare, nu acte f�cute numai de un du�man, ci acte umilitoare, care dezonoreaz�. C�nd sate de-ale noastre sunt aprinse, c�nd se pr�p�desc averi de miliarde, c�nd Comandamentul Militar Rus nu prime�te pe membrii guvernului �i evacueaza sate �ntregi, - ce vrei dumneata s� facem noi?�

C. I. C. Bratianu: �C�nd am intrat �n contact cu domnul P�tr�canu, aveam oarecari judec��i contra partidului comunist, �n afara de concep�iile noastre. �ns� domnul P�tr�scanu mi-a spus atunci: � Domnule Bratianu, noi �nainte de toate suntem rom�ni. S� lucr�m �ntr-un scop comun fiindc� �n aceast� ordine de idei nu reprezent�m altceva dec�t reprezentan�ii dv. �. Am spus domnului P�tr�canu: � Cred c� dv. pute�i avea pentru apropierea cu Rusia, mai mult� influen�� la Moscova dec�t putem avea noi �i pute�i ar�ta opera noastr�, pe care vrem s-o ducem �nainte �i care va deveni opera comun� a tuturor partidelor politice. �. V� spun aceasta fiindc� m� mir� cum domnul P�tr�canu, pe care l-am cunoscut �i l-am apreciat, cum a putut aduce �mpotriva noastr� chestiunile pe care le-a adus? Cum a putut repro�a domnului Maniu �i mie c� n-am f�cut armistitiul? Cum ne-a putut repro�a ca n-am facut propagand� pentru �mpacarea cu Rusia?�

Vi�oianu: ��n concluzie, la sf�r�itul acestei comunic�ri, trebuie s� v� spun c� succesele delega�iei dv. la Moscova au fost absolut ne�nsemnate. �i v� spun cu triste�e acest lucru.�.
Trebuie f�cute c�teva preciz�ri. Condi�iile armisti�iului, negociate la Cairo, fuseser� stabilite sub guvernarea Mare�alului. Din acest motiv, reprezentan�ii partidelor istorice fac dese trimiteri la cele 6 puncte stabilite acolo. Armisti�iul semnat �n septembrie la Moscova, nu mai con�inea nici unul dintre ele, esen�iale pentru �ar�, datorit� actului de �bravur� de la 23 august 1944 al regelui Mihai! Lucre�iu P�tr�canu era reprezentantul P.C.R. �i conduc�torul delega�iei care a negociat armisti�iului. Delega�ia a plecat �n 28 august 1944 la Moscova. �n timpul discu�iilor, P�tr�canu �i comunica lui V�inski: �Trebuie s� v� previn c� �ntre delega�ii rom�ni sosi�i, se face sim�it� opinia conform c�reia guvernul sovietic inten�ioneaz� s� formuleze condi�ii mai grele �n raport cu cele �naintate Mare�alului Antonescu.�
�n tot acest timp, Regele Mihai se odihnea la Sinaia. Era surmenat dup� efortul depus la 23 august�
- Va urma -
Sursa: istoria incomoda[1]

[1] istoriaincomoda.wordpress.com/regele-care-si-a-scos-tara-la-taraba/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Regele care �i-a scos �ara la tarab� (3)
Dan Meri�or


S� �ncerc�m dep�irea momentului 23 august, chiar dac� el a fost detonatorul exploziei �i a instaur�rii comunismului �n Rom�nia. La Sinaia, unde regele Mihai se retr�sese, �nc� nu ajunseser� undele cutremurului. Era lini�te, aer curat �i o atmosfer� relaxant�, ca dup� terminarea unei lucr�ri bine f�cute. La Bucure�ti se instalase un guvern nou, condus de generalul R�descu, care �ncerca s� lupte cu mijloace modeste �mpotriva infiltr�rii elementelor pro-sovietice �n structurile de conducere. C�nd ru�ii au sim�it rezisten�a l-au trimis imediat pe A.I.V�inski, �procurorul lui Stalin�. El a �nceput imediat ac�iunea de impunere a unui guvern �prietenos� Moscovei. La 20 ianuarie 1945, Mihai �i pusese regala semn�tur� pe decretul-lege care d�dea m�n� libera comuni�tilor �i sovieticilor s� �nceap� marea teroare:

Art.1.- Sunt vinova�i de dezastrul ��rii:
a) Acei care au instaurat regimul de dictatur� �i av�nd r�spunderea politic� efectiv�, au pus �n primejdie securitatea statului, prin �ncheierea de tratate de alian�� politic� cu Germania hitlerist�, prin permiterea intr�rii armatelor operative germane pe teritoriul ��rii sau prin pornirea r�zboiului �mpotriva U.R.S.S. �i a Na�iunilor Unite.
b) Acei care milit�nd printr-o activitate sus�inut� pentru o politic� extern� al�turi de Germania hitlerist�, au consim�it la cedarea Transilvaniei de Nord ; c) Acei care prin amenin��ri, prin acte de teroare sau orice ac�iune ilegal� au urm�rit s� impun� Rom�niei o orientare politic� al�turi de Germania hitlerist�; d) Acei care interesat s-au pus �n slujba organelor de propagand� german�, activ�nd �n scopul de a �nl�tura �i a aservi Rom�nia germaniei hitleriste.

Art.2.- Pentru faptele prev�zute la art.1 se va pronun�a una din urm�toarele pedepse:
a) Munca silnic� pe via��;
c) Temni�� grea de la 3-20 ani;
d) �nchisoare corec�ionar� de la 5-10 ani.

Art.3. - Cercetarea �i instruirea vinova�ilor prev�zu�i de prezenta lege se va face de acuzatori publici, institui�i conform legii pentru urm�rirea �i sanc�ionarea criminalilor de r�zboi, fiind aplicabile toate dispozi�iile articolelor 4, 5, 6, 7, 8, 9 �i 10 din aceast� lege.
Art.4. Judecarea faptelor prev�zute de prezenta lege se va face de o instan�� denumit� Tribunalul special pentru cei vinova�i de dezastrul ��rii. Dat �n Bucure�ti la 20 ianuarie 1945. Mihai I[1]
Mascaradele proceselor instrumentate de �acuzatorii publici� �i desf�urate �n �tribunalele populare� puteau demara �n tromb� !
1 martie 1945, telefonograma V�inski-Molotov: �La 10 seara am fost la palat. Am vorbit cu regele. �nc� o dat� i-am repetat cererea mea referitoare la Petru Groza, insist�nd asupra faptului c� �ns�rcinarea i-a fost dat� lui, ca unei persoane care corespunde tuturor condi�iilor men�ionate de mine anterior, �n conformitate cu directiva. Regele a r�spuns c� el s-a informat cu aten�ie asupra punctului de vedere al guvernului sovietic �i sper� c� va putea lua o hot�r�re �n conformitate cu indica�ia Guvernului sovietic. A promis c� va da r�spunsul �n diminea�a zilei de 2 martie, deoarece trebuie s� �ndeplineasc� toate procedurile constitu�ionale. Regele a subliniat �n repetate r�nduri dorin�a sa de a p�stra pe deplin cele mai bune rela�ii cu Guvernul sovietic.�.[2]
Ca s� vezi, la 2 martie 1945, Mihai I l-a �ns�rcinat pe dr. Petru Groza cu formarea noului guvern, f�r� a �ine cont de solicitarea lui Iuliu Maniu de a forma un guvern �de colaborare�. Ce coinciden��, nu ? Iar la 6 martie 1945, primul guvern comunist era instalat. Partidele istorice au fost l�sate �n voia sor�ii, ba chiar �ndemnate la non-combat: �Maniu a �inut totdeauna personal leg�tura cu Palatul Regal, exprim�ndu-�i �n nenum�rate r�nduri regretul c� suveranul a pus girul consim��m�ntului s�u pe actul de la 6 martie 1945. �n ultima vreme, se pare c� �n audien�ele solicitate la suveran, cei doi pre�edin�i de partide (Maniu �i Dinu Br�tianu - n.a.), au fost sf�tui�i s� �nceteze orice fel de ac�iune care ar putea d�una intereselor ��rii �i care ar privi raporturile de sincer� prietenie �i bun� colaborare cu U.R.S.S. Faptul acesta, conjugat cu �mprejurarea aten�iunei deosebite pe care Uniunea Sovietic� a acordat-o factorului nostru constitu�ional, prin decorarea regelui �i predarea cu solemnitate a celor dou� avioane, precum �i lipsa de invita�ie la aceste solemnit��i a domnilor Maniu �i Dinu Br�tianu, a f�cut ca cei doi �efi de partide s� caute a descifra �n aceste elemente alte sensuri dec�t acelea a unor protocoale obi�nuite.�[3]

P.C.R. era �n culmea fericirii: �De la 23 august p�n� la 6 martie, Partidul Comunist, �n colaborare cu toate for�ele democratice, a avut un rol important la �nl�turarea guvernelor �n care predominau elementele reac�ionare. For�ele democratice coalizate au adus la c�rma ��rii guvernul de larg� concentrare democratic�,dr.Petru Groza�.[4] La 6 august, Uniunea Sovietic� a hot�r�t s� stabileasc� rela�ii diplomatice cu Rom�nia, dar S.U.A. �i Marea Britanie au anun�at c� nu recunosc guvernul Groza, deoarece avea un caracter nedemocratic. O pic�tur� de nelini�te s-a strecurat �n cadrul amicalelor rela�ii rege-sovietici. Dar majestatea sa d� iar dovad� de un curaj ie�it din comun �i intr� �n �greva regal� ! ��Astfel fiind, Guvernul american nu poate recunoa�te nici azi acest guvern �i nu poate relua raporturile diplomatice cu Rom�nia c�t timp el se g�se�te �n fruntea ��rii. Urmeaz� de aci, fire�te, anumite dificult��i �n ce prive�te viitoarele tratative pentru �ncheierea p�cii: guvernul S.U.A. nu admite s� aib� tratative �i nici s� semneze un tratat de pace final rom�no-american, dec�t cu un Guvern rom�n reprezentativ democratic, deplin recunoscut de c�tre Casa Alb�. Maiestatea sa, a fost informat de mine �i de domnul ministru de externe. Am avut conversa�ii- duminic� diminea�a o conversa�ie -, din care a rezultat c� suntem de perfect acord cu M.S. regele �i �n care consider�m aceast� not� - cu gre�it� form� - ca nul� �i neavenit�. Incidentul �l consider�m �nchis. Am avut o lung� conversa�ie cu Maiestatea sa luni la amiaz�, de vreo or� �i jum�tate, de la 12 la 13, 30, �i ne-am desp�r�it prin a c�dea de acord c� �i aceast� not� a Angliei a parvenit pe o cale pe care nu suntem obliga�i de a o �nregistra oficial, fiindc� Maiestatea sa, regele, domne�te, iar noi guvern�m.�[5]

Sprijinit de sovietici, guvernul �i-a continuat activitatea ca �i cum nimic nu s-ar fi �nt�mplat. La 6 septembrie 1945, c�nd s-au �mplinit 5 ani de la urcarea lui Mihai pe tron, presa guvernamental� (�Sc�nteia�, �Rom�nia Liber�, etc. - n.a.) a publicat articole elogioase la adresa acestuia, iar primul ministru Petru Groza �i vicepre�edintele Consiliului de Mini�tri Gheorghe T�t�rescu i-au trimis o telegram� de felicitare. �n ziua de 8 noiembrie, membrii guvernului au participat la Te-deumul de la Patriarhie, iar �Sc�nteia� �i �Rom�nia liber� au subliniat rolul suveranului la 23 august 1944, c�nd s-a aflat �al�turi de popor�. Pe de alt� parte, �n aceea�i zi, partidele istorice au �ncurajat organizarea unei manifesta�ii de protest �mpotriva �guvernului nedemocratic� prezidat de Petru Groza �i de sus�inere a regelui Mihai. Manifesta�ia a prilejuit o confruntare violent� cu sus�in�torii guvernului, �n urma c�reia s-au �nregistrat �i mai mul�i r�ni�i. Cu guvernul Groza la conducere, comunizarea Rom�niei era asigurat� a�a c� regele putea s�-�i vad� lini�tit de ocupa�iile �i hobby-urile sale, ad�nc ancorate �n realit��ile ��rii. �n afar� de a semna decrete pe band� rulant�, participarea la deschiderea lucr�rilor parlamentului sau a unor evenimente ruso-rom�ne, regele Mihai I me�terea motoarele Jeep-urilor primite cadou sau �i perfec�iona tehnica fotografierii, noua sa pasiune. Dup� alegerile m�sluite din 1946, majestatea sa a deschis lucr�rile noului parlament �democratic� ales cu un discurs care a certificat rezultatele din 16 noiembrie 1946. S� vedem ce mesaj transmitea conduc�torul statului, poporului rom�n (fragmente): �Domnilor deputa�i, sunt fericit s� m� g�sesc �n mijlocul reprezentan�ilor ��rii, �ntrun�i ast�zi, pentru �nt�ia oar�, dup� o �ndelungat� �ntrerupere a vie�ii parlamentare. Primul meu g�nd se �ndreapt� c�tre scumpa mea armat� �i c�tre to�i acei care s-au jertfit pe c�mpul de lupt�, �n r�zboiul purtat �mpotriva Germaniei hitleriste �i alia�ilor ei, redob�ndind libertatea �i independen�a (?) patriei noastre. Deopotriv�, exprim�m sim��mintele noastre de recuno�tin�� c�tre glorioasa armat� sovietic� �i c�tre eroii ei, c�zu�i pe p�m�ntul ��rii noastre, pentru eliberarea poporului nostru �i a Ardealului de Nord �i pentru libertatea tuturor popoarelor.[�] Guvernul meu v� va supune spre examinare proiecte de legi pentru reorganizarea �i simplificarea aparatului de stat. [�] Pozi�ia extern� a Rom�niei este o pozi�ie de activ� participare la opera de consolidare a p�cii interna�ionale. [�] O preocupare a noastr� de c�petenie, o va forma, ca �i p�n� acum p�strarea �i dezvoltarea rela�iilor de des�v�r�it� prietenie �i str�nsa colaborare cu Uniunea Sovietic�. [�] Domnilor deputa�i, �ncredin�at c� guvernul meu va g�si �n dragostea Domniilor voastre pentru �ar� tot sprijinul necesar, v� urez munc� rodnic� �i invoc binecuv�ntarea Celui Atotputernic asupra Domniilor voastre.� Trebuie men�ionat c� �guvernul lui� a fost cel condus de Petru Groza, din care f�ceau parte, printre al�ii: Teohari Georgescu, Ana Pauker, Gheorghiu-Dej, Emil Bodn�ra�, Vasile Luca, etc.

Pe 15.10.1947, regele mai trage o fug� la Bucure�ti pentru un nou discurs �mobilizator�: �Doamnelor �i domnilor deputa�i, cu ad�nc� mul�umire sufleteasc� (?) m� g�sesc din nou �n mijlocul reprezentan�ilor ��rii, �ntruni�i ast�zi �n a doua sesiune ordinar� a actualei legislaturi. Lucr�rile domniilor voastre �n prima sesiune ordinar� �i extraordinar� au fost rodnice.(? - s.n.) [�] Guvernul meu va supune deliber�rii domniilor voastre proiectul de lege al reformei justi�iei, menit a asigura o mai bun� �mp�r�ire a drept��ii prin apropierea aparatului judec�toresc de popor �i prin introducerea �n anumite complete de judecat� a judec�torilor populari ale�i. [�] Rom�nia va continua s� des�v�r�easc� colaborarea cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, a c�rei armat� �i-a dat s�ngele pentru eliberarea p�m�ntului nostru �i a c�rei sus�inere s-a manifestat �n continuu �n at�tea ceasuri grele pe care le-am str�b�tut de la terminarea r�zboiului �i p�n� azi. (? - s.n.) Prietenia �i colaborarea �n toate domeniile cu Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, ap�r�toare constant� a p�cii, a democra�iei �i independen�ei popoarelor (? - s.n.) r�m�n baza �ns�i a politicii noastre externe. [�] V� urez spor la munc�, rug�nd pe cel atotputernic s� reverse binecuv�ntarea asupra lucr�rilor domniilor voastre. Eu declar deschis� sesiunea ordinar�. Mihai I�.[6] �i au urmat guvernele Petru Groza 3-4, sub care s-a petrecut distrugerea fibrei democratice a statului rom�n !

Buna rela�ie a monarhului cu ocupan�ii sovietici se concretiza prin numeroase gesturi de curtoazie. Chiar dac� uneori prezen�a sa la numeroasele �nt�lniri stabilite de protocol era deranjant�, regele fiind nevoit s� se deplaseze de la Sinaia �n capital� sau alte localit��i, majestatea sa �i �f�cea datoria�. Generalul Susaikov �i era deseori partener de v�n�toare, l-au decorat cu ordinul �Victoria� (Pobeda), �n cadrul unui banchet fastuos, organizat �n Sala Tronului. Regele nu a r�mas dator �i i-a acordat Ordinul �Mihai Viteazul� mare�alului sovietic Malinovski. Din partea lui Stalin, �eful statului rom�n a primit drept cadou dou� avioane ruse�ti, U2. Tot generalul Susaikov �i procura regelui cauciucuri pentru automobil. Iar reginei-mam� Elena ultimele produc�ii ale cinematografiei sovietice. �i al�i membri ai casei regale aveau rela�ii mai mult dec�t cordiale cu reprezentan�ii puterii sovieto-comuniste. Principesa Ileana, fiica (legitim�? - s.n.) cea mic� a Regelui Ferdinand I al Rom�niei �i a Reginei Maria se �mprietenise cu Emil Bodn�ra�. El a invitat-o pe prin�es� la o petrecere organizat� la el acas�. F�c�nd cuno�tin�� cu liderii comun�ti, Ileana i-a descris �n culori foarte prietenoase: �Petru Groza: � �tia s� fie antrenant �ntr-o societate, de�i glumele sale erau prea pu�in rafinate�, Gheorghiu-Dej: � un b�rbat solid �i nu nepl�cut ca �nf��i�are �, Maurer: � mai distins dec�t ceilal�i din grup �, Ana Pauker: ��cu ochi alba�tri t�io�i, privind pe sub spr�ncenele joase �i cu un z�mbet fascinant. [�] Am avut �ntotdeauna impresia c�nd m� aflam �n preajma ei c� era ca un boa constrictor care abia a fost hr�nit, a�a c� nu te m�n�nc� pe loc! ��.

�n tot acest timp, pu�c�riile se umpluser� cu elita Rom�niei, la �Canal� murea floarea societ��ii, �n pu�c�ria din Pite�ti studen�ii erau �reeduca�i�, iar la Aiud �i Sighet era aruncat�, �n gropi comune, democra�ia. Regele Mihai domnea, �mpreun� cu �guvernele lui�, peste o �ar� v�ndut� bol�evicilor �i apoi distrus� de ace�tia![7]
- Va urma -

[1] �Monitorul Oficial�, nr. 17, din 27.01.1945.
[2] Arhivele Na�ionale, Bucure�ti, colec�ia Xerocopii Rusia, pachetul XIII, doc.5,f.21.
[3] Ibidem, dosar 9/1945, p.10-21.
[4] �Sc�nteia� nr.367 din 1 noiembrie 1945.
[5] vezi dr. Petru Groza, 24 august 1945 - Stenograma �edin�ei Consiliului de Mini�tri privind �greva regal�.
[7] istoriaincomoda.wordpress.com/2013/01/14/regele-care-si-a-scos-t... �i istoriaincomoda.wordpress.com/2013/01/21/regele-care-si-a-scos-t...
footer

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Regele care �i-a scos �ara la tarab� (4)
Dan Meri�or


Regele Mihai �i r�t�cirile tinere�iiRegele Mihai I, pe c�nd era un Mih�i��, a dat �de p�dure �i s-a r�t�cit� sub directa �ndrumare a experimentatului s�u t�tic Carol al II-lea. Aventurile erotice ale tat�lui s�u, mai ales �frumoasa� rela�ie cu Duduia Lupescu, au fost adev�rate pilde morale pentru puberul prin�. O mare iubire a fost Yvonica, men�ionat� �n jurnalul regelui Carol al II-lea. Este posibil s� fi fost chiar prima rela�ie sentimental�. Relatia acestora, consemnata in jurnalul regelui Carol al II-lea, s-a consumat intre anii 1937-1939 si s-a incheiat abrupt, in iulie 1939. Deh, dragoste de adolescent f�r� minte� Rela�ia cu Yvonica e dominat�, �n mod clar, de dorin�e carnale, tat�l consemn�nd, cu oarece grij�, starea fiului, ca �n �nsemnarea ce se refer� la ziua de duminic�, 5 iunie 1938: �Mih�i��, foarte agitat, a voit-o cu orice pre� pe Yvonica; n-a avut noroc, s-a aranjat pentru ast�-sear�. A doua zi Carol scria, ca o confirmare: �Seara, cinema [�] Mih�i�� fiind ocupat, �mplinindu-i-se dorul de ieri, cu Yvonica�. (puberul de 17 ani �f�cea gimnastic� la sol� - n.a.). Prin�ul tr�ie�te cu pasiune, subjugat de iubirea pentru Yvonica. Lupeasca �i Carol al II-lea sesizeaz� faptul c� Mih�i�� a luat-o razna �i �ncearc� s�-l despart� de girl-friend. Au loc negocieri �ntre Duduia Lupescu, pe de o parte, �i Yvonica, pe de alta (ca �ntre �profersioniste� - n.a.). �A constatat c� nu poate fi vorba de iubire din partea ei fa�� de Mih�i��. �i el, bietul b�iat, �i f�cea iluzii�, scrie regele �n exerci�iu, la 18 iulie 1939, men�ion�nd totodat� c� Yvonica refuz� s� scrie o scrisoare de adio, a�a cum i se ceruse. �n 24 iulie 1939: �Yvonica a dat scrisorile cerute �i i s-a depus la banc� dota de 2.000.000 lei�. Cum salariul stabilit �n acea vreme pentru un senator sau un deputat era de 15.000 de lei pe lun�, Yvonica s-a ales cu 133 de salarii de parlamentar rom�n, la nivelul anului 1939. Bani da�i amantaei �majest��ii sale�, de c�tre contribuabilul rom�n !

Urmeaz� pasiunea nebun� pentru Irina (Lulu) Malaxa. P�rea vr�jit de bruneta zvelt�, cu profil grecesc, de camee. Tinerii au devenit foarte repede de nedesp�r�it, erau v�zu�i adeseori �n aceea�i ma�in�, dar �i la hipodrom, pe terenul de tenis sau la bazinul de �not. Prin�ul a �nceput s�-�i invite iubita la castelul Pele� din Sinaia. Ajungeau acolo cu ma�ina favorit� a lui Mihai, un Alfa Romeo care putea atinge �i 120 kilometri pe or�. Presa vremii a relatat c� Mihai a rugat-o pe Lulu s�-l �nso�easc� la o v�n�toare de lupi, iar ea a dat curs acestei invita�ii. Mihai era �ndr�gostit lulea, �i c�nta iubitei la pian piese din Bach, Brahms, Mozart �i Debussy� L�amour, toujour. Dac� Regele Carol al II-lea �i Malaxa p�reau mul�umi�i de idila copiilor, nu acela�i lucru se putea spune �i despre mama prin�ului Mihai, prin�esa Elena, care-�i dorea o partener� cu s�nge albastru pentru unicul s�u fiu. Regele Mihai a fost influen�at decisiv s� r�ceasc� �i s� rup� rela�ia cu Lulu Malaxa de c�tre cele dou� femei care i-au marcat via�a, mama sa, Elena, prin�es� de Grecia �i m�tu�a sa, prin�esa de Spoleto, ulterior duces� de Aosta. Antipatia constant� a acestora pentru Lulu Malaxa a fost foarte bine ambalat� �n �ra�iunile de stat� potrivit c�rora un rege avea datoria s� caute s� �ntemeieze o familie cu o femeie de rangul s�u.

Mih�i�� �i mai folose�te princiarul organ �i �ntr-o ciudat� �i scurt� rela�ie cu Nerissa Bowes Lyon, in urma careia, la 28 noiembrie 1939, �n M�na�tirea Sinaia, s-ar fi n�scut fiul acestora, care tr�ie�te sub numele de Dieter Stanzeleit. La peste �apte decenii distan��, acest pretins fiu, ce a tr�it aproape toat� viata cu numele de Dieter Stanzeleit, vrea s� �i dovedeasc� ascenden�a regal�. Stanzeleit, care are �i cateva acte aparent oficiale, ce par conving�toare, sus�ine de decenii c� e rodul iubirii dintre Mihai �i Nerissa, cu doi ani mai mare dec�t monarhul rom�n, care chiar s-ar fi c�s�torit, dup� spusele lui Stanzeleit, la 7 septembrie 1939, la primaria din Azuga.

Tot �n jurul lui 1939, Mihai�� mai face o victim�: actrita italiana, celebra in epoca, Mariella Lotti. Cei doi se cunoscuser� �n Bucure�ti �i Mariella a stat mai multe luni �n Capital�, pentru a fi aproape de iubitul ei. Nevoit� s� plece �n Italia, pentru a onora mai multe contracte, Mariella i-a scris nenum�rate scrisori de dragoste Regelui Mihai, care nu i-a raspuns cu aceea�i afec�iune. �Prima lor �nt�lnire a avut loc pe 19 octombrie 1939. Mariella Lotti, vedeta unei trupe italiene aflate �n turneu �n Rom�nia, d�dea o prim� reprezenta�ie de gal� la teatrul regal din Bucure�ti. Din loja sa, Mihai de Romania n-a sl�bit-o din ochi. S�pt�m�na urm�toare, pe 25 octombrie, ziua �n care �mplinea 18 ani, Mihai a obtinut, favor special, autoriza�ia de a-i prezenta pe Mariella Lotti si pe tovar��ii ei Cur�ii Regale a Rom�niei. A dansat toata seara cu ea�.

Idila se afla abia la �nceput. �Odat� �ncheiate reprezenta�iile trupei �n Rom�nia, Mariella nu s-a �ntors la Roma. S-a instalat �ntr-un luxos hotel al Capitalei �i a locuit acolo timp de dou� luni. �n fiecare diminea��, Mihai de Rom�nia o lua cu ma�ina �n lungi plimb�ri�, scria jurnalul France Dimanche. �n 1944, c�nd a revenit la Bucure�ti, pentru a se �nt�lni cu Regele Mihai, Mariella Lotti a jucat �ntr-o coproduc�ie rom�no-italian�, �Escadrila alba�. dar majestatea sa avea deja alt� amant�.

Dolly Chrissolegos, alintata �Dodo�, o grecoaic� ro�cat�, cu ochi mari si verzi. ��i pe urm�, �ntr-o sear�, el �nt�lni pe Dolly Chrissolegos. Era �n vara anului 1942, la o serbare de noapte �n gr�dina Palatului Regal. Printr- o ironie a soartei, Dolly era ro�cat� ca Duduia Lupescu. Ro�cat�, alb�, cu ochi mari �i verzi de zei�� greac�. Avea 20 de ani. Era �n toat� str�lucirea ei. �Cine este?�, �ntreb� Mihai. �Este nevasta unui traficant. S-a m�ritat la 16 ani. El era func�ionar la telefoane �i (cu voce joas�) comunist. El c�tig� mul�i bani cu germanii. El o bate. Ea are de amant pe un colonel de cavalerie. Ea�� �Numele ei?�. �Dolly Chrissolegos�. Pu�in dup� asta, ea se numea �Dodo� pentru rege�, se scrie �n articolul �Tragicul �i sentimentalul destin al regelui Mihai al Rom�niei� din revista fran�uzeasc� Cavalcade.

Dolly era �omul sovieticilor� (se putea altfel?), infiltrat� �n anturajul regelui pentru a-i influen�a deciziile �n sprijinul comuni�tilor. �i �n acest caz, Mihai a sistat rela�ia dup� abdicare. �La 23 august, �Dodo � spune regalului s�u amant: �Porne�te, Mih�i��. Regele �l prime�te pe Antonescu, face s� fie arestat. C�nd sose�te Armata Ro�ie, �ara era deja predat�. Dodo �i regele Mihai �i f�cuser� datoria! Rela�ia regelui cu grecoaica Dolly a durat p�n� �n noiembrie 1947, c�nd Mihai o �nt�lneste la Londra, la nunta viitoarei regine a Marii Britanii, Elisabeta a II-a, pe Ana de Bourbon-Parma, viitoarea lui so�ie. Aceea�i revist� mentioneaz� atitudinea reginei-mam�: �Regina Elena se nelini�te�te. Mihai rezist� noilor ocupan�i (sovieticilor �i, implicit, comuni�tilor rom�ni - n.a.). �Dodo� �ncurajeaz� reconcilierea [�] Regina-mam� decide s� sf�r�easc� cu ceea ce este �n ochii ei �politica lui Dodo�. �Tu trebuie s� rupi cu aceast� femeie. Ea joac� pe cartea ru�ilor, contra noastr�. �Ea mi-a jurat c� a rupt cu amicii ei comuni�ti �i eu o cred!�, r�spunde Mihai.:) �Aceast� creatur� te pierde. Gone�te-o. C�s�tore�te-te cu Margareta a Angliei (sora mai mic� a viitoarei regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii - n.r.) sau cu Charlotte a Belgiei. Sovieticii nu vor mai �ndr�zni nimic contra ta. Margareta e �nc�nt�toare, Charlotte, de asemenea, frumoas� �i fin� ca mama sa, biata Astrid�� Regele Mihai nu vrea s� aud� nimic. �Dodo� alearg� �ndat�. Mihai se las� �mbrobodit. Totu�i, e nelini�tit.[�] Elena poate are dreptate. Trebuie s� se �ntoarc� spre Occident� s� se c�s�toreasc�, se scrie �n articolul din revista fran�uzeasc�. Cam acestea au fost cele mai cunoscute aventuri amoroase ale regelui Mihai. Rela�ii care au costat �ara mul�i bani, au influen�at tr�darea de la 23 august �i multe alte evenimente �benefice� poporului rom�n.[1]
- Va urma -


[1] istoriaincomoda.wordpress.com/2013/02/01/regele-care-si-a-scos-t...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.art-emis.ro/istorie.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Regele care �i-a scos �ara la tarab� (5)
https://istoriaincomoda.wordpress.com/2013/01/11/regele-care-si-...

23 feb 1946 - ziua armatei rosii 15Continui prezentarea situa�iei Rom�niei dup� 23 august 1944 �i a Armisti�iului semnat la 13.09.1944, pentru a ne �bucura� de �ntregul tablou al beneficiilor aduse ��rii de actul �curajos� al regelui Mihai. Stenogramele Consiliului de Mini�tri din 15-16.09.1944 ne dezv�luiesc adev�rata dram� tr�it� atunci de poporul rom�n. Bine�n�eles c� majestatea sa nu-�i asum� nici o responsabilitate pentru ce a urmat zilei de 23 august. El a ie�it pe u�a cabinetului �i gata! De rest s-au ocupat ru�ii prin slugile lor comuniste din �ar�. Ba chiar �i conducerile partidelor istorice�

L.Patrascanu: �art.16 (din artmisti�iu n.a.).Tiparirea, importul si raspindirea in Romania, a publicatiilor periodice si neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru si a filmelor, functionarea statiunilor de TFF, Posta, Telegraf si Telefon, vor fi executate in acord cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic)�. Visoianu: �Toate propunerile noastre nu au fost luate in considerare. Am intervenit ca sa arat ca semnificatia acestui articol,este in contradictie cu declaratia domnului Molotov si cu conditiunile armistitiului, asa cum le cunoastem de la Cairo, si ca constituie o imixtiune in administratia tarii. Am staruit mult, dar fara nici un rezultat.(�)Eu pastrez parerea mea ca este o imixtiune si destul de importantanta si imi pare foarte rau ca n-am putut fi ascultat.�

Sanatescu: �Practic, aplicarea acestui articol cum s-ar putea face?�. Visoianu: � Prima noastra propunere trebuie sa fie acesta: administratia noastra asculta sugestiile guvernului. Se poate intimpla insa ca Comandamentul Sovietic sa vrea sa dea o amploare si sa aplice efectiv aceasta masura si atunci sa fie, alaturi de organele noastre, prezente si organele sovietice.� Niculescu-Buzesti: �La anexa la care se face referire in textul art.16, chestiunea este si mai grava.(�) pentru ca nu se poate sa fim complet privati de orice posibilitate de a comunica cu strainatatea; caci daca noua nu ni se permite si nu se permite nici legatiilor noastre, asa cum prevedea anexa la art.16, legaturile decit cum va fi stabilit de comandamentul aliat(sovietic), nu ni se vor permite legaturile nici cu statele neutre��

Maniu: �Punctul acesta are o importanta extraordinara si mai ales pe noi, partidele politice, ne pune intr-o situatie aproape intolerabila. Noi am primit sa facem parte din guvernul acesta, pe baza manifestului, facut atit de frumos, din partea M.S.Regelui, in care se spunea ca se introduce in Tara Romaneasca un regim de libertate si constitutionalism,(�) Urmeaza de aici ca noi nu sintem stapini asupra miscarii noastre intelectuale si asupra cuvintului de opinie publica, care s-ar putea produce la un moment dat.De aici urmeaza ca orisice ziar, care apare in Romania, poate fi cenzurat. Tot aici urmeaza ca orice comunicare facuta prin radio poate fi cenzurata. Noi sintem in fata opiniei publice intr-o situatie intolerabila. Noi nu putem sa luam parte la miscarea intelectuala si artistica a universului. In plus: se fac confiscari de aparate de radio unor oameni, care nu sint bogati. Intreaga lume este saraca si ea n-are un alt control al stirilor, decit aparatul de radio. Acesta s-a luat.(�) Evident, delegatii nostri la Moscova n-au avut ce face; au trebuit sa accepte acest armistitiu, care ne-a fost impus.

Visoianu: �Va fi infiintata o Comisie de Control Aliata�� Sanatescu: �Din text reiese ca aceasta Comisie aliata de Control este sub ordinele Comandamentului rus.� Christu: �Aceasta comisie este sub ordinele Comandamentului rus.� Sanatescu: �Eu credeam ca este vorba aici de o comisie a celor trei guverne aliate.� Niculescu-Buzesti: �In comisie sint reprezentanti ai Comandamentelor , nu ai guvernelor. Or, se considera ca in Romania, Comandamentul Sovietic este comandament aliat.� I.C.Bratianu: �Comisia este mai mult o acoperire a maresaluilui Malinovski si a Comandamentului.� Niculescu-Buzesti: �Pentru diferitele acorduri speciale pentru aplicarea armistitiului, care vor fi incheiate pe baza lui. Comisiunea acestui Comandament Sovietic aplica aceste acorduri. Damaceanu: �Le controleaza.� Niculescu-Buzesti: �Cu cine negociem noi aceste acorduri ?� Damaceanu : �Cu Malinovski.�

Sanatescu : � O chestiune despre care vrem sa va intrebam si pe dumneavoastra : Ce i-a determinat pe aliati ca acest armistitiu sa nu fie semnat de reprezentantii celor trei mari puteri , ci sa dea delegatie maresalului Malinovski , care este un comandant militar.� L.Patrascanu : �Impresia mea este ca au vrut sa sublinieze cine are cuvintul hotaritor in chestiunile romanesti.� L.Patrascanu :�In afara de interpretarea textului armistitiului, socotesc de datoria mea sa impartasesc guvernului unele impresiuni si unele constatari , facute in timpul sederii noastre la Moscova.(�) Am socotit semnarea armistitiului ca un succes, dupa doua saptamini de asteptari zadarnice la Moscova(�) astazi cred ca iscalirea armistitiului asa cum este , CONSTITUE UN SUCCES PENTRU NOI SI PENTRU ROMANIA.�

L. Patrascanu: �Am sosit in Romania la 15 zile dupa ocuparea Bucurestilor, intr-un moment cind fusesera semnalate anumite incidente petrecute cu Armata Rosie (�)Ce s-a intimplat in Romania? De pe o zi pe alta , o armata care se pregatea sa intre victorioasa in Romania (ru�ii n.a.)(�) trupe care aveau in ochi imaginea vie a ruinelor pe care le-a lasat armata romana, au sosit in tara. Ce sentimente doriti dv. sa aiba aceasta armata ? Nu putea sa aiba alte sentimente si alte porniri decit acelea pe care le-a avut � si cred in limitata masura � pentru ca s-a vazut bine din tot ce am putut avea ca material diplomatic, ca detasamente izolate, grupuri razlete, au pradat si au facut anumite excese, dar sub nici un motiv unitati compacte n-au facut asemenea lucruri.�

Maniu: �Eram decis ca sa fac toate gesturile prevenitoare , ca sa arat Armatei Sovietice ca sintem cu toata increderea fata de ea si ca o privim ca pe o aliata, ca o tovarasa de lupta. Ce s-a intimplat insa ? S-a intimplat mai mult decit ceea ce spunea domnul Patrascanu. Conducatorii oficiali ai Armatei Sovietice au declarat oficial si in conversatiile particulare pe care le-am avut ca ei vin in Romania ca intr-o tara dusmana ca o armata de ocupatie. (�)Stiti cum au pus mina pe toate vasele noastre si au facut unele acte pina acolo , incit un amiral a trebuit sa se impuste, s-a sinucis pentru ca au fost facute acte umilitoare, nu acte facute numai de un dusman, ci acte umilitoare, care dezonoreaza. Cind sate de-ale noastre sint aprinse, cind se prapadesc averi de miliarde, cind Comandamentul Militar Rus nu primeste pe membrii guvernului si evacueaza sate intregi, -ce vrei dumneata sa facem noi ?�

C.I.C. Bratianu : �Cind am intrat in contact cu domnul Patrascanu, aveam oarecari judecati contra partidului comunist, in afara de conceptiile noastre. Insa domnul Patrascanu mi-a spus atunci :< Domnule Bratianu, noi inainte de toate sintem romani. Sa lucram intr-un scop comun fiindca in aceasta ordine de idei nu reprezentam altceva decit reprezentantii dv.> Am spus domnului Patrascanu : < Cred ca dv. puteti avea pentru apropierea cu Rusia , mai multa influenta la Moscova decit putem avea noi si puteti arata opera noastra , pe care vrem s-o ducem inainte si care va deveni opera comuna a tuturor partidelor politice.> Va spun aceasta fiindca ma mira cum domnul Patrascanu pe care l-am cunoscut si l-am apreciat , cum a putut aduce impotriva noastra chestiunile pe care le-a adus ? Cum a putut reprosa domnului Maniu si mie ca n-am facut armistitiul ? Cum ne-a putut reprosa ca n-am facut propaganda pentru impacarea cu Rusia ? �
Visoianu : �In concluzie, la sfirsitul acestei comunicari , trebuie sa va spun ca succesele delegatiei dv. la Moscova au fost absolut neinsemnate. Si va spun cu tristete acest lucru.�

Trebuie f�cute c�teva preciz�ri. Condi�iile armisti�iului, negociate la Cairo, fuseser� stabilite sub guvernarea Mare�alului. Din acest motiv, reprezentan�ii partidelor istorice fac dese trimiteri la cele 6 puncte stabilite acolo. Armisti�iul semnat �n septembrie la Moscova, nu mai con�inea nici unul dintre ele, esen�iale pentru �ar�, datorit� actului de �bravur� de la 23 august 1944 al regelui Mihai ! Lucre�iu P�tr�canu era reprezentantul PCR �i conduc�torul delega�iei care a negociat armisti�iului. Delega�ia a plecat �n 28.o8.1944 la Moscova. �n timpul discu�iilor, P�tr�canu �i comunica lui V�inski : �Trebuie s� v� previn c� �ntre delega�ii rom�ni sosi�i, se face sim�it� opinia conform c�reia guvernul sovietic inten�ioneaz� s� formuleze condi�ii mai grele �n raport cu cele �naintate Mare�alului Antonescu.�

Regele Mihai se odihnea, �n tot acest timp, la Sinaia. Era surmenat dup� efortul depus �n 23 august�

va urma

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

�i d�-i �i lupt� Mih�i�� !

https://istoriaincomoda.wordpress.com/2013/03/04/si-da-i-si-lupt...
Continui prezentarea luptei necontenite �mpotriva comuniz�rii ��ri�oarei noastre, dus� de monarhul Rom�niei Mihai I, de la 23 august 1944 �i p�n� la �eroica� abdicare. Chiar dac� unele documente �r�u-voitoare� �ncearc� s� deformeze realitatea, regele Mihai I s-a opus din toate puterile (cam reduse, e adev�rat) bol�eviz�rii Rom�niei �i reprezenta�ilor sovietici. Ce exemplu mai elocvent, al fr�m�nt�rilor �i eforturilor depuse de patriotul suveran, poate fi dec�t un articol din Sc�nteia datat 08.03.1945.

Iat� c� imediat dup� ce l-a �nsc�unat, prin decret regal, pe tov. Petru Groza prim-ministru, �n 06.03.1945, regele d� dovad� de un curaj aproape incon�tient. Organizeaz�, �n semn de protest, un dejun la care invit� toat� floarea conducerii sovietice sta�ionat� �n �ar� �n acele vremuri. Mai mult ca sigur, Mihai I i-a invitat pentru a protesta fa�� de teroarea bol�evic� instaurat�, de furturi, de violuri, etc. Doar nu credea�i c� au s�rb�torit prima zi de lucru al primului guvern comunist din Rom�nia�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Adio rege �i n-am cuvinte

https://istoriaincomoda.wordpress.com/2013/03/05/adio-rege-si-n-...



Din stenograma sedintei Consiliului de Ministri din ziua de 30 Decembrie 1947, ora 15,30:

Sedinta se deschide la ora 15,35 sub presedintia domnului Petru Groza, presedintele guvernului. Participa: Gh. Gheorghiu-Dej, ministrul industriei si comertului ; Ana Pauker, ministrul afacerilor straine; Vasile Luca , ministrul finantelor; Teohari Georgescu, ministrul afacerilor interne; Stefan Voitec, ministrul educatiei nationale; Emil I. Bodnaras, ministrul apararii nationale; Lothar Radaceanu, ministrul muncii si asiguararilor sociale; �Mihail Sadoveanu,presedintele Adunarii Deputatilor; I.Ghe. Maurer, subsecretar de stat al Ministerului Industriei si Comertului�

Dr.Petru Groza : �Ca urmare a acestui act semnat de rege, noi trebuie sa facem o proclamatie catre tara. Iata textul acestei proclamatii : �Muncitori, tarani, intelectuali, soldati, subofiteri, ofiteri, cetateni si cetatene ai Romaniei. Regele Mihai I a abdicat azi de la tron. In actul de abdicare, semnat astazi, la 30 Decembrie 1947, constata ca �in viata statului roman s-au produs in ultimii ani adinci prefaceri politice, economice si sociale, care au creat noi raporturi intre principalii factori ai vietii de stat. In fata acestei situatiuni, in deplina intelegere cu factorii de raspundere a Tarii, Regele considera ca institutia monarhica nu mai corespunde actualelor conditiuni ale vietii noastre de stat, ea reprezentind o piedica serioasa in calea dezvoltarii Romaniei. Astfel poporul roman a dobindit libertatea de a-si cladi o forma noua de stat : Republica Populara ! Muncitori, tarani si intelectuali, ostasi , subofiteri si ofiteri, cetatene si cetateni ! Sa inaltam noua forma de viata a statului nostru , Republica Populara Romana. Patria tuturor celor ce muncesc cu bratele si cu mintea, de la orase si de la sate !�

Dr. P. Groza, presedintele Consiliului : �Doamna si domnilor ministri, vreau sa va comunic ca actul acesta s-a facut prin buna invoiala. Regele a constatat � asa cum este scris aici � ca institutia monarhiei este o piedica serioasa in calea dezvoltarii poporului nostru. Istoria va inregistra o lichidare prieteneasca a monarhiei, fara zguduire,- cum poate inamicii nostri n-ar fi dorit. Ca sa utilizez o expresie a reginei mame, poporul a facut astazi un divort si decent si elegant de monarhie. Prin urmare, si actul acesta este la fel cu celelalte acte din istoria guvernarii noastre. Vreau sa se stie pretutindeni � si aceasta este foarte important ca lucrul acesta s-a facut cu cumintenie, la timpul sau. Nimeni n-a fost suparat cu ceva. Noi mergem inainte pe drumul nostru, cu minimum de zguduiri la maximum de foloase.

Vom ingriji ca fostul rege sa plece linistit, asa cum se cuvine, pentru ca nimeni sa nu poata avea un cuvint de repros, pentru felul in care poporul nostru a tinut sa se poarte fata de acela care, intelegind glasul vremurilor, s-a retras � lucru pentru care poporul roman nu se poate arata nerecunoscator. Deci, fostul rege va fi respectat, ca orice alt cetatean al acestei tari. Acum, potrivit Constitutiei, o data cu incetarea monarhiei, trebuie instituita o regenta.

Cum insa noi sintem oameni politici, care inregistram realitatile, avem formele noastre si trebuie sa dezvatam pe oameni sa tot vorbeasca despre rege si despre regenta, am hotarit ca acest organ sa fie numit Prezidiul Republicii Populare Romane. El va fi constituit din 5 persoane, oameni onorabili, de suprafarta si isi va exercita atributiunile pina cind Constituanta isi va face datoria.
In acest Prezidium, propun pe domnii: Mihail Sadoveanu, presedintele Adunarii Deputatilor; Prof.dr.C.I.Parhon, presedintele A.R.L.U.S.-ului; Stefan Voitec, ministrul educatiei nationale; Gh.Stere, presedintele Curtii de Apel din Bucuresti si Ion Niculi, vicepresedinte al Adunarii Deputatilor. In rest, rog pe doamnele si domnii ministri sa stea tot timpul in Capitala,la departamentele respective, renuntind la cele citeva zile de vacanta care au mai ramas, dat fiind aceste evenimente.�

Consiliul aproba propunerea domnului prim-ministru.
Sedinta se ridica la ora 16,10.�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ne-ai v�ndut, majestate !

https://istoriaincomoda.wordpress.com/2012/12/30/ne-ai-vandut-ma...
Dedicație membrilor Casei Regale a Rom�niei, cu ocazia anivers�rii anivers�rii a 65 de ani de la abdicare :

�Voi n-a�i fost cu noi �n celule
s� �ti�i ce e via�a de bezne,
sub ghiare de fiar�, cu guri nes�tule,
voi nu �titi ce-i omul c�nd prinde s� urle,
strivit de c�tu�e la glezne.

Voi n-a�i pl�ns �n palme, fierbinte,
str�pun�i de cu�itul tr�d�rii.
Sub cer f�r� stele, �n drum spre morminte,
voi n-a�i dus povara durerilor sfinte
spre slava si binele ��rii.

Ce-i munca de bra�e pl�p�nde,
ce-i jugul, ce-i r�njet de monstru,
cum sc�r��ie osul c�nd frigul p�trunde,
ce-i foamea, ce-i setea, voi n-ave�i de unde
s� spune�i aproapelui vostru.

A�i stat la ospe�e-nc�rcate
gonind dup� fast �i orgoliu,
nici mil� de noi �i nici dor, nici dreptate,
nici candel-aprins� �i nici libertate,
doar ghimpii imensului doliu.�

Radu Gyr

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.ziare.com/regele-mihai/casa-regala/the-guardian-aminteste-du...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Regele care �i-a scos �ara la tarab� (8)
https://istoriaincomoda.wordpress.com/2013/02/04/regele-care-si-...

regele-mihai Ultimul episod este consacrat abdic�rii �i �ntoarcerii majest��ii sale �n �ar� dup� 1990. Nu mi-a f�cut nici-o pl�cere s� scriu aceast� serie de articole dar imaginea ultimului rege al rom�nilor trebuie redat� a�a cum este, nu fanteziile publicate de-a lungul timpului. Regele Mihai NU a avut nici o contribu�ie pozitiv� major� pentru �ara pe care o p�storea. Nu a fost �i nici nu este un reper pentru via�a Rom�niei. Genera�iile tinere nu g�sesc �n el un model, oric�t l-ar c�uta �i oric�t de indulgente ar fi. De la 23 august 1944 �i p�n� �n ziua de azi nu g�sim nici m�car o dovad� de verticalitate, de onoare sau jertf� �n trecerea lui prin vremuri.

Am tr�it ca adolescent propaganda, at�t a regimului comunist, c�t �i a Radio Europa Liber� privind alungarea din �ar� a suveranului. Conform documentelor, �n r�sturnarea Monarhiei comuni�tii rom�ni au avut numai un rol de executan�i ai ordinelor Kremlinului, care dorea o plecare a Regelui Mihai de pe tronul Rom�niei �ntr-un mod amiabil. Totul a �nceput c�nd Mare�alul Josif Broz Tito din Iugoslavia a vizitat ora�ul Bucure�ti, �n decembrie 1947, �n timp ce Regele Mihai era plecat din �ar�. Tito a anun�at guvernul lui Petru Groza c� URSS dore�te �nl�turarea Regelui. A�a c�, la �ntoarcerea �n �ar� a Regelui, pe 21 decembrie 1947, decizia de abolire a monarhiei �i instaurarea unei republici populare, ca �n restul ��rilor sovietice din Balcani, era deja hot�r�t�.

�n noiembrie 1947, Mihai a c�l�torit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II‑a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prin�esa Ana de Bourbon-Parma, care urma s�-i devin� so�ie. Potrivit propriei sale declara�ii, Mihai a revenit acas� �la sfatul expres al lui Winston Churchill�, care se spune c� l-ar fi sf�tuit pe Mihai c�, �mai presus de orice, un rege trebuie s� fie curajos�. (nu �tia probabil cui se adreseaz�) �n �edin�a extraordinar� din 30 decembrie 1947 a guvernului, Petru Groza a declarat: � �poporul a f�cut azi un divor� �i decent, �i elegant de monarhie. (�) Vom �ngriji ca fostul rege s� plece lini�tit pentru ca nimeni s� nu poat� avea un cuv�nt de repro� pentru acela care, �n�eleg�nd glasul vremurilor, s-a retras�

La 3 ianuarie 1948, Mihai a p�r�sit �ara, urmat la peste o s�pt�m�n�, de principesele Elisabeta de Rom�nia �i Elena de Habsburg. E interesant c� regale Mihai I a plecat din �ar� cu un tren special �nso�it de peste 42 de tablouri de patrimoniu. Nu se �tie exact cu ce bunuri a plecat din Rom�nia. Declara�iile variaz�, de la un tren plin cu valori p�n� la patru automobile, 3.000 de dolari �i o decora�ie, �i de la bunuri �n valoare de 500.000 de franci elve�ieni p�n� la 42 de tablouri, �n func�ie de cei care le emit.

Arhitectul Camil Roguski declara: �Eu am tr�it acele vremuri �i sus�in cu argumente tot ceea ce v� spun. Dac� ar fi refuzat s� abdice, era dat afar� din Rom�nia, f�r� s� primeasc� nici un ban. Nu p��ea nimic altceva. Cei care spun c� ar fi fost b�gat �n pu�c�riile comuniste sau ar fi fost omor�t, nu au nici cea mai vag� idee. Venise la putere Kominternul �i Ana Pauker era reprezentanta ru�ilor. Ru�ii nu aveau nevoie de probleme �i de scandal diplomatic. Nimeni nu s-ar fi atins nici m�car de un fir de p�r din capul regelui Mihai. Problema s-a rezumat �ntotdeauna la bani.

Dac� nu ar fi fost avid de avere, ar fi putut s� se opun� abdic�rii �i s� plece cu fruntea sus, ca un rege. El nu a vrut s� fac� asta. De ne�n�eles este �i ura regelui Mihai pentru tat�l s�u, Carol al II-lea. Care copil mai este �n stare s� refuze s� ia parte la �nhumarea tat�lui s�u? El nu s-a dus la �nmorm�ntare deoarece �i-a ur�t tat�l, c� i-a l�sat doar 30% din avere. Din cauza banilor, regele Mihai a refuzat s� ia parte la �nhumarea tat�lui s�u, c�nd i-a fost adus corpul. A�adar, este doar o problem� de bani. Nimic mai mult�

Reputatul grafician Eugen Mih�escu poveste�te: �Prin anii 90, am aflat ce l-a f�cut pe Rege s� p�streze t�cerea �n fa�a regimului ceau�ist. Dan-Mircea Popescu, ministrul muncii �n guvernele Stolojan, V�c�roiu �i N�stase, mi-a m�rturisit c� a fost unul dintre mesagerii care, fiind �n misiune oficial� la Berna, �i ducea personal regelui cei 10 mii de dolari, renta lunar� pe care i-au pl�tit-o comuni�tii de la Groza la Ceau�escu. P�n� �n 1985 c�nd, obsedat s� fac� economii, dictatorul a decis s� nu-i mai pl�teasc� nimic. Din acel moment, nici Mihai nu a mai t�cut�

Scriitorii Mihai Pelin si Petru Romo�an au scos la iveal� un fapt senzational, necunoscut, care amestec� numele Regelui Mihai �n dispari�ia a 42 de tablouri din Colectia Coroanei Regale. Este vorba despre picturi care valoreaza in prezent sute de milioane de dolari, opere ale unor artisti celebri precum Rembrant, El Greco sau Caravagio. Conform scriitorului Mihai Pelin, care citeaz� documente din arhivele Securitatii, tablourile au fost scoase din tara de Regele Mihai, in portbagajul masinii personale cu care se deplasa in Anglia, la nunta Reginei Elisabeta. Se intimpla in noiembrie 1947, cu o luna inainte de abdicare. Trei dintre cele 42 de p�nze au fost identificate de scriitorul Petru Romosan in colectii private din Franta, SUA si Italia, desi, potrivit legii, tablourile care apartin patrimoniului public nu pot fi instrainate.

Doua dintre cele trei p�nze � �Sfintul Sebastian� si �Portretul lui Giacomo Bosio� � sunt opere ale celebrului pictor El Greco. Prima figureaza intr-o colectie privata din Franta, iar cea de-a doua la Kimbell Art Museum, in Fort Worth, Statele Unite ale Americii. Al treilea tablou, intitulat �Concerto� si pictat de artistul italian Tintoretto, se gaseste in Colectia Labadini din Milano. Colectia Coroanei Romane a fost constituita prin achizitii facute din bani publici de guvernul Bratianu, la sfirsitul secolului al XIX-lea. Acest lucru a fost recunoscut �i de primul rege al Rom�niei, Carol I, care a precizat �n testamentul sau ca valorile instimabile din aceasta colectie de arta sunt ale poporului rom�n �i nu vor fi �nstr�inate niciodat�.

Pe 30 decembrie 1947 Regele Mihai I p�r�sea f�r� lupt� Rom�nia l�s�nd milioanele de rom�ni f�r� nicio speran�� �n ghearele comunismului. �n timp ce trenul regal p�r�sea Rom�nia, �nc�rcat de bunuri de patrimoniu, spre libertate, alte trenuri plecau �nc�rcate din g�ri cu zeci de mii te tineri �i intelectuali rom�ni, elita na�ional�, spre drumul f�r� de �ntoarcere al gulagului. Victimele nu aveau privilegiul s� negocieze cu comuni�tii, ci numai s� moar� prin �nfometare �i munc� �n pu�c�rii�

mihai�n 1989 Mihai �i pune semn�tura pe controversata �Declara�ie de la Budapesta�, nu sunt sigur c� a citit documentul. Penibila sa revenire din 1990, cu salutul de pe scara avionului �i umilin�ele suportate din partea regimului Iliescu, nu sunt altceva dec�t semne ale �verticalit��ii� regelui. Potrivindu-�i coloana vertebral� �n pozi�ia ghiocelului, regele revine �n 1997, bate palma cu acela�i Iliescu �i schimb� Versoix-ul pe castelul de la S�v�r�in. La ora actual�, Mihai I de Hohenzollern este clasat de revista americana Forbes printre cei mai bogati suverani ai lumii, cu o avere de peste 210 milioane de euro cu �doar� cateva milioane sub averea reginei Beatrix a Olandei ! Avere f�cut� �cinstit� �i meritat din: castelul de la Savarsin din Arad, palatul Elisabeta de la Bucuresti (spre folosin��), domeniul Peles si complexul turistic Furnica. Aceste domenii sunt compuse din zeci de mii de hectare de padure, castele si alte imobile.

At�t de mult a fost ancorat Mihai de r�d�cinile sale rom�ne�ti �nc�t nici nu a catadicsit s�-�i �nve�e copii limba rom�n� c�t de c�t decent. Margareta, succesoarea la virtualul tron, declara c� �n 1990: �nu vorbeam dec�t c�teva cuvinte �n limba rom�n�. Principele Nicolae, despre care se spune c�-l va succeda pe regele Mihai I la tron recunoa�te c� nu-�i explic� motivele pentru care familia nu l-a �nv��at �n copil�rie limba rom�n�. Nu mai are rost s� vorbim despre celelalte odrasle cu s�nge albastru, paralele cu rom�nismul. Singura leg�tur� neao�� a casei regale cu rom�nii o face fostul actor de m�na a 2-a Radu Duda, devenit peste noapte Alte�a Sa Regal� Radu, Principe al Rom�niei �i care reprezint� familia regal� cu diverse ocazii :). Nici c� se potrivea mai bine.

�n �ncheiere s�-i d�m cuv�ntul mami�icii lui Mih�i��, cea care a fost sf�tuitorul cel mai influent al lui Mihai dup� 1940. Pe peronul g�rii din Vene�ia unde se desp�r�ea de ducele de Spoleto, prietenul ei intim, regina-mam� Elena, f�r� s� se simt� incomodat� de prezen�a unor rom�ni pe peron, i-a spus cu voce tare: �M� �ngroze�te g�ndul s� m� �ntorc �n aceast� �ar� pe care o detest �i s� v�d mutrele rom�nilor pe care �i ur�sc!�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Nicolae Ceau�escu a vrut s�-i ridice statuie Mare�alului Ion Antonescu
Dr. Vlad Hogea
O imagine necenzurat� a trecutului nostru istoric

La �nceputul anilor ʼ80, Casa Poporului din Bucure�ti (a doua cl�dire din lume dup� cea a Pentagonului din SUA - ca suprafa��, dar prima ca volum) era �n construc�ie. �ntr-una din zile, Nicolae Ceau�escu se plimba pe explanada din fa�a viitorului edificiu, �mpreun� cu generalul Ion Coman (unul dintre oamenii de mare caracter ai regimului de atunci). Cunosc�nd importan�a afectiv� a fiec�rui detaliu arhitectonic pentru conduc�torul statului rom�n, Coman l-a �ntrebat pe Ceau�escu:
- �i aici, �n fa��, ce s� punem?�.
R�spunsul secretarului general al P.C.R. a fost n�ucitor, prin simplitatea �i naturale�ea cu care a fost rostit, dar �i prin con�inutul s�u magic. Ceau�escu a spus:
- Aici s� l�sa�i loc pentru statuia Mare�alului Antonescu!

Ion Antonescu a c�tigat r�zboiul moral

Perceput �n mod gre�it mult� vreme, liderul Rom�niei socialiste nu era at�t de incult �i de primitiv pe c�t au spus du�manii despre el. Faptul c� un comunist convins ca Nicolae Ceau�escu a �tiut s� aprecieze importan�a Mare�alului Ion Antonescu pentru istoria contemporan� este o dovad� a unui spirit deloc inferior, ba dimpotriv�! Destinele tragice ale celor doi conduc�tori rom�ni (executa�i �n urma unor simulacre judiciare) au fost, din p�cate, similare. Dincolo de a fi o picanterie, o �tire de senza�ie pur �i simplu, �nt�mplarea relatat� mai sus are un t�lc istoric. �nainte de a muri, Mare�alul a spus c�, dac� ar fi c�tigat r�zboiul, ar fi avut statuie �n fiecare ora� din Rom�nia.

Antonescu a c�tigat r�zboiul moral pe care l-a dus cu restul lumii. Poate c� gestul lui Nicolae Ceau�escu simboliza o �ncercare de repara�ie istoric� pentru memoria unei personalit��i de geniu a secolului al XX-lea. Timpul nu este pierdut!

Not�: Consecin�� a emiterii abuzivei �I neconstitu�ionalei O.U.G. 31/2002 de c�tre fostul prim-ministru Adrian N�stase, busturile Mare�alului au fost demontate �i/sau distruse, iar denumirile tuturor str�zilor din Rom�nia care-i purtau numele au fost rebotezate. �n Ungaria, resturile p�m�nte�ti ale �Amiralului f�r� flot�, Miclos Horthy au fost repatriate �i re�nhumate cu onoruri de stat. Mai nou, i s-au instalat busturi pe teritoriul ��rii sale. R�m�i�ele p�m�nte�ti ale regelui-aventurier �i ho�, Carol al II-lea au fost aduse �n �ar� �i re�nhumate cu onoruri militare. �n Rom�nia postdecembrist�, Mare�alul Antonescu este ucis �n fiecare zi, ultimul gest fiind al Comisarului Crin Antonescu, reprezentat de slugarnica ini�iativ� legislativ� a unui creier f�r� sinapse, prin care se m�resc pedepsele pentru cei care nu-�i auto-cenzureaz� afirma�iile despre holocaustul evreilor �i despre istoria recent� a rom�nilor.
O veche zical� popular� rom�neasc� gl�suie�te: �Dumnezeu nu bate cu parul!� Ast�zi, cel care - la comand� str�in� - a vrut s� �tearg� din memoria rom�nilor numele Mare�alului Antonescu este chiria� al Statului Rom�n �i, chiar dac� nivelul IQ-ului celor doi este foarte diferit, Adrian N�stase �l a�tepteapt� pe Comisarul Crin s�-i �in� companie... c�t de cur�nd. M�car pentru lec�ii de diploma�ie, dar, toate la timpul lor!

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

T�bli�ele cerate de la Ro�ia Montan�
Melania Papadache

T�bli�ele cerate de la Ro�ia Montan� Muntele Cetate din Ro�ia Montan�.
Lucr�ri miniere daco-romane f�cute cu foc sau ap�, distruse prin exploatare, �ncep�nd cu anul 1970.
File de istorie dacic� ignorate
www.art-emis.ro/istorie/1982-tablitele-cerate-de-la-rosia-montan...
Ro�ia Montan� este o comoar� de aur nu doar pentru spa�iul rom�nesc, dar �i pentru istoria Europei. At�t de pu�in mediatizate, t�bli�ele cerate g�site �nt�mplator �n galeriile minelor reprezint� o pagin� de istorie care r�stoarn� teoriile ilogice ale celor care sus�in c� dacii nu exploatau aurul, c� nu �tiau s�-l prelucreze, deci nici un tezaur scos la lumina de-a lungul timpului, nici m�car faimoasele bra��ri de aur, nu pot fi dacice. Teoria originii latine a romanilor st�, �i ea, cu greu �n picioare, pentru cine cerceteaz� t�bli�ele de la Ro�ia. Ele demonstreaz�, de pild�, c� minerii peregrini iliro-dalmatini, din marele neam al tracilor, ca �i �autohtonii�, adic� dacii, se �n�elegeau foarte bine cu romanii, �n limba latina vulgar�. �n tabli�e se stipuleaz� clar c�, de�i aproape nimeni �quia se litteras scire negavit� (nu �tia a scrie literele), p�r�ile se �ntelegeau verbal asupra obiectului contractului. �i asta, �n anul 131 (dup� cum este datat �n scris cel mai vechi triptic), ceea ce na�te o �ntrebare legitim�: c�nd anume inv��ase neamul trac limba latina vulgar�? C�t despre vechimea exploat�rii �n subteran, dat�rile cu C14 au adus dovezi indubitabile c� dacii extrageau aurul cu 300 de ani �nainte de a fi - par�ial - cuceri�i de romani �i c� ace�tia nu au f�cut altceva dec�t s� intre �n galeriile s�pate de daci. Ro�ia Montan�, dup� explor�ri care dureaz� din 1999, este �nc� o surs� inepuizabil� de istorie adev�rat�, nefalsificat�, care sup�r� pe mul�i academicieni. �i �nc� rezerv� surprize, cum a fost cea de la Neagra, unde, �ntr-o ne�nsemnata v�lcea �i intr-un mic p�r�ia�, s-a descoperit aurul cel mai fin, poate din toata lumea cunoscut�, aur de 24 carate. Istoria tripticelor (c�r�i cu trei foi de lemn cerat, legate �ntre ele) de la Ro�ia Montan� a fost povestit� �n detalii, �n cartea �Romanica�, de G. Popa-Lisseanu, editat� �n 1926, la tipografia Ion C. V�c�rescu. La Ro�ia s-au g�sit 50 de piese (tabli�e), dintre care jum�tate au fost distruse integral sau par�ial, din nepricepere, ignoran��, sau rea-credin��, p�str�ndu-se �ntregi sau p�r�i doar 25. Cele mai multe au fost scoase din �ara �i se afla la Budapesta, Viena, Berlin.
Prin con�inutul �i destina�ia lor, tripticele reprezint� contracte �ntre �proprietari� de mine romani �i �arenda�i�- b�ie�i pricepu�i -, un edict de dizolvare a unui colegiu funerar (cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate), o list� de bucate pentru un osp�� al unui colegiu de meseria�i, contracte de v�nzare-cump�rare de sclavi �i asocieri �n vederea exploat�rii unor �g�uri de min�. Am pus �n ghilimele �proprietari�, pentru c� �n tabli�e, formularea este deosebit de interesant�. D�m un exemplu: �Ulpius Valerius, ne�tiutor de carte, �nchiriaz� o groap� de aur, despre care zice c� e a sa, lui Socra�io Socra�iones, de asemenea ne�tiutor de carte�. Este cel pu�in ciudat c� Ulpius nu este trecut ca proprietar categoric, ci doar ca unul care pretinde ca aurofodina era a sa! Atunci care era proprietarul adev�rat? Nu cumva un localnic dac?

�n anul 1873, cele 25 de t�bli�e au fost publicate integral, cu comentarii �i ilustra�ie grafic�, de catre eruditul german Theodor Mommsen. Ceea ce sus�in to�i cei care le-au studiat este faptul c� tripticele sunt documente extrem de rare �i de o foarte mare importan��, ele constituind o dovad� despre r�sp�ndirea limbii latine vulgare �n secolul al II-lea d.Hr., despre scrierea �n aceasta limb�, p�n� la descoperirea tabli�elor de la Ro�ia Montan�, cu totul necunoscut� �n lume. Iar faptul ca aceste triptice au fost descoperite accidental, exist�nd posibilitatea s� existe multe altele, ascunse �n galeriile dacice, ar trebui s� constituie un argument fundamental pentru oprirea proiectelor de exploatare care ar distruge orice vestigiu de o asemenea importan�� cultural�. Scrisul pe tabli�e cerate este socotit o inven�ie greceasc�. Aristofan pomenea c� atenienii �i scriau contractele pe cear�, la fel ca �n tabli�ele cerate de la Ro�ia Montan�.

Tripticele au fost semnalate prima oara in anul 1835, la M�nchen, ca fiind g�site �n minele de aur de la Ro�ia. Ele au fost descoperite accidental, prin surparea unor galerii, �n minele numite Larnic, unde, pe l�ng� t�bli�e, s-a g�sit �i un stil, pe care oamenii din zona �l numesc condeiu �i pe care ast�zi �l folosesc ca instrument pentru a �ncondeia ouale de Pa�ti; �n minele din Letea, unde l�nga triptice a fost g�sit �i cadavrul unui b�rbat cu barb� lung�, cu v�rsta apreciat� la 40 de ani; �ntr-o min� din Carnicul Mare, �ntr-o odaie subteran�, care era mobilat� cu o mas� �i mai multe scaune, av�nd �i o vatr� (11 triptice); l�ng� Ro�ia Abrudului, �n mina numit� Sf. Ecaterina, la o ad�ncime de 277 metri, unde au fost g�site cele mai multe, �mpreuna cu obiecte casnice.
Povestea t�bli�elor descoperite �n minele Letea s-a p�strat �n detaliu. �n anul 1788, un b�ie� c�ruia nu i s-a p�strat numele a g�sit trei triptice �ntr-una din minele de aur restaurate de c�tre Societatea Sf. Iosif, al c�rei conduc�tor (magister) era Paul Lauren�iu Kovacs din Abrud. Unul din triptice a ajuns la Kovacs, iar despre celelalte doua nu se mai �tie nimic. Kovacs a d�ruit tripticul cumnatului s�u, �tefan Lazar, superintendentul Unitarienilor din Cluj, scriindu-i c� s-a g�sit �mpreuna cu o mul�ime de alte obiecte casnice. �tefan Laz�r, cunoscand valoarea tripticului, l-a d�ruit la r�ndul s�u Colegiului Unitarienilor din Cluj, unde s-a p�strat ca o curiozitate p�n� la 1811, c�nd �tefan Laz�r a murit. Fiul sau, Samuel, colec�ionar de antichit��i, l-a cerut �napoi �i i-a fost returnat, apoi fiul lui l-a v�ndut, �n anul 1834, librarului anticar Samuel Neme�. Se pare c� la acest anticar au ajuns �i unele t�bli�e �n limba greac�, pe care a �ncercat s� le falsifice. Una dintre acestea a ajuns la Muzeul Na�ional din Pesta, care a achizi�ionat exemplarul cu pre�ul de 1.000 florini.

Falsificarea grosolan�
G. Popa-Lisseanu scrie �n �Romanica� despre �ncercarea grosolan� de falsificare a unor t�bli�e: �Pe alocuri, ceara fusese topit� at�t c�t s� se �tearg� literele ini�iale �i, pe l�nga unele vorbe barbare, f�r� de nici un �nteles, scrise cu litere pseudo-scitice �i cursive neo-grece�ti, r�u formate, au ap�rut numele mai multor �eroi� din migra�iunea huno-ungaric�, a�a-zi�i sclavi adu�i de romani pentru a munci �n mine. Timotheiu Cipariu, membru al Comisiei pentru Conservarea Monumentelor Vechi ale Transilvaniei, a avut dou� exemplare de astfel de t�bli�e falsificate, unul �n original, altul �n copie, am�ndou� comunicate de un profesor de la Craiova. Din cauza acestor falsuri care au circulat �n mediile europene de profil, doi paleografi francezi, Natalis de Wailly �i Letronne au publicat - pe bun� dreptate -, �n �Journal des Savants�, ni�te diserta�ii total nefavorabile despre t�bli�ele cerate, pronun��ndu-se �n contra autenticit��ii lor. Partea bun� este c� cei doi au devenit curio�i cu privire la modelele ce au stat la baza falsurilor studiate de ei. Mai ales dup� ce, �n 1875, t�bli�e asem�n�toare au mai fost descoperite �ntr-un cuf�r din casa bancherului Cecilius Jucundus din Pompei, toate fiind chitan�e scrise cu acela�i fel de litere, cursive, �n latina vulgar�. Acestea sunt anterioare t�bli�elor de la Ro�ia Montan� cu aproape un secol, dar �mpreuna constituie singura dovad� a vechimii scrierii cursive �n latina vulgar�. Cele de la Ro�ia Montan� sunt �ns� mult mai valoroase, pentru ca ele nu sunt simple chitan�e, ci documente care ofer� indicii nepre�uite despre rela�iile sociale dintre oamenii de r�nd, care constituiau o clas� aparte fa�� de conduc�torii vorbitori de limb� latina cult�.

Ciud��enii lingvistice

Textul documentului incrustat �n astfel de table cerate se scria de doua ori, iar num�rul sigiliilor martorilor (cu excep�ia unui singur contract) era, obligatoriu, de �apte. Scopul dublei transcrieri era s� se poat� �ti cuprinsul textului, f�r� a se desface sigiliile, iar scopul contractului era, dup� cum stipula cel ce le scria, s� se fixeze �i �n scris obliga�iunea verbal�. Fiecare triptic este scris de aceea�i m�n�, de la cap la coad�, inclusiv semn�turile celor �apte martori obligatorii, deoarece este specificat �n contract c� nici cei care sus�ineau c� sunt proprietari, nici b�ie�ii arenda�i, nici martorii �quia se litteras scire negavit� (nu �tiau s� scrie literele). O �ciud��enie� a limbii latine vulgare utilizate �n contracte o constituie folosirea �oltenismelor�, pe care lingvi�tii le consider� tipic rom�ne�ti. De exemplu, la un contract de v�nzare al unei femei, un martor se subscrie cu formula segnai, �n loc de signavi, adic� perfectul simplu rom�nesc sau �oltenismul� semnai. �n alte p�r�i, g�sim iara�i o forma �autohtona�, �sie�i�, scris� �sies� sau �sues�. Aici trebuie s� amintim de toporul gasit pe Valea Mozacului, care poart� inscrip�ia in limba latin� vulgar� �SVI MI PIE� (al meu, patriarhul)! Datarea acestui topor esteTabli�e cerate uimitoare: 1500-1375 �.Hr. �i atunci, cine pe cine a �latinizat�? Printre monumentele epigrafice de la Ro�ia Montan� se afl� �i o stel� �nchinat� zeului Ianus, cel cu dou� capete, considerat patriarhul latinilor. Acesta este �ncadrat de cuvintele �IM� �i �PIO�, �patriarhul imortales�, nemuritor. Acest zeu misterios cu dou� capete a fost adorat din timpuri str�vechi la Tartaria, sub numele de Su, sau Saue, fiind o divinitate al carei simbol era soarele. El apare �i pe monedele dacice, sub denumirea de Ianus. Isidor, �n lucrarea sa �Origini�, ne spune ca �limba prisca (vulgara), adica limba b�tran�, a fost aceea pe care au folosit-o locuitorii cei mai vechi ai Italiei, �n timpul lui Ianus�. Iar limba latina cult�, folosit� de p�tura conduc�toare, �l sup�ra pe Catilina: �Ispravi�i cu at�tea grecisme �n limb�, c� nu ne mai putem �n�elege cu poporul!�. Iat� de ce t�bli�ele cerate descoperite p�n� �n prezent, �i poate multe altele r�mase prin galeriile din Ro�ia Montan� sunt dovezi nepre�uite c� latina vulgar� se vorbea cursiv de c�tre neamul trac, probabil cu diferen�e mici de pronun�ie, dup� cum demonstreaz� �greselile gramaticale� din texte.

Protagoni�tii contractelor

Dintre semnatarii contractelor, vreo sut� de nume sunt de origine roman�, aceia care pretindeau ca �g�urile de mina� pe care le �nchiriau erau ale lor. Cei mai mul�i dintre �arenda�i� erau b�ie�i din tribul dalmat al Pirustilor, a�ezat �n Ro�ia Montan� �n �vicus Pirustarum�. Dintr-un contract afl�m c� o sclav�, Passima, a fost cump�rata de �Dasius Verzonis�, care �piru�ta e�. �n Mun�ii Apuseni tr�ia un alt trib, al piru�tilor daci. Se poate presupune c� cele dou� �neamuri� se aflau �n bune rela�ii. Al�i b�ie�i, vreo cinsprezece, au nume grece�ti �i nu este exclus ca �i ace�tia s� se fi avut bine cu dacii, a�a cum s-au avut �ntotdeauna. Vreo patruzeci de nume pomenite de t�bli�e sunt �barbare�, originare Daciei , dar �i altor neamuri de traci, iliri indeosebi. Este important s� afl�m cine erau arenda�ii �i cei care scriau contractele pentru romanii ne�tiutori de carte, pentru a �ntelege de ce documentele n-au fost �inute la centrul tuturor minelor st�p�nite de romani, la Zlatna, acolo unde se �ineau socotelile referitoare la toate exploat�rile aurifere!

Afaceri dubioase

Istoricii sus�in c� minele �romane� erau exploatate direct de c�tre �mp�rat, prin �procuratori aurari�. Tabli�ele ne spun c� majoritatea procuratorilor erau doar ni�te liber�i, dar de condi�ie mai bun�. �n afar� de ace�tia, existau o mul�ime de �particulari� romani, tot liber�i, care pretindeau c� st�p�nesc �gropi de aur�. �ntregul personal al minelor era format din liber�i, �n func�iile superioare, din sclavi �n cele inferioare �i din b�ie�i pricepu�i, coloniza�i �n �inutul aurifer, �n num�r relativ mic. Contractele scrise pe t�bli�e par cel pu�in dubioase, pentru c� cei care le �ncheiau erau �n afara organiz�rii exploat�rilor de c�tre procuratorii romani, iar cei care le scriau cursiv �n latina vulgar� nu erau func�ionari romani, pentru c� ace�tia foloseau latina oficial�, cult�. �i de ce au fost ��ngropate� t�bli�ele �n galeriile miniere greu accesibile? S-a spus c� din cauza atacurilor triburilor germanice ale marcomanilor, aliate cu triburile sarmate, fra�ii dacilor, �i ale dacilor liberi. Cu at�t mai mult acestea ar fi trebuit s� fie puse la ad�post la centru, pentru c� erau ni�te acte pe care proprietarii n-ar fi vrut s� le piarda! Se poate presupune fie c� erau �furti�aguri�, f�cute pe la spatele comenduirii romane, nefiind vorba de minele mari, ci doar de �gropi� aurifere, fie c� �scribii� erau �n bune rela�ii cu dacii �i nu au vrut ca romanii s� fug� cu astfel de acte de proprietate.

Monumente unice

Din cele 25 de t�bli�e cerate, nou� dintre documente au fost redactate la Alburnus Maior, dou� �n caz�rmile Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, iar restul �n localit��ile neidentificate pe teren deocamdat�: vicus Deusara, Immenosum Maius, Anssium, Resculum, Baridustarum, toate, in afara de Immenosum, purt�nd denumiri autohtone. �ncep�nd cu 1999, la Ro�ia Montan� cerceteaz� o echip� de arheologi �i speciali�ti francezi de la �Centre National de la Recherche Scientifique�, de la �Unite Toulousaine d'Archeologie et d' Histoire� (UTAH) �i de la Universitatea �Le Mirail�, plus geologi de la Universitatea Tehnic� �Babe�-Bolyai� din Cluj �i de la Universitatea Tehnica din M�nchen. La UTAH exista un departament de arheologie minier�, foarte avansat ca metode de cercetare. La �nceput, misiunea �tiintific� a fost sponsorizat� de statul francez, apoi 40% din cheltuieli au fost preluate de S. C. Ro�ia Montan� Gold Corporation. Rezultatele cercet�rilor laborioase au fost publicate �n volumele �Alburnus Maior� I si II. Conform acestor speciali�ti, Alburnus Maior era o �structura de sine statatoare, cu un statut juridic incert, deocamdat�, �n cadrul municipalit��ii romane, iar toponimele amintite ori reprezint� cartiere, ori a�ez�ri pe criterii etnice, de tip vicus �i castella�. Aceste a�ez�ri, locuite de liber�i romani �i de mineri peregrini iliro-dalma�i, au fost p�r�site simultan, undeva �n secolul al III-lea. �Stilul monumentelor epigrafice este unic, specific pentru Ro�ia Montan�: banda superioar� decorat� la col�uri cu dou� spirale �i un fronton triunghiular la mijloc�. Este vorba de simboluri str�vechi, folosite de popula�ia autohton� din cele mai vechi timpuri, pe ceramic�, �i �nc� p�strate ca motiv decorativ pe costumele populare. Un opai� catalogat ca �ceramic� roman� atipic� este decorat central cu un frumos simbol solar, la fel de vechi pe aceste meleaguri ca �i spirala �i triunghiul.

Dacii, ini�iatorii exploat�rii �n subteran

Cit�m �n continuare din concluziile francezilor, pentru ca sun� altfel c�nd o spun ei: ��n opinia noastr�, este foarte posibil ca Ro�ia Montan� s� fi cunoscut o activitate minier� chiar din epoca bronzului. Filoanele bogate au fost cu siguran�� exploatate ini�ial la suprafa��, apoi �n subteran. �n campania din 2000, a fost descoperit� o sus�inere minier� din lemn �n situ �n re�eaua de galerii �arina, datat� cu C14 la mijlocul secolului I �.Hr. sf�r�itul sec. I d.Hr. Nimic nu ne �mpiedic� s� credem c� exploatarea minier� a fost ini�iat� de daci. Campania din 2002 a furnizat noi dat�ri dacice�. �n capitolul �Re�elele miniere antice� din volumul I �Alburnus Maior� se propune �n repetate r�nduri deschiderea unor galerii foarte vechi, zidite nu se �tie de c�tre cine, pe care cercet�torii francezi le b�nuiau ��i mai interesante� dec�t cele cercetate. �Sectorul Habad este renumit c� g�zduie�te lucr�ri foarte vechi. Mai multe intr�ri apar relativ u�or de redeschis manual sau cu excavatorul. Dac� sectorul este amenin�at de extinderea exploat�rii de suprafa��, s-ar impune demararea acestor investiga�ii�. Aveau �i de ce s� recomande acest lucru. �Pe �antierul Carnic I datarea dacic� ob�inut� cu C14 are o cronologie �ntre 265 �i 90 �.Hr�. De fapt, dup� diferitele faze de s�pare observate �n plan �i topografia lucr�rilor acestei re�ele, nu este posibil s� se disting� importante schimb�ri in tehnica minier�. Singura noutate pe care o aduce romanizarea se pare c� rezid� �n introducerea opai�ului, pentru care sunt s�pate ni�e �n pere�i. �nainte se foloseau be�e de lemn pentru iluminat. Toate acestea ne duc la ideea ca activitatea minier� dacic� era bine dezvoltat� �n subteran la Ro�ia Montan�, at�t la �arina, c�t �i la Carnic, �n cursul celor trei secole care preced cucerirea roman�. Apoi, dup� cucerirea �i relansarea activit��ii miniere, s-au reluat lucr�rile deja s�pate �n epoca preroman� �i vor fi fost date �n utilizarea probabil� a acelora�i familii de mineri indigeni. Ace�ti ultimi p�str�tori ai unui me�tesug ancestral vor continua s�-�i deschida �antierele lor, �n aceea�i manier� de abataj, at�t de caracteristic�, cu propor�ii regulate, calibrate �i foarte geometrice, probabil o tehnic� minier� dacica�. Recomandam aceste volume si �academicienilor� care sus�in c� dacii nu extrageau aurul din subteran si nu �l prelucrau! Sursa[1]
-----------------------------------------------------------
[1]vezi www.formula-as.ro/cautare/?keywords=Tablitele+cerate+de+la+Rosia...
footer

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Afacerile cu sex din perioada interbelic�: orgiile cu muncitoare, �codo�l�cul� din Petro�ani �i celebra Mamelu�a, femeia care �i-a transformat casa �n bordel
adevarul.ro/locale/hunedoara/afacerile-sex-perioada-interbelica-...

Prostitu�ia era un fenomen greu de controlat �n perioada interbelic� �i �n anii 1940, c�nd activitatea caselor de toleran�� era interzis� sub sanc�iuni aspre. O serie de documente p�strate la Arhivele Na�ionale - Hunedoara �i numeroase relat�ri din presa vremii arat� �ngrijorarea autorit��ilor fa�� de num�rul mare al tinerelor care �mbr��i�au depravarea din bordeluri. �n or�elele miniere din Valea Jiului, prostitu�ia era un fenomen cunoscut �n perioada interbelic�, iar ziarele locale relatau pe larg despre el. Zeci de prostituate au fost descoperite activ�nd �n Petro�ani. �Cucoana X care arend� pe c�teva oare od�ile ei, nu tocmai curate �i prietenoase, ba din c�nd �n c�nd mai gusta �i d�nsa de pl�cerile amorului, acum zace �n spital infectat� de boli. De asemenea, �i mai multe feti�e tinere, care, cu ocaziunea urm�ririi poli�iei, au fost surprinse asupra faptului, au fost transportate la spital�, se ar�ta �ntr-un articol publicat �n 6 august 1922, �n Curierului V�ii Jiului, potrivit zvj.ro. Chirii de 100 de lei Reporterii s�pt�m�nalului interbelic continuau dezv�luirile �n num�rul urm�tor. ��n strada Dohan, se vede o cas� g�lbuie care se deosebe�te pu�in de celelalte fiindc� e mai pu�in �ngrijit�. Dac� �naint�m pe ne�te trepte de lemn ajungem �n odaie. �i se str�nge inima. Prin geanuviile murdare ale ferestrelor se r�sfr�ng razele soarelui, ca printr-o p�nz� de paiangen. Ne aducem aminte descrierea lui Maxim Gorky din Refugiul. Ce �ndeamn� aici la nebunii amoroase? �ntr-adev�r, este interesant c� exist� astfel de oameni, �i �n special femei, care �i petrec �i fac aventuri amoroase �n astfel de ascunzi�uri. �i cucoana aceasta era �n stare s� �ncaseze pentru c�te o or� arend� de 100 lei�, informau autorii unui articol din 13 august 1922, publicat �n Curierul V�ii Jiului. �Codo�l�cul din Petro�ani� �ntr-un alt articol, denumit �Codo�l�cul din Petro�ani. Satyrul lacom�, jurnali�tii scriau despre modul �n care func�iona un alt bordel deconspirat de Poli�ie. �Fete, femei, pe care le salutai cu respect pe strad�, �i trudeau corpul �n aceste localuri p�c�toase, se aruncau pe sine pentru o mic� sum� de bani. M-mei Kiss, o corhoan� b�tr�n�, �i apas� sufletul multe p�cate, �n special multele lacr�mi v�rsate la poli�ie �ntr-o dup�-amiaz�. Avea o cancelarie bine condus� �i magazin bogat. Era de ajuns s� pl�te�ti taxa de la 50 la 100 lei, s� spui pe c�nd ��i trebuie o fat� sau o dam�, �i apoi ��i alegeai dintr-un tablou material corespunz�tor. Dac� cuiva, eventual, nu-i pl�cea marfa, d�nsa c�tiga alta. Cu dulci cuvinte �n�el�toare, sau dac� nu succeda cu onorar mai mare, �i t�ra victimele. Clientul cel mai bun �n aceast� �ntreprindere era un domn cunoscut �n localitate. Acesta e D-nul Satyr. E cunoscut numai de poli�ie fiindc� �i comandase 18 femei, �ntre care �i o feti�� de 12 ani. Nu g�nde�ti, oare, D-le Satyr c� pentru aceasta intri la ap�? Numai acum ��i dai seama de ceea ce ai f�cut? P�n� acum nu ai pl�ns?�, informa Curierul V�ii Jiului. Depravarea din jurul fabricii �ntr-o not� a Comisariatului de Poli�ie Lupeni, din 1941, se ar�ta despre pericolul prostitu�iei clandestine, din Lupeni, unde func�iona Fabrica de m�tase V�scoza, la care lucrau aproape 1000 de femei. Atunci c�nd ie�eau de la lucru la orele serii, multe fiind din alte localit��i, muncitoarele erau a�teptate de cete de b�rba�i. ��nt�rziind cu voia trenurile, aceste fete fiind ademenite de tineretul dornic de aventur�, nu mai pleac� acas�, ci r�m�n �n localitate, g�sindu-�i la prima coleg� de lucru ad�post pentru ea �i cavalerul ei. Aceasta ar fi numai latura cea mai nevinovat� �i obi�nuit� a laturii acestei, dar �ns�i nevestele muncitorilor, a c�ror b�rba�i stau c�te 8 ore �n lucru, f�r� primejdia ca vreunul s� se �ntoarc� mai cur�nd acas�, aceste femei se dedau la adev�rate orgii, mai ales acele care au �n cas� c�te un chiria�, care aproape �ntotdeauna nu este �n munc� �n acela�i timp cu so�ul. Am avut c�teva cazuri de reclama�ii din partea unor b�rba�i contra unor fete, chiar femei, pentru transmiterea de boli venerice. Noi am luat cele mai severe m�suri pentru cercetarea �i descoperirea prostitu�iei clandestine, prin raziile de zi �i de noapte �ndreptate numai �n acest sens�, ar�ta nota informativ� a Poli�iei Lupeni, potrivit zvj.ro. Prostituate din pasiune Documente din Arhivele Na�ionale � Hunedoara arat� c� �n Hunedoara anilor 1930 zeci de prostituate minore s-au aflat �n eviden�a Comisariatului de Poli�ie, multe dintre ele nefiind de loc din ora�. Cele mai multe au relata, potrivit declara�iilor date la Poli�ie, c� au �nceput practicarea prostitu�iei de la v�rsta de 16 ani, din lipsa mijlocacelor de existen�� �i a mizeriei �n care tr�iau, unele, �n schimb, afirmau c� practicau prostitu�ia din pl�cere sau din pasiune. Multe dintre tinere, arat� documentele vremii, au practicat prostitu�ia �i �n alte ora�e din Transilvania, lucr�nd �n acela�i timp �n restaurante �i hoteluri. Alteleau venit din Deva, dup� ce fuseser� date afar� din casele de toleran�� care au func�ionat �n ora�. Cel pu�in patru localuri �i bodegi din Hunedoara ofereau g�zduire tinerelor. Luate �n eviden�a Poli�iei �i supuse unor consulta�ii medicale, unele dintre ele au diagnosticate cu boli venerice: blenorangie �i �anc�r. Unele dintre prostituatele hunedorene recuno�teau c� aveau aman�i. De asemenea, afirmau c� tr�iesc din prostitu�ie �i din bac�i�urile primite de la clien�ii mul�umi�i. �n 1936, prostitu�ia a fost scoas� �n afara legii, dar casele de toleran�� �i-au continuat activitatea �n anii urm�tori. Bordeluri ilegale �n Deva anilor 1940, Laz�r Gheorghe, cunoscut �i ca �Ghi�� Pi�u�, era cunoscut ca unul dintre proxene�ii celebri. �n casa de toleran�� a acestuia, de pe Strada �mp�ratul Traian, �i ofereau serviciile sexuale mai multe tinere, c�rora acesta le �nchiriase c�te o camer�. Unele erau minore. �Inculpata Mag Rozalia, minor� de 17 ani, a plecat f�r� cauz� legitim� de la domiciliul p�rin�ilor ei �i a fost g�sit� �n luna septembrie 1942, practic�nd prostitu�ia clandestin� la casa inculpatului Laz�r Gheorghe din Deva. Inculpatul, de 59 de ani, �n scop de exploatare a desfr�ului, a �nchiriat inculpatei minore Mag Rozalia o camer� �n casa din proprietatea sa, favoriz�nd prostituarea acesteia�, se ar�ta �ntr-un rechizitoriu al Parchetului de pe l�ng� Tribunalul Deva, din 1942. Tinere ademenite de Mamelu�a Un rechizitoriu din 1944, p�strat la Arhivele Na�ionale din jude�ul Hunedoara, scoate la lumin� un alt personaj pitoresc al vremii, matroana Mamelu�a. Pe numele adev�rat Maria Surd, femeia de 56 de ani, din Or�tie, �i-a transformat casa �ntr-un bordel ilegal. ��n cursul lunii septembrie, a. c., a �nchiriat c�te o camer� �n locuin�a ei din Or�tie, fetelor Bilanciuc Elena, Roth Elena �i Hel� Florica, f�r� a le declara la Poli�ie �i a prezenta spre vizare actele lor de identitate, �i �n scopul de a practica prostitu�ia clandestin�. Una dintre cele trei fete, Hel� Florica, a fost determinat� s� practice prostitu�ia chiar de c�tre inculpat�, care �i spunea c� va c�tiga bani mul�i. Inculpata nu s-a mul�umit numai s� tolereze practicarea prostitu�iei de c�tre cele trei fete �n camerele �nchiriate, ci contribuia efectiv la aceasta, aduc�nd clien�i recruta�i dintre indivizi de toate categoriile, �i �n timpul din urm� dintre solda�ii ru�i, primind �n schimb de la fete o parte din c�tigurile realizate, precum �i alimente �i natur�, informa Parchetul Deva, �ntr-un rechizitoriu din 10 octombrie 1944. Faptele femeii erau prin dovedite prin declara�iile fetelor �i a matroanei, iar Mamelu�a a fost arestat� pentru c� �a a���at la prostitu�ie, cu scop de exploatare a desf�ului�, pe tinerele fete. V� recomand�m �i: Ora�ele sexului din trecutul Rom�niei. M�rturiile �ocante ale str�inilor despre prostituate: ��nfiorat, a� fi p�r�sit �ndat� aceast� Sodoma� Mai multe ora�e din Transilvania, Moldova �i �ara Rom�neasc� erau descrise �n culori sumbre de c�tre c�l�torii str�ini din secolele trecute, care le considerau locuri ale deprav�rii, unde num�rul prostituatelor era impresionant, iar femeile u�oare aduceau adev�rate nenorociri. Imaginile rare ale unei vizite regale �n Hunedoara interbelic�. Regele Carol al II-lea �i fiul Mihai, la Castelul Corvinilor �i la Ulpia Traiana Sarmizegetusa Regele Carol al doilea �i fiul s�u Mihai, cel care avea s� �i urmeze la tron, au vizitat Hunedoara �n toamna anului 1934. Castelul Corvinilor �i Ulpia Traiana Sarmizegetuza au fost locurile de interes pentru familia regal�, �nt�mpinat� de un num�r impresionant de localnici. Avram Iancu, 10 mituri despre �cr�i�orul mun�ilor�: iubita unguroaic�, luptele mo�ilor, depresia �i refuzul �mp�ratului Avram Iancu este unul dintre eroii de referin�� ai rom�nilor. Conduc�torul mo�ilor din timpul mi�c�rilor revolu�ionare din anii 1848 �i 1849 a r�mas �n istorie ca un simbol al patriotismului �i al jertfei pentru libertate. O serie de lucruri au r�mas �ns� mai pu�in cunoscute publicului care se raporteaz� astfel la eroul na�ional. Zece m�rturii istorice despre str�mo�ii no�tri daci: erau barbari, se credeau nemuritori. De ce au fost numi�i �cei mai viteji �i mai drep�i dintre traci� Herodot i-a numit pe daco-ge�i �cei mai viteji �i mai drep�i dintre traci�; �n schimb, poetul latin Ovidius s-a ar�tat necru��tor fa�� de b�tina�ii de pe malul M�rii Negre, �n mijlocul c�rora fusese exilat. �i numea s�lbatici. O serie de m�rturii istorice contureaz� portretul str�mo�ilor no�tri din Antichitate. Rom�nia �n manualele �colare de la 1930: �din dacii amesteca�i cu romani a ie�it poporul rom�n�. Cum li se explica elevilor de ce �ara nu a putut fi cucerit� Rom�nia era �nf��i�at� �n manualele dup� care �nv��au elevii �n anii 1930 ca o �ar� impresionant�, cu o istorie dominat� de dacii �harnici, viteji �i boga�i� �i de cuceritorii romani, prezenta�i ca fiind cei care au contribuit fundamantal la formarea poporului rom�n. Un astfel de document, r�mas ca m�rturie istoric�, a fost manualul de geografie �Rom�nia pentru clasa III-a primar�, din 1931.

Citeste mai mult: adev.ro/o2iujt

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***