Verificati-va cunostintele de cultura generala

Si eu sunt de aceesi parere.

www.xjocuri.com/jocuri/jocuri-impuscaturi.html

site

www.cunoastelumea.ro/turnul-eiffel-made-in-resita/



Turnul Eiffel, �made in� Re�i�a. DOCUMENTE și controverse� Merit� s� știi!

Posted on 20 mai 2015 by Madalina Diaconu in Enigme si mistere // 7 Comments
Share Button
[Pin It]
inShare3

Sunt cei 324 de metri �n�l�ime fabrica�i din o�el rom�nesc de la Re�i�a �i de la Gov�dia, dup� o tehnologie inventat� de inginerul rom�n Gheorghe P�nculescu?

4_236854
N�scut �n 1844 �n V�lenii de Munte, P�nculescu a plecat s� studieze �n str�in�tate și a absolvit Universitatea de Științ� și Tehnologie din Zurich, iar apoi s-a al�turat companiei de inginerie �Soci�t� des �tablissements Eiffel�, fondat� de Gustave Eiffel, recomandat de celebrul poet rom�n Vasile Alecsandri. �n 1878, P�nculescu a revenit �n Rom�nia pentru a proiecta și construi linia de cale ferat� dintre Predeal și București, pe care a terminat-o �n mai puțin de un an, �n ciuda contractului de cinci ani elaborat inițial; acest lucru este atribuit sistemului cu adev�rat inovator de �mbinare a grinzilor de metal �n faza de pre-asamblare.

6_236856
�n 1879, Gustave Eiffel a f�cut o vizit� de documentare la casa lui P�nculescu din V�lenii de Munte, ceea ce este ast�zi Muzeul Memorial Nicolae Iorga, unde i-a fost prezentat� tehnologia utilizat� de c�tre P�nculescu pentru construcția liniei de cale ferat�. EIFFEL a documentat contribuția lui P�nculescu �n lucrarea sa intitulat� �Communication sur les travaux de la tour de 300 m� scris� �n 1887. Aceeași tehnologie a fost folosit� de c�tre Eiffel �n construirea Turnului Eiffel.

Gheorghe P�nculescu a devenit inspector general la CFR SA, operatorul c�ilor ferate rom�ne.

8_236858
Cercetarea semnificativ� a acestei colabor�ri �ntre Gheorghe P�nculescu și Gustave Eiffel a fost f�cut� de c�tre Prof. Eugen St�nescu, director adjunct al Muzeului de Istorie și Arheologie din Prahova, Rom�nia. St�nescu a plecat la Paris și a cercetat arhivele Eiffel, unde a dat peste documentul �Communication sur les travaux de la tour de 300 m� menționat și mai sus, care d� credit inovației f�cut� de P�nculescu și recunoaște rolul s�u crucial pentru finalizarea turnului.

thumbnail.asp
Referin�e �n acest sens apar �i �n ziarul prahovean Flamura Prahovei. Un film postat de un inginer francez arat� c� �ntre proiectele lui Eiffel s-a aflat �i podul de la Ungheni de peste Prut. El arat� c�, �n mai 1990, un milion �i jum�tate de rom�ni au strigat �Unire� pe podul imaginat �i construit de Eiffel. �n ce-l prive�te pe Gheorghe P�nculescu, foarte t�rziu, din 15 septembrie 2004, o �coal� din V�lenii de Munte dat�nd din 1774 a primit numele de ��coala de Arte �i Meserii Gheorghe P�nculescu�, �n semn de recunoaștere a geniului inventatorului n�scut �n ora�ul lor.
panculescu
Oamenii locului sus�in cu t�rie c� o�elul din turn este rom�nesc. Ba mai mult, se spune c� pe fiecare pies� de metal ce compune turnul Eiffel scrie: �Made �n Re�i�a � Rom�nia�. Pentru localnici, P�nculescu r�m�ne un erou. Cel care a construit Turnul Eiffel.

�Se spune c� niturile au fost turnate la Gov�jdia, l�ng� Hunedoara, deoarece Fran�a nu avea siderurgie �n anii 1800. Extrac�iile de minereu de fier au �nceput �n anii 1820 �n zona Teliuc, Ghelari, care au pus baza construc�iei turnului Eiffel ce a fost finalizat �i inaugurat �n 1889. V� spun sigur, �ntruc�t am copil�rit 14 ani �n Hunedoara: baza structurii turnului a fost construit� cu o�el de Re�i�a, este adev�rat�, scrie inginer Adrian Boeriu.

Georgeta Panaitescu Iaz �nt�re�te cele spuse de Boeriu: �Am �nv��at despre asta la facultate! Profesia mea este de inginer turn�tor, iar printre primele lucruri predate la cursul de Turnarea Metalelor a fost faptul ca Turnul Eiffel e de fapt f�cut �n Rom�nia, la Re�i�a!�.

Toate acestea sunt contrazise de profesorul Ion Bocioac�, care a scris o carte despre inginerul P�nculescu. �Sunt 18.038 bare �i 2.5 milioane de nituri. Compania Eiffel a folosit o�elul �n tehnologia Puddel�.

Nicolae Dani, care a f�cut liceul �n Re�i�a spune: �Cu siguran�� Gov�jdia este locul unde s-au produs unele elemente pentru turnul Eiffel. Furnalul a fost primul cu flux continuu din Europa �i al doilea pe plan mondial. Normal c� francezii nu vor recunoa�te acest lucru. Francezii sunt un popor care nu dau �i nu vor s� dea dreptate str�inilor niciodat�, cred c� �ine de m�ndria lor�.

793536-eiffel-tower-wallpaper
P�n� la finalizarea cl�dirii Chrysler din New York, �n 1930, Turnul Eiffel a fost cea mai �nalt� cl�dire din lume. Turnul a fost inaugurat, �n anul 1889, cu prilejul Expozi�iei Universale de la Paris, care a celebrat 100 de ani de la Revolu�ia francez� �i a fost considerat, de �boema� parizian� a timpului, �inutil �i monstruos�!

COCLUZIA: Turnul Eiffel, a fost categoric realizat dup� o tehnologie inventat� �n Rom�nia de inginerul Gheorghe P�nculescu. C�t despre o�elul folosit in construc�ia turnului, fabricat la Re�i�a � r�m�ne �nc� o controvers� �nclinat� c�tre un r�spuns pozitiv, baz�ndu-ne pe declara�iile majoritare care sus�in acest lucru.

reportaj de Madalina Corina Diaconu

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Averea blestemat� a lui Alexandru Marghiloman. Cum i-au pierdut urma�ii toate propriet��ile l�sate mo�tenire




www.ziartricolorul.ro/averea-blestemata-a-lui-alexandru-marghilo...

Alexandru Marghiloman a fost una din marile personalit��i publice din a doua jum�tate a Secolului al XIX-lea. Era printre cei mai boga�i rom�ni din acea perioad� �ns�, dup� moarte, �s-a ales praful� de averea impresionant�. O legend� spune c� pierderea averii de c�tre urma�ii politicianului a fost urmarea unui blestem. Alexandru Marghiloman fost deputat �ntre 1884 �i 1914, apoi senator, �n perioada 1914-1922. A fost ministru al Justi�iei �n 3 mandate, ministru al Lucr�rilor Publice �n perioadele 12 noiembrie 1888-26 martie 1889 �i 5 noiembrie 1889-16 noiembrie 1889, ministrul Agriculturii, Industriei, Domeniilor �i Comer�ului, ministru de Externe, ministru de Interne, apoi ministrul Finan�elor �i, la sf�r�it, ministrul Agriculturii �i Domeniilor. A fost pre�edintele Consiliului de Mini�tri �ntre 5 martie 1918 �i 24 octombrie 1918, mandat �n timpul c�ruia a decis semnarea armisti�iului cu Puterile Centrale, gest care i-a adus titulatura de �tr�d�tor�.



Legenda blestemului care s-a ab�tut peste averea dob�ndit� pe c�i necinstite

Iancu Marghiloman, tat�l viitorului prim-ministru, n�scut �n anul 1816 �n comuna Verne�ti, de l�ng� Buz�u, a dob�ndit prin metode mai mult sau mai pu�in ortodoxe averea important� ce i-a permis ulterior s� se impun� �n urbea Buz�ului ca p�rgar (consilier) �i primar �ntre anii 1840 �i 1848. Potrivit scriitorului Nicolae Pene�, autor al unei c�r�i despre familia Marghiloman, legenda spune c� multe dintre mo�ii le-ar fi dob�ndit pe c�i necinstite. Ho� de cai �i tri�or renumit, Iancu Marghiloman s-a �bucurat� de aten�ia presei locale �i centrale, fiind descris ca un tip ce nu �tia ce-i mila �n afaceri, judec�ndu-se p�n� �i cu cele mai apropiate rude. Pe mul�i i-a deposedat de avere, cum e �i cazul lui Constantin Musceleanu, la jocul de c�r�i, acesta din urm� pierz�nd cele 20 de hectare �i hele�teul unde va fi ridicat� mai t�rziu celebra sa vil�, Albatros. Atunci, sup�rat c� a pierdut �n fa�a unui tri�or, boierul Musceleanu ar fi exclamat: �S� se aleag� praful de tot ce va fi construit pe acest loc!�. (�Lordul Valah�, autor Nicolae Pene�)

Averea lui Marghiloman, ruinat� de succesorii s�i

Dup� moartea lui Marghiloman, la 10 mai 1925, urma�ii s�i au deschis, dup� numai 4 zile, la Tribunalul Ilfov, testamentul scris �n mai multe etape. Uzufructul �ntregii averi revenea so�iei sale, Maria Marghiloman, n�scut� Benedict Petrescu, cu care se c�s�torise �n 1919, atunci c�nd marele politician avea 65 de ani, iar so�ia doar 27. Rente viagere au mai primit soacra sa, c��iva str�nepo�i, iar o parte dintre colaboratori au primit bani, unele �n conturile unor datorii. Alte prevederi testamentare se refereau la caii de curse, care puteau fi v�ndu�i, mai pu�in elementele de pr�sil�, exprim�ndu-�i dorin�a continu�rii cresc�toriei pur s�nge. La scurt timp dup� �nceperea exercit�rii drepturilor succesorale, au ap�rut problemele pentru urma�ii lui Marghiloman, �n special pentru v�duva acestuia. La 7 aprilie 1927, Maria Marghiloman, Nicolae N. Butculescu, pentru fiul s�u Mihai �i Mihail Scarlat Pheredyke, pentru fiul s�u Alexandru, au luat cu �mprumut, pe termen de 10 ani, de la Banca Chrissoveloni, Banca de Credit Rom�n, Banca Agricol� �i The Bank of Roumania, suma de 30.000.000 de lei. Creditul a fost garantat cu mo�iile Fundeni � Tulbureasca, �ntins� pe 254 de hectare, �i Valea Scheilor � Tohani, cu suprafa�a de 105 hectare. Dup� 3 ani, b�ncile respective au transferat ipoteca Primei Societ��i Civile de Credit Funciar Rom�n, care, �n condi�iile �n care restituirea �mprumutului nu s-a derulat conform contractului, a solicitat Tribunalului Buz�u sechestru asigur�tor asupra propriet��ilor ipotecate. Pentru a-�i recupera parte din datorie, societatea a arendat mo�iile unor cooperative, cu care mo�tenitoarea lui Marghiloman s-a luptat �n instan�� mul�i ani, ca s� �i rec�tige drepturile de folosin��. Maria Marghiloman s-a judecat �n 1934 �i cu ceilal�i succesori ai politicianului, care �i repro�au c� nu le-a asigurat veniturile stipulate �n testament, a �nstr�inat mobilierul, argint�ria, tablourile �i bronzurile, care ar fi trebuit p�strate de familie, nu s-a �ngrijit de �ntre�inerea �i repararea cl�dirilor, nu �i-a achitat taxele �i impozitele �i nici datoriile c�tre creditori. Nepo�ii lui Marghiloman au adus dovezi c� imobilul din Bucure�ti a fost v�ndut cu 22.000.000 de lei, din care m�tu�a lor a r�mas cu aproape 9.000.000 de lei, a v�ndut parcul de cai de curse cu toate elementele de pr�sil�, f�r� a p�stra nimic, a �nstr�inat mobilierul �i inventarul Vilei Albatros din Buz�u, �l�s�ndu-le ca �i Vila Edwin, din Bucure�ti, �n complet� stare de ruin�. Din cauza neachit�rii impozitelor �i taxelor, Fiscul a cerut la 19 septembrie 1933 s� se v�nd� Vila Albatros �i hipodromul, pentru suma de 877.897 de lei, rudele sale men�ion�nd c� v�duva nu s-a �ngrijit s� se achite nimic dup� moartea politicianului. Demersul nu a avut �ns� sor�i de izb�nd�. �Succesorii au adus de asemenea dovezi c� Maria Marghiloman a �ncasat arenzi �i chirii f�r� a-�i pl�ti datoriile succesorale, s-a �mprumutat de la Banca Rom�nia din Buz�u cu 3.000.000 de lei, pun�nd gaj recolta de gr�u din mo�ia de la Fundeni, iar din cauza neachit�rii ratelor din �mprumutul de 9.000.000 lei de la Bank of Roumania, datoria ajunsese la acea dat� la peste 18.000.000 de lei�. (�Al. Marghiloman � Lordul Valah�, autor Nicolae Pene�) Instan�a a admis cererea succesorilor nemul�umi�i de v�duva lui Marghiloman, �n baza dovezilor aduse de ace�tia, �i a dispus sechestru asigurator asupra averii mobile �i imobile a Mariei Marghiloman. Au intrat sub sechestru propriet��i evaluate la peste 54.000.000 de lei, precum zeci de pogoane de vie �i livezi, zeci de hectare de p�dure, islaz, f�nea��, mo�ia Fundeni � Tulbureasca, Vila Albatros din Buz�u, cu 45 de pogoane de parc, 6 grajduri pentru caii de curse cu 54 de boxe, vila Edwin din Bucure�ti �i hipodromul cu 85 de pogoane pentru pist�. Vila Albatros, proprietatea reprezentativ� a lui Marghiloman, a intrat pe m�inile mai multor chiria�i, unii pu�i de Maria Marghiloman s� aib� grij� de complex, al�ii stabili�i de instan�ele care au judecat timp de 15 ani procese pe marginea drepturilor succesorale. �n timp, �ns�, conacul de la marginea Buz�ului �i-a pierdut str�lucirea de alt�dat�. Cl�direa s-a ruinat, parcul a devenit un maidan, iar hele�teul care era odinioar� raiul lebedelor �ncepuse s� se colmateze. Dup� moartea Mariei Marghiloman, �n 1938, tribunalul a suspendat m�sura sechestrului asupra complexului Marghiloman, de la marginea Buz�ului, la solicitarea mo�tenitorului legal, Mihai Butculescu-Marghiloman, deoarece la partaj acestuia �i revenea mo�ia cu �ntreg inventarul. Ulterior, prin actul de �mp�r�eal� �i lichidare din 28 ianuarie 1939, lui Mihai Butculescu-Marghiloman i-au revenit 37,5 procente, iar lui Alexandru Pherekyde, alt nepot, 62,5 la sut� din Vila Albatros, cu parcul, hele�teul, gr�dina �i celelalte construc�ii. La 28 februarie 1939, Mihai Butculescu-Marghiloman, Alexandru Pheredyke, �n calitate de mo�tenitori ai defunctului Marghiloman, �i avoca�ii Nicolae D. St�nescu �i Sebastian �erb�nescu, care de�ineau 25% conform clauzelor din contractul de angajament, au v�ndut Ministerului Aerului �i Marinei Vila Albatros cu terenul aferent �i toate construc�iile �i planta�iile. Nepriceperea managerial� a v�duvei marelui politician conservator sau dezinteresul fa�� de problemele care o dep�eau au f�cut ca impozanta vil� Albatros s� se ruineze rapid, amenaj�rile de la hipodrom s� se piard� pe vecie, iar celebra herghelie, m�ndria lui Marghiloman, s� fie v�ndut� la licita�ie lui Solomon Goldman, din Buz�u. Acesta a v�ndut caii de curse, la scurt timp, din cauza cheltuielilor mari, �i a nepriceperii �n adiministrarea unei astfel de afaceri�.



Schimbarea regimului politic a influen�at radical destinul complexului care i-a apar�inut familiei Marghiloman

Din 1945, �n conacul Marghiloman �i cl�dirile anexe au func�ionat depozite ale �ntreprinderii de Legume �i Fructe Buz�u, ale �ntreprinderii Horticola, depozite �i ateliere ale IJGCL �i �antierul de construc�ii din subordinea acesteia. Dup� ce a stat �n ruin� mai mult de 6 decenii, din cauza ignoran�ei autorit��ilor, Conacul Marghiloman a c�p�tat m�re�ia de odinioar�, cu ajutorul unor fonduri de la Uniunea European�. Complexul Marghiloman, din care fac parte vila Albatros, parcul �i hele�teul, a fost construit �ntre anii 1882 �i 1887, de c�tre Iancu Marghiloman. Dup� ce acesta a murit, fiul s�u, Alexandru Marghiloman, a ales s� �l modernizeze, apel�nd la serviciile unui arhitect de origine francez�, Paul Gottreau. Acesta era renumit deja pentru proiectarea Casei de Economii �i Consemna�iuni �i a cl�dirii Funda�iei Universitare Carol I din Bucure�ti. Sub grija lui Gottreau, conacul a devenit o cl�dire masiv�, cu arhitectur� �n stil fran�uzesc. �n 1897, a fost inaugurat� Vila Albatros, situat� �ntr-un parc imens, cu hele�teu, care avea al�turi dependin�e, precum vile pentru personal, pentru musafiri, case pentru gr�dinari �i portari, grajduri pentru caii de curse. Pe vremea aceea, caii de curse de la Conacul Marghiloman erau celebri, dup� ce c�tigaser� 27 de derby-uri. Palatul Marghiloman avea 31 de camere �i era deosebit de luxos. Pe jos era parchet, iar pere�ii erau tapeta�i cu m�tase. Alexandru Marghiloman a fost unul dintre cei mai importan�i politicieni rom�ni, considerat �tr�d�tor de �ar� de posteritate, dup� ce �i-a asumat responsabilitatea form�rii unui consiliu de mini�tri de sacrificiu, menit s� semneze un armisti�iu umilitor la sf�r�itul primului r�zboi mondial. Asta, de�i semnarea Tratatului de Pace de la Bucure�ti a permis supravie�uirea Statului Rom�n, dup� p�rerea istoricilor.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

economie.hotnews.ro/stiri-finante-19741698-noul-cod-fiscal-cele-...

discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/legislatie/cod30062014/Proiec...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cele mai importante modific�ri ale Codului Fiscal

Impozitul pe profit

1. Se exclud din categoria contribuabililor obliga�i la plata impozitului pe profit a urm�toarelor persoane juridice :
- Academia Rom�n�;
- funda�ia �nfiin�at� de Academia Rom�n� �n calitate de fondator unic;
- entitatea transparent� fiscal cu personalitate juridic�;
- completarea categoriei de persoane juridice scutite de la plata impozitului pe profit, pentru anumite venituri, cu Societatea Na�ional� de Cruce Ro�ie din Rom�nia.

2. Se revizuieste regimul veniturilor din dividende primite de la persoane juridice rom�ne și se introduc noi tipuri de venituri neimpozabile, astfel:
- dividendele primite de la firmele romanesti sunt venituri neimpozabile, indiferent de condițiile de deținere a titlurilor de participare;
- Banii colectati de organiza�iile colective autorizate, c�t �i de produc�tori, pentru �ndeplinirea resposabilit��ilor de finan�are a gestion�rii de�eurilor;
- veniturile din desp�gubiri primite �n baza hot�r�rilor Cur�ii Europene a Drepturilor Omului;
- veniturile reprezent�nd echivalentul unor desp�gubiri primite potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma �n domeniile propriet��ii �i justi�iei, precum �i unele m�suri adiacente, cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, prevedere care a fost preluat� din aceast� lege special�.

3. Incep�nd cu data de 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit se reduce la 14%.

4. Se elimina limitele fiscale pentru: a)cheltuielile efectuate �n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, �n limita unei sume reprezent�nd echivalentul �n lei a 400 euro/an/ participant; b) cheltuielile cu primele de asigurare voluntar� de s�n�tate, �n limita unei sume reprezent�nd echivalentul �n lei a 250 de euro/an/ participant. Aceste contribuții ale angajatorului la schemele de pensii facultative, respectiv pentru primele de asigurare voluntar� de s�n�tate, se includ �n venitul salarial al angajatului, �n vederea impozit�rii, pentru partea care dep�șește 650 euro, pentru aceste cheltuieli �nsumate.

5. �n vederea determinarii deducerii fiscale pentru cheltuielile de protocol, se propune ca baz� de calcul profitul contabil, �nainte de determinarea impozitului pe profit.

6. Pentru �ncurajarea �n susținerea sponsorizarii se majorareza limita minima legat� de cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, �n condițiile �n care minim 30% din cheltuielile cu sponsorizarea/mecenat/acordarea de burse private sunt efectuate c�tre federațiile sportive naționale definite potrivit Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000.

7. Reglementarea regimului fiscal al pierderilor din creanțe, deductibile la calculul profitului impozabil, dac� sunt acoperite de contracte de asigurare.

8. Revizuirea modalit��ii de determinare a nivelului de deducere, la calculul profitului impozabil, pentru cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate, generate de diferen�ele de curs valutar �nregistrate ca urmare a derul�rii unui contract de leasing, �n sensul c� limita fiscal� de 50% se aplic� asupra valorii pierderii nete din diferen�e de curs valutar �nregistrat� �n perioada fiscal� pentru care se efectueaz� calculul impozitului pe profit.

9. Se elimina prevederile referitoare la re�inerea la surs� a impozitului datorat �n cazul �n care v�nzarea unui imobil se efectueaz� c�tre o persoan� juridic� rom�n�. Astfel, persoana juridic� str�in� care realizeaz� venitul va avea obliga�ia de a pl�ti impozit pe profit �i de a depune declara�ii de impozit pe profit, direct sau prin �mputernicit, indiferent de persoana c�reia �i vinde propriet��ile imobiliare situate �n Rom�nia, respectiv titlurile de participare.

10. Modificarea termenelor pentru efectuarea pl��ilor anticipate, pentru contribuabilii care aplic� sistemul anual de declarare �i plat� a impozitului pe profit. Se modifica termenele de efectuare a pl��ilor anticipate, astfel:
- pentru situa�iile �n care pl��ile anticipate se efectueaz� la nivelul sumei de o p�trime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, pl��ile anticipate se efectueaz� p�n� la data de 25 inclusiv a lunii urm�toare trimestrului pentru care se efectueaz� plata, cu excep�ia pl��ii anticipate aferent� trimestrului IV care se declar� �i pl�te�te p�n� la data de 25 decembrie a trimestrului respectiv;
- pentru situa�iile �n care pl��ile anticipate se efectueaz� la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaz� plata anticipat�, pl��ile anticipate se declar� �i se pl�tesc p�n� la data de 25 inclusiv a lunii urm�toare trimestrului pentru care se efectueaz� plata anticipat�, pentru trimestrele I-III. Definitivarea �i plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaz� p�n� la termenul de depunere a declara�iei privind impozitul pe profit.

Impozitul pe veniturile micro�ntreprinderilor


11. Se modific� una din condițiile de �ncadrare �n categoria fiscala de �micro�ntreprindere�, respectiv cea referitoare la nivelul veniturilor realizate �n anul precedent, dup� cum urmeaz�:
a) 75.000 euro, pentru �ncadrarea �n categoria micro�ntreprinderilor �n anul 2017;
b) 85.000 euro, pentru �ncadrarea �n categoria micro�ntreprinderilor �n anul 2018;
c) 100.000 euro, pentru �ncadrarea �n categoria micro�ntreprinderilor �ncep�nd cu anul 2019.
�n condițiile �n care același nivel al veniturilor realizate este folosit și pentru menținerea/ieșirea, �n cursul anului, �n/din sistemul de impozitare pe veniturile micro�ntreprinderilor, se modific� �n mod corelat și limita fiscal� din cursul anului, utilizat� pentru stabilirea naturii obligației fiscale datorate: impozit pe veniturile micro�ntreprinderilor sau impozit pe profit, dup� caz.

12. Se modific� prevederile fiscale referitoare la baza impozabil� pentru micro�ntreprinderi, aceasta urmand sa se ajusteze numai cu valoarea reducerilor comerciale acordate/primite ulterior factur�rii care sunt �nregistrate �n contul 709 "Reduceri comerciale acordate", respectiv �n contul 609 "Reduceri comerciale primite". Baza impozabil� nu se ajusteaz� cu reducerile comerciale primite ulterior factur�rii care, potrivit reglement�rilor contabile, corecteaz� costul stocurilor la care se refer�.

13. Se introduce un sistem diferențiat de cote de impozitare, �ntre 1% și 3%. �n cazul micro�ntreprinderilor f�r� salariați, sarcina fiscal� se majoreaz� cu o sum� fix� trimestrial�, stabilit� și actualizat�, �n funcție de evoluția veniturilor fiscale care s-ar fi �ncasat la un salariu de baz� minim brut pe economie. Astfel, cotele de impozitare pe veniturile micro�ntreprinderilor sunt:
a) 1% pentru micro�ntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
b) 3% pentru micro�ntreprinderile care au un salariat;
c) 3% + 1.530 lei pentru fiecare trimestru pentru care se datoreaz� impozit, pentru micro�ntreprinderile care nu au salariați.
d) 3% pentru micro�ntreprinderile care nu se �ncadreaz� �n prevederile lit.a) sau lit.b
De asemenea, cota de impozitare reglementat� este de 1%, necondiționat� de angajarea de salariați, �n primii doi ani de existenț� a persoanei juridice respective

Impozitul pe venit

14. Se diminueaza cota de impozit pe venit de la 16%, la 14%, aplicat� asupra venitului impozabil realizat �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2019, pentru determinarea impozitului corespunz�tor fiec�rei surse din urm�toarele categorii de venituri: activit�ți independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activit�ți agricole, silvicultur� și piscicultur�, premii și alte surse.

15. Se propune extinderea veniturilor neimpozabile reprezent�nd:
- premii ob�inute de sportivii medalia�i la jocurile paralimpice;
- premii, prime �i indemniza�ii sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor �i altor speciali�ti, prev�zu�i �n legisla�ia �n materie, �n vederea realiz�rii obiectivelor de �nalt� performan��: clasarea pe locurile 4-6 la campionatele europene, campionatele mondiale �i jocurile olimpice/paralimpice, precum �i calificarea �i participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale �i europene, prima grup� valoric�, precum �i la jocurile olimpice/paralimpice, �n cazul jocurilor sportive.

Venituri din activit��i independente


16. Neimpozitarea cadourilor �n cazul �n care nu este dep�it� limita a 150 lei cu ocazia unor evenimente (anumite s�rb�tori religioase, 8 martie, 1 iunie, etc.). De asemenea, se propune aplicarea aceluiași regim fiscal pentru cadourile și tichetele cadou oferite tuturor salariaților, �n cazul �n care acestea sunt acordate pentru evenimentele și �n limita respectiv�.

17. Neimpozitarea la nivelul angaja�ilor a hranei acordate de angajator �n baza normelor tehnice sau igienice reglementate pentru anumite sectoare de activitate care interzic introducerea alimentelor �n incinta unit��ii.

18. La funcția de baz� a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate �n funcție de num�rul persoanelor aflate �n �ntreținere, cuprinse �n prezent �ntre 250 lei/lunar și 650 lei /lunar, pentru un venit lunar brut de p�n� la 1.000 lei inclusiv, ajung�ndu-se la deduceri personale cuprinse �ntre 300 lei/lunar și 800 lei/lunar, pentru un venit lunar brut de p�n� la 1.500 lei /lunar, inclusiv.

Venituri din cedarea folosin�ei bunurilor

19. Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor reprezent�nd contribu�ii de asigur�ri sociale de s�n�tate prev�zute la titlul V - "Contribu�ii sociale obligatorii", pentru contribuabili, indiferent dac� determinarea venitului net se efectueaz� �n sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli.

Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, inclusiv din arend�, s� se acorde o cheltuial� deductibil� egal� cu 40% din venitul brut.

Venituri din pensii

20. Asimilarea cu veniturile din pensii a diferen�elor de venituri din pensii �i a sumelor reprezent�nd actualizarea acestora cu indicele de infla�ie, acordate �n baza hot�r�rilor judec�tore�ti r�mase definitive și irevocabile/hot�r�rilor judec�tore�ti definitive și executorii, precum �i stabilirea regimului fiscal aplicabil acestora.

21. Au fost revizuite prevederile referitoare la condițiile de acordare a deducerii speciale pentru creditele rescadențate, pentru persoanele fizice care ob�in venituri din pensii, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadenț�rii, �n colaborare cu reprezentanții B.N.R. și A.R.B pentru a r�spunde problemelor sistemului bancar.

22. Majorarea sumei neimpozabile lunare luat� �n calcul la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii la 1050 lei, �ncep�nd cu drepturile aferente lunii ianuarie 2016. Plafonul neimpozabil lunar de 1.050 lei acordat �n anul fiscal 2016 va fi majorat cu 50 lei, �n fiecare an fiscal, �ncep�nd cu drepturile aferente luni ianuarie, p�n� ce plafonul de venit neimpozabil va ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar.

Contribu�ii sociale obligatorii

23. �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2018, cotele pentru contribu�ia de asigur�ri sociale datorat� bugetului asigur�rilor sociale de stat, �n func�ie de condi�iile de munc�, sunt urm�toarele:
- cota integrala pentru condiții normale de munc� 21%, din care 7,5% cota pentru contribuția individual� și 13,5% pentru contribuția datorat� de angajator;
- cota integrala pentru condiții deosebite de munc� 26%, din care 7,5% cota pentru contribuția individual� și 18,5% pentru contribuția datorat� de angajator;
- cota integrala pentru condiții speciale de munc� și pentru alte condiții de munc� astfel cum sunt prev�zute �n Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modific�rile �i complet�rile ulterioare, 31%, din care 7,5% cota pentru contribuția individual� și 23,5% pentru contribuția datorat� de angajator.

24. Se elimin� excep�ia care stabile�te c� persoanele fizice care realizeaz� venituri din desf�urarea activit��ilor independente nu datoreaz� contribu�ie pentru aceste venituri dac� mai realizeaz� �i venituri din salarii.

25. Se elimin� posibilitatea de alegere a venitului asigurat la sistemul public de pensii, de c�tre persoanele fizice care realizeaz� venituri din desf�urarea unei activit��i independente, care �n prezent permite asigurarea �n sistem la venitul minim, reprezent�nd 35% din c�tigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigur�rilor sociale de stat (pentru anul 2015: 2.415 lei x 35%= 845 lei ).

26. �n cazul persoanelor care realizeaz� venituri din activit�țile independente peste nivelul plafonului minim lunar, obligațiile de plat� a contribu�iei de asigur�ri sociale se stabilesc la nivelul venitului realizat, care nu poate fi mai mic dec�t echivalentul reprezent�nd 35% din c�tigul salarial mediu brut, �n vigoare �n anul pentru care se efectueaz� definitivarea contribuției �i nici mai mare dec�t echivalentul a de 5 ori acest c�tig. �n acest caz, anual, ca urmare a efectu�rii regulariz�rii venitului baz� de calcul, se stabilesc diferen�e de contribu�ie fa�� de pl��ile anticipate, care se determin� prin aplicarea cotei de contribuție asupra echivalentului reprezent�nd 35% din c�tigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigur�rilor sociale de stat �n vigoare �n anul pentru care se stabilesc pl�țile anticipate. Aceste diferen�e se distribuie �n mod egal pe lunile �n care s-a desf�urat activitatea �n anul pentru care se face regularizarea.

Persoanele fizice care se �ncadreaz� �n categoria persoanelor obligate s� se asigure �n sistemul public de pensii, respectiv, cele al c�ror venit lunar este cel puțin egal cu plafonul minim, depun anual, p�n� la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilesc pl�țile anticipate, declara�ia referitoare la �ndeplinirea condițiilor privind obligația pl�ții contribuției de asigur�ri sociale.

Pentru aceste persoane se stabilesc pl��i anticipate cu titlu de contribu�ie de asigur�ri sociale, baza lunar� de calcul fiind chiar plafonul minim, iar la definitivare, �n anul urm�tor celui de realizare a venitului, se stabilesc diferențe de contribuție, �n plus, �n funcție de venitul realizat, �n baza declarației privind venitul realizat.

Dac� venitul realizat, determinat �n sistem real, este sub plafonul minim, pl��ile anticipate cu titlu de contribu�ii de asigur�ri sociale nu se restituie, acestea fiind luate �n calcul la stabilirea stagiului de cotizare �i la stabilirea punctajului pentru pensionare.

Contribuția de asigur�ri sociale de s�n�tate

27. Se elimin� excep�ia prin care se stabile�te c� persoanele fizice care realizeaz� venituri din drepturi de proprietate intelectual�, investi�ii, precum și din alte surse, nu datoreaz� contribu�ie pentru aceste venituri dac� mai realizeaz� �i venituri din salarii, pensii sau venituri din activit�ți independente. Se introduce plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribu�iei individuale de asigur�ri sociale de s�n�tate, respectiv, baza lunar� de calcul asupra c�reia se aplic� cota individual� de contribuție nu poate fi mai mare dec�t echivalentul a de 5 ori c�tigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigur�ri sociale de stat.

28. Se efectueaz� regularizarea anual� a CASS pentru toate veniturile menționate la pct. 3.2 �n sensul c�, �n anul urm�tor celui de realizare a veniturilor, organul fiscal stabilește baza anual� de calcul, ca sum� de baze anuale de calcul asupra c�rora se datoreaz� contribuția și �ncadreaz� aceast� baz� �n plafonul anual maxim reprezent�nd valoarea a de 5 ori c�tigul salarial mediu brut �nmulțit cu 12 luni (plafon anual pentru anul 2015: 144.900 lei) și �n plafonul anual minim reprezent�nd valoarea a 12 salarii de baz� minime brute pe �ar�.

29. Se elimin� deducerea de la calculul impozitului pe venit a contribuției de asigur�ri sociale de s�n�tate �n cazul veniturilor asupra c�rora se datoreaz� aceast� contribuție, respectiv, veniturile de la pct. 3.2, �ntruc�t prin regularizarea anual� a contribuției rezult� sume de restituit, fapt ce implic� recalcularea venitului impozabil care nu se poare realiza dec�t �n condițiile unei globaliz�ri a veniturilor impozabile.

Taxa pe valoarea ad�ugat� (TVA)


30. Se propune reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, se propune reducerea cotei standard de TVA la 18% �ncep�nd cu 1 ianuarie 2018.

Totodat�, se propune extinderea aplic�rii cotei reduse de TVA de 9%, �ncep�nd cu data de 1 ianuarie 2016, pentru livrarea urm�toarelor bunuri:
- animale vii și p�s�ri vii, din specii domestice, care se �ncadreaz� la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 33 00;
- carne, inclusiv organe comestibile și preparate din carne, care se �ncadreaz� la codurile NC 0201-0210 și 1601-1603;
- pește și preparate din pește, care se �ncadreaz� la codurile NC 0301 - 0305 și 1604, cu excepția peștilor ornamentali;
- lapte, produse și subproduse lactate, care se �ncadreaz� la codurile NC 0401-0406;
- ou� de p�s�ri, care se �ncadreaz� la codurile NC 0407-0408;
- legume, plante, r�d�cini și tuberculi, alimentare, fructe comestibile și preparate din acestea, care se �ncadreaz� la codurile NC 0701-0714, 0801-0813 și 2001-2009.

31. Se va trece la implementarea tax�rii inverse pentru livrarea de cl�diri, p�r�i de cl�dire �i terenuri de orice fel, pentru a c�ror livrare se aplic� regimul de taxare.

Accize

32. Diminuarea nivelului accizelor:
- la motorin� de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, ca urmare a sc�derii consumului de carburant și �n special pentru a contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de c�tre transportatori �n alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia - unde se restituie o parte din accize sau Bulgaria care are un nivel redus de taxare;
- la benzina f�r� plumb nivelul accizelor s-a diminuat de la 2035,40 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri;
- la benzina cu plumb de la 2327,27 lei/1000 litri la 1948,23 lei/1000 litri.

33. Eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizat� de transportatorii de m�rfuri și persoane, av�nd �n vedere reducerea semnificativ� a nivelului standard;

34. Reașezarea nivelurilor de accize pentru alcool și b�uturile alcoolice, dup� cum urmeaz�:

- sc�derea nivelului accizelor pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produs� de produc�torii independenți a c�ror producție anual� nu dep�șește 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato; m�sura este impus� de sc�derea consumului din 2012 și p�n� �n prezent cu 1,9 mil hl bere, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite;
- sc�derea nivelului la vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și la b�uturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs. M�sura este impus� de faptul c� 75% din consum de astfel de produse spumoase este asigurat din producția național�;
- creșterea nivelului de impozitare pentru b�uturile fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs; �n acest fel se �ncurajeaz� producția de b�uturi fermentate liniștite din mere, pere și miere �n detrimentul celor obținute din diferite siropuri fermentescibile, arome și coloranți;
- stabilirea unui nivel al accizelor pentru produsele intermediare de 396,84 lei/hl produs; schimbarea modului de taxare nu va mai permite migrarea b�uturilor fermentate �n produse intermediare și invers �n funcție de nivelul de impozitare;
- sc�derea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii de la 2.250,56 lei/hl alcool pur la 1.653,49 lei/hl alcool pur; m�sura este impus� de sc�derea consumului din 2013 și p�n� �n prezent, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite;

Impozite �i taxe locale

35. Impozitul pe cl�diri va fi stabilit �n funcție de destinația propriet��ii � cl�diri - reziden�iale �i cl�diri nereziden�iale. Cota impozitului pe cl�diri rezidențiale va fi cuprins� �ntre 0,08 %- 0.2%. �n cazul persoanelor fizice baza de calcul va fi valoarea impozabil� a cl�dirii, determinat� tabelar, iar �n cazul persoanelor juridice valoarea rezultat� dintr-un raport de evaluare.

Cota impozitului pe cl�diri nerezidențiale va fi cuprins� �ntre 0,2%-1,3%. Baza impozabil� va fi valoarea impozabil�. �n cazul persoanelor fizice, autorit�țile publice locale sunt obligate s�-și stabileasc� valorile impozabile pe tipuri de cl�diri și pe zone �n cadrul localit�ții, urmare a evalu�rilor rezultate dintr-un raport de evaluare �ntocmit de un evaluator autorizat și aprobate prin hot�r�re a consiliului local. �n cazul persoanelor juridice, valoarea impozabil� este cea rezultat� dintr-un raport de evaluare, �ntocmit de un evaluator autorizat. �n situația �n care la adresa cl�dirii, o persoan� fizic� are inregistrat� o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai �n situația c�nd se deduc cheltuielile cu utilit�țile.
Impozitul pe teren

36. Pentru terenurile situate �n intravilan au fost introduse limite minime și maxime, pe ranguri de localit�ți și zone. Astfel, limita minim� a fost determinat� prin reducerea cu 20% a actualului nivel, iar limita maxim� este dublu actualului nivel.

Potrivit agentiei Mediafax, popula�ia va achita impozit �i pentru terenul ocupat de locuin�e.

Impozitul pe mijloacele de transport

37. S�a introdus prevederea de scutire de la plata acestui impozit pentru mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor �n pastoral și a mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenții �n situații de urgenț�, precum și reducerea impozitului cu 95% pentru mijloacele de transport hibride.

38. S-a abrogat capitolul VIII privind taxa hotelier�.

Majorarea impozitelor și taxelor locale-ale autorit�ților locale

39. Se acord� competențe consiliilor locale de a stabili cote adiționale impozitelor și taxelor locale de p�n� la 50% faț� de nivelul actual de p�n� la 20%.

Hot�r�ri ale consiliilor locale

40. �ncep�nd cu 1 ianuarie 2017, s-a acordat competenț� consiliilor locale de a putea majora, pentru cl�dirile și terenurile ne�ngrijite situate �n intravilan, impozitul pe cl�diri și impozitul pe teren cu p�n� la 500%, �n condi�iile stabilite prin hot�r�re a consiliului local. �ncep�nd cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe teren poate fi majorat cu p�n� la 500% pentru terenurile situate �n intravilan, pentru care suprafața ocupat� de cl�diri este mai mic� de 20% din suprafața total� a terenului și nu dep�șește 40 m2, �n condi�iile stabilite prin hot�r�re a consiliului local.

Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu p�n� la 500% �ncep�nd cu al treilea an, �n condițiile stabilite prin hot�r�re a consiliului local.

Indexarea impozitelor �i taxelor locale

�n cazul oric�rui impozit sau oric�rei taxe locale, care const� �ntr-o anumit� sum� �n lei sau care este stabilit� pe baza unei anumite sume �n lei, sumele respective se indexeaz� anual, p�n� la data de 30 aprilie, de c�tre consiliile locale, �in�nd cont de rata infla�iei pentru anul fiscal anterior, comunicat� pe site-ul oficial al Ministerului Finan�elor Publice �i Ministerului Dezvolt�rii Regionale și Administrației Publice.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Actualitatea unui document istoric uitat
poza editorial


www.ziartricolorul.ro/actualitatea-unui-document-istoric-uitat/


�n 2015 se �mplinesc 60 de ani de c�nd celebrii Albert Einstein �i lordul britanic Bertrand Russell au dat publicit��ii un manifest adresat �ntregii omeniri, despre pericolul unui alt r�zboi mondial, despre anihilarea nuclear� a speciei umane �i despre �bomba cu ceas� amorsat� de om � schimb�rile climaterice provocate de activitatea economic� nereglementat�, din capitalism. Acum 6 decenii, cele dou� personalit��i celebre ale Secolului XX au str�ns la Londra un grup de intelectuali proeminen�i din �ntreaga lume, pentru a redacta textul manifestului amintit �i pentru a-l �nt�ri cu semn�turile lor. �n manifest, au denun�at, �n primul r�nd, drumul periculos pe care s-a angajat o lume �mp�r�it� �n dou� tabere vr�jma�e, lumea comunist� �i lumea anti-comunist�. Printre autorii �i semnatarii manifestului, al�turi de cei doi, s-au num�rat doi laurea�i ai Premiului Nobel, japonezul Hideki Yukava �i Linus Pauling, celebru chimist american, de dou� ori laureat al Premiului Nobel, �n 1954 �i 1962.

Cu intransigen��, responsabilitate �i un curaj politic ie�ite din comun la acea vreme � r�zboiul rece americano-sovietic �i �v�n�toarea de vr�jitoare� comuniste dezl�n�uit� de meccharthysm erau, la acea vreme, �n plin� desf�urare �n Occident � semnatarii au acuzat, �n egal� m�sur�, at�t URSS, c�t �i SUA c�, prin escaladarea cursei lor nucleare, pun �n pericol existen�a �ntregii omeniri: �Aici este problema pe care v-o supunem aten�iei, implacabil� �i �nsp�im�nt�toare � vom pune cap�t rasei umane, sau vom renun�a la r�zboi?�, se afirma �n document. Manifestul a avut, aproape imediat, consecin�e foarte importante pentru comunitatea interna�ional�. Direc�ia strategic� periculoas� c�tre care Statele Unite se �ndreptau �n acei ani a fost recalibrat�, s-a luat serios �n discu�ie conceptul de securitate general�, ceea ce a dus, apoi, la semnarea primului Tratat de neproliferare nuclear�, �n 1968, �i la convorbirile bilaterale sovieto-americane din anii �70, privind controlul �narm�rilor de toate genurile.

Cu toate acestea, ast�zi, odat� cu manifestul Einstein-Russell, multe alte lucruri bune �nf�ptuite acum 50-60 de ani au fost date uit�rii. Statele Unite au uitat de obliga�iile asumate �n cadrul acordurilor de neproliferare, cuvintele �controlul �narm�rilor� au disp�rut de la a�a-zisele negocieri actuale privind securitatea interna�ional�. Consecin�a cea mai recent� a acestei amnezii bilaterale, a fo�tilor neproliferatori de acum 50 de ani, s-a produs la 16 iulie curent, c�nd Moscova a anun�at c� va ad�uga un num�r suplimentar de 40 de rachete nucleare intercontinentale la stocul rusesc existent, ca ripost� la investi�iile f�cute de americani �n ultimii 2 ani pentru retehnologizarea fo�elor atomice ale lor. Tensiuni similare au ap�rut �ntre China �i Japonia, �ntre Statele Unite �i China, �n zona M�rii Chinei de Sud, �ntr-o discutabil� controvers� istoric� privind ni�te insuli�e. �i tot �n momentele de fa��, un pericol la fel de mare precum cel nuclear, se profileaz� din ce �n ce mai amenin��tor, pretutindeni � este vorba de schimb�rile climaterice �i efectele lor devastatoare. �nsu�i Papa Francisc a emis recent o Enciclic� dedicat� primejdiilor uria�e reprezentate de modificarea climei globale.

Ast�zi, la a 60-a aniversare a Manifestului Einstein-Russell, s�nt nelini�titoare nep�sarea �i lipsa de ac�iune a tuturor guvernelor �i ��rilor, mici sau mari, �n fa�a unor pericole latente ce amenin�� omenirea mai serios dec�t �n vremea c�nd manifestul amintit a fost dat publicit��ii. Sub ochii no�tri, �n Europa de Est ne a�tept�m la o proliferare nuclear� sc�pat� de sub orice control, �ntre timp fauna oceanelor moare, iar ghe�arii Antarcticii de Sud, socoti�i acum 30-40 de ani ve�nici, se topesc rapid. �n Statele Unite au ap�rut exper�i �n securitatea na�ional� �i �n cea globalist�, care sus�in c� nu China, sau Rusia, sau oricare alt� alian�� implic�nd mari puteri, sau grup�ri interna�ionale anti-americane, sau terorismul islamic etc. s�nt du�manii Americii, ci modificarea climei este factorul

Nr. 1 pe lista pericolelor la adresa securit��ii Statelor Unite. Fiind de acord cu aceast� rea�ezare a priorit��ilor pe lista amenin��rilor existen�iale la securitatea americanilor, al�i exper�i nu ezit� s� afirme c� America trebuie s� renun�e la economia actual�, pus�, �n primul r�nd, �n serviciul militarismului, �i s� fac� din protec�ia mediului criteriul principal pentru stabilirea viitorilor beneficiari ai economiei na�ionale americane.

La 60 de ani de la publicarea lui, manifestul Einstein-Russell r�m�ne un �ndreptar pre�ios pentru pa�ii urm�tori ai tuturor oamenilor, guvernelor �i factorilor responsabili de soarta acestei Planete.

Explica�ie poz�: Coperta celebrului �Manifest �mpotriva cursei �narm�rilor nucleare� �i pentru protejarea Planetei, scris de c�tre cele dou� personalit��i celebre ale Secolului XX � Albert Einstein �i Bertrand Russell. Ziarul �Tricolorul� este singura publica�ie din Rom�nia care aniverseaz� astfel acest manifest celebru adresat �ntregii umanit��i

RADU TOMA

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

OMUL NU ESTE O FIIN�� NATURAL�. MANIPULAREA GENETIC� DEVINE O CERTITUDINE!


www.ziartricolorul.ro/omul-nu-este-o-fiinta-naturala-manipularea...


Natura este reprezentat� prin procese geologice, fizice, biologice, chimice, care se produc pe Planet�. Materia vie �i materia abiotic� urmeaz� cicluri de via�� �n circuit �nchis. Natura se adapteaz� la transform�rile la care este supus�. Ce se �nt�mpl� cu omul, �n tot acest circuit? Putem s� ne �ntreb�m dac� omul este o fiin�� natural�?

Avem motive s� credem c� lucrurile nu stau a�a. �n primul r�nd, constat�m c� nu este perfect adaptat la ceea ce �nseamn� natur�. Omul este creat pentru a distruge mediul ambiant. Arogan�a sa, superioritatea sa, l-au f�cut s� fie un inadaptabil, un intrus, �n tot acest circuit. Omul are probleme de adaptare, �nc� din copil�rie. Problemele legate de coloana vertebral�, dureri de spate, ne fac s� credem c� am fost crea�i �ntr-un spa�iu unde gravita�ia era inferioar� celei de pe P�m�nt. Pielea noastr� nu este adaptat� la razele soarelui. Expunerea la soare creeaz� omului mari probleme, pe care, din p�cate, le ignor�. Organismul uman nu este adaptat la ceea ce �nseamn� alimenta�ie natural�, iar bolile cronice au crescut �n mod dramatic. Nici una dintre speciile de pe P�m�nt nu are probleme la na�tere. Femeia are mari probleme legate �n primul r�nd de dimensiunea capului f�tului. V-a�i �ntrebat de ce un nou-n�scut are un cap a�a de mare? Unii speciali�ti care sus�in ipoteza c� omul nu este o crea�ie natural� consider� c� Planeta P�m�nt este un loc unde omul, violent din fire, a fost exilat pentru a-�i schimba comportamentul. Planeta P�m�nt este un fel de �nchisoare unde noi, oamenii, �ncerc�m s� ne vindec�m de violen�� �i agresivitate. �n ceea ce prive�te num�rul mare de boli pe care le avem, cercet�torul american Ellis consider� c� de vin� ar fi ceasul nostru biologic, care este setat pentru o zi de 25 de ore. �n univers exist� c�teva sute de milioane de planete care pot fi leag�nul umanit��ii. Dup� dispari�ia dinozaurilor, acum 65 de milioane de ani, P�m�ntul a avut mai multe cicluri de existen�� umanoid�. Poate a�a putem explica existen�a mai multor rase umane, grupuri etnice, care �n aparen�� s�nt asem�n�toare �i� totu�i difer� a�a de mult. Organizarea materiei vii �i a mecanismelor ei de func�ionare s�nt at�t de complexe, �nc�t acestea nu se puteau elabora �n timpul scurt de la apari�ia vie�ii pe P�m�nt. �n decursul milioanelor de ani, pe P�m�nt au fost aduse �nc�rc�turi cosmice care au schimbat existen�a pe P�m�nt. Aceste �nc�rc�turi cosmice au adus pe P�m�nt germeni ai vie�ii. Omenirea este rodul unei strategii g�ndite �i puse �n practic� de fiin�e inteligente, �n cadrul unui vast program. Dac� am fi abordat astfel de subiecte �n anii �70, am fi fost considera�i nebuni. Teoria darwinismului era cea mai solid� teorie cu privire la evolu�ia omului. Dup� anii �80, s-a constatat c� darwinismul a fost una dintre cele mai false teorii lansate �i sus�inute cu t�rie de oamenii de �tiin��. Conform profesorului Ellis, �nc�rc�turile cosmice vin pe P�m�nt, �n concordan�� cu ciclurile solare, astfel �nc�t, P�m�ntul trece la o alt� faz� de dezvoltare.

Apari�ia lui Homo Sapiens s-a f�cut dup� ce Homo Erectus ajunsese la apogeul crea�iei sale. F�r� s� aib� leg�tur� cu Homo Erectus, Homo Sapiens �i-a f�cut apari�ia �i a evoluat independent, ca �i cum �naintea sa nu mai existaser� specii umane. Dac� s�ntem de acord cu aceste ipoteze, ce urmeaz� s� se �nt�mple cu noi?

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

iete na, intrebare cu bucluc !

De ce a refuzat Jean Paul Sartre Premiul Nobel
www.ziartricolorul.ro/de-ce-a-refuzat-jean-paul-sartre-premiul-nobel/



Am fost r�spl�tit destul �n timp ce mi-am creat opera. Un Premiu Nobel n-ar putea veni cu nimic �n plus, dimpotriv�, m-ar trage �n jos. El e bun pentru amatori care s�nt �n c�utarea recunoa�terii. Eu s�nt destul de b�tr�n �i am avut parte de destul� pl�cere. Am iubit tot ceea ce am f�cut. Lucrul �sta e �n sine o r�splat� �i n-am nevoie de alta, pentru c� nimic nu poate s� fie mai bun dec�t ceea ce deja am ob�inut.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pisicile, efecte incredibile asupra s�n�t��ii noastre!
pisica-salveaza-bebe

www.ziartricolorul.ro/pisicile-efecte-incredibile-asupra-sanatat...

Nu �i-ai luat �nc� o pisic�? Ar trebui s� o faci c�t mai repede, pentru c� ��i va influen�a pozitiv s�n�tatea. Cel pu�in asta sus�in cercet�torii de la Universitatea din Minnesota, care au realizat un studiu privind efectele incredibile pe care le au felinele asupra oamenilor.

Potrivit cercet�torilor americani, pisicile s�nt mult mai mult dec�t ni�te animale de companie agreabile. Dup� un studiu efectuat timp de 10 ani �i la care au luat parte peste 4.000 de americani, exper�ii au ajuns la concluzia c� proprietarii de pisici prezint� un risc cu 30% mai sc�zut de atac de cord. Asta pentru c� pisicile ajut� la normalizarea pulsului, la reducerea nivelului de stres �i a tensiunii arteriale. �n plus, pisicile s�nt responsabile de eliberarea de oxitocin�, serotonin� �i dopamin�. Cercet�torii au mai ar�tat c� proprietarii de pisici s�nt mai pu�in predispu�i la depresie, au un nivel mai sc�zut al colesterolului, iar torsul pisicii are puteri terapeutice, ajut�nd la refacerea densit��ii osoase �i a nivelului de energie.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Sc�rile pictate din Rom�nia au fost votate drept cele mai frumoase din lume. Strada Xenofon este ref�cut� chiar �n aceste zile





A�i ajuns vreodat� pe sc�rile Rakoczi din T�rgu Mure� sau pe cele de pe Strada Xenofon din Capital�? Dac� da, a�i p�it pe cele mai frumoase sc�ri pictate din lume.

Un top realizat de un site care promoveaz� arta stradal� pozi�ioneaz� Rom�nia �n fruntea acestui clasament, �naintea unor ��ri precum Turcia, Italia, Spania, Chile �i Coreea. Cum pictura de pe Strada Xenofon, vizitat� de zeci de turi�ti, s-a degradat, ini�iatorii proiectului o refac �n aceste zile. Turi�tii au inclus Strada Xenofon, singura �n trepte din Capital�, pe lista locurilor de vizitat, anul trecut, c�nd artista Eva Radu, la solicitarea unei agen�ii, a pictat-o pentru prima dat�. Tot ea �i d� acum o nou� fa��. �n mijlocul celor 8 cl�diri reprezentative ale Bucure�tilor �a izvorat� o frumoas� cascad�, �nconjurat� de verdea��. �Cascada �nseamn� libertate, prospe�ime, �nseamn� a fi deschis c�tre nou. Un domn mi-a m�rturisit c� de c�nd am pictat aceast� strad�-cascad� pare mai r�coritor locul�, m�rturise�te Eva. Lucrarea va fi terminat� p�n� la sf�r�itul s�pt�m�nii �i va putea fi admirat� de to�i cei care trec pe aceastr� strad�, care duce �n cel mai �nalt punct din Bucure�ti, v�rful Dealului Filaret. S�nt peste 70 de trepte de urcat �ns�, datorit� frumuse�ii picturii, cu siguran�� nimeni nu va mai sim�i efortul. Strada Xenofon, situat� �n apropierea Parcului Carol din Capital�, a fost votat� de cititorii unui site care promoveaz� arta stradal� a doua cea mai frumoas� strad� �n sc�ri din lume. Pe primul loc am g�sit tot o atrac�ie turistic� de la noi: sc�rile Rakoczi din T�rgu Mure�, considerate monument istoric �i pictate de elevii liceului de art� din ora� anul trecut. Apreciate de iubitorii de art� din �ntreaga lume s�nt �i sc�rile Furnica, dar �i Strada Artei, ambele tot din T�rgu Mure�. �n clasament mai apar �i sc�rile Pianului din Ankara, Turcia, �Lupul �i feti�a� din Ottawa, treptele care duc c�tre Teatrul Muzical din Seul, Coreea de Sud, dar �i sc�rile dintr-o bibliotec� din Vene�ia �i Italia.

www.ziartricolorul.ro/scarile-pictate-din-romania-au-fost-votate...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

" www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ne-luat-molotov... "




Cartea de amintiri a lui Molotov � Molotov remembers. Inside Kremlin Politics (Amintirile lui Molotov. �n interiorul politicilor Kremlinului) � prezint� interes �i pentru cititorii rom�ni, deoarece descrie circumstan�ele �n care Rom�nia a pierdut nordul Bucovinei �i �inutul Her�a �n anul 1940, odat� cu Basarabia.

Nu cuno�team bine geografia la data vizitei lui Ribbentrop. Nu �tiam geografia grani�elor dintre Rusia, Germania �i Austro-Ungaria. Am cerut s� tras�m grani�ele �n a�a fel �nc�t ora�ul Cern�u�i s� ne apar�in� nou�. Germanii mi-au spus: �Dar voi n-a�i avut niciodat� Cern�u�iul, el a apar�inut �ntotdeauna Austriei. Cum pute�i s�-l cere�i?�, �Ucrainienii �l cer! Sunt ucrainieni care tr�iesc acolo, ei ne-au ordonat s� facem asta!�, �Dar Cern�u�i n-a fost niciodat� ora� rusesc, a fost �ntotdeauna parte a Austriei �i apoi a Rom�niei!�, a r�spuns Friederich von der Schulenburg, ambasadorul german la Moscova. �Da, dar ucrainienii trebuie s� se uneasc�!�, �Nu sunt mul�i ucrainieni acolo... Hai s� nu discut�m chestiunea asta!�, �Trebuie sa lu�m o decizie. Ucrainienii sunt acum �n ambele p�r�i, �n Ucraina Trans-Carpatic� �i �n partea de est; toat� asta apar�ine Ucrainei �i dumneavoastr� vre�i s� p�stra�i o bucat� �n afara ei? Imposibil. Cum se poate asta?�, �Cum se cheam� asta... Bukovina�. Schulenburg s-a foit �n fotoliu, a oftat �i apoi a zis: �Voi raporta guvernului meu�. A raportat �i Hitler a acceptat�(pag. 11).

Am ales s� a�ez �n debutul acestui articol exact cuvintele prin care Molotov descrie cum a smuls din teritorul Rom�niei provinciile rom�ne�ti men�ionate mai sus. Nici vorb� de un ordin al ucrainienilor �n acest rapt teritorial. A fost ideea lui Molotov ca, odat� cu Basarabia, s� cear� de la Hitler �i Bucovina. To�i membrii Biroului Politic � scrie Molotov cu satisfac�ie � s-au �nghesuit s�-l felicite ulterior pentru ob�inerea Bucovinei �i a �inutului Her�a, pentru c� niciunul dintre ei n-a crezut posibil� aceast� manevr�; �i �i-au exprimat deschis scepticismul la ini�ierea ei de c�tre Molotov, odat� cu ultimatumul asupra ced�rii Basarabiei... Aceste dezv�luiri ale lui Molotov confirm� juste�ea pozi�iei lui Nicolae Iorga, care s-a opus la Consiliul de Coroan� ca aceste teritorii s� fie cedate Rusiei f�r� vreo rezisten�� din partea Rom�niei. Carol al II-lea �i clasa politic� rom�neasc� de atunci au admis pierderea provinciilor f�r� s� trag� un singur foc de arm�! Ultima speran�� a milioanelor de rom�ni din Bucovina �i �inutul Her�ei de a se uni cu Rom�nia a fost pierdut� definitiv atunci c�nd Emil Constantinescu �i Adrian Severin �i-au pus semn�tura pe documentele de renun�are �n favoarea Ucrainei a acelor teritorii.

Molotov sus�ine c� l-a adus pe Hitler la disperare

Mai sunt �ns� �i alte dezv�luiri uluitoare pentru cititorii rom�ni ai c�r�ii lui Molotov. El descrie cum a reu�it s�-l scoat� din s�rite pe Hitler cu preten�iile Rusiei asupra Rom�niei. �n vizita de stat efectuat� de Molotov la Berlin �n noiembrie 1940, el a purtat tratative directe cu Hitler privind �mp�r�irea lumii �ntre Rusia �i Germania, dup� 15 luni de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov.

(Molotov, semn�nd pactul de neagresiune dintre Germania nazist� �i URSS, �n 1939. �n spatele s�u, �n col�ul din st�nga, e omologul s�u, ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop)

Acel pact semnat la 23 august 1939 prevedea ca Germania �i Rusia s� p�streze lini�te la grani�ele lor comune atunci, dup� desfiin�area Poloniei, �i, �n acest scop, s� nu aib� trupe militare �n ��ri vecine Rusiei. Molotov i-a repro�at lui Hitler c� nu respect� aceast� prevedere a pactului �i c� a dus trupe militare �n Rom�nia �i �n Finlanda. Cererea lui Molotov ca Germania s�-�i retrag� trupele din Rom�nia s-a izbit de rezisten�a surd� a lui Hitler care nici nu voia s� discute subiectul acesta. ��De ce ave�i acele trupe acolo? Cum putem discuta probleme majore dac� nu putem s� convenim �n coordonarea ac�iunilor noastre �n aspecte secundare?� El o �inea pe a lui (�Mofturi, fleacuri�) �i eu pe a mea. El a devenit agitat. Eu am persistat. �ntr-un cuv�nt l-am adus la disperare� (pag.15-16). O alt� clauz� a Pactului Ribbentrop-Molotov prevedea c� niciuna dintre p�r�ile semnatare nu va ini�ia ac�iuni interna�ionale �n ter�e ��ri, f�r� consultarea �n prealabil a celeilalte p�r�i semnatare a pactului. Molotov i-a repro�at lui Hitler c� a violat �i aceast� clauz� a pactului, oferind Rom�niei garan�ii de ap�rare a integrit��ii sale teritoriale, dup� semnarea de c�tre ministrul rom�n, Mihail Manoilescu, a ced�rii Ardealului de nord Ungariei (Dictatul de la Viena). Rusia nu fusese consultat� �n prealabil � a subliniat Molotov. Nedumerit, Hitler a replicat iritat c� el a dat Rusiei tot ce a cerut �i c�, pe l�ng� Basarabia, Rusia a luat �i Bucovina care a fost teritoriu austriac, deci se cuvenea s� apar�in� Germaniei.

Rom�nia, m�rul discordiei dintre Germania �i Rusia?

Molotov a justificat nemul�umirea Rusiei fa�� de garan�iile date Rom�niei de Hitler prin faptul c� grani�a natural� a Rusiei era pe linia Carpa�ilor r�s�riteni �i nu pe r�ul Prut. �Deci acum vre�i toat� Moldova!�, a spus Hitler. �n acel moment s-a produs o ruptur� serioas� �n atmosfera discu�iilor dintre cei doi negociatori, moment care face obiectul aten�iei istoricilor din Occident, �ntruc�t asta l-a convins pe Hitler c� nu se poate baza pe ru�i. Mai r�u chiar, documente din arhivele germane atest� c�, imediat dup� plecarea lui Molotov din Berlin, Hitler a ordonat generalilor s�i �ntocmirea Planului Barbarossa de atacare a URSS-ului.

(Intrarea trupelor sovietice �n Chi�in�u, �n iunie 1940)

Merit� studiat �i din perspectiv� american� acest moment crucial al �ntrevederii lui Molotov cu Hitler la Berlin, �ntrevedere care s-a �ncheiat at�t de r�u pentru cele dou� ��ri gigant. Jurnalistul american William Shirer, aflat la Berlin �n acea perioad�, scrie �n cartea sa, The Rise and Fall of the Third Reich (Ascensiunea �i pr�bu�irea celui de-Al Treilea Reich), c�, la repro�ul lui Molotov c� Germania a dat garan�ii Rom�niei, Hitler i-ar fi declarat exasperat acestuia c� ��rile lor sunt prea mari pentru a se certa pentru ni�te petece de p�m�nt din Rom�nia. Hitler a schimbat subiectul discu�iei �i a propus lui Molotov ca Rusia s� fac� presiuni asupra Turciei pentru controlul str�mtorii Dardanele �i, mai ales, Rusia s� invadeze Peninsula Arabiei cu preluarea tuturor statelor de acolo (Arabia Saudit�, etc). Aici s-a rupt filmul negocierilor pentru c� Molotov, �n loc s� cear� timp de g�ndire sau detalii, a�a cum i-a repro�at Stalin la sosirea sa la Moscova, i-a dat lui Hitler un r�spuns negativ care l-a ofensat pe Hitler �n a�a m�sur� �nc�t a precipitat decizia acestuia de a invada URSS-ul. Ru�ii acuz� acum Rom�nia c� a fost m�rul discordiei dintre Germania �i Rusia, care a dus la agresiunea lui Hitler contra URSS. Restul este istorie.

Nu Beria a fost responsabil de Marea Teroare

Dar cartea lui Molotov cuprinde �i alte aspecte inedite �i interesante pe l�ng� cele referitoare la Rom�nia. De exemplu, la moartea lui Lenin s-a pus problema cine s�-i ia locul de Pre�edinte al Consiliului Comisarilor Poporului, echivalentul de azi al func�iei de prim-ministru. Adjunc�ii lui Lenin la guvern erau Kamenev, �iurupa �i R�kov. De�i Kamenev avea cele mai multe voturi de sprijin, a fost preferat R�kov deoarece Kamenev era evreu, iar func�ia trebuia s� fie ocupat� de un rus get-beget. �La ora aceea, evreii ocupau multe func�ii de conducere, de�i ei reprezentau doar un mic procentaj din popula�ia ��rii� (pag. 120). �n Biroul Politic, 50% din membrii lui erau evrei, iar de cel mai str�lucit dintre ace�tia, Leon Bronstein � intrat �n istorie sub numele conspirativ de Tro�ki � se temea chiar �i Lenin deoarece �Tro�ki avea suporteri puternici �i devota�i, iar printre cei care erau neutri, mul�i �i recuno�teau autoritatea. Tro�ki a fost un om de�tept �i capabil, care exercita o enorm� influen�� (pag. 105). Dup� moartea lui Lenin, s-au debarasat de Tro�ki, pe care l-au scos de la conducerea Armatei Ro�ii �i �n locul lui l-au pus ministru al for�elor armate pe basarabeanul Mihai Frunz�.

Un alt aspect interesant din cartea de fa�� este acela c� Stalin, �i nu Lavrenti Beria, poart� r�spunderea istoric� pentru uciderea at�tor oameni �n decursul istoriei URSS. Practic, Molotov �l exonereaz� complet de orice vin� pe Beria �n acest subiect �ntunecat. �Beria a fost numai un func�ionar �n acea vreme. El muncea numai pentru a-�i asigura interesele proprii. �n opinia mea au fost excese, dar aceste excese au fost provocate de Stalin. Beria se temea foarte tare de Stalin. El n-ar fi mers a�a departe, dar Stalin, �n opinia mea, a �mpins lucrurile un pic prea mult. L-am ap�rat �i continui s�-l ap�r pe Stalin �n aceast� privin��, inclusiv in chestiunea terorii... Nu, eu nu l-am considerat niciodat� pe Beria a fi principalul r�spunz�tor al terorii. Am sus�inut �ntotdeauna c� r�spunderea principal� apar�ine lui Stalin �i acelora dintre noi care au aprobat teroarea �i au fost activi �n implementarea ei. Iar eu am fost �ntotdeauna activ �i am fost �n favoarea adopt�rii acestor m�suri. Nu am regretat niciodat� �i nu voi regreta vreodat� c� am ac�ionat foarte brutal. Dar gre�eli au fost f�cute, desigur� (pag. 339).

Printre victimele terorii a fost �i scriitorul Maxim Gorki, otr�vit de Yagoda. Stalin n-a avut o moarte natural�, teorie la care ader� �i Molotov, care scrie c� Beria i s-a confesat �n luna mai 1953 c� el, Beria, i-a sc�pat pe to�i de Stalin, c� altfel erau �mpu�ca�i la ora aceea. N-a precizat �ns� cum i-a sc�pat de Stalin, prin otr�virea lui sau prin blocarea accesului medicilor la Stalin, care a z�cut paralizat 15 ore pe podeaua vilei sale de la Kun�evo, f�r� vreo interven�ie medical�. Molotov mai scrie �n aceste memorii c� la moartea lui Stalin n-a fost timp s�-i confec�ioneze o uniform� nou� �i l-au pus �n sicriu �ntr-o uniform� veche, reparat� �n grab�. Suprem paradox �i ironie a vie�ii: omul cel mai puternic din lume n-a avut la moartea sa un costum nou, pe care s�-l arate lumii �n sarcofagul de sticl�! Lenin �i Stalin n-au l�sat �n urma lor c�r�i de memorii, dar acum, ridic�nd cortina asupra secretelor Statului sovietic, avem memoriile lui Molotov, care, dup� Lenin �i Stalin, a avut timp de decenii, cea mai �nalt� func�ie din conducerea URSS. El a fost comunist timp de 80 de ani �i a decedat la 8 noiembrie 1986 la venerabila v�rst� de 96 de ani. "

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

https://danieldavidubb.wordpress.com/2010/11/03/despre-contamina...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce se �nt�mpl� cu P�m�ntul, de fapt, �n luna septembrie. NU e sf�r�itul, e doar �nceputul!
www.obiectiv.info/ce-se-intampla-cu-pamantul-de-fapt-in-luna-sep...

P�m�ntul se mișc� �ntr-o regiune a galaxiei care conduce la creșterea energiilor cosmice afect�nd Soarele nostru și modific�nd ADN-ul uman. Este prezis c� acest lucru va duce la mai multe schimb�ri �n societatea uman�, inclusiv la descoperiri majore de tehnologii avansate, programe spațiale secrete și de viaț� extraterestr�.

Dr. Simon Atkins, un celebru doctor �n bioelectromagnetic�, specialist �n prognosticarea riscurilor de dezastre, susține c� P�m�ntul și omenirea vor face un salt �n evoluție, odat� cu un episod de erupții solare care va avea loc �n luna septembrie.

O accelerare și o creștere a energiei electromagnetice de la soare, dar și a altor energii cosmice, care vor avea loc de la sf�rșitul lunii august p�n� la finele lunii septembrie, vor provoca, �n jurul datei de 28 septembrie ceea ce este descris� ca o �schimbare de frecvenț� �n conștiinț�. Energia cosmic� așteptat� este denumit� �Valul X� (Wave X).
Vom experimenta un �val de evolu�ie�, spune dr. Simon Atkins. �Ce suntem pe cale de a afla la un nivel mare, nemaiauzit �n istorie, la scar� larg�, este adev�ratul r�spuns la �ntreb�rile �Cine suntem noi?�, �De unde venim?� și �Care este scopul nostru?�. Planeta are de g�nd s� �decoleze� �n astfel de moduri incredibile�, spune Atkins, potrivit sursazilei.ro.

El precizeaz� c� exercițiul Jade Helm, care a �nceput la 15 iulie și se execut� p�n� la 15 septembrie, are adev�ratul scop de a obține informații cu privire la efectele energiilor cosmice primite �n scopul de a gestiona mai bine schimb�rile pe care le declan�eaz� �n umanitate. Acest exercițiu este foarte mult legat de schimbarea de frecvenț� �n care statele mici, �n care exercițiile sunt efectuate, se vor confrunta cu o frecvenț� mai mare �n c�mp, �n iulie și august � scopul fiind de a �nv�ța de la acestea și de a gestiona efectele asupra populației din statele mai mari, �n luna septembrie.
Cite�te �i: NASA a f�cut anun�ul: P�m�ntul se va cufunda �n �NTUNERIC TOTAL �n noiembrie

Comunitatea de informații din Statele Unite ale Americii este conștient� de efectele potențiale ale energiile cosmice de intrare și ia m�suri pentru a gestiona acest lucru. Simon Atkins consider� c� serviciile speciale americane nu sunt singurele entit�ți, la nivel mondial, conștiente de energiile cosmice de intrare, și iau și ele m�suri pentru a gestiona acest lucru.

O schimbare de frecvenț� va avea loc �n septembrie, �n intervalul 23-28, fiind foarte semnificativ�. Aceasta va coincide cu �nt�lnirea dintre Papa Francisc președintele american, Barack Obama, la Casa Alb� (�n 23 septembrie), urm�nd ca papa s� se adreseze Congresul SUA (�n 24 septembrie). Atkins susține c� va exista o �ncercare de a folosi celebrul CERN de la Geneva (Consiliul European pentru Cercet�ri Nucleare) pentru a devia acest masiv val de energie care va veni.

Dup� vizita de la Washington, Papa Francisc se va adresa liderilor politici mondiali la Adunarea General� ONU din 25 septembrie. Serviciul de informații al Vaticanului este, de asemenea, conștient de aceste val de energii cosmice. E mai mult dec�t o coincidenț� faptul c� liderii religioși și politici puternici ai lumii se �nt�lnesc �n momentul �n care aceste energii invadeaz� planeta.

Efectele Valului X

Energii cosmice primite au efecte profunde asupra ADN-ului uman și vor declanșa descoperiri majore. Atkins susține c� anumiți ambasadori stelari din Federa�ia Galactic� staționat� pe P�m�nt au fost deja numiți delegați la un grup de extratere�tri numit Ființa Alianței Sphere. Acest grup a venit �n perioada 2012-2013 cu sfere de dimensiuni uriașe, c�t planeta Neptun, care au format scuturi de frecvenț� �n jurul sistemului solar și a Soarelui. Una dintre cele mai importante funcții ale acestor sfere a fost de a regla cantitatea de energie cosmic� care vine �n sistemul nostru solar și p�m�ntul, astfel �nc�t omenirea s� poate integra mai bine și s� se preg�teasc� pentru schimb�ri majore.

Printre modific�rile care vor fi declanșate prin intrarea energiilor cosmice este eliberarea de informații referitoare la tehnologii avansate, la programe spațiale secrete și la viața extraterestr� �n ceea ce Corey Goode, un specialist �n tehnologii avansate, cunoscut ca o persoan� empatic� intuitiv, a descris ca fiind un eveniment de �dezv�luiri totale�. Goode a anunțat recent c� aceste sfere de dimensiuni uriașe sunt pe cale s� p�r�seasc� sistemul nostru solar, deoarece acestea și-au �ndeplinit scopul. Exist�, desigur, destul de multe alte evenimente care au loc �nainte de acest ultim eveniment, dup� care vom fi l�sați pe cont propriu.
Cite�te �i: Anun� OFICIAL de la NASA �n urma zvonurilor c� un asteroid va lovi P�m�ntul

Atkins anunț� c�, pe 28 septembrie, la ora 11:11, Valul X va bombarda p�m�ntul cu particule de lumin� foton-gamma, c�l�torind cu viteza luminii și produc�nd o schimbare de ADN instantanee. Ființele care au o frecvenț�, pe rezonanța Schumann, de cel puțin 17 Hz vor fi propulsate �n a 5-a dimensiune.

Num�rul de persoane proiectate s� aib� o ascensiune pe frecvenț� este un pic peste 2,3 miliarde, iar num�rul exact depinde de con�tiin�a colectiv� a umanit��ii pentru a manifesta modific�rile. Energiile cosmice au �nceput s� intre, iar sferele care au jucat rol de tampon le blocheaz� din ce �n ce mai puțin. Toate acestea sugereaz� c�, la finele lui septembrie, ar putea fi un moment de v�rf �n care energia cosmic� va produce schimb�ri semnificative �n fiziologia uman�, declanș�nd astfel o ascensiune �n mas� a fiin�elor de lumin� care au ridicat frecvențele lor la un nivel ridicat de iubire de sine.

Data de 9 septembrie 2015 este cunoscut� c� �Event Horizon� și este cea mai important� zi din istoria umanit�ții, este de p�rere Simon Atkins, preciz�nd c� acesta nu este sf�rșitul, ci �nceputul unei ascensiuni �n mas�, la nivel mondial, al ființelor a c�ror vibrație trece din a 4-a dimensiune �n a 5-a.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

NASA a f�cut anun�ul: P�m�ntul se va cufunda �n �NTUNERIC TOTAL �n noiembrie
www.obiectiv.info/nasa-a-facut-anuntul-pamantul-se-va-cufunda-in...

NASA confirm� c� P�m�ntul va fi 15 zile �n �ntuneric total �ntre 15 �i 29 noiembrie 2015. Un astfel de eveniment s-a mai produs acum 1 milion de ani.




Speciali�tii NASA arat� c� P�m�ntul se va cufunda �n �ntuneric total �ncep�nd cu s�mb�t�, 15 noiembrie 2015, ora 3:00 p�n� luni, 30 noiembrie, ora 16:15. Potrivit oficialilor, fenomenul va fi pricinuit de un alt eveniment astronomic �ntre Venus �i Jupiter.

�eful NASA Charles Bolden a prezentat la Casa Alb� un document de 1000 de pagini �n care explic� acest fenomen. Conform NASA, nu s-a mai �nt�mplat a�a ceva de peste 1 milion de ani.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Anun� OFICIAL de la NASA �n urma zvonurilor c� un asteroid va lovi P�m�ntul
www.obiectiv.info/anunt-oficial-nasa-dupa-zvonurile-ca-un-astero...

NASA a dezmințit pe pagina sa web zvonul, devenit viral pe internet, conform c�ruia un asteroid ar urma s� se ciocneasc� cu P�m�ntul, cel mai probabil �n apropiere de Porto Rico, �n intervalul 15-28 septembrie 2015, produc�nd distrugeri �n Mexic, �n SUA, pe coasta Atlanticului și pe ț�rmul Golfului Mexic, precum și �n America Central� și de Sud.

'Nu exist� nicio baz� științific� � nici cel mai mic indiciu � c� un asteroid sau alt obiect ceresc se va lovi de Terra �n acest interval de timp', a afirmat Paul Chodas, manager al departamentului pentru Obiecte din apropierea P�m�ntului din cadrul Jet Propulsion Laboratory (JET) al NASA din Pasadena, statul american California.

�n realitate, observațiile realizate de NASA arat� c� nu exist� vreun asteroid sau vreo comet� care s� se ciocneasc� cu planeta noastr� �n viitorul secol. Pentru toți asteroizii potențial periculoși din acest punct de vedere, probabilitatea unui impact cu Terra este de mai puțin de 0,01 % pentru urm�torii o sut� de ani.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Scenariu APOCALIPTIC! NASA confirm�: un asteroid va lovi P�m�ntul �n septembrie
www.obiectiv.info/scenariu-apocaliptic-nasa-confirma-un-asteroid...

Un scenariu apocaliptic este dezv�luit de NASA și FEMA, Agenția Federal� de Situații de Urgenț�. Omenirea trebuie s� se preg�teasc� de cataclism �n urma coliziunii unei comete, care s-ar produce, cel mai probabil �n perioada 15-25 septembrie, 2015.

Informațiile privind un viitor cataclism au fost dezv�luite �n urm� cu un an de c�tre ministrul francez al afacerilor externe, Laurent Fabius, care anunța intr-o conferinta de presa tinuta la Casa Alba, ca omenirii �i mai r�m�n 500 de zile pana la producerea unui haos climatic, care se va produce pe 24 septembrie 2015, potrivit stireademaine.

Cometa ar avea un diametru de circa 4 kilometri, iar cel mai probabil, zona coliziunii va fi cea a Americii de Nord. Nu este exclus� nici coliziunea �n ocean, iar valurile care se vor produce pot atinge 100 de metri inaltime.

Specialistii americani sustin ca, dat fiind dimensiunile uriase ale meteoritului, acesta va produce pagube colosale. Din pacate, omenirea nu detine o tehnologie prin care meteoritii sau asteroizii sa poata fi distrusi, inainte de coliziunea cu Pamantul.

Un asemenea impact va duce la producerea unei ierni nucleare, distrugerea vegetatiei si tsunami puternice, care vor avea ca efect si producerea unor cutremure foarte mari.

Alti specialisti sunt ingrijorati de faptul ca, in urma unei astfel de coliziuni, va fi reluata activitatea vulcanica in anumite zone ale lumii.

Este vorba despre super-vulcanii din zona Pacificului, a caror activitate ar fi catastrofala pentru acea zona.

Un rabin de rang inalt, ultra-ortodox, Chaim Kanyevschi, a anuntat ca in septembrie 2015, la sfarsitul anului sabatic, sa se pregateasca, pentru ca Messia va reveni pe Pamant.

Si astrologii inclina sa creada ca luna septembrie apartine schimbarilor, pornind de la configuratia planetelor. Astfel, pe data de 23 septembrie 2015, Pamantul va traversa orbita planetei Bennu, care a fost descoperita in 11 septembrie 1999, cu doi ani inaintea tragicelor evenimente din septembrie 2001. Pe aceeasi data, planetele Marte, Jupiter si Venus vor forma un triunghi isoscel in constelatia Leu.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=I-vfgpxlP9s

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=Bzv0J_2oOAY

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

ete na, vi tu cu chestii d'astea ! ia sa-mi spui repede, da' repede, cite laturi are un triunghi ?

De la: gabigabi2, la data 2015-10-25 15:55:33 ete na, vi tu cu chestii d'astea ! ia sa-mi spui repede, da' repede, cite laturi are un triunghi ?

...isoscel, dreptunghic, echilateral sau .... de care, mama, de care ?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Les enfants de la patrie !

Azi e Ziua Armatei Rom�ne !

Stiati ca ..., da sau ba ?

Cu drag, prezentam ONORUL ARMATEI ROM�NE :

www.youtube.com/watch?v=RoQDRZP1yvQ

De departe, mereu aproape!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-10-25 16:11:26

De la: gabigabi2, la data 2015-10-25 15:55:33 ete na, vi tu cu chestii d'astea ! ia sa-mi spui repede, da' repede, cite laturi are un triunghi ?

...isoscel, dreptunghic, echilateral sau .... de care, mama, de care ?

e un TRI -unghi ! cite laturi poate avea ?

De la: gabigabi2, la data 2015-10-25 16:22:04

De la: Musetel, la data 2015-10-25 16:11:26

De la: gabigabi2, la data 2015-10-25 15:55:33 ete na, vi tu cu chestii d'astea ! ia sa-mi spui repede, da' repede, cite laturi are un triunghi ?

...isoscel, dreptunghic, echilateral sau .... de care, mama, de care ?

e un TRI -unghi ! cite laturi poate avea ?

Si eu aveam chef de glume, mama!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-10-25 16:14:57Les enfants de la patrie !

Azi e Ziua Armatei Rom�ne !

Stiati ca ..., da sau ba ?

Cu drag, prezentam ONORUL ARMATEI ROM�NE :

www.youtube.com/watch?v=RoQDRZP1yvQ

De departe, mereu aproape!

stim, stim demult !
am avut un coleg de exceptie - Dumnezeu sa-l odihneasca - care , lucrase timp de 20 ani in armata si ptr. el ziua de 25 oct. era Sfinta ! ca atare , isi lua liber si-si invita sotia la restaurant ptr. a o sarbatori cum se cuvine !
si, iata , desi au trecut vreo alti 20 ani de cind " Grasu " nu mai e , in aceasta zi eu ma gindesc la el cu mult drag....si azi , dupa cum se vede, l-am si evocat !

Nasa mea de cununie, care mi-e aproape de la 6 ani si ceva, vroia sa devina cadru in armata. Nu a trecut testele din cauza inaltimii. NAsica mea draga este tot o Gabitza iubita.

Esti bine, toate ok ? Ce vreme aveti la capitala? Aici e rece si iar fara Soare. Clientii lipsesc cu desavarsire peste tot, in afara de mancare nu se vinde nimic, tocmai au trecut impozitele, taxa de locuinta, samd. Noi, comerciantii, doar platim... Intru in greva!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Delta Dun�rii: Peninsula Sacalin ar putea forma o nou� lagun� �n Marea Neagr�
www.economica.net/delta-dunarii-peninsula-sacalin-ar-putea-forma...

Peninsula Sacalin din perimetrul Rezerva�iei Biosferei Delta Dun�rii va forma peste zece ani o lagun� �n Marea Neagr�, �mpreun� cu zona Z�toane, similar� complexului Razim, potrivit specialistului Institutului Na�ional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dun�rii (INCDDD), Iulian Nichersu.


'Cu ajutorul geometriei fractale, o schematizare a fenomenelor manifestate �n zon� �ncep�nd de la situa�ia complex� existent� acum p�n� la elementul ini�iator, pe baza datelor pe care le avem, constat�m o tendin�� de multiplicare a acestui element de la nord-est la sud-vest. Astfel, peninsula Sacalin (cu partea de nord lipit� de Delt� - n.r.) se apropie de zona Z�toane, iar �n urm�torii cinci-zece ani acolo va ap�rea o nou� lagun� de tipul Razim', a declarat pentru Agerpres cercet�torul Nichersu.

Distan�a actual� dintre cap�tul sudic al peninsulei Sacalin �i zona Z�toane, din apropierea comunei Sf�ntu Gheorghe, este, potrivit sursei citate, de circa cinci kilometri, cre�terea suprafe�ei peninsulei av�nd drept efect direct asigurarea unei biodiversit��i incomparabile cu cea din alte zone, scrie Agerpres.

'Este o biodiversitate incomparabil� cu cea din alte zone. Este un habitat nemaipomenit pentru chefal, laban, specii care nu tr�iesc dec�t �n ap� salmastr�. Avem semnale c� acolo s-a observat recent foca de Marea Neagr�, specie care nu s-a mai v�zut la Sf�ntu Gheorghe din anii '70, potrivit literaturii de specialitate. Din p�cate, nu avem fotografii', a mai spus reprezentantul INCDDD.

Geometria fractal�, imaginile satelitare �i cele fotogrametrice ar putea fi utilizate �i �n cazul altor forma�iuni din Delta Dun�rii, ca de exemplu grindurile S�r�turi, din zona de nord a comunei Sf�ntu Gheorghe, dar �i pentru a sprijini comunit��ile din interiorul Deltei pentru a preveni efectele negative ale cre�terii cotelor Dun�rii.

'�mpreun� cu colega mea, Iuliana Feodot, am �ncercat s� conect�m dimensiunea fractal� cu planificarea spa�ial� �i managementul riscului la inunda�ii. Sunt trei elemente pe care vrem s� le folosim la nivelul �ntregii delte pentru a le oferi administratorilor instrumente pentru ap�rarea �mpotriva inunda�iilor', a afirmat cercet�torul Nichersu.

�n acela�i timp, el a recunoscut c� nu s-au f�cut cercet�ri complexe �n zona Sacalin.

'Urmeaz� s� facem m�sur�tori �n am�nunt s� vedem care sunt cantit��ile (de aluviuni -n.r.) ce au contribuit la dezvoltarea peninsulei. Cercet�rile pe teren �nseamn� fonduri suplimentare, echipamente de mare precizie, o baz� material� pentru m�sur�torile de specialitate', a precizat reprezentantul INCDDD.

Insula Sacalin a fost men�ionat� pentru prima dat� �n anul 1771 �ntr-o hart� ruseasc� �ntocmit� �n timpul confrunt�rilor cu Imperiul Otoman pentru impunerea suprema�iei la gurile de v�rsare a Dun�rii �n Marea Neagr�, �n momentul respectiv insula av�nd un singur nucleu.

�n anul 1856, sub egida Comisiunii Europene a Dun�rii, c�pitanul Thomas Spratt a realizat a nou� hart� 1856, insula Sacalin ap�r�nd �n aceasta cu dou� nuclee submerse de maximum un kilometru formate sub influen�a furtunilor �i a aluviunilor, potrivit sursei citate.

�n anul 1924, cercet�torii rom�ni au efectuat noi m�sur�tori �i au constatat c� lungimea insulei a ajuns la zece kilometri, pentru ca �n momentul de fa�� aceasta s� fie, potrivit sursei, de 19 kilometri. Alipirea nord-estului insulei de Delt� �i transformarea zonei �n peninsul� a fost prognozat� de cercet�torii rom�ni �nc� din anul 1977, estimarea adeverindu-se deja. Procesul de evolu�ie a peninsulei Sacalin reprezint�, conform cercet�torilor Petre G�tescu �i Basarab Driga, modelul form�rii suitei de grinduri din partea sudic� a bra�ului Sf�ntu Gheorghe al Dun�rii.

�n momentul de fa��, potrivit Administra�iei Rezerva�iei, zona Sacalin-Z�toane are o suprafa�� de 21.410 hectare �i este arie natural� strict protejat�, aici fiind interzise toate activit��ile umane.

Iulian Nichersu este unul din cercet�torii INCDDD care a participat la proiecte finan�ate de Uniunea European� prin care au fost create h�r�i de risc de-a lungul Dun�rii �i este primul care a utilizat pentru prima dat� �n Rom�nia, �n anul 2000, sistemul geografic informa�ional (GIS) pentru �ntocmirea unei h�r�i, respectiv 'Atlasul Rezerva�iei Biosferei Delta Dun�rii'.

Zon� unic� �n Europa, Rezerva�ia Biosferei Delta Dun�rii este considerat� un muzeu al biodiversit��ii compus din 30 de tipuri de ecosisteme, precum �i o banc� de gene natural� pentru patrimoniul natural mondial. Delta Dun�rii este, de asemenea, una dintre pu�inele delte populate din lume, dar �i una dintre cele mai mari zone umede din lume.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/insula-sacalin-...

www.calatorsauturist.ro/locuri/comoara-naturala-din-insula-sacalin/

dreamtrips.ro/2014/10/delta-dunarii-insula-sacalin.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=0k0E_T31Dzc

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Halloween
De la Wikipedia, enciclopedia liber�
Pentru alte sensuri, vedeți Halloween (dezambiguizare).
Halloween
{{{nume_s�rb�toare}}}
Dovleac Jack-o'-Lantern
Alt� denumire All-Hallows-Even
S�rb�torit� de multe ț�ri (cele mai cunoscute: Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico și Regatul Unit)
Data 31 octombrie
Observ�ri celebrare prin: colindat, atracții b�ntuite, sculptarea de jack-o'-lantern , costumare�
Asociere Samhain, S�rb�toarea Tuturor Sfinților
https://ro.wikipedia.org/wiki/Halloween

Halloween este o s�rb�toare de origine celtic�, preluat� ast�zi de multe popoare din lumea occidental�, ea r�sp�ndindu-se �n secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Este s�rb�torit� �n noaptea de 31 octombrie, deși �n unele ț�ri data s�rb�torii variaz� � de exemplu, �n Suedia este s�rb�torit� �n prima s�mb�t� din noiembrie. Numele provine din limba englez�, de la expresia All Hallows' Even, numele s�rb�torii creștine a tuturor sfinților, s�rb�toare cu care Halloweenul a devenit asociat �n ț�rile unde predomin� creștinismul occidental � catolic și protestant, deoarece �n aceste culte creștine ziua tuturor sfinților este s�rb�torit� pe 1 noiembrie.

Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat care reprezint� Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei s�rb�tori copiii se mascheaz� �n vr�jitori, mumii sau alte personaje și colind� pe la case �ntreb�nd �Trick or Treat?� (P�c�leal� sau dulciuri?), ca o amenințare c� dac� nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o fars�. �n alte ț�ri Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.



Istoric
S�rb�toarea Tuturor Sfinților și Samhain.

S�rb�toarea pe care o cunoaștem sub numele de Halloween a fost influențat�, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. �n Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul Samhain, iar la creștini S�rb�toarea Tuturor Sfinților.

Istoricul Nicholas Rogers, care a cercetat originile Halloweenului, observ� c� �n timp ce �unii folcloriști i-au detectat originile �n s�rb�toarea roman� a Pomonei, zeița fructelor și semințelor, sau �n festivalul morților denumit Parentalia, s�rb�toarea este cel mai frecvent legat� de festivalul celtic Samhain, scris inițial Samuin�. Numele provine din irlandeza veche și �nseamn� �sf�rșitul verii�.
Snap-Apple Night de Daniel Maclise prezent�nd o petrecere de Halloween �n Blarney, Irlanda, �n 1832

Festivalul Samhain s�rb�torește sf�rșitul �jum�t�ții luminoase� a anului și �nceputul �jum�t�ții �ntunecate� și este, uneori, considerat a fi �Anul Nou Celtic�.

Vechii celți credeau c� granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo se sl�bește �n ziua de Samhain, permiț�nd spiritelor, bune sau rele, s� o traverseze. Str�moșii familiei erau cinstiți și invitați acas�, �n timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede c� nevoia de a �ndep�rta spiritele rele a dus la purtatul de costume și m�ști. Ei �ndep�rtau spiritele rele deghiz�ndu-se ei �nșiși �n spirit r�u pentru a le evita. �n Scoția rolul spiritelor era jucat de tineri �mbr�cați �n alb cu fețele mascate sau �nnegrite.Samhain era o vreme c�nd se f�ceau provizii de iarn� și se t�iau animalele pentru a p�stra carnea peste iarn�. Focurile de tab�r� jucau și ele un rol �n festivit�ți. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor t�iate erau și ele aruncate �n foc.Uneori se aprindeau dou� focuri unul l�ng� altul, iar oamenii și animalele treceau printre ele ca ritual de purificare.

Urm�toarea influenț� a ap�rut o dat� cu r�sp�ndirea noii religii creștine �n Europa.�n anul 835, Biserica Romano-Catolic� a transformat ziua de 1 noiembrie �ntr-o s�rb�toare creștin�, care celebreaz� toți sfinții. Aceasta era S�rb�toarea Tuturor Sfinților, sau Hallowmas, sau All Hallows.

Numele de �Halloween� și multe dintre tradițiile actuale provin din perioada veche englez�.
Originea numelui

Termenul Halloween reprezint� o variant� scoțian� a denumirii All-Hallows-Even (�evening�), adic� noaptea de dinainte de �All Hallows�. P�n� �n secolul al XX-lea era scris� și �Hallowe'en�, elimin�nd �v�-ul și scurt�nd cuv�ntul. Deși sintagma All Hallows apare �n engleza veche (ealra hālgena mæssedæg, �s�rb�toarea tuturor sfinților�), conform Oxford English Dictionary (ediția a doua) de la Oxford University Press, All-Hallows-Even a fost atestat� abia la 1556.
Simboluri
Jack-o'-lanterns �n Kobe, Japonia

Simbolurile și obiectele artizanale asociate Halloweenului s-au dezvoltat �n timp. De exemplu, sculptarea de jack-o'-lantern provine din obiceiul de Ziua Tuturor Sfinților de modelare a unor felinare din napi pentru luminarea sufletelor din purgatoriu. Napul era folosit tradițional de Halloween �n Irlanda și Scoția, dar imigranții veniți �n America de Nord au folosit dovleacul indigen, care erau mai ușor accesibili și mai mari � fiind mai ușor de modelat dec�t napii. Tradiția american� de modelare a dovlecilor este atestat� de la 1837 și a fost asociat� inițial cu vremea recoltei, nefiind specific� Halloweenului dec�t spre sf�rșitul secolului al XIX-lea.

Imaginile de Halloween provin din multiple surse, inclusiv din obiceiurile naționale, operele literare de ficțiune gotic� și horror (cum ar fi romanele Frankenstein și Dracula), și din filmele horror clasice (ca Frankenstein și Mumia). Printre primele lucr�ri despre Halloween se num�r� cele ale poetului scoțian John Mayne din 1780, care menționa farsele jucate la Halloween; What fearfu' pranks ensue!, precum și supranaturalul asociat cu noaptea, Bogies (fantome), influenț�ndu-l pe Robert Burns, autorul poeziei Halloween din 1785. Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb și sperietorile de ciori sunt și ele omniprezente. Casele sunt și ele decorate cu aceste simboluri.

Printre alte imagini de Halloween se num�r� temele morții, r�ului și ocultului, sau monștrii legendari. Culorile tradiționale ale s�rb�torii sunt negru și portocaliu.
Colindatul
Articol principal: Colindatul de Halloween.
�Trick-or-Treat for UNICEF�

UNICEF-ul are și el un cuv�nt de spus �n toat� mișcarea Trick-or-Treat. �n America de Nord, �Trick-or-Treat for UNICEF� a devenit o tradiție �n perioada de Halloween. �Mișcarea� a �nceput ca un eveniment local �n anul 1950 �ntr-o suburbie din orașul Philadelphia și s-a extins pe plan național p�n� �n 1952.�n America este bine cunoscut� �micuța cutie portocalie�.Pentru o perioad� de timp, cutiile se distribuiau �n școli și astfel copiii care mergeau la �colindat� str�ngeau bani, �mpreun� cu tradiționalele dulciuri, de la cei care voiau s� doneze.UNICEF a dat drumul și la un trick-or-treat online, �nsoțit și de un bal mascat, tot virtual. Endorserul campaniei a fost Heidi Klum �mpreun� cu familia ei.
Costume

Costumele de Halloween sunt tradițional modelate dup� figurile supranaturale, monștri, schelete, fantome, vr�jitoare și diavoli. De-a lungul timpului, printre costumele folosite ap�reau și cele ale unor personaje fictive, celebrit�ți la ordinea zilei și arhetipuri generice, cum ar fi prințesele sau lupt�torii ninja.

Costumarea și colindatul cu ele era de actualitate �n Scoția de Halloween la sf�rșitul secolului al XIX-lea. Tradiția a p�truns și �n Statele Unite la �nceputul secolului al XX-lea, at�t �n r�ndul adulților c�t și �n r�ndul copiilor. Primele costume de Halloween produse �n mas� au ap�rut �n magazinele americane �n anii 1930 c�nd obiceiul de trick-or-treating devenea popular acolo.

�n ziua de 31 octombrie sau �n preajma ei, adesea �n vinerea și s�mb�ta dinainte de Halloween, se țin adesea petreceri cu costume.
Jocuri și alte activit�ți
�n aceast� carte po�tal� de Halloween din 1904, o fat� prive�te �ntr-o oglind� �ntr-o camer� �ntunecat� �n speran�a de a vedea cu coada ochiului chipul viitorului so�.

Exist� mai multe jocuri asociate cu petrecerile de Halloween. Unul dintre ele se numește dunking sau apple bobbing, și const� �n culegerea cu dinții a unor mere care plutesc �ntr-un lighean sau �ntr-un alt vas cu ap�. O variant� a jocului implic� așezarea �n genunchi pe un scaun, ținerea unei furculițe �ntre dinți și tentativa de a l�sa furculița s� cad� �ntr-un m�r. Un alt joc frecvent implic� ag�țarea cu funii a unor scone-uri �nvelite �n sirop sau melas�; ele trebuie m�ncate f�r� a folosi m�inile, activitate ce se soldeaz� inevitabil cu m�njirea feței cu lichidul dulce și lipicios.

Unele jocuri tradiționale de Halloween sunt forme de divinație. O form� tradițional� scoțian� de prevedere a viitorului soț al unei tinere fete este cur�țarea unui m�r dintr-o singur� t�ietur�, urmat� de aruncarea cojii lungi peste um�r. Se crede c� acea coaj� va c�dea �n forma primei litere a numelui viitorului soț. Femeilor nem�ritate li se spune c� dac� stau �ntr-o camer� �ntunecat� și se uit� �n oglind� �n noaptea de Halloween, vor vedea chipul viitorului soț. �n schimb, dac� sunt sortite s� moar� �nainte de cununie, va ap�rea un craniu. Obiceiul era destul de r�sp�ndit �nc�t s� apar� pe felicit�ri de Halloweende la sf�rșitul secolului al XIX-lea și �nceputul secolului al XX-lea.

Un alt joc bazat pe superstiții și atestat prin anii 1900 implica coji de nuc�. Oamenii scriau simboluri cu lapte pe h�rtie alb�. Dup� uscare, h�rtia era �mp�turit� și introdus� �n coji de nuc�. C�nd coaja de nuc� era �nc�lzit�, laptele devenea cafeniu și scrisul ap�rea pe ceea ce altfel ar fi p�rut a fi h�rtie alb�. Pentru a juca acest joc, simbolurile din h�rtie se puneau pe o farfurie. Cineva intra, �ntr-o camer� �ntunecat� și �și punea m�na pe o bucat� de gheaț�, apoi o punea pe farfurie. Bilețelul se lipea apoi de m�n�. Printre simboluri se num�rau: semnul dolarului pentru bog�ție, nasturele pentru burl�cie, degetarul pentru tors, arcanul pentru s�r�cie, bobul de orez pentru cununie, umbrela pentru c�l�torie, ceaunul pentru necazuri, trifoiul cu patru foi pentru noroc, moneda pentru bog�ție, inelul pentru cununie rapid� și cheia pentru celebritate.

Spusul poveștilor cu fantome sau vizionarea de filme horror sunt și ele p�rți ale petrecerilor de Halloween. Adesea, �n preajma s�rb�torii, televiziunile difuzeaz� episoadele ale serialelor și emisiuni speciale (de obicei pentru copii), iar unele filme horror sunt lansate special �nainte de Halloween pentru a profita de atmosfera s�rb�torii.
Atracții b�ntuite

Atracțiile b�ntuite sunt locuri de divertisment special concepute pentru a speria vizitatorii; cele mai multe sunt dedicate s�rb�torii de Halloween. Originile acestor locuri �n care vizitatorii pl�teau pentru a fi speriați sunt greu de stabilit, dar se crede c� acestea au fost mai int�i folosite �n scopul str�ngerii de fonduri de c�tre Junior Chamber International (Jaycees). Acestea includ case b�ntuite, labirinturi de porumb și plimb�ri �n vehicole decorate specific s�rb�torii, iar nivelul de complexitate al decorațiilor a crescut odat� cu industria Halloweenului. �n Statele Unite, aceste parcuri de distracție cu specific Halloween produc aproximativ 300-500 de milioane de dolari �n fiecare an și atrag aproape 400.000 clienți, cu toate c� tendințele sugereaz� c� v�rful atins �n acest domeniu a fost �n 2005. Aceast� creștere a interesului a dus la adoptarea mai multor efecte speciale foarte tehnice și a costumelor, comparabile cu cele din filmele de la Hollywood.
M�nc�ruri
M�r glazurat

Deoarece s�rb�toarea cade �n vremea recolt�rii merelor, merele glazurate sau caramelizate se num�r� printre m�nc�rurile tradiționale de Halloween. Acestea se obțin prin ungerea merelor �ntregi cu un sirop dulce lipicios, uneori se adaug� miez de nuc� m�cinat�.

�ntr-o vreme, copiilor li se d�deau mere glazurate, dar practica a disp�rut dup� ce au ap�rut zvonuri c� unii oameni �nfig ace sau lame de ras �n merele date copiilor.Nu exist� dovezi ale unor astfel de incidente, deci se poate presupune c� sunt cel mult rare și nu se soldeaz� cu r�niri grave. Totuși, mulți p�rinți au crezut c� asemenea practici sunt frecvente din cauza mediatiz�rii excesive. La maximul isteriei merelor, unele spitale au oferit radiografii ale sacilor de bomboane ale copiilor pentru a identifica vreo problem�. Practic toate acele puține evenimente de �otr�vire� a merelor erau de fapt cauzate chiar de p�rinții victimelor.

Un obicei ce persist� �n Irlanda de ast�zi este g�tirea (sau mai adesea, achiziționarea) de barmbrack (�n galician� b�ir�n breac), o pr�jitur� ușoar� cu fructe, �n care se introduc un inel, o moned� sau alte �farmece�. Se spune c� cei care m�n�nc� un barmbrack cu inel �și vor g�si dragostea �n anul urm�tor, tradiție similar� cu cea a pr�jiturii regelui la boboteaz�.

M�nc�ruri asociate s�rb�torii

Barmbrack (Irlanda)

Caramele (Marea Britanie)

M�r caramelizat/m�r glazurat (Marea Britanie și Irlanda)

Porumb caramelizat

Colcannon (Irlanda)

Bomboane �n form� de cranii, dovleci, lilieci, viermi, etc.

Dovleac, pl�cint� de dovleac, p�ine de dovleac

Semințe de dovleac pr�jite

Porumb dulce pr�jit

Pr�jituri Soul

Halloweenul �n lume

Fiind una dintre cele mai vechi s�rb�tori din lume, Halloweenul este acum s�rb�torit �n foarte multe ț�ri de pe glob, cele mai cunoscute fiind Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico și Regatul Unit, iar ocazional �n unele p�rți ale Australiei și Noua Zeeland�. �n America de Nord și Canada �și menține cel mai �nalt nivel de popularitate. �n fiecare an, 65% dintre americani �și decoreaz� casele și birourile pentru Halloween.Procentul este dep�șit doar de decorațiunile f�cute cu ocazia Cr�ciunului.Halloweenul este s�rb�toarea �n care sunt v�ndute cele mai multe bomboane și este a doua s�rb�toare dup� Cr�ciun ca volum al v�nz�rilor globale.
Perspective religioase
Creștinismul catolic și protestant

�n America de Nord, atitudinea creștin� faț� de Halloween este foarte variat�. �n Biserica Anglican�, unele dioceze au ales s� sublinieze tradițiile creștine de S�rb�toarea Tuturor Sfinților,�n timp ce Protestanții țin cont de s�rb�tori ca Ziua Reformei, o zi de comemorare și rug�ciuni pentru unitate. Preotul Gabriele Amorth, un exorcist numit de Vatican la Roma, a declarat:
�Dac� tinerilor americani și englezi le place s� se �mbrace ca vr�jitoarele și demonii o noapte pe an, nu este nicio problem�. Dac� este doar un joc, nu exist� nici un r�u �n asta.�

�n ultimii ani, Arhiepiscopia Romano-Catolic� din Boston a organizat o S�rb�toare a Sfinților pentru Halloween.[38] Multe dintre bisericile protestante contemporane v�d Halloweenul ca un moment de distracție pentru copii, ba chiar organizeaz� serb�ri �n bisericile lor, iar copiii și p�rinții lor se pot costuma, juca jocuri și primesc bomboane.

�n noiembrie 2009, Vaticanul a catalogat ziua de Halloween ca necreștin�, declar�nd c� este bazat� pe un sinistru și periculos curent ocultist.

Multi creștini nu atribuie vreo semnificație negativ� s�rb�torii de Halloween, trat�nd-o ca pe un pretext pur laic pentru serbarea �ciud�țeniilor imaginare� și pentru oferirea de bomboane. Festivit�țile de Halloween sunt obișnuite �n școlile parohiale romano-catolice din America de Nord și din Irlanda. De fapt, Biserica Romano-Catolic� consider� c� Halloween-ul ar avea o legatur� cu creștinismul.Cei mai mulți creștini nu consider� c� tradiția ar avea r�d�cini satanice �n origine sau practic� și c� nu reprezint� nicio amenințare pentru viața spiritual� a copiilor: educarea despre moarte și mortalitatea, precum și despre obiceiurile str�moșilor celți fiind, de fapt, o lecție de viaț� valoroas� și o parte din patrimoniul enoriașilor lor.Festivit�țile de Halloween sunt obișnuite �n scolile parohiale romano-catolice din America de Nord și din Irlanda.
Alte culte creștine

Acest articol sau secțiune reprezint� �n principal viziunea rom�neasc� asupra acestui subiect și nu neap�rat felul �n care este perceput acesta la nivel mondial.

Alți creștini sunt �ngrijorați de Halloween și resping s�rb�toarea deoarece ei sunt convinși c� trivializeaz� (și celebreaz�) �ocultul� și ceea ce ei percep ca fiind r�u.Un r�spuns �n r�ndul unor fundamentaliști �n ultimii ani a fost utilizarea de Case ale Iadului (Hell Houses) sau pamflete tematice (cum ar și cele ale lui Jack T. Chick), care cred despre Halloween c� ar fi o oportunitate pentru evanghelizare.Unii consider� Halloweenul ca fiind complet incompatibil cu credința creștin�datorit� originii sale p�g�ne de Festival al Morților.

�n tradiția popular� din Rom�nia exist� un obicei asem�n�tor, Noaptea Sf�ntului Andrei, care este asociat cu apariția strigoilor, cu farmecele de dragoste și ghicirea ursitului, de asemenea se poate �afla� dac� anul urm�tor va fi roditor. Sf�ntul Apostol Andrei este pr�znuit pe 30 noiembrie.

Ortodocșii consider� c� �n timpul vieții trebuie s� dob�ndeasc� asem�nare cu Iisus Hristos și nu s� se �mbrace �n vampiri și fantome.
P�g�nismul, ocultismul și satanismul
�P�rintele� modern al �bisericii lui Satan�, Anton Szandor LaVey, obișnuia s� spun� c� Halloween este una dintre cele mai mari s�rb�tori �n calendarul satanic.

Mulți se uit� la istoricul Halloweenului și, bazați pe aceasta, recomand� sau nu, o anumit� poziție faț� de ea. Uneori o astfel de analiz� poate ajuta, dar nu se crede c� are o contribuție decisiv� �n a lua o hot�r�re justificat�. Originea acestei s�rb�tori poate fi plasat� �n ocultism și p�g�nism, iar grup�rile satanice, �n unele regiuni, �i atașeaz� o �nsemn�tate deosebit�.Vaticanul a condamnat s�rb�toarea de Halloween, despre care susține c� este �anticreștin�, fiind bazat� pe un �curent subteran periculos al ocultismului�. Sf�ntul Scaun i-a avertizat pe p�rinți s� nu-și lase copiii s� se �mbrace �n fantome și vampiri deoarece Halloweenul este o s�rb�toare p�g�n� a �terorii, a fricii și a morții�. Un ziar controlat de episcopii italieni, Avvenire, a cerut �n 2009 boicotarea zilei de Halloween, despre care a spus c� este �o celebrare a groazei și a macabrului� care ar putea s� �ncurajeze �sectele [satanice] nemiloase și f�r� scrupule�.Mai multe biserici din Florida au protestat �n octombrie 2010 faț� de decorarea unui parc cu motive specifice s�rb�torii Halloween, acuz�ndu-i pe organizatori c� promoveaz� imagini ale �crimei și torturii�.

�P�rintele� modern al �bisericii lui Satan�, Anton Szandor LaVey, obișnuia s� spun� c� Halloween este una dintre cele mai mari s�rb�tori �n calendarul satanic, al�turi de �Noaptea Walpurgic� sau Sabatul vr�jitoarelor, de pe 1 mai.


Alte religii, de asemenea, au p�reri foarte diferite cu privire la Halloween. Adepții religiei Wicca simt c� tradiția este jignitoare pentru �vr�jitoarele adev�rate� pentru c� se promoveaz� caricaturi stereotipale ale �vr�jitoarelor malefhalloweenului�.


Numele provine dintr-o legend�. Irlandezul Jack a p�c�lit Diavolul s� se urce �ntr-un m�r. Pentru a-l �mpiedica s� se r�zbune și s�-i ia astfel sufletul, a desenat pe trunchiul copacului semnul crucii. Diavolul, �nfuriat, pentru a se r�zbuna l-a blestemat pe b�tr�nul Jack s� cutreiere pentru totdeauna p�m�ntul, f�r� s� poat� intra vreodat� �n iad sau �n rai. Singurul lucru pe care i l-a �ng�duit diavolul a fost s� poarte cu el un felinar care s�-i lumineze calea.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***