Info
x
Verificati-va cunostintele de cultura generala
|
9am_5341 1 mesaj Membru din: 14/07/2015 |
Postat pe: 14 Iulie 2015, ora 10:28
site
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 14 Iulie 2015, ora 18:19
www.cunoastelumea.ro/turnul-eiffel-made-in-resita/
Turnul Eiffel, made in Reia. DOCUMENTE și controverse Merit s știi! Posted on 20 mai 2015 by Madalina Diaconu in Enigme si mistere // 7 Comments Share Button [Pin It] inShare3 Sunt cei 324 de metri nlime fabricai din oel romnesc de la Reia i de la Govdia, dup o tehnologie inventat de inginerul romn Gheorghe Pnculescu? 4_236854 Nscut n 1844 n Vlenii de Munte, Pnculescu a plecat s studieze n strintate și a absolvit Universitatea de Științ și Tehnologie din Zurich, iar apoi s-a alturat companiei de inginerie Socit des tablissements Eiffel, fondat de Gustave Eiffel, recomandat de celebrul poet romn Vasile Alecsandri. n 1878, Pnculescu a revenit n Romnia pentru a proiecta și construi linia de cale ferat dintre Predeal și București, pe care a terminat-o n mai puțin de un an, n ciuda contractului de cinci ani elaborat inițial; acest lucru este atribuit sistemului cu adevrat inovator de mbinare a grinzilor de metal n faza de pre-asamblare. 6_236856 n 1879, Gustave Eiffel a fcut o vizit de documentare la casa lui Pnculescu din Vlenii de Munte, ceea ce este astzi Muzeul Memorial Nicolae Iorga, unde i-a fost prezentat tehnologia utilizat de ctre Pnculescu pentru construcția liniei de cale ferat. EIFFEL a documentat contribuția lui Pnculescu n lucrarea sa intitulat Communication sur les travaux de la tour de 300 m scris n 1887. Aceeași tehnologie a fost folosit de ctre Eiffel n construirea Turnului Eiffel. Gheorghe Pnculescu a devenit inspector general la CFR SA, operatorul cilor ferate romne. 8_236858 Cercetarea semnificativ a acestei colaborri ntre Gheorghe Pnculescu și Gustave Eiffel a fost fcut de ctre Prof. Eugen Stnescu, director adjunct al Muzeului de Istorie și Arheologie din Prahova, Romnia. Stnescu a plecat la Paris și a cercetat arhivele Eiffel, unde a dat peste documentul Communication sur les travaux de la tour de 300 m menționat și mai sus, care d credit inovației fcut de Pnculescu și recunoaște rolul su crucial pentru finalizarea turnului. thumbnail.asp Referine n acest sens apar i n ziarul prahovean Flamura Prahovei. Un film postat de un inginer francez arat c ntre proiectele lui Eiffel s-a aflat i podul de la Ungheni de peste Prut. El arat c, n mai 1990, un milion i jumtate de romni au strigat Unire pe podul imaginat i construit de Eiffel. n ce-l privete pe Gheorghe Pnculescu, foarte trziu, din 15 septembrie 2004, o coal din Vlenii de Munte datnd din 1774 a primit numele de coala de Arte i Meserii Gheorghe Pnculescu, n semn de recunoaștere a geniului inventatorului nscut n oraul lor. panculescu Oamenii locului susin cu trie c oelul din turn este romnesc. Ba mai mult, se spune c pe fiecare pies de metal ce compune turnul Eiffel scrie: Made n Reia Romnia. Pentru localnici, Pnculescu rmne un erou. Cel care a construit Turnul Eiffel. Se spune c niturile au fost turnate la Govjdia, lng Hunedoara, deoarece Frana nu avea siderurgie n anii 1800. Extraciile de minereu de fier au nceput n anii 1820 n zona Teliuc, Ghelari, care au pus baza construciei turnului Eiffel ce a fost finalizat i inaugurat n 1889. V spun sigur, ntruct am copilrit 14 ani n Hunedoara: baza structurii turnului a fost construit cu oel de Reia, este adevrat, scrie inginer Adrian Boeriu. Georgeta Panaitescu Iaz ntrete cele spuse de Boeriu: Am nvat despre asta la facultate! Profesia mea este de inginer turntor, iar printre primele lucruri predate la cursul de Turnarea Metalelor a fost faptul ca Turnul Eiffel e de fapt fcut n Romnia, la Reia!. Toate acestea sunt contrazise de profesorul Ion Bocioac, care a scris o carte despre inginerul Pnculescu. Sunt 18.038 bare i 2.5 milioane de nituri. Compania Eiffel a folosit oelul n tehnologia Puddel. Nicolae Dani, care a fcut liceul n Reia spune: Cu siguran Govjdia este locul unde s-au produs unele elemente pentru turnul Eiffel. Furnalul a fost primul cu flux continuu din Europa i al doilea pe plan mondial. Normal c francezii nu vor recunoate acest lucru. Francezii sunt un popor care nu dau i nu vor s dea dreptate strinilor niciodat, cred c ine de mndria lor. 793536-eiffel-tower-wallpaper Pn la finalizarea cldirii Chrysler din New York, n 1930, Turnul Eiffel a fost cea mai nalt cldire din lume. Turnul a fost inaugurat, n anul 1889, cu prilejul Expoziiei Universale de la Paris, care a celebrat 100 de ani de la Revoluia francez i a fost considerat, de boema parizian a timpului, inutil i monstruos! COCLUZIA: Turnul Eiffel, a fost categoric realizat dup o tehnologie inventat n Romnia de inginerul Gheorghe Pnculescu. Ct despre oelul folosit in construcia turnului, fabricat la Reia rmne nc o controvers nclinat ctre un rspuns pozitiv, bazndu-ne pe declaraiile majoritare care susin acest lucru. reportaj de Madalina Corina Diaconu Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 15 Iulie 2015, ora 16:57
Averea blestemat a lui Alexandru Marghiloman. Cum i-au pierdut urmaii toate proprietile lsate motenire
www.ziartricolorul.ro/averea-blestemata-a-lui-alexandru-marghilo... Alexandru Marghiloman a fost una din marile personaliti publice din a doua jumtate a Secolului al XIX-lea. Era printre cei mai bogai romni din acea perioad ns, dup moarte, s-a ales praful de averea impresionant. O legend spune c pierderea averii de ctre urmaii politicianului a fost urmarea unui blestem. Alexandru Marghiloman fost deputat ntre 1884 i 1914, apoi senator, n perioada 1914-1922. A fost ministru al Justiiei n 3 mandate, ministru al Lucrrilor Publice n perioadele 12 noiembrie 1888-26 martie 1889 i 5 noiembrie 1889-16 noiembrie 1889, ministrul Agriculturii, Industriei, Domeniilor i Comerului, ministru de Externe, ministru de Interne, apoi ministrul Finanelor i, la sfrit, ministrul Agriculturii i Domeniilor. A fost preedintele Consiliului de Minitri ntre 5 martie 1918 i 24 octombrie 1918, mandat n timpul cruia a decis semnarea armistiiului cu Puterile Centrale, gest care i-a adus titulatura de trdtor. Legenda blestemului care s-a abtut peste averea dobndit pe ci necinstite Iancu Marghiloman, tatl viitorului prim-ministru, nscut n anul 1816 n comuna Verneti, de lng Buzu, a dobndit prin metode mai mult sau mai puin ortodoxe averea important ce i-a permis ulterior s se impun n urbea Buzului ca prgar (consilier) i primar ntre anii 1840 i 1848. Potrivit scriitorului Nicolae Pene, autor al unei cri despre familia Marghiloman, legenda spune c multe dintre moii le-ar fi dobndit pe ci necinstite. Ho de cai i trior renumit, Iancu Marghiloman s-a bucurat de atenia presei locale i centrale, fiind descris ca un tip ce nu tia ce-i mila n afaceri, judecndu-se pn i cu cele mai apropiate rude. Pe muli i-a deposedat de avere, cum e i cazul lui Constantin Musceleanu, la jocul de cri, acesta din urm pierznd cele 20 de hectare i heleteul unde va fi ridicat mai trziu celebra sa vil, Albatros. Atunci, suprat c a pierdut n faa unui trior, boierul Musceleanu ar fi exclamat: S se aleag praful de tot ce va fi construit pe acest loc!. (Lordul Valah, autor Nicolae Pene) Averea lui Marghiloman, ruinat de succesorii si Dup moartea lui Marghiloman, la 10 mai 1925, urmaii si au deschis, dup numai 4 zile, la Tribunalul Ilfov, testamentul scris n mai multe etape. Uzufructul ntregii averi revenea soiei sale, Maria Marghiloman, nscut Benedict Petrescu, cu care se cstorise n 1919, atunci cnd marele politician avea 65 de ani, iar soia doar 27. Rente viagere au mai primit soacra sa, civa strnepoi, iar o parte dintre colaboratori au primit bani, unele n conturile unor datorii. Alte prevederi testamentare se refereau la caii de curse, care puteau fi vndui, mai puin elementele de prsil, exprimndu-i dorina continurii cresctoriei pur snge. La scurt timp dup nceperea exercitrii drepturilor succesorale, au aprut problemele pentru urmaii lui Marghiloman, n special pentru vduva acestuia. La 7 aprilie 1927, Maria Marghiloman, Nicolae N. Butculescu, pentru fiul su Mihai i Mihail Scarlat Pheredyke, pentru fiul su Alexandru, au luat cu mprumut, pe termen de 10 ani, de la Banca Chrissoveloni, Banca de Credit Romn, Banca Agricol i The Bank of Roumania, suma de 30.000.000 de lei. Creditul a fost garantat cu moiile Fundeni Tulbureasca, ntins pe 254 de hectare, i Valea Scheilor Tohani, cu suprafaa de 105 hectare. Dup 3 ani, bncile respective au transferat ipoteca Primei Societi Civile de Credit Funciar Romn, care, n condiiile n care restituirea mprumutului nu s-a derulat conform contractului, a solicitat Tribunalului Buzu sechestru asigurtor asupra proprietilor ipotecate. Pentru a-i recupera parte din datorie, societatea a arendat moiile unor cooperative, cu care motenitoarea lui Marghiloman s-a luptat n instan muli ani, ca s i rectige drepturile de folosin. Maria Marghiloman s-a judecat n 1934 i cu ceilali succesori ai politicianului, care i reproau c nu le-a asigurat veniturile stipulate n testament, a nstrinat mobilierul, argintria, tablourile i bronzurile, care ar fi trebuit pstrate de familie, nu s-a ngrijit de ntreinerea i repararea cldirilor, nu i-a achitat taxele i impozitele i nici datoriile ctre creditori. Nepoii lui Marghiloman au adus dovezi c imobilul din Bucureti a fost vndut cu 22.000.000 de lei, din care mtua lor a rmas cu aproape 9.000.000 de lei, a vndut parcul de cai de curse cu toate elementele de prsil, fr a pstra nimic, a nstrinat mobilierul i inventarul Vilei Albatros din Buzu, lsndu-le ca i Vila Edwin, din Bucureti, n complet stare de ruin. Din cauza neachitrii impozitelor i taxelor, Fiscul a cerut la 19 septembrie 1933 s se vnd Vila Albatros i hipodromul, pentru suma de 877.897 de lei, rudele sale menionnd c vduva nu s-a ngrijit s se achite nimic dup moartea politicianului. Demersul nu a avut ns sori de izbnd. Succesorii au adus de asemenea dovezi c Maria Marghiloman a ncasat arenzi i chirii fr a-i plti datoriile succesorale, s-a mprumutat de la Banca Romnia din Buzu cu 3.000.000 de lei, punnd gaj recolta de gru din moia de la Fundeni, iar din cauza neachitrii ratelor din mprumutul de 9.000.000 lei de la Bank of Roumania, datoria ajunsese la acea dat la peste 18.000.000 de lei. (Al. Marghiloman Lordul Valah, autor Nicolae Pene) Instana a admis cererea succesorilor nemulumii de vduva lui Marghiloman, n baza dovezilor aduse de acetia, i a dispus sechestru asigurator asupra averii mobile i imobile a Mariei Marghiloman. Au intrat sub sechestru proprieti evaluate la peste 54.000.000 de lei, precum zeci de pogoane de vie i livezi, zeci de hectare de pdure, islaz, fnea, moia Fundeni Tulbureasca, Vila Albatros din Buzu, cu 45 de pogoane de parc, 6 grajduri pentru caii de curse cu 54 de boxe, vila Edwin din Bucureti i hipodromul cu 85 de pogoane pentru pist. Vila Albatros, proprietatea reprezentativ a lui Marghiloman, a intrat pe minile mai multor chiriai, unii pui de Maria Marghiloman s aib grij de complex, alii stabilii de instanele care au judecat timp de 15 ani procese pe marginea drepturilor succesorale. n timp, ns, conacul de la marginea Buzului i-a pierdut strlucirea de altdat. Cldirea s-a ruinat, parcul a devenit un maidan, iar heleteul care era odinioar raiul lebedelor ncepuse s se colmateze. Dup moartea Mariei Marghiloman, n 1938, tribunalul a suspendat msura sechestrului asupra complexului Marghiloman, de la marginea Buzului, la solicitarea motenitorului legal, Mihai Butculescu-Marghiloman, deoarece la partaj acestuia i revenea moia cu ntreg inventarul. Ulterior, prin actul de mpreal i lichidare din 28 ianuarie 1939, lui Mihai Butculescu-Marghiloman i-au revenit 37,5 procente, iar lui Alexandru Pherekyde, alt nepot, 62,5 la sut din Vila Albatros, cu parcul, heleteul, grdina i celelalte construcii. La 28 februarie 1939, Mihai Butculescu-Marghiloman, Alexandru Pheredyke, n calitate de motenitori ai defunctului Marghiloman, i avocaii Nicolae D. Stnescu i Sebastian erbnescu, care deineau 25% conform clauzelor din contractul de angajament, au vndut Ministerului Aerului i Marinei Vila Albatros cu terenul aferent i toate construciile i plantaiile. Nepriceperea managerial a vduvei marelui politician conservator sau dezinteresul fa de problemele care o depeau au fcut ca impozanta vil Albatros s se ruineze rapid, amenajrile de la hipodrom s se piard pe vecie, iar celebra herghelie, mndria lui Marghiloman, s fie vndut la licitaie lui Solomon Goldman, din Buzu. Acesta a vndut caii de curse, la scurt timp, din cauza cheltuielilor mari, i a nepriceperii n adiministrarea unei astfel de afaceri. Schimbarea regimului politic a influenat radical destinul complexului care i-a aparinut familiei Marghiloman Din 1945, n conacul Marghiloman i cldirile anexe au funcionat depozite ale ntreprinderii de Legume i Fructe Buzu, ale ntreprinderii Horticola, depozite i ateliere ale IJGCL i antierul de construcii din subordinea acesteia. Dup ce a stat n ruin mai mult de 6 decenii, din cauza ignoranei autoritilor, Conacul Marghiloman a cptat mreia de odinioar, cu ajutorul unor fonduri de la Uniunea European. Complexul Marghiloman, din care fac parte vila Albatros, parcul i heleteul, a fost construit ntre anii 1882 i 1887, de ctre Iancu Marghiloman. Dup ce acesta a murit, fiul su, Alexandru Marghiloman, a ales s l modernizeze, apelnd la serviciile unui arhitect de origine francez, Paul Gottreau. Acesta era renumit deja pentru proiectarea Casei de Economii i Consemnaiuni i a cldirii Fundaiei Universitare Carol I din Bucureti. Sub grija lui Gottreau, conacul a devenit o cldire masiv, cu arhitectur n stil franuzesc. n 1897, a fost inaugurat Vila Albatros, situat ntr-un parc imens, cu heleteu, care avea alturi dependine, precum vile pentru personal, pentru musafiri, case pentru grdinari i portari, grajduri pentru caii de curse. Pe vremea aceea, caii de curse de la Conacul Marghiloman erau celebri, dup ce ctigaser 27 de derby-uri. Palatul Marghiloman avea 31 de camere i era deosebit de luxos. Pe jos era parchet, iar pereii erau tapetai cu mtase. Alexandru Marghiloman a fost unul dintre cei mai importani politicieni romni, considerat trdtor de ar de posteritate, dup ce i-a asumat responsabilitatea formrii unui consiliu de minitri de sacrificiu, menit s semneze un armistiiu umilitor la sfritul primului rzboi mondial. Asta, dei semnarea Tratatului de Pace de la Bucureti a permis supravieuirea Statului Romn, dup prerea istoricilor. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Iulie 2015, ora 21:01
economie.hotnews.ro/stiri-finante-19741698-noul-cod-fiscal-cele-...
discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/legislatie/cod30062014/Proiec... Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 17 Iulie 2015, ora 21:03
Cele mai importante modificri ale Codului Fiscal
Impozitul pe profit 1. Se exclud din categoria contribuabililor obligai la plata impozitului pe profit a urmtoarelor persoane juridice : - Academia Romn; - fundaia nfiinat de Academia Romn n calitate de fondator unic; - entitatea transparent fiscal cu personalitate juridic; - completarea categoriei de persoane juridice scutite de la plata impozitului pe profit, pentru anumite venituri, cu Societatea Naional de Cruce Roie din Romnia. 2. Se revizuieste regimul veniturilor din dividende primite de la persoane juridice romne și se introduc noi tipuri de venituri neimpozabile, astfel: - dividendele primite de la firmele romanesti sunt venituri neimpozabile, indiferent de condițiile de deținere a titlurilor de participare; - Banii colectati de organizaiile colective autorizate, ct i de productori, pentru ndeplinirea resposabilitilor de finanare a gestionrii deeurilor; - veniturile din despgubiri primite n baza hotrrilor Curii Europene a Drepturilor Omului; - veniturile reprezentnd echivalentul unor despgubiri primite potrivit Legii nr. 247/2005 privind reforma n domeniile proprietii i justiiei, precum i unele msuri adiacente, cu modificrile i completrile ulterioare, prevedere care a fost preluat din aceast lege special. 3. Incepnd cu data de 1 ianuarie 2019, cota de impozit pe profit se reduce la 14%. 4. Se elimina limitele fiscale pentru: a)cheltuielile efectuate n numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 400 euro/an/ participant; b) cheltuielile cu primele de asigurare voluntar de sntate, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 250 de euro/an/ participant. Aceste contribuții ale angajatorului la schemele de pensii facultative, respectiv pentru primele de asigurare voluntar de sntate, se includ n venitul salarial al angajatului, n vederea impozitrii, pentru partea care depșește 650 euro, pentru aceste cheltuieli nsumate. 5. n vederea determinarii deducerii fiscale pentru cheltuielile de protocol, se propune ca baz de calcul profitul contabil, nainte de determinarea impozitului pe profit. 6. Pentru ncurajarea n susținerea sponsorizarii se majorareza limita minima legat de cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%, n condițiile n care minim 30% din cheltuielile cu sponsorizarea/mecenat/acordarea de burse private sunt efectuate ctre federațiile sportive naționale definite potrivit Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000. 7. Reglementarea regimului fiscal al pierderilor din creanțe, deductibile la calculul profitului impozabil, dac sunt acoperite de contracte de asigurare. 8. Revizuirea modalitii de determinare a nivelului de deducere, la calculul profitului impozabil, pentru cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate, generate de diferenele de curs valutar nregistrate ca urmare a derulrii unui contract de leasing, n sensul c limita fiscal de 50% se aplic asupra valorii pierderii nete din diferene de curs valutar nregistrat n perioada fiscal pentru care se efectueaz calculul impozitului pe profit. 9. Se elimina prevederile referitoare la reinerea la surs a impozitului datorat n cazul n care vnzarea unui imobil se efectueaz ctre o persoan juridic romn. Astfel, persoana juridic strin care realizeaz venitul va avea obligaia de a plti impozit pe profit i de a depune declaraii de impozit pe profit, direct sau prin mputernicit, indiferent de persoana creia i vinde proprietile imobiliare situate n Romnia, respectiv titlurile de participare. 10. Modificarea termenelor pentru efectuarea plilor anticipate, pentru contribuabilii care aplic sistemul anual de declarare i plat a impozitului pe profit. Se modifica termenele de efectuare a plilor anticipate, astfel: - pentru situaiile n care plile anticipate se efectueaz la nivelul sumei de o ptrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, plile anticipate se efectueaz pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata, cu excepia plii anticipate aferent trimestrului IV care se declar i pltete pn la data de 25 decembrie a trimestrului respectiv; - pentru situaiile n care plile anticipate se efectueaz la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaz plata anticipat, plile anticipate se declar i se pltesc pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului pentru care se efectueaz plata anticipat, pentru trimestrele I-III. Definitivarea i plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectueaz pn la termenul de depunere a declaraiei privind impozitul pe profit. Impozitul pe veniturile microntreprinderilor 11. Se modific una din condițiile de ncadrare n categoria fiscala de microntreprindere, respectiv cea referitoare la nivelul veniturilor realizate n anul precedent, dup cum urmeaz: a) 75.000 euro, pentru ncadrarea n categoria microntreprinderilor n anul 2017; b) 85.000 euro, pentru ncadrarea n categoria microntreprinderilor n anul 2018; c) 100.000 euro, pentru ncadrarea n categoria microntreprinderilor ncepnd cu anul 2019. n condițiile n care același nivel al veniturilor realizate este folosit și pentru menținerea/ieșirea, n cursul anului, n/din sistemul de impozitare pe veniturile microntreprinderilor, se modific n mod corelat și limita fiscal din cursul anului, utilizat pentru stabilirea naturii obligației fiscale datorate: impozit pe veniturile microntreprinderilor sau impozit pe profit, dup caz. 12. Se modific prevederile fiscale referitoare la baza impozabil pentru microntreprinderi, aceasta urmand sa se ajusteze numai cu valoarea reducerilor comerciale acordate/primite ulterior facturrii care sunt nregistrate n contul 709 "Reduceri comerciale acordate", respectiv n contul 609 "Reduceri comerciale primite". Baza impozabil nu se ajusteaz cu reducerile comerciale primite ulterior facturrii care, potrivit reglementrilor contabile, corecteaz costul stocurilor la care se refer. 13. Se introduce un sistem diferențiat de cote de impozitare, ntre 1% și 3%. n cazul microntreprinderilor fr salariați, sarcina fiscal se majoreaz cu o sum fix trimestrial, stabilit și actualizat, n funcție de evoluția veniturilor fiscale care s-ar fi ncasat la un salariu de baz minim brut pe economie. Astfel, cotele de impozitare pe veniturile microntreprinderilor sunt: a) 1% pentru microntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv; b) 3% pentru microntreprinderile care au un salariat; c) 3% + 1.530 lei pentru fiecare trimestru pentru care se datoreaz impozit, pentru microntreprinderile care nu au salariați. d) 3% pentru microntreprinderile care nu se ncadreaz n prevederile lit.a) sau lit.b De asemenea, cota de impozitare reglementat este de 1%, necondiționat de angajarea de salariați, n primii doi ani de existenț a persoanei juridice respective Impozitul pe venit 14. Se diminueaza cota de impozit pe venit de la 16%, la 14%, aplicat asupra venitului impozabil realizat ncepnd cu data de 1 ianuarie 2019, pentru determinarea impozitului corespunztor fiecrei surse din urmtoarele categorii de venituri: activitți independente, salarii și asimilate salariilor, cedarea folosinței bunurilor, investiții, pensii, activitți agricole, silvicultur și piscicultur, premii și alte surse. 15. Se propune extinderea veniturilor neimpozabile reprezentnd: - premii obinute de sportivii medaliai la jocurile paralimpice; - premii, prime i indemnizaii sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor i altor specialiti, prevzui n legislaia n materie, n vederea realizrii obiectivelor de nalt performan: clasarea pe locurile 4-6 la campionatele europene, campionatele mondiale i jocurile olimpice/paralimpice, precum i calificarea i participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale i europene, prima grup valoric, precum i la jocurile olimpice/paralimpice, n cazul jocurilor sportive. Venituri din activiti independente 16. Neimpozitarea cadourilor n cazul n care nu este depit limita a 150 lei cu ocazia unor evenimente (anumite srbtori religioase, 8 martie, 1 iunie, etc.). De asemenea, se propune aplicarea aceluiași regim fiscal pentru cadourile și tichetele cadou oferite tuturor salariaților, n cazul n care acestea sunt acordate pentru evenimentele și n limita respectiv. 17. Neimpozitarea la nivelul angajailor a hranei acordate de angajator n baza normelor tehnice sau igienice reglementate pentru anumite sectoare de activitate care interzic introducerea alimentelor n incinta unitii. 18. La funcția de baz a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate n funcție de numrul persoanelor aflate n ntreținere, cuprinse n prezent ntre 250 lei/lunar și 650 lei /lunar, pentru un venit lunar brut de pn la 1.000 lei inclusiv, ajungndu-se la deduceri personale cuprinse ntre 300 lei/lunar și 800 lei/lunar, pentru un venit lunar brut de pn la 1.500 lei /lunar, inclusiv. Venituri din cedarea folosinei bunurilor 19. Se propune eliminarea din sfera cheltuielilor deductibile a celor reprezentnd contribuii de asigurri sociale de sntate prevzute la titlul V - "Contribuii sociale obligatorii", pentru contribuabili, indiferent dac determinarea venitului net se efectueaz n sistem real, pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli. Se propune ca pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din cedarea folosinței bunurilor, inclusiv din arend, s se acorde o cheltuial deductibil egal cu 40% din venitul brut. Venituri din pensii 20. Asimilarea cu veniturile din pensii a diferenelor de venituri din pensii i a sumelor reprezentnd actualizarea acestora cu indicele de inflaie, acordate n baza hotrrilor judectoreti rmase definitive și irevocabile/hotrrilor judectoreti definitive și executorii, precum i stabilirea regimului fiscal aplicabil acestora. 21. Au fost revizuite prevederile referitoare la condițiile de acordare a deducerii speciale pentru creditele rescadențate, pentru persoanele fizice care obin venituri din pensii, titulari ai unor contracte de credite supuse rescadențrii, n colaborare cu reprezentanții B.N.R. și A.R.B pentru a rspunde problemelor sistemului bancar. 22. Majorarea sumei neimpozabile lunare luat n calcul la stabilirea venitului impozabil lunar din pensii la 1050 lei, ncepnd cu drepturile aferente lunii ianuarie 2016. Plafonul neimpozabil lunar de 1.050 lei acordat n anul fiscal 2016 va fi majorat cu 50 lei, n fiecare an fiscal, ncepnd cu drepturile aferente luni ianuarie, pn ce plafonul de venit neimpozabil va ajunge la valoarea de 1.200 lei /lunar. Contribuii sociale obligatorii 23. ncepnd cu data de 1 ianuarie 2018, cotele pentru contribuia de asigurri sociale datorat bugetului asigurrilor sociale de stat, n funcie de condiiile de munc, sunt urmtoarele: - cota integrala pentru condiții normale de munc 21%, din care 7,5% cota pentru contribuția individual și 13,5% pentru contribuția datorat de angajator; - cota integrala pentru condiții deosebite de munc 26%, din care 7,5% cota pentru contribuția individual și 18,5% pentru contribuția datorat de angajator; - cota integrala pentru condiții speciale de munc și pentru alte condiții de munc astfel cum sunt prevzute n Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice cu modificrile i completrile ulterioare, 31%, din care 7,5% cota pentru contribuția individual și 23,5% pentru contribuția datorat de angajator. 24. Se elimin excepia care stabilete c persoanele fizice care realizeaz venituri din desfurarea activitilor independente nu datoreaz contribuie pentru aceste venituri dac mai realizeaz i venituri din salarii. 25. Se elimin posibilitatea de alegere a venitului asigurat la sistemul public de pensii, de ctre persoanele fizice care realizeaz venituri din desfurarea unei activiti independente, care n prezent permite asigurarea n sistem la venitul minim, reprezentnd 35% din ctigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat (pentru anul 2015: 2.415 lei x 35%= 845 lei ). 26. n cazul persoanelor care realizeaz venituri din activitțile independente peste nivelul plafonului minim lunar, obligațiile de plat a contribuiei de asigurri sociale se stabilesc la nivelul venitului realizat, care nu poate fi mai mic dect echivalentul reprezentnd 35% din ctigul salarial mediu brut, n vigoare n anul pentru care se efectueaz definitivarea contribuției i nici mai mare dect echivalentul a de 5 ori acest ctig. n acest caz, anual, ca urmare a efecturii regularizrii venitului baz de calcul, se stabilesc diferene de contribuie fa de plile anticipate, care se determin prin aplicarea cotei de contribuție asupra echivalentului reprezentnd 35% din ctigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor sociale de stat n vigoare n anul pentru care se stabilesc plțile anticipate. Aceste diferene se distribuie n mod egal pe lunile n care s-a desfurat activitatea n anul pentru care se face regularizarea. Persoanele fizice care se ncadreaz n categoria persoanelor obligate s se asigure n sistemul public de pensii, respectiv, cele al cror venit lunar este cel puțin egal cu plafonul minim, depun anual, pn la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se stabilesc plțile anticipate, declaraia referitoare la ndeplinirea condițiilor privind obligația plții contribuției de asigurri sociale. Pentru aceste persoane se stabilesc pli anticipate cu titlu de contribuie de asigurri sociale, baza lunar de calcul fiind chiar plafonul minim, iar la definitivare, n anul urmtor celui de realizare a venitului, se stabilesc diferențe de contribuție, n plus, n funcție de venitul realizat, n baza declarației privind venitul realizat. Dac venitul realizat, determinat n sistem real, este sub plafonul minim, plile anticipate cu titlu de contribuii de asigurri sociale nu se restituie, acestea fiind luate n calcul la stabilirea stagiului de cotizare i la stabilirea punctajului pentru pensionare. Contribuția de asigurri sociale de sntate 27. Se elimin excepia prin care se stabilete c persoanele fizice care realizeaz venituri din drepturi de proprietate intelectual, investiii, precum și din alte surse, nu datoreaz contribuie pentru aceste venituri dac mai realizeaz i venituri din salarii, pensii sau venituri din activitți independente. Se introduce plafonul maxim al bazei lunare de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale de sntate, respectiv, baza lunar de calcul asupra creia se aplic cota individual de contribuție nu poate fi mai mare dect echivalentul a de 5 ori ctigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurri sociale de stat. 28. Se efectueaz regularizarea anual a CASS pentru toate veniturile menționate la pct. 3.2 n sensul c, n anul urmtor celui de realizare a veniturilor, organul fiscal stabilește baza anual de calcul, ca sum de baze anuale de calcul asupra crora se datoreaz contribuția și ncadreaz aceast baz n plafonul anual maxim reprezentnd valoarea a de 5 ori ctigul salarial mediu brut nmulțit cu 12 luni (plafon anual pentru anul 2015: 144.900 lei) și n plafonul anual minim reprezentnd valoarea a 12 salarii de baz minime brute pe ar. 29. Se elimin deducerea de la calculul impozitului pe venit a contribuției de asigurri sociale de sntate n cazul veniturilor asupra crora se datoreaz aceast contribuție, respectiv, veniturile de la pct. 3.2, ntruct prin regularizarea anual a contribuției rezult sume de restituit, fapt ce implic recalcularea venitului impozabil care nu se poare realiza dect n condițiile unei globalizri a veniturilor impozabile. Taxa pe valoarea adugat (TVA) 30. Se propune reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2016. De asemenea, se propune reducerea cotei standard de TVA la 18% ncepnd cu 1 ianuarie 2018. Totodat, se propune extinderea aplicrii cotei reduse de TVA de 9%, ncepnd cu data de 1 ianuarie 2016, pentru livrarea urmtoarelor bunuri: - animale vii și psri vii, din specii domestice, care se ncadreaz la codurile NC 0101-0105, 0106 14 10, 0106 33 00; - carne, inclusiv organe comestibile și preparate din carne, care se ncadreaz la codurile NC 0201-0210 și 1601-1603; - pește și preparate din pește, care se ncadreaz la codurile NC 0301 - 0305 și 1604, cu excepția peștilor ornamentali; - lapte, produse și subproduse lactate, care se ncadreaz la codurile NC 0401-0406; - ou de psri, care se ncadreaz la codurile NC 0407-0408; - legume, plante, rdcini și tuberculi, alimentare, fructe comestibile și preparate din acestea, care se ncadreaz la codurile NC 0701-0714, 0801-0813 și 2001-2009. 31. Se va trece la implementarea taxrii inverse pentru livrarea de cldiri, pri de cldire i terenuri de orice fel, pentru a cror livrare se aplic regimul de taxare. Accize 32. Diminuarea nivelului accizelor: - la motorin de la 1897,08 lei/1000 litri la 1518,04 lei/1000 litri, ca urmare a scderii consumului de carburant și n special pentru a contracara fenomenul de alimentare cu combustibil de ctre transportatori n alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia - unde se restituie o parte din accize sau Bulgaria care are un nivel redus de taxare; - la benzina fr plumb nivelul accizelor s-a diminuat de la 2035,40 lei/1000 litri la 1656,36 lei/1000 litri; - la benzina cu plumb de la 2327,27 lei/1000 litri la 1948,23 lei/1000 litri. 33. Eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizat de transportatorii de mrfuri și persoane, avnd n vedere reducerea semnificativ a nivelului standard; 34. Reașezarea nivelurilor de accize pentru alcool și buturile alcoolice, dup cum urmeaz: - scderea nivelului accizelor pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato, iar pentru berea produs de productorii independenți a cror producție anual nu depșește 200 mii hl, de la 2,24 lei/hl/1grad Plato la 1,82 lei/hl/1grad Plato; msura este impus de scderea consumului din 2012 și pn n prezent cu 1,9 mil hl bere, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite; - scderea nivelului la vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și la buturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs. Msura este impus de faptul c 75% din consum de astfel de produse spumoase este asigurat din producția național; - creșterea nivelului de impozitare pentru buturile fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs; n acest fel se ncurajeaz producția de buturi fermentate liniștite din mere, pere și miere n detrimentul celor obținute din diferite siropuri fermentescibile, arome și coloranți; - stabilirea unui nivel al accizelor pentru produsele intermediare de 396,84 lei/hl produs; schimbarea modului de taxare nu va mai permite migrarea buturilor fermentate n produse intermediare și invers n funcție de nivelul de impozitare; - scderea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur, iar pentru alcoolul etilic produs de micile distilerii de la 2.250,56 lei/hl alcool pur la 1.653,49 lei/hl alcool pur; msura este impus de scderea consumului din 2013 și pn n prezent, cu influențe negative asupra veniturilor la bugetul de stat aferente altor impozite; Impozite i taxe locale 35. Impozitul pe cldiri va fi stabilit n funcție de destinația proprietii cldiri - rezideniale i cldiri nerezideniale. Cota impozitului pe cldiri rezidențiale va fi cuprins ntre 0,08 %- 0.2%. n cazul persoanelor fizice baza de calcul va fi valoarea impozabil a cldirii, determinat tabelar, iar n cazul persoanelor juridice valoarea rezultat dintr-un raport de evaluare. Cota impozitului pe cldiri nerezidențiale va fi cuprins ntre 0,2%-1,3%. Baza impozabil va fi valoarea impozabil. n cazul persoanelor fizice, autoritțile publice locale sunt obligate s-și stabileasc valorile impozabile pe tipuri de cldiri și pe zone n cadrul localitții, urmare a evalurilor rezultate dintr-un raport de evaluare ntocmit de un evaluator autorizat și aprobate prin hotrre a consiliului local. n cazul persoanelor juridice, valoarea impozabil este cea rezultat dintr-un raport de evaluare, ntocmit de un evaluator autorizat. n situația n care la adresa cldirii, o persoan fizic are inregistrat o companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai n situația cnd se deduc cheltuielile cu utilitțile. Impozitul pe teren 36. Pentru terenurile situate n intravilan au fost introduse limite minime și maxime, pe ranguri de localitți și zone. Astfel, limita minim a fost determinat prin reducerea cu 20% a actualului nivel, iar limita maxim este dublu actualului nivel. Potrivit agentiei Mediafax, populaia va achita impozit i pentru terenul ocupat de locuine. Impozitul pe mijloacele de transport 37. Sa introdus prevederea de scutire de la plata acestui impozit pentru mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor n pastoral și a mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenții n situații de urgenț, precum și reducerea impozitului cu 95% pentru mijloacele de transport hibride. 38. S-a abrogat capitolul VIII privind taxa hotelier. Majorarea impozitelor și taxelor locale-ale autoritților locale 39. Se acord competențe consiliilor locale de a stabili cote adiționale impozitelor și taxelor locale de pn la 50% faț de nivelul actual de pn la 20%. Hotrri ale consiliilor locale 40. ncepnd cu 1 ianuarie 2017, s-a acordat competenț consiliilor locale de a putea majora, pentru cldirile și terenurile nengrijite situate n intravilan, impozitul pe cldiri și impozitul pe teren cu pn la 500%, n condiiile stabilite prin hotrre a consiliului local. ncepnd cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe teren poate fi majorat cu pn la 500% pentru terenurile situate n intravilan, pentru care suprafața ocupat de cldiri este mai mic de 20% din suprafața total a terenului și nu depșește 40 m2, n condiiile stabilite prin hotrre a consiliului local. Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local poate majora impozitul pe teren cu pn la 500% ncepnd cu al treilea an, n condițiile stabilite prin hotrre a consiliului local. Indexarea impozitelor i taxelor locale n cazul oricrui impozit sau oricrei taxe locale, care const ntr-o anumit sum n lei sau care este stabilit pe baza unei anumite sume n lei, sumele respective se indexeaz anual, pn la data de 30 aprilie, de ctre consiliile locale, innd cont de rata inflaiei pentru anul fiscal anterior, comunicat pe site-ul oficial al Ministerului Finanelor Publice i Ministerului Dezvoltrii Regionale și Administrației Publice. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 27 Iulie 2015, ora 07:31
Actualitatea unui document istoric uitat
poza editorial www.ziartricolorul.ro/actualitatea-unui-document-istoric-uitat/ n 2015 se mplinesc 60 de ani de cnd celebrii Albert Einstein i lordul britanic Bertrand Russell au dat publicitii un manifest adresat ntregii omeniri, despre pericolul unui alt rzboi mondial, despre anihilarea nuclear a speciei umane i despre bomba cu ceas amorsat de om schimbrile climaterice provocate de activitatea economic nereglementat, din capitalism. Acum 6 decenii, cele dou personaliti celebre ale Secolului XX au strns la Londra un grup de intelectuali proemineni din ntreaga lume, pentru a redacta textul manifestului amintit i pentru a-l ntri cu semnturile lor. n manifest, au denunat, n primul rnd, drumul periculos pe care s-a angajat o lume mprit n dou tabere vrjmae, lumea comunist i lumea anti-comunist. Printre autorii i semnatarii manifestului, alturi de cei doi, s-au numrat doi laureai ai Premiului Nobel, japonezul Hideki Yukava i Linus Pauling, celebru chimist american, de dou ori laureat al Premiului Nobel, n 1954 i 1962. Cu intransigen, responsabilitate i un curaj politic ieite din comun la acea vreme rzboiul rece americano-sovietic i vntoarea de vrjitoare comuniste dezlnuit de meccharthysm erau, la acea vreme, n plin desfurare n Occident semnatarii au acuzat, n egal msur, att URSS, ct i SUA c, prin escaladarea cursei lor nucleare, pun n pericol existena ntregii omeniri: Aici este problema pe care v-o supunem ateniei, implacabil i nspimnttoare vom pune capt rasei umane, sau vom renuna la rzboi?, se afirma n document. Manifestul a avut, aproape imediat, consecine foarte importante pentru comunitatea internaional. Direcia strategic periculoas ctre care Statele Unite se ndreptau n acei ani a fost recalibrat, s-a luat serios n discuie conceptul de securitate general, ceea ce a dus, apoi, la semnarea primului Tratat de neproliferare nuclear, n 1968, i la convorbirile bilaterale sovieto-americane din anii 70, privind controlul narmrilor de toate genurile. Cu toate acestea, astzi, odat cu manifestul Einstein-Russell, multe alte lucruri bune nfptuite acum 50-60 de ani au fost date uitrii. Statele Unite au uitat de obligaiile asumate n cadrul acordurilor de neproliferare, cuvintele controlul narmrilor au disprut de la aa-zisele negocieri actuale privind securitatea internaional. Consecina cea mai recent a acestei amnezii bilaterale, a fotilor neproliferatori de acum 50 de ani, s-a produs la 16 iulie curent, cnd Moscova a anunat c va aduga un numr suplimentar de 40 de rachete nucleare intercontinentale la stocul rusesc existent, ca ripost la investiiile fcute de americani n ultimii 2 ani pentru retehnologizarea foelor atomice ale lor. Tensiuni similare au aprut ntre China i Japonia, ntre Statele Unite i China, n zona Mrii Chinei de Sud, ntr-o discutabil controvers istoric privind nite insulie. i tot n momentele de fa, un pericol la fel de mare precum cel nuclear, se profileaz din ce n ce mai amenintor, pretutindeni este vorba de schimbrile climaterice i efectele lor devastatoare. nsui Papa Francisc a emis recent o Enciclic dedicat primejdiilor uriae reprezentate de modificarea climei globale. Astzi, la a 60-a aniversare a Manifestului Einstein-Russell, snt nelinititoare nepsarea i lipsa de aciune a tuturor guvernelor i rilor, mici sau mari, n faa unor pericole latente ce amenin omenirea mai serios dect n vremea cnd manifestul amintit a fost dat publicitii. Sub ochii notri, n Europa de Est ne ateptm la o proliferare nuclear scpat de sub orice control, ntre timp fauna oceanelor moare, iar ghearii Antarcticii de Sud, socotii acum 30-40 de ani venici, se topesc rapid. n Statele Unite au aprut experi n securitatea naional i n cea globalist, care susin c nu China, sau Rusia, sau oricare alt alian implicnd mari puteri, sau grupri internaionale anti-americane, sau terorismul islamic etc. snt dumanii Americii, ci modificarea climei este factorul Nr. 1 pe lista pericolelor la adresa securitii Statelor Unite. Fiind de acord cu aceast reaezare a prioritilor pe lista ameninrilor existeniale la securitatea americanilor, ali experi nu ezit s afirme c America trebuie s renune la economia actual, pus, n primul rnd, n serviciul militarismului, i s fac din protecia mediului criteriul principal pentru stabilirea viitorilor beneficiari ai economiei naionale americane. La 60 de ani de la publicarea lui, manifestul Einstein-Russell rmne un ndreptar preios pentru paii urmtori ai tuturor oamenilor, guvernelor i factorilor responsabili de soarta acestei Planete. Explicaie poz: Coperta celebrului Manifest mpotriva cursei narmrilor nucleare i pentru protejarea Planetei, scris de ctre cele dou personaliti celebre ale Secolului XX Albert Einstein i Bertrand Russell. Ziarul Tricolorul este singura publicaie din Romnia care aniverseaz astfel acest manifest celebru adresat ntregii umaniti RADU TOMA Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 16 August 2015, ora 14:23
OMUL NU ESTE O FIIN NATURAL. MANIPULAREA GENETIC DEVINE O CERTITUDINE!
www.ziartricolorul.ro/omul-nu-este-o-fiinta-naturala-manipularea... Natura este reprezentat prin procese geologice, fizice, biologice, chimice, care se produc pe Planet. Materia vie i materia abiotic urmeaz cicluri de via n circuit nchis. Natura se adapteaz la transformrile la care este supus. Ce se ntmpl cu omul, n tot acest circuit? Putem s ne ntrebm dac omul este o fiin natural? Avem motive s credem c lucrurile nu stau aa. n primul rnd, constatm c nu este perfect adaptat la ceea ce nseamn natur. Omul este creat pentru a distruge mediul ambiant. Arogana sa, superioritatea sa, l-au fcut s fie un inadaptabil, un intrus, n tot acest circuit. Omul are probleme de adaptare, nc din copilrie. Problemele legate de coloana vertebral, dureri de spate, ne fac s credem c am fost creai ntr-un spaiu unde gravitaia era inferioar celei de pe Pmnt. Pielea noastr nu este adaptat la razele soarelui. Expunerea la soare creeaz omului mari probleme, pe care, din pcate, le ignor. Organismul uman nu este adaptat la ceea ce nseamn alimentaie natural, iar bolile cronice au crescut n mod dramatic. Nici una dintre speciile de pe Pmnt nu are probleme la natere. Femeia are mari probleme legate n primul rnd de dimensiunea capului ftului. V-ai ntrebat de ce un nou-nscut are un cap aa de mare? Unii specialiti care susin ipoteza c omul nu este o creaie natural consider c Planeta Pmnt este un loc unde omul, violent din fire, a fost exilat pentru a-i schimba comportamentul. Planeta Pmnt este un fel de nchisoare unde noi, oamenii, ncercm s ne vindecm de violen i agresivitate. n ceea ce privete numrul mare de boli pe care le avem, cercettorul american Ellis consider c de vin ar fi ceasul nostru biologic, care este setat pentru o zi de 25 de ore. n univers exist cteva sute de milioane de planete care pot fi leagnul umanitii. Dup dispariia dinozaurilor, acum 65 de milioane de ani, Pmntul a avut mai multe cicluri de existen umanoid. Poate aa putem explica existena mai multor rase umane, grupuri etnice, care n aparen snt asemntoare i totui difer aa de mult. Organizarea materiei vii i a mecanismelor ei de funcionare snt att de complexe, nct acestea nu se puteau elabora n timpul scurt de la apariia vieii pe Pmnt. n decursul milioanelor de ani, pe Pmnt au fost aduse ncrcturi cosmice care au schimbat existena pe Pmnt. Aceste ncrcturi cosmice au adus pe Pmnt germeni ai vieii. Omenirea este rodul unei strategii gndite i puse n practic de fiine inteligente, n cadrul unui vast program. Dac am fi abordat astfel de subiecte n anii 70, am fi fost considerai nebuni. Teoria darwinismului era cea mai solid teorie cu privire la evoluia omului. Dup anii 80, s-a constatat c darwinismul a fost una dintre cele mai false teorii lansate i susinute cu trie de oamenii de tiin. Conform profesorului Ellis, ncrcturile cosmice vin pe Pmnt, n concordan cu ciclurile solare, astfel nct, Pmntul trece la o alt faz de dezvoltare. Apariia lui Homo Sapiens s-a fcut dup ce Homo Erectus ajunsese la apogeul creaiei sale. Fr s aib legtur cu Homo Erectus, Homo Sapiens i-a fcut apariia i a evoluat independent, ca i cum naintea sa nu mai existaser specii umane. Dac sntem de acord cu aceste ipoteze, ce urmeaz s se ntmple cu noi? Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 16 August 2015, ora 17:19
iete na, intrebare cu bucluc !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 August 2015, ora 10:27
De ce a refuzat Jean Paul Sartre Premiul Nobel
www.ziartricolorul.ro/de-ce-a-refuzat-jean-paul-sartre-premiul-nobel/ Am fost rspltit destul n timp ce mi-am creat opera. Un Premiu Nobel n-ar putea veni cu nimic n plus, dimpotriv, m-ar trage n jos. El e bun pentru amatori care snt n cutarea recunoaterii. Eu snt destul de btrn i am avut parte de destul plcere. Am iubit tot ceea ce am fcut. Lucrul sta e n sine o rsplat i n-am nevoie de alta, pentru c nimic nu poate s fie mai bun dect ceea ce deja am obinut. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 19 August 2015, ora 10:28
Pisicile, efecte incredibile asupra sntii noastre!
pisica-salveaza-bebe www.ziartricolorul.ro/pisicile-efecte-incredibile-asupra-sanatat... Nu i-ai luat nc o pisic? Ar trebui s o faci ct mai repede, pentru c i va influena pozitiv sntatea. Cel puin asta susin cercettorii de la Universitatea din Minnesota, care au realizat un studiu privind efectele incredibile pe care le au felinele asupra oamenilor. Potrivit cercettorilor americani, pisicile snt mult mai mult dect nite animale de companie agreabile. Dup un studiu efectuat timp de 10 ani i la care au luat parte peste 4.000 de americani, experii au ajuns la concluzia c proprietarii de pisici prezint un risc cu 30% mai sczut de atac de cord. Asta pentru c pisicile ajut la normalizarea pulsului, la reducerea nivelului de stres i a tensiunii arteriale. n plus, pisicile snt responsabile de eliberarea de oxitocin, serotonin i dopamin. Cercettorii au mai artat c proprietarii de pisici snt mai puin predispui la depresie, au un nivel mai sczut al colesterolului, iar torsul pisicii are puteri terapeutice, ajutnd la refacerea densitii osoase i a nivelului de energie. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 25 August 2015, ora 11:05
Scrile pictate din Romnia au fost votate drept cele mai frumoase din lume. Strada Xenofon este refcut chiar n aceste zile
Ai ajuns vreodat pe scrile Rakoczi din Trgu Mure sau pe cele de pe Strada Xenofon din Capital? Dac da, ai pit pe cele mai frumoase scri pictate din lume. Un top realizat de un site care promoveaz arta stradal poziioneaz Romnia n fruntea acestui clasament, naintea unor ri precum Turcia, Italia, Spania, Chile i Coreea. Cum pictura de pe Strada Xenofon, vizitat de zeci de turiti, s-a degradat, iniiatorii proiectului o refac n aceste zile. Turitii au inclus Strada Xenofon, singura n trepte din Capital, pe lista locurilor de vizitat, anul trecut, cnd artista Eva Radu, la solicitarea unei agenii, a pictat-o pentru prima dat. Tot ea i d acum o nou fa. n mijlocul celor 8 cldiri reprezentative ale Bucuretilor a izvorat o frumoas cascad, nconjurat de verdea. Cascada nseamn libertate, prospeime, nseamn a fi deschis ctre nou. Un domn mi-a mrturisit c de cnd am pictat aceast strad-cascad pare mai rcoritor locul, mrturisete Eva. Lucrarea va fi terminat pn la sfritul sptmnii i va putea fi admirat de toi cei care trec pe aceastr strad, care duce n cel mai nalt punct din Bucureti, vrful Dealului Filaret. Snt peste 70 de trepte de urcat ns, datorit frumuseii picturii, cu siguran nimeni nu va mai simi efortul. Strada Xenofon, situat n apropierea Parcului Carol din Capital, a fost votat de cititorii unui site care promoveaz arta stradal a doua cea mai frumoas strad n scri din lume. Pe primul loc am gsit tot o atracie turistic de la noi: scrile Rakoczi din Trgu Mure, considerate monument istoric i pictate de elevii liceului de art din ora anul trecut. Apreciate de iubitorii de art din ntreaga lume snt i scrile Furnica, dar i Strada Artei, ambele tot din Trgu Mure. n clasament mai apar i scrile Pianului din Ankara, Turcia, Lupul i fetia din Ottawa, treptele care duc ctre Teatrul Muzical din Seul, Coreea de Sud, dar i scrile dintr-o bibliotec din Veneia i Italia. www.ziartricolorul.ro/scarile-pictate-din-romania-au-fost-votate... Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 25 August 2015, ora 13:52
" www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cum-ne-luat-molotov... "
Cartea de amintiri a lui Molotov Molotov remembers. Inside Kremlin Politics (Amintirile lui Molotov. n interiorul politicilor Kremlinului) prezint interes i pentru cititorii romni, deoarece descrie circumstanele n care Romnia a pierdut nordul Bucovinei i inutul Hera n anul 1940, odat cu Basarabia. Nu cunoteam bine geografia la data vizitei lui Ribbentrop. Nu tiam geografia granielor dintre Rusia, Germania i Austro-Ungaria. Am cerut s trasm graniele n aa fel nct oraul Cernui s ne aparin nou. Germanii mi-au spus: Dar voi n-ai avut niciodat Cernuiul, el a aparinut ntotdeauna Austriei. Cum putei s-l cerei?, Ucrainienii l cer! Sunt ucrainieni care triesc acolo, ei ne-au ordonat s facem asta!, Dar Cernui n-a fost niciodat ora rusesc, a fost ntotdeauna parte a Austriei i apoi a Romniei!, a rspuns Friederich von der Schulenburg, ambasadorul german la Moscova. Da, dar ucrainienii trebuie s se uneasc!, Nu sunt muli ucrainieni acolo... Hai s nu discutm chestiunea asta!, Trebuie sa lum o decizie. Ucrainienii sunt acum n ambele pri, n Ucraina Trans-Carpatic i n partea de est; toat asta aparine Ucrainei i dumneavoastr vrei s pstrai o bucat n afara ei? Imposibil. Cum se poate asta?, Cum se cheam asta... Bukovina. Schulenburg s-a foit n fotoliu, a oftat i apoi a zis: Voi raporta guvernului meu. A raportat i Hitler a acceptat(pag. 11). Am ales s aez n debutul acestui articol exact cuvintele prin care Molotov descrie cum a smuls din teritorul Romniei provinciile romneti menionate mai sus. Nici vorb de un ordin al ucrainienilor n acest rapt teritorial. A fost ideea lui Molotov ca, odat cu Basarabia, s cear de la Hitler i Bucovina. Toi membrii Biroului Politic scrie Molotov cu satisfacie s-au nghesuit s-l felicite ulterior pentru obinerea Bucovinei i a inutului Hera, pentru c niciunul dintre ei n-a crezut posibil aceast manevr; i i-au exprimat deschis scepticismul la iniierea ei de ctre Molotov, odat cu ultimatumul asupra cedrii Basarabiei... Aceste dezvluiri ale lui Molotov confirm justeea poziiei lui Nicolae Iorga, care s-a opus la Consiliul de Coroan ca aceste teritorii s fie cedate Rusiei fr vreo rezisten din partea Romniei. Carol al II-lea i clasa politic romneasc de atunci au admis pierderea provinciilor fr s trag un singur foc de arm! Ultima speran a milioanelor de romni din Bucovina i inutul Herei de a se uni cu Romnia a fost pierdut definitiv atunci cnd Emil Constantinescu i Adrian Severin i-au pus semntura pe documentele de renunare n favoarea Ucrainei a acelor teritorii. Molotov susine c l-a adus pe Hitler la disperare Mai sunt ns i alte dezvluiri uluitoare pentru cititorii romni ai crii lui Molotov. El descrie cum a reuit s-l scoat din srite pe Hitler cu preteniile Rusiei asupra Romniei. n vizita de stat efectuat de Molotov la Berlin n noiembrie 1940, el a purtat tratative directe cu Hitler privind mprirea lumii ntre Rusia i Germania, dup 15 luni de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. (Molotov, semnnd pactul de neagresiune dintre Germania nazist i URSS, n 1939. n spatele su, n colul din stnga, e omologul su, ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop) Acel pact semnat la 23 august 1939 prevedea ca Germania i Rusia s pstreze linite la graniele lor comune atunci, dup desfiinarea Poloniei, i, n acest scop, s nu aib trupe militare n ri vecine Rusiei. Molotov i-a reproat lui Hitler c nu respect aceast prevedere a pactului i c a dus trupe militare n Romnia i n Finlanda. Cererea lui Molotov ca Germania s-i retrag trupele din Romnia s-a izbit de rezistena surd a lui Hitler care nici nu voia s discute subiectul acesta. De ce avei acele trupe acolo? Cum putem discuta probleme majore dac nu putem s convenim n coordonarea aciunilor noastre n aspecte secundare? El o inea pe a lui (Mofturi, fleacuri) i eu pe a mea. El a devenit agitat. Eu am persistat. ntr-un cuvnt l-am adus la disperare (pag.15-16). O alt clauz a Pactului Ribbentrop-Molotov prevedea c niciuna dintre prile semnatare nu va iniia aciuni internaionale n tere ri, fr consultarea n prealabil a celeilalte pri semnatare a pactului. Molotov i-a reproat lui Hitler c a violat i aceast clauz a pactului, oferind Romniei garanii de aprare a integritii sale teritoriale, dup semnarea de ctre ministrul romn, Mihail Manoilescu, a cedrii Ardealului de nord Ungariei (Dictatul de la Viena). Rusia nu fusese consultat n prealabil a subliniat Molotov. Nedumerit, Hitler a replicat iritat c el a dat Rusiei tot ce a cerut i c, pe lng Basarabia, Rusia a luat i Bucovina care a fost teritoriu austriac, deci se cuvenea s aparin Germaniei. Romnia, mrul discordiei dintre Germania i Rusia? Molotov a justificat nemulumirea Rusiei fa de garaniile date Romniei de Hitler prin faptul c grania natural a Rusiei era pe linia Carpailor rsriteni i nu pe rul Prut. Deci acum vrei toat Moldova!, a spus Hitler. n acel moment s-a produs o ruptur serioas n atmosfera discuiilor dintre cei doi negociatori, moment care face obiectul ateniei istoricilor din Occident, ntruct asta l-a convins pe Hitler c nu se poate baza pe rui. Mai ru chiar, documente din arhivele germane atest c, imediat dup plecarea lui Molotov din Berlin, Hitler a ordonat generalilor si ntocmirea Planului Barbarossa de atacare a URSS-ului. (Intrarea trupelor sovietice n Chiinu, n iunie 1940) Merit studiat i din perspectiv american acest moment crucial al ntrevederii lui Molotov cu Hitler la Berlin, ntrevedere care s-a ncheiat att de ru pentru cele dou ri gigant. Jurnalistul american William Shirer, aflat la Berlin n acea perioad, scrie n cartea sa, The Rise and Fall of the Third Reich (Ascensiunea i prbuirea celui de-Al Treilea Reich), c, la reproul lui Molotov c Germania a dat garanii Romniei, Hitler i-ar fi declarat exasperat acestuia c rile lor sunt prea mari pentru a se certa pentru nite petece de pmnt din Romnia. Hitler a schimbat subiectul discuiei i a propus lui Molotov ca Rusia s fac presiuni asupra Turciei pentru controlul strmtorii Dardanele i, mai ales, Rusia s invadeze Peninsula Arabiei cu preluarea tuturor statelor de acolo (Arabia Saudit, etc). Aici s-a rupt filmul negocierilor pentru c Molotov, n loc s cear timp de gndire sau detalii, aa cum i-a reproat Stalin la sosirea sa la Moscova, i-a dat lui Hitler un rspuns negativ care l-a ofensat pe Hitler n aa msur nct a precipitat decizia acestuia de a invada URSS-ul. Ruii acuz acum Romnia c a fost mrul discordiei dintre Germania i Rusia, care a dus la agresiunea lui Hitler contra URSS. Restul este istorie. Nu Beria a fost responsabil de Marea Teroare Dar cartea lui Molotov cuprinde i alte aspecte inedite i interesante pe lng cele referitoare la Romnia. De exemplu, la moartea lui Lenin s-a pus problema cine s-i ia locul de Preedinte al Consiliului Comisarilor Poporului, echivalentul de azi al funciei de prim-ministru. Adjuncii lui Lenin la guvern erau Kamenev, iurupa i Rkov. Dei Kamenev avea cele mai multe voturi de sprijin, a fost preferat Rkov deoarece Kamenev era evreu, iar funcia trebuia s fie ocupat de un rus get-beget. La ora aceea, evreii ocupau multe funcii de conducere, dei ei reprezentau doar un mic procentaj din populaia rii (pag. 120). n Biroul Politic, 50% din membrii lui erau evrei, iar de cel mai strlucit dintre acetia, Leon Bronstein intrat n istorie sub numele conspirativ de Troki se temea chiar i Lenin deoarece Troki avea suporteri puternici i devotai, iar printre cei care erau neutri, muli i recunoteau autoritatea. Troki a fost un om detept i capabil, care exercita o enorm influen (pag. 105). Dup moartea lui Lenin, s-au debarasat de Troki, pe care l-au scos de la conducerea Armatei Roii i n locul lui l-au pus ministru al forelor armate pe basarabeanul Mihai Frunz. Un alt aspect interesant din cartea de fa este acela c Stalin, i nu Lavrenti Beria, poart rspunderea istoric pentru uciderea attor oameni n decursul istoriei URSS. Practic, Molotov l exonereaz complet de orice vin pe Beria n acest subiect ntunecat. Beria a fost numai un funcionar n acea vreme. El muncea numai pentru a-i asigura interesele proprii. n opinia mea au fost excese, dar aceste excese au fost provocate de Stalin. Beria se temea foarte tare de Stalin. El n-ar fi mers aa departe, dar Stalin, n opinia mea, a mpins lucrurile un pic prea mult. L-am aprat i continui s-l apr pe Stalin n aceast privin, inclusiv in chestiunea terorii... Nu, eu nu l-am considerat niciodat pe Beria a fi principalul rspunztor al terorii. Am susinut ntotdeauna c rspunderea principal aparine lui Stalin i acelora dintre noi care au aprobat teroarea i au fost activi n implementarea ei. Iar eu am fost ntotdeauna activ i am fost n favoarea adoptrii acestor msuri. Nu am regretat niciodat i nu voi regreta vreodat c am acionat foarte brutal. Dar greeli au fost fcute, desigur (pag. 339). Printre victimele terorii a fost i scriitorul Maxim Gorki, otrvit de Yagoda. Stalin n-a avut o moarte natural, teorie la care ader i Molotov, care scrie c Beria i s-a confesat n luna mai 1953 c el, Beria, i-a scpat pe toi de Stalin, c altfel erau mpucai la ora aceea. N-a precizat ns cum i-a scpat de Stalin, prin otrvirea lui sau prin blocarea accesului medicilor la Stalin, care a zcut paralizat 15 ore pe podeaua vilei sale de la Kunevo, fr vreo intervenie medical. Molotov mai scrie n aceste memorii c la moartea lui Stalin n-a fost timp s-i confecioneze o uniform nou i l-au pus n sicriu ntr-o uniform veche, reparat n grab. Suprem paradox i ironie a vieii: omul cel mai puternic din lume n-a avut la moartea sa un costum nou, pe care s-l arate lumii n sarcofagul de sticl! Lenin i Stalin n-au lsat n urma lor cri de memorii, dar acum, ridicnd cortina asupra secretelor Statului sovietic, avem memoriile lui Molotov, care, dup Lenin i Stalin, a avut timp de decenii, cea mai nalt funcie din conducerea URSS. El a fost comunist timp de 80 de ani i a decedat la 8 noiembrie 1986 la venerabila vrst de 96 de ani. " Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 27 August 2015, ora 18:00
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Septembrie 2015, ora 13:30
Ce se ntmpl cu Pmntul, de fapt, n luna septembrie. NU e sfritul, e doar nceputul!
www.obiectiv.info/ce-se-intampla-cu-pamantul-de-fapt-in-luna-sep... Pmntul se mișc ntr-o regiune a galaxiei care conduce la creșterea energiilor cosmice afectnd Soarele nostru și modificnd ADN-ul uman. Este prezis c acest lucru va duce la mai multe schimbri n societatea uman, inclusiv la descoperiri majore de tehnologii avansate, programe spațiale secrete și de viaț extraterestr. Dr. Simon Atkins, un celebru doctor n bioelectromagnetic, specialist n prognosticarea riscurilor de dezastre, susține c Pmntul și omenirea vor face un salt n evoluție, odat cu un episod de erupții solare care va avea loc n luna septembrie. O accelerare și o creștere a energiei electromagnetice de la soare, dar și a altor energii cosmice, care vor avea loc de la sfrșitul lunii august pn la finele lunii septembrie, vor provoca, n jurul datei de 28 septembrie ceea ce este descris ca o schimbare de frecvenț n conștiinț. Energia cosmic așteptat este denumit Valul X (Wave X). Vom experimenta un val de evoluie, spune dr. Simon Atkins. Ce suntem pe cale de a afla la un nivel mare, nemaiauzit n istorie, la scar larg, este adevratul rspuns la ntrebrile Cine suntem noi?, De unde venim? și Care este scopul nostru?. Planeta are de gnd s decoleze n astfel de moduri incredibile, spune Atkins, potrivit sursazilei.ro. El precizeaz c exercițiul Jade Helm, care a nceput la 15 iulie și se execut pn la 15 septembrie, are adevratul scop de a obține informații cu privire la efectele energiilor cosmice primite n scopul de a gestiona mai bine schimbrile pe care le declaneaz n umanitate. Acest exercițiu este foarte mult legat de schimbarea de frecvenț n care statele mici, n care exercițiile sunt efectuate, se vor confrunta cu o frecvenț mai mare n cmp, n iulie și august scopul fiind de a nvța de la acestea și de a gestiona efectele asupra populației din statele mai mari, n luna septembrie. Citete i: NASA a fcut anunul: Pmntul se va cufunda n NTUNERIC TOTAL n noiembrie Comunitatea de informații din Statele Unite ale Americii este conștient de efectele potențiale ale energiile cosmice de intrare și ia msuri pentru a gestiona acest lucru. Simon Atkins consider c serviciile speciale americane nu sunt singurele entitți, la nivel mondial, conștiente de energiile cosmice de intrare, și iau și ele msuri pentru a gestiona acest lucru. O schimbare de frecvenț va avea loc n septembrie, n intervalul 23-28, fiind foarte semnificativ. Aceasta va coincide cu ntlnirea dintre Papa Francisc președintele american, Barack Obama, la Casa Alb (n 23 septembrie), urmnd ca papa s se adreseze Congresul SUA (n 24 septembrie). Atkins susține c va exista o ncercare de a folosi celebrul CERN de la Geneva (Consiliul European pentru Cercetri Nucleare) pentru a devia acest masiv val de energie care va veni. Dup vizita de la Washington, Papa Francisc se va adresa liderilor politici mondiali la Adunarea General ONU din 25 septembrie. Serviciul de informații al Vaticanului este, de asemenea, conștient de aceste val de energii cosmice. E mai mult dect o coincidenț faptul c liderii religioși și politici puternici ai lumii se ntlnesc n momentul n care aceste energii invadeaz planeta. Efectele Valului X Energii cosmice primite au efecte profunde asupra ADN-ului uman și vor declanșa descoperiri majore. Atkins susține c anumiți ambasadori stelari din Federaia Galactic staționat pe Pmnt au fost deja numiți delegați la un grup de extrateretri numit Ființa Alianței Sphere. Acest grup a venit n perioada 2012-2013 cu sfere de dimensiuni uriașe, ct planeta Neptun, care au format scuturi de frecvenț n jurul sistemului solar și a Soarelui. Una dintre cele mai importante funcții ale acestor sfere a fost de a regla cantitatea de energie cosmic care vine n sistemul nostru solar și pmntul, astfel nct omenirea s poate integra mai bine și s se pregteasc pentru schimbri majore. Printre modificrile care vor fi declanșate prin intrarea energiilor cosmice este eliberarea de informații referitoare la tehnologii avansate, la programe spațiale secrete și la viața extraterestr n ceea ce Corey Goode, un specialist n tehnologii avansate, cunoscut ca o persoan empatic intuitiv, a descris ca fiind un eveniment de dezvluiri totale. Goode a anunțat recent c aceste sfere de dimensiuni uriașe sunt pe cale s prseasc sistemul nostru solar, deoarece acestea și-au ndeplinit scopul. Exist, desigur, destul de multe alte evenimente care au loc nainte de acest ultim eveniment, dup care vom fi lsați pe cont propriu. Citete i: Anun OFICIAL de la NASA n urma zvonurilor c un asteroid va lovi Pmntul Atkins anunț c, pe 28 septembrie, la ora 11:11, Valul X va bombarda pmntul cu particule de lumin foton-gamma, cltorind cu viteza luminii și producnd o schimbare de ADN instantanee. Ființele care au o frecvenț, pe rezonanța Schumann, de cel puțin 17 Hz vor fi propulsate n a 5-a dimensiune. Numrul de persoane proiectate s aib o ascensiune pe frecvenț este un pic peste 2,3 miliarde, iar numrul exact depinde de contiina colectiv a umanitii pentru a manifesta modificrile. Energiile cosmice au nceput s intre, iar sferele care au jucat rol de tampon le blocheaz din ce n ce mai puțin. Toate acestea sugereaz c, la finele lui septembrie, ar putea fi un moment de vrf n care energia cosmic va produce schimbri semnificative n fiziologia uman, declanșnd astfel o ascensiune n mas a fiinelor de lumin care au ridicat frecvențele lor la un nivel ridicat de iubire de sine. Data de 9 septembrie 2015 este cunoscut c Event Horizon și este cea mai important zi din istoria umanitții, este de prere Simon Atkins, preciznd c acesta nu este sfrșitul, ci nceputul unei ascensiuni n mas, la nivel mondial, al ființelor a cror vibrație trece din a 4-a dimensiune n a 5-a. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Septembrie 2015, ora 13:33
NASA a fcut anunul: Pmntul se va cufunda n NTUNERIC TOTAL n noiembrie
www.obiectiv.info/nasa-a-facut-anuntul-pamantul-se-va-cufunda-in... NASA confirm c Pmntul va fi 15 zile n ntuneric total ntre 15 i 29 noiembrie 2015. Un astfel de eveniment s-a mai produs acum 1 milion de ani. Specialitii NASA arat c Pmntul se va cufunda n ntuneric total ncepnd cu smbt, 15 noiembrie 2015, ora 3:00 pn luni, 30 noiembrie, ora 16:15. Potrivit oficialilor, fenomenul va fi pricinuit de un alt eveniment astronomic ntre Venus i Jupiter. eful NASA Charles Bolden a prezentat la Casa Alb un document de 1000 de pagini n care explic acest fenomen. Conform NASA, nu s-a mai ntmplat aa ceva de peste 1 milion de ani. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Septembrie 2015, ora 13:37
Anun OFICIAL de la NASA n urma zvonurilor c un asteroid va lovi Pmntul
www.obiectiv.info/anunt-oficial-nasa-dupa-zvonurile-ca-un-astero... NASA a dezmințit pe pagina sa web zvonul, devenit viral pe internet, conform cruia un asteroid ar urma s se ciocneasc cu Pmntul, cel mai probabil n apropiere de Porto Rico, n intervalul 15-28 septembrie 2015, producnd distrugeri n Mexic, n SUA, pe coasta Atlanticului și pe țrmul Golfului Mexic, precum și n America Central și de Sud. 'Nu exist nicio baz științific nici cel mai mic indiciu c un asteroid sau alt obiect ceresc se va lovi de Terra n acest interval de timp', a afirmat Paul Chodas, manager al departamentului pentru Obiecte din apropierea Pmntului din cadrul Jet Propulsion Laboratory (JET) al NASA din Pasadena, statul american California. n realitate, observațiile realizate de NASA arat c nu exist vreun asteroid sau vreo comet care s se ciocneasc cu planeta noastr n viitorul secol. Pentru toți asteroizii potențial periculoși din acest punct de vedere, probabilitatea unui impact cu Terra este de mai puțin de 0,01 % pentru urmtorii o sut de ani. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 22 Septembrie 2015, ora 13:38
Scenariu APOCALIPTIC! NASA confirm: un asteroid va lovi Pmntul n septembrie
www.obiectiv.info/scenariu-apocaliptic-nasa-confirma-un-asteroid... Un scenariu apocaliptic este dezvluit de NASA și FEMA, Agenția Federal de Situații de Urgenț. Omenirea trebuie s se pregteasc de cataclism n urma coliziunii unei comete, care s-ar produce, cel mai probabil n perioada 15-25 septembrie, 2015. Informațiile privind un viitor cataclism au fost dezvluite n urm cu un an de ctre ministrul francez al afacerilor externe, Laurent Fabius, care anunța intr-o conferinta de presa tinuta la Casa Alba, ca omenirii i mai rmn 500 de zile pana la producerea unui haos climatic, care se va produce pe 24 septembrie 2015, potrivit stireademaine. Cometa ar avea un diametru de circa 4 kilometri, iar cel mai probabil, zona coliziunii va fi cea a Americii de Nord. Nu este exclus nici coliziunea n ocean, iar valurile care se vor produce pot atinge 100 de metri inaltime. Specialistii americani sustin ca, dat fiind dimensiunile uriase ale meteoritului, acesta va produce pagube colosale. Din pacate, omenirea nu detine o tehnologie prin care meteoritii sau asteroizii sa poata fi distrusi, inainte de coliziunea cu Pamantul. Un asemenea impact va duce la producerea unei ierni nucleare, distrugerea vegetatiei si tsunami puternice, care vor avea ca efect si producerea unor cutremure foarte mari. Alti specialisti sunt ingrijorati de faptul ca, in urma unei astfel de coliziuni, va fi reluata activitatea vulcanica in anumite zone ale lumii. Este vorba despre super-vulcanii din zona Pacificului, a caror activitate ar fi catastrofala pentru acea zona. Un rabin de rang inalt, ultra-ortodox, Chaim Kanyevschi, a anuntat ca in septembrie 2015, la sfarsitul anului sabatic, sa se pregateasca, pentru ca Messia va reveni pe Pamant. Si astrologii inclina sa creada ca luna septembrie apartine schimbarilor, pornind de la configuratia planetelor. Astfel, pe data de 23 septembrie 2015, Pamantul va traversa orbita planetei Bennu, care a fost descoperita in 11 septembrie 1999, cu doi ani inaintea tragicelor evenimente din septembrie 2001. Pe aceeasi data, planetele Marte, Jupiter si Venus vor forma un triunghi isoscel in constelatia Leu. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 26 Septembrie 2015, ora 22:24
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 25 Octombrie 2015, ora 06:52
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 25 Octombrie 2015, ora 15:55
ete na, vi tu cu chestii d'astea ! ia sa-mi spui repede, da' repede, cite laturi are un triunghi ?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 25 Octombrie 2015, ora 16:11
De la: gabigabi2, la data 2015-10-25 15:55:33 ...isoscel, dreptunghic, echilateral sau .... de care, mama, de care ? Raporteaza abuz de limbaj
''Dac ar trebui s scriu o carte de moral, primele 99 de pagini le-a lsa goale i pe a o suta a scrie: "Exist o singur datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me lser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupry
|
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 25 Octombrie 2015, ora 16:14
Les enfants de la patrie !
Azi e Ziua Armatei Romne ! Stiati ca ..., da sau ba ? Cu drag, prezentam ONORUL ARMATEI ROMNE : www.youtube.com/watch?v=RoQDRZP1yvQ De departe, mereu aproape!
Raporteaza abuz de limbaj
''Dac ar trebui s scriu o carte de moral, primele 99 de pagini le-a lsa goale i pe a o suta a scrie: "Exist o singur datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me lser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupry
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 25 Octombrie 2015, ora 16:22
De la: Musetel, la data 2015-10-25 16:11:26De la: gabigabi2, la data 2015-10-25 15:55:33 e un TRI -unghi ! cite laturi poate avea ?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 25 Octombrie 2015, ora 16:26
De la: gabigabi2, la data 2015-10-25 16:22:04De la: Musetel, la data 2015-10-25 16:11:26De la: gabigabi2, la data 2015-10-25 15:55:33 Si eu aveam chef de glume, mama! Raporteaza abuz de limbaj
''Dac ar trebui s scriu o carte de moral, primele 99 de pagini le-a lsa goale i pe a o suta a scrie: "Exist o singur datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me lser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupry
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 25 Octombrie 2015, ora 16:28
De la: Musetel, la data 2015-10-25 16:14:57Les enfants de la patrie ! stim, stim demult ! am avut un coleg de exceptie - Dumnezeu sa-l odihneasca - care , lucrase timp de 20 ani in armata si ptr. el ziua de 25 oct. era Sfinta ! ca atare , isi lua liber si-si invita sotia la restaurant ptr. a o sarbatori cum se cuvine ! si, iata , desi au trecut vreo alti 20 ani de cind " Grasu " nu mai e , in aceasta zi eu ma gindesc la el cu mult drag....si azi , dupa cum se vede, l-am si evocat !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 25 Octombrie 2015, ora 16:45
Nasa mea de cununie, care mi-e aproape de la 6 ani si ceva, vroia sa devina cadru in armata. Nu a trecut testele din cauza inaltimii. NAsica mea draga este tot o Gabitza iubita.
Esti bine, toate ok ? Ce vreme aveti la capitala? Aici e rece si iar fara Soare. Clientii lipsesc cu desavarsire peste tot, in afara de mancare nu se vinde nimic, tocmai au trecut impozitele, taxa de locuinta, samd. Noi, comerciantii, doar platim... Intru in greva! Raporteaza abuz de limbaj
''Dac ar trebui s scriu o carte de moral, primele 99 de pagini le-a lsa goale i pe a o suta a scrie: "Exist o singur datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me lser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupry
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Octombrie 2015, ora 10:24
Delta Dunrii: Peninsula Sacalin ar putea forma o nou lagun n Marea Neagr www.economica.net/delta-dunarii-peninsula-sacalin-ar-putea-forma... Peninsula Sacalin din perimetrul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii va forma peste zece ani o lagun n Marea Neagr, mpreun cu zona Ztoane, similar complexului Razim, potrivit specialistului Institutului Naional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunrii (INCDDD), Iulian Nichersu. 'Cu ajutorul geometriei fractale, o schematizare a fenomenelor manifestate n zon ncepnd de la situaia complex existent acum pn la elementul iniiator, pe baza datelor pe care le avem, constatm o tendin de multiplicare a acestui element de la nord-est la sud-vest. Astfel, peninsula Sacalin (cu partea de nord lipit de Delt - n.r.) se apropie de zona Ztoane, iar n urmtorii cinci-zece ani acolo va aprea o nou lagun de tipul Razim', a declarat pentru Agerpres cercettorul Nichersu. Distana actual dintre captul sudic al peninsulei Sacalin i zona Ztoane, din apropierea comunei Sfntu Gheorghe, este, potrivit sursei citate, de circa cinci kilometri, creterea suprafeei peninsulei avnd drept efect direct asigurarea unei biodiversiti incomparabile cu cea din alte zone, scrie Agerpres. 'Este o biodiversitate incomparabil cu cea din alte zone. Este un habitat nemaipomenit pentru chefal, laban, specii care nu triesc dect n ap salmastr. Avem semnale c acolo s-a observat recent foca de Marea Neagr, specie care nu s-a mai vzut la Sfntu Gheorghe din anii '70, potrivit literaturii de specialitate. Din pcate, nu avem fotografii', a mai spus reprezentantul INCDDD. Geometria fractal, imaginile satelitare i cele fotogrametrice ar putea fi utilizate i n cazul altor formaiuni din Delta Dunrii, ca de exemplu grindurile Srturi, din zona de nord a comunei Sfntu Gheorghe, dar i pentru a sprijini comunitile din interiorul Deltei pentru a preveni efectele negative ale creterii cotelor Dunrii. 'mpreun cu colega mea, Iuliana Feodot, am ncercat s conectm dimensiunea fractal cu planificarea spaial i managementul riscului la inundaii. Sunt trei elemente pe care vrem s le folosim la nivelul ntregii delte pentru a le oferi administratorilor instrumente pentru aprarea mpotriva inundaiilor', a afirmat cercettorul Nichersu. n acelai timp, el a recunoscut c nu s-au fcut cercetri complexe n zona Sacalin. 'Urmeaz s facem msurtori n amnunt s vedem care sunt cantitile (de aluviuni -n.r.) ce au contribuit la dezvoltarea peninsulei. Cercetrile pe teren nseamn fonduri suplimentare, echipamente de mare precizie, o baz material pentru msurtorile de specialitate', a precizat reprezentantul INCDDD. Insula Sacalin a fost menionat pentru prima dat n anul 1771 ntr-o hart ruseasc ntocmit n timpul confruntrilor cu Imperiul Otoman pentru impunerea supremaiei la gurile de vrsare a Dunrii n Marea Neagr, n momentul respectiv insula avnd un singur nucleu. n anul 1856, sub egida Comisiunii Europene a Dunrii, cpitanul Thomas Spratt a realizat a nou hart 1856, insula Sacalin aprnd n aceasta cu dou nuclee submerse de maximum un kilometru formate sub influena furtunilor i a aluviunilor, potrivit sursei citate. n anul 1924, cercettorii romni au efectuat noi msurtori i au constatat c lungimea insulei a ajuns la zece kilometri, pentru ca n momentul de fa aceasta s fie, potrivit sursei, de 19 kilometri. Alipirea nord-estului insulei de Delt i transformarea zonei n peninsul a fost prognozat de cercettorii romni nc din anul 1977, estimarea adeverindu-se deja. Procesul de evoluie a peninsulei Sacalin reprezint, conform cercettorilor Petre Gtescu i Basarab Driga, modelul formrii suitei de grinduri din partea sudic a braului Sfntu Gheorghe al Dunrii. n momentul de fa, potrivit Administraiei Rezervaiei, zona Sacalin-Ztoane are o suprafa de 21.410 hectare i este arie natural strict protejat, aici fiind interzise toate activitile umane. Iulian Nichersu este unul din cercettorii INCDDD care a participat la proiecte finanate de Uniunea European prin care au fost create hri de risc de-a lungul Dunrii i este primul care a utilizat pentru prima dat n Romnia, n anul 2000, sistemul geografic informaional (GIS) pentru ntocmirea unei hri, respectiv 'Atlasul Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii'. Zon unic n Europa, Rezervaia Biosferei Delta Dunrii este considerat un muzeu al biodiversitii compus din 30 de tipuri de ecosisteme, precum i o banc de gene natural pentru patrimoniul natural mondial. Delta Dunrii este, de asemenea, una dintre puinele delte populate din lume, dar i una dintre cele mai mari zone umede din lume. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Octombrie 2015, ora 10:26
www.romanialibera.ro/actualitate/proiecte-locale/insula-sacalin-...
www.calatorsauturist.ro/locuri/comoara-naturala-din-insula-sacalin/ dreamtrips.ro/2014/10/delta-dunarii-insula-sacalin.html Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 29 Octombrie 2015, ora 13:44
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 3 Noiembrie 2015, ora 15:30
Halloween
De la Wikipedia, enciclopedia liber Pentru alte sensuri, vedeți Halloween (dezambiguizare). Halloween {{{nume_srbtoare}}} Dovleac Jack-o'-Lantern Alt denumire All-Hallows-Even Srbtorit de multe țri (cele mai cunoscute: Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico și Regatul Unit) Data 31 octombrie Observri celebrare prin: colindat, atracții bntuite, sculptarea de jack-o'-lantern , costumare Asociere Samhain, Srbtoarea Tuturor Sfinților https://ro.wikipedia.org/wiki/Halloween Halloween este o srbtoare de origine celtic, preluat astzi de multe popoare din lumea occidental, ea rspndindu-se n secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Este srbtorit n noaptea de 31 octombrie, deși n unele țri data srbtorii variaz de exemplu, n Suedia este srbtorit n prima smbt din noiembrie. Numele provine din limba englez, de la expresia All Hallows' Even, numele srbtorii creștine a tuturor sfinților, srbtoare cu care Halloweenul a devenit asociat n țrile unde predomin creștinismul occidental catolic și protestant, deoarece n aceste culte creștine ziua tuturor sfinților este srbtorit pe 1 noiembrie. Specific pentru Halloween este dovleacul sculptat care reprezint Lanterna lui Jack. Cu ocazia acestei srbtori copiii se mascheaz n vrjitori, mumii sau alte personaje și colind pe la case ntrebnd Trick or Treat? (Pcleal sau dulciuri?), ca o amenințare c dac nu li se dau dulciuri, persoanei colindate i se va juca o fars. n alte țri Halloween este serbat prin parade și carnavaluri. Istoric Srbtoarea Tuturor Sfinților și Samhain. Srbtoarea pe care o cunoaștem sub numele de Halloween a fost influențat, de-a lungul secolelor, de numeroase culturi. n Imperiul Roman era Ziua Pomona, la celtici era festivalul Samhain, iar la creștini Srbtoarea Tuturor Sfinților. Istoricul Nicholas Rogers, care a cercetat originile Halloweenului, observ c n timp ce unii folcloriști i-au detectat originile n srbtoarea roman a Pomonei, zeița fructelor și semințelor, sau n festivalul morților denumit Parentalia, srbtoarea este cel mai frecvent legat de festivalul celtic Samhain, scris inițial Samuin. Numele provine din irlandeza veche și nseamn sfrșitul verii. Snap-Apple Night de Daniel Maclise prezentnd o petrecere de Halloween n Blarney, Irlanda, n 1832 Festivalul Samhain srbtorește sfrșitul jumtții luminoase a anului și nceputul jumtții ntunecate și este, uneori, considerat a fi Anul Nou Celtic. Vechii celți credeau c granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo se slbește n ziua de Samhain, permițnd spiritelor, bune sau rele, s o traverseze. Strmoșii familiei erau cinstiți și invitați acas, n timp ce spiritele rele erau gonite. Se crede c nevoia de a ndeprta spiritele rele a dus la purtatul de costume și mști. Ei ndeprtau spiritele rele deghizndu-se ei nșiși n spirit ru pentru a le evita. n Scoția rolul spiritelor era jucat de tineri mbrcați n alb cu fețele mascate sau nnegrite.Samhain era o vreme cnd se fceau provizii de iarn și se tiau animalele pentru a pstra carnea peste iarn. Focurile de tabr jucau și ele un rol n festivitți. Toate celelalte focuri erau aprinse de la focul cel mare. Oasele animalelor tiate erau și ele aruncate n foc.Uneori se aprindeau dou focuri unul lng altul, iar oamenii și animalele treceau printre ele ca ritual de purificare. Urmtoarea influenț a aprut o dat cu rspndirea noii religii creștine n Europa.n anul 835, Biserica Romano-Catolic a transformat ziua de 1 noiembrie ntr-o srbtoare creștin, care celebreaz toți sfinții. Aceasta era Srbtoarea Tuturor Sfinților, sau Hallowmas, sau All Hallows. Numele de Halloween și multe dintre tradițiile actuale provin din perioada veche englez. Originea numelui Termenul Halloween reprezint o variant scoțian a denumirii All-Hallows-Even (evening), adic noaptea de dinainte de All Hallows. Pn n secolul al XX-lea era scris și Hallowe'en, eliminnd v-ul și scurtnd cuvntul. Deși sintagma All Hallows apare n engleza veche (ealra hālgena mæssedæg, srbtoarea tuturor sfinților), conform Oxford English Dictionary (ediția a doua) de la Oxford University Press, All-Hallows-Even a fost atestat abia la 1556. Simboluri Jack-o'-lanterns n Kobe, Japonia Simbolurile și obiectele artizanale asociate Halloweenului s-au dezvoltat n timp. De exemplu, sculptarea de jack-o'-lantern provine din obiceiul de Ziua Tuturor Sfinților de modelare a unor felinare din napi pentru luminarea sufletelor din purgatoriu. Napul era folosit tradițional de Halloween n Irlanda și Scoția, dar imigranții veniți n America de Nord au folosit dovleacul indigen, care erau mai ușor accesibili și mai mari fiind mai ușor de modelat dect napii. Tradiția american de modelare a dovlecilor este atestat de la 1837 și a fost asociat inițial cu vremea recoltei, nefiind specific Halloweenului dect spre sfrșitul secolului al XIX-lea. Imaginile de Halloween provin din multiple surse, inclusiv din obiceiurile naționale, operele literare de ficțiune gotic și horror (cum ar fi romanele Frankenstein și Dracula), și din filmele horror clasice (ca Frankenstein și Mumia). Printre primele lucrri despre Halloween se numr cele ale poetului scoțian John Mayne din 1780, care menționa farsele jucate la Halloween; What fearfu' pranks ensue!, precum și supranaturalul asociat cu noaptea, Bogies (fantome), influențndu-l pe Robert Burns, autorul poeziei Halloween din 1785. Elemente ale toamnei, cum ar fi dovlecii, cocenii de porumb și sperietorile de ciori sunt și ele omniprezente. Casele sunt și ele decorate cu aceste simboluri. Printre alte imagini de Halloween se numr temele morții, rului și ocultului, sau monștrii legendari. Culorile tradiționale ale srbtorii sunt negru și portocaliu. Colindatul Articol principal: Colindatul de Halloween. Trick-or-Treat for UNICEF UNICEF-ul are și el un cuvnt de spus n toat mișcarea Trick-or-Treat. n America de Nord, Trick-or-Treat for UNICEF a devenit o tradiție n perioada de Halloween. Mișcarea a nceput ca un eveniment local n anul 1950 ntr-o suburbie din orașul Philadelphia și s-a extins pe plan național pn n 1952.n America este bine cunoscut micuța cutie portocalie.Pentru o perioad de timp, cutiile se distribuiau n școli și astfel copiii care mergeau la colindat strngeau bani, mpreun cu tradiționalele dulciuri, de la cei care voiau s doneze.UNICEF a dat drumul și la un trick-or-treat online, nsoțit și de un bal mascat, tot virtual. Endorserul campaniei a fost Heidi Klum mpreun cu familia ei. Costume Costumele de Halloween sunt tradițional modelate dup figurile supranaturale, monștri, schelete, fantome, vrjitoare și diavoli. De-a lungul timpului, printre costumele folosite apreau și cele ale unor personaje fictive, celebritți la ordinea zilei și arhetipuri generice, cum ar fi prințesele sau lupttorii ninja. Costumarea și colindatul cu ele era de actualitate n Scoția de Halloween la sfrșitul secolului al XIX-lea. Tradiția a ptruns și n Statele Unite la nceputul secolului al XX-lea, att n rndul adulților ct și n rndul copiilor. Primele costume de Halloween produse n mas au aprut n magazinele americane n anii 1930 cnd obiceiul de trick-or-treating devenea popular acolo. n ziua de 31 octombrie sau n preajma ei, adesea n vinerea și smbta dinainte de Halloween, se țin adesea petreceri cu costume. Jocuri și alte activitți n aceast carte potal de Halloween din 1904, o fat privete ntr-o oglind ntr-o camer ntunecat n sperana de a vedea cu coada ochiului chipul viitorului so. Exist mai multe jocuri asociate cu petrecerile de Halloween. Unul dintre ele se numește dunking sau apple bobbing, și const n culegerea cu dinții a unor mere care plutesc ntr-un lighean sau ntr-un alt vas cu ap. O variant a jocului implic așezarea n genunchi pe un scaun, ținerea unei furculițe ntre dinți și tentativa de a lsa furculița s cad ntr-un mr. Un alt joc frecvent implic agțarea cu funii a unor scone-uri nvelite n sirop sau melas; ele trebuie mncate fr a folosi minile, activitate ce se soldeaz inevitabil cu mnjirea feței cu lichidul dulce și lipicios. Unele jocuri tradiționale de Halloween sunt forme de divinație. O form tradițional scoțian de prevedere a viitorului soț al unei tinere fete este curțarea unui mr dintr-o singur tietur, urmat de aruncarea cojii lungi peste umr. Se crede c acea coaj va cdea n forma primei litere a numelui viitorului soț. Femeilor nemritate li se spune c dac stau ntr-o camer ntunecat și se uit n oglind n noaptea de Halloween, vor vedea chipul viitorului soț. n schimb, dac sunt sortite s moar nainte de cununie, va aprea un craniu. Obiceiul era destul de rspndit nct s apar pe felicitri de Halloweende la sfrșitul secolului al XIX-lea și nceputul secolului al XX-lea. Un alt joc bazat pe superstiții și atestat prin anii 1900 implica coji de nuc. Oamenii scriau simboluri cu lapte pe hrtie alb. Dup uscare, hrtia era mpturit și introdus n coji de nuc. Cnd coaja de nuc era nclzit, laptele devenea cafeniu și scrisul aprea pe ceea ce altfel ar fi prut a fi hrtie alb. Pentru a juca acest joc, simbolurile din hrtie se puneau pe o farfurie. Cineva intra, ntr-o camer ntunecat și și punea mna pe o bucat de gheaț, apoi o punea pe farfurie. Bilețelul se lipea apoi de mn. Printre simboluri se numrau: semnul dolarului pentru bogție, nasturele pentru burlcie, degetarul pentru tors, arcanul pentru srcie, bobul de orez pentru cununie, umbrela pentru cltorie, ceaunul pentru necazuri, trifoiul cu patru foi pentru noroc, moneda pentru bogție, inelul pentru cununie rapid și cheia pentru celebritate. Spusul poveștilor cu fantome sau vizionarea de filme horror sunt și ele prți ale petrecerilor de Halloween. Adesea, n preajma srbtorii, televiziunile difuzeaz episoadele ale serialelor și emisiuni speciale (de obicei pentru copii), iar unele filme horror sunt lansate special nainte de Halloween pentru a profita de atmosfera srbtorii. Atracții bntuite Atracțiile bntuite sunt locuri de divertisment special concepute pentru a speria vizitatorii; cele mai multe sunt dedicate srbtorii de Halloween. Originile acestor locuri n care vizitatorii plteau pentru a fi speriați sunt greu de stabilit, dar se crede c acestea au fost mai inti folosite n scopul strngerii de fonduri de ctre Junior Chamber International (Jaycees). Acestea includ case bntuite, labirinturi de porumb și plimbri n vehicole decorate specific srbtorii, iar nivelul de complexitate al decorațiilor a crescut odat cu industria Halloweenului. n Statele Unite, aceste parcuri de distracție cu specific Halloween produc aproximativ 300-500 de milioane de dolari n fiecare an și atrag aproape 400.000 clienți, cu toate c tendințele sugereaz c vrful atins n acest domeniu a fost n 2005. Aceast creștere a interesului a dus la adoptarea mai multor efecte speciale foarte tehnice și a costumelor, comparabile cu cele din filmele de la Hollywood. Mncruri Mr glazurat Deoarece srbtoarea cade n vremea recoltrii merelor, merele glazurate sau caramelizate se numr printre mncrurile tradiționale de Halloween. Acestea se obțin prin ungerea merelor ntregi cu un sirop dulce lipicios, uneori se adaug miez de nuc mcinat. ntr-o vreme, copiilor li se ddeau mere glazurate, dar practica a disprut dup ce au aprut zvonuri c unii oameni nfig ace sau lame de ras n merele date copiilor.Nu exist dovezi ale unor astfel de incidente, deci se poate presupune c sunt cel mult rare și nu se soldeaz cu rniri grave. Totuși, mulți prinți au crezut c asemenea practici sunt frecvente din cauza mediatizrii excesive. La maximul isteriei merelor, unele spitale au oferit radiografii ale sacilor de bomboane ale copiilor pentru a identifica vreo problem. Practic toate acele puține evenimente de otrvire a merelor erau de fapt cauzate chiar de prinții victimelor. Un obicei ce persist n Irlanda de astzi este gtirea (sau mai adesea, achiziționarea) de barmbrack (n galician birn breac), o prjitur ușoar cu fructe, n care se introduc un inel, o moned sau alte farmece. Se spune c cei care mnnc un barmbrack cu inel și vor gsi dragostea n anul urmtor, tradiție similar cu cea a prjiturii regelui la boboteaz. Mncruri asociate srbtorii Barmbrack (Irlanda) Caramele (Marea Britanie) Mr caramelizat/mr glazurat (Marea Britanie și Irlanda) Porumb caramelizat Colcannon (Irlanda) Bomboane n form de cranii, dovleci, lilieci, viermi, etc. Dovleac, plcint de dovleac, pine de dovleac Semințe de dovleac prjite Porumb dulce prjit Prjituri Soul Halloweenul n lume Fiind una dintre cele mai vechi srbtori din lume, Halloweenul este acum srbtorit n foarte multe țri de pe glob, cele mai cunoscute fiind Irlanda, Statele Unite, Canada, Puerto Rico și Regatul Unit, iar ocazional n unele prți ale Australiei și Noua Zeeland. n America de Nord și Canada și menține cel mai nalt nivel de popularitate. n fiecare an, 65% dintre americani și decoreaz casele și birourile pentru Halloween.Procentul este depșit doar de decorațiunile fcute cu ocazia Crciunului.Halloweenul este srbtoarea n care sunt vndute cele mai multe bomboane și este a doua srbtoare dup Crciun ca volum al vnzrilor globale. Perspective religioase Creștinismul catolic și protestant n America de Nord, atitudinea creștin faț de Halloween este foarte variat. n Biserica Anglican, unele dioceze au ales s sublinieze tradițiile creștine de Srbtoarea Tuturor Sfinților,n timp ce Protestanții țin cont de srbtori ca Ziua Reformei, o zi de comemorare și rugciuni pentru unitate. Preotul Gabriele Amorth, un exorcist numit de Vatican la Roma, a declarat: Dac tinerilor americani și englezi le place s se mbrace ca vrjitoarele și demonii o noapte pe an, nu este nicio problem. Dac este doar un joc, nu exist nici un ru n asta. n ultimii ani, Arhiepiscopia Romano-Catolic din Boston a organizat o Srbtoare a Sfinților pentru Halloween.[38] Multe dintre bisericile protestante contemporane vd Halloweenul ca un moment de distracție pentru copii, ba chiar organizeaz serbri n bisericile lor, iar copiii și prinții lor se pot costuma, juca jocuri și primesc bomboane. n noiembrie 2009, Vaticanul a catalogat ziua de Halloween ca necreștin, declarnd c este bazat pe un sinistru și periculos curent ocultist. Multi creștini nu atribuie vreo semnificație negativ srbtorii de Halloween, tratnd-o ca pe un pretext pur laic pentru serbarea ciudțeniilor imaginare și pentru oferirea de bomboane. Festivitțile de Halloween sunt obișnuite n școlile parohiale romano-catolice din America de Nord și din Irlanda. De fapt, Biserica Romano-Catolic consider c Halloween-ul ar avea o legatur cu creștinismul.Cei mai mulți creștini nu consider c tradiția ar avea rdcini satanice n origine sau practic și c nu reprezint nicio amenințare pentru viața spiritual a copiilor: educarea despre moarte și mortalitatea, precum și despre obiceiurile strmoșilor celți fiind, de fapt, o lecție de viaț valoroas și o parte din patrimoniul enoriașilor lor.Festivitțile de Halloween sunt obișnuite n scolile parohiale romano-catolice din America de Nord și din Irlanda. Alte culte creștine Acest articol sau secțiune reprezint n principal viziunea romneasc asupra acestui subiect și nu neaprat felul n care este perceput acesta la nivel mondial. Alți creștini sunt ngrijorați de Halloween și resping srbtoarea deoarece ei sunt convinși c trivializeaz (și celebreaz) ocultul și ceea ce ei percep ca fiind ru.Un rspuns n rndul unor fundamentaliști n ultimii ani a fost utilizarea de Case ale Iadului (Hell Houses) sau pamflete tematice (cum ar și cele ale lui Jack T. Chick), care cred despre Halloween c ar fi o oportunitate pentru evanghelizare.Unii consider Halloweenul ca fiind complet incompatibil cu credința creștindatorit originii sale pgne de Festival al Morților. n tradiția popular din Romnia exist un obicei asemntor, Noaptea Sfntului Andrei, care este asociat cu apariția strigoilor, cu farmecele de dragoste și ghicirea ursitului, de asemenea se poate afla dac anul urmtor va fi roditor. Sfntul Apostol Andrei este prznuit pe 30 noiembrie. Ortodocșii consider c n timpul vieții trebuie s dobndeasc asemnare cu Iisus Hristos și nu s se mbrace n vampiri și fantome. Pgnismul, ocultismul și satanismul Printele modern al bisericii lui Satan, Anton Szandor LaVey, obișnuia s spun c Halloween este una dintre cele mai mari srbtori n calendarul satanic. Mulți se uit la istoricul Halloweenului și, bazați pe aceasta, recomand sau nu, o anumit poziție faț de ea. Uneori o astfel de analiz poate ajuta, dar nu se crede c are o contribuție decisiv n a lua o hotrre justificat. Originea acestei srbtori poate fi plasat n ocultism și pgnism, iar gruprile satanice, n unele regiuni, i atașeaz o nsemntate deosebit.Vaticanul a condamnat srbtoarea de Halloween, despre care susține c este anticreștin, fiind bazat pe un curent subteran periculos al ocultismului. Sfntul Scaun i-a avertizat pe prinți s nu-și lase copiii s se mbrace n fantome și vampiri deoarece Halloweenul este o srbtoare pgn a terorii, a fricii și a morții. Un ziar controlat de episcopii italieni, Avvenire, a cerut n 2009 boicotarea zilei de Halloween, despre care a spus c este o celebrare a groazei și a macabrului care ar putea s ncurajeze sectele [satanice] nemiloase și fr scrupule.Mai multe biserici din Florida au protestat n octombrie 2010 faț de decorarea unui parc cu motive specifice srbtorii Halloween, acuzndu-i pe organizatori c promoveaz imagini ale crimei și torturii. Printele modern al bisericii lui Satan, Anton Szandor LaVey, obișnuia s spun c Halloween este una dintre cele mai mari srbtori n calendarul satanic, alturi de Noaptea Walpurgic sau Sabatul vrjitoarelor, de pe 1 mai. Alte religii, de asemenea, au preri foarte diferite cu privire la Halloween. Adepții religiei Wicca simt c tradiția este jignitoare pentru vrjitoarele adevrate pentru c se promoveaz caricaturi stereotipale ale vrjitoarelor malefhalloweenului. Numele provine dintr-o legend. Irlandezul Jack a pclit Diavolul s se urce ntr-un mr. Pentru a-l mpiedica s se rzbune și s-i ia astfel sufletul, a desenat pe trunchiul copacului semnul crucii. Diavolul, nfuriat, pentru a se rzbuna l-a blestemat pe btrnul Jack s cutreiere pentru totdeauna pmntul, fr s poat intra vreodat n iad sau n rai. Singurul lucru pe care i l-a ngduit diavolul a fost s poarte cu el un felinar care s-i lumineze calea. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
|
|

iete na, intrebare cu bucluc !
ete na, vi tu cu chestii d'astea !
ia sa-mi spui repede, da' repede, cite laturi are un triunghi ?
e un TRI -unghi ! cite laturi poate avea ?