Verificati-va cunostintele de cultura generala

aha si deci, bietul Jack a devenit un strigoi haladuind intre cele 2 lumi , fara odihna ! trist si de aceea , in traditia crestin - ortodoxa , familia infaptuieste ritualul parastasului de 3, 6 , 9 zile , 1 an si 7 ani, tot atitea Etape de desprinderea Sufletului de trup si intoarcerea sufletului in locul de unde a coborit la Intrupare !

https://ro.wikipedia.org/wiki/William_Shakespeare

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

�Oaia aia e a ei!�
Publicat de Ion Coja in Lingvistic�

�Oaia aia e a ei�

Eram student pe la �nceputul anilor 60 c�nd am fost duși cu grupa de doamna profesoar� Bogza la Institutul de fonetic�, pe Calea Victoriei, s� ni se arate sintetizorul de vocale care funcționa la acea adres�. Adic� un aparat care producea voce artificial�. Era capabil s� produc� din nimic vocalele limbii rom�ne și s� le lege �n cuvinte. Și tehnicianul de la Institutul condus de marele Alexandru Rosetti ne f�cu demonstrația: a mutat cursorul juc�riei pe un anumit traseu și s-a auzit bine, distinct, propoziția Oaia aia e a ei... Mai aveau un aparat, un fel de casetofon, care permitea s� citești invers un text �nregistrat. Rosteai și �nregistrai propoziția Iat�-m�-s, iar dac� derulai banda invers auzeai s� m� tai�

Ni s-a spus atunci c� preocuparea pentru fonetic� este dificil�, dar pasionant�. Sintetizarea vocii umane este un proiect la care se lucreaz� numai �n c�teva ț�ri, printre care și Rom�nia, cu rezultate care le va permite cur�nd s� constriasc� și un sintetizator de consoane.

Ce s-a �nt�mplat mai departe �n materie nu știu� B�nuiesc c� nu mai suntem, ca-n anii 60, �n avangarda foneticii experimentale�

Tot atunci am aflat c� o propoziție ca Oaia aia e a ei nu o poți imagina �n multe limbi, �n vreme ce �n limba rom�n� poți forma zeci de propoziții alc�tuite numai din vocale și, firește, semivocale. Așa c�, ajuns acas�, am �nceput s� m� joc invent�nd propoziții noi pentru uzul sintetizorului de vocale� Foile de atunci, r�mase r�t�cite printre altele, le-am reg�sit zilele trecute! Uitasem de ele, uitasem și de oaia aia a ei!�

Iat� o parte din lista acelor propoziții:

*�ia ai ei au o oaie * Oaia ei e aia * Aia e oaia ei? * Au oaia aia e a ei? * Aia e oaie? Oaie e! * Eu �i iau oaia * E oaia ei! * Ei �i iau oaia aia! * A oaie e oaia ei, o iau eu! * Ioi, oaia aia o iau ei! * Ia-o! * Ia-i! * Ia-i ei oaia aia * Eu �i iau ei oia aia * Oaia ei �i aia * Ia-i oaia aia, oaia aia e a ei! * O oaie e o oaie * Ea e o �aia * A oaie e oaia aia a ei * �ia iau oaia aia a ei * Aia-i a ei, a oii ei! * Ia ia-i oaia aia a ei *

Oaia ou�? * Ea �i ou� ou� * �ia iau ou� * �ia iau ou�, eu iau oi, iau ii * Ioi, oaia aia ou� oi! * �ia iau oi, ou�, ii, ai * �ia e ai ei? *Eu �i iau iia aia * Au, au, au! Iia ei �i aia! * Iia aia e a ei * Ia-i oaia, eu �i iau iia, ei �i iau �aia * Ai ai? * Ia iia aia * Ia ia iia aia a ei! *

V� las pe dumneavoastr� s� mai g�siți alte propoziții alc�tuite numai din vocale. Eventual și-n alte limbi.

M� g�ndesc acum: are vreo importanț�, vreo semnificație faptul c� rom�na ar fi una din puținele limbi �n care sunt posibile asemenea enunțuri? Exist� o distincție pe care o fac unii lingviști, �ntre limbi vocalice și limbi consonantice. Ar fi acesta un criteriu de departajare?

Oric�t se vor mira unii cititori, dar trebuie s� le spun c� specialiștii rom�ni �nc� nu au c�zut de acord asupra num�rului de consoane și vocale din limba rom�n�. Dup� unii, num�rul de consoane ar fi mult mai mare. Nu intru �n detalii. Observația c� rom�na ar fi una dintre puținele limbi care permit enunțuri alc�tuite numai din vocale (și semivocale) ar pleda pentru teoria Rosetti, versus Emil Petrovici, mult mai apropiat� de simț�m�ntul comun al vorbitorilor.

Mai vorbim!

ION COJA

PS O �ntrebare: �n DEX sunt acceptate dou� grafii: IE și IIE. Care credeți c� ar trebui preferat� și de ce?

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Priviti cate drepturi aveau romanii cand erau sub ocupatie ungureasca!
vremuritulburi.com/2014/12/08/priviti-cate-drepturi-aveau-romani...

�M�celul de la Beliș, in noaptea de 8 spre 9 noiembrie 1918, la solicitarea contelui Ioan Urmanczy, de origine armean, proprietarul a 28.000 de iug�re de p�dure din zon� (la exploatarea forestier� lucrau copiii și b�tr�nii din sat, precum și prizonieri de r�zboi italieni, toți aceștia fiind ținuți �n �nfometare și mizerie.

Dup� �ncheierea armistițiului, proprietarul a fugit la Budapesta la 3 noiembrie 1918, iar prizonierii de r�zboi au cerut s� fie l�sați s� plece acas�, dar au fost refuzați. Prizonierii au iscat o revolt�, iar trei g�rzi ungurești au fost ucise. Prizonierii italieni au distrus depozitul de cherestea și au plecat. Fratele proprietarului, Nandor Urmanczy, deputat �n Parlamentul Ungariei, a publicat un apel �n ziarul budapestan �Pesti Hirlap�, constituind un detașament pus sub comanda c�pitanului Antal Dietrich.

Acest detașament �a fost organizat, �narmat și aprovizionat cu alimente și echipament �n cazarma din strada Falk Miksa, cu știrea și consimț�m�ntul Ministerului de R�zboi� din Ungaria. Detașamentul a sosit cu un tren special la C�l�țele, la 8 noiembrie 1918, apoi s-a deplasat cu c�ruțele și pe jos spre Beliș), un deta�ament format din 60 de solda�i �i ofi�eri maghiari condus de c�pitanul Antal Dietrich s-a deplasat la Beli�. �narma�i cu 6 mitraliere, pu�ti, �i folosind cartu�e dum-dum ei au asasinat peste 45 de romani.
Dup� incendierea satului, au jefuit �i batjocorit cadavrele, 25 dintre acestea fiind aruncate �n foc. Aceste fapte abominabile au fost constatate de o comisie mixt� trimis� la Beli� de Consiliul Na�ional Rom�n �i de Consiliul Na�ional Maghiar.
In acea perioad� se purtau negocieri rom�no-maghiare la Arad �ntre ministrul Oskar Jaszi și o delegație a Consiliului Național Rom�n, condus� de Ștefan Cicio Pop pentru r�m�nerea Transilvaniei �ntr-o federație cu Ungaria. Delegația rom�n� a hot�r�t �ntreruperea tratativelor de la Arad
�n anii 80 Sergiu Nicolaescu a realizat un reu�it film, Capcana Mercenarilor, �n care a readus �n opinia public� memoria m�celului de la Beli�. �

M�celul de la Beliș din 1918 � dr. Aurel Gociman

Macelul de la Belis, sursa foto: Mircea Honor Et Patria, honoretpatria.wordpress

Nota: Ungurii au avut ocazia sa dovedeasca ce pot face daca administrarea Transilvaniei este lasata in mainile lor. Chiar si Ungaria moderna actuala este un contraexemplu pentru modul in care se comporta cu minoritatile etnice si chiar si cu �altfel� de minoritati.

Problema cea mai mare pentru multi romani naivi si creduli din cale afara in noua propaganda platita si indrumata de catre autoritatile de la Budapesta, este aceea ca nu-si cunosc istoria adevarata, nu stiu ca pamantul romanesc este imbibat de sangele romanilor ucisi de catre jugul unguresc! Este de ajuns o singura privire la fotografia din acest articol pentru a intelege �bunastarea si beneficiile� stapanirii austro-ungare din Transilvania.

In concluzie, Sabin Gherman, este apostolul raului, iar �predicile� sale sunt adevarate versete satanice cu care vrea sa-i indobitoceasca pe cei naivi care se incred in bazaconiile pe care el le latra zilnic in asa zisa sa emisiune TV. Cand expunea cu atata patos, cu atata patima, asa zisele beneficii aduse de catre austro-ungari romanilor, de ce a uitat sa pomeneasca si de acestea expuse in articolul nostru? � glasul.info

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

PSD+PNL+PPDD+UDMR=Revizuire Trianon


�n timp ce radicalii maghiari �n complicitate cu UDMR, forma�iune aflat� ve�nic la guvernarea Rom�niei, comemorau cu lacrimi �n ochi Trianonul, deputa�ii PSD le-au mai f�cut celor care vor dezmembrarea Rom�niei un cadou �n Parlament: respingerea legii care prevedea interzicerea manifest�rilor extremiste �mpotriva statului na�ional unitar rom�n. Propunerea avea ca proiect de reglementare instituirea interdic�iei desf�ur�rii pe teritoriul Rom�niei a oric�ror manifest�ri care prin desf�urarea sau mesajele lor aduc atingere art.1 alin.(1) din Constitu�ia Rom�niei, republicat�, a fost respins de Camera Deputaților.



Prin proiectul de act normativ, propus de deputatul Bogdan Diaconu, era reglementat� o procedur� privind declararea drept indezirabil� sau, dup� caz, drept persona non grata a oric�rei persoane de cet��enie str�in� care promoveaz� mesaje care aduc atingere art.1 alin.(1) din Constitu�ia Rom�niei. Proiectul a fost respins cu 307 voturi, șase abțineri și numai 3 voturi �n favoarea proiectului, demonstr�nd o larg� complicitate a parlamentarilor din toate partidele cu acțiunile extremiste, �n special, ale revizioniștilor maghiari. Deputatul PSD Horia Grama, reprezentantul rom�nilor din Covasna, a votat și el al�turi de UDMR �mpotriva acestui proiect de lege. Deputatul PSD de Harghita, Mircea Dușa, nu a fost prezent la vot.

Complicitatea penal� din Parlamentul Rom�niei a blocat o lege care dorea s� opreasc� ofensiva UDMR �i a organiza�iilor radicalilor maghiari de a ac�iona pentru dezmembrarea Rom�niei.

Anul acesta, ungurii au comemorat cu fast pe 4 iunie Trianonul �n Ungaria, cer�nd oficial denun�area acestuia �i unirea Transilvaniei cu Ungaria. �n Rom�nia comemorarea Trianonului a fost blocat�, �nc� o dat�, a nu �tiu c�ta oar�, nu de SRI (ce prime�te bani mul�i pentru asta), care a ajuns o sinecur� a intereselor americane �i multina�ionale �n �ar�, ci de c�tre organiza�iile �i publica�iile na�ionaliste rom�ne�ti. La Cluj-Napoca radicalii maghiari au luat-o la fug� de la monumentul osta�ilor maghiari din Cimitirul Cri�an de frica patrio�ilor rom�ni. �nc� �n Rom�nia na�ionali�tii rom�ni controleaz� strada, mediul online �i internetul, dar din p�cate penalii din Parlament sunt fra�i cu extremi�tii maghiari �i voteaz� indirect pentru promovarea ac�iunilor �mpotriva articolului 1 din Constitu�ie. PSD, PNL, PPDD au votat al�turi de UDMR pentru a bloca o ini�iativ� legislativ� de bun sim�, care prevedea respectarea Constitu�iei Rom�niei ad litteram. La incitarea premierului Victor Ponta, deputa�ii social-democra�i, �aresta�ii� din PNL, otevi�tii lui DD s-au g�ndit s� resping� �n plen aceast� ini�iativ� pentru ca UDMR �i radicalii maghiari s� poat� comemora la liber Trianonul, care pentru rom�ni este o s�rb�toare ce a consfin�it unirea Transilvaniei cu Rom�nia, lucru care, mai nou, deranjeaz� mult pe corifeii lui Ion Ilici Iliescu. Tot mai mult cred c� acest Parlament corupt nu este �n stare s� apere integritatea teritorial� a Rom�niei �i singura salvare a ��rii vine de la organiza�iile de rom�ni patrio�i, care se vor organiza, �n caz de pericol �i atac m�r�av la unitatea ��rii, la fel de bine ca �n Ucraina.

Sursa: ziarulnatiunea.ro

Comentariu VT:

Nu mai stiu nenorocitii astia care ne conduc tara cum sa o desmembreze mai repede!!! Oare pana cand mai dormim??? Pana cand ii mai lasam sa isi faca jocurile???

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-11-15 16:11:12
PSD+PNL+PPDD+UDMR=Revizuire Trianon


�n timp ce radicalii maghiari �n complicitate cu UDMR, forma�iune aflat� ve�nic la guvernarea Rom�niei, comemorau cu lacrimi �n ochi Trianonul, deputa�ii PSD le-au mai f�cut celor care vor dezmembrarea Rom�niei un cadou �n Parlament: respingerea legii care prevedea interzicerea manifest�rilor extremiste �mpotriva statului na�ional unitar rom�n. Propunerea avea ca proiect de reglementare instituirea interdic�iei desf�ur�rii pe teritoriul Rom�niei a oric�ror manifest�ri care prin desf�urarea sau mesajele lor aduc atingere art.1 alin.(1) din Constitu�ia Rom�niei, republicat�, a fost respins de Camera Deputaților.



Prin proiectul de act normativ, propus de deputatul Bogdan Diaconu, era reglementat� o procedur� privind declararea drept indezirabil� sau, dup� caz, drept persona non grata a oric�rei persoane de cet��enie str�in� care promoveaz� mesaje care aduc atingere art.1 alin.(1) din Constitu�ia Rom�niei. Proiectul a fost respins cu 307 voturi, șase abțineri și numai 3 voturi �n favoarea proiectului, demonstr�nd o larg� complicitate a parlamentarilor din toate partidele cu acțiunile extremiste, �n special, ale revizioniștilor maghiari. Deputatul PSD Horia Grama, reprezentantul rom�nilor din Covasna, a votat și el al�turi de UDMR �mpotriva acestui proiect de lege. Deputatul PSD de Harghita, Mircea Dușa, nu a fost prezent la vot.

Complicitatea penal� din Parlamentul Rom�niei a blocat o lege care dorea s� opreasc� ofensiva UDMR �i a organiza�iilor radicalilor maghiari de a ac�iona pentru dezmembrarea Rom�niei.

Anul acesta, ungurii au comemorat cu fast pe 4 iunie Trianonul �n Ungaria, cer�nd oficial denun�area acestuia �i unirea Transilvaniei cu Ungaria. �n Rom�nia comemorarea Trianonului a fost blocat�, �nc� o dat�, a nu �tiu c�ta oar�, nu de SRI (ce prime�te bani mul�i pentru asta), care a ajuns o sinecur� a intereselor americane �i multina�ionale �n �ar�, ci de c�tre organiza�iile �i publica�iile na�ionaliste rom�ne�ti. La Cluj-Napoca radicalii maghiari au luat-o la fug� de la monumentul osta�ilor maghiari din Cimitirul Cri�an de frica patrio�ilor rom�ni. �nc� �n Rom�nia na�ionali�tii rom�ni controleaz� strada, mediul online �i internetul, dar din p�cate penalii din Parlament sunt fra�i cu extremi�tii maghiari �i voteaz� indirect pentru promovarea ac�iunilor �mpotriva articolului 1 din Constitu�ie. PSD, PNL, PPDD au votat al�turi de UDMR pentru a bloca o ini�iativ� legislativ� de bun sim�, care prevedea respectarea Constitu�iei Rom�niei ad litteram. La incitarea premierului Victor Ponta, deputa�ii social-democra�i, �aresta�ii� din PNL, otevi�tii lui DD s-au g�ndit s� resping� �n plen aceast� ini�iativ� pentru ca UDMR �i radicalii maghiari s� poat� comemora la liber Trianonul, care pentru rom�ni este o s�rb�toare ce a consfin�it unirea Transilvaniei cu Rom�nia, lucru care, mai nou, deranjeaz� mult pe corifeii lui Ion Ilici Iliescu. Tot mai mult cred c� acest Parlament corupt nu este �n stare s� apere integritatea teritorial� a Rom�niei �i singura salvare a ��rii vine de la organiza�iile de rom�ni patrio�i, care se vor organiza, �n caz de pericol �i atac m�r�av la unitatea ��rii, la fel de bine ca �n Ucraina.

Sursa: ziarulnatiunea.ro

Comentariu VT:

Nu mai stiu nenorocitii astia care ne conduc tara cum sa o desmembreze mai repede!!! Oare pana cand mai dormim??? Pana cand ii mai lasam sa isi faca jocurile???

Revizuirea o sa o faca de fapt Allah! Poate si hunii din vest! Asta am creat in timp alegand idioti!

De la: Fl_Orion999, la data 2015-11-15 16:11:12
PSD+PNL+PPDD+UDMR=Revizuire Trianon


�n timp ce radicalii maghiari �n complicitate cu UDMR, forma�iune aflat� ve�nic la guvernarea Rom�niei, comemorau cu lacrimi �n ochi Trianonul, deputa�ii PSD le-au mai f�cut celor care vor dezmembrarea Rom�niei un cadou �n Parlament: respingerea legii care prevedea interzicerea manifest�rilor extremiste �mpotriva statului na�ional unitar rom�n. Propunerea avea ca proiect de reglementare instituirea interdic�iei desf�ur�rii pe teritoriul Rom�niei a oric�ror manifest�ri care prin desf�urarea sau mesajele lor aduc atingere art.1 alin.(1) din Constitu�ia Rom�niei, republicat�, a fost respins de Camera Deputaților.



Prin proiectul de act normativ, propus de deputatul Bogdan Diaconu, era reglementat� o procedur� privind declararea drept indezirabil� sau, dup� caz, drept persona non grata a oric�rei persoane de cet��enie str�in� care promoveaz� mesaje care aduc atingere art.1 alin.(1) din Constitu�ia Rom�niei. Proiectul a fost respins cu 307 voturi, șase abțineri și numai 3 voturi �n favoarea proiectului, demonstr�nd o larg� complicitate a parlamentarilor din toate partidele cu acțiunile extremiste, �n special, ale revizioniștilor maghiari. Deputatul PSD Horia Grama, reprezentantul rom�nilor din Covasna, a votat și el al�turi de UDMR �mpotriva acestui proiect de lege. Deputatul PSD de Harghita, Mircea Dușa, nu a fost prezent la vot.

Complicitatea penal� din Parlamentul Rom�niei a blocat o lege care dorea s� opreasc� ofensiva UDMR �i a organiza�iilor radicalilor maghiari de a ac�iona pentru dezmembrarea Rom�niei.

Anul acesta, ungurii au comemorat cu fast pe 4 iunie Trianonul �n Ungaria, cer�nd oficial denun�area acestuia �i unirea Transilvaniei cu Ungaria. �n Rom�nia comemorarea Trianonului a fost blocat�, �nc� o dat�, a nu �tiu c�ta oar�, nu de SRI (ce prime�te bani mul�i pentru asta), care a ajuns o sinecur� a intereselor americane �i multina�ionale �n �ar�, ci de c�tre organiza�iile �i publica�iile na�ionaliste rom�ne�ti. La Cluj-Napoca radicalii maghiari au luat-o la fug� de la monumentul osta�ilor maghiari din Cimitirul Cri�an de frica patrio�ilor rom�ni. �nc� �n Rom�nia na�ionali�tii rom�ni controleaz� strada, mediul online �i internetul, dar din p�cate penalii din Parlament sunt fra�i cu extremi�tii maghiari �i voteaz� indirect pentru promovarea ac�iunilor �mpotriva articolului 1 din Constitu�ie. PSD, PNL, PPDD au votat al�turi de UDMR pentru a bloca o ini�iativ� legislativ� de bun sim�, care prevedea respectarea Constitu�iei Rom�niei ad litteram. La incitarea premierului Victor Ponta, deputa�ii social-democra�i, �aresta�ii� din PNL, otevi�tii lui DD s-au g�ndit s� resping� �n plen aceast� ini�iativ� pentru ca UDMR �i radicalii maghiari s� poat� comemora la liber Trianonul, care pentru rom�ni este o s�rb�toare ce a consfin�it unirea Transilvaniei cu Rom�nia, lucru care, mai nou, deranjeaz� mult pe corifeii lui Ion Ilici Iliescu. Tot mai mult cred c� acest Parlament corupt nu este �n stare s� apere integritatea teritorial� a Rom�niei �i singura salvare a ��rii vine de la organiza�iile de rom�ni patrio�i, care se vor organiza, �n caz de pericol �i atac m�r�av la unitatea ��rii, la fel de bine ca �n Ucraina.

Sursa: ziarulnatiunea.ro

Comentariu VT:

Nu mai stiu nenorocitii astia care ne conduc tara cum sa o desmembreze mai repede!!! Oare pana cand mai dormim??? Pana cand ii mai lasam sa isi faca jocurile???

Revizuirea o sa o faca de fapt Allah! Poate si hunii din vest! Asta am creat in timp alegand idioti!

De la: 9am_6554, la data 2015-11-16 00:56:57

De la: Fl_Orion999, la data 2015-11-15 16:11:12
PSD+PNL+PPDD+UDMR=Revizuire Trianon


�n timp ce radicalii maghiari �n complicitate cu UDMR, forma�iune aflat� ve�nic la guvernarea Rom�niei, comemorau cu lacrimi �n ochi Trianonul, deputa�ii PSD le-au mai f�cut celor care vor dezmembrarea Rom�niei un cadou �n Parlament: respingerea legii care prevedea interzicerea manifest�rilor extremiste �mpotriva statului na�ional unitar rom�n. Propunerea avea ca proiect de reglementare instituirea interdic�iei desf�ur�rii pe teritoriul Rom�niei a oric�ror manifest�ri care prin desf�urarea sau mesajele lor aduc atingere art.1 alin.(1) din Constitu�ia Rom�niei, republicat�, a fost respins de Camera Deputaților.



Prin proiectul de act normativ, propus de deputatul Bogdan Diaconu, era reglementat� o procedur� privind declararea drept indezirabil� sau, dup� caz, drept persona non grata a oric�rei persoane de cet��enie str�in� care promoveaz� mesaje care aduc atingere art.1 alin.(1) din Constitu�ia Rom�niei. Proiectul a fost respins cu 307 voturi, șase abțineri și numai 3 voturi �n favoarea proiectului, demonstr�nd o larg� complicitate a parlamentarilor din toate partidele cu acțiunile extremiste, �n special, ale revizioniștilor maghiari. Deputatul PSD Horia Grama, reprezentantul rom�nilor din Covasna, a votat și el al�turi de UDMR �mpotriva acestui proiect de lege. Deputatul PSD de Harghita, Mircea Dușa, nu a fost prezent la vot.

Complicitatea penal� din Parlamentul Rom�niei a blocat o lege care dorea s� opreasc� ofensiva UDMR �i a organiza�iilor radicalilor maghiari de a ac�iona pentru dezmembrarea Rom�niei.

Anul acesta, ungurii au comemorat cu fast pe 4 iunie Trianonul �n Ungaria, cer�nd oficial denun�area acestuia �i unirea Transilvaniei cu Ungaria. �n Rom�nia comemorarea Trianonului a fost blocat�, �nc� o dat�, a nu �tiu c�ta oar�, nu de SRI (ce prime�te bani mul�i pentru asta), care a ajuns o sinecur� a intereselor americane �i multina�ionale �n �ar�, ci de c�tre organiza�iile �i publica�iile na�ionaliste rom�ne�ti. La Cluj-Napoca radicalii maghiari au luat-o la fug� de la monumentul osta�ilor maghiari din Cimitirul Cri�an de frica patrio�ilor rom�ni. �nc� �n Rom�nia na�ionali�tii rom�ni controleaz� strada, mediul online �i internetul, dar din p�cate penalii din Parlament sunt fra�i cu extremi�tii maghiari �i voteaz� indirect pentru promovarea ac�iunilor �mpotriva articolului 1 din Constitu�ie. PSD, PNL, PPDD au votat al�turi de UDMR pentru a bloca o ini�iativ� legislativ� de bun sim�, care prevedea respectarea Constitu�iei Rom�niei ad litteram. La incitarea premierului Victor Ponta, deputa�ii social-democra�i, �aresta�ii� din PNL, otevi�tii lui DD s-au g�ndit s� resping� �n plen aceast� ini�iativ� pentru ca UDMR �i radicalii maghiari s� poat� comemora la liber Trianonul, care pentru rom�ni este o s�rb�toare ce a consfin�it unirea Transilvaniei cu Rom�nia, lucru care, mai nou, deranjeaz� mult pe corifeii lui Ion Ilici Iliescu. Tot mai mult cred c� acest Parlament corupt nu este �n stare s� apere integritatea teritorial� a Rom�niei �i singura salvare a ��rii vine de la organiza�iile de rom�ni patrio�i, care se vor organiza, �n caz de pericol �i atac m�r�av la unitatea ��rii, la fel de bine ca �n Ucraina.

Sursa: ziarulnatiunea.ro

Comentariu VT:

Nu mai stiu nenorocitii astia care ne conduc tara cum sa o desmembreze mai repede!!! Oare pana cand mai dormim??? Pana cand ii mai lasam sa isi faca jocurile???

Revizuirea o sa o faca de fapt Allah! Poate si hunii din vest! Asta am creat in timp alegand idioti!

mai asta care te-ai scos dupa citeva ore de functionare pe forum, la fel de repede ca " baietelul " ala de era sa devina min. sanatatii : CINE a deschis bratele laaarg, invitindu-i pe supusii lui Alah in Europa , ca doar nu noi si nici nu-mi aduc aminte sa-i fi votat ? car' vasazica : fiecare cu Idiotii lui !

www.justitiarul.ro/legionarii-si-rezistenta-antisovietica/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Corneliu Coposu
Biografie
20 mai 1914

Se naste la Bobota, in judetul Salaj. Fiul protopopului greco-catolic, Valentin Coposu si al Aureliei, nascuta Anceanu.

Bunicul patern, Grigore Coposu, era preot, colaborator al lui Gheorghe Pop de Basesti. Bunicul matern, Gavril Vaida de Glod, era preot, var primar cu Alexandru Vaida Voievod.

Creste si este educat intr-o familie care desfasura o intensa acrivitate politica pentru recunoasterea drepturilor romanilor in Imperiul Austro-Ungar, prin intermediul Partidului National Roman.

Tatal, Valentin Coposu, vajnic militant pentru afirmarea clauzei romanesti in Transilvania, a suferit numeroase persecutii: a fost inchis la Vac, Szegedin, Budapesta, sub acuzatia de inalta tradare. A fost pus in libertate personal de generalul Mosoiu, cu ocazia eliberarii Budapestei dupa intrarea armatei romane in capitala maghiara. Valentin Coposu a fost deputat in Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918 si a votat Unirea.

Mama, Aurelia, fiica protopopului unit Iulian Anceanu si a Corneliei, nascuta Vaida, era descendenta unei vechi familii ce reunea traditiile politico-culturale si religioase ale mediului romanesc ardelean. Aurelia Coposu i-a educat pe cei cinci copii ai sai: Cornel, Cornelia, Doina, Flavia si Rodica, in spiritul moralei crestine si patriotismului romanesc autentic.
1919 � 1923

Scoala primara in comuna Bobota.
1923 � 1930

Liceul confesional greco-catolic �Vasile cel Mare�.

Rolul cel mai important in evolutia sa ulterioara il joaca apropierea si influenta marelui artizan al Unirii din 1918, Iuliu Maniu, care devine mentorul si modelul sau de-a lungul intregii sale existente.
1930 � 1934

Studii juridice si economice la Universitatea din Cluj.
1935 � 1937

Presedinte al Organizatiei de Tineret PNT din Cluj, colaborator la ziarul �Romania Noua�, condus de Zaharia Boila,�Mesajul� (Zalau), �Unirea� (Blaj), etc.
1937 � 1940

Secretar personal permanent al lui Iuliu Maniu, pe care il insoteste in toate misiunile si negocierile politice importante.
1940

Primeste titlul de secretar politic al lui Iuliu Maniu, indeplinind aceasta functie pana la arestarea sa si a lui Maniu, la 14 iulie 1947. In aceasta calitate l-a insotit in toate negocierile si tratativele purtate cu negociatorii occidentali si cu liderii partidelor politice din coalitia antihitlerista. I s-a incredintat cifrul secret al corespondentei diplomatice prin care Opozitia negocia iesirea Romaniei din Axa si intoarcerea ei catre aliatii traditionali. Avea misiunea de a intretine relatii confidentiale cu reprezentantii guvernului englez la Liverpool, cu delegatii opozitiei romane care duceau tratative la Cairo, cu emisarii romani de la Stockholm si cu comandamentul militar aliat din Italia (Foggia).

Se muta la Bucuresti dupa cedarea Ardealului de Nord. Colaboreaza la saptamanalul �Ardealul�, publicatia refugiatilor transilvaneni. Scrie de asemenea in publicatiile �Zorile�, �Dacia�, �Santier�, �Curentul�, �Cuvandul Liber�, �Dreptatea� si altele. Semneaza ocazional cu pseudonimul dr. C. Salajeanul.
1941

O cunoaste pe viitoarea sa sotie, Arlette, fiica generalului Marcovici si a Jeannei Husser. Generalul facuse parte din cabinetul Maniu, la prima sa guvernare. S-au cunoscut la Constanta, unde Maniu mergea la odihna la hotelul francez tinut de bunica lui Arlette.
24 octombrie 1942

Casatoria cu Arlette Marcovici (va fi arestata in 1950 si implicata impreuna cu sora ei France intr-un proces inscenat de spionaj; dupa ispasirea a 14 ani de pedeapsa, iese bolnava grav din inchisoare si moare in 1965).
1945

Presedinte al filialei PNT Salaj. Este ales secretar general adjunct al PNT. Delegat al PNT la reinstalarea activitatii autoritatii romanesti in Transilvania de Nord.
1946

Este promovat secretar al Delegatiei Permanente, forul conducator al partidului.

14 iulie 1947 � este arestat impreuna cu intreaga conducere PNT, dupa inscenarea de la Tamadau, desi nu facuse parte din grupul arestat acolo.
1947 � 1956

Ramane timp de 9 ani in arest preventiv, fara sa fie judecat. S-a incercat implicarea lui in numeroase procese politice, dar nu a putut fi condamnat din lipsa de probe.
1956

I se intenteaza un proces de inalta tradare. Este condamnat conform practicilor comuniste la munca silnica pe viata pentru�inalta tradare a clasei muncitoare si crima contra reformelor sociale�.
1954 � 1962

8 ani de regim sever de izolare la Ramnicu Sarat.
1962

Se imbolnaveste grav ca urmare a tratamentului de exterminare aplicat detinutilor politici.
1962 � 1964

Domiciliul fortat in Baragan la Valea Calmatui in comuna Rubla.
aprilie 1964

Pus in libertate dupa 17 ani de detentie in penitenciarele de la Vacaresti, Jilava, Pitesti, Malmaison, Craiova, Aiud, Ramnicu Sarat, Poarta Alba, Capul Midia, Canalul Dunare-Marea Neagra, Gherla, Sighetul Marmatiei, etc.
dupa 1964

Lucreaza ca muncitor necalificat pe santierele de constructii, fiind angajat la Intreprinderea de Constructii Montaj Bucuresti, atelierul de tamplarie mecanica. Este permanent urmarit si convocat periodic la Securitate.

I se fac 27 de perchezitii intre 1964-1989, i se confisca dulapuri intregi de documente si manuscrise.
1987

Afiliaza Partidul National Taranesc, aflat in clandestinitate, la Internationala Crestin Democrata, adresand o cerere lui Jean-Marie Daillet, vicepresendintele organizatiei.
22 � 23 decembrie 1989

Anunta printr-un mesaj-manifest reintrarea in viata publica a Partidului National Taranesc, devenit ulterior Crestin si Democrat � PNTCD.

Dupa 1989 a fost solicitat, cu ocazia fiecarui eveniment politic major in Romania, sa-si exprime opiniile in interviurile luate de posturile internationale de Radio: Europa Libera, BBC, Deutche Welle, Vocea Americii si posturilor de radio interne. A acordat numeroase interviuri aparute in presa romaneasca si straina.
28 � 29 ianuarie 1990

Devine practic liderul opozitiei impotriva Frontului Salvarii Nationale, care cauta sa monopolizeze puterea executiva si legislativa, confiscand Revolutia din decembrie 1989.

Intelegand ca Revolutia a fost furata de noua putere �emanata�, inzestrata cu vechi reflexe totalitare, Corneliu Coposu va prelua misiunea grea de a conduce Opozitia in Romania postcomunista. Incepand cu data de 29 ianuarie 1990, devine tinta unei virulente campanii de presa prin care se lanseaza zvonuri pentru compromiterea lui. Campania avea sa continue cu aceeasi intensitate pana dupa alegerile legislative din aprilie 1992.
iulie 1991

Face o vizita Regelui Mihai I la Versoix in Elvetia, fidel crezului sau monarhic. Legaturile lui cu suveranul si familia regala au continuat pana la sfarsitul existentei sale.
27 septembrie 1991

Este reales presedinte al PNTCD la primul Congres al partidului.
1991 � 1993

Presedinte al Conventiei Democrate Romane. Ideea formarii Conventiei ii apartinuse si o propusese inca din 1990.
aprilie 1992

Alaturi de alti lideri ai partidelor de Opozitie, oameni de arta si cultura, il intalneste pe Majestatea Sa, Regele Mihai I de Romania, cu ocazia memorabilei vizite regale in Romania, cu ocazia Sfintelor Pasti din 1992.
august � septembrie 1992

Efectueaza un turneu de prezentare al candidatului Conventiei Democrate Romane, Emil Constantinescu, in Belgia, Olanda, Luxemburg, Franta, Germania si Anglia.
27 septembrie 1992

In urma alegerilor, devine senator de Bucuresti.
1992 � 1995

Activeaza pe plan international, printre altele in calitate de membru in Consiliul Uniunii Europene Crestin Democrate si in Internationala Crestin Democrata; efectueaza calatorii si participa la diverse congrese ale partidelor crestin democrate fratesti (Marea Britanie, Luxemburg, Suedia, Grecia, Franta, Elvetia).
februarie-martie 1995

Efectueaza o vizita in SUA, la invitatia Cogresului American.
mai 1995

Numit Ofiter al Legiunii de Onoare, cea mai inalta decoratie a Republicii Franceze.
6 octombrie 1995

Ceremonia acordarii Legiunii de Onoare cu grad de ofiter de catre Ambasadorul Frantei la Bucuresti, Bernard Boyer, la sediul Ambasadei Frantei la Bucuresti in numele Presedintelui Jacques Chirac.
11 noiembrie 1995

Inceteaza din viata la Spitalul Universitar din Bucuresti, ca urmare a neoplasmului pulmonar operat in 1994.
14 noiembrie 1995

Este inmormantat la Cimitirul Belu Catolic, fara funeralii nationale, dar sute de mii de romani vin sa-l conduca pe ultimul drum.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De ce ar trebui citite memoriile lui Argetoianu!
www.cvlpress.ro/10.11.2011/de-ce-ar-trebui-citite-memoriile-lui-...
Autor Mircea Can��r

Cred c� meritul de a m� apleca asupra memoriilor lui Constantin Argetoianu (3 martie 1871, Craiova- 6 februarie 1955 Sighet), cunoscut om politic �n interbelic, de ba�tin� din p�r�ile locului, reunite sub titlul �Pentru cei de m�ine, amintiri din vremea celor de ieri� (Ed. Humanitas, 1991) apar�ine istoricului craiovean de bun� calitate, Adrian Cioroianu. De la Argetoianu, care �i-a f�cut studiile elementare la �coala �Obedeanu�, �nainte de a ajunge licen�iat �n Drept �i Litere, la Paris, ne-a r�mas o imagine a scenii politice craiovene, dar �i d�mbovi�ene, care i-a alimentat mereu �i copios pe cei dispu�i s� demonstreze c� politicienii vremii erau o adun�tur� de canalii. El este acela care, �n 1917, c�nd �ara trecea prin clipe grele, iar armata �i regele erau �n retragere �n Moldova, se relaxa �n cafenele �i �n casele prietenilor din Ia�i, se deplasa la Odesa pentru a se �nt�lni cu Mihai Bujor, rebelul comunist cel mai autentic din Rom�nia acelui moment. El este omul c�ruia i se atribuie celebrele cuvinte mult �ndr�gite de istoriografia tenden�ioas� din anii comunismului: �Unde g�se�te regele lichele mai mari ca noi�, cum ar fi spus, prin 1932, despre sine �i despre Nicolae Iorga, �n fa�a criticilor venite din partea guvernului pe care �l conducea. Fire�te, aser�iunea cu �lichelele� ar putea fi luat� �n seam� �i ast�zi. �n memoriile sale, istoricul Constantin C. Giurescu, care l-a vizitat, �n iunie 1922, la conacul de la Breasta, pe Constantin Argetoianu, men�ioneaz� c� omul politic �m�ncase dou� mo�ii, c�t a fost �n diploma�ie, la jocul de c�r�i, iar c�nd a plecat �n Moldova, �n refugiu, �n toamna anului 1916, avea asupra lui sute de mii de lei �n monede de aur�. Despre petrecerile necurmate, din Craiova, nu detaliem prea mult: �Societatea boiereasc� din Craiova era o societate aleas� �i nu rareori veneau boieri �i cocoane de la Bucure�ti, s� petreac� �n Cetatea Banilor (�) mai to�i continuau s� �in� casa deschis� �i seara la mas� 10-12 tac�muri erau �ntotdeauna puse pentru prieteni. Balurile se mai r�riser�, dar seratele �i sindrofiile se �ineau lan��. Cam a�a ar�ta democra�ia rom�neasc� �n epoc�. �n 1921, ministru de interne fiind, Constantin Argetoianu a dispus arestarea a 51 de persoane din cele 77 prezente la Congresul de transformare al Partidului Socialist �n Partid Comunist, din 8 mai, sub acuza�ia de �atentat contra siguran�ei statului� �i depu�i la �nchisorile din Jilava �i V�c�re�ti. Cum �ntre cei aresta�i se g�seau �i 5 deputa�i, actul arest�rii a fost condamnat de mai mul�i oameni politici �i de cultur�, printre care Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, C. R�dulescu Motru, Dumitru Dr�ghicescu. �n �edin�a de Guvern, Constantin Argetoianu conchisese astfel: �pot s� v� dau pl�cuta asigurare c� s-a terminat cu comunismul �n Rom�nia�. C� n-a fost a�a, este o alt� discu�ie. �Cal de curs� lung� a oportunismului politic�, cum a fost numit, fiindc� a cochetat cu Averescu, cu Maniu, cu Br�tienii, cu Iorga, cu Carol al II-lea, finalmente, �Salvatorul� nu s-a mai putul salva nici pe sine. S-a �ntors �n toamna anului 1946 din Elve�ia, am�git de unele promisiuni oficiale, cu speran�a � inerent� unui politician cu vechi �i schimb�toare state de serviciu � c� va juca, din nou, un rol �n via�a politic�. Naivitate de ne�n�eles. A fost arestat �n noaptea de 5-6 mai 1950, �nchis la Sighet, unde a murit aruncat �ntr-o groap�, f�r� ca ast�zi osemintele s�-i mai poat� fi identificate, cum ne asigur� istoricul Dinu C. Giurescu, care �tia de la tat�l s�u, �i el arestat, toate circumstan�ele. Memoriile lui Constantin Argetoianu ar trebui citite de politicienii zilei, cu pixul �n m�n�. Fiindc�, pe p�m�ntul �sta, sunt compromisuri care se fac �i care nu se fac, �i sunt destule lucruri cu care nu se glume�te, ca s� r�m�i om �ntreg.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

CONSTANTIN ARGETOIANU PORTRETUL UNUI TRASEIST POLITIC
By ioanscurtu On 22 decembrie 2011 �
www.ioanscurtu.ro/constantin-argetoianu-portretul-unui-traseist-...
Bine ai venit, coane Costic�! Astfel se intitula articolul ap�rut �n ziarul Dreptatea din 9 noiembrie 1946, publicat de un ziarist contrariat de gestul b�tr�nului politician Argetoianu, care luase hot�r�rea de a reveni �n �ara ocupat� de trupele sovietice.
Iat� ce scria el: �D. Argetoianu se �ntoarce azi �n �ar� pentru a-�i verifica abilit��ile� De�i la v�rsta patriarhilor, d-ta ai sprinteneli de campion al decatlonului politic. �ara �i se pune la dispozi�ie cu �ncredere. Iat� sfori: trage-le! Iat� culise: manevreaz�-le! Iat� �poporul�: du-l! Dumneata ai fost totdeauna cinstit cu dumneata �nsu�i. Ai iubit conservatorismul c�nd ai fost conservator. Ai iubit liberalismul c�nd ai fost liberal� Acum c�nd e�ti patriot, fii binevenit �i scoate-ne la liman, m�ntuitorule!� Abilit��ile nu i-au mai servit la nimic.
S-a n�scut la Craiova, la 3 martie 1871. Era fiul generalului �i omului politic conservator Ion Argetoianu. A urmat studii superioare la Paris, unde a ob�inut licen�a �n drept �i litere, precum �i doctoratul �n medicin�. A devenit unul dintre cei mai boga�i oameni din Rom�nia, f�c�nd parte din consiliile de administra�ie ale mai multor �ntreprinderi �i b�nci. Avea o mo�ie la Breasta (jud. Dolj), unde-�i petrecea o bun� parte din timpul liber.
�n 1898 a intrat �n diploma�ie, fiind, succesiv, ata�at, secretar �i consilier de lega�ie. A participat, ca medic, la cel de-al doilea r�zboi balcanic. �n 1913 s-a �nscris �n Partidul Conservator �i a publicat bro�ura Marea proprietate �i exproprierea, �n care pleda �mpotriva reformei agrare preconizate de Partidul Na�ional Liberal.
{mosimage}�n 1917, la Ia�i, a fost impresionat de generalul Averescu, devenindu-i colaborator �i sf�tuitor. �n guvernul Averescu (29 ianuarie-27 februarie 1918), a fost numit ministru de Justi�ie, �nso�indu-l pe general la Buftea, unde, �n zilele de 10 �i 11 februarie 1918, au discutat condi�iile p�cii separate cu reprezentan�ii Puterilor Centrale.
La 3 aprilie 1918 a luat fiin�� Liga Poporului, la �ntemeierea c�reia Argetoianu a avut o substan�ial� contribu�ie. Conform programului acesteia, de aceast� dat�, sus�inea votul universal, exproprierea mo�iilor �i �mp�r�irea lor la ��rani.
�n guvernul Averescu, constituit la 13 martie 1920, a devenit ministru de Finan�e, iar din 13 iunie 1920 ministru de Interne. �n octombrie 1920, a ordonat ocuparea militar� a �ntreprinderilor �i arestarea frunta�ilor grevei generale.
C�teva luni mai t�rziu, la 12 mai 1921, a organizat arestarea delega�ilor sociali�ti care au votat afilierea f�r� rezerve la Interna�ionala Comunist� (Magazin istoric, nr. 10-11/2003), act ce a st�rnit �i reac�ii critice, deoarece printre �ntemni�a�i se aflau �i c��iva parlamentari. Elaborase totul f�r� a �n�tiin�a guvernul sau m�car pe generalul Averescu. Dup� ce ordinele de rigoare fuseser� transmise, l-a informat pe general, iar acesta l-a avertizat: ��n caz de insucces, vei trage natural consecin�ele.�
A convenit cu generalul ca mini�trii s� fie convoca�i la ora 15, adic� exact atunci c�nd era planificat� ac�iunea. ��edin�a s-a deschis la ora 3 �i 10 minute. Averescu a l�murit motivul convoc�rii: �Trebuie s� sf�r�im cu comuni�tii�� �i a explicat ce aveam de g�nd s� fac. Titulescu [ministrul de Finan�e], care c�sca �ntruna plictisit �i tremura de frig, a �ncetat s� deschid� gura, s-a �nc�lzit brusc, s-a �nro�it, a vrut s� ia cuv�ntul, dar i-a luat-o Tache [Ionescu, ministrul de Externe] �nainte cu trei vorbe t�ioase: �Nu se poate!� Se f�cuse galben ca ceara� �Nu se poate!�, au strigat �i Trancu-Ia�i [ministrul Muncii] �i Cudalbi [ministrul Agriculturii �i Domeniilor]; o unanimitate dezaprobatoare se ridica contra mea�.
�n timp ce dezbaterile erau �n toi, Argetoianu a dat telefon generalului Eracle Nicoleanu, prefectul Poli�iei Capitalei, care l-a informat c� i-a arestat pe comuni�ti. �M-am �napoiat la masa verde [a guvernului]. P�n� atunci nu deschisesem gura: �Domnilor � �i cu un z�mbet m-am uitat la Averescu � domnilor, discu�iile dvs. sunt inutile; totul s-a terminat. To�i conduc�torii comuni�ti �i terori�ti sunt la V�c�re�ti sau la Jilava� Pot s� v� dau pl�cuta asigurare c� s-a terminat cu comunismul �n Rom�nia!�.�Grobian �i sfid�tor

Deplin �ncrez�tor �n capacitatea lui politic�, nu o dat� Argetoianu s-a comportat �ntr-o manier� de-a dreptul jignitoare. �n iunie 1921, proiectul de lege agrar� urma s� fie adoptat, dup� ce suferise numeroase modific�ri. Unii deputa�i averescani erau nemul�umi�i, amenin��nd c� vor vota �mpotriv�.
Argetoianu a venit �n Camer�, unde urma votul nominal. �M-am a�ezat �n momentul scrutinului pe treptele biroului, �n fa�a b�ncilor � era s� zic a ieslelor � �i la chemarea fiec�rui nume din partidul nostru, m� uitam �n ochii chematului �i sub uit�tura mea n-a �ndr�znit unul s� spun� �contra�.�
�n vara lui 1921 s-a discutat proiectul de lege privind na�ionalizarea Societ��ii �Re�i�a�. {mosimage}��edin�a dura de ceasuri, �n mijlocul scandalului, pe o c�ldur� de moarte, �i era pe sf�r�ite � relateaz� memorialistul� Madgearu se urcase la tribun� �i ne amenin�a cu un discurs de dou� ceasuri. Eram exasperat �i m� treceau n�du�elile.
Mi-am pierdut orice control asupra nervilor �i uit�ndu-m� �n ochii armeanului, i-am susurat: �S� m� pupi �n c�r!� Bini�or, s� nu m� aud� dec�t el, dar nu �i cei din incint�!� Madgearu a �nceput s� urle ca un disperat: �Mi-a spus s�-l pup �n c�r! Mi-a spus s�-l pup �n c�r!� F�cuse bale la gur� �i �ipa ca �i c�nd l-a� fi lovit �n c�r cu cizma!
Toat� opozi�ia �n picioare a �nceput s� urle �i ea, s� m� amenin�e cu pumnul, s� strige: �Guvernul insult� opozi�ia! Demisia! Demisia!�� La propunerea lui N. Iorga, to�i deputa�ii opozi�iei au p�r�sit Adunarea, �ndrept�ndu-se spre Palatul regal, pentru a cere demiterea imediat� a guvernului.
A doua zi, pre�edintele Consiliului de Mini�tri a venit �n Parlament, declar�nd c� guvernul regret� incidentul creat, dar opozi�ia nu �i-a reluat locul �n Adunarea Deputa�ilor. Dup� c�teva s�pt�m�ni, liderii Partidului ��r�nesc �i-au dat seama c� prin retragerea opozi�iei din Parlament se netezea drumul Partidului Na�ional Liberal spre putere.
Pentru a evita o asemenea perspectiv�, ��r�ni�tii au �nceput negocieri cu guvernul �n vederea revenirii lor �n Adunarea Deputa�ilor. Discu�iile s-au purtat �ntre dr. N. Lupu �i Constantin Argetoianu �i s-au �ncheiat cu un acord care prevedea, printre altele, ca Argetoianu s� cear� scuze lui Madgearu. Revenirea ��r�ni�tilor �n Parlament nu a putut evita �ns� c�derea guvernului Averescu, la 17 decembrie 1921.
Dup� trecerea Partidului Poporului �n opozi�ie, Argetoianu a ajuns la concluzia c� �steaua politic� a generalului Averescu se �ndrepta spre apus, drept care, la 15 decembrie 1923 a decis s� se proclame el pre�edintele partidului.
Tentativa nu a reu�it, deoarece, �n mentalitatea public�, Partidul Poporului �nsemna Alexandru Averescu. F�r� s� stea prea mult pe g�nduri, Argetoianu �i-a c�utat o nou� identitate politic� �i �n mai 1924, el �i simpatizan�ii s�i au fuzionat cu Partidul Na�ionalist-Democrat condus de N. Iorga, noua forma�iune lu�ndu-�i numele de Partidul Na�ionalist al Poporului.Arta lingu�irii

{mosimage}Argetoianu urm�rea crearea unui mare partid de opozi�ie, capabil s� pun� cap�t domina�iei liberale. Acela�i obiectiv �l urm�rea �i Iuliu Maniu, pre�edintele Partidului Na�ional, care la 23 ianuarie 1925 lansase un apel c�tre partidele din opozi�ie pentru a colabora �n vederea �nl�tur�rii guvernului Ion I.C. Br�tianu. �n februarie 1925, Argetoianu l-a convins pe N. Iorga s� accepte fuziunea cu Partidul Na�ional. Cum a reu�it?
Savantul se preg�tea s� plece la Paris. Argetoianu i-a cerut o �ntrevedere �nainte de plecare. Au discutat despre literatur�, despre Sofocle �i dramele scrise de Iorga, care nu se bucurau de prea mare succes de public. Argetoianu a recitat din memorie pagini �ntregi din dramele lui Iorga, spre �nc�ntarea acestuia. La desp�r�ire, Argetoianu i-a spus: �A, era s� uit, domnule profesor.
Dumneata pleci pentru mai mult� vreme. Nu crezi c� ar fi bine s� dai cuiva, �n care ai mai mult� �ncredere, delega�ia de a trata fuziunea cu d. Maniu?� R�spunsul a venit pe loc: �Dar se �n�elege. Iat�, s�-�i dau o delega�ie �n scris; ai din partea mea depline puteri.�
A doua zi, Argetoianu s-a prezentat la Maniu.
A scos din geant� o coal� de h�rtie alb� pe care a semnat-o �i i-a spus: �Pune d-ta ce condi�ii vrei �i, iat�, le ai semnate gata!� Iuliu Maniu a r�mas �mut �i un minut n-a �tiut ce s�-mi spun�. S-o fi a�teptat el la multe, numai la asta nu. Gra�ie acestei �figuri� care s-a aflat, c�ci nu m-am jenat s-o povestesc, �i de care s-a f�cut mult haz, pertract�rile noastre n-au durat dec�t trei zile, �n loc de trei s�pt�m�ni.�
�n urma fuziunii, c��iva frunta�i ai Partidului Na�ionalist al Poporului au fost nominaliza�i �n conducerea Partidului Na�ional, care �i-a men�inut programul �i statutul; pentru a menaja susceptibilitatea lui Iorga, acesta a devenit copre�edinte al Partidului Na�ional, al�turi de Iuliu Maniu.
Dup� alegerile parlamentare din iunie 1926, Iuliu Maniu �i Ion Mihalache au �nceput negocierile pentru fuziunea Partidului Na�ional cu Partidul ��r�nesc. Totul s-a petrecut peste capul lui C. Argetoianu �i al lui N. Iorga, fapt ce i-a nemul�umit. Dac� Iorga a decis, la 5 octombrie 1926, s�-�i refac� vechiul partid, Argetoianu s-a declarat �independent�. Cu acest statut a intrat �n guvernul �tirbey (iunie 1927), ca ministru al Agriculturii �i Domeniilor, de�in�nd �i interimatul la Industrie �i Comer�.
Guvernul s-a men�inut numai dou� s�pt�m�ni �i la 21 iunie s-a constituit un nou cabinet, prezidat de I.I.C. Br�tianu. Argetoianu a ocupat �n continuare func�ia de ministru al Agriculturii �i Domeniilor �i a r�mas �n guvern �i sub pre�edin�ia lui Vintil� Br�tianu.�mp�timit al jocurilor din culise

Argetoianu a g�ndit c� ar putea ajunge el �ntr-o zi pre�edintele partidului �i s-a �nscris �n P.N.L., declar�nd c� fusese �n multe bordeluri, dar acum dorea �s� sf�r�easc� �ntr-o cas� cinstit�.
Dup� trecerea P.N.L. �n opozi�ie (noiembrie 1928), personalitatea care s-a afirmat cel mai puternic �n acest partid a fost I.G. Duca �i Argetoianu �i-a dat cur�nd seama c� nu avea �anse pentru �efia partidului.
La �nceputul lunii iunie 1930, Argetoianu se afla �ntr-o excursie de pl�cere pe coasta Dalma�iei, c�nd a aflat c� principele Carol a venit �n �ar�, fiind proclamat rege la 8 iunie 1930. �n prima audien��, Argetoianu l-a sf�tuit pe rege s� instaureze un regim de m�n� forte. Regelui i-a pl�cut ce a auzit �i l-a men�inut �n cercul sf�tuitorilor de tain�. N-a devenit totu�i un membru al camarilei regale.
�n noiembrie 1930, a fost chemat la Sinaia, unde regele i-a dictat un �interviu�. A ap�rut �n Universul din 30 noiembrie 1930 �i a f�cut mult� v�lv�, determin�ndu-l pe Vintil� Br�tianu s� cear� excluderea lui Argetoianu din partid (10 decembrie 1930).
�i iat�-l pe Argetoianu independent �i �omul regelui�, ajung�nd principalul personaj �n timpul crizei politice din prim�vara anului 1931, c�nd i s-a �ncredin�at lui N. Iorga misiunea de a forma guvernul dup� o list� alc�tuit� chiar de rege.
Argetoianu l-a �nso�it pe noul prim-ministru �n vizitele pe la membrii guvernului, care urma s� depun� jur�m�ntul: �Iorga intra ca o vijelie �n casele oamenilor �i f�r� s� zic� bun� ziua �i �nt�mpina cu un �e�ti ministru�, fa�� de care interpelatul �ncerca s� b�jb�ie ceva ca �Bine, dar��. �Nici un dar. E�ti ministru. La ora 7 �i jum�tate, la mine �n cas� �n frac �i decora�ii. La ora 8 depunem jur�m�ntul.� R�m�neau viitorii mini�tri cu gura c�scat�, pe m�na so�iilor, �nc�ntate, uit�nd s� mai conduc� p�n� la u�� pe �domnul prim-ministru�. Domnul prim-ministru, cu aripi la c�lc�ie ca Hermes redivivus, zbura spre automobil, cu mine dup� el � �i la altul.�
Argetoianu era ministru de Finan�e �i ad-interim la Externe (p�n� la 27 aprilie). La 7 mai, a devenit ministru de Interne, iar principala sa misiune a fost c�tigarea alegerilor de c�tre guvern, care a depus lista de candida�i sub numele de Uniunea Na�ional�. Victoria guvernului era problematic�, astfel c�, la sugestia lui Carol II, Argetoianu a negociat cu I.G. Duca realizarea unui cartel. Duca a acceptat ca P.N.L. s� candideze pe listele Uniunii Na�ionale, asigur�nd astfel succesul guvernului.
C�t prive�te situa�ia din guvern, unii ziari�ti afirmau cu �ndrept��it� ironie c� �N. Iorga este prim-ministru �n guvernul Argetoianu�. Savantul a pus cap�t tristei sale experien�e, depun�ndu-�i demisia la 31 mai 1932. Cu dou� s�pt�m�ni �n urm�, C. Argetoianu constituise o nou� organiza�ie politic�, numit� Uniunea Agrar� (din octombrie 1936, Partidul Agrar).Asul din m�neca regelui

�n 1934-1935 Argetoianu a sus�inut ideea modific�rii Constitu�iei din 1923, �n sensul acord�rii unor puteri sporite regelui �n conducerea statului. Aprecia c� democra�ia e�uase �n Rom�nia, partidele politice erau simple �coterii�, iar Parlamentul o �ma�in� de m�cinat v�nt�; democra�ia era o no�iune variabil�, dup� ��ri: la noi, ea �nsemna discursuri �n opozi�ie, critic� �i f�g�duieli, pentru ca, odat� ajuns la putere, omul politic s�-�i uite f�guduielile, s�-�i umple repede buzunarele �i s�-�i satisfac� partizanii �n vederea urm�toarei lupte �n opozi�ie.
M�rturisea c� n�zuin�ele sale merg c�tre o organizare autoritar� �i cinstit� a statului, pe care o credea din ce �n ce mai necesar�.
�n noiembrie 1937 a aderat la pactul de neagresiune electoral� semnat de Iuliu Maniu, {mosimage}Corneliu Zelea-Codreanu �i Gheorghe Br�tianu. Este greu de apreciat acest gest, el put�nd fi expresia dorin�ei de a afla �din interior� manevrele lui Iuliu Maniu, marele adversar al lui Carol II, dar �i semnul unei sup�r�ri pe rege, care nu-i urmase sfatul de a instaura imediat un regim autoritar, f�r� a mai recurge la alegeri parlamentare.
Peste pu�in timp �ns�, la 10 februarie 1938, cariera lui politic� s-a relansat. �n guvernul Miron Cristea, a ocupat func�ia de ministru al Industriei �i Comer�ului, iar la 30 martie 1938 a devenit consilier regal. �n ziua de 8 aprilie 1938 a fost ales pre�edintele Consiliului Superior Economic, care avea rolul de a coordona politica economic� a Rom�niei �i de a elabora un plan de dezvoltare pe cinci ani.
La 15 iulie 1939, dup� ce N. Iorga a demisionat din func�ia de pre�edinte al Senatului, la sugestia regelui, a ocupat el aceast� demnitate.
La Consiliul de Coroan� din 6 septembrie 1939, care a discutat pozi�ia Rom�niei �n condi�iile declan��rii r�zboiului mondial, C. Argetoianu a avut o pozi�ie aparte. A elogiat activitatea regelui, a primului-ministru Armand C�linescu �i a ministrului de Externe Grigore Gafencu �i a apreciat c� situa�ia interna�ional� a Rom�niei era foarte grav�. Totul era nesigur, dar exista un singur lucru cert: �La sf�r�it va r�m�ne o putere imens�: Rusia. Oricine va fi victorios, fie Germania, fie anglo-francezii, va fi destul� vlag� �n Apus pentru a �ine piept Rusiei?
Va mai fi o for�� �n stare s� �in� �n fr�u �i s� �nving� Rusia?� Pornind de la acest ra�ionament, aprecia c� �nu trebuie s� ne vr�jm�im cu Rusia�, ci �s� se caute o apropiere fa�� de aceast� mare putere�. S-a declarat pentru �neutralitate �i raporturi cu Rusia�.
Dup� asasinarea lui Armand C�linescu, la 21 septembrie 1939, regele a luat m�suri dure contra mi�c�rii legionare, fapt ce a generat o anumit� enervare la Berlin, dar �i o stare de spirit negativ� �n �ar�. �n �nsemn�rile sale zilnice, regele nota: �M� hot�r�sc s�-l chem pe Argetoianu la 5 �i jum�tate. �ntrevederea a fost destul de scurt�, c�ci repede ne-am pus de acord asupra punctelor principale� N-am format niciodat� o list� ministerial� mai repede.�Un b�tr�n lipsit de vlag�

La 28 septembrie 1939, Argetoianu a ajuns �n cea mai �nalt� demnitate la care putea r�vni un om politic din Rom�nia. Guvernul s-a dovedit ineficient. La 9 noiembrie, Carol II nota: �Un lucru este sigur, c� mult� vreme nu [se] va putea continua cu Argetoianu. Prea e �mb�tr�nit. N-are vlaga de care ritmul actual are nevoie.�
�n ziua de 23 noiembrie, Argetoianu �i-a depus demisia.
Participant la Consiliul de Coroan� din diminea�a zilei de 27 iunie 1940, Argetoianu s-a pronun�at pentru cedare �n fa�a ultimatumului sovietic. �Nu putem face r�zboi. S� p�str�m armata pentru al�i du�mani.� Aceea�i pozi�ie a avut �i la cel de-al doilea Consiliu, din dup�-amiaza aceleia�i zile.
La 28 iunie s-a efectuat o remaniere a guvernului T�t�rescu, Argetoianu devenind pentru doar o s�pt�m�n� ministru de Externe. Principalul s�u act a fost anun�ul c� Rom�nia renun�� la garan�iile date de Marea Britanie �i Fran�a la 13 aprilie 1939. La 4 iulie, guvernul T�t�rescu a demisionat.
�n cadrul celor dou� Consilii de Coroan� din 30 august 1940 a avut o pozi�ie clar�: �Nu discut�m �i nu ne putem opune, ne supunem, suntem cu genunchii pe grumaz.�
Venirea legionarilor la putere i-a creat o situa�ie dificil�: la 27 noiembrie 1940, a fost ridicat de legionari �i dus la Prefectura Poli�iei Capitalei, unde se aflau �i al�i fo�ti �nal�i demnitari ai regimului carlist.
�n seara precedent� 64 de persoane (inclusiv fostul prim-ministru Gheorghe Arge�anu), arestate pentru c� participaser� la m�surile �mpotriva legionarilor, fuseser� asasinate �n �nchisoarea Jilava. Pentru ca s� nu aib� aceea�i soart� �i cei de la Prefectur�, a intervenit personal generalul Ion Antonescu, conduc�torul statului, care a dispus eliberarea lor.
�n timpul r�zboiului din Est, �ncerc�rile sale de a se al�tura opozi�iei au e�uat. I se repro�a participarea la instaurarea regimului dictatorial �n Rom�nia. �n aprilie 1944, a plecat �n Elve�ia, cu speran�a c� va contribui la ob�inerea de c�tre Rom�nia a unor condi�ii mai bune de armisti�iu din partea puterilor occidentale. La v�rsta �i cu experien�a sa, e greu de �n�eles gestul de a reveni �n �ar� �n noiembrie 1946, cu speran�a c� �i va putea relua activitatea politic� (Magazin istoric, nr. 5/2000). A fost arestat �n noaptea de 5/6 mai 1950 �i a murit �n �nchisoarea de la Sighet, �n ziua de 6 februarie 1955

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Averea reginei Maria �i cum a fost �mp�r�it� ea
www.george-damian.ro/tag/constantin-argetoianu
Despre regina Maria se spune c� nu prea cuno�tea valoarea banilor pe care �i arunca �n st�nga �i-n dreapta. �mp�r�irea mo�tenirii ei din 1938 �ntre Carol al II-lea, Elisabeta, Maria, Nicolae �i Ileana arat� c� totu�i regina Maria a fost destul de str�ng�toare. Avea �n depozite bancare �i ac�iuni suma de 130.453.184 lei (dup� sc�derea datoriilor) �i urm�toarele cl�diri proprietate personal�: un imobil �n Bucure�ti de 215 mp, palatul Balcic, castelul Bran, castelul Cop�ceni din jude�ul Ilfov, un imobil la Bra�ov l�ng� gara Bartolomeu, castelul Medie�u Aurit �i un imobil �n Ia�i. Pute�i vedea detaliile �mp�r�elii �n actul oficial reprodus mai jos.
Regina Maria

Regina Maria

O mare problem� a acestui act de �mp�r�eal� este c� nu a inclus �i bijuteriile reginei Maria. Constantin Argetoianu a consemnat astfel discu�iile asupra averii reginei, purtate de urma�i imediat dup� moartea ei.

De luni diminea�a, membrii Familiei Regale se ceart� ca �iganii pe mo�tenire. Regina a l�sat un testament, o scrisoare adresat� Regelui �i alta, pe engleze�te, copiilor. Testamentul, ca toate testamentele oamenilor geniali care nu consult� avoca�i, e idiot. Nu se ocup� dec�t de bunurile imobiliare �i las� � dup� c�te am aflat � Branul Prin�esei Ileana, Balcicul Regelui Carol �i Cop�cenii Elisabetei. Punct. Despre bunurile ei mobile, bani, titluri, bijuterii � nimic. �i pe astea toate se ceart� mo�tenitorii, repro��nd Ileanei tot c�t i-a dat mum�-sa de la m�n� la m�n� � �i i-a dat mult. Dar nici asupra imobilelor nu sunt de acord. Regele nu vrea s� lase Branul Ileanei. �i legatul acesta, trebuie recunoscut, nu prea are sens. Branul a fost d�ruit Reginei Rom�niei de ora�ul Bra�ov. Regina trebuia s�-l lase unui Prin� rom�n sau unei Prin�ese rom�nce, iar nu Ileanei care s-a �nstr�inat. E admisibil ca Branul, �n inima ��rii, s� ajung� dup� moartea Ileanei pe m�inile unor Arhiduci de Habsburg?

�n afar� de piesele mari distribuite de Regin� �nc� �n via��, Regina avea trei diademe mari pe care le-a �mp�r�it �ntre cele 3 fiice ale sale. Cea mai frumoas�, mo�tenit� de la mum�-sa, �i evaluat� la 3 milioane �i 1/2 franci elve�ieni i-a dat-o Ileanei. Un splendid lan� de briliante cu o cruce ce at�rna pe el �i purta un enorm safir �n mijloc, Regina l-a l�sat pentru viitoarea so�ie a Voievodului Mihai (not� � safirul a fost scos la v�nzare de regele Mihai, detalii aici).

Lumea continu� s� fie nedumerit� �n chestiunea testamentelor �i succesiunii Reginei; s� vedem ce legate mai ies la lumin�. Nu se poate contesta c� au �i �mo�tenitorii� cei d�rji dreptate. Regina, c�t a tr�it a �mb�csit pe Ileana. I-a cump�rat Sonnenbergul l�ng� Viena, o vil� Worthersee �i i-a dat bani cu nemiluita � milioane. Acum, la moarte, vrea s�-i mai lase �i cea mai frumoas� diadem�, cea evaluat� la 3 1/2 milioane franci elve�ieni. Un Nicolae cu degetul �n gur�, o Elisabet� aprig� cum e � url� �i protesteaz� �i cer ca toate �dona�iile� primite de Ileana s� fie �raportate� la succesiune.

Certurile relatate de Argetoianu sunt c�t se poate de bine ilustrate �n cele 5 proiecte de �mp�r�eal� a averii, pline de t�ieturi �i ad�ugiri. Nu le mai reproduc pe acestea, ci v� las spre lectur� o copie a �mp�r�elii finale, semnat� de ministrul Justi�iei.




Publicat �n categoria Istorice, etichetat casa de Hohenzollern, Casa Regal�, Constantin Argetoianu, regele Carol al II lea, regina Maria pe 07/10/2013 .

Mai avem �nc� de �nv��at de la gigan�ii interbelici. Pe 5 martie 1939 Constantin Argetoianu �i nota �n �nsemn�rile sale zilnice urm�torul episod:

�Frau von Kohler � sau Colier? e o feti�� r�scoapt�, dar foarte de�teapt� care ne cinste�te de c�teva luni cu prezen�a sa. Gazet�reasc� numai? Spioan�? Nu se �tie ce e, nici de cine a fost trimis� aci. De Fuhrer? De �Gestapo�? De Goring? Mister.

Prima ei misiune la noi a fost pare-se s� �mpace diferitele grup�ri s�se�ti care se certau. Cum a reu�it de minune �n aceast� �ns�rcinare a fost men�inut� mai departe �n Rom�nia. Pe la sf�r�itul anului trecut, �i �nc� �n ianuarie, nu ne iubea deloc �i scria �n gazetele din Germania articole �n�epate despre noi �i despre �ara noastr�. Deodat� lucrurile s-au schimbat: Frau von Kohler a devenit cea mai bun� prieten� a noastr�. Articole excelente �n Germania, altul aproape ditirambic asupra Regelui �n Curentul, �i a�a mai departe. Ce s-a �nt�mplat? Instruc�ii noi de la Berlin?

Se poate s� fie �i aceasta, dar e mai ales altceva: Malaxa a angajat-o cu 80.000 lei pe lun� �i l milion lei bani ghea��, ca pe�che� � �i lupoaica s-a f�cut oi��! Acum, a angajat-o Malaxa personal, sau e Malaxa numai un �piete-nom� prin care trec banii fondurilor secrete � asta nu o �tiu. Ce �tiu, e c� a primit pe februarie sumele sus-ar�tate��

Informa�iile la care avea acces Argetoianu sunt de o precizie maxim�. Edit von Coler a ajuns �n Bucure�ti la v�rsta de 44 de ani dup� o carier� monden� la Berlin �i o aprig� propagand� pro-nazist� �n saloanele aristocra�iei germane. Frumoas� �i inteligent� , Edit von Coler era veri�oara nevestei unuia dintre cei mai temu�i oameni din Reich: Heinrich Himmler. �nt�mplarea a f�cut ca v�rful carierei lui Edit von Coler s� se desf�oare la Bucure�ti �n anul 1939.

Istoricul francez Jacques Picard a scris o biografie a acestei femei fatale �n care scoate la lumin� o serie de documente pu�in cunoscute. �ntr-adev�r, Edit von Coler a fost angajat� de industria�ul Nicolae Malaxa cu un salariu de 80.000 de lei pe lun� pl�tibili �n Rom�nia, plus 500 de Reichs Mark pl�ti�i �ntr-o banc� din Germania (Argetoianu nu �tia nimic de m�rcile germane). Pentru banii ace�tia Edit von Coler trebuia s� fie un fel de consilier secret care s� se ocupe de direc�ia editorial� a ziarului Curentul (de�inut de Pamfil �eicaru, fondatorul tradi�iei jurnalistice rom�ne�ti ��antajul �i etajul�). �n documentele cercetate de istoricul francez nu apare milionul pe�che�, �ns� sunt amintite str�daniile lui Edit von Coler de a transfera f�r� taxe �n Germania suma de 40.000 de m�rci germane (echivalentul milionului). �nc� o dat�: Argetoianu dispunea de informa�ii extrem de precise asupra a tot ce mi�ca �n Rom�nia. O mic� precizare: �n 1939 un jurnalist c�tiga �n jur de 3000 de lei pe lun�, iar un muncitor german �n jur de 250 de m�rci.

Pentru cine lucra Edit von Coler? Misterul r�m�ne. Avea pe urmele sale spioni rom�ni, francezi �i britanici care �i urm�reau toate �nt�lnirile din Bucure�ti. Spionii francezii erau convin�i c� este agent� Gestapo, britanicii o considerau mai degrab� un fel de propagandist�. Probabil spionii rom�ni, francezi �i englezi ar fi fost �oca�i s� citeasc� rapoartele Gestapo care o b�nuia c� este agent dublu. Jacques Picard spune pe larg povestea fascinant� a m�ririi �i dec�derii lui Edit von Coler �n cartea �Edit von Coler, agent� nazist� la Bucure�ti� pe care o pute�i g�si aici.

Edit von Coler
Publicat �n categoria C�r�i recomandate, Istorice, etichetat c�r�i recomandate, Constantin Argetoianu, Edit von Coler, istoria rom�nilor, istoria spionajului, Nicolae Malaxa, Rom�nia interbelic� pe 04/01/2013 .
O compara�ie: Pacea de la Bucure�ti 1918 �i contractul OMV-Petrom

Pe 7 mai 1918 premierul Rom�niei Alexandru Marghiloman semna Tratatul de pace de la Bucure�ti prin care terenurile petrolifere erau concesionate Germaniei pe 90 de ani. �n acel moment Rom�nia nu mai avea nici o cale s� se apere: o nou� ofensiv� a armatelor germane, austro-ungare �i bulg�re�ti ar fi dus la distrugerea total� a armatei rom�ne. �n Consiliul de Coroan� care a hot�r�t negocierile cu Puterile Centrale regele Ferdinand a cerut p�rerea generalilor � �i to�i au spus c� vor rezista. Doar un colonel de la itenden�� a scos un tabel �i a �nceput s� recite: avem gloan�e pentru 7 zile de lupte, obuze pentru 4 zile �i hran� pentru 6 zile. Liniile de aprovizionare prin Rusia �arist� fuseser� spulberate de revolu�ia bol�evic�, iar trupele ruse�ti din Rom�nia se blo�evizau �n ritm alert. Rom�nia �i-a cump�rat supravie�uirea promi��nd germanilor petrolul pe 90 de ani. Constantin Argetoianu (care a participat direct la negocieri) spune c� toate ced�rile din Pacea de la Bucure�ti au fost f�cute cu siguran�a victoriei Alia�ilor � mai ales dup� intrarea Statelor Unite �n r�zboi.

Eu r�m�n convins c� p�n� la urma urmelor tot Alia�ii no�tri vor fi biruitori �i c� nu vom da nimic, ci dimpotriv�, vom lua.

Constantin Argetoianu, Memorii, vol III-V, p. 406

�n anul 2004 Rom�nia se zb�tea s� �ncheie negocierile de aderare la Uniunea European�. Tocmai ce pierduse un adev�rat r�zboi � dar de un alt tip dec�t Primul R�zboi Mondial. Premierul Rom�niei Adrian N�stase a negociat �i semnat un contract de privatizare prin care austriecii de la OMV au primit petrolul rom�nesc. Nu am reu�it s� aflu pe ce perioad� a fost concesionat petrolul �n favoarea austriecilor � probabil pe 99 de ani.

Cu 700.000 de mor�i �n Primul R�zboi Mondial (cifr� aproximativ� care reprezint� aproape 10% din popula�ie) Rom�nia se num�r� printre ��rile cu cele mai multe victime �n acest r�zboi (Austro-Ungaria 1.1 milioane mor�i, Germania 2,4 milioane mor�i, Fran�a 1,6 milioane mor�i, Marea Britanie 0,9 milioane mor�i � la popula�ii mult mai mari). Premierul Adrian N�stase a dat petrolul pentru care au murit 700.000 de rom�ni �n Primul R�zboi Mondial �n schimbul a 668 milioane euro. Cam 10 euro Mai pu�in de 100 de euro de cap de victim�. Reducere maxim� pentru aderarea la Uniunea European�.
Publicat �n categoria Istorice, Pareri, etichetat Adrian N�stase, Constantin Argetoianu, contractul OMV-Petrom, Pacea de la Bucure�ti 1918, petrol, Primul R�zboi Mondial, Rom�nia �n Primul R�zboi Mondial pe 09/10/2012 .
automotor malaxa
Cu trenul de la Bucure�ti la Constan�a. �n 1938 �i �n 2011

Automotorul Malaxa, fabricat �n Rom�nia �n 1938, care f�cea dou� ore �i jum�tate de la Bucure�ti la Constan�a.

Citesc �i m� crucesc �n memoriile lui Constantin Argetoianu pentru anul 1938:

28 martie. Petrecut ziua de ieri (duminicã) la Constan�a. Plecat diminea�a la ora 9 1/2 m-am �napoiat �n Bucure�ti la ora 10 1/2 seara. Fãcut drumul cu automotorul cumpãrat de Franasovici (7 milioane, la �Astra�) �n douã ore �i jumãtate, la dus ca �i la �ntors. Zi luminoasã, vreme de toata frumuse�ea �i mare idem. Eram 14, numai tineret �n afarã de mine. Vizitat la Mamaia noul hotel pe care-1 ridicã Oficiul de Turism �mpreunã cu C.F.R. Foarte frumos, foarte confortabil, foarte luxos.

Deci �n urm� cu 73 de ani trenul de la Bucure�ti la Constan�a f�cea DOU� ORE �I JUM�TATE. �n ziua de azi, conform Mersul Trenurilor de la Bucure�ti la Constan�a trenul face aproape patru ore (3 ore �i 55 minute). Asta pe h�rtie, �n realitate dureaz� �ntre 5 �i 6 ore. Sincer, nu cred c� a� avea regrete dac� CFR ar fi �nchise �i to�i angaja�ii l�sa�i pe drumuri, de la director la acarul P�un. Nu am nevoie de CFR.
Publicat �n categoria Istorice, etichetat CFR, Constan�a, Constantin Argetoianu, istoria Romaniei, istoria rom�nilor, Malaxa, Rom�nia interbelic� pe 30/03/2011 .
regele carol al II lea
Adrian Cioroianu �i reabilitarea lui Carol al II lea
regele carol al II lea

Regele Carol al II lea �i viitorul rege Mihai

�n edi�ia din luna februarie a revistei Istorie �i civiliza�ie a ap�rut �n edi�ia tip�rit� un articol semnat de Adrian Cioroianu cu titlul �Un nedrept��it: regele Carol al II lea al Rom�niei�. Pe scurt, Adrian Cioroianu �ncearc� o reabilitare a celui mai nociv conduc�tor al Rom�niei. Chestiunea a beneficiat �i de o mic� dezbatere organizat� de Institutul Rom�n pentru Istorie Recent�, unde Adrian Cioroianu �i-a re-citit practic articolul publicat �n revista amintit�.

Cioroianu porne�te de la ceea ce vede ca fiind cele cinci p�cate capitale repro�ate regelui Carol al II lea: 1) dispari�ia Rom�niei Mari, 2) instituirea dictaturii regale, 3) instaurarea cultului personalit��ii, 4) reputa�ia de afemeiat, 5) incapacitatea regelui Carol al II lea de a face o alian�� cu legionarii. Cioroianu mai zice c� ar exista �i alte capete de acuzare, dar �n viziunea lui acestea ar fi principalele �i se apuc� apoi s� le demonteze pe r�nd.

La punctul 1 este evident c� nu Carol al II lea a fost singurul vinovat de pr�bu�irea Rom�niei din 1940. Eu a� spune c� sistemul corupt patronat de acest rege a fost responsabil de dezastru. Doar c� �n timpul dezbaterii de la IRIR, Adrian Cioroianu a respins ideea c� regele Carol al II lea a fost corupt sau c� ar fi patronat un sistem al corup�iei r�sp�ndit �n toat� �ara. Cioroianu a zis ceva de genul: nu Carol al II lea a inventat corup�ia �n Rom�nia. Asta a�a este, nu el a inventat-o, el a perfec�ionat-o. C�nd am men�ionat �n cursul dezbaterii una din multele afaceri de corup�ie (fratele Elenei Lupescu a fabricat batiste cu chipul regelui pe care le vindea obligatoriu osta�ilor �i ofi�erilor din toat� armata) Adrian Cioroianu a zis c� este nevoie de mai multe dovezi.

Dictatura regal�: Adrian Cioroianu sus�ine c� nu este vorba de o dictatur� real�, ci una de parad�, c� de multe ori Carol al II lea nu reu�ea s� �i impun� punctul de vedere. Nici Stalin, Hitler, Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Ceau�escu nu reu�eau de fiecare dat� s�-�i impun� punctul de vedere, dar asta nu �i face mai pu�in dictatori.

Cultul personalit��ii: aici nu trebuie dec�t s� fie comparate imagini cu str�jeri-pionieri dans�nd pe stadioane �n Bucure�ti �n anii 1939, 1952, 1988 �i se clarific� imediat situa�ia, f�r� s� mai intr�m �n detalii de genul ziarului de propagand� a lui Carol al II lea �Rom�nia� sau �n problema Societ��ii de Radio.

C�t de afemeiat a fost Carol al II lea? Adrian Cioroianu �i num�r� leg�turile oficiale �i semi-oficiale �i ajunge la cifra de doar �apte femei. C�t despre obiceiul regelui Carol al II lea de a racola prostituate de pe strad� Adrian Cioroianu spune c� a�a ceva nu este documentat. Eu cred c� obiceiul este c�t se poate de bine documentat �i are martori de genul: Armand C�linescu (ministru de Interne �i prim-ministru), Eugen Cristescu (director al Poli�iei de Siguran�� �i al Serviciului Special de Informa�ii), Gavril� Marinescu (prefectul Poli�iei Capitalei �i �eful g�rzi personale a lui Carol al II lea), Constantin Argetoianu (ministru �n nenum�rate cabinete), Pamfil �eicaru (directorul ziarului Curentul) plus o mul�ime de rapoarte ale Siguran�ei din anii dinaintea urc�rii pe tron (�ntr-unul dintre acestea se poveste�te cum Carol al II lea a c�tigat la cazino �n Monaco �i s-a dus �n ma�in� unde a �ntre�inut rela�ii sexuale cu Elena Lupescu). Adrian Cioroianu spune c� este vorba de via�a intim� a unui om. Problema mea este c� omul acesta a decis soarta unei ��ri �ntregi � astfel c� via�a lui intim�, �n momentul �n care devine incontrolabil� sau preia controlul asupra regelui devine o mare problem�. Mecanismul era simplu: Elena Lupescu �l controla sexual �i sentimental pe Carol al II lea �i astfel a devenit centrul unei gigantice re�ele de corup�ie (mai exist� �i b�nuieli c� de fapt Elena Lupescu a fost agent al URSS).

�i �n sf�r�it punctul al cincilea din ra�ionamentul lui Adrian Cioroianu: chestiunea alian�ei lui Carol al II lea cu legionarii. Carol al II lea s-a visat c�pitanul Mi�c�rii Legionare, a vrut ca Corneliu Zelea Codreanu s� �i cedeze locul. Nu �i-a dorit nici un moment o alian�� cu legionarii, nu a dorit s�-i aduc� la guvernare. Carol al II lea vedea la legionari doar disciplina �i supunerea � �i �i dorea s� le aib� el la dispozi�ie.

Ce nu a spus Adrian Cioroianu despre Carol al II lea: c� a inaugurat �n Rom�nia teroarea de stat. Execu�iile extrajudiciare (�mpu�carea multor legionari �n lipsa unei hot�r�ri judiciare) au fost evenimente care au �ocat �ntreaga �ar�. Din acel moment Rom�nia nu a mai fost o democra�ie, din momentul �n care a disp�rut suprema�ia legii care a fost �nlocuit� cu ordinul direct al regelui. Rom�nia a fost aruncat� �napoi �n evul mediu. �i nu este vorba doar de legionari. O �nsemnare din carnetele premierului Armand C�linescu din anul 1938 ne arat� adev�ratele inten�ii ale lui Carol al II lea: �13 noiembrie. Convorbire cu Urd�reanu. Codreanu �i Maniu. Eu nu la Maniu.� Pe 30 noiembrie Corneliu Zelea Codreanu avea s� fie executat �n p�durea de la T�nc�be�ti sub pretextul �fugii de sub excort�. Ernest Urd�reanu era mare�alul Palatului �i omul de �ncredere al lui Carol al II lea �n toate chestiunile murdare. �nsemnarea lui Armand C�linescu trebuie pus� �n leg�tur� direct� cu execu�ia lui Codreanu �i dezv�luie faptul c� regele Carol al II lea �l avea �n vizor �i pe Iuliu Maniu (�i posibil �i al�i ��r�ni�ti sau opozan�i ai Elenei Lupescu �i camarilei regale, ca profesorul For�u sau doctorul Gerota).

Mai trebuie s� spun c� articolul lui Adrian Cioroianu din revista Istorie �i civiliza�ie este contrabalansat de contribu�iile profesorilor Ioan Scurtu, Ion Bulei �i Andrei Pippidi. C�t despre teza �Carol al II lea a f�cut foarte mult pentru cultura rom�neasc� �i ea trebuie reanalizat�. Un prim exemplu: Dimitrie Gusti, unul dintre cei mai apropia�i colaboratori culturali ai lui Carol al II lea, era c�s�torit cu o veri�oar� a Elenei Lupescu. Tot la camaril� ajungem�
Publicat �n categoria Istorice, Pareri, etichetat Adrian Cioroianu, Armand C�linescu, camarila regala, Constantin Argetoianu, Corneliu Zelea Codreanu, Dimitrie Gusti, Elena Lupescu, Eugen Cristescu, Gavrila Marinescu, Institutul Roman pentru Istorie Recenta, Ioan Scurtu, Ion Bulei, istoria Romaniei, istoria rom�nilor, regele Carol al II lea, revista Istorie si Civilizatie, Rom�nia interbelic� pe 07/03/2011 .

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Se restaureaz� o cas�

Andrei Pippidi
www.romaniaculturala.ro/articol.php?cod=13809
SOS Bucure�ti

Unde locuia Argetoianu? Dac� nu mi s-ar fi pus aceast� �ntrebare, a� fi crezut c� toat� lumea �tie, fiindc� mie mi-au spus p�rin�ii. Familia Argetoianu, boierii olteni de la Breasta, s-a mutat �n Bucure�ti �n 1881. Pe atunci colonel, Ioan Argetoyanu (1841-1928) �i-a g�sit locuin�� �n strada Doroban�i, apoi, din 1884, �n strada Clemen�ei (mai t�rziu C.A. Rosetti) la nr. 16, pe un teren din care o parte se afl� sub blocul Scala. A ajuns general �i, pentru scurt� vreme, �n 1912, ministru de R�zboi. �n politic�, deputat �i senator, a fost soldat credincios al partidului conservator, at�ta c�t a tr�it acesta. Despre fiul s�u, �n schimb, se �tie c� a fost un �traseist� a c�rui ambi�ie a jonglat cu toate combina�iile posibile �i imposibile (�apte partide de-a lungul unei cariere de 35 de ani). Nes��ioasa lui ambi�ie s-a revan�at pentru numeroasele frustr�ri � de�i, m�car dou� luni �n 1939, a fost chiar pre�edinte al Consiliului de Mini�tri � prin memoriile care, oric�t de nedrepte �i de indiscrete, �i asigur� un loc de seam� �n literatur�. Constantin Argetoianu (1871-1954) a locuit �nainte �i dup� Primul R�zboi Mondial �n strada Atena (pe care am cunoscut-o sub numele unui partizan comunist grec, Nikos Beloiannis, �i care acum se cheam� Take Ionescu). El ocupa acolo un apartament a c�rui proprietar� era o doamn� Athanasovici. Era vremea primelor blocuri �i confortul unor garsoniere sau apartamente era apreciat ca un semn de modernitate.

Probabil prin 1921, la a doua sa c�s�torie, cu Valentina Boamb� (fost� Lahovary), C. Argetoianu �i-a construit casa din Bucure�ti �i vila de la Sinaia. Cea dint�i are adresa actual� la nr. 36 din strada Henri Coand� (alt�dat� Victor Emanuel III, regele Italiei, aliata noastr� �n r�zboi, �i pe urm� I.C. Frimu, militantul socialist). Mi-a adus aminte de ea un reportaj din ziarul G�ndul despre lucr�rile de restaurare care se fac acolo.

Ca vecin, nu putusem s� nu observ �antierul deschis de vreo �ase luni, dup� ce cl�direa a�teptase vreun an sau chiar doi s� o cumpere cineva. �n tot acel timp, ea fusese �revendicat�, c�tigat�, v�ndut� mai departe, iar acum apar�ine unui rom�n plecat �n America, cu o carier� �n IT�. Am citat informa�ii din ziar. Casa fiind cump�rat� cu 200.000 de euro, refacerea fa�adei, a tencuielii cu ornamente deasupra ferestrelor �i prin col�uri, a costat, dup� aceea�i surs�, �nc� 300.000. Opera�ia cea mai vizibil� �i cea mai necesar�, f�r� �ndoial�, a fost acoperirea cu un �nveli� de material impermeabil peste care se va a�eza �igla.

La cl�direa anex� din fundul cur�ii, probabil destinat� personalului, acoperi�ul e aproape gata. Lucr�rile au �nceput cu 18 oameni, azi am v�zut vreo patru, tocmai se aduceau ni�te g�le�i cu vopsea, probabil pentru o interven�ie �n�untru. Vin acum finisajele la parter, completarea elementelor de �mpodobire de sub pervazul unor ferestre, refacerea sc�rii interioare din lemn de stejar sculptat �i, pas cu pas, a �nc�perilor de la etaj, unde s-a p�strat � zice reportajul � �soba de teracot� cu flori negre pe fond crem�. S� ne �n�elegem: casa nu era de o frumuse�e extraordinar�, nici nu e �de la 1800�, cum se spune �n acela�i articol. Amestecul de stiluri, �br�ncovenesc �i bizantin�, ca s� citez �n continuare, este de un gust �ndoielnic (al coanei Valentina?). Curtea e de mult asfaltat�, dar cred c� �nainte a fost o gr�din�. Nu se poate s� nu fi fost. Impresia general� este de soliditate �i de confort.

Ini�iativa de a �ntreprinde, cu mari cheltuieli, aceast� delicat� oper� de restaurare se cuvine salutat�. Era o triste�e s� vezi p�r�ginit� aceast� cas�. Succesul str�daniei la care s�ntem martori �i va �ndemna, poate, �i pe al�ii s�-�i �ntrebuin�eze mijloacele materiale �n acela�i fel. Doar a�a ar mai putea fi salvate asemenea r�m�i�e ale unui mediu istoric din care zilnic se rupe c�te ceva. �nt�mplarea face c� Argetoianu �nsu�i a �inut c�ndva, pe la 1927, o conferin��, Realitate �i fantezie �n urbanistica Bucure�tilor. El, care a cump�rat splendidul album al lui Preziosi pentru ca reproducerea acelor imagini ale vechiului ora� s� trezeasc� interes pentru p�strarea trecutului, a sus�inut ideea c� statul trebuie s� ia �n st�p�nire anumite monumente istorice ca s� �mpiedice distrugerea lor �i ca s� le restaureze. Dar, c�nd pre�urile la restaurarea cl�dirilor vechi variaz� �ntre 300 �i 500 euro pe metrul p�trat, nu e de crezut c� statul s-ar �ndupleca acum s� cheltuiasc� sume importante pentru o astfel de ac�iune cultural�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Constantin Argetoianu
enciclopediaromaniei.ro/wiki/Constantin_Argetoianu
N�scut 3 martie 1871, Craiova
Decedat 6 februarie 1955, Sighet
Ocupa�ie om politic, jurist, medic, diplomat


Pre�edintele
Senatului Rom�niei
Mandat
15 iunie 1939 - 5 septembrie 1940

Pre�edintele
Consiliului de Mini�tri
Mandat
28 septembrie 1939 - 23 noiembrie 1939


Mnistru de Interne
al Rom�niei
Mandat
13 iunie 1920 - 13 decembrie 1921
7 mai 1931 - 31 mai 1932
Partide Partidul Conservator
(1913 - 1918)
Partidul Poporului
(1918 - 1923)
Partidul Na�ionalist al Poporului
(1924 - 1925)
Partidul Na�ional Rom�n
(1925 - 1926)
Partidul Na�ional Liberal
(1927 - 1930)
Uniunea Agrar�
(1932 - 1938)
Frontul Rena�terii Na�ionale
(1938 - 1940)
Uniunea Na�ional� Munc� �i Refacere (1947)

Constantin Argetoianu (n. 3 martie 1871, Craiova - d. 6 februarie 1955, penitenciarul Sighet), jurist, medic, diplomat, om politic. Dup� terminarea studiilor a urmat o carier� diplomatic�, �ns� a renun�at la aceasta pentru a-�i face debutul �n via�a politic� tumultuoas� a Rom�niei. Constantin Argetoianu reprezint� portretul perfect al traseistului politic din perioada interbelic�. R�mas �n con�tiin�a public� ca un �globe-trotter� politic, �n drumul s�u c�tre putere Argetoianu a f�cut parte din opt partide politice, un record pentru istoria politic� a Rom�niei, schimb�nd deseori taberele pentru a-�i atinge scopul. Prin manevre abile �i jocuri de culise, a reu�it aproape �ntotdeauna s� �i ating� obiectivele, fiind numit �n cele mai �nalte func�ii din stat. A fost deputat, ministru, pre�edinte al Senatului �i pre�edinte al Consiliului de mini�tri.

Dup� venirea comuni�tilor la putere s-a �ntors �n mod surprinz�tor �n �ar�, �ncerc�nd s�-�i reia activitatea politic�, �ns� a avut aceea�i soart� ca �i ceilal�i demnitari interbelici, sf�r�ind tragic �n temni�ele comuniste. Totodat�, Argetoianu se num�r� printre cei mai buni memoriali�ti politici, din lucr�rile c�ruia putem afla numeroase detalii din via�a politic� a Rom�niei interbelice. A devenit unul dintre cei mai boga�i oameni din Rom�nia, f�c�nd parte din consiliile de administra�ie ale mai multor �ntreprinderi �i b�nci. Avea o mo�ie la Breasta (jud. Dolj), unde-�i petrecea o bun� parte din timpul liber.



Originea. Studiile. Cariera diplomatic�

Era descendent al unor vechi �i influente familii boiere�ti din �ara Rom�neasc�, fiul generalului Ion Argetoianu, frunta� al Partidului Conservator. Studiile primare le urmeaz� la �coala nr. 1 de b�ie�i �Obedeanu� din ora�ul natal, dup� care pleac� la Bucure�ti unde �nva�� la trei licee de prestigiu: �Matei Basarab�, �Sf�ntul Sava�, �Sf�ntul Gheorghe�. Cursurile universitare le urmeaz� la Paris (1888 - 1806), unde �i ob�ine licen�a �n drept �i litere �i doctoratul �n medicin�. La 26 februarie 1898, Argetoianu �i �ncepe cariera diplomatic� fiind admis �n Centrala Ministerului Afacerilor Str�ine �i promoveaz� rapid treptele ierarhice, de la ata�at la secretar �i consilier de lega�ie. Este trimis �n str�in�tate, la reprezentan�ele Rom�niei din Constantinopol (1898 �i 1903 - 1904), Roma (1898 - 1903), Viena (1904 - 1910) �i Paris (1910 - 1913). Ca medic, particip� la Al Doilea R�zboi Balcanic, apoi se �nscrie �n Partidul Conservator (1913), public�nd bro�ura �Marea proprietate �i exproprierea�, �n care pleda �mpotriva reformei agrare preconizate de Partidul Na�ional Liberal.
Colaborarea cu Alexandru Averescu

�n 1917, la Ia�i, a fost impresionat de generalul Alexandru Averescu, devenindu-i colaborator �i sf�tuitor. �n primul guvern Averescu (29 ianuarie - 27 februarie 1918), a fost numit ministru de Justi�ie, �nso�indu-l pe general la Buftea, unde, �n zilele de 10 �i 11 februarie 1918, au discutat condi�iile p�cii separate cu reprezentan�ii Puterilor Centrale. Dup� semnarea tratatului preliminar, generalul depune mandatul cabinetului, iar pe 3 aprilie �i formeaz� propriul partid, Liga Poporului, la fondarea c�ruia Constantin Argetoianu a avut o substan�ial� contribu�ie.

Conform programului noului partid, de aceast� dat�, Argetoianu sus�inea votul universal, exproprierea mo�iilor �i �mp�r�irea lor la ��rani. Cum oamenii �i doreau ceva nou �n politica rom�neasc�, iar Averescu era generalul-erou care ob�inuse marile victorii ale rom�nilor din r�zboi, �n jurul personalit��ii sale s-a creat un adev�rat mit, nemai�nt�lnit p�n� atunci �n istoria Rom�niei. Din notele politice ale lui Argetoianu putem desprinde impactul mesianic pe care personalitatea generalului o producea mai ales �n r�ndul ��r�nimii [1].

Pe 13 martie 1920, Alexandru Averescu �i Partidul Poporului sunt chema�i la putere de regele Ferdinand I, la sugestia frunta�ului liberal Ionel Br�tianu, care miza pe marea popularitate a generalului [2]. �n acest nou guvern, Constantin Argetoianu a primit portofoliul Ministerului de Finan�e, iar din 13 iunie, portofoliul Ministerului de Interne. �n octombrie 1920, a ordonat ocuparea militar� a �ntreprinderilor �i arestarea frunta�ilor grevei generale.
Atentatul de la Senat. Interzicerea activit��ii comuni�tilor

Dou� luni mai t�rziu, Argetoianu s-a confruntat cu un nou moment dificil, anume atentatul de la Senat din 8 decembrie 1920, comis de Max Goldstein, care, animat de idei anarhiste, urm�rea s� distrug� �elita burgheziei� �i s� contribuie la �victoria socialismului�. El a reu�it s� p�trund� �n sala Senatului �i s� a�eze o bomb� �n spatele fotoliului preziden�ial. �n explozie au murit Dimitrie Greceanu (ministrul Justi�iei), episcopul Radu (de la Oradea), senatorul Spirea Gheorghiu �i a fost r�nit grav generalul Constantin Coand�, pre�edintele Senatului. �n cele din urm�, Max Goldstein a fost prins �n �ncercarea de a trece �n Bulgaria �i a fost condamnat la munc� silnic� pe via��, murind �n �nchisoare dup� o lung� grev� a foamei. Pe 12 mai 1921, ministrul de Interne a organizat arestarea delega�ilor sociali�ti care au votat afilierea f�r� rezerve la Interna�ionala Comunist�, act ce a st�rnit �i reac�ii critice, deoarece printre �ntemni�a�i se aflau �i c��iva parlamentari. Elaborase totul f�r� a �n�tiin�a guvernul sau m�car pe generalul Averescu.

Dup� ce ordinele de rigoare fuseser� transmise, l-a informat pe general, iar acesta l-a avertizat: ��n caz de insucces, vei trage natural consecin�ele�. Mini�trii au fost convoca�i exact la ora c�nd trebuia s� �nceap� ac�iunea. �n timpul dezbaterilor, s-a constituit o majoritate care dezaproba ac�iunea. �n toiul dezbaterilor, Argetoianu a dat telefon generalului Eracle Nicoleanu, prefectul Poli�iei Capitalei, care l-a informat c� i-a arestat pe comuni�ti. �M-am �napoiat la masa verde...p�n� atunci nu deschisesem gura: Domnilor � �i cu un z�mbet m-am uitat la Averescu � domnilor, discu�iile dvs. sunt inutile; totul s-a terminat. To�i conduc�torii comuni�ti �i terori�ti sunt la V�c�re�ti sau la Jilava... Pot s� v� dau pl�cuta asigurare c� s-a terminat cu comunismul �n Rom�nia!� Deplin �ncrez�tor �n capacitatea lui politic�, Argetoianu se ocupa deseori ca actele guvernului s� ob�in� aprobarea Parlamentului. �n iunie 1921, proiectul de lege agrar� urma s� fie adoptat, dup� ce suferise numeroase modific�ri. Unii deputa�i averescani erau nemul�umi�i, amenin��nd c� vor vota �mpotriv�. Argetoianu a venit �n Camer�, unde urma votul nominal: �M-am a�ezat �n momentul scrutinului pe treptele biroului, �n fa�a b�ncilor � era s� zic a ieslelor � �i la chemarea fiec�rui nume din partidul nostru, m� uitam �n ochii chematului �i sub uit�tura mea n-a �ndr�znit unul s� spun� contra� [3].
Colaborarea cu Nicolae Iorga

Prin �grija� aceluia�i Ionel Br�tianu, Alexandru Averescu a fost nevoit s� depun� mandatul cabinetului pe 13 decembrie 1921. Dup� pierderea puterii, Argetoianu a ajuns la concluzia c� �steaua politic� a generalului Averescu se �ndrepta spre apus, drept care, la 15 decembrie 1923 a decis s� se proclame el pre�edintele partidului. Tentativa nu a reu�it, deoarece, �n mentalitatea public�, Partidul Poporului �nsemna Alexandru Averescu. Ca urmare, gruparea condus� de el s-a desprins din partid �i a �ncercat s� �i caute o nou� identitate politic�. Astfel, �n mai 1924, gruparea lui Argetoianu a fuzionat cu Partidul Na�ionalist-Democrat, condus de savantul Nicolae Iorga, PND lu�ndu-�i denumirea de Partidul Na�ionalist al Poporului [4].

Argetoianu urm�rea crearea unui mare partid de opozi�ie, capabil s� pun� cap�t domina�iei liberale. Acela�i obiectiv �l urm�rea �i Iuliu Maniu, pre�edintele Partidului Na�ional Rom�n, care la 23 ianuarie 1925 lansase un apel c�tre partidele din opozi�ie pentru a colabora �n vederea �nl�tur�rii guvernului Ion I. C. Br�tianu. �n februarie 1925, Argetoianu l-a convins pe Iorga s� accepte fuziunea cu PNR, folosind cu mare abilitate �arta lingu�irii� [5]. Iorga se preg�tea s� plece la Paris, c�nd Argetoianu i-a cerut o �ntrevedere �nainte de plecare. Au discutat despre literatur�, despre Sofocle �i dramele scrise de Iorga, care nu se bucurau de prea mare succes la public. Argetoianu a recitat din memorie pagini �ntregi din dramele lui Iorga, spre �nc�ntarea acestuia. La desp�r�ire, Argetoianu i-a spus: �A, era s� uit, domnule profesor. Dumneata pleci pentru mai mult� vreme. Nu crezi c� ar fi bine s� dai cuiva, �n care ai mai mult� �ncredere, delega�ia de a trata fuziunea cu domnul Maniu?� R�spunsul a venit pe loc: �Dar se �n�elege. Iat�, s�-�i dau o delega�ie �n scris; ai din partea mea depline puteri� [6]. A doua zi, Argetoianu s-a prezentat la Maniu. �n numai trei zile de negocieri, pe 8 martie, PNP a fost absorbit de Partidul Na�ional Rom�n, iar Nicolae Iorga a devenit co-pre�edinte al�turi de Iuliu Maniu.
Constantin Argetoianu �n uniforma de diplomat (1910)

Dup� alegerile parlamentare din iunie 1926, Iuliu Maniu �i Ion Mihalache au �nceput negocierile pentru fuziunea Partidului Na�ional Rom�n cu Partidul ��r�nesc. Totul s-a petrecut peste capul lui Argetoianu �i al lui Iorga, fapt ce i-a nemul�umit. Dac� Iorga a decis, la 28 septembrie 1926, s�-�i refac� vechiul partid, Argetoianu s-a declarat �independent�. Din acest� calitate, a participat �n guvernul condus de Barbu �tirbey (4 iunie 1927 - 20 iunie 1927) ca ministru al Agriculturii �i Domeniilor, portofoliu pe care �l va p�stra �i �n cabinetele prezidate de Ionel Br�tianu �i Vintil� Br�tianu, p�n� la 3 noiembrie 1928.
�Guvernul Iorga - Argetoianu�

Argetoianu a g�ndit c� ar putea ajunge el �ntr-o zi pre�edintele partidului �i s-a �nscris �n PNL �nc� din 1927, declar�nd c� fusese �n multe bordeluri, dar acum dorea �s� sf�r�easc� �ntr-o cas� cinstit�. Dup� trecerea PNL �n opozi�ie, personalitatea care s-a afirmat cel mai puternic �n acest partid a fost I. G. Duca, iar Argetoianu �i-a dat cur�nd seama c� nu avea �anse pentru �efia partidului. La �nceputul lunii iunie 1930, Argetoianu se afla �ntr-o excursie de pl�cere pe coasta Dalma�iei, c�nd a aflat c� principele Carol a venit �n �ar�, fiind proclamat rege la 8 iunie 1930. �n prima audien��, Argetoianu l-a sf�tuit pe rege s� instaureze un regim de m�n� forte. Regelui i-a pl�cut ce a auzit �i l-a men�inut �n cercul sf�tuitorilor de tain�. �n noiembrie 1930, a fost chemat la Sinaia, unde regele i-a dictat un �interviu�, care a ap�rut �n Universul din 30 noiembrie 1930 �i a f�cut mult� v�lv�, determin�ndu-l pe Vintil� Br�tianu s� cear� excluderea lui Argetoianu din partid (10 decembrie 1930).

Atitudinea sa de fidelitate fa�� de �eful statului, l-a determinat pe acesta s� �l foloseasc� �n prim�vara anului 1931, c�nd a decis s� formeze un guvern de �uniune na�ional� format din apropia�ii �i sus�in�torii regelui. Profit�nd de criza politic�, Carol l-a desemnat prim-ministru pe Nicolae Iorga pe 18 aprilie 1931, deoarece savantul se bucura de un prestigiu irepro�abil �n ochii opiniei publice �i �n str�in�tate, ceea ce constituia o �perdea de fum� pentru restul clasei politice [7]. �n fapt, regele de�inea puterea indirect�, iar Argetoianu, din func�ia de ministru al Internelor, s-a ocupat de manevrele de culise pentru a asigura succesul guvernului �n alegeri [8].

Lista mini�trilor a fost alc�tuit� personal de Carol, iar Argetoianu a negociat cu I. G. Duca participarea PNL pe lista unei coali�ii de partide politice denumit� Uniunea Na�ional�. �n acelea�i note politice, memorialistul relateaz� �n detaliu modul cum fost alc�tuit noul guvern: �Iorga intra ca o vijelie �n casele oamenilor �i f�r� s� zic� bun� ziua �i �nt�mpina cu un �e�ti ministru�, fa�� de care interpelatul �ncerca s� b�jb�ie ceva ca �Bine, dar...�. �Nici un dar. E�ti ministru. La ora 7 �i jum�tate, la mine �n cas� �n frac �i decora�ii. La ora 8 depunem jur�m�ntul.� R�m�neau viitorii mini�tri cu gura c�scat�, pe m�na so�iilor, �nc�ntate, uit�nd s� mai conduc� p�n� la u�� pe �domnul prim-ministru�. Domnul prim-ministru, cu aripi la c�lc�ie ca Hermes redivivus, zbura spre automobil, cu mine dup� el � �i la altul� [9]. Aceste �nt�mpl�ri au determinat opinia public� s� afirme cu ironie c� �Nicolae Iorga este prim-ministru �n guvernul Argetoianu�. Realitatea de la guvernare s-a dovedit ne�ndur�toare cu marele savant, �ntr-un moment �n care criza mondial� ajunsese la punctul culminant. Pe 31 mai 1932, Nicoale Iorga a pus cap�t tristei sale experien�e depun�ndu-�i mandatul.
Discursuri politice

Constantin Argetoianu a decis s� �i fondeze propria forma�iune politic� pe 6 iunie 1932, pe care a denumit-o Uniunea Agrar� [10], iar din 8 octombrie 1936, a redenumit-o Partidul Agrar. Insuccesul din alegeri, l-a determinat pe Argetoianu s� �i reconsidere �nc� odat� statutul politic. Prin discursurile sale milita pentru acordarea unor puteri sporite regelui �n conducerea statului, �ncerc�nd astfel s� atrag� aten�ia �efului statului, �n speran�a c� �l va mai aduce �nc� odat� la putere. Argetoianu aprecia c� democra�ia e�uase �n Rom�nia, partidele politice erau simple �coterii�, iar Parlamentul �o ma�in� de m�cinat v�nt�; democra�ia era o no�iune variabil�, dup� ��ri: la noi, ea �nsemna discursuri �n opozi�ie, critic� �i f�g�duieli, pentru ca, odat� ajuns la putere, omul politic s�-�i uite f�g�duielile, s�-�i umple repede buzunarele �i s�-�i satisfac� partizanii �n vederea urm�toarei lupte �n opozi�ie. Aceste discursuri au dat roade, iar cariera sa politic� a fost relansat� pe 10 februarie 1938, c�nd a fost numit ministru al Industriei �i Comer�ului �n guvernul prezidat de patriarhul Miron Cristea.
Dictatura Regal�. Mandatul de prim-ministru

Dictatura regal� a fost institu�ionalizat� prin Constitu�ia din 27 februarie 1938 [11], iar pe 30 martie a fost adoptat decretul de dizolvare a partidelor politice, moment din care Argetoianu a fost numit consilier regal [12]. Mai mult, pe 8 aprilie 1938 a fost ales pre�edintele Consiliului Superior Economic, care avea rolul de a coordona politica economic� a Rom�niei �i de a elabora un plan de dezvoltare pe cinci ani. Dup� renun�area lui Nicolae Iorga la fotoliul de pre�edinte al Senatului, pe 15 iunie 1939 Argetoianu a fost numit �n noua func�ie, pe care o va de�ine p�n� la abdicarea regelui Carol al II-lea.

Pe 28 septembrie 1939, Constantin Argetoianu a fost desemnat pre�edinte al Consiliului de mini�tri, �ns� ac�iunile sale au fost considerate ineficiente de �eful statului. La 9 noiembrie, regele nota: �Un lucru este sigur, c� mult� vreme nu se va putea continua cu Argetoianu. Prea e �mb�tr�nit. N-are vlaga de care ritmul actual are nevoie�. Lipsit de sprijinul lui Carol, pe 23 noiembrie Argetoianu �i-a depus mandatul, dar a r�mas consilier regal �i pre�edinte al Senatului.
Ministru de Externe. Pierderile teritoriale din vara anului 1940

Participant la Consiliul de Coroan� din diminea�a zilei de 27 iunie 1940, Argetoianu s-a pronun�at pentru cedare �n fa�a ultimatumului sovietic. �Nu putem face r�zboi. S� p�str�m armata pentru al�i du�mani�. La 28 iunie s-a efectuat o remaniere a guvernului Gheorghe T�t�rescu, Argetoianu devenind pentru doar o s�pt�m�n� ministru de Externe. Principalul s�u act a fost anun�ul c� Rom�nia renun�� la garan�iile date de Marea Britanie �i Fran�a la 13 aprilie 1939. La 4 iulie, guvernul T�t�rescu a demisionat. �n cadrul celor dou� Consilii de Coroan� din 30 august 1940 a avut o pozi�ie clar�: �Nu discut�m �i nu ne putem opune, ne supunem, suntem cu genunchii pe grumaz�. Rom�nia Mare era sf�iat�.
Constantin Argetoianu la penitenciarul din Sighet
Tentativa de asasinat. �ntoarcerea �n �ar�

Pe 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a fost silit s� abdice de generalul Ion Antonescu [13]. Acesta a negociat formarea unui guvern cu Mi�carea Legionar�. �n acest sens, pe 14 septembrie, Rom�nia este declarat� �stat na�ional-legionar� [14]. Argetoianu a reu�it s� scape de r�zbunarea legionar�. La 27 noiembrie 1940, a fost ridicat de legionari �i dus la Prefectura Poli�iei Capitalei, unde se aflau �i al�i fo�ti �nal�i demnitari ai regimului carlist (printre care se num�rau Gheorghe T�t�rescu, Ion Gigurtu, Mihail Ghelmegeanu). �n seara precedent�, 64 de persoane (inclusiv fostul prim-ministru Gheorghe Arge�eanu), arestate pentru c� participaser� la m�surile �mpotriva legionarilor, au fost asasinate la �nchisoarea Jilava (vezi Masacrul de la Jilava) [15]. Pentru ca s� nu aib� aceea�i soart� �i cei de la Prefectur�, a intervenit personal generalul Ion Antonescu, care a dispus eliberarea lor. Nu de acela�i tratament au avut parte Nicolae Iorga �i Virgil Madgearu, care �n acea noapte au fost executa�i de legionari [16]. �n urm�toarea perioad� a �ncercat s� se al�ture partidelor politice istorice pentru a �ndep�rta dictatura militar� a generalului Antonescu.

Tentativele sale au e�uat, astfel c� �n aprilie 1944 a plecat �n Elve�ia, cu speran�a c� va contribui la ob�inerea de c�tre Rom�nia a unor condi�ii mai bune de armisti�iu din partea puterilor occidentale. Gestul surprinz�tor a survenit pe 8 noiembrie 1946, c�nd Argetoianu a revenit �n �ara ocupat� de trupele sovietice cu speran�a de a-�i relua activitatea politic�. Ziarul �Dreptatea�, titr�nd �Bine ai venit, coane Costic�!�, nota �n paginile sale: �D. Argetoianu se �ntoarce azi �n �ar� pentru a-�i verifica abilit��ile... De�i la v�rsta patriarhilor, d-ta ai sprinteneli de campion al decatlonului politic. �ara �i se pune la dispozi�ie cu �ncredere. Iat� sfori: trage-le! Iat� culise: manevreaz�-le! Iat� �poporul�: du-l! Dumneata ai fost totdeauna cinstit cu dumneata �nsu�i. Ai iubit conservatorismul c�nd ai fost conservator. Ai iubit liberalismul c�nd ai fost liberal... Acum c�nd e�ti patriot, fii binevenit �i scoate-ne la liman, m�ntuitorule�! [17] �n mai 1947 �i-a fondat un nou partid, Uniunea Na�ional� Munc� �i Refacere, care �ns� nu a putut rezista ac�iunilor comuni�tilor de a acapara �ntreaga putere �n stat �i a �nl�tura for�ele de opozi�ie. �n acel an au fost �decapitate� toate forma�iunile politice care amenin�au ordinea comunist�, iar speran�a b�tr�nului politician a fost spulberat�.

�n noaptea de 5/6 mai 1950, Constantin Argetoianu a fost arestat de autorit��ile comuniste. Cinci ani mai t�rziu, pe 6 februarie 1955, �i-a g�sit sf�r�itul la penitenciarul din Sighet, av�nd v�rsta de 84 de ani.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Medicina alternativa
Secretul chinezului care a tr�it 256 de ani. Iat� ce boli pot provoca g�ndurile negative
www.efemeride.ro/secretul-chinezului-care-a-trait-256-de-ani-iat...
Conform �nregistr�rilor oficiale, Li Ching Yuen s-a n�scut �n China �n 1677. Principala sa �ndeletnicire a fost s� culeag� plantele din p�dure și s� le v�nd� oamenilor care sufereau de diferite boli.

�n 1930 , ziarul New York Times a publicat un articol despre cel mai b�tr�n om din lume. Un jurnalist american descoperise anumite documente care atestau c� Li Ching Yuen, �n 1827 s�rb�torise venerabila v�rst� de 150 de ani. Conform �nregistr�rilor oficiale, chinezul a murit �n ziua de 6 mai 1933, la venerabila v�rst� de 256 de ani. �nainte cu o zi ca moartea s� intervin�, Yuen le-a spus studenților s�i c� și-a �ndeplinit toate sarcinile pe aceast� planet� și acum a venit timpul s� plece acas�.

�n nenum�rate r�nduri a fost �ntrebat care este secretul longevit�ții. Yuen le r�spundea curioșilor c� viața trebuie tratat� cu bl�ndețe pentru c� altfel timpul trece mult prea repede pe l�ng� fiecare. Un alt secret pe care �l invoca b�rbatul se referea la tainele medicinei holistice. Chiar și �n aceste zile, medicina clasic� a ajuns �n punctul �n care confirm� c� majoritatea bolilor cu care se confrunt� omul survin �n urma g�ndurilor negative. Tot ceea ce este viu deține energie, iar aceast� energie se �mparte �n negativ� și pozitiv�. Dac� se provoac� un dezechilibru emoțional puternic sau g�ndurile negative sunt superioare celor pozitive atunci intervin și diferitele maladii.

�n acest fel, g�ndurile noastre negative sunt cele care declanșeaz� bolile, iar g�ndurile pozitive ar putea fi tratamentul universal pentru majoritatea maladiilor. Pe acest principiu s-a bazat Yuen pentru a duce o viaț� c�t mai lung� și astfel a atins v�rsta de 256 de ani.

Iat� c�teva exemple cum g�ndurile negative pot provoca anumite boli:
Citeste si: Sfecla rosie, o leguma miraculoasa

Gelozia � provoac� boli oncologice și sl�bește sistemul imunitar

R�zbunarea � provoac� boli de piele și dureri de g�t

Lipsa principiilor morale � boli cronice, infecții și boli de piele

�nc�p���narea � diabet, migrene și inflamații

Minciuna � alcoolism, infecții fungice și sl�birea sistemului imunitar

Agresivitatea � cauzeaz� ulcere gastrice , reflux acid, și negi

Reticența � boli de rinichi și schizofrenie

Cruzimea � epilepsie, astm și anemie

Apatia � provoac� diabet

Li Ching Yuen

Nestatornicia � provoac� probleme de fertilitate

Jignirile și nepolite�ea � cauzeaz� diabet si boli de inima

Anxietate � produce tulbur�ri digestive, boli de inima și de piele

L�comia � provoac� boli oncologice , obezitate și boli de inima

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Oamenii pot tr�i sute de ani: ZU SAN LI, PUNCTUL LONGEVIT�ȚII
www.efemeride.ro/oamenii-pot-trai-sute-de-ani-zu-san-li-punctul-...

Japonezii cred cu t�rie c� organismul uman are un punct al longevit��ii. Acest loc mai este numit și punctul celor o sut� de boli.

Copul are 365 de puncte și 12 meridiane majore. Aceste numere ne amintesc de num�rul de zile dintr-un an și num�rul de luni.

Masajul se realizeaz� prin digipunctur�. Cu ajutorul degetelor, prin ap�sarea zonei se deschid canale energetice, care sunt asociate unor organe.

�n medicina chinez�, corpul uman este considerat ca fiind un mare canal energetic. Masajul poate modifica fluxul energetic și implicit activitatea și funcționarea unor organe.

Punctul se afl� �n josul rotulei, �n dreapta. Pentru a-l localiza, vom pune palma pe rotul� și exact �n josul unghiei degetului mic, se afl� faimosul punct.

Punctul se numește Zu San Li și controleaz� organele din partea inferioar� a corpului. Este vorba despre coloan�, rinichi, organele gastro-intestinale, digestive, sexuale.

Mas�nd acest punct va crește activitatea glandelor suprarenale, care sunt protectoarele s�n�t�ții noastre. Ele elimin� �n s�nge adrenalin�, hidrocortizon și alți hormoni importanți.

Ca urmare a acestui masaj, se va obține o presiune arterial� normal�, �nt�rirea sistemului imunitar, normalizarea glicemiei, reducerea proceselor inflamatorii din corp.

Este un remediu �mpotriva constipației și a gastritei. Masajul trebuie s� se fac� dimineața, pe stomacul gol, la ambele picioare, timp de zece minute. Mișcarea se va face �n sensul acelor de la ceas.

Mesajul se face �n poziție așezat�. Masajul se poate face cu ajutorul degetelor sau cu ajutorul unor boabe de cereale, care vor fi masate pe acel punct. Putem utiliza boabe de gr�u sau orez.

ZU SAN LI

Masajul provoac� insomnii, așa c�, trebuie s� fim atenți la perioada din zi, �n care-l facem. Japonezii susțin c�, masajul trebuie f�cut opt zile la r�nd, atunci c�nd e lun� nou�. Se spune c�, prin acest masaj, persoana �n cauz� poate s� și sl�beasc�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Bizar
Superstițiile influențeaz� �n mod direct realitatea
www.efemeride.ro/superstitiile-influenteaza-in-mod-direct-realitatea

Romanii sunt cei mai superstițioși oameni din Europa. Poate c� aceast� tr�s�tur� ține de cultura noastr�, de religie, de tradiții.

Dac� te m�n�nc� palma este semn c� vei primi bani. Nu trebuie s� te c�s�tore�ti �n luna mai, pentru c� vei divorța, �n scurt timp. Dac� r�m�ne m�m�liga lipit� de ceaun s� nu o m�n�nci, pentru c� vin necazurile peste tine.

Pentru a avea noroc trebuie s� porți haine noi de Paști. Dac� data de 13 cade �ntr-o vineri va fi ghinion. Dac� o pas�re se izbește de un geam și moare, cineva din familie va muri. Nu este bine s� omori un fluture care a intrat �n cas�, pentru c� acela reprezint� sufletul unui copil mort.

Pentru romani trifoiul cu patru foi ș potcoava sunt semne ale norocului. Dup� romani, chinezii sunt cei mai supersti�io�i. Ei consider� c�, statuia unui dragon din apropierea casei �i protejeaz� de rele.

De unde vin superstițiile?

�n pravila ortodox� se spune c�, superstiția este o credinț� de prisos și ca ea �și are origini p�g�ne. Biserica condamn� datul unui cocoș peste sicriul celui care va fi �nmorm�ntat, spartul c�nilor la �nmorm�ntare.

Dac� citim cu atenție Biblia, vom observa c� unele superstiții au leg�tur� cu scrierile sale. Ziua de vineri, conform Bibliei este ziua �n care a fost crucificat Christos. �ntr-o zi de vineri, 13, Abel �l omoar� pe fratele lui Cain.

�ntr-o zi de vineri, 13, Adam și Eva au fost expulzați din rai. Templul lui Solomon a fost distrus �ntr-o zi de vineri, 13. Conform Bibliei, Potopul a �nceput �ntr-o zi de vineri, 13.
Citeste si: Adevaruri mai putin cunoscute despre vaccinuri si vaccinare

Se pare c�, superstițiile nu sunt de origine p�g�n�. Ziua de vineri, 13, a fost nefast� pentru multe �nt�mpl�ri prezentate de Biblie. Oglinda este o alt� superstiție la romani. �n casa �n care se afl� un mort, oglinda este acoperit� pentru c�, altfel, sufletul decedatului va r�m�ne �n cas�.

�n Japonia, oglinda este folosit� �n ritualuri pentru a chema spiritele. Este celebru cazul unei oglinzi, din Franța, pe rama c�reia era scris Louis Arpo 1743 și care a f�cut 38 de victime.

Toate cele 38 de persoane au f�cut comoție cerebral�, dup� ce au privit insistent, mai multe minute, oglinda. Aceasta acumuleaz� energii care ne pot ucide. Oglinda red� imaginea invers� a unui obiect, de aici au ap�rut mai multe speculații si superstiții.

Diavolul_in_flacari

O oglind� veche, care a memorat multe �nt�mpl�ri, ne poate afecta psihic. Oglinda este precum apa, poart� �n memoria sa, amprenta tuturor �nt�mpl�rilor.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Rom�nia este patria noastrã �i a tuturor rom�nilor.
E Rom�nia celor de demult �i-a celor de mai apoi
E patria celor dispãru�i �i a celor ce va sã vie.

Barbu �tefãnescu Delavrancea


Despre locul real al execu�iei martirilor, Horea �i Clo�ca

- Repere istorice -


www.dacoromania-alba.ro/nr53/despre_locul_real_executiei.htm


Funda�ia �Alba Iulia 1918, pentru unitatea �i integritatea Rom�niei� constituit� �n anul 1999 de un grup de intelectuali �i speciali�ti albaiulieni �n domeniul istoric, �i-a propus cu prioritate cercetarea �i documentarea, privind unele personalit��i �i evenimente cultural-istorice mai ales de pe meleagurile Albei, mai pu�in cunoscute, uitate sau omise inten�ionat, �n decursul timpului, care s� fie redate adev�rului istoric prin revista funda�iei �Dacoromania�, presa local� �i nu numai.

Fa�� de posibilit��ile financiare �i materiale ale funda�iei, cu sprijinul colaboratorilor dezinteresa�i material, a unor institu�ii or�ene�ti �i jude�ene albaiuliene, am reu�it �n mare m�sur� s� realiz�m o serie de ac�iuni importante privind activitatea cultural-istoric� pe meleagurile Albei.

P�n� �n prezent am reu�it s� amplas�m 12 pl�ci comemorative, �n amintirea unor personalit��i �i evenimente importante pentru istoria ora�ului Alba Iulia �i a Rom�niei, la care s-au ad�ugat construirea prin eforturi deosebite ale funda�iei �i amplasarea bustului primului unificator al neamului rom�nesc Mihai Viteazul, la Biserica Sf. Treime din Maierii Albei, construit� din materialele recuperate �n anul 1714, dup� ce habsburgii au d�r�mat f�r� �pic� de ru�ine �i credin��, cl�direa veche a mitropoliei precum �i a Mitropoliei ortodoxe a B�lgradului, construit� �n anul 1597 de c�tre Mihai Viteazul, devenit� �i Arhiepiscopia ��rii Ardealului.

La Biserica �Adormirea Maicii Domnului� din cartierul Lipoveni unde s-a desf�urat �Sinodul Na�ional Bisericesc� �n perioada 14-18 februarie 1761, organizat �i coordonat de c�lug�rul Sofronie (de pe meleagurile Albei) am construit �i sfin�it o statuie pe m�sura importan�ei acestuia.

Mi�carea c�lug�rului Sofronie, sprijinit� mai ales de ��ranii condu�i de preo�ii din M�rginimea Sibiului precum �i de mo�ii din Apuseni, a prevenit distrugerea �n continuare a credin�ei str�bune, a dezna�ionaliz�rii �i a maghiariz�rii rom�nilor din Ardeal.

La aceea�i biseric�, �n anul 2009, funda�ia noastr� a ridicat cu sprijinul unor patrio�i rom�ni din cartier un m�re� monument �nchinat celor 49 martiri rom�ni nevinova�i, din cartierul Lipoveni, uci�i mi�ele�te de maghiari �n timpul Revolu�iei Rom�ne din Transilvania din 1848-1849.

�n acela�i timp am redescoperit morm�ntul martirei Puia Maria (1915) de la Blaj , celula de la castelul din Bob�lna unde a fost �nchis Sf. Sofronie de la Cioara (1759-1760), organiz�nd, de asemenea, o serie de evoc�ri ale unor personalit��i �i evenimente cultural istorice (Martirul de la 1 Decembrie 1918, Ion Arion, martirii de la 1848-1849 de pe meleagurile Albei, despre �tefan Mete�, �tefan Manciulea, Rubin Pati�ia, Zaharie Muntean, Camil Velican, Eugen Hulea, N. Densu�ianu, Alex. Papiu Ilarian, Badea C�r�an, Barbu Delavrancea, Aron Pumnul ( la Cern�u�i ), Onisifor Ghibu, Silviu Dragomir, Aurel Vlaicu, ale poe�ilor de pe Aleea Scriitorilor din parcul Mihai Eminescu etc.). Cu toate realiz�rile pe care le-am ob�inut (din care, �n mare parte le-am prezentat) membrii funda�iei �Alba Iulia 1918 pentru unitatea �i integritatea Rom�niei� nu pot fi pe deplin mul�umi�i �ntruc�t, cele mai importante ac�iuni �ntreprinse pentru istoria ora�ului nostru Alba Iulia �i a Rom�niei nu s-au rezolvat p�n� �n prezent �ntruc�t posibilit��ile noastre au fost prea reduse fa�� de alte interese �i fa�� de adev�rul istoric al neamului rom�nesc de pe meleagurile Albei. �n acest sens amintim doar c�teva dintre ac�iunile �ntreprinse �i nerealizate:

Problema construirii �MONUMENTULUI UNIRII� la Alba Iulia , care nu �nt�mpl�tor nu s-a realizat p�n� �n prezent, de�i au trecut peste 90 de ani de la cel mai important act istoric al neamului rom�nesc de la 1 Decembrie 1918: �Unirea tuturor rom�nilor�;

Ridicarea unui monument �n memoria celor cca. 100 de martiri (identifica�i) albaiulieni, uci�i �n timpul Revolu�iei Rom�ne din Transilvania 1848-1849;

�ntruc�t noi rom�nii din Transilvania nu suntem reprezenta�i �n STEMA ROM�NIEI, care este simbolul principal al na�iunii noastre, am �ntreprins o serie de ac�iuni �i demersuri, f�r� cel pu�in s� reu�im s� sensibiliz�m personalit��ile �i institu�iile specializate ale Statului Rom�n (vezi materialul prezentat �n Dacoromania nr. 45/2009, �nregistrat �i pe internet: www.dacoromania.go.ro). Men�ion�m c� aceast� situa�ie a existat �i �nainte de anul 1918, �n stemele habsburgice �i chiar de la sf�r�itul secolului 16-lea.

�n stema Rom�niei actuale, compartimentul Transilvania este reprezentat doar de secui prin simbolurile lor soarele �i luna, de maghiari prin pas�rea legendar� �turu� �i germani prin cele 7 cet��i.

Problema re�nfiin��rii Mitropoliei Ortodoxe a Alba Iuliei.

Datorit� importan�ei ora�ului nostru �n decursul istoriei (p�n� la distrugerea acestuia, la �nceputul sec. al 18-lea, prin trecerea Transilvaniei sub st�p�nirea habsburgilor) la Alba Iulia a luat fiin�� prima organizare bisericeasc� prin �nfiin�area la mijlocul sec. X, a primei episcopii ortodoxe, organizat� �i condus� de HIEROTHEUS, fiind dependent� direct de Patriarhia Bizan�ului, �n timpul domniei �mp�ratului Constantin Porfirogenetul (al VII-lea) dup� care �n timp, s-a transformat �n mitropolie.

�n anul 1597 primul unificator de neam Mihai Viteazul, a construit o nou� cl�dire pentru Mitropolia Ortodox� a B�lgradului �i a trecut-o �n subordinea T�rgovi�tei ridic�nd-o �n acela�i timp la rangul de Arhiepiscopie a Ardealului.

Demersurile bine argumentate, �mpreun� cu o serie de documente prezentate, au r�mas f�r� niciun rezultat. La cele trei memorii trimise la diverse intervale de timp, Sfintei Patriarhii, am primit doar din partea po�tei �confirmarea primirii materialelor �naintate�. Nedreptatea istoric� produs�, ne-a �nt�rit, fapt ce ne-a determinat s� relu�m demersurile respective �n perioadele viitoare.

�n cadrul acestor ac�iuni nereu�ite, se afl� �i ac�iunile �ntreprinse p�n� �n prezent �n ceea ce prive�te ultima parte a Revolu�iei lui Horea, Clo�ca �i Cri�an, privind adev�ratul loc �Din Cornul Podeiului� unde a avut loc uciderea prin zdrobirea cu roata a lui Horea �i Clo�ca, la care s-au ad�ugat ulterior, din cei 120 de ��rani aresta�i �i un num�r de 36 de ��rani din comitatul Albei �i Hunedoarei care au fost uci�i �n chinuri groaznice dup� Codul Terezian. �n acela�i loc s-au �ngropat inimile lui Horea �i Clo�ca �mpreun� cu alte organe interne ale martirilor.

Dup� �R�scoala lui Horea� (de�i ast�zi nu mai apare �n c�r�ile de istorie), �nainte, majoritatea istoricilor rom�ni s-au preocupat de aceast� perioad� �nsemnat� din istoria rom�nilor din Transilvania. �n aceast� serie de personalit��i istorice, amintim pe Nicolae Densu�ianu, memorandistul Rubin Pati�ia, David Prodan, Eugen Hulea, la care se adaug� speciali�ti �i cercet�tori de la Muzeul Na�ional al Unirii din Alba Iulia.

�n perioada 1881-1900, Rubin Pati�ia a fost cel mai de seam� frunta� politic rom�n �i cel mai remarcabil reprezentant al Partidului Na�ional Rom�n din zona Albei, iar cele 800-1000 pagini de manuscrise existente la fondul "Documente" a Muzeului din Alba Iulia constituie o surs� important� de cunoa�tere real� a evenimentelor istorice din perioada respectiv�.

Aprecierea memorandistului Rubin Pati�ia de c�tre istoricul N. Densu�ianu, rezult� mai ales din deplasarea acestuia la Alba Iulia , �n mod special la Rubin Pati�ia , pentru a ob�ine informa�ii �i documente istorice necunoscute p�n� atunci. Urmare �i la informa�iile �i documentele ob�inute, N. Densu�ianu �n anul 1880 a depus la Academia Rom�n� , un num�r de 567 de documente sub denumirea "Din cercet�rile istorice ale arhivelor �i a bibliotecilor din Ungaria �i Transilvania" (Un exemplar din acest material, cu dedica�ia autorului, se afl� la Muzeul Unirii din Alba Iulia).

�nainte de a aborda argumentele reale �i necesare �n vederea temei propuse, de recunoa�tere a locului supliciului martirilor Horia �i Clo�ca precum �i rug�mintea de a se amplasa un "�nsemn" de aducere aminte a acestui moment istoric din Alba Iulia, consider necesar s� reamintesc succint ce a �nsemnat pentru popula�ia ora�ului Alba Iulia (�i nu numai) perioada secolului al XVIII-lea odat� cu trecerea Transilvaniei sub st�p�nirea Habsburgilor.

De altfel sec. XVIII-lea a fost nefast pentru �ntreg neamul rom�nesc:

- Transilvania a trecut sub st�p�nirea habsburgilor cu consecin�ele cunoscute;

- Moldova, la data de 6 oct. 1711 a trecut sub regimul fanariot;

- �ara Rom�neasc�, dup� odiosul masacru s�v�r�it �mpotriva domnitorului cre�tin Constantin Br�ncoveanu �i a celor 4 fii ai s�i (Aten�ie! �n prezen�a reprezentan�ilor ��rilor celor mai cre�tine �i puternice din Europa), la data de 5 ianuarie 1716, a trecut deasemenea la regimul fanariot.

La data de 7 octombrie 1698, a avut loc la Alba Iulia marea tr�dare a credin�ei str�mo�e�ti, prin for�area unia�iei. Majoritatea bisericilor credin�ei str�mo�e�ti au fost luate de greco-catolici.

�n anii 1703- 1711 a avut loc r�scoala antihabsburgic� din Ungaria �i Transilvania condus� de Francisc Rakoczi II (r�scoala curu�ilor �mpotriva lobon�ilor) care la data de 7 iulie 1704, �n Dieta de la Alba Iulia a fost proclamat principe al Transilvaniei.

Rom�nii din Ardeal, s�tura�i de at�tea st�p�niri str�ine, au simpatizat cu mi�carea curu�ilor, iar unele grupuri, �n frunte cu preo�ii, au fost al�turi de ace�tia.

Dup� �nfr�ngerea curu�ilor, prin tr�darea de la Satu Mare din anul 1711, habsburgii victorio�i s-au n�pustit asupra ora�ului Alba Iulia pe care l-au distrus, cu excep�ia cl�dirilor �i a catedralei maghiare.

�n aceste condi�ii cl�dirile vechi ale fostei mitropolii ortodoxe (�i anexele respective) precum �i cea construit� de domnitorul Mihai Viteazul �n anul 1597 au fost d�r�mate "justificat" de construirea cet��ii.

Alba Iulia care a fost p�n� atunci capitala principatului Transilvaniei, iar �n antichitate capitala Daciei Apulensis, a fost desfiin�at�, iar institu�iile �i conducerea principatului au fost mutate la Sibiu unde se aflau coloni�ti adu�i din Germania precum �i interesele majore ale habsburgilor.

Datorit� acestor interese majore habsburgice, Alba Iulia a dec�zut cu �ntreg Comitatul Albei, ajung�nd cu nivelul de trai cel mai sc�zut din Transilvania, de�i popula�ia rom�neasc� reprezenta peste 80%, situa�ie similar� �i �n Comitatul Hunedoarei.

�n anul 1714 Dieta Transilvaniei a fixat regimul de obliga�ii al ��r�nimii rom�ne fa�� de st�p�nii de p�m�nt, astfel: iobagii erau obliga�i s� presteze s�pt�m�nal o robot� de patru zile iar jelerii de trei zile (pe l�ng� alte obliga�ii).

Istoricul N. Densu�ianu, dup� o documentare �i cercetare am�nun�it�, privind situa�ia dezastruoas� a ��ranilor din Transilvania, �n perioada respectiv�, �n lucrarea sa �R�scoala lui Horea� a prezentat suferin�ele �i pl�ngerile rom�nilor adresate reprezentan�ilor Cur�ii de la Viena , inclusiv contelui Iankovits trimis �n Transilvania �n perioada respectiv�, din care prezent�m cele mai deosebite �i incredibile m�suri antiumane, de care a avut parte ��ranul rom�n din Transilvania sub st�p�nirea habsburgic� �n sec. 18-lea.

� Femeile se pl�ngeau c� nobilii �i func�ionarii le-au luat boii, vacile �i porcii, iar pe b�rba�i i-au dus �n �nchisori �i d�nsele au r�mas pe str�zi, cu c�te doi, trei �i mai mul�i copii mici;

� Func�ionarii publici asupresc poporul �i storc de pe ��rani, m�ncare �i b�utur� �i fac presiuni asupra lor s� le mai dea �i bani;

� �n multe locuri, iobagii erau sili�i s� petreac� s�pt�m�na �ntreag� la lucru domnului �i s� le fac� servicii chiar �i �n zilele de duminic� �i s�rb�tori;

� De multe ori �mo�ia� iobagului se �mp�r�ea �n 8 sau 10 p�r�i �i nobilii cereau pentru fiecare parte tot at�tea servicii ca �i pentru o mo�ie �ntreag�;

� Femeile �i fetele erau silite s� mearg� la curtea domneasc� la lucr�rile femeie�ti, f�r� ca activitatea lor s� conteze �n activitatea iobagului;

� Al�i iobagi erau sili�i s� transporte cu c�te 70-80 de care, bucatele (cereale) �n �ara ungureasc�, iar dac� vitele iobagului mureau din cauza drumului lung nu primeau nicio desp�gubire;

� Situa�e de asemenea deosebit de grea �i dureroas� a trebuit suportat� de mo�ii din zona Zlatnei, care erau obliga�i s� asigure c�rbunii �i lemnele necesare pentru �topitoria� construit� �n anul 1747 (uzina de prelucrare a minereului de aur). Numai �n perioada anilor 1776-1778 s-au efectuat 4826 de c�r�u�ii, dintre care cele mai multe �n Valea Jiului, dup� c�rbuni, la distan�� de peste 400 km (dus/�ntors). Din cauza distan�ei �i a drumurilor grele, mo�ii duceau cu ei o �es�tur� groas� de l�n� (de cioareci) pe care o bandaja la copitele vitelor c�nd �ncepeau s� s�ngereze (din cauza drumurilor grele �i a distan�ei).

� �n ziua de Cr�ciun fiecare iobag trebuia s�-i dea domnului s�u, c�te o g�in�, de Pa�ti c�te o coast� de porc, iar de S�n-Giorgiu c�te un miel gras;

� Iobagii din satele mai apropiate ca s� fie scutite de d�rile iob�ge�ti dintre Cr�ciun �i Pa�ti, erau sili�i de Cr�ciun �i Pa�ti s�-�i aduc� la curtea domnului s�u vitele, din care domnul alegea c�te un bou gras;

� Fiecare doi sau trei iobagi trebuia s�-i dea domnului c�te un purcel gras;

� Din fiecare 10 oi domnul lua una, cu mielul respectiv;

� Pentru p�unatul caprelor, iobagul trebuia s� efectueze pentru domn c�te o zi de lucru pentru dou� capre;

� La gr�patul c�mpului, prindeau oameni �n jug ca pe vite;

� Dac� murea iobagul, domnul �i lua toat� averea, iar pe copiii iobagului �i d�dea la mili�ie sau �i punea slugi la boi;

� Pescuitul era permis rar, iar dac� iobagul prindea doi pe�ti unul era al domnului;

Pe rom�nii care erau oameni liberi, domnii se sileau cu toate mijloacele oculte, s�-i fac� iobagi �i s�-i supun� obliga�iilor iob�ge�ti etc.

Guvernul Transiv�nean de la Sibiu a transmis la data de 11 mai 1773 comitatelor din Transilvania c�: M.S. �mp�r�teasa Maria Tereza a ordonat c� �nc� mai �nainte de a sosi �mp�ratul Iosif �n Transilvania, s� se astupe f�r� �nt�rziere cadavrele �delicven�ilor�, omor��i cu �treangul, cu roata �i cu �eapa, ce stau expuse c�l�torilor pe drumurile publice.

Cu adresa oficial� Nr. 232, contele Iancovits anun�� Comitatul Alba de Jos, c� pluta�ii �i iobagii din comuna Vin�ul de Jos se pl�ng c� nobilii �i func�ionarii le jefuiesc casele, bisericile �i averile.

Rom�nilor din unele localit��i din Transilvania le era interzis s� circule pe trotuare, av�nd dreptul doar �pe calea vacii�.

Construirea cet��i Vauban (sistem francez) sub conducerea arhitectului italian G. Visconti a fost realizat� timp de 24 ani de bie�ii iobagi rom�ni �n schimburi de c�te trei s�pt�m�ni

Episcopul greco-catolic de la Blaj , Inochentie Micu Klein, ap�r�tor al drepturilor rom�nilor din Ardeal,a trebuit s� plece �n surghiun la Roma , �n anul 1744, pentru a nu fi arestat, situa�ie care a creat o stare de tensiune �n r�ndurile rom�nilor greco-catolici.

�n perioada 1757-1761 s-a desf�urat mi�carea c�lug�rului Sofronie de la Cioara , �n urma c�reia Curtea de la Viena a trimis pe generalul Bucow �n fruntea unei armate pentru a lichida aceast� mi�care a rom�nilor ortodoc�i din Ardeal. La data de 13 iunie 1761 "bravul" general baron Bucow a ordonat incendierea sau d�r�marea m�n�stirilor ortodoxe rom�ne�ti.

P�n� la Edictul de toleran�� a �mp�ratului Iosif al II-lea, rom�nii ortodoc�i nu aveau voie s�-�i construiasc� biserici trainice din piatr� sau c�r�mid�, numai din lemn (penru a nu rezista �n timp).

�n aceast� perioad� dup� "Constitutio Criminalis Theresiana" se prevedea c� pedeapsa cu moartea era de mai multe feluri.

Pedepse mai grele:

1. pedeapsa prin foc sau arderea de viu;

2. despicarea �n patru p�r�i;

3. fr�ngerea pe roat� de jos �n sus, pedepse care puteau fi �n�sprite cu t�r�rea condamnatului la locul supliciului, sf�ierea cu cle�tele �nro�it �n foc, t�ierea limbii �i smulgerea g�tului;

4. tragerea �n �eap�.

Pedepsele cu moartea mai u�oare, erau prin t�ierea capului cu palo�ul �i cu ajutorul furcilor.

Din prim�vara anului 1784 limba german� a fost declarat� limb� oficial� �n Transilvania.

Rom�nii din Ardeal nu erau recunoscu�i dec�t �n calitate de "tolera�i", iar credin�a str�bun� nu a fost "recept�" (recunoscut�).

Pe artera principal� a ora�ului Alba Iulia s-au amplasat numai biserici nerom�ne�ti, care se men�in �i ast�zi (Biserica franciscan�, Biserica luteran� �i Biserica romano-catolic� a c�lug�ri�elor precum �i dou� sinagogi ale refarzilor �i askenazilor, din care a mai r�mas una). Bisericile rom�ne�ti, �n schimb, au putut fi construite numai la marginea existent� a ora�ului la data construirii acestora.

�n schimb rom�nii care constituiau peste 80% din popula�ia comitatului Albei au avut "prioritate" de construire a dou� penitenciare, din care unul �n centrul ora�ului Alba Iulia (fiind cea mai important� cl�dire din ora�ul de jos �i �n zilele noastre, unde func�ioneaz� Prefectura �i Consiliul Jude�ean Alba �i alte institu�ii) iar cel�lalt la Aiud (situa�ie similar� �i �n Comitatul Hunedoarei).

�n vederea sus�inerii propunerilor anterioare, cu privire la recunoa�terea adev�ratului loc al supliciului martirilor Revolu�iei de la 1784/1785 precum �i ridicarea unui "�nsemn" pe m�sura importan�ei evenimentului istoric, vom prezenta �n continuare �ntr-o ordine cronologic�, argumentele �i documentele care exist� la dosarul acestei ac�iuni �ntreprinse de funda�ia noastr� cu mul�i ani �n urm�.

Istoricul Gheorghe Anghel, fost director al Muzeului Unirii din Alba Iulia, �mpreun� cu al�i speciali�ti albaiulieni, buni cunosc�tori ai evenimentelor desf�urate pe meleagurile Albei �i a zonelor respective, pe baza documentelor �i a h�r�ilor austriece, a restabilit cu exactitate locul real unde a avut loc execu�ia lui Horia �i Clo�ca, precum �i ai altor martiri ai neamului rom�nesc �n Revolu�ia din Transilvania de la 1784/1785.

Locul execu�iei se afl� pe o teras� �nalt� �n partea de sud al ora�ului, deasupra drumului principal, care f�cea leg�tura �ntre Sebe� �i Alba �nc� din perioada roman�, cunoscut� �i sub denumirea de "Cornul (col�ul) Podeiului". �ntr-o prim� hart� a ora�ului, a cet��ii �i a �mprejurimilor, datat� �ntre 1752 �i 1766, apare evident �n col�ul sud estic al terasei, un �nsemn distinct al sp�nzur�torii ora�ului inscrip�ionat �n limba german� "Galgen berg" adic� "Dealul furcilor" (vezi Harta pag. 6).

Locul stabilit a fost bine ales, pe un promontoriu din col�ul terasei, cu o mare vizibilitate de la distan�� de pe �ntreaga zon� a V�ii Mure�ului.

Oricine poate s� constate �i ast�zi c� locul "sp�nzur�torii" amplasat la "vedere" i s-au mai efectuat �i unele amenaj�ri potrivit scopului stabilit.

Din cercet�rile efectuate �n zona apropiat� locului cunoscut �i stabilit prin h�r�i �i documente cu denumirea de "Dealul sp�nzur�torii" rezult�, f�r� echivoc, �i din Extrasele funciare ale proprietarilor terenurilor amplasate sub terasa sp�nzur�torii, p�n� �n strada Viilor care sunt �nregistrate cu denumirea evident� de "Vie la sp�nzur�toare" sau "F�na� la sp�nzur�toare" etc.

Cu aceast� ocazie s-a aflat �i domiciliul c�l�ului cet��ii care s-a aflat pe actuala strad� Dobrogeanu Gherea din vecin�tatea cet��ii, precum �i alte ac�iuni mai pu�in cunoscute, premerg�toare execu�iei lui Horia, Clo�ca �i a celorlal�i martiri.

Harta cu locul executiei (bulina rosie)

�mp�ratul Iosif al II-lea, dup� prinderea lui Horia �i Clo�ca, �n vederea intimid�rii rom�nilor, a ordonat ca la �nceputul lunii februarie 1785, martirii neamului s� fie du�i �ntr-un convoi, pe Valea Mure�ului, pe itinerariul Alba Iulia - Vin� - �ibot - Or�tie - Deva la dus, iar la �ntoarcere (pe partea dreapt� a Mure�ului) pe ruta: �oimu� - Rapolt - Bob�lna - Geoagiu - Inuri - Vurp�r - Alba Iulia. Horia �i Clo�ca au fost transporta�i lega�i, �n care separate, �ntre solda�i, fiind escorta�i de 40 husari din Regimentul de Toscana �i de 35 solda�i din Regimentul "Orosz", precum �i de un num�r �nsemnat de nobili din comitatele din Ardeal.

La �nfior�toarea execu�ie au fost adu�i cu for�a 2.515 ��rani rom�ni din 519 sate (c�te trei ��rani tineri �i trei mai v�rstnici din fiecare sat) la care s-a ad�ugat popula�ia ora�ului Alba Iulia.

Acest spectacol diabolic �i grotesc a fost organizat �n vederea intimid�rii �i prevenirii eventualelor mi�c�ri revendicatoare ulterioare.

Dup� �n�bu�irea Revolu�iei lui Horea,Clo�ca �i Cri�an (1784-1785) habsburgii au deportat �n Banatul S�rbesc mai ales �n �inutul Panciovei frunta�ii localit��ilor din Mun�ii Apuseni �mpreun� cu familiile acestora, mai ales din comitatul Alba de Jos �i a Hunedoarei. �ntre ace�tia s-a aflat �i Ion (Onu) fiul lui Horea �mpreun� cu so�ia sa. Urma�i ai acestora tr�iesc �i ast�zi �n zonele respective.

Despre epilogul r�scoalei ��r�ne�ti condus� de Horea, Clo�ca �i Cri�an, avem posibilitatea de a prezenta dou� documente importante, mai pu�in cunoscute �i demne de adev�r.

Scrisoarea profesorului Iosif Gabri de la gimnaziul maghiar de pe l�ng� Episcopia Romano-Catolic� din Alba Iulia adresat� prietenului s�u Daniel Emeric de la Roma , precum �i cea a omului de afaceri, Iohan Andreas Maetz, adresat� fratelui s�u Mihael, din Sighi�oara:



Primit� la Roma la 26 martie 1785 Alba Iulia , 2 martie 1785

Iubite domnule p�rinte



�n sf�r�it s-a terminat cu lumea lui Horia !



O ! de nu s-ar mai ivi �n prim�vara aceasta mai mul�i Horia !

�n diminea�a zilei de 26 februarie, �ntre orele 10 �i 11 �n fa�a G�rzii celei mari, fiind de fa�� o mare mul�ime, s-a dat citire �n limbile german� �i rom�n� a sentin�elor de condamnare la moarte a lui Horea �i Clo�ca; �n nem�e�te a citit-o auditoriul osta�ilor gr�niceri, iar �n rom�ne�te domnul Erckard, translatorul Excelentei Sale contele Iankovits. Sentin�a prevede ca ace�tia s� fie du�i p�n� sub furci (locul execu�iei) �i acolo de vii s� li se fr�ng� oasele cu roata, mai �nt�i lui Clo�ca, apoi lui Horea; iar dup� ce vor fi fr�n�i, s� fie t�ia�i �n buc��i, m�runtaiele s� fie �ngropate sub furci, c�te o bucat� din trupul lor s� fie pus� aici pe roat�, iar celelalte p�r�i s� fie expuse �n acele locuri unde au s�v�r�it at�tea crime, aprinderi �i pr�d�ciuni.

Dup� cum prevedea sentin�a, �ntocmai a�a, �n diminea�a zilei de 28 februarie pe la ceasurile 9 �i jum�tate , Horia �i Clo�ca au fost a�eza�i separat pe c�te un car special, fiecare fiind �nso�it de c�te un preot schismatic. Este cu neputin�� s� descriu convoiul �i mul�imea care a fost de fa��. Ei au fost �nso�i�i de un excadron de cavaleri�ti din Toscana �n �inut� de parad�, cu mare pomp�, de aproximativ trei sute de pedestri or�eni �i de haiduci. Batalionul pede�trilor i-a �ncadrat �ntr-un careu, iar c�l�re�ii s-au a�ezat pe cele dou� aripi. Eu, prin bun�voin�a unui locotenent de cavalerie, am stat c�lare �ntre batalionul �n form� de careu �i �ntre cavalerie �i astfel, am v�zut de la �nceput execu�ia �i parada, cum v�d aceast� foaie de h�rtie �n fa�a mea. �n afar� de nobili �i oameni mai deosebi�i din comitate, au trebuit s� fie de fa�� mul�i oameni pro�ti �i asta se poate aprecia din faptul c� din fiecare sat a celor patru comitate au trebuit s� ia parte, dup� o grea porunc�, c�te sase oameni pro�ti, trei b�tr�ni �i trei tineri, prin urmare a trebuit s� fie cel pu�in cinci mii de oameni. Clo�ca a primit cel pu�in 20 de lovituri p�n� �i-a dat sufletul.

�n timp ce Clo�ca era fr�nt cu roata, Horea, legat, a fost �inut �n picioare de doi ucenici ca s� vad� de ce moarte �i prin ce chinuri grozave a trebuit s� moar� uciga�ul s�u tovar�.

Dup� ce s-a terminat execu�ia lui Clo�ca �i i-a dat le�ul la o parte, l-au urcat pe Horea pe patul s�u �i l-au legat; �n vaiete au �nceput s�-i sfarme picioarele cu roata, iar dup� patru lovituri, din porunca domnului Eckard, au �nceput s�-i loveasc� pieptul �i astfel, dup� opt-nou� lovituri a murit. N-am mai voit s� v�d �i despicarea lor �n buc��i, mi-am �ntors calul �i am venit �n cetate, unde am povestit cele v�zute lui �tefan Regeny, Iosif K. Nagy �i colegilor mei profesori care m-au a�teptat acas�.

Excelenta sa contele Iankovits pleac� m�ine la Timi�oara , dar cu mai pu�in �nsoritori dec�t a venit, deoarece �nsoritorul s�u, consilierul Fraycsek s-a mutat pe lumea cealalt� �n s�pt�m�na trecut�, iar pe subprefectul legal, pe ilustrul domn Ladislau Bela, l-au �nmorm�ntat �n Aiud diminea�a trecut�, dup� ritul calvini�tilor.

Pe robii care au mai r�mas, i-au predat comitatului ca s�-i judece dup� faptele lor, iar sentin�a, �nainte de a fi pronun�at� s� fie �naintat� Majest��ii Sale. �ntre ace�tia se afl� �i preo�i, care pe l�ng� c� au pr�dat, au �ndemnat poporul s�lbatec la omor �i pr�d�ciuni.

Majestatea Sa a dat porunc� �n toat� �ara c� oriunde se va g�si contele Wasseleny s� fie prins cu ajutorul solda�ilor. Domnul comisar, contele �tefan Daniel, plecat la Datori , satul aceluia, a �ncercat cu vorba bun� s�-l �nduplece pe contele Wasseleny s� mearg� la Sibiu. Au mai mers acolo �i domni, ca baronul Antonie Orban, groful Alexandru Bethnel, groful Ladislau Bethlen, baronul Iosif Balintet, baronul Iosif Bornemisza �i multi altii. Cu toate acestea dup� ce ei au iesit, excorta lor (militar�) format� din solda�i, dragoni din Savoia, au n�v�lit �n�untru, au apucat pe baronul Wasseleny de p�r �i l-au legat. �n zadar a strigat baronul Wasseleny: �Arm�, �Arm�, pentru c� totul a fost �n zadar. Ba chiar �i pe domnii mai sus amintiti, care au rugat solda�ii s�-l trateze mai frumos pe baron, i-au �mpins cu patul pustii. O bucat� de drum l-au dus pe baronul Wasseleny pe jos, apoi c�l�uza l-a legat de calul s�u �i l-a dus la St. Ivan (S�ntioara); aceasta s-a �nt�mplat la 12 febr. �n 19 febr., la St Ivan l-au pus �n careta lui de sticl� �i l-au dus la T�rgu- Mure� , �n cetate; p�n� acum cred c� l-au pus �n fiare �i i-au f�cut identificarea ad notam.

(Domnia ta a citit sau a auzit nout��i mai importante dec�t cele pe care vi le-am comunicat de la desp�r�ire).

Despre prinderea lui Gheorghe Cri�an �i aducerea lui aici, �tiu c� v-am scris deja. Dar faptul c� s-a sugrumat �ntr-o noapte �n �nchisoarea de sub Gard� cu leg�toarele de la izmene, poate c� nu v-am comunicat, �i c� g�zii l-au dus sub furci �i l-au t�iat �n patru; o bucat� au l�sat-o aici, iar celelalte le-au dus �n alte p�r�i.

Reutenstrauch a scris o c�rticic� �n limba german� pe care calvari�tii au tradus-o �n ungure�te �i au umplut cu ea tot Ardealul, sub titlul: �O scrisoare �naintat� Sf�ntului Pap� de la Roma , lui Papa Pius al VI-lea�. Aceast� carte a fost comb�tut� foarte bine (�ntr-o lucrare) de onorabilul domn Andrei Ferenczi, predicatorul din T�rgu - Mure�, cu titlul �Combaterea scrisorii �naintat� Sf�ntului Pap� Pius al VI-lea, scris� de Ferenczi Andrei�. Din numele s�u a f�cut anagram�.

Excelenta Sa episcopul i-a ob�inut aprobarea de la Viena �i zilele trecute i-a tip�rit-o �n tipografia sa din Cluj. Partea cea mai mare, dup� cum se poate observa este lucrarea Excelentei Sale, pentru c� �n ea se afl� foarte mult� �tiin��.

Acesta s� fie destinul deocamdat�. Un bucuros �aleluia�

I(osif) G(abri)



Prea onorate frate !

Domnia Ta m-a onorat cu o scrisoare �nc� de dou� luni �n urm� �i eu v� sunt dator cu un r�spuns. V� rog s� m� ierta�i pentru t�cerea mea at�t de �ndelungat� �i sper c� nu-mi ve�i face repro�uri, cunosc�nd c� am fost nevoit s� fac fa�� multor nepl�ceri. Noi suntem cu to�i bucuro�i �i s�n�to�i - slav� �i mul�umit� lui Dumnezeu, �i dorim s� ne bucur�m din inim� dac� am afla acela�i lucru �i despre dumneavoastr�.

�n ceea ce prive�te execu�ia c�peteniilor r�scula�ilor din �ara noastr� a fost complet �ndeplinit� tocmai �ntr-o form� cu totul militar�. Delicven�ii au fost transporta�i p�n� la locul execu�iei, sub paza unei trupe de 300 de solda�i infanteri�ti �i a unui excadron de husari din Toscana. Acolo domnul general auditor le-a citit, �n public, �n limbile german� �i rom�n�, sentin�a pentru faptele lor groaznice �i barbare. Dup� aceea Clo�ca a fost cel dint�i zdrobit cu roata de jos �n sus, p�n� la moarte, apoi Horia, prin interven�ia contelui Iankovitsch a primit , �n numele Majest��ii Sale, cele dou� lovituri de gratie �n piept, iar dup� aceea a fost zdrobit cu roata de jos �n sus. Dup� �ndeplinirea execu�iei cele dou� trupuri au fost t�iate �n patru buc��i, capetele au fost fixate pe casele lor proprii, iar celelalte p�r�i ale trupului au fost expuse �n locurile �n care au comis fapte de adev�ra�i c�ini turba�i fiind fixate pe l�ng� drumuri spre �nv���tura celorlal�i r�scula�i rom�ni.

Al treilea c�pitan de oaste, cu numele de Cri�an, s-a sugrumat el �nsu�i �n �nchisoare, sub (poarta) G�rzii principale, �n cetate, dar cadavrul lui, a fost t�r�t la locul execu�iei �i t�iat �n patru p�r�i: capul a fost fixat pe casa lui proprie, iar celelalte p�r�i ale trupului au fost trimise s� fie expuse pe marginea drumurilor. Ceilal�i (r�scula�i) care au fost prin�i, au fost pedepsi�i, unii la moarte, al�ii la �nchisoare pe viat� iar al�ii cu 90 lovituri (de baston) �i apoi l�sa�i �n libertate; dar mai sunt c��iva de�inu�i despre care nu se poate afla nimic sigur, despre care va fi soarta lor.

...........................................................

Va trimit c�teva reproduceri ale c�pitanilor de oaste ai r�scula�ilor, c�re au fost desena�i dup� original.

V� s�rutam pe to�i din inim� �i r�m�nem al prea cinstitului domn �i frate.

Foarte prea �ndatorat

Ion Andr. Maetz m.p.

Scris� la Alba Iulia (Karlsburg) la 31 martie 1785

La �mplinirea a 100 de ani de la monstruoasa execu�ie a martirilor revolu�iei de la 1784/1785 - Horea, Clo�ca �i a celorlal�i ��rani aresta�i, memorandistul Rubin Pati�ia, cel mai de seam� frunta� patriot din comitat, �mpreun� cu patrio�ii rom�ni de pe meleagurile Albei, au hot�r�t s� organizeze o mare manifestare rom�neasc� pe locul unde a avut loc execu�ia, construind �i un important monument de marmur� neagr�. Autorit��ile habsburgice alarmate de amploarea �i importan�a manifest�rilor rom�ne�ti ce urma s� se desf�oare la Alba Iulia au luat m�suri excep�ionale �i au interzis desf�urarea acestora. Regretatul cercet�tor Nicolae Josan de la Muzeul Na�ional al Unirii din Alba Iulia, �n cartea document "Memorandistul mo� Rubin Pati�ia - 1841-1918" - a redat cu fidelitate momentele respective din "�nsemn�rile autobiografice ale lui Rubin Pati�ia". Relat�rile perioadei respective merit� a fi cunoscute mai ales c� autorul Rubin Pati�ia - principalul erou al ac�iunii respective - descrie cu lux de am�nunte desf�urarea acestei ac�iuni, argument�nd �i confirm�nd cu exactitate locul execu�iei, dup� cum urmeaz�:



�Locul acela, unde s-a ispr�vi acea esecu�iune (din 28 februarie 1785 � n.n.) se afla �n movila apusean� deasupra vinielor din Maieri, �n prea�ma edificiului garei drumului feratu din Alba Iulia. Ungurii �i dicu �bitofadomb�. La magistratul ora�ului se afla o dob� de metal �i o c�me�� de zale de o�el, despre care se afirma c� sunt unelte de alui Horea. Locul perzarei e foarte frumos situat, c�ci formeaz� un promotoriu �n cornul podeiului �i de acolo se vede �i �n sus �i �n jos pre �esul Mure�ului la mare dep�rtare; loc acomodat pentru radicarea unui Monument, la care idee pon� acum nu s-a g�ndit poporul rom�n, cu toate c� Horea �i conso�ii lui cu a lor jertfa de s�nge, au m�ntuit pre plugarii rom�ni de sub sclavia (referire, exagerat�, la Patenta lui Iosif al Il-lea din 1785). P�n� la anul 1784 poporul rom�n era sclav, c�ci era legat de glia, �i robotele nu era sistemizate, ci domnul p�mentului tracta cu �eranul mai reu dec�t cu vitele.

Mi-am �inut de o s�nt� datorin��, ca la centenarul mor�ii acestor b�rba�i s� le f�cu �n localitatea acestui ora�, pre a c�rui otaru a fost omor��i; - un parastas. Publicul rom�n de aici nu pricepea �nsemnatatea datorin�ei noastre, de a ne areta mul�amitori celor ce s-a jertfit pentu neamu.

Eram singur �n aceasta lucrare, ceea ce nicidecum nu m-a �mpedecat �n pornirea mea. Apropiandu-se diua aniversarei am comandat la o fabrica din Viena 2 cununi de metal aurit �i cu pietrii colorate �n tricolorul rom�n, una cu 6 �i alta cu 4 arcuri, a�a sunt ca coroanele episcopali. Au gravuri despre �nsemn�tatea, lor �i azi se folosescu la cununiele mirilor �n biserica gr. or. si s-a s�n�it �n ziua parastasului. La mandat ministerial inca �n Noemvre 1884 �i eu �i al�i inteligen�i rom�ni eram pu�i sub paz� poli�ial/�/, ca prin aceasta s� se impedece orice demonstra�iune pentru amintirea lui Horea. Aceasta era urmarea unei denun�ia�uni, c� eu, cu al�i rom�ni, avem de g�nd s� ridic�m un monument de marmur� neagr� la locul perzarei, ba �i inscrip�iunea de pre acel monument i era comunicata. Aceasta b�gase �n spaima pre voinico�ii (jandarmi � n.n.), �nc�t casa mea �n toate nop�ile era bine p�zit�, ca se nu potem �ine adun�ri secrete. Am avut din �nalt� �ngrigire acel folos, ca nu mai potea nime s�-mi fure din curte g�ini, g�sce �i altele �i dormeam f�r� grije, c� erau �i vighilli de noapte �i haiduci destui, cari supraveghiau. Al�ii deci habar n-aveau de Horea, dar �i pre ei i supraveghia, c�ci nu aveau �ncredere �n neci un rom�n. Sciam despre toate, dar nimicu nu am zis, �i i-am l�sat a-�i face deplin (datoria) mandatului primit. Sub astfeliu de auspicii se apropia ziua de 27 Faur 1885. Cumnatul meu protopr. Torda�an primi telegrama de la mitropolitul Miron, ca se nu cuteze a face �n s�mb�ta acea vreo slu�b� bisericeasc�, dar eu �lu sfatuiam se nu dea ascultare unei a�a porunci ilegale, c�ci trebuia s� se fac� �n sembeta mor�ilor servi�iu Dzeescu. Nu se potea decide �i a�a neotarat l-am l�sat. Seara �n ajunul parastasului era(u) concentra�i �n Alba Iulia vro 30-40 gendarmi, mili�ia �mp�r�teasca din fort�rea�a era �n �Bereitschaft� �nc� din 27 faur.

Din �nt�mplare am avut �i de aceasta cuno�tin��, c�ci m� aflam tocma la un pahar de vinars cu mai mul�i ofi�iri, c�nd le veni ordinul. �eful poli�iei. �tefan Jenei, cu vreo 12 spitzli se a�ezase �n sala otelului �Hungaria� (azi hotel �Apulum�) �naintea c�ruia stau mai mul�i gendarmi �i poli�ai, c�ci a�teptau ca s� soseasc� cu trenul vreo 2000 rom�ni la Alba / Iulia/ traversa�i (travesti�i -n.n.) �n costum �aranescu, �i la � 9 seara venea acel tren. Ca s� m� pot delecta la at�ta prostia am mersu �i eu cu adjunctul meu Demetriu Campean (acum arhivariu consistorial in Sibiu) la otelul Hungaria, unde ni-am a�ezat ambii la o masa, deosebit �ntre publicul cel mare aci adunat �i ni-am comantat 2 cese de teia (ce�ti de ceai - n.n.). U�ile de la sala vecina erau de tot deschise �i �n fa�a u�ei era �ntinsa o masa lunga, la care era a�ezat c�pitanul poli�iei cu mai mul�i spitzii de-a lui. Vis a vis cu acesta masa m� a�ezasem eu, ca s� fiu v�zut de organul poli�iei, pre care eu �nca-l ochiam, �ns� m� f�ceam a fi ocupat cu cetirea de jurnale. �n un t�rziu veni la mine conducatoriul musicei �iganesci Coca Stancoviciu, care avea acolo musica, cu rogare ca s�-1 lasu a canta �i zicali romanesci, la ce i-am respuns ca �n postul mare eu n-am lipsa de musica, deci avend public strain destul zic�-le lor. Insista �ns� bietul musicant c�ci �i era s� capete parale, deci �n urma i-am zis, ca daca �cia zicala Horei � apoi nu-mi pasa - s� o zic�, c� pre l�ng� bani, �i voiu da �i o pareche, adec� o cupa de vin �i borviz. S-a �i apucat musica la lucru - �ns� a c�ntat zicala lui Butean �sub o culme de cetate�. A vezut ei �n urma c� a sfeclit-o, deci c�ntar� �De�teapt�-te Rom�ne��. V�zend ca vinul nu mai sose�te pana c�nd or mai zisu un cuadril, Coca �i-a tramis pre nepotul seu, un feciora� de vro 13 ani, care m-a rogat ca se-i cantu eu acea melodie, c�ci Coca nu scia, c� care e zicala. I-am �mplinit dorin�a �i apoi am cantat zicala Horei, dar fora refren. Mai �ntorc�ndu-se acela feciora�u la mine i-am �mp�rt�it �i refrenul �i apoi de nou au �nceput la acea zicala. Capitanul ora�ului numai at�t scia, c� se canta romanesce, dar c� ce cantari erau, nu scia bietul. Totu�i au venit la masa mea �i me �ntreba, ca ce cantari sunt acele, la ce i-am respusu ca �a fele rom�norsz�gi Hore�, �i el s-a mul�amit. �Mi f�cusem deplin chefului meu de ai trage pre sfora �i a�a trecuse tempul preste 9 ore seara, deci m-am dus catra casa. C�nd am e�it din Hotel gendarmii se suiau �n c�ru�e, ca s� mearg� catra Zlagna, dup� ce aci nu sosiser� acei, 2 mii rom�ni de ei a�tepta�i. Neci nu le plesnise ungurilor prin g�nd, ca ei ascultase cantecul lui Horea �i c� toat� goana lor �nceput� n-are zor, cand ei nu cunoscu via�a �i cantecele Rom�nului.

�n diminea�a urm�toare m-am dus la � 8 ore la biserica unde aflaiu numai pre d. Ilie Nedelcu (probabil cr�snicul bisericii) �i pre clopotariul, care-mi spusa c� azi nu va fi slu�ba. L-am tramis la par. protopop ca se-i spuna, cum ca daca voie�te sa nu me vada dus de gendarmi dela biserica, apoi s� vin� la slu�ba, c�ci la din contra voiu trage clopotele �n o dunga. Aceasta amenin�are a folosit. Cu facia palida s-a apucat de slu�ba, dar a demandat ca numai un clopot s� se traga. A venit popor mult la slu�ba, dar inteligen�a au absentat, cu toate c� a fost avisat�. C�tra finea liturghiei s-a ar�tat �i advocatul M/atei/ Nicola dup� ce de dou� ori am tramis dup� el, c�ci el se tot lauda, c� e din neamul lui Horea; ceea ce nu sta / �n sensul c� nu corespundea adev�rului n.n./ Am dat eu ordin clopotariului ca s� trag� sub tempul liturghiei toate clopotele �i s� se bata �i toaca de o�el. A�a s-a �i �nt�mplat �i dup� liturghia s-a serbat parastasul �i apoi am �ncunjurat tot poporul ca la lithia biserica cu prinosul �i cu cele dou� cununi aurite �i cu praporele duse �naintea convoiului. Finindu-se servi�iul �i pomenirea celor trei martiri la mormentul tribunului Probu Prodan, preotul din Magina / ast�zi monumentul-cruce de pe acest morm�nt, care sa indice exact locul unde pe atunci se afla, nu mai exist� / ni-am dep�rtat cu to�i mul�ami�i c� neconturba�i am potut aduce rogaciuni �n memoria acelor martiri.�

Un alt mare patriot rom�n de pe meleagurile Albei, istoricul Eugen Hulea, pre�edintele Desp�r��m�ntului "Astra" Alba Iulia (ast�zi �i poart� numele) la data de 14 oct. 1937, a dezvelit �i sfin�it impun�torul Obelisc - dedicat martirilor Horea, Clo�ca �i Cri�an, opera arhitectului O. Mih�l�an din Alba Iulia.

Amplasarea acestui monument �n fa�a por�ii a III-a a cet��ii bastionare din Alba Iulia, dominat� de statuia �mp�ratului Carol al VI-lea al Austriei, nu a fost �nt�mpl�toare, mai ales c� profesorul Eugen Hulea cuno�tea cu exactitate toate am�nuntele referitoare la r�scoala lui Horea, Clo�ca �i Cri�an inclusiv locul execu�iei, care la orele de istorie le-a prezentat la toate genera�iile de elevi ai Liceului teoretic Mihai Viteazul (ast�zi Colegiul Horea, Clo�ca �i Cri�an) din care am f�cut �i subsemnatul parte.

Amplasarea acestui monument �n acest loc cu scopul simbolic de a-l "�nfrunta" pe �mp�ratul Carol al VI-lea s-a realizat �n plin� activitate revizionist� maghiar� din Transilvania, din preajma izbucnirii celui de al doilea r�zboi mondial, c�nd Ardealul de Nord a fost r�pit Rom�niei prin Dictatul odios de la Viena.

La acestea a contribuit �n mod substan�ial �i manifest�rile anterioare ale mo�ilor din Apuseni, prin organiza�ia "�oimii Mun�ilor Apuseni" condus� de patriotul rom�n ing. Ioan Popa Zlatna. Desf�urarea unei astfel de ac�iuni, de asemenea mai pu�in cunoscut�, avem posibilitatea s� o prezent�m �n continuare celor interesa�i.

Extrasul prezentat �n continuare: �Feudalii, fa�� cu iobagii Mun�ilor Apuseni� face parte din cartea document �Amintiri din �ara Martirilor�, vol. IV, de Ioan Popa Zlatna.



FEUDALII, fa�� cu iobagii Mun�ilor Apuseni

Despre comportarea feudalilor, cu iobagii din Mun�ii Apuseni, N. Densu�ianu scrie: �De la 1715 �ncoace, �ncetul cu �ncetul, rom�nii din Mun�ii Abrudului �ncepur� s� fie considera�i ca iobagi ai statului, taxa �n bani e privit� ca o tax� pentru r�scump�rarea sarcinilor iob�ge�ti �i �ntreg teritoriul mun�ilor, cu casele, cu gr�dinile �i cu ar�turile muntenilor, fu declarat ca domeniu al statului. iar pentru �ncasarea diferitelor venituri din mun�ii Abrudului, se afla �nc� din vechime, instituit� o administra�ie, cu re�edin�a la Zlatna �i, dup� numele acestui ora�, �ntreg teritoriul mun�ilor se numi domeniul Zlatnei�. (Divizat �n domeniul de sus, de mijloc �i domeniul Offenb�ii, vezi �Rev. lui Horea�, p. 82).

�n 1526 (destr�marea Ungariei, de puterea otoman�), Transilvania va fi guvernat� de principi ardeleni, supu�i �naltei por�i. Calvinii ajunseser� s� se �nt�reasc� �i s� exercite guvernarea. Ei �i persecutau pe rom�ni, determin�ndu-i pe mul�i s� treac� la religia calvin�. Dup� 1715, habsburgii s-au ar�tat a fi mult mai haini dec�t calvinii. Carol al VI-lea al Austriei a sacrificat zeci de mii de iobagi, cu ridicarea zidurilor Cet��ii Alba Iulia. Jale, lacrimi, sacrificiu de s�nge rom�nesc, liant �ntre locurile funda�iei �i arcadelor statuii ecvestre a �mp�ratului. Vizitatorii Albei admir� opera, - cunosc�torii jafului habsburgic blestem� pe to�i �mp�ra�ii �i slujitorii lor, care tindeau s� extermine neamul rom�nesc, dup� felul cum se va proceda cu Horea. La marea adunare antirevizionist�, de la 1 decembrie 1936, de la Alba Iulia �i - apoi de la Zlatna , ��oimii Mun�ilor Apuseni�, particip� la adun�ri, nutreau ideea d�r�m�rii cu dinamit�, a ne�nsufle�itului cal, cu vanitosul �mp�rat, Pornirea ne-a fost re�inut� de g�ndul c�, explozia ar putea deteriora celula lui Horea �i Clo�ca. Datorit� cultului nostru nem�rginit, pentru martirii Mo�ilor, a r�mas Carol - f�r� cap - pe soclul s�u. �n cre�tet �l tr�snise cerul, cu c��iva ani mai devreme. �n plin av�nt al revizioni�tilor horti�ti - care puteau fi �nt�lni�i �i �n mun�ii no�tri - noi c�utam s� r�spundem documentat despre sclavia �n care ne-a �nl�n�uit �nobila� gint� maghiar�, protejat� de principii calvini �i, dup� ace�tia, de catolicii habsburgii. Citam �i analizam, cu auditorii, despre serviciile iobagilor �i jelerilor, despre presta�iunile impuse acestora, �n plus de robotele ordinare, despre beneficiile, ce domnul de p�m�nt era dator a le da iobagilor �i jelerilor s�i; cum trebuie s� fie constr�n�i domnii de p�m�nt, iobagii �i jelerii s�i a �mplini ceea ce sunt datori unii altora. Datele �n�irate pe larg, le avem �n vol. �Revolu�iunea lui Horea...:�, de N. Densu�ianu, �i �n �Istoria rom�nilor transilv�neni�, de Aug. Bunea.



�n anul 1959, Prim�ria ora�ului Alba Iulia a improvizat �i a amplasat din gre�eal�, un monument �n partea de nord a terasei �Dealul Furcilor� �i nu pe locul adev�rat al execu�iei martirilor Horea �i Clo�ca �i al �sp�nzur�torii ora�ului�, de�i au fost �ncuno�tin�a�i la timp de speciali�tii albaiulieni, avertiz�nd-o de gre�eala care urma s� se produc�.

Membrii Funda�iei "Alba Iulia 1918 pentru unitatea �i integritatea Rom�niei" fo�ti elevi ai istoricului Eugen Hulea care s-a str�duit s� construiasc� �n anul 1937 monumentul martirilor Horea, Clo�ca �i Cri�an, au continuat �ndemnurile dasc�lului de suflet, �ntreprinz�nd �nc� de la �nfiin�area funda�iei, o serie de ac�iuni �n vederea aducerii la cuno�tin�� a adev�rului istoric privind acest important eveniment pentru meleagurile Albei �i a istoriei Rom�niei.

�n acest sens la data de 28 febr. 2007, am dezvelit �i sfin�it o cruce de lemn, care a fost amplasat� provizoriu pe adev�ratul loc unde s-a desf�urat execu�ia martirilor Horea �i Clo�ca, urm�nd a se desf�ura demersurile necesare �n vederea construirii unui monument, pe m�sura evenimentului istoric.








Crucea de lemn (provizorie) a fost amplasat� la marginea terasei, unui teren arabil (nelucrat de ani de zile) care a fost cur��at de arbu�ti �i m�r�cini, ocup�nd doar c��iva metri p�tra�i, fapt ce se poate constata �i din imaginile prezentate �n continuare precum �i din cele existente la dosarul acestei ac�iuni.






La scurt timp am fost avertiza�i de organele de poli�ie c� ni s-a deschis un dosar penal pentru "conturbarea �n posesie" �n urma reclama�iei proprietarului terenului dob�ndit, urm�nd s� suport�m consecin�ele respective.

Cu tot sprijinul acordat cu mult� bun�voin�� din partea Prim�riei Municipiului Alba Iulia respectiv prin d-nul vicepre�edinte P. Voicu, demersurile au fost zadarnice. Propunerile d-lui vicepre�edinte de a cump�ra cca. 5- 10 m2 sau a face un schimb par�ial de teren, au fost respinse de proprietar. �n aceast� situa�ie am a�teptat con�tien�i �i dispu�i s� suport�m consecin�ele primei hot�r�ri judec�tore�ti, de�i aveam de partea noastr� �n primul r�nd, adev�rul istoric cu documentele respective, la care s-a ad�ugat �i existen�a unui PUZ din anul 1996 (4214 - Plan Urbanistic Zonal, Alba Iulia, str. Dealul Furcilor) la care s-a ad�ugat faptul c� se cuno�tea c� zona respectiv� era socotit� zon� arheologic�.


�n timp ce a�teptam s� se desf�oare procesul respectiv, crucea de lemn sfin�it� �i amplasat� la data de 28 febr. 2007 a fost scoas� din p�m�nt �i aruncat� la gunoi. Nemaifiind "obiectul" procesului penal, acesta nu s-a mai desf�urat.

Men�ionez c� odat� cu �ndep�rtarea crucii au disp�rut �i toate artefactele existente �n zon�, unele din perioada roman�, pe care avem posibilitatea de a le prezenta, prin imaginile care sunt anexate la dosarul acestei ac�iuni pe care-l de�inem.
Istoria evenimentelor scrise, de regul�, sunt �n favoarea celor puternici �i �nving�tori, eviden�iind faptele �i eroii s�i, �n timp ce �nvin�ii trebuie s� suporte consecin�ele, iar personalit��ile acestora devin criminali, c�l�i etc.

Unele evenimente �i personalit��i istorice nu sunt prezentate la valoarea lor real�, iar promovarea unei istorii alternative a unei ��ri, contribuie direct la crearea unei incertitudini, privind adev�rul istoric, care ast�zi la �nceputul mileniului 3 ar trebui s� fie considerat altfel, "la loc de frunte".

�n astfel de situa�ii se creeaz� o serie de p�reri, incertitudini, care influen�eaz� �n mod negativ asupra fiec�rui cet��ean interesat �i implicit asupra societ��ii �n care ne desf�ur�m activitatea.

�n acest sens, referitor la tema prezentat�, neoficial, circul� o serie de aspecte printre care:

- Rolul lui Ignatiu Salis de Salfeld �n revolu�ia de la 1784/1785;

- Adev�rul despre moartea martirului Cri�an;

- Activitatea lui Horea �i rolul s�u �n francmasonerie.

� Despre Salis, N. Densu�ianu �n lucrarea sa "Din cercet�rile istorice ale arhivelor �i a bibliotecilor din Ungaria �i Transilvania" a prezentat urm�toarele date:

� La data de 23 septembrie 1784 Curtea de la Viena a transmis la oficialit��ile habsburgice din Transilvania descrierea persoanei Ignatiu Salis �i despre emisarii s�i.

� Importan�a rolului lui Salis �i a emisarilor s�i �n revolu�ia din Transilvania (1784-1785) rezult� �i din urm�rirea acestuia de c�tre locotenen�a din Buda, care a transmis la data de 8 octombrie 1784 descrierea personal� a lui Ignatiu Salis de Salfeld, Comitatului Bihor, dup� care la data de 25 oct. 1784 a transmis hot�r�rea M.S. �mp�ratul Iosif al II-lea de a acorda un premiu de 100 galbeni aceluia care va prinde pe Salis sau pe vreunul din emisarii s�i.

� La data de 13 noiembrie 1784 de la Radna , c�pitanul armatei imperiale Festenberg a raportat c� "conduc�torii r�scula�ilor rom�ni ar fi Salis, Sofronie �i Horea �mpreun� cu cei 3 feciori ai s�i".

� Superiorul Piari�tilor din Bistri�a, scria c� �n "revolu�iunea" rom�n� de la 1784- 1785 a participat �i Salis

� Nobilul Valentin Szilva�i a declarat la data de 23 decembrie 1784, c� a aflat de la c�pitanul armatei imperiale "Hendi", c� la devast�rile �nt�mplate �n comuna Bretea Ungureasc� a fost prezent� �i o persoan� str�in� care vorbea limba francez�, german� �i latin� presupun�nd c� acea persoan� era am�gitorul Salis.

Din datele prezentate de istoricul N. Densu�ianu (de�i sumare) Academiei Rom�ne, rezult� f�r� echivoc, faptul, c� Salis �mpreun� cu emisarii s�i, au avut un rol important �n revolu�ia din Transilvania de la 1784-1785. Preocup�rile speciale ale �mp�ratului Iosif al II-lea, ale locotenen�ei de la Buda , precum �i ale conducerilor autorit��ilor habsburgice militare �i civile, din Transilvania cu privire la prinderea "agitatorului" Salis �i a emisarilor s�i confirm� f�r� echivoc concluziile men�ionate mai sus.

Referitor la moartea martirului Cri�an, nu au ap�rut p�n� �n prezent documente care s� confirme adev�rul mor�ii sale fa�� de variantele neoficiale care au circulat �n decursul timpului.

Referitor la activitatea martirului Horea ca francmason, a fost prezentat� doar sumar �n ziarul "Ulpia Jurnal" din 1 martie 2007, cu ocazia comemor�rii martirilor la Monumentul "Candela Horea Clo�ca �i Cri�an" din Dealul Furcilor, ridicat la data de 13 noiembrie 2004 de Marea Loj� Na�ional� a Rom�niei reprezentat� prin regretatul Nicu Filip, primul mare maestru al masoneriei rom�ne de dup� revolu�ie, iar din Alba Iulia de promarele maestru al Marii Loje Na�ionale a Romniei, Mircea Chira.

Fa�� de cele de mai sus, consider�m c� ar fi timpul �i normal, ca, dup� 226 ani, a se relua cercet�rile pe aceast� tem� la institu�iile specializate de la Viena , Budapesta �i la Academia Rom�n� , pentru a se cunoa�te �i a se reda adev�rul istoric. (lucrarea respectiv� ar putea fi �i o tem� important� de doctorat).

La fel rug�m pe reprezentan�ii institu�iilor statului, inclusiv ai celor specializate (cultural-istorice) de pe meleagurile Albei s� analizeze toate posibilit��ile �n vederea repar�rii acestei erori grave a istoriei albaiuliene, de importan�� na�ional�.

Ec. Ioan STR�JAN

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

R�scoala lui Francisc Rakoczi al II-lea


www.crispedia.ro/Rascoala_lui_Francisc_Rakoczi_al_II-lea
Rakoczi ridic� steagul de lupt� la chemarea ��ranilor r�zvr�ti�i, a curu�ilor din p�r�ile Tisei de sus, �n prim�vara anului 1703. Continua lupta mai veche antihabsburgic�, lupta lui Emeric Thokoly �i a altora. R�zvr�tirile �mpotriva regimului austriac �n Ungaria �ncepuser� �nc� �nainte de asediul Vienei. Lupta luase forme populare, se formaser� dou� tabere: a �curu�ilor� (numire tradi�ional� pentru r�zvr�ti�i �n genere, deriv�nd de la crucia�ii lui Doja) �mpotriva �lobon�ilor� (sus�in�torii noului regim). Din afar� ea era �ntre�inut� de emigra�i. Dar �i de puterile potrivnice Habsburgilor.



Emeric Thokoly, cel mai mare latifundiar din Ungaria de sus, ridicat de emigra�i la conducerea luptei, pornise ac�iunea din nord, sprijinindu-se �n�untru pe lupta popular� a curu�ilor, �n afar� pe Fran�a (pe subsidiile b�ne�ti ale lui Ludovic al XIV-lea) �i pe Turcia. Proclamat principe al Ungariei de sus, turcii �n 1682 �l recunoscuser� chiar rege al Ungariei (el p�str� numai titlul de principe). Construc�ia lui politic� �ns�, �n urma succeselor militare ale imperiului, se n�ruise. Cu aceasta nu se �ncheiase �i lupta �ns�i. Thokoly, ad�postit mult timp pe teritoriul ��rii Rom�ne�ti, lupt� �i el mai departe cu curu�ii s�i �n sud, �n Banat, la Dun�re, ia parte mereu la luptele turcilor, p�ndind momentul pentru re�ntoarcerea �n Ungaria, p�n� c�nd turcii �n�i�i �l exilar�.



�n proclama�ia sa, Rakoczi chema la arme �mpotriva st�p�nirii str�ine pe to�i, pe nobili, dar �i pe nenobili, promi��nd tuturor celor care vor lua armele scutire de d�ri �i de slujbe iob�ge�ti. Francisc Rakoczi era unul din cei mai mari latifundiari din r�s�ritul Europei. Totu�i, ostilitatea fa�� de Habsburgi era at�t de general�, �nc�t el a putut str�nge pentru un moment sub steagurile sale, �n regiunile unde a izbucnit r�scoala, oameni de toate neamurile �i din toate clasele sociale: unguri, ruteni, slovaci, rom�ni �i al�ii, iob�gime, oameni liberi, or�enime, nobilime de r�nd �i, �n parte, chiar nobilime mare, l�rgind ac�iunea la un mare r�zboi de eliberare de sub st�p�nirea habsburgic�.



R�scoala izbucni favorizat� de o conjunctur� extern� prielnic�. R�scula�ii profitar� de cele dou� mari r�zboaie europene: r�zboiul de succesiune a Spaniei �i r�zboiul nordic. Profitar� de deplasarea armatelor imperiale spre Apus. �n Ungaria nu mai r�m�sese dec�t prea pu�in� armat�, strictul necesar pentru paza cet��ilor sau pre�nt�mpinarea vreunui atac turcesc. Doar �n Transilvania mai r�m�sese Rabutin, cu o for�� de 10.000 de oameni. �n�untru rezisten�a armat� era deci mic�, iar �n afar� Rakoczi s-a putut sprijini, dintre beligeran�ii r�zboiului de succesiune, pe puterile antihabsburgice, cu deosebire pe Fran�a, pe subsidiile b�ne�ti ale lui Ludovic al XIV-lea, iar dintre ai celui nordic, mai �nt�i pe Carol al XII-lea �i apoi, mai ales, pe Petru cel Mare, cu care a �ncheiat �i alian��. R�scoala astfel crescu, �i l�rgi cercul cu iu�eal�. Ofi�erii curu�i, fo�ti �n slujba lui Thokoly, ridicar� ��r�nimea din Bihor. Se ridicar� ��ranii din jurul Chioarului, B�ii Mari; c�zu �n m�inile curu�ilor cetatea Hust. �n august, r�scula�ii �ncepur� s� asedieze Satu Mare.



Opera�iile militare ale lui Rakoczi aveau s� se �ndrepte �ns� �n direc�ie opus�. R�scoala lui �intea la eliberarea Ungariei. �n planul lui nu intra �i Transilvania, dec�t doar �n sensul ap�r�rii �mpotriva vreunui atac imperial venit dinspre ea. Transilvania o considera stat de sine st�t�tor, domeniul legitim al lui Emeric Thokoly, principele antihabsburgic ales de diet� �i sus�inut de turci. �n 1703 se ciocni cu Rabutin, apoi se �ntoarse spre Ungaria de sus. Opera�iile lui se �ndreptau spre imperiu. Planul era unirea sub zidurile Vienei cu armatele franceze �i bavareze. Acest plan e�u�. Rakoczi reu�i totu�i s� elibereze r�nd pe r�nd aproape toat� Ungaria. Transilvania �ns� se ridic� de la sine. Lozincile �ndoitei eliber�ri, politice �i sociale, g�sind terenul preg�tit, se r�sp�ndir� �n toat� �ara, antrenar� repede masele populare, mai �nainte ca Rakoczi s�-�i fi pus �n g�nd s-o fac�.



Focul izbucni �n mai multe p�r�i. Haiducii lui Pintea sunt �n picioare, curu�ii iau �imleul, Baia Mare. Cete de r�scula�i r�sar ba ici, ba colo, spre Bistri�a, pe Some�, �n Dob�ca, �n apropierea Clujului, �n Turda, Zarand, Hunedoara. Departe de teatrul opera�iilor militare ale lui Rakoczi, aici prinser� mai mult lozincile lui sociale; mi�carea a putut lua �ntr-adev�r aspect mai mult de r�scoal� ��r�neasc�. Se ridic� iob�gimea, me�te�ug�rimea, s�r�cimea or�eneasc�, �libertini�, nobilime mic�. Nobilimea alarmat� fuge spre cet��i, �i pune persoana �i ce poate din avere la ad�post. Mai ales la �nceput, mul�i nu v�zur� �n ea dec�t o r�scoal� popular� trec�toare, nu mult deosebit� de haiduciile lui Pintea sau ale altora. �Se va topi �i aceast� rebelie ca roua�, prevestea unul din magna�i.



Dar lupta lui Rakoczi era o lupt� �mpotriva st�p�nirii habsburgice; putea s� antreneze �i nobilimea, ca �n Ungaria. Rabutin ia m�suri �n consecin��. Caut� s� opreasc�, s� �in� la distan�� mi�carea, s� sting� cu puterea armelor focarele din interior. Dar �ine �i nobilimea sub ochi, o pune sub paz� chiar. Guvernul, pe reprezentan�ii convoca�i �n diet�, c��i venir�, �i re�ine �ntre zidurile Sibiului. Iar �n afar� procedeaz� la represiuni severe. Guvernul lu� �i el m�suri �mpotriva r�scoalei. �Pentru remedierea acestor mari tic�lo�ii�, Nicolae Bethlen propuse ridicarea oastei ��rii. Prima oaste �mpotriva curu�ilor porni din scaunul secuiesc al Mure�ului spre p�r�ile Some�ului, sub comanda lui Samuil Bethlen. Secuii erau ridica�i �n virtutea obliga�iilor lor militare. Pe drum �ns� mul�i dezertar�, �nc�t guvernul trebui s� ridice �n ajutorul oastei nobilimea din comitatele Cluj, Dob�ca, Solnocul Interior �i Turda. Cu supravegherea curu�ilor din Zarand, Rabutin �ncredin�a pe Mihail Szava �i nobilimea de acolo. Porni �i el din �ara B�rsei, unde supraveghea grani�a pentru a preveni un atac turcesc.



�n ciuda m�surilor militare �ns�, mi�carea ia tot mai mari propor�ii. Curu�ii �nregistreaz� �i primele succese militare. La 19 septembrie b�tur� oastea lui Szava la Brad. Iar a doua zi la M�n�stirea, aproape de Dej, lovir� oastea secuiasc� a lui Samuil Bethlen �i o �mpr�tiar�; luar� apoi Dejul, Becleanul. Venind dinspre Oradea, curu�ii luar� cetatea Bologa �i �naintar� spre Cluj. Alte trupe atacar� �imleul. R�scula�ii din Mun�ii Apuseni luar� �n octombrie Abrudul, importantul centru minier. La �imleu, �n schimb, birui armata trimis� de Rabutin. La Bon�ida curu�ii lovesc iar�i pe secui, care nu opun rezisten��: unii fug, al�ii trec �n tab�ra lor. Comandantul �tefan Toroczkai a trebuit s� se predea �i el.



Comandan�ii nobili prin�i de curu�i unul c�te unul sunt trimi�i �n tab�ra de la Tokaj a lui Rakoczi. Acolo fu dus �i Toroczkai, acolo se converti �i el, ca �i Lauren�iu Pekry �i al�ii, care se vor pune pe urm� �n serviciul lui Rakoczi. Sub zidurile Albei Iulii, curu�ii �n octombrie fur� b�tu�i de armata imperial�, dar luar� �n schimb Tr�sc�ul, Turda. �n decembrie capitul� �i cetatea Chioar, comandantul ei, Mihail Teleki-fiul, v�z�ndu-se nevoit s� treac� �i el �n tab�ra curu�ilor. Pe Mihail Teleki, Rakoczi �l �ncredin�a apoi cu reorganizarea veniturilor fiscale, iar pe �tefan Toroczkai �l numi general-comandant al curu�ilor din Transilvania, cu misiunea de a reorganiza ac�iunea militar�. Dar �nc� nu cu g�ndul de a lua puterea politic�. Trecur� r�nd pe r�nd �n tab�ra curu�ilor �i secuii, pe care Rabutin socotise c� �i poate ridica �mpotriva lor. Luptar� d�rz, �n ciuda insucceselor.



Armata imperial� lovi zdrobitor pe secuii scaunului Odorhei la Hoghilag, l�ng� Dumbr�veni (28 ianuarie 1704), dup� care trecu prin foc Odorheiul �i Trei Scaune. Se ridicar� astfel �i secuii din Trei Scaune, din Ciuc; �i puser� familiile la ad�post �n Moldova �i �n �ara Rom�neasc� �i apoi se �ndreptar� spre �ara B�rsei. De aici chemar� la lupt� pe to�i, f�r� deosebire de neam sau de clas�. Suferir� un nou dezastru la Codlea (13 aprilie). Totu�i continu� lupta. Ap�rur� pe terenul de lupt� �i curu�ii lui Thokoly, venind dinspre Banat, unde de asemenea se �ntinsese r�scoala. C�zu �n m�inile curu�ilor �i Alba Iulia. �ndrept�ndu-se spre Aiud, cet��enii ora�ului se �mp�r�ir�: unii cerur� ajutorul armatei imperiale, al�ii se al�turar� curu�ilor, �nlesnindu-le luarea ora�ului. Ceea ce atrase dup� sine o r�zbunare crunt� a armatei asupra cet��enilor �i apoi incendiul care-l mistui �n bun� parte.



�n Transilvania �ns�, mi�carea r�m�nea mereu confuz�, ne�ndreptat� strict spre obiectivul ei extern, ac�iunea militar� se confunda mereu cu ridicarea popular�; era deci primejdioas� pentru nobilime; �i trebuia neap�rat schimbat obiectivul �i, mai ales, �i trebuia schimbat caracterul de bellum servile. �i pentru c� nici armata imperial� nu se putea men�ine constant dec�t �n c�teva cet��i �i nu putea asigura nici ea puterea de stat, bunurile, lini�tea, nobilimea �ns�i se v�zu silit� s� cheme pe Rakoczi. Dieta din Alba Iulia a celor care se putur� str�nge, la 7 iulie 1704 �l proclam� principe al Transilvaniei. Dar av�nd toat� grija ca el s� nu fie dec�t continuatorul vechilor principi (�i cerur� s� jure pe condi�iile pe care jurase Mihail Apafi), s� nu prejudicieze cu nimic statul, constitu�ia, legile �i organele lui de guvern�m�nt, s� nu le amestece �n vreun fel cu cele ale Ungariei.



Rakoczi nu veni acum �n �ar�. �ncerc� de vreo dou� ori s� vin�, dar nu reu�i. Numi �ns� comandan�i, mai �nt�i pe Lauren�iu Pekry, apoi pe Simion Forgacs, �i �ncerc� organizarea puterii prin localnici. C�zur� acum �n m�inile curu�ilor �i Media�ul, Sighi�oara, Gherla. Dar �ncercarea nu �inu mult. Generalul imperial Herbeville, trimis cu vreo 20.000 de oameni �n ajutorul lui Rabutin, b�tu pe curu�i hot�r�tor la Jibou (11 noiembrie 1705), lupt� dup� care Transilvania c�zu �n m�inile imperialilor, �nc�t Rabutin a �i putut pleca pentru alte opera�ii �n Ungaria. Folosindu-se de aceast� deplasare, curu�ii rec�tigar� Transilvania �n cea mai mare parte. �n aprilie 1707, dieta din T�rgu Mure� putu s� introduc� �n sf�r�it pe principe, care veni acum �i el aci, �n st�p�nirea ��rii. Fa�� de condi�iile din 1704, Rakoczi reu�i s� ob�in� acum unele concesii �n favoarea puterii sale princiare, dar �i de ast� dat� prea pu�in �n raport cu �ngr�dirile care i se impuneau.



Dar Rabutin se �ntoarse. �n octombrie p�trunse din nou �n Transilvania, o cuprinse iar�i. Mai greu de cuprins fu cetatea Gurghiului, care rezist� asediului cinci luni �n �ir. �n 1708 plec�nd Rabutin la Viena, generalul Karolyi �ncerc� recucerirea Transilvaniei pentru curu�i, f�cu incursiuni ad�nci, lu� Clujul, Sebe�ul, Or�tia, dar din fa�a armatei imperiale trebui s� se �ntoarc�. �ncerc� �nc� odat� �n 1709, dinspre Zarand, Hunedoara, dar fu izgonit din nou de imperiali. �ncepu de altfel �i declinul r�scoalei �n genere. Conjunctura extern� care i-a favorizat izbucnirea schimb�ndu-se, a r�mas f�r� sprijin din afar�. Ludovic al XIV-lea, care o pre�uia doar ca o diversiune util� �n spatele Habsburgilor, sista subsidiile b�ne�ti. Armatele imperiale revenite de pe fronturile de lupt� apusene se puteau �ntoarce acum cu toat� puterea lor �mpotriva lui Rakoczi. Petru cel Mare, aliatul lui, �n r�zboi cu suedezii �nainte, cu turcii acum, nu-i putea da ajutor militar.



R�sturnarea conjuncturii externe agrava considerabil condi�iile interne. Mai �nt�i condi�iile economice. U�ur�rile de sarcini, scutirile de d�ri, menite s� atrag� �n oastea lui Rakoczi elementele populare, nu mai erau posibile. Moneda de aram� devalorizat� a lui Rakoczi sau veniturile imenselor sale mo�ii nu mai puteau face fa�� nevoilor. Era grea mai ales �ntre�inerea oastei, tocmai c�nd trebuia s� �nfrunte o�tile imperiale revenite. Dar ceea ce aducea cu sine inevitabil declinul, era grava contradic�ie social� pe care noua cucerire se cl�dea. Solidaritatea realizat� pentru un moment �n fa�a st�p�nirii str�ine era greu de p�strat. Iob�gimea ridicat� �intea nu numai la eliberarea de sub st�p�nirea str�in�, ci �i la eliberarea din iob�gie promis� celor care au luat armele.



Nobilimea, dimpotriv�, a�tepta la cap�tul luptei deplina st�p�nire politic�, pe care regimul habsburgic o prejudiciase, dar f�r� sc�derea st�p�nirii de clas�. Dezam�girea iob�gimii cre�tea, elanul ei de lupt� sc�dea. Iar nobilimea, c�t� se str�nse �n jurul lui Rakoczi at�ta timp c�t el lupt� cu succes, �n momentul critic �i �ntoarse fa�a spre puntea salvatoare a tranzac�iei cu puterea imperial�. �n frunte cu contele Alexandru Karolyi, unul din colaboratorii s�i de primul plan, �n 1711, la Satu Mare, nobilimea se �mpac� cu puterea habsburgic�, preocupat� mai mult de salvarea domeniilor sale, dec�t de �intele luptei de p�n� aci. Rakoczi trebui s� ia, cu un grup de credincio�i ai s�i, drumul pribegiei. Se opri �n Polonia, la Petru cel Mare, la curtea lui Ludovic al XIV-lea �i �n cele din urm� se mut� �n Turcia, �ncerc�nd zadarnic s� mai reaprind� lupta. Va muri acolo �n 1735.



�n Transilvania, r�scoala se stinse �i mai cur�nd. Puterea lui Rakoczi aci fu mai slab� �i de mai scurt� durat�. Nu numai pentru c� nu Transilvania fusese �inta luptei sale; aci �i condi�iile de lupt� erau deosebite. Militar �nainte de toate, Transilvania n-a putut fi nicic�nd deplin cucerit�; armata imperial� n-a putut fi izgonit�, mai ales din cet��i, a putut r�m�ne mereu activ�. R�scula�ii, unit��ile militare curu�e�ti au dat multe lupte �i �n mai toate p�r�ile ��rii, dar f�r� o comand� destul de hot�r�t� �i f�r� planuri militare destul de precise. Cetele, adesea improvizate, inconstante, mereu primenite, r�u sau la �nt�mplare �narmate, nu se puteau transforma u�or �n unit��i militare constante, supuse unei discipline militare. Se aprovizioneaz� la �nt�mplare, cad adesea �n excese, �n jafuri, st�rnind nu numai adeziuni ci �i ostilit��i, ac�iunea militar� confund�ndu-se u�or cu r�scoala.



Rakoczi a �ncercat reorganizarea ac�iunii, transformarea mi�c�rii �n ac�iune strict militar�, pus� sub comand� unic�, dar comandan�ii s�i nu s-au dovedit destul de capabili s� o duc� la cap�t. A �ncercat �i reorganizarea economic�, administrativ� a ��rii, a �i reu�it �n parte, mai ales �n ce prive�te asigurarea veniturilor fiscale, dar nu �n m�sur� s� asigure o baz� material� ac�iunii sale. �n genere s-a lovit mereu de rezisten�a claselor st�p�nitoare, de obliga�iile impuse de a se servi de localnici. St�p�nind pu�in �i doar cu intermiten��, el �nsu�i lipsind, cei de care s-a servit fie c� au fost converti�i de nevoie �i nu l-au servit cu destul devotament, fie c� erau credincio�i, �i atunci n-au putut �nvinge rezisten�ele locale. Lupta astfel, nici militar, nici economic, n-a putut dep�i prea mult faza de ridicare popular�, cu inerentele ei perturb�ri economice imediate. Politic apoi, Rakoczi aici a c�tigat �i mai pu�in dec�t �n Ungaria, clasele st�p�nitoare. Nu numai pentru c� guvernul �i o bun� parte din frunta�ii politici se g�seau bloca�i la Sibiu, ci pentru c� Rakoczi era �n ochii lor marele latifundiar catolic, venit din afar�, a c�rui st�p�nire, cucerit� mai ales cu asemenea mijloace, n-aveau de ce s-o doreasc�.



Dimpotriv�, trebuia s� le trezeasc� toat� �ngrijorarea �nclina�iile lui absolutist monarhice, s� le st�rneasc� teama c� Rakoczi, �nving�tor, ar putea s� tulbure temeliile constitu�ionale ale ��rii, s� �ncorporeze �i s� supun� Transilvania Ungariei. �i, fire�te, �i teama c�-�i va relua mo�iile familiare sau fiscale, aflate pe m�ini nobiliare. Ceea ce puteau dori clasele st�p�nitoare era mai cur�nd principatul lui Mihail Apafi, revenirea la vechea lor putere politic�, la �republica� nobiliar� care era principatul Transilvaniei. Prea pu�ini au fost c�tiga�i din nobilimea mare, �i mai mult de nevoie, din cei c�zu�i �n captivitate. �i nu din cei mai de frunte. N-au putut fi c�tiga�i sa�ii. Tab�ra �lobon�ilor� �n Transilvania a fost mult mai puternic�. Nici cancelarul Nicolae Bethlen, cea mai important� personalitate politic� din acest timp a Transilvaniei, nu se g�nde�te la principatul lui Rakoczi.



Dimpotriv�, �n memoriul guvernului c�tre �mp�rat, ie�it din condeiul lui, la 28 martie 1704, arunc� cuvinte tari asupra �sectei� curu�ilor, �rebelilor�, �uzurpatorilor�, a �cangrenei� ridic�rii populare st�rnite de ei, care love�te nobilimea, �i prad� bunurile, seam�n� ruin� �i mizerie, amenin�� cu pustiirea din temelii a �ntregii ��ri. Dar nu numai �n acesta - asupra lui mai putea c�dea b�nuiala impunerii sau obliga�iei func�iei sale - ci chiar �n memoriul s�u secret din 1704, sub titlul Columba Noe (Porumbelul lui Noe), conceput sub impresia pustiirii Aiudului de c�tre armata imperial� �i destinat puterilor str�ine, caut� o alt� cale: pentru �stingerea focului din Ungaria �i Transilvania� �i pacea cu puterile vecine, propune ca Transilvania s� r�m�n� principat neutru, �n frunte cu un principe protestant din cas� german�, c�s�torit cu o principes� austriac�, tributar �n egal� m�sur� �i turcilor �i �mp�ratului.



E memoriul care i-a atras �ncheierea carierii politice. C�zut �n m�inile lui Rabutin mai �nainte de a ajunge la destina�ie, generalul ob�inu de la dieta intimidat� condamnarea lui Bethlen pentru necredin��. Gra�iat �ns� de �mp�rat, fu �inut c��iva ani �n captivitate la Sibiu �i apoi dus la Viena, unde a trebuit s� r�m�n� p�n� la moarte (1716). Dar chiar cei care l-au proclamat principe pe Rakoczi, l-au proclamat �n alte condi�ii dec�t �n Ungaria, �ngr�dindu-i puterea �n vechea constitu�ie a Transilvaniei, nel�s�nd din m�ini nici fr�nele politice �i nici deplina domina�ie de clas�, garantate �nainte de vechiul principat, iar acum de diploma leopoldin�.



Mai mult, �n Transilvania se ar�t� �i mai acut� contradic�ia social� a luptei �ntreprinse. �nceput� sub form� de r�scoal� popular�, �n condi�iile deosebite de aici ea �i-a p�strat mai bine acest caracter, provoc�nd �i mai acut ostilitatea nobilimii. Astfel, proclam�nd principe pe Rakoczi, nobilimea avu grija s� pun� o stavil� chiar sistemului s�u de recrutare. Ridic�rii iobagilor cu promisiunea de scutiri de sarcini �i a eliber�rii din iob�gie, �i g�si �n arsenalul de legi al principatului antidotul: dreptul st�p�nului de a-�i rechema iobagul plecat la oaste, prin care t�ia chiar r�d�cinile mi�c�rii sale. Iob�gimea putea fi solidarizat� �n lupta �mpotriva st�p�nirii habsburgice, care o ap�sa cu sarcinile �i mai ales cu armatele sale, sau pentru men�inerea statului Transilvaniei, �n nici un caz �ns� nu �i �n lupta pentru men�inerea ne�tirbit� a st�p�nirii feudale, care �ncepea tocmai acum s� ia formele cele mai grave.



Dezam�girea iob�gimii aici veni �i mai cur�nd. Iar nobilii, �i cei care se �ndreptaser� �n vreun fel spre curu�i, �ndat� ce Rabutin se �ntoarse cu oastea �n Transilvania, se �ntorc pe r�nd la fidelitate, se gr�besc s� profite de �gra�ia� pe care le-o oferea �mp�ratul. Dup� primejdia prin care nobilimea trecuse, siguran�a pe care i-o readucea armata imperial� era binevenit�. Pacea de la Satu Mare, care urm�, �i lini�ti �n sf�r�it �i �ngrijorarea politic�: asigura statul Transilvaniei (inclusiv Partium, pentru men�inerea c�rora �n cadrul Transilvaniei a luptat f�r� �ncetare), cu constitu�ia lui aparte, stat pe care �l garantase �i diploma leopoldin�, diploma la care �inea at�t de mult. ��ntr-adev�r minunat� diplom� era �i �ndr�znesc s� spun c�, dac� Curtea din Viena nu ar fi. violat-o, �n mare fericire �i pace am fi putut tr�i cu ea�, se exprim� cronicarul Cserei, exprim�nd o opinie mult mai general� desigur. Dar �i r�st�lm�cirea acelei �sfinte diplome� - continu� el - vine doar din intrigile dintre cele trei na�iuni �i patru religii; ele au �ndemnat curtea la schimb�ri, �noi �n�ine fiind cauza propriei primejdii�.



Rom�nii au luat parte �i ei masiv la r�scoal�, iobagi, libertini, micile categorii militare, mica nobilime. Din Maramure�, Satu Mare, Bihor, Arad �i p�n� la grani�a de r�s�rit a Transilvaniei, cetele de r�scula�i, unit��ile curu�e�ti sunt �n�esate cu rom�ni, cu solda�i mai ales, dar �i cu subofi�eri, sau chiar cu comandan�i de cete sau de unit��i militare mai mari. �n Bihor, printre primii care trecur� de partea curu�ilor fu colonelul imperial Marcu Ha�eganu. �n Maramure� luptar� �n r�ndurile curu�ilor iob�gime, nobilime mic�. Comandan�i rom�ni de cete sau de unit��i se ridic� �n regiunile Satu Mare, Oa�, Chioar, Baia Mare, S�laj sau chiar �n comitatul Szabolcs. �n jurul B�ii Mari luptar� cetele haiducului Gligor Pintea, supranumit popular Pintea Viteazul. El c�zu �n fa�a B�ii Mari �n momentul c�nd haiducii s�i, al�turi de curu�i provocaser� predarea ora�ului. Mul�i rom�ni apar pe Some�, �n jurul Clujului: aici se f�cu cunoscut mai ales c�pitanul Ciuril�.



�n comitatul Turzii se remarc� Nichita Balica, c�pitanul care-�i f�cu cetate din cheile Turzii; �n Mure� �i Odorhei c�pitanul Vasile Negru; �n �ara B�rsei �i Trei Scaune c�pitanul Bucur C�mpean. �n jurul Albei-Iulii se remarc� regimentul lui �tefan Sudriceanu; �n jurul Aradului, regimentul colonelului Farca� Dragul sau Dr�gulea. Acesta lupt� �n mai multe p�r�i �i �l urm� pe Rakoczi �i �n Polonia. �i mul�i al�ii. Fu lovit� de r�scoal� �i unirea cu biserica roman�; �n locul lui Atanasie, care se g�sea �n Sibiu, fu ridicat prin sinod episcop Ion �irca. Rakoczi, de�i catolic, �n lupta sa trebui s� practice toleran�a religioas�. Cu at�t mai mult trebuia s� o practice �n diversitatea �i preponderen�a cov�r�itoare a confesiunilor necatolice de aici. �n 1708 trata cu Br�ncoveanu ap�rarea ortodoxiei rom�nilor �mpotriva prozelitismului catolic.



Cetele curu�e�ti �ns� sunt, �n genere, amestecate. Mai ales �n r�ndurile celor de jos se crea o �ntins� fr��ie de arme, l�s�nd urme chiar �n literatur�, �n muzica popular�, �n c�ntece, �n dansuri. Curu�ii sunt �n bune raporturi �i cu �ara Rom�neasc� �i Moldova. Acolo se refugiaz� adesea dup� insuccese, acolo se preg�tesc de noi ac�iuni, acolo �i ad�postesc de primejdie familiile cei mai aproape de grani�e. Rakoczi �nsu�i e �n bune raporturi cu �ara Rom�neasc� �i cu Moldova, caut� s� c�tige pe domnii rom�ni, mai ales pe Constantin Br�ncoveanu, pentru lupta sa, s�-i atrag� �n cercul de alian�e antihabsburgice. Pe l�ng� Petru cel Mare, Rakoczi se servea de David Corbea de la Bra�ov, acela�i care servise �i pe Br�ncoveanu.



�i regimul, dar �i nobilimea trecur� printr-o mare criz�, un puternic motiv s� se sprijine reciproc. Nobilimii, �n schimbul credin�ei sale, imperiul triumf�tor putea s�-i asigure �i mai bine puterea. Trec�nd cu bine momentul de grea �ncercare pentru ea, av�nd pav�za puterii imperiale, nobilimea putea s� p�easc� �nainte �n supunerea �i exploatarea iobagului s�u, s�-i �nfrunte ostilitatea f�r� team�. Trebuir� s� se �ntoarc� astfel la vechea stare �i iobagii curu�i �lep�d�nd penele �i blana de lup, �n zeghe �i opinci, la h�rle� �i la sap�, c�ci nu e de r�tul porcului br��ara de aur. Nu libertate ar merita domnii iobagi, ci mai degrab� �epe �i furci, pentru ho�iile cele multe�, izbucne�te satisf�cut, exprim�nd iar�i desigur o opinie mai general� nobiliar�, memorialistul Cserei. Regimul austriac trecu �i el ultima prob�. Dep�ind faza acut� de r�zboi, �nving�tor, a�ezat pe credin�a claselor st�p�nitoare, se va putea consolida temeinic, �ncep�nd abia de acum s�-�i organizeze puterea, s� pun� durabil temeliile puterii sale de stat �n Transilvania.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Secuii deznationalizati - agenti de "maghiarizare"
Restabilind adevarul istoric la �nceputul erei Romaniei Mari, Nicolae Iorga preciza: "Cu secuii avem o simbioza, adica o viata �mpreuna. Cu ungurii, numai o vecinatate. Deosebirea este esentiala". Numai ca aceasta "simbioza" a facut ca, practic sub ochii parintilor nostri, sa se nasca din romani si secui... "maghiari".
istorie-adevarata.blogspot.ro/2009/05/secuii-deznationalizati-ag...
Cu doua secole mai devreme, �n 1711, esua ultima �ncercare a romanilor, ungurilor si secuilor de a stavili �mpreuna ofensiva imperiala si catolica a Habsburgilor - Razboiul Curutilor (1703-1711). Un mare istoric, secuiul Cserei Mihaly (1668-1750), �si �ndemnase compatriotii : "Cel putin de acum �ncolo sa �nveti, Transilvanie/ Tu, draga mea tara,/ Sa traiesti �n pace alaturi de fratii tai sub/acelasi acoperis;/ Nu-i mai apara cu atata usurinta pe cei din Ungaria/ Ca sa nu mai suferi cum suferi acum din pricina/ cumplitei nedreptati".

Deznationalizati treptat prin ofensiva catolica a veacurilor XIII-XV, prin legislatia ungara privind statutul de nobil si limba oficiala, apoi prin Contrareforma si ofensiva catolica romano-germana, �n veacurile XVI-XIX, secuii au cazut prada "legilor de maghiarizare" din 1867-1918. Chiar daca au trait sute de ani "amestecati" cu romanii. Si o data "maghiarizati", au devenit un agent patogen extrem de virulent de transmitere a "bolii".
Sate romanesti �n secolele XIII-XIX, ca Bodogaia, Eliseni, Porumbenii Mari etc. din bazinul Tarnavei Mari, sunt astazi "secuiesti", adica "maghiare"! Atestat ca sat romanesc din 1211, Miclosoara mai aminteste astazi de romani doar prin crucile din cimitir pe care se pot citi nume ca: Ola Miclos, Bocor Gyorgy, Vaida, Dragus, Pintea, Macovei, Baduy, Vaszi Istvan etc.

La 1584, Antonio Possevino nota ca printre secui traiesc multi "vlahi" care nu stiu ungureste. Dar care continuau sa treaca la catolicism, precum cei din Vlahita. Si o data trecuti... Lexiconul lui I. Lenk din 1835 nota ca, din cele 500 de sate ale secuimii, 130 sunt romanesti si �n 122 populatia este amestecata. Intre 1920 si 1940 doar �n 30 din satele mentionate mai erau vorbitori de romana. Astazi... Ultimul recensamant oficial unguresc, din 1910, recenza �n secuime 612 000 persoane, din care 114 270 vorbitori de romana. Dar, ciudat, ortodocsi erau mai multi - 138 763!

Tragand cu tunurile �n romanitate si ortodoxism, generalul Bucov mentiona la 1761 ca, �n cel mai intens ungurizat "scaun" de secuime, Odorhei, din 102 sate, 99 sunt locuite de romani. Cinci decenii mai tarziu, Alexa Dusa pentru Covasna si groful Domokos Teleki (el �nsusi urmas al renegatului roman Mihai, "porcarul valah" care, potrivit Suzanei Lorantffy, adoptase numele satului Teleki) pentru Trei Scaune consemnau ca "mare parte dintre tarani fiind romani sunt de credinta veche; aici romanii �si uita graiul pe care aproape numai popii lor �l cunosc: confesiunea si-o pastreaza �nsa peste tot".

Dupa revolutia de la 1848, cand romanii ardeleni au luptat alaturi de imperiali �mpotriva bandelor lui Kossuth, pentru pastrarea fiintei lor nationale, guvernatorul Wolgemuth propunea (1849-1850) masuri de stavilire a maghiarizarii romanilor din secuime. Tardiv - nota ziarul budapestan "Kronika" �n 1867, deoarece fusesera deja "maghiarizati" 30 000-40 000. In sate romanesti, ca Tulghes, Lunca de Jos, Joseni, Ditrau, Remetea, Lazarea, Valea Stramba, la 1839, doar antroponimele mai amintesc de romani (Csortan, Baicu, Danciu, Ivancso, Lucacs, Ghenciu, Moga, Olah, Sztupar, Bogdan, Vakar, Todor, Koszta, Koszma, Tofan, Koszti, Buszdugan, Kolumban, Krojitor, Kozsokar, Puja etc.). La Ciceu, Soimeni, Lazaresti, Tomesti, declarate "curat" unguresti �n 1900, se constata ca toata antroponimia era romaneasca. La Madaras, Frumoasa, Racu, �nca �ntalnim pe "ungurii" Babes, Buta, Gheorghi, Korbea, Markus, Raduly, Szava, Stefan etc., iar la Jigodin si Sancraieni pe alde Serban, Boricz, Danko, Vakar, Kozma, Nedelko, Vasuly, Popul etc.

Istoricul Húnfalvi Pal, pe numele de nastere Paul Hunsdorffer, deci el �nsusi un maghiarizat, nota la sfarsitul veacului XIX: "In general, consideram ne�ndoielnic faptul ca, �ntre secuii de azi, o parte este de obarsie romaneasca". Iar etnograful german Rudolf Bergner (1860-1899) era �n masura sa stabileasca etapele procesului: I. etapa bilingvismului - acceptarea ca a doua limba a "maghiarei" (se dadea ca exemplu satul Voslobeni de langa Gheorghieni); II. etapa uitarii limbii natale, dar pastrarea confesiunii ortodoxe (ex. Satul Joseni); III. etapa finala, a pierderii confesiunii.

Asa s-a facut ca, numai �n ultima suta de ani, zeci de sate romanesti au devenit "secuiesti", adica unguresti: Varghis, Racosu de Sus, Aita Mare, Beliu, Ivanesti, Cernatu de Sus si de Jos, Dobolii, Brates etc. In alte zeci de localitati, doar bisericile ortodoxe parasite mai amintesc de originea romaneasca a locuitorilor: Bodogaia, Lazareni, Curteni, Sarata, Budin, Martinis, Daia, Corund (catolicizat la 1720), Anghelus, Ghidfalau, Olteni etc. In multe altele, doar vechile cimitire mai amintesc originea curat romaneasca a locuitorilor, chiar daca, uneori, si numele de pe cruci au fost maghiarizate: Jigodin, Soimeni, Pauteni, Ciceu. Iata de ce, cand procesul continua sub ochii nostri, la Zagon, de exemplu, cand alde Damacea (Domokos), Cojocaru (Kozsocar), Columba(n) sau Radu(ly) sustin �n parlamentul tarii nu interesele romanesti ci pe cele ale "Europei", ar trebui sa ne �ngrijoram si sa luam masuri. Cel putin sa explicam autenticei Europe, nu "Europei" Sfantului Stefan care moare de dragul si de grija noastra, ca tot tam-tam-ul cu deznationalizarile �n Romania �n timpul regimului "comunist" si dupa nu este altceva decat povestea hotului care striga, cand e prins, ... "Hotii".

O datorie civica si europeana - sa-i sprijinim pe secui sa redevina ei �nsisi!
Entitate asadar distincta, traind un mileniu �n mediul romanesc, influentati de si influentand la randul lor pe romani, secuii au rezistat cu eroism tendintelor regalitatii ungare de a le �ncalca privilegiile, i-au sprijinit pe autohtoni sa-si realizeze aspiratia milenara de unitate, �n epoca lui Mihai Viteazul, dar au sfarsit prin a fi "maghiarizati" prin religie si limba. Si au actionat, la randul lor, ca agenti de maghiarizare �n mediul romanesc si continua aceasta actiune asupra ceangailor (romani catolici �n satele din Subcarpatii Moldovei).

Problema secuilor, initial avari, apoi si romani maghiarizati, problema acuta astazi, a stat �n atentia oamenilor politici din deceniile interbelice ale "democratiei-etalon", pentru unii, "solutia" cea mai potrivita pentru toate partile fiind propusa atunci de Nicolae Iorga �n sedinta Senatului din 8 aprilie 1935: "Cate comune din secuime le-ati trecut la Roman, Bacau, Putna? Desi trebuie tratata conform legilor, secuimea este un ghimpe �n mijlocul tarii noastre. Si nu tin a-i preface �n buni romani, dar cel putin sa-i deprind cu tara aceasta; sa nu stea ariciul acolo, bagat �n cuibul lui, ci sa-l scoti din vagauna, sa vina sa vada romanul la fata; sa nu-si �nchipuie ca romanul e numai un functionar, un jandarm, un soldat; din contra, sa-l vada �n fata ca e un om zdravan, cu calitati si �nsusiri pe care un secui, adesea si el un roman desnationalizat, s-ar putea sa nu le aiba!

Ceea ce ati �nceput sunt lucruri bune, dar este un �nceput; trebuie daramata bariera si orice aminteste faptul ca poporul romanesc a trait �n provincii create si dominate de straini trebuie sa dispara!"

Vom tine oare astazi seama de sfatul inegalabilului Iorga? Sau, de dragul asa-zisei integrari �n Europa, vom adopta opiniile asasinilor sai si vom da o mana de ajutor "latrones gentium", sprijinindu-le ultima gaselnita �n domeniul "armelor de nimicire �n masa" - asa-zisa "legitimatie de maghiar". (Atentie! Nu de ungur, ci de "maghiar" cum scrie la Constitutia Ungariei dualiste.) "Spiritul european", nu tolerant, ci umanist si reparator vis-à-vis de minoritati, ne-ar impune sa ne aplecam cu dragoste asupra secuilor de astazi. Pe cei de origine romana sa-i ajutam sa revina acasa, iar pe ceilalti, urmasii avarilor, sa-si redescopere trecutul "de neam ales", limba, traditiile, uncitatea. Chiar si prin excursii de studii si documentare �n Caucaz si nordul Mongoliei! Pentru ca ar fi absurd ca, din romani si avari, la �nceput de mileniu III, sa continue sa se nasca himera dualista numita "maghiari"!


Dr Mircea Dogaru

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

"Istoria Neamului Rom�nesc n-a fost dec�t o lung�, necontenit�, halucinant� hemoragie. Ne-am alc�tuit �ntr-un uragan �i am crescut �n vifor. Popor de frontier�, luptam �i muream pentru to�i. Muream, mai ales, pl�tind miopia si neghiobia altora." (Mircea Eliade)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Romanii vechi. Istoria noastra
www.rumaniamilitary.ro/romanii-vechi-istoria-noastra-8
Episodul XVIII: Secuii deznationalizati � agenti de �maghiarizare�


Restabilind adevarul istoric la �nceputul erei Romaniei Mari, Nicolae Iorga preciza: �Cu secuii avem o simbioza, adica o viata �mpreuna. Cu ungurii, numai o vecinatate. Deosebirea este esentiala�. Numai ca aceasta �simbioza� a facut ca, practic sub ochii parintilor nostri, sa se nasca din romani si secui� �maghiari�.

Cu doua secole mai devreme, �n 1711, esua ultima �ncercare a romanilor, ungurilor si secuilor de a stavili �mpreuna ofensiva imperiala si catolica a Habsburgilor � Razboiul Curutilor (1703-1711). Un mare istoric, secuiul Cserei Mihaly (1668-1750), �si �ndemnase compatriotii : �Cel putin de acum �ncolo sa �nveti, Transilvanie/ Tu, draga mea tara,/ Sa traiesti �n pace alaturi de fratii tai sub/acelasi acoperis;/ Nu-i mai apara cu atata usurinta pe cei din Ungaria/ Ca sa nu mai suferi cum suferi acum din pricina/ cumplitei nedreptati�.

Deznationalizati treptat prin ofensiva catolica a veacurilor XIII-XV, prin legislatia ungara privind statutul de nobil si limba oficiala, apoi prin Contrareforma si ofensiva catolica romano-germana, �n veacurile XVI-XIX, secuii au cazut prada �legilor de maghiarizare� din 1867-1918. Chiar daca au trait sute de ani �amestecati� cu romanii. Si o data �maghiarizati�, au devenit un agent patogen extrem de virulent de transmitere a �bolii�.
Sate romanesti �n secolele XIII-XIX, ca Bodogaia, Eliseni, Porumbenii Mari etc. din bazinul Tarnavei Mari, sunt astazi �secuiesti�, adica �maghiare�! Atestat ca sat romanesc din 1211, Miclosoara mai aminteste astazi de romani doar prin crucile din cimitir pe care se pot citi nume ca: Ola Miclos, Bocor Gyorgy, Vaida, Dragus, Pintea, Macovei, Baduy, Vaszi Istvan etc.

La 1584, Antonio Possevino nota ca printre secui traiesc multi �vlahi� care nu stiu ungureste. Dar care continuau sa treaca la catolicism, precum cei din Vlahita. Si o data trecuti� Lexiconul lui I. Lenk din 1835 nota ca, din cele 500 de sate ale secuimii, 130 sunt romanesti si �n 122 populatia este amestecata. Intre 1920 si 1940 doar �n 30 din satele mentionate mai erau vorbitori de romana. Astazi� Ultimul recensamant oficial unguresc, din 1910, recenza �n secuime 612 000 persoane, din care 114 270 vorbitori de romana. Dar, ciudat, ortodocsi erau mai multi � 138 763!

Tragand cu tunurile �n romanitate si ortodoxism, generalul Bucov mentiona la 1761 ca, �n cel mai intens ungurizat �scaun� de secuime, Odorhei, din 102 sate, 99 sunt locuite de romani. Cinci decenii mai tarziu, Alexa Dusa pentru Covasna si groful Domokos Teleki (el �nsusi urmas al renegatului roman Mihai, �porcarul valah� care, potrivit Suzanei Lorantffy, adoptase numele satului Teleki) pentru Trei Scaune consemnau ca �mare parte dintre tarani fiind romani sunt de credinta veche; aici romanii �si uita graiul pe care aproape numai popii lor �l cunosc: confesiunea si-o pastreaza �nsa peste tot�.

Dupa revolutia de la 1848, cand romanii ardeleni au luptat alaturi de imperiali �mpotriva bandelor lui Kossuth, pentru pastrarea fiintei lor nationale, guvernatorul Wolgemuth propunea (1849-1850) masuri de stavilire a maghiarizarii romanilor din secuime. Tardiv � nota ziarul budapestan �Kronika� �n 1867, deoarece fusesera deja �maghiarizati� 30 000-40 000. In sate romanesti, ca Tulghes, Lunca de Jos, Joseni, Ditrau, Remetea, Lazarea, Valea Stramba, la 1839, doar antroponimele mai amintesc de romani (Csortan, Baicu, Danciu, Ivancso, Lucacs, Ghenciu, Moga, Olah, Sztupar, Bogdan, Vakar, Todor, Koszta, Koszma, Tofan, Koszti, Buszdugan, Kolumban, Krojitor, Kozsokar, Puja etc.). La Ciceu, Soimeni, Lazaresti, Tomesti, declarate �curat� unguresti �n 1900, se constata ca toata antroponimia era romaneasca. La Madaras, Frumoasa, Racu, �nca �ntalnim pe �ungurii� Babes, Buta, Gheorghi, Korbea, Markus, Raduly, Szava, Stefan etc., iar la Jigodin si Sancraieni pe alde Serban, Boricz, Danko, Vakar, Kozma, Nedelko, Vasuly, Popul etc.

Istoricul Húnfalvi Pal, pe numele de nastere Paul Hunsdorffer, deci el �nsusi un maghiarizat, nota la sfarsitul veacului XIX: �In general, consideram ne�ndoielnic faptul ca, �ntre secuii de azi, o parte este de obarsie romaneasca�. Iar etnograful german Rudolf Bergner (1860-1899) era �n masura sa stabileasca etapele procesului: I. etapa bilingvismului � acceptarea ca a doua limba a �maghiarei� (se dadea ca exemplu satul Voslobeni de langa Gheorghieni); II. etapa uitarii limbii natale, dar pastrarea confesiunii ortodoxe (ex. Satul Joseni); III. etapa finala, a pierderii confesiunii.

Asa s-a facut ca, numai �n ultima suta de ani, zeci de sate romanesti au devenit �secuiesti�, adica unguresti: Varghis, Racosu de Sus, Aita Mare, Beliu, Ivanesti, Cernatu de Sus si de Jos, Dobolii, Brates etc. In alte zeci de localitati, doar bisericile ortodoxe parasite mai amintesc de originea romaneasca a locuitorilor: Bodogaia, Lazareni, Curteni, Sarata, Budin, Martinis, Daia, Corund (catolicizat la 1720), Anghelus, Ghidfalau, Olteni etc. In multe altele, doar vechile cimitire mai amintesc originea curat romaneasca a locuitorilor, chiar daca, uneori, si numele de pe cruci au fost maghiarizate: Jigodin, Soimeni, Pauteni, Ciceu. Iata de ce, cand procesul continua sub ochii nostri, la Zagon, de exemplu, cand alde Damacea (Domokos), Cojocaru (Kozsocar), Columba(n) sau Radu(ly) sustin �n parlamentul tarii nu interesele romanesti ci pe cele ale �Europei�, ar trebui sa ne �ngrijoram si sa luam masuri. Cel putin sa explicam autenticei Europe, nu �Europei� Sfantului Stefan care moare de dragul si de grija noastra, ca tot tam-tam-ul cu deznationalizarile �n Romania �n timpul regimului �comunist� si dupa nu este altceva decat povestea hotului care striga, cand e prins, � �Hotii�.

O datorie civica si europeana � sa-i sprijinim pe secui sa redevina ei �nsisi!
Entitate asadar distincta, traind un mileniu �n mediul romanesc, influentati de si influentand la randul lor pe romani, secuii au rezistat cu eroism tendintelor regalitatii ungare de a le �ncalca privilegiile, i-au sprijinit pe autohtoni sa-si realizeze aspiratia milenara de unitate, �n epoca lui Mihai Viteazul, dar au sfarsit prin a fi �maghiarizati� prin religie si limba. Si au actionat, la randul lor, ca agenti de maghiarizare �n mediul romanesc si continua aceasta actiune asupra ceangailor (romani catolici �n satele din Subcarpatii Moldovei).

Problema secuilor, initial avari, apoi si romani maghiarizati, problema acuta astazi, a stat �n atentia oamenilor politici din deceniile interbelice ale �democratiei-etalon�, pentru unii, �solutia� cea mai potrivita pentru toate partile fiind propusa atunci de Nicolae Iorga �n sedinta Senatului din 8 aprilie 1935: �Cate comune din secuime le-ati trecut la Roman, Bacau, Putna? Desi trebuie tratata conform legilor, secuimea este un ghimpe �n mijlocul tarii noastre. Si nu tin a-i preface �n buni romani, dar cel putin sa-i deprind cu tara aceasta; sa nu stea ariciul acolo, bagat �n cuibul lui, ci sa-l scoti din vagauna, sa vina sa vada romanul la fata; sa nu-si �nchipuie ca romanul e numai un functionar, un jandarm, un soldat; din contra, sa-l vada �n fata ca e un om zdravan, cu calitati si �nsusiri pe care un secui, adesea si el un roman desnationalizat, s-ar putea sa nu le aiba!

Ceea ce ati �nceput sunt lucruri bune, dar este un �nceput; trebuie daramata bariera si orice aminteste faptul ca poporul romanesc a trait �n provincii create si dominate de straini trebuie sa dispara!�

Vom tine oare astazi seama de sfatul inegalabilului Iorga? Sau, de dragul asa-zisei integrari �n Europa, vom adopta opiniile asasinilor sai si vom da o mana de ajutor �latrones gentium�, sprijinindu-le ultima gaselnita �n domeniul �armelor de nimicire �n masa� � asa-zisa �legitimatie de maghiar�. (Atentie! Nu de ungur, ci de �maghiar� cum scrie la Constitutia Ungariei dualiste.) �Spiritul european�, nu tolerant, ci umanist si reparator vis-à-vis de minoritati, ne-ar impune sa ne aplecam cu dragoste asupra secuilor de astazi. Pe cei de origine romana sa-i ajutam sa revina acasa, iar pe ceilalti, urmasii avarilor, sa-si redescopere trecutul �de neam ales�, limba, traditiile, uncitatea. Chiar si prin excursii de studii si documentare �n Caucaz si nordul Mongoliei! Pentru ca ar fi absurd ca, din romani si avari, la �nceput de mileniu III, sa continue sa se nasca himera dualista numita �maghiari�!

Dr Mircea Dogaru

Sursa: Istorie Adevarata

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Pintea Viteazu - haiduc sau t�lhar? (autor: Teofil Ivanciuc)
www.sighet-online.ro/index.php?option=com_content&view=article&i...
A�i auzit de bandi�ii care terorizeaz� Maramure�ul, S�lajul �i Bistri�a-N�s�ud? Au jeep-uri de ultim� genera�ie, pistoale mitralier�, au pile (au corupt poli�i�ti, politicieni, judec�tori) �i fac ravagii: au atacat firma Italsofa unde au omor�t 250 de oameni, au jefuit banca X din Sighet (ucig�nd paznicul), au atacat �i jefuit oameni de afaceri, TIR-uri cu marf� �i microbuze pe Gutin, l-au omor�t pe episcopul greco-catolic X, incendiind episcopia �i fugind cu seiful. S-a auzit p�n� la Bruxelles de ei, cei de acolo pun�nd un premiu de 50.000 euro pe capul lor. Se �tie c� o mic� parte a ��ncas�rilor� au donat-o unor b�tr�ni f�r� pensie �i familii cu copii mul�i.



Dac� a�i auzi c� ace�ti bandi�i sunt condu�i de Pintea, cum l-a�i privi pe acesta? Ca pe un haiduc ori ca pe un t�lhar periculos care pune economia �i siguran�a regiunii �n pericol?



Sta�i lini�ti�i, a fost doar un exerci�iu de imagina�ie, transpun�nd ipotetic istoria �n prezent.



Despre cunoscutul personaj Pintea Grigore Viteazu (1670-1703) s-a scris �n ultima sut� �i cincizeci de ani enorm. Amestec�ndu-se adev�rul cu legenda, tradi�iile cu faptele istorice, din biografia lui Pintea s-a f�cut un talme�-balme�, acestuia atribuindu-se fapte pe care nu le-a comis, �i fiind transformat de unii autori �ntr-un personaj eminamente pozitiv, un ocrotitor �i �mp�r�itor de dreptate al s�racilor �i a celor slabi, �n detrimentul bog�ta�ilor �i al autorit��ilor vremii (recent l-au supranumit chiar Pintea cel Sf�nt), merg�ndu-se deseori pe deviza �crede �i nu cerceta�.



Totu�i, o seam� de istorici nu s-au l�sat du�i de val, sco��nd din colbul arhivelor documente istorice incontestabile care �ns� �l prezint� pe Pintea �ntr-o alt� postur� dec�t cea �ndeob�te cunoscut�. Mai jos vom prezenta succint aceste acte (publicate de Dariu Pop, Coloman Osz�czki, Ioan Ranca, Susana �i Avram Andea) l�s�nd la latitudinea cititorilor s� trag� concluziile.



Men�ion�m c� acest demers nu se dore�te a fi o demolare a unui mit, ci o simpl� prezentare de dovezi istorice.



Conform datelor existente, Pintea Grigore, fiul lui Cup�a Pintea �i al M�linei n�scut� Costan, s-a n�scut pe 25 februarie 1770 �n satul l�pu�ean M�goaja, aflat azi �n jude�ul Cluj, pe grani�a sudic� a actualului jude� Maramure�.



La 6 mai 1689 Gregor Pintye de Holl�mezõ (M�goaja) prime�te blazon de la Mih�ly Apafi I.



Urm�toarele acte �n care acesta apare dateaz� din anii 1693 �i 1694- ultimul document emis de ora�ul Baia Sprie prezent�ndu-l pe Pintea ca pe un haiduc care b�ntuia prin �mprejurimile a�ez�rii.



Apoi �ncep marile lovituri: �ntr-o scrisoare datat� la Turda la 16 septembrie 1695 a cancela�rului Nicolae Bethlen adresat� judelui ora�ului Baia Mare, afl�m c� mai mul�i negustori �greci� (denumire generic� a epocii pentru cei din �ara Rom�neasc� �i Balcani) �nso�i�i de solda�i ardeleni au fost a�ta�ca�i �i jefui�i �n Mun�ii Maramure�ului de circa 35 de ho�i, dintre care 5 au c�zut �n lupt� al�ii fiind doar r�ni�i. Bethlen ordon� judelui s�-l informeze dac� spi�erii din Baia Mare au vindecat vreun haiduc din cei r�ni�i �i s� cerceteze din ce localitate sunt. Este vorba despre oamenii lui Pintea, �n primul atac major pe care-l men�ioneaz� actele vremii.



Pe 14 august 1697 afl�m c� haiducii acestuia au fost sprijini�i de locuitorii satelor Cr�ce�ti �i Hoteni, �n timp ce se retr�geau spre L�pu�.



�n �edin�a comitatens� �inut� la Sighet pe 6 mai 1698, comitele C�m�rii- Frater Georg �i pretorul Kaszon Istvan se pl�ng, declin�ndu-�i orice r�spundere, pentru distrugerile provocate de haiduci, cer�nd s� se ia m�suri �n vederea nimicirii acestora.



�n iunie 1698 negustorii Ambrus �i Stephan Koszegyi sunt opri�i �i jefui�i l�ng� Baia Mare, bunurile lor fiind date de Pintea s�racilor (singura men�iune de acest fel prins� �n documente).



Carnagiul



Cel mai s�ngeros jaf comis de acesta are loc �n iulie a aceluia�i an. Iat� actul doveditor, adresat de judele B�ii Sprii omologului s�u din Baia Mare la 21 iulie 1698:

�Acum a sosit cu mult� grab� din Maramure� scrisoarea pretorului Jura Jonas care ne �n�tiin�eaz� c� t�lharii au atacat castelul Rona de la marginea Poloniei (azi Co�tiui, n.red.), unde au decapitat 250 de oameni �i au �nc�rcat bunuri �i comori, povar� a 150 de cai, ajung�nd la poalele mun�ilor maramure�eni, peste care au �i trecut �i acum sunt �n mun�ii Bude�tiului. Maramure�enii sunt �n urmele lor �i v� roag� ca �i din partea dumneavoastr� s�-i �nt�mpine oameni �narma�i, poate Dumnezeu ne ajut� s�-i prindem.�

(Direc�ia Jude�ean� Maramure� a Arhivelor Na�ionale, Fond prim�ria Baia Mare, an 1698, iulie 25, fasc. 1 nr. 24).



Din scrisoare rezult� c� locuitorii din Co�tiui au fost crunt lovi�i, probabil fiind ucise �i femei �i copii (la acea vreme a�ezarea era mic�, din vreme ce la 1625 acolo erau recenza�i doar 360 oameni). Este vorba �n principal despre mineri s�raci, care erau obliga�i de statutul lor s� apere ocnele �n caz de atac �i care au pl�tit cu via�a pentru aceasta.



�n leg�tur� cu acela�i s�ngeros eveniment mai afl�m c� la 27 iulie 1698, locuitorul Ion Timoftei din S�rbi �i opre�te concet��enii care voiau s�-i urm�reasc� pe haiducii ce omor�ser� 250 oameni la Co�tiui astfel c� ace�tia scap�, trec�nd peste mun�i. Ca urmare, la 6 august Comitatul Maramure� �i aplic� lui Timoftei uria�a amend� de 200 de florini.



La 17 iunie 1699 Consiliul de r�zboi din Viena �i Guberniul Transilvaniei ce�r comitatului Satu Mare s� ia m�suri � potri�vi�te �i �n fo�losul ��rii �, �ntruc�t pe teritoriul dintre Baia Mare, Maramure� �i Bistri�a s-ar fi �nmul��it peste m�sur� ac�iunile de t�l�h�rie �i ho�ie.



Marea lovitur�



Urm�torul jaf este cel mai mare din istoria de brigand a lui Pintea, ajung�nd s� aib� ecouri interna�ionale �i care duce la jefuirea unei averi egal� cu aproape �ntreg impozitul Transilvaniei!



�n iulie 1699, �n hotarul satului Hordou (azi Co�buc, n.red.), pe drumul dintre Sighet �i Bistri�a, un grup de negustori �greci� de-a lui Constantin Br�ncoveanu, sunt ataca�i �i jefui�i de ceata lui Pintea aliat� cu o ceat� de t�lhari maghiari.



Din actele p�strate (la Direc�ia Jude�ean� Cluj a Arhivelor Na�ionale, Fond Prefectura Ju��de�ului Satu Mare, Cutia nr. 765, Fasc. X �i Fond Korda, Cutia 11, Nr. LVIII) rezult� urm�toarele:

Des�f�urat �n dimi�nea��a zilei de 10 iulie 1699, dup� o noapte de somn a haiducilor de r�nd �i de sf�tuire a c�peteniilor �ntr-o cas� din Bichigiu, el s-a asem�nat mai mult cu o con�frun��tare militar� �n miniatur�, soldat� cu victime omene�ti. Ar pleda pen�tru acest caracter num�rul mare al participan�ilor, aproximativ 120-130, dintre care vreo 30-45 �ungari�, �nzes�trarea lor cu ar�me, �n pri�mul r�nd de foc, procurarea pentru c�ratul pr�zii a circa 60-70 de cai, folosirea �n lupt� de steaguri �i de tr�mbi��a��i dup� toate regulile artei militare.



Cu acest prilej atacatorii au avut de �nfruntat at�t for�a slujitorilor angaja�i de negustori, c�t �i a unor efective ale armatei ap�rut� la scurt timp dup� s�v�r�irea atacului, primej�duind �nsu�irea �i �mp�r�irea pr�zii �ntre r�uf�c�tori. �n leg�tur� cu desf�urarea atacului, �tim c� t�lharii au ac�ionat pe�des�tru, cu ex�cep�ia a �ase c�petenii c�l�ri, dintre care actele nominalizeaz� doar patru, anu�me pe Pintea (care-l avea ca slujitor personal pe un anume Vasco, care �i purta mantaua �i avea grija calului), Lu�pu Ra�vasz-loc�iitorul acestuia, un oarecare Simion din dis�tric�tul L�pu� �i Gheor�ghe Tott din Seghedin.



Convoiul negustoresc a f�cut acolo popasul planificat �nc� de la Sighet �i de care haiducii au fost informa�i de Mat� Deak, fratele tricesimatorului (inspectorului fiscal) de aici, �i de doi �ruteni� care i-au spionat pe ne�gustori. �ntre localit��ile Gro�i �i Larga are loc �mp�r�irea pr�zii �ntre cele dou� grup�ri de t�lhari care se des�part. Prada este �n parte ascuns� sau v�ndut� �ntre participan�i la licita�ie. Dintre bunurile jefuite se men�ioneaz� s�bii-unele cu m�ner de argint, pu�ti, pistoale, piei de jder, argint�rie, postavuri, ceasuri de argint, haine cu fireturi de aur, un pocal de aur b�tut �n pietre scumpe, bani etc.



Negustorii p�gubi�i s-au adresat st�p�nului lor, domnitorului Constantin Br�ncoveanu, pl�ng�ndu-se de ho�i �i solicit�nd ajutor pe l�ng� autorit��ile transilv�nene. La pl�ngerea acestora domnul ��rii Rom�ne�ti, a�flat la T�rgovi�te, �i trimite la Sibiu pe omul s�u de �ncredere- ceau�ul David Corbea, solicit�ndu-se nu numai prinderea �i pedepsirea r�uf�c�torilor, c�t mai ales, desp�gubirea integral� a supu�ilor s�i p�gubi�i, bunurile jefuite fiind estimate de Gu��ber�niul ��rii la uri�a�a sum� de peste 80.000 de florini (�n condi�iile �n care impozitul anual al Transilvaniei era de 112.500 florini).



Datorit� scandalului interna�ional autorit��ile transilv�nene, prin comandantul general Rabu�tin, guver�na�torul Gheorghe B�nffi �i tezaurarul �tefan Apor iau m�suri drastice. La �nceputul anului 1700 sunt prin�i opt haiduci, care dup� anchete �i torturi sunt executa�i. Au loc anchete �i procese la Satu Mare �i Baia Mare, �ntre februarie 1700 �i iulie 1701, la care sunt audia�i (de bun� voie �i sub tortur�) 95 de martori.



�n timpul anchetei ies iveal� informa�ii importante : t�inuitorii bunurilor jefuite au fost per�soane de toate neamurile �i de toate ocupa�iile: rom�ni, unguri, evrei, preo�i, juzi ai satelor, or�eni, ��rani etc. O parte din lucrurile de pre� au fost date ca �i daruri comandantului L�wenburg, altor slujba�i, ca �i unor militari habsburgici pentru servicii �i bun�voin�e fa�� de t�lhari.



�nsu�i Pin�tea �i o parte a corifeilor s�i au fost �nrola�i, �n mai multe ierni (sub nume false) �n s�nul unit��ilor militare �i de haiduci impe�riali din Partium.



Din anchete rezult� �i profunda nedreptate care domnea �n s�nul cetei de haiduci: astfel haiducii captura�i Nicolae Baba, Toma Fodor, Iosif Nicoar�, Costin Pap, Sa�muil Pusztai �i Ladislau Magdan declar� c� au fost nedrept��i�i la �mp�r�eal�, primind mult mai pu�in ca al�ii, c� au fost �n�ela�i de mai marii lor, c� nu au putut lua parte la decizii etc.



C�t despre ajutorarea celor oropsi�i prin intermediul comorilor jefuite, nici unul dintre martori nu men�ioneaz� vreun cuv�nt...



Declinul



Ulterior atacului, la 15 august 1699, oamenii lui Pintea intr� �n gr�dina lui Kerekes Ferencz din Baia Mare, �nsp�im�nt�nd ora�ul.



�ns�, la�ul se str�ngea...C�pitanul cet��ii Satu Mare, colonelul Friedrich von L�wenburg, se ocup� personal cu prinderea �i persecutarea haiducilor. La 2 ianuarie 1700 Pintea este prins �i �nchis de L�wenburg �n cetatea Satu Mare, unde se afla �nc� �n februarie, c�nd este eliberat sub jur�m�nt �i chez�ie �n vederea pred�rii bunu�ri�lor jefuite de la negustorii greci.



Acesta �ns� �n loc s�-�i �in� jur�m�ntul, atac� �n aceea�i lun�, �mpreun� cu 50 de haiduci, convoiul a doi negustori s�tm�reni (l�ng� Cic�rl�u), lu�ndu-le lucrurile pe care le duc la Cr�ce�ti.



Apoi, autorit��ile �ncheie o nou� �n�elegere cu el, oferindu-i o sum� regulat� de bani pentru a fi l�sa�i �n pace. Astfel, la 25 septembrie a aceluia�i an Consiliul ora�ului Baia Mare trimite doi emisari la �urde�ti s� se �nt�lneasc� cu el pentru a stabili de comun acord plata "tributului�.



Nerespect�nd nici aceast� �n�ele�gere, acesta este iar capturat de L�wenburg la Satu Mare �i din nou eliberat �n circumstan�e dubioase, probabil d�nd mit�.



Apoi Pintea ajunge s� fie proscris, conform ordinului �mp�ratului Leopold din 23 aprilie 1701:

�Pentru prinderea aceluia�i Pintea �i a �nso�itorilor lui, cine are curaj pentru a redob�ndi �ntr-adev�r lini�tea �i pacea poporului, nu numai pentru a-l dezv�lui pe acest Pintea ci �i pe unde a fost z�rit, cu siguran�� i se ofer� o r�splat� imperial� de o valoare de 500 de taleri, aceluia care �l va preda pe zisul Pintea, viu sau mort, trebuie r�spl�tit pe l�ng� celelalte obiceiuri prin p�r�ile valahice chiar �i preo�ii trebuie s� proclame aceste sugestii prin biserici, �i Noi hot�r�m cu bun�voie ca acest lucru trebuie r�sp�ndit�.



�n luna mai 1701 �l afl�m pe Pintea, �n baza m�r�turiei unui hai�duc executat apoi de autorit��i, nu numai �n cali�tatea sa de r�uf�c�tor ci �i de angajat cu sold� �n r�ndurile armatei impe�riale, de con�du�c�tor al unor unit��i de c�l�re�i cantonate �n ce�t��ile din Partium. Guberniul se adreseaz� la 8 mai 1701, comitelui Zarandului, Mihail Sz�v�, �i coman�dan�tului militar al cet��ii Ineu, pentru a solicita prinderea �i pe�dep�sirea lui Pintea, aflat la Ineu �n calitate de hotnog al c�l�re�ilor maghiari, s�rbi �i rom�ni.



Imediat dup� aceea, la data de 15 mai, oamenii lui Pintea (nobilul rom�n Szuhai �i tovar�ii acestuia din Cic�rl�u) �l jefuiesc �i ucid pe vicarul episcopal Isaia de la m�n�stirea Bixad. Acesta din urm� era c�lug�r grec �i fost stare� al M�n�stirii Sf�ntul Apostol Pavel de pe Muntele Athos, convertit la catolicism �i �ns�rcinat cu c�tigarea la Unire a rom�nilor din p�r�ile Bihorului, S�tmarului �i Maramure�ului. De�i unii istorici ai bisericii au atribuit lui Pintea statutul de ap�r�tor al ortodoxiei, acest lucru merit� discutat, c�t timp mobilul uciderii lui Isaia pare s� fi fost pur �i simplu pr�darea m�n�stirii pe care o incendiaz� fur�nd de acolo printre altele �ase pistoale, (conform actelor din Direc�ia Jude�ean� Maramure� a Arhivelor Na�ionale, Fond prim�ria Baia Mare, 1701- Inquisitiones Examine item es Fassiones ut et Sententia Praedonum Famoso Pintye...) �i din vreme ce haiducul a jefuit la via�a sa destui ortodoc�i (�grecii� �i negustorii din �ara Rom�neasc�).



La 27 iunie a aceluia�i an, Comitatul Maramure� anun�� Guberniul c� a cheltuit deja mii de florini pentru prinderea lui Pintea f�r� nici un folos, c� negustorii �greci� nu vor mai fi desp�gubi�i de comitat pentru jafurile efectuate de haiduc �i c� fiecare sat maramure�ean va lua m�suri pentru prinderea lui Pintea, �n caz contrar amenda fiind de 500 de florini.



Haiducul reapare �n prim�vara lui 1703 ca �i c�pitan al lui Francisc R�k�czi al II-lea, �n luptele contra administra�iei austriece din nordul Ardealului �i Ungariei, al�turi de rom�nii, maghiarii �i ucrainenii din aceste p�r�i (intitula�i �n actele vremii-curu�i), care vroiau s� scape de habsburgi, dup� cum scria R�k�czi �n Memoriile sale: �o veste prea pl�cut� m-a cuprins, c�ci Pintea, lotrul faimos din Mese�, de origine valah�, s�-�i dovedeasc� credin�a ce-mi p�streaz�...�.



La 7 iunie, maramure�enii (posibil ca la lupt� s� fi participat �i Pintea), sunt �nfr�n�i l�ng� Dolha (azi Ucraina) de armata regulat� imperial�.



Sf�r�itul



Apoi a venit atacul contra B�ii Mari condus de Pintea, sf�r�it cu moartea acestuia. Iat� procesul verbal doveditor, din 14 august 1703: �C�pitanul de curu�i din Sighet Majos Janos, prin dou� scrisori trimise conducerii acestui ora� (Baia Mare) cerea sub aspre sanc�iuni: nimicirea bunurilor-�mpu�carea femeilor �i copiilor �i tragerea �n �eap� a conduc�torilor ora�ului, �n primul r�nd s� se supun�, �n al doilea r�nd s�-i trimit� 3 sau 4 tone de pulbere, 100 de taleri, cartu�e c�t mai multe, postav, alimente �i altele. Ora�ul n-a suferit nici o pagub�, pentru c� Majos Janos cu oastea sa a luat alt� direc�ie. Dar al�i curu�i, locotenen�ii Bekessy Andrei., Lan�o� Janos, Balica Urszuly cu dou� companii �i acel vestit t�lhar Domni�orul Pintye de Hollomezo (M�goaja, n. red.) care f�cuse dovad� prin al�ii a calit��ii sale de partizan a lui Francisc R�k�czi, oprindu-se la Poarta Maghiar� a ora�ului (l�ng� Turnul M�celarilor de azi, n.red.), au pretins st�ruitor conducerii ora�ului s� se supun� Principelui. Fiind sear�, ambele p�r�i au predat ostateci, �i luarea hot�r�rii a fost am�nat� pentru diminea��, c�nd p�r�ile au c�zut de acord �n sensul cererii formulate de curu�i, cu men�iunea s� se trimit� o delega�ie la Fr. R�k�czi pentru a-i face cunoscut� hot�r�rea luat�.

Curu�ilor li s-au trimis din ora� 7 c�ru�e de p�ine, carne �i butoia�e de vin. F�r� s� se cunoasc� motivele, curu�ii au aruncat p�inea �i carnea, au spart butoia�ele cu vin �i s-au �ndreptat furio�i spre partea exterioar� a cet��ii pe care au d�r�mat-o.

�ntre ace�ti curu�i primul a fost sus-numitul Pintea. El �nsu�i a lovit poarta, �mpotriva protestelor repetate ale curu�ilor din ora�, ce au fost da�i ca ostateci. �n toiul acestui atac dat de Pintea, c�ci tovar�ii s�i au r�mas �n urm�, curu�ii ostateci au �ndemnat pe or�eni s� r�spund� �mpu�c�turilor repetate din afar�.

Or�enii au luat armele �i au tras. �n timpul luptei, Pintea a fost lovit �i a c�zut �naintea acelei por�i. Corpul s�u, ca cel al unui ho�, a fost �ngropat f�r� ceremonie, l�ng� gardul din interiorul cet��ii.� (Direc�ia Jude�ean� Maramure� a Arhivelor Na�ionale, Fond prim�ria Baia Mare, Protocollum V ab anno 1701 uscue 1715 inclusiva, anno 1703, p 20-21).



Conform altor date, Pintea a fost doar capturat �i r�nit la 14 august, fiind apoi �mpu�cat pe data de 22 a lunii, la ordinul sau chiar de c�tre consilierul Decsy Istvan, �i c� motivul atacului ar fi fost faptul c� m�ncarea �i vinul date de b�im�reni erau otr�vite.



Fo�tii s�i ortaci continu� s� lupte sub flamura lui R�k�czi, cucerind la 17 august cetatea Hust. Apoi, tot curu�ii sunt cei care incendiaz� �i demoleaz� m�n�stirea Peri (�i nu t�tarii, polonezii sau austriecii care au pr�dat �n acea epoc� Maramure�ul)...



�n spatele legendei



Haiducii propriu-zi�i �i-au v�zut de �treab� �i dup� moartea lui Pintea, numele lui fiind purtat de mul�i conduc�tori ai acestora, p�n� pe la mijlocul secolului al XIX-lea, acest fapt explic�nd multele �i frumoasele legende, �nt�mpl�ri �i fapte de arme atribuite generic lui Pintea. Astfel, urm�torul Pintea Viteazu apare �n anii 1708 la Baia Sprie �i 1711 la Bude�ti, acesta fiind executat la Satu Mare �n 1711. Acesta avea trei cete de haiduci-una �n mun�ii Gut�i, alta �n Oa� �i alta prin p�r�ile Cic�rl�ului �i pare s� fi fost n�scut la Bude�ti.



Un alt Pintea apare �n timpul luptelor cu t�tarii din 1717, un altul tocmai �n 1845 la Baia Sprie-unde este sp�nzurat (zalele acestuia fiind expuse la Muzeul Jude�ean Maramure�) �i ultimul la Ocna �ugatag �n 1848 -an c�nd acesta trece �n tab�ra revolu�ionarilor lui Ioan Buteanu!



C�t despre majoritatea lucrurilor atribuite lui Pintea Viteazu (c�ma�a de zale de la Bude�ti, coiful, sabia, pistoalele, buzduganul), acestea par a fi mai recente dec�t epoca �n care a tr�it personajul nostru �i pot s� fi apar�inut vreunui alt Pintea dintre cei men�iona�i ulterior cu acest nume.



Nu putem s� nu observ�m atributele mesianice sau achileene cu care acesta a fost prezumtiv �nzestrat de tradi�ia popular�, aflat� �n permanent� c�utare de modele: avea 12 haiduci, f�cea minuni, zbura cu calul sau cu ajutorul unor aripi confec�ionate de el �nsu�i, a fost tr�dat de un �Iuda�, punctul s�u vulnerabil era subsuoara st�ng�-dac� era �mpu�cat acolo cu glon� de argint, n-a murit (�num-un ptic s-o hodinitu�). Din toate acestea, un istoric nu poate re�ine dec�t v�rsta pe care acesta a tr�it-o: 33 de ani �i jum�tate, exact ca Iisus Hristos, coinciden�� exploatat� desigur de c�tre creatorii de legende.



Revenind �ns� la tema lucr�rii, se constat� urm�toarele : din cele �ase atacuri ale lui Pintea documentate cert p�n� acum (septembrie 1695-Mun�ii Maramure�ului, iunie 1698-Baia Mare, iulie 1698-Co�tiui, iulie 1699-Co�buc, februarie 1700-Cic�rl�u, mai 1701-Bixad), doar �ntr-un caz � jaful de la Baia Mare, afl�m c� Pintea a �mp�r�it prada s�racilor, �n celelalte situa�ii p�str�nd-o pentru el �i tovar�ii s�i (pe care chiar i-a nedrept��it-vezi atacul de la Co�buc) sau d�nd-o ca mit� autorit��ilor vremii cu care a fost, nu o dat�, p�rta�.



Cititorii sunt invita�i deci s� trag� singuri concluziile: ce a fost Pintea -criminal �i t�lhar sau un lupt�tor pentru dreptate?




AUTOR: TEOFIL IVANCIUC

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Dup� tradi�ia popular� �i explica�ia �tiin�ific� a numelui, Diosig �nseamn� col� cu nuci, fapt dovedit �i prin �tampilele a�ez�rii din anii 1608 �i 1691. Prima dat� a fost men�ionat �n �nregistr�rile din anul 1278 referitor la primii proprietari ai asezarii (familia Dorog din neamul Gutkeled). Datorita podgoriei sale care era celebr� inca din secolul XVI comuna a fost cunoscut� ca �i centru de proprietate �mpreun� cu orasul S�cuieni, astfel devenind devreme un t�rgu�or A�ezarea a fost numit� �r-Di�szeg, Mez�-Di�szeg, urmand ca in anul 1910 s� primeasc� numele Di�szeg. Sub denumirea in limba romana Diosig exist� din anul 1925. In anul 1393 era proprietatea familiei Z�lyomi din Albi�, iar prin c�s�toria sa cu P�sty�nyi Gergely, fam. Varkucs, firul din G�cs al fam. Forg�cs din Ghime (�i prin ei familiile Gyulaffy, Zerdahelyi, Imreffy Sennyei), �i alte familii ( Bajomy, Mak�, L�nyai, etc.). Familia R�k�czy, fiind o familie puternic�, detinea proprietatea Diosigului �n perioada 1633 �i 1660, a�ezarea fiind foarte important� �n t�r�mul periferic al Transilvaniei (scrisorile lui B�thory G�bor din 1609, ale lui Bethlen G�bor din 1614, ale celor doi R�k�czy Gy�rgy din 1638 �i 1652, ale lui Appafy Mih�ly din 1670, men�ionat� separat �n athnamele sultanilor d�ruite lui B�thory �i Bethlen).


www.diosig.ro/ro/comuna-diosig/prezentarea-comunei/istoric

Numele comunei apare �n registrul papal pentru prima dat� intre 1332-1337. Primul proprietar a fost ramura Dorogi din familia Gutkeled. Familia Dorogi din Dob avea aici castel, care exista pe locul bisericii reformate si azi. �i familia Z�lyomi a avut aici propriet��i. �n anul 1551 episcopul Fr�ter Gy�rgy �i regele Ferdinand au semnat pactul prin care proprietatea regelui J�nos era predat� familiei Habsburg. �n secolul XVI a apar�inut familiei Forg�ch �i Mak�. La �nceputul anilor 1800 proprietar a fost Sternberg �d�m iar mai apoi contele Zichy Ferenc. �n 1870 cu colaborarea celui din urm� a fost fondat� Scoala regal� maghiar� de vieri, prima scoala de acest gen din tara. �n 1795 Diosigul avea �i imprimerie. Comuna a avut c�ndva mai multe sate, care ins� cu timpul au disp�rut.


Diosig a devenit proprietatea lui Gavrila� Movil� prin c�s�torie, �i Constantin �erban, voievod rom�n refugiat, a primit-o ca �i gaj. �n 1551 Fr�ter Gy�rgy a discutat aici cu trimi�ii lui Ferdinand al-V-lea referitor la predarea Transilvaniei; dup� tradi�ie, Bocskay Istv�n a luptat victorios cu germanii �n valea lui Ny�z� la 15 Octombrie, 1604, �n vara anului 1611 armata lui Nagy Andr�s a luptat aici victorios cu armata lui Forg�cs, ap�r�nd astfel tronul lui B�thory G�bor; Asezarea a fost devastata in anul 1658 de catre t�tarii iar �n anul 1660 turcii ( legenda noastr� �Insula femeilor� care s-a n�scut atunci era descris� de c�tre Lengyel D�nes �i prelucrat� de Beke Gy�rgy �n romanul cu titlul �Catalige�). Intre anii 1660 �i 1686 Diosigul era proprietatea comandantului �ef �i a Fiscului din Transilvania, iar �n 1692 era considerat� a doua cea mai mare a�ezare din jude� (concurentul Debre�inului). Aici s-au unit armatele lui Apaffy I., Th�k�ly �i a pa�ei din Oradea �n 1681. �coala reformat� vestit� de aici a devenit mai t�rziu filiala Colegiului din Debre�in.


Dup� eliberarea ora�ului Oradea proprietarii a�ez�rii au devenit pe r�nd: camera din Sepe�, Heisler Donath, contul Gr�nsfeld Franz Johann �i Breuner Miksa. Din cauza num�rului mare a curu�ilor care s-au stabilit aici, mul�i dintre locuitorii Diosigului au participat la r�scoala de la Hegyalja condus� de R�k�czy, devenind al doilea focar dup� Tarpa. Secolul al- XVIII-lea a fost caracterizat de o societate multicolor�: au ap�rut breslele (croitori �i pantofari �n 1714, bl�nari �n 1733, asocia�ia comercian�ilor greci �n anul 1735), neamul rom�n se �nmul�e�te, neamul maghiar se spore�te prin colonizare, nobilimea �i iob�gimea se despart (1740), conducerea podgoriei devine de sine st�t�toare, iarfamilia Dietrichstein a primit dreptul de judecat�. Promotoriumurile noastre au fost recunoscute deja, eram cunoscuti in tara prin cultivarea tutunului, pe�tele nostru era servit �i la Viena. A�ezarea a devenit proprietatea familiei Sternberg dup� mo�tenire (1783), iar de la ei a cump�rat-o un membru din familia Zichy din Bratislava (1810).


Mul�i oameni de aici au participat la revolu�ia din 1848-1849 ( cei mai vesti�i dintre ei au fost: Jankafalvi Csizmadia J�zsef, c�pitanul Kiss P�l). Dup� eliberarea iobagilor a �nceput dezvoltarea social-economic�: produc�ia modernizat� a familiei Zichy ( ferm� model, struguri �i pivnicerie, fabric� de coniac, etc.), evreii coloniza�i, �coala de vieri (1870), Corpora�ia industrial� format� din bresle, �ncetarea privilegiului nobililor, etc. Au contribuit la o provincializare rapid�.


Furtunile din secolul XX. ( cele 2 r�zboaie mondiale, modificarea grani�elor, coloniz�rile, reforma agrar� din anul 1945 �i colectivizarea �mpreun� cu regimul comunist, tranzitia care a durat p�n� �n anul 1989) au sl�bit capacitatea de �nc�rcare social-economic� a a�ez�rii noastre.


Diversitatea comunei noastre e asigurat� �n prezent de trei na�ionalit��i (maghiar�, rom�n�, rromi) �i de cinci religii ( 6 parohii, 8 biserici �i capele, 9 cimitire). Religia cea mai veche e cea romano-catolic�, care a disp�rut total �n perioada religiei reformate, a fost re�nnoit� �n 1725, capela lor s-a aflat �n castelul de aici p�n� �n anul 1930. Abia din anul 1938 catolicii au separat o biseric� a lor. Cea mai raspandita religie de aici e cea reformat�. Biserica reformata din prezent s-a construit �n anul 1604, s-a reconstruit �n 1667, a fost marit� �n 1795 �i �n 1808, iar forma prezent� o are din anul 1864. Religia ortodox� are dou� biserici: cea veche e �n satul Rom�n din anul 1830 ( cu Biblia greac� valoroas�), cea nou� �n a�ezarea numit� Colonie formata �n 1935. Biserica baptist� exist� aici din 1888 (era una din cei trei centre misionare), capela lor s-a construit �n 1906, la vremea respectiva find cea mai mare capela din Europa de Est.


Galeria noastr� cu portretele oamenilor noa�tri vesti�i sunt: episcopul reformat Di�szegi V�gh Mih�ly (sec. XVII.), traduc�torul de opere artistice Di�szegi B�n� M�ty�s (1622-?) , episcopul reformat Di�szegi Kiss Istv�n (1635-1698), c�pitanul �colonelul curu� B�n� Andr�s (1657? -1707), episcopul greco-catolic Kov�cs Mel�ciusz (1707-? ) c�pitanul Kis P�l (1809-1867), preotul ortodox din satul rom�n Papp Zakari�s (1808-1901), agentul electoral al ��rii, Jankafalvi Csizmadia J�zsef (1831-1986), haiducul Dobos G�bor (1836-? ) profesorul agrar Szaniszl� Albert (1844-1913), misionarul baptist Kornya Mih�ly (1844-1917), produc�torul de orgi, Szab� Gy L�szl� (1908-1985), etnograficul Mikecs L�szl� (1917-1944), fotograful Erd�h�ti G�za (1910-2003). A venit aici �i Pet�fi S�ndor, ca �i actor c�l�tor (1843) �i Simonyi J�zsef �i Sz�chenyi Istv�n ( locotenent) , solda�ii armatei Hessen-Homburg.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fantoma din Cetatea Ardud
printransilvania.ro/fantoma-cetatea-ardud

Cetatea Ardud (se afl� aici) a fost construit� �n 1481 de Bartolomeu Dr�gffy, la vremea aceea viitor voievod al Transilvaniei. Dup� vreo 200 de ani a intrat �n posesia principelui Francisc Rakoczi al II-lea, cel care a condus R�scoala �curuților� �mpotriva dominației habsburige.

Legenda spune c� a construit sub cetate o pivniț� cu 3 ieșiri, care folosea pentru luarea prin surprindere a dușmanilor care o atacau. Austriecii au trimis un ofițer chipeș care a sedus-o pe fiica lui Rakoczi, Vilma, iar aceasta i-a spus secretul pivniței. Cuprins� de remușc�ri, i-a spus tat�lui s�u ce f�cuse. Rakoczi a apucat s� fug� de dușmanii care luau cu asalt cetatea, cunosc�ndu-i secretul. Nu �nainte de-a o blestema pe fiica sa, care a r�mas astfel �nchis� �n ad�ncuri, aștept�ndu-și salvatorul. Ca s� fie dezlegat� de blestem, un t�n�r trebuie s� s�rute fantoma prințesei de 3 ori și apoi s� p�trund� �n pivniț� f�r� s� priveasc� �napoi. Dac� privește �napoi, devine stan� de piatr�.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.9am.ro/comunitate/forum/view_topic/21179/TOTUL-DESPRE-SEX/21...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

adevarul.ro/cultura/istorie/dezbatere-historia-adevarul-live-l-a...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

culturagenerala.einformativ.ro/view/10/319/teste-de-cultura-gene...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.culturagenerala.einformativ.ro/categorie/5/0/Economie-si-finante

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***