Info

Verificati-va cunostintele de cultura generala

Toate forumurile General

Horoscop 09 iunie 2026

Scandal uriaČ™ Ă®ntre Iuliana Beregoi Č™i Andreea BostÄnicÄ!

Moment istoric la OneČ™ti! Loredana Groza a Ă®mbrÄcat costumul Nadiei ComÄneci

Topicul anterior | Topicul urmator

Pagini: << 447 448 449 450 451 452 453 454 455 456 >> Sari la pagina:

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 19 Ianuarie 2016, ora 14:01 Fortele Navale ďż˝ divizia de Dunare www.rumaniamilitary.ro/fortele-navale-divizia-de-dunare#prettyPhoto Arme de Razboiďż˝blindatele de Dunare In urma cu aproximativ un an, aparea un articol in presa ucrainiana despre forta Romaniei pe fluviu. Se facea acolo un inventar asupra puterii flotei romanesti de Dunare, in speta monitoarele si vedetele blindate. Pe langa chemarile patetice ale respectivului ziarist la intarirea flotei Ucrainei la fluviu, acesta facea si o analiza despre flota noastra militara fluviala. Acum chiar ar avea homosovieticus, subspecia de Ucraina motive sa doarma noaptea mai prost din cauza blindatelor noastre de Dunare?! Pai hai sa vedem! Flota militara a Romaniei la Dunare, are ca scop principal apararea Deltei Dunarii, adica garantarea libertatii circulatiei si accesului la Marea Neagra! Are un scop pur defensiv si este gandita sa actioneze cu batalionul de infanterie marina de la Babadag, pentru protectia cailor de comunicatii si interzicerea accesului in teritoriul national aďż˝rusilor! Ca altcineva nu prea ce sa caute acolo! Este practic o ďż˝flota cu dedicatieďż˝, special pentru homosovieticus! Asadar ce avem pe fluviu?! 1. 3 monitoare mari -45-Mihail Kogalniceanu -46-Ioan C. Bratianu -47-Lascar Catargiu Caracteristici: -deplasamentďż˝522 to. -viteza maxima 16Nd -armament- tunuri 2X100mm, acelasi tip ca pe tancurile romanesti -sisteme AA- mitraliere, calibrul 30mm, 2X30, binate -mitraliere, calibrul 14,5mm, 10 bucati ďż˝ RACHETE strela 2M -lansatoare de rachete nedirijate GRAD 122mmďż˝2 bucati 2. 5 vedete blindate -176-Rahova -177-Opanez -178-Smardan -179-Posada -180-Rovine Caracteristici: -deplasamentďż˝320 to. -viteza maximaďż˝16Nd. -pescajďż˝1,5 m -armament, acelasi tip si cantitati, cu exceptia tunului de 100mm, care la bordul vedetelor se afla intr-o singura bucata, la prova. Deasemenea Romania mai detine si vedete mai mici, tip VB 76, cam 18 bucati, si nave auxiliare, necesare sprijinirii navelor principale. Asadar suntem o putere la Dunare?! Practic nu avem cu cine sa ne luam de par. Nici un alt stat riveran nu detine astfel de nave, de fapt nici un alt stat nu detine o astfel de unitate. Proiectate special pentru lupta in Delta Dunarii, monitoarele noastre au capacitatea de a se ďż˝cataraďż˝ pe mal, pentru a sprijini direct trupele, sau pentru a descaraca/incarca material si personal. Intr-o astfel de situatie, nava vine perpendicular pe malul apei si efectiv se urca cu botul pe mal. Deasemenea, fiecare comandant si timonier trebuie sa cunoasca canalele si samarcurile Deltei, ca pe propria curte. Navigatia se face de obicei in conditii de vizibilitate foarte redusa, in zone unde circulatia civila este cu totul interzisa. Monitorul Lascar Catargiu, folosind sistemul GRAD In ultimii ani, navele au fost dotate cu noi radare si sonare, ultraperformante, care permit unui convoi sa navigheze ziua si noapte, la vizibilitate zero. Deasemenea, toate vedetele si monitoarele sunt extrem de ďż˝tacute. Pot inainta cu viteze de pana la 8-10 Nd si practic sa treaca pe langa tine fara sa le auzi. Camuflajul este in cazul lor extrem de important. O nava de peste 500 de tone si 50 m lungime poate fi camuflata total, in mai putin de o ora. Practic de la cativa zeci de metri nu sti ce vezi: un tufis mai mare, sau o mica padure! In fapt nici o alta nava nu poate rezista unui atac direct din partea unui monitor aflat pe fluviu si cu chef de scandal! Imediat ce ordinul de lupta a fost dat, toate chepengurile si hublourile se inchid, iar navigatia se executa prin niste fante lungi de 20cm si late de 2cm, intr-o liniste totala! Camuflat perfect si inaintand fara zgomot, gata sa traga in orice ii apare in fata, o astfel de ďż˝fiaraďż˝, puternic blindata, este redutabila si fatala. Gandite sa lupte si cu alte nave, monitoarele noastre au insa ca misiune principala sprijinirea cu foc a trupele romanesti care apara Delta. Pantru asta au la bord si doua instalatii lansatoare de rachete GRAD si numite APRN! Ele indeplinesc in zona lagunara rolul tancurilor, care aici nu pot fi folosite. Acest sistem are in compunere doua lansatoare a cate 40 de rachete, retractabile. Adica intreg sistemul intra sub punte atunci cand nu este folosit, pentru alimentare si protectie. Are o uriasa putere de foc, o singura salva putand distruge un intreg regiment inamic. Asa cum spuneam, aceste nave sunt unice pe intreaga Dunare, si practic nu au inamic. Sigur ca sunt vulnerabile la atacurile din aer si de pe mal, dar nu foarte vulnerabile. Ele sunt mandria constructorilor romani de nave, fiind proiectate si executate integral in Romania. In perioada 1985-1993, au fost construite vedetele blindate, la Mangalia, iar in perioada1990-1994, Turnu-Severin a fost construit primul monitor din serie, M.Kogalniceanu. Apoi intre1994-1996, tot la Turnu-Severin, au fost realizate celelalte doua monitoare! Asadar are motive pseudostatul Ucraina sa se teama de blindatele noastre de Dunare?! Categoric da! Putem privi cu multa mandrie flota fluviala! Macar ca si alte ramuri ale Armatei sa fie la nivelul de dotare al Divizionului de Nave Purtatoare de Artilerieďż˝ Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 19 Ianuarie 2016, ora 14:16 Enigme :Dacia, mama noastra a tuturorďż˝ www.rumaniamilitary.ro/enigme-dacia-mama-noastra-a-tuturor Romania, suntem noi un popor latin, in sensul de romanizare? Teoria conform careia noi am fi rezultatul etnogenezei dintre daci si romani, este doar o teorie, frumos ambalata, care isi are radacinile in Scoala Ardeleana.Aceasta filiatie a fost folosita de romanii ardeleni, in lupta lor pentru libertate, in fata grofilor( Doamne cum suna!)unguriďż˝ Dar, in realitate are macar ceva consistent sau este doar un idee gresita, pentru o cauza nobila?! Cel mai bun si mai scos in fata argument este, bineinteles, latinitatea incontestabila a limbii noastre!Nimenii nu poate contesta ca latina si limba romana sunt limbi surori.Mai mult decat atat, limba romana este, de departe, cea mai apropiata de latina. Iar acest lucru este din start ciudat.Franta, Spania nemaivorbind de Italia, au fost colonizate sute de ani, pe cand teritoriul nostru doar 170 de ani!In timp ce populatile din teritorile amintite mai sus, au trait, pana la urma, in armonie si pace cu administratia romana, la noi dinpotriva, s-au dus lupte neincetate, pentru eliberare .Pe cand in Franta, Italia, Spania s-au construit orase, apeducte, sosele etc, in Dacia aceste amprente ale civilizatiei Romei sunt foarte putine si rare. Atunci cum poate limba noastra sa fie cea mai apropiata de latina, mult mai apropiata decat limbiile formate in sute de ani de ocupatie si administratie continua?! Si mai ales cum putem fi noi urmasii celor doua popoare care s-au infruntat, pe viata si pe moarte, sub zidurile Sarmzegetusei?!In randurile care urmeaza vom incerca cateva raspunsuri si vom prezenta mai multe dovezi, prin care incercam sa dovedim ca Dacia si dacii nu prea au fost romanizati. Cand Ovidiu le citea dacilor poezii in Dobrogea, acesti radeau de se prapadeauďż˝de ce?ďż˝pai si noi zambim cand auzim vorbind pe cineva din Basarabia.Intelegem perfect ce spune dar termenii folositi suntďż˝haiosi.Cum putea Ovidiu sa le citeasca poezii unor oameni care teoretic nu prea intelegeau latina?! Din toponimele folosite de romani in Dacia nu s-a pastrat nici unul, dovada ca dacii nu le foloseau, iar la plecare ocupantilor nimenii nu le-a tinut minte.Mai mult decat atat, dacii liberii din Moldova,Cehoslovacia, Polonia, Ucraina, etc, urmau cursuri de romanizare?!Altfel cum se poate explica ca si limba vorbita de ei ďż˝s-a romanizatďż˝ in acelasi mod si acelasi timp cu cea vorbita in teritorile ocupate?! Aici trebuie precizat ca limba romana de astazi NU ARE DIALECTE, precum italiana, de exemplu.Iar asta demonstreaza ca limba noastra s-a format intr-o zona geografica foarte unitara si ca cei care o vorbeau erau in permanent contact, uni cu alti.Exceptie de la regula este AROMANA, limba romana vorbita in nordul Greciei, singurul dialect cunoscut.Iar acest dialect este inca o dovada a celor sustinute mai sus.Aromanii si-au format acest dialect pentru ca au fost izolati de marea masa a celorlalti romani. In Dobrogea, care a fost cel mai mult ocupata de Imperiul Roman, inscriptile in latina sunt o raritate, mare majoritate fiind in limba greaca. In studiul Uber die Sprache und Lebensweise der Thraker im Jh.u.z. ďż˝despre limba si felul de viata al tracilor din secolul IVďż˝, autorul, Dimitar Decev afirma ca in intreaga Moesie si Thracia exista un ďż˝puternic sentiment de patriotism local in vorbire, limba traca fiind cunoscut si vorbita de o buna parte a populatiei.ďż˝ Anul 535, Imparatul Iustinianus, marturiseste intr-o scrisoare ca a redactat legile in limba elena, pentru a fi intelese de intreaga populatie si nu in latina, pe care, probabil nu prea o mai vorbea nimeni. Asadar, insisi romanii nu vorbeau latina, armata romana nu prea o folosea, iar noi am fost latinizatiiďż˝de cine?!Cum a putut o armata care vorbea preponderant graca sau isi folosea propria limba, in cazul unitatilor auxiliare, sa romanizeze pe cineva, cand ei insisi nu erau romanizati?!Iar vi-a-vis de colonistii care ar fi venit in Daciaďż˝Pai or fi venit cativa, dar aia erau romanizati?!Adica isi inchipuie cineva ca un cetatean roman ar fi parasit bunastarea si luxul din metropola, pentru a veni in friguroasa Dacie?!De ce? Cetatenii romanii, chiar si cei foarte saraci, aveau un fel de subventii de la guvern.Primeau hrana si circ gratis si nu prea aveau motive sa-si riste viata intr-o regiune care nu a putut fi pacificata niciodata! Dar haideti sa mergem mai departe! Religia! La venirea romanilor dacii credeau in nemurire sufletului, erau monoteisti, deci o religie superioara, celei romano-grecesti, iar sapaturile arheologice, privind ritualurile de inmormatare, asupra unui cimitir dac din perioada de ocupatie( sec. II-III), de la Soporu de Campie, arata ca din 188 de inmormantari doar la doua s-au gasit monezi, ca obol pentru trecerea Stux-ului. Locuinteleďż˝nu s-a pastrat mai nimic din arhitectura romana. In general dacii nu prea aveau ce sa preia de la romanii dintr-un motiv extreme de simplu: spiritual erau mult mai avansati decat cotropitorii, iar cel mai bun exemplu poate fi considerat ďż˝calendarul dacic! Astfel anul dacic avea 365,242197 zile, fata de 365,242198, cat are anul calculat astazi!Asadar o diferenta de ďż˝o milionime!!! Deasemenea calendarul dac avea un sistem de reglare la 104 ani, 520 ani si 8840 ani. Ca un element de originalitate, mentionam cifra (sase, 6), extreme de importanta, pe care dacii o foloseau in calculul calendarului si pe care o intalnim cu multe alte ocazii.Spre exemplu: -pe basorelieful de la Ostia sub forma numarului de altare ce se afla deasupra pesterii. -pe basorelieful de la Sarmizegetusa, unde 6 altare inconjoara capul lui Mithras. -numarul de martori folositi in dreptul consuetudinar vechi romanesc in toate tinuturile locuite de romanii, chiar si in Polonia -confederatia etrusca(2X6=12) si numaratoarea sumeriana sexazecimala. -duzina, in general, ca numar -folosirea cifrei 6 in sensul de atentionare In fapt limba latina si limba daca(traca) erau probabil foarte apropiate si aveau o origine comuna nu foarte indepartata.Nicaieri nu se pomeneste de interpreti(traducatori) pentru limba daca, la fel ca in cazul altor limbii. Ideea Scolii Ardelene a prins insa si astazi suntem foarte mandri de un lucru care nu este sustinut de nimic.O cat de mica cercetare serioasa poate demonstra ca Dacia si poporul dac nu au fost romanizati, iar noi suntem astazi urmasii directi ai celor care au luptat sub zidurile Sarmizegetsei, apoi au atacat continuu asupritorul pana la faimosa retragre.Care retragere a fost mai mult o fuga rusinoasa din calea Dacilor Liberi! Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011	Postat pe: 19 Ianuarie 2016, ora 15:21 pai, da, cam asa-i ! Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 19 Ianuarie 2016, ora 21:21 Top 10 tradari din istoria Romaniei www.descopera.ro/descopera-istoria-romanilor/5163670-top-10-trad... Cum ar fi aratat oare istoria fara tradatori si tradari? De la Burebista la Mihai Viteazul si pana la Tudor Vladimirescu, istoria noastra e presarata cu evenimente tragice, in care rolul principal a fost jucat de personaje fara scrupule care, prin josnicele lor fapte, au schimbat mersul istoriei si soarta romanilor. 1. Prabusirea celui mai mare rege dac: Burebista In vremea lui Burebista, care a domnit pe la jumatatea secolului I i.Hr., statul dac a ajuns in culmea puterii sale. In urma victoriilor repurtate de acest rege, statul dac - cu capitala la Argedava - a ajuns sa se intinda pe un teritoriu imens, cuprins intre Alpii nordici, Muntii Balcani, Marea Neagra si Nistru. Pana si impartul roman Cezar se temea de marea putere a regelui dac si, in jurul anului 44 i.Hr., pregatea un razboi impotriva lui. A murit insa - asasinat, dupa cum se stie, in urma unui complot - inainte de a apuca sa porneasca spre regatul dac. Si, la putin timp dupa aceea, tot unei conspiratii i-a cazut victima si Burebista. Nobilii nemultumiti de puterea si autoritatea sa au complotat pentru a-l inlatura. Odata cu disparitia lui, imensul regat dac s-a destramat, spargandu-se in mai multe bucati pe care cei care uneltisera spre a-l dobori pe Burebista si le-au impartit intre ei. 2. Vlad Tepes: tradat de propriul sau frate Vlad Tepes a ocupat tronul Valahiei in 1456 cu ajutor maghiar. Si-a consolidat stapanirea nimicind mai multi pretendenti care voiau sa-i ia domnia si a bagat spaima atat in sustinatorii acestora, cat si in turci. Dupa cativa ani, a refuzat sa mai plateasca turcilor tribut si a macelarit armata otomana care fusese trimisa sa-l pedepseasca - aproape 25.000 de oameni. Astfel provocat, sultanul Mahomed al II-lea a ridicat, in primavara anului 1462, o oaste numeroasa, cu care a pornit spre Dunare. Dupa o serie de ciocniri care au pricinuit turcilor mari pagube si dupa celebra incursiune nocturna a lui Tepes in tabara turceasca, si ea soldata cu multi morti din randul otomanilor, era limpede ca Inalta Poarta era departe de a putea rezolva problema pe calea armelor. S-a folosit, deci, de calea complotului, gasind un aliat chiar in persoana lui Radu cel Frumos (fratele bun al lui Vlad Tepes) care uneltise fara scrupule impotriva propriului sau frate. Sultanul l-a numit pe Radu cel Frumos domn al Munteniei si mai multi boieri au trecut de partea lui, speriati, pesemne, de firea apriga a lui Tepes si dornici sa aiba un domn mai usor de manipulat. Tepes s-a retras in Ardeal (in 1462), asteptand sprijin de la Matei Corvin. Dar, desi acesta a ridicat o armata pentru a-i veni in ajutor, in cele din urma, ajutorul n-a mai ajuns: i s-a pus capat printr-o intriga a inamicilor lui Tepes (probabil sasi din Brasov, cu care Tepes avusese, cu cativa ani in urma, niste conflicte datorate faptului ca brasovenii sprijinisera cativa pretendenti care urmareau sa-i ia locul pe tronul Valahiei. Drept represalii, Tepes a executat mai multi sasi si a atacat Brasovul si cateva sate sasesti). Lui Matei Corvin i s-au prezentat scrisori - false, considera istoricii - , scrise, chipurile, de Vlad Tepes, scrisori din care rezulta ca voievodul era gata sa se supuna sultanului Mahomed al II-lea si sa-l ajute, apoi, sa cucereasca si Ardealul. Matei Corvin a luat de bune aceste informatii si, in loc de a-l ajuta pe Vlad Tepes sa-si recapete tronul uzurpat, l-a bagat la inchisoare, la Buda, unde Tepes a ramas timp de peste zece ani. Abia in 1476 si-a recapatat tronul, pentru foarte scurt timp. 3. Asasinat de cei care ar fi trebuit sa-l apere: Radu de la Afumati Radu de la Afumati a domnit in Tara Romaneasca intre 1522 si 1529, cu mai multe intreruperi de cateva luni, care arata ca tara trecea atunci printr-o perioada de mari tulburari: numerosi pretendenti isi disputau tronul si, dupa cum balanta norocului inclina de partea unuia sau a altuia, ei stapaneau pentru putina vreme Valahia, pentru ca apoi sa fie rasturnati si inlocuiti. Timp de cativa ani ani, Radu de la Afumati a reusit, de fiecare data, sa-si doboare rivalii, astfel ca, in aceasta perioada, stapanirea asupra Tarii Romanesti i-a apartinut in cea mai mare parte a timpului. Dupa ce, initial, se opusese turcilor, el a inteles, in cele din urma, ca pentru a domni trebuia sa aiba sprijinul Inaltei Porti otomane (asa erau vremurile!). Sustinut de turci si de neamul Craiovestilor, o puternica familie de boieri din Oltenia, el a ocupat, in cele din urma, tronul Valahiei, pe care l-a pastrat pana in 1529. Si aici i se incheie povestea - si totodata viata. Tragicul sau sfarsit e descris in chip impresionant de istoricul Constantin C. Giurescu; sa-l citam, asadar: "Recunoscut de turci si sprijinit de Craiovesti, Radu ar fi putut domni vreme indelungata daca nu cadea victima unui complot ticalos. Spre sfarsitul anului 1528, o suma de boieri [ďż˝] nemultumiti probabil de influenta puternicei familii de peste Olt, se ridica impotriva domnului. Acesta, surprins, neavand la indemana oastea spre a li se opune, e nevoit sa fuga. [ďż˝] pe drum, insa, boierii il ajung la Ramnicu Valcea si, nerespectand nici lacasul dumnezeiesc in care Radu se refugiase, il ucid in bisericuta de pe dealul Cetatuii, sub ochii ingroziti ai preotului [ďż˝.] S-a intamplat aceasta mizerabila crima - unica prin imprejurarile ei in istoria noastra - in ziua de 2 ianuarie 1529; ea pune in lumina cea mai urata boierimea munteana din acea vreme." 4. Tradat de boieri: Petru Rares Domn al Moldovei in doua randuri, 1527-1538 si 1541-1546, Petru Rares, fiu nelegitim al lui Stefan cel Mare, a pierdut tronul celei dintai domnii din pricina unui complot al boierilor. Pentru a fi drepti, trebuie sa recunoastem ca Petru Rares insusi, extrem de ambitios, macinat de dorinta de a cuceri posesiuni cat mai intinse (printre altele, a incercat sa cucereasca Ardealul), a trecut de mai multe ori dintr-o tabara in alta, in chipul cel mai nestatornic, aliindu-se cu cine i se parea lui mai prielnic in acel moment. In 1538, Petru Rares a vazut Moldova atacata simultan de turci, tatari si poloni. Initial, soarta i-a fost favorabila domnitorului. I-a infrant pe tatari la Stefanesti si a incheiat un armistitiu cu polonii, carora le-a inapoiat regiunea Pocutia (care facea obiectul unor neintelegeri ramase nesolutionate de multa vreme, intre moldoveni si poloni; Petru Rares o ocupase in 1530). Dar invazia turceasca, sub conducerea lui Soliman Magnificul si care luase aspectul unei expeditii de pedepsire, nu a putut fi oprita. Iar domnitorul nu s-a putut bizui pe loialitatea boierilor si asta l-a facut sa piarda domnia. Boierii, poate nemultumiti de firea dificila a voievodului, poate temandu-se de represaliile care s-ar fi abatut asupra lor in cazul unei victorii a turcilor (victorie foarte probabila, data fiind superioritatea lor numerica) l-au parasit pe domnitor, au refuzat sa lupte si s-au inchinat lui Soliman. Acesta a numit un alt domn (Stefan Lacusta) si a smuls Moldovei doua bucati zdravene din teritoriu - Tighina si Bugeacul. Petru Rares a fost nevoit sa fuga si, dupa multe peripetii, a reusit, cu ajutorul unor pescari, sa ajunga in Ardeal. In 1541, dupa ce ceruse iertare lui Soliman, mersese personal la Constantinopol sa-si pledeze cauza si impartise daruri imense, si-a recapatat tronul. Dupa inca vreo cativa ani de incercari razboinice (incercase sa cucereasca iarasi Ardealul), soldate insa cu esecuri, ambitiosul voievod s-a stins, de boala, in 1546. 5. Singur impotriva Imperiului Otoman: Ioan Voda Viteazul Ioan Voda Viteazul, numit si Armeanul (mama sa fusese armeanca) sau, mai tarziu, Ioan Voda cel Cumplit, era stranepot al lui Stefan cel mare. Unele cronici vechi il prezinta ca pe un tiran, dar istoricii moderni ii fac un portret mai magulitor, recunoscandu-i marele merit de a se fi impotrivit turcilor si afirmand ca era foarte indraznet si viteaz, fiind, de aceea, foarte iubit de soldati si de popor dar, din pacate, nu si de boierime si cler. Pentru numerosii boieri intriganti, un domn cu o fire apriga nu era un conducator comod, dupa cum nici pentru acesta vesnicele sforarii si comploturi ale dregatorilor nu erau usor de suportat. Ioan Voda a ales sa fie aspru cu boierii si mai indurator si grijuliu cu cei din paturile de jos, care aveau mult mai multa nevoie de ocrotire. El obtinuse tronul Moldovei in 1572 - unde se obtinea la acea vreme, adica de la turci -, cu ajutorul averii stranse in tinerete, cand facuse negot cu pietre scumpe. In 1574, insa, turcii i-au cerut sa dubleze suma platita drept tribut. Ioan Voda a convocat Divanul si i-a convins pe boieri sa se impotriveasca cererii sultanului. Situatia politica era de asa natura, incat voievodul n-a putut gasi alti aliati decat cazacii zaporojeni - o populatie din zona Nistrului - care i-au trimis in ajutor o ceata de 1.200 de oameni. Cu ei si cu armata sa de moldoveni, Ioan Voda a pornit razboiul impotriva turcilor. Dupa un sir de victorii rasunatoare ale domnitorului moldovean, care l-au inspaimantat pe sultanul Selim, acesta a trimis impotriva lui o armata zdravana, alcatuita din turci carora li se adaugasera tatari si valahi. Acestia din urma doreau sa-l inlature pe Ioan Voda pentru a-i da tronul unui pretendent, Petru, frate cu domnitorul valah Alexandru. Ioan Voda se instalase la Husi, de unde putea veghea mai bine asupra granitelor. Afland de venirea turcilor, domnitorul trimise pe parcalabul Sucevei, Ieremia, in fruntei unei avangarzi, sa-i impiedice pe turci sa treaca Dunarea si sa-l tina la curent cu evolutia situatiei. Trimisul, insa, despre care se spune ca ar fi fost platit de dusmani cu 30.000 de galbeni, l-a inselat pe domnitor: i-a spus ca ajunsese prea tarziu pentru a-i opri pe turci si ca acestia ar avea o armata destul de mica. A fost prima tradare. Pe baza acestor informatii false, - in lipsa altora mai exacte - Ioan Voda a pornit impotriva otomanilor. Batalia s-a dat la Oblucita, "langa iezerul Cahulului". Poate ar fi avut, totusi, sanse sa invinga, daca n-ar fi survenit o a doua si apoi o a treia tradare. In ajunul bataliei, o parte dintre boieri, avandu-l in frunte pe marii vornici Murgul si Bilai, au trecut de partea turcilor, iar a doua zi, cand se dadu semnalul atacului, "Boierimea moldoveana, in frunte cu Ieremia Parcalabul, pleca steagurile si, punand cusmele in varful sulitelor si sabiilor, trecu si ea de partea dusmanului" (Constantin C. Giurescu, Istoria romanilor). Lupta a fost cumplita; dupa trei ciocniri soldate cu numerosi morti in ambele tabere, Ioan Voda s-a retras pe un deal, in satul Roscani, unde a fost inconjurat de turci. Nemaiputand rezista asediului, din pricina lipsei de apa, Ioan a hotarat sa se predea. Atat Ahmed Pasa , comadantul ostii turcesti, cat si Petru, pretendentul la tronul Moldovei, au jurat solemn ca vor cruta viata tuturor cazacilor si moldovenilor. Dar, odata ajuns in cortul capeteniei turcilor, Ioan Voda a fost injunghiat, apoi i s-a taiat capul, iar trupul lui, legat de doua camile, a fost rupt in bucati. Ostasii care ramasesera alaturi de el au fost macelariti. 6. Petru Cercel, frumosul aventurier din Apus Scurta si palpitanta cariera voievodala a acestui print neobisnuit, aparitie insolita in galeria domnitorilor care s-au perindat pe tronul Munteniei, s-a sfarsit cu o incercare de fuga. De scapat a scapat cu viata, pentru moment , dar tradarea insotitorilor sai - propriile sale garzi, in care avusese deplina incredere - i-a retezat sansele de a recapata domnia. Instalat pe tronul Tarii Romanesti in 1583, dupa ce castigase "cursa" pentru domnie invingandu-si potrivnicul - pe Mihnea, zis mai apoi Turcitul - Petru Cercel si-a inceput "mandatul" sub auspicii bune. Si-a asezat curtea la Targoviste, a investit in imbunatatiri edilitare si infrumusetari arhitecturale ale orasului, a adus cu el un suflu de Renastere occidentala si totul parea sa prevesteasca o epoca de liniste si progres. Dar datoriile facute pentru a procura banii cu care isi cumparase tronul l-au determinat sa puna biruri mari, care au impovarat poporul, iar ciocnirea dintre conceptiile sale moderne, occidentale si traditionalismul boierilor autohtoni l-au facut sa intre in conflict cu acestia. In 1585 - dupa mai putin doi ani de domnie -, afland ca urma sa fie mazilit, Petru Cercel si-a adunat averea stransa si a pornit spre Transilvania. Dar a fost tradat chiar de oamenii din escorta sa: acestia i-au furat bogatiile, iar fugarul, lipsit de sprijin, a fost arestat si inchis. Cativa ani mai tarziu, dupa ce evadase din inchisoare, a "candidat" din nou pentru domnie dar, lipsit de sprijin, a pierdut competitia in favoarea fostului sau inamic, Mihnea, care, sprijinit de ambitioasa lui mama, a izbutit sa domneasca, in total, de trei ori, iar dupa ultima mazilire, pentru a scapa cu viata, a trecut la mahomedanism, ramanand in istorie sub porecla de Mihnea Turcitul. 7. Mihai Viteazul: puternicul si temutul voievod al celor trei tari romanesti In vara anului 1600, puterea lui Mihai Viteazul ajunsese la apogeu: el stapanea acum toate cele trei trei tari romanesti, iar aceasta izbanda il facuse pe cat de celebru, pe atat de respectat in Europa. Cu atat mai tragica pare prabusirea sa, cu cat a venit foarte curand dupa acest moment de glorie. Dupa opinia istoricului Constantin C. Giurescu, "Cauzele caderii lui Mihai au fost, pe de o parte, rascoala nobililor ardeleni si intelegerea lor cu generalul imperial Basta, pe de alta parte, dusmania polonilor." Generalul Basta era comandantul armatelor germane ale imparatului Rudolf al II-lea de Habsburg, stapanitorul Sfantului Imperiu Roman de Neam Germanic (un ansamblu de teritorii din Europa centrala, reunite Interesat de o alianta cu Mihai Viteazul in vederea apararii impotriva expansiunii spre vest a Imperiului Otoman, imparatul Rudolf a dat, initial, ajutor militar voievodului in actiunile acestuia de extindere a stapanirii sale peste cele trei tari romanesti. Nu a vrut, insa, sa il recunoasca drept domn al Ardealului, dorind sa pastreze pentru sine acest teritoriu si sa-i acorde lui Mihai Viteazul doar functia de guvernator. In 1601, dupa mai multe neintelegeri si reconcilieri - de forma - cu generalul Basta, dupa mai multe confruntari cu nemesii unguri din Ardeal, se punea din nou problema stapanirii acestui teritoriu. Si, aici, Mihai Viteazul a fost prins - si a devenit victima - in jocul de interese al marilor puteri si al reprezentantilor acestora. Iata cum s-au succedat evenimentele, dupa descrierea aceluiasi mare istoric citat mai sus: "La Turda, Mihai hotari sa-si desparta armata de aceea a lui Basta; voia sa plece mai degraba la Fagaras, spre a-si vedea sotia si copiii. Aceasta despartire insemna insa pentru domnul nostru libertatea de initiativa. Basta, care stia ca imperialilor le convenea mai mult o stapanire directa asupra Ardealului, iar nu prin intermediul unei personalitati atat de puternice, deci greu de maniat, cum era aceea a lui Mihai, se hotari sa impiedice - prin orice mijloace - o asemenea libertate. In zorii zilei cand voievodul trebuia sa plece spre Fagaras, la 9/19 august 1601, el trimise un detasament de trei sute de germani si valoni, acestia din urma comandati de ofiterii Jacques Beauri si Mortague. Aveau ordin sa-l aresteze pe Mihai, iar daca se opune, sa-l ucida. Asa se si intampla. Intrand in cortul domnului, Beauri ii spuse: "esti prins". Mihai rosti un singur cuvant: "ba", si dadu sa puna mana pe sabie. In aceeasi clipa insa, un valon il impusca, un al doilea ii strapunse pieptul, altii il lovira cu halebardele". Si astfel, printr-un asasinat marsav, s-a incheiat scurta si glorioasa cariera de domn si cuceritor a lui Mihai care a lasat, totusi, in urma, o imensa speranta: aceea ca unirea celor trei tari romanesti e un fapt realizabil. Aveau sa treaca mai mult de trei veacuri pana sa se intample din nou dar, in tot acest timp, nadejdea a fost hranita si de faptul ca, odinioara, cineva aratase ca se poate. 8. Lunga domnie si tragica prabusire a lui Constantin Brancoveanu Una dintre cele mai lungi domnii din istoria Valahiei, cea a lui Constantin Brancoveanu, domnie intinsa pe 25 de ani, s-a sfarsit in chip groaznic, cu mazilirea, torturarea si ucidera domnitorului de catre turci - care, totusi, ii fagaduisera domnia pe viata - si aceasta in urma intrigilor viclene ale propriilor sale rude. Brancoveanu a avut o domnie cu putine lupte, datorita, in cea mai mare parte, diplomatiei sale gratie careia a reusit mult timp sa pastreze un echilibru sanatos intre pretentiile turcilor - cei de care depindea mentinerea lui pe tron - si interesele Apusului crestin, care dorea sa-si extinda influenta spre Rasarit. Jongland abil cu relatiile diplomatice cu toate marile puteri care ii amenintau tara, platind turcilor ceea ce ii cereau, dar cultivand si relatiile cu vestul, Brancoveanu a reusit sa mentina Tara Romaneasca intr-o stare de stabilitate politica remarcabila. Dupa 1699, cand turcii, multumiti de acesta stare de lucruri si de generozitatea voievodului, i-au acordat domnia pe viata - un privilegiu rar - parea ca nu mai are a se teme de nimic. Pana in 1714 a avut parte de o epoca tihnita, in care a putut cladi palate si lacase de cult, a putut sprijini artele, invatamantul si stiintele si si-a putut creste copiii in liniste. Dar toate acestea s-au sfarsit in chip tragic, ca urmare a mai multor intamplari in care chiar oameni inruditi cu domnitorul au savarsit fapte care i-au grabit caderea. Un boier ruda cu el, spatarul Toma Cantacuzino, fara stirea si permisiunea domnitorului, ii ajutase pe rusi in razboiul acestora cu turcii (1711), lucru care ii suparase pe acestia din urma si ii facuse sa-l suspectezea pe domn de necredinta fata de ei. O alta ruda, unchiul sau, stolnicul Constantin Cantacuzino, ravnind sa-l puna pe tron pe propriul sau fiu Stefan, a uneltit la Poarta, tesand intrigi care i-au alcatuit domnului o reputatie proasta in ochii turcilor. Iar acestia, desi ii dadusera domnuia "pe viata", n-au ezitat sa-si incalce promisiunea: l-au mazilit, ispititi pesemne si de marea avere pe care voievodul o adunase in timpul lungii sale domnii. Brancoveanu, pe atunci in varsta de 60 de ani, si cei patru fii ai sai au fost adusi la Stambul si inchisi. Turcii l-au torturat pe batranul voievod pentru a afla unde-i sunt bogatiile apoi, la data de 26 august 1714, Brancoveanu a fost decapitat, dupa ce turcii il silisera sa asiste la executia celor patru fii. I-a urmat la tron Stefan Cantacuzino, asa cum dorise (si uneltise) tatal acestuia dar, dupa cum scrie Nicolae Iorga: "Ca o rasplata dumnezeiasca, i-a venit aceeasi pieire silnica, dupa doi ani singuri de domnie. Fu gatuit in temnita la Constantinopol, impreuna cu tatal sau foarte batran. " 9. Tradati pentru rasplata: Horea, Closca si Crisan Inceputa in noiembrie 1784, in satul Curechiu (Hunedoara), rascoala lui Horea, Closca si Crisan, miscare cu caracter national si social, iscata ca o reactie a iobagilor romani din Ardeal, disperati de situatia lor economica si sociala tot mai greu de suportat, s-a incheiat dupa foarte scurt timp, la sfarsitul lunii decembrie a aceluiasi an, cand cei trei conducatori au fost prinsi si executati. Pe capetele lor se pusese cate un premiu de 300 de galbeni; totusi, sustinuti de majoritatea oamenilor din popor - constienti de faptul ca li se aparau interesele -, ei n-au putut fi capturati de autoritatile austro-ungare altfel decat prin tradare. S-au gasit cativa tarani care, ispititi de bani, au ajutat la capturarea celor trei, care stateau ascunsi, in vreme ce preotii romani care se raliasera miscarii umblau prin sate pentru a aduna banii necesari pentru ca Horea sa se poata duce din nou - pentru a cincea oara - la Viena, spre a pleda cauza iobagimii romane in fata imparatului austro-ungar, Iosif al II-lea. La 27 decembrie 1784, cativa tarani s-au apropiat de Horea si Closca - acestia stateau ascunsi intr-o coliba de crengi, in codrul Scoragetului, din Muntii Gilaului - si, pretinzand ca umbla dupa vanat, au fost primit in coliba de cei doi. La un semnal, s-au napustit asupra lor, i-au legat si apoi i-au predat autoritatilor. Tot prin tradare a fost capturat, la 30 ianuarie 1785, si Crisan. A urmat judecata, apoi executia lui Horea si a lui Closca printr-o pedeapsa extrem de cruda - tragerea pe roata. Trupul lui Crisan, care se sinucisese in inchisoare, a fost zdrobit in acelasi fel. Si totusi, sacrificiul lor n-a fost zadarnic - un exemplu paradoxal de revolta care, desi infranta, va aduce totusi, macar in parte, schimbarile pe care le-a urmarit. In anul urmator rascoalei, 1785, printr-un act solemn datat 22 august si promulgat de imparatul Iosif al II-lea, in Ardeal a fost desfiintata iobagia. 10. Alexandru Ipsilanti, omul pe care Tudor Vladimirescu n-ar fi trebuit sa si-l faca aliat Moartea lui Tudor Vladimirescu si infrangerea revolutiei conduse de el, in 1821, s-au datorat tradarii de catre cei cu care se aliase, eteristii condusi de Alexandru Ipsilanti. Eteria, organizatie europeana dedicata eliberarii crestinilor - si indeosebi a grecilor - de sub stapanirea otomana - a avut filiale in multe tari ale Europei, iar in Tara Romaneasca influenta ei s-a manifetstat cu precadere in evenimentele asociate revoltei din 1821. Dorind sa contribuie la eliberarea Valahiei de sub apasatoarea vasalitate fata de Inalta Poarta otomana si sa o scape de flagelul domniilor fanariote, Tudor Vladimirescu a imbratisat idealurile Eteriei si a incheiat o intelegere cu conducatorul acesteia, Alexandru Ipsilanti. Se bizuiau pe sprijinul Rusiei; aceasta, insa, a dezaprobat miscarea. In plus, organizarea armatei eteriste lasa mult de dorit; trupele nedisciplinate ale lui Ipsilanti au jefuit pe drum multe gospodarii, starnind nemultumirea populatiei romanesti. Intelegerea dintre Alexandru Ipsilanti - devenit epitrop general al Eteriei - si Tudor Vladimirescu, conducatorul miscarii in Tara Romaneasca, prevedea ca Ipsilanti - dupa ce trecuse prin Moldova si Muntenia - sa iasa din tara cu trupele sale, pentru a nu starni o reactie dura si o interventie armata din partea turcilor. Dar, cand a devenit evident ca Ipsilanti nu era un conducator si un aliat de nadejde, conflictul intre cei doi a ajuns atat de grav, incat Alexandru Ipsilanti a hotarat sa se descotoroseasca de Tudor Vladimirescu, printr-un complot. Prin tradare, Tudor Vladimirescu - pe care poporul il numea deja "domnul Tudor", - a fost ridicat de la Golesti si apoi asasinat la Targoviste. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 22 Ianuarie 2016, ora 10:24 Uriaďż˝a fraudďż˝ electoralďż˝ din 1946. Cum au fost identificaďż˝i votanďż˝ii partidelor istorice prin metoda ďż˝prafului de varďż˝ adevarul.ro/locale/galati/uriasa-frauda-electorala-1946-fost-ide... Informaďż˝iile sunt extrase ďż˝n bunďż˝ parte din dosarul de cadre al torďż˝ionarului Petrache Goiciu, care povesteďż˝te pe larg ďż˝i cu mďż˝ndrie cum a procedat cu ďż˝duďż˝manii poporuluiďż˝ ďż˝n cďż˝teva localitďż˝ďż˝i din judeďż˝ul Galaďż˝i. Dosarul de cadre al oribilului torďż˝ionar Petrache Goiciu (aflat ďż˝n arhiva Administraďż˝iei Naďż˝ionale a Penitenciarelor ďż˝ AANP, Fond Cadre, G-1628), cel care a torturat ďż˝i a ucis mii de deďż˝inuďż˝i politici ďż˝n ďż˝nchisorile de la Galaďż˝i ďż˝i Gherla, ascunde ďż˝n el mďż˝rturii inedite ale modului cum au vďż˝nat cozilele de topor bolďż˝evice candidaďż˝ii la alegerile aďż˝a-zis ďż˝democraticeďż˝ din 1946. Faptele sunt relatate din unghiul de vedere al torďż˝ionarilor, care se laudďż˝ cu entuziasm cu privire la modul cum, ďż˝n fapt, au strivit orice urmďż˝ de democraďż˝ie din Romďż˝nia, simplificďż˝nd instaurarea guvernďż˝rii comuniste. Povestea unei mascarade cu pretenďż˝ii democratice ďż˝n toamna anului 1946, Guvernul Groza a organizat primele alegeri parlamentare de dupďż˝ Al Doilea Rďż˝zboi Mondial, alegeri pe care Partidul Comunist din Romďż˝nia (PCR, devenit ďż˝n 1948 PMR ďż˝i apoi din nou PCR) avea sďż˝ le cďż˝tige printr-o uriaďż˝ďż˝ fraudďż˝. ďż˝n campania electoralďż˝, conducerea centralďż˝ a partidului comunist a transmis tuturor organizaďż˝iilor locale ale PCR sarcina de a-i ďż˝mpiedica pe candidaďż˝ii partidelor tradiďż˝ionale de a-ďż˝i prezenta candidaďż˝ii ďż˝n cadrul mitingurilor electorale ďż˝i de a le contracara prin toate mijloacele propaganda politicďż˝. Mďż˝sura a fost dispusďż˝ ďż˝nclusiv ďż˝mpotriva aliaďż˝ilor la guvernare, respectiv a candidaďż˝ilor nemembri PCR din Blocul Partidelor Democrate (din care fďż˝ceau parte facďż˝iuni fidele comuniďż˝tilor din mai toate partidele. Istoricul Dinu C. Giurescu explicďż˝ magistral contextul ďż˝n care se ďż˝ntďż˝mplau evenimentele, ďż˝n cartea ďż˝Falsificatorii. Alegerile din 1946ďż˝, apďż˝rutďż˝ la Editura RAO, ďż˝n anul 2007. ďż˝Perioadele campaniei electorale ďż˝i a alegerilor propriu zis au fost marcate de violenďż˝e ďż˝i acďż˝iuni de intimidare generalďż˝ executate de detaďż˝amente ale BPD-uluiďż˝, face istoricul preambulul unor ample realatďż˝ri despre respectivele violenďż˝e. ďż˝nsďż˝ dacďż˝ relatďż˝rile lui Giurescu, foarte cunoscute de altfel, ating ďż˝n special evenimentele din partea de centru ďż˝i sud a Romďż˝niei, sursa Petrache Goiciu (torďż˝ionarul era pe atunci un proaspďż˝t activist comunist pus pe fapte mari) scoate la luminďż˝ cďż˝teva din faptele ďż˝ntďż˝mplate ďż˝n judeďż˝ul Galaďż˝i. Cine nu-i cu noi e ďż˝mpotriva noastrďż˝ ďż˝n judeďż˝ul Covurlui, candidatul PNL-Brďż˝tianu la alegerile din 1946 pentru un loc ďż˝n Adunarea Deputaďż˝ilor a fost Mihail Romniceanu, ministru secretar de stat fďż˝rďż˝ portofoliu (adicďż˝ de umpluturďż˝) ďż˝n guvernul Dr. Petru Groza. Petrache Goiciu. Sursa foto: militiaspirituala.ro ďż˝ntr-o autobiografie datatďż˝ 12 septembrie 1951 (pďż˝stratďż˝ ďż˝n arhiva Administraďż˝iei Naďż˝ionale a Penitenciarelor ďż˝ AANP, Fond Cadre, G-1628), Petrache Goiciu povesteďż˝te sarcinile pe care i le ďż˝ncredinďż˝ase partidul pentru a contracara acďż˝iunile politice ale demnitarului liberal ďż˝n judeďż˝ul Covurlui. ďż˝ďż˝n aceste trei luni de zile sunt trimes de cďż˝tre Partid la Folteďż˝ti ďż˝i Bujor pentru ca sďż˝ ďż˝mpiedicďż˝m pe Ministrul Romniceanu de a ďż˝ine o ďż˝ntrunire. Reuďż˝im ca la Folteďż˝ti sďż˝ nu ďż˝inďż˝ ďż˝ntrunirea, dar imediat au luat maďż˝ina ďż˝i au plecat la Bujor a-m plecat ďż˝i noi dar nu a-m izbutit sďż˝i ďż˝mpiedicďż˝m din cauzďż˝ cďż˝ ďż˝ďż˝ranii erau beďż˝i ďż˝ntr-o stare grozavďż˝ ďż˝i cum nea vďż˝zut pe noi au cďż˝utat fiind puďż˝i la cale de cďż˝tre Tohďż˝neanu profesor omul lui Romniceanu sďż˝ ne ia la bďż˝taie. Ne-am retras ďż˝i ne-am reďż˝ntors la Galaďż˝i arďż˝tďż˝nd partidului cele ďż˝ntďż˝mplateďż˝, scrie Goiciu (am pďż˝strat ortografia originalďż˝). El ďż˝i informeazďż˝ apoi superiorii cďż˝ ďż˝n cďż˝teva sate de pe traseu au convins sďż˝tenii ďż˝sďż˝ participe la demascarea trďż˝dďż˝torilor de ďż˝arďż˝, urmďż˝nd ca la cabinele de vot ďż˝sďż˝ fie fďż˝cute puncte de veghere, iar uneltitorii sďż˝ fie ďż˝nsemnaďż˝iďż˝. ďż˝n esenďż˝ďż˝, este vorba despre celebra metodďż˝ a prafului de var, pe care, ďż˝n urmďż˝ cu cďż˝ďż˝iva ani, ne-a povestit-o bďż˝trďż˝nul ďż˝ďż˝rďż˝nist Toader Tanvuia, din localitatea gďż˝lďż˝ďż˝eanďż˝ Jorďż˝ti. Mai exact, deasupra cabinei de vot era postat un cetďż˝ďż˝ean loial comuniďż˝tilor, care printr-o gaurďż˝ din plafon urmďż˝rea cum voteazďż˝ fiecare, iar ďż˝n cazul celor care votau cu partidele istorice le lďż˝sa sďż˝ pice pe haine un pic de praf de var. Complicii ďż˝observatoruluiďż˝ aveau misiunea fie de a-l ďż˝mpiedica pe votantul ďż˝ďż˝nsemnatďż˝ sďż˝ mai punďż˝ buletinul ďż˝n urmďż˝ (ďż˝l scoteau ďż˝n ďż˝uturi din secďż˝ia de votare), fie de a-i aplica o bďż˝taie sorďż˝ cu moartea, afarďż˝, pentru ca toatďż˝ lumea sďż˝ ďż˝nďż˝eleagďż˝ ďż˝i ďż˝sďż˝ voteze cum trebuieďż˝. Cum a ďż˝nvins Goiciu ďż˝banda lui Romniceanuďż˝ Sďż˝ revenim la declaraďż˝ia lui Petrache Goiciu. ďż˝Nu a trecut nici cďż˝teva zile cďż˝ci ne aflam ďż˝n preajma alegerilor din nou sunt chemat la tov. secretar Cďż˝mpeanu Constantin (N.R: membru al CC al PCR ďż˝i viitor deputat PCR de Covurlui) ďż˝i-mi spune sďż˝-mi iau oameni ďż˝i sďż˝ plec la Bereďż˝ti Covurlui cďż˝ci ministrul Romniceanu a plecat ďż˝i vrea sďż˝ ďż˝inďż˝ o ďż˝ntrunire ďż˝i rďż˝spundeam ďż˝n faďż˝a partidului dacďż˝ reuďż˝eďż˝te sďż˝ ďż˝inďż˝ ďż˝ntrunirea. Am cďż˝utat de a-m adunat 12 muncitori dupďż˝ care am plecat la Bereďż˝ti cum ďż˝ncďż˝ nu venise dupďż˝ o orďż˝ de aďż˝teptare am plecat ďż˝ndďż˝rďż˝t ďż˝i ďż˝n satul Ghibďż˝rďż˝eni pe ďż˝osea ne-am ďż˝ntďż˝lnit cu ministrul Romniceanu Tohďż˝neanu Cristoforatos ďż˝i ďż˝ncďż˝ unul pe care nu l-am cunoscutďż˝, scrie activistul. Evident, maďż˝ina ministrului este blocatďż˝ de ďż˝oamenii munciiďż˝, iar cei din maďż˝inďż˝ sunt daďż˝i jos ďż˝i luaďż˝i la palme, La urma urmelor, erau ďż˝trďż˝dďż˝tori de ďż˝arďż˝, nu? ďż˝La controlu fďż˝cut sub perna unde se afla Romniceanu am gďż˝sit o cutie mare cu manifeste de a lor ďż˝i cu multe broďż˝uri. Nu le-am dat voie sďż˝ continue drumul ďż˝i i-am adus pďż˝nďż˝ ďż˝n Bujor ďż˝n urma maďż˝inei noastre iar la spitalul din Bujor au fugit cu maďż˝ina ďż˝i astfel sa terminat cu banda lui Romniceanuďż˝, ďż˝i ďż˝ncheie apoteoric mďż˝rturisirea Petrache Goiciu. Mihail Romniceanu. Sursa foto: wikipedia Cďż˝t priveďż˝te rezultatul alegerilor din 1946, cifrele oficiale (mďż˝sluite prin toate metodele posibile: intimidarea electoratului, furtul buletinelor de vot, falsificarea proceselor verbale) aveau sďż˝ arate cďż˝ ďż˝n judeďż˝ul Covurlui, zona de care s-a ocupat Goiciu, comuniďż˝tii au adunat 81% din voturi. Recompensa pentru alegeri: este pus director la puďż˝cďż˝rie ďż˝n urma raidurilor reuďż˝ite ďż˝mpotriva candidaďż˝ilor opozanďż˝ilor comuniďż˝tilor, Petrache Goiciu a fot numit ďż˝ef de cadre la Regionala CFR Galaďż˝i (evident, cu misiunea de a recruta ďż˝cadre de nďż˝dejdeďż˝ pentru partid), iar din 1947, este pus director al Penitenciarului Galaďż˝i, loc unde se remarcďż˝ prin cruzimi de nedescris ďż˝mpotriva deďż˝inuďż˝ilor politici. ďż˝i-a continuat cariera de torďż˝ionar ďż˝i la Gherla ďż˝nsďż˝, la un moment dat, pďż˝nďż˝ ďż˝i comuniďż˝tii s-au sďż˝turat de el. Ori doar vroiau sďż˝ ďż˝teargďż˝ urmele genocidului la care au fost supuďż˝i gospodarii satelor ďż˝i intelectualitatea romďż˝nďż˝ ďż˝n perioada 1946-1952. Cert este cďż˝ Goiciu a fost trecut ďż˝n rezevďż˝, cu gradul de colonel ďż˝i cu pensie foarte mare, din care s-a ďż˝nfruptat pďż˝nďż˝ ďż˝n 1980, cďż˝nd a murit, din cauze naturale, la vďż˝rsta de 75 de ani. ďż˝n ceea ce-l priveďż˝te pe Mihai Romniceanu, lucrurile n-au fost la fel de fericite ca ďż˝n cazul torďż˝ionarului. Pe 28 aprilie 1948 a fost arestat. Conform fiselor matricole, a fost internat la penitenciarul Jilava cu ordinul nr. 3856/950, venind de la penitenciarul Craiova. Patru ani mai tarziu (1.10.1954) este ďż˝nregistrat cu mandatul de arestare 33/C emis de catre Direcďż˝ia a II-a a Procuraturii Generale pentru acďż˝iune contra clasei muncitoare (art. 193 CP), desfďż˝uratďż˝ ďż˝ďż˝n timpul burghezieiďż˝. Pentru acest fapt a fost condamnat de cďż˝tre Tribunalul Regiunii a II-a Militare, prin hotďż˝rďż˝rea nr. 9/1957, la 12 ani temniďż˝a grea, fiind ďż˝ncadrat la ďż˝naltďż˝ trďż˝dare. Ca deďż˝inut politic a trecut prin penitenciarele Craiova, Jilava, Gherla (unde a dat din nou piept cu Goiciu), Piteďż˝ti, Dej, Sighet, Vďż˝cďż˝reďż˝ti ďż˝i a murit ďż˝n detenďż˝ie, ďż˝n penitenciarul Rďż˝mnicu-Sďż˝rat, la 13 februarie 1960. Citeste mai mult: adev.ro/o1bxww Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 22 Ianuarie 2016, ora 10:29 Cine a fost Maromet, torďż˝ionarul ďż˝nspďż˝imďż˝ntďż˝tor pomenit ďż˝n faimosul cďż˝ntec de puďż˝cďż˝rie ďż˝La Chilia-n portďż˝ adevarul.ro/locale/galati/cine-fost-maromet-tortionarul-inspaima... Nicolae Moromete, supranumit ďż˝Maromet ďż˝ bestia cu chip de omďż˝, a fost comandantul penitenciarelor Galaďż˝i, Jilava ďż˝i Chilia ďż˝i s-a dovedit unul dintre cei mai sadici gardieni din istoria Romďż˝niei. El a exterminat sute de deďż˝inuďż˝i politici prin torturďż˝ ďż˝i ďż˝nfometare. Era un individ cu grave devieri de comportament, motiv pentru care pďż˝nďż˝ ďż˝i comuniďż˝tii l-au ďż˝nlďż˝turat la un moment dat, fďż˝rďż˝ ďż˝nsďż˝ sďż˝-l pedepseascďż˝ pentru atrocitďż˝ďż˝ile comise. Puďż˝inďż˝ lume ďż˝tie, dar piesa lďż˝utďż˝rescďż˝ ďż˝La Chilia-n portďż˝, cunoscutďż˝ publicului ďż˝n interpretarea marilor actori ďż˝tefan Iordache (ďż˝n filmul ďż˝Cel mai iubit dintre pďż˝mďż˝nteniďż˝, inspirat dupďż˝ cartea omonimďż˝ a lui Marian Preda) ďż˝i Gheorghe Dinicďż˝, a fost ďż˝lansatďż˝ iniďż˝ial ca un cďż˝ntec de puďż˝cďż˝rie care zugrďż˝vea viaďż˝a grea a deďż˝inuďż˝ilor (ďż˝n mare parte politici) duďż˝i la muncďż˝ silnicďż˝ ďż˝n Delta Dunďż˝rii. Faptele ďż˝i personajele din amintitul cďż˝ntec sunt cďż˝t se poate de reale, de altfel. Astfel, formularea ďż˝La Chilia, la Tďż˝taru/ Bate Maromet cu parulďż˝ (cu precizarea cďż˝ lďż˝utarii moderni au ďż˝remixatďż˝ numele, din neďż˝nďż˝elegerea textului, ďż˝n Mahomed) face referire la un personaj de tristďż˝ amintire, a cďż˝rui poveste o vom spune ďż˝n cele ce urmeazďż˝. Maromet, pe numele lui real Nicolae Moromete - exact ca personajul central al romanului ďż˝Moromeďż˝iiďż˝ de Marin Preda - a fost, dupďż˝ cďż˝te a fost zugrďż˝vit de foďż˝tii deďż˝inuďż˝i ďż˝i de istorici, unul dintre cei mai sďż˝lbatici ďż˝i violenďż˝i comandanďż˝i de penitenciar ai regimului comunist, la Jilava, Vďż˝cďż˝reďż˝ti, Caransebeďż˝, Galaďż˝i ďż˝i Chilia Veche. A intrat ďż˝n memoria deďż˝inuďż˝ilor politici sub numele de ďż˝Maromet - bestia cu chip de omďż˝, iar descrierea faptelor lui pur ďż˝i simplu ďż˝ngrozeďż˝te. ďż˝ďż˝ran cu cinci clase, propulsat ďż˝n funcďż˝ii de comuniďż˝ti Potrivit unui documentar amplu realizat de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului (ICCC), Nicolae Moromete s-a nďż˝scut pe 13 mai 1912, ďż˝ntr-o familie de ďż˝ďż˝rani sďż˝raci, ďż˝n comuna Valea Ungureni (judeďż˝ul Argeďż˝). A fďż˝cut cinci clase primare (ceea ce ďż˝n acea vreme era echivalentul a 10 clase ďż˝n zilele noastre) ďż˝i s-a angajat ca mďż˝turďż˝tor, apoi om de serviciu la Primďż˝ria Bucureďż˝ti, loc unde va lucra pďż˝nďż˝ ďż˝n anul 1941, cďż˝nd a fost mobilizat ďż˝i trimis pe frontul de rďż˝sďż˝rit. ďż˝n anul 1945 a devenit membru al Partidul Comunist, iar din 1947 a fost ďż˝ncadrat ďż˝n diferite poziďż˝ii ďż˝n Ministerul Afacerilor Interne (MAI) ďż˝ gardian, prim gardian, comandat de gardďż˝, comandat de penitenciar la Jilava, Caranďż˝ebeďż˝, Galaďż˝i ďż˝i Formaďż˝iunea Chilia Veche, iar apoi locďż˝iitor de comandant pentru pazďż˝ ďż˝i regim la Vďż˝cďż˝reďż˝ti, ultimul grad fiind cel de locotenent colonel ďż˝n MAI. Numirea lui Moromete ďż˝n funcďż˝ia de comandant de gardďż˝, cu delegaďż˝ie de director interimar de penitenciar la Jilava, survine ďż˝n anul 1949, atunci cďż˝nd regimul carceral devine unul dintre cele mai severe, mai ales cďż˝ ďż˝nchisorile erau deja pline de deďż˝inuďż˝i politici: lideri ai partidelor istorice, moďż˝ieri, ďż˝ďż˝rani ďż˝nstďż˝riďż˝i, industriaďż˝i, intelectuali, preoďż˝i. ďż˝Transformarea ďż˝nchisorii ďż˝ntr-un iad a fost trasatďż˝ de cďż˝tre Partidul Comunist, dupďż˝ cum ďż˝nsuďż˝i Moromete susďż˝ine ďż˝ntr-un memoriu din 1955. Lui Moromete i s-a cerut sďż˝ aplice o ďż˝disciplinďż˝ nemaiďż˝ntďż˝lnitďż˝, ďż˝ďż˝ntrebuinďż˝ďż˝nd orice metodeďż˝ ďż˝n numele luptei de clasďż˝, fiind ameninďż˝at cďż˝ ďż˝n caz contrar va fi ďż˝nchis la rďż˝ndu-iďż˝, consemneazďż˝ amintitul raport al ICCC. Rďż˝mďż˝ite ale unor deďż˝inuďż˝i politici uciďż˝i ďż˝n Colonia Sulina. Sursa foto: ICCC Instituise un regim de lagďż˝r de exterminare nazist ďż˝ďż˝n toatďż˝ perioada cďż˝t a lucrat ďż˝n Direcďż˝ia Generala a Penitenciarelor ďż˝i Lagďż˝relor de Muncďż˝, Moromete s-a remarcat prin comportament violent ďż˝i limbaj abject la adresa deďż˝inuďż˝ilor ďż˝i a subalternilor. Torďż˝ionarul nu numai ca ordona bďż˝taia deďż˝inuďż˝ilor, dar ďż˝i participa direct. Un fost deďż˝inut politic trecut prin ďż˝nchisoarea Jilava povesteďż˝te cum, ďż˝n anul 1950, toďż˝i deďż˝inuďż˝ii politicii, ďż˝n urma evadďż˝rii a doi iugoslavi din ďż˝nchisoare, au fost scoďż˝i ďż˝n curte ďż˝i obligaďż˝i sďż˝ treacďż˝ dezbrďż˝caďż˝i printr-un tunel de gardieni ďż˝narmaďż˝i cu bďż˝te, care loveau cu furieďż˝, se menďż˝ioneazďż˝ ďż˝n biografia torďż˝ionarului ďż˝ntocmitďż˝ de ICCC. Existďż˝ dovezi scrise ďż˝i mďż˝rturii ale unor deďż˝inuďż˝i cum cďż˝ Nicolae Moromete a utilizat mai multe metode sadice de torturďż˝, cum ar fi: bďż˝taia deďż˝inuďż˝ilor pďż˝nďż˝ la epuizare sau eliminare, privarea de alimente (mďż˝ncarea era aruncatďż˝ ostentativ la porci), privarea de medicamente ďż˝i ďż˝ngrijire medicalďż˝, impunerea unui regim de muncďż˝ extrem de sever ďż˝i fixarea unor norme de muncďż˝ imposibil de ďż˝ndeplinit, utilizarea la munci grele a deďż˝inuďż˝ilor bolnavi, infirmi sau ďż˝n vďż˝rstďż˝. Deďż˝inuďż˝i politici la muncďż˝ forďż˝atďż˝. Foto: arhiva BVAU Maromet bďż˝tea cu parul ďż˝i la Galaďż˝i Potrivit unor mďż˝rturii adunate de Lucia Hossu Longin pentru documentarul ďż˝Memorialul Dureriiďż˝, Moromete a continuat politica de exterminare a deďż˝inuďż˝ilor politici ďż˝i ďż˝n perioada Galaďż˝i (1952-1954). ďż˝Distracďż˝iaďż˝ favoritďż˝ a torďż˝ionarului era supunerea acestora la munci istovitoare ori reducerea porďż˝iilor de mďż˝ncare la dimensiuni minuscule. Uneori, un deďż˝inut politic era hrďż˝nit sďż˝ptďż˝mďż˝ni ďż˝ntregi cu cďż˝te o sutďż˝ de grame de pďż˝ine mucegďż˝itďż˝ pe zi, ďż˝ntr-un fel de test sinistru al rezistenďż˝ei organismului uman la ďż˝nfometare. ďż˝Nicolae Moromete a devenit o legendďż˝ neagrďż˝, un torďż˝ionar ďż˝ntre torďż˝ionari. Cu numele astfel stďż˝lcit, Maromet a lďż˝sat ďż˝n urmďż˝ o biografie care stďż˝rneďż˝te, concomitent, fiori ďż˝i repulsie. A condus Penitenciarul Jilava din mai 1949 pďż˝nďż˝ ďż˝n iunie 1952. Deci el a fost comandant acolo cďż˝nd regimul concentraďż˝ionar se afla ďż˝n perioada lui cea mai severďż˝, cďż˝nd se aplicau cele mai barbare metodeďż˝, consemneazďż˝ Lucia Hossu Longin ďż˝n amintitul documentar. Cruzimea lui Maromet a fost prea mult chiar ďż˝i pentru comuniďż˝ti ďż˝n vara anului 1954, atrocitďż˝ďż˝ile lui Nicolae Moromete au fost sesizate Procuraturii Galaďż˝i printr-o scrisoare consideratďż˝ anonimďż˝, deďż˝i ulterior s-a demonstrat cďż˝ era vorba despre un document semnat de adjunctul lui Maromet. Nu este clar dacďż˝ motivul pentru care a fost scris acel denunďż˝ a fost unul umanitar sau a fost vorba despre o ďż˝turnďż˝torie-sďż˝pďż˝torieďż˝ cu scop de promovare, ďż˝nsďż˝ este cert cďż˝ ďż˝n urma anchetei s-a constatat cďż˝ regimul de detenďż˝ie ďż˝i de muncďż˝ era insuportabil, fapt ce fďż˝cea ce rata mortalitďż˝ďż˝ii sďż˝ fie extrem de ridicatďż˝, zilnic decedďż˝nd 3-5 deďż˝inuďż˝i. ďż˝O bunďż˝ parte din mďż˝ncarea deďż˝inuďż˝ilor era datďż˝ la porci, porďż˝iile de hranďż˝ erau tďż˝iate pentru vini imaginare. Deďż˝inuďż˝ii munceau, mďż˝ncau ďż˝i dormeau ďż˝n frig, umezealďż˝ ďż˝i mizerie. Cei bolnavi erau lďż˝saďż˝i sďż˝ moarďż˝ pentru cďż˝ nu primeau medicamente ďż˝i ďż˝ngrijire medicalďż˝, avea sďż˝ consemneze procurorii, desigur, cu aprobarea celor de la partid. Deďż˝i ancheta a relevat abateri grave sďż˝vďż˝ite sub comanda lui Moromete ďż˝i a propus trecerea lui ďż˝n rezervďż˝, pďż˝nďż˝ la urma acesta a fost caracterizat ca fiind un personaj... pozitiv: ďż˝ďż˝n concluzie, este un tovarďż˝ cinstit, ďż˝n care se poate avea ďż˝ncredereďż˝. Ca urmare, a fost numit comandat al Formaďż˝iunii Chilia Veche, acolo unde ďż˝irul crimelor ďż˝i abuzurilor a continuat. ďż˝i aici s-a fďż˝cut, ďż˝n 1959, o anchetďż˝, care a constatat cďż˝ Moromete a aplicat sistematic pedepse corporale la toďż˝i deďż˝inuďż˝ii, motiv pentru care a fost mutat la Vďż˝cďż˝reďż˝ti, pe o funcďż˝ie inferioarďż˝. La Chilia Veche erau aduďż˝i din toatďż˝ ďż˝ara deďż˝inuďż˝i ďż˝n vďż˝rstďż˝ (peste 60 de ani), cu infirmitďż˝ďż˝i fizice sau foarte bolnavi. O comisie de medici a constat cďż˝ o bunďż˝ parte din deďż˝inuďż˝i erau inapďż˝i de muncďż˝ ďż˝i totuďż˝i au fost folosiďż˝i la recoltatul stufului, cu norme ridicate ďż˝i raďż˝ii scďż˝zute. Din cauza condiďż˝iilor de muncďż˝ ďż˝i a tratamentului brutal la care erau supuďż˝i unii dintre deďż˝inuďż˝i au preferat sďż˝ se sinucidďż˝. Ancheta a constatat cďż˝ ďż˝i la aceastďż˝ colonie de muncďż˝ s-a ďż˝nregistrat un numďż˝r anormal de decese ďż˝ntre octombrie 1958 ďż˝i ianuarie 1959. Lanďż˝uri si instrumente de torturďż˝ folosite la Chilia. ďż˝n cele din urmďż˝, Moromete a fost trecut ďż˝n rezervďż˝, ďż˝n 1959 (avea 47 de ani), cu drept de asigurare socialďż˝, dar fďż˝rďż˝ sďż˝ fi fost judecat pentru crimele ďż˝i tratamentele inumane prin care au trecut mii de deďż˝inuďż˝i la Jilava, Vďż˝cďż˝reďż˝ti, Caranďż˝ebeďż˝, Galaďż˝i, Chilia Veche. Destinul lui este de film, cu o rďż˝sturnare destul de spectaculoasďż˝, cďż˝ci dupďż˝ trecerea ďż˝n rezervďż˝ a devenit un umil plasator de spectatori la un cinematograf din Bucureďż˝ti. La Galaďż˝i a fost ďż˝continuatďż˝ de Goiciu, cďż˝lďż˝ul preoďż˝ilor Dupďż˝ mutarea lui Maromet la Chilia Veche, conducerea Penitenciarului de la Galaďż˝i a fost preluatďż˝ de un alt torďż˝ionar, pe nume Goiciu, care s-a ďż˝remarcatďż˝ prin persecutarea pďż˝nďż˝ dincolo de orice imaginaďż˝ie a preoďż˝ilor. ďż˝Goiciu, director al penitenciarului din Galaďż˝i, a avut anume predispoziďż˝ii de a ucide pe preoďż˝ii ďż˝i pe fiii de preoďż˝i. Puďż˝ini dintre aceia care au trecut prin temniďż˝a de la Galaďż˝i, au scďż˝pat cu viaďż˝ďż˝ din mďż˝na acestui cďż˝lďż˝u. Au fost martori oculari, care au stat ďż˝n celulďż˝ cu un fiu de preot, cďż˝nd acesta a fost sugrumat de Goiciu. ďż˝n momentul cďż˝nd ďż˝i fďż˝cea rugďż˝ciunea, Goiciu, dupďż˝ ce a intrat ďż˝n celula fiului de preot, l-a lungit pe duďż˝umea ďż˝i l-a zdrobit cu picioarele pďż˝nďż˝ l-a lďż˝sat mortďż˝, scrie Mihai Rďż˝dulescu ďż˝n lucrarea ďż˝Preoďż˝i ďż˝n cďż˝tuďż˝eďż˝, Ed. Cit, pag 56). Printre preoďż˝ii torturaďż˝i de Goiciu la Galaďż˝i avea sďż˝ se numere ďż˝i Antonie Plďż˝mďż˝dealďż˝, cel care avea sďż˝ devinďż˝ ulterior Mitropolit al Ardealulului. Citeste mai mult: adev.ro/o0em1n Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 22 Ianuarie 2016, ora 11:01 Discursul celebru din balconul judeďż˝enei de partid: ďż˝Fetelor, f...ďż˝i-vďż˝, fetelor, cďż˝ nu ne mai opreďż˝te nimeni. E libertate!ďż˝ Galati, 22 decembrie 1989, ďż˝n faďż˝a sediului PCR. adevarul.ro/locale/galati/discursul-celebru-balconul-judetenei-p... O poveste halucinatďż˝, care o are ďż˝n prim plan pe celebra prostituatďż˝ Mariana Baboďż˝. Valul Revoluďż˝iei a dus-o pe vďż˝nzďż˝toarea de plďż˝ceri la balconul sediului judeďż˝enei de partid, de unde a vorbit, pe limba ei, miilor de gďż˝lďż˝ďż˝eni strďż˝nďż˝i, ďż˝n 22 decembrie 1989, ca sďż˝-ďż˝i recapete libertatea furatďż˝ de comuniďż˝ti. Chiar dacďż˝ marea majoritate a istoricilor s-au rezumat sďż˝ mďż˝soare revoluďż˝ia din 1989 ďż˝n cifre legate de vďż˝rsarea de sďż˝nge ďż˝i de desfďż˝urarea de trupe, existďż˝ ďż˝i unele episoade care mai degrabďż˝ stďż˝rnesc hazul, ba chiar ating limitele ridicolului. Un astfel de eveniment s-a consumat pe 22 decembrie 1989, puďż˝in dupďż˝ ora 16.00, la Galaďż˝i, atunci cďż˝nd printre revoluďż˝ionarii care au ocupat sediul judeďż˝enei de partid s-a aflat ďż˝i una dintre cele mai cunoscute prostituate din oraďż˝: Mariana Baboďż˝, cunoscutďż˝ sub numele ďż˝de scenďż˝ de Mariana Cur-de fier. ďż˝n parantezďż˝ fie spus, ea ďż˝i disputa porecla (care echivala cu un fel de titlu de Miss a universului prostituďż˝iei) cu altďż˝ prostituatďż˝ celebrďż˝, Mariana Barbuzanca, care-ďż˝i fďż˝cea veacul, la fel ca Baboďż˝, ďż˝n zona hotelului Dunďż˝rea din centrul Galaďż˝iului. ďż˝ďż˝ntreprindereaďż˝ Mariana Cur-de-fier Nďż˝scutďż˝ ďż˝n anul 1952 (se pare cďż˝ ďż˝ntr-o comunďż˝ din judeďż˝ul Brďż˝ila) Mariana Baboďż˝ ďż˝mplinise deja 37 de ani ďż˝n momentul Revoluďż˝iei din 1989 ďż˝i se pregďż˝tea de o ďż˝strďż˝lucitoare carierďż˝ de matroanďż˝. Era o femeie frumoasďż˝ ďż˝i destul de inteligentďż˝, iar asta o ajutase sďż˝ supravieďż˝uiascďż˝ ďż˝n lumea durďż˝ a comunismului ďż˝i sďż˝ scape de ďż˝nchisoare, ba chiar sďż˝ prospere. De prin 1985-1986 se ďż˝nvďż˝rtea deja prin lumea bunďż˝, oferind ďż˝serviciiďż˝ ďż˝n zona politicďż˝, artisticďż˝, sindicalďż˝ ďż˝i sportivďż˝. Este bine de ďż˝tiut cďż˝ Mariana nu vindea doar sex ďż˝i nu se vindea doar pe sine. Avea ďż˝n "portofoliu" vreo 7-8 fete tinerele, pe care le iniďż˝ia ďż˝n ďż˝taineleďż˝ amorului pe bani, dar le folosea ďż˝i pentru a vinde marfďż˝ de contrabandďż˝: ďż˝igďż˝ri, cafea, parfumuri, blugi. ďż˝n decembrie 1989, Mariana ďż˝i fetele ei ďż˝i fďż˝ceau treaba ďż˝n faďż˝a Hotelului Dunďż˝rea, cďż˝ci era un moment ďż˝n care banii se ďż˝nmulďż˝eau uďż˝or: portul era plin vapoare strďż˝ine aflate la ďż˝ncďż˝rcat sau la descďż˝rcat, marinarii cďż˝utau sex, romďż˝nii erau amatori de ďż˝igďż˝ri ďż˝i alte alea pentru Sďż˝rbďż˝torile de iarnďż˝. ďż˝i curvele au dreptul la revoluďż˝ie Dupďż˝ cum a povestit pentru ďż˝Adevďż˝rulďż˝ actorul Vlad Vasiliu (unul dintre principalii protagoniďż˝ti ai evenimentelor din decembrie 1989 la Galaďż˝i), atunci cďż˝nd matroana a auzit cďż˝ ďż˝Ole, ole, Ceauďż˝escu nu mai e!", s-a dus ca un glonďż˝ spre balconul actualului Palat al Prefecturii (pe atunci sediul judeďż˝enei PCR), unde se strďż˝nsese crema oraďż˝ului sďż˝ preia puterea. De altfel, Vlad Vasiliu a fost unul dintre miile de martori ai apelului fďż˝cut de ďż˝Mariana Cur-de-fier" ďż˝n centrul Galaďż˝iului, la microfon, la 22 decembrie 1989, la ora 16.09. Aďż˝a arďż˝ta Mariana Baboďż˝ ďż˝n decembrie 1989. Foto: Arhiva Adevďż˝rul ďż˝Cďż˝nd a reuďż˝it sďż˝ punďż˝ mďż˝na pe microfon, a ďż˝nceput sďż˝ strige: ďż˝Fetelor, f...ďż˝i-vďż˝, fetelor, cďż˝ nu ne mai opreďż˝te nimeni. E libertate, e bine! F...ďż˝i-vďż˝!ďż˝. ďż˝sta era limbajul ei. Cďż˝nd am auzit aďż˝a, am luat-o la fugďż˝, zic: ďż˝Bďż˝, dracului, e Revoluďż˝ie, ne facem de tot rahatul!ďż˝. I-am spus: ďż˝Mariana, te rog frumos, dďż˝-mi microfonul, cďż˝ trebuie sďż˝ fac o comunicare importantă»”, a povestit, pentru ďż˝Adevďż˝rulďż˝, Vlad Vasiliu . ďż˝Ea: ďż˝Gata, eu am terminat. ďż˝i dau cuvďż˝ntul Artistuluiďż˝. ďż˝i cďż˝nd i-am luat microfonul, am auzit de jos, din mulďż˝ime, vocea doctorului Dumitru Iuďż˝chievici: ďż˝F...ďż˝i-vďż˝ fetelor, cďż˝ eu vďż˝ chiuretez!ďż˝. S-a auzit perfect pentru cďż˝ doctorul avea o voce puternicďż˝, de bariton. Lumea rďż˝dea ďż˝i aplauda. Presiunea cauzatďż˝ de decretul antiavort, impus de regimul Ceauďż˝escu, nu mai putea fi suportatďż˝, a continuat actorul povestea. Deloc irelevant pentru a ďż˝nďż˝elege contextul, doctorul Iuďż˝chievici tocmai fusese eliberat de cďż˝tre revoluďż˝ionari din arestul Miliďż˝iei. Era ginecolog ďż˝i fusese acuzat cďż˝ fďż˝cuse ilegal chiuretaje. De altfel, medicul a recunoscut, ďż˝n urmďż˝ cu cďż˝ďż˝iva ani, tot pentru jurnaliďż˝tii de la ďż˝Adevďż˝rulďż˝, cďż˝ se ocupa cu avorturile ilegale. ďż˝Pe Mariana o cunoďż˝team de mult, fiindcďż˝ o asistasem la vreo patru naďż˝teri, sďż˝raca. Pe curvele ei le chiuretam tot eu. Curvele erau ďż˝i securiste, sigur. Cďż˝ omul, dupďż˝ ce-ďż˝i fďż˝cea mendrele cu ele, la o ďż˝igarďż˝, mai vorbea. Iar astea ciripeau mai susďż˝, a declarat Iuďż˝chievici, ďż˝n decembrie 2009. Elanul revoluďż˝ionar n-a ďż˝inut-o decďż˝t o zi Potrivit martorilor la amintitele evenimente, elanul revoluďż˝ionar n-a ďż˝inut-o pe Mariana Baboďż˝ decďż˝t o zi, pďż˝nďż˝ s-a convins cďż˝ e cazul sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝ la ďż˝afaceriďż˝, punďż˝nd bazele uneie dintre cele mai extinse afaceri cu prostituďż˝ie din Romďż˝nia. Potivit procurorilor DIICOT (Mariana Baboďż˝, sora acesteia ďż˝i fiul ei, Ascanio Baboďż˝, au fost condamnaďż˝i ďż˝n 2010 la ani grei de ďż˝nchisoare ďż˝i la confiscarea unei averi de circa 1,5 milioane de euro), reďż˝eaua Marianei Cur-de-fier acďż˝iona ďż˝n cel puďż˝in cinci oraďż˝e mari din Romďż˝nia, dar ďż˝i ďż˝n Spania, Italia ďż˝i Germania. Mariana Baboďż˝ ďż˝n decembrie 2008. Foto: Arhiva Adevďż˝rul. A angajat-o ca apďż˝rďż˝tor pe celebra avocatďż˝ Paula Iacob, care a avut doar vorbe de compasiune despre clienta ei. ďż˝E o femeie amďż˝rďż˝tďż˝, cu mulďż˝i copii ďż˝i multe necazuriďż˝, a declarat avocata ďż˝n 2009. ďż˝n cele din urmďż˝ a reuďż˝it sďż˝ o scape cu o pedeapsďż˝ cu suspendare, ďż˝n vreme ce restul inculpaďż˝ilor din dosar au primit ďż˝ntre 8 ďż˝i 11 ani cu executare. ďż˝n decembrie 2011, Mariana Baboďż˝ a murit ďż˝n spitalul judeďż˝ean din Galaďż˝i, ďż˝n urma unui accident vascular cerebral sever, urmat de stop cardio-respirator. Avea 59 de ani, iar din frumuseďż˝ea ďż˝i banii de odinioarďż˝ nu-i mai rďż˝mďż˝sese decďż˝t amintirea. Citeste mai mult: adev.ro/nzsdpo Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 22 Ianuarie 2016, ora 11:14 Cine a fost cazacul Mazepa, rďż˝zboinicul care tulburďż˝ Europa chiar ďż˝i dupďż˝ 300 de ani de la moarte. Rďż˝pus pe pďż˝mďż˝nt romďż˝nesc, a fost ďż˝ngropat de ďż˝ase ori adevarul.ro/locale/galati/cine-fost-cazacul-mazepa-razboinicul-t... Erou naďż˝ional ďż˝n Ucraina, el este duďż˝man de moarte ďż˝n Rusia, continuďż˝nd sďż˝ fie, la 300 de ani de la moarte, sub ďż˝afuriseniaďż˝ Bisericii Ortodoxe. Este considerat pďż˝rintele ideii de independenďż˝ďż˝ a ucrainenilor. A murit pe pďż˝mďż˝nt romďż˝nesc, la Varniďż˝a (ďż˝n Basarabia) ďż˝i a fost ďż˝nmormďż˝ntat de ďż˝ase ori. Ultima oarďż˝ ďż˝ntr-o bisericďż˝ veche de sute de ani pe care comuniďż˝tii au tras-o cu remorcherele ďż˝n Dunďż˝re pentru cďż˝ refuza sďż˝ se prďż˝buďż˝eascďż˝. Un sondaj de opinie fďż˝cut recent de o televiziune localďż˝ din Galaďż˝i a scos la ivealďż˝ un adevďż˝r crud despre gďż˝lďż˝ďż˝eni: 95% dintre cei chestionaďż˝i habar nu au de unde vine denumirea ďż˝Mazepaďż˝, care dďż˝ denumirea a douďż˝ cartiere ultracentrale ale oraďż˝ului. Prilejul este tocmai bun pentru a scoate la ivealďż˝ povestea mai puďż˝in ďż˝tiutďż˝ a lui Ivan Stepanovici Mazepa, marele conducďż˝tor al oďż˝tilor cazace care au ďż˝ngrozit Europa ďż˝n secolul al XVII-lea. Dupďż˝ cum veďż˝i vedea, Mazepa a avut o legďż˝turďż˝ specialďż˝ cu Galaďż˝iul, de aici ďż˝i denumirea cu numele lui a centrulului oraďż˝ului. Un erou naďż˝ional ajuns duďż˝man al poporului Ivan Mazepa (1639-1709) s-a nďż˝scut ďż˝ntr-o familie bogatďż˝ din localitatea Bila ďż˝erkva, de lďż˝ngďż˝ Kiev (zonďż˝ controlatďż˝ pe atunci de polonezi) ďż˝i a fost, ďż˝ncďż˝ din tinereďż˝e, atras de cariera militarďż˝, dar ďż˝i de ideea scoaterii ucrainenilor de sub dominaďż˝ia strďż˝inďż˝. I se pare mai eficientďż˝ o alianďż˝ďż˝ cu ruďż˝ii decďż˝t cu polonezii, aďż˝a cďż˝ urcďż˝ toate treptele ierahiei armatei ďż˝i administraďż˝iei ďż˝ariste, iar ďż˝n 1687, la 48 de ani, ajunge hatman al cazacilor zaporojeni (ucraineni), o funcďż˝ie care ďż˝nsemna, ďż˝n fapt, cďż˝ el era guvernatorul Ucrainei de est, ca provincie supusďż˝ puterii ruse. O vreme, a fost considerat de ruďż˝i un fel erou naďż˝ional, cďż˝ci trupele conduse de el erau ďż˝ntotdeauna victorioase ďż˝n luptele la care lua parte. De altfel, reputaďż˝ia rďż˝zboinicilor cazaci i se datoreazďż˝ ďż˝n bunďż˝ mďż˝surďż˝ lui Ivan Mazepa. Lucrurile aveau ďż˝nsďż˝ sďż˝ cunoascďż˝ o ďż˝ntorsďż˝turďż˝ completďż˝ la ďż˝nceputul secolului al XVIII-lea, atunci cďż˝nd Ivan Mazepa, ajuns la o vďż˝rstďż˝ venerabilďż˝ pentru acele vremuri (depďż˝ise 60 de ani), se dďż˝ de partea puterilor vestice ďż˝i este atras de ideea unei Ucraine independente de Imperiul ďż˝arist. La 1709, cďż˝nd deja avea 70 de ani, el s-a aliat cu Carol al XII-lea, regele Suediei ďż˝i a ďż˝ncercat sďż˝ ďż˝inďż˝ piept oďż˝tilor conduse de ďż˝arul Petru cel Mare. ďż˝nfruntarea militarďż˝ a fost inevitabilďż˝. Ciocnirea dintre cele douďż˝ armate s-a produs la Poltava, ďż˝n iunie 1709, ďż˝nsďż˝ ďż˝n ciuda eroismului cazacilor, ruďż˝ii au ďż˝nvins. A contat destul de mult ďż˝i faptul cďż˝ o parte dintre cazaci ďż˝i-au trďż˝dat liderul chiar ďż˝n ajunul bďż˝tďż˝liei ďż˝i au trecut de partea armatei ruseďż˝ti. Ivan Mazepa ďż˝i regele Suediei, la Poltava. Picturďż˝ de epocďż˝ FOTO wikipedia.org Regele suedez este rďż˝nit ďż˝n luptďż˝ (alte surse spun, eronat, cďż˝ monarhul a fost ucis la Poltava; de fapt Carol al XII-lea moarte nouďż˝ ani mai tďż˝rziu), iar Mazepa, ďż˝i el rďż˝nit, moare dupďż˝ cďż˝teva luni, ďż˝n apropiere de Tighina, la Varniďż˝a (pe teritoriul Moldovei mari, actualmente ďż˝n Republica Moldova). Sursele sunt destul de neclare cu privire la data morďż˝ii hatmanului. Unele indicďż˝ 9 august, altele 22 septembrie, iar altele 2 octombrie (dupďż˝ surse poloneze ďż˝i ucrainene), ba chiar ďż˝i 18 martie 1710 (dupďż˝ Mihai Kogďż˝lniceau). Lucrurile sunt cumva lďż˝murite de istoricul Paul Pďż˝ltďż˝nea care, ďż˝n ďż˝Istoria oraďż˝ului Galaďż˝iďż˝, menďż˝ioneazďż˝: ďż˝La mďż˝nďż˝stirea Sf. Gheorghe au fost reďż˝nhumate, la 18 martie 1710, osemintele hatmanului Mazeppa, dupďż˝ ce mormďż˝ntul de la Varniďż˝a fusese profanat de turciďż˝ . Petru cel Mare ďż˝l declarďż˝, imediat dupďż˝ bďż˝tďż˝lie, duďż˝man de moarte ďż˝i pune pe capul lui o recompensďż˝ uriaďż˝ďż˝, viu sau mort. Mai mult decďż˝t atďż˝t, Biserica Ortodoxďż˝ Rusďż˝, loialďż˝ ďż˝arului, ďż˝l afuriseďż˝te pe Mazepa, deďż˝i pďż˝nďż˝ atunci el fusese considerat aproape un sfďż˝nt, dupďż˝ ce finanďż˝ase tipďż˝rirea a sute de evenghelii traduse ďż˝n limbile occidentului ďż˝i orientului. Ultima, o Evanghelie ďż˝n arabďż˝, fusese scoasďż˝ chiar la tiparniďż˝a domnitorului romďż˝n Constantin Brďż˝ncoveanu, pe banii lui Mazepa. Picturďż˝ (ďż˝n mod evident nerealistďż˝) din secolul XIII despre moartea lui Mazepa. Profesorul gďż˝lďż˝ďż˝ean Arthur Tuluďż˝ (lector universitar doctor la Facultatea de Istorie din cadrul Universitďż˝ďż˝ii Dunďż˝rea de Jos din Galaďż˝i) considerďż˝, ďż˝nsďż˝ (ďż˝n lucrarea ďż˝Hatmanul Mazeppa ďż˝n istoria oraďż˝ului Galaďż˝iďż˝), cďż˝ anatema n-ar fi neapďż˝rat o solicitare a ďż˝arului, cďż˝t o consecinďż˝ďż˝ fireascďż˝ a faptului cďż˝ armata ucraineano-suedezďż˝ s-a adďż˝postit de ruďż˝i, dupďż˝ Poltava, ďż˝n cetatea turceascďż˝ Bender. ďż˝Ucrainenii s-au adďż˝postit cu resturile armatei suedeze la Tighina, mai exact ďż˝n satul Varniďż˝a, raiaua turceascďż˝ din Basarabiaďż˝, scrie Arthur Tuluďż˝ ďż˝n lucrarea amintitďż˝. Ura rďż˝mďż˝ne urďż˝, chiar ďż˝i dupďż˝ 300 de ani Ecourile aceste contradicďż˝ii politico-militare vechi de 300 de ani nu s-au stins nici ďż˝n prezent, nu mai departe de acum doi ani izbucnind confruntďż˝ri violente (presa ucraineanďż˝ a relatat despre cďż˝teva zeci de rďż˝niďż˝i) ďż˝ntre taberele pro ďż˝i anti Mazepa. Anual, la Poltava are loc o dublďż˝ ceremonie religioasďż˝, de pomenire a zecilor de mii de morďż˝i din coflictul ruso-ucrainean. Dacďż˝ pentru ucraineni (ďż˝ncepďż˝nd cu 1991, data cďż˝tigďż˝rii independenďż˝ei, adicďż˝ trei secole mai tďż˝rziu decďż˝t ďż˝i dorea Mazepa) momentul este cinstire a memoriei hatmanului cazac, pentru ruďż˝i este prilej de damnare a ďż˝trďż˝dďż˝toruluiďż˝. Statuia de la Kiev a lui Ivan Mazepa. Peste toate se suprapune, evident, ďż˝i dorinďż˝a ucrainenilor, aflaďż˝i din nou ďż˝n conflict deschis cu Rusia, de a-l asimila pe Mazepa ca pe un simbol a luptei pentru independenďż˝ďż˝. ďż˝i, totuďż˝i, de unde pďż˝nďż˝ unde Mazepa la Galaďż˝i? Povestea (extrem de condensatďż˝) prezentatďż˝ mai ďż˝nainte despre viaďż˝a lui Ivan Stepanovici Mazepa nu aratďż˝, aďż˝adar, cďż˝ el ar fi ajuns pe la Galaďż˝i, dďż˝ndu-ďż˝i ultima suflare la circa 300 de kilometri mai la est, la Tighina. ďż˝i totuďż˝i, cazacul are legďż˝turi strďż˝nse cu Galaďż˝iul, chiar dacďż˝ nu a pďż˝it (viu) ďż˝n oraďż˝ul dunďż˝rean niciodatďż˝. Dupďż˝ moartea sa, trupul lui Ivan Mazepa este ďż˝nhumat la Tighina (Bender, dupďż˝ denumirea turcďż˝). S-ar pďż˝rea cďż˝ a fost o dublďż˝ ďż˝nhumare, cďż˝ci prima oarďż˝ mormďż˝ntul este profanat ďż˝i trupul scos la suprafaďż˝ďż˝, fie de cďż˝tre patrioďż˝ii ruďż˝i, fie (cel mai probabil) de cďż˝tre jefuitorii de morminte. Ulterior (sursele istorice oscileazďż˝ ďż˝ntre cďż˝teva luni ďż˝i un an), Mazepa este dezgropat de cazacii loiali, care ďż˝ncearcďż˝ sďż˝-i ducďż˝ trupul la Ierusalim, acolo unde hatmanul ceruse, cu limbďż˝ de moarte, sďż˝ fie ďż˝ngropat. Obďż˝in ďż˝n acest scop ďż˝i un firman turcesc, ďż˝nsďż˝ cďż˝lďż˝toria se blocheazďż˝ la Galaďż˝i. Turcii hotďż˝rďż˝sc sďż˝ nu lase convoiul funerar sďż˝ meargďż˝ mai departe, drept urmare cei care transportau rďż˝mďż˝iďż˝ele se ďż˝nďż˝eleg cu preoďż˝ii din Galaďż˝i (contra-cost, cďż˝ci se face o danie consistentďż˝) ďż˝i ďż˝l ďż˝nhumeazďż˝ pe Mazepa ďż˝n biserica Sfďż˝ntul Gheorghe, ďż˝ntr-o criptďż˝ specialďż˝. Biserica Sf. Gheorghe din Galaďż˝i, demolatďż˝ ďż˝n 1962. Sursa: Fototeca ortodoxiei. Ritualul are o simboliticďż˝ anume, cďż˝ci biserica respectivďż˝, reziditďż˝ la 1664 (era ctitorie a lui ďż˝tefan cel Mare), chiar pe malul Dunďż˝rii, era ďż˝nchinatďż˝ Ierusalimului, mai precis Sfďż˝ntului Mormďż˝nt, deci pe undeva se ďż˝ndepline dorinďż˝a hatmanului. Din acest moment (era anul 1710), soarta rďż˝mďż˝iďż˝elor pďż˝mďż˝nteďż˝ti ale lui Mazepa devine foarte complicatďż˝. Potrivit surselor istorice (Nicolae Iorga ďż˝ ďż˝Istoria Romďż˝nilorďż˝), biserica/mďż˝nďż˝stirea Sfďż˝ntul Gheorghe a fost prďż˝datďż˝ de tďż˝tari ďż˝n 1711 (dupďż˝ ďż˝nfrďż˝ngerea lui Dimitrie Cantemir la Stďż˝nileďż˝ti), iar osemintele ar fi fost aruncate de pďż˝gďż˝ni ďż˝n Dunďż˝re, dupďż˝ ce au spart ďż˝i au jefuit toate criptele din incinta mďż˝nďż˝stirii. ďż˝Turcii nďż˝vďż˝lind ďż˝i jefuind Moldova, ďż˝n anul 1711, au sfďż˝rďż˝mat ďż˝i mormďż˝ntul de cďż˝rďż˝midďż˝ al hatmanului zi au risipit osemintele lui zi i-au spart piatra de mormďż˝nt, pe care erau sďż˝pate stemele Ucrainei, Poloniei zi a lui proprie. Dupďż˝ retragerea turcilor, mormďż˝ntul fu dres iarďż˝i, ďż˝i pďż˝nďż˝ ďż˝n timpurile lui din urmďż˝ se mai vedea ďż˝nďż˝untrul bisericii piatra lui de mormďż˝nt deďż˝i vďż˝tďż˝matďż˝ ďż˝n parteďż˝, Nicolae Iorga ďż˝Istoria Romďż˝nilorďż˝ Se pare cďż˝ ulterior osemintele ar fi fost adunate, unul cďż˝te unul, ďż˝i puse din nou ďż˝n criptďż˝. Acest lucru este confirmat de cele puďż˝in douďż˝ relatďż˝ri istorice, aparďż˝inďż˝nd cďż˝lugďż˝rului polon Anton Wasniewski ďż˝i lui Mihail Kogďż˝lniceanu. ďż˝La 1840, preoďż˝ii ortodocďż˝i ignorďż˝nd pďż˝nďż˝ ďż˝i numele celui care era ďż˝nmormďż˝ntat ďż˝n biserica lor, ďż˝i neďż˝tiind, cďż˝ ďż˝n mormďż˝ntul acesta se odihnesc rďż˝mďż˝iďż˝ele lui Mazeppa, l-au deschis spre a ďż˝nmormďż˝nta pe rďż˝posatul boier serdar Dimitrie Dereďż˝chi Basaďż˝, consemneazďż˝ Kogďż˝lniceanu. ďż˝nsďż˝ osemintele nu ďż˝i-au gďż˝sit nici dupďż˝ aceea liniďż˝tea, fiind mutate, ďż˝n jurul lui 1850, ďż˝n curtea bisericii. ďż˝Cďż˝ďż˝iva ani mai tďż˝rziu, rudele lui Dereďż˝chi Basa, dupďż˝ ce au deshumat corpul pentru ceremonia de comemorare obiďż˝nuitďż˝ ďż˝n biserica ortodoxďż˝ nu au mai putut reaďż˝eza ďż˝n vechiul mormďż˝nt resturile, ca urmare a unui ordin al guvernatorului Moldovei (apďż˝rut tocmai atunci, ce interzicea ďż˝nhumarea ďż˝n interiorul bisericilor). Astfel, au fost obligaďż˝i sďż˝ depunďż˝ osemintele lui Dereďż˝chi ďż˝i osemintele lui Mazeppa ďż˝ntr-un nou mormďż˝nt sďż˝pat ďż˝n afara bisericii, ďż˝n dreapta vestibululuiďż˝, scrie profesorul gďż˝lďż˝ďż˝ean Arthur Tuluďż˝. Ultima dispariďż˝ie a lui Mazepa, ďż˝mpreunďż˝ cu biserica Mai bine de 100 de ani, liniďż˝tea rďż˝mďż˝iďż˝elor pďż˝mďż˝nteďż˝ti ale lui rďż˝mďż˝n netulburate. Mai precis pďż˝nďż˝ ďż˝n 1962, cďż˝nd autoritďż˝ďż˝ile comuniste decid cďż˝ este nefiresc sďż˝ existe douďż˝ biserici istorice pe malul Dunďż˝rii, la nici 300 de metri una de alta. Ca urmare, biserica Sfďż˝ntul Gheorghe este demolatďż˝, ignorďż˝ndu-se fďż˝rďż˝ jenďż˝ reglementďż˝rile care protejau monumentele istorice ďż˝i tratatele internaďż˝ioanle ďż˝ncheiate de statul romďż˝n ďż˝n acest sens. Iatďż˝ cum consemneazďż˝ profesorul Tuluďż˝ (folosind mai multe surse istorice) momentul demolďż˝rii bisericii: ďż˝S-a ďż˝ncercat dďż˝rďż˝marea ei prin infiltrarea unor jeturi de apďż˝ ďż˝n temelie, pentru a fisura zidurile. Zidurile rezistďż˝nd, ďż˝n noaptea de 29-30 octombrie 1962 distrugerea a ďż˝nceput prin tragerea turlelor legate cu un cablu de un remorcher spre falezďż˝ abruptďż˝. A ajuns nume de cartier dintr-o ďż˝ntďż˝mplare! Cu ocazia dďż˝rďż˝mďż˝rii bisericii, rďż˝mďż˝iďż˝ele lui Mazepa s-au pierdut Se pare cďż˝ osemintele cďż˝ ar fi rďż˝mas sub ruinele bisericii ďż˝i s-au amestecat apoi cu molozul atunci cďż˝nd ďż˝n zonďż˝ s-au construit blocuri. Paradoxal, ďż˝nsďż˝, amintirea lui Mazepa avea sďż˝ dďż˝inuie, iar cartierele din centru ďż˝ primele construite de administraďż˝ia socialistďż˝ la Galaďż˝i ďż˝ sďż˝ ia, printr-o ďż˝ntďż˝mplare, numele marelui erou cazac. ďż˝Amintirea lui Mazeppa a persistat printr-o ďż˝ntďż˝mplare, zi anume prin anii 1961- 1963 ďż˝n aceastďż˝ zonďż˝ s-a instalat un ďż˝antier de construcďż˝ii ce avea ca scop construirea de blocuri. Barďż˝cile acestui ďż˝antier au fost instalate pe o stradďż˝ micďż˝, paralelďż˝ cu faleza Dunďż˝rii. Numele acestei strďż˝zi era Mazepa ďż˝ncďż˝ din secolul trecutďż˝ Arthur Tuluďż˝ profesor Cu alte cuvinte, colonia de barďż˝ci de pe strďż˝duďż˝a Mazepa a ajuns sďż˝ dea numele ďż˝ntregului cartier, ďż˝n ciuda faptului cďż˝ mai-marii vremii ar fi vrut sďż˝-i spunďż˝ ďż˝Stalinďż˝. Sďż˝ mai spunďż˝ cineva cďż˝ ďż˝folclorulďż˝ de ďż˝antier nu poate influenďż˝a cursul istoriei! ďż˝l pomenim mai des ca ucrainenii, i-am fďż˝cut ďż˝i statuie Directorului Muzeului de Istorie din Galaďż˝i, Cristian Cďż˝ldďż˝raru, remarca recent, cu ocazia zilei naďż˝ionale a Ucrainei, cum nu se poate mai bine pronunďż˝ata amprentďż˝ lďż˝satďż˝ de hatmanul Mazepa ďż˝n istoria comunitďż˝ďż˝ii gďż˝lďż˝ďż˝ene. ďż˝ďż˝n fiecare zi, cel puďż˝in de douďż˝ sau trei ori, ďż˝l pomenim pe Mazepa. Poate cďż˝ nici ucrainenii nu-l pomenesc zilnic, aďż˝a cum o fac gďż˝lďż˝ďż˝enii. Acest personaj, devenit ďż˝i legendďż˝, a trďż˝it momente esenďż˝iale din istoria Ucraineiďż˝, a spus Cďż˝ldďż˝raru. Placa monumentului din Galaďż˝i ďż˝nchinat lui Mazepa. Mai mult decďż˝t atďż˝t, din 2009, ďż˝n Parcul Libertďż˝ďż˝ii, de pe Calea Basarabiei (din Galaďż˝i), hatmanului Mazepa i s-a dedicat un bust. Monumentul a trezit destul de multe controverse, atďż˝t ďż˝n ceea ce priveďż˝te amplasarea, cďż˝t ďż˝i ďż˝n ceea ce priveďż˝te exprimarea artisticďż˝, ďż˝nsďż˝, ďż˝n cele din urmďż˝, a intrat ďż˝n cotidianul urbei ca un fapt firesc. Citeste mai mult: adev.ro/ntrxu3 Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 22 Ianuarie 2016, ora 19:53 Drama neďż˝tiutďż˝ a marelui poet Vasile Alecsandri: Elena Negri, dragostea vieďż˝ii lui, i-a murit ďż˝n braďż˝e. Ce poezie i-a dedicat artistul adevarul.ro/locale/alexandria/drama-nestiuta-marelui-poet-vasile... Frumoasa Elena Negri a fost marea iubire ďż˝i sufletul pereche al poetului Vasile Alecsandri. Dragostea celor doi s-a sfďż˝rďż˝it dramatic. Elena a murit, rďż˝pusďż˝ de o boalďż˝ gravďż˝, chiar ďż˝n braďż˝ele poetului. ďż˝n amintirea iubirii sale, Alecsandri a scris cele mai frumoase poezii de dragoste. Elena Negri ďż˝i Vasile Alecsandri s-au cunoscut ďż˝n tinereďż˝e. El era un poet de o frumuseďż˝e melancolicďż˝, iar ea o tďż˝nďż˝rďż˝ foarte admiratďż˝. Elena era fiica lui Petrache Negri ďż˝i sora lui Costache Negri, bun prieten al lui Vasile Alecsandri. Alecsandri avea 23 de ani. ďż˝El era atunci un tďż˝nďż˝r zvelt ďż˝i potrivit de ďż˝nalt, de o frumuseďż˝e distinsďż˝, cu faďż˝a albďż˝ pe care rďż˝mďż˝sese ďż˝ntipďż˝ritďż˝ o umbrďż˝ de melancolie de la moartea mamei sale, cu fruntea largďż˝ ďż˝i seninďż˝ cu ochii buni ďż˝i vorbitori, cu un surďż˝s plďż˝cutďż˝, noteazďż˝ Nicolae Petraďż˝cu ďż˝n lucrarea ďż˝Icoane de luminďż˝. S-au cunoscut prin intermediul fratelui ďż˝i s-au vďż˝zut pentru prima datďż˝ ďż˝n 1844, ďż˝n casa lui Costache, la Mďż˝njina, la o seratďż˝. Se spune cďż˝ ďż˝ntre cei doi a fost dragoste la prima vedere ďż˝i cďż˝ Elena ar fi fost marea iubire predestinatďż˝ a vieďż˝ii lui Alecsandri, dacďż˝ destinul frumoasei tinere nu ar fi fost curmat brusc de o boalďż˝ cumplitďż˝. Vrďż˝jit de frumuseďż˝ea Elenei Poetul a fost atras de frumuseďż˝ea Elenei. Tďż˝nďż˝ra era una dintre cele mai fermecďż˝toare prezenďż˝e feminine din cercurile aristocratice ale vremii. ďż˝Cďż˝nd intra la serate, ďż˝nsoďż˝itďż˝ de sora sa Catinca, gďż˝tite amďż˝ndouďż˝ ďż˝i ďż˝mpodobite ďż˝n rochii de bal, se nďż˝tea ďż˝n jurul lor un murmur de admirare. Una brunďż˝, delicatďż˝, cu surďż˝sul pe buze, alta blondďż˝, cu figura deschisďż˝ burbonianďż˝ ďż˝i plinďż˝ de mďż˝ndrie Prin firea ďż˝i nobleďż˝ea aspiraďż˝iilor ei spirituale era suflet din sufletul lui Alecsandriďż˝, mai noteazďż˝ N. Petraďż˝cu ďż˝n ďż˝ Icoane de luminďż˝. Elena cďż˝ a fost prima femeie din aristocraďż˝ia Moldovei care l-a admirat sincer pe poet ďż˝i i-a susďż˝inut opera ďż˝n cercurile aristocrate ale Moldovei. Planuri de cďż˝sďż˝torie cu Ninita Dupďż˝ ce s-au cunoscut, Elena Negri l-a invitat pe Alecsandri la moďż˝ia de la Blďż˝nzi. Cei doi au petrecut aici timp suficient pentru a realiza cďż˝ sunt fďż˝cuďż˝i unul pentru celďż˝lalt. La Blďż˝nzi, amorezii ďż˝i-au jurat iubire veďż˝nicďż˝ ďż˝i ďż˝i-au fďż˝cut planuri de cďż˝sďż˝torie. Mariajul care se ďż˝ntrezďż˝rea ďż˝n viitor a fost dat peste cap de boala tinerei. Doctorii care au descoperit cďż˝ tďż˝nďż˝ra Elena suferea de o boalďż˝ gravďż˝ de plďż˝mďż˝ni i-au recomandat acesteia sďż˝ petrecďż˝ o vreme ďż˝n ďż˝ďż˝rile calde ďż˝i ďż˝n acelaďż˝i an ea a pleacat ďż˝n Italia. Alecsandri nu ďż˝i-a ďż˝nsoďż˝it de la bun ďż˝nceput iubita ďż˝n cďż˝lďż˝torii, ďż˝nsďż˝ dupďż˝ numai o lunďż˝ nu a mai suportat dorul ďż˝i a plecat dupďż˝ ea. A gďż˝sit-o pe Elena la Veneďż˝ia ďż˝n toamna anului 1846 ďż˝i aici au trďż˝it douďż˝ luni de iubire aprinsďż˝. Cu speranďż˝a cďż˝ boala Elenei va fi ďż˝nvinsďż˝, cei doi ďż˝i-au fďż˝cut ďż˝n continuare planuri de cďż˝sďż˝torie. Alecsandri o alinta pe Elena Negri spunďż˝ndu-i Ninita. Cu Ninita visa poetul sďż˝ aibďż˝ un bďż˝iat pe care sďż˝-l boteze Amiral. Cei doi ďż˝ndrďż˝gostiďż˝i strďż˝bat ďż˝mpreunďż˝ Italia ďż˝i se stabilesc la Palermo, ďż˝mpreunďż˝ cu Nicolae Bďż˝lcescu. Visul de iubire a fost ďż˝ntrerupt ďż˝nsďż˝ de agravarea bolii Elenei. Iubita a murit ďż˝n braďż˝ele poetului Starea de sďż˝nďż˝tate a Elenei Negri s-a ďż˝nrďż˝utďż˝ďż˝it ďż˝i Alecsandri a vrut sďż˝ o ducďż˝ ďż˝ntr-o zonďż˝ mai caldďż˝ a Italiei. La pďż˝rďż˝sirea cuibuďż˝orului din Italia, Alecsandri nota cu amďż˝rďż˝ciune ďż˝n jurnal: ďż˝Ne-am obiďż˝nuit atďż˝t de mult cu acest frumos colďż˝iďż˝or unde am gustat ceasuri atďż˝ta de plďż˝cute, atďż˝ta de lipsite de cele mai mici griji, cďż˝ ne ďż˝ntristam numai la gandul de a-l pďż˝rďż˝si. Cďż˝te taine ale inimii, cďż˝te manifestďż˝ri de bucurie, cďż˝te scene duioase sau nebuneďż˝ti, serioase sau copilareďż˝ti s-au petrecut ďż˝n doua luni ďż˝ntre pereďż˝ii acestui apartament (...) Fiecare mobilďż˝ are suvenirul ei, fiecare colďż˝ are, pentru noi, povestea sa, cunoscutďż˝ numai de noi. ďż˝n sfďż˝rďż˝it, trebuie sa ne despďż˝rďż˝im de toateďż˝. ďż˝n drum spre Sicilia, la Neapole, boala Ninitei se agraveazďż˝. Alecsandri ďż˝i Costache Negri o ďż˝mbarcďż˝, de urgenďż˝ďż˝, pe tďż˝nďż˝rďż˝, pe un vapor, cu gďż˝ndul de a merge cu ea acasďż˝, ďż˝n Moldova. Elena a murit ďż˝nsďż˝ pe vapor, la Istanbul, ďż˝n braďż˝ele iubitului sďż˝u. A fost ďż˝nmormďż˝ntatďż˝ ďż˝n curtea unei biserici greceďż˝ti. Despre Alecsandri se spune cďż˝ s-a ďż˝ntors ďż˝n ďż˝arďż˝ bolnav ďż˝i cu greu a trecut peste drama trďż˝itďż˝. Versuri de dor pentru iubita pierdutďż˝ La cinci ani de la moartea Elenei Negri, gďż˝ndul lui Alecsandri era tot la iubita sa Ninita. ďż˝ntr-o scrisoare trimisďż˝ prietenului sďż˝u Bďż˝lcescu, Alecsandri amineďż˝te: ďż˝Iubita noastrďż˝ Elena Negri este ďż˝nmormďż˝ntatďż˝ ďż˝n ograda bisericii greceďż˝ti din Pera. Mormďż˝ntul ei este acoperit cu o lespede de marmurďż˝ pe care este sďż˝patďż˝ urmďż˝toarea inscripďż˝iune: Elena Negri, Moldavia, 4 mai 1847. Cďż˝nd vei merge sďż˝ vizitezi acel mormďż˝nt care cuprinde cea mai scumpďż˝ ďż˝i cea mai bogatďż˝ parte a vieďż˝ii mele sďż˝ depui cďż˝teva flori ďż˝n amintirea meaďż˝. Ca epitaf al marii iubiri, Alecsandri a scris poezia ďż˝ Steluďż˝aďż˝. ďż˝Tu, care eďż˝ti pierdutďż˝ ďż˝n neagra vecinicie, Stea dulce ďż˝i iubitďż˝ a sufletului meu! ďż˝i care-odinioarďż˝ luceai atďż˝t de vie Pe cďż˝nd eram ďż˝n lume tu singurďż˝ ďż˝i eu! O! blďż˝ndďż˝, mult duioasďż˝ ďż˝i tainicďż˝ luminďż˝! ďż˝n veci printre steluďż˝e te catďż˝ al meu dor, ďż˝-adeseori la tine, cďż˝nd noaptea e seninďż˝, Pe plaiul nemuririi se-nalďż˝ďż˝ c-un lung zbor.ďż˝ Chiar dacďż˝ s-a recďż˝sďż˝torit ďż˝i ďż˝i-a ďż˝ntemeiat o familie cu o altďż˝ femeie, Alecsandri a fost convins cďż˝ Elena Negri i-a fost ursita. La doisprezece ani de la drama trďż˝itďż˝, poetul mai dedicďż˝ o operďż˝ marii iubiri pierdute: poezia ďż˝Ursita meaďż˝. ďż˝Eram atunci pe mare... ďż˝n dulcea-i legďż˝nare Muri ursita mea! Aďż˝a avui eu parte A sta ďż˝n veci departe ďż˝-a plďż˝nge dupďż˝ ea!ďż˝. Citeste mai mult: adev.ro/o1c94l Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 22 Ianuarie 2016, ora 20:08 Cazul Rďż˝maru: Declaraďż˝ia cutremurďż˝toare fďż˝cutďż˝ de asasin adevarul.ro/news/eveniment/cazul-rimaru-declaratia-cutremuratoar... Ion Rďż˝maru,cel mai sadic criminal romďż˝n Considerat cel mai odios criminal romďż˝n, Ion Rďż˝maru a ďż˝ncercat, ďż˝n septembrie 1971, sďż˝ scape de condamnarea la moarte ďż˝i a declarat recurs la decizia instanďż˝ei, ďż˝n speranďż˝a cďż˝ va ďż˝ndupleca magistraďż˝ii. Motive de recurs ale lui Rimaru la decizia de condamnare la moarte datďż˝ de judecďż˝tori la 3 septembrie 1971 13 septembrie 1971 ďż˝ntr-o searďż˝ am plecat de la cďż˝min ďż˝i am ajuns ďż˝ntr-o stradďż˝ lďż˝ngďż˝ garajul Floreasca am vďż˝zut o fatďż˝ ďż˝i am ďż˝ntrebat-o dacďż˝ vrea sďż˝ se culce cu mine aceasta m-a fďż˝cut vagabond ďż˝i ďż˝igan. Eu i-am spus sďż˝ nu zbiere la mine, ea a ďż˝ipat ďż˝i eu am lovit-o ďż˝n cap ďż˝i ea a cďż˝zut jos. Aceasta s-a ďż˝ntďż˝mplat ďż˝n jurul lunii mai 1970, cďż˝nd starea mea de disperare din cauza examenelor a situaďż˝iei materiale precum ďż˝i a mediului ďż˝n care trďż˝iam (la facultate) unde mďż˝ dispreďż˝uiau toďż˝i inclusiv profesorii ďż˝i colegii, ajunsese la maxim. Am mai lovit o fatďż˝ pe care am violat-o ďż˝ntr-un cimitir-viol. Mi-a dat ďż˝ntďż˝lnire ďż˝i-a venit miliďż˝ia. Eu am vďż˝zut cďż˝ m-a minďż˝it ďż˝i vedeam cďż˝ toate fetele vor sďż˝ mďż˝ mintďż˝. Am mai lovit o femeie care lucra la restaurantul Vulcan pe care am ďż˝ntrebat-o dacďż˝ vrea sďż˝ se culce cu mine ďż˝ntr-o noapte, nici ea n-a vrut ďż˝i am violat-o. Menďż˝ionez cďż˝ faďż˝a asta nu a murit din cauza loviturilor pentru cďż˝ ea mai ďż˝ipa dupďż˝ ce am lovit-o ďż˝i violat-o. ďż˝tiu cďż˝ am lovit-o ďż˝n cap cu un fier ďż˝i sunt ďż˝nvinuit de omor ďż˝i grav. Aceasta s-a ďż˝ntďż˝mplat ďż˝n martie 1971. Am mai lovit o femeie ďż˝i-am violat-o ďż˝n aceeaďż˝i perioadďż˝ (luna martie sau aprilie) 1971, nu mai reďż˝in luna care a murit. ďż˝n luna mai la ďż˝nceputul lunii am mai lovit o femeie (fatďż˝) ďż˝i-am violat-o ďż˝i-a murit. Am luat niďż˝te bani de la o casierďż˝ pe care am lovit-o. Am spart vitrina unui magazin ďż˝i-am luat niďż˝te haine ďż˝n iunie 1970. Am lovit o femeie de la care am luat niďż˝te bani ea spune cďż˝ i-am luat 500 eu ďż˝tiu cďż˝ 2.000 de lei (nu reďż˝in precis) ďż˝i am violat-o lďż˝ngďż˝ un bloc ďż˝n anul 1970 luna noiembrie. Am lovit o femeie la capďż˝tul tramvaiului 4 ďż˝n luna mai 1971 ďż˝n Colentina. Am lovit o femeie lďż˝ngďż˝ un bloc ďż˝n luna mai 1971 pe strada Griviďż˝ei. Am lovit o femeie pe lďż˝ngďż˝ ďż˝coala de ofiďż˝eri de miliďż˝ie din Bucureďż˝ti ďż˝n luna ianuarie sau februarie 1971 nu mai reďż˝in luna de la care am luat 250 de lei. Am lovit o fatďż˝ pe lďż˝ngďż˝ maďż˝ina 31 pe un deal cu un fier ďż˝i am luat o geantďż˝ pe care am aruncat-o ďż˝i-am gďż˝sit 25 de bani ďż˝i niďż˝te hďż˝rtii. Am lovit o femeie pe lďż˝ngďż˝ maďż˝ina 35 aproape de garajul Floreasca cu un cuďż˝it ďż˝n cap. Menďż˝ionez cďż˝ iniďż˝ial am umblat cu un fier la mine pentru cďż˝ am fost bďż˝tut la cďż˝minul facultďż˝ďż˝ii de niďż˝te colegi care acum au terminat facultatea ďż˝i mi-era fricďż˝ sďż˝ nu mďż˝ batďż˝ ďż˝i altďż˝datďż˝ ďż˝n tramvai de un cetďż˝ďż˝ean pe care nu-l cunosc. Nu am vrut sďż˝ atac pe nimeni. Apoi dupďż˝ aceea, dacďż˝ am vďż˝zut cďż˝ nu pot sďż˝-mi satisfac necesitďż˝ďż˝ile fiziologice sexuale am pierdut noďż˝iunea de a nu-mi da seama de urmďż˝rile ce le pot avea dupďż˝ ce loveam o femeie ďż˝i loveam vreo fatďż˝ pe stradďż˝. Cazul de loviturďż˝ cauzatoare de moarte de pe strada Eiffel din spatele garajului Floreasca, Oprea Elena. Eu mďż˝ duceam la garaj la Floreasca ďż˝i mďż˝ ďż˝ntďż˝lneam cu tata ďż˝i-i spuneam cďż˝ aveam nevoie sďż˝ mďż˝ culc cu o fatďż˝ pentru cďż˝ nu puteam sďż˝ cuceresc o femeie nici chiar dacďż˝ plďż˝team, pentru cďż˝ eu lucram ďż˝n port la Constanďż˝a ca sďż˝ fac rost de bani sďż˝-i dau la vreo femeie ca sďż˝ mďż˝ pot culca cu ea. El mi-a spus cďż˝ existďż˝ o femeie care vine noaptea tďż˝rziu acasďż˝ ďż˝i s-o aďż˝tept ďż˝i astfel ďż˝ntr-o noapte am plecat ďż˝i am vďż˝zut cďż˝ vine o femeie sau fatďż˝ ďż˝i i-am spus cďż˝ vreau sďż˝ mďż˝ culc cu ea. Ea nu a vrut ďż˝i-a ďż˝nceput sďż˝ zbiere. Eu fiind ďż˝i operat de varicocel la testiculul stďż˝ng. Am lovit-o cu un fier ďż˝n cap ďż˝i-am luat-o ďż˝n braďż˝e ea a zbierat ďż˝i mai tare ďż˝i mie mi s-a fďż˝cut fricďż˝ ďż˝i-am fugit pe stradďż˝. ďż˝n acea searďż˝ nu l-am vďż˝zut pe tata acolo dar ďż˝tiam cďż˝ o sďż˝ vinďż˝ ďż˝i el dupďż˝ ce o violam. Eu nu am ďż˝tiut cďż˝ ea poate sďż˝ moarďż˝. Dimineaďż˝a urmďż˝toare sau ďż˝n altďż˝ zi ďż˝tiu cďż˝ a venit tata la mine ďż˝i i-am povestit ďż˝i lui, dupďż˝ care el mi-a cusut pantalonii pe care ďż˝i rupsesem pe aceastďż˝ stradďż˝. Femeia de la restaurantul Vulcan ďż˝ntr-o seara am plecat la garďż˝ cu tata ďż˝i sďż˝ mergem acasďż˝ la Caracal dar nu am mai plecat nu ďż˝tiu din ce cauzďż˝ ďż˝i ne-am ďż˝ntors ďż˝napoi sďż˝ aďż˝teptďż˝m o maďż˝inďż˝ de noapte sďż˝ mergem sďż˝ ne culcďż˝m acasďż˝ ďż˝i lďż˝ngďż˝ staďż˝ie este restaurantul Vulcan. Am mers sďż˝ consumďż˝m ceva mďż˝ncare ďż˝i bere. Eu am vďż˝zut o femeie ďż˝n restaurant ďż˝i i-am spus lui tata cďż˝ ce picioare frumoase are. El nu ďż˝tiu ce mi-a rďż˝spuns. Apoi am plecat ďż˝n staďż˝ie sďż˝ luďż˝m maďż˝ina ďż˝i am vďż˝zut cďż˝ iese ďż˝i fata aia din restaurant ďż˝i am mers ďż˝mpreunďż˝ dupďż˝ ea. Am vrut sďż˝-i spun ceva atunci dar ea nu a stat ďż˝i am vďż˝zut cďż˝ a intrat pe o stradďż˝ mai micďż˝. Tata mi-a spus sďż˝ o aďż˝tept altďż˝ datďż˝ cďż˝nd vine ďż˝i sďż˝-i spun sďż˝ mďż˝ culc cu ea dacďż˝ nu vrea sďż˝ o lovesc ďż˝i sďż˝ mďż˝ culc cu ea. ďż˝ntr-o searďż˝ am cďż˝utat o altďż˝ fatďż˝ care locuia apropae de strada pe care avenit femeia asta ďż˝i o chema Cornelia. ďż˝nainte s-o caut pe fata asta care mi-a spus sďż˝ o caut acasďż˝ am plecat la tata la maďż˝inďż˝ pe linia autobuzului 45. Eu i-am spus lui tata cďż˝ mďż˝ duc sďż˝ o caut pe fata asta- Cornelia. ďż˝nainte sďż˝ caut pe fata asta care mi-a zis sďż˝ o caut acasďż˝ am plecat la tata la maďż˝inďż˝ pe linia autobuzului 45. Eu i-am spus lui tata cďż˝ mďż˝ duc sďż˝ o caut pe fata asta- Cornelia ďż˝i dacďż˝ nu o gďż˝sesc sďż˝ o aďż˝tept pe fata de la restaurantul Vulcan. El ďż˝n acea searďż˝ mi-a dat 100 de lei ca sďż˝ am de drum ďż˝i mi-a spus cďż˝ vine ďż˝i el. Am plecat ďż˝i am ajuns pe unde stďż˝ Cornelia dar nu am gďż˝sit-o ďż˝i am aďż˝teptat-o pe stradďż˝ crezďż˝nd cďż˝ vine din oraďż˝. Tot acum am vďż˝zut cďż˝ vine ďż˝i femeia aia de la restaurant ďż˝i i-am spus cďż˝ vreau sďż˝ mďż˝ culc cu ea.Ea a vrut sďż˝ mďż˝ loveascďż˝ ďż˝i eu atunci m-am ďż˝i speriat ďż˝i am lovit-o ďż˝n cap ďż˝i am violat-o. Menďż˝ionez cďż˝ eu n-am mai avut raport sexual cu nicio femeie pďż˝nďż˝ atunci, adicďż˝ de bunďż˝voie. Menďż˝ionez cďż˝ ďż˝n acest caz femeia nu a murit cďż˝nd am lovit-o ďż˝i violat-o. Aceasta fiindcďż˝ dupďż˝ ce am violat-o ea ďż˝ipa ďż˝i mie mi-a fost fricďż˝ ďż˝i am fugit. Probabil eu cred cďż˝ s-a asfixiat cu mďż˝neca paltonului sau cu mďż˝nuďż˝a. Dupďż˝ ce am violat-o am plecat ďż˝i i-am aruncat geanta ďż˝ntr-o curte. Eu am vďż˝zut cďż˝ dupďż˝ mine venea cineva ďż˝i a intrat ďż˝n curtea respectivďż˝. Nu pot sďż˝ spun dacďż˝ a fost tata sau altďż˝ persoanďż˝. Spun cďż˝ eu am aflat cďż˝ a murit ďż˝n apropierea datei cďż˝nd sďż˝ fiu arestat. Halucinaďż˝ii ďż˝n luna aprilie sau martie am mai lovit o femeie cu un fier fďż˝rďż˝ sďż˝-mi dau seama cďż˝-i pot provoca moartea. Menďż˝ionez cďż˝-n noaptea respectivďż˝ ďż˝i chiar cu cďż˝teva nopďż˝i ďż˝nainte am avut niďż˝te crize halucinatorii cďż˝nd mergeam pe stradďż˝ fďż˝rďż˝ sďż˝-mi dau seama unde mďż˝ aflu ďż˝i ce fac. Sunt acuzat ďż˝n acest caz de mai multe lovituri. ďż˝tiu cďż˝ avusesem ďż˝nainte o stare accentuatďż˝ de boalďż˝ de nervi ďż˝i doctorul mi-a recomandat internarea ďż˝n spitalul central. Nu am avut intenďż˝ia sďż˝ omor pe cineva. Mai sunt acuzat ďż˝i de un alt omor din strada Stupinei. ďż˝ntr-unul dina ceste cazuri tata m-a vďż˝zut murdar de sďż˝nge pe hainďż˝ ďż˝i de noroi ďż˝i i-am povestit cum s-a ďż˝ntďż˝mplat, dupďż˝ care el mi-a curďż˝ďż˝at hainele. ďż˝n cazul cu casiera cu banii tata m-a ďż˝nvďż˝ďż˝at cum sďż˝-i iau banii ďż˝i anume cďż˝nd este timp urďż˝t afarďż˝ ďż˝i sďż˝-i iau banii ca sďż˝ putem cumpďż˝ra un imobil ďż˝n bucureďż˝ti ca sďż˝ poatďż˝ sďż˝-mi aducďż˝ femei acasďż˝. Pentru asta mi-a spus cďż˝ o sďż˝ mergem la locul pe unde trece el ďż˝i o sďż˝ vinďż˝ ďż˝i el. Banii i-am dus acasďż˝ la Caracal ďż˝i el a venit dupďż˝ cďż˝teva zile ďż˝i i-am ďż˝ngropat ďż˝n magazie. Cďż˝nd am spart vitrina magazinului ďż˝i am luat haine i-am spus ďż˝i lui. Cďż˝nd am lovit fata aia care stďż˝ pe strada de lďż˝ngďż˝ maďż˝ina 35 cu un cuďż˝it ďż˝n cap eu am crezut cďż˝ este fier, dar cďż˝nd m-am tďż˝iat la mďż˝nďż˝ mi-am dat seama cďż˝ a fost cuďż˝it. -Urmare- 18 septembrie 1971 ďż˝n continuarea recursului mai arďż˝t cďż˝ ďż˝n sďż˝vďż˝rďż˝irea faptelor pe care le-am arďż˝tat mai sus nu mi-am amintit ďż˝i numai cu ajutorul organelor de anchetďż˝ mi-am amintit eu, doar de vreo cďż˝teva mi-am adus aminte. Unele fapte eu nu le recunosc ďż˝i nici probe temeinice nu existďż˝. ďż˝n cazul cu strada Stupinei eu ďż˝tiu cďż˝ adeverinďż˝a care se spune de organele de anchetďż˝ cďż˝ s-a gďż˝sit la locul faptei, eu nu am avut o astfel de adeverinďż˝ďż˝ decďż˝t la cďż˝min unde locuia ďż˝i aceasta a stat tot timpul ďż˝n camerďż˝. Mai arďż˝t cďż˝ ďż˝n perioada cďż˝t am fost student am suferit la ďż˝nceput de un sindrom nevrotic care s-a accentuat ďż˝n gravitate.Respectuos vďż˝ rog sďż˝-mi acordaďż˝i o nouďż˝ expertizďż˝ medicalďż˝ ďż˝ntrucďż˝t prima expertizďż˝ a fost fďż˝cutďż˝ de organele de anchetďż˝. Sufďż˝r de o psihopatie care are legďż˝turďż˝ ďż˝i cu lichidul cefalo-rahidian. Mai arďż˝t cďż˝ am fost operat ďż˝i de varicocel care cu toate celelate boli sďż˝ fi putut tulbura sistemul nervos. Sunt ďż˝ncďż˝ tďż˝nďż˝r ďż˝i vďż˝ rog respectuos, onorat Tribunal Suprem, am greďż˝it cer iertare sďż˝ mďż˝ pot reabilita o schimbare a pedepsei cu moartea ďż˝ntr-o pedeapsďż˝ de 25 de ani ca sďż˝ pot sďż˝ fiu util societďż˝ďż˝ii. ďż˝ncďż˝ odatďż˝ mai arďż˝t cďż˝ regret foarte mult. Am trďż˝it ďż˝ntr-un mediu eram tolerat foarte mult. ďż˝i studiul prea mult mi-a accentuat boala de cap ďż˝i fďż˝rďż˝ voia mea. Sunt unele situaďż˝ii cďż˝nd nu mai ďż˝tiam ce fac ďż˝i ďż˝n limita posibilitďż˝ďż˝ii cer sďż˝ stau pe o insulďż˝. -Urmare- 18 septemebrie 1971 Domnule Preďż˝edinte, ďż˝mi recunosc greďż˝elile, faptele comise mďż˝ angajez ca atunci cďż˝nd mi se comutďż˝ pedeapsa, ďż˝i nu mi se va lďż˝sa viaďż˝a ďż˝n faďż˝a onoratului Tribunal Suprem, a opiniei publice, a tuturor oamenilor care le-am pricinuit dureri, precum ďż˝i a Preďż˝edintelui Statului ca atunci cďż˝nd voi putea, voi dovedi fďż˝rďż˝ precupeďż˝ire tot ce am ďż˝n capacitatea mea pentrua putea ďż˝terge acest trecut urďż˝t care ďż˝i-a lďż˝sat amprenta asupra ďż˝ntregii mele fiinďż˝e. Regret adďż˝nc ďż˝i din toatďż˝ conďż˝tiinďż˝a mea tot ce am fďż˝cut ďż˝i-n numele providenďż˝ei vďż˝ rog sďż˝-mi lďż˝saďż˝i viaďż˝a, cu toate cďż˝ eu nu am fďż˝cut aceasta. ďż˝n lumina legislaďż˝iei statului nostru socialist, rďż˝mďż˝n ďż˝ncrezďż˝tor ďż˝i aďż˝tept hotďż˝rďż˝rea ce o veďż˝i da. Prin aceasta veďż˝i contribui ďż˝n mod uman la viaďż˝a unui om care nua fost capabil sďż˝ o lase altora ďż˝i care totuďż˝i va mai putea fi folositor ďż˝n societate dupďż˝ ispďż˝irea pedepsei. Domnule preďż˝edinte faptele au fost comise ďż˝n urma zdruncinďż˝rii mele sufleteďż˝ti negďż˝sind ďż˝nďż˝elegere ďż˝n mediul care m-a ďż˝nconjurat. Vďż˝ rog ac cel puďż˝in sďż˝ fiu ďż˝nďż˝eles de dumneavoastrďż˝ care sunteďż˝i legiuitorul ďż˝i ďż˝mpďż˝rďż˝iďż˝i dreptatea celor care nu o au. Eu poate nu sunt demn de aceasta totuďż˝i apelez la bunďż˝voinďż˝a ďż˝i clemenďż˝a onoratului Tribunal Suprem. ďż˝mi iau angajamentul cďż˝ ďż˝n anii detenďż˝iei voi da dovadďż˝ de disciplinďż˝ pentru a putea dovedi cďż˝ mďż˝ voi reabilita. Vreau sďż˝ trďż˝iesc! Sďż˝ trďż˝iďż˝i! Citeste mai mult: adevarul.ro/news/eveniment/cazul-rimaru-declaratia-cutremuratoare-facuta-asasin-1_50ad9e887c42d5a663983c64/index.html Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 22 Ianuarie 2016, ora 20:09 crimetv.ro/2010/09/16/crime-in-serie-totul-despre-ion-ramaru/ Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 22 Ianuarie 2016, ora 20:11 Fantoma lui Rďż˝maru bďż˝ntuie cďż˝minele din Agronomie Vitrina cu infractori de Dana și Rďż˝zvan Mateescu Despre Ion Rďż˝maru, violatorul, sadicul criminal ďż˝n serie, care a ďż˝ngrozit Romďż˝nia la ďż˝nceputul anilor 70, s-au strďż˝ns sute de pagini la dosarele Miliței. Dar [ďż˝] edituramateescu.ro/2012/08/fantoma-lui-ramaru-bantuie-caminele-d... Despre Ion Rďż˝maru, violatorul, sadicul criminal ďż˝n serie, care a ďż˝ngrozit Romďż˝nia la ďż˝nceputul anilor 70, s-au strďż˝ns sute de pagini la dosarele Miliței. Dar numai Traian Tandin, supranumit Comisarul, care era pe vremea aceea ofițer ďż˝n Serciviul Crime din cadrul Direcției Judiciare a IGM, care instrumenta cazul, a scris o carte-unicat despre tot ce s-a ďż˝ntďż˝mplat atunci. Ataca numai noaptea ďż˝Cazul Rďż˝maruďż˝, apďż˝rut la editura Phobos, este un roman cutremurďż˝tor despre cel mai odios ucigaș-violator din analele criminalisticii romďż˝nești. La ďż˝nceputul anului 1970, Bucureștiul și la scurt timp ďż˝ntreaga țarďż˝ au fost cuprinse de teroare. Crime ďż˝n serie, violuri, cadavre de femei ucise cu bestialitate, gďż˝site ďż˝n cele mai neașteptate locuri și poziții ďż˝ngrozeau pe toatďż˝ lumea. Deși astfel de ďż˝ntďż˝mplďż˝ri terifiante nu prea apďż˝reau la vremea respectivďż˝ ďż˝n presďż˝, poveștile circulau verbal și erau amplificate de lipsa de informații. Zvonurile prindeau aripi. Se vorbea despre un cap de femeie gďż˝sit ďż˝n toaleta publicďż˝ de la Universitate și despre un monstru care suge sďż˝ngele. Oamenii evitau sďż˝ mai ďż˝ntďż˝rzie seara pe strďż˝zi, muncitoarele refuzau sďż˝ mai vinďż˝ la ďż˝ntreprinderi ďż˝n schimburile 2 și 3, de teama criminalului. Toți bucureștenii erau ďż˝n panicďż˝! Comisarul Train Tandin a lucrat pe vremuri la ďż˝cazul Ramaruďż˝ Povestea vieții acestui ucigaș ďż˝ncepe odatďż˝ cu nașterea lui la Corabia, pe 12 octombrie 1946. ďż˝ncďż˝ de mic era ďż˝nclinat spre comiterea de infracținui, iar la vďż˝rsta majoratului a primit prima condamnare pentru tďż˝lhďż˝rie. ďż˝n clasa a IX-a a rďż˝mas repetent și provocat un mare scandal ďż˝n localitate dupďż˝ ce a fost surprins ďż˝ntreținďż˝nd relații sexuale cu o minorďż˝, fiica unui profesor de-al lui. ďż˝n mod ciudat, Rďż˝maru a avut numai nota 10 la purtare. ďż˝n 1966 a intrat pe unul dintre ultimele locuri la Facultatea de Medicinďż˝ Veterinarďż˝ din București rďż˝mďż˝nďż˝nd repetent ďż˝n anul al doilea. Cďż˝nd a fost arestat era ďż˝n curs de a repeta anul al treilea. Se spunea cďż˝ era un om timid, cu un limbaj sďż˝rac și avea un comportament ciudat: se autoagresa, iar trupul lui era plin de cicatrice din cauza asta. Obișnuia sďż˝ tragďż˝ cu creta o dungďż˝ albďż˝ ďż˝n camera de cďż˝min și sďż˝ le cearďż˝ colegilor sďż˝ nu se apropie de el. Un fapt curios este acela cďż˝ Rďż˝maru ieșea la atac numai ďż˝n nopțile cu fenomene meteorologice deosebite, cďż˝nd ploua torențial, ningea abundent, tuna sau fulgera. Modul ďż˝n care acționa i-a determinat pe anchetatori sďż˝ creadďż˝ cďż˝ au de a face cu una și aceeași persoanďż˝. Puține dintre femeile agresate de Rďż˝maru au avut norocul sďż˝ scape dupďż˝ ďż˝ďż˝ntďż˝lnireaďż˝ cu el: Olga Buzescu, Maria Iordache, Viorica Tatu și Elena Buluci au supraviețuit loviturilor, dar au rďż˝mas șocate pe viațďż˝. Patru femei au fost ucise și violate (Fďż˝nica Ilie, Gheorghița Popa, Elena Oprea și Mihaela Ursu). Mama-nașa, dosarele și Comisarul L-am cunsocut pe Comisarul Tandin ďż˝n urmďż˝ mai bine de 15 ani. Am fost la dumnealui acasďż˝, aproape de hotel Marriot, unde ne aștepta, tupilat dupďż˝ mii de dosare și țďż˝cďż˝nind cu un deget vesel la mașina de scris. Soția lui, pe care toți amicii din poliție o știu drept ďż˝Mama-Nașaďż˝ și pe care dl.Tandin a cunoscut-o la un dublu asasinat, ne-a deschis ușa: ďż˝Aaa. Poftiți! Comisaru` scrie ultimul capitol laďż˝ nu vďż˝ zic la ce! E secret! Nu vďż˝ speriați, nu e incendiu! Fumeazďż˝ elďż˝!ďż˝ ďż˝ntr-adevďż˝r. Comisarul abia de se ghicea ďż˝n norii albaștri și teancurile de dosare. De atunci am rďż˝mas prieteni. Am vorbit despre Rďż˝maru pďż˝nďż˝ noaptea tďż˝rziu și am fumat vreo 4 pachete de țigďż˝ri, de ne curgeau lacrimile șiroaie. Comisarul Tandin era la curent cu toate acțiunile și cercetďż˝rile efectuate de Miliție. ďż˝n cartea lui nareazďż˝ faptele petrecute cu girul incontestabil al expertului criminalist, al polițistului aflat ďż˝n mijlocul evenimentelor. ďż˝Mďż˝i, copii, Rďż˝maru și-a sďż˝vďż˝rșit crimele cu violențďż˝ și sadism. ďż˝i plďż˝cea sďż˝-și muște victimele. Pe toate le-a violat, pe unele chiar și dupďż˝ ce au murit. Eu am descris ďż˝n cartea mea drumul parcurs de organele de miliție timp de un an de zile pentru identificarea și prinderea criminalului. Era feroce tipul! Patru femei ucise, șase tentative de omor, cinci violuri, șapte tďż˝lhďż˝rii și multe alte infracținui. Am redat cu lux de amďż˝nunte modul și etapele de cercetare, mďż˝rturiile criminalului, toate investigațiile și expertizele la care el a fost supus, judecarea procesului, sentința de condamnare la moarte, precum și opiniile reputate de personalitďż˝ți ale lumii juridice și medicale referitoare la acest caz uluitor.ďż˝, n-a spus Comisarul ďż˝n timp ce ďż˝sudaďż˝ vrei paișpe mentolate, cďż˝ d-alea fuma, de rupea! Un asasin feroce Temutul Rďż˝maru ďż˝ criminalul care a ďż˝ngrozit Romďż˝nia Noi eram ochi, urechi, pix și plďż˝mďż˝ni! Mama-nașa fďż˝cea scovergi, sfďż˝rďż˝iau isterice ďż˝n ulei, mirosea ďż˝n bucďż˝tďż˝rie de-ți ploua-n gurďż˝!, iar Comisarul povesteaďż˝ďż˝Mie mi s-a repartizat atunci o linie de muncďż˝ foarte interesantďż˝: dispariții cu suspiciuni de omor și cadavre neidentificate. Am ďż˝nceput sďż˝ dau asaltul ďż˝n țarďż˝, rezolvďż˝nd caz dupďż˝ caz. Mi se dusese vestea cďż˝ am o mďż˝nďż˝ bunďż˝, iar Ceacanica și conducerea serviciului erau foarte mulțumiți de mine, chiar ďż˝ncďż˝ntați. ďż˝n poziția asta mďż˝ aflam cďż˝nd au apďż˝rut crimele lui Rďż˝maru, pentru a cďż˝ror rezolvare au fost cooptați aproape toți ofițerii serviciului nostru. Eu am fďż˝cut parte din cďż˝teva colective la ďż˝nceput, apoi am fost retras de la Capitalďż˝ și trimis ďż˝n țarďż˝ pentru rezolvarea altor cazuri de omoruri. Ne-am ďż˝mpďż˝rțit. Lipsea și Ceacanica, era la Sibiu, avea traebďż˝ cu hoții care furaserďż˝ tablourile celebre din muzeul Bruckenthal. Identificarea criminalului sadic era o urgențďż˝, teama cuprinsese toatďż˝ Romďż˝nia. Dupďż˝ ce a fost prins ďż˝vampirul de la Bucureștiďż˝, cďż˝ci așa i se spunea, am ďż˝nceput o amplďż˝ documentare asupra cazurilor și a personalitďż˝ții acestui asasin feroce.ďż˝ Chinuia animalele ďż˝n copilďż˝rie Dar controlul psihiatric, minuțios efectuat ďż˝n mod repetat ďż˝n timpul anchetei nu a putut scoate ďż˝n evidențďż˝ tulburďż˝ri de tip psihotic, nu s-au remarcat stďż˝ri halucinatorii, confuzionale, delirante sau de altďż˝ naturďż˝. Datele examenului clinic psihiatric direct, efectuate ďż˝n mod repetat, istoricul vieții lui Rďż˝maru, au evidențiat ďż˝n mod clar pronunțate deviații și anomalii de caracter, temperament și personalitate atďż˝t ca nucleu (un frate cu trďż˝sďż˝turi asemďż˝nďż˝toare) cďż˝t și de dezvoltare disarmonicďż˝ ďż˝n timp, la care a contribuit fďż˝rďż˝ ďż˝ndoialďż˝ și mediul familial, cu influențďż˝ negativďż˝ directďż˝. Tabloul psihopatic este polimorf și cuprinde aproape ďż˝ntreaga gamďż˝ a trďż˝sďż˝turilor negative: agresivitate, impuslivitate, cruzimea feroce, amoralitatea absolutďż˝ cu aberații sexuale de o intensitate rar ďż˝ntďż˝lnitďż˝ chiar și ďż˝n literatura de specialitate: sadism, vampirism, fetișism, tendințe necrofilice, canibalism (Rďż˝maru mușca din victime din regiunile erogene: vagin, pubis, sďż˝ni, rupďż˝nd bucďż˝ți de carne care nu au mai fost gďż˝site la locul crimelor). Comisia de expertizďż˝ psihiatricďż˝ a stabilit diagnosticul lui Ion Rďż˝maru: ďż˝psihopatie polimorfďż˝ cu caracter dominant impulsiv și pervers sexualďż˝. Victima din str Vulturilor Iatďż˝ ce a declarat și mama lui despre comportamentul din copilďż˝rie: ďż˝A fost rďż˝u de mic și greu de stďż˝pďż˝nit. ďż˝i plďż˝cea sďż˝ intre ďż˝n conflict cu alți copii și sďż˝-i batďż˝. Cďż˝nd nu-i convenea ceva, dďż˝dea cu pumnii și picioarele ďż˝n perete pďż˝nďż˝ se ďż˝nvinețea. Apoi, ďż˝i plďż˝cea sďż˝ chinuie animaleleďż˝Cďż˝nd ďż˝l dojeneam, sďż˝rea și la mine, la bďż˝taie, lovindu-mďż˝ cu pumnii pe corp, pďż˝nďż˝ la nivelul la care ajungea. M-am chinuit rďż˝u de tot cu el, cďż˝ci de la taicďż˝-sďż˝u n-a avut ce sďż˝ ďż˝nvețe decďż˝t ďż˝njurďż˝turi, lovituri și bďż˝tďż˝iďż˝ďż˝ Azi, dupďż˝ mai bine de 4 decenii, fantoma lui Rďż˝maru ďż˝ncďż˝ mai bďż˝ntuie ďż˝n nopțile geroase de iarnďż˝ sau pe timp de furtunďż˝ ďż˝mprejurimile cďż˝minelor din Agronomie. De curďż˝nd, ďż˝n zonďż˝, a fost ďż˝nregistratďż˝ o crimďż˝ oribilďż˝. Noaptea, pe data de 11 iunie 2012, Horațiu Popescu a ďż˝njunghiat un student la Management Agrozootehnic. Bogdan Surdu avea 21 de ani și a murit la spital, ďż˝n ciuda eforturilor depuse de medici. Conflictul dintre cei doi tineri a izbucnit din pricina unei fete, pe care studentul ucis a vrut sďż˝ o apere de agresor. - See more at: edituramateescu.ro/2012/08/fantoma-lui-ramaru-bantuie-caminele-d... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 22 Ianuarie 2016, ora 20:19 Top 10 criminali romani www.descopera.ro/stiinta/4037980-top-10-criminali-romani De multe ori alegem sa ignoram aspectele negative ale vietii de zi cu zi si incercam sa ni le imaginam cat mai departe de noi si de ceea ce ne inconjoara. Nu realizam insa ca, la doar cativa pasi, o alta lume decat cea cunoscuta noua isi tese itele intunecate... .. lumea tenebroasa a criminalitatii. In aceasta ordine de idei, Descopera.ro isi propune sa va aduca in fata, intr-o forma narativa, cazurile celebre care au constituit subiectul anchetelor politienesti din Romania de-a lungul timpului si, totodata, imaginea sumbra a catorva dintre cei mai temuti criminali de la noi din tara. 10. Gica Cioc ďż˝ Balaurul Anul 1945. Romania se resimtea inca dupa Marele Razboi in care fusese implicata, iar situatia politico-economica degenerase intr-un val de infractiuni fara egal cu precadere in cartierele bucurestene, acolo unde infractorii deja formasera bande extrem de violente si de bine inarmate. Ca si cum nu era de ajuns, in vara aceluiasi an, o serie de crime inexplicabile lovea Capitala. Peste 10 persoane fusesera ciuruite cu gloante provenind din arme rusesti. Cine ar fi incercat totusi sa ancheteze un rus, fie el si criminal, in plina dominatie sovietica? Asa cum era de asteptat, dosarul crimelor a fost inmanat comisarului Alimanescu, probabil singurul care nu se lovea de asemenea piedici. Cercetarile acestuia au scos la lumina o informatie interesanta. Criminalii nu erau soldati sovietici, ci romani get-beget, iar victimele nu erau altceva decat rezultatele unui sangeros razboi intre grupari de tip mafiot. Autorii asasinatelor? Gica Cioc, poreclit Balaurul datorita temperamentului sau violent, un cunoscut infractor din Ferentari si rivalul acestuia, Sandu Moise, cel poreclit Hitler, dupa mustata similara cu cea a dictatorului nazist. Era 31 decembrie 1945, atunci cand comisarul Alimanescu afla de la un informator ca ďż˝Hitlerďż˝ se gaseste intr-un restaurant de pe Calea Calarasilor, acolo unde petrecea noaptea dintre ani in compania membrilor bandei sale. Era momentul ca oamenii legii sa intre in actiune. Spre surprinderea acestora insa, atacul asupra infractorilor nu a mai avut loc niciodata. In aceeasi noapte, Alimanescu ajungea in fata unei scene grotesti. ďż˝Hitlerďż˝, impreuna cu toti acolitii sai zaceau intr-o balta de sange. Printre victime se aflau si oamenii lui Gica Cioc. Motivul? ďż˝Hitlerďż˝ ii ďż˝suflaseďż˝ iubita aliatului sau cu luni in urma. Inaintea oamenilor legii, infractorii se ucisesera reciproc, toti fiind inarmati cu arme automate rusesti. ďż˝Epidemia crimelorďż˝ se stinsese. 9. Petre Silberschmied ďż˝ Argintaru In perioada imediat urmatoare celui de al doilea Razboi Mondial, Argintaru era un nume de temut pentru oamenii legii. Zeci de politisti, jandarmi sau gardieni cazusera sub rafalele de pistol automat trase de membrii temutei bande a lui Petre Silberschmied, alias Argintaru, si nimeni nu parea sa stie cine era autorul temutelor asasinate urmate de jafuri in banci si magazine. Era cazul de care nu se putea ocupa decat ďż˝spaima infractorilorďż˝ acelor vremuri, comisarul Eugen Alimanescu. Studiind tacticile criminalilor, comisarul realiza ca armele folosite de acestia sunt de provenienta germana, absolut toti parand a fi tintasi extrem de buni. In plus, niciun informator nu putea da date despre atacurile care parea ca nu se vor termina niciodata. Alimanescu intuia atunci ca ucigasii erau dezertori din armata germana, cel mai probabil din temutul corp Dirlewanger, corp de armata creat la cererea expresa a lui Himmler din condamnati la moarte sau la inchisoare pe viata. Si nu se inselase. Ocazia de a anihila banda de infractori a venit la sfarsitul lunii august 1945, atunci cand un gardian public anunta prezenta suspecta a unui camion, in miez de noapte, in apropierea magazinului ďż˝Soraďż˝. Era chiar banda lui Argintaru. Lupta care s-a deschis intre oamenii legii si infractori a durat peste o ora, soldandu-se cu victime de ambele parti. Momentul crucial a fost insa cel in care un jeep cu insemne americane sosea in tromba la locul conflictului, iar din el cobora un individ purtand uniforma de capitan, care le cerea oamenilor legii sa opreasca imediat focul. Diversiunea nu a functionat iar capitanul, nimeni altul decat Argintaru, a fost arestat. Era singurul supravietuitor al bandei sale. Criminalul nu a mai apucat sa isi auda sentinta. In timpul unei tentative de evadare era impuscat mortal de agentii comisarului Alimanescu. 8. Grigore Uruc ďż˝ Asasinul de Anul Nou Un caz deosebit este si cel al taranului analfabet, Grigore Uruc, si al dosarului ďż˝Ceraselaďż˝, numele primei sale victime. Nu putini au fost cei care, la sfarsitul anilor '80 vorbeau de aparitia unui nou Ion Ramaru, iar neputinta autoritatilor il determina chiar pe Nicolae Ceausescu sa ia o pozitie transanta vis-a-vis de actiunile indreptate impotriva criminalului care actiona in orasul Buzau. Prima victima, Cerasela Diminet, un copil al strazii de numai 14 ani, fusese descoperita in interiorul unei centrale termice, la 2 ianuarie 1985. Cadavrul micutei fusese strapuns de numeroase lovituri de cutit desi moartea, asa cum au concluzionat medicii legisti, survenise chiar de la prima lovitura. Aceiasi medici afirmau ca omorul avusese loc chiar in noaptea de Anul Nou. Criminalul parea insa de negasit, autoritatile vremii clasand dorsarul A.N. (autor necunoscut), si asta in ciuda unui efort intens depus de oamenii legii. Un an mai tarziu, tot in noaptea de Anul Nou, un al copil al strazii, un baietel in varsta de 13 ani, a fost descoperit in apropierea Scolii Generale nr. 4. Chiar daca trupul acestuia fusese ulterior sfasiat de cainii vagabonzi, medicii au putut identifica urmele lasate de arma crimei. Era vorba de acelasi autor. In Buzau umbla in libertatea un criminal care ucidea doar din placere. Era anul 1987, atunci cand ceea ce oamenii legii asteptau cu groaza s-a intamplat. O a treia victima, Cosmin Gruiu, un copil fara adapost in varsta de 14 ani, fusese strapuns de nu mai putin de 24 de ori cu un cutit. Si totusi, criminalul parea sa fi intrat in pamant. Era momentul in care oamenii legii isi dadeau seama ca ucigasul venea in Buzau doar pentru a ucide si asta se intampla doar o data pe an. Anul nou 1988 a insemnat insa sfarsitul terorii. Avand sub observatie toate locatiile prin care criminalul ar fi putut patrunde in oras, autoritatile il identificau pe autorul abominabilelor crime. Era Grigore Uruc, un taran analfabet din comuna Tintasi de Buzau. Din pacate, in momentul arestarii, ucigasul apucase sa ia viata celei de a patra victime, o fetita in varsta de 13 ani. Judecat rapid, acesta era condamnat la moarte si executat la 11 iunie 1988. Era penultima condamnare la moarte din timpul regimului comunist. 7. Eugen Grigore ďż˝ Amarul gust al razbunarii Povestea lui Eugen Grigore este una aparte in istoria criminalisticii romanesti. Cazul sau a fost musamalizat de autoritatile comuniste, tocmai pentru a nu se afla ca Romania anilor '70 se afla in pragul unui conflict interetnic de proportii. ďż˝La exportďż˝, toate informatiile din tara trebuiau sa arate bine. Cutremuratoarea poveste a iesit la lumina cu mult mai tarziu, mai precis in anul 2002, atunci cand o razie a politiei iesene il scotea la lumina din canalele aflate in apropierea campusului studentesc al Institutului Agronomic pe cel considerat mai mult o legenda urbana. Cine este insa acest personaj misterios? Totul incepea la inceputul anilor '70, atunci cand Eugen Grigore, un simplu sofer la o autobaza din apropierea Iasilor, isi gasea familia macelarita si casa incendiata. Sotia si cei trei copii fusesera ucisi cu bestialitate, iar autorii oribilelor crime dadusera foc casei in speranta ca urmele vor fi sterse. Cum autoritatile nu dadusera inca de urma ucigasilor, Eugen Grigore a pornit o ancheta pe cont propriu, iar cei care stiau cate ceva i-au indicat pe vinovati... membrii unei satre tiganesti din apropierea satului in care locuia. Ceea ce a urmat pare sa tina mai degraba de un scenariu de film. Cu mintea ravasita de pierderea celor dragi, Grigore se suia pentru ultima data la volanul unui camion. Cu pedala acceleratiei apasata la maximum, acesta a intrat in plin in corturile si carutele tiganilor fara sa tina cont de cine se afla in ele. In acea zi au murit 24 de persoane, printre victime numarandu-se mai multe femei si copii. Cazul a fost repede musamalizat de autoritati. Supravietuitorii carnagiului au fost mutati de membrii Securitatii in alte zone ale tarii iar Eugen Grigore primea pedeapsa cu inchisoare pe viata. Dupa 28 de ani de detentie, a fost eliberat, luand drumul canalelor din Iasi. Singura sa sursa de supravietuire erau bunurile pe care le primea din cand in cand de la studentii milosi. 6. Nicolae Purecica ďż˝ Ferentariul de acum 60 de ani Renumele de cartier rau famat al Ferentariului nu este unul dobandit de ieri de azi. Asa cum vom vedea, Bucurestiul anilor de dupa ultimul mare razboi cunostea deja faima ucigasilor ascunsi in casele Ferentariului. Poate cel mai cunoscut criminal care a actionat in aceasta zona a fost Nicolae Purerica, poreclit Nae Chioru, o porecla ce avea sa devina legendara cu trecerea timpului. Era anul 1947, acelasi an in care teroarea, de aceasta data la adresa infractorilor, instituita de Eugen Alimanescu isi punea puternic amprenta asupra raufacatorilor bucuresteni. Multi dintre ei alegeau sa paraseasca orasul in cautarea unor destinatii mai ďż˝sigureďż˝ in care sa poate actiona. Printre cei care alesesera calea fugii se numara si Nicolae Purecica, un individ deja dat in urmarire generala in toata tara pentru mai multe crime, jafuri si talharii, majoritatea petrecute in Ferentari. De aceasta data, criminalul alesese Oradea ca viitoare tinta si, la scurt timp, orasul transilvanean intra in stare de soc. Zeci de atacuri armate asupra oamenilor nevinovati lasau in urma o multime de victime, dar ceea ce era de-a dreptul sinistru era modul in care victimele erau ucise. Criminalii nu se multumeau doar cu talharirea nevinovatilor ci, pentru a-i reduce la tacere, ii transau asemenea vitelor de la abator. Omorurile au fost atat de numeroase incat autoritatile oradene s-au vazut nevoite sa apeleze la singurul om care putea sa puna stavila ororilor, comisarul Eugen Alimanescu. La scurt timp, prezenta ďż˝Justitiaruluiďż˝ a dat roade. Doua bande bucurestene, deplasate clandestin la Oradea, erau anihilate. Un intreg arsenal de arme, ustensile de spart seifuri si bunuri furate, era recuperat de agentii speciali ai lui Alimanescu. Dar crimele continuau. Lungile si minutioasele cautari ale comisarului scoteau insa la iveala un ďż˝firďż˝ de la care oamenii legii puteau incepe cautarile. Cele mai multe victime erau barbati care calatorisera cu trenul si care sosisera la Oradea in scop de afaceri. Urmand traseul ultimilor oameni ucisi, Alimanescu il descoperea intr-un tren chiar pe Nicolae Purecica. Evitand sa il aresteze imediat, comisarul il urmareste impreuna cu oamenii sai pana la Oradea. Ucigasul deja isi alesese urmatoarea victima. Nu a mai avut timp insa sa o ucida. In momentul in care se pregatea sa atace, criminalul era doborat de o rafala de gloante. Alaturi de el se prabuseau si cei patru acoliti ai sai. CITESTE CONTINUAREA TOPULUI IN PAGINA URMATOARE! 5. Iancu Berila ďż˝ Ucigasul brutarilor Numele lui Iancu Berila ar putea sa nu spuna multe celor mai putin obisnuiti cu istoria stiintei criminalistice din Romania. In fond, criminalul actionase in timpul celui de al doilea Razboi Mondial, timp suficient pentru ca lumea sa dea uitare odioaselor sale fapte. A ramas in schimb zicala peiorativa ďż˝ca Berilaďż˝, desemnand acel individ care incearca sa ingrozeasca sau sa braveze cu fapte demne de dispret. Si totusi, cine a fost Iancu Berila? Arhivele vremii il mentioneaza ca pe unul dintre cei mai sangerosi asasini din istoria recenta a Romaniei. Un individ cu un fizic impozant, cu o expresie fioroasa a fetei, care a reusit sa terorizeze o tara intreaga in numai cativa ani. Victimele sale erau, in marea lor majoritate, brutari. Nu se stie inca de ce acestia devenisera tintele lui favorite, cert este ca pe seama lui Iancu Berila sunt puse cel putin 20 de crime, iar modul de operare era de fiecare data acelasi. Criminalul isi studia potentialele victime, afla unde acestea isi tin banii si ataca noaptea, departe de ochii lumii. Desi a fost prins si condamnat la munca silnica pe viata, Berila reuseste sa evadeze spectaculos. Era momentul in care pe urmele sale pornea celebrul comisar Eugen Alimanescu, cel poreclit si ďż˝Comisarul de Fierďż˝, alaturi de tinerii sai recruti din organizatia ďż˝Fulgerďż˝. La scurt timp dupa inceperea anchetei, Alimanescu da de urma criminalului. Acesta se angajase ca ucenic la un brutar din apropierea Slatinei. Ajutat de inca doi agenti, comisarul il imobiliza atunci pe uriasul Berila in timp ce dormea. Era anul 1947. Asupra sa a fost descoperit si cutitul pregatit pentru urmatoare sa victima... chiar cel care il angajase. Trimis din nou la ocna, Iancu Berila nu mai avea a doua sansa de scapare si se stingea din viata in urma muncii extreme la care a fost supus. 4. Ion Rimaru ďż˝ Teroarea anilor ďż˝70 Cu siguranta nu exista un alt criminal in analele stiintei criminalistice romanesti a carui notorietate sa fie mai mare decat a celui care a terorizat Bucurestiul in urma cu aproape patru decenii. Trei omoruri deosebit de grave, un omor calificat, sase tentative de omor, cinci violuri, o tentativa de viol si mai multe furturi si talharii. Toate sunt faptele unui singur om: Ion Ramaru. Trista reconstituire a faptelor celebrului criminal incepe cu data de 5 martie 1971, data la care era descoperit trupul neinsufletit al unei tinere femei. Cercetarile au dovedit atunci ca victima fusese ucisa intr-un mod sadic si apoi violata, aceasta purtand pe corp numeroase urme de muscaturi. O luna mai tarziu, o crima identica a fost semnalata in sectorul 4 al Bucurestiului, iar Militia Capitalei adauga acestor fapte alte doua omoruri similare care avusesera loc in anul 1970 si al caror autor nu fusese identificat. Era deja evident ca autoritatile se confruntau cu un criminal in serie. Mobilizarea fortelor de ordine a fost una de proportii nemaivazute. Sute de persoane au fost interogate si tinute sub observatie, iar specialistii Institutului de Medicina Legala reuseau in premiera mondiala sa reconstituie portretul robot al criminalului numai dupa amprentele dentare. Si totusi, autorul odioaselor crime continua sa actioneze nestingherit. A fost poate mana hazardului cea care a ajutat la prinderea lui Ion Ramaru. Langa corpul ultimei victime, criminalul scapase o adeverinta medicala. Din acest moment, capturarea sa nu mai reprezenta decat o problema de timp. Arestat in caminul studentesc al Facultatii de Medicina Veterinara, acolo unde era student in anul 3, Ramaru isi recunoastea faptele dupa mai multe ore de interogatorii. Procesul care a urmat a fost unul rapid, iar ucigasul primea pedeapsa maxima: moartea. In acelasi an, 1971, la 23 septembrie, in curtea penitenciarului de la Jilava, Ion Ramaru era executat prin impuscare. Ultimele sale cuvinte aveau insa sa ramana intiparite in mintea celor prezenti si se vor dovedi ulterior extrem de adevarate: ďż˝Chemati-l pe tata. El este de vina.ďż˝ Ce vroia oare sa spuna criminalul? 3. Florea Ramaru ďż˝ Ereditatea crimei Anii din timpul ultimului Razboi Mondial au fost, fara doar si poate, unii extrem de tulburi pentru toate tarile Europei. Lipsurile si atrocitatile razboiului dusesera la o recrudescenta fara egal a crimelor, iar Romania isi avea si ea tristii reprezentanti. Era anul 1944, atunci cand o serie de crime zguduia Bucurestiul. Intr-un singur an, cinci femei fusesera ucise cu bestialitate, iar amprentele recoltate de autoritatile vremii nu se potriveau cu cele ale infractorilor din baza de date. Era vorba, asadar, de un individ fara antecedente penale. Cu toate acestea, timpul a trecut iar criminalul nu a fost niciodata identificat. Misterul iesea din nou la iveala in anii '70, atunci cand seria de crime a lui Ion Ramaru ingrozea intreaga Capitala. Spre surprinderea criminalistilor, amprentele celui care ucidea erau identice cu cele ale criminalului din 1944. Cum ar fi fost insa posibil asa ceva? In fond, trecusera peste 25 de ani, iar infractorul ar fi trebuit sa aiba o varsta inaintata, posibilitate exclusa din start de autoritati. Si totusi, modul de operare si de infaptuire a crimelor erau aproape identice. Notorietatea cazului Ramaru si prinderea temutului criminal aveau sa arunce din nou in uitare celebrele amprente din timpul razboiului. O stranie coincidenta raspundea totusi intrebarilor care existau de atatia ani. La exact un an de la executia lui Ion Ramaru, la 23 septembrie 1972, la Institutul de Medicina Legala era adus cadavrul unui barbat care aparent cazuse din tren. Examinarea acestuia aducea un rezultat socant. Amprentele celui care murise in bizarul accident erau cele ale ucigasului din 1944. Era nimeni altul decat Florea Ramaru, tatal celui mai cunoscut asasin din istoria Bucurestilor. 2. Vasile Tcaciuc ďż˝ Macelarul din Iasi Romania anilor 1930 a fost zguduita de o serie de crime al caror autor ar putea figura cu succes in galeria neagra a celor mai mari criminali in serie din lume. Chiar si astazi, la mai bine de 70 de ani de la comiterea ingrozitoarelor crime, oamenii de stiinta incearca inca sa inteleaga acel resort interior care a fost capabil sa tranforme un om intr-unul dintre cei mai odiosi asasini cunoscuti vreodata. Totul a inceput in 1935, an in care noul proprietar al unui imobil iesean, a fost alertat de cainele unui musafir, caine care daduse semne de agitatie si care zgaria insistent podeaua casei. Curios, acesta sapa in locul indicat de animal si, spre oroarea sa, descoperea sase cadavre ingropate la mica adancime. Absolut toate prezentau urme de lovituri cu un corp contondent, cel mai probabil un topor, iar starea in care se aflau acestea trada un sadism atroce. Prinderea ucigasului nu a fost atat de dificila pe cat s-ar crede. De fapt, fostul proprietar al imobilului, basarabeanul Vasile Tcaciuc, se afla deja in arestul politiei iesene pentru mai multe jafuri si talharii. Desi, initial, acesta nu a recunoscut faptele, confruntat cu doua dintre concubinele sale, el renunta la masca nevinovatiei si marturisea autoritatilor crudul adevar. Tcaciuc recunostea atunci uciderea si ciopartirea celor sase victime pe care le ingropase chiar sub podeaua casei in care locuia dar, spre groaza tuturor celor prezenti la interogatoriu, acesta nu era decat inceputul unui sir ingrozitor de crime. In cinci ani, basarabeanul ucisese nu mai putin de 26 de persoane, printre care si un copil, unicul scop al acestor odioase fapte fiind jaful. Dupa cum el insusi marturisea, ucigasul isi comandase chiar si un topor special, realizat astfel incat sa nu alunece din mana, iar eficienta loviturilor sa fie maxima. Nu a mai apucat sa fie judecat. In timpul reconstituirii uneia dintre crime, Vasile Tcaciuc incerca sa scape prin fuga, profitand de lipsa de atentie a celor care il insoteau. A fost ucis pe loc de mai multe focuri de revolver. Astfel lua sfarsit povestea celui poreclit de presa vremii ďż˝Macelarul din Iasiďż˝. 1. Vera Renczi ďż˝ Vaduva Neagra Prima parte a vietii celei care ocupa primul loc in topul celor mai mari criminali romani reprezinta si azi un mister pentru criminalisti. In fond, nici macar numele adevarat nu ii este cunoscut, atata vreme cat in analele criminologiei ea a ramas cunoscuta ca Vera Renczi , numele de familie apartinand celui de-al doilea sau sot. Unele surse ii indica drept an al nasterii anul 1903 dar, cel mai probabil, Vera s-a nascut la sfarsitul secolului al XIX-lea, in Bucuresti, in urma legaturii dintre un om de afaceri ungur si o frumoasa tanara din Romania. Copilaria si-o petrece la Bucuresti, acolo unde ramane pana la varsta de 13 ani. Odata cu pierderea mamei, Vera este mutata de tatal sau la Berkerekul, oras din fosta Iugoslavie, unde acesta detinea o mica mosie. Adolescenta Verei este marcata de numeroase aventuri amoroase, ea ajungand nu o data, pe prima pagina a ziarelor locale din cauza scandalurilor in care implica de la elevi de liceu pana la bancheri si oameni de afaceri. Nimeni nu se astepta ca tanara sa isi mai uite moravurile, insa miracolul se produce atunci cand Vera il cunoaste pe Karl Schick, un influent bancher austriac, cu care se va si casatori. In ciuda previziunilor, tanara nu isi continua escapadele, ci devine o sotie atenta si placuta, mai ales dupa nasterea fiului lor, Lorenzo. La mai putin de un an, Karl dispare misterios pentru a nu mai reveni niciodata. Vera explica apropiatilor ca sotul sau a parasit-o si ca a decedat ulterior intr-un accident de masina in Romania. Urmeaza cea de a doua casatorie, cea cu Joseph Renczi, un important om de afaceri sarb. La scurt timp insa, acesta avea sa dispara ca si primul sot. Pentru Vera Renczi incepea o noua perioada in care escapadele amoroase aveau loc cu regularitate. Vesnic imbracata in negru, frumoasa castelana atragea pe domeniul de la Berkerekul numerosi amanti, niciunul dintre acestia nemaintorcandu-se vreodata. La insistentele sotiei unuia dintre ei, autoritatile locale descind la resedinta Verei Renczi. Nu mica le-a fost mirarea oamenilor legii atunci cand descopereau in subsolul conacului 35 de sicrie de zinc. In ele se aflau absolut toti cei care trecusera prin patul Verei. Mai mult, intr-unul dintre sicrie se gasea chiar Lorenzo, fiul in varsta de numai zece ani pe care aceasta fusese nevoita sa il ucida pentru ca ii aflase teribilul secret. Toate victimele fusesera otravite cu arsenic. Condamnata initial la moarte, Vera a beneficiat atunci de clementa legii care nu permitea executia femeilor si a fost transferata pe viata intr-o inchisoare de maxima securitate. La scurt timp, criminala in serie se stingea in urma unei hemoragii cerebrale. Sursa: "Cei mai odiosi 100 criminali romani" ďż˝ Traian Tandin, Editura Tritonic Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 25 Ianuarie 2016, ora 09:26 webcultura.ro/noi-alexandru-ioan-i/ Noi, Alexandru Ioan I. Cu mila lui Dumnezeu ďż˝i voinďż˝a naďż˝ionalďż˝ domn al Moldovei. La toďż˝i de faďż˝ďż˝ ďż˝i viitori sďż˝nďż˝tate. Voinďż˝a naďż˝iei, prin legiuitul ei organ, Adunarea electivďż˝, ne-a ales domn al Moldovei. Suindu-ne pe tron cu numele de Alexandru Ioan I., cea dintďż˝i datorie a noastrďż˝ este de a ne adresa cďż˝tre voi, iubiďż˝ilor compatrioďż˝i, de a vďż˝ dori pace ďż˝i fericire ďż˝i de a vďż˝ spune cari sunt cugetďż˝rile ďż˝i ďż˝intirile noastre. ďż˝nainte de a ne sui pe tronul la care ne-a chemat ďż˝ncrederea naďż˝iei, noi, ďż˝n faďż˝a Adunďż˝rii, am fďż˝cut urmďż˝torul jurďż˝mďż˝nt: ďż˝Jur, ďż˝n numele prea sfintei treimi ďż˝i ďż˝n faďż˝a ďż˝ďż˝rei mele cďż˝ voi pďż˝zi cu sfinďż˝enie drepturile ďż˝i interesele patriei, cďż˝ voi fi credincios Constituďż˝iei ďż˝n textul ďż˝i ďż˝n spiritul ei, cďż˝ ďż˝n toatďż˝ domnia-mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toďż˝i ďż˝i ďż˝n toate, uitďż˝nd toatďż˝ prigonirea ďż˝i toatďż˝ ura, iubind deopotrivďż˝ ďż˝i pe cei ce m-au iubit ďż˝i pe cei ce m-au urďż˝t, neavďż˝nd ďż˝naintea ochilor mei decďż˝t binele ďż˝i fericirea naďż˝iei romďż˝ne. Aďż˝a Dumnezeu ďż˝i compatrioďż˝ii mei sďż˝-mi fie ďż˝ntru ajutor !ďż˝. Acest jurďż˝mďż˝nt aratďż˝ linia de purtare ce avem a pďż˝zi ďż˝n domnia noastrďż˝. Guvernďż˝mďż˝ntul nostru va fi, ďż˝n toatďż˝ puterea cuvďż˝ntului, guvernďż˝mďż˝ntul precum ďż˝l vrea, precum ďż˝l statorniceďż˝te Convenďż˝ia ďż˝ncheiatďż˝ ďż˝n 7(19) august 1858 ďż˝ntre ďż˝nalta Poartďż˝ otomanďż˝ ďż˝i, puterile garante drepturilor patriei noastre. Vom fi domn constituďż˝ional. Vom respecta toate drepturile Adunďż˝rii elective ďż˝i toate stďż˝ruinďż˝ele noastre vor avea de ďż˝el dezvoltarea nouilor instituďż˝ii ce ne-au recunoscut Europa ďż˝i adevďż˝rata ďż˝i temeinica punere ďż˝n lucrare a reformelor cerute de citata convenďż˝ie. ďż˝ndatďż˝ dupďż˝ alegerea fratelui nostru, domnul din Valahia, vom pďż˝i la ďż˝nfiinďż˝area Comisiei centrale din Focďż˝ani, menitďż˝ de a restringe legďż˝turile dintre douďż˝ ramuri, ale aceleiaďż˝i naďż˝ii. Cu concursul acestei comisii ďż˝i al Adunďż˝rii elective, guvernďż˝mďż˝ntul nostru se va grďż˝bi de a face legiurile organice cerute de Convenďż˝ie ďż˝i cari sunt menite de a introduce ďż˝n societatea noastrďż˝ marele principii ale staturilor moderne. Pentru ca aceste mari reforme sďż˝ aibďż˝ drept rezultat fericirea obďż˝teascďż˝, noi sfďż˝tuim ďż˝i ďż˝ndemnďż˝m pe toďż˝i compatrioďż˝ii noďż˝tri de orice stare ďż˝i condiďż˝ie ca sďż˝ uite dezbinďż˝rile ďż˝i urile trecute. Numai pacea dintre noi, numai iubirea ďż˝ntre fiii aceleiaďż˝i ďż˝ďż˝ri ďż˝i naďż˝ii, numai o deplinďż˝ armonie ďż˝ntre toate clasele societďż˝ďż˝ii, ďż˝ntrunind aďż˝a toate puterile, poate sďż˝ ne ďż˝ntďż˝reascďż˝; ďż˝i aďż˝a, ďż˝i guvernďż˝mďż˝ntul ďż˝i poporul, mďż˝nďż˝ ďż˝n mďż˝nďż˝, sďż˝ ridicďż˝m patria noastrďż˝ din cďż˝derea ďż˝n care au adus-o nenorocitele ďż˝ntďż˝mplďż˝ri ale trecutului. Misia noastrďż˝, deďż˝i frumoasďż˝, este mare ďż˝i foarte grea ! Nu vom putea-o ďż˝mplini decďż˝t dacďż˝ vom avea ďż˝mbrďż˝ďż˝iďż˝area sincerďż˝ ďż˝i sprijinul puternic al compatrioďż˝ilor noďż˝tri. Toate zilele noastre vor fi ďż˝ntrebuinďż˝ate ďż˝n chip de a le merita ďż˝i dobďż˝ndi. Noi facem un apel la patriotismul, rďż˝vna ďż˝i activitatea funcďż˝ionarilor publici cari sunt legiuitele organe ale guvernďż˝mďż˝ntului ďż˝n relaďż˝iile sale cu particularii. Legile cďż˝zuserďż˝ ďż˝n pďż˝rďż˝sire ďż˝i cu dďż˝nsele toatďż˝ puterea ocďż˝rmuirei. Legile trebuie sďż˝-ďż˝i redobďż˝ndeascďż˝ toatďż˝ autoritatea. Puterea executivďż˝, avďż˝nd a fi ďż˝n viitor organul legalitďż˝ďż˝ei celei mai stricte, trebuie dar ca sďż˝ fie tare ďż˝i respectatďż˝ de toďż˝i. Trebuie ca ďż˝n viitor fiecare cetďż˝ďż˝ean fďż˝rďż˝ osebire sďż˝ fie apďż˝rat ďż˝n onorul, ďż˝n viaďż˝a ďż˝i ďż˝n averea sa. Aceste mari bunuri sunt ďż˝ncredinďż˝ate ocrotirei autoritďż˝ďż˝ilor publice. Precum vom avea de bucurie a cďż˝uta ďż˝i a rďż˝splďż˝ti toate meritele, tot devotamentul, tot serviciul onorabil al funcďż˝ionarilor mari ďż˝i mici, pre atďż˝t guvernďż˝mďż˝ntul nostru este nestrďż˝mutat hotďż˝rďż˝t de a pedepsi fďż˝rďż˝ cruďż˝are ďż˝i cu toatďż˝ asprimea legilor tot abuzul ďż˝i toatďż˝ cďż˝lcarea de lege. Tuturor compatrioďż˝ilor noďż˝tri le trimitem domneasca ďż˝i frďż˝ďż˝easca noastrďż˝ urare ďż˝i dumnezeu sďż˝ binecuvďż˝nteze Principatele Unite. Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 27 Ianuarie 2016, ora 14:28 Cine a fost ďż˝n realitate Papurďż˝ Vodďż˝. Numele i se trage de la o foamete cumplitďż˝ care s-a abďż˝tut asupra Moldovei adevarul.ro/locale/alexandria/cine-fost-realitate-papura-voda-nu... ďż˝tefaniďż˝ďż˝ Vodďż˝ Papurďż˝ Vodďż˝ a existat ďż˝n realitate ďż˝i a fost fiul unui domnitor moldovean celebru. ďż˝i-a cďż˝pďż˝tat porecla de Papurďż˝ Vodďż˝, dupďż˝ ce Moldova a fost lovitďż˝ de o mare foamete. ďż˝ďż˝ara lui Papurďż˝ Vodďż˝ este o expresie pe care romďż˝nii o folosesc ďż˝n mod frecvent cďż˝nd vor sďż˝-ďż˝i exprime nemulďż˝umirea faďż˝ďż˝ de ďż˝ara ďż˝n care trďż˝iesc, faďż˝ďż˝ de conducďż˝torii sau faďż˝ďż˝ de legile ďż˝ďż˝rii. Expresia face parte din vocabularul curent al limbii romďż˝ne ďż˝i foarte puďż˝ini dintre cei care o folosesc se gďż˝ndesc cďż˝ la originea ei stďż˝ o bucatďż˝ din istoria romďż˝nilor. O parte din ďż˝arďż˝ a fost consideratďż˝ , la un moment dat, ďż˝ara lui Papurďż˝ Vodďż˝, iar voievodul ďż˝n cauzďż˝ a existat ďż˝n realitate, ďż˝nsďż˝ sub un alt nume. Papurďż˝ Vodďż˝ a fost ďż˝tefďż˝niďż˝ďż˝ Lupu, fiul domnitorului Moldovean Vasile Lupu ďż˝i fratele domniďż˝ei Ruxandra, cea rďż˝masďż˝ ďż˝n istorie pentru frumuseďż˝ea ei fďż˝rďż˝ seamďż˝n, dar ďż˝i pentru destinul tragic de care a avut parte. ďż˝ntemniďż˝at la 12 ani ďż˝tefďż˝niďż˝ďż˝ Lupu, fiul domnitorului Vasile Lupu ďż˝i al Doamnei Ecaterina a ajuns domnul Moldovei ďż˝n 1659. Tďż˝nďż˝rul cu destin zbuciumat a condus ďż˝ara doar doi ani, pďż˝nďż˝ ďż˝n 1661. Trecutul tďż˝nďż˝rul voievod moldovean a fost unul trist. La doar 12 ani a fost ďż˝ntemniďż˝at ďż˝n fortďż˝reaďż˝a de la Buciuleďż˝ti-Bistriďż˝a, ďż˝mpreunďż˝ cu mama ďż˝i sora sa Ruxandra, dupďż˝ ce logofďż˝tul Gheorghe ďż˝tefan l-a detronat pe Vasile Lupu. Dupďż˝ ce a stat cďż˝ďż˝iva ani ďż˝n captivitate, a fost eliberat la decizia Porďż˝ii Otomane ďż˝i numit domn al Moldovei. Intrarea ďż˝n Moldova ďż˝i-a fďż˝cut-o ďż˝n 1659, ďż˝nsoďż˝it de o armatďż˝ de tďż˝tari ďż˝i 1.000 de albanezi. Cronicarii vremii ďż˝l descriu drept un tďż˝nďż˝r firavďż˝, care ďż˝fďż˝cea lucruri copilďż˝reďż˝ti, sau sďż˝ zic mai bine nebuneďż˝tiďż˝. Moldovenii au mďż˝ncat papurďż˝ mďż˝cinatďż˝ ďż˝n 1660, dupďż˝ un an de domnie ďż˝n Moldova, domnitorul ďż˝tefďż˝niďż˝ďż˝ Vodďż˝ ďż˝i-a cďż˝pďż˝tat porecla de Papurďż˝ Vodďż˝. ďż˝ara a fost lovitďż˝ ďż˝n acel an de o ciumďż˝ cumplitďż˝. A urmat o mare foamete ďż˝i o invazie de lďż˝custe. Pe fondul sďż˝rďż˝ciei, jafurile s-au ďż˝nmulďż˝it. Se spune cďż˝ foamea a fost atďż˝t de mare ďż˝ncďż˝t , ďż˝n lipsa cerealelor, moldovenii au ajuns sďż˝ foloseascďż˝ pentru pďż˝ine coajďż˝ de copac ďż˝i papurďż˝ mďż˝cinatďż˝. Astfel, s-a ales tďż˝nďż˝rul domnitor cu porecla de Papurďż˝ Vodďż˝. ďż˝ďż˝ara ďż˝ntr-aceia foamete era ďż˝ntr-acela anu -1600 - cďż˝t mďż˝ncau oamenii papurďż˝ uscatďż˝ ďż˝n loc de pďż˝ine, mďż˝cinďż˝nd-o uscatďż˝. ďż˝i de aceia foamete porecliia ďż˝i pre ďż˝tefďż˝niďż˝ďż˝ vodďż˝, de-i dziceau Papurďż˝ vodďż˝, scrie cronicarul Miron Costin. Pe urmele Domniďż˝ei Ruxandra Sora lui ďż˝tefďż˝niďż˝ďż˝ Vodďż˝, frumoasa domniďż˝ďż˝ Ruxandra s-a cďż˝sďż˝torit cu cazacul Timuďż˝ Hmielniďż˝ki pe 1 septembrie 1652, iar pe 6 septembrie a pďż˝rďż˝sit curtea domneascďż˝ pďż˝rinteascďż˝ ďż˝i a plecat cu noul soďż˝ ďż˝n Ucraina. A rďż˝mas vďż˝duvďż˝ la doar un an de la cďż˝sďż˝torie ďż˝i se spune cďż˝ ar fi fost ďż˝inutďż˝ prizonierďż˝ de cumnatul sďż˝u ďż˝n Ucraina. Legenda spune cďż˝, ďż˝n 1660 ďż˝tefďż˝niďż˝ďż˝ Vodďż˝, a venit ďż˝n Ucraina pentru a-ďż˝i convinge sora sďż˝ revinďż˝ ďż˝n ďż˝arďż˝, ďż˝nsďż˝ deplasarea domnitorului a fost ďż˝n zadar. Sora Ruxandra a revenit pe pďż˝mďż˝nt romďż˝nesc, abia dupďż˝ moartea cumnatului sďż˝u. S-a refugiat ďż˝n cetatea Nemďż˝ului, unde ďż˝i-a gďż˝sit sfďż˝rďż˝itul tragic. Cetatea a fost atacatďż˝ ďż˝i jefuitďż˝ de un grup de cazaci ďż˝n 1687, iar Domniďż˝a Ruxandra a fost jefuitďż˝ ďż˝i decapitatďż˝. Moartea lui Papurďż˝ Vodďż˝ Domnia lui ďż˝tefďż˝niďż˝ďż˝ vodďż˝ s-a ďż˝ncheiat brusc ďż˝n 1661. ďż˝n campania de la Nistru, domnitorul s-a ďż˝mbolnďż˝vit de tifos ďż˝i a murit. Unii cronicari au spus cďż˝ dispariďż˝ia sa nu a fost cauzatďż˝ de o moarte naturalďż˝, ďż˝i cďż˝, de fapt, ar fi fost otrďż˝vit ďż˝n urma unui complot pus la cale de boieri. Citeste mai mult: adev.ro/o1lifc Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 30 Ianuarie 2016, ora 10:58 Tratamente naturale cu miere de manuka In anul 1981, doctorul Peter Molan (director in cadrul Universitatii Waikato, Noua Zeelanda) a demonstrat ca aceasta miere are proprietati antibacteriene, antioxidante, antimicrobiene, antiseptice, antiinflamatorii si antifungice, revolutionand astfel intreaga lume a medicinei moderne. Mierea de Manuka este o miere monoflora recunoscuta in intreaga lume pentru proprietatile sale unice anti-bacteriene si anti-oxidante. Provine din arborele Leptospermum Scoparium din insulele salbatice ale Noii Zeelande si a fost utilizata timp de generatii de catre triburile Maori si colonistii europeni. Tratamentele cu Miere de Manuka sunt recunoscute atat de medicii homeopati cat si de medicina moderna si difera in functie de afectiunile suferite de pacienti. Proprietatile antibacteriene ale mierii pot varia in functie de compozitia chimica a acesteia. Tipuri de Miere de Manuka pentru tratament: 1. Mierea de consum Manuka cu proprietati antibacteriene semnificative. 2. Mierea de Manuka cu Unique Manuka Factor ( UMF) contine acizi metilglioxal (MGO), acizi aromatici, fenoli si flavonoizi , precum si o serie de alti compusi. Este comercializata strict de producatori cu licenta si atestata in laboratoare acreditate de Unique Manuka Factor Honey Association. Stiati caďż˝? Mierea de Manuka UMF s-a dovedit uneori mai eficienta in vindecarea unor infectii foarte rezistente la antibiotic decat tratamentele medicamentoase 3. Mierea de Manuka Activa are factori anti-bacterieni si un nivel de activitate peroxidica foarte ridicata. Acest nivel peroxidic se datoreaza enzimei glucozoxidaza care produce agentul anti-bacterian peroxid de hidrogen. De aceea cand apar reactii adverse sau alergice la Manuka UMF, este recomandat inlocuirea acesteia cu Miere de Manuka activa. Stiati caďż˝? Mierea de manuka UMF este cea mai scumpa miere din lume fiind produsa in cantitati foarte mici. Tratamente cu Miere de Manuka ca alternativa la antibiotice In general se recomanda un tratament de cel putin o luna cu 2 borcane de Miere de Manuka a cate 500g. Tratamentul de mentinere consta in 1 lingurita de miere pe zi cu jumatate de ora inainte de masa, pentru o perioada de aproximativ 2-3 luni. Pentru copii se administreaza acelasi tratament, la jumatate din cantitati. Tratament intern: - UMF 5-9 sau activa 10-14 nu este indicata pentru tratamente fiind in general o miere de consum. - UMF 10+ este folosita in general pentru tratamentele de intretinere si intarirea sistemului imunitar. - UMF 15 -16 pentru tratarea infectiilor cu micro-organisme fungice sau bacteriene. - UMF 18-20+ se recomanda in cazul afectiunilor acute sau cronice, care au o rezistenta sporita la tratamente. Tratament extern pentru rani deschise Mierea de Manuka UMF 15-18 sterilizata este indicata in tratarea ranilor deschise datorita faptului ca isi pastreaza proprietatile antibacteriene si dupa sterilizare. - See more at: www.kanald.ro/article.php?ajax_load=1&article_id=58379#sthash.lv... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 3 Februarie 2016, ora 13:30 Controversata Maria Obrenovici, amanta din patul lui Alexandru Ioan Cuza care i-a fďż˝cut domnitorului doi copii adevarul.ro/locale/alexandria/controversata-maria-obrenovici-ama... Maria Obrenovici a fost amanta ďż˝i marea iubire a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. I-a dďż˝ruit doi copii care au fost crescuďż˝i de soďż˝ia lui Cuza, doamna Elena. Deďż˝i a fost acuzatďż˝ de colaborare cu complotiďż˝tii la abdicarea lui Cuza, Maria Obrenovici a luat calea exilului cu domnitorul rďż˝mas fďż˝rďż˝ ďż˝arďż˝ ďż˝i putere. S-a sinucis la Dresda, cďż˝nd a aflat cďż˝ este bolnavďż˝ de cancer. Amantďż˝ ďż˝i membrďż˝ a camarilei din jurul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, femeie frumoasďż˝ conďż˝tientďż˝ de farmecele sale, posibilďż˝ spioanďż˝ ďż˝i colaboratoare a complotiďż˝tilor care l-au forďż˝at pe Cuza sďż˝ renunďż˝e la tron. Acesta este descrierea Mariei Obrenovici rďż˝masďż˝ ďż˝n istorie drept femeia gďż˝sitďż˝ ďż˝n patul lui Cuza ďż˝n celebra noapte a abdicďż˝rii. Pďż˝nďż˝ la Cuza, prinďż˝esa sďż˝rboaicďż˝ Obrenovici ďż˝i cďż˝tigase deja un renume de femeie fatalďż˝, cďż˝sďż˝torindu-se numai cu bďż˝rbaďż˝i influenďż˝i. Fiica logofďż˝tului Costin Catargi ďż˝i a Smarandei Balďż˝ s-a cďż˝sďż˝torit de timpuriu cu un general sďż˝rb, cu care a avut un fiu, Rubi Carargi. Tatďż˝l a refuzat sďż˝-l recunoascďż˝, din motive necunoscute, ďż˝i copilul a fost crescut de sora Mariei, fďż˝rďż˝ a avea legďż˝turi cu mama sa biologicďż˝. Cďż˝ďż˝iva ani mai tďż˝rziu, Maria a pus mďż˝na pe o altďż˝ partidďż˝: principele Miloďż˝ Obrenovici, cu care a avut un fiu, Milan, cel care va deveni viitorul rege al Serbiei. Maria a divorďż˝at de principe ďż˝i, ďż˝n cďż˝utarea unei alte partide amoroase avantajoase, a sfďż˝rďż˝it ďż˝n braďż˝ele domnitorului Cuza. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza era renumit ďż˝n epocďż˝ ca avďż˝nd o slďż˝biciune pentru femei frumoase. La braďż˝ cu prietenul sďż˝u Kogďż˝lniceanu, domnitorul nu se ferea sďż˝ fie client obiďż˝nuit al bordelurilor bucureďż˝tene. ďż˝n momentul ďż˝ntďż˝lnirii cu frumoasa Obrenovici, Cuza avea nenumďż˝rate aventuri amoroase la activ ďż˝i o cďż˝snicie anostďż˝ cu doamna Elena Cuza, care ďż˝i tolerase toate escapadele. Se spune cďż˝ Maria Obrenovici, cu experienďż˝ďż˝ ďż˝n seducerea bďż˝rbaďż˝ilor puternici, s-a folosit de frumuseďż˝ea ďż˝i inteligenďż˝a ei pentru a obďż˝ine nu atďż˝t dragostea domnitorului Cuza, ci avantaje materiale. Despre Cuza se spune cďż˝ a fost vrďż˝jit de farmecele fizice ale Mariei. "Femeie foarte frumoasďż˝, cu un bogat pďż˝r negru ďż˝i ochi albaďż˝tri, ce fďż˝ceau un contrast reuďż˝it ďż˝i produceau un efect minunat", este descrierea rďż˝masďż˝ de pe urma frumoasei Maria Obrenovici. Faptul cďż˝ era o bunďż˝ cunoscďż˝toare a lumii politice, dupďż˝ ce trďż˝ise o vreme la Curtea Sďż˝rbďż˝ a fost un alt atu al Mariei Obrenovici ďż˝n cucerirea domnitorului Cuza. Frumoasa brunetďż˝ era inteligentďż˝, vorbea mai multe limbi strďż˝ine, iar Cuza a fost vrďż˝jit de toate calitďż˝ďż˝ile sale. Soďż˝ia lui Cuza a ďż˝nfiat copiii amantei Ceea ce a ďż˝nceput ca o aventurďż˝ amoroasďż˝, aďż˝a cum domnitorul mai avusese la activ, s-a transformat ďż˝ntr-o relaďż˝ie pasionalďż˝ ďż˝i de duratďż˝. ďż˝n martie 1862, la aproape un an de la ďż˝nfiriparea idilei, domnul Cuza cumpďż˝rďż˝ pentru Maria Obrenovici o casďż˝ ďż˝n strada Biserica Amzei. Casa este aranjatďż˝ ďż˝i mobilatďż˝ dupďż˝ gustul amantei, iar Cuza a fost vreme ďż˝ndelungatďż˝ vizitator zilnic al locuinďż˝ei Mariei. Amanta i-a dďż˝ruit domnitorului ďż˝n urmďż˝torii ani doi copii: pe Dimitrie ďż˝i pe Alexandru. Domnitorul ďż˝i-a convins soďż˝ia, pe Doamna Elena, sďż˝ ďż˝nfieze bďż˝ieďż˝ii, varianta oficialďż˝ fiind cďż˝ cei doi sunt orfani salvaďż˝i ďż˝n urma unor inundaďż˝ii. Deďż˝i cunoaďż˝tea relaďż˝ia domnitorului ďż˝i originea copiilor, Elena a adoptat cei doi bďż˝ieďż˝i ďż˝i i-a crescut ca pe proprii ei fii. Puterea de control a Mariei Obrenovici asupra domnitorului a crescut ďż˝n timp. A ajuns sďż˝ facďż˝ parte din camarila acestuia ďż˝i nu s-a mai mulďż˝umit cu casa dďż˝ruitďż˝, ajungďż˝nd sďż˝ petreacďż˝ nopďż˝ile la Palat, sub acelaďż˝i acoperiďż˝ cu soďż˝ia lui Cuza. Se spune cďż˝ pe perioada relaďż˝iei lor, atďż˝t Cuza, cďż˝t ďż˝i Maria Obrenovici au avut alte relaďż˝ii amoroase. Ei i s-a atribuit legďż˝turi amoroase cu membri ai camarilei lui Cuza cu care se spune cďż˝ ar mai fi avut chiar ďż˝i alďż˝i copii. Pe perioada relaďż˝iei cu Obrenovici, Cuza ďż˝i-a pďż˝strat obiceiul de a frecventa bordelurile la braďż˝ cu ministrul Kogďż˝lniceanu. Despre Maria Obrenovici se spune cďż˝ ar fi jucat un rol important ďż˝n ďż˝Monstruoasa coaliďż˝ieiďż˝ care a pus la cale abdicarea lui Cuza. S-a spus cďż˝ ar fi fost plďż˝titďż˝ cu bani grei pentru a contribui la trďż˝dare. O altďż˝ variantďż˝ ar fi cďż˝ Maria ar fi acceptat participarea la complot, tocmai ca sďż˝-l salveze pe domnitor pe care ďż˝l pďż˝tea pericolul uciderii. ďż˝n pat cu domnitorul ďż˝n noaptea abdicďż˝rii ďż˝n noaptea de 11 februarie 1866, cďż˝nd complotiďż˝tii au dat buzna ďż˝n dormitorul lui Cuza, Maria a fost femeia gďż˝sitďż˝ ďż˝n patul lui. Cei doi amanďż˝i au ďż˝mpďż˝rďż˝it camera alďż˝turatďż˝ de cea ďż˝n care dormea doamna Elena cu copiii soďż˝ului ďż˝i ai amantei. Se crede cďż˝ Maria a fost cea care a aďż˝teptat ca domnitorul sďż˝ adoarmďż˝ pentru a deschide uďż˝a complotiďż˝tilor ďż˝n aďż˝a fel ďż˝ncďż˝t aceďż˝tia sďż˝ pďż˝trundďż˝ nestingeriďż˝i. Planul la care, se spune, cďż˝ ar fi luat parte amanta, era ca domnitorul sďż˝ semneze forďż˝at actul abdicďż˝rii. Exil La douďż˝ zile de la noaptea abdicďż˝rii Cuza a plecat ďż˝n exil, pďż˝rďż˝sindu-ďż˝i soďż˝ia ďż˝i copii. Maria Obrenovici l-a urmat. S-au stabilit ďż˝ntr-un prim popas la Viena. Amanta a rďż˝mas o vreme alďż˝turi de domnitorul rďż˝mas fďż˝rďż˝ ďż˝arďż˝ ďż˝i putere . L-a trďż˝dat, ďż˝ntr-un final, ďż˝nďż˝elďż˝ndu-l cu un apropiat al lui Cuza. Maria Obrenovici l-a pďż˝rďż˝sit pe Cuza ďż˝n 1870, dupďż˝ ce deja se ďż˝mbolnďż˝vise. A plecat la Curtea de la Berlin, unde a fďż˝cut parte din suita ďż˝mpďż˝rďż˝tesei Augusta, soďż˝ia ďż˝mpďż˝ratului Wilhelm I. S-a ďż˝mbolnďż˝vit de cancer ďż˝i s-a sinucis ďż˝n 1876, la Dresda. Trupul neďż˝nsufleďż˝it a fost adus la Iaďż˝i. Maria Obrenovici a fost ďż˝nmormďż˝ntatďż˝ iniďż˝ial la Biserica Sf. Spiridon, apoi a fost mutatďż˝ ďż˝n cavoul familiei Catargi, din Cimitirul Eternitatea. Citeste mai mult: adev.ro/o1yh51 Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 3 Februarie 2016, ora 17:41 Giussy Baratky, idol al Giuleďż˝tiului interbelic ďż˝i poate cel mai cunoscut fotbalist romďż˝n al vremii, e ďż˝ngropat la cimitirul bucureďż˝tean Reďż˝nvierea. Fďż˝rďż˝ cruce, ďż˝nsďż˝. Gazeta a descoperit locul exact, parcela pe care astďż˝zi existďż˝ cripta unei familii numite Nistor. www.gsp.ro/fotbal/liga-b/exclusiv-pe-urmele-istoriei-gazeta-a-ga... Situația e bizarďż˝. Un nume regďż˝sit ďż˝n coregrafiile Rapidului, ďż˝n cďż˝ntece, ďż˝n amintiri, cďż˝rți, nu apare pe crucea mormďż˝ntului sďż˝u. ďż˝ntr-un reportaj special al ziarului Gazeta Sporturilor de astďż˝zi, unul dintre cei mai mari jucďż˝tori romďż˝ni este omagiat de reporterii Sebastian Culea și Rďż˝zvan Luțac, care rezolvďż˝ un mister vechi de peste o jumďż˝tate de secol: unde a fost ďż˝nmormďż˝ntat Iuliu Baratky! ďż˝n spatele cimitirului, ďż˝n spate de tot, e parcela T52. De departe, cea mai neďż˝ngrijitďż˝. Cďż˝utďż˝m ca-n finalul "The Good, The Bad and The Ugly", cďż˝nd Tuco aleargďż˝ ďż˝ntre cruci pe "Ecstasy of Gold". Noi o facem fďż˝rďż˝ coloanďż˝ sonorďż˝, cu foșnet de iarbďż˝ ďż˝nmuiatďż˝ ďż˝n zďż˝padďż˝. Adrian Sorin Georgescu, actualul ďż˝ef de serviciu, vine cu lďż˝murirea mult aďż˝teptatďż˝. "Da, e ďż˝ngropat aici. Dar asta s-a ďż˝ntďż˝mplat cu multďż˝ vreme ďż˝n urmďż˝, aďż˝a cďż˝ sďż˝nt vreo trei-patru generaďż˝ii puse peste" - fragment din superreportajul GSP Cele douďż˝ pagini incredibile, cu epopeea gďż˝sirii mormďż˝ntului, sďż˝nt ďż˝n Gazeta Sporturilor de astďż˝zi, dar pot fi citite și online, pe platforma pe care ziarul este urcat zilnic, Gazeta Digitalďż˝. UNA DINTRE CELE TREI POVEďż˝TI CU BARATKY SPUSE AZI ďż˝N GAZETA TIPďż˝RITďż˝: Voia sďż˝ deschidďż˝ berile puse pe barďż˝ :) O poveste incredibilďż˝ spusďż˝ de Viorel Kraus senior pentru 1923.ro. "Barele porďż˝ilor erau drepte ďż˝nainte, iar Giussy punea o sticlďż˝ cu bere pe barďż˝ ďż˝i provoca mai mulďż˝i colegi sďż˝ o dea jos. Cum aďż˝a ceva nu-i provoca prea mari probleme, omul s-a gďż˝ndit la ceva ďż˝i mai greu. Nu mai era suficient sďż˝ dai sticla jos de pe barďż˝, ci sďż˝-i scoďż˝i ďż˝i capacul! Cu mingea! Nu cred cďż˝ a reuďż˝it el asta vreodatďż˝, cďż˝ e imposibil, dar ca idee! Trebuie sďż˝ loveďż˝ti mingea perfect ca sďż˝ te gďż˝ndeďż˝ti la asemenea provocďż˝ri!"; CV Giussy (Iuliu) Baratky Nďż˝scut: 14 mai 1910, Oradea Decedat: 14 aprilie 1962, București Post: atacant ďż˝nďż˝lțime: 1.78m A jucat la: Stďż˝ruința Oradea (juniori), Stďż˝ruința Oradea (1927-'28), CA Oradea (1928-'30), Hungaria (1930-'33), Crișana Oradea (1933-'36), Rapid (1936-'44, 1945), Carmen (1944), Libertatea Oradea (1945-'47), RATA Tg. Mureș (1947-'48) A antrenat: Rapid (1941-'45), Libertatea Oradea (1945-'47), RATA Tg. Mureș (1947-'48), Romďż˝nia (1948), Dinamo (1952-'53, 1957-'59), Progresul Oradea (1953-'54), Dinamo - juniori (1959-'62) A evoluat atďż˝t pentru "naționala" Ungariei, cďż˝t și pentru a Romďż˝niei Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 6 Februarie 2016, ora 09:22 Crezul Verei Atkins, spionul din spatele celebrului James Bond: ďż˝M-am nďż˝scut ďż˝n Romďż˝nia ďż˝i a fost un accident al istorieiďż˝ Vera Atkins a fost cďż˝sďż˝toritďż˝ cu prinďż˝ul Caradja. adevarul.ro/locale/galati/crezul-verei-atkins-spionul-spatele-ce... Adevďż˝rul ďż˝n timpul celui de-al Doilea Rďż˝zboi Mondial, Vera Atkins era cel mai important agent secret al Marii Britanii. Curajoasďż˝ ďż˝i inteligentďż˝, gďż˝lďż˝ďż˝eanca este ďż˝i astďż˝zi un model pentru serviciile de informaďż˝ii. Vera Maria Rosenberg, sau mai bine spus Vera Atkins - aďż˝a cum a devenit cunoscutďż˝ ďż˝n ďż˝ntreaga lume - s-a nďż˝scut pe 18 iunie 1908 ďż˝n Galaďż˝i. Tatďż˝l ei era renumitul om de afaceri Max Rosenberg, un evreu nďż˝scut in Germania. ďż˝n timpul Rďż˝zboiului Burilor, Max furniza armatei britanice terci de cereale ďż˝i conserve din carne aduse din Australia. Afacerile au fost atďż˝t de ďż˝nfloritoare, ďż˝ncďż˝t le-a extins pďż˝nďż˝ la Cape Town, fiind achiziďż˝ionatďż˝ ďż˝i o minďż˝ de diamante. Atunci cďż˝nd afacerile au ďż˝nceput sďż˝ ďż˝nregistreze pierderi uriaďż˝e, familia Rosenberg s-a stabilit ďż˝n Galaďż˝i. Era ďż˝nceputul secolului 20, iar Vera ďż˝i mama sa nu au fost deloc ďż˝ncďż˝ntate de aceastďż˝ mutare, deďż˝i din punct de vedere financiar lucrurile erau din nou pe un drum ascendent, Max fiind proprietarul unui ďż˝antier naval ďż˝i a flotei comerciale pe Dunďż˝re. Se pricepea atďż˝t de bine la afaceri, ďż˝ncďż˝t ďż˝l consilia chiar ďż˝i pe regele Carol al II-lea ďż˝n problemele financiare ale regatului. ďż˝M-am nďż˝scut la Galaďż˝i ďż˝i ďż˝sta a fost un accident al istorieiďż˝ Succesul financiar al pďż˝rinďż˝ilor i-au asigurat Verei o educaďż˝ie aleasďż˝, aceasta fiind trimisďż˝ ďż˝n Elveďż˝ia, Franďż˝a ďż˝i Anglia pentru a urma cursurile unor ďż˝coli private. Oriunde a mers, viitoarea agentďż˝ secretďż˝ a negat mereu originea sa romďż˝neascďż˝, identificďż˝ndu-se mai mult cu rďż˝dďż˝cinile cosmopolite ale mamei ei. ďż˝mpreunďż˝ cu aceasta, Vera s-a mutat ďż˝n Anglia imediat dupďż˝ decesul tatďż˝lui ei, spunďż˝nd cďż˝ ďż˝a fost un accident al istoriei sďż˝ mďż˝ nasc la Galaďż˝iďż˝. ďż˝nainte de izbucnirea rďż˝zboiului, Vera a luat pentru prima datďż˝ contact cu serviciile de spionaj britanice, existďż˝nd ďż˝nsďż˝ ďż˝i voci care au afirmat de-a lungul timpului ca aceste legďż˝turi ďż˝ncepuserďż˝ de fapt ďż˝n Romďż˝nia. ďż˝n februarie 1941, Vera Atkins a fost angajatďż˝ la SOE (Special Operations Executive), unde a fost asistenta mentorului ei, colonelul Maurice Buckmaster. Acest serviciu se afla ďż˝ncďż˝ la ďż˝nceput de drum, fiind ďż˝nfiinďż˝at ďż˝n 1940, de Winston Churchill, cu scopul de a elibera Europa de ocupaďż˝ia nazistďż˝ prin acďż˝iuni de sabotaj ďż˝i subminare. Rolul gďż˝lďż˝ďż˝encei era de a organiza rezistenďż˝ďż˝ pe teritoriile ocupate, ďż˝i de a planifica acte de terorism ďż˝i sabotaj ďż˝mpotriva naziďż˝tilor. Tot ea era responsabilďż˝ de pregďż˝tirea noilor spioni ďż˝i a ďż˝biografieiďż˝ acestora. Fiecare spion pe care ďż˝l recruta trebuia sďż˝ fie britanic, dar un foarte bun vorbitor de limba francezďż˝. Aceďż˝tia proveneau din toate sferele de activitate, inclusiv din rďż˝ndul bancherilor. Tuturor Vera le spunea cďż˝ ďż˝ansele de supravieďż˝uire ďż˝n misiuni erau de 50 la sutďż˝. ďż˝ntreaga activitate a Verei Atkins ďż˝n serviciile secrete a fost sursďż˝ de inspiraďż˝ie pentru Jan Fleming, creatorul renumitului personaj James Bond. Acesta a fost fascinat de inteligenďż˝a ďż˝i curajul gďż˝lďż˝ďż˝encei, spunďż˝nd cďż˝ ďż˝ďż˝n lumea realďż˝ a spionilor, Vera Atkins era ďż˝efulďż˝. La rďż˝ndul sďż˝u, Jan a fost spion ďż˝n tinereďż˝e, ďż˝nsďż˝ niciodatďż˝ nu s-a ridicat la nivelul gďż˝lďż˝ďż˝encei, aceasta fiind cel mai important agent secret al Serviciului Operaďż˝iilor Speciale britanice, SOE. Un jurnalist canadian, fascinat de viaďż˝a spioanei Jurnalistul canadian William Stevenson (1924-2013) a fost singura persoanďż˝ autorizatďż˝ de Vera Atkins pentru a-i scrie biografia. Acesta a avut acces la documente desecretizate pentru a relata cďż˝t mai corect viaďż˝a Verei, care continuďż˝ ďż˝i ďż˝n zilele noastre sďż˝ fie un model pentru serviciile secrete. ďż˝Vera a gďż˝sit un sediu pentru guvernul ďż˝n exil al Poloniei ďż˝n biroul editorului Boy Scout Magazine, F. Haydn Dimmock, din Buckingham Palace Road. Rolul lor ďż˝n distrugerea Scutului Franďż˝ei al lui Laval avea sďż˝ fie eroicďż˝, scria William Stevenson. Vera Atkins s-a retras din spionaj dupďż˝ zece ani de activitate ďż˝i s-a stabilit ďż˝n Winchelsea, Sussex, ďż˝ntr-un sat din Anglia. ďż˝n anul 1987, aceasta a primit titlul de Comandor al Legiunii de Onoare ďż˝i a fost medaliatďż˝ cu ďż˝Crucea de rďż˝zboiďż˝. ďż˝i Francois Mitterand i-a recunoscut aportul adus la eliberarea Franďż˝ei, acordďż˝ndu-i legiunea de onoare. Fostul agent secret a murit pe 24 iunie 2000, la vďż˝rsta de 92 de ani. Vera Atkins a fost cďż˝sďż˝toritďż˝ cu prinďż˝ul Caradja, primind titlul de Prinďż˝esa Ecaterina Caradja, controversata Briana Caradja fiind urmaďż˝a sa directďż˝. Citeste mai mult: adev.ro/o23q51 Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 6 Februarie 2016, ora 09:52 Cum i-au ďż˝nfiorat ďż˝njurďż˝turile romďż˝nilor pe strďż˝ini de-a lungul istoriei: adevarul.ro/locale/hunedoara/cum-i-au-infiorat-injuraturile-roma... ďż˝Vorbele lor sunt de-o obscenitate extremďż˝ Vizitii se numďż˝rau printre personajele pitoreďż˝ti din trecutul romďż˝nilor. Numeroďż˝i strďż˝ini care au vizitat ďż˝ďż˝rile romďż˝ne de-a lungul timpului au rďż˝mas uimiďż˝i de limbajul colorat al poporului, ďż˝n care ďż˝njurďż˝turile ďż˝i vorbele de ocarďż˝ ďż˝i gďż˝seau un loc obiďż˝nuit. Unii domnitori pedepseau aspru pe cei care blestemau, ďż˝nsďż˝ ďż˝n cele mai multe cazuri trivilaitďż˝ďż˝ile erau privite cu ďż˝ngďż˝duinďż˝ďż˝. Una dintre cele mai plastice descrieri despre apetitul cu care romďż˝nii ďż˝njurau i-a aparďż˝inut francezului Adolphe Etienne Billecocq (1800 - 1874). ďż˝Am fďż˝cut ďż˝n viaďż˝a mea mai mult de 40.000 de leghe de poďż˝tďż˝. Vizitii ca romďż˝nii, credeďż˝i-mďż˝ pe cuvďż˝nt, nu se ďż˝ntďż˝lnesc niciunde. Cďż˝lďż˝torul cel mai indiferent, cel mai ďż˝ngrijorat, cel mai morocďż˝nos nu se poate sďż˝ nu fie ďż˝nviorat la vederea acestui surugiu plin de vervďż˝, de antren, de filosfie, de rapiditate, de veselie. Imitďż˝nd castanietele spanioli, el nu ďż˝nceteazďż˝ sďż˝-ďż˝i anime caii prin voce. El ďż˝njurďż˝ sďż˝ facďż˝ sďż˝ tremure toate ecourile din ďż˝mprejurimiďż˝, afirma diplomatul francez din secolul al XIX-lea. ďż˝njurďż˝turi cu binecuvďż˝ntarea arhiepiscopului ďż˝n scrierile sale, acesta amintea o ďż˝ntďż˝mplare ciudatďż˝. ďż˝ďż˝ntr-o zi cďż˝nd surugii romďż˝ni au avut onoarea de a-l transporta pe arhiepiscopul actual, trďż˝sura s-a ďż˝mpotmolit ďż˝ntr-o baltďż˝. Surugii au devenit muďż˝i pe caii lor, datoritďż˝ respectului pe care prelatul ďż˝l impunea ďż˝i s-au recunoscut neputincioďż˝i ďż˝n faďż˝a acestei situaďż˝ii. Se gďż˝ndeau deja sďż˝ meargďż˝ sďż˝ aducďż˝ alďż˝i cai ďż˝n ajutor, de la cďż˝teva mile distanďż˝ďż˝, cďż˝nd deodatďż˝ toďż˝i surugii s-au strďż˝ns la portiera arhiepiscopului, i-au mďż˝rturisit stďż˝njeneala lor, scrupulele pe care le aveau ďż˝i nu s-au sfiit sďż˝-i spunďż˝ cďż˝ dacďż˝ le ďż˝ngďż˝duie sďż˝ foloseascďż˝ limbajul obiďż˝nuit ar ieďż˝i imediat din aceastďż˝ situaďż˝ie. ďż˝Nu vďż˝ sfiiďż˝i copiii mei, a spus preotul, ďż˝mi voi acoperii urechileďż˝. Imediat sub o avalanďż˝ďż˝ de cuvinte ďż˝i de onomatopee, pe care ne ferim sďż˝ le traducem aici, caii s-au mobilizat ca ďż˝n faďż˝a unei ploi de tunete ďż˝i, din noroiul ďż˝n care erau ďż˝mpotmoliďż˝i, a ieďż˝it echipajul erhiepiscopal precum carul soareluiďż˝, scria autorul, citat ďż˝n volumul ďż˝Cďż˝lďż˝tori strďż˝ini despre ďż˝ďż˝rile Romďż˝ne, ďż˝n secolul XIXďż˝, apďż˝rut la Editura Academiei Romďż˝ne, ďż˝n 2006. ďż˝njurďż˝turi de tot felul Despre romďż˝ni s-a scris de-alungul timpului cďż˝ deďż˝in un repertoriul extins de ďż˝njurďż˝turi. ďż˝nsuďż˝i mitropolitul Antim Ivireanul, din Bucureďż˝tii secolului al XVII-lea, ďż˝i mustra pentru viciul lor, ďż˝n scrierile sale. ďż˝Zice apostolul Pavel: Limbile n-au lege ďż˝i fac ale legii. Iarďż˝ noi, avďż˝nd lege, facem tot ďż˝mpotriva legii ďż˝i suntem mai pďż˝cďż˝toďż˝i decďż˝t toate neamurile ďż˝i decďż˝t toate limbile. ďż˝i puteďż˝i cunoaďż˝te aceasta, cďż˝ iaste aďż˝a cum zic, cďż˝ ce neam ďż˝njurďż˝ ca noi, de lege, de cruce, de cuminecďż˝turďż˝, de morďż˝i, de comďż˝ndare, de lumďż˝nare, de suflet, de mormďż˝nt, de colivďż˝, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie ďż˝i de toate tainele sfintei biserici ďż˝i ne ocďż˝rďż˝m ďż˝i ne batjocorim noi ďż˝nďż˝ine legea? Cine din pďż˝gďż˝ni face aceasta, sau cine-ďż˝i mďż˝scďż˝reďż˝te legea ca noi?", relata mitropolitul ďż˝n lucrarea ďż˝La Dumineca Vameďż˝ului, cuvďż˝nt de ďż˝nvďż˝ďż˝ďż˝turďż˝". Romďż˝nii cu frica de Dumnezeu Clericul sirian Paul de Alep ďż˝i considera pe romďż˝ni drept un popor cu frica de Dumnezeu, care se temea de blesteme. ďż˝Sďż˝ se ďż˝tie cďż˝ toďż˝i locuitorii din ďż˝ara Romďż˝neascďż˝ sunt foarte evlavioďż˝i ďż˝i supuďż˝i. Ei se tem foarte mult de afurisenie, mai ales marii dregďż˝tori. Ei veneau la domnul nostru patriarh ca sďż˝-ďż˝i punďż˝ semnďż˝tura ďż˝i pecetea pe scrisorile pe care le aveau de la domn cu privire la slujbele ďż˝i la daniile lor. Cďż˝nd aduceau vreun criminal la domnul nostru patriarh ca sďż˝-l afuriseascďż˝, oamenii din popor ieďż˝eau ďż˝i o luau la fugďż˝ pentru ca sďż˝ nu fie de faďż˝ďż˝, cďż˝ci ei cred cďż˝ afurisenia e un focďż˝, afirma cronicarul sirian Paul de Alep, la mijlocul secolului al XVII-lea. Ocara ďż˝ motiv de divorďż˝ Unii domnitori din istoria romďż˝nilro au condamnat ďż˝njurďż˝turile. Umanistul german Johann Sommer (1542 - 1547) afirma cďż˝ ďż˝n vremea lui Despot Vodďż˝ (secolul al XVI-lea), cuvintele de ocarďż˝ au devenit chiar un motiv de despďż˝rďż˝ire ďż˝ntre soďż˝i. ďż˝Despot era neďż˝nduplecat la culme la pedepse, mai ales ďż˝mpotriva acelora care erau dovediďż˝i cďż˝ nu prea ďż˝i respectďż˝ , dupďż˝ obiceiul acelui popor, legďż˝mďż˝nul cďż˝sďż˝toriei. Cďż˝ci astfel se ďż˝nrďż˝dďż˝cinase la ei obiceiul, pe care ďż˝l ďż˝in astďż˝zi ca un fel de lege, cďż˝ dacďż˝ soďż˝ia a fost ocďż˝rďż˝tďż˝ sau loviztďż˝ uďż˝or, ea sďż˝ aibďż˝ voie sďż˝ fie slobodďż˝ ďż˝ ca ďż˝i cum ar fi o injurie gravďż˝ ďż˝ a trece ďż˝n altďż˝ cďż˝sďż˝torie, dacďż˝ poate sďż˝ plďż˝teascďż˝ soďż˝ului o treime de galben de aur, prin care sďż˝ facďż˝ dovada cďż˝ a ieďż˝it de sub puterea lui. Acest obicei l-au imitat ungurii ďż˝i saďż˝ii care locuiesc rďż˝spďż˝ndiďż˝i prin ďż˝arďż˝ ďż˝i pďż˝nďż˝ ďż˝ntr-atďż˝t, ďż˝ncďż˝t au fost gďż˝siďż˝i destul de mulďż˝i dintre ei care aveau trei sau patru soďż˝ii ďż˝n viaďż˝ďż˝, de la care de mai multe ori avuseserďż˝ copii, precum ďż˝i ele la rďż˝ndul lor de la alďż˝i bďż˝rbaďż˝i cu care se ďż˝mpreunaserďż˝ dupďż˝ ce ďż˝i pďż˝rďż˝siserďż˝ bďż˝rbatulďż˝, scria Johann Sommer. Autorul adďż˝uga cďż˝ moldovenii ďż˝njurau pe ungureďż˝te, potrivit volumului ďż˝Cďż˝lďż˝tori strďż˝ini despre ďż˝ďż˝rile Romďż˝neďż˝, Editura ďż˝tiinďż˝ificďż˝, Bucureďż˝ti, 1970. Ocďż˝rile lui Petru Rareďż˝ Alďż˝i domnitori moldoveni erau cunoscuďż˝i pentru limbajul trivial ďż˝i ameninďż˝ďż˝tor. Mďż˝rturia unui emisar la curtea voievodului Petru Rareďż˝ arďż˝ta modul ďż˝n care acesta se comporta. ďż˝ďż˝i a mai adďż˝ugat trimisul cďż˝ a auzit din gura acestui voievod multe cuvinte de ocarďż˝ cu care ocďż˝ra pe domnitorii Ungariei ďż˝i pe domnia voastrďż˝, ďż˝ntre altele fiind fďż˝rďż˝ credinďż˝ďż˝ ďż˝i trďż˝dďż˝tori, adďż˝ugďż˝nd cďż˝ a auzit ďż˝i aceasta cďż˝ acest voievod Petru ďż˝ntrebďż˝ndu-i pe ai sďż˝i cďż˝te mile sunt de la Buda pďż˝nďż˝ la oaďż˝ul Alba Regalďż˝, unde zace ďż˝ngropat trupul preauminatului rďż˝posta domn al nostru regele, Ioan Zapolya, dupďż˝ ce i s-a spus a jurat cďż˝ de cum va ajunge la Alba regalďż˝, ďż˝ndatďż˝ cďż˝utďż˝nd mormďż˝ntul ďż˝i dezgropďż˝nd cadavrul rďż˝posatului nostru rege, va pune sďż˝ fie spďż˝nzurat acel cadavru, ca fiind leďż˝ul unui trďż˝dďż˝tor al sďż˝u ďż˝nvedereatďż˝, scria emisarul transilvan. Au ďż˝nvďż˝ďż˝at ďż˝njurďż˝turile de la unguri Iezuitul ďż˝tefan Szanto (1540 - 1612) a fost autorul mai multor epistole ďż˝n care descrie Transilvania de la sfďż˝rďż˝itul secolului al XVI-lea. Afirma cďż˝ ďż˝ďż˝ranii ďż˝libertiniďż˝, cei care se bucurau ďż˝n faďż˝a feudalilor de anumite privilegii, ďż˝n schimbul unor servicii pe care le fďż˝ceau acestora, ďż˝i tratau ďż˝nfiorďż˝tor pe iobagii de pe moďż˝iile grofilor ďż˝i cďż˝ obiďż˝nuiau sďż˝ ďż˝i ďż˝njure pe ungureďż˝te. ďż˝Libertinul pedepseďż˝te, pune pe oameni sďż˝ munceascďż˝ ďż˝n butuci, distribuie palme, dďż˝ palme cu stďż˝nga ďż˝i dreapta, ďż˝njurďż˝ ďż˝ a ďż˝nvďż˝ďż˝at sďż˝ ďż˝njure ďż˝i pe ungureďż˝te, cďż˝nd se mďż˝nie, le spune iobagilor ďż˝i slugilor ďż˝bestia curva fiaďż˝, aratďż˝ autorii volumului II, din seria ďż˝Cďż˝lďż˝tori strďż˝ini despre ďż˝ďż˝rile Romďż˝neďż˝, Editura ďż˝tiinďż˝ificďż˝, Bucureďż˝ti, 1970. Blesteme religioase Felix Pigeory (1806 - 1873), un arhitect francez, a relatat la fel de uimit despre obiceiurile romďż˝nilor. ďż˝Trebuie sďż˝-i auzi ďż˝njurďż˝nd, invocďż˝nd, apostrofďż˝nd atďż˝t pe bunul Dumnezeu, cďż˝t ďż˝i diavolul, fďż˝cďż˝nd sďż˝ rďż˝sune vďż˝zduhul de sunetele lor ďż˝i mďż˝nďż˝nd caii cu asemenea furie ďż˝ncďż˝t te temi sďż˝ nu te rďż˝storniďż˝, scria francezul. ďż˝n urmďż˝ cu un secol ďż˝i jumďż˝tate, americanul James Oscar Noyes, un medic aflat ďż˝n armata sultanului, vizita teritoriile Romďż˝niei ďż˝i descria ďż˝n amďż˝nunt viaďż˝a locuitorilor, dar ďż˝i comportamentul acestora. ďż˝Enoriaďż˝ii trebuiau sďż˝ facďż˝ semnul crucii de la dreapta la stďż˝nga cďż˝nd se roagďż˝ sau cďż˝nd tunďż˝, sďż˝ repete semnul crucii cďż˝nd ďż˝ntďż˝lnesc preotul, cďż˝nd trec pe lďż˝ngďż˝ o bisericďż˝ sau cďż˝nd ďż˝ncearcďż˝ sďż˝ alunge diavolul, sďż˝ se prosterneze ca turcii, find atenďż˝i sďż˝ evite poziďż˝ia ďż˝ngenuncheatďż˝ a ereticilor catolici, sďż˝-i venereze pe popi ďż˝i sďż˝-i blesteme pe Papa ďż˝i pe musulmani, sďż˝ ďż˝inďż˝ o sutďż˝ cincizeci de sďż˝rbďż˝tori pe an ďż˝i sďż˝ posteascďż˝ o sutďż˝ zece zile, aceastďż˝ este ďż˝nvďż˝ďż˝ďż˝tura pe care o dďż˝ biserica grec-ortodoxďż˝ milioanelor ei de adepďż˝iďż˝, susďż˝inea autorul american, potrivit autorilor volumului Cďż˝lďż˝tori strďż˝ini despre ďż˝ďż˝rile Romďż˝ne, ďż˝n secolul XIX, apďż˝rut la Editura Academiei Romďż˝ne, ďż˝n 2006. F. G. Laurencon, un alt cďż˝lďż˝tor francez, afirma cďż˝ romďż˝nii de la ďż˝nceputul secolului XIX erau un popor blďż˝nd ďż˝i puďż˝in aplecat spre rele. ďż˝Au multďż˝ deďż˝teptďż˝ciune fireascďż˝ ďż˝i auzi adesea copii improvizďż˝nd pe faimosul lor refren ďż˝Frunzďż˝ verde de mďż˝slinďż˝, cďż˝ntece care nu sunt lipsite de idei vesele ďż˝i spirituale. ďż˝njurďż˝turile lor sunt de o obsecenitate extremďż˝ ďż˝i femeile le folosesc tot atďż˝t de mult ca ďż˝i bďż˝rbaďż˝ii ďż˝nďż˝iďż˝i, ďż˝n ceea ce se numeďż˝te lumea bunďż˝, afirma francezul ďż˝n 1822, citat de autorii volumului ďż˝Cďż˝lďż˝tori strďż˝ini despre ďż˝ďż˝rile Romďż˝ne ďż˝n secolul al XIX-leaďż˝. Citeste mai mult: adev.ro/o23q2j Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 6 Februarie 2016, ora 09:54 Romďż˝nca Hariclea Darclďż˝e, prima Tosca din istorie, preferata compozitorilor Verdi ďż˝i Puccini, a murit ďż˝n cruntďż˝ sďż˝rďż˝cie adevarul.ro/locale/alexandria/romanca-hariclea-darclee-tosca-ist... Hariclea Hartulary Darclee a fost consideratďż˝ cea mai mare cďż˝ntďż˝reaďż˝ďż˝ de operďż˝ din lume vreme de 25 de ani. Cďż˝ntďż˝reaďż˝a romďż˝ncďż˝ a fost preferata celebrilor compozitori Puccini ďż˝i Verdi. S-a retras de pe scenďż˝ la 58 de ani. A murit ďż˝n Romďż˝nia, atďż˝t de sďż˝racďż˝ ďż˝ncďż˝t a fost nevoie ca Ambasada Italiei sďż˝ suporte cheltuielile de ďż˝nmormďż˝ntare. Romďż˝nca Hariclea Darclee a fost, vreme de 25 de ani, cea mai mare cďż˝ntďż˝reaďż˝ďż˝ de operďż˝ a lumii. ďż˝i-a cďż˝tigat renumele de ďż˝privighetoarea Carpaďż˝ilorďż˝ sau ďż˝mďż˝iastra pasďż˝re de basmďż˝ ďż˝i a vrďż˝jit compozitori renumiďż˝i precum Verdi sau Puccini care au scris arii special pentru interpreta romďż˝ncďż˝. Drumul cďż˝tre cele mai ďż˝nalte culmi ale succesului internaďż˝ional a plecat din Romďż˝nia. Haricleea s-a nďż˝scut pe 10 iunie 1860 la Brďż˝ila. Fiica moďż˝ierului Ion Haricli ďż˝i a Mariei Aslan, nepoata domniďż˝ei Mavrocordat a fost botezatďż˝ Hariclea Haricli, dupďż˝ numele tatďż˝lui. Copila a avut de micďż˝ ďż˝nclinaďż˝ii cďż˝tre muzicďż˝. A studiat pianul ďż˝n particular ďż˝i a luat lecďż˝ii de canto la pensionul ďż˝Lobkovitzďż˝ din Viena. A plecat la Paris ďż˝i ďż˝i-a desďż˝vďż˝rďż˝it studiile muzicale la Conservatorul din capitala Franďż˝ei. ďż˝i-a fďż˝cut debutul pe scena Operei Mari din Paris, ďż˝n 1888. Aici a interpreta rolul ďż˝Margareteiďż˝ din Faust de Charles Gounod. S-a cďż˝sďż˝torit cu locotenentul Iorgu Hartulary ďż˝i a adoptat un nou nume se scenďż˝: Hariclea Hartulari-Darclee. Debutul a fost un triumf Debutul sďż˝u a fost un triumf care i-a asigurat o carierďż˝ de succes. A ajuns la Scala din Milano ďż˝i a jucat pentru prima datďż˝ pe scena marii opere ďż˝n 1890. Se spune cďż˝ la spectacol a asistat ďż˝nsuďż˝i Verdi care a fost vrďż˝jit de vocea romďż˝ncei. Celebrul compozitor i-a oferit romďż˝ncei rolul Violetta Valďż˝ry din ďż˝La Traviataďż˝. La debutul ďż˝n acest rol, Verdi i-a oferit romďż˝ncei o fotografie cu dedicaďż˝ia ďż˝... alla mia bellissima e bravissima Violetta - Hariclea Darclďż˝eďż˝. De 116 pe scena Teatrului Scala din Milano Romďż˝nca a fost consideratďż˝ vreme de 25 de ani cea mai bunďż˝ cďż˝ntďż˝reaďż˝ďż˝ de operďż˝ din lume. Perioada sa de glorie a durat din 1893 pďż˝nďż˝ ďż˝n 1910. A cďż˝ntat pe cele mai celebre scene din Paris, Berlin, Florenďż˝a, Roma, Buenos Aires, Lisabona, Monte Carlo, New York. A urcat pe scenďż˝ la Teatrul Scala din Milano de 116 ori. L-a cucerit ďż˝i pe compozitorul Puccini. Se spune cďż˝ pentru vocea romďż˝ncei acesta a scris special ďż˝Manon Lescautďż˝, operďż˝ care a avut premiera la Teatrul Scala din Milano, pe 27 martie 1894. Puccini i-a dedicat opera ďż˝Toscaďż˝ ďż˝i i-a cerut sďż˝ interpreteze rolul principal. Cďż˝ntďż˝reaďż˝a Hariclea Darclee a pus o condiďż˝ie: a cerut ca partitura sďż˝ fie completatďż˝ cu o arie ďż˝n plus, pentru sopranďż˝. Puccini s-a conformat solicitďż˝rii ďż˝i a compus o arie pentru soprana Hariclea Darclee. Aďż˝a a luat naďż˝tere celebra arie ďż˝Vissi dďż˝arte, vissi dďż˝amoreďż˝. Premiera operei ďż˝Toscaďż˝ a avut loc la ďż˝Teatro Constanziďż˝ din Roma, ďż˝n 14 ianuarie 1900, iar romďż˝nca a deďż˝inut rolul principal. La vďż˝rsta de 58 de ani, ďż˝n 1918, Hariclea Darclee a decis sďż˝ coboare de pe scenďż˝. Ultimul spectacol l-a susďż˝inut la Teatrul Pergola din Florenta ďż˝n luna mai a anului 1918. Pentru meritele sale deosebite ďż˝i pentru succesul internaďż˝ional, romďż˝nca a fost premiatďż˝ cu medalia "Bene merenti" acordata de regele Carol I. A murit ďż˝n sďż˝rďż˝cie ďż˝n Romďż˝nia a revenit ďż˝n septembrie 1936. A vrut sďż˝ ďż˝nfiinďż˝eze o ďż˝coalďż˝ romďż˝neascďż˝ de canto sau sďż˝ obďż˝inďż˝ un post la conservator pentru a putea preda canto. Demersurile sale nu au avut succes, pentru cďż˝ nu a primit nicun sprijin din partea statului romďż˝n. Cea care a fost vreme de 25 de ani cea mai mare cďż˝ntďż˝reaďż˝ďż˝ a lumii a murit ďż˝n Romďż˝nia, ďż˝n 1939, atďż˝t de sďż˝racďż˝ ďż˝ncďż˝t cheltuielile de ďż˝nmormďż˝ntare au fost suportate de Ambasada Italiei la Bucureďż˝ti. Imprimďż˝rile cu vocea celebrei soprane au fost distruse ďż˝n cel de-Al Doilea Rďż˝zboi Mondial, cďż˝nd a fost atacat sediul care gďż˝zduia fonoteca italianďż˝. Citeste mai mult: adev.ro/o240wk Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 6 Februarie 2016, ora 09:59 adevarul.ro/cultura/istorie/dezbatere-historia-mircea-batran-din... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 8 Februarie 2016, ora 17:15 Ce ďż˝nseamnďż˝ sďż˝ fii frate de cruce: obiceiul din Evul Mediu regďż˝sit ďż˝n tradiďż˝ia romďż˝neascďż˝, interzis de Bisericďż˝ ďż˝i legďż˝tura cu Miďż˝carea Legionarďż˝ adevarul.ro/life-style/stil-de-viata/ce-inseamna-frate-cruce-obi... Ce ďż˝nseamnďż˝ sďż˝ fii frate de cruce. Conceptul de frate de cruce existďż˝ ďż˝ncďż˝ din perioada Evului Mediu, dar a luat ďż˝i alte forme de-a lungul timpului, fiind regďż˝sit inclusiv ďż˝n tradiďż˝ia romďż˝neascďż˝. Ce ďż˝nseamnďż˝ sďż˝ fii frate de cruce. Ceremonia cu rďż˝dďż˝cini ďż˝n Evul Mediu ďż˝Adelphopoiesis, fraternitas iurataďż˝ sau ďż˝ordo ad fratres faciendumďż˝ se referďż˝ la o ceremonie care era practicatďż˝ de unele biserici creďż˝tine ďż˝n Evul Mediu, iar ďż˝n Europa pďż˝nďż˝ la ďż˝nceputurile Epocii Moderne, pentru a uni douďż˝ persoane de acelaďż˝i sex, de regulďż˝ bďż˝rbaďż˝i. Din punct de vedere etimologic, cuvďż˝ntul adelfopoiesis (a ďż˝nfrďż˝ďż˝i) provine din limba greacďż˝ de la cuvintele adelphos (frate) ďż˝i poio (fac). Prima descriere modernďż˝ despre acest ritual dateazďż˝ din 1914, teologul rus Pavel Florenski explicďż˝nd elementele fundamentale ale ceremoniei. Astfel, acesta preciza cďż˝ cei care se ďż˝nfrďż˝ďż˝esc stau ďż˝n faďż˝a altarului, ďż˝ntre ei se gďż˝sesc o cruce ďż˝i Sfďż˝nta Scripturďż˝, cel mai ďż˝n vďż˝rstďż˝ se aďż˝azďż˝ ďż˝n partea dreaptďż˝, iar cel mai tďż˝nďż˝r ďż˝n stďż˝nga, conform Wikipedia. De asemenea, ďż˝n acest timp se citeau rugďż˝ciuni ďż˝i litanii care cer ca cei doi sďż˝ fie uniďż˝i ďż˝n dragoste ďż˝i li se amintesc exemplele de prietenie din istoria creďż˝tinismului. Urma ca cei doi sďż˝ fie legaďż˝i cu o curea, cu mďż˝inile puse pe evanghelii, iar o lumďż˝nare aprinsďż˝ i se ďż˝nmďż˝na fiecďż˝ruia. Dupďż˝ ce li se citeau mai multe versete din Biblie, cum sunt Corinitieni I de la 12:27 la 13:8 (ďż˝n care apostolul Pavel vorbeďż˝te despre iubire) ďż˝i Evanghelia lui Ioan de la 17:18-26, li se spunea Tatďż˝l Nostru, apoi primeau sfintele daruri dintr-o cupďż˝ comunďż˝ ďż˝i erau conduďż˝i lďż˝ngďż˝ altar, unde se cďż˝nta troparionul ďż˝Doamne, priveďż˝te din Cer ďż˝i veziďż˝. Fraďż˝ii de cruce se sďż˝rutau apoi reciproc, iar cei prezenďż˝i cďż˝ntau psalmul 133:1 (Cďż˝t de bine, cďż˝t de dulce trďż˝iesc toďż˝i fraďż˝ii ďż˝mpreunďż˝). Printre rugďż˝ciunile citite se numďż˝ra ďż˝i cea ďż˝n care se spune: ďż˝Doamne Atotputernic, care ai existat ďż˝naintea tuturor timpurilor ďż˝i vei fi veďż˝nic, care ai coborďż˝t ďż˝ntre oameni prin mijlocirea Preasfintei Fecioare Maria, trimite tu Sfďż˝ntul Duh cďż˝tre slujitorii tďż˝i (nume) ďż˝i (nume), pentru ca sďż˝ se iubeascďż˝ unul pe celďż˝lalt precum sfinďż˝ii apostoli Petru ďż˝i Pavel; Andrei ďż˝i Iacob; Ioan ďż˝i Toma, Iacob, Filip, Matei, Simon, Tadeu, Matia; precum sfinďż˝ii martiri Sergiu ďż˝i Bacchus, aďż˝a cum Cosmin ďż˝i Damian, nu pentru dragoste trupeascďż˝, ci pentru ďż˝ncredere ďż˝i iubire faďż˝ďż˝ de Sfďż˝ntul Duh, ďż˝i ca ďż˝n fiecare zi din viaďż˝a lor sďż˝ pďż˝streze iubirea. Prin Iisus Hristos, Domnul nostru, amin!ďż˝ Mai mult, ďż˝n cazul cďż˝nd legďż˝mďż˝ntul nu se fďż˝cea ďż˝n faďż˝a unui preot care sďż˝ celebreze o slujbďż˝, jurďż˝mďż˝ntul se depunea ďż˝n faďż˝a altarului ďż˝i se destďż˝inuiau comunitďż˝ďż˝ii ďż˝n poarta bisericii. Exista, de asemenea, obiceiul ca fraďż˝ii de cruce sďż˝ fie ďż˝nmormďż˝ntaďż˝i ďż˝mpreunďż˝, dupďż˝ cum aratďż˝ numeroase morminte din Anglia ďż˝i Irlanda ďż˝n care sunt ďż˝ngropaďż˝i doi bďż˝rbaďż˝i, cu pietre inscripďż˝ionate cu mesaje de tipul: ďż˝Iubirea i-a unit ďż˝n aceastďż˝ viaďż˝ďż˝, pďż˝mďż˝ntul sďż˝-i uneascďż˝ ďż˝n moarte.ďż˝ Ce ďż˝nseamnďż˝ sďż˝ fii frate de cruce: descrierea satiricďż˝ a ritualului ďż˝i legďż˝tura cu homosexualitatea Ritualul a fost descris pe teritoriul Europei Apusene, ďż˝ntre 1146-1223, de Giraldus Cambrensis, ďż˝ntr-o scriere latinďż˝ satiricďż˝, exageratďż˝, unde se arďż˝ta cďż˝ aceastďż˝ practicďż˝ ďż˝mbinďż˝ elementele creďż˝tine cu cele pďż˝gďż˝ne. ďż˝ďż˝ntre multe ďż˝nďż˝elďż˝torii ale ostilului fel de a fi, una este deosebit de instructivďż˝. Sub pretextul de religiozitate ďż˝i pace, se uneďż˝te bďż˝rbatul cu cel cu care vrea sďż˝ fie ďż˝nfrďż˝ďż˝it ďż˝ntr-un loc sfďż˝nt. ďż˝ntďż˝i, realizeazďż˝ un legďż˝mďż˝nt spiritual (compaternitatis foedera). Apoi, se conduc unul pe celďż˝lalt de trei ori ďż˝n jurul bisericii ďż˝i ďż˝naintea altarului, ďż˝n prezenďż˝a moaďż˝telor sfinte se depun multe jurďż˝minte. La sfďż˝rďż˝it se unesc definitiv prin celebrarea unei slujbe ďż˝i a unor rugďż˝ciuni de cďż˝tre preot, ca ďż˝i cum ar fi vorba de o nuntďż˝. Dar chiar la finalul ritualului, pentru dovedirea mai puternicďż˝ a prieteniei ďż˝i pentru a termina lucrurile, fiecare bea din sďż˝ngele celuilalt; acest lucru l-au copiat din ritualurile pďż˝gďż˝ne care folosesc sďż˝ngele pentru ďż˝ncheierea jurďż˝mintelor. (ďż˝).ďż˝ Dupďż˝ 200 de ani de la scrierea satiricďż˝ a lui Giraldus despre ritualurile de ďż˝nfrďż˝ďż˝ire, se lďż˝mureďż˝te adevďż˝ratul scop al ritualului ďż˝ntr-un text despre prima ďż˝ntďż˝lnire a regelui Eduard al II-lea al Angliei cu nobilul Piers Gaveston: ďż˝Cďż˝nd fiul regelui l-a vďż˝zut, a simďż˝it atďż˝ta iubire ďż˝ncďż˝t s-a ďż˝nfrďż˝ďż˝it cu el ďż˝i s-a hotďż˝rďż˝t ferm ďż˝naintea tuturor muritorilor sďż˝ facďż˝ un legďż˝mďż˝nt de nedestrďż˝mat de iubire cu el.ďż˝ ďż˝nsďż˝ aceste ďż˝nfrďż˝ďż˝iri aveau un exemplu biblic, legďż˝mďż˝ntul de frďż˝ďż˝ie ďż˝ntre David ďż˝i Ionatan: ďż˝Abia a terminat David de vorbit cu Saul, Ionatan a ďż˝nceput sďż˝-l ďż˝ndrďż˝geascďż˝ ďż˝i a ajuns sďż˝-l iubeascďż˝ ca pe sine ďż˝nsuďż˝i. Saul l-a determinat sďż˝ rďż˝mďż˝nďż˝ cu el ďż˝n acea zi ďż˝i nu l-a lďż˝sat sďż˝ se ďż˝ntoarcďż˝ la casa tatďż˝lui sďż˝u. ďż˝i Ionatan a fďż˝cut un legďż˝mďż˝nt cu David, pentru cďż˝ ďż˝l iubea ca pe sine ďż˝nsuďż˝iďż˝, dupďż˝ cum se aratďż˝ ďż˝n Prima Carte a lui Samuel, ďż˝n capitolul 18. ďż˝n timp, mai mulďż˝i autori au ďż˝ncercat sďż˝ lege acest ritual de homosexualitate, ďż˝n dorinďż˝a de a dovedi cďż˝ Biserica nu a fost mereu ďż˝mpotriva acestui tip de relaďż˝ii. Ce ďż˝nseamnďż˝ sďż˝ fii frate de cruce: ďż˝nsurďż˝ďż˝itul romďż˝ncelor de Dragobete ďż˝n cultura romďż˝neascďż˝, ďż˝ncďż˝ mai existďż˝ ďż˝n anumite zone ale ďż˝ďż˝rii un ritual de unire ďż˝ntre persoane de acelaďż˝i sex. Aceďż˝tia se pot numi fraďż˝i de cruce sau fraďż˝i de sďż˝nge, iar ďż˝n cazul fetelor, se zice cďż˝ se ďż˝nsurďż˝ďż˝esc, ritualul ďż˝nfrďż˝ďż˝irii sau ďż˝nsurďż˝ďż˝irii avďż˝nd rďż˝dďż˝cini traco-ilirice. Ritualul are loc ďż˝n dimineaďż˝a de Dragobete, ziua iubirii la romďż˝ni. Ritualul constďż˝ ďż˝n crestarea unei cruci pe mďż˝nďż˝ care va sďż˝ngera, dupďż˝ care semnele scrijelite pe piele trebuie suprapuse sau, ďż˝n funcďż˝ie de zona geograficďż˝, cei doi care se vor ďż˝nfrďż˝ďż˝i vor trebui sďż˝-ďż˝i bea sďż˝ngele unul altuia ďż˝i sďż˝-ďż˝i jure iubire, sďż˝ se ďż˝mbrďż˝ďż˝iďż˝eze sau sďż˝ se sďż˝rute frďż˝ďż˝eďż˝te. Legďż˝mďż˝ntul este considerat sfďż˝nt ďż˝i dureazďż˝ pďż˝nďż˝ la moarte. Ce ďż˝nseamnďż˝ sďż˝ fii frate de cruce: Biserica Ortodoxďż˝ considerďż˝ ritualul un obicei pďż˝gďż˝n ďż˝n ziua de azi, Biserica Ortodoxďż˝ Romďż˝nďż˝ este ďż˝mpotriva frďż˝ďż˝iei de cruce, considerďż˝nd-o un ritual pďż˝gďż˝n cu elemente creďż˝tineďż˝ti ďż˝i a interzis preoďż˝ilor binecuvďż˝ntarea acestui tip de legďż˝turi. Frďż˝ďż˝ia de cruce este legďż˝tura pe care o fac mai mulďż˝i inďż˝i spre a se uni ďż˝ntre ei pďż˝nďż˝ la moarte, cu scopul de a dobandi, mai ales, bunuri materiale ďż˝i sociale ďż˝n lupta cu semenii lor. Ei ďż˝i gustďż˝ sďż˝ngele reciproc, fac jurďż˝minte pďż˝gďż˝neďż˝ti, la care adaugďż˝ ďż˝i legďż˝turi creďż˝tine, ďż˝i dacďż˝ gďż˝sesc preoďż˝i neďż˝tiutori le smulg binecuvďż˝ntarea sub diferite forme, ca niďż˝te furi de cele sfinte ďż˝i vrďż˝jitori periculoďż˝i. Biserica a osďż˝ndit aceasta: Preoďż˝ii nicidecum sďż˝ ďż˝ndrďż˝zneascďż˝ a face frďż˝ďż˝ii de cruce, cďż˝ci aceasta este fďż˝rďż˝ de lege, dupďż˝ cum se aratďż˝ ďż˝n Molitfelnic, noteazďż˝ crestinortodox.ro. Ce ďż˝nseamnďż˝ sďż˝ fii frate de cruce: Frďż˝ďż˝ia de Cruce, organizaďż˝ia de tineret a Miďż˝cďż˝rii Legionare ďż˝ntr-o interpretare mai modernďż˝, Frďż˝ďż˝iile de Cruce erau organizaďż˝ii de tineret ale Miďż˝cďż˝rii Legionare. Acestea au fost ďż˝nfiinďż˝ate la 8 noiembrie 1923, ďż˝n ďż˝nchisoarea Vďż˝cďż˝reďż˝ti, prin hotďż˝rďż˝rea lui Corneliu Zelea Codreanu. "Frďż˝ďż˝ia de Cruce este un corp de elitďż˝ a tinerimii avďż˝nd ca scop suprem de a crea buni ostaďż˝i Romďż˝niei de mďż˝ine", dupďż˝ cum definea chiar Corneliu Codreanu scopul organizaďż˝iei. Membrii erau ďż˝n special elevi ďż˝i studenďż˝i cu vďż˝rsta de pďż˝nďż˝ la 18 ani, tineri educaďż˝i ďż˝n spiritul naďż˝ional ďż˝i ortodox. Citeste mai mult: adev.ro/o28ccf Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:58 www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/o-istorie-circului-... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 08:59 www.historia.ro/numar/historia-nr-168-ianuarie-2016 Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 09:00 De la: Fl_Orion999, la data 2016-02-11 08:59:27www.historia.ro/numar/historia-nr-168-ianuarie-2016[/quote] www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/razboaiele-domnitor... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 09:02 www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/povestea-regimentul... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 09:02 www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/cele-mai-stilate-9-... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 09:03 www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/strania-casatorie-r... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 11 Februarie 2016, ora 09:03 www.historia.ro/exclusiv_web/calendar/articol/alexandru-ioan-cuz... Raporteaza abuz de limbaj Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... * ,,Fii om, fii drept ďż˝i recunoaďż˝te cďż˝, pe deasupra ambiďż˝iilor, intrigilor ďż˝i urilor, este Patria, este veďż˝nicia neamului, ďż˝i cďż˝ acolo trebuie sďż˝ ne ďż˝ntďż˝lnim totdeauna, chiar dacďż˝ nu ne ďż˝nďż˝elegem de fiecare datďż˝."(Ion Antonescu) * ,,ďż˝n ziua de azi, pentru a stďż˝pďż˝ni cďż˝t mai mulďż˝i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odatďż˝ ce ai sufletul, ai omul; iar cďż˝nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) *,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]*

Pagini: << 447 448 449 450 451 452 453 454 455 456 >> Sari la pagina:

| Varianta pentru tiparire a topicului verificati-va cunostintele de cultura generala

Username:
Parola:

Verificati-va cunostintele de cultura generala

Horoscop 09 iunie 2026

Scandal uriaČ™ Ă®ntre Iuliana Beregoi Č™i Andreea BostÄnicÄ!

Moment istoric la OneČ™ti! Loredana Groza a Ă®mbrÄcat costumul Nadiei ComÄneci

Scandal uriaČ™ Ă®ntre Iuliana Beregoi Č™i Andreea BostÄnicÄ!

Moment istoric la OneČ™ti! Loredana Groza a Ă®mbrÄcat costumul Nadiei ComÄneci