back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Verificati-va cunostintele de cultura generala

 


 
Pagini: << 446 447 448 449 450 451 452 453 454 455 >> Sari la pagina:
 
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 19 Decembrie 2015, ora 20:06

Cum au uitat romanii un mileniu de istorie
www.descopera.ro/cultura/2690442-cum-au-uitat-romanii-un-mileniu...

Istorie se cheama ceea ce s-a intamplat cu adevarat, nu ceea ce am vrea sa se fi intamplat, declara in urma cu aproape un secol marele istoric roman Nicolae Iorga. Un adevar cu valoare de postulat, daca luam in calcul zecile de mistificari care au avut ca subiect istoria romanilor, in special istoria formarii poporului roman, dupa retragerea aureliana din anul 271. In speranta ca putem aduce o raza de lumina asupra acelor evenimente tulburi care au marcat aproape un mileniu de istorie valaha, va invitam sa descoperiti, asa cum spunea si Iorga, o frantura de istorie, asa cum s-a intamplat cu adevarat.
Faptul ca nici la ora actuala nu exista un consens cu privire la evolutia populatiei daco-romane si la originile poporului roman se datoreaza, spun istoricii, unei asa numite taceri a surselor istorice, motiv invocat, in special, de catre adeptii teoriei migrationiste care sustin ca teritoriul Daciei a ramas o Terra deserta odata cu retragerea administratiei romane de la nordul Dunarii. Si cu toate acestea, continuitatea proto-romanilor pe teritoriul Daciei este atestata, fara putinta de tagada, de izvoarele arheologice locale, de culturile dezvoltate pe tot teritoriul fostei Dacii si de , mai mult sau mai putin, rarele inscrisuri istorice din perioada secolului al III-lea si pana in secolul al XIII-lea, odata cu intemeierea Tarii Romanesti sub Basarab I.
Despre retragerea aureliana si continuitatea daco-romanilor
Invaziile triburilor germanice si carpice, in valuri succesive, in provinciile dunarene, au silit administratia romana sa abandoneze Dacia, aceasta retragandu-se strategic in sudul Dunarii. De altfel, nici revoltele dacilor ocupati nu au constituit un element de ignorat pentru romani, acestea luand amploare, mai ales, dupa moartea imparatului Traian fapt ce vine sa contrazica scrierile secretarului personal al acestuia, care mentiona, la sfarsitul razboaielor dacice, ca intreaga populatie autohtona fusese redusa la maxim 40 de indivizi.

Data retragerii romane din Dacia nu poate fi stabilita cu certitudine, in literatura stiintifica, cei mai multi specialisti optand pentru anii 267-268 din vremea domniei lui Gallienus sau pentru anul 271, in timpul imparatului Aurelian. Faptul ca provincia intemeiata de Traian nu a fost parasita de intreaga populatie este evident, autoritatile evacuand numai armata si administratia, la care se adaugau clasele instarite, in special cele din zonele urbane, proces care se va repeta intocmai si in alte provincii romane.

Continuitatea daco-romanilor la nordul Dunarii este dovedita de singura copie a unei harti romane, unica, de altfel, pastrata pana in zilele noastre, Tabula Peutingeriana. Harta, realizata dupa anul 330 d.H., an in care imparatul Constantin cel Mare muta capitala imperiului de la Roma in Bizant, fosta asezare pescareasca de pe malul Bosforului, arata chiar si dupa retragerea aureliana, nu mai putin de 88 de localitati cu rezonanta daco-geta atat la nordul cat si la sudul Dunarii. Importanta acesteia este cu atat mai mare cu cat, fara doar si poate, Tabula Peutingeriana este o harta realizata in scopuri comerciale, dovedind asadar o stransa legatura economica a romanilor cu populatia ramasa in fosta provincie dacica.

Curios este faptul ca istoricii greci si bizantini continua sa ii numeasca pe localnici daci sau geti, denumire folosita in Bizant pana aproape de secolul al X-lea, data la care incepe sa fie folosit termenul de valah. Istoricul grec Zosimos mentioneaza, de asemenea, in secolul al V-lea, conflictul dintre Imperiul Roman de Rasarit si tribul carpo-dacilor de la nordul Dunarii, conflict soldat cu infrangerea celor din urma. Mai mult, imparatul Constantin cel Mare, initiaza construirea unui pod peste Dunare, care sa faca legatura cu fosta provincie romana, precum si o campanie de la care isi va trage titlul de Dacicus, lucru pe care il va repeta si imparatul Justinian. Desi, practic, administratia romana disparuse din fosta provincie Dacia, teoretic, aceasta continua sa existe in structurile Imperiul Roman. Astfel erau create provinciile Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea, intalnite si sub numele de Dacia Aureliana in literatura secolului al XII-lea, un argument in plus in fata continuitatii numelui de Dacia dar si al celui de dac.

Curios este faptul ca, desi exista multi adepti ai teoriei migrationiste, teorie care spune ca poporul roman s-ar fi format alaturi de cel albanez la sudul Dunarii, urmand ca apoi sa migreze iarasi in nord, nu exista nici macar o singura mentiune a unei asemenea trasmutari de amploare, fapt mai mult decat neobisnuit in canoanele vremii. De fapt, singura mentiune a unei migratii a populatiei este una in sens invers, de la nord la sud, mentiune care se refera, cel mai tarziu, la secolul al XIV-lea.

Nu trebuie uitat nici imparatul Galerius (293-311), imparat roman de oricine dacica, nascut, se pare, la sudul Dunarii, din tata trac si mama transdanubiana, termen referitor la fosta populatia daca din provincia cu acelasi nume. Mai mult, Galerius era poreclit de catre cei apropiati, Armenterius Ciobanul referire mai mult decat evidenta la vechile sale ocupatii, specifice, de altfel, populatiei romane de origine daco-getica. La fel de important, pentru sustinerea ideii de continuitate a populatiei dacice sau daco-romane, este si imparatul Maximinus Thrax (imparat de origine traca), cel care incepand cu anul 236 se afla in razboi cu dacii liberi si cu sarmatii.
Continuitatea crestina si culturile de la nordul Dunarii
Conform istoricului Victor Spinei, locul de formare al poporului roman ramane inca o problema controversata. Chiar daca proto-romanii supravietuiesc, ei ies treptat, incepand cu a doua parte a mileniului I, din atentia cronicarilor, a istoricilor vremii si din atentia autoritatilor romane. Izvoarele arheologice dovedesc insa, mai presus de orice banuiala, continuitatea populatiei autohtone in spatiul nord dunarean. Inca din secolele III-IV, se remarca asa numita cultura Santana de Mures, conturata cu precadere in arealul triburilor gotice, triburi ce continua circulatia monetara romana. Cultura Santana este urmata de cultura Ipotesti Candesti (secolele V-VII), ce apartine unor comunitati sedentare, de sine statatoare, ale caror indeletniciri (agricultura, cresterea animalelor, ceramica de traditie romana) sunt caracteristice populatiilor proto-romanesti. Totodata se remarca si continuitatea comertului cu Bizantul, o dovada in plus a legaturilor dintre Imperiul Roman de Rasarit si populatiile de la nordul Dunarii.

Influenta valului migrator slav se observa pe teritoriul fostei provincii romane prin cultura Dridu, cultura remarcabila din care iese in evidenta ceramica lucrata la roata, ceramica ce poarta numele culturii respective. Aceasta se va raspandi si la sudul Dunarii, un rol important avandu-l Primul Tarat Bulgar, desi componente ale sale sunt observate si in spatii ce depasesc autoritatea bulgara.

Secolele XI-XII aduc o alta cultura, Raducaneni, caracterizata prin prezenta cuptoarelor rectangulare, ceramica lucrata la roata si obiectele care vadesc prezenta unei populatii sedentare. Cultura Raducaneni este cu atat mai importanta cu cat raspandirea asezarilor umane depaseste zona montana sau deluroasa si se apropie de campie, fapt ce se datoreaza si cresterii demografice.

Deosebit de importanta este continuitatea crestina a populatiei autohtone. Majoritatea istoricilor sunt de acord astazi ca romanizarea si crestinarea comunitatilor dace au reprezentat activitati sincrone si complementare, marturii ale unei vieti crestine datand fara intrerupere inca din secolul al III-lea. Mai mult, incepand cu secolul al IV-lea, se inmultesc, pe langa obiectele cu caracter religios si mormintele de factura crestina. Cum nici unul dintre popoarele migratoare, care au ajuns pe teritoriul fostei Dacii, nu era crestin, obiectele liturgice si mormintele nu pot apartine decat populatiei autohtone, de sorginte daco-romana. Aparitia unor necropole de incineratie sau chiar birituale sunt considerate, astazi, ca apartinand slavilor si bulgarilor. In Dobrogea, procesul de contopire a populatiei dace cu cea romana este si mai evident, primul nume romanesc Petre, fiind descoperit intr-o inscriptie de pe un vas de lut datat in secolul III, vas descoperit in fostul castru roman de la Capidava.

Nu mai putin importanta este marturia ambasadorului bizantin, Priscus Panites, la curtea regelui hun Atilla. Acesta mentioneaza pe langa prezenta hunilor in Pannonia si populatia autohtona, pe care o numeste barbara:
:"[...] De acolo am calatorit pe un drum neted, asezat intr-o campie, si am trecut peste mai multe rauri navigabile dintre care cele mai mari, dupa Istros, erau asa numitul Drecon, apoi Tigas si Tifesas. Pe acestea le-am trecut in barci monoxile, de care se foloseau locuitorii de pe malurile raurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii la poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin sate ni se aducea de mancare, si anume in loc de grau, mei, in loc de vin, mied, dupa cum il numesc localnicii. Slujitorii care ne insoteau aveau si ei mei si o bautura preparata din orz, barbarii o numesc camos...Apoi, dintr-o regiune plina de dealuri am ajuns intr-o campie impadurita. Acolo ne-au primit luntrasi barbari in barci monoxile facute din trunchiuri de copaci, taiate si scobite de ei insisi. Ei ne-au trecut dincolo de rau, cu toate ca nu se pregatisera pentru noi, ci pentru a transporta multimea barbara, pe care am intalnit-o in cale, deoarece Attila isi pusese in gand sa treaca la vanatoare pe teritoriul roman, dar de fapt regele scit facea pregatiri de razboi sub pretext ca nu-i fusesera restituiti toti fugarii. Dupa ce am trecut Istrul si am strabatut impreuna cu barbarii un drum de aproape saptezeci de stadii, am fost nevoiti sa ne oprim intr-o campie pana cand Edecon i-a instiintat pe Attila despre sosirea noastra...Dupa ce am trecut cateva rauri, am sosit intr-un sat foarte mare unde se spunea ca se afla cea mai stralucita dintre toate locuintele lui Attila, construita din barne si scanduri frumos poleite si bine incheiate si inconjurata cu o imprejmuire de lemn, pusa de frumusete, nu pentru intaritura. Dupa locuinta regelui se gasea locuinta lui Onegesius impodobita si aceasta cu o imprejmuire de lemn de jur imprejur, dar nu era infrumusetata cu turnuri la fel ca cea a lui Attila. Nu departe de imprejmuire era o baie, construita de Onegesius, cel mai bogat dintre sciti dupa Attila, cu piatra adusa din tara peonilor, deoarece la barbarii din partile acelea nu se gaseste piatra si lemn, ci se folosesc de material adus de aiurea.
Aparitia valahilor pe scena istoriei
Originile termenului de valah se regasesc cu mult inainte de aparitia proto-romanilor, mai precis la populatiile de origine germanica in ale caror idiomuri, walha desemna celtii din triburile vecine, una dintre dovezile in acest sens fiind denumirea straveche a vechilor celti din sudul Britaniei, galezii sau Welsh.

Odata cu ocuparea Galiei de catre Roma, denumirea isi schimba sensul, definind acele populatii romanizate. De abia odata cu venirea slavilor in Europa, sensul de valah se va aplica strict populatiei de la nordul Dunarii, ca o recunoastere a descendentei acesteia din Imperiul Roman. Cronicile bizantine, incepand cu secolul al X-lea, vor defini comunitatile de pe teritoriul fostei provincii Dacia cu acest apelativ. La fel se va intampla si cu celebra cronica ungara a notarului Anonymus, care pomeneste in repetate randuri prezenta valahilor, vlahilor, valohilor sau a blascilor in Transilvania si la nordul Dunarii.
FACTS
Printre alte mentiuni ale prezentei valahilor in zona nord dunareana se numara:

Scrierile cartografului armean Chorenatsi, cel care in secolul a IX-lea pomeneste prezenta Tarii Balakilor (Blahilor) in nordul Dunarii;
Scriitorul bizantin Kinnamos, care in 1167 vorbeste despre valahi ca despre colonistii romani;
Preotul Goderfius von Viterbium, cel care in 1120, in Gesta Henrici, pomeneste Blachina Tara Blahilor printre cuceririle Romei;
Literatul persan Gardizi, care in secolul al XI-lea mentioneaza prezenta unui popor crestin de origine latina, situat intre neamurile rusilor, bulgarilor si ungurilor;
Cronica imparatului german Friederic Barbarossa, cel care aminteste existenta unei tari numite Walahia intre Muntii Carpati si Dunare;
Cronica turceasca din secolul al IX-lea, Ogusmane, care mentioneaza existenta unei tari a valahilor, situata la nordul Dunarii si la nordul Marii Negre, pana la Nipru;
Mentiunea din cronicile khazare a Tarii Ardil Ardeal nume preluat de triburile ungare si transformat in Erdely

Material realizat cu sprijinul Muzeului National de Istorie a Romaniei
Multumim doamnei muzeograf si specialist in arheologie medievala, Dr. Irina Ene


Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 19 Decembrie 2015, ora 20:09

Cum au uitat romanii un mileniu de istorie (II)
www.descopera.ro/cultura/2672794-cum-au-uitat-romanii-un-mileniu...

Multa lume isi inchipuie navalirile barbare ca la cinematograf: apare barbarul scrasnind din dinti, invartind niste ochi rosii, cu parul valvoi si facand semne de zdrobire si decapitare indata ce vede un colonist roman. Si atunci stramosii nostri, persoane foarte delicate, se speriau si luau cel dintai tren ca sa treaca dincolo de Dunare, caci evident podurile erau destule pentru inlesnirea circulatiei, Nicolae Iorga.



Desigur ca un bandit are un dosar mult mai bogat decat un onest taran care si-a cautat de rostul lui. Iar inscriptii si sculpturi lasa cei care au posibilitati materiale, deci bogatii, ci nu oamenii saraci si umili. Aceasta este o greseala: istoria reconstituita numai prin inscriptii si statui este una a celor bogati. Iar stramosii nostri, nu erau bogati, ci formau un popor de tarani, traitor in sate. Cate sunt, in toate timpurile, inscriptiile din regiunea Pindului sau chiar pe teritoriul grecesc, dupa ce viata stralucita a cetatilor creatoare ajunsese la o repede scadere?. Astfel isi argumenta marele nostru istoric raspunsul la o intrebare care dusese la nasterea unei disensiuni de veacuri si care privea marile migratii in spatiul european, in asa numitul mileniu intunecat de dupa retragerea aureliana.

In fapt, diferendele cu privire la continuitatea daco-romanilor si aparitia poporului roman la nordul Dunarii au existat si vor mai exista, cu siguranta, inca multa vreme. Descopera.ro isi continua periplul istoric inceput in articolul trecut, prezentandu-va astazi una dintre cele mai importante si, totodata, mai controversate marturii ale existentei valahilor pe teritoriul fostei Dacii, Gesta Hungarorum, o prima evidenta a invaziei ungare in Europa secolului al IX-lea, scrisa, cel mai probabil, de cancelarul regelui Bela al III-lea, la sfarsitul secolului al XII-lea.
Gesta Hungarorum sau Cronica Notarului Anonymus
Descoperita sub forma unei copii, in 1746, la Biblioteca familiei imperiale din Viena, si publicata pentru prima data in 1765, de catre Johannes Georgius Schwandtner, sub titlul Anonymi Belae regis notarii Historia Hungarica, Cronica Notarului Anonymus a facut subiectul multor dezbateri controversate de-a lungul timpului. Prezentata initial de catre istoricii occidentali, in special cei din Austria si Ungaria, drept o dovada incontestabila a istoriei glorioase a Regatului Ungar la inceputul acestuia, Cronica a cazut prada, secolul trecut, unui veritabil tir al celor care o considerau un fals bine elaborat. Controversa, asa cum era de asteptat, este reprezentata de desele mentiuni ale prezentei valahilor in spatiul transilvanean si in Pannonia si, mai mult, a prezentei principilor vlaho-slavi si a primelor formatiuni prestatale pe teritoriul fostei colonii Dacia.
Prin cenusa imperiului
Daca la sfarsitul secolului al VII-lea e definitivata marea migratie bulgara prin stabilirea grupului lui Asparuh in nord estul Peninsulei Balcanice, secolul al IX-lea gaseste un alt popor migrator, ungurii, la nordul Marii Negre. Conflictul din anul 896 dintre bulgari si pecenegi, pe de o parte, si unguri, pe de alta parte, duce la infrangerea celor din urma si ii sileste pe acestia sa se refugieze in Pannonia prin pasul Verecke din Carpatii Padurosi si nu prin trecatorile din Carpatii Orientali sau Meridionali, asa cum se crezuse initial. Urmeaza o serie de incursiuni armate in vestul Europei, incursiuni stopate in batalia de la Lechfeld, langa Augsburg, aceasta fiind, de altfel, si ultima tentiva de expansiune in vest a ungurilor, ei concentrandu-se, din acest moment, asupra raidurilor in partea rasariteana a Batranul Continent.

Odata cu incetarea atacurilor asupra popoarelor din vestul Europei, ungurii isi indreapta atentia catre teritoriile de la est de Tisa, teritorii pe care, asa cum mentioneaza Anonymus, existau deja primele formatiuni prestatale ale ducilor vlaho-slavi: Tara aceea ar fi foarte buna si acolo curg puhoi cele mai vestite izvoare, al caror nume ar fi, dupa cum noi am spus mai sus, Danubius, Tyscia (Tisa), Morisius, Crisius, Temus (denumire evident latina a raurilor Mures, Cris si Timis), Wag si altele , tara care fusese mai inainte a regelui Athila. Si prin moartea acestuia, principii romani au ocupat tara Pannoniei pana la Dunare, unde si-au asezat pastorii lor. Dar tara care se afla intre Tisa si Dunare a ocupat-o pentru sine Kean, marele duce al Bulgariei, bunicul ducelui Salanus, pana la hotarul rutenilor si polonezilor si a facut sa locuiasca acolo pe sclavi si pe bulgari. Iar tara care este intre Tisa si padurea Igfron, care se afla in Erdeuelu (Ardeal), de la fluviul Mures pana la fluviul Zomus, o ocupase pentru sine ducele Morout, al carui nepot este numit de unguri Menu MoroutDar tara care este la fluviul Mures pana la castrul Urscia (Orsova) o ocupase un oarecare duce cu numele Glad, din ai carui urmasi s-a nascut Ohtum (Ahtum), pe care, mult mai tarziu dupa aceea, in timpul sfantului rege Stefan, Sunad, fiul lui Dobuca, nepotul regelui, l-a omorat in cetatea sa de langa Mures, deoarece a fost in toate razvratit regelui numit mai inainte.., Tuhutum, tatal lui Horca, dupa cum era un barbat siret, in timp ce apuca sa auda de la locuitori bunatatea pamantului foarte paduros, unde un oarecare blac Gelou detinea stapanirea, a apucat sa ravneasca la aceasta cat ar fi sa poata sa cucereasca pentru sine si urmasii sai tara foarte paduroasa.

Primul atacat a fost ducele Salanus (nume cu vadite conotatii latine), cel care, in ciuda ajutorului primit de la aliatii bulgari si greci, este invins in anul 903. Acesta va ceda partea de nord a tarii sale, pana la raul Souyoy (azi Sajo, afluent al Tisei), impreuna cu toti locuitorii sai, dovada incontestabila a prezentei populatiei autohtone. Salanus ramane, in schimb, duce in restul teritoriilor necucerite de unguri.

Odata cu ocuparea partii de nord a ducatului lui Salanus, ungurii condusi de Arpad isi indreapta atentia catre teritoriile stapanite de Menu Morut. Refuzul sfidator al liderului valah de a ceda fara lupta pamanturile stramosilor sai, imparatii Constantinopolelui, dupa cum insusi Menu Morut declara in celebra sa scrisoare catre suveranul ungur, atrage dupa sine o sangeroasa batalie intre soldatii ducelui valah si cei ai triburilor ungare. Dupa mai multe zile de inclestari, Menu Morut este infrant el acceptand, printre alti termeni ai capitularii, sa dea de sotie pe fiica sa lui Zulda, fiul lui Arpad. In urma acestei casatorii, valahul pastreaza suveranitatea asupra tarii sale, devenind in schimb, vasalul regelui ungur.

La scurt timp dupa incheierea luptelor cu ostenii lui Menu Morut, Tuhutum, unul dintre comandatii de osti ai lui Arpad, primeste permisiunea de a cuceri pentru dansul teritoriile vlahului Gelu ( nume derivat ,se pare, din latinescul Julius sau, in opinia istoricului Neagu Djuvara, din numele trac Gelupara). Conform cronicii lui Anonymus, lupta dintre localnici si atacatori este una dintre cele mai crancene dintre cel inregistrate pe teritoriul Transilvaniei de catre triburile maghiare. Arcasi priceputi, ostasii lui Gelu produc pierderi uriase armatei condusa de Tuhutum, inca inainte ca aceasta sa traverseze Somesul, tragand salve repetate de sageti de pe un mal pe altul. Infrant intr-un final, Gelu incearca sa se refugieze in cetatea sa situata in zona Somesului (nelocalizata inca), fiind, insa, ucis in timpul retragerii.

Ducele Glad este ultimul atacat de o expeditie a trupelor ungare, conduse de capeteniile Zuard, Boyta si Cadusa, cel mai probabil in jurul anului 934. Infruntarea celor doua armate are loc pe raul Timis, in locul numit Vadum Arenarum (Vadul Nisipurilor), acolo unde alianta formata din valahi, bulgari si cumani este zdrobita de atacatorii maghiari. Retras in cetatea Kevee (astazi Cuvin), Glad semneaza pacea cu triburile ungare, devenind vasalul acestora. Fiul sau Ahtum (sau Ohtum, cum este numit in Cronica Notarului Anonymus), se va razvrati, insa, impotriva regelui Stefan I al Ungariei, fiind ucis intr-un final, de catre generalul maghiar Chanadin.

Dincolo de aspectele sangeroase ale confruntarilor dintre valahii transilvani si triburile ungare, din Cronica Notarului Anonymus reiese clar faptul ca pe teritoriul fostei Dacii exista o numeroasa populatiei daco-romana, puternic legata de Imperiul Roman de Rasarit, a carei vasala se recunoaste. Mai mult, Gesta Hungarorum are meritul de a mentiona primele continuitati dinastice in Evul Mediu romanesc, cea a lui Morut si Menu Morut, precum si cea a lui Glad si Ahtum.
Facts
Diploma Cavalerilor Ioaniti si cnejii de la sudul Carpatilor

La sud de Carpati, primele formatiuni prestatale sunt mentionate la 1247 in Diploma Cavalerilor Ioaniti:
-in numele casei ospitalierilor, s-a indatorat de buna voie, pe sine si casa ospitalierilor sa ia arme pentru ajutorarea regatului nostru in vederea apararii credintei crestine, potrivit cu actul scris mai jos, si sa se supuna si la celelalte indatoriri ce se vor arata indata in aceasta scrisoare, ii dam si ii daruim lui, si prin dansul numitei case, intreaga tara a Severinului impreuna cu muntii ce tin de ea si cu toate celelalte ce atarna de ea, precum si cnezatele lui Ioan si Farcas pana la raul Olt, afara de pamantul cnezatului voievodului Litovoi, pe care il lasam romanilor asa cum l-au stapanit acestia si pana acum. Totusi [le dam] in asa fel, incat jumatate din toate foloasele si veniturile si slujbele din intreaga tara a Severinului, amintita mai sus, din cnezatele numite mai sus sa o pastram pe seama noastra si a urmasilor nostri, cealalta jumatate cazand in folosul casei pomenite mai sus, afara de bisericile cladite si cele ce se vor cladi in toate tarile sus-zise, din veniturile carora nu pastram nimic pe seama noastra ramanand totusi neatinse cinstea si drepturile arhiepiscopilor si episcopiilor, pe care stie ca le au lasand deoparte si toate morile dintre hotarele tarilor amintite, atat cele cladite cat si ce se vor cladi in afara de cele din tara Litua precum si toate cladirile si semanaturile facute pe cheltuiala fratilor zisei case, si fanetele si pasunile pentru vitele si oile lor, si pescariile de la Dunare si iazurile de la Celei, pe care le pastram impreuna pe seama noastra si a lor.

Conform surselor istorice, primii voievozi cunoscuti in Tara Romaneasca pana la infiintarea acesteia sunt:
Seneslau -cca 1247 - (voievod asupra unui tinut din estul Oltului)
Litovoi (1247-1277) voievod pe malul vestic al Oltului
Barbat (1277-1290) frate al lui Litovoi
Thocomerius ( sau Tohomir) (1290 -1310) tatal lui Basarab I Intemeietorul
Basarab I (1310 -1352) Intemeietorul Tarii Romanesti si fondatorul primei dinastii de domnitori romani

Material realizat cu sprijinul Muzeului National de Istorie a Romaniei
Multumim doamnei muzeograf si specialist in arheologie medievala, Dr. Irina Ene

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 19 Decembrie 2015, ora 20:13

Gesta Hungarorum
De la Wikipedia, enciclopedia liber

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gesta_Hungarorum
Gesta Hungarorum (n romn Faptele ungurilor), este o lucrare care consemneaz istoria timpurie ungar, scris de de ctre autorul Magister P, denumit de obicei Anonymus. El se descrie pe sine nsuși drept un supus servitor al regelui Bela; existnd ns mai mulți regi Bela la care s-ar putea referi.

Gesta Hungarorum este pstrat ca și manuscris, n Orszgos Szchnyi Knyvtr (Biblioteca Național Szchnyi din Budapesta), și datat aproximativ anul 1200. Cercettorul Paul Lazr Tonciulescu a demonstrat c lucrarea Gesta Hungarorum a fost redactat de notarul anonim al regelui Bla I al Ungariei.[1]


Controverse privitoare la autor

Cea mai rspndit idee este c notarul (cancelarul) regelui Bla al III-lea al Ungariei (1172 - 1196) ar fi autorul acestei lucrri.[2]
O alt prere susține c autorul Cronicii ar fi cancelarul regelui Bla al II-lea al Ungariei (1131 - 1141).[2] n situația n care aceast versiune ar fi adevrat, autorul ar putea fi un anume Petrus, cancelar n 1124 al regelui Ștefan al II-lea al Ungariei, iar apoi al regelui Bela al II-lea.
O a treia versiune sugereaz c autorul Cronicii ar fi Pter Psa, episcop al Bosniei.
Roesler, n Rumnische Studien, Leipzig, 1871, a emis ideea c Anonymus ar fi notar al regelui Bla al IV-lea al Ungariei (1235 - 1270). Aceast ipotez a fost nsușit de Henrik Marczali n Ungarns Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden, Berlin, 1882, precum și de Nicolae Iorga.[3]
O nou idee o emite inginerul Paul Lazr Tonciulescu, autorul celei mai recente traduceri n limba romn a Cronicii Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor. n Prefața[4]traducerii sale, Paul Lazr Tonciulescu susține, c autorul Cronicii ar fi notarul regelui Bela I al Ungariei (1061 - 1063). ntre altele, Paul Lazr Tonciulescu arat c n cronic nu se vorbește nimic despre marea invazie a pecenegilor, din anul 1068, terminat cu victoria categoric a ungurilor, n Btlia de la Chiraleș. Deși n tot cuprinsul cronicii Anonymus nu depșește perioada de domnie a regelui Andrei I (referindu-se doar la evenimente anterioare anului 1060), aceast victorie strlucitoare nu putea s lipseasc din cronic, cunoscut fiind faptul c pecenegii erau cei mai mari dușmani ai ungurilor.[5] Totuși, despre btlia de la Chiraleș apar date pentru prima oar doar n lucrarea lui Antonio Bonfini din anul 1485, "Rerum Ungaricarum decades". Un alt argument l constituie faptul c Notarul Anonymus nu a considerat necesar s specifice n cronica sa despre care rege Bela este vorba, ntruct nu exista nicio confuzie n epoca respectiv, regele Bela, pentru care lucrase anterior, fiind primul din șirul regilor maghiari cu acest nume[5], argument ignorat de toți cercettorii anteriori ai documentului.

Traduceri n limba romn

Prima traducere n limba romn a fost realizat de Mihail Bsn / Mihail Bejan[6], care era notar public regional la Lugoș (azi Lugoj). Traducerea a aprut tiprit de revista Transilvania, la Sibii (azi Sibiu), n anul 1899, sub titlul Chronicon Anonymii Belae regis Notarii, Gesta Hungarorum, mpreun cu textul n limba latin și notele lui Lszl Fejrpataky, membru corespondent la Academiei Ungare de Științe. n opinia inginerului Paul Lazr Tonciulescu, traducerea realizat de Mihail Bejan a fost fcut pornind de la traducerea n limba maghiar, care fusese publicat de Lszl Fejrpataky, cu cțiva ani nainte, n 1892.[7]
Cea de-a doua traducere n limba romn a fost realizat de Gheorghe Popa-Lisseanu, care a publicat-o la București, n anul 1934, n volumul I al colecției Fontes Historiae Daco-Romanorum, sub titlul Anonymi Belae regis notarii Gesta Hungarorum (text original n limba latin și traducere).[8]
Cea de-a treia traducere a fost propus de inginerul Paul Lazr Tonciulescu, care a publicat-o sub titlul Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena), la Editura Miracol, București, n anul 1996. Și aceast ediție este bilingv, cititorul avnd pe paginile cu soț varianta n limba latin, iar pe cele fr soț traducerea n limba romn. n ultima parte a crții, autorul ofer, pentru prima oar cititorului din Romnia, fotocopia manuscrisului original aflat (pn n 1932) n Biblioteca Familiei Imperiale de la Viena (paginile I - XXXXVI), autorul fiind, conform declaraței sale, singurul posesor din Romnia al unui asemenea document, pn n momentul publicrii acestei crți. Pentru a ușura identificarea localitților și a cursurilor de ap, autorul a anexat și o hart: Țri, popoare și toponime menționate n Anonymus Gesta Hungarum, la pagina 118.

Controverse privitoare la faptele descrise

Unii istorici maghiari (Bona Istvan și Engel Pal) au lansat o campanie naționalist prin care negau faptele legate de romnii din Transilvania și Banat descrise n cronica Gesta Hungarorum. Aceștia au negat existența lui Gelu și a lui Glad considernd c paginile ar fi fost inventate și c o cronic scris la 200 de ani nu este credibil. Denis Deletant se altur prerii c este o cronic discutabil dar afirm categoric c romnii au avut continuitate și c erau n Transilvania nainte de venirea ungurilor [9] Edouard Sayous, ntr-o lucrare premiat de Academia francez, confirm corectitudinea faptelor descrise in cronica Gesta Hungarorum n legtur cu prezența romnilor n Transilvania și Banat[10]
Bibliografie

Faptele ungurilor de secretarul anonim al regelui Bela, n G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei romnilor, vol. 1, București, 1934.
Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena), Traducere și comentariu de Paul Lazr Tonciulescu, Colecția nțelepciunea Strbunilor, Editura Miracol, București, 1996. ISBN 973-9182-34-8
Neagu Djuvara, O scurt istorie a romnilor, povestit celor tineri, Ediția a IV-a, Humanitas, București, 2002. ISBN 973-50-0242-6
Alexandru Madgearu, The Romanians in the Anonymous Gesta Hungarorum. Truth and Fiction, Centrul de Studii Transilvane (Bibliotheca Rerum Transsilvaniae, XXXIV) Cluj-Napoca, 2005.
Edouard Sayous, Histoire Generale Des Hongrois, BiblioBazaar, 2014, ISBN 978-1-293-88800-1


Note

^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazr Tonciulescu, pp. 3 - 8.
^ a b Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazr Tonciulescu, p. 5.
^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazr Tonciulescu, p. 4.
^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor
^ a b Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazr Tonciulescu, p. 6.
^ Constantin-Tufan Stan, Mihail Bejan, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012.
^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazr Tonciulescu, pp. 3, 110.
^ Faptele ungurilor de secretarul anonim al regelui Bela, n G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei romnilor, vol. 1, București, 1934.
^ Deletant, Dennis (1992). "Ethnos and Mythos in the History of Transylvania: the case of the chronicler Anonymus". In Pter, Lszl. Historians and the History of Transylvania. Boulder. pp. 6785. ISBN 0-88033-229-8.
^ Edouard Sayous, Histoire Generale Des Hongrois, BiblioBazaar, 2014, p.20-28

Vezi și
Wikisource n limba latin conține opere originale legate de acest articol:
Gesta Hungarorum

Gallus Anonymus

Legturi externe

Textul latin și traducerea n limba romn a lucrrii Faptele ungurilor (G. Popa-Lisseanu, 1934) pe www.dacoromanica.ro

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 21 Decembrie 2015, ora 11:49

INCREDIBIL! n Asia, 80.000.000 de oameni vorbesc limba romn!

"Lucian Cuedean: Limba punjabi, din India, are 2.000 de cuvinte curat romneti, iar multe altele seamn foarte mult cu ale noastre. Asta pentru c ei sunt urmaii unui trib getic, ca i noi, dei distana dintre romni i punjabi este de 4.500 de kilometri, scrie Sorin Golea.

Noi am nvat la coal c daco-geii ar fi fost o ramur a neamului tracic, care tria exclusiv n Dacia, pe actualul teritoriu al Romniei i care vorbea o limb diferit de latin. Imperiul Roman a cucerit Dacia, iar daco-geii ar fi renunat parial la limba lor pentru a nva vorbirea cuceritorilor. Din combinaia acestora ar fi aprut, n timp, romna. Dup 20 de ani de studiu, dr. Lucian Cuedean a ajuns la concluzia c aceast teorie este fals. Cuedean spune c triburile getice, sub diferite nume, ocupau o arie geografic vast, din Europa Central pn n Asia, aproape de China i de India. Actuala populaie punjabi, din nordul Indiei, de pild, este urmaa unui trib de gei localizai n Asia Central cu peste 2.500 de ani n urm. Aceti urmai ai geilor vorbesc o limb asemntoare cu romna. Dar multe din cuvintele punjabi comune cu romna sunt comune i cu latina. Problema este c acum 2.500 de ani nu exista Imperiul Roman. Asta nseamn c geii vorbeau o limb latin mult nainte de expansiunea roman.

Rzboinicii gei au urmai n India

Am pornit de la informaiile legate de marele trib al masageilor, atestat n centrul Asiei de ctre istoricii antici i pomenii n Evagrius Scholasticus, scris n secolul VI d.Hr. i tradus n formula Ecclesiastical History de ctre E. Walford n 1846, din care citez: Actuala populaie JAD din nordul Indiei este descendenta masageilor. n limba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats. Am plecat pe urmele acestei populaii, Marii Jats. Chinezii i numeau Yueci, adic Gei, consemnnd dominaia lor n Punjabi. Deci, geii au trit cndva n Punjabi. De reinut: neamurile geto-dacice vorbeau aceeai limb, dup cum spune geograful antic Strabon (60 .Hr.-26 d.Hr.), adic de la Carpai pn n centrul Asiei, ne-a spus Lucian Cuedean.

Dac geii au stpnit teritorii din Europa pn n Asia, dac populaia punjabi este o urma a acestora, iar romnii sunt, la rndul lor, urmai ai geilor, dr. Cuedean a fost curios s vad dac exist vreo legtur lingvistic ntre noi i ei, comparnd cuvintele din cele dou limbi.

Dup 20 de ani de studiu, am ajuns la concluzia c cele 80 de milioane de persoane ale comunitii punjabi vorbesc o romn arhaic. Au 2.000 de cuvinte identice, multe din ele comune i cu latina. Dar dac punjabi este o limb vorbit cndva de gei, nseamn c neamurile getice vorbeau o limb latin nainte de apariia Imperiului Roman. De unde rezult c limba romn e mai veche dect latina. Concluzia e c ntr-un trecut imemorial exista o singur limb european, cel mai probabil romna arhaic, sau getodaca, i care printr-o serie de migraii i modificri a nscut toate limbile numite indo-europene, printre care i latina. Iar rzboiul dacoroman a fost unul fratricid. Pn n ziua de azi se vorbete romna sau aromna din nordul Mrii Adriatice, pn la Volga. Mai mult, n Kazahstan sunt acum, oficial, 20.000 de vorbitori de limb romn, spune Cuedean.

A studiat 20 de ani problema masageilor. Lucian Cuedean are 70 de ani i i-a dat doctoratul n tiine medicale. nainte de 1989 a lucrat civa ani n Libia, fost teritoriu al Imperiului Roman. Acolo a nceput s caute explicaii pentru faptul c dacii au renunat la limba lor n favoarea latinei, iar libienii nu. n 1990, studiind toat istoriografia legat de gei, a ajuns la datele despre masagei, care l-au condus la urmaii lor, populaia punjabi."

hotinfo.ro/incredibil-in-asia-80-000-000-de-oameni-vorbesc-limba...

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 21 Decembrie 2015, ora 13:12

Fi? Fii? Cnd se scrie fi cu 2 i
https://diacritica.wordpress.com/2009/01/02/fi-fii-cand-se-scrie...
mi zice wordpressu c azi cineva a nimerit pe blogul sta cutnd s afle cnd se scrie fi cu doi i. Rspunsul e simplu: fi nu se scrie niciodat cu doi i, c dac-s doi i, devine fii, care nu mai e fi.

Acu, serios vorbind (i-n caz c te mai ntorci pe aici):

Infinitivul ntotdeauna cu un singur i: a FI.

Viitorul: se formeaz de la infinitiv, deci tot cu un singur i. ntotdeauna. Voi/vei/va/vom/vei/vor FI. FI, invariabil, la toate persoanele.

Condiionalul prezent: ca i viitorul, se formeaz de la infinitiv, deci tot un singur i. ntotdeauna. A/ai/ar/am/ai/ar FI. FI, invariabil, la toate persoanele.

Condiionalul perfect: tot cu FI de la infinitiv, adic un singur i. A/ai/ar/am/ai/ar FI fost. FI, invariabil, la toate persoanele.

Conjunctivul prezent (adic la care ncepe cu sㅔ). Se formeaz de la FI-, la cu un singur i, numai c acum e variabil, c i se adaug diverse terminaii. Iar la persoana a II-a devine s FII, cu doi i (ca n S fii acas la nou jumate, c dac nu, nu mai pupi discotec o lun. Sau club, m rog. Pe vremea mea le zicea discoteci.)

eu s FIU (FI+U)
tu s FII (FI+I)
el/ea s FIE (FI+E)
noi s FIM (FI+M)
voi s FII (FI+I)
ei/ele s FIE (FI+E)

Conjunctivul perfect, n schimb, se formeaz ca i condiionalul perfect, cu tot cu FI invariabil, un singur i. Eu/tu/el/ea/noi/voi/ei/ele s FI fost. (Hehe, s fi avut eu vrsta ta / s fi avut tu experiena mea...)

Imperativul afirmativ (persoana a II-a sg, c doar asta ne intereseaz): FII ! Cu doi i.

Imperativul negativ: Nu FI ! Cu un singur i. C vine de la infinitivul de mai sus, fi.

Asta e greeala cea mai frecvent ntlnit: nu fii, cu doi i. Dei scriem FII ! , cnd l punem pe nu scoatem un i: nu FI ! . De ce? Pentru c n limba romn imperativul negativ la persoana a II-a singular se formeaz, de cele mai multe ori, de la infinitivul verbului (Citete! Nu citi! Spune! Nu spune! F! Nu face! ). Iar infinitivul lui a fi e taman FI sta, cu un singur i.

Cam asta ar fi, c atta mi vine-n minte acuma.

_____________________________________________

UPDATE:

Conjugarea lui a fi
Regula 1 i singura:

Se scrie FII, cu doi i, numa la:
imperativ afirmativ: Fii cuminte!
conjunctiv prezent, forma afirmativ i forma negativ: Vreau s fii cuminte. Vreau s nu fii obraznic.

n rest, e FI, cu un singur i:
imperativ negativ: Nu fi obraznic!
condiional prezent: a fi, ai fi
condiional perfect: a fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi fcut
conjunctiv perfect: s fi tiut, s fi fost, s fi avut
viitor: voi fi, vei fi
verb + FI: pot fi, poi fi, s poat fi, s poi fi, vei putea fi.

_________________________________________

Vezi i:
Imperativul. Sau despre fii! / nu fi!, zi! / nu zice!, f! / nu face!.
S nu fii sau S nu fi?
Forma negativ a verbelor
Poi fi. Poi s fii
Fir-ar sau fi-r-ar
Fi-mi-ar, fi-i-ar, fi-i-ar.

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 21 Decembrie 2015, ora 13:19

www.ejobs.ro/user/locuri-de-munca/redactor-web-9am/490281/sqi
Candidatul ideal

- Sa cunoasca limba romana, la perfectie, si engleza
- Sa fie student, an terminal sau sa fii finalizat o facultate de profil umanist (Litere, Jurnalism, Limbi Straine), dar nu neaparat

HOPA...,,sa cunoasca limba romana, la perfectie...'' asta da ipocrizie....le ceri altora ceea ce-ti lipseste tie...pai in cazu' de fata ,,sa fii finalizat'' este un agramatism...si-atunci de unde pretentii cu ,,perfectie''...

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fosta membra 9am.ro

509 mesaje
Membru din: 21/09/2014
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 21 Decembrie 2015, ora 13:20

Macar de-ai retine si tu ceva din lectiile astea pe care ti le predai singur

Ai scris de un million de ori cu un singur i cand nu trebuia

Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 21 Decembrie 2015, ora 13:33

De la: 9am_4421, la data 2015-12-21 13:20:49Macar de-ai retine si tu ceva din lectiile astea pe care ti le predai singur

Ai scris de un million de ori cu un singur i cand nu trebuia


Fi-mi-ar scarba de tine...e cu un singur i ..n'asa...???

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fosta membra 9am.ro

509 mesaje
Membru din: 21/09/2014
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 21 Decembrie 2015, ora 15:51

Aham , sunt cam acri strugurii ptr. tine , stiu . Ai vrea tu sa ai mintea mea dar tre' sa mai treci cativa ani pe la scoala ..
Nici macar p'a vietii nu o ai

Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 22 Decembrie 2015, ora 15:03

De la: 9am_4421, la data 2015-12-21 15:51:23Aham , sunt cam acri strugurii ptr. tine , stiu . Ai vrea tu sa ai mintea mea dar tre' sa mai treci cativa ani pe la scoala ..
Nici macar p'a vietii nu o ai



ce sa zic...ma bucur pt. tine...sper din tot sufletul sa fie precum spui tu....desi din atitudinea ta de pe forum razbate cu totul altceva...in fine...imi pare rau ca ti-au murit laudatorii...si stii vorba ceea ,,lauda de sine, nu miroase a bine''...da' deh, la ce iz vine dinspre tine, de un' sa mai simti si alte mirosuri ,,fine''... REALIZATOOOOOOO....

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Decembrie 2015, ora 17:48


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Decembrie 2015, ora 17:49

S nțelegem Grecia de azi uitndu-ne n trecut! IALTA 1945! Grecia (pro-comunist) 90% la occident, Romnia (anti-comunist) 90% la ruși!


Ialta_1945_Grecia_si_Romania

Cei 3 mari, Roosevelt, Stalin și Churchill, erau liderii națiunilor aliate cheie datorit puterii națiunilor pe care le reprezentau și a colaborrii pe care o avuseser n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Acești trei lideri s-au ntlnit doar de dou ori n decursul celui de Al Doilea Rzboi Mondial dar deciziile lor au fost cardinale și au schimbat cursul istoriei.

Dup Conferința de la Teheran, cei 3 lideri au decis s se rentlneasc, ceea ce a dus la Conferința de la Ialta, din februarie 1945. Deși Stalin și-a exprimat ngrijorarea faț de starea sntții lui Roosevelt, aceast ngrijorare nu s-a transpus n acțiune. Liderul sovietic a refuzat s cltoreasc mai departe de zona Mrii Negre, n peninsula Crimeea, iar Churchill și Roosevelt au fost nevoiți s fac din nou deplasri lungi și obositoare pentru a ajunge la ntlnirea de la Ialta.

Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie voia s-și mențin imperiul colonial, Uniunea Sovieticdorea s obțin mai mult teritoriu și s-și consolideze poziția n teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau s se asigure de participarea URSS la rzboiul din Pacific și s negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera s obțin din partea lui Stalin conlucrarea n cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Majoritatea populației din Europa de est a considerat Conferința de la Ialta drept un act de trdare din partea Occidentului. Acesta și are originea n credința c puterile aliate, deși afirmau valorile democratice, au ncercat s asigure stabilitatea sacrificnd pentru urmtorii 45 de ani națiunile din Europa de Est, nu ns și populația Greciei.

Silviu Sergiu (evz.ro): Dup Al Doilea Rzboi Mondial, tranziția spre democrație a fost extrem de anevoioas. O parte consistent a societții grecești era sub fascinația comunismului. Occidentul a fcut eforturi considerabile s mpiedice intrarea Greciei sub influenț ruseasc.

Mai important, a cheltuit foarte mult, fr a cere foarte multe n schimb. Cnd banii s-au terminat, accentele extremiste de stnga au ieșit din nou la iveal, iar redesenarea hrții geostrategice a devenit din nou posibil.n negocierile de la Yalta, anglo-americanii nu au vrut sub niciun chip s lase Grecia pe mna lui Stalin.

Dac elenii ar fi intrat sub Cortina de Fier, URSS ar fi avut acces la Marea Mediteran. Stalin ar fi amplasat aici baze militare și ar fi exercitat o presiune direct și periculoas asupra Occidentului. Practic, Italia s-ar fi aflat mult prea aproape de rachetele nucleare sovietice.
Din acest motiv, premierul britanic Winston Churchill a fcut tot posibilul s-i pstreze pe greci n zona de influenț occidental.
Niciun preț nu s-a dovedit prea mare pentru a atinge acest obiectiv

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia s aib loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, format nu din mici ntreprinztori, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au pltit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente.

Deoarece consuma mai mult dect producea, Grecia a nceput s funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A mprumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara n fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au ntors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructur acordate firmelor vestice.Fr nici cea mai mic ndoial, investiția Occidentului n Grecia a meritat din perspectiv geostrategic. Asta pentru a le rspunde celor care acuz Vestul c a creditat n exces Atena.

Din pcate, criza economic a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei s-i susțin cheltuielile mult prea mari. Cnd banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stnga a ieșit din nou la iveal. Astfel a fost posibil venirea la putere a Syriza lui Alexis Tsipras.

S nu ai ncredere n greci, chiar și atunci cnd le faci daruri. Astfel ar putea fi parafrazat celebrul dicton, urmrind ce se ntmpl astzi n Grecia. Silviu Sergiu, editorialist Evenimentul Zilei

Imediat dup rzboi, n 1946, a izbucnit un rzboi civil, n care s-au confruntat aripa armat a Partidului Comunist Grec (KKE) cu forțele guvernamentale. A fost unul din primele conflicte ale Rzboiului Rece, care a testat vigilenta aliaților occidentali, capacitatea lor de a apra sferele de influenț negociate la Yalta.

Dup trei ani de lupte, n 1949, comuniștii au fost nfrnți. Din acel moment, Planul Marshall, de reconstrucție a Europei postbelice, a adus Greciei importante sume de bani. SUA și Marea Britanie au sperat c tendițele extremiste din societatea greac vor fi atenuate de prosperitate. Lucrul acesta nu s-a ntmplat, flagelul comunismului nu a fost eradicat. n ciuda sprijinului consistent oferit de Washington, sentimentele anti-americane, antioccidentale au crescut n intensitate, iar Grecia a fost din nou la un pas s intre sub tutela Moscovei, mpins de un guvern cu vdite simpatii comuniste. Fascinația pentru extrema stng a continuat. Dictatura Coloneilor, regim autoritar de dreapta instaurat n 1967, a mpiedicat ns acest lucru.

Rzboiul Civil și Dictatura Coloneilor a lsat rni adnci n societatea greac, divizarea ei fiind resimțit și astzi. n 1974, grecii au intrat n epoca democratic cu simpatii de stnga amplificate de resentimentele faț de dictatura de dreapta. Foarte mulți greci, n special cei tineri, au continuat s tnjeasc dup comunism, din cauza urii lor faț de junta militar, care-i condusese pn atunci.

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia s aib loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, format nu din mici ntreprinztori, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au pltit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente. Deoarece consuma mai mult dect producea, Grecia a nceput s funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A mprumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara n fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au ntors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructur acordate firmelor vestice.

Fr nici cea mai mic ndoial, investiția Occidentului n Grecia a meritat din perspectiv geostrategic. Asta pentru a le rspunde celor care acuz Vestul c a creditat n exces Atena. Din pcate, criza economic a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei s-i susțin cheltuielile mult prea mari. Cnd banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stnga a ieșit din nou la iveal. Astfel a fost posibil venirea la putere a Syriza lui Alexis Tsipras. Stnga pndește s ia puterea și n alte țri importante ale Europei. n Spania, Podemos e mai aproape ca oricnd s cștige. Nu putem dect s sperm c, dac spaniolii, dar și alți europeni, vor vedea caznele grecilor, vor nțelege c votarea unor populiști fr soluții viabile nu e un rspuns la recesiune. n orice caz, viitorul Uniunii Europene este tot mai incert.
Ce se ntmpla n Romnia, cnd n Grecia era luat n brațe de occident?

Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplica si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%. Aceste date au fost anuntate de liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele verbale din sectiile de votare din tara. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul).

Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in exil. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece. In urma acestui proces, conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii si simpatizantii P.N.T. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. Dupa desfiintarea P.N.T., conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din partea autoritatilor comuniste. Cu toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.N.L. au fost arestati de catre regimul comunist. In 1948, comunistii au fuzionat cu o parte din P.S.D. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist). In urma acestei fuziuni, comunistii au schimbat numele partidului in Partidul Muncitoresc Roman. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist).

La 30 decembrie 1947, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori, arestati in perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. In aceeasi zi, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. Astfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei.
n primii ani de dominație comunist resursele Romniei au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte romno-sovietice , nființate dup ncheierea conflagrației mondiale pentru a gestiona plata uriașei datorii de rzboi ctre URSS, stabilit prin Tratatul de Pace de la Paris la suma deloc neglijabil de 300.000.000 dolari (la valoarea din 1938, echivalentul a cca. 5 miliarde de dolari la valoarea din 2014).

SovRom-urile nu au fost ceva specific romnesc, sovieticii nființnd asemenea societți mixte n toate țrile care trebuiau s le plteasc despgubiri de rzboi (n Finlanda, de pild, a fost nființat o societate mixt pentru producerea construcțiilor de lemn numit Puutalo Oy). Un mare numr de oameni (estimrile variaz de la 137 la mai multe zeci de mii ) au fost nchiși din motive politice. Exist mrturii despre numeroase cazuri de abuzuri, asasinate sau torturi aplicate unui mare numr de oameni, n principal n cazurile oponenților politici. La nceputul deceniului al șaptelea (19601970), guvernul romn a nceput s treac la acțiuni pentru creșterea gradului de independenț faț de Uniunea Sovietic.

Andrei Rdescu / romaniabreakingnews.ro

Surse: evz.ro, ro.wikipedia.org, dunastu.wordpress.com


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Decembrie 2015, ora 17:50

Deutsche Welle despre romni, liderii providențiali și liderii fatali

Mulți romni investesc speranțe exagerate n liderii lor. Secretul izbvirii de gangsterism politic pare s rezide n voința națiunilor, n democrație și n profilul neresentimentar al liderilor produși de liberalism.

Foto:Pactul Hitler-Stalin, din 1939 (Hitler n discuție cu ministrul de externe sovietic Molotov, semnatarul moscovit al pactului.)

Pentru orișice, fie c afirmi fie c negi, e nevoie de un minimum de neghiobie, afirma Cioran n Fracturi. Dar nu ddea oare dovad marele filosof de o neghiobie proprie, creznd c toate actele noastre se desfșoar ntr-un cerc de erori și iluzii?

Unii lideri se cred nțelepți, dar se nșeal grav. Alții, fr a fi sfinți, pctuiesc mai puțin. Lectura galeriei de portrete de lideri hasidici creionate de Elie Wiesel, alt geniu nscut n spațiul carpato-danubian, demonstreaz c se poate conduce altfel dect au fcut-o Hitler, Stalin, Antonescu, Ceaușescu. Prin nsuflețire și druire de sine. Prin dragoste de semeni și ur faț de ru, iar nu faț de cei catalogați drept ri.

Cnd, n trenul care-l transporta la Auschwitz, ca și n lagr, la o arunctur de bț de camerele de gazare, Elie Wiesel nvța de la hasizii deportați cu el și cu familia lui s cnte și s danseze n fața morții, Cioran, autorul Schimbrii la Faț a Romniei, era un autor celebrat. Ca simpatizant legionar, deplnsese tragedia culturilor mici și-și dorea o Romnie cu populația Chinei și destinul Franței.

Finalul rzboiului avea s gseasc ns nu doar populația evreiasc a Europei zdrobit și Germania fcut zob, ci și o Romnie diminuat, schilodit, ocupat. Ar fi putut liderii ei s-i schimbe destinul n bine? Ori suntem fatal condamnați s fim sub vremi? N-ar fi oare o neghiobie maxim s credem c de lideri nu depinde mai nimic?

Actele de cel mai bun augur ale unor reprezentanți de seam ai umanitții sparg cercul iluziilor, fiind condiționate nu de erori și himere, ci de bucuria de a tri și de o dragoste de un anume fel. Cea nentinat de ura faț de cellalt. Datorm marile demersuri eliberatoare nu luciditții dezabuzate și depresiei, la care inegalabilul Cioran se pricepea de minune și care nu i-a scutit nici pe liderii hasidici și nici pe un Winston Churchill, ci instinctului solidaritții și aderenței la adevr, dreptate, libertate. O aderenț nu mereu și neaprat rațional asumat, dar ntotdeauna iubitoare de oameni.

Celebrnd șapte decenii de la finalul rzboiului mondial, fr discuție cel mai sngeros și ucigaș din istoria omenirii, avem a trece n revist nu doar suita de cauze imediate ale catastrofei, preludiul ei infect, marcat de mpciuitorism, ca și de pactul Hitler-Stalin, ci și profilul și resursele marilor lideri ai timpului. Util, n ordinea tentativei noastre de a angaja experiența și memoria s ne ajute s evitm repetarea unor astfel de catastrofe, e s ne ntrebm de ce, n momente decisive ale istoriei, unii au, iar alții, vai, n-au parte de personalitți conductoare salvatoare.

Remarcabil mi se pare c națiunile care au sperat cel mai intens s se vad mntuite prin liderii lor, s-au dedat deșnțat pasiunii pentru personalitți providențiale, au cotizat la cultul presupușilor izbvitori și au admis s le cedeze controlul total asupra propriului destin, au sfrșit-o și cel mai ru.

Nu e vorba, n context, doar de germani și cataclismul numit Hitler, cel dispus s-și sacrifice ntregul neam. Deși situați din 1941 ncolo n tabere adverse, Stalin și Antonescu fac parte din aceeași tagm sinistr. Dictatori cu mști de patrioți, dar cu decizii de o incompetenț cras, nsoțite de pulsiuni și fapte de criminali n mas, ambii au reprezentat și trdat speranțele de ieșire din mizerie, neputinț și marasm ale popoarelor n fruntea crora s-au instalat. Supușii lor s-au vzut escrocați, vnduți, seduși, mpinși ctre complicitți și atrocitți și mutilați pe decenii de moștenirea celor doi tirani.

Și chiar dac sovieticii au sfrșit, grație eroismului rusesc și ajutorului occidental, s ias nvingtori din ncleștarea militar cu terifianta mașinrie de rzboi nazist și s-și extind Uniunea și coloniile, cei mai mari perdanți, pn azi, nu sunt națiunile invadate de armata roșie. Sunt rușii nșiși. Carne de tun și sclavi au fost sub Stalin. Carne de tun sunt și pentru emulii si. Putin pune la ncercare nu doar Ucraina, sau Moldova, ci ntreaga Rusie, cu tot cu numeroșii aplaudaci ai dictaturii lui.

Invers, un neam care, n 1940, prea iremediabil condamnat s se vad cotropit și ngenuncheat de hitlerism, a ieșit cu bine din poate cea mai grea ncercare a istoriei engleze. Ce anume l-a determinat oare pe Churchill s nțeleag rapid, nc din anii 30, c pericolul acut al hitlerismului depșește pn și amenințarea hidosului sistem sclavagist și criminal al stalinismului? Ca ministru de rzboi nu susținuse el impopulara intervenție britanic n contra revoluției? Nu afirmase despre bolșevism dup 1918 c trebuie distrus din faș?

Fenomen occidental, nu asiatic, nazismul, suprem oroare, avea s replonjeze omenirea de pe culmile civilizației apusene n hurile barbariei absolute. Dar cum a reușit Churchill s prevad marele dezastru, s evite neghiobia multora dintre contemporanii si, dedați speranței iluzorii n prezumtiva efemeritate a unui nazism crezut incapabil, chipurile, s destrame puternica țestur a civilizației germane și s materializeze crimele anunțate de Mein Kampf? S fi fost doar inteligența?

Infailibil, n mod cert, Churchill n-a fost. ntr-unele din capcanele lui Stalin, și n mod tragic și n stupida abandonare a Romniei dup rzboi, avea s cad nu doar Roosevelt, ci și el nsuși. Dar claritatea moral, curajul personal și o concepție a puterii vzute ca serviciu n folosul fiecrui compatriot n parte, nu doar a națiunii și a imperiului n genere, i-au conferit lui Churchill rezistenț faț de ispita de a pune umrul la construcția eșafodajului de minciuni și mpciuitorisme ale timpului. Ele condiționaser și dezastrul izbucnirii rzboiului și apogeul dezumanizrii prin Holocaust, constituind pentru vecie amprenta acestei conflagrații.

Se spune c popoarele și-ar merita conductorii. Romnii n-au fost lipsiți de personalitți providențiale. De o regin mam, bunoar, devenit figur de pror n efortul de a se pune capt rușinii naționale a genocidului din Transnistria. De un Iuliu Maniu și de un tnr rege care au contribuit masiv la destrmarea celei mai nefaste alianțe din istoria Romniei. Dar alții au fost la timon n momente cruciale.

Caracterul benefic sau malefic al opțiunilor conductorilor nu ține de carisma lor. Nici de orientrile lor ideologice, ori de vreo afiliere religioas. Dar pare a fi o funcție nu doar a inteligenței lor, ci și a fundalului cultural și politic n care evolueaz liderii și le marcheaz indelebil psihologia. Utopiile i ncurajeaz pe șefii totalitari s-ncerce s oblige realitatea s se conformeze cmșii de forț a doctrinei, iar umanitatea s ncap n varii variante de paturi ale lui Procust. n pofida oricror neajunsuri, democrația liberal ofer n acest context multiple șanse și avantaje pe care nici o tiranie, cu idiosincrazia ei faț de libertate nu le poate prezenta.

Pare adevrat vorba potrivit creia națiunile obsedate s-și procure un mesia politic risc, in corpore, s dea de dracu. La celelalte, cele hotrte s nu se lase ispitite de falși mntuitori, salvarea se arat dispus s vin benevol.
Sursa, autor: dw.de Petre M Iancu prin romanibreakingnews.ro


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Decembrie 2015, ora 17:56

Despre trdare și trdtori. Franța faț de Romnia n ultima sut de ani
Istorie

Statele nu au prieteni, au doar interese. Cuvintele lui Charles de Gaulle sunt, de fapt, o parafraz dup faimoasa afirmație a Lordului Palmerston, premier al Imperiului Britanic n secolul al XIX-lea: Anglia nu are prieteni eterni, nu are dușmani permanenți, Anglia are numai eterne și perpetue interese. Maxima s-a potrivit, de-a lungul ultimilor 150 de ani, felului n care Franța a abordat relațiile cu Romnia.
Cum trebuia ca jumtate de milion de romni s moar degeaba

n 1939, Nicolae Titulescu, intrat n posesia unor documente strict secrete, descoperea felul n care discutau conductorii Franța despre garanțiile și promisiunile fcute Romniei n 1916, atunci cnd au cerut guvernului Ionel Brtianu s intre n Primul Rzboi Mondial: Nu exist niciun inconvenient de a garanta Romniei concesiuni imposibil de realizat; nu ne vom ține angajamentele noastre fr nicio remușcare, pentru c nu avem niciun mijloc de a le executa. Aceste documente ajunse la Titulescu, copii ale stenogramelor secretarului Paul Mantoux la discuțiile dintre președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, premierul Marii Britanii, Lloyd George, cel al Italiei, Vittorio Orlando, și șeful guvernului Franței, Georges Clemenceau, au fost publicate n volumul Documente confidențiale, Editura Academiei Romne, 1992.
Au murit ntre 500.000 și 800.000 de romni (cifrele difer n funcție de surs) n acest rzboi care trebuia s nu ne aduc nimic (potrivit estimrilor fcute de aliații francezi). Numai firul contorsionat al istoriei a pus ulterior țara noastr n situația nesperat de a-și atinge aspirațiile.

Nu s-a vorbit și nu se vorbește nici acum public despre comportamentul Franței dup victoria din Primul Rzboi Mondial. Aceiași oficiali francezi care n intervalul 1914-1916 și luau angajamente și semnau garanții ferme, aproape implornd Romnia s abandoneze neutralitatea și s ajute Antanta prins la nghesuial la cțiva kilometri de Paris, au uitat totul n toamna lui 1918, devenind favorabili Ungariei. Guvernele Marilor Puteri nvingtoare au refuzat s recunoasc angajamentele semnate n 1916, pentru care Romnia a și intrat n lupt, pe motiv c n primvara lui 1918 țara noastr a ajuns la un armistițiu cu Puterile Centrale dup ieșirea Rusiei din rzboi.
Primvara lui 1919 francezii reintroduc administrația maghiar n Banat

Rzboiul romno-maghiar din 1918-1920, care a dus la unirea Transilvaniei și a Banatului cu Romnia, a pus la grea ncercare alianța cu Franța. n primvara lui 1919, francezii au reintrodus administrația maghiar n Banat. Trupele aliate srbe și franceze au refuzat s cedeze Romniei, conform nțelegerii, aceast regiune, și s-au retras abia dup numeroase proteste și un mare scandal la Conferința de la Paris. Oficialii romni intrați n Banat dup retragerea aliaților au gsit acolo un dezastru: armata franco-srb jefuise totul nainte s plece.

Generalul Gheorghe Mrdrescu, comandantul trupelor din Transilvania n acel moment, descrie n memoriile sale atitudinea faț de Romnia a aliaților francezi dup victoria din toamna lui 1918: Ungaria () și retrgea din toate prțile armata pe care o reorganiza și narma contra noastr. Ea și gsea ajutor și ncurajare n condițiunile armistițiului acordat de generalul Franchet dEsperey (n.r. șeful armatelor aliate din Orient), care ignorase revendicrile recunoscute nou prin tratat și oprise naintarea trupelor noastre. () Bulgaria ocupa nc, cu consimțmntul marilor noștri aliați, toat Dobrogea, pe care nici germanii, aliații lor, nu le-o recunoșteau. Armistițiul, ncheiat dup prbușirea Bulgariei, nu ținea seama deloc de interesele Romniei. Asistam astfel la o situație fr precedent n istoria popoarelor: ca nvinsul s mențin și s cotropeasc mai departe ținuturi care au fost ale nvingtorului. n rezumat, deci, aliații uitaser legturile contractate și, deși noi am reintrat n lupt la cererea lor, invocau pacea ce din vina lor ni s-a impus la București, spre a se dezinteresa complet de țara noastr volumul Campania pentru eliberarea Ardealului și ocuparea Budapestei, publicat n 1922 și retiprit la Editura Militar n 2009.
Ținnd cont c militarul era ngrdit politic prin natura funcțiilor sale (ministru de Rzboi n perioada 1922-1926), afirmațiile de mai sus sunt cu att mai concludente.

Foarte puține lucruri sunt cunoscute azi publicului romn despre Conferința de Pace de la Paris care a dus la edificarea Romniei Mari dup Primul Rzboi Mondial. Se crede c, dup capitularea Germaniei și destrmarea Austro-Ungariei, aliatele Franța și Marea Britanie ne-au fcut dreptate. n realitate, totul s-a obținut foarte greu și cu mari sacrificii. Punerea aliaților n fața faptului mplinit prin victoria obținut pe cmpul de lupt mpotriva ungurilor n 1918-1919 a cntrit foarte greu la recunoașterea unirii Transilvaniei cu Romnia. Țara noastr a fost nevoit, de asemenea, s fac Franței și Angliei concesii grave n privința suveranitții și a economiei.

Aliații cui?

Linia inițial unde s-a convenit s se opreasc trupele romne n toamna lui 1918 a fost nclcat des de maghiari. Soldații unguri au pornit o puternic propagand bolșevic, lucru știut și de Aliați. Francezii au cerut ns ferm ca romnii s nu depșeasc linia stabilit prin armistițiu. Apoi, dup un atac al trupelor maghiare n noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919, armata romn a trecut la ofensiv și a mpins linia frontului pe Tisa.

Nici dup venirea la putere a guvernului bolșevic al lui Bela Kuhn (foto) francezii, n ciuda unor luri verbale de poziție, n-au devenit mai activi pe teren, deși pericolul comunismului amenința deja ntreaga Europ odat cu victoria revoluției n Rusia și agitațiile care ncepeau n Germania. Timp ndelungat, Conferința de Pace a fost nehotrt ce atitudine trebuie s adopte faț de Ungaria. Telegramele ce soseau n aceast privinț erau contradictorii și reflectau clar aceast nehotrre. Aci se prea c Conferința ar fi decis s recunoasc guvernul bolșevic, aci o alt depeș ne vestea c Conferința nu poate trata cu Bela Kuhn, menținnd blocusul contra Ungariei, descria generalul Gheorghe Mrdrescu n memoriile sale incertitudinea n care s-au trit acele zile.

Aliate ale Romniei, trupele srbești și cele franceze au urmrit cu arma la picior cursa narmrii lansat de sovieticii de la Budapesta sprijiniți de Rusia, atacul și victoria acestora asupra cehoslovacilor și, apoi, ofensiva de amploare lansat mpotriva Romniei. Odat armata organizat, comuniștii au socotit c este momentul propice de-a ne ataca, ntruct din partea cehoslovacilor erau asigurați prin armistițiul ncheiat, iar de frontul franco-srb nu se ngrijeau, fiind convinși c din aceast parte nu se va produce nicio acțiune contra lor, nota generalul Mrdrescu situația de pe front n ajunul marii ofensive maghiare din 20 iulie 1919.

Dup ce diviziile armatei noastre au zdrobit singure forțele bolșevice maghiare, generalul dEsperey a ncercat s opreasc intrarea romnilor n Budapesta. Tot francezul a cerut ulterior retragerea ct mai grabnic a Romniei din Ungaria. Niciuna dintre inițiativele lui n-a avut loc fr ncuviințarea Parisului.
Deja-vu: o telegram n care se vorbește de comisioane pentru politicienii romni

Alex Mihai Stoenescu prezint n Istoria loviturilor de stat din Romnia (Volumul III, pag 85-86) un episod emblematic pentru modul n care Franța abordeaz și ntreține relațiile cu politicienii din țara noastr: () ntr-o telegram cifrat, trimis la sfrșitul anului 1930 de ambasadorul Franței la București, Gabriel Puaux, ctre secretarul permanent al Ministerului de Externe francez, Philippe Berthelot, se propunea urmtorul program: Se prezint o ocazie foarte favorabil acum, cnd Romnia trece printr-o grea criz financiar și are nevoie de un mprumut. Pe piața Franței se gsesc capitaluri mari, din lumea ntreag, care au cutat acolo refugiu din cauza crizei internaționale și nu gsesc plasament. Romnia, aflat acum la strmtoare, nu va refuza nicio garanție cerut de noi pentru acordarea mprumutului. Vom putea deci controla finanțele țrii și mpiedica ca regele Carol II, clcnd pe urmele regelui Carol I, s nregimenteze Romnia n sistemul economic german, iar Partidul Național Țrnesc, ncasnd un comision substanțial, ușor de acoperit prin cursul sczut al titlurilor de emisiune, va rmne obligatul nostru. Avnd asigurate ambele partide de guvernmnt din Romnia cel liberal și cel național-țrnesc nu ne vom mai teme de surprize dezagreabile din partea lui Carol al II-lea. (citat din Radu Lecca, Eu i-am salvat pe evreii din Romnia memorii 1931-1944, pag. 62).
Acest plan a fost pus n practic, PNȚ primind un comision ilegal de 5% din mprumutul de dou miliarde de franci francezi fcut de Romnia, ca urmare a unui ordin expres al Ministerului de Externe al Franței ctre Banca De Paris et des Pays Bas.
Problema deschis a Basarabiei, moned de schimb pentru interesele Franței

n telegrama de rspuns a secretarului permanent al Ministerului Afacerilor Externe francez ctre ambasadorul Franței la București, Gabriel Puaux, n același an 1930, se prezenta strategia Parisului n privința aliaților din Centrul și Estul Europei: Din punct de vedere politic, Mica nțelegere (n.r. Romnia, Iugoslavia, Cehoslovacia) este de un prețios ajutor Franței n snul Ligii Națiunilor. Din punct de vedere economic, alianța Franței cu Mica nțelegere mpiedic sud-estul Europei s devin iarși un Hinterland economic german și petrolul s fie la dispoziția militarismului prusac. Este drept c, din punct de vedere militar, alianța noastr cu Mica nțelegere are o valoare mai mic, pentru c Cehoslovacia, astfel cum spunea și Ferdinand Foch (n.r. Generalissimul Armatelor Aliate), are o constelație geografic extrem de vulnerabil și aproape imposibil de aprat. n schimb, forța militar a Romniei este complet anulat de problema deschis a Basarabiei. S nu uitm ns c multiplele litigii teritoriale care exist n toate țrile Micii nțelegeri pot servi n momente grele drept compensație pentru salvarea altor poziții mai importante. (Radu Lecca, Eu i-am salvat pe evreii din Romnia memorii 1931-1944, pag. 68)
Cteva observații

Concluziile asupra atitudinii Franței faț de Romnia, așa cum se desprinde din corespondența de mai sus, sunt trase succint de Alex Mihai Stoenescu: 1. Sprijinul acordat Romniei de Franța nu era determinat de o prietenie de sorginte latin, ci de interese politice proprii.
Nefiind n stare s combat Germania n plan economic, Franța intervenea politic n statele membre ale Micii nțelegeri pentru a le mpiedica s ntrețin relații comerciale normale cu adversara sa; n timpul sta, Germania clca Franța n picioare, intra n regiunea renan și se narma, trecnd peste aproape toate prevederile tratatului de pace.
Franța nu avea de gnd s intervin militar n ajutorul Cehoslovaciei și al Romniei, fapt devenit realitate n 1939-1940, Cehoslovacia fiind prima vndut prin Acordul de la Mnchen.
Pentru Franța, Basarabia era o problem deschis, ceea ce demonstreaz c tocmai Franța nu recunoștea integritatea teritorial absolut a Romniei, dreptul istoric asupra acestei provincii romnești și rezultatul voinței națiunii romne, și marșa n continuare pe ideea c Basarabia a fost druit de Marile Puteri nvingtoare la sfrșitul rzboiului, motiv pentru care putea fi subiect de negociere.
n telegrama MAE francez ctre ambasadorul Puaux se preciza clar c existența litigiilor teritoriale ntre statele Micii nțelegeri este folosit de Franța n eventualitatea c va trebui s schimbe teritorii ale acestor state pentru alte interese majore ale Franței.

Materialul este extras din Meritele deosebite pentru care Franța l-a decorat pe Sorin Oprescu. Cteva posibile explicații istorice publicat mateiudrea.wordpress.com și preluat de romaniabreakingnews.ro


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 29 Decembrie 2015, ora 18:09


Incredibil: Cetatea regelui geto-dac Dromihete a fost distrus cu buldozerele

adevaruldespredaci.ro/incredibil-cetatea-regelui-geto-dac-dromih...
Anchet penal la cel mai mare sit arheologic din judeul Ialomia. n urm cu aproximativ o lun, n urma unei inspecii n teren, cercettorii de la muzeul din Slobozia au descoperit faptul c o bun parte din situl arheologic a fost distrus cu buldozerele. Procurorii ncearc s descopere cine a avizat lucrrile n urma crora o poriune a sitului a fost distrus. Aezarea istoric are importan naional, cercetrile scond la iveal faptul c aici i-ar fi avut cetatea regele dac Dromichete, ne spune Adevarul.ro

Doar n Romnia este posibil așa ceva și asta n primul rnd datorit autoritților culturale care au lsat majoritatea siturilor arheologice din țar fr mcar un indicator care s le spun oamenilor ce este acolo. Asta face ca ghiolbanii locali, retardații mrunți care ajung pe la butoane și care nu au nici cea mai mic idee de ce au pe propria moșie, s bage buldozerele inclusiv pe șantierele arheologice.

Situația nu este singular. La 20 de km de București, cetatea Argedava, locul de naștere a celui mai mare rege geto-dac, Burebista, este abandonat, fr un indicator, motiv pentru care a și devenit un fel de groap de gunoi pentru localnici. n aceeași schem se afl și cetțile medievale ale lui Gelu și Menumorut, conductorii locali din Transilvania care erau aici la venirea ungurilor n secolul IX. Nu numai c nu exist indicatoare care s vorbeasc despre Gelu și Menumorut, dar ntr-una dintre cetți se cultiv porumb, iar n cealalt exist un teren de fotbal. Iar aceast lucru este regula la nivel național.

Așadar, cine este responsabil pentru aceast situație impardonabil la nivel național n care istoria noastr este lsat de izbeliște? V spun eu: Ministerul Culturii, Institutul de Arheologie Vasile Prvan, autoritțile culturale locale, arheologii și istoricii fr conștiinț care nu sunt interesați dect s și ia salariul și s adune puncte pentru cariera lor de doi bani! Desigur, istoricii și arheologii cu vocație nu se includ n descrierea de mai sus.

Revenind la nenorocirea semnalat prin acest articol, trebuie subliniat c situl arheolgic de la Piscu Crsani este primul șantier arheologic deschis n țara noastr, un șantier unde a spat și marele Vasile Prvan acum 100 de ani, un monument cultural de cea mai nalt clas din Patrimoniul Cultural Romnesc. Aici, marele rege Dromihete și-a avut probabil și capitala.

Cine a fost Dromihete? Un rege geto-dac celebru, care a domnit acum 2.300 de ani și despre ale crui fapte au vorbit elogios autorii antici, povestea lui devenind cunoscut n toat lumea. Regele Dromihete a reușit s l nving de dou ori pe invadadatorul Lisimah, fost general n armata lui Alexandru Macedon, devenit mai apoi rege al Traciei. Nu numai c l-a nvins, dar i-a și dat o lecție memorabil de viaț. Lundu-l n captivitate mpreun cu toți generalii si, n loc s i ucid pe toți, i-a pus la o mas unde i-a servit din farfurii și cupe de aur, n timp ce el, mpreun cu comandanții geto-daci, au luat masa folosind vase și cupe din ceramic sau corn. Acest gest, plus discursul moralizator și faptul c dup aceea i-a eliberat, a adus pace pe termen lung ntre cele dou regate, lecția dat de Dromihete uimind lumea antic

Ei bine, n loc s i cinstim memoria și s valorificm turistic locul n care marele rege geto-dac a trit, niște idioți au intrat cu buldozerele și au distrus o parte din situl arheologic!
_
Așa cum era de așteptat, autoritțile locale sunt de alt prere:
_
N-am fcut nimic ilegal, nu neleg de ce se agit toat lumea. Nu aveam de unde s lum pmnt mai bun, pentru c tot ce-i n jurul podului e nisipos. Oricum nu e prima dat cnd facem astfel de lucrri i nu se sesizeaz nimeni! precizeaz Cornel Mihu, primarul comunei Balaciu. (Adevrul.ro)


Aceast poziție este contrazis ns de arheologi:

Zona a fost categoric compromis. Am observat mai multe resturi de ceramic i chiar rmiele unui mormnt medieval. Nu vom putea ti niciodat ce a fost de fapt n aceast zon, pentru c s-a intervenit n acest mod mai spune Ioan Cernu, arheolog n cadrul Muzeului Judeean Ialomia. (Adevrul.ro)

Dac nici abuzul de la Piscu Crsani nu va trezi la realitate Ministerul Culturii și celelalte autoritți politice și culturale, atunci este vai de noi. Protejați șantierele arheologice! Protejați patrimoniul cultural romnesc!

Mai multe despre regele geto-dac Dromihete puteți afla din filmul documentar TRACII, Istorie ascuns pe care l-am lansat n anul 2013. l puteți viziona mai jos.

Daniel Roxin
daniel-roxin.ro/


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 11 Ianuarie 2016, ora 18:33


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 11 Ianuarie 2016, ora 19:24


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Ianuarie 2016, ora 05:15


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Ianuarie 2016, ora 05:16


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Ianuarie 2016, ora 06:44


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Ianuarie 2016, ora 06:46

marul discordiei: Moscova sau Roma?

Am motive sa ma indoiesc de orientarea pro-ocidentala a Partidei ortodoxo-comuniste PMR, PCR, FSN, USL, PC si a conducatorilor Iliescu / Nastase / Ponta. D-na Monica Macovei este de partea cealalalta a baricadei, pentru Roma, pentru occident. Nu euroasia!

In ceea ce priveste neocolonialismului occidental din Romania, idee raspandita de catre aceiasi ortodoxo-comunisti, care au dus tara de isbeliste, adica de Partidul d-lui Iliescu si a prim ministrilor sai infractori, dati-mi voi sa va prezint o recenzia a carti lui Ioan Talpes de la Toplet;

www.ziarulromaniamare.ro/breviarul-marelui-hidalgo-3/
www.ziarulnatiunea.ro/2011/12/07/breviarul-marelui-hidalgo/
confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_13644434...
viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-breviarul-marelui-hidal...
www.cotidiantr.ro/%E2%80%9Cbreviarul-marelui-hidalgo-viorel-roma...

si entru a ma face mai bine intales privind Tziganizarea Romaniei mai adaug si

www.viorel-roman.ro/articol_big.php?id=351&pg=2
viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-tiganii-si-evreii-roman...

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Ianuarie 2016, ora 06:46


www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Scoala%20Ardelea...
www.clipa.com/a3551-Ghinionul-de-a-fi-moldo-valah-premize-si-7-t...
www.totpal.ro/viorel-roman-ghinionul-de-a-fi-moldo-valah/
confluente.ro/viorel_roman_1414587675.html

La periferia Sfantului Imperiu Roman / UE, Anglia si Grecia n-au apartinut niciodata de el, de aceea au mari dificultati de adaptare, integrare si se folosesc de referednumuri pentru a testa pana unde pot merge. Uitati-va pe blogul meu

viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-credo-credit-119479080.html

Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Ianuarie 2016, ora 06:47


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Ianuarie 2016, ora 07:48

Herti, satul care mprtie toat grija ntristrii
ziarullumina.ro/herasti-satul-care-imprastie-toata-grija-intrist...

Cum triete cu adevrat ranul romn? Cum se vd de aici realitile sociale, economice i spirituale? Care mai sunt ansele la educaie ale copiilor de la sat? Ce tradiii se mai pstreaz aici? Mai lucreaz cineva pmntul? Este lumea de la ar mai credincioas dect cea de la ora? V invitm s descoperii rspunsurile la astfel de ntrebri n paginile ziarului nostru, unde vom publica o serie de articole sub genericul "Pe ulia satului". Astzi, citii un reportaj despre satul Herti, judeul Giurgiu.

Matricea fiecrui sat romnesc poart n sine un duh ce nu se pierde niciodat, pentru c el nu este omenesc. El doar lucreaz prin oameni, fiind un dar de Sus. Vremurile l pot eventual rstigni, abandona sau ignora, dar nu l pot ucide. De aceea, nici mcar satele care mor nu-i pierd duhul, pentru c, fie o piatr, fie un gnd, fie o vorb, o amintire, o buruian sau un miros i vor mrturisi existena. Dar ca s simi duhul unui sat, trebuie s-i calci bttura. S-i rscoleti "acareturile" pentru a putea rosti despre el. Asta am fcut i noi, cercnd s aflm duhul Hertiului.

Rsrit la captul unui drum erpuit ce leag Capitala de Dunre, satul Herti se afl n judeul Giurgiu, la 80 km de municipiul cu acelai nume, la 5 km distan de DN 4 Bucureti-Oltenia, pe malul stng al Argeului.

nceputurile satului cu siguran sunt mult mai vechi dect o spun hrisoavele, el fiind pomenit pe la 1380, apoi mai trziu, fiind legat cu vechea denumire, "Fierti", de numele proprietarului pmnturilor sale, Radu Nsturel Postelnicu, aezat n zon nc din vremea lui Mihai Viteazul. Rzleele referiri la sat s-au amestecat, s-au topit, pn pe la 1648, cnd Udrite Nsturel, cumnatul luminatului domn Matei Basarab, a construit un impuntor conac din piatr, n picioare i astzi, eternizndu-i ca un blazon existena n istorie.

S-a cuibrit n sufletul acestui sat un duh de nelegere ce-i definete trirea secular, pe care cel venit din afar l poate identifica cercetndu-i uliele, casele, chipurile i faptele oamenilor i care, la fel ca n toate satele noastre, poart i aici pecetea harului cretin, cu care a fost nnobilat de Creator neamul romnesc.

Spunem acestea pentru c la Herti vieuiesc ntr-o binecuvntat armonie romni, srbi, bulgari i rromi, adunai n vatra satului de vremuri, de nici nu se mai tie ce. Iar credina ortodox, cteva tradiii, locuri i case i leag pe toi, indiferent de etnie, fcndu-i, laolalt i n parte, s se simt mndri c sunt herteni.

"Caseta tehnic" a unei aezri multietnice

O "caset" tehnic a aezrii ar putea rezuma n urmtoarele date "existena la zi" a Hertiului: 2.760 de locuitori, din care 1.007 brbai, 983 de femei, 290 copii i 480 de pensionari; 2.360 de romni (n aceast cifr fiind cuprini i srbii, i bulgarii care se declar romni) i 400 de rromi, toi ortodoci.

Herti este reedina comunei cu acelai nume, din care mai face parte i satul Miloeti; are o coal general i o grdini n care nva 440 de elevi i, respectiv, 63 de copii, pregtii de 19 profesori. Comuna are o suprafa de 2.847 ha, locuitorii ocupndu-se n special cu legumicultura, roadele valorificndu-le n pieele Capitalei.

La Herti, iernile sunt lungi, dar blnde, iar verile cu temperaturi i umiditate moderate. Satul este desprit de comuna Hotarele prin rul Arge, iar n lacurile din comun crete caracuda, un pete ocrotit de lege. Comuna nu are nc sistem de canalizare i nici alimentare cu ap, dar proiectele primriei de dotare cu aceste utiliti sunt foarte aproape de a fi materializate.

n unele familii se vorbete un dialect srbo-bulgar

"Unicitatea acestei aezri o constituie faptul c ea s-a nscut prin convieuirea romnilor cu srbii, bulgarii i rromii, i toi se mpac foarte bine. Convieuirea srbilor cu bulgarii a dus la folosirea n unele familii a unui dialect local srbo-bulgar, specificul etnic fiind pstrat mai mult n portul popular", ne spune primarul comunei, Ioan Cicireag. Domnia sa ne-a vorbit i despre srcia ce afecteaz mai ales familiile de rromi, despre furtiagurile la care se mai dedau unii dintre ei, dar i despre faptul c majoritatea sunt serioi i muncitori. "Multe familii de rromi de la noi asigur salubrizarea i nfrumusearea unor cartiere din Bucureti", ne-a mai spus primarul.

Ctitoriile logoftului Mriei Sale

Dar duhul Hertiului irumpe filotim din cteva "stri" att de proprii satului, nct a face abstracie de ele nseamn a rtci bezmetic prin vremuri. Case, legende, tradiii, taine, mistere i tceri semnificative definesc un spaiu etnospiritual marcat de interferene culturale ce vin din convieuirea celor patru etnii. i toate se regsesc ntr-un nume: Udrite Nsturel, nscut la circa 1596 i plecat la Domnul la 1659, mare logoft al lui Matei Basarab, crturar de vaz, autor de versuri i traductor muntean, unul dintre cei mai nvai romni ai vremii. El a fost un mare diplomat ce a intermediat mpcarea istoric dintre Matei Basarab i Vasile Lupu, delegat domnesc la mpratul Austriei, la principele Gheorghe Rakoczy al II-lea din Ardeal, i n Serbia, respingtor al delegatului Papei Urban al VIII-lea care fcea propagand catolic pe lng Matei Basarab. De numele lui se leag traducerea n slavon a "Urmrii lui Hristos" (1647), apoi n limba romn a romanului popular "Varlaam i Iosaaf", n 1649, i scrierea prefaei la "Cazania de la Govora", din 1642.

La Herti a ridicat mpreun cu fratele su Cazan "Casa de piatr", singurul monument de arhitectur civil romneasc de la nceputul secolului al XVII-lea, construit din piatr lefuit adus pe Arge de la Ruse sau, dup cum spun unii, tocmai din Grecia.

n 1657, n septembrie, cnd a ajuns aici, Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei, avea s-l asemuiasc cu "un palat fr egal n lume, afar numai de ara francilor... att de frumos c mprtia toat grija sufletului ntristat...".

De aceast cas se leag istoria romnilor, srbilor, bulgarilor i chiar a rromilor din Herti pentru c fiecare dintre ei are legtur cu ea, fiind n vremuri lucrtori pe moia Nstureilor, apoi a prinului srb Milo Obrenovici, care a cumprat-o odat cu moia Nstureilor, n 1831, de la paharniceasa Ania. Cu prinul au venit n satul romnesc familii de srbi i bulgari, apoi i rromii. Astzi, casa este muzeu, aparine de Muzeul ranului Romn din Bucureti i este gazd a numeroase expoziii i manifestri culturale.

ncperile, beciul i tainiele sale au esut legende, sau poate adevruri, despre tuneluri ce duc la Arge, spre o alt cas a familiei Nstureilor sau, cum se crede, spre "Mivil", o misterioas ridictur mpdurit din mijlocul islazului, unde pe timpul rzboiului se afla o unitate ruseasc, iar dup aceea, pn prin anii 90 ai secolului trecut, o unitate romneasc de antiaerian.

Dac vremurile au fcut ca aceast bijuterie n piatr s reziste i colectivului, i furturilor, i indiferenei oamenilor pentru a ni se oferi nou cu toate ale ei, nu acelai lucru se poate spune despre cealalt bijuterie, casa de la Arge, devastat dup 1990, abandonat n blrii. Dar i aici, legendele o in vie, pentru c sub o lespede uria de piatr, de pe care vara copiii sreau n apele Argeului, pe vremea comunitilor, se spune c de sub ea s-ar fi scos un butoi cu aur, despre care nu se mai tie nimic.

Casa a rmas ca o carie deschis, vizibil i astzi printre pomi i blrii, mpreun cu o groap crmidrit, o taini n care cine tie ce comori fuseser ascunse n timpurile de glorie ale familiei Nstureilor.

Palatul, ancorele i statuia Mariei Obrenovici

n curtea casei-muzeu, n care troneaz trei ancore de fier, se afl palatul cel nou al prinului Obrenovici, iar n captul unor rnduri de vie slbticit statuia Mariei Obrenovici, soia lui Milo Obrenovici, cea care l-a fermecat cu uurin pe Alexandru Ioan Cuza, cruia i-a druit i doi copii, Alexandru i Dimitrie, nfiai apoi i crescui de Elena Cuza. n 1870, l-a prsit pe fostul domn, grav bolnav, pentru a deveni doamn de onoare la Curtea de la Berlin, unde a fcut parte din suita mprtesei Augusta, soia lui Wilhelm I. Suferind de cancer, s-a sinucis la Dresda, dar exist i bnuiala c ar fi fost asasinat pentru spionaj. A fost adus la Iai i nmormntat la Biserica "Sfntul Spiridon", apoi a fost mutat n cavoul familiei Catargi, din care se trgea, din Cimitirul "Eternitatea".

La Herti, Mariei Obrenovici i-a rmas doar statuia de marmur, invadat de licheni, retras discret n umbra unui zid, rtcit n slbticia de clorofil a curii. Alturi, probabil n aceeai incint la nceputuri, acum desprit de un zid de crmid, se ridic maiestuoasa biseric a Nstureilor, ctitorit la 1644 pe fundaia mai veche a altei biserici, de doamna Elina, soia lui Matei Basarab, lca de rugciune, o perl de arhitectur cretin, monument istoric i o clip de dumnezeire n care se regsesc deopotriv toi hertenii.

"Slcioara" i focurile din Smbta lui Lazr

Vremurile au amestecat lucrurile, oamenii, au aprut familiile mixte, limbile s-au amestecat i ele, aa nct prin unele case se mai vorbete srbete sau un dialect srbo-bulgar, pe care-l tiu doar btrnii, i nici acetia toi. Limba bulgar se scrie cu caractere latine, iar unele texte cntate n contexte rituale sunt memorate fr nici mcar a mai fi nelese.

Smbta lui Lzar, ziua dinaintea Duminicii Floriilor, este ns o srbtoare extrem de important pentru herteni. Mai ales pentru srbi i bulgari. n noaptea acestei zile, preotul satului, Mihi Podaru, aproape de miezul nopii, face slujb de pomenire a morilor n cimitir, unde oamenii aprind focuri i stau pn n zori. Obiceiurile tradiionale ale acestei zile implic mai ales copiii, i ele sunt: "Salcia" ori "Slcioara", "Lzrelul", "Lzria" sau "Lazra" i "Buienitul" ori "Buieniii".

""Slcioara" deschide acest ciclu cutumiar, fiind un obicei ndeplinit de doi biei, cu vrste cuprinse ntre 6 i 12 ani. Modelul ceremonial al "Slcioarei" s-a consolidat prin analogie cu practicile de vestire i de urare din pragul nnoirii anului (colindatul de Crciun i Sorcova).

n zorii zilei de smbt, colindtorii iau mnunchiurile de salcie adunate cu o zi nainte i pornesc ctre biseric, unde sunt sfinite. La finalul slujbei ncep s colinde, oferindu-le gospodarilor n virtutea credinei c ele aduc sntate i prosperitate, primind n schimb alimente de post i bani. Versurile sunt cntate n limba romn i sunt adaptri ale pastelurilor romneti cu larg circulaie la nivelul maselor populare: "Primvara cea zglobie,/ Cu cosia aurie/A sosit voios n ar/ Mndrulia primvar!/Dai-mi, dai-mi aripioare,/ Ca s zbor cu ele-n soare!/ Dai-mi, dai-mi rmurele,/ Ca s zbor cu ele-n stele!/ La anul i la muli ani!". Condiia de puritate a copiilor accentueaz simbolurile salciei, care este emblema Intrrii lui Iisus Hristos n Ierusalim.

n Herti, crengile de salcie sfinite sunt pstrate la icoane pentru a apra casa de spirite rele i de boli. n ziua de Florii, sunt puse peste mijloc, spre a fi ferit de dureri de spate i de insolaie tot anul", spune cercettoarea Anamaria Stnescu, de la Centrul Naional pentru Cercetarea i Promovarea Culturii Tradiionale.

Cele trei fete i drama liturgic "Lzrelul"

"Drama liturgic "Lzrelul", ntlnit n prezent doar n cteva zone din sud-estul Romniei i n comunitile romneti din sudul Dunrii, a fost rspndit, n trecut, n toat Peninsula Balcanic, moartea lui Lazr i plngerea lui de ctre lzrie amintind de riturile orientale ce evoc figurile lui Osiris, Atys sau Adonis", spune cercettoarea sus-pomenit, citndu-l pe prof. dr. Ion Ghinoiu.

La sfritul slujbei de la biseric, cte trei fete colind satul cntnd despre soarta tragic a lui Lazr. Cea mai mic dintre ele se mbrac n rochie de mireas, iar celelalte poart costume tradiionale romneti, avnd pe cap coronie din crengue de salcie i flori. Dup ce a primit binecuvntarea preotului Mihi Podaru, ceata ncepe colindatul gospodriilor, n timp ce mireasa danseaz pe ritmul melodiei, rsucind o batist, cu urmtorul text ritualic: "Pleac Lazr la pdure,/ Lzre /Cu toporul la spinare,/ Ca s taie lemnioare./ Lemnioare n-a tiat,/ Suie Lazr n copac,/ Copacul s-a cltinat,/ Czu Lazr din copac,/ Sngele l-a podidit/ i pe gur i pe nas./ De la Belu mai n vale/ Se auzi un bocet mare/ De boieri i de cucoane/ C-a murit o fat mare,/ Fat mare logodit,/ Cu toat zestrea gtit,/ Cu perdele prinse-n cuie,/ Parc-ar fi nite gutuie,/ Cu perdele prinse-n ace, /Parc-ar fi nite boboace,/ De la cap pn la picere,/ Numai flori i micunele,/ De la cap pn la mijloc,/ Numai flori i busuioc./ M-sa plnge, ta-su plnge,/ Gineric vars snge./ Au scldat-o n lapte dulce,/ Ca s-i fie somnul dulce./ Noi de Lazr colindm/ i de bine v urm!/ V urm de sntate/ S avei noroc n toate!/ Srbtoarea Patelui/ Strlucirea soarelui!/ La anul i la muli ani!". Pe lng ou, lzriele mai primesc fructe, prjituri de post i bani, pe care le poart ntr-un co de nuiele.

"Buienitul", marca identitar a Hertiului

Ceata de "Buienie" este alctuit din apte adolescente, mbrcate n costume romneti. Cea mai nalt dintre ele este conductoarea cetei, numindu-se Buienit. Ea poart cciul neagr de astrahan, legat cu panglici roii. n curtea gospodarilor care au tineri aflai la vrsta cstoriei, ceata se mparte n dou i cnt antifonic colindul, n limba bulgar, fr a nelege despre ce este vorba, n timp ce se deplaseaz lateral pe ritmul muzicii. Darul const n bani, dac a fost pe placul gospodarilor, sau pietricele, dac nu, i este pus n batista pe care colindtorii o aaz pe umrul gazdei.

Dup ce a colindat tot satul, ceata petrece la casa conductoarei, unde fetele i mpart darurile. "Funciile obiceiului sunt iniiatice, de urare i de integrare ntr-o nou stare... "Slcioara", "Lzrelul" i "Buienitul" au fost conservate i promovate la nivel instituional prin intermediul colilor (i al Bisericii, spunem noi), datorit dinamicii acestora, ce ilustreaz convieuirea multietnic din sud-estul Romniei, ceea ce a determinat impunerea lor ca mrci identitare locale ale satului Herti", arat cercettoarea Anamaria Stnescu.

Prsim Hertiul, hruii la rndu-ne de duhul locului, cu bucuria redescoperirii unei pagini de istorie i spiritualitate, de convieuire haric n msura nelegerii i iubirii cretine, pe care locuitorii acestui sat o triesc simplu, neconvenional, ntru slava Cerului i a lui Dumnezeu.



Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 14 Ianuarie 2016, ora 07:49

Bbușa, o lume a miniaturalului
ziarullumina.ro/babusa-o-lume-a-miniaturalului-108479.html

Am ajuns la Bbușa aproape de amiaz. Pustiu pe drum, pustiu prin curți. Dac la intrare, chiar lng indicator, n-aș fi ntlnit o bbuț, aș fi zis c satul a fost abandonat n grab, lsat n paza pdurii și-a cinilor de pripas. Spre biseric, drumul larg de pn acum se tot ngusteaz, strecurndu-se șiret pe o uliț ce urc și cotește, fr a-și arta captul.

Pe Valea Brladului, la granița județelor Vaslui, Neamț și Bacu se afl un sat mic și mbtrnit, ce-și risipește casele srccioase, colorate pestriț, pe o spinare mpdurit de deal. Izolat n fundacul de codru, locul e foarte puțin cunoscut. Numai norocul bisericuței de lemn, monument nscris pe lista celor mai importante ale județului Vaslui, mai face ca satul s fie, din cnd n cnd, pomenit. Dinspre Dumești spre Bcești, comuna de care aparține Bbușa, drumul, deși asfaltat, e nrvaș și greoi. ns, dup ce intri pe cel de piatr, spre primele case ți se pare c pn s ajungi aici ai plutit. Știrb, cu gropi și denivelri, cptușit cu piatr mare și ascuțit, calea traverseaz apa Brladului ca s-i conduc pe cei care se aventureaz cu mașina pn n sat.

La intrare, un indicator ruginit, rmas probabil din anii comunismului, explic drumețului c a ajuns n Bbușa, un sat ct o mtușic. Probabil c nu ntmpltor, acum cine știe ct vreme, locul a primit așa nume duios. nchegat pe curțitur de codru, va fi fost, nc de la nceput, o vatr mic de sat. Azi, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult.

Am ajuns la Bbușa aproape de amiaz. Pustiu pe drum, pustiu prin curți. Dac la intrare, chiar lng indicator, n-aș fi ntlnit o bbuț, aș fi zis c satul a fost abandonat n grab, lsat n paza pdurii și-a cinilor de pripas. Spre biseric, drumul larg de pn acum se tot ngusteaz, strecurndu-se șiret pe o uliț ce urc și cotește, fr a-și arta captul, la deal de sat, cum i se spune pe-aici. Prin pienjenișul dens al pomilor nu se vede nimic. Abia dup ce iei n piept panta, intuiești, n pata albastr ce se zrește printre copaci, trupul mic al locașului.
O bisericuț cltoare

n tradiția locului se știe c aceast biseric ar fi fost adus din satul Racovița, la 1750. Potrivit istoricului parohiei, ntocmit de preotul Constantin Niț, la recensmntul din 1772-1774, la Bbușa existau deja biseric și preot, variant n care aducerea bisericii, la 1750, devine plauzibil. ns n pisania bisericii, inscripționat deasupra portalului de intrare, descifrat de cercettorul ieșean Leon Simanschi, se arat fr dubii c bisericuța, n forma actual, a fost construit n perioada 1836-1837, de meșterul Neculai cu fiii si: S se știe de cnd s-au fcutu aciast sfnt biseric veletu 7345 meșter Neculai cu fii s. Eu Gheorghi, ginere din Cioforni am scris.
Stilul arhitectural

Biserica de lemn Sfntul Nicolae de la Bbușa este construit din brne de stejar, ncheiate la colțuri n capuri și așezate pe tlpoaie de stejar și pe o mic temelie de piatr. La exterior, brnele au fost blnite cu scndur de brad, pentru protecția interiorului, scndur frecvent vopsit, mai ales n decursul ultimului secol.

Acoperișul a fost, la nceput, de șindril, ns n timpul lucrrilor de reparații fcute n 1924 i s-a pus o nvelitoare nou, de tabl.

De proporții reduse, fr turle și fr un decor somptuos al exteriorului (probabil acoperit de scndura btut peste brn), locașul pare a fi construit din puterea unei obști de sat, respectnd tiparul arhitectural al gospodriilor țrnești din aceast zon.

Turnulețul de deasupra, o adugire ulterioar a construcției, ținea, cndva, loc de clopotniț.
Frumusețea interiorului

ns farmecul și valoarea sa sunt date de interior. Rar mi-a fost dat s vd, ntr-o ctitorie att de modest ca proporții, o asemenea bogție a decorului. Nici un centimetru de brn n-a scpat neatins de meșterii lemnari. Primul popas, ca s admiri și s te minunezi, e n fața portalului de intrare, pe al crui lemn sunt spate motive vechi: flori, frunze, rozete stilizate sub form de flori. Apoi, pșind nuntru, e imposibil s nu remarci bolțile din pronaos și naos, delimitate de nervuri delicat decorate n unghie. De asemenea, de mare efect artistic este cheia de bolt din naos, proeminent, asemntoare unui bulb.

Catapeteasma nu mai pstreaz pictura original, fiind fie repictat, fie nnoit n ultimul secol.
Satul bbuței

Potrivit lingvistului Iorgu Iordan, numele satului ar deriva de la cuvntul bab, fiind un diminutiv al acestuia. Așezarea ar fi fost ntemeiat n a doua jumtate a secolului al XV-lea, ns prima dat a fost pomenit n documente la recensmntul din 1772-1774. n tradiția local s-a pstrat legenda potrivit creia satul ar fi fost ntemeiat n vremea lui Ștefan cel Mare, domnitorul dnd drept danie o parte din pmntul locului ctre patru rzeși: Bbușan, Lupan, Niț și Mitache.



Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
gabigabi2

33366 mesaje
Membru din: 13/10/2011
Postat pe: 14 Ianuarie 2016, ora 08:29

exceptind drumul cu hirtoape, care poate deveni o adevarata aventura, satul babutzei pare a fi un loc idilic in care, parca- parca, mi-ar place sa traiesc : fara poluare , fara politica , avind un ciine si-o pisica, fo 2-3 gainuse si'un cocosel....un purcel si o vacuta si o gradina de zarzavat
....da' ce te faci daca ai nevoie de'o Salvare, ceva ?!

Raporteaza abuz de limbaj
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 19 Ianuarie 2016, ora 13:51


Enigmele Romaniei:cine suntem, noi romanii si de unde venim ?
www.rumaniamilitary.ro/enigmele-romanieicine-suntem-noi-romanii-...

Sunt romanii si Tara lor, o ciudatenie a istoriei? Suntem noi un neam ciudat, cu o evolutie sinuosa si cateodata neverosimila? Eu zic ca DA, suntem o enigma! Insusi faptul ca mai suntem aici si discutam in limba romana, faptul ca suntem pe teritoriul nostru, intr-o proportie destul de mare, este un miracol uimitor! Cu cat cauti mai adanc si mai atent se observa foarte multe ciudateni isi multe miracole.

Faimosul Mileniu deTacere, perioada cuprinsa intre retragerea Aureliana si Descalecatul in Moldova si Valahia, Negru Voda, posibil Basarab I, toate aceste le-am invatat in scoala ca fiind lucruri clasice si foarte bine cunoscute, cand in realitate nici acum nu se stie daca Negru Voda si Basarab Intemeietorul sun una si aceeasi persoana

Ni se mai spune ca in Mileniul de Tacere, numit asa pentru ca nu exista documente scrise, poporul daco-roman, si-a insusit pe deplin limba latina, transformand-o in actuala limba romana, cand de fapt nu exista nici o dovada a romanizarii dacilor, ci dimpotriva!Cine sa ne fi romanizat ?!In perioada ocupatiei Imperiale, practic Limba Latina era vorbita doar de magistrati si de paturile superioare ale aristocratiei de la Roma, trupele de ocupatie nu vorbeau latina, nu preluasera religia si obicieiurile romane.Colonisti i romani, cu care se presupune ca dacii s-ar fi amestecat, sunt sublimi si magnifici dar lipsesc cu desavarsire.

Viata in Dacia era grea si foarte periculoasa!Dacii liberii atacau continuu zona Imperiala, ca doar nu s-au retras de florile marului, iar administratia romana, in principiu trebuia sa invete limba localnicilor pentru a putea sa se inteleaga cu ei! Cine isi inchipuie ca dacii invatau latina pentru a-si putea plati taxele catre Imparat estecel putin ciudat.Deasemenea negustori care veneau din Imperiu in Dacia, trebuiau sa vorbeasca limba locului, altfel cum sa vanda sau sa cumpere.

Deasemenea ce cultura sa fii preluat dacii de la armata de ocupatie?!Soldatii romani erau profesionisti, isi construiau singuri castrele, se antrenau si luptau, asa ca ce elemente de civilzatie sa fi transmis ?!Dimpotriva, soldatii romani trebuiau sa cunoasca limba dacilor pentru a putea supravietui in aceasta zona.In privinta etnogenezei daco-romanecare cu cine ?Dacele cu soldatii romani?!In respective perioda soldatii nu aveau voie sa intemeieze familii, iar veteranii care erau lasati la vatra, aveau varste cuprinse intre 45-55 de ani.Asa ca ce familie, ce copii, ce etnogeneza?!

La fel si Armata Romana, care chipurile ar constitui factor de romanizare.Bine, bine, da care armata romana, ca in Dacia au fost mai mult trupe auxiliare, care nu vorbeau latina, aveau propria religie.Dupa vizita lui Hadrian in Dacia, 117/118, singura Legiune Romana care ramane la post este Legiune a XIII, Gemina, in rest auxiliari, care ei insisi nefiind romanizati va puteti inchipui ce latinitate ne-au transmis

De remaracat ca in anul 204 un contingent maur a restaurant un templu inchinat unui trio de zei mauri, la Micia langa Deva

Romania, romanii, Romanism

Corect este sa spunem ca si numele de Dacia, era pe atunci , un simplu regionalism si nu definea intreaga populatie daca.Ceva in genul Moldova, moldoveni, astazi.Dacia era, in linii mari, zona la sud de Carpatii si dacii cei care locuiau aici.Termenul folosit cel mai des pentru a se numi pe ei insisi era..ruman.Acest nume s-a pastrat nealterat pana la Revolutia de la 1848, cand din considerente mai mult politice, s-a hotarat sa se modernizeze, atat numele poporului cat si numele de familie ale rumanilor astfel: din ruman, s-a transformat in ROMAN, iar numele de familie s-au impartit in trei mari familii, prin adaugarea de sufixe!

Faimosul ESCU, cunoscut si definitoriu pentru onomastica romaneasca,Ionescu,Popescu, etc.

ARU, defineste meseria ancestral a familiei.Carbunaru,Untaru,Fainaru, etc.

ANU, defineste zona geografica de unde se trage familia respectiva. Olteanu, Jianu,Movileanu,etc

Iar fata de binefacerile cuceririi Imperiale este de amintit un singur cuvant.PACALA !Acest cuvant, care nu este explicat in limba noastra, in sensul ca nu i se gaseste originea, are in latina un omolog, probabil ca de acolo si provine, pacalis cu sens de vestitor de pace.Cata pace si prosperitate au adus romanii in Dacia se poate observa dupa sensul cuvantului in limba noastra!

Asadar suntem noi daco-romani ?! Cel mai probabil nu! Asa cum valurile migratoare nu ne-au desnationalizat intr-o mie de ani, nici Roma nu ne-a putut romaniza in 170 de ani, si poate ar fi bine sa-l credem pe Petru Maior cand spunea in Dissertatia la Istoria pentru inceputul Romanilor in Dacia ca -de vrem a grai oblu, limba romana e muma cei latinesti!

Acest articol este doar un inceput pentru o serie mai lunga, dedicata Istoriei Nationale.Toate temele cuprinse aici, si multe altele, vor fi dezvoltate si prezentate separate. Nu am pretentia ca stiu adevarul, imi exprim doar parerea, sustinuta de datele pe care le detin, insa este foarte putin probabil ca istoria noastra seaman cat de cat cu ce am invatat noi in scoalaFoarte putin probabil !

Si ca un adaus: la mai bine de 1800 de ani de la distrugerea Daciei, romanii inca mai vorbeau aceeasi limba si aveau constiinta unitati nationale! Dupa mai bine de 1800 de ani

-Va urma


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 19 Ianuarie 2016, ora 13:52

Inteligenta romaneasca:Razboiul atipic
www.rumaniamilitary.ro/inteligenta-romaneascarazboiul-atipic

Arme de razboi: Sistemul de razboi electronic al Armatei

Despre capabilitatile de razboi radioelectronic, radar si radioreleu, IT si informatic, de localizare si vizualizare tinte, ale Armatei Romane sau spus multe. Departe de a-l lauda sau critica fiindca asa cum este normal, multe date sunt inaccesibile publicului larg- vom incerca sa prezentam in acest articol cate ceva din acest sistem, zicem noi extrem de vast si complex, cu mentiunea ca datele despre acestea sunt subtirele; tehnologia informatiilor si a comunicatiilor, domeniul IT, radar si radioreleu fiind bine dezvoltat in Armata Romana.

Obiectivul programului AZUR il constituie inzestrarea Armatei noastre cu un Sistem Integrat de Razboi Electronic, care sa asigure sprijinul electronic al fortelor si mijloacelor la nivel operativ-tactic, in urma analizarii, evaluarii si monitorizarii amenintarilor potentiale.

Fac o paranteza si fac precizarea ca acest sistem, la data anuntarii sale, a fost criticat asa dupa cum este obiceiul in Romania- de jurnalisti mai mult sau mai putin avizati sau interesati, fiind categorisit a fi prost, insuficient dezvoltat sauinutil. Eu personal imi rezerv dreptul de a pune la indoiala toate aceste afirmatii!

Sistemul a fost achizitionat initial de la firma israeliana (Israelul fiind foarte bine dezvoltat in acest domeniu), IAI ELTA SYSTEMS, ceea ce a redus considerabil implementarea si adaptarea sistemului la particularitatile si cerintele noastre. Sistemul de razboi radioelectronic romanesc AZUR, asigura:

-identificarea unei amenintari si declansarea contramasurilor impotriva acesteia;

-automatizarea activitatilor de cercetare si contramasurile electronice;

-optimizarea fortelor si a mijloacelor de razboi electronic;

-sprijinul si protectia electronica a trupelor proprii, inclusiv in teatrele de operatii;

-realizarea unei baze de date de razboi electronic, care permite schimbul de informatii cu statele membre NATO si nu numai;

-interceptarea tuturor tipurilor de semnale de comunicatii din gama de lucru;

-analiza si clasificarea automata a comunicatiilor;

-inregistrarea in timp real a acestora;

-bruiaj pentru semnale de comunicatii clasice si cu salt in frecventa;

-managementul eficient al timpilor de lucru si al puterii de emisie pentru actiuni multiple;

-sistemul poate lucra in modurile de lucru automat/manual/combinat;

-se bazeaza pe aplicatii de pachete software de planificare a misiunilor, radare ultraperformante, sisteme PSYOPS si radioreleu, de alarmare si detectie, etc.

-este containerizat putand fi aerotransportat C-130, sau terestru si naval.

In continuare voi detalia cateva din sistemele care fac parte din capacitatile de razboi radioelectronic ale Armatei Romane; sisteme de care eu personal sunt foarte mandru si incantat totodata, ceea ce-mi demonstreaza ca inca mai avem cercetare si specialisti de inalta clasa. INCA!

Radarul Gap Filler romanesc, facut sub licenta LM, este un radar 3D modern, desfasurabil oriunde in lume. Radarele Gap Filler romanesti sunt special proiectate pentru a asigura imbunatatirea semnificativa a capacitatii nationale de supraveghere a spatiului aerian la inaltimi joase si medii, pentru sprijinul nemijlocit al operatiunilor internationale, asigurand supravegherea aeriana la nivel tactic, oriunde in lume. Radarul este proiectat pentru dislocare usoara si rapida, autonom in campul tactic, fiind capabil sa se deplaseze in teren dificil, sa urce pante abrupte sau sa traverseze cursuri de apa. El este usor de transportat cu C-130, naval-nave transcontainer, rutier ori pe calea ferata.

El este proiectat ca un radar tactic modern de supraveghere, tridimensional cu bataie medie, avand performante extraordinare in conditii de clutter si contra-masuri electronice (ECM), protejat impotriva PEM, indeplinind multiple misiuni, de la descoperirea si urmarirea tintelor aeriene care zboara la joasa si medie altitudine, la controlul traficului aerian sau supravegherea maritima de coasta. Performantele radarului sunt excelente, varianta romaneasca fiind net superioara celei din dotarea US MARINES:

-radar tridimensional;

-detectie imbunatatita a tintelor in conditii de clutter/ECM;

-degradare graduala la aparitia de defectiuni;

-tehnologie solid-state in banda S;

-raport semnal-zgomot exceptional;

-detectie a elicopterelor in zbor stationar;

-selectarea polarizarii circulare sau lineare (L&R) pentru imbunatatirea detectiei tintelor in conditii de ploaie/clutter/ECM;

-detectie adaptiva si selectiva a tintelor mobile;

-agilitate in frecventa cu o mare rezistenta la bruiaj si interferente;

-costuri de exploatare reduse;

-timp mediu de buna functionare ridicat;

-inalta mobilitate pentru dislocare rapida (desfasurare/strangere in camp tactic, in mai putin de 30 de minute);

-antena integrata pentru radarul primar si secundar, fara necesitatea de aliniere;

-sistem extins de auto-diagnosticare;

-viteza de rotatie a antenei este intre 6-12 rpm;

-acoperirea in distanta, pana la 10000 de metri, intre 0 si 40 de grade;

-traiecte evaluate pe o rotatie completa a antenei, 700;

-durata de serviciu este de 20 de ani.

Asa cum am mentionat, radarul este construit la noi sub licenta, dispunand de un container pentru aparatura electronica, de conceptie romaneasca, denumit GFS 1. Acest container este destinat protejarii aparaturii electrice si electronice a radarului, precum si a personalului de deservire. Lungimea acestuia-fara suportul pentru instalatia de climatizare, in conditii de transport este de 3810 mm; latimea-cu cricurile de ridicare pliate, in conditii de transport, este de 2470 mm; inaltimea-cu cricurile de ridicare pliate in conditii de transport, este de 2610mm; cursa cricurilor de ridicare este de maxim 1785 mm. Masa totala a containerului gol este de 900kg, iar la capacitate maxima de incarcare este de 1400kg. Containerul dispune de: sistem de iluminare de baza; sistem de iluminare de avarie; platforma de suport a unitatilor de climatizare; sistemul de distributie a aerului in interior; perete glisant interior despartitor; cinci panouri de intrare cabluri; set de patru cricuri pentru container; sistem de impamantare; sistem de paratraznet; detectoare de fum; rastel pentru trei pistoale mitraliera; perdea de camuflaj la intrarea containerului; iesire de avarie; trapa tehnologica in tavan; stingator de 4,5kg; doua blocuri standard ISO suplimentare, montate pe partea inferioara, pentru conectarea cu vehiculul de transport; lampa portativa alimentata la 220V c.a, cu cablu de 10m; scara portativa; trusa cu scule mecanice; documentatia tehnica; protectie PEM.

Sistemul Romnesc de Supraveghere a litoralulului Mrii Negre- SCOMAR, a suscitat un deosebit interes. El a fost recent modernizate pentru integrarea radarelor cu capabilitati de detectie Dincolo-de-Orizont.
Sistemul de supraveghere este format din 18 radare Raytheon de supraveghere in banda X, cu capacitate de detectare avansat. Patru dintre radare sunt echipate suplimentar cu sisteme de identificare automat (AIS), capabile s furnizeze informaii suplimentare despre obiectivele monitorizate. Site-urile radar sunt toate combinate n reea, care este integrata i baza de comand i control de date (C2DB), a Marinei Romane din Constanta.Marina Romana poate oferi serviciile sistemului, prin servere, diferitilor clientii, acestia avnd acces deplin la afiajele hrilor electronice cu informaii AIS i suprapunerea informatiilor utile de pe radare. Un contract semnat recent ntre Raytheon i Marina Romna conine un upgrade al C2DB la un nivel superior, cu o construcie suplimentar de servere i capaciti avansate de urmrire. Upgrade-ul de C2DB include integrarea HFSWR Raytheon, radare cu capabilitati Dincolo-de-Orizont. Aceste radare asigura inclusiv pentru fortele marinei, capacitatea de a securiza frontierele maritime, litoralul national, prevenind totodata pescuitul ilegal, contrabanda i imigraia ilegala. Aceste radare sunt adaptate capacitatilor si necesitatilor operativ-tactice ale Romaniei.

Vehiculele Tactice de Video-Conferin, fac parte din sistemul MaPN de criptare, furnizand comunicaii de date, voce i video, ntre doi sau mai multi abonai n cmpul de lupt.
Vehiculul este dotat cu echipament fr fir care furnizeaz un minim de 1 Mbps ntre dou vehicule sau ntre un vehicul i reeaua de infrastructur a MApN (RMNC). Sistemul este echipat cu seria radio VHF, RF-5800Falcon II, sistem ce prevede capabilitati avansate si sigure, de transmitere de date, de mare vitez i funcionarea in sistem voce digitala; n ambele moduri imobilizate si ECCM. Sistemul de date i voce suport cerinele de comunicare n timp de MARS, sau n timp ce se desfoara ntr-un loc STATIC- locul de amplasare. Un confortabil,ergonomic si spatios compartiment operator radio ofer acces convenabil i funcionarea facila a tuturor activelor de comunicare. Din motive de inalta securitate, toate cablurile negru i rou i echipamentele sunt separate, n conformitate cu standardele militare. O unitateTT URO, VAMTAC, cu tractiune integrala pe toate cele patru roi, ofer platforma mobila pentru sistemul de comunicaii. Vehiculul este echipat cu AC, modul personalizat de distribuie si putere DC, precum i sisteme de conversie pentru echipamentele de comunicaii si sprijin. Un monitor de putere i panoul de comand ofer acces convenabil pentru operator, pentru funciile sistemului de putere. Sistemul de comunicaii, de mare putere este independent de sistemul vehiculului si furnizeaz tranziii de comunicare comerciale atunci cand este cazul.

Postul de Comanda Mobil-este un vehicul complet integrat personalizat,tactic, de comand a sistemului de comunicaii vehiculare, folosind ca platform un vehicul VW Transporter.Sistemul este echipat cu RF-5800 Falcon II seria HF. RF-5800H-V002 RF-FALCON II, de 150Wai, este un sistem radio HF ce asigur capabiliti avansate pentru comunicatii sigure de date de mare vitez i funcionare voce digitala n ambele modurii: mobilizat si ECCM. n combinaie cu reeaua RF-6010 tactica, sistemul integrat ofer transmisii de voce i date printr-o singur reea, utiliznd RF-5800H radio HF activ.Vehicul de comand accept HF de voce i a cerinelor de comunicaii de date, atat MOBIL cat si in locul de amplasare.

O alta realizare romaneasca de exceptie, ce face parte din vastul sistem national de razboi radioelectronic, este si TERMINALUL DIGITAL DE VOCE SI DATE DELTA.
DELTA 01-asigura: voce i comunicaii de date (A, R); CN InterfataRadio (R); voce criptata i comunicaii de date. Este un terminal digital cu capacitatea de transfer de date; este pe deplin compatibil cu EUROCOM D / standard de 1; de nalt calitate, de nalt performan i un produs militar puternic .
Caracteristici tehnice:
-2 / 4 fire, facilitand orice legtur ntre-Eurocom, comutator, multiplexor sau telefoane similare;
-alimentare de la baterie la distan sau local;
-16 Caractere pe dou rnduri LCD;
-contrast reglabil si lumina de fundal pentru LCD;
-LED pentru semnalizarea optic cu intensitate reglabila;
-reglabil audio i volumul soneriei;
-ceas intern pentru data / ora curent; -PTT (Push to Talk), comutator avand capacitatea de funcie de selectare;
-pn la 10 numere de abonati pe ordinea de zi- locali;
-standard Eurocom D / 1 Servicii de reea (apel ateptare,transferul apelurilor, redirecionarea apelurilor, conferine, difuzare,etc);
-V28, V24, ITU-T Interfa de date;
-pe deplin compatibil cu toate cele 4 clase Eurocom de date;
-auto-test i capacitatea de testare (muscatura);
-linie de legtur ntr-2 / 4 fire, software-ul selectat;
functie de auto-adaptare continua la rata de bii, compusa din fibre optice de mare ncredere si viteza;
-uor de utilizat set-up operare, putand derula pn la 24 de cifre pentru numrul de apelare;
-criptare instantanee de voce i de comunicaii de date;
-NC-interfa radio.

Despre capacitatile si operatiunile PSYOPS ale Armatei Romane, se stie in general extrem de putin. In continuare va dezvalui cate ceva din componenta acestuia, mentionand faptul ca totul este rodul gandirii militare romanesti, sistemul avand caracter unic.

PRODUSE PSIHOLOGICE DE PRELUCRARE , LEGATURA SI TRANSMISIE IN SISTEM-acest sistem este mediatorul pentru operaiuni tactice-psihologice (PSYOPS).
El se bazeaz pe un Subsistem radio de radiodifuziune i pe Prelucrarea psihologic a produselor subsistemului, ambele componente ale unui modul de SPRIJIN AL OPERATIUNILOR PSIHOLOGICE IN SISTEM. Este un sistem tactic pentru echipamente audio, video, radio, imprimare i aplicaiile de transport dintre cele dou subsistem, ce esunt integrate n trei adposturi de tip NATO 1 containere, despre care am mentionat mai sus, fiind deplasabil oriunde in lume, aerian, terestru si naval. Sistemul este gandit pentru a putea foarte usor fi transportat cu aeronava C-130.

Funciile sistemului tactic sunt :
materiale video i scrise de procesare ( procesare, editare i imprimare) i de depozitare;
-materiale audio de prelucrare i de transport ON AIR;
-FM, programe de radiodifuziune.
Sprijinul in cmpul tactic a operatiunilor prevzute de catre NATO sau RO ARMY,dup cum urmeaz:
-alimentare i de distribuie: extern alimentare panou de alimentare,panoul de comutare automata, acorduri de alimentare pentru reeaua electric sau de furnizare a generatoruuil electric, cablu electric de control al generatorului, panoul de distribuie, cablu pentru transportul electric pentru utilizatori, canale de cablu;
-iluminare elemente: lmpi fluorescente (lumin alb i albastr),comutator u (controale luminoase regimurile generator / camuflajde iluminat);

-sistem de aer conditionat: aer conditionat, convector caldura,aer-revigorant subsistemului;
-Sistemul de mpmntare: centura de mpmntare, de mpmntare hub-uri i conducte, electrozi de mpmntare;
-suport elemente: scaune, set de prim ajutor, ecran tinuirea, de CO2 de incendiu-extinctor, pionier Toolkit.
Funciile Sistemele tactice sunt personalizate pe posturile dorite i sunt realizate cu echipamente specifice:
-video i de prelucrare a materialelor scrise: realizat n procesarea video STATION-LAN, staii de lucru pentru editarea de documente i de procesare video pe AVID de baz, periferice specifice.

-Audio de prelucrare a materialelor i ON AIR de transport prin radio-releu linie: realizat n procesare audio STATION-LAN statii de lucru editare audio, echipamente de studio de radio, radio-releu emitoare, i echipamentele de comutare.
Programe radio FM Difuzare: realizat in statie de emisie: 2KW transmitor FM, radio-relee receptoare, echipamentele de comutare.Autonomia aprovizionrii alimentare din aceast staie este furnizata de generatoare de mare putere, instalate ntr-un compartiment separat, n partea din fa a adpost (containerului).

De asemenea Romania dezvolta sisteme radar foarte moderne, cu destinatie multipla, cum ar fi:

RADARUL DE SUPRAVEGHERE TERESTRU, cu capabilitati a vedea fr a fi vzut.
Acesta este un sistem radar portabil de catre om, sistem de supraveghere a cmpului de lupt, care permite detectarea i clasificarea obiectivelor care se deplaseaz la sol pn la 48 de km. Fixarea-intei este realizata prin anularea Doppler pentru transformata Fourier rapid de filtrare.
Sistemul este de putere low-vrf, solid-state cu modulaie de frecven continu Wave (FMCW) radar, si este practic nedetectabil.Capturarea informaiilor de vreme, a pozitiilor adversarilor asigura avantaj tactic clar, fie zi sau noapte i n aproape toate condiiile meteorologice. Radarele pot fi implementate pe timp de pace pentru a proteja zonele valoroase active, inclusiv cmpurile petroliere, centralele electrice i alte obiective poteniale, de la acte teroriste sau criminale.Sistemul este potrivit pentru asisten n operaiunile de antidrog, controlul la frontier, de intruziune i protecia forelor. Desfurare n toate circumstanele arata un sistem care este uor de transportat, nu numai de vehicule, ci i de ctre om. Pentru aceasta, el este portabil n dou rucsacuri cu greutate mica.

Caracteristicile sistemului radar, sunt:
radar de nalt rezoluie i cu scurt interval de operationalizare;
fiabilitate mare, ntreinere redus i cost scazut pe ciclu de via;
portabil n 2 rucsaci, 20 kg fiecare, fr alimentare cu energie;
consum redus de energie, 10 mW la 1 iesire W;
densitate de putere scazuta pentru securitatea factorului uman;
audio / alarm i de detectare programabila;
clasificarea i urmrirea intelor este automat;
sector scanare de la cteva grade pn la 360 de grade;
semnal Doppler pentru clasificarea tintelor;
fereastra Spot de observare a intei detaliata;
PPI sau prezentari B-domeniul de aplicare;
afiarea Fundaluri de hart digitale;
intrare GPS
performanele dovedite in orice anotimp,
platforma mobila, cu multe configuratii disponibile.
Specificaii generale:
alimentare: 24 VDC;
putere de disipare: 80 W (funcionare normal).
Unitatea operator se compune din:
tipul de display: LCD, color;
rezolutie: 640 x 480 pixeli;
dimensiune ecran: 10.4 inch;
interfee externe: 2x serial (GPS, C2, control la distan);
greutate: 6.0 kg
putere de disipare: 40 W (funcionare normal);
Antena / Transceiver, are urmatoarele caracteristici:
Beamwidth orizontale: 2.7o
Beamwidth Vertical: 7.8o
Putere de iesire: 1 W, 100 mW, 10 mW
Frecventa: J-band
Moduri de transmisie: continuu / sector
Radar unitate de greutate: 17.8 kg
Terra limita: 0o 540o
Sectorul de scanare: 10 360o
Viteza de scanare: 0 / s; 7o / s sau 14o / s
Tilt: -200-400 mils
Procesor video:
Celulele Gama -: 512
Viteza minim int radial: 1.7 kilometri pe or
Domeniu instrumentat: 3, 6, 12, 24 km sau 6, 12, 24, 48 km
Caracteristici fizice:

Unitate Radar: 650 W x H 470 x 230 mm D
Unitate Operator: 335 W x H 285 x D 111 mm
Trepied nlimea efectiv: 1,2 m
De mediu:
Respect standardele NATO
Temperatura: Operaiunea-31oC la +49 C, de stocare-46oC la 71 C
Umiditate relativa: pana la 95% la 35 C
Gama de performan:
Gratuit detecie spaiu: pfa = 10-6, Pd = 90%, int n micare
Pietoni (RCS 1 m2): 10 km
Cu elicopterul (RCS 5 m2): 15 km
Vehicule de teren (RCS 10 m2): 18 km
Convoi de vehicule (RCS 300 m2): 40 km

Statia de radiolocatie START-1M, extrem de mobila, al carei performante sunt incaSECRETE, precum si radare de navigaie fluviala i maritima n apropierea coastei de tip RN-1; SRN 743 X, in banda X. Aceste sisteme sunt construite de industria nationala, unele in cooperare cu Thales (franta) si RADWAR (Polonia), dar avand si inovatii romanesti.

Multe dintre sistemele mentionate mai sus, sunt duale, avand utilizare atat militara cat si civila.

Cea mai recenta achizitie in domeniul radar, ce va face parte din sistemul national de aparare, este radarul TASR-2020 (radar de ultima generaie cu dubl utilizare, pentru controlul traficului aerian). Acest radar cu dubl utilizare, furnizeaz controlul traficului aerian (ATC), cu capabiliti pentru aeronave civile i militare, precum i de Supraveghere /Aprare (DS), avand capabiliti gapfiller. Sistemul radar utilizeaza gama ECCM, extins i mobilitate mare pentru a oferi cel mai nalt nivel de flexibilitate CONOPS, pentru multi-misiune si roluri multiple, fiind usor de transportat cu C-130. Radarul ofera:
-completa abordare a serviciilor de control aerian;
-eficienta in ceea ce priveste succesiunea i separarea aeronavelor, precum si de navigaie/ asisten;
-integrarea cu radarele si o abordare de precizie;
-ATD-i rezistenta n condiii de bruiaj DS folosind ECCM;

raz lung de acoperire in operaiunile de supraveghere DS, de aproximativ 300 km distanta si 30000 de metri altitudine;
-integrat cu sistemele DS de comand i control, existente (Gap Filler-ul romanesc);
contientizarea automata a situaiei tactic-operative;
extracie avansata, automata a intelor;
-sistem digital avansat de detectare a intelor n micare;
-sase niveluri de detecie meteorologice;
-ATM-sistem de automatizare display (DAS);
-sistem radio i de comunicaii de voce/date, securizat si de ultima generatie.
Radarul are o configuraie mobila, transportabila, utilizand un model compact,extrem de mobil, anten S-Band ASR i anten L-Band integrat, putand fi montat si in configuraie fix, in incinta amenajata. ​​ Sistemul de automatizare Display (DAS) ofer un set robust de instrumente care permit controlorilor de trafic aerian echilibrarea obiectivele de separare i a eficienei fluxului n spaiul aerian. Utilizeaza ASR de performan foarte mare i antene RSS pentru a maximiza performanta. DAS include instrumente de analiza a zborului sofisticate i procesare de date de supraveghere, multi-sprijin i ADS-B de prelucrare. Sistemul permite Predictii asupra zborului, pe termen scurt i pe termen mediu, altitudine minim n condiii de siguran i periculoasa; spaiul aerian de penetrare de alert i benzi de electronice pentru progresul zborului. Radarul va avea in viitor soluii tehnologice avansate, inclusiv antene multifuncionale cu scanare activa (AMF-AESA) i radar cu deschidere si apertura sintetic (SAR).

Departe de a cuprinde complexitatea capabilitatilor existente sau viitoare, in dezvoltare, achizitie sau aflate deja in exploatarea curenta, ale Armatei Romane si Romaniei, concluzionam ca acestea se afla totusi la un inalt nivel tehnologic. Asa cum, acest domeniu de inalta tehnologie se afla in continua schimbare si modernizare pe plan mondial si Romania incearca pe masura resurselor sale, a intereselor strategice si zonale, sa tina pasul cu progresul.

Indiferent de ceea ce stim sau nu stim despre posibilitatile noastre in domeniul razboiului radioelectronic, radar, radioreleu si IT, in mod cert un nou Decembrie 1989 cu greu ar putea fi reeditat si montat de catre cineva. Acel moment a prins Armata Romana slaba tehnologic si nepregatita in a contracara acest tip de amenintare; insa, totodata, a reprezentat si o experienta, zic eu, benefica, in relevarea pasilor si a directiei de urmat, pentru ca asa ceva sa nu se mai intample. Fara a lauda sau critica, consideram ca ceea ce s-a facut pana acum, s-a facut bine. Insa ca intotdeauna, este loc si de mai bine!

Si deasemenea trebuie amintit si radarul FPS-117.Acesta este un radar tip Doppler, integrat in ASOC, de ultima generatie.Aduse in tara incapand cu anul 1995, au trecut deja printr-o etapa de modernizare si fac parte din lantul de supravegehere al NATO, pe frontiera de est.Cel mai recent montat este cel de la Barnova, in nord-estul tarii, un mic cadou pentru prietenii rusofoni, iar cel mai sudic este la Medgidia.Acesta din urma acopera toata zona de sud si litorala a Bulgariei.Practic radarul romanesc scaneaza si spatiul aerian si maritim al Bulgariei.Raza estimata +6-700 km

De facto, reteaua radar romaneasca se intalneste cu cea turceasca si astfel se inchide cercul pe frontiera estica a NATO.FPS 117 a fost cumparat in numar de 5 bucati de armata si 5 bucati de Agentia Nationala de Meteorologie, dar practic toate cele 10 bucati sunt integrate in sistemul de aparare, avand insa rol dual, militar si meteorologic


Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 19 Ianuarie 2016, ora 13:54

Saur 3 Va fi rau spre foarte rau
www.rumaniamilitary.ro/saur-3-va-fi-rau-spre-foarte-rau-2

Arme de razboi: noul TBT al Armatei

Saur 3

Foarte putine informatii au aparut despre noul TBT al Armatei.In afara faptului ca se face si vom fi foarte mandri de el!Asadar ce putem spune astazi despre cel mai nou produs al industriei militare romanesti si despre noul Rottweiler al Armatei?!

Din pacate nu prea multe, dar ce stim deja este foarte incurajator.Asadar ce stim?!Pai stim ca :

va avea blindaj compozit Made in Romania, care va fi printre cele mai bune din lume, standard 3+ minim, posibil la cerere pana la nivelul 5,

-sistem antiracheta tip pasiv, foarte performant, cu incarcaturi IR si LR, folosit si pe TR 85M1

-sisteme de observatie zi/noapte, foarte performante, si avertizare la iluminare cu infrarosu si laser

-variantele TBT cuprind: -varianta MLI, cu tun de 25mm si trei rachete SPIKE in turela

-varianta cu aruncator(mortier) de 120mm, automat, model francez,

-varianta AA, posibil cu STAR 80, sau alt sistem de rachete,

-varianta, vanator de tancuri, cu tun cu teava lisa de 120mm,

-ambulanta

-centru de comanda, extrem de bine utilat

-varianata APC cu mitraliera, in turela telecomandata

Saur 3

Daca avem noroc va fi, macar in doua variante, la EXPOMIL-ul din acest an.Deocamdata cam atat s-a auzit.Sa speram si sa ne rugamsa iasa.



Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Fl_Orion999

15216 mesaje
Membru din: 2/06/2013
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 19 Ianuarie 2016, ora 13:56


Inteligenta romaneasca :Artileria
www.rumaniamilitary.ro/inteligenta-romaneasca-artileria

Arme de razboiartileria Romaniei

Artileria, o arma cu vechi state de serviciu pe campurile de batalie. Artileria, o arma cu traditie si in continua evolutie, inclusiv in Armata Romana.

De la bombarde la aruncatoare de mine si tunuri de mare putere si calibru, Armata Romana se poate lauda cu realizari de exceptie, ce o aduc in secolul XXI. Cercetarea militara romaneasca a adus si aduce inca Armatei, produse de exceptie, cu nimic inferioare celor straine.

De departe sistemul LAROM a suscitat cel mai mare interes, inclusiv pe plan international.

Sistemul LAROM 160mm

LAROM configuraia sistemului:
-platforma lansator camion-aruncator de rachete, 66 permanent cuplat, montaj roti single fata/spate, capacitate mare de progresiune in teren accidentat. Poate lansa 40 rachete GRAD in 20 s sau 26 rachete LAR Mk 4 in 45 s, la 45 KM. Poate transporta 3+1 persoane in cabina blindata, de tip MGL, metalica, medie, cu 2 usi si 4 locuri, scaun sofer si insotitor, oglinzi retrovozoare clasa II,IV si V, instalatie de incalzire si ventilatie. Cabina dispune de echipament special, protectie balistica nivel 1 STANAG 4569, pentru glont si mine antipersonal, facut in colaborare cu Plasan Sassa/Israel. Motor-MAN D 2866 LF 25, Diesel, 4 timpi, 6 cilindrii in linie, supraalimentat, racit cu lichid, cu EVB; 419CP/1900rpm, EURO 3, cu optional 360 CP si transmisie automata Allison; cutie de distributie STEYR VG 2000/300 cu 2 rapoarte de transmitere. Rotile sunt profil tot teren Gigant Steel, avand sistem de umflare din mers (CTIS). Frana este integral pneumatica, cu 2 circuite independente, asistata ABS si EVB. Dispune de un troliu SEPSON, hidraulic, 10 tone forta maxima, 50 m lungimea maxima cablu, iesire spre fata si spate.;
Muniie LAR/GRAD ;
-Sistem computerizat de comand i control, de artilerie (ACCS).

Rachetele GRAD au fost modernizate si sunt inzestrate cu focoase multiple: de proximitate, mecanice, cu bile (de 6,35 mm, 2500 de bucati intr-o lovitura, avand o arie letala de minim 30 m, cu fuzee FORAD-2), CARGO cu bombleti, ce poate penetra 105 mm de otel; FET-1, fuzee electronica de timp; MOFA-T1, fuzee cu optiuni multiple, de timp, proximitate, super-rapida.
DESCRIEREA LANSATORULUI:
-flexibilitate n selectarea modului de lucru, n funcie de preferinele utilizatorilor;
-puternic i durabil pentru a se potrivi cu toate sistemele de lansare sau subsistemele existente;
-dispune de sistem optic de vizare si control;
-dispune de sistem de control al focului (FCS);

-toate lansatoare sunt construite pentru lansare din containere (LPC​​);
-orice racheta poate fi folosita independent;
-sistemul are capacitatea de a lansa generaia mai veche de rachete GRAD cat si generatia de rachete containerizate LAR Mk4;
-durata de via i operaionala a acestui lansator este practic nelimitata;
-implementarea ntr-o poziie nou se face n 5 minute, iar ieirea din vechea poziie n termen de 3 minute dup tragere;
echipajul LAROM este format din 5 persoane;
Sistemul are o rata de foc exceptionala::
-1 racheta / la fiecare 1,8 secunde, avand un feed-back computerizat care permite corectii intre lansator, observatorul din avanpost si punctul de comanda. Controlul focului poate fi efectuat din cabina sau cu comanda la distanta cu cablu, avand lungimea de 50m. Lansatorul are optiunea pentru tragere individuala sau automata partiala sau completa, in rate variabile in 4 stadii intre 0,5 si 1,8 s. La o rata de tragere de 1,8 s toate cele 26 de rachete pot fi lansate in 46,8s/;
-precizie excepional;
-suprafata ariei de distrugere este de 1 milion de metri patrati, la o tragere completa.
LAR- MUNITII:
-containerul de lansare (LPC​​) contine, 13 rachete de tip CARGO -160mm calibru, sigilate din fabrica n tuburi, gata de lansare. Bataia maxima cu muniie LAR este de 45 km, fiecare element din sistemul LAROM contine un GPS, iar in viitorul apropiat va contine si un sistem de navigatie inertiala.
-Distrugerea este realizat folosind grenade multi-scop (bombleti) , care sunt dispersate pe o int. Rachetele cargo sunt echipate cu 104 grenade / fiecare.
Muniia CARGO este formata din: HE, fragmentarea controlat cu un impact contopit;HE, fragmentarea controlat cu focos de proximitate. Rachete-nu genereaza fum intens contribuind astfel la mascare si camuflare, facand tragerea mai sigura pentru operator.Fiecare dintre grenade are o suprafa nominal letal mpotriva trupelor inamice de aproape 100 mp (5m raza letal / fiecare).
SISTEMUL DE CONTROL AL FOCULUI (FCS):
-dispune de un sistem de control al tirului care reduce efortul echipajului: un sistem independent de testare (BIT) al lansatorului de rachete i a sistemelor aferente;
-Display ce arata statutul rachetelor; alert de pozitionare pentru siguran (zonele de siguran, msuri de urgen); de selecie a tipului de rachete i dimensiunea salvei care urmeaz s fie lansata, de afiare a rachetei lng care urmeaz s fie lansata i numrul de rachete rmas;
-stabilirea automat de la distan a focului si a tipului de fuzee.

Sistemul de operare cuprinde:
-FCU, cheie de operare selector- comutator care are trei poziii;
-Safe, tierea energiei electrice la intreg sistemul, i scurt-circuitul rachetelor in caz de urgenta;
-Test, sistemul este testat n condiii de siguran i toate datele necesare, defeciuni orientative, sunt afiat pe ecran/autodiagnosticare;
-Operatiile, fuzeele i numrul de rachete n salv pot fi programate, iar rachetele pot fi trase selectiv;

[youtube www.youtube.com/watch?v=6Crbevftim8?rel=0&w=480&h=390]

Produsele LAROM MLRS i sistemele sale sunt complet integrate n conceptul de C3I prin ACCS (Comandamentul Artileriei & Sistemul de control), dup cum urmeaz:
-brigada, batalion si posturi de comand baterie cu calculatoareATAC (Computer Tactic Artilerie), legate n BRIGNET i reele FIDNET;
-lansator-nivel-cu GTAC (GUN / Calculator Tactic Lansator), legate n reea GUNCONET;
-Observator Inaintat (FOR), sprijinind coordonatorul de foc (FSO). Posturile sunt echipate cu FTAC (Calculatoare Tactice Avansate), legate n reea FISTNET;
-Post meteorologic este format din staia de sondare, cu Radiotheodolite, iar componentele sale sunt pe deplin integrate n ACCS si conceptul de C3I:
-sondare altitudine -40 km;
intervalul maxim dintre masuratori-24m;
-emite buletine meteo conform: STANAG 4061, 4082 i METEO11; pe baza radiosondei: radiotheodolitului i a antenei LORAN C ;
recepie RT-planul orizontal -360 de grade;
-recepie RT-planul vertical -0-90 de grade;
-recepie LORAN-C -omnidirecionala;
distanta maxima de recepie -160 km;
Instalaia este containerizata, avand incalzire, climatizare, NBC, filtru de aer-ventilatie.
Brigada / Batalionul / Comandamentul, este in permanenta legatura cu bateria. Postul de conducere este instalat n interiorul unui container pe camion platforma. Echipamente se compun din:
-Computer-tactic TC 2000;
Unitatea de Comunicatii Wireless TH 105;
-Postul de radio VSW PANTHER 2000 V L3;
-Postul de radio SW, Panther 2000 h;
-Biroul Central-F1612;
Telefon de rzboi TC 72;
-Conexiune la Reeaua de Comunicare -FISTNET/FIDNET;

-Software ACCS-ATAC;

-Instalatii speciale: NBC, filtru de aer-ventilatie, climatizare, instalatie de racire echipamente, surse de putere de 24V DC(baterii)/220 V AC (generator).

Pentru deservirea lansatorului LAROM cu munitie, a fost creata o autospeciala MITCL, cu sarcina utila de 9 tone, echipata cu sistem de iluminare camuflat si interfata electrica si pneumatica NATO, avand capacitate mare de progresie in teren accidentat, proiectata pentru manipulare containere cu rachete GRAD/LAR. Camionul are aceleasi caracteristici si performante ca si cel folosit pentru LAROM, dar dispune de suprastructura container metalic pentru transport rachete; macara hidraulica cu brat de 5200mm, sarcina maxima 2,2 tone si inaltimea de ridicare de 6000mm. Remorca este de tip RM 7.5/2-S, avand capacitatea de a transporta 2 containere cu rachete + alte doua pe camion.

Troliul SEPSON (Suedia) care se regaseste si pe LAROM, de tip H 100 PS, de 10 tone forta, are posibilitatea de a actiona cablul atat in fata masinii cat si in spatele acesteia. Comanda troliului se poate executa din cabina, direct de la troliu sau de la distanta, cu telecomanda.

Instalatia de iluminat ce se regaseste si pe LAROM, este GABRIEL(franta), si foloseste corpuri de iluminat care permit trecerea de la regimul camuflat la ce necamuflat, si invers, instantaneu, prin actionarea unui comutator de la bordul cabinei.

Sistemul Grad APRN 122mm, montat pe monitoarele si vedetele blindate de la Dunare

O nota aparte a sistemului GRAD romanesc este reprezentat de APRN-produsul este in inventarul unitilor marinei fluviale fiind varianta navalizata a lansatorului de 122 mm, cu 40 de tuburi lansatoare de rachete (stanga-dreapta).
Este format din uniti de lansatoare (240 rachete), dispuse n dou rafturi concepute sa actioneze in acelasi timp. ntregului sistem (lansator) rmne sub puntea navei, fiind retractabil, atunci cand nu este operational. Precizia i puterea de tragere ofer o eficien deosebit produsului n operaiuni de neutralizare mpotriva mijloacelor de tragere inamice, mpotriva rezervelor i concentrarilor de trupele inamice, n neutralizarea marinei inamice, n interzicerea minarii i distrugere n zonele de coasta, actiuni de lupta impotriva Infanteriei Marine si a debarcarilor costiere, eliminarea de baraje, precum i sustinere cu foc a trupelor proprii, neutralizarea inamicului aflat in fortificatii.

Un alt sistem artileristic romanesc, mai putin cunoscut este SISTEMUL DE RECUNOASTERE SI OBSERVARE PENTRU ARTILERIE, montat deocamdata pe TAB 4X4. Acesta se compune din:

-computer tactic ETC 2000;

-unitate de comunicatii wireless;

-sistem de achizitie laser al tintelor;

-VSW PANTHER 2000 VL1(statie radio);

-SW PANTHER 2000 H(statie radio);

-oficiul central F 1612;

-telefon militar TC 72;

-comunicatii network FISTNET;

-software ACCS-FTAC.

Sistemul dispune de un complet de ochire si vedere pe timp de noapte pe baza de radiatii termice, foarte modern, care este compatibil si interoperabil cu toti partenerii NATO. Acest sistem de achizitie al tintelor are ca destinatie:

-observatori inaintati (FO);

-controlorii focului aruncatoarelor (MFC);

-posturi mobile de cercetare-observare de artilerie;

-controlorii inaintati ai focului aerian (FAC) in actiuni de sprijin aerian apropiat (CAS). Acest sistem se compune din: camera termala; luneta de observare pe timp de zi cu CCD; telemetru laser Eye-Safe 1,54 m; platforma goniometru electronic cu GPS incorporat; unitate de comunicatii imagine, date si voce securizata; calculator tip Laptop rigidizat.

Principalele sale caracteristici sunt:

-distanta de detectie a tintei tanc pe timp de noapte 9km;

-distanta masurata cu telemetrul laser 20km;

-precizia de masurare a coordonatelor tintei 1 miime;

-distanta de transmitere imagine, date si voce 1km, mai departe prin statia radio a vehiculului;

-integrabil in sistemele C4I;

-compatibil cu sistemul MGRS folosit de catre NATO.

Acest sistem are in compunerea sa si telemetrul cu laser pentru artilerie si infanterie STLA-M3. Acest sistem laser are ca aplicatii: supravegherea campului de batalie, achizitia coordonatelor tintei si a vitezei de miscare a acesteia, fiind orientat spre Nordul Magnetic. In compunerea sa intra:

sistemul de ochire optic;
goniometru electronic;
-caseta compacta pentru transport uor, cu baterii incluse;

-computer digital de control;

-tripod adjustabil;

-CdNI baterii;

-detectia maxima 20km;

-detectia minima 300m;

-gama de logica 3 tinte vizate pe axa.

Computerul digital permite:

-eroare maxim de conversie a coordonatelor + / 1m;
viteza de masurare int 5-99,5 m / s;
-depoziareat de coordonate rectangulare -peste 100 tinte;
-interfata de date RS-232.

ATROM este inca una dintre realizarile romanesti in domeniu, care din pacate, inca asteapta introducerea in inzestrare. ATROM este un tun Howitzer autopropulsat de 155mm?52 calibre, integrat perfect in conceptul C3I si ACCs. El este perfect compatibil a lucra in retea cu LAROM, beneficiind de toate facilitatile acestuia si avand in componenta sa sisteme identice: statie meteo, computere tactice, etc. Despre toate acestea am mentionat la capitolul LAROM. Avantajele sistemului ATROM, sunt:

-mare mobilitate si putere de foc;

-rapida deplasare in teren;

-timp de reactie foarte scazut si operabil in toate conditiile meteo;

-bataia maxima a tunului este de 41 km cu

ATROM 155mm

proiectile cargo, putand ajunge la 50 km cu munitie inteligenta, ce va fi produsa in viitor;

-echipaj format din 5 membri;

-poate lua 24 de proiectile la bord, ce sunt pastrate in incinte securizate;

-dispune de doua brate hidraulice de sustinere in timpul tragerii, facilitand totodata accesul tunarilor la diferitele sisteme ale tunului. Sistemul hidraulic ajuta la manipularea obuzelor si a munitiei, usurand in mod vizibil operatiunile de ncrcare/descarcare. Cabina ATROM este blindata, avand caracteristici identice cu cabina LAROM.

Asa cum este normal industria romaneasca produce o gama larga de proiectile si pulberi, necesare gamei artileristice produse, cu calibre incepand de la 25mm -152/155mm. De remarcat este proiectilul de 100 mm exploziv COMP B, utilizat inclusiv de TR-84M1. Acest proiectil are un corp de oel cu 2 inele i un inel de ghidare, fortand arderea ntr-un spaiu strns al gazelor si amestecului exploziv. Proiectilul are un impact frontal, de contopire cu actiune instantanee, scurt ntrziere in explozie i dispozitiv de siguran, care este armat la iesirea din teava tunului. De asemenea Romania produce o gama larga de grenade antitanc, precum PG-7VM cu lovitura cumulativa pentru RPG-7, avand capacitatea de a penetra 300mm de armura, la o distanta de 500m. GR-736, grenada reactiva cu mixtura incendiara si auto-initiere, destinata anihilarii personalului inamic, vehicule diverse, etc. Focul declansat de aceasta grenada este deosebit de intens, avand o putere mare de ardere de maxim 50 s la o distanta de minim 300m si de maxim 1300m. Globul de foc format se intinde pe o raza de 5 m.

Unul dintre sistemele recent intrate in inzestrare este ARGUS un sistem de achizitie si control al focului, portabil de catre om. ARGUS F03, are ca destinatie:

-misiunile FO;

-achizitia, detectia si urmarirea tintelor in campul tactic, atat ziua cat si noaptea;

-determinarea coordonatelor tintelor si actualizarea lor in permanenta si automat;

-transmisii securizate de imagini, date si voce;

-perfect integrabil in coordonatele C4I si intreg sistemul artileristic al Armatei Romane;

-poate fi montat pe orice vehicul actual/viitor din dotarea Armatei.

Acest sistem se bazeaza pe computere si aparatura de vedere pe timp de zi/noapte si de achizitie si marcare tinte prin laser, de ultima generatie, produse inclusiv de catre industria nationala.

Desi se cunosc destule despre inzestrarea actuala a Artileriei Romane, nu la fel de multe se cunosc despre inzestrarea viitoare. Se vorbeste de sistemul artileristic de 105 mm, autopurtat, prezentat acum cativa ani la Expomil, dar care inca n-a ajuns in inzestrarea curenta. Despre acesta se stiu extrem de putine lucruri, dar va fi foarte performant, foarte mobil, autonom, ergonomic, avand cost operational scazut, rata mare de foc si acuratete, cu tehnologie state-of-the-art. Dupa cate se stie acesta este/va fi dezvoltat cu firma RDM Technology, Olanda.

Se vorbeste de un sistem artileristic foarte performant, format din lansatoare de rachete, 10 la numar, de 273 mm, cu bataie lunga. Acest proiect se afla, dupa cate stiu, in derulare. Se vorbeste despre iminenta intrare in inzestrare a ATROM; ceea ce ar fi o incununare a anilor de cercetare-dezvoltare dar si a timpului lung de asteptare din partea Armatei.

Una peste alta putem concluziona ca, Artileria Romana se afla la un nivel foarte inalt; capabilitatile acestei arme fiind remarcabile. Toate acestea ne fac sa credem ca viitorul acestei arme in Armata Romana este unul bine definit si ancorat in realitatea si traditia acesteia.




Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
Pagini: << 446 447 448 449 450 451 452 453 454 455 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului verificati-va cunostintele de cultura generala
Mergi la: