Verificati-va cunostintele de cultura generala

Cum au uitat romanii un mileniu de istorie
www.descopera.ro/cultura/2690442-cum-au-uitat-romanii-un-mileniu...

Istorie se cheama ceea ce s-a intamplat cu adevarat, nu ceea ce am vrea sa se fi intamplat, declara in urma cu aproape un secol marele istoric roman Nicolae Iorga. Un adevar cu valoare de postulat, daca luam in calcul zecile de mistificari care au avut ca subiect istoria romanilor, in special istoria formarii poporului roman, dupa retragerea aureliana din anul 271. In speranta ca putem aduce o raza de lumina asupra acelor evenimente tulburi care au marcat aproape un mileniu de istorie valaha, va invitam sa descoperiti, asa cum spunea si Iorga, o frantura de istorie, asa cum s-a intamplat cu adevarat.
Faptul ca nici la ora actuala nu exista un consens cu privire la evolutia populatiei daco-romane si la originile poporului roman se datoreaza, spun istoricii, unei asa numite „taceri a surselor istorice”, motiv invocat, in special, de catre adeptii teoriei migrationiste care sustin ca teritoriul Daciei a ramas o „Terra deserta” odata cu retragerea administratiei romane de la nordul Dunarii. Si cu toate acestea, continuitatea proto-romanilor pe teritoriul Daciei este atestata, fara putinta de tagada, de izvoarele arheologice locale, de culturile dezvoltate pe tot teritoriul fostei Dacii si de , mai mult sau mai putin, rarele inscrisuri istorice din perioada secolului al III-lea si pana in secolul al XIII-lea, odata cu intemeierea Tarii Romanesti sub Basarab I.
Despre retragerea aureliana si continuitatea daco-romanilor
Invaziile triburilor germanice si carpice, in valuri succesive, in provinciile dunarene, au silit administratia romana sa abandoneze Dacia, aceasta retragandu-se strategic in sudul Dunarii. De altfel, nici revoltele dacilor ocupati nu au constituit un element de ignorat pentru romani, acestea luand amploare, mai ales, dupa moartea imparatului Traian – fapt ce vine sa contrazica scrierile secretarului personal al acestuia, care mentiona, la sfarsitul razboaielor dacice, ca intreaga populatie autohtona fusese redusa la maxim 40 de indivizi.

Data retragerii romane din Dacia nu poate fi stabilita cu certitudine, in literatura stiintifica, cei mai multi specialisti optand pentru anii 267-268 din vremea domniei lui Gallienus sau pentru anul 271, in timpul imparatului Aurelian. Faptul ca provincia intemeiata de Traian nu a fost parasita de intreaga populatie este evident, autoritatile evacuand numai armata si administratia, la care se adaugau clasele instarite, in special cele din zonele urbane, proces care se va repeta intocmai si in alte provincii romane.

Continuitatea daco-romanilor la nordul Dunarii este dovedita de singura copie a unei harti romane, unica, de altfel, pastrata pana in zilele noastre, Tabula Peutingeriana. Harta, realizata dupa anul 330 d.H., an in care imparatul Constantin cel Mare muta capitala imperiului de la Roma in Bizant, fosta asezare pescareasca de pe malul Bosforului, arata chiar si dupa retragerea aureliana, nu mai putin de 88 de localitati cu rezonanta daco-geta atat la nordul cat si la sudul Dunarii. Importanta acesteia este cu atat mai mare cu cat, fara doar si poate, Tabula Peutingeriana este o harta realizata in scopuri comerciale, dovedind asadar o stransa legatura economica a romanilor cu populatia ramasa in fosta provincie dacica.

Curios este faptul ca istoricii greci si bizantini continua sa ii numeasca pe localnici daci sau geti, denumire folosita in Bizant pana aproape de secolul al X-lea, data la care incepe sa fie folosit termenul de valah. Istoricul grec Zosimos mentioneaza, de asemenea, in secolul al V-lea, conflictul dintre Imperiul Roman de Rasarit si tribul carpo-dacilor de la nordul Dunarii, conflict soldat cu infrangerea celor din urma. Mai mult, imparatul Constantin cel Mare, initiaza construirea unui pod peste Dunare, care sa faca legatura cu fosta provincie romana, precum si o campanie de la care isi va trage titlul de Dacicus, lucru pe care il va repeta si imparatul Justinian. Desi, practic, administratia romana disparuse din fosta provincie Dacia, teoretic, aceasta continua sa existe in structurile Imperiul Roman. Astfel erau create provinciile Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea, intalnite si sub numele de Dacia Aureliana in literatura secolului al XII-lea, un argument in plus in fata continuitatii numelui de Dacia dar si al celui de dac.

Curios este faptul ca, desi exista multi adepti ai teoriei migrationiste, teorie care spune ca poporul roman s-ar fi format alaturi de cel albanez la sudul Dunarii, urmand ca apoi sa migreze iarasi in nord, nu exista nici macar o singura mentiune a unei asemenea trasmutari de amploare, fapt mai mult decat neobisnuit in canoanele vremii. De fapt, singura mentiune a unei migratii a populatiei este una in sens invers, de la nord la sud, mentiune care se refera, cel mai tarziu, la secolul al XIV-lea.

Nu trebuie uitat nici imparatul Galerius (293-311), imparat roman de oricine dacica, nascut, se pare, la sudul Dunarii, din tata trac si mama „transdanubiana”, termen referitor la fosta populatia daca din provincia cu acelasi nume. Mai mult, Galerius era poreclit de catre cei apropiati, Armenterius – Ciobanul – referire mai mult decat evidenta la vechile sale ocupatii, specifice, de altfel, populatiei romane de origine daco-getica. La fel de important, pentru sustinerea ideii de continuitate a populatiei dacice sau daco-romane, este si imparatul Maximinus Thrax (imparat de origine traca), cel care incepand cu anul 236 se afla in razboi cu dacii liberi si cu sarmatii.
Continuitatea crestina si culturile de la nordul Dunarii
Conform istoricului Victor Spinei, locul de formare al poporului roman ramane inca o problema controversata. Chiar daca proto-romanii supravietuiesc, ei ies treptat, incepand cu a doua parte a mileniului I, din atentia cronicarilor, a istoricilor vremii si din atentia autoritatilor romane. Izvoarele arheologice dovedesc insa, mai presus de orice banuiala, continuitatea populatiei autohtone in spatiul nord dunarean. Inca din secolele III-IV, se remarca asa numita cultura Santana de Mures, conturata cu precadere in arealul triburilor gotice, triburi ce continua circulatia monetara romana. Cultura Santana este urmata de cultura Ipotesti Candesti (secolele V-VII), ce apartine unor comunitati sedentare, de sine statatoare, ale caror indeletniciri (agricultura, cresterea animalelor, ceramica de traditie romana) sunt caracteristice populatiilor proto-romanesti. Totodata se remarca si continuitatea comertului cu Bizantul, o dovada in plus a legaturilor dintre Imperiul Roman de Rasarit si populatiile de la nordul Dunarii.

Influenta valului migrator slav se observa pe teritoriul fostei provincii romane prin cultura Dridu, cultura remarcabila din care iese in evidenta ceramica lucrata la roata, ceramica ce poarta numele culturii respective. Aceasta se va raspandi si la sudul Dunarii, un rol important avandu-l Primul Tarat Bulgar, desi componente ale sale sunt observate si in spatii ce depasesc autoritatea bulgara.

Secolele XI-XII aduc o alta cultura, Raducaneni, caracterizata prin prezenta cuptoarelor rectangulare, ceramica lucrata la roata si obiectele care vadesc prezenta unei populatii sedentare. Cultura Raducaneni este cu atat mai importanta cu cat raspandirea asezarilor umane depaseste zona montana sau deluroasa si se apropie de campie, fapt ce se datoreaza si cresterii demografice.

Deosebit de importanta este continuitatea crestina a populatiei autohtone. Majoritatea istoricilor sunt de acord astazi ca romanizarea si crestinarea comunitatilor dace au reprezentat activitati sincrone si complementare, marturii ale unei vieti crestine datand fara intrerupere inca din secolul al III-lea. Mai mult, incepand cu secolul al IV-lea, se inmultesc, pe langa obiectele cu caracter religios si mormintele de factura crestina. Cum nici unul dintre popoarele migratoare, care au ajuns pe teritoriul fostei Dacii, nu era crestin, obiectele liturgice si mormintele nu pot apartine decat populatiei autohtone, de sorginte daco-romana. Aparitia unor necropole de incineratie sau chiar birituale sunt considerate, astazi, ca apartinand slavilor si bulgarilor. In Dobrogea, procesul de contopire a populatiei dace cu cea romana este si mai evident, primul nume romanesc „Petre”, fiind descoperit intr-o inscriptie de pe un vas de lut datat in secolul III, vas descoperit in fostul castru roman de la Capidava.

Nu mai putin importanta este marturia ambasadorului bizantin, Priscus Panites, la curtea regelui hun Atilla. Acesta mentioneaza pe langa prezenta hunilor in Pannonia si populatia autohtona, pe care o numeste barbara:
:"[...] De acolo am calatorit pe un drum neted, asezat intr-o campie, si am trecut peste mai multe rauri navigabile dintre care cele mai mari, dupa Istros, erau asa numitul Drecon, apoi Tigas si Tifesas. Pe acestea le-am trecut in barci monoxile, de care se foloseau locuitorii de pe malurile raurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii la poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin sate ni se aducea de mancare, si anume in loc de grau, mei, in loc de vin, mied, dupa cum il numesc localnicii. Slujitorii care ne insoteau aveau si ei mei si o bautura preparata din orz, barbarii o numesc camos...Apoi, dintr-o regiune plina de dealuri am ajuns intr-o campie impadurita. Acolo ne-au primit luntrasi barbari in barci monoxile facute din trunchiuri de copaci, taiate si scobite de ei insisi. Ei ne-au trecut dincolo de rau, cu toate ca nu se pregatisera pentru noi, ci pentru a transporta multimea barbara, pe care am intalnit-o in cale, deoarece Attila isi pusese in gand sa treaca la vanatoare pe teritoriul roman, dar de fapt regele scit facea pregatiri de razboi sub pretext ca nu-i fusesera restituiti toti fugarii. Dupa ce am trecut Istrul si am strabatut impreuna cu barbarii un drum de aproape saptezeci de stadii, am fost nevoiti sa ne oprim intr-o campie pana cand Edecon i-a instiintat pe Attila despre sosirea noastra...Dupa ce am trecut cateva rauri, am sosit intr-un sat foarte mare unde se spunea ca se afla cea mai stralucita dintre toate locuintele lui Attila, construita din barne si scanduri frumos poleite si bine incheiate si inconjurata cu o imprejmuire de lemn, pusa de frumusete, nu pentru intaritura. Dupa locuinta regelui se gasea locuinta lui Onegesius impodobita si aceasta cu o imprejmuire de lemn de jur imprejur, dar nu era infrumusetata cu turnuri la fel ca cea a lui Attila. Nu departe de imprejmuire era o baie, construita de Onegesius, cel mai bogat dintre sciti dupa Attila, cu piatra adusa din tara peonilor, deoarece la barbarii din partile acelea nu se gaseste piatra si lemn, ci se folosesc de material adus de aiurea”.
Aparitia valahilor pe scena istoriei
Originile termenului de valah se regasesc cu mult inainte de aparitia proto-romanilor, mai precis la populatiile de origine germanica in ale caror idiomuri, “walha” desemna celtii din triburile vecine, una dintre dovezile in acest sens fiind denumirea straveche a vechilor celti din sudul Britaniei, galezii sau Welsh.

Odata cu ocuparea Galiei de catre Roma, denumirea isi schimba sensul, definind acele populatii romanizate. De abia odata cu venirea slavilor in Europa, sensul de valah se va aplica strict populatiei de la nordul Dunarii, ca o recunoastere a descendentei acesteia din Imperiul Roman. Cronicile bizantine, incepand cu secolul al X-lea, vor defini comunitatile de pe teritoriul fostei provincii Dacia cu acest apelativ. La fel se va intampla si cu celebra cronica ungara a notarului Anonymus, care pomeneste in repetate randuri prezenta valahilor, vlahilor, valohilor sau a blascilor in Transilvania si la nordul Dunarii.
FACTS
Printre alte mentiuni ale prezentei valahilor in zona nord dunareana se numara:

Scrierile cartografului armean Chorenatsi, cel care in secolul a IX-lea pomeneste prezenta Tarii Balakilor (Blahilor) in nordul Dunarii;
Scriitorul bizantin Kinnamos, care in 1167 vorbeste despre valahi ca despre colonistii romani;
Preotul Goderfius von Viterbium, cel care in 1120, in “Gesta Henrici”, pomeneste Blachina – Tara Blahilor – printre cuceririle Romei;
Literatul persan Gardizi, care in secolul al XI-lea mentioneaza prezenta unui popor crestin de origine latina, situat intre neamurile rusilor, bulgarilor si ungurilor;
Cronica imparatului german Friederic Barbarossa, cel care aminteste existenta unei tari numite Walahia intre Muntii Carpati si Dunare;
Cronica turceasca din secolul al IX-lea, Ogusmane, care mentioneaza existenta unei tari a valahilor, situata la nordul Dunarii si la nordul Marii Negre, pana la Nipru;
Mentiunea din cronicile khazare a Tarii Ardil – Ardeal – nume preluat de triburile ungare si transformat in Erdely

Material realizat cu sprijinul Muzeului National de Istorie a Romaniei
Multumim doamnei muzeograf si specialist in arheologie medievala, Dr. Irina Ene

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cum au uitat romanii un mileniu de istorie (II)
www.descopera.ro/cultura/2672794-cum-au-uitat-romanii-un-mileniu...

„Multa lume isi inchipuie navalirile barbare ca la cinematograf: apare barbarul scrasnind din dinti, invartind niste ochi rosii, cu parul valvoi si facand semne de zdrobire si decapitare indata ce vede un colonist roman. Si atunci stramosii nostri, persoane foarte delicate, se speriau si luau cel dintai tren ca sa treaca dincolo de Dunare, caci evident podurile erau destule pentru inlesnirea circulatiei”, Nicolae Iorga.



„Desigur ca un bandit are un dosar mult mai bogat decat un onest taran care si-a cautat de rostul lui. Iar inscriptii si sculpturi lasa cei care au posibilitati materiale, deci bogatii, ci nu oamenii saraci si umili. Aceasta este o greseala: istoria reconstituita numai prin inscriptii si statui este una a celor bogati. Iar stramosii nostri, nu erau bogati, ci formau un popor de tarani, traitor in sate. Cate sunt, in toate timpurile, inscriptiile din regiunea Pindului sau chiar pe teritoriul grecesc, dupa ce viata stralucita a cetatilor creatoare ajunsese la o repede scadere?”. Astfel isi argumenta marele nostru istoric raspunsul la o intrebare care dusese la nasterea unei disensiuni de veacuri si care privea marile migratii in spatiul european, in asa numitul mileniu intunecat de dupa retragerea aureliana.

In fapt, diferendele cu privire la continuitatea daco-romanilor si aparitia poporului roman la nordul Dunarii au existat si vor mai exista, cu siguranta, inca multa vreme. Descopera.ro isi continua periplul istoric inceput in articolul trecut, prezentandu-va astazi una dintre cele mai importante si, totodata, mai controversate marturii ale existentei valahilor pe teritoriul fostei Dacii, Gesta Hungarorum, o prima evidenta a invaziei ungare in Europa secolului al IX-lea, scrisa, cel mai probabil, de cancelarul regelui Bela al III-lea, la sfarsitul secolului al XII-lea.
Gesta Hungarorum sau Cronica Notarului Anonymus
Descoperita sub forma unei copii, in 1746, la Biblioteca familiei imperiale din Viena, si publicata pentru prima data in 1765, de catre Johannes Georgius Schwandtner, sub titlul Anonymi Belae regis notarii Historia Hungarica, Cronica Notarului Anonymus a facut subiectul multor dezbateri controversate de-a lungul timpului. Prezentata initial de catre istoricii occidentali, in special cei din Austria si Ungaria, drept o dovada incontestabila a istoriei glorioase a Regatului Ungar la inceputul acestuia, Cronica a cazut prada, secolul trecut, unui veritabil tir al celor care o considerau un fals bine elaborat. Controversa, asa cum era de asteptat, este reprezentata de desele mentiuni ale prezentei valahilor in spatiul transilvanean si in Pannonia si, mai mult, a prezentei principilor vlaho-slavi si a primelor formatiuni prestatale pe teritoriul fostei colonii Dacia.
Prin cenusa imperiului
Daca la sfarsitul secolului al VII-lea e definitivata marea migratie bulgara prin stabilirea grupului lui Asparuh in nord estul Peninsulei Balcanice, secolul al IX-lea gaseste un alt popor migrator, ungurii, la nordul Marii Negre. Conflictul din anul 896 dintre bulgari si pecenegi, pe de o parte, si unguri, pe de alta parte, duce la infrangerea celor din urma si ii sileste pe acestia sa se refugieze in Pannonia prin pasul Verecke din Carpatii Padurosi si nu prin trecatorile din Carpatii Orientali sau Meridionali, asa cum se crezuse initial. Urmeaza o serie de incursiuni armate in vestul Europei, incursiuni stopate in batalia de la Lechfeld, langa Augsburg, aceasta fiind, de altfel, si ultima tentiva de expansiune in vest a ungurilor, ei concentrandu-se, din acest moment, asupra raidurilor in partea rasariteana a Batranul Continent.

Odata cu incetarea atacurilor asupra popoarelor din vestul Europei, ungurii isi indreapta atentia catre teritoriile de la est de Tisa, teritorii pe care, asa cum mentioneaza Anonymus, existau deja primele formatiuni prestatale ale ducilor vlaho-slavi: „…Tara aceea ar fi foarte buna si acolo curg puhoi cele mai vestite izvoare, al caror nume ar fi, dupa cum noi am spus mai sus, Danubius, Tyscia (Tisa), Morisius, Crisius, Temus (denumire evident latina a raurilor Mures, Cris si Timis), Wag si altele , tara care fusese mai inainte a regelui Athila. Si prin moartea acestuia, principii romani au ocupat tara Pannoniei pana la Dunare, unde si-au asezat pastorii lor. Dar tara care se afla intre Tisa si Dunare a ocupat-o pentru sine Kean, marele duce al Bulgariei, bunicul ducelui Salanus, pana la hotarul rutenilor si polonezilor si a facut sa locuiasca acolo pe sclavi si pe bulgari. Iar tara care este intre Tisa si padurea Igfron, care se afla in Erdeuelu (Ardeal), de la fluviul Mures pana la fluviul Zomus, o ocupase pentru sine ducele Morout, al carui nepot este numit de unguri Menu Morout…Dar tara care este la fluviul Mures pana la castrul Urscia (Orsova) o ocupase un oarecare duce cu numele Glad, din ai carui urmasi s-a nascut Ohtum (Ahtum), pe care, mult mai tarziu dupa aceea, in timpul sfantului rege Stefan, Sunad, fiul lui Dobuca, nepotul regelui, l-a omorat in cetatea sa de langa Mures, deoarece a fost in toate razvratit regelui numit mai inainte..”, „Tuhutum, tatal lui Horca, dupa cum era un barbat siret, in timp ce apuca sa auda de la locuitori bunatatea pamantului foarte paduros, unde un oarecare blac Gelou detinea stapanirea, a apucat sa ravneasca la aceasta cat ar fi sa poata sa cucereasca pentru sine si urmasii sai tara foarte paduroasa.”

Primul atacat a fost ducele Salanus (nume cu vadite conotatii latine), cel care, in ciuda ajutorului primit de la aliatii bulgari si greci, este invins in anul 903. Acesta va ceda partea de nord a tarii sale, pana la raul Souyoy (azi Sajo, afluent al Tisei), impreuna cu toti locuitorii sai, dovada incontestabila a prezentei populatiei autohtone. Salanus ramane, in schimb, duce in restul teritoriilor necucerite de unguri.

Odata cu ocuparea partii de nord a ducatului lui Salanus, ungurii condusi de Arpad isi indreapta atentia catre teritoriile stapanite de Menu Morut. Refuzul sfidator al liderului valah de a ceda fara lupta pamanturile stramosilor sai, imparatii Constantinopolelui, dupa cum insusi Menu Morut declara in celebra sa scrisoare catre suveranul ungur, atrage dupa sine o sangeroasa batalie intre soldatii ducelui valah si cei ai triburilor ungare. Dupa mai multe zile de inclestari, Menu Morut este infrant el acceptand, printre alti termeni ai capitularii, sa dea de sotie pe fiica sa lui Zulda, fiul lui Arpad. In urma acestei casatorii, valahul pastreaza suveranitatea asupra tarii sale, devenind in schimb, vasalul regelui ungur.

La scurt timp dupa incheierea luptelor cu ostenii lui Menu Morut, Tuhutum, unul dintre comandatii de osti ai lui Arpad, primeste permisiunea de a cuceri pentru dansul teritoriile vlahului Gelu ( nume derivat ,se pare, din latinescul Julius sau, in opinia istoricului Neagu Djuvara, din numele trac Gelupara). Conform cronicii lui Anonymus, lupta dintre localnici si atacatori este una dintre cele mai crancene dintre cel inregistrate pe teritoriul Transilvaniei de catre triburile maghiare. Arcasi priceputi, ostasii lui Gelu produc pierderi uriase armatei condusa de Tuhutum, inca inainte ca aceasta sa traverseze Somesul, tragand salve repetate de sageti de pe un mal pe altul. Infrant intr-un final, Gelu incearca sa se refugieze in cetatea sa situata in zona Somesului (nelocalizata inca), fiind, insa, ucis in timpul retragerii.

Ducele Glad este ultimul atacat de o expeditie a trupelor ungare, conduse de capeteniile Zuard, Boyta si Cadusa, cel mai probabil in jurul anului 934. Infruntarea celor doua armate are loc pe raul Timis, in locul numit Vadum Arenarum (Vadul Nisipurilor), acolo unde alianta formata din valahi, bulgari si cumani este zdrobita de atacatorii maghiari. Retras in cetatea Kevee (astazi Cuvin), Glad semneaza pacea cu triburile ungare, devenind vasalul acestora. Fiul sau Ahtum (sau Ohtum, cum este numit in Cronica Notarului Anonymus), se va razvrati, insa, impotriva regelui Stefan I al Ungariei, fiind ucis intr-un final, de catre generalul maghiar Chanadin.

Dincolo de aspectele sangeroase ale confruntarilor dintre valahii transilvani si triburile ungare, din Cronica Notarului Anonymus reiese clar faptul ca pe teritoriul fostei Dacii exista o numeroasa populatiei daco-romana, puternic legata de Imperiul Roman de Rasarit, a carei vasala se recunoaste. Mai mult, Gesta Hungarorum are meritul de a mentiona primele continuitati dinastice in Evul Mediu romanesc, cea a lui Morut si Menu Morut, precum si cea a lui Glad si Ahtum.
Facts
Diploma Cavalerilor Ioaniti si cnejii de la sudul Carpatilor

La sud de Carpati, primele formatiuni prestatale sunt mentionate la 1247 in Diploma Cavalerilor Ioaniti:
-„in numele casei ospitalierilor, s-a indatorat de buna voie, pe sine si casa ospitalierilor sa ia arme pentru ajutorarea regatului nostru in vederea apararii credintei crestine, potrivit cu actul scris mai jos, si sa se supuna si la celelalte indatoriri ce se vor arata indata in aceasta scrisoare, ii dam si ii daruim lui, si prin dansul numitei case, intreaga tara a Severinului impreuna cu muntii ce tin de ea si cu toate celelalte ce atarna de ea, precum si cnezatele lui Ioan si Farcas pana la raul Olt, afara de pamantul cnezatului voievodului Litovoi, pe care il lasam romanilor asa cum l-au stapanit acestia si pana acum. Totusi [le dam] in asa fel, incat jumatate din toate foloasele si veniturile si slujbele din intreaga tara a Severinului, amintita mai sus, din cnezatele numite mai sus sa o pastram pe seama noastra si a urmasilor nostri, cealalta jumatate cazand in folosul casei pomenite mai sus, afara de bisericile cladite si cele ce se vor cladi in toate tarile sus-zise, din veniturile carora nu pastram nimic pe seama noastra – ramanand totusi neatinse cinstea si drepturile arhiepiscopilor si episcopiilor, pe care stie ca le au – lasand deoparte si toate morile dintre hotarele tarilor amintite, atat cele cladite cat si ce se vor cladi – in afara de cele din tara Litua – precum si toate cladirile si semanaturile facute pe cheltuiala fratilor zisei case, si fanetele si pasunile pentru vitele si oile lor, si pescariile de la Dunare si iazurile de la Celei, pe care le pastram impreuna pe seama noastra si a lor.”

Conform surselor istorice, primii voievozi cunoscuti in Tara Romaneasca pana la infiintarea acesteia sunt:
• Seneslau -cca 1247 - (voievod asupra unui tinut din estul Oltului)
• Litovoi – (1247-1277) – voievod pe malul vestic al Oltului
• Barbat (1277-1290) – frate al lui Litovoi
• Thocomerius ( sau Tohomir) (1290 -1310) – tatal lui Basarab I Intemeietorul
• Basarab I (1310 -1352) – Intemeietorul Tarii Romanesti si fondatorul primei dinastii de domnitori romani

Material realizat cu sprijinul Muzeului National de Istorie a Romaniei
Multumim doamnei muzeograf si specialist in arheologie medievala, Dr. Irina Ene

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Gesta Hungarorum
De la Wikipedia, enciclopedia liberã

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gesta_Hungarorum
Gesta Hungarorum (în românã Faptele ungurilor), este o lucrare care consemneazã istoria timpurie ungarã, scrisã de de cãtre autorul Magister P, denumit de obicei Anonymus. El se descrie pe sine însuși drept „un supus servitor al regelui Bela”; existând însã mai mulți regi Bela la care s-ar putea referi.

Gesta Hungarorum este pãstratã ca și manuscris, în Országos Széchényi Könyvtár (Biblioteca Naționalã Széchényi din Budapesta), și datat aproximativ anul 1200. Cercetãtorul Paul Lazãr Tonciulescu a demonstrat cã lucrarea Gesta Hungarorum a fost redactatã de notarul anonim al regelui Béla I al Ungariei.[1]


Controverse privitoare la autor

Cea mai rãspânditã idee este cã notarul (cancelarul) regelui Béla al III-lea al Ungariei (1172 - 1196) ar fi autorul acestei lucrãri.[2]
O altã pãrere susține cã autorul Cronicii ar fi cancelarul regelui Béla al II-lea al Ungariei (1131 - 1141).[2] În situația în care aceastã versiune ar fi adevãratã, autorul ar putea fi un anume Petrus, cancelar în 1124 al regelui Ștefan al II-lea al Ungariei, iar apoi al regelui Bela al II-lea.
O a treia versiune sugereazã cã autorul Cronicii ar fi Péter Pósa, episcop al Bosniei.
Roesler, în Rumänische Studien, Leipzig, 1871, a emis ideea cã Anonymus ar fi notar al regelui Béla al IV-lea al Ungariei (1235 - 1270). Aceastã ipotezã a fost însușitã de Henrik Marczali în Ungarns Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden, Berlin, 1882, precum și de Nicolae Iorga.[3]
O nouã idee o emite inginerul Paul Lazãr Tonciulescu, autorul celei mai recente traduceri în limba românã a Cronicii Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor. În „Prefața”[4]traducerii sale, Paul Lazãr Tonciulescu susține, cã autorul Cronicii ar fi notarul regelui Bela I al Ungariei (1061 - 1063). Între altele, Paul Lazãr Tonciulescu aratã cã în cronicã nu se vorbește nimic despre marea invazie a pecenegilor, din anul 1068, terminatã cu victoria categoricã a ungurilor, în Bãtãlia de la Chiraleș. Deși în tot cuprinsul cronicii Anonymus nu depãșește perioada de domnie a regelui Andrei I (referindu-se doar la evenimente anterioare anului 1060), aceastã victorie strãlucitoare nu putea sã lipseascã din cronicã, cunoscut fiind faptul cã pecenegii erau cei mai mari dușmani ai ungurilor.[5] Totuși, despre bãtãlia de la Chiraleș apar date pentru prima oarã doar în lucrarea lui Antonio Bonfini din anul 1485, "Rerum Ungaricarum decades". Un alt argument îl constituie faptul cã Notarul Anonymus nu a considerat necesar sã specifice în cronica sa despre care rege Bela este vorba, întrucât nu exista nicio confuzie în epoca respectivã, regele Bela, pentru care lucrase anterior, fiind primul din șirul regilor maghiari cu acest nume[5], argument ignorat de toți cercetãtorii anteriori ai documentului.

Traduceri în limba românã

Prima traducere în limba românã a fost realizatã de Mihail Bésán / Mihail Bejan[6], care era notar public regional la Lugoș (azi Lugoj). Traducerea a apãrut tipãritã de revista Transilvania, la Sibii (azi Sibiu), în anul 1899, sub titlul Chronicon Anonymii Belae regis Notarii, Gesta Hungarorum, împreunã cu textul în limba latinã și notele lui László Fejérpataky, membru corespondent la Academiei Ungare de Științe. În opinia inginerului Paul Lazãr Tonciulescu, traducerea realizatã de Mihail Bejan a fost fãcutã pornind de la traducerea în limba maghiarã, care fusese publicatã de László Fejérpataky, cu câțiva ani înainte, în 1892.[7]
Cea de-a doua traducere în limba românã a fost realizatã de Gheorghe Popa-Lisseanu, care a publicat-o la București, în anul 1934, în volumul I al colecției Fontes Historiae Daco-Romanorum, sub titlul Anonymi Belae regis notarii Gesta Hungarorum (text original în limba latinã și traducere).[8]
Cea de-a treia traducere a fost propusã de inginerul Paul Lazãr Tonciulescu, care a publicat-o sub titlul Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena), la Editura Miracol, București, în anul 1996. Și aceastã ediție este bilingvã, cititorul având pe paginile cu soț varianta în limba latinã, iar pe cele fãrã soț traducerea în limba românã. În ultima parte a cãrții, autorul oferã, pentru prima oarã cititorului din România, fotocopia manuscrisului original aflat (pânã în 1932) în Biblioteca Familiei Imperiale de la Viena (paginile I - XXXXVI), autorul fiind, conform declaraței sale, „singurul posesor din România al unui asemenea document, pânã în momentul publicãrii acestei cãrți”. Pentru a ușura identificarea localitãților și a cursurilor de apã, autorul a anexat și o hartã: „Țãri, popoare și toponime menționate în Anonymus Gesta Hungarum”, la pagina 118.

Controverse privitoare la faptele descrise

Unii istorici maghiari (Bona Istvan și Engel Pal) au lansat o campanie naționalistã prin care negau faptele legate de românii din Transilvania și Banat descrise în cronica Gesta Hungarorum. Aceștia au negat existența lui Gelu și a lui Glad considerând cã paginile ar fi fost inventate și cã o cronicã scrisã la 200 de ani nu este credibilã. Denis Deletant se alãturã pãrerii cã este o cronicã discutabilã dar afirmã categoric cã românii au avut continuitate și cã erau în Transilvania înainte de venirea ungurilor [9] Edouard Sayous, într-o lucrare premiatã de Academia francezã, confirmã corectitudinea faptelor descrise in cronica Gesta Hungarorum în legãturã cu prezența românilor în Transilvania și Banat[10]
Bibliografie

Faptele ungurilor de secretarul anonim al regelui Bela, în G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, vol. 1, București, 1934.
Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena), Traducere și comentariu de Paul Lazãr Tonciulescu, Colecția Înțelepciunea Strãbunilor, Editura Miracol, București, 1996. ISBN 973-9182-34-8
Neagu Djuvara, O scurtã istorie a românilor, povestitã celor tineri, Ediția a IV-a, Humanitas, București, 2002. ISBN 973-50-0242-6
Alexandru Madgearu, The Romanians in the Anonymous Gesta Hungarorum. Truth and Fiction, Centrul de Studii Transilvane (Bibliotheca Rerum Transsilvaniae, XXXIV) Cluj-Napoca, 2005.
Edouard Sayous, Histoire Generale Des Hongrois, BiblioBazaar, 2014, ISBN 978-1-293-88800-1


Note

^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazãr Tonciulescu, pp. 3 - 8.
^ a b Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazãr Tonciulescu, p. 5.
^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazãr Tonciulescu, p. 4.
^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor
^ a b Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazãr Tonciulescu, p. 6.
^ Constantin-Tufan Stan, Mihail Bejan, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012.
^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazãr Tonciulescu, pp. 3, 110.
^ Faptele ungurilor de secretarul anonim al regelui Bela, în G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei românilor, vol. 1, București, 1934.
^ Deletant, Dennis (1992). "Ethnos and Mythos in the History of Transylvania: the case of the chronicler Anonymus". In Péter, László. Historians and the History of Transylvania. Boulder. pp. 67–85. ISBN 0-88033-229-8.
^ Edouard Sayous, Histoire Generale Des Hongrois, BiblioBazaar, 2014, p.20-28

Vezi și
Wikisource în limba latinã conține opere originale legate de acest articol:
Gesta Hungarorum

Gallus Anonymus

Legãturi externe

Textul latin și traducerea în limba românã a lucrãrii Faptele ungurilor (G. Popa-Lisseanu, 1934) pe www.dacoromanica.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

INCREDIBIL! În Asia, 80.000.000 de oameni vorbesc limba românã!

"Lucian Cueºdean: “Limba punjabi, din India, are 2.000 de cuvinte curat româneºti, iar multe altele seamãnã foarte mult cu ale noastre. Asta pentru cã ei sunt urmaºii unui trib getic, ca ºi noi, deºi distanþa dintre români ºi punjabi este de 4.500 de kilometri”, scrie Sorin Golea.

Noi am învãþat la ºcoalã cã daco-geþii ar fi fost o ramurã a neamului tracic, care trãia exclusiv în Dacia, pe actualul teritoriu al României ºi care vorbea o limbã diferitã de latinã. Imperiul Roman a cucerit Dacia, iar daco-geþii ar fi renunþat parþial la limba lor pentru a învãþa vorbirea cuceritorilor. Din combinaþia acestora ar fi apãrut, în timp, româna. Dupã 20 de ani de studiu, dr. Lucian Cueºdean a ajuns la concluzia cã aceastã teorie este falsã. Cueºdean spune cã triburile getice, sub diferite nume, ocupau o arie geograficã vastã, din Europa Centralã pânã în Asia, aproape de China ºi de India. Actuala populaþie punjabi, din nordul Indiei, de pildã, este urmaºa unui trib de geþi localizaþi în Asia Centralã cu peste 2.500 de ani în urmã. Aceºti urmaºi ai geþilor vorbesc o limbã asemãnãtoare cu româna. Dar multe din cuvintele punjabi comune cu româna sunt comune ºi cu latina. Problema este cã acum 2.500 de ani nu exista Imperiul Roman. Asta înseamnã cã geþii vorbeau o limbã “latinã” mult înainte de expansiunea romanã.

Rãzboinicii geþi au urmaºi în India

“Am pornit de la informaþiile legate de marele trib al masageþilor, atestat în centrul Asiei de cãtre istoricii antici ºi pomeniþi în Evagrius Scholasticus, scris în secolul VI d.Hr. ºi tradus în formula Ecclesiastical History de cãtre E. Walford în 1846, din care citez: «Actuala populaþie JAD din nordul Indiei este descendenta masageþilor. În limba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats». Am plecat pe urmele acestei populaþii, Marii Jats. Chinezii îi numeau Yueci, adicã Geþi, consemnând dominaþia lor în Punjabi. Deci, geþii au trãit cândva în Punjabi. De reþinut: neamurile geto-dacice vorbeau aceeaºi limbã, dupã cum spune geograful antic Strabon (60 î.Hr.-26 d.Hr.), adicã de la Carpaþi pânã în centrul Asiei”, ne-a spus Lucian Cueºdean.

Dacã geþii au stãpânit teritorii din Europa pânã în Asia, dacã populaþia punjabi este o urmaºã a acestora, iar românii sunt, la rândul lor, urmaºi ai geþilor, dr. Cueºdean a fost curios sã vadã dacã existã vreo legãturã lingvisticã între noi ºi ei, comparând cuvintele din cele douã limbi.

“Dupã 20 de ani de studiu, am ajuns la concluzia cã cele 80 de milioane de persoane ale comunitãþii punjabi vorbesc o românã arhaicã. Au 2.000 de cuvinte identice, multe din ele comune ºi cu latina. Dar dacã punjabi este o limbã vorbitã cândva de geþi, înseamnã cã neamurile getice vorbeau o limbã «latinã» înainte de apariþia Imperiului Roman. De unde rezultã cã limba românã e mai veche decât latina. Concluzia e cã într-un trecut imemorial exista o singurã limbã europeanã, cel mai probabil româna arhaicã, sau getodaca, ºi care printr-o serie de migraþii ºi modificãri a nãscut toate limbile numite indo-europene, printre care ºi latina. Iar rãzboiul dacoroman a fost unul fratricid. Pânã în ziua de azi se vorbeºte româna sau aromâna din nordul Mãrii Adriatice, pânã la Volga. Mai mult, în Kazahstan sunt acum, oficial, 20.000 de vorbitori de limbã românã”, spune Cueºdean.

A studiat 20 de ani problema masageþilor. Lucian Cueºdean are 70 de ani ºi ºi-a dat doctoratul în ºtiinþe medicale. Înainte de 1989 a lucrat câþiva ani în Libia, fost teritoriu al Imperiului Roman. Acolo a început sã caute explicaþii pentru faptul cã dacii au renunþat la limba lor în favoarea latinei, iar libienii nu. În 1990, studiind toatã istoriografia legatã de geþi, a ajuns la datele despre masageþi, care l-au condus la urmaºii lor, populaþia punjabi."

hotinfo.ro/incredibil-in-asia-80-000-000-de-oameni-vorbesc-limba...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fi? Fii? Când se scrie „fi” cu 2 i
https://diacritica.wordpress.com/2009/01/02/fi-fii-cand-se-scrie...
Îmi zice wordpressu’ cã azi cineva a nimerit pe blogul ãsta cãutând sã afle „când se scrie fi cu doi i”. Rãspunsul e simplu: fi nu se scrie niciodatã cu doi i, cã dacã-s doi i, devine fii, care nu mai e fi.

Acu’, serios vorbind (ºi-n caz cã te mai întorci pe aici):

Infinitivul – întotdeauna cu un singur i: a FI.

Viitorul: se formeazã de la infinitiv, deci tot cu un singur i. Întotdeauna. Voi/vei/va/vom/veþi/vor FI. FI, invariabil, la toate persoanele.

Condiþionalul prezent: ca ºi viitorul, se formeazã de la infinitiv, deci tot un singur i. Întotdeauna. Aº/ai/ar/am/aþi/ar FI. FI, invariabil, la toate persoanele.

Condiþionalul perfect: tot cu FI de la infinitiv, adicã un singur i. Aº/ai/ar/am/aþi/ar FI fost. FI, invariabil, la toate persoanele.

Conjunctivul prezent (adicã ãla care începe cu „sã…”). Se formeazã de la FI-, ãla cu un singur i, numai cã acum e variabil, cã i se adaugã diverse terminaþii. Iar la persoana a II-a devine sã FII, cu doi i (ca în Sã fii acasã la nouã jumate, cã dacã nu, nu mai pupi discotecã o lunã. Sau club, mã rog. Pe vremea mea le zicea discoteci.)

eu sã FIU (FI+U)
tu sã FII (FI+I)
el/ea sã FIE (FI+E)
noi sã FIM (FI+M)
voi sã FIÞI (FI+ÞI)
ei/ele sã FIE (FI+E)

Conjunctivul perfect, în schimb, se formeazã ca ºi condiþionalul perfect, cu tot cu FI invariabil, un singur i. Eu/tu/el/ea/noi/voi/ei/ele sã FI fost. (Hehe, sã fi avut eu vârsta ta… / sã fi avut tu experienþa mea...)

Imperativul afirmativ (persoana a II-a sg, cã doar asta ne intereseazã): FII ! Cu doi i.

Imperativul negativ: Nu FI ! Cu un singur i. Cã vine de la infinitivul de mai sus, fi.

Asta e greºeala cea mai frecvent întâlnitã: nu fii, cu doi i. Deºi scriem FII ! , când îl punem pe nu scoatem un i: nu FI ! . De ce? Pentru cã în limba românã imperativul negativ la persoana a II-a singular se formeazã, de cele mai multe ori, de la infinitivul verbului (Citeºte! Nu citi! Spune! Nu spune! Fã! Nu face! ). Iar infinitivul lui a fi e taman FI ãsta, cu un singur i.

Cam asta ar fi, cã atâta îmi vine-n minte acuma.

_____________________________________________

UPDATE:

Conjugarea lui a fi
Regula 1 ºi singura:

Se scrie FII, cu doi i, numa’ la:
– imperativ afirmativ: Fii cuminte!
– conjunctiv prezent, forma afirmativã ºi forma negativã: Vreau sã fii cuminte. Vreau sã nu fii obraznic.

În rest, e FI, cu un singur i:
– imperativ negativ: Nu fi obraznic!
– condiþional prezent: aº fi, ai fi
– condiþional perfect: aº fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi fãcut
– conjunctiv perfect: sã fi ºtiut, sã fi fost, sã fi avut
– viitor: voi fi, vei fi
– verb + FI: pot fi, poþi fi, sã poatã fi, sã poþi fi, vei putea fi.

_________________________________________

Vezi ºi:
Imperativul. Sau despre fii! / nu fi!, zi! / nu zice!, fã! / nu face!.
„Sã nu fii” sau „Sã nu fi”?
Forma negativã a verbelor
Poþi fi. Poþi sã fii
Fir-ar sau fi-r-ar
Fi-mi-ar, fi-þi-ar, fi-i-ar.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.ejobs.ro/user/locuri-de-munca/redactor-web-9am/490281/sqi
Candidatul ideal

- Sa cunoasca limba romana, la perfectie, si engleza
- Sa fie student, an terminal sau sa fii finalizat o facultate de profil umanist (Litere, Jurnalism, Limbi Straine), dar nu neaparat

HOPA...,,sa cunoasca limba romana, la perfectie...'' asta da ipocrizie....le ceri altora ceea ce-ti lipseste tie...pai in cazu' de fata ,,sa fii finalizat'' este un agramatism...si-atunci de unde pretentii cu ,,perfectie''...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Macar de-ai retine si tu ceva din lectiile astea pe care ti le predai singur

Ai scris de un million de ori cu un singur i cand nu trebuia

De la: 9am_4421, la data 2015-12-21 13:20:49Macar de-ai retine si tu ceva din lectiile astea pe care ti le predai singur

Ai scris de un million de ori cu un singur i cand nu trebuia

Fi-mi-ar scarba de tine...e cu un singur i ..n'asa...???

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Aham , sunt cam acri strugurii ptr. tine , stiu . Ai vrea tu sa ai mintea mea dar tre' sa mai treci cativa ani pe la scoala ..
Nici macar p'a vietii nu o ai

De la: 9am_4421, la data 2015-12-21 15:51:23Aham , sunt cam acri strugurii ptr. tine , stiu . Ai vrea tu sa ai mintea mea dar tre' sa mai treci cativa ani pe la scoala ..
Nici macar p'a vietii nu o ai

ce sa zic...ma bucur pt. tine...sper din tot sufletul sa fie precum spui tu....desi din atitudinea ta de pe forum razbate cu totul altceva...in fine...imi pare rau ca ti-au murit laudatorii...si stii vorba ceea ,,lauda de sine, nu miroase a bine''...da' deh, la ce iz vine dinspre tine, de un' sa mai simti si alte mirosuri ,,fine''... REALIZATOOOOOOO....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

romaniabreakingnews.ro/tag/istorie-2/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Sã înțelegem Grecia de azi uitându-ne în trecut! IALTA 1945! Grecia (pro-comunistã) – 90% la occident, România (anti-comunistã) 90% la ruși!


Ialta_1945_Grecia_si_Romania

“Cei 3 mari”, Roosevelt, Stalin și Churchill, erau liderii națiunilor aliate cheie datoritã puterii națiunilor pe care le reprezentau și a colaborãrii pe care o avuseserã în timpul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial. Acești trei lideri s-au întâlnit doar de douã ori în decursul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial dar deciziile lor au fost cardinale și au schimbat cursul istoriei.

Dupã Conferința de la Teheran, cei 3 lideri au decis sã se reîntâlneascã, ceea ce a dus la Conferința de la Ialta, din februarie 1945. Deși Stalin și-a exprimat îngrijorarea fațã de starea sãnãtãții lui Roosevelt, aceastã îngrijorare nu s-a transpus în acțiune. Liderul sovietic a refuzat sã cãlãtoreascã mai departe de zona Mãrii Negre, în peninsula Crimeea, iar Churchill și Roosevelt au fost nevoiți sã facã din nou deplasãri lungi și obositoare pentru a ajunge la întâlnirea de la Ialta.

Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie voia sã-și menținã imperiul colonial, Uniunea Sovieticãdorea sã obținã mai mult teritoriu și sã-și consolideze poziția în teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau sã se asigure de participarea URSS la rãzboiul din Pacific și sã negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera sã obținã din partea lui Stalin conlucrarea în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Majoritatea populației din Europa de est a considerat Conferința de la Ialta drept un act de trãdare din partea Occidentului. Acesta își are originea în credința cã puterile aliate, deși afirmau valorile democratice, au încercat sã asigure stabilitatea sacrificând pentru urmãtorii 45 de ani națiunile din Europa de Est, nu însã și populația Greciei.

Silviu Sergiu (evz.ro): Dupã Al Doilea Rãzboi Mondial, tranziția spre democrație a fost extrem de anevoioasã. O parte consistentã a societãții grecești era sub fascinația comunismului. Occidentul a fãcut eforturi considerabile sã împiedice intrarea Greciei sub influențã ruseascã.

Mai important, a cheltuit foarte mult, fãrã a cere foarte multe în schimb. Când banii s-au terminat, accentele extremiste de stânga au ieșit din nou la ivealã, iar redesenarea hãrții geostrategice a devenit din nou posibilã.În negocierile de la Yalta, anglo-americanii nu au vrut sub niciun chip sã lase Grecia pe mâna lui Stalin.

Dacã elenii ar fi intrat sub Cortina de Fier, URSS ar fi avut acces la Marea Mediteranã. Stalin ar fi amplasat aici baze militare și ar fi exercitat o presiune directã și periculoasã asupra Occidentului. Practic, Italia s-ar fi aflat mult prea aproape de rachetele nucleare sovietice.
Din acest motiv, premierul britanic Winston Churchill a fãcut tot posibilul sã-i pãstreze pe greci în zona de influențã occidentalã.
Niciun preț nu s-a dovedit prea mare pentru a atinge acest obiectiv…

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia sã aibã loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, formatã nu din mici întreprinzãtori, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au plãtit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente.

Deoarece consuma mai mult decât producea, Grecia a început sã funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A împrumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara în fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au întors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructurã acordate firmelor vestice.Fãrã nici cea mai micã îndoialã, investiția Occidentului în Grecia a meritat din perspectivã geostrategicã. Asta pentru a le rãspunde celor care acuzã Vestul cã a creditat în exces Atena.

Din pãcate, criza economicã a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei sã-i susținã cheltuielile mult prea mari. Când banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stânga a ieșit din nou la ivealã. Astfel a fost posibilã venirea la putere a „Syriza” lui Alexis Tsipras.

”Sã nu ai încredere în greci, chiar și atunci când le faci daruri”. Astfel ar putea fi parafrazat celebrul dicton, urmãrind ce se întâmplã astãzi în Grecia. – Silviu Sergiu, editorialist Evenimentul Zilei

Imediat dupã rãzboi, în 1946, a izbucnit un rãzboi civil, în care s-au confruntat aripa armatã a Partidului Comunist Grec (KKE) cu forțele guvernamentale. A fost unul din primele conflicte ale Rãzboiului Rece, care a testat vigilenta aliaților occidentali, capacitatea lor de a apãra sferele de influențã negociate la Yalta.

Dupã trei ani de lupte, în 1949, comuniștii au fost înfrânți. Din acel moment, Planul Marshall, de reconstrucție a Europei postbelice, a adus Greciei importante sume de bani. SUA și Marea Britanie au sperat cã tendițele extremiste din societatea greacã vor fi atenuate de prosperitate. Lucrul acesta nu s-a întâmplat, flagelul comunismului nu a fost eradicat. În ciuda sprijinului consistent oferit de Washington, sentimentele anti-americane, antioccidentale au crescut în intensitate, iar Grecia a fost din nou la un pas sã intre sub tutela Moscovei, împinsã de un guvern cu vãdite simpatii comuniste. Fascinația pentru extrema stângã a continuat. Dictatura Coloneilor, regim autoritar de dreapta instaurat în 1967, a împiedicat însã acest lucru.

Rãzboiul Civil și Dictatura Coloneilor a lãsat rãni adânci în societatea greacã, divizarea ei fiind resimțitã și astãzi. În 1974, grecii au intrat în epoca democraticã cu simpatii de stânga amplificate de resentimentele fațã de dictatura de dreapta. Foarte mulți greci, în special cei tineri, au continuat sã tânjeascã dupã comunism, din cauza urii lor fațã de junta militarã, care-i condusese pânã atunci.

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia sã aibã loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, formatã nu din mici întreprinzãtori, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au plãtit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente. Deoarece consuma mai mult decât producea, Grecia a început sã funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A împrumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara în fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au întors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructurã acordate firmelor vestice.

Fãrã nici cea mai micã îndoialã, investiția Occidentului în Grecia a meritat din perspectivã geostrategicã. Asta pentru a le rãspunde celor care acuzã Vestul cã a creditat în exces Atena. Din pãcate, criza economicã a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei sã-i susținã cheltuielile mult prea mari. Când banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru Stânga a ieșit din nou la ivealã. Astfel a fost posibilã venirea la putere a „Syriza” lui Alexis Tsipras. Stânga pândește sã ia puterea și în alte țãri importante ale Europei. În Spania, Podemos e mai aproape ca oricând sã câștige. Nu putem decât sã sperãm cã, dacã spaniolii, dar și alți europeni, vor vedea caznele grecilor, vor înțelege cã votarea unor populiști fãrã soluții viabile nu e un rãspuns la recesiune. În orice caz, viitorul Uniunii Europene este tot mai incert.
Ce se întâmpla în România, când în Grecia era luatã în brațe de occident?

Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplica si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%. Aceste date au fost anuntate de liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele verbale din sectiile de votare din tara. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul).

Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in exil. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece. In urma acestui proces, conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii si simpatizantii P.N.T. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. Dupa desfiintarea P.N.T., conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din partea autoritatilor comuniste. Cu toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.N.L. au fost arestati de catre regimul comunist. In 1948, comunistii au fuzionat cu o parte din P.S.D. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist). In urma acestei fuziuni, comunistii au schimbat numele partidului in Partidul Muncitoresc Roman. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist).

La 30 decembrie 1947, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori, arestati in perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. In aceeasi zi, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. Astfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei.
În primii ani de dominație comunistã resursele României au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte româno-sovietice , înființate dupã încheierea conflagrației mondiale pentru a gestiona plata uriașei datorii de rãzboi cãtre URSS, stabilitã prin Tratatul de Pace de la Paris la suma deloc neglijabilã de 300.000.000 dolari (la valoarea din 1938, echivalentul a cca. 5 miliarde de dolari la valoarea din 2014).

SovRom-urile nu au fost ceva specific românesc, sovieticii înființând asemenea societãți mixte în toate țãrile care trebuiau sã le plãteascã despãgubiri de rãzboi (în Finlanda, de pildã, a fost înființatã o societate mixtã pentru producerea construcțiilor de lemn numitã Puutalo Oy). Un mare numãr de oameni (estimãrile variazã de la 137 la mai multe zeci de mii ) au fost închiși din motive politice. Existã mãrturii despre numeroase cazuri de abuzuri, asasinate sau torturi aplicate unui mare numãr de oameni, în principal în cazurile oponenților politici. La începutul deceniului al șaptelea (1960÷1970), guvernul român a început sã treacã la acțiuni pentru creșterea gradului de independențã fațã de Uniunea Sovieticã.

Andrei Rãdescu / romaniabreakingnews.ro

Surse: evz.ro, ro.wikipedia.org, dunastu.wordpress.com

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Deutsche Welle despre români, liderii providențiali și liderii fatali

Mulți români investesc speranțe exagerate în liderii lor. Secretul izbãvirii de gangsterism politic pare sã rezide în voința națiunilor, în democrație și în profilul neresentimentar al liderilor produși de liberalism.

Foto:Pactul Hitler-Stalin, din 1939 (Hitler în discuție cu ministrul de externe sovietic Molotov, semnatarul moscovit al pactului.)

„Pentru orișice, fie cã afirmi fie cã negi, e nevoie de un minimum de neghiobie”, afirma Cioran în „Fracturi”. Dar nu dãdea oare dovadã marele filosof de o neghiobie proprie, crezând cã „toate actele noastre se desfãșoarã într-un cerc de erori și iluzii”?

Unii lideri se cred înțelepți, dar se înșealã grav. Alții, fãrã a fi sfinți, pãcãtuiesc mai puțin. Lectura galeriei de portrete de lideri hasidici creionate de Elie Wiesel, alt geniu nãscut în spațiul carpato-danubian, demonstreazã cã se poate conduce altfel decât au fãcut-o Hitler, Stalin, Antonescu, Ceaușescu. Prin însuflețire și dãruire de sine. Prin dragoste de semeni și urã fațã de rãu, iar nu fațã de cei catalogați drept „rãi”.

Când, în trenul care-l transporta la Auschwitz, ca și în lagãr, la o aruncãturã de bãț de camerele de gazare, Elie Wiesel învãța de la hasizii deportați cu el și cu familia lui sã cânte și sã danseze în fața morții, Cioran, autorul „Schimbãrii la Fațã a României”, era un autor celebrat. Ca simpatizant legionar, deplânsese „tragedia culturilor mici” și-și dorea „o Românie cu populația Chinei și destinul Franței”.

Finalul rãzboiului avea sã gãseascã însã nu doar populația evreiascã a Europei zdrobitã și Germania fãcutã zob, ci și o Românie diminuatã, schiloditã, ocupatã. Ar fi putut liderii ei sã-i schimbe destinul în bine? Ori suntem fatal condamnați sã fim sub vremi? N-ar fi oare o neghiobie maximã sã credem cã de lideri nu depinde mai nimic?

Actele de cel mai bun augur ale unor reprezentanți de seamã ai umanitãții sparg cercul iluziilor, fiind condiționate nu de erori și himere, ci de bucuria de a trãi și de o dragoste de un anume fel. Cea neîntinatã de ura fațã de celãlalt. Datorãm marile demersuri eliberatoare nu luciditãții dezabuzate și depresiei, la care inegalabilul Cioran se pricepea de minune și care nu i-a scutit nici pe liderii hasidici și nici pe un Winston Churchill, ci instinctului solidaritãții și aderenței la adevãr, dreptate, libertate. O aderențã nu mereu și neapãrat rațional asumatã, dar întotdeauna iubitoare de oameni.

Celebrând șapte decenii de la finalul rãzboiului mondial, fãrã discuție cel mai sângeros și ucigaș din istoria omenirii, avem a trece în revistã nu doar suita de cauze imediate ale catastrofei, preludiul ei infect, marcat de împãciuitorism, ca și de pactul Hitler-Stalin, ci și profilul și resursele marilor lideri ai timpului. Util, în ordinea tentativei noastre de a angaja experiența și memoria sã ne ajute sã evitãm repetarea unor astfel de catastrofe, e sã ne întrebãm de ce, în momente decisive ale istoriei, unii au, iar alții, vai, n-au parte de personalitãți conducãtoare salvatoare.

Remarcabil mi se pare cã națiunile care au sperat cel mai intens sã se vadã mântuite prin liderii lor, s-au dedat deșãnțat pasiunii pentru personalitãți providențiale, au cotizat la cultul presupușilor izbãvitori și au admis sã le cedeze controlul total asupra propriului destin, au sfârșit-o și cel mai rãu.

Nu e vorba, în context, doar de germani și cataclismul numit Hitler, cel dispus sã-și sacrifice întregul neam. Deși situați din 1941 încolo în tabere adverse, Stalin și Antonescu fac parte din aceeași tagmã sinistrã. Dictatori cu mãști de patrioți, dar cu decizii de o incompetențã crasã, însoțite de pulsiuni și fapte de criminali în masã, ambii au reprezentat și trãdat speranțele de ieșire din mizerie, neputințã și marasm ale popoarelor în fruntea cãrora s-au instalat. Supușii lor s-au vãzut escrocați, vînduți, seduși, împinși cãtre complicitãți și atrocitãți și mutilați pe decenii de moștenirea celor doi tirani.

Și chiar dacã sovieticii au sfârșit, grație eroismului rusesc și ajutorului occidental, sã iasã învingãtori din încleștarea militarã cu terifianta mașinãrie de rãzboi nazistã și sã-și extindã Uniunea și coloniile, cei mai mari perdanți, pânã azi, nu sunt națiunile invadate de armata roșie. Sunt rușii înșiși. Carne de tun și sclavi au fost sub Stalin. Carne de tun sunt și pentru emulii sãi. Putin pune la încercare nu doar Ucraina, sau Moldova, ci întreaga Rusie, cu tot cu numeroșii aplaudaci ai dictaturii lui.

Invers, un neam care, în 1940, pãrea iremediabil condamnat sã se vadã cotropit și îngenuncheat de hitlerism, a ieșit cu bine din poate cea mai grea încercare a istoriei engleze. Ce anume l-a determinat oare pe Churchill sã înțeleagã rapid, încã din anii 30, cã pericolul acut al hitlerismului depãșește pânã și amenințarea hidosului sistem sclavagist și criminal al stalinismului? Ca ministru de rãzboi nu susținuse el impopulara intervenție britanicã în contra revoluției? Nu afirmase despre bolșevism dupã 1918 cã trebuie distrus din fașã?

Fenomen occidental, nu asiatic, nazismul, supremã oroare, avea sã replonjeze omenirea de pe culmile civilizației apusene în hãurile barbariei absolute. Dar cum a reușit Churchill sã prevadã marele dezastru, sã evite neghiobia multora dintre contemporanii sãi, dedați speranței iluzorii în prezumtiva efemeritate a unui nazism crezut incapabil, chipurile, sã destrame puternica țesãturã a civilizației germane și sã materializeze crimele anunțate de Mein Kampf? Sã fi fost doar inteligența?

Infailibil, în mod cert, Churchill n-a fost. Într-unele din capcanele lui Stalin, și în mod tragic și în stupida abandonare a României dupã rãzboi, avea sã cadã nu doar Roosevelt, ci și el însuși. Dar claritatea moralã, curajul personal și o concepție a puterii vãzute ca serviciu în folosul fiecãrui compatriot în parte, nu doar a națiunii și a imperiului în genere, i-au conferit lui Churchill rezistențã fațã de ispita de a pune umãrul la construcția eșafodajului de minciuni și împãciuitorisme ale timpului. Ele condiționaserã și dezastrul izbucnirii rãzboiului și apogeul dezumanizãrii prin Holocaust, constituind pentru vecie amprenta acestei conflagrații.

Se spune cã popoarele și-ar merita conducãtorii. Românii n-au fost lipsiți de personalitãți providențiale. De o reginã mamã, bunãoarã, devenitã figurã de prorã în efortul de a se pune capãt rușinii naționale a genocidului din Transnistria. De un Iuliu Maniu și de un tânãr rege care au contribuit masiv la destrãmarea celei mai nefaste alianțe din istoria României. Dar alții au fost la timonã în momente cruciale.

Caracterul benefic sau malefic al opțiunilor conducãtorilor nu ține de carisma lor. Nici de orientãrile lor ideologice, ori de vreo afiliere religioasã. Dar pare a fi o funcție nu doar a inteligenței lor, ci și a fundalului cultural și politic în care evolueazã liderii și le marcheazã indelebil psihologia. Utopiile îi încurajeazã pe șefii totalitari sã-ncerce sã oblige realitatea sã se conformeze cãmãșii de forțã a doctrinei, iar umanitatea sã încapã în varii variante de paturi ale lui Procust. În pofida oricãror neajunsuri, democrația liberalã oferã în acest context multiple șanse și avantaje pe care nici o tiranie, cu idiosincrazia ei fațã de libertate nu le poate prezenta.

Pare adevãratã vorba potrivit cãreia națiunile obsedate sã-și procure un mesia politic riscã, in corpore, sã „dea de dracu”. La celelalte, cele hotãrâte sã nu se lase ispitite de falși mântuitori, salvarea se aratã dispusã sã vinã benevol.
Sursa, autor: dw.de Petre M Iancu prin romanibreakingnews.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Despre trãdare și trãdãtori. Franța fațã de România în ultima sutã de ani
Istorie

„Statele nu au prieteni, au doar interese’”. Cuvintele lui Charles de Gaulle sunt, de fapt, o parafrazã dupã faimoasa afirmație a Lordului Palmerston, premier al Imperiului Britanic în secolul al XIX-lea: „Anglia nu are prieteni eterni, nu are dușmani permanenți, Anglia are numai eterne și perpetue interese’”. Maxima s-a potrivit, de-a lungul ultimilor 150 de ani, felului în care Franța a abordat relațiile cu România.
Cum trebuia ca jumãtate de milion de români sã moarã degeaba

În 1939, Nicolae Titulescu, intrat în posesia unor documente strict secrete, descoperea felul în care discutau conducãtorii Franța despre garanțiile și promisiunile fãcute României în 1916, atunci când au cerut guvernului Ionel Brãtianu sã intre în Primul Rãzboi Mondial: „Nu existã niciun inconvenient de a garanta României concesiuni imposibil de realizat; nu ne vom ține angajamentele noastre fãrã nicio remușcare, pentru cã nu avem niciun mijloc de a le executa“. Aceste documente ajunse la Titulescu, copii ale stenogramelor secretarului Paul Mantoux la discuțiile dintre președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, premierul Marii Britanii, Lloyd George, cel al Italiei, Vittorio Orlando, și șeful guvernului Franței, Georges Clemenceau, au fost publicate în volumul „Documente confidențiale“, Editura Academiei Române, 1992.
Au murit între 500.000 și 800.000 de români (cifrele diferã în funcție de sursã) în acest rãzboi care trebuia sã nu ne aducã nimic (potrivit estimãrilor fãcute de aliații francezi). Numai firul contorsionat al istoriei a pus ulterior țara noastrã în situația nesperatã de a-și atinge aspirațiile.

Nu s-a vorbit și nu se vorbește nici acum public despre comportamentul Franței dupã victoria din Primul Rãzboi Mondial. Aceiași oficiali francezi care în intervalul 1914-1916 își luau angajamente și semnau garanții ferme, aproape implorând România sã abandoneze neutralitatea și sã ajute Antanta prinsã la înghesuialã la câțiva kilometri de Paris, au uitat totul în toamna lui 1918, devenind favorabili Ungariei. Guvernele Marilor Puteri învingãtoare au refuzat sã recunoascã angajamentele semnate în 1916, pentru care România a și intrat în luptã, pe motiv cã în primãvara lui 1918 țara noastrã a ajuns la un armistițiu cu Puterile Centrale dupã ieșirea Rusiei din rãzboi.
Primãvara lui 1919 – francezii reintroduc administrația maghiarã în Banat

Rãzboiul româno-maghiar din 1918-1920, care a dus la unirea Transilvaniei și a Banatului cu România, a pus la grea încercare alianța cu Franța. În primãvara lui 1919, francezii au reintrodus administrația maghiarã în Banat. Trupele aliate sârbe și franceze au refuzat sã cedeze României, conform înțelegerii, aceastã regiune, și s-au retras abia dupã numeroase proteste și un mare scandal la Conferința de la Paris. Oficialii români intrați în Banat dupã retragerea aliaților au gãsit acolo un dezastru: armata franco-sârbã jefuise totul înainte sã plece.

Generalul Gheorghe Mãrdãrescu, comandantul trupelor din Transilvania în acel moment, descrie în memoriile sale atitudinea fațã de România a aliaților francezi dupã victoria din toamna lui 1918: „Ungaria (…) își retrãgea din toate pãrțile armata pe care o reorganiza și înarma contra noastrã. Ea își gãsea ajutor și încurajare în condițiunile armistițiului acordat de generalul Franchet d’Esperey (n.r. – șeful armatelor aliate din Orient), care ignorase revendicãrile recunoscute nouã prin tratat și oprise înaintarea trupelor noastre. (…) Bulgaria ocupa încã, cu consimțãmântul marilor noștri aliați, toatã Dobrogea, pe care nici germanii, aliații lor, nu le-o recunoșteau. Armistițiul, încheiat dupã prãbușirea Bulgariei, nu ținea seama deloc de interesele României. Asistam astfel la o situație fãrã precedent în istoria popoarelor: ca învinsul sã menținã și sã cotropeascã mai departe ținuturi care au fost ale învingãtorului. În rezumat, deci, aliații uitaserã legãturile contractate și, deși noi am reintrat în luptã la cererea lor, invocau pacea ce din vina lor ni s-a impus la București, spre a se dezinteresa complet de țara noastrã“ – volumul „Campania pentru eliberarea Ardealului și ocuparea Budapestei“, publicat în 1922 și retipãrit la Editura Militarã în 2009.
Ținând cont cã militarul era îngrãdit politic prin natura funcțiilor sale (ministru de Rãzboi în perioada 1922-1926), afirmațiile de mai sus sunt cu atât mai concludente.

Foarte puține lucruri sunt cunoscute azi publicului român despre Conferința de Pace de la Paris care a dus la edificarea României Mari dupã Primul Rãzboi Mondial. Se crede cã, dupã capitularea Germaniei și destrãmarea Austro-Ungariei, aliatele Franța și Marea Britanie ne-au fãcut dreptate. În realitate, totul s-a obținut foarte greu și cu mari sacrificii. Punerea aliaților în fața faptului împlinit prin victoria obținutã pe câmpul de luptã împotriva ungurilor în 1918-1919 a cântãrit foarte greu la recunoașterea unirii Transilvaniei cu România. Țara noastrã a fost nevoitã, de asemenea, sã facã Franței și Angliei concesii grave în privința suveranitãții și a economiei.

Aliații cui?

Linia inițialã unde s-a convenit sã se opreascã trupele române în toamna lui 1918 a fost încãlcatã des de maghiari. Soldații unguri au pornit o puternicã propagandã bolșevicã, lucru știut și de Aliați. Francezii au cerut însã ferm ca românii sã nu depãșeascã linia stabilitã prin armistițiu. Apoi, dupã un atac al trupelor maghiare în noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919, armata românã a trecut la ofensivã și a împins linia frontului pe Tisa.

Nici dupã venirea la putere a guvernului bolșevic al lui Bela Kuhn (foto) francezii, în ciuda unor luãri verbale de poziție, n-au devenit mai activi pe teren, deși pericolul comunismului amenința deja întreaga Europã odatã cu victoria revoluției în Rusia și agitațiile care începeau în Germania. „Timp îndelungat, Conferința de Pace a fost nehotãrâtã ce atitudine trebuie sã adopte fațã de Ungaria. Telegramele ce soseau în aceastã privințã erau contradictorii și reflectau clar aceastã nehotãrâre. Aci se pãrea cã Conferința ar fi decisã sã recunoascã guvernul bolșevic, aci o altã depeșã ne vestea cã Conferința nu poate trata cu Bela Kuhn, menținând blocusul contra Ungariei“, descria generalul Gheorghe Mãrdãrescu în memoriile sale incertitudinea în care s-au trãit acele zile.

Aliate ale României, trupele sârbești și cele franceze au urmãrit cu arma la picior cursa înarmãrii lansatã de sovieticii de la Budapesta sprijiniți de Rusia, atacul și victoria acestora asupra cehoslovacilor și, apoi, ofensiva de amploare lansatã împotriva României. „Odatã armata organizatã, comuniștii au socotit cã este momentul propice de-a ne ataca, întrucât din partea cehoslovacilor erau asigurați prin armistițiul încheiat, iar de frontul franco-sârb nu se îngrijeau, fiind convinși cã din aceastã parte nu se va produce nicio acțiune contra lor“, nota generalul Mãrdãrescu situația de pe front în ajunul marii ofensive maghiare din 20 iulie 1919.

Dupã ce diviziile armatei noastre au zdrobit singure forțele bolșevice maghiare, generalul d’Esperey a încercat sã opreascã intrarea românilor în Budapesta. Tot francezul a cerut ulterior retragerea cât mai grabnicã a României din Ungaria. Niciuna dintre inițiativele lui n-a avut loc fãrã încuviințarea Parisului.
Deja-vu: o telegramã în care se vorbește de comisioane pentru politicienii români

Alex Mihai Stoenescu prezintã în „Istoria loviturilor de stat din România“ (Volumul III, pag 85-86) un episod emblematic pentru modul în care Franța abordeazã și întreține relațiile cu politicienii din țara noastrã: „(…) Într-o telegramã cifratã, trimisã la sfârșitul anului 1930 de ambasadorul Franței la București, Gabriel Puaux, cãtre secretarul permanent al Ministerului de Externe francez, Philippe Berthelot, se propunea urmãtorul program: «Se prezintã o ocazie foarte favorabilã acum, când România trece printr-o grea crizã financiarã și are nevoie de un împrumut. Pe piața Franței se gãsesc capitaluri mari, din lumea întreagã, care au cãutat acolo refugiu din cauza crizei internaționale și nu gãsesc plasament. România, aflatã acum la strâmtoare, nu va refuza nicio garanție cerutã de noi pentru acordarea împrumutului. Vom putea deci controla finanțele țãrii și împiedica ca regele Carol II, cãlcând pe urmele regelui Carol I, sã înregimenteze România în sistemul economic german, iar Partidul Național Țãrãnesc, încasând un comision substanțial, ușor de acoperit prin cursul scãzut al titlurilor de emisiune, va rãmâne obligatul nostru. Având asigurate ambele partide de guvernãmânt din România – cel liberal și cel național-țãrãnesc – nu ne vom mai teme de surprize dezagreabile din partea lui Carol al II-lea». (citat din Radu Lecca, „Eu i-am salvat pe evreii din România – memorii 1931-1944“, pag. 62).
Acest plan a fost pus în practicã, PNȚ primind un comision ilegal de 5% din împrumutul de douã miliarde de franci francezi fãcut de România, ca urmare a unui ordin expres al Ministerului de Externe al Franței cãtre Banca «De Paris et des Pays Bas»“.
„Problema deschisã a Basarabiei“, monedã de schimb pentru interesele Franței

În telegrama de rãspuns a secretarului permanent al Ministerului Afacerilor Externe francez cãtre ambasadorul Franței la București, Gabriel Puaux, în același an 1930, se prezenta strategia Parisului în privința aliaților din Centrul și Estul Europei: „Din punct de vedere politic, Mica Înțelegere (n.r. – România, Iugoslavia, Cehoslovacia) este de un prețios ajutor Franței în sânul Ligii Națiunilor. Din punct de vedere economic, alianța Franței cu Mica Înțelegere împiedicã sud-estul Europei sã devinã iarãși un Hinterland economic german și petrolul sã fie la dispoziția militarismului prusac. Este drept cã, din punct de vedere militar, alianța noastrã cu Mica Înțelegere are o valoare mai micã, pentru cã Cehoslovacia, astfel cum spunea și Ferdinand Foch (n.r. – Generalissimul Armatelor Aliate), are o constelație geograficã extrem de vulnerabilã și aproape imposibil de apãrat. În schimb, forța militarã a României este complet anulatã de problema deschisã a Basarabiei. Sã nu uitãm însã cã multiplele litigii teritoriale care existã în toate țãrile Micii Înțelegeri pot servi în momente grele drept compensație pentru salvarea altor poziții mai importante“. (Radu Lecca, „Eu i-am salvat pe evreii din România – memorii 1931-1944“, pag. 68)
Câteva observații

Concluziile asupra atitudinii Franței fațã de România, așa cum se desprinde din corespondența de mai sus, sunt trase succint de Alex Mihai Stoenescu: „1. Sprijinul acordat României de Franța nu era determinat de o prietenie de sorginte latinã, ci de interese politice proprii.
Nefiind în stare sã combatã Germania în plan economic, Franța intervenea politic în statele membre ale Micii Înțelegeri pentru a le împiedica sã întreținã relații comerciale normale cu adversara sa; în timpul ãsta, Germania cãlca Franța în picioare, intra în regiunea renanã și se înarma, trecând peste aproape toate prevederile tratatului de pace.
Franța nu avea de gând sã intervinã militar în ajutorul Cehoslovaciei și al României, fapt devenit realitate în 1939-1940, Cehoslovacia fiind prima vândutã prin Acordul de la München.
Pentru Franța, Basarabia era o «problemã deschisã», ceea ce demonstreazã cã tocmai Franța nu recunoștea integritatea teritorialã absolutã a României, dreptul istoric asupra acestei provincii românești și rezultatul voinței națiunii române, și marșa în continuare pe ideea cã Basarabia a fost dãruitã de Marile Puteri învingãtoare la sfârșitul rãzboiului, motiv pentru care putea fi subiect de negociere.
În telegrama MAE francez cãtre ambasadorul Puaux se preciza clar cã existența litigiilor teritoriale între statele Micii Înțelegeri este folositã de Franța în eventualitatea cã va trebui sã schimbe teritorii ale acestor state pentru alte interese majore ale Franței“.

Materialul este extras din „Meritele deosebite“ pentru care Franța l-a decorat pe Sorin Oprescu. Câteva posibile explicații istorice publicat mateiudrea.wordpress.com și preluat de romaniabreakingnews.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Incredibil: Cetatea regelui geto-dac Dromihete a fost distrusã cu buldozerele

adevaruldespredaci.ro/incredibil-cetatea-regelui-geto-dac-dromih...
Anchetã penalã la cel mai mare sit arheologic din judeþul Ialomiþa. În urmã cu aproximativ o lunã, în urma unei inspecþii în teren, cercetãtorii de la muzeul din Slobozia au descoperit faptul cã o bunã parte din situl arheologic a fost distrusã cu buldozerele. Procurorii încearcã sã descopere cine a avizat lucrãrile în urma cãrora o porþiune a sitului a fost distrusã. Aºezarea istoricã are importanþã naþionalã, cercetãrile scoþând la ivealã faptul cã aici ºi-ar fi avut cetatea regele dac Dromichete, ne spune Adevarul.ro
–
Doar în România este posibil așa ceva și asta în primul rând datoritã autoritãților culturale care au lãsat majoritatea siturilor arheologice din țarã fãrã mãcar un indicator care sã le spunã oamenilor ce este acolo. Asta face ca ghiolbanii locali, retardații mãrunți care ajung pe la butoane și care nu au nici cea mai micã idee de ce au pe propria moșie, sã bage buldozerele inclusiv pe șantierele arheologice.
–
Situația nu este singularã. La 20 de km de București, cetatea Argedava, locul de naștere a celui mai mare rege geto-dac, Burebista, este abandonatã, fãrã un indicator, motiv pentru care a și devenit un fel de groapã de gunoi pentru localnici. În aceeași schemã se aflã și cetãțile medievale ale lui Gelu și Menumorut, conducãtorii locali din Transilvania care erau aici la venirea ungurilor în secolul IX. Nu numai cã nu existã indicatoare care sã vorbeascã despre Gelu și Menumorut, dar într-una dintre cetãți se cultivã porumb, iar în cealaltã existã un teren de fotbal. Iar aceast lucru este regula la nivel național.
–
Așadar, cine este responsabil pentru aceastã situație impardonabilã la nivel național în care istoria noastrã este lãsatã de izbeliște? Vã spun eu: Ministerul Culturii, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, autoritãțile culturale locale, arheologii și istoricii fãrã conștiințã care nu sunt interesați decât sã își ia salariul și sã adune puncte pentru cariera lor de doi bani! Desigur, istoricii și arheologii cu vocație nu se includ în descrierea de mai sus.
–
Revenind la nenorocirea semnalatã prin acest articol, trebuie subliniat cã situl arheolgic de la Piscu Crãsani este primul șantier arheologic deschis în țara noastrã, un șantier unde a sãpat și marele Vasile Pârvan acum 100 de ani, un monument cultural de cea mai înaltã clasã din Patrimoniul Cultural Românesc. Aici, marele rege Dromihete și-a avut probabil și capitala.
–
Cine a fost Dromihete? Un rege geto-dac celebru, care a domnit acum 2.300 de ani și despre ale cãrui fapte au vorbit elogios autorii antici, povestea lui devenind cunoscutã în toatã lumea. Regele Dromihete a reușit sã îl învingã de douã ori pe invadadatorul Lisimah, fost general în armata lui Alexandru Macedon, devenit mai apoi rege al Traciei. Nu numai cã l-a învins, dar i-a și dat o lecție memorabilã de viațã. Luându-l în captivitate împreunã cu toți generalii sãi, în loc sã îi ucidã pe toți, i-a pus la o masã unde i-a servit din farfurii și cupe de aur, în timp ce el, împreunã cu comandanții geto-daci, au luat masa folosind vase și cupe din ceramicã sau corn. Acest gest, plus discursul moralizator și faptul cã dupã aceea i-a eliberat, a adus pace pe termen lung între cele douã regate, lecția datã de Dromihete uimind lumea anticã…
–
Ei bine, în loc sã îi cinstim memoria și sã valorificãm turistic locul în care marele rege geto-dac a trãit, niște idioți au intrat cu buldozerele și au distrus o parte din situl arheologic!
_
Așa cum era de așteptat, autoritãțile locale sunt de altã pãrere:
_
„N-am fãcut nimic ilegal, nu înþeleg de ce se agitã toatã lumea. Nu aveam de unde sã luãm pãmânt mai bun, pentru cã tot ce-i în jurul podului e nisipos. Oricum nu e prima datã când facem astfel de lucrãri ºi nu se sesizeazã nimeni!” precizeazã Cornel Mihu, primarul comunei Balaciu. (Adevãrul.ro)
–

Aceastã poziție este contrazisã însã de arheologi:
–
„Zona a fost categoric compromisã. Am observat mai multe resturi de ceramicã ºi chiar rãmãºiþele unui mormânt medieval. Nu vom putea ºti niciodatã ce a fost de fapt în aceastã zonã, pentru cã s-a intervenit în acest mod” mai spune Ioan Cernãu, arheolog în cadrul Muzeului Judeþean Ialomiþa. (Adevãrul.ro)
–
Dacã nici abuzul de la Piscu Crãsani nu va trezi la realitate Ministerul Culturii și celelalte autoritãți politice și culturale, atunci este vai de noi. Protejați șantierele arheologice! Protejați patrimoniul cultural românesc!
–
Mai multe despre regele geto-dac Dromihete puteți afla din filmul documentar TRACII, Istorie ascunsã pe care l-am lansat în anul 2013. Îl puteți viziona mai jos.
–
Daniel Roxin
daniel-roxin.ro/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=zUWDaU6ugBw

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=XXniHrGB5fc

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=v7xekebY9XA

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=a7qiQqiFunI

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-tiganii-si-evreii-romani-119156562.html
viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-tiganii-si-evreii-roman...
www.totpal.ro/viorel-roman-moldo-valahii-si-scoala-ardeleana-un-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

marul discordiei: Moscova sau Roma?

Am motive sa ma indoiesc de orientarea pro-ocidentala a Partidei ortodoxo-comuniste PMR, PCR, FSN, USL, PC si a conducatorilor Iliescu / Nastase / Ponta. D-na Monica Macovei este de partea cealalalta a baricadei, pentru Roma, pentru occident. Nu euroasia!

In ceea ce priveste neocolonialismului occidental din Romania, idee raspandita de catre aceiasi ortodoxo-comunisti, care au dus tara de isbeliste, adica de Partidul d-lui Iliescu si a prim ministrilor sai infractori, dati-mi voi sa va prezint o recenzia a carti lui Ioan Talpes de la Toplet;

www.ziarulromaniamare.ro/breviarul-marelui-hidalgo-3/
www.ziarulnatiunea.ro/2011/12/07/breviarul-marelui-hidalgo/
confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_13644434...
viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-breviarul-marelui-hidal...
www.cotidiantr.ro/%E2%80%9Cbreviarul-marelui-hidalgo-viorel-roma...

… si entru a ma face mai bine intales privind Tziganizarea Romaniei mai adaug si

www.viorel-roman.ro/articol_big.php?id=351&pg=2
viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-tiganii-si-evreii-roman...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Scoala%20Ardelea...
www.clipa.com/a3551-Ghinionul-de-a-fi-moldo-valah-premize-si-7-t...
www.totpal.ro/viorel-roman-ghinionul-de-a-fi-moldo-valah/
confluente.ro/viorel_roman_1414587675.html

La periferia Sfantului Imperiu Roman / UE, Anglia si Grecia n-au apartinut niciodata de el, de aceea au mari dificultati de adaptare, integrare si se folosesc de referednumuri pentru a testa pana unde pot merge. Uitati-va pe blogul meu

viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-credo-credit-119479080.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.viorel-roman.ro/articol_big.php?id=363&pg=1
prodiaspora.de/index.php/eseuri/8620-viorel-roman-credin-i-raiune
www.asiiromani.com/sens-giratoriu/13319-credinta-si-ratiune.html
www.armoniiculturale.ro/index.php?option=com_content&view=articl...
www.observatorul.com/Default.asp?action=articleviewdetail&ID=11614
www.clipa.com/a4107-Credinta-si-ratiunea.aspx
www.revistasingur.ro/altele/8024-viorel-roman-credinta-si-ratiunea
melidoniumm.wordpress.com/2012/07/22/viorel-roman-credinta-si-ra...
www.scribd.com/doina_dragut Revista Constelatii diamantine, Craiova, anul III, nr. 7(23)/2012

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Herãºti, satul care împrãºtie toatã grija întristãrii
ziarullumina.ro/herasti-satul-care-imprastie-toata-grija-intrist...

Cum trãieºte cu adevãrat þãranul român? Cum se vãd de aici realitãþile sociale, economice ºi spirituale? Care mai sunt ºansele la educaþie ale copiilor de la sat? Ce tradiþii se mai pãstreazã aici? Mai lucreazã cineva pãmântul? Este lumea de la þarã mai credincioasã decât cea de la oraº? Vã invitãm sã descoperiþi rãspunsurile la astfel de întrebãri în paginile ziarului nostru, unde vom publica o serie de articole sub genericul "Pe uliþa satului". Astãzi, citiþi un reportaj despre satul Herãºti, judeþul Giurgiu.

Matricea fiecãrui sat românesc poartã în sine un duh ce nu se pierde niciodatã, pentru cã el nu este omenesc. El doar lucreazã prin oameni, fiind un dar de Sus. Vremurile îl pot eventual rãstigni, abandona sau ignora, dar nu îl pot ucide. De aceea, nici mãcar satele care mor nu-ºi pierd duhul, pentru cã, fie o piatrã, fie un gând, fie o vorbã, o amintire, o buruianã sau un miros îi vor mãrturisi existenþa. Dar ca sã simþi duhul unui sat, trebuie sã-i calci bãtãtura. Sã-i rãscoleºti "acareturile" pentru a putea rosti despre el. Asta am fãcut ºi noi, cercând sã aflãm duhul Herãºtiului.

Rãsãrit la capãtul unui drum ºerpuit ce leagã Capitala de Dunãre, satul Herãºti se aflã în judeþul Giurgiu, la 80 km de municipiul cu acelaºi nume, la 5 km distanþã de DN 4 Bucureºti-Olteniþa, pe malul stâng al Argeºului.

Începuturile satului cu siguranþã sunt mult mai vechi decât o spun hrisoavele, el fiind pomenit pe la 1380, apoi mai târziu, fiind legat cu vechea denumire, "Fierãºti", de numele proprietarului pãmânturilor sale, Radu Nãsturel Postelnicu, aºezat în zonã încã din vremea lui Mihai Viteazul. Rãzleþele referiri la sat s-au amestecat, s-au topit, pânã pe la 1648, când Udriºte Nãsturel, cumnatul luminatului domn Matei Basarab, a construit un impunãtor conac din piatrã, în picioare ºi astãzi, eternizându-i ca un blazon existenþa în istorie.

S-a cuibãrit în sufletul acestui sat un duh de înþelegere ce-i defineºte trãirea secularã, pe care cel venit din afarã îl poate identifica cercetându-i uliþele, casele, chipurile ºi faptele oamenilor ºi care, la fel ca în toate satele noastre, poartã ºi aici pecetea harului creºtin, cu care a fost înnobilat de Creator neamul românesc.

Spunem acestea pentru cã la Herãºti vieþuiesc într-o binecuvântatã armonie români, sârbi, bulgari ºi rromi, adunaþi în vatra satului de vremuri, de nici nu se mai ºtie ce. Iar credinþa ortodoxã, câteva tradiþii, locuri ºi case îi leagã pe toþi, indiferent de etnie, fãcându-i, laolaltã ºi în parte, sã se simtã mândri cã sunt herãºteni.

"Caseta tehnicã" a unei aºezãri multietnice

O "casetã" tehnicã a aºezãrii ar putea rezuma în urmãtoarele date "existenþa la zi" a Herãºtiului: 2.760 de locuitori, din care 1.007 bãrbaþi, 983 de femei, 290 copii ºi 480 de pensionari; 2.360 de români (în aceastã cifrã fiind cuprinºi ºi sârbii, ºi bulgarii care se declarã români) ºi 400 de rromi, toþi ortodocºi.

Herãºti este reºedinþa comunei cu acelaºi nume, din care mai face parte ºi satul Miloºeºti; are o ºcoalã generalã ºi o grãdiniþã în care învaþã 440 de elevi ºi, respectiv, 63 de copii, pregãtiþi de 19 profesori. Comuna are o suprafaþã de 2.847 ha, locuitorii ocupându-se în special cu legumicultura, roadele valorificându-le în pieþele Capitalei.

La Herãºti, iernile sunt lungi, dar blânde, iar verile cu temperaturi ºi umiditate moderate. Satul este despãrþit de comuna Hotarele prin râul Argeº, iar în lacurile din comunã creºte caracuda, un peºte ocrotit de lege. Comuna nu are încã sistem de canalizare ºi nici alimentare cu apã, dar proiectele primãriei de dotare cu aceste utilitãþi sunt foarte aproape de a fi materializate.

În unele familii se vorbeºte un dialect sârbo-bulgar

"Unicitatea acestei aºezãri o constituie faptul cã ea s-a nãscut prin convieþuirea românilor cu sârbii, bulgarii ºi rromii, ºi toþi se împacã foarte bine. Convieþuirea sârbilor cu bulgarii a dus la folosirea în unele familii a unui dialect local sârbo-bulgar, specificul etnic fiind pãstrat mai mult în portul popular", ne spune primarul comunei, Ioan Cicireagã. Domnia sa ne-a vorbit ºi despre sãrãcia ce afecteazã mai ales familiile de rromi, despre furtiºagurile la care se mai dedau unii dintre ei, dar ºi despre faptul cã majoritatea sunt serioºi ºi muncitori. "Multe familii de rromi de la noi asigurã salubrizarea ºi înfrumuseþarea unor cartiere din Bucureºti", ne-a mai spus primarul.

Ctitoriile logofãtului Mãriei Sale

Dar duhul Herãºtiului irumpe filotim din câteva "stãri" atât de proprii satului, încât a face abstracþie de ele înseamnã a rãtãci bezmetic prin vremuri. Case, legende, tradiþii, taine, mistere ºi tãceri semnificative definesc un spaþiu etnospiritual marcat de interferenþe culturale ce vin din convieþuirea celor patru etnii. ªi toate se regãsesc într-un nume: Udriºte Nãsturel, nãscut la circa 1596 ºi plecat la Domnul la 1659, mare logofãt al lui Matei Basarab, cãrturar de vazã, autor de versuri ºi traducãtor muntean, unul dintre cei mai învãþaþi români ai vremii. El a fost un mare diplomat ce a intermediat împãcarea istoricã dintre Matei Basarab ºi Vasile Lupu, delegat domnesc la împãratul Austriei, la principele Gheorghe Rakoczy al II-lea din Ardeal, ºi în Serbia, respingãtor al delegatului Papei Urban al VIII-lea care fãcea propagandã catolicã pe lângã Matei Basarab. De numele lui se leagã traducerea în slavonã a "Urmãrii lui Hristos" (1647), apoi în limba românã a romanului popular "Varlaam ºi Iosaaf", în 1649, ºi scrierea prefaþei la "Cazania de la Govora", din 1642.

La Herãºti a ridicat împreunã cu fratele sãu Cazan "Casa de piatrã", singurul monument de arhitecturã civilã româneascã de la începutul secolului al XVII-lea, construit din piatrã ºlefuitã adusã pe Argeº de la Ruse sau, dupã cum spun unii, tocmai din Grecia.

În 1657, în septembrie, când a ajuns aici, Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei, avea sã-l asemuiascã cu "un palat fãrã egal în lume, afarã numai de þara francilor... atât de frumos cã împrãºtia toatã grija sufletului întristat...".

De aceastã casã se leagã istoria românilor, sârbilor, bulgarilor ºi chiar a rromilor din Herãºti pentru cã fiecare dintre ei are legãturã cu ea, fiind în vremuri lucrãtori pe moºia Nãstureilor, apoi a prinþului sârb Miloº Obrenovici, care a cumpãrat-o odatã cu moºia Nãstureilor, în 1831, de la paharniceasa Aniþa. Cu prinþul au venit în satul românesc familii de sârbi ºi bulgari, apoi ºi rromii. Astãzi, casa este muzeu, aparþine de Muzeul Þãranului Român din Bucureºti ºi este gazdã a numeroase expoziþii ºi manifestãri culturale.

Încãperile, beciul ºi tainiþele sale au þesut legende, sau poate adevãruri, despre tuneluri ce duc la Argeº, spre o altã casã a familiei Nãstureilor sau, cum se crede, spre "Mivilã", o misterioasã ridicãturã împãduritã din mijlocul islazului, unde pe timpul rãzboiului se afla o unitate ruseascã, iar dupã aceea, pânã prin anii â90 ai secolului trecut, o unitate româneascã de antiaerianã.

Dacã vremurile au fãcut ca aceastã bijuterie în piatrã sã reziste ºi colectivului, ºi furturilor, ºi indiferenþei oamenilor pentru a ni se oferi nouã cu toate ale ei, nu acelaºi lucru se poate spune despre cealaltã bijuterie, casa de la Argeº, devastatã dupã 1990, abandonatã în bãlãrii. Dar ºi aici, legendele o þin vie, pentru cã sub o lespede uriaºã de piatrã, de pe care vara copiii sãreau în apele Argeºului, pe vremea comuniºtilor, se spune cã de sub ea s-ar fi scos un butoi cu aur, despre care nu se mai ºtie nimic.

Casa a rãmas ca o carie deschisã, vizibilã ºi astãzi printre pomi ºi bãlãrii, împreunã cu o groapã cãrãmidãritã, o tainiþã în care cine ºtie ce comori fuseserã ascunse în timpurile de glorie ale familiei Nãstureilor.

Palatul, ancorele ºi statuia Mariei Obrenovici

În curtea casei-muzeu, în care troneazã trei ancore de fier, se aflã palatul cel nou al prinþului Obrenovici, iar în capãtul unor rânduri de vie sãlbãticitã statuia Mariei Obrenovici, soþia lui Miloº Obrenovici, cea care l-a fermecat cu uºurinþã pe Alexandru Ioan Cuza, cãruia i-a dãruit ºi doi copii, Alexandru ºi Dimitrie, înfiaþi apoi ºi crescuþi de Elena Cuza. În 1870, l-a pãrãsit pe fostul domn, grav bolnav, pentru a deveni doamnã de onoare la Curtea de la Berlin, unde a fãcut parte din suita împãrãtesei Augusta, soþia lui Wilhelm I. Suferindã de cancer, s-a sinucis la Dresda, dar existã ºi bãnuiala cã ar fi fost asasinatã pentru spionaj. A fost adusã la Iaºi ºi înmormântatã la Biserica "Sfântul Spiridon", apoi a fost mutatã în cavoul familiei Catargi, din care se trãgea, din Cimitirul "Eternitatea".

La Herãºti, Mariei Obrenovici i-a rãmas doar statuia de marmurã, invadatã de licheni, retrasã discret în umbra unui zid, rãtãcitã în sãlbãticia de clorofilã a curþii. Alãturi, probabil în aceeaºi incintã la începuturi, acum despãrþitã de un zid de cãrãmidã, se ridicã maiestuoasa bisericã a Nãstureilor, ctitoritã la 1644 pe fundaþia mai veche a altei biserici, de doamna Elina, soþia lui Matei Basarab, lãcaº de rugãciune, o perlã de arhitecturã creºtinã, monument istoric ºi o clipã de dumnezeire în care se regãsesc deopotrivã toþi herãºtenii.

"Sãlcioara" ºi focurile din Sâmbãta lui Lazãr

Vremurile au amestecat lucrurile, oamenii, au apãrut familiile mixte, limbile s-au amestecat ºi ele, aºa încât prin unele case se mai vorbeºte sârbeºte sau un dialect sârbo-bulgar, pe care-l ºtiu doar bãtrânii, ºi nici aceºtia toþi. Limba bulgarã se scrie cu caractere latine, iar unele texte cântate în contexte rituale sunt memorate fãrã nici mãcar a mai fi înþelese.

Sâmbãta lui Lãzar, ziua dinaintea Duminicii Floriilor, este însã o sãrbãtoare extrem de importantã pentru herãºteni. Mai ales pentru sârbi ºi bulgari. În noaptea acestei zile, preotul satului, Mihãiþã Podaru, aproape de miezul nopþii, face slujbã de pomenire a morþilor în cimitir, unde oamenii aprind focuri ºi stau pânã în zori. Obiceiurile tradiþionale ale acestei zile implicã mai ales copiii, ºi ele sunt: "Salcia" ori "Sãlcioara", "Lãzãrelul", "Lãzãriþa" sau "Lazãra" ºi "Buienitul" ori "Buieniþii".

""Sãlcioara" deschide acest ciclu cutumiar, fiind un obicei îndeplinit de doi bãieþi, cu vârste cuprinse între 6 ºi 12 ani. Modelul ceremonial al "Sãlcioarei" s-a consolidat prin analogie cu practicile de vestire ºi de urare din pragul înnoirii anului (colindatul de Crãciun ºi Sorcova).

În zorii zilei de sâmbãtã, colindãtorii iau mãnunchiurile de salcie adunate cu o zi înainte ºi pornesc cãtre bisericã, unde sunt sfinþite. La finalul slujbei încep sã colinde, oferindu-le gospodarilor în virtutea credinþei cã ele aduc sãnãtate ºi prosperitate, primind în schimb alimente de post ºi bani. Versurile sunt cântate în limba românã ºi sunt adaptãri ale pastelurilor româneºti cu largã circulaþie la nivelul maselor populare: "Primãvara cea zglobie,/ Cu cosiþa aurie/A sosit voios în þarã/ Mândruliþa primãvarã!/Daþi-mi, daþi-mi aripioare,/ Ca sã zbor cu ele-n soare!/ Daþi-mi, daþi-mi rãmurele,/ Ca sã zbor cu ele-n stele!/ La anul ºi la mulþi ani!". Condiþia de puritate a copiilor accentueazã simbolurile salciei, care este emblema Intrãrii lui Iisus Hristos în Ierusalim.

În Herãºti, crengile de salcie sfinþite sunt pãstrate la icoane pentru a apãra casa de spirite rele ºi de boli. În ziua de Florii, sunt puse peste mijloc, spre a fi ferit de dureri de spate ºi de insolaþie tot anul", spune cercetãtoarea Anamaria Stãnescu, de la Centrul Naþional pentru Cercetarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale.

Cele trei fete ºi drama liturgicã "Lãzãrelul"

"Drama liturgicã "Lãzãrelul", întâlnitã în prezent doar în câteva zone din sud-estul României ºi în comunitãþile româneºti din sudul Dunãrii, a fost rãspânditã, în trecut, în toatã Peninsula Balcanicã, moartea lui Lazãr ºi plângerea lui de cãtre lãzãriþe amintind de riturile orientale ce evocã figurile lui Osiris, Atys sau Adonis", spune cercetãtoarea sus-pomenitã, citându-l pe prof. dr. Ion Ghinoiu.

La sfârºitul slujbei de la bisericã, câte trei fete colindã satul cântând despre soarta tragicã a lui Lazãr. Cea mai micã dintre ele se îmbracã în rochie de mireasã, iar celelalte poartã costume tradiþionale româneºti, având pe cap coroniþe din crenguþe de salcie ºi flori. Dupã ce a primit binecuvântarea preotului Mihãiþã Podaru, ceata începe colindatul gospodãriilor, în timp ce mireasa danseazã pe ritmul melodiei, rãsucind o batistã, cu urmãtorul text ritualic: "Pleacã Lazãr la pãdure,/ Lãzãre /Cu toporul la spinare,/ Ca sã taie lemniºoare./ Lemniºoare n-a tãiat,/ Suie Lazãr în copac,/ Copacul s-a clãtinat,/ Cãzuâ Lazãr din copac,/ Sângele l-a podidit/ ªi pe gurã ºi pe nas./ De la Belu mai în vale/ Se auzi un bocet mare/ De boieri ºi de cucoane/ C-a murit o fatã mare,/ Fatã mare logoditã,/ Cu toatã zestrea gãtitã,/ Cu perdele prinse-n cuie,/ Parcã-ar fi niºte gutuie,/ Cu perdele prinse-n ace, /Parcã-ar fi niºte boboace,/ De la cap pânâ la picere,/ Numai flori ºi micºunele,/ De la cap pânã la mijloc,/ Numai flori ºi busuioc./ Mã-sa plânge, ta-su plânge,/ Ginericã varsã sânge./ Au scãldat-o în lapte dulce,/ Ca sã-i fie somnul dulce./ Noi de Lazãr colindãm/ ªi de bine vã urãm!/ Vã urãm de sãnãtate/ Sã aveþi noroc în toate!/ Sãrbãtoarea Paºtelui/ Strãlucirea soarelui!/ La anul ºi la mulþi ani!". Pe lângã ouã, lãzãriþele mai primesc fructe, prãjituri de post ºi bani, pe care le poartã într-un coº de nuiele.

"Buienitul", marca identitarã a Herãºtiului

Ceata de "Buieniþe" este alcãtuitã din ºapte adolescente, îmbrãcate în costume româneºti. Cea mai înaltã dintre ele este conducãtoarea cetei, numindu-se Buienit. Ea poartã cãciulã neagrã de astrahan, legatã cu panglici roºii. În curtea gospodarilor care au tineri aflaþi la vârsta cãsãtoriei, ceata se împarte în douã ºi cântã antifonic colindul, în limba bulgarã, fãrã a înþelege despre ce este vorba, în timp ce se deplaseazã lateral pe ritmul muzicii. Darul constã în bani, dacã a fost pe placul gospodarilor, sau pietricele, dacã nu, ºi este pus în batista pe care colindãtorii o aºazã pe umãrul gazdei.

Dupã ce a colindat tot satul, ceata petrece la casa conducãtoarei, unde fetele îºi împart darurile. "Funcþiile obiceiului sunt iniþiatice, de urare ºi de integrare într-o nouã stare... "Sãlcioara", "Lãzãrelul" ºi "Buienitul" au fost conservate ºi promovate la nivel instituþional prin intermediul ºcolilor (ºi al Bisericii, spunem noi), datoritã dinamicii acestora, ce ilustreazã convieþuirea multietnicã din sud-estul României, ceea ce a determinat impunerea lor ca mãrci identitare locale ale satului Herãºti", aratã cercetãtoarea Anamaria Stãnescu.

Pãrãsim Herãºtiul, hãruiþi la rându-ne de duhul locului, cu bucuria redescoperirii unei pagini de istorie ºi spiritualitate, de convieþuire haricã în mãsura înþelegerii ºi iubirii creºtine, pe care locuitorii acestui sat o trãiesc simplu, neconvenþional, întru slava Cerului ºi a lui Dumnezeu.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Bãbușa, o lume a miniaturalului
ziarullumina.ro/babusa-o-lume-a-miniaturalului-108479.html

Am ajuns la Bãbușa aproape de amiazã. Pustiu pe drum, pustiu prin curți. Dacã la intrare, chiar lângã indicator, n-aș fi întâlnit o bãbuțã, aș fi zis cã satul a fost abandonat în grabã, lãsat în paza pãdurii și-a câinilor de pripas. Spre bisericã, drumul larg de pânã acum se tot îngusteazã, strecurându-se șiret pe o ulițã ce urcã și cotește, fãrã a-și arãta capãtul.

Pe Valea Bârladului, la granița județelor Vaslui, Neamț și Bacãu se aflã un sat mic și îmbãtrânit, ce-și risipește casele sãrãcãcioase, colorate pestriț, pe o spinare împãduritã de deal. Izolat în fundacul de codru, locul e foarte puțin cunoscut. Numai norocul bi­sericuței de lemn, monument înscris pe lista celor mai importante ale județului Vaslui, mai face ca satul sã fie, din când în când, pomenit. Dinspre Dumești spre Bãcești, comuna de care aparține Bãbușa, drumul, deși asfaltat, e nãrãvaș și greoi. Însã, dupã ce intri pe cel de piatrã, spre primele case ți se pare cã pânã sã ajungi aici ai plutit. Știrbã, cu gropi și denivelãri, cãptușitã cu piatrã mare și ascuțitã, calea traverseazã apa Bârladului ca sã-i conducã pe cei care se aventureazã cu mașina pânã în sat.

La intrare, un indicator ruginit, rãmas probabil din anii comunismului, explicã drumețului cã a ajuns în Bãbușa, un sat cât o mãtușicã. Probabil cã nu întâmplãtor, acum cine știe câtã vreme, locul a primit așa nume duios. Închegat pe curãțiturã de codru, va fi fost, încã de la început, o vatrã micã de sat. Azi, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult.

Am ajuns la Bãbușa aproape de amiazã. Pustiu pe drum, pustiu prin curți. Dacã la intrare, chiar lângã indicator, n-aș fi întâlnit o bãbuțã, aș fi zis cã satul a fost abandonat în grabã, lãsat în paza pãdurii și-a câinilor de pripas. Spre bisericã, drumul larg de pânã acum se tot îngusteazã, strecurându-se șiret pe o ulițã ce urcã și cotește, fãrã a-și arãta capãtul, „la deal de sat”, cum i se spune pe-aici. Prin pãienjenișul dens al pomilor nu se vede nimic. Abia dupã ce iei în piept panta, intuiești, în pata albastrã ce se zãrește printre copaci, trupul mic al locașului.
O bisericuțã cãlãtoare

În tradiția locului se știe cã aceastã bisericã ar fi fost adusã din satul Racovița, la 1750. Potrivit istoricului parohiei, întocmit de preotul Constantin Nițã, la recensãmântul din 1772-1774, la Bãbușa existau deja bisericã și preot, variantã în care aducerea bisericii, la 1750, devine plauzibilã. Însã în pisania bisericii, inscripționatã deasupra portalului de intrare, descifratã de cercetãtorul ieșean Leon Simanschi, se aratã fãrã dubii cã bisericuța, în forma actualã, a fost construitã în perioada 1836-1837, de meșterul Neculai cu fiii sãi: „Sã se știe de când s-au fãcutu aciastã sfântã bisericã veletu 7345 meșter Neculai cu fii sã. Eu Gheorghi, ginere din Cioforãni am scris”.
Stilul arhitectural

Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” de la Bãbușa este construitã din bârne de stejar, încheiate la colțuri „în capuri” și așezate pe tãlpoaie de stejar și pe o micã temelie de piatrã. La exterior, bârnele au fost blãnite cu scândurã de brad, pentru protecția interiorului, scândurã frecvent vopsitã, mai ales în decursul ultimului secol.

Acoperișul a fost, la început, de șindrilã, însã în timpul lucrãrilor de reparații fãcute în 1924 i s-a pus o învelitoare nouã, de tablã.

De proporții reduse, fãrã turle și fãrã un decor somptuos al exteriorului (probabil acoperit de scândura bãtutã peste bârnã), locașul pare a fi construit din puterea unei obști de sat, respectând tiparul arhitectural al gospodãriilor țãrãnești din aceastã zonã.

Turnulețul de deasupra, o adãugire ulterioarã a construcției, ținea, cândva, loc de clopotnițã.
Frumusețea interiorului

Însã farmecul și valoarea sa sunt date de interior. Rar mi-a fost dat sã vãd, într-o ctitorie atât de modestã ca proporții, o asemenea bogãție a decorului. Nici un centimetru de bârnã n-a scãpat neatins de meșterii lemnari. Primul popas, ca sã admiri și sã te minunezi, e în fața portalului de intrare, pe al cãrui lemn sunt sãpate motive vechi: flori, frunze, rozete stilizate sub formã de flori. Apoi, pãșind înã­untru, e imposibil sã nu remarci bolțile din pronaos și naos, delimitate de nervuri delicat decorate „în unghie”. De asemenea, de mare efect artistic este cheia de boltã din naos, proeminentã, asemãnãtoare unui bulb.

Catapeteasma nu mai pãstreazã pictura originalã, fiind fie repictatã, fie înnoitã în ultimul secol.
Satul bãbuței

Potrivit lingvistului Iorgu Iordan, numele satului ar deriva de la cuvântul „babã”, fiind un diminutiv al acestuia. Așezarea ar fi fost întemeiatã în a doua jumãtate a secolului al XV-lea, însã prima datã a fost pomenitã în documente la recensãmântul din 1772-1774. În tradiția localã s-a pãstrat legenda potrivit cãreia satul ar fi fost întemeiat în vremea lui Ștefan cel Mare, domnitorul dând drept danie o parte din pãmântul locului cãtre patru rãzeși: Bãbușan, Lupan, Nițã și Mitache.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

exceptind drumul cu hirtoape, care poate deveni o adevarata aventura, satul babutzei pare a fi un loc idilic in care, parca- parca, mi-ar place sa traiesc : fara poluare , fara politica , avind un ciine si-o pisica, fo 2-3 gainuse si'un cocosel....un purcel si o vacuta si o gradina de zarzavat
....da' ce te faci daca ai nevoie de'o Salvare, ceva ?!

Enigmele Romaniei:cine suntem, noi romanii si de unde venim ?
www.rumaniamilitary.ro/enigmele-romanieicine-suntem-noi-romanii-...

Sunt romanii si Tara lor, o ciudatenie a istoriei? Suntem noi un neam ciudat, cu o evolutie sinuosa si cateodata neverosimila? Eu zic ca DA, suntem o enigma! Insusi faptul ca mai suntem aici si discutam in limba romana, faptul ca suntem pe teritoriul nostru, intr-o proportie destul de mare, este un miracol uimitor! Cu cat cauti mai adanc si mai atent se observa foarte multe ciudateni isi multe “miracole”.

Faimosul ”Mileniu deTacere”, perioada cuprinsa intre retragerea Aureliana si Descalecatul in Moldova si Valahia, Negru Voda, posibil Basarab I, toate aceste le-am invatat in scoala ca fiind lucruri clasice si foarte bine cunoscute, cand in realitate nici acum nu se stie daca Negru Voda si Basarab Intemeietorul sun una si aceeasi persoana…

Ni se mai spune ca in ”Mileniul de Tacere”, numit asa pentru ca nu exista documente scrise, poporul daco-roman, si-a insusit pe deplin limba latina, transformand-o in actuala limba romana, cand de fapt nu exista nici o dovada a romanizarii dacilor, ci dimpotriva!Cine sa ne fi romanizat ?!In perioada ocupatiei Imperiale, practic Limba Latina era vorbita doar de magistrati si de paturile superioare ale aristocratiei de la Roma, trupele de ocupatie nu vorbeau latina, nu preluasera religia si obicieiurile romane.Colonisti i romani, cu care se presupune ca dacii s-ar fi amestecat, sunt sublimi si magnifici dar lipsesc cu desavarsire.

Viata in Dacia era grea si foarte periculoasa!Dacii liberii atacau continuu zona Imperiala, ca doar nu s-au retras de florile marului, iar administratia romana, in principiu trebuia sa invete limba localnicilor pentru a putea sa se inteleaga cu ei! Cine isi inchipuie ca dacii invatau latina pentru a-si putea plati taxele catre Imparat este…cel putin ciudat.Deasemenea negustori care veneau din Imperiu in Dacia, trebuiau sa vorbeasca limba locului, altfel cum sa vanda sau sa cumpere.

Deasemenea ce cultura sa fii preluat dacii de la armata de ocupatie?!Soldatii romani erau profesionisti, isi construiau singuri castrele, se antrenau si luptau, asa ca ce elemente de civilzatie sa fi transmis ?!Dimpotriva, soldatii romani trebuiau sa cunoasca limba dacilor pentru a putea supravietui in aceasta zona.In privinta etnogenezei daco-romane…care cu cine ?Dacele cu soldatii romani?!In respective perioda soldatii nu aveau voie sa intemeieze familii, iar veteranii care erau lasati la vatra, aveau varste cuprinse intre 45-55 de ani.Asa ca ce familie, ce copii, ce etnogeneza?!

La fel si Armata Romana, care chipurile ar constitui factor de romanizare.Bine, bine, da care armata romana, ca in Dacia au fost mai mult trupe auxiliare, care nu vorbeau latina, aveau propria religie.Dupa vizita lui Hadrian in Dacia, 117/118, singura Legiune Romana care ramane la post este Legiune a XIII, Gemina, in rest auxiliari, care ei insisi nefiind romanizati va puteti inchipui ce latinitate ne-au transmis…

De remaracat ca in anul 204 un contingent maur a restaurant un templu inchinat unui trio de zei mauri, la Micia langa Deva…

Romania, romanii, Romanism…

Corect este sa spunem ca si numele de Dacia, era pe atunci , un simplu regionalism si nu definea intreaga populatie daca.Ceva in genul Moldova, moldoveni, astazi.Dacia era, in linii mari, zona la sud de Carpatii si dacii cei care locuiau aici.Termenul folosit cel mai des pentru a se numi pe ei insisi era……..ruman.Acest nume s-a pastrat nealterat pana la Revolutia de la 1848, cand din considerente mai mult politice, s-a hotarat sa se modernizeze, atat numele poporului cat si numele de familie ale rumanilor astfel: din ruman, s-a transformat in ROMAN, iar numele de familie s-au impartit in trei mari familii, prin adaugarea de sufixe!

Faimosul –ESCU, cunoscut si definitoriu pentru onomastica romaneasca,Ionescu,Popescu, etc.

–ARU, defineste meseria ancestral a familiei.Carbunaru,Untaru,Fainaru, etc.

–ANU, defineste zona geografica de unde se trage familia respectiva. Olteanu, Jianu,Movileanu,etc

Iar fata de “binefacerile “ cuceririi Imperiale este de amintit un singur cuvant.PACALA !Acest cuvant, care nu este explicat in limba noastra, in sensul ca nu i se gaseste originea, are in latina un omolog, probabil ca de acolo si provine, pacalis cu sens de “vestitor de pace”.Cata pace si prosperitate au adus romanii in Dacia se poate observa dupa sensul cuvantului in limba noastra!

Asadar suntem noi daco-romani ?! Cel mai probabil nu! Asa cum valurile migratoare nu ne-au desnationalizat intr-o mie de ani, nici Roma nu ne-a putut romaniza in 170 de ani, si poate ar fi bine sa-l credem pe Petru Maior cand spunea in “Dissertatia la Istoria pentru inceputul Romanilor in Dacia” ca “-de vrem a grai oblu, limba romana e muma cei latinesti”!

Acest articol este doar un inceput pentru o serie mai lunga, dedicata Istoriei Nationale.Toate temele cuprinse aici, si multe altele, vor fi dezvoltate si prezentate separate. Nu am pretentia ca stiu adevarul, imi exprim doar parerea, sustinuta de datele pe care le detin, insa este foarte putin probabil ca istoria noastra seaman cat de cat cu ce am invatat noi in scoala…Foarte putin probabil !

Si ca un adaus: la mai bine de 1800 de ani de la distrugerea Daciei, romanii inca mai vorbeau aceeasi limba si aveau constiinta unitati nationale! Dupa mai bine de 1800 de ani…

-Va urma…

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Inteligenta romaneasca:Razboiul atipic…
www.rumaniamilitary.ro/inteligenta-romaneascarazboiul-atipic

Arme de razboi: Sistemul de razboi electronic al Armatei…

Despre capabilitatile de razboi radioelectronic, radar si radioreleu, IT si informatic, de localizare si vizualizare tinte, ale Armatei Romane sau spus multe. Departe de a-l lauda sau critica –fiindca asa cum este normal, multe date sunt inaccesibile publicului larg- vom incerca sa prezentam in acest articol cate ceva din acest sistem, zicem noi extrem de vast si complex, cu mentiunea ca datele despre acestea sunt subtirele; tehnologia informatiilor si a comunicatiilor, domeniul IT, radar si radioreleu fiind bine dezvoltat in Armata Romana.

Obiectivul programului AZUR il constituie inzestrarea Armatei noastre cu un Sistem Integrat de Razboi Electronic, care sa asigure sprijinul electronic al fortelor si mijloacelor la nivel operativ-tactic, in urma analizarii, evaluarii si monitorizarii amenintarilor potentiale.

Fac o paranteza si fac precizarea ca acest sistem, la data anuntarii sale, a fost criticat –asa dupa cum este obiceiul in Romania- de jurnalisti mai mult sau mai putin avizati sau „interesati”, fiind categorisit a fi prost, insuficient dezvoltat sau…inutil. Eu personal imi rezerv dreptul de a pune la indoiala toate aceste afirmatii!

Sistemul a fost achizitionat initial de la firma israeliana (Israelul fiind foarte bine dezvoltat in acest domeniu), IAI ELTA SYSTEMS, ceea ce a redus considerabil implementarea si adaptarea sistemului la particularitatile si cerintele noastre. Sistemul de razboi radioelectronic romanesc AZUR, asigura:

-identificarea unei amenintari si declansarea contramasurilor impotriva acesteia;

-automatizarea activitatilor de cercetare si contramasurile electronice;

-optimizarea fortelor si a mijloacelor de razboi electronic;

-sprijinul si protectia electronica a trupelor proprii, inclusiv in teatrele de operatii;

-realizarea unei baze de date de razboi electronic, care permite schimbul de informatii cu statele membre NATO si nu numai;

-interceptarea tuturor tipurilor de semnale de comunicatii din gama de lucru;

-analiza si clasificarea automata a comunicatiilor;

-inregistrarea in timp real a acestora;

-bruiaj pentru semnale de comunicatii clasice si cu salt in frecventa;

-managementul eficient al timpilor de lucru si al puterii de emisie pentru actiuni multiple;

-sistemul poate lucra in modurile de lucru automat/manual/combinat;

-se bazeaza pe aplicatii de pachete software de planificare a misiunilor, radare ultraperformante, sisteme PSYOPS si radioreleu, de alarmare si detectie, etc.

-este containerizat putand fi aerotransportat C-130, sau terestru si naval.

In continuare voi detalia cateva din sistemele care fac parte din capacitatile de razboi radioelectronic ale Armatei Romane; sisteme de care eu personal sunt foarte mandru si incantat totodata, ceea ce-mi demonstreaza ca inca mai avem cercetare si specialisti de inalta clasa. INCA!

Radarul Gap Filler romanesc, facut sub licenta LM, este un radar 3D modern, desfasurabil oriunde in lume. Radarele Gap Filler romanesti sunt special proiectate pentru a asigura imbunatatirea semnificativa a capacitatii nationale de supraveghere a spatiului aerian la inaltimi joase si medii, pentru sprijinul nemijlocit al operatiunilor internationale, asigurand supravegherea aeriana la nivel tactic, oriunde in lume. Radarul este proiectat pentru dislocare usoara si rapida, autonom in campul tactic, fiind capabil sa se deplaseze in teren dificil, sa urce pante abrupte sau sa traverseze cursuri de apa. El este usor de transportat cu C-130, naval-nave transcontainer, rutier ori pe calea ferata.

El este proiectat ca un radar tactic modern de supraveghere, tridimensional cu bataie medie, avand performante extraordinare in conditii de clutter si contra-masuri electronice (ECM), protejat impotriva PEM, indeplinind multiple misiuni, de la descoperirea si urmarirea tintelor aeriene care zboara la joasa si medie altitudine, la controlul traficului aerian sau supravegherea maritima de coasta. Performantele radarului sunt excelente, varianta romaneasca fiind net superioara celei din dotarea US MARINES:

-radar tridimensional;

-detectie imbunatatita a tintelor in conditii de clutter/ECM;

-degradare graduala la aparitia de defectiuni;

-tehnologie solid-state in banda S;

-raport semnal-zgomot exceptional;

-detectie a elicopterelor in zbor stationar;

-selectarea polarizarii circulare sau lineare (L&R) pentru imbunatatirea detectiei tintelor in conditii de ploaie/clutter/ECM;

-detectie adaptiva si selectiva a tintelor mobile;

-agilitate in frecventa cu o mare rezistenta la bruiaj si interferente;

-costuri de exploatare reduse;

-timp mediu de buna functionare ridicat;

-inalta mobilitate pentru dislocare rapida (desfasurare/strangere in camp tactic, in mai putin de 30 de minute);

-antena integrata pentru radarul primar si secundar, fara necesitatea de aliniere;

-sistem extins de auto-diagnosticare;

-viteza de rotatie a antenei este intre 6-12 rpm;

-acoperirea in distanta, pana la 10000 de metri, intre 0 si 40 de grade;

-traiecte evaluate pe o rotatie completa a antenei, 700;

-durata de serviciu este de 20 de ani.

Asa cum am mentionat, radarul este construit la noi sub licenta, dispunand de un container pentru aparatura electronica, de conceptie romaneasca, denumit GFS 1. Acest container este destinat protejarii aparaturii electrice si electronice a radarului, precum si a personalului de deservire. Lungimea acestuia-fara suportul pentru instalatia de climatizare, in conditii de transport este de 3810 mm; latimea-cu cricurile de ridicare pliate, in conditii de transport, este de 2470 mm; inaltimea-cu cricurile de ridicare pliate in conditii de transport, este de 2610mm; cursa cricurilor de ridicare este de maxim 1785 mm. Masa totala a containerului gol este de 900kg, iar la capacitate maxima de incarcare este de 1400kg. Containerul dispune de: sistem de iluminare de baza; sistem de iluminare de avarie; platforma de suport a unitatilor de climatizare; sistemul de distributie a aerului in interior; perete glisant interior despartitor; cinci panouri de intrare cabluri; set de patru cricuri pentru container; sistem de impamantare; sistem de paratraznet; detectoare de fum; rastel pentru trei pistoale mitraliera; perdea de camuflaj la intrarea containerului; iesire de avarie; trapa tehnologica in tavan; stingator de 4,5kg; doua blocuri standard ISO suplimentare, montate pe partea inferioara, pentru conectarea cu vehiculul de transport; lampa portativa alimentata la 220V c.a, cu cablu de 10m; scara portativa; trusa cu scule mecanice; documentatia tehnica; protectie PEM.

Sistemul Românesc de Supraveghere a litoralulului Mãrii Negre- SCOMAR, a suscitat un deosebit interes. El a fost recent modernizate pentru integrarea radarelor cu capabilitati de detectie ”Dincolo-de-Orizont”.
Sistemul de supraveghere este format din 18 radare Raytheon de supraveghere in banda X, cu capacitate de detectare avansatã. Patru dintre radare sunt echipate suplimentar cu sisteme de identificare automatã (AIS), capabile sã furnizeze informaþii suplimentare despre obiectivele monitorizate. Site-urile radar sunt toate combinate în reþea, care este integrata îi baza de comandã ºi control de date (C2DB), a Marinei Romane din Constanta.Marina Romana poate oferi serviciile sistemului, prin servere, diferitilor clientii, acestia având acces deplin la afiºajele hãrþilor electronice cu informaþii AIS ºi suprapunerea informatiilor utile de pe radare. Un contract semnat recent între Raytheon ºi Marina Româna conþine un upgrade al C2DB la un nivel superior, cu o construcþie suplimentarã de servere ºi capacitãþi avansate de urmãrire. Upgrade-ul de C2DB include integrarea HFSWR Raytheon, radare cu capabilitati „Dincolo-de-Orizont”. Aceste radare asigura inclusiv pentru fortele marinei, capacitatea de a securiza frontierele maritime, litoralul national, prevenind totodata pescuitul ilegal, contrabanda ºi imigraþia ilegala. Aceste radare sunt adaptate capacitatilor si necesitatilor operativ-tactice ale Romaniei.

Vehiculele Tactice de Video-Conferinþã, fac parte din sistemul MaPN de criptare, furnizand comunicaþii de date, voce ºi video, între doi sau mai multi abonaþi în câmpul de luptã.
Vehiculul este dotat cu echipament fãrã fir care furnizeazã un minim de 1 Mbps între douã vehicule sau între un vehicul ºi reþeaua de infrastructurã a MApN (RMNC). Sistemul este echipat cu seria radio VHF, RF-5800Falcon II, sistem ce prevede capabilitati avansate si sigure, de transmitere de date, de mare vitezã ºi funcþionarea in sistem voce digitala; în ambele moduri imobilizate si ECCM. Sistemul de date ºi voce suportã cerinþele de comunicare în timp de „MARS”, sau în timp ce se desfãºoara într-un loc „STATIC”- locul de amplasare. Un confortabil,ergonomic si spatios compartiment operator radio oferã acces convenabil ºi funcþionarea facila a tuturor activelor de comunicare. Din motive de inalta securitate, toate cablurile negru ºi roºu ºi echipamentele sunt separate, în conformitate cu standardele militare. O unitateTT URO, VAMTAC, cu tractiune integrala pe toate cele patru roþi, oferã platforma mobila pentru sistemul de comunicaþii. Vehiculul este echipat cu AC, modul personalizat de distribuþie si putere DC, precum ºi sisteme de conversie pentru echipamentele de comunicaþii si sprijin. Un monitor de putere ºi panoul de comandã oferã acces convenabil pentru operator, pentru funcþiile sistemului de putere. Sistemul de comunicaþii, de mare putere este independent de sistemul vehiculului si furnizeazã tranziþii de comunicare comerciale atunci cand este cazul.

Postul de Comanda Mobil-este un vehicul complet integrat personalizat,tactic, de comandã a sistemului de comunicaþii vehiculare, folosind ca platformã un vehicul VW Transporter.Sistemul este echipat cu RF-5800 Falcon II seria HF. RF-5800H-V002 RF-FALCON II, de 150Waþi, este un sistem radio HF ce asigurã capabilitãþi avansate pentru comunicatii sigure de date de mare vitezã ºi funcþionare voce digitala în ambele modurii: mobilizat si ECCM. În combinaþie cu reþeaua RF-6010 tactica, sistemul integrat oferã transmisii de voce ºi date printr-o singurã reþea, utilizând RF-5800H radio HF activ.Vehicul de comandã acceptã HF de voce ºi a cerinþelor de comunicaþii de date, atat MOBIL cat si in locul de amplasare.

O alta realizare romaneasca de exceptie, ce face parte din vastul sistem national de razboi radioelectronic, este si TERMINALUL DIGITAL DE VOCE SI DATE –DELTA.
DELTA 01-asigura: voce ºi comunicaþii de date (A, R); CN InterfataRadio (R); voce criptata ºi comunicaþii de date. Este un terminal digital cu capacitatea de transfer de date; este pe deplin compatibil cu EUROCOM D / standard de 1; de înaltã calitate, de înaltã performanþã ºi un produs militar puternic .
Caracteristici tehnice:
-2 / 4 fire, facilitand orice legãturã între-Eurocom, comutator, multiplexor sau telefoane similare;
-alimentare de la baterie la distanþã sau local;
-16 Caractere pe douã rânduri LCD;
-contrast reglabil si lumina de fundal pentru LCD;
-LED pentru semnalizarea opticã cu intensitate reglabila;
-reglabil audio ºi volumul soneriei;
-ceas intern pentru data / ora curentã; -PTT (Push to Talk), comutator avand capacitatea de funcþie de selectare;
-pânã la 10 numere de abonati pe ordinea de zi- locali;
-standard Eurocom D / 1 Servicii de reþea (apel aºteptare,transferul apelurilor, redirecþionarea apelurilor, conferinþe, difuzare,etc);
-V28, V24, ITU-T Interfaþã de date;
-pe deplin compatibil cu toate cele 4 clase Eurocom de date;
-auto-test ºi capacitatea de testare (muscatura);
-linie de legãturã într-2 / 4 fire, software-ul selectat;
– functie de auto-adaptare continua la rata de biþi, compusa din fibre optice de mare încredere si viteza;
-uºor de utilizat set-up operare, putand derula pânã la 24 de cifre pentru numãrul de apelare;
-criptare instantanee de voce ºi de comunicaþii de date;
-NC-interfaþã radio.

Despre capacitatile si operatiunile PSYOPS ale Armatei Romane, se stie in general extrem de putin. In continuare va „dezvalui” cate ceva din componenta acestuia, mentionand faptul ca totul este rodul gandirii militare romanesti, sistemul avand caracter unic.

PRODUSE PSIHOLOGICE DE PRELUCRARE , LEGATURA SI TRANSMISIE IN SISTEM-acest sistem este mediatorul pentru operaþiuni tactice-psihologice (PSYOPS).
El se bazeazã pe un „Subsistem radio de radiodifuziune” ºi pe ” Prelucrarea psihologicã a produselor subsistemului”, ambele componente ale unui modul de „SPRIJIN AL OPERATIUNILOR PSIHOLOGICE IN SISTEM”. Este un sistem tactic pentru echipamente audio, video, radio, imprimare ºi aplicaþiile de transport dintre cele douã subsistem, ce esunt integrate în trei adãposturi de tip NATO 1 –containere, despre care am mentionat mai sus, fiind deplasabil oriunde in lume, aerian, terestru si naval. Sistemul este gandit pentru a putea foarte usor fi transportat cu aeronava C-130.

Funcþiile sistemului tactic sunt :
– materiale video ºi scrise de procesare ( procesare, editare ºi imprimare) ºi de depozitare;
-materiale audio de prelucrare ºi de transport ON AIR;
-FM, programe de radiodifuziune.
Sprijinul in câmpul tactic a operatiunilor prevãzute de catre NATO sau RO ARMY,dupã cum urmeazã:
-alimentare ºi de distribuþie: extern alimentare panou de alimentare,panoul de comutare automata, acorduri de alimentare pentru reþeaua electricã sau de furnizare a generatoruuil electric, cablu electric de control al generatorului, panoul de distribuþie, cablu pentru transportul electric pentru utilizatori, canale de cablu;
-iluminare elemente: lãmpi fluorescente (luminã albã ºi albastrã),comutator uºã (controale luminoase regimurile generator / camuflajde iluminat);

-sistem de aer conditionat: aer conditionat, convector caldura,aer-revigorant subsistemului;
-Sistemul de împãmântare: centura de împãmântare, de împãmântare hub-uri ºi conducte, electrozi de împãmântare;
-suport elemente: scaune, set de prim ajutor, ecran tãinuirea, de CO2 de incendiu-extinctor, pionier Toolkit.
Funcþiile Sistemele tactice sunt personalizate pe posturile dorite ºi sunt realizate cu echipamente specifice:
-video ºi de prelucrare a materialelor scrise: realizat în procesarea video STATION-LAN, staþii de lucru pentru editarea de documente ºi de procesare video pe AVID de bazã, periferice specifice.

-Audio de prelucrare a materialelor ºi ON AIR de transport prin radio-releu linie: realizat în procesare audio STATION-LAN statii de lucru editare audio, echipamente de studio de radio, radio-releu emiþãtoare, ºi echipamentele de comutare.
Programe radio FM Difuzare: realizat in statie de emisie: 2KW transmiþãtor FM, radio-relee receptoare, echipamentele de comutare.Autonomia aprovizionãrii alimentare din aceastã staþie este furnizata de generatoare de mare putere, instalate într-un compartiment separat, în partea din faþã a adãpost (containerului).

De asemenea Romania dezvolta sisteme radar foarte moderne, cu destinatie multipla, cum ar fi:

– RADARUL DE SUPRAVEGHERE TERESTRU, cu capabilitati „a vedea fãrã a fi vãzut”.
Acesta este un sistem radar portabil de catre om, sistem de supraveghere a câmpului de luptã, care permite detectarea ºi clasificarea obiectivelor care se deplaseazã la sol pânã la 48 de km. Fixarea-þintei este realizata prin anularea Doppler pentru transformata Fourier rapidã de filtrare.
Sistemul este de putere low-vârf, solid-state cu modulaþie de frecvenþã continuã Wave (FMCW) radar, si este practic nedetectabil.Capturarea informaþiilor de vreme, a pozitiilor adversarilor asigura avantaj tactic clar, fie zi sau noapte ºi în aproape toate condiþiile meteorologice. Radarele pot fi implementate pe timp de pace pentru a proteja zonele valoroase active, inclusiv câmpurile petroliere, centralele electrice ºi alte obiective potenþiale, de la acte teroriste sau criminale.Sistemul este potrivit pentru asistenþã în operaþiunile de antidrog, controlul la frontierã, de intruziune ºi protecþia forþelor. Desfãºurare în toate circumstanþele arata un sistem care este uºor de transportat, nu numai de vehicule, ci ºi de cãtre om. Pentru aceasta, el este portabil în douã rucsacuri cu greutate mica.

Caracteristicile sistemului radar, sunt:
– radar de înaltã rezoluþie ºi cu scurt interval de operationalizare;
– fiabilitate mare, întreþinere redusã ºi cost scazut pe ciclu de viaþã;
– portabil în 2 rucsaci, 20 kg fiecare, fãrã alimentare cu energie;
– consum redus de energie, 10 mW la 1 iesire W;
– densitate de putere scazuta pentru securitatea factorului uman;
– audio / alarmã ºi de detectare programabila;
– clasificarea ºi urmãrirea þintelor este automatã;
– sector scanare de la câteva grade pânã la 360 de grade;
– semnal Doppler pentru clasificarea tintelor;
– fereastra Spot de observare a þintei detaliata;
– PPI sau prezentari B-domeniul de aplicare;
– afiºarea Fundaluri de hartã digitale;
– intrare GPS
– performanþele dovedite in orice anotimp,
– platforma mobila, cu multe configuratii disponibile.
Specificaþii generale:
– alimentare: 24 VDC;
– putere de disipare: 80 W (funcþionare normalã).
Unitatea operator se compune din:
– tipul de display: LCD, color;
– rezolutie: 640 x 480 pixeli;
– dimensiune ecran: 10.4 inch;
– interfeþe externe: 2x serial (GPS, C2, control la distanþã);
– greutate: 6.0 kg
– putere de disipare: 40 W (funcþionare normalã);
Antena / Transceiver, are urmatoarele caracteristici:
– Beamwidth orizontale: 2.7o
– Beamwidth Vertical: 7.8o
– Putere de iesire: 1 W, 100 mW, 10 mW
– Frecventa: J-band
– Moduri de transmisie: continuu / sector
– Radar unitate de greutate: 17.8 kg
– Terra limita: 0o – 540o
– Sectorul de scanare: 10 ° – 360o
– Viteza de scanare: 0 ° / s; 7o / s sau 14o / s
– Tilt: -200-400 mils
Procesor video:
Celulele Gama -: 512
– Viteza minimã þintã radial: 1.7 kilometri pe orã
– Domeniu instrumentat: 3, 6, 12, 24 km sau 6, 12, 24, 48 km
Caracteristici fizice:

– Unitate Radar: 650 W x H 470 x 230 mm D
– Unitate Operator: 335 W x H 285 x D 111 mm
– Trepied înãlþimea efectivã: 1,2 m
De mediu:
– Respectã standardele NATO
– Temperatura: Operaþiunea-31oC la +49 ° C, de stocare-46oC la 71 ° C
– Umiditate relativa: pana la 95% la 35 ° C
Gama de performanþã:
– Gratuit detecþie spaþiu: pfa = 10-6, Pd = 90%, þintã în miºcare
– Pietoni (RCS 1 m2): 10 km
– Cu elicopterul (RCS 5 m2): 15 km
– Vehicule de teren (RCS 10 m2): 18 km
– Convoi de vehicule (RCS 300 m2): 40 km

Statia de radiolocatie START-1M, extrem de mobila, al carei performante sunt inca…SECRETE, precum si radare de navigaþie fluviala ºi maritima în apropierea coastei de tip RN-1; SRN 743 X, in banda X. Aceste sisteme sunt construite de industria nationala, unele in cooperare cu Thales (franta) si RADWAR (Polonia), dar avand si inovatii romanesti.

Multe dintre sistemele mentionate mai sus, sunt duale, avand utilizare atat militara cat si civila.

Cea mai recenta achizitie in domeniul radar, ce va face parte din sistemul national de aparare, este radarul TASR-2020 (radar de ultima generaþie cu dublã utilizare, pentru controlul traficului aerian). Acest radar cu dublã utilizare, furnizeazã controlul traficului aerian (ATC), cu capabilitãþi pentru aeronave civile ºi militare, precum ºi de Supraveghere /Apãrare (DS), avand capabilitãþi gapfiller. Sistemul radar utilizeaza gama ECCM, extinsã ºi mobilitate mare pentru a oferi cel mai înalt nivel de flexibilitate CONOPS, pentru multi-misiune si roluri multiple, fiind usor de transportat cu C-130. Radarul ofera:
-completa abordare a serviciilor de control aerian;
-eficienta in ceea ce priveste succesiunea ºi separarea aeronavelor, precum si de navigaþie/ asistenþã;
-integrarea cu radarele si o abordare de precizie;
-ATD-ºi rezistenta în condiþii de bruiaj DS folosind ECCM;

– razã lungã de acoperire in operaþiunile de supraveghere DS, de aproximativ 300 km distanta si 30000 de metri altitudine;
-integrat cu sistemele DS de comandã ºi control, existente (Gap Filler-ul romanesc);
– conºtientizarea automata a situaþiei tactic-operative;
– extracþie avansata, automata a þintelor;
-sistem digital avansat de detectare a þintelor în miºcare;
-sase niveluri de detecþie meteorologice;
-ATM-sistem de automatizare display (DAS);
-sistem radio ºi de comunicaþii de voce/date, securizat si de ultima generatie.
Radarul are o configuraþie mobila, transportabila, utilizand un model compact,extrem de mobil, antenã S-Band ASR ºi antenã L-Band integratã, putand fi montat si in configuraþie fixã, in incinta amenajata. ​​ Sistemul de automatizare Display (DAS) oferã un set robust de instrumente care permit controlorilor de trafic aerian echilibrarea obiectivele de separare ºi a eficienþei fluxului în spaþiul aerian. Utilizeaza ASR de performanþã foarte mare ºi antene RSS pentru a maximiza performanta. DAS include instrumente de analiza a zborului sofisticate ºi procesare de date de supraveghere, multi-sprijin ºi ADS-B de prelucrare. Sistemul permite Predictii asupra zborului, pe termen scurt ºi pe termen mediu, altitudine minimã în condiþii de siguranþã ºi periculoasa; spaþiul aerian de penetrare de alertã ºi benzi de electronice pentru progresul zborului. Radarul va avea in viitor soluþii tehnologice avansate, inclusiv antene multifuncþionale cu scanare activa (AMF-AESA) ºi radar cu deschidere si apertura sinteticã (SAR).

Departe de a cuprinde complexitatea capabilitatilor existente sau viitoare, in dezvoltare, achizitie sau aflate deja in exploatarea curenta, ale Armatei Romane si Romaniei, concluzionam ca acestea se afla totusi la un inalt nivel tehnologic. Asa cum, acest domeniu de inalta tehnologie se afla in continua schimbare si modernizare pe plan mondial si Romania incearca pe masura resurselor sale, a intereselor strategice si zonale, sa tina pasul cu progresul.

Indiferent de ceea ce stim sau nu stim despre posibilitatile noastre in domeniul razboiului radioelectronic, radar, radioreleu si IT, in mod cert un nou Decembrie 1989 cu greu ar putea fi reeditat si montat de catre cineva. Acel moment a prins Armata Romana slaba tehnologic si nepregatita in a contracara acest tip de amenintare; insa, totodata, a reprezentat si o experienta, zic eu, benefica, in relevarea pasilor si a directiei de urmat, pentru ca asa ceva sa nu se mai intample. Fara a lauda sau critica, consideram ca ceea ce s-a facut pana acum, s-a facut bine. Insa ca intotdeauna, este loc si de mai bine!

Si deasemenea trebuie amintit si radarul FPS-117.Acesta este un radar tip Doppler, integrat in ASOC, de ultima generatie.Aduse in tara incapand cu anul 1995, au trecut deja printr-o etapa de modernizare si fac parte din lantul de supravegehere al NATO, pe frontiera de est.Cel mai recent montat este cel de la Barnova, in nord-estul tarii, un mic cadou pentru prietenii rusofoni, iar cel mai sudic este la Medgidia.Acesta din urma acopera toata zona de sud si litorala a Bulgariei.Practic radarul romanesc scaneaza si spatiul aerian si maritim al Bulgariei.Raza estimata +6-700 km…

De facto, reteaua radar romaneasca se intalneste cu cea turceasca si astfel se inchide cercul pe frontiera estica a NATO.FPS 117 a fost cumparat in numar de 5 bucati de armata si 5 bucati de Agentia Nationala de Meteorologie, dar practic toate cele 10 bucati sunt integrate in sistemul de aparare, avand insa rol dual, militar si meteorologic…

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Saur 3 Va fi rau spre foarte rau…
www.rumaniamilitary.ro/saur-3-va-fi-rau-spre-foarte-rau-2

Arme de razboi: noul TBT al Armatei…

Saur 3

Foarte putine informatii au aparut despre noul TBT al Armatei.In afara faptului ca se face si vom fi foarte mandri de el!Asadar ce putem spune astazi despre cel mai nou produs al industriei militare romanesti si despre noul Rottweiler al Armatei?!

Din pacate nu prea multe, dar ce stim deja este foarte incurajator.Asadar ce stim?!Pai stim ca :

– va avea blindaj compozit „Made in Romania”, care va fi printre cele mai bune din lume, standard 3+ minim, posibil la cerere pana la nivelul 5,

-sistem antiracheta tip pasiv, foarte performant, cu incarcaturi IR si LR, folosit si pe TR 85M1

-sisteme de observatie zi/noapte, foarte performante, si avertizare la iluminare cu infrarosu si laser

-variantele TBT cuprind: -varianta MLI, cu tun de 25mm si trei rachete SPIKE in turela

-varianta cu aruncator(mortier) de 120mm, automat, model francez,

-varianta AA, posibil cu STAR 80, sau alt sistem de rachete,

-varianta, vanator de tancuri, cu tun cu teava lisa de 120mm,

-ambulanta

-centru de comanda, extrem de bine utilat

-varianata APC cu mitraliera, in turela telecomandata

Saur 3

Daca avem noroc va fi, macar in doua variante, la EXPOMIL-ul din acest an…….Deocamdata cam atat s-a auzit.Sa speram si sa ne rugam…sa iasa.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Inteligenta romaneasca :Artileria…
www.rumaniamilitary.ro/inteligenta-romaneasca-artileria

Arme de razboi…artileria Romaniei

Artileria, o arma cu vechi state de serviciu pe campurile de batalie. Artileria, o arma cu traditie si in continua evolutie, inclusiv in Armata Romana.

De la bombarde la aruncatoare de mine si tunuri de mare putere si calibru, Armata Romana se poate lauda cu realizari de exceptie, ce o aduc in secolul XXI. Cercetarea militara romaneasca a adus si aduce inca Armatei, produse de exceptie, cu nimic inferioare celor straine.

De departe sistemul LAROM a suscitat cel mai mare interes, inclusiv pe plan international.

Sistemul LAROM 160mm

LAROM configuraþia sistemului:
-platforma lansator camion-aruncator de rachete, 6×6 permanent cuplat, montaj roti single fata/spate, capacitate mare de progresiune in teren accidentat. Poate lansa 40 rachete GRAD in 20 s sau 26 rachete LAR Mk 4 in 45 s, la 45 KM. Poate transporta 3+1 persoane in cabina blindata, de tip MGL, metalica, medie, cu 2 usi si 4 locuri, scaun sofer si insotitor, oglinzi retrovozoare clasa II,IV si V, instalatie de incalzire si ventilatie. Cabina dispune de echipament special, protectie balistica nivel 1 STANAG 4569, pentru glont si mine antipersonal, facut in colaborare cu Plasan Sassa/Israel. Motor-MAN D 2866 LF 25, Diesel, 4 timpi, 6 cilindrii in linie, supraalimentat, racit cu lichid, cu EVB; 419CP/1900rpm, EURO 3, cu optional 360 CP si transmisie automata Allison; cutie de distributie STEYR VG 2000/300 cu 2 rapoarte de transmitere. Rotile sunt profil tot teren Gigant Steel, avand sistem de umflare din mers (CTIS). Frana este integral pneumatica, cu 2 circuite independente, asistata ABS si EVB. Dispune de un troliu SEPSON, hidraulic, 10 tone forta maxima, 50 m lungimea maxima cablu, iesire spre fata si spate.;
– Muniþie LAR/GRAD ;
-Sistem computerizat de comandã ºi control, de artilerie (ACCS).

Rachetele GRAD au fost modernizate si sunt inzestrate cu focoase multiple: de proximitate, mecanice, cu bile (de 6,35 mm, 2500 de bucati intr-o lovitura, avand o arie letala de minim 30 m, cu fuzee FORAD-2), CARGO cu bombleti, ce poate penetra 105 mm de otel; FET-1, fuzee electronica de timp; MOFA-T1, fuzee cu optiuni multiple, de timp, proximitate, super-rapida.
DESCRIEREA LANSATORULUI:
-flexibilitate în selectarea modului de lucru, în funcþie de preferinþele utilizatorilor;
-puternic ºi durabil pentru a se potrivi cu toate sistemele de lansare sau subsistemele existente;
-dispune de sistem optic de vizare si control;
-dispune de sistem de control al focului (FCS);

-toate lansatoare sunt construite pentru lansare din containere (LPC​​);
-orice racheta poate fi folosita independent;
-sistemul are capacitatea de a lansa generaþia mai veche de rachete GRAD cat si generatia de rachete containerizate LAR Mk4;
-durata de viaþã ºi operaþionala a acestui lansator este practic nelimitata;
-implementarea într-o poziþie nouã se face în 5 minute, iar ieºirea din vechea poziþie în termen de 3 minute dupã tragere;
echipajul LAROM este format din 5 persoane;
Sistemul are o rata de foc exceptionala::
-1 racheta / la fiecare 1,8 secunde, avand un feed-back computerizat care permite corectii intre lansator, observatorul din avanpost si punctul de comanda. Controlul focului poate fi efectuat din cabina sau cu comanda la distanta cu cablu, avand lungimea de 50m. Lansatorul are optiunea pentru tragere individuala sau automata partiala sau completa, in rate variabile in 4 stadii intre 0,5 si 1,8 s. La o rata de tragere de 1,8 s toate cele 26 de rachete pot fi lansate in 46,8s/;
-precizie excepþionalã;
-suprafata ariei de distrugere este de 1 milion de metri patrati, la o tragere completa.
LAR- MUNITII:
-containerul de lansare (LPC​​) contine, 13 rachete de tip CARGO -160mm calibru, sigilate din fabrica în tuburi, gata de lansare. Bataia maxima cu muniþie LAR este de 45 km, fiecare element din sistemul LAROM contine un GPS, iar in viitorul apropiat va contine si un sistem de navigatie inertiala.
-Distrugerea este realizatã folosind grenade multi-scop (bombleti) , care sunt dispersate pe o þintã. Rachetele cargo sunt echipate cu 104 grenade / fiecare.
Muniþia CARGO este formata din: HE, fragmentarea controlatã cu un impact contopit;HE, fragmentarea controlatã cu focos de proximitate. Rachete-nu genereaza fum intens contribuind astfel la mascare si camuflare, facand tragerea mai sigura pentru operator.Fiecare dintre grenade are o suprafaþã nominalã letalã împotriva trupelor inamice de aproape 100 mp (5m raza letalã / fiecare).
SISTEMUL DE CONTROL AL FOCULUI (FCS):
-dispune de un sistem de control al tirului care reduce efortul echipajului: un sistem independent de testare (BIT) al lansatorului de rachete ºi a sistemelor aferente;
-Display ce arata statutul rachetelor; alertã de pozitionare pentru siguranþã (zonele de siguranþã, mãsuri de urgenþã); de selecþie a tipului de rachete ºi dimensiunea salvei care urmeazã sã fie lansata, de afiºare a rachetei lângã care urmeazã sã fie lansata ºi numãrul de rachete rãmas;
-stabilirea automatã de la distanþã a focului si a tipului de fuzee.

Sistemul de operare cuprinde:
-FCU, cheie de operare selector- comutator care are trei poziþii;
-Safe, tãierea energiei electrice la intreg sistemul, ºi scurt-circuitul rachetelor in caz de urgenta;
-Test, sistemul este testat în condiþii de siguranþã ºi toate datele necesare, defecþiuni orientative, sunt afiºat pe ecran/autodiagnosticare;
-Operatiile, fuzeele ºi numãrul de rachete în salvã pot fi programate, iar rachetele pot fi trase selectiv;

[youtube www.youtube.com/watch?v=6Crbevftim8?rel=0&w=480&h=390]

Produsele LAROM MLRS ºi sistemele sale sunt complet integrate în conceptul de C3I prin ACCS (Comandamentul Artileriei & Sistemul de control), dupã cum urmeazã:
-brigada, batalion si posturi de comandã baterie cu calculatoareATAC (Computer Tactic Artilerie), legate în BRIGNET ºi reþele FIDNET;
-lansator-nivel-cu GTAC (GUN / Calculator Tactic Lansator), legate în reþea GUNCONET;
-Observator Inaintat (FOR), sprijinind coordonatorul de foc (FSO). Posturile sunt echipate cu FTAC (Calculatoare Tactice Avansate), legate în reþea FISTNET;
-Post meteorologic este format din staþia de sondare, cu Radiotheodolite, iar componentele sale sunt pe deplin integrate în ACCS si conceptul de C3I:
-sondare altitudine -40 km;
– intervalul maxim dintre masuratori-24m;
-emite buletine meteo conform: STANAG 4061, 4082 ºi METEO11; pe baza radiosondei: radiotheodolitului ºi a antenei LORAN C ;
– recepþie RT-planul orizontal -360 de grade;
-recepþie RT-planul vertical -0-90 de grade;
-recepþie LORAN-C -omnidirecþionala;
– distanta maxima de recepþie -160 km;
Instalaþia este containerizata, avand incalzire, climatizare, NBC, filtru de aer-ventilatie.
Brigada / Batalionul / Comandamentul, este in permanenta legatura cu bateria. Postul de conducere este instalat în interiorul unui container pe camion platforma. Echipamente se compun din:
-Computer-tactic TC 2000;
– Unitatea de Comunicatii Wireless TH 105;
-Postul de radio VSW PANTHER 2000 V L3;
-Postul de radio SW, Panther 2000 h;
-Biroul Central-F1612;
Telefon de rãzboi TC 72;
-Conexiune la Reþeaua de Comunicare -FISTNET/FIDNET;

-Software ACCS-ATAC;

-Instalatii speciale: NBC, filtru de aer-ventilatie, climatizare, instalatie de racire echipamente, surse de putere de 24V DC(baterii)/220 V AC (generator).

Pentru deservirea lansatorului LAROM cu munitie, a fost creata o autospeciala MITCL, cu sarcina utila de 9 tone, echipata cu sistem de iluminare camuflat si interfata electrica si pneumatica NATO, avand capacitate mare de progresie in teren accidentat, proiectata pentru manipulare containere cu rachete GRAD/LAR. Camionul are aceleasi caracteristici si performante ca si cel folosit pentru LAROM, dar dispune de suprastructura container metalic pentru transport rachete; macara hidraulica cu brat de 5200mm, sarcina maxima 2,2 tone si inaltimea de ridicare de 6000mm. Remorca este de tip RM 7.5/2-S, avand capacitatea de a transporta 2 containere cu rachete + alte doua pe camion.

Troliul SEPSON (Suedia) –care se regaseste si pe LAROM, de tip H 100 PS, de 10 tone forta, are posibilitatea de a actiona cablul atat in fata masinii cat si in spatele acesteia. Comanda troliului se poate executa din cabina, direct de la troliu sau de la distanta, cu telecomanda.

Instalatia de iluminat ce se regaseste si pe LAROM, este GABRIEL(franta), si foloseste corpuri de iluminat care permit trecerea de la regimul camuflat la ce necamuflat, si invers, instantaneu, prin actionarea unui comutator de la bordul cabinei.

Sistemul Grad – APRN 122mm, montat pe monitoarele si vedetele blindate de la Dunare

O nota aparte a sistemului GRAD romanesc este reprezentat de APRN-produsul este in inventarul unitãþilor marinei fluviale fiind varianta navalizata a lansatorului de 122 mm, cu 40 de tuburi lansatoare de rachete (stanga-dreapta).
Este format din unitãþi de lansatoare (2×40 rachete), dispuse în douã rafturi concepute sa actioneze in acelasi timp. Întregului sistem (lansator) rãmâne sub puntea navei, fiind retractabil, atunci cand nu este operational. Precizia ºi puterea de tragere oferã o eficienþã deosebitã produsului în operaþiuni de neutralizare împotriva mijloacelor de tragere inamice, împotriva rezervelor ºi concentrarilor de trupele inamice, în neutralizarea marinei inamice, în interzicerea minarii ºi distrugere în zonele de coasta, actiuni de lupta impotriva Infanteriei Marine si a debarcarilor costiere, eliminarea de baraje, precum ºi sustinere cu foc a trupelor proprii, neutralizarea inamicului aflat in fortificatii.

Un alt sistem artileristic romanesc, mai putin cunoscut este SISTEMUL DE RECUNOASTERE SI OBSERVARE PENTRU ARTILERIE, montat deocamdata pe TAB 4X4. Acesta se compune din:

-computer tactic ETC 2000;

-unitate de comunicatii wireless;

-sistem de achizitie laser al tintelor;

-VSW PANTHER 2000 VL1(statie radio);

-SW PANTHER 2000 H(statie radio);

-oficiul central F 1612;

-telefon militar TC 72;

-comunicatii network FISTNET;

-software ACCS-FTAC.

Sistemul dispune de un complet de ochire si vedere pe timp de noapte pe baza de radiatii termice, foarte modern, care este compatibil si interoperabil cu toti partenerii NATO. Acest sistem de achizitie al tintelor are ca destinatie:

-observatori inaintati (FO);

-controlorii focului aruncatoarelor (MFC);

-posturi mobile de cercetare-observare de artilerie;

-controlorii inaintati ai focului aerian (FAC) in actiuni de sprijin aerian apropiat (CAS). Acest sistem se compune din: camera termala; luneta de observare pe timp de zi cu CCD; telemetru laser „Eye-Safe” 1,54 m; platforma goniometru electronic cu GPS incorporat; unitate de comunicatii imagine, date si voce securizata; calculator tip Laptop rigidizat.

Principalele sale caracteristici sunt:

-distanta de detectie a tintei tanc pe timp de noapte 9km;

-distanta masurata cu telemetrul laser 20km;

-precizia de masurare a coordonatelor tintei 1 miime;

-distanta de transmitere imagine, date si voce 1km, mai departe prin statia radio a vehiculului;

-integrabil in sistemele C4I;

-compatibil cu sistemul MGRS folosit de catre NATO.

Acest sistem are in compunerea sa si telemetrul cu laser pentru artilerie si infanterie STLA-M3. Acest sistem laser are ca aplicatii: supravegherea campului de batalie, achizitia coordonatelor tintei si a vitezei de miscare a acesteia, fiind orientat spre Nordul Magnetic. In compunerea sa intra:

–sistemul de ochire optic;
– goniometru electronic;
-caseta compacta pentru transport uºor, cu baterii incluse;

-computer digital de control;

-tripod adjustabil;

-CdNI baterii;

-detectia maxima 20km;

-detectia minima 300m;

-gama de logica 3 tinte vizate pe axa.

Computerul digital permite:

-eroare maximã de conversie a coordonatelor + / – 1m;
– viteza de masurare þintã 5-99,5 m / s;
-depoziareat de coordonate rectangulare -peste 100 tinte;
-interfata de date RS-232.

ATROM este inca una dintre realizarile romanesti in domeniu, care din pacate, inca asteapta introducerea in inzestrare. ATROM este un tun Howitzer autopropulsat de 155mm?52 calibre, integrat perfect in conceptul C3I si ACCs. El este perfect compatibil a lucra in retea cu LAROM, beneficiind de toate facilitatile acestuia si avand in componenta sa sisteme identice: statie meteo, computere tactice, etc. Despre toate acestea am mentionat la capitolul LAROM. Avantajele sistemului ATROM, sunt:

-mare mobilitate si putere de foc;

-rapida deplasare in teren;

-timp de reactie foarte scazut si operabil in toate conditiile meteo;

-bataia maxima a tunului este de 41 km cu

ATROM 155mm

proiectile cargo, putand ajunge la 50 km cu munitie inteligenta, ce va fi produsa in viitor;

-echipaj format din 5 membri;

-poate lua 24 de proiectile la bord, ce sunt pastrate in incinte securizate;

-dispune de doua brate hidraulice de sustinere in timpul tragerii, facilitand totodata accesul tunarilor la diferitele sisteme ale tunului. Sistemul hidraulic ajuta la manipularea obuzelor si a munitiei, usurand in mod vizibil operatiunile de încãrcare/descarcare. Cabina ATROM este blindata, avand caracteristici identice cu cabina LAROM.

Asa cum este normal industria romaneasca produce o gama larga de proiectile si pulberi, necesare gamei artileristice produse, cu calibre incepand de la 25mm -152/155mm. De remarcat este proiectilul de 100 mm exploziv COMP B, utilizat inclusiv de TR-84M1. Acest proiectil are un corp de oþel cu 2 inele ºi un inel de ghidare, fortand arderea într-un spaþiu strâns al gazelor si amestecului exploziv. Proiectilul are un impact frontal, de contopire cu actiune instantanee, scurtã întârziere in explozie ºi dispozitiv de siguranþã, care este armat la iesirea din teava tunului. De asemenea Romania produce o gama larga de grenade antitanc, precum PG-7VM cu lovitura cumulativa pentru RPG-7, avand capacitatea de a penetra 300mm de armura, la o distanta de 500m. GR-736, grenada reactiva cu mixtura incendiara si auto-initiere, destinata anihilarii personalului inamic, vehicule diverse, etc. Focul declansat de aceasta grenada este deosebit de intens, avand o putere mare de ardere de maxim 50 s la o distanta de minim 300m si de maxim 1300m. Globul de foc format se intinde pe o raza de 5 m.

Unul dintre sistemele recent intrate in inzestrare este ARGUS –un sistem de achizitie si control al focului, portabil de catre om. ARGUS F03, are ca destinatie:

-misiunile FO;

-achizitia, detectia si urmarirea tintelor in campul tactic, atat ziua cat si noaptea;

-determinarea coordonatelor tintelor si actualizarea lor in permanenta si automat;

-transmisii securizate de imagini, date si voce;

-perfect integrabil in coordonatele C4I si intreg sistemul artileristic al Armatei Romane;

-poate fi montat pe orice vehicul actual/viitor din dotarea Armatei.

Acest sistem se bazeaza pe computere si aparatura de vedere pe timp de zi/noapte si de achizitie si marcare tinte prin laser, de ultima generatie, produse inclusiv de catre industria nationala.

Desi se cunosc destule despre inzestrarea actuala a Artileriei Romane, nu la fel de multe se cunosc despre inzestrarea viitoare. Se vorbeste de sistemul artileristic de 105 mm, autopurtat, prezentat acum cativa ani la Expomil, dar care inca n-a ajuns in inzestrarea curenta. Despre acesta se stiu extrem de putine lucruri, dar va fi foarte performant, foarte mobil, autonom, ergonomic, avand cost operational scazut, rata mare de foc si acuratete, cu tehnologie state-of-the-art. Dupa cate se stie acesta este/va fi dezvoltat cu firma RDM Technology, Olanda.

Se vorbeste de un sistem artileristic foarte performant, format din lansatoare de rachete, 10 la numar, de 273 mm, cu bataie lunga. Acest proiect se afla, dupa cate stiu, in derulare. Se vorbeste despre iminenta intrare in inzestrare a ATROM; ceea ce ar fi o incununare a anilor de cercetare-dezvoltare dar si a timpului lung de asteptare din partea Armatei.

Una peste alta putem concluziona ca, Artileria Romana se afla la un nivel foarte inalt; capabilitatile acestei arme fiind remarcabile. Toate acestea ne fac sa credem ca viitorul acestei arme in Armata Romana este unul bine definit si ancorat in realitatea si traditia acesteia.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***