Verificati-va cunostintele de cultura generala

Cum au uitat romanii un mileniu de istorie
www.descopera.ro/cultura/2690442-cum-au-uitat-romanii-un-mileniu...

Istorie se cheama ceea ce s-a intamplat cu adevarat, nu ceea ce am vrea sa se fi intamplat, declara in urma cu aproape un secol marele istoric roman Nicolae Iorga. Un adevar cu valoare de postulat, daca luam in calcul zecile de mistificari care au avut ca subiect istoria romanilor, in special istoria formarii poporului roman, dupa retragerea aureliana din anul 271. In speranta ca putem aduce o raza de lumina asupra acelor evenimente tulburi care au marcat aproape un mileniu de istorie valaha, va invitam sa descoperiti, asa cum spunea si Iorga, o frantura de istorie, asa cum s-a intamplat cu adevarat.
Faptul ca nici la ora actuala nu exista un consens cu privire la evolutia populatiei daco-romane si la originile poporului roman se datoreaza, spun istoricii, unei asa numite �taceri a surselor istorice�, motiv invocat, in special, de catre adeptii teoriei migrationiste care sustin ca teritoriul Daciei a ramas o �Terra deserta� odata cu retragerea administratiei romane de la nordul Dunarii. Si cu toate acestea, continuitatea proto-romanilor pe teritoriul Daciei este atestata, fara putinta de tagada, de izvoarele arheologice locale, de culturile dezvoltate pe tot teritoriul fostei Dacii si de , mai mult sau mai putin, rarele inscrisuri istorice din perioada secolului al III-lea si pana in secolul al XIII-lea, odata cu intemeierea Tarii Romanesti sub Basarab I.
Despre retragerea aureliana si continuitatea daco-romanilor
Invaziile triburilor germanice si carpice, in valuri succesive, in provinciile dunarene, au silit administratia romana sa abandoneze Dacia, aceasta retragandu-se strategic in sudul Dunarii. De altfel, nici revoltele dacilor ocupati nu au constituit un element de ignorat pentru romani, acestea luand amploare, mai ales, dupa moartea imparatului Traian � fapt ce vine sa contrazica scrierile secretarului personal al acestuia, care mentiona, la sfarsitul razboaielor dacice, ca intreaga populatie autohtona fusese redusa la maxim 40 de indivizi.

Data retragerii romane din Dacia nu poate fi stabilita cu certitudine, in literatura stiintifica, cei mai multi specialisti optand pentru anii 267-268 din vremea domniei lui Gallienus sau pentru anul 271, in timpul imparatului Aurelian. Faptul ca provincia intemeiata de Traian nu a fost parasita de intreaga populatie este evident, autoritatile evacuand numai armata si administratia, la care se adaugau clasele instarite, in special cele din zonele urbane, proces care se va repeta intocmai si in alte provincii romane.

Continuitatea daco-romanilor la nordul Dunarii este dovedita de singura copie a unei harti romane, unica, de altfel, pastrata pana in zilele noastre, Tabula Peutingeriana. Harta, realizata dupa anul 330 d.H., an in care imparatul Constantin cel Mare muta capitala imperiului de la Roma in Bizant, fosta asezare pescareasca de pe malul Bosforului, arata chiar si dupa retragerea aureliana, nu mai putin de 88 de localitati cu rezonanta daco-geta atat la nordul cat si la sudul Dunarii. Importanta acesteia este cu atat mai mare cu cat, fara doar si poate, Tabula Peutingeriana este o harta realizata in scopuri comerciale, dovedind asadar o stransa legatura economica a romanilor cu populatia ramasa in fosta provincie dacica.

Curios este faptul ca istoricii greci si bizantini continua sa ii numeasca pe localnici daci sau geti, denumire folosita in Bizant pana aproape de secolul al X-lea, data la care incepe sa fie folosit termenul de valah. Istoricul grec Zosimos mentioneaza, de asemenea, in secolul al V-lea, conflictul dintre Imperiul Roman de Rasarit si tribul carpo-dacilor de la nordul Dunarii, conflict soldat cu infrangerea celor din urma. Mai mult, imparatul Constantin cel Mare, initiaza construirea unui pod peste Dunare, care sa faca legatura cu fosta provincie romana, precum si o campanie de la care isi va trage titlul de Dacicus, lucru pe care il va repeta si imparatul Justinian. Desi, practic, administratia romana disparuse din fosta provincie Dacia, teoretic, aceasta continua sa existe in structurile Imperiul Roman. Astfel erau create provinciile Dacia Ripensis si Dacia Mediterranea, intalnite si sub numele de Dacia Aureliana in literatura secolului al XII-lea, un argument in plus in fata continuitatii numelui de Dacia dar si al celui de dac.

Curios este faptul ca, desi exista multi adepti ai teoriei migrationiste, teorie care spune ca poporul roman s-ar fi format alaturi de cel albanez la sudul Dunarii, urmand ca apoi sa migreze iarasi in nord, nu exista nici macar o singura mentiune a unei asemenea trasmutari de amploare, fapt mai mult decat neobisnuit in canoanele vremii. De fapt, singura mentiune a unei migratii a populatiei este una in sens invers, de la nord la sud, mentiune care se refera, cel mai tarziu, la secolul al XIV-lea.

Nu trebuie uitat nici imparatul Galerius (293-311), imparat roman de oricine dacica, nascut, se pare, la sudul Dunarii, din tata trac si mama �transdanubiana�, termen referitor la fosta populatia daca din provincia cu acelasi nume. Mai mult, Galerius era poreclit de catre cei apropiati, Armenterius � Ciobanul � referire mai mult decat evidenta la vechile sale ocupatii, specifice, de altfel, populatiei romane de origine daco-getica. La fel de important, pentru sustinerea ideii de continuitate a populatiei dacice sau daco-romane, este si imparatul Maximinus Thrax (imparat de origine traca), cel care incepand cu anul 236 se afla in razboi cu dacii liberi si cu sarmatii.
Continuitatea crestina si culturile de la nordul Dunarii
Conform istoricului Victor Spinei, locul de formare al poporului roman ramane inca o problema controversata. Chiar daca proto-romanii supravietuiesc, ei ies treptat, incepand cu a doua parte a mileniului I, din atentia cronicarilor, a istoricilor vremii si din atentia autoritatilor romane. Izvoarele arheologice dovedesc insa, mai presus de orice banuiala, continuitatea populatiei autohtone in spatiul nord dunarean. Inca din secolele III-IV, se remarca asa numita cultura Santana de Mures, conturata cu precadere in arealul triburilor gotice, triburi ce continua circulatia monetara romana. Cultura Santana este urmata de cultura Ipotesti Candesti (secolele V-VII), ce apartine unor comunitati sedentare, de sine statatoare, ale caror indeletniciri (agricultura, cresterea animalelor, ceramica de traditie romana) sunt caracteristice populatiilor proto-romanesti. Totodata se remarca si continuitatea comertului cu Bizantul, o dovada in plus a legaturilor dintre Imperiul Roman de Rasarit si populatiile de la nordul Dunarii.

Influenta valului migrator slav se observa pe teritoriul fostei provincii romane prin cultura Dridu, cultura remarcabila din care iese in evidenta ceramica lucrata la roata, ceramica ce poarta numele culturii respective. Aceasta se va raspandi si la sudul Dunarii, un rol important avandu-l Primul Tarat Bulgar, desi componente ale sale sunt observate si in spatii ce depasesc autoritatea bulgara.

Secolele XI-XII aduc o alta cultura, Raducaneni, caracterizata prin prezenta cuptoarelor rectangulare, ceramica lucrata la roata si obiectele care vadesc prezenta unei populatii sedentare. Cultura Raducaneni este cu atat mai importanta cu cat raspandirea asezarilor umane depaseste zona montana sau deluroasa si se apropie de campie, fapt ce se datoreaza si cresterii demografice.

Deosebit de importanta este continuitatea crestina a populatiei autohtone. Majoritatea istoricilor sunt de acord astazi ca romanizarea si crestinarea comunitatilor dace au reprezentat activitati sincrone si complementare, marturii ale unei vieti crestine datand fara intrerupere inca din secolul al III-lea. Mai mult, incepand cu secolul al IV-lea, se inmultesc, pe langa obiectele cu caracter religios si mormintele de factura crestina. Cum nici unul dintre popoarele migratoare, care au ajuns pe teritoriul fostei Dacii, nu era crestin, obiectele liturgice si mormintele nu pot apartine decat populatiei autohtone, de sorginte daco-romana. Aparitia unor necropole de incineratie sau chiar birituale sunt considerate, astazi, ca apartinand slavilor si bulgarilor. In Dobrogea, procesul de contopire a populatiei dace cu cea romana este si mai evident, primul nume romanesc �Petre�, fiind descoperit intr-o inscriptie de pe un vas de lut datat in secolul III, vas descoperit in fostul castru roman de la Capidava.

Nu mai putin importanta este marturia ambasadorului bizantin, Priscus Panites, la curtea regelui hun Atilla. Acesta mentioneaza pe langa prezenta hunilor in Pannonia si populatia autohtona, pe care o numeste barbara:
:"[...] De acolo am calatorit pe un drum neted, asezat intr-o campie, si am trecut peste mai multe rauri navigabile dintre care cele mai mari, dupa Istros, erau asa numitul Drecon, apoi Tigas si Tifesas. Pe acestea le-am trecut in barci monoxile, de care se foloseau locuitorii de pe malurile raurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii la poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin sate ni se aducea de mancare, si anume in loc de grau, mei, in loc de vin, mied, dupa cum il numesc localnicii. Slujitorii care ne insoteau aveau si ei mei si o bautura preparata din orz, barbarii o numesc camos...Apoi, dintr-o regiune plina de dealuri am ajuns intr-o campie impadurita. Acolo ne-au primit luntrasi barbari in barci monoxile facute din trunchiuri de copaci, taiate si scobite de ei insisi. Ei ne-au trecut dincolo de rau, cu toate ca nu se pregatisera pentru noi, ci pentru a transporta multimea barbara, pe care am intalnit-o in cale, deoarece Attila isi pusese in gand sa treaca la vanatoare pe teritoriul roman, dar de fapt regele scit facea pregatiri de razboi sub pretext ca nu-i fusesera restituiti toti fugarii. Dupa ce am trecut Istrul si am strabatut impreuna cu barbarii un drum de aproape saptezeci de stadii, am fost nevoiti sa ne oprim intr-o campie pana cand Edecon i-a instiintat pe Attila despre sosirea noastra...Dupa ce am trecut cateva rauri, am sosit intr-un sat foarte mare unde se spunea ca se afla cea mai stralucita dintre toate locuintele lui Attila, construita din barne si scanduri frumos poleite si bine incheiate si inconjurata cu o imprejmuire de lemn, pusa de frumusete, nu pentru intaritura. Dupa locuinta regelui se gasea locuinta lui Onegesius impodobita si aceasta cu o imprejmuire de lemn de jur imprejur, dar nu era infrumusetata cu turnuri la fel ca cea a lui Attila. Nu departe de imprejmuire era o baie, construita de Onegesius, cel mai bogat dintre sciti dupa Attila, cu piatra adusa din tara peonilor, deoarece la barbarii din partile acelea nu se gaseste piatra si lemn, ci se folosesc de material adus de aiurea�.
Aparitia valahilor pe scena istoriei
Originile termenului de valah se regasesc cu mult inainte de aparitia proto-romanilor, mai precis la populatiile de origine germanica in ale caror idiomuri, �walha� desemna celtii din triburile vecine, una dintre dovezile in acest sens fiind denumirea straveche a vechilor celti din sudul Britaniei, galezii sau Welsh.

Odata cu ocuparea Galiei de catre Roma, denumirea isi schimba sensul, definind acele populatii romanizate. De abia odata cu venirea slavilor in Europa, sensul de valah se va aplica strict populatiei de la nordul Dunarii, ca o recunoastere a descendentei acesteia din Imperiul Roman. Cronicile bizantine, incepand cu secolul al X-lea, vor defini comunitatile de pe teritoriul fostei provincii Dacia cu acest apelativ. La fel se va intampla si cu celebra cronica ungara a notarului Anonymus, care pomeneste in repetate randuri prezenta valahilor, vlahilor, valohilor sau a blascilor in Transilvania si la nordul Dunarii.
FACTS
Printre alte mentiuni ale prezentei valahilor in zona nord dunareana se numara:

Scrierile cartografului armean Chorenatsi, cel care in secolul a IX-lea pomeneste prezenta Tarii Balakilor (Blahilor) in nordul Dunarii;
Scriitorul bizantin Kinnamos, care in 1167 vorbeste despre valahi ca despre colonistii romani;
Preotul Goderfius von Viterbium, cel care in 1120, in �Gesta Henrici�, pomeneste Blachina � Tara Blahilor � printre cuceririle Romei;
Literatul persan Gardizi, care in secolul al XI-lea mentioneaza prezenta unui popor crestin de origine latina, situat intre neamurile rusilor, bulgarilor si ungurilor;
Cronica imparatului german Friederic Barbarossa, cel care aminteste existenta unei tari numite Walahia intre Muntii Carpati si Dunare;
Cronica turceasca din secolul al IX-lea, Ogusmane, care mentioneaza existenta unei tari a valahilor, situata la nordul Dunarii si la nordul Marii Negre, pana la Nipru;
Mentiunea din cronicile khazare a Tarii Ardil � Ardeal � nume preluat de triburile ungare si transformat in Erdely

Material realizat cu sprijinul Muzeului National de Istorie a Romaniei
Multumim doamnei muzeograf si specialist in arheologie medievala, Dr. Irina Ene

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Cum au uitat romanii un mileniu de istorie (II)
www.descopera.ro/cultura/2672794-cum-au-uitat-romanii-un-mileniu...

�Multa lume isi inchipuie navalirile barbare ca la cinematograf: apare barbarul scrasnind din dinti, invartind niste ochi rosii, cu parul valvoi si facand semne de zdrobire si decapitare indata ce vede un colonist roman. Si atunci stramosii nostri, persoane foarte delicate, se speriau si luau cel dintai tren ca sa treaca dincolo de Dunare, caci evident podurile erau destule pentru inlesnirea circulatiei�, Nicolae Iorga.



�Desigur ca un bandit are un dosar mult mai bogat decat un onest taran care si-a cautat de rostul lui. Iar inscriptii si sculpturi lasa cei care au posibilitati materiale, deci bogatii, ci nu oamenii saraci si umili. Aceasta este o greseala: istoria reconstituita numai prin inscriptii si statui este una a celor bogati. Iar stramosii nostri, nu erau bogati, ci formau un popor de tarani, traitor in sate. Cate sunt, in toate timpurile, inscriptiile din regiunea Pindului sau chiar pe teritoriul grecesc, dupa ce viata stralucita a cetatilor creatoare ajunsese la o repede scadere?�. Astfel isi argumenta marele nostru istoric raspunsul la o intrebare care dusese la nasterea unei disensiuni de veacuri si care privea marile migratii in spatiul european, in asa numitul mileniu intunecat de dupa retragerea aureliana.

In fapt, diferendele cu privire la continuitatea daco-romanilor si aparitia poporului roman la nordul Dunarii au existat si vor mai exista, cu siguranta, inca multa vreme. Descopera.ro isi continua periplul istoric inceput in articolul trecut, prezentandu-va astazi una dintre cele mai importante si, totodata, mai controversate marturii ale existentei valahilor pe teritoriul fostei Dacii, Gesta Hungarorum, o prima evidenta a invaziei ungare in Europa secolului al IX-lea, scrisa, cel mai probabil, de cancelarul regelui Bela al III-lea, la sfarsitul secolului al XII-lea.
Gesta Hungarorum sau Cronica Notarului Anonymus
Descoperita sub forma unei copii, in 1746, la Biblioteca familiei imperiale din Viena, si publicata pentru prima data in 1765, de catre Johannes Georgius Schwandtner, sub titlul Anonymi Belae regis notarii Historia Hungarica, Cronica Notarului Anonymus a facut subiectul multor dezbateri controversate de-a lungul timpului. Prezentata initial de catre istoricii occidentali, in special cei din Austria si Ungaria, drept o dovada incontestabila a istoriei glorioase a Regatului Ungar la inceputul acestuia, Cronica a cazut prada, secolul trecut, unui veritabil tir al celor care o considerau un fals bine elaborat. Controversa, asa cum era de asteptat, este reprezentata de desele mentiuni ale prezentei valahilor in spatiul transilvanean si in Pannonia si, mai mult, a prezentei principilor vlaho-slavi si a primelor formatiuni prestatale pe teritoriul fostei colonii Dacia.
Prin cenusa imperiului
Daca la sfarsitul secolului al VII-lea e definitivata marea migratie bulgara prin stabilirea grupului lui Asparuh in nord estul Peninsulei Balcanice, secolul al IX-lea gaseste un alt popor migrator, ungurii, la nordul Marii Negre. Conflictul din anul 896 dintre bulgari si pecenegi, pe de o parte, si unguri, pe de alta parte, duce la infrangerea celor din urma si ii sileste pe acestia sa se refugieze in Pannonia prin pasul Verecke din Carpatii Padurosi si nu prin trecatorile din Carpatii Orientali sau Meridionali, asa cum se crezuse initial. Urmeaza o serie de incursiuni armate in vestul Europei, incursiuni stopate in batalia de la Lechfeld, langa Augsburg, aceasta fiind, de altfel, si ultima tentiva de expansiune in vest a ungurilor, ei concentrandu-se, din acest moment, asupra raidurilor in partea rasariteana a Batranul Continent.

Odata cu incetarea atacurilor asupra popoarelor din vestul Europei, ungurii isi indreapta atentia catre teritoriile de la est de Tisa, teritorii pe care, asa cum mentioneaza Anonymus, existau deja primele formatiuni prestatale ale ducilor vlaho-slavi: ��Tara aceea ar fi foarte buna si acolo curg puhoi cele mai vestite izvoare, al caror nume ar fi, dupa cum noi am spus mai sus, Danubius, Tyscia (Tisa), Morisius, Crisius, Temus (denumire evident latina a raurilor Mures, Cris si Timis), Wag si altele , tara care fusese mai inainte a regelui Athila. Si prin moartea acestuia, principii romani au ocupat tara Pannoniei pana la Dunare, unde si-au asezat pastorii lor. Dar tara care se afla intre Tisa si Dunare a ocupat-o pentru sine Kean, marele duce al Bulgariei, bunicul ducelui Salanus, pana la hotarul rutenilor si polonezilor si a facut sa locuiasca acolo pe sclavi si pe bulgari. Iar tara care este intre Tisa si padurea Igfron, care se afla in Erdeuelu (Ardeal), de la fluviul Mures pana la fluviul Zomus, o ocupase pentru sine ducele Morout, al carui nepot este numit de unguri Menu Morout�Dar tara care este la fluviul Mures pana la castrul Urscia (Orsova) o ocupase un oarecare duce cu numele Glad, din ai carui urmasi s-a nascut Ohtum (Ahtum), pe care, mult mai tarziu dupa aceea, in timpul sfantului rege Stefan, Sunad, fiul lui Dobuca, nepotul regelui, l-a omorat in cetatea sa de langa Mures, deoarece a fost in toate razvratit regelui numit mai inainte..�, �Tuhutum, tatal lui Horca, dupa cum era un barbat siret, in timp ce apuca sa auda de la locuitori bunatatea pamantului foarte paduros, unde un oarecare blac Gelou detinea stapanirea, a apucat sa ravneasca la aceasta cat ar fi sa poata sa cucereasca pentru sine si urmasii sai tara foarte paduroasa.�

Primul atacat a fost ducele Salanus (nume cu vadite conotatii latine), cel care, in ciuda ajutorului primit de la aliatii bulgari si greci, este invins in anul 903. Acesta va ceda partea de nord a tarii sale, pana la raul Souyoy (azi Sajo, afluent al Tisei), impreuna cu toti locuitorii sai, dovada incontestabila a prezentei populatiei autohtone. Salanus ramane, in schimb, duce in restul teritoriilor necucerite de unguri.

Odata cu ocuparea partii de nord a ducatului lui Salanus, ungurii condusi de Arpad isi indreapta atentia catre teritoriile stapanite de Menu Morut. Refuzul sfidator al liderului valah de a ceda fara lupta pamanturile stramosilor sai, imparatii Constantinopolelui, dupa cum insusi Menu Morut declara in celebra sa scrisoare catre suveranul ungur, atrage dupa sine o sangeroasa batalie intre soldatii ducelui valah si cei ai triburilor ungare. Dupa mai multe zile de inclestari, Menu Morut este infrant el acceptand, printre alti termeni ai capitularii, sa dea de sotie pe fiica sa lui Zulda, fiul lui Arpad. In urma acestei casatorii, valahul pastreaza suveranitatea asupra tarii sale, devenind in schimb, vasalul regelui ungur.

La scurt timp dupa incheierea luptelor cu ostenii lui Menu Morut, Tuhutum, unul dintre comandatii de osti ai lui Arpad, primeste permisiunea de a cuceri pentru dansul teritoriile vlahului Gelu ( nume derivat ,se pare, din latinescul Julius sau, in opinia istoricului Neagu Djuvara, din numele trac Gelupara). Conform cronicii lui Anonymus, lupta dintre localnici si atacatori este una dintre cele mai crancene dintre cel inregistrate pe teritoriul Transilvaniei de catre triburile maghiare. Arcasi priceputi, ostasii lui Gelu produc pierderi uriase armatei condusa de Tuhutum, inca inainte ca aceasta sa traverseze Somesul, tragand salve repetate de sageti de pe un mal pe altul. Infrant intr-un final, Gelu incearca sa se refugieze in cetatea sa situata in zona Somesului (nelocalizata inca), fiind, insa, ucis in timpul retragerii.

Ducele Glad este ultimul atacat de o expeditie a trupelor ungare, conduse de capeteniile Zuard, Boyta si Cadusa, cel mai probabil in jurul anului 934. Infruntarea celor doua armate are loc pe raul Timis, in locul numit Vadum Arenarum (Vadul Nisipurilor), acolo unde alianta formata din valahi, bulgari si cumani este zdrobita de atacatorii maghiari. Retras in cetatea Kevee (astazi Cuvin), Glad semneaza pacea cu triburile ungare, devenind vasalul acestora. Fiul sau Ahtum (sau Ohtum, cum este numit in Cronica Notarului Anonymus), se va razvrati, insa, impotriva regelui Stefan I al Ungariei, fiind ucis intr-un final, de catre generalul maghiar Chanadin.

Dincolo de aspectele sangeroase ale confruntarilor dintre valahii transilvani si triburile ungare, din Cronica Notarului Anonymus reiese clar faptul ca pe teritoriul fostei Dacii exista o numeroasa populatiei daco-romana, puternic legata de Imperiul Roman de Rasarit, a carei vasala se recunoaste. Mai mult, Gesta Hungarorum are meritul de a mentiona primele continuitati dinastice in Evul Mediu romanesc, cea a lui Morut si Menu Morut, precum si cea a lui Glad si Ahtum.
Facts
Diploma Cavalerilor Ioaniti si cnejii de la sudul Carpatilor

La sud de Carpati, primele formatiuni prestatale sunt mentionate la 1247 in Diploma Cavalerilor Ioaniti:
-�in numele casei ospitalierilor, s-a indatorat de buna voie, pe sine si casa ospitalierilor sa ia arme pentru ajutorarea regatului nostru in vederea apararii credintei crestine, potrivit cu actul scris mai jos, si sa se supuna si la celelalte indatoriri ce se vor arata indata in aceasta scrisoare, ii dam si ii daruim lui, si prin dansul numitei case, intreaga tara a Severinului impreuna cu muntii ce tin de ea si cu toate celelalte ce atarna de ea, precum si cnezatele lui Ioan si Farcas pana la raul Olt, afara de pamantul cnezatului voievodului Litovoi, pe care il lasam romanilor asa cum l-au stapanit acestia si pana acum. Totusi [le dam] in asa fel, incat jumatate din toate foloasele si veniturile si slujbele din intreaga tara a Severinului, amintita mai sus, din cnezatele numite mai sus sa o pastram pe seama noastra si a urmasilor nostri, cealalta jumatate cazand in folosul casei pomenite mai sus, afara de bisericile cladite si cele ce se vor cladi in toate tarile sus-zise, din veniturile carora nu pastram nimic pe seama noastra � ramanand totusi neatinse cinstea si drepturile arhiepiscopilor si episcopiilor, pe care stie ca le au � lasand deoparte si toate morile dintre hotarele tarilor amintite, atat cele cladite cat si ce se vor cladi � in afara de cele din tara Litua � precum si toate cladirile si semanaturile facute pe cheltuiala fratilor zisei case, si fanetele si pasunile pentru vitele si oile lor, si pescariile de la Dunare si iazurile de la Celei, pe care le pastram impreuna pe seama noastra si a lor.�

Conform surselor istorice, primii voievozi cunoscuti in Tara Romaneasca pana la infiintarea acesteia sunt:
� Seneslau -cca 1247 - (voievod asupra unui tinut din estul Oltului)
� Litovoi � (1247-1277) � voievod pe malul vestic al Oltului
� Barbat (1277-1290) � frate al lui Litovoi
� Thocomerius ( sau Tohomir) (1290 -1310) � tatal lui Basarab I Intemeietorul
� Basarab I (1310 -1352) � Intemeietorul Tarii Romanesti si fondatorul primei dinastii de domnitori romani

Material realizat cu sprijinul Muzeului National de Istorie a Romaniei
Multumim doamnei muzeograf si specialist in arheologie medievala, Dr. Irina Ene

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Gesta Hungarorum
De la Wikipedia, enciclopedia liber�

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gesta_Hungarorum
Gesta Hungarorum (�n rom�n� Faptele ungurilor), este o lucrare care consemneaz� istoria timpurie ungar�, scris� de de c�tre autorul Magister P, denumit de obicei Anonymus. El se descrie pe sine �nsuși drept �un supus servitor al regelui Bela�; exist�nd �ns� mai mulți regi Bela la care s-ar putea referi.

Gesta Hungarorum este p�strat� ca și manuscris, �n Orsz�gos Sz�ch�nyi K�nyvt�r (Biblioteca Național� Sz�ch�nyi din Budapesta), și datat aproximativ anul 1200. Cercet�torul Paul Laz�r Tonciulescu a demonstrat c� lucrarea Gesta Hungarorum a fost redactat� de notarul anonim al regelui B�la I al Ungariei.[1]


Controverse privitoare la autor

Cea mai r�sp�ndit� idee este c� notarul (cancelarul) regelui B�la al III-lea al Ungariei (1172 - 1196) ar fi autorul acestei lucr�ri.[2]
O alt� p�rere susține c� autorul Cronicii ar fi cancelarul regelui B�la al II-lea al Ungariei (1131 - 1141).[2] �n situația �n care aceast� versiune ar fi adev�rat�, autorul ar putea fi un anume Petrus, cancelar �n 1124 al regelui Ștefan al II-lea al Ungariei, iar apoi al regelui Bela al II-lea.
O a treia versiune sugereaz� c� autorul Cronicii ar fi P�ter P�sa, episcop al Bosniei.
Roesler, �n Rum�nische Studien, Leipzig, 1871, a emis ideea c� Anonymus ar fi notar al regelui B�la al IV-lea al Ungariei (1235 - 1270). Aceast� ipotez� a fost �nsușit� de Henrik Marczali �n Ungarns Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden, Berlin, 1882, precum și de Nicolae Iorga.[3]
O nou� idee o emite inginerul Paul Laz�r Tonciulescu, autorul celei mai recente traduceri �n limba rom�n� a Cronicii Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor. �n �Prefața�[4]traducerii sale, Paul Laz�r Tonciulescu susține, c� autorul Cronicii ar fi notarul regelui Bela I al Ungariei (1061 - 1063). �ntre altele, Paul Laz�r Tonciulescu arat� c� �n cronic� nu se vorbește nimic despre marea invazie a pecenegilor, din anul 1068, terminat� cu victoria categoric� a ungurilor, �n B�t�lia de la Chiraleș. Deși �n tot cuprinsul cronicii Anonymus nu dep�șește perioada de domnie a regelui Andrei I (referindu-se doar la evenimente anterioare anului 1060), aceast� victorie str�lucitoare nu putea s� lipseasc� din cronic�, cunoscut fiind faptul c� pecenegii erau cei mai mari dușmani ai ungurilor.[5] Totuși, despre b�t�lia de la Chiraleș apar date pentru prima oar� doar �n lucrarea lui Antonio Bonfini din anul 1485, "Rerum Ungaricarum decades". Un alt argument �l constituie faptul c� Notarul Anonymus nu a considerat necesar s� specifice �n cronica sa despre care rege Bela este vorba, �ntruc�t nu exista nicio confuzie �n epoca respectiv�, regele Bela, pentru care lucrase anterior, fiind primul din șirul regilor maghiari cu acest nume[5], argument ignorat de toți cercet�torii anteriori ai documentului.

Traduceri �n limba rom�n�

Prima traducere �n limba rom�n� a fost realizat� de Mihail B�s�n / Mihail Bejan[6], care era notar public regional la Lugoș (azi Lugoj). Traducerea a ap�rut tip�rit� de revista Transilvania, la Sibii (azi Sibiu), �n anul 1899, sub titlul Chronicon Anonymii Belae regis Notarii, Gesta Hungarorum, �mpreun� cu textul �n limba latin� și notele lui L�szl� Fej�rpataky, membru corespondent la Academiei Ungare de Științe. �n opinia inginerului Paul Laz�r Tonciulescu, traducerea realizat� de Mihail Bejan a fost f�cut� pornind de la traducerea �n limba maghiar�, care fusese publicat� de L�szl� Fej�rpataky, cu c�țiva ani �nainte, �n 1892.[7]
Cea de-a doua traducere �n limba rom�n� a fost realizat� de Gheorghe Popa-Lisseanu, care a publicat-o la București, �n anul 1934, �n volumul I al colecției Fontes Historiae Daco-Romanorum, sub titlul Anonymi Belae regis notarii Gesta Hungarorum (text original �n limba latin� și traducere).[8]
Cea de-a treia traducere a fost propus� de inginerul Paul Laz�r Tonciulescu, care a publicat-o sub titlul Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena), la Editura Miracol, București, �n anul 1996. Și aceast� ediție este bilingv�, cititorul av�nd pe paginile cu soț varianta �n limba latin�, iar pe cele f�r� soț traducerea �n limba rom�n�. �n ultima parte a c�rții, autorul ofer�, pentru prima oar� cititorului din Rom�nia, fotocopia manuscrisului original aflat (p�n� �n 1932) �n Biblioteca Familiei Imperiale de la Viena (paginile I - XXXXVI), autorul fiind, conform declaraței sale, �singurul posesor din Rom�nia al unui asemenea document, p�n� �n momentul public�rii acestei c�rți�. Pentru a ușura identificarea localit�ților și a cursurilor de ap�, autorul a anexat și o hart�: �Ț�ri, popoare și toponime menționate �n Anonymus Gesta Hungarum�, la pagina 118.

Controverse privitoare la faptele descrise

Unii istorici maghiari (Bona Istvan și Engel Pal) au lansat o campanie naționalist� prin care negau faptele legate de rom�nii din Transilvania și Banat descrise �n cronica Gesta Hungarorum. Aceștia au negat existența lui Gelu și a lui Glad consider�nd c� paginile ar fi fost inventate și c� o cronic� scris� la 200 de ani nu este credibil�. Denis Deletant se al�tur� p�rerii c� este o cronic� discutabil� dar afirm� categoric c� rom�nii au avut continuitate și c� erau �n Transilvania �nainte de venirea ungurilor [9] Edouard Sayous, �ntr-o lucrare premiat� de Academia francez�, confirm� corectitudinea faptelor descrise in cronica Gesta Hungarorum �n leg�tur� cu prezența rom�nilor �n Transilvania și Banat[10]
Bibliografie

Faptele ungurilor de secretarul anonim al regelui Bela, �n G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei rom�nilor, vol. 1, București, 1934.
Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor (traducere de pe fotocopia originalului de la Viena), Traducere și comentariu de Paul Laz�r Tonciulescu, Colecția �nțelepciunea Str�bunilor, Editura Miracol, București, 1996. ISBN 973-9182-34-8
Neagu Djuvara, O scurt� istorie a rom�nilor, povestit� celor tineri, Ediția a IV-a, Humanitas, București, 2002. ISBN 973-50-0242-6
Alexandru Madgearu, The Romanians in the Anonymous Gesta Hungarorum. Truth and Fiction, Centrul de Studii Transilvane (Bibliotheca Rerum Transsilvaniae, XXXIV) Cluj-Napoca, 2005.
Edouard Sayous, Histoire Generale Des Hongrois, BiblioBazaar, 2014, ISBN 978-1-293-88800-1


Note

^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Laz�r Tonciulescu, pp. 3 - 8.
^ a b Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Laz�r Tonciulescu, p. 5.
^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Laz�r Tonciulescu, p. 4.
^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor
^ a b Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Laz�r Tonciulescu, p. 6.
^ Constantin-Tufan Stan, Mihail Bejan, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012.
^ Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Laz�r Tonciulescu, pp. 3, 110.
^ Faptele ungurilor de secretarul anonim al regelui Bela, �n G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei rom�nilor, vol. 1, București, 1934.
^ Deletant, Dennis (1992). "Ethnos and Mythos in the History of Transylvania: the case of the chronicler Anonymus". In P�ter, L�szl�. Historians and the History of Transylvania. Boulder. pp. 67�85. ISBN 0-88033-229-8.
^ Edouard Sayous, Histoire Generale Des Hongrois, BiblioBazaar, 2014, p.20-28

Vezi și
Wikisource �n limba latin� conține opere originale legate de acest articol:
Gesta Hungarorum

Gallus Anonymus

Leg�turi externe

Textul latin și traducerea �n limba rom�n� a lucr�rii Faptele ungurilor (G. Popa-Lisseanu, 1934) pe www.dacoromanica.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

INCREDIBIL! �n Asia, 80.000.000 de oameni vorbesc limba rom�n�!

"Lucian Cue�dean: �Limba punjabi, din India, are 2.000 de cuvinte curat rom�ne�ti, iar multe altele seam�n� foarte mult cu ale noastre. Asta pentru c� ei sunt urma�ii unui trib getic, ca �i noi, de�i distan�a dintre rom�ni �i punjabi este de 4.500 de kilometri�, scrie Sorin Golea.

Noi am �nv��at la �coal� c� daco-ge�ii ar fi fost o ramur� a neamului tracic, care tr�ia exclusiv �n Dacia, pe actualul teritoriu al Rom�niei �i care vorbea o limb� diferit� de latin�. Imperiul Roman a cucerit Dacia, iar daco-ge�ii ar fi renun�at par�ial la limba lor pentru a �nv��a vorbirea cuceritorilor. Din combina�ia acestora ar fi ap�rut, �n timp, rom�na. Dup� 20 de ani de studiu, dr. Lucian Cue�dean a ajuns la concluzia c� aceast� teorie este fals�. Cue�dean spune c� triburile getice, sub diferite nume, ocupau o arie geografic� vast�, din Europa Central� p�n� �n Asia, aproape de China �i de India. Actuala popula�ie punjabi, din nordul Indiei, de pild�, este urma�a unui trib de ge�i localiza�i �n Asia Central� cu peste 2.500 de ani �n urm�. Ace�ti urma�i ai ge�ilor vorbesc o limb� asem�n�toare cu rom�na. Dar multe din cuvintele punjabi comune cu rom�na sunt comune �i cu latina. Problema este c� acum 2.500 de ani nu exista Imperiul Roman. Asta �nseamn� c� ge�ii vorbeau o limb� �latin� mult �nainte de expansiunea roman�.

R�zboinicii ge�i au urma�i �n India

�Am pornit de la informa�iile legate de marele trib al masage�ilor, atestat �n centrul Asiei de c�tre istoricii antici �i pomeni�i �n Evagrius Scholasticus, scris �n secolul VI d.Hr. �i tradus �n formula Ecclesiastical History de c�tre E. Walford �n 1846, din care citez: �Actuala popula�ie JAD din nordul Indiei este descendenta masage�ilor. �n limba pahalavi, messagetae este tradus Marii Jats�. Am plecat pe urmele acestei popula�ii, Marii Jats. Chinezii �i numeau Yueci, adic� Ge�i, consemn�nd domina�ia lor �n Punjabi. Deci, ge�ii au tr�it c�ndva �n Punjabi. De re�inut: neamurile geto-dacice vorbeau aceea�i limb�, dup� cum spune geograful antic Strabon (60 �.Hr.-26 d.Hr.), adic� de la Carpa�i p�n� �n centrul Asiei�, ne-a spus Lucian Cue�dean.

Dac� ge�ii au st�p�nit teritorii din Europa p�n� �n Asia, dac� popula�ia punjabi este o urma�� a acestora, iar rom�nii sunt, la r�ndul lor, urma�i ai ge�ilor, dr. Cue�dean a fost curios s� vad� dac� exist� vreo leg�tur� lingvistic� �ntre noi �i ei, compar�nd cuvintele din cele dou� limbi.

�Dup� 20 de ani de studiu, am ajuns la concluzia c� cele 80 de milioane de persoane ale comunit��ii punjabi vorbesc o rom�n� arhaic�. Au 2.000 de cuvinte identice, multe din ele comune �i cu latina. Dar dac� punjabi este o limb� vorbit� c�ndva de ge�i, �nseamn� c� neamurile getice vorbeau o limb� �latin� �nainte de apari�ia Imperiului Roman. De unde rezult� c� limba rom�n� e mai veche dec�t latina. Concluzia e c� �ntr-un trecut imemorial exista o singur� limb� european�, cel mai probabil rom�na arhaic�, sau getodaca, �i care printr-o serie de migra�ii �i modific�ri a n�scut toate limbile numite indo-europene, printre care �i latina. Iar r�zboiul dacoroman a fost unul fratricid. P�n� �n ziua de azi se vorbe�te rom�na sau arom�na din nordul M�rii Adriatice, p�n� la Volga. Mai mult, �n Kazahstan sunt acum, oficial, 20.000 de vorbitori de limb� rom�n�, spune Cue�dean.

A studiat 20 de ani problema masage�ilor. Lucian Cue�dean are 70 de ani �i �i-a dat doctoratul �n �tiin�e medicale. �nainte de 1989 a lucrat c��iva ani �n Libia, fost teritoriu al Imperiului Roman. Acolo a �nceput s� caute explica�ii pentru faptul c� dacii au renun�at la limba lor �n favoarea latinei, iar libienii nu. �n 1990, studiind toat� istoriografia legat� de ge�i, a ajuns la datele despre masage�i, care l-au condus la urma�ii lor, popula�ia punjabi."

hotinfo.ro/incredibil-in-asia-80-000-000-de-oameni-vorbesc-limba...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Fi? Fii? C�nd se scrie �fi� cu 2 i
https://diacritica.wordpress.com/2009/01/02/fi-fii-cand-se-scrie...
�mi zice wordpressu� c� azi cineva a nimerit pe blogul �sta c�ut�nd s� afle �c�nd se scrie fi cu doi i�. R�spunsul e simplu: fi nu se scrie niciodat� cu doi i, c� dac�-s doi i, devine fii, care nu mai e fi.

Acu�, serios vorbind (�i-n caz c� te mai �ntorci pe aici):

Infinitivul � �ntotdeauna cu un singur i: a FI.

Viitorul: se formeaz� de la infinitiv, deci tot cu un singur i. �ntotdeauna. Voi/vei/va/vom/ve�i/vor FI. FI, invariabil, la toate persoanele.

Condi�ionalul prezent: ca �i viitorul, se formeaz� de la infinitiv, deci tot un singur i. �ntotdeauna. A�/ai/ar/am/a�i/ar FI. FI, invariabil, la toate persoanele.

Condi�ionalul perfect: tot cu FI de la infinitiv, adic� un singur i. A�/ai/ar/am/a�i/ar FI fost. FI, invariabil, la toate persoanele.

Conjunctivul prezent (adic� �la care �ncepe cu �sㅔ). Se formeaz� de la FI-, �la cu un singur i, numai c� acum e variabil, c� i se adaug� diverse termina�ii. Iar la persoana a II-a devine s� FII, cu doi i (ca �n S� fii acas� la nou� jumate, c� dac� nu, nu mai pupi discotec� o lun�. Sau club, m� rog. Pe vremea mea le zicea discoteci.)

eu s� FIU (FI+U)
tu s� FII (FI+I)
el/ea s� FIE (FI+E)
noi s� FIM (FI+M)
voi s� FI�I (FI+�I)
ei/ele s� FIE (FI+E)

Conjunctivul perfect, �n schimb, se formeaz� ca �i condi�ionalul perfect, cu tot cu FI invariabil, un singur i. Eu/tu/el/ea/noi/voi/ei/ele s� FI fost. (Hehe, s� fi avut eu v�rsta ta� / s� fi avut tu experien�a mea...)

Imperativul afirmativ (persoana a II-a sg, c� doar asta ne intereseaz�): FII ! Cu doi i.

Imperativul negativ: Nu FI ! Cu un singur i. C� vine de la infinitivul de mai sus, fi.

Asta e gre�eala cea mai frecvent �nt�lnit�: nu fii, cu doi i. De�i scriem FII ! , c�nd �l punem pe nu scoatem un i: nu FI ! . De ce? Pentru c� �n limba rom�n� imperativul negativ la persoana a II-a singular se formeaz�, de cele mai multe ori, de la infinitivul verbului (Cite�te! Nu citi! Spune! Nu spune! F�! Nu face! ). Iar infinitivul lui a fi e taman FI �sta, cu un singur i.

Cam asta ar fi, c� at�ta �mi vine-n minte acuma.

_____________________________________________

UPDATE:

Conjugarea lui a fi
Regula 1 �i singura:

Se scrie FII, cu doi i, numa� la:
� imperativ afirmativ: Fii cuminte!
� conjunctiv prezent, forma afirmativ� �i forma negativ�: Vreau s� fii cuminte. Vreau s� nu fii obraznic.

�n rest, e FI, cu un singur i:
� imperativ negativ: Nu fi obraznic!
� condi�ional prezent: a� fi, ai fi
� condi�ional perfect: a� fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi f�cut
� conjunctiv perfect: s� fi �tiut, s� fi fost, s� fi avut
� viitor: voi fi, vei fi
� verb + FI: pot fi, po�i fi, s� poat� fi, s� po�i fi, vei putea fi.

_________________________________________

Vezi �i:
Imperativul. Sau despre fii! / nu fi!, zi! / nu zice!, f�! / nu face!.
�S� nu fii� sau �S� nu fi�?
Forma negativ� a verbelor
Po�i fi. Po�i s� fii
Fir-ar sau fi-r-ar
Fi-mi-ar, fi-�i-ar, fi-i-ar.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.ejobs.ro/user/locuri-de-munca/redactor-web-9am/490281/sqi
Candidatul ideal

- Sa cunoasca limba romana, la perfectie, si engleza
- Sa fie student, an terminal sau sa fii finalizat o facultate de profil umanist (Litere, Jurnalism, Limbi Straine), dar nu neaparat

HOPA...,,sa cunoasca limba romana, la perfectie...'' asta da ipocrizie....le ceri altora ceea ce-ti lipseste tie...pai in cazu' de fata ,,sa fii finalizat'' este un agramatism...si-atunci de unde pretentii cu ,,perfectie''...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Macar de-ai retine si tu ceva din lectiile astea pe care ti le predai singur

Ai scris de un million de ori cu un singur i cand nu trebuia

De la: 9am_4421, la data 2015-12-21 13:20:49Macar de-ai retine si tu ceva din lectiile astea pe care ti le predai singur

Ai scris de un million de ori cu un singur i cand nu trebuia

Fi-mi-ar scarba de tine...e cu un singur i ..n'asa...???

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Aham , sunt cam acri strugurii ptr. tine , stiu . Ai vrea tu sa ai mintea mea dar tre' sa mai treci cativa ani pe la scoala ..
Nici macar p'a vietii nu o ai

De la: 9am_4421, la data 2015-12-21 15:51:23Aham , sunt cam acri strugurii ptr. tine , stiu . Ai vrea tu sa ai mintea mea dar tre' sa mai treci cativa ani pe la scoala ..
Nici macar p'a vietii nu o ai

ce sa zic...ma bucur pt. tine...sper din tot sufletul sa fie precum spui tu....desi din atitudinea ta de pe forum razbate cu totul altceva...in fine...imi pare rau ca ti-au murit laudatorii...si stii vorba ceea ,,lauda de sine, nu miroase a bine''...da' deh, la ce iz vine dinspre tine, de un' sa mai simti si alte mirosuri ,,fine''... REALIZATOOOOOOO....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

romaniabreakingnews.ro/tag/istorie-2/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

S� �nțelegem Grecia de azi uit�ndu-ne �n trecut! IALTA 1945! Grecia (pro-comunist�) � 90% la occident, Rom�nia (anti-comunist�) 90% la ruși!


Ialta_1945_Grecia_si_Romania

�Cei 3 mari�, Roosevelt, Stalin și Churchill, erau liderii națiunilor aliate cheie datorit� puterii națiunilor pe care le reprezentau și a colabor�rii pe care o avuseser� �n timpul celui de-al Doilea R�zboi Mondial. Acești trei lideri s-au �nt�lnit doar de dou� ori �n decursul celui de Al Doilea R�zboi Mondial dar deciziile lor au fost cardinale și au schimbat cursul istoriei.

Dup� Conferința de la Teheran, cei 3 lideri au decis s� se re�nt�lneasc�, ceea ce a dus la Conferința de la Ialta, din februarie 1945. Deși Stalin și-a exprimat �ngrijorarea faț� de starea s�n�t�ții lui Roosevelt, aceast� �ngrijorare nu s-a transpus �n acțiune. Liderul sovietic a refuzat s� c�l�toreasc� mai departe de zona M�rii Negre, �n peninsula Crimeea, iar Churchill și Roosevelt au fost nevoiți s� fac� din nou deplas�ri lungi și obositoare pentru a ajunge la �nt�lnirea de la Ialta.

Fiecare dintre cele trei superputeri avea obiective aparte. Marea Britanie voia s�-și mențin� imperiul colonial, Uniunea Sovietic�dorea s� obțin� mai mult teritoriu și s�-și consolideze poziția �n teritoriile cucerite, iar Statele Unite doreau s� se asigure de participarea URSS la r�zboiul din Pacific și s� negocieze aranjamentele situației postbelice. Roosevelt mai spera s� obțin� din partea lui Stalin conlucrarea �n cadrul Organizației Națiunilor Unite.

Majoritatea populației din Europa de est a considerat Conferința de la Ialta drept un act de tr�dare din partea Occidentului. Acesta �și are originea �n credința c� puterile aliate, deși afirmau valorile democratice, au �ncercat s� asigure stabilitatea sacrific�nd pentru urm�torii 45 de ani națiunile din Europa de Est, nu �ns� și populația Greciei.

Silviu Sergiu (evz.ro): Dup� Al Doilea R�zboi Mondial, tranziția spre democrație a fost extrem de anevoioas�. O parte consistent� a societ�ții grecești era sub fascinația comunismului. Occidentul a f�cut eforturi considerabile s� �mpiedice intrarea Greciei sub influenț� ruseasc�.

Mai important, a cheltuit foarte mult, f�r� a cere foarte multe �n schimb. C�nd banii s-au terminat, accentele extremiste de st�nga au ieșit din nou la iveal�, iar redesenarea h�rții geostrategice a devenit din nou posibil�.�n negocierile de la Yalta, anglo-americanii nu au vrut sub niciun chip s� lase Grecia pe m�na lui Stalin.

Dac� elenii ar fi intrat sub Cortina de Fier, URSS ar fi avut acces la Marea Mediteran�. Stalin ar fi amplasat aici baze militare și ar fi exercitat o presiune direct� și periculoas� asupra Occidentului. Practic, Italia s-ar fi aflat mult prea aproape de rachetele nucleare sovietice.
Din acest motiv, premierul britanic Winston Churchill a f�cut tot posibilul s�-i p�streze pe greci �n zona de influenț� occidental�.
Niciun preț nu s-a dovedit prea mare pentru a atinge acest obiectiv�

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia s� aib� loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, format� nu din mici �ntreprinz�tori, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au pl�tit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente.

Deoarece consuma mai mult dec�t producea, Grecia a �nceput s� funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A �mprumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara �n fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au �ntors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructur� acordate firmelor vestice.F�r� nici cea mai mic� �ndoial�, investiția Occidentului �n Grecia a meritat din perspectiv� geostrategic�. Asta pentru a le r�spunde celor care acuz� Vestul c� a creditat �n exces Atena.

Din p�cate, criza economic� a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei s�-i susțin� cheltuielile mult prea mari. C�nd banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru St�nga a ieșit din nou la iveal�. Astfel a fost posibil� venirea la putere a �Syriza� lui Alexis Tsipras.

�S� nu ai �ncredere �n greci, chiar și atunci c�nd le faci daruri�. Astfel ar putea fi parafrazat celebrul dicton, urm�rind ce se �nt�mpl� ast�zi �n Grecia. � Silviu Sergiu, editorialist Evenimentul Zilei

Imediat dup� r�zboi, �n 1946, a izbucnit un r�zboi civil, �n care s-au confruntat aripa armat� a Partidului Comunist Grec (KKE) cu forțele guvernamentale. A fost unul din primele conflicte ale R�zboiului Rece, care a testat vigilenta aliaților occidentali, capacitatea lor de a ap�ra sferele de influenț� negociate la Yalta.

Dup� trei ani de lupte, �n 1949, comuniștii au fost �nfr�nți. Din acel moment, Planul Marshall, de reconstrucție a Europei postbelice, a adus Greciei importante sume de bani. SUA și Marea Britanie au sperat c� tendițele extremiste din societatea greac� vor fi atenuate de prosperitate. Lucrul acesta nu s-a �nt�mplat, flagelul comunismului nu a fost eradicat. �n ciuda sprijinului consistent oferit de Washington, sentimentele anti-americane, antioccidentale au crescut �n intensitate, iar Grecia a fost din nou la un pas s� intre sub tutela Moscovei, �mpins� de un guvern cu v�dite simpatii comuniste. Fascinația pentru extrema st�ng� a continuat. Dictatura Coloneilor, regim autoritar de dreapta instaurat �n 1967, a �mpiedicat �ns� acest lucru.

R�zboiul Civil și Dictatura Coloneilor a l�sat r�ni ad�nci �n societatea greac�, divizarea ei fiind resimțit� și ast�zi. �n 1974, grecii au intrat �n epoca democratic� cu simpatii de st�nga amplificate de resentimentele faț� de dictatura de dreapta. Foarte mulți greci, �n special cei tineri, au continuat s� t�njeasc� dup� comunism, din cauza urii lor faț� de junta militar�, care-i condusese p�n� atunci.

Deoarece, democratizarea Greciei trebuia s� aib� loc rapid, Occidentul a finanțat crearea unei clase de mijloc puternice, format� nu din mici �ntreprinz�tori, ci din funcționarii statului. Acestora li s-au pl�tit salarii și pensii supradimensionate, li s-au acordat beneficii consistente. Deoarece consuma mai mult dec�t producea, Grecia a �nceput s� funcționeze pe credit. Vestul a fost deosebit de generos. A �mprumutat-o masiv, pentru a susține un nivel de trai artificial, cu scopul de a combate tendințele extremiste din societate, care ar fi vulnerabilizat țara �n fața URSS. Desigur, o parte din bani s-au �ntors la creditorii Greciei, din consumul de produse occidentale, sau contracte de infrastructur� acordate firmelor vestice.

F�r� nici cea mai mic� �ndoial�, investiția Occidentului �n Grecia a meritat din perspectiv� geostrategic�. Asta pentru a le r�spunde celor care acuz� Vestul c� a creditat �n exces Atena. Din p�cate, criza economic� a diminuat drastic capacitatea creditorilor Greciei s�-i susțin� cheltuielile mult prea mari. C�nd banii Occidentului s-au terminat fascinația pentru St�nga a ieșit din nou la iveal�. Astfel a fost posibil� venirea la putere a �Syriza� lui Alexis Tsipras. St�nga p�ndește s� ia puterea și �n alte ț�ri importante ale Europei. �n Spania, Podemos e mai aproape ca oric�nd s� c�știge. Nu putem dec�t s� sper�m c�, dac� spaniolii, dar și alți europeni, vor vedea caznele grecilor, vor �nțelege c� votarea unor populiști f�r� soluții viabile nu e un r�spuns la recesiune. �n orice caz, viitorul Uniunii Europene este tot mai incert.
Ce se �nt�mpla �n Rom�nia, c�nd �n Grecia era luat� �n brațe de occident?

Alegerile generale din noiembrie 1946 s-au desfasurat intr-un climat de teroare creat de fortele comuniste si aliatii lor. Comunistii stiau ca au putini simpatizanti si au recurs la intimidarea electoratului democratic pentru a nu se prezenta la vot. Au aplica si strategia falsificarii rezultatelor alegerilor la nivel central prin influenta directa a comisiei centrale. Prin urmare, aceasta a anuntat victoria aliantei comuniste (Blocul Partidelor Democratice cu peste 70% din voturi). In realitate alegerile au fost castigate de P.N.T. cu 78%. Aceste date au fost anuntate de liderii national taranisti in acelasi timp cu datele oficiale, ei folosind procesele verbale din sectiile de votare din tara. Astfel comunistii au luat sub autoritate puterea legislativa (parlamentul).

Distrugerea partidelor democratice (P.N.L., P.N.T. si P.S.D.). In 1947 a fost declansat un proces impotriva conducatorilor P.N.T.-ului (Iuliu Maniu, Ion Mihalache) sub acuzatia de tradare si complot impotriva ordinii de stat. De fapt, conducerea P.N.T. incercase sa trimita in afara granitelor tarii un grup de lideri cu scopul de a forma un guvern in exil. Despre aceasta incercare au aflat agentii Sigurantei, controlata de comunisti si grupul conducatorilor taranisti a fost arestat chiar langa avionul cu care urmau sa plece. In urma acestui proces, conducatorii comunisti au fost condamnati la ani grei de inchisoarea, iar partidul a fost desfiintat. Membrii si simpatizantii P.N.T. au fost persecutati si arestati de catre comunisti. Dupa desfiintarea P.N.T., conducatorii partidului national liberal au luat hotararea de a suspenda activitatea partidului pentru a nu expune pe membrii si simpatizantii liberali unor persecutari din partea autoritatilor comuniste. Cu toate acestea, toti liderii si membrii de frunte ai P.N.L. au fost arestati de catre regimul comunist. In 1948, comunistii au fuzionat cu o parte din P.S.D. (un grup minoritar care sustinea regimul comunist). In urma acestei fuziuni, comunistii au schimbat numele partidului in Partidul Muncitoresc Roman. Ceilalti lideri social democrati care aveau idei anticomuniste au fost arestati si condamnati la ani grei de inchisoare. Prin distrugerea partidelor democratice, comunistii au mai parcurs o etapa in instaurarea dictaturii deoarece de acum inainte nu mai exista niciun partid de opozitie (anticomunist).

La 30 decembrie 1947, autoritatea comunista, in frunte cu Gheorghiu Dej si Petru Groza l-au fortat pe regele Mihai I sa semneze un act de abdicare. Regele a fost amenintat cu moartea si santajat cu executarea unui numar mare de detinuti politici aflati in inchisori, arestati in perioada 1945-1946. Regelui i-a fost permisa plecarea sa impreuna cu mama sa si cativa apropiati. In aceeasi zi, autoritatatile comuniste au proclamat Republica Populara Romana. Astfel, comunistii au inlaturat ultima institutie care mai amintea de regimul democratic, monarhia, garantul constitutiei.
�n primii ani de dominație comunist� resursele Rom�niei au fost exploatate de sovietici prin intermediul companiilor mixte rom�no-sovietice , �nființate dup� �ncheierea conflagrației mondiale pentru a gestiona plata uriașei datorii de r�zboi c�tre URSS, stabilit� prin Tratatul de Pace de la Paris la suma deloc neglijabil� de 300.000.000 dolari (la valoarea din 1938, echivalentul a cca. 5 miliarde de dolari la valoarea din 2014).

SovRom-urile nu au fost ceva specific rom�nesc, sovieticii �nființ�nd asemenea societ�ți mixte �n toate ț�rile care trebuiau s� le pl�teasc� desp�gubiri de r�zboi (�n Finlanda, de pild�, a fost �nființat� o societate mixt� pentru producerea construcțiilor de lemn numit� Puutalo Oy). Un mare num�r de oameni (estim�rile variaz� de la 137 la mai multe zeci de mii ) au fost �nchiși din motive politice. Exist� m�rturii despre numeroase cazuri de abuzuri, asasinate sau torturi aplicate unui mare num�r de oameni, �n principal �n cazurile oponenților politici. La �nceputul deceniului al șaptelea (1960�1970), guvernul rom�n a �nceput s� treac� la acțiuni pentru creșterea gradului de independenț� faț� de Uniunea Sovietic�.

Andrei R�descu / romaniabreakingnews.ro

Surse: evz.ro, ro.wikipedia.org, dunastu.wordpress.com

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Deutsche Welle despre rom�ni, liderii providențiali și liderii fatali

Mulți rom�ni investesc speranțe exagerate �n liderii lor. Secretul izb�virii de gangsterism politic pare s� rezide �n voința națiunilor, �n democrație și �n profilul neresentimentar al liderilor produși de liberalism.

Foto:Pactul Hitler-Stalin, din 1939 (Hitler �n discuție cu ministrul de externe sovietic Molotov, semnatarul moscovit al pactului.)

�Pentru orișice, fie c� afirmi fie c� negi, e nevoie de un minimum de neghiobie�, afirma Cioran �n �Fracturi�. Dar nu d�dea oare dovad� marele filosof de o neghiobie proprie, crez�nd c� �toate actele noastre se desf�șoar� �ntr-un cerc de erori și iluzii�?

Unii lideri se cred �nțelepți, dar se �nșeal� grav. Alții, f�r� a fi sfinți, p�c�tuiesc mai puțin. Lectura galeriei de portrete de lideri hasidici creionate de Elie Wiesel, alt geniu n�scut �n spațiul carpato-danubian, demonstreaz� c� se poate conduce altfel dec�t au f�cut-o Hitler, Stalin, Antonescu, Ceaușescu. Prin �nsuflețire și d�ruire de sine. Prin dragoste de semeni și ur� faț� de r�u, iar nu faț� de cei catalogați drept �r�i�.

C�nd, �n trenul care-l transporta la Auschwitz, ca și �n lag�r, la o arunc�tur� de b�ț de camerele de gazare, Elie Wiesel �nv�ța de la hasizii deportați cu el și cu familia lui s� c�nte și s� danseze �n fața morții, Cioran, autorul �Schimb�rii la Faț� a Rom�niei�, era un autor celebrat. Ca simpatizant legionar, depl�nsese �tragedia culturilor mici� și-și dorea �o Rom�nie cu populația Chinei și destinul Franței�.

Finalul r�zboiului avea s� g�seasc� �ns� nu doar populația evreiasc� a Europei zdrobit� și Germania f�cut� zob, ci și o Rom�nie diminuat�, schilodit�, ocupat�. Ar fi putut liderii ei s�-i schimbe destinul �n bine? Ori suntem fatal condamnați s� fim sub vremi? N-ar fi oare o neghiobie maxim� s� credem c� de lideri nu depinde mai nimic?

Actele de cel mai bun augur ale unor reprezentanți de seam� ai umanit�ții sparg cercul iluziilor, fiind condiționate nu de erori și himere, ci de bucuria de a tr�i și de o dragoste de un anume fel. Cea ne�ntinat� de ura faț� de cel�lalt. Dator�m marile demersuri eliberatoare nu lucidit�ții dezabuzate și depresiei, la care inegalabilul Cioran se pricepea de minune și care nu i-a scutit nici pe liderii hasidici și nici pe un Winston Churchill, ci instinctului solidarit�ții și aderenței la adev�r, dreptate, libertate. O aderenț� nu mereu și neap�rat rațional asumat�, dar �ntotdeauna iubitoare de oameni.

Celebr�nd șapte decenii de la finalul r�zboiului mondial, f�r� discuție cel mai s�ngeros și ucigaș din istoria omenirii, avem a trece �n revist� nu doar suita de cauze imediate ale catastrofei, preludiul ei infect, marcat de �mp�ciuitorism, ca și de pactul Hitler-Stalin, ci și profilul și resursele marilor lideri ai timpului. Util, �n ordinea tentativei noastre de a angaja experiența și memoria s� ne ajute s� evit�m repetarea unor astfel de catastrofe, e s� ne �ntreb�m de ce, �n momente decisive ale istoriei, unii au, iar alții, vai, n-au parte de personalit�ți conduc�toare salvatoare.

Remarcabil mi se pare c� națiunile care au sperat cel mai intens s� se vad� m�ntuite prin liderii lor, s-au dedat deș�nțat pasiunii pentru personalit�ți providențiale, au cotizat la cultul presupușilor izb�vitori și au admis s� le cedeze controlul total asupra propriului destin, au sf�rșit-o și cel mai r�u.

Nu e vorba, �n context, doar de germani și cataclismul numit Hitler, cel dispus s�-și sacrifice �ntregul neam. Deși situați din 1941 �ncolo �n tabere adverse, Stalin și Antonescu fac parte din aceeași tagm� sinistr�. Dictatori cu m�ști de patrioți, dar cu decizii de o incompetenț� cras�, �nsoțite de pulsiuni și fapte de criminali �n mas�, ambii au reprezentat și tr�dat speranțele de ieșire din mizerie, neputinț� și marasm ale popoarelor �n fruntea c�rora s-au instalat. Supușii lor s-au v�zut escrocați, v�nduți, seduși, �mpinși c�tre complicit�ți și atrocit�ți și mutilați pe decenii de moștenirea celor doi tirani.

Și chiar dac� sovieticii au sf�rșit, grație eroismului rusesc și ajutorului occidental, s� ias� �nving�tori din �ncleștarea militar� cu terifianta mașin�rie de r�zboi nazist� și s�-și extind� Uniunea și coloniile, cei mai mari perdanți, p�n� azi, nu sunt națiunile invadate de armata roșie. Sunt rușii �nșiși. Carne de tun și sclavi au fost sub Stalin. Carne de tun sunt și pentru emulii s�i. Putin pune la �ncercare nu doar Ucraina, sau Moldova, ci �ntreaga Rusie, cu tot cu numeroșii aplaudaci ai dictaturii lui.

Invers, un neam care, �n 1940, p�rea iremediabil condamnat s� se vad� cotropit și �ngenuncheat de hitlerism, a ieșit cu bine din poate cea mai grea �ncercare a istoriei engleze. Ce anume l-a determinat oare pe Churchill s� �nțeleag� rapid, �nc� din anii 30, c� pericolul acut al hitlerismului dep�șește p�n� și amenințarea hidosului sistem sclavagist și criminal al stalinismului? Ca ministru de r�zboi nu susținuse el impopulara intervenție britanic� �n contra revoluției? Nu afirmase despre bolșevism dup� 1918 c� trebuie distrus din faș�?

Fenomen occidental, nu asiatic, nazismul, suprem� oroare, avea s� replonjeze omenirea de pe culmile civilizației apusene �n h�urile barbariei absolute. Dar cum a reușit Churchill s� prevad� marele dezastru, s� evite neghiobia multora dintre contemporanii s�i, dedați speranței iluzorii �n prezumtiva efemeritate a unui nazism crezut incapabil, chipurile, s� destrame puternica țes�tur� a civilizației germane și s� materializeze crimele anunțate de Mein Kampf? S� fi fost doar inteligența?

Infailibil, �n mod cert, Churchill n-a fost. �ntr-unele din capcanele lui Stalin, și �n mod tragic și �n stupida abandonare a Rom�niei dup� r�zboi, avea s� cad� nu doar Roosevelt, ci și el �nsuși. Dar claritatea moral�, curajul personal și o concepție a puterii v�zute ca serviciu �n folosul fiec�rui compatriot �n parte, nu doar a națiunii și a imperiului �n genere, i-au conferit lui Churchill rezistenț� faț� de ispita de a pune um�rul la construcția eșafodajului de minciuni și �mp�ciuitorisme ale timpului. Ele condiționaser� și dezastrul izbucnirii r�zboiului și apogeul dezumaniz�rii prin Holocaust, constituind pentru vecie amprenta acestei conflagrații.

Se spune c� popoarele și-ar merita conduc�torii. Rom�nii n-au fost lipsiți de personalit�ți providențiale. De o regin� mam�, bun�oar�, devenit� figur� de pror� �n efortul de a se pune cap�t rușinii naționale a genocidului din Transnistria. De un Iuliu Maniu și de un t�n�r rege care au contribuit masiv la destr�marea celei mai nefaste alianțe din istoria Rom�niei. Dar alții au fost la timon� �n momente cruciale.

Caracterul benefic sau malefic al opțiunilor conduc�torilor nu ține de carisma lor. Nici de orient�rile lor ideologice, ori de vreo afiliere religioas�. Dar pare a fi o funcție nu doar a inteligenței lor, ci și a fundalului cultural și politic �n care evolueaz� liderii și le marcheaz� indelebil psihologia. Utopiile �i �ncurajeaz� pe șefii totalitari s�-ncerce s� oblige realitatea s� se conformeze c�m�șii de forț� a doctrinei, iar umanitatea s� �ncap� �n varii variante de paturi ale lui Procust. �n pofida oric�ror neajunsuri, democrația liberal� ofer� �n acest context multiple șanse și avantaje pe care nici o tiranie, cu idiosincrazia ei faț� de libertate nu le poate prezenta.

Pare adev�rat� vorba potrivit c�reia națiunile obsedate s�-și procure un mesia politic risc�, in corpore, s� �dea de dracu�. La celelalte, cele hot�r�te s� nu se lase ispitite de falși m�ntuitori, salvarea se arat� dispus� s� vin� benevol.
Sursa, autor: dw.de Petre M Iancu prin romanibreakingnews.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Despre tr�dare și tr�d�tori. Franța faț� de Rom�nia �n ultima sut� de ani
Istorie

�Statele nu au prieteni, au doar interese��. Cuvintele lui Charles de Gaulle sunt, de fapt, o parafraz� dup� faimoasa afirmație a Lordului Palmerston, premier al Imperiului Britanic �n secolul al XIX-lea: �Anglia nu are prieteni eterni, nu are dușmani permanenți, Anglia are numai eterne și perpetue interese��. Maxima s-a potrivit, de-a lungul ultimilor 150 de ani, felului �n care Franța a abordat relațiile cu Rom�nia.
Cum trebuia ca jum�tate de milion de rom�ni s� moar� degeaba

�n 1939, Nicolae Titulescu, intrat �n posesia unor documente strict secrete, descoperea felul �n care discutau conduc�torii Franța despre garanțiile și promisiunile f�cute Rom�niei �n 1916, atunci c�nd au cerut guvernului Ionel Br�tianu s� intre �n Primul R�zboi Mondial: �Nu exist� niciun inconvenient de a garanta Rom�niei concesiuni imposibil de realizat; nu ne vom ține angajamentele noastre f�r� nicio remușcare, pentru c� nu avem niciun mijloc de a le executa�. Aceste documente ajunse la Titulescu, copii ale stenogramelor secretarului Paul Mantoux la discuțiile dintre președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson, premierul Marii Britanii, Lloyd George, cel al Italiei, Vittorio Orlando, și șeful guvernului Franței, Georges Clemenceau, au fost publicate �n volumul �Documente confidențiale�, Editura Academiei Rom�ne, 1992.
Au murit �ntre 500.000 și 800.000 de rom�ni (cifrele difer� �n funcție de surs�) �n acest r�zboi care trebuia s� nu ne aduc� nimic (potrivit estim�rilor f�cute de aliații francezi). Numai firul contorsionat al istoriei a pus ulterior țara noastr� �n situația nesperat� de a-și atinge aspirațiile.

Nu s-a vorbit și nu se vorbește nici acum public despre comportamentul Franței dup� victoria din Primul R�zboi Mondial. Aceiași oficiali francezi care �n intervalul 1914-1916 �și luau angajamente și semnau garanții ferme, aproape implor�nd Rom�nia s� abandoneze neutralitatea și s� ajute Antanta prins� la �nghesuial� la c�țiva kilometri de Paris, au uitat totul �n toamna lui 1918, devenind favorabili Ungariei. Guvernele Marilor Puteri �nving�toare au refuzat s� recunoasc� angajamentele semnate �n 1916, pentru care Rom�nia a și intrat �n lupt�, pe motiv c� �n prim�vara lui 1918 țara noastr� a ajuns la un armistițiu cu Puterile Centrale dup� ieșirea Rusiei din r�zboi.
Prim�vara lui 1919 � francezii reintroduc administrația maghiar� �n Banat

R�zboiul rom�no-maghiar din 1918-1920, care a dus la unirea Transilvaniei și a Banatului cu Rom�nia, a pus la grea �ncercare alianța cu Franța. �n prim�vara lui 1919, francezii au reintrodus administrația maghiar� �n Banat. Trupele aliate s�rbe și franceze au refuzat s� cedeze Rom�niei, conform �nțelegerii, aceast� regiune, și s-au retras abia dup� numeroase proteste și un mare scandal la Conferința de la Paris. Oficialii rom�ni intrați �n Banat dup� retragerea aliaților au g�sit acolo un dezastru: armata franco-s�rb� jefuise totul �nainte s� plece.

Generalul Gheorghe M�rd�rescu, comandantul trupelor din Transilvania �n acel moment, descrie �n memoriile sale atitudinea faț� de Rom�nia a aliaților francezi dup� victoria din toamna lui 1918: �Ungaria (�) �și retr�gea din toate p�rțile armata pe care o reorganiza și �narma contra noastr�. Ea �și g�sea ajutor și �ncurajare �n condițiunile armistițiului acordat de generalul Franchet d�Esperey (n.r. � șeful armatelor aliate din Orient), care ignorase revendic�rile recunoscute nou� prin tratat și oprise �naintarea trupelor noastre. (�) Bulgaria ocupa �nc�, cu consimț�m�ntul marilor noștri aliați, toat� Dobrogea, pe care nici germanii, aliații lor, nu le-o recunoșteau. Armistițiul, �ncheiat dup� pr�bușirea Bulgariei, nu ținea seama deloc de interesele Rom�niei. Asistam astfel la o situație f�r� precedent �n istoria popoarelor: ca �nvinsul s� mențin� și s� cotropeasc� mai departe ținuturi care au fost ale �nving�torului. �n rezumat, deci, aliații uitaser� leg�turile contractate și, deși noi am reintrat �n lupt� la cererea lor, invocau pacea ce din vina lor ni s-a impus la București, spre a se dezinteresa complet de țara noastr� � volumul �Campania pentru eliberarea Ardealului și ocuparea Budapestei�, publicat �n 1922 și retip�rit la Editura Militar� �n 2009.
Țin�nd cont c� militarul era �ngr�dit politic prin natura funcțiilor sale (ministru de R�zboi �n perioada 1922-1926), afirmațiile de mai sus sunt cu at�t mai concludente.

Foarte puține lucruri sunt cunoscute azi publicului rom�n despre Conferința de Pace de la Paris care a dus la edificarea Rom�niei Mari dup� Primul R�zboi Mondial. Se crede c�, dup� capitularea Germaniei și destr�marea Austro-Ungariei, aliatele Franța și Marea Britanie ne-au f�cut dreptate. �n realitate, totul s-a obținut foarte greu și cu mari sacrificii. Punerea aliaților �n fața faptului �mplinit prin victoria obținut� pe c�mpul de lupt� �mpotriva ungurilor �n 1918-1919 a c�nt�rit foarte greu la recunoașterea unirii Transilvaniei cu Rom�nia. Țara noastr� a fost nevoit�, de asemenea, s� fac� Franței și Angliei concesii grave �n privința suveranit�ții și a economiei.

Aliații cui?

Linia inițial� unde s-a convenit s� se opreasc� trupele rom�ne �n toamna lui 1918 a fost �nc�lcat� des de maghiari. Soldații unguri au pornit o puternic� propagand� bolșevic�, lucru știut și de Aliați. Francezii au cerut �ns� ferm ca rom�nii s� nu dep�șeasc� linia stabilit� prin armistițiu. Apoi, dup� un atac al trupelor maghiare �n noaptea de 15 spre 16 aprilie 1919, armata rom�n� a trecut la ofensiv� și a �mpins linia frontului pe Tisa.

Nici dup� venirea la putere a guvernului bolșevic al lui Bela Kuhn (foto) francezii, �n ciuda unor lu�ri verbale de poziție, n-au devenit mai activi pe teren, deși pericolul comunismului amenința deja �ntreaga Europ� odat� cu victoria revoluției �n Rusia și agitațiile care �ncepeau �n Germania. �Timp �ndelungat, Conferința de Pace a fost nehot�r�t� ce atitudine trebuie s� adopte faț� de Ungaria. Telegramele ce soseau �n aceast� privinț� erau contradictorii și reflectau clar aceast� nehot�r�re. Aci se p�rea c� Conferința ar fi decis� s� recunoasc� guvernul bolșevic, aci o alt� depeș� ne vestea c� Conferința nu poate trata cu Bela Kuhn, mențin�nd blocusul contra Ungariei�, descria generalul Gheorghe M�rd�rescu �n memoriile sale incertitudinea �n care s-au tr�it acele zile.

Aliate ale Rom�niei, trupele s�rbești și cele franceze au urm�rit cu arma la picior cursa �narm�rii lansat� de sovieticii de la Budapesta sprijiniți de Rusia, atacul și victoria acestora asupra cehoslovacilor și, apoi, ofensiva de amploare lansat� �mpotriva Rom�niei. �Odat� armata organizat�, comuniștii au socotit c� este momentul propice de-a ne ataca, �ntruc�t din partea cehoslovacilor erau asigurați prin armistițiul �ncheiat, iar de frontul franco-s�rb nu se �ngrijeau, fiind convinși c� din aceast� parte nu se va produce nicio acțiune contra lor�, nota generalul M�rd�rescu situația de pe front �n ajunul marii ofensive maghiare din 20 iulie 1919.

Dup� ce diviziile armatei noastre au zdrobit singure forțele bolșevice maghiare, generalul d�Esperey a �ncercat s� opreasc� intrarea rom�nilor �n Budapesta. Tot francezul a cerut ulterior retragerea c�t mai grabnic� a Rom�niei din Ungaria. Niciuna dintre inițiativele lui n-a avut loc f�r� �ncuviințarea Parisului.
Deja-vu: o telegram� �n care se vorbește de comisioane pentru politicienii rom�ni

Alex Mihai Stoenescu prezint� �n �Istoria loviturilor de stat din Rom�nia� (Volumul III, pag 85-86) un episod emblematic pentru modul �n care Franța abordeaz� și �ntreține relațiile cu politicienii din țara noastr�: �(�) �ntr-o telegram� cifrat�, trimis� la sf�rșitul anului 1930 de ambasadorul Franței la București, Gabriel Puaux, c�tre secretarul permanent al Ministerului de Externe francez, Philippe Berthelot, se propunea urm�torul program: �Se prezint� o ocazie foarte favorabil� acum, c�nd Rom�nia trece printr-o grea criz� financiar� și are nevoie de un �mprumut. Pe piața Franței se g�sesc capitaluri mari, din lumea �ntreag�, care au c�utat acolo refugiu din cauza crizei internaționale și nu g�sesc plasament. Rom�nia, aflat� acum la str�mtoare, nu va refuza nicio garanție cerut� de noi pentru acordarea �mprumutului. Vom putea deci controla finanțele ț�rii și �mpiedica ca regele Carol II, c�lc�nd pe urmele regelui Carol I, s� �nregimenteze Rom�nia �n sistemul economic german, iar Partidul Național Ț�r�nesc, �ncas�nd un comision substanțial, ușor de acoperit prin cursul sc�zut al titlurilor de emisiune, va r�m�ne obligatul nostru. Av�nd asigurate ambele partide de guvern�m�nt din Rom�nia � cel liberal și cel național-ț�r�nesc � nu ne vom mai teme de surprize dezagreabile din partea lui Carol al II-lea�. (citat din Radu Lecca, �Eu i-am salvat pe evreii din Rom�nia � memorii 1931-1944�, pag. 62).
Acest plan a fost pus �n practic�, PNȚ primind un comision ilegal de 5% din �mprumutul de dou� miliarde de franci francezi f�cut de Rom�nia, ca urmare a unui ordin expres al Ministerului de Externe al Franței c�tre Banca �De Paris et des Pays Bas��.
�Problema deschis� a Basarabiei�, moned� de schimb pentru interesele Franței

�n telegrama de r�spuns a secretarului permanent al Ministerului Afacerilor Externe francez c�tre ambasadorul Franței la București, Gabriel Puaux, �n același an 1930, se prezenta strategia Parisului �n privința aliaților din Centrul și Estul Europei: �Din punct de vedere politic, Mica �nțelegere (n.r. � Rom�nia, Iugoslavia, Cehoslovacia) este de un prețios ajutor Franței �n s�nul Ligii Națiunilor. Din punct de vedere economic, alianța Franței cu Mica �nțelegere �mpiedic� sud-estul Europei s� devin� iar�și un Hinterland economic german și petrolul s� fie la dispoziția militarismului prusac. Este drept c�, din punct de vedere militar, alianța noastr� cu Mica �nțelegere are o valoare mai mic�, pentru c� Cehoslovacia, astfel cum spunea și Ferdinand Foch (n.r. � Generalissimul Armatelor Aliate), are o constelație geografic� extrem de vulnerabil� și aproape imposibil de ap�rat. �n schimb, forța militar� a Rom�niei este complet anulat� de problema deschis� a Basarabiei. S� nu uit�m �ns� c� multiplele litigii teritoriale care exist� �n toate ț�rile Micii �nțelegeri pot servi �n momente grele drept compensație pentru salvarea altor poziții mai importante�. (Radu Lecca, �Eu i-am salvat pe evreii din Rom�nia � memorii 1931-1944�, pag. 68)
C�teva observații

Concluziile asupra atitudinii Franței faț� de Rom�nia, așa cum se desprinde din corespondența de mai sus, sunt trase succint de Alex Mihai Stoenescu: �1. Sprijinul acordat Rom�niei de Franța nu era determinat de o prietenie de sorginte latin�, ci de interese politice proprii.
Nefiind �n stare s� combat� Germania �n plan economic, Franța intervenea politic �n statele membre ale Micii �nțelegeri pentru a le �mpiedica s� �ntrețin� relații comerciale normale cu adversara sa; �n timpul �sta, Germania c�lca Franța �n picioare, intra �n regiunea renan� și se �narma, trec�nd peste aproape toate prevederile tratatului de pace.
Franța nu avea de g�nd s� intervin� militar �n ajutorul Cehoslovaciei și al Rom�niei, fapt devenit realitate �n 1939-1940, Cehoslovacia fiind prima v�ndut� prin Acordul de la M�nchen.
Pentru Franța, Basarabia era o �problem� deschis�, ceea ce demonstreaz� c� tocmai Franța nu recunoștea integritatea teritorial� absolut� a Rom�niei, dreptul istoric asupra acestei provincii rom�nești și rezultatul voinței națiunii rom�ne, și marșa �n continuare pe ideea c� Basarabia a fost d�ruit� de Marile Puteri �nving�toare la sf�rșitul r�zboiului, motiv pentru care putea fi subiect de negociere.
�n telegrama MAE francez c�tre ambasadorul Puaux se preciza clar c� existența litigiilor teritoriale �ntre statele Micii �nțelegeri este folosit� de Franța �n eventualitatea c� va trebui s� schimbe teritorii ale acestor state pentru alte interese majore ale Franței�.

Materialul este extras din �Meritele deosebite� pentru care Franța l-a decorat pe Sorin Oprescu. C�teva posibile explicații istorice publicat mateiudrea.wordpress.com și preluat de romaniabreakingnews.ro

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Incredibil: Cetatea regelui geto-dac Dromihete a fost distrus� cu buldozerele

adevaruldespredaci.ro/incredibil-cetatea-regelui-geto-dac-dromih...
Anchet� penal� la cel mai mare sit arheologic din jude�ul Ialomi�a. �n urm� cu aproximativ o lun�, �n urma unei inspec�ii �n teren, cercet�torii de la muzeul din Slobozia au descoperit faptul c� o bun� parte din situl arheologic a fost distrus� cu buldozerele. Procurorii �ncearc� s� descopere cine a avizat lucr�rile �n urma c�rora o por�iune a sitului a fost distrus�. A�ezarea istoric� are importan�� na�ional�, cercet�rile sco��nd la iveal� faptul c� aici �i-ar fi avut cetatea regele dac Dromichete, ne spune Adevarul.ro
�
Doar �n Rom�nia este posibil așa ceva și asta �n primul r�nd datorit� autorit�ților culturale care au l�sat majoritatea siturilor arheologice din țar� f�r� m�car un indicator care s� le spun� oamenilor ce este acolo. Asta face ca ghiolbanii locali, retardații m�runți care ajung pe la butoane și care nu au nici cea mai mic� idee de ce au pe propria moșie, s� bage buldozerele inclusiv pe șantierele arheologice.
�
Situația nu este singular�. La 20 de km de București, cetatea Argedava, locul de naștere a celui mai mare rege geto-dac, Burebista, este abandonat�, f�r� un indicator, motiv pentru care a și devenit un fel de groap� de gunoi pentru localnici. �n aceeași schem� se afl� și cet�țile medievale ale lui Gelu și Menumorut, conduc�torii locali din Transilvania care erau aici la venirea ungurilor �n secolul IX. Nu numai c� nu exist� indicatoare care s� vorbeasc� despre Gelu și Menumorut, dar �ntr-una dintre cet�ți se cultiv� porumb, iar �n cealalt� exist� un teren de fotbal. Iar aceast lucru este regula la nivel național.
�
Așadar, cine este responsabil pentru aceast� situație impardonabil� la nivel național �n care istoria noastr� este l�sat� de izbeliște? V� spun eu: Ministerul Culturii, Institutul de Arheologie Vasile P�rvan, autorit�țile culturale locale, arheologii și istoricii f�r� conștiinț� care nu sunt interesați dec�t s� �și ia salariul și s� adune puncte pentru cariera lor de doi bani! Desigur, istoricii și arheologii cu vocație nu se includ �n descrierea de mai sus.
�
Revenind la nenorocirea semnalat� prin acest articol, trebuie subliniat c� situl arheolgic de la Piscu Cr�sani este primul șantier arheologic deschis �n țara noastr�, un șantier unde a s�pat și marele Vasile P�rvan acum 100 de ani, un monument cultural de cea mai �nalt� clas� din Patrimoniul Cultural Rom�nesc. Aici, marele rege Dromihete și-a avut probabil și capitala.
�
Cine a fost Dromihete? Un rege geto-dac celebru, care a domnit acum 2.300 de ani și despre ale c�rui fapte au vorbit elogios autorii antici, povestea lui devenind cunoscut� �n toat� lumea. Regele Dromihete a reușit s� �l �nving� de dou� ori pe invadadatorul Lisimah, fost general �n armata lui Alexandru Macedon, devenit mai apoi rege al Traciei. Nu numai c� l-a �nvins, dar i-a și dat o lecție memorabil� de viaț�. Lu�ndu-l �n captivitate �mpreun� cu toți generalii s�i, �n loc s� �i ucid� pe toți, i-a pus la o mas� unde i-a servit din farfurii și cupe de aur, �n timp ce el, �mpreun� cu comandanții geto-daci, au luat masa folosind vase și cupe din ceramic� sau corn. Acest gest, plus discursul moralizator și faptul c� dup� aceea i-a eliberat, a adus pace pe termen lung �ntre cele dou� regate, lecția dat� de Dromihete uimind lumea antic�
�
Ei bine, �n loc s� �i cinstim memoria și s� valorific�m turistic locul �n care marele rege geto-dac a tr�it, niște idioți au intrat cu buldozerele și au distrus o parte din situl arheologic!
_
Așa cum era de așteptat, autorit�țile locale sunt de alt� p�rere:
_
�N-am f�cut nimic ilegal, nu �n�eleg de ce se agit� toat� lumea. Nu aveam de unde s� lu�m p�m�nt mai bun, pentru c� tot ce-i �n jurul podului e nisipos. Oricum nu e prima dat� c�nd facem astfel de lucr�ri �i nu se sesizeaz� nimeni!� precizeaz� Cornel Mihu, primarul comunei Balaciu. (Adev�rul.ro)
�

Aceast� poziție este contrazis� �ns� de arheologi:
�
�Zona a fost categoric compromis�. Am observat mai multe resturi de ceramic� �i chiar r�m�i�ele unui morm�nt medieval. Nu vom putea �ti niciodat� ce a fost de fapt �n aceast� zon�, pentru c� s-a intervenit �n acest mod� mai spune Ioan Cern�u, arheolog �n cadrul Muzeului Jude�ean Ialomi�a. (Adev�rul.ro)
�
Dac� nici abuzul de la Piscu Cr�sani nu va trezi la realitate Ministerul Culturii și celelalte autorit�ți politice și culturale, atunci este vai de noi. Protejați șantierele arheologice! Protejați patrimoniul cultural rom�nesc!
�
Mai multe despre regele geto-dac Dromihete puteți afla din filmul documentar TRACII, Istorie ascuns� pe care l-am lansat �n anul 2013. �l puteți viziona mai jos.
�
Daniel Roxin
daniel-roxin.ro/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=zUWDaU6ugBw

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=XXniHrGB5fc

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=v7xekebY9XA

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.youtube.com/watch?v=a7qiQqiFunI

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-tiganii-si-evreii-romani-119156562.html
viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-tiganii-si-evreii-roman...
www.totpal.ro/viorel-roman-moldo-valahii-si-scoala-ardeleana-un-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

marul discordiei: Moscova sau Roma?

Am motive sa ma indoiesc de orientarea pro-ocidentala a Partidei ortodoxo-comuniste PMR, PCR, FSN, USL, PC si a conducatorilor Iliescu / Nastase / Ponta. D-na Monica Macovei este de partea cealalalta a baricadei, pentru Roma, pentru occident. Nu euroasia!

In ceea ce priveste neocolonialismului occidental din Romania, idee raspandita de catre aceiasi ortodoxo-comunisti, care au dus tara de isbeliste, adica de Partidul d-lui Iliescu si a prim ministrilor sai infractori, dati-mi voi sa va prezint o recenzia a carti lui Ioan Talpes de la Toplet;

www.ziarulromaniamare.ro/breviarul-marelui-hidalgo-3/
www.ziarulnatiunea.ro/2011/12/07/breviarul-marelui-hidalgo/
confluente.ro/Viorel_roman_breviarul_lui_t_viorel_roman_13644434...
viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-breviarul-marelui-hidal...
www.cotidiantr.ro/%E2%80%9Cbreviarul-marelui-hidalgo-viorel-roma...

� si entru a ma face mai bine intales privind Tziganizarea Romaniei mai adaug si

www.viorel-roman.ro/articol_big.php?id=351&pg=2
viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-tiganii-si-evreii-roman...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/COMENTARII/Scoala%20Ardelea...
www.clipa.com/a3551-Ghinionul-de-a-fi-moldo-valah-premize-si-7-t...
www.totpal.ro/viorel-roman-ghinionul-de-a-fi-moldo-valah/
confluente.ro/viorel_roman_1414587675.html

La periferia Sfantului Imperiu Roman / UE, Anglia si Grecia n-au apartinut niciodata de el, de aceea au mari dificultati de adaptare, integrare si se folosesc de referednumuri pentru a testa pana unde pot merge. Uitati-va pe blogul meu

viorel-roman-bremen.over-blog.de/article-credo-credit-119479080.html

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.viorel-roman.ro/articol_big.php?id=363&pg=1
prodiaspora.de/index.php/eseuri/8620-viorel-roman-credin-i-raiune
www.asiiromani.com/sens-giratoriu/13319-credinta-si-ratiune.html
www.armoniiculturale.ro/index.php?option=com_content&view=articl...
www.observatorul.com/Default.asp?action=articleviewdetail&ID=11614
www.clipa.com/a4107-Credinta-si-ratiunea.aspx
www.revistasingur.ro/altele/8024-viorel-roman-credinta-si-ratiunea
melidoniumm.wordpress.com/2012/07/22/viorel-roman-credinta-si-ra...
www.scribd.com/doina_dragut Revista Constelatii diamantine, Craiova, anul III, nr. 7(23)/2012

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Her�ti, satul care �mpr�tie toat� grija �ntrist�rii
ziarullumina.ro/herasti-satul-care-imprastie-toata-grija-intrist...

Cum tr�ie�te cu adev�rat ��ranul rom�n? Cum se v�d de aici realit��ile sociale, economice �i spirituale? Care mai sunt �ansele la educa�ie ale copiilor de la sat? Ce tradi�ii se mai p�streaz� aici? Mai lucreaz� cineva p�m�ntul? Este lumea de la �ar� mai credincioas� dec�t cea de la ora�? V� invit�m s� descoperi�i r�spunsurile la astfel de �ntreb�ri �n paginile ziarului nostru, unde vom publica o serie de articole sub genericul "Pe uli�a satului". Ast�zi, citi�i un reportaj despre satul Her�ti, jude�ul Giurgiu.

Matricea fiec�rui sat rom�nesc poart� �n sine un duh ce nu se pierde niciodat�, pentru c� el nu este omenesc. El doar lucreaz� prin oameni, fiind un dar de Sus. Vremurile �l pot eventual r�stigni, abandona sau ignora, dar nu �l pot ucide. De aceea, nici m�car satele care mor nu-�i pierd duhul, pentru c�, fie o piatr�, fie un g�nd, fie o vorb�, o amintire, o buruian� sau un miros �i vor m�rturisi existen�a. Dar ca s� sim�i duhul unui sat, trebuie s�-i calci b�t�tura. S�-i r�scole�ti "acareturile" pentru a putea rosti despre el. Asta am f�cut �i noi, cerc�nd s� afl�m duhul Her�tiului.

R�s�rit la cap�tul unui drum �erpuit ce leag� Capitala de Dun�re, satul Her�ti se afl� �n jude�ul Giurgiu, la 80 km de municipiul cu acela�i nume, la 5 km distan�� de DN 4 Bucure�ti-Olteni�a, pe malul st�ng al Arge�ului.

�nceputurile satului cu siguran�� sunt mult mai vechi dec�t o spun hrisoavele, el fiind pomenit pe la 1380, apoi mai t�rziu, fiind legat cu vechea denumire, "Fier�ti", de numele proprietarului p�m�nturilor sale, Radu N�sturel Postelnicu, a�ezat �n zon� �nc� din vremea lui Mihai Viteazul. R�zle�ele referiri la sat s-au amestecat, s-au topit, p�n� pe la 1648, c�nd Udri�te N�sturel, cumnatul luminatului domn Matei Basarab, a construit un impun�tor conac din piatr�, �n picioare �i ast�zi, eterniz�ndu-i ca un blazon existen�a �n istorie.

S-a cuib�rit �n sufletul acestui sat un duh de �n�elegere ce-i define�te tr�irea secular�, pe care cel venit din afar� �l poate identifica cercet�ndu-i uli�ele, casele, chipurile �i faptele oamenilor �i care, la fel ca �n toate satele noastre, poart� �i aici pecetea harului cre�tin, cu care a fost �nnobilat de Creator neamul rom�nesc.

Spunem acestea pentru c� la Her�ti vie�uiesc �ntr-o binecuv�ntat� armonie rom�ni, s�rbi, bulgari �i rromi, aduna�i �n vatra satului de vremuri, de nici nu se mai �tie ce. Iar credin�a ortodox�, c�teva tradi�ii, locuri �i case �i leag� pe to�i, indiferent de etnie, f�c�ndu-i, laolalt� �i �n parte, s� se simt� m�ndri c� sunt her�teni.

"Caseta tehnic�" a unei a�ez�ri multietnice

O "caset�" tehnic� a a�ez�rii ar putea rezuma �n urm�toarele date "existen�a la zi" a Her�tiului: 2.760 de locuitori, din care 1.007 b�rba�i, 983 de femei, 290 copii �i 480 de pensionari; 2.360 de rom�ni (�n aceast� cifr� fiind cuprin�i �i s�rbii, �i bulgarii care se declar� rom�ni) �i 400 de rromi, to�i ortodoc�i.

Her�ti este re�edin�a comunei cu acela�i nume, din care mai face parte �i satul Milo�e�ti; are o �coal� general� �i o gr�dini�� �n care �nva�� 440 de elevi �i, respectiv, 63 de copii, preg�ti�i de 19 profesori. Comuna are o suprafa�� de 2.847 ha, locuitorii ocup�ndu-se �n special cu legumicultura, roadele valorific�ndu-le �n pie�ele Capitalei.

La Her�ti, iernile sunt lungi, dar bl�nde, iar verile cu temperaturi �i umiditate moderate. Satul este desp�r�it de comuna Hotarele prin r�ul Arge�, iar �n lacurile din comun� cre�te caracuda, un pe�te ocrotit de lege. Comuna nu are �nc� sistem de canalizare �i nici alimentare cu ap�, dar proiectele prim�riei de dotare cu aceste utilit��i sunt foarte aproape de a fi materializate.

�n unele familii se vorbe�te un dialect s�rbo-bulgar

"Unicitatea acestei a�ez�ri o constituie faptul c� ea s-a n�scut prin convie�uirea rom�nilor cu s�rbii, bulgarii �i rromii, �i to�i se �mpac� foarte bine. Convie�uirea s�rbilor cu bulgarii a dus la folosirea �n unele familii a unui dialect local s�rbo-bulgar, specificul etnic fiind p�strat mai mult �n portul popular", ne spune primarul comunei, Ioan Cicireag�. Domnia sa ne-a vorbit �i despre s�r�cia ce afecteaz� mai ales familiile de rromi, despre furti�agurile la care se mai dedau unii dintre ei, dar �i despre faptul c� majoritatea sunt serio�i �i muncitori. "Multe familii de rromi de la noi asigur� salubrizarea �i �nfrumuse�area unor cartiere din Bucure�ti", ne-a mai spus primarul.

Ctitoriile logof�tului M�riei Sale

Dar duhul Her�tiului irumpe filotim din c�teva "st�ri" at�t de proprii satului, �nc�t a face abstrac�ie de ele �nseamn� a r�t�ci bezmetic prin vremuri. Case, legende, tradi�ii, taine, mistere �i t�ceri semnificative definesc un spa�iu etnospiritual marcat de interferen�e culturale ce vin din convie�uirea celor patru etnii. �i toate se reg�sesc �ntr-un nume: Udri�te N�sturel, n�scut la circa 1596 �i plecat la Domnul la 1659, mare logof�t al lui Matei Basarab, c�rturar de vaz�, autor de versuri �i traduc�tor muntean, unul dintre cei mai �nv��a�i rom�ni ai vremii. El a fost un mare diplomat ce a intermediat �mp�carea istoric� dintre Matei Basarab �i Vasile Lupu, delegat domnesc la �mp�ratul Austriei, la principele Gheorghe Rakoczy al II-lea din Ardeal, �i �n Serbia, resping�tor al delegatului Papei Urban al VIII-lea care f�cea propagand� catolic� pe l�ng� Matei Basarab. De numele lui se leag� traducerea �n slavon� a "Urm�rii lui Hristos" (1647), apoi �n limba rom�n� a romanului popular "Varlaam �i Iosaaf", �n 1649, �i scrierea prefa�ei la "Cazania de la Govora", din 1642.

La Her�ti a ridicat �mpreun� cu fratele s�u Cazan "Casa de piatr�", singurul monument de arhitectur� civil� rom�neasc� de la �nceputul secolului al XVII-lea, construit din piatr� �lefuit� adus� pe Arge� de la Ruse sau, dup� cum spun unii, tocmai din Grecia.

�n 1657, �n septembrie, c�nd a ajuns aici, Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei, avea s�-l asemuiasc� cu "un palat f�r� egal �n lume, afar� numai de �ara francilor... at�t de frumos c� �mpr�tia toat� grija sufletului �ntristat...".

De aceast� cas� se leag� istoria rom�nilor, s�rbilor, bulgarilor �i chiar a rromilor din Her�ti pentru c� fiecare dintre ei are leg�tur� cu ea, fiind �n vremuri lucr�tori pe mo�ia N�stureilor, apoi a prin�ului s�rb Milo� Obrenovici, care a cump�rat-o odat� cu mo�ia N�stureilor, �n 1831, de la paharniceasa Ani�a. Cu prin�ul au venit �n satul rom�nesc familii de s�rbi �i bulgari, apoi �i rromii. Ast�zi, casa este muzeu, apar�ine de Muzeul ��ranului Rom�n din Bucure�ti �i este gazd� a numeroase expozi�ii �i manifest�ri culturale.

�nc�perile, beciul �i taini�ele sale au �esut legende, sau poate adev�ruri, despre tuneluri ce duc la Arge�, spre o alt� cas� a familiei N�stureilor sau, cum se crede, spre "Mivil�", o misterioas� ridic�tur� �mp�durit� din mijlocul islazului, unde pe timpul r�zboiului se afla o unitate ruseasc�, iar dup� aceea, p�n� prin anii �90 ai secolului trecut, o unitate rom�neasc� de antiaerian�.

Dac� vremurile au f�cut ca aceast� bijuterie �n piatr� s� reziste �i colectivului, �i furturilor, �i indiferen�ei oamenilor pentru a ni se oferi nou� cu toate ale ei, nu acela�i lucru se poate spune despre cealalt� bijuterie, casa de la Arge�, devastat� dup� 1990, abandonat� �n b�l�rii. Dar �i aici, legendele o �in vie, pentru c� sub o lespede uria�� de piatr�, de pe care vara copiii s�reau �n apele Arge�ului, pe vremea comuni�tilor, se spune c� de sub ea s-ar fi scos un butoi cu aur, despre care nu se mai �tie nimic.

Casa a r�mas ca o carie deschis�, vizibil� �i ast�zi printre pomi �i b�l�rii, �mpreun� cu o groap� c�r�mid�rit�, o taini�� �n care cine �tie ce comori fuseser� ascunse �n timpurile de glorie ale familiei N�stureilor.

Palatul, ancorele �i statuia Mariei Obrenovici

�n curtea casei-muzeu, �n care troneaz� trei ancore de fier, se afl� palatul cel nou al prin�ului Obrenovici, iar �n cap�tul unor r�nduri de vie s�lb�ticit� statuia Mariei Obrenovici, so�ia lui Milo� Obrenovici, cea care l-a fermecat cu u�urin�� pe Alexandru Ioan Cuza, c�ruia i-a d�ruit �i doi copii, Alexandru �i Dimitrie, �nfia�i apoi �i crescu�i de Elena Cuza. �n 1870, l-a p�r�sit pe fostul domn, grav bolnav, pentru a deveni doamn� de onoare la Curtea de la Berlin, unde a f�cut parte din suita �mp�r�tesei Augusta, so�ia lui Wilhelm I. Suferind� de cancer, s-a sinucis la Dresda, dar exist� �i b�nuiala c� ar fi fost asasinat� pentru spionaj. A fost adus� la Ia�i �i �nmorm�ntat� la Biserica "Sf�ntul Spiridon", apoi a fost mutat� �n cavoul familiei Catargi, din care se tr�gea, din Cimitirul "Eternitatea".

La Her�ti, Mariei Obrenovici i-a r�mas doar statuia de marmur�, invadat� de licheni, retras� discret �n umbra unui zid, r�t�cit� �n s�lb�ticia de clorofil� a cur�ii. Al�turi, probabil �n aceea�i incint� la �nceputuri, acum desp�r�it� de un zid de c�r�mid�, se ridic� maiestuoasa biseric� a N�stureilor, ctitorit� la 1644 pe funda�ia mai veche a altei biserici, de doamna Elina, so�ia lui Matei Basarab, l�ca� de rug�ciune, o perl� de arhitectur� cre�tin�, monument istoric �i o clip� de dumnezeire �n care se reg�sesc deopotriv� to�i her�tenii.

"S�lcioara" �i focurile din S�mb�ta lui Laz�r

Vremurile au amestecat lucrurile, oamenii, au ap�rut familiile mixte, limbile s-au amestecat �i ele, a�a �nc�t prin unele case se mai vorbe�te s�rbe�te sau un dialect s�rbo-bulgar, pe care-l �tiu doar b�tr�nii, �i nici ace�tia to�i. Limba bulgar� se scrie cu caractere latine, iar unele texte c�ntate �n contexte rituale sunt memorate f�r� nici m�car a mai fi �n�elese.

S�mb�ta lui L�zar, ziua dinaintea Duminicii Floriilor, este �ns� o s�rb�toare extrem de important� pentru her�teni. Mai ales pentru s�rbi �i bulgari. �n noaptea acestei zile, preotul satului, Mih�i�� Podaru, aproape de miezul nop�ii, face slujb� de pomenire a mor�ilor �n cimitir, unde oamenii aprind focuri �i stau p�n� �n zori. Obiceiurile tradi�ionale ale acestei zile implic� mai ales copiii, �i ele sunt: "Salcia" ori "S�lcioara", "L�z�relul", "L�z�ri�a" sau "Laz�ra" �i "Buienitul" ori "Buieni�ii".

""S�lcioara" deschide acest ciclu cutumiar, fiind un obicei �ndeplinit de doi b�ie�i, cu v�rste cuprinse �ntre 6 �i 12 ani. Modelul ceremonial al "S�lcioarei" s-a consolidat prin analogie cu practicile de vestire �i de urare din pragul �nnoirii anului (colindatul de Cr�ciun �i Sorcova).

�n zorii zilei de s�mb�t�, colind�torii iau m�nunchiurile de salcie adunate cu o zi �nainte �i pornesc c�tre biseric�, unde sunt sfin�ite. La finalul slujbei �ncep s� colinde, oferindu-le gospodarilor �n virtutea credin�ei c� ele aduc s�n�tate �i prosperitate, primind �n schimb alimente de post �i bani. Versurile sunt c�ntate �n limba rom�n� �i sunt adapt�ri ale pastelurilor rom�ne�ti cu larg� circula�ie la nivelul maselor populare: "Prim�vara cea zglobie,/ Cu cosi�a aurie/A sosit voios �n �ar�/ M�ndruli�a prim�var�!/Da�i-mi, da�i-mi aripioare,/ Ca s� zbor cu ele-n soare!/ Da�i-mi, da�i-mi r�murele,/ Ca s� zbor cu ele-n stele!/ La anul �i la mul�i ani!". Condi�ia de puritate a copiilor accentueaz� simbolurile salciei, care este emblema Intr�rii lui Iisus Hristos �n Ierusalim.

�n Her�ti, crengile de salcie sfin�ite sunt p�strate la icoane pentru a ap�ra casa de spirite rele �i de boli. �n ziua de Florii, sunt puse peste mijloc, spre a fi ferit de dureri de spate �i de insola�ie tot anul", spune cercet�toarea Anamaria St�nescu, de la Centrul Na�ional pentru Cercetarea �i Promovarea Culturii Tradi�ionale.

Cele trei fete �i drama liturgic� "L�z�relul"

"Drama liturgic� "L�z�relul", �nt�lnit� �n prezent doar �n c�teva zone din sud-estul Rom�niei �i �n comunit��ile rom�ne�ti din sudul Dun�rii, a fost r�sp�ndit�, �n trecut, �n toat� Peninsula Balcanic�, moartea lui Laz�r �i pl�ngerea lui de c�tre l�z�ri�e amintind de riturile orientale ce evoc� figurile lui Osiris, Atys sau Adonis", spune cercet�toarea sus-pomenit�, cit�ndu-l pe prof. dr. Ion Ghinoiu.

La sf�r�itul slujbei de la biseric�, c�te trei fete colind� satul c�nt�nd despre soarta tragic� a lui Laz�r. Cea mai mic� dintre ele se �mbrac� �n rochie de mireas�, iar celelalte poart� costume tradi�ionale rom�ne�ti, av�nd pe cap coroni�e din crengu�e de salcie �i flori. Dup� ce a primit binecuv�ntarea preotului Mih�i�� Podaru, ceata �ncepe colindatul gospod�riilor, �n timp ce mireasa danseaz� pe ritmul melodiei, r�sucind o batist�, cu urm�torul text ritualic: "Pleac� Laz�r la p�dure,/ L�z�re /Cu toporul la spinare,/ Ca s� taie lemni�oare./ Lemni�oare n-a t�iat,/ Suie Laz�r �n copac,/ Copacul s-a cl�tinat,/ C�zu� Laz�r din copac,/ S�ngele l-a podidit/ �i pe gur� �i pe nas./ De la Belu mai �n vale/ Se auzi un bocet mare/ De boieri �i de cucoane/ C-a murit o fat� mare,/ Fat� mare logodit�,/ Cu toat� zestrea g�tit�,/ Cu perdele prinse-n cuie,/ Parc�-ar fi ni�te gutuie,/ Cu perdele prinse-n ace, /Parc�-ar fi ni�te boboace,/ De la cap p�n� la picere,/ Numai flori �i mic�unele,/ De la cap p�n� la mijloc,/ Numai flori �i busuioc./ M�-sa pl�nge, ta-su pl�nge,/ Gineric� vars� s�nge./ Au sc�ldat-o �n lapte dulce,/ Ca s�-i fie somnul dulce./ Noi de Laz�r colind�m/ �i de bine v� ur�m!/ V� ur�m de s�n�tate/ S� ave�i noroc �n toate!/ S�rb�toarea Pa�telui/ Str�lucirea soarelui!/ La anul �i la mul�i ani!". Pe l�ng� ou�, l�z�ri�ele mai primesc fructe, pr�jituri de post �i bani, pe care le poart� �ntr-un co� de nuiele.

"Buienitul", marca identitar� a Her�tiului

Ceata de "Buieni�e" este alc�tuit� din �apte adolescente, �mbr�cate �n costume rom�ne�ti. Cea mai �nalt� dintre ele este conduc�toarea cetei, numindu-se Buienit. Ea poart� c�ciul� neagr� de astrahan, legat� cu panglici ro�ii. �n curtea gospodarilor care au tineri afla�i la v�rsta c�s�toriei, ceata se �mparte �n dou� �i c�nt� antifonic colindul, �n limba bulgar�, f�r� a �n�elege despre ce este vorba, �n timp ce se deplaseaz� lateral pe ritmul muzicii. Darul const� �n bani, dac� a fost pe placul gospodarilor, sau pietricele, dac� nu, �i este pus �n batista pe care colind�torii o a�az� pe um�rul gazdei.

Dup� ce a colindat tot satul, ceata petrece la casa conduc�toarei, unde fetele �i �mpart darurile. "Func�iile obiceiului sunt ini�iatice, de urare �i de integrare �ntr-o nou� stare... "S�lcioara", "L�z�relul" �i "Buienitul" au fost conservate �i promovate la nivel institu�ional prin intermediul �colilor (�i al Bisericii, spunem noi), datorit� dinamicii acestora, ce ilustreaz� convie�uirea multietnic� din sud-estul Rom�niei, ceea ce a determinat impunerea lor ca m�rci identitare locale ale satului Her�ti", arat� cercet�toarea Anamaria St�nescu.

P�r�sim Her�tiul, h�rui�i la r�ndu-ne de duhul locului, cu bucuria redescoperirii unei pagini de istorie �i spiritualitate, de convie�uire haric� �n m�sura �n�elegerii �i iubirii cre�tine, pe care locuitorii acestui sat o tr�iesc simplu, neconven�ional, �ntru slava Cerului �i a lui Dumnezeu.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

B�bușa, o lume a miniaturalului
ziarullumina.ro/babusa-o-lume-a-miniaturalului-108479.html

Am ajuns la B�bușa aproape de amiaz�. Pustiu pe drum, pustiu prin curți. Dac� la intrare, chiar l�ng� indicator, n-aș fi �nt�lnit o b�buț�, aș fi zis c� satul a fost abandonat �n grab�, l�sat �n paza p�durii și-a c�inilor de pripas. Spre biseric�, drumul larg de p�n� acum se tot �ngusteaz�, strecur�ndu-se șiret pe o uliț� ce urc� și cotește, f�r� a-și ar�ta cap�tul.

Pe Valea B�rladului, la granița județelor Vaslui, Neamț și Bac�u se afl� un sat mic și �mb�tr�nit, ce-și risipește casele s�r�c�cioase, colorate pestriț, pe o spinare �mp�durit� de deal. Izolat �n fundacul de codru, locul e foarte puțin cunoscut. Numai norocul bi�sericuței de lemn, monument �nscris pe lista celor mai importante ale județului Vaslui, mai face ca satul s� fie, din c�nd �n c�nd, pomenit. Dinspre Dumești spre B�cești, comuna de care aparține B�bușa, drumul, deși asfaltat, e n�r�vaș și greoi. �ns�, dup� ce intri pe cel de piatr�, spre primele case ți se pare c� p�n� s� ajungi aici ai plutit. Știrb�, cu gropi și denivel�ri, c�ptușit� cu piatr� mare și ascuțit�, calea traverseaz� apa B�rladului ca s�-i conduc� pe cei care se aventureaz� cu mașina p�n� �n sat.

La intrare, un indicator ruginit, r�mas probabil din anii comunismului, explic� drumețului c� a ajuns �n B�bușa, un sat c�t o m�tușic�. Probabil c� nu �nt�mpl�tor, acum cine știe c�t� vreme, locul a primit așa nume duios. �nchegat pe cur�țitur� de codru, va fi fost, �nc� de la �nceput, o vatr� mic� de sat. Azi, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult.

Am ajuns la B�bușa aproape de amiaz�. Pustiu pe drum, pustiu prin curți. Dac� la intrare, chiar l�ng� indicator, n-aș fi �nt�lnit o b�buț�, aș fi zis c� satul a fost abandonat �n grab�, l�sat �n paza p�durii și-a c�inilor de pripas. Spre biseric�, drumul larg de p�n� acum se tot �ngusteaz�, strecur�ndu-se șiret pe o uliț� ce urc� și cotește, f�r� a-și ar�ta cap�tul, �la deal de sat�, cum i se spune pe-aici. Prin p�ienjenișul dens al pomilor nu se vede nimic. Abia dup� ce iei �n piept panta, intuiești, �n pata albastr� ce se z�rește printre copaci, trupul mic al locașului.
O bisericuț� c�l�toare

�n tradiția locului se știe c� aceast� biseric� ar fi fost adus� din satul Racovița, la 1750. Potrivit istoricului parohiei, �ntocmit de preotul Constantin Niț�, la recens�m�ntul din 1772-1774, la B�bușa existau deja biseric� și preot, variant� �n care aducerea bisericii, la 1750, devine plauzibil�. �ns� �n pisania bisericii, inscripționat� deasupra portalului de intrare, descifrat� de cercet�torul ieșean Leon Simanschi, se arat� f�r� dubii c� bisericuța, �n forma actual�, a fost construit� �n perioada 1836-1837, de meșterul Neculai cu fiii s�i: �S� se știe de c�nd s-au f�cutu aciast� sf�nt� biseric� veletu 7345 meșter Neculai cu fii s�. Eu Gheorghi, ginere din Ciofor�ni am scris�.
Stilul arhitectural

Biserica de lemn �Sf�ntul Nicolae� de la B�bușa este construit� din b�rne de stejar, �ncheiate la colțuri ��n capuri� și așezate pe t�lpoaie de stejar și pe o mic� temelie de piatr�. La exterior, b�rnele au fost bl�nite cu sc�ndur� de brad, pentru protecția interiorului, sc�ndur� frecvent vopsit�, mai ales �n decursul ultimului secol.

Acoperișul a fost, la �nceput, de șindril�, �ns� �n timpul lucr�rilor de reparații f�cute �n 1924 i s-a pus o �nvelitoare nou�, de tabl�.

De proporții reduse, f�r� turle și f�r� un decor somptuos al exteriorului (probabil acoperit de sc�ndura b�tut� peste b�rn�), locașul pare a fi construit din puterea unei obști de sat, respect�nd tiparul arhitectural al gospod�riilor ț�r�nești din aceast� zon�.

Turnulețul de deasupra, o ad�ugire ulterioar� a construcției, ținea, c�ndva, loc de clopotniț�.
Frumusețea interiorului

�ns� farmecul și valoarea sa sunt date de interior. Rar mi-a fost dat s� v�d, �ntr-o ctitorie at�t de modest� ca proporții, o asemenea bog�ție a decorului. Nici un centimetru de b�rn� n-a sc�pat neatins de meșterii lemnari. Primul popas, ca s� admiri și s� te minunezi, e �n fața portalului de intrare, pe al c�rui lemn sunt s�pate motive vechi: flori, frunze, rozete stilizate sub form� de flori. Apoi, p�șind �n�untru, e imposibil s� nu remarci bolțile din pronaos și naos, delimitate de nervuri delicat decorate ��n unghie�. De asemenea, de mare efect artistic este cheia de bolt� din naos, proeminent�, asem�n�toare unui bulb.

Catapeteasma nu mai p�streaz� pictura original�, fiind fie repictat�, fie �nnoit� �n ultimul secol.
Satul b�buței

Potrivit lingvistului Iorgu Iordan, numele satului ar deriva de la cuv�ntul �bab�, fiind un diminutiv al acestuia. Așezarea ar fi fost �ntemeiat� �n a doua jum�tate a secolului al XV-lea, �ns� prima dat� a fost pomenit� �n documente la recens�m�ntul din 1772-1774. �n tradiția local� s-a p�strat legenda potrivit c�reia satul ar fi fost �ntemeiat �n vremea lui Ștefan cel Mare, domnitorul d�nd drept danie o parte din p�m�ntul locului c�tre patru r�zeși: B�bușan, Lupan, Niț� și Mitache.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

exceptind drumul cu hirtoape, care poate deveni o adevarata aventura, satul babutzei pare a fi un loc idilic in care, parca- parca, mi-ar place sa traiesc : fara poluare , fara politica , avind un ciine si-o pisica, fo 2-3 gainuse si'un cocosel....un purcel si o vacuta si o gradina de zarzavat
....da' ce te faci daca ai nevoie de'o Salvare, ceva ?!

Enigmele Romaniei:cine suntem, noi romanii si de unde venim ?
www.rumaniamilitary.ro/enigmele-romanieicine-suntem-noi-romanii-...

Sunt romanii si Tara lor, o ciudatenie a istoriei? Suntem noi un neam ciudat, cu o evolutie sinuosa si cateodata neverosimila? Eu zic ca DA, suntem o enigma! Insusi faptul ca mai suntem aici si discutam in limba romana, faptul ca suntem pe teritoriul nostru, intr-o proportie destul de mare, este un miracol uimitor! Cu cat cauti mai adanc si mai atent se observa foarte multe ciudateni isi multe �miracole�.

Faimosul �Mileniu deTacere�, perioada cuprinsa intre retragerea Aureliana si Descalecatul in Moldova si Valahia, Negru Voda, posibil Basarab I, toate aceste le-am invatat in scoala ca fiind lucruri clasice si foarte bine cunoscute, cand in realitate nici acum nu se stie daca Negru Voda si Basarab Intemeietorul sun una si aceeasi persoana�

Ni se mai spune ca in �Mileniul de Tacere�, numit asa pentru ca nu exista documente scrise, poporul daco-roman, si-a insusit pe deplin limba latina, transformand-o in actuala limba romana, cand de fapt nu exista nici o dovada a romanizarii dacilor, ci dimpotriva!Cine sa ne fi romanizat ?!In perioada ocupatiei Imperiale, practic Limba Latina era vorbita doar de magistrati si de paturile superioare ale aristocratiei de la Roma, trupele de ocupatie nu vorbeau latina, nu preluasera religia si obicieiurile romane.Colonisti i romani, cu care se presupune ca dacii s-ar fi amestecat, sunt sublimi si magnifici dar lipsesc cu desavarsire.

Viata in Dacia era grea si foarte periculoasa!Dacii liberii atacau continuu zona Imperiala, ca doar nu s-au retras de florile marului, iar administratia romana, in principiu trebuia sa invete limba localnicilor pentru a putea sa se inteleaga cu ei! Cine isi inchipuie ca dacii invatau latina pentru a-si putea plati taxele catre Imparat este�cel putin ciudat.Deasemenea negustori care veneau din Imperiu in Dacia, trebuiau sa vorbeasca limba locului, altfel cum sa vanda sau sa cumpere.

Deasemenea ce cultura sa fii preluat dacii de la armata de ocupatie?!Soldatii romani erau profesionisti, isi construiau singuri castrele, se antrenau si luptau, asa ca ce elemente de civilzatie sa fi transmis ?!Dimpotriva, soldatii romani trebuiau sa cunoasca limba dacilor pentru a putea supravietui in aceasta zona.In privinta etnogenezei daco-romane�care cu cine ?Dacele cu soldatii romani?!In respective perioda soldatii nu aveau voie sa intemeieze familii, iar veteranii care erau lasati la vatra, aveau varste cuprinse intre 45-55 de ani.Asa ca ce familie, ce copii, ce etnogeneza?!

La fel si Armata Romana, care chipurile ar constitui factor de romanizare.Bine, bine, da care armata romana, ca in Dacia au fost mai mult trupe auxiliare, care nu vorbeau latina, aveau propria religie.Dupa vizita lui Hadrian in Dacia, 117/118, singura Legiune Romana care ramane la post este Legiune a XIII, Gemina, in rest auxiliari, care ei insisi nefiind romanizati va puteti inchipui ce latinitate ne-au transmis�

De remaracat ca in anul 204 un contingent maur a restaurant un templu inchinat unui trio de zei mauri, la Micia langa Deva�

Romania, romanii, Romanism�

Corect este sa spunem ca si numele de Dacia, era pe atunci , un simplu regionalism si nu definea intreaga populatie daca.Ceva in genul Moldova, moldoveni, astazi.Dacia era, in linii mari, zona la sud de Carpatii si dacii cei care locuiau aici.Termenul folosit cel mai des pentru a se numi pe ei insisi era��..ruman.Acest nume s-a pastrat nealterat pana la Revolutia de la 1848, cand din considerente mai mult politice, s-a hotarat sa se modernizeze, atat numele poporului cat si numele de familie ale rumanilor astfel: din ruman, s-a transformat in ROMAN, iar numele de familie s-au impartit in trei mari familii, prin adaugarea de sufixe!

Faimosul �ESCU, cunoscut si definitoriu pentru onomastica romaneasca,Ionescu,Popescu, etc.

�ARU, defineste meseria ancestral a familiei.Carbunaru,Untaru,Fainaru, etc.

�ANU, defineste zona geografica de unde se trage familia respectiva. Olteanu, Jianu,Movileanu,etc

Iar fata de �binefacerile � cuceririi Imperiale este de amintit un singur cuvant.PACALA !Acest cuvant, care nu este explicat in limba noastra, in sensul ca nu i se gaseste originea, are in latina un omolog, probabil ca de acolo si provine, pacalis cu sens de �vestitor de pace�.Cata pace si prosperitate au adus romanii in Dacia se poate observa dupa sensul cuvantului in limba noastra!

Asadar suntem noi daco-romani ?! Cel mai probabil nu! Asa cum valurile migratoare nu ne-au desnationalizat intr-o mie de ani, nici Roma nu ne-a putut romaniza in 170 de ani, si poate ar fi bine sa-l credem pe Petru Maior cand spunea in �Dissertatia la Istoria pentru inceputul Romanilor in Dacia� ca �-de vrem a grai oblu, limba romana e muma cei latinesti�!

Acest articol este doar un inceput pentru o serie mai lunga, dedicata Istoriei Nationale.Toate temele cuprinse aici, si multe altele, vor fi dezvoltate si prezentate separate. Nu am pretentia ca stiu adevarul, imi exprim doar parerea, sustinuta de datele pe care le detin, insa este foarte putin probabil ca istoria noastra seaman cat de cat cu ce am invatat noi in scoala�Foarte putin probabil !

Si ca un adaus: la mai bine de 1800 de ani de la distrugerea Daciei, romanii inca mai vorbeau aceeasi limba si aveau constiinta unitati nationale! Dupa mai bine de 1800 de ani�

-Va urma�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Inteligenta romaneasca:Razboiul atipic�
www.rumaniamilitary.ro/inteligenta-romaneascarazboiul-atipic

Arme de razboi: Sistemul de razboi electronic al Armatei�

Despre capabilitatile de razboi radioelectronic, radar si radioreleu, IT si informatic, de localizare si vizualizare tinte, ale Armatei Romane sau spus multe. Departe de a-l lauda sau critica �fiindca asa cum este normal, multe date sunt inaccesibile publicului larg- vom incerca sa prezentam in acest articol cate ceva din acest sistem, zicem noi extrem de vast si complex, cu mentiunea ca datele despre acestea sunt subtirele; tehnologia informatiilor si a comunicatiilor, domeniul IT, radar si radioreleu fiind bine dezvoltat in Armata Romana.

Obiectivul programului AZUR il constituie inzestrarea Armatei noastre cu un Sistem Integrat de Razboi Electronic, care sa asigure sprijinul electronic al fortelor si mijloacelor la nivel operativ-tactic, in urma analizarii, evaluarii si monitorizarii amenintarilor potentiale.

Fac o paranteza si fac precizarea ca acest sistem, la data anuntarii sale, a fost criticat �asa dupa cum este obiceiul in Romania- de jurnalisti mai mult sau mai putin avizati sau �interesati�, fiind categorisit a fi prost, insuficient dezvoltat sau�inutil. Eu personal imi rezerv dreptul de a pune la indoiala toate aceste afirmatii!

Sistemul a fost achizitionat initial de la firma israeliana (Israelul fiind foarte bine dezvoltat in acest domeniu), IAI ELTA SYSTEMS, ceea ce a redus considerabil implementarea si adaptarea sistemului la particularitatile si cerintele noastre. Sistemul de razboi radioelectronic romanesc AZUR, asigura:

-identificarea unei amenintari si declansarea contramasurilor impotriva acesteia;

-automatizarea activitatilor de cercetare si contramasurile electronice;

-optimizarea fortelor si a mijloacelor de razboi electronic;

-sprijinul si protectia electronica a trupelor proprii, inclusiv in teatrele de operatii;

-realizarea unei baze de date de razboi electronic, care permite schimbul de informatii cu statele membre NATO si nu numai;

-interceptarea tuturor tipurilor de semnale de comunicatii din gama de lucru;

-analiza si clasificarea automata a comunicatiilor;

-inregistrarea in timp real a acestora;

-bruiaj pentru semnale de comunicatii clasice si cu salt in frecventa;

-managementul eficient al timpilor de lucru si al puterii de emisie pentru actiuni multiple;

-sistemul poate lucra in modurile de lucru automat/manual/combinat;

-se bazeaza pe aplicatii de pachete software de planificare a misiunilor, radare ultraperformante, sisteme PSYOPS si radioreleu, de alarmare si detectie, etc.

-este containerizat putand fi aerotransportat C-130, sau terestru si naval.

In continuare voi detalia cateva din sistemele care fac parte din capacitatile de razboi radioelectronic ale Armatei Romane; sisteme de care eu personal sunt foarte mandru si incantat totodata, ceea ce-mi demonstreaza ca inca mai avem cercetare si specialisti de inalta clasa. INCA!

Radarul Gap Filler romanesc, facut sub licenta LM, este un radar 3D modern, desfasurabil oriunde in lume. Radarele Gap Filler romanesti sunt special proiectate pentru a asigura imbunatatirea semnificativa a capacitatii nationale de supraveghere a spatiului aerian la inaltimi joase si medii, pentru sprijinul nemijlocit al operatiunilor internationale, asigurand supravegherea aeriana la nivel tactic, oriunde in lume. Radarul este proiectat pentru dislocare usoara si rapida, autonom in campul tactic, fiind capabil sa se deplaseze in teren dificil, sa urce pante abrupte sau sa traverseze cursuri de apa. El este usor de transportat cu C-130, naval-nave transcontainer, rutier ori pe calea ferata.

El este proiectat ca un radar tactic modern de supraveghere, tridimensional cu bataie medie, avand performante extraordinare in conditii de clutter si contra-masuri electronice (ECM), protejat impotriva PEM, indeplinind multiple misiuni, de la descoperirea si urmarirea tintelor aeriene care zboara la joasa si medie altitudine, la controlul traficului aerian sau supravegherea maritima de coasta. Performantele radarului sunt excelente, varianta romaneasca fiind net superioara celei din dotarea US MARINES:

-radar tridimensional;

-detectie imbunatatita a tintelor in conditii de clutter/ECM;

-degradare graduala la aparitia de defectiuni;

-tehnologie solid-state in banda S;

-raport semnal-zgomot exceptional;

-detectie a elicopterelor in zbor stationar;

-selectarea polarizarii circulare sau lineare (L&R) pentru imbunatatirea detectiei tintelor in conditii de ploaie/clutter/ECM;

-detectie adaptiva si selectiva a tintelor mobile;

-agilitate in frecventa cu o mare rezistenta la bruiaj si interferente;

-costuri de exploatare reduse;

-timp mediu de buna functionare ridicat;

-inalta mobilitate pentru dislocare rapida (desfasurare/strangere in camp tactic, in mai putin de 30 de minute);

-antena integrata pentru radarul primar si secundar, fara necesitatea de aliniere;

-sistem extins de auto-diagnosticare;

-viteza de rotatie a antenei este intre 6-12 rpm;

-acoperirea in distanta, pana la 10000 de metri, intre 0 si 40 de grade;

-traiecte evaluate pe o rotatie completa a antenei, 700;

-durata de serviciu este de 20 de ani.

Asa cum am mentionat, radarul este construit la noi sub licenta, dispunand de un container pentru aparatura electronica, de conceptie romaneasca, denumit GFS 1. Acest container este destinat protejarii aparaturii electrice si electronice a radarului, precum si a personalului de deservire. Lungimea acestuia-fara suportul pentru instalatia de climatizare, in conditii de transport este de 3810 mm; latimea-cu cricurile de ridicare pliate, in conditii de transport, este de 2470 mm; inaltimea-cu cricurile de ridicare pliate in conditii de transport, este de 2610mm; cursa cricurilor de ridicare este de maxim 1785 mm. Masa totala a containerului gol este de 900kg, iar la capacitate maxima de incarcare este de 1400kg. Containerul dispune de: sistem de iluminare de baza; sistem de iluminare de avarie; platforma de suport a unitatilor de climatizare; sistemul de distributie a aerului in interior; perete glisant interior despartitor; cinci panouri de intrare cabluri; set de patru cricuri pentru container; sistem de impamantare; sistem de paratraznet; detectoare de fum; rastel pentru trei pistoale mitraliera; perdea de camuflaj la intrarea containerului; iesire de avarie; trapa tehnologica in tavan; stingator de 4,5kg; doua blocuri standard ISO suplimentare, montate pe partea inferioara, pentru conectarea cu vehiculul de transport; lampa portativa alimentata la 220V c.a, cu cablu de 10m; scara portativa; trusa cu scule mecanice; documentatia tehnica; protectie PEM.

Sistemul Rom�nesc de Supraveghere a litoralulului M�rii Negre- SCOMAR, a suscitat un deosebit interes. El a fost recent modernizate pentru integrarea radarelor cu capabilitati de detectie �Dincolo-de-Orizont�.
Sistemul de supraveghere este format din 18 radare Raytheon de supraveghere in banda X, cu capacitate de detectare avansat�. Patru dintre radare sunt echipate suplimentar cu sisteme de identificare automat� (AIS), capabile s� furnizeze informa�ii suplimentare despre obiectivele monitorizate. Site-urile radar sunt toate combinate �n re�ea, care este integrata �i baza de comand� �i control de date (C2DB), a Marinei Romane din Constanta.Marina Romana poate oferi serviciile sistemului, prin servere, diferitilor clientii, acestia av�nd acces deplin la afi�ajele h�r�ilor electronice cu informa�ii AIS �i suprapunerea informatiilor utile de pe radare. Un contract semnat recent �ntre Raytheon �i Marina Rom�na con�ine un upgrade al C2DB la un nivel superior, cu o construc�ie suplimentar� de servere �i capacit��i avansate de urm�rire. Upgrade-ul de C2DB include integrarea HFSWR Raytheon, radare cu capabilitati �Dincolo-de-Orizont�. Aceste radare asigura inclusiv pentru fortele marinei, capacitatea de a securiza frontierele maritime, litoralul national, prevenind totodata pescuitul ilegal, contrabanda �i imigra�ia ilegala. Aceste radare sunt adaptate capacitatilor si necesitatilor operativ-tactice ale Romaniei.

Vehiculele Tactice de Video-Conferin��, fac parte din sistemul MaPN de criptare, furnizand comunica�ii de date, voce �i video, �ntre doi sau mai multi abona�i �n c�mpul de lupt�.
Vehiculul este dotat cu echipament f�r� fir care furnizeaz� un minim de 1 Mbps �ntre dou� vehicule sau �ntre un vehicul �i re�eaua de infrastructur� a MApN (RMNC). Sistemul este echipat cu seria radio VHF, RF-5800Falcon II, sistem ce prevede capabilitati avansate si sigure, de transmitere de date, de mare vitez� �i func�ionarea in sistem voce digitala; �n ambele moduri imobilizate si ECCM. Sistemul de date �i voce suport� cerin�ele de comunicare �n timp de �MARS�, sau �n timp ce se desf�oara �ntr-un loc �STATIC�- locul de amplasare. Un confortabil,ergonomic si spatios compartiment operator radio ofer� acces convenabil �i func�ionarea facila a tuturor activelor de comunicare. Din motive de inalta securitate, toate cablurile negru �i ro�u �i echipamentele sunt separate, �n conformitate cu standardele militare. O unitateTT URO, VAMTAC, cu tractiune integrala pe toate cele patru ro�i, ofer� platforma mobila pentru sistemul de comunica�ii. Vehiculul este echipat cu AC, modul personalizat de distribu�ie si putere DC, precum �i sisteme de conversie pentru echipamentele de comunica�ii si sprijin. Un monitor de putere �i panoul de comand� ofer� acces convenabil pentru operator, pentru func�iile sistemului de putere. Sistemul de comunica�ii, de mare putere este independent de sistemul vehiculului si furnizeaz� tranzi�ii de comunicare comerciale atunci cand este cazul.

Postul de Comanda Mobil-este un vehicul complet integrat personalizat,tactic, de comand� a sistemului de comunica�ii vehiculare, folosind ca platform� un vehicul VW Transporter.Sistemul este echipat cu RF-5800 Falcon II seria HF. RF-5800H-V002 RF-FALCON II, de 150Wa�i, este un sistem radio HF ce asigur� capabilit��i avansate pentru comunicatii sigure de date de mare vitez� �i func�ionare voce digitala �n ambele modurii: mobilizat si ECCM. �n combina�ie cu re�eaua RF-6010 tactica, sistemul integrat ofer� transmisii de voce �i date printr-o singur� re�ea, utiliz�nd RF-5800H radio HF activ.Vehicul de comand� accept� HF de voce �i a cerin�elor de comunica�ii de date, atat MOBIL cat si in locul de amplasare.

O alta realizare romaneasca de exceptie, ce face parte din vastul sistem national de razboi radioelectronic, este si TERMINALUL DIGITAL DE VOCE SI DATE �DELTA.
DELTA 01-asigura: voce �i comunica�ii de date (A, R); CN InterfataRadio (R); voce criptata �i comunica�ii de date. Este un terminal digital cu capacitatea de transfer de date; este pe deplin compatibil cu EUROCOM D / standard de 1; de �nalt� calitate, de �nalt� performan�� �i un produs militar puternic .
Caracteristici tehnice:
-2 / 4 fire, facilitand orice leg�tur� �ntre-Eurocom, comutator, multiplexor sau telefoane similare;
-alimentare de la baterie la distan�� sau local;
-16 Caractere pe dou� r�nduri LCD;
-contrast reglabil si lumina de fundal pentru LCD;
-LED pentru semnalizarea optic� cu intensitate reglabila;
-reglabil audio �i volumul soneriei;
-ceas intern pentru data / ora curent�; -PTT (Push to Talk), comutator avand capacitatea de func�ie de selectare;
-p�n� la 10 numere de abonati pe ordinea de zi- locali;
-standard Eurocom D / 1 Servicii de re�ea (apel a�teptare,transferul apelurilor, redirec�ionarea apelurilor, conferin�e, difuzare,etc);
-V28, V24, ITU-T Interfa�� de date;
-pe deplin compatibil cu toate cele 4 clase Eurocom de date;
-auto-test �i capacitatea de testare (muscatura);
-linie de leg�tur� �ntr-2 / 4 fire, software-ul selectat;
� functie de auto-adaptare continua la rata de bi�i, compusa din fibre optice de mare �ncredere si viteza;
-u�or de utilizat set-up operare, putand derula p�n� la 24 de cifre pentru num�rul de apelare;
-criptare instantanee de voce �i de comunica�ii de date;
-NC-interfa�� radio.

Despre capacitatile si operatiunile PSYOPS ale Armatei Romane, se stie in general extrem de putin. In continuare va �dezvalui� cate ceva din componenta acestuia, mentionand faptul ca totul este rodul gandirii militare romanesti, sistemul avand caracter unic.

PRODUSE PSIHOLOGICE DE PRELUCRARE , LEGATURA SI TRANSMISIE IN SISTEM-acest sistem este mediatorul pentru opera�iuni tactice-psihologice (PSYOPS).
El se bazeaz� pe un �Subsistem radio de radiodifuziune� �i pe � Prelucrarea psihologic� a produselor subsistemului�, ambele componente ale unui modul de �SPRIJIN AL OPERATIUNILOR PSIHOLOGICE IN SISTEM�. Este un sistem tactic pentru echipamente audio, video, radio, imprimare �i aplica�iile de transport dintre cele dou� subsistem, ce esunt integrate �n trei ad�posturi de tip NATO 1 �containere, despre care am mentionat mai sus, fiind deplasabil oriunde in lume, aerian, terestru si naval. Sistemul este gandit pentru a putea foarte usor fi transportat cu aeronava C-130.

Func�iile sistemului tactic sunt :
� materiale video �i scrise de procesare ( procesare, editare �i imprimare) �i de depozitare;
-materiale audio de prelucrare �i de transport ON AIR;
-FM, programe de radiodifuziune.
Sprijinul in c�mpul tactic a operatiunilor prev�zute de catre NATO sau RO ARMY,dup� cum urmeaz�:
-alimentare �i de distribu�ie: extern alimentare panou de alimentare,panoul de comutare automata, acorduri de alimentare pentru re�eaua electric� sau de furnizare a generatoruuil electric, cablu electric de control al generatorului, panoul de distribu�ie, cablu pentru transportul electric pentru utilizatori, canale de cablu;
-iluminare elemente: l�mpi fluorescente (lumin� alb� �i albastr�),comutator u�� (controale luminoase regimurile generator / camuflajde iluminat);

-sistem de aer conditionat: aer conditionat, convector caldura,aer-revigorant subsistemului;
-Sistemul de �mp�m�ntare: centura de �mp�m�ntare, de �mp�m�ntare hub-uri �i conducte, electrozi de �mp�m�ntare;
-suport elemente: scaune, set de prim ajutor, ecran t�inuirea, de CO2 de incendiu-extinctor, pionier Toolkit.
Func�iile Sistemele tactice sunt personalizate pe posturile dorite �i sunt realizate cu echipamente specifice:
-video �i de prelucrare a materialelor scrise: realizat �n procesarea video STATION-LAN, sta�ii de lucru pentru editarea de documente �i de procesare video pe AVID de baz�, periferice specifice.

-Audio de prelucrare a materialelor �i ON AIR de transport prin radio-releu linie: realizat �n procesare audio STATION-LAN statii de lucru editare audio, echipamente de studio de radio, radio-releu emi��toare, �i echipamentele de comutare.
Programe radio FM Difuzare: realizat in statie de emisie: 2KW transmi��tor FM, radio-relee receptoare, echipamentele de comutare.Autonomia aprovizion�rii alimentare din aceast� sta�ie este furnizata de generatoare de mare putere, instalate �ntr-un compartiment separat, �n partea din fa�� a ad�post (containerului).

De asemenea Romania dezvolta sisteme radar foarte moderne, cu destinatie multipla, cum ar fi:

� RADARUL DE SUPRAVEGHERE TERESTRU, cu capabilitati �a vedea f�r� a fi v�zut�.
Acesta este un sistem radar portabil de catre om, sistem de supraveghere a c�mpului de lupt�, care permite detectarea �i clasificarea obiectivelor care se deplaseaz� la sol p�n� la 48 de km. Fixarea-�intei este realizata prin anularea Doppler pentru transformata Fourier rapid� de filtrare.
Sistemul este de putere low-v�rf, solid-state cu modula�ie de frecven�� continu� Wave (FMCW) radar, si este practic nedetectabil.Capturarea informa�iilor de vreme, a pozitiilor adversarilor asigura avantaj tactic clar, fie zi sau noapte �i �n aproape toate condi�iile meteorologice. Radarele pot fi implementate pe timp de pace pentru a proteja zonele valoroase active, inclusiv c�mpurile petroliere, centralele electrice �i alte obiective poten�iale, de la acte teroriste sau criminale.Sistemul este potrivit pentru asisten�� �n opera�iunile de antidrog, controlul la frontier�, de intruziune �i protec�ia for�elor. Desf�urare �n toate circumstan�ele arata un sistem care este u�or de transportat, nu numai de vehicule, ci �i de c�tre om. Pentru aceasta, el este portabil �n dou� rucsacuri cu greutate mica.

Caracteristicile sistemului radar, sunt:
� radar de �nalt� rezolu�ie �i cu scurt interval de operationalizare;
� fiabilitate mare, �ntre�inere redus� �i cost scazut pe ciclu de via��;
� portabil �n 2 rucsaci, 20 kg fiecare, f�r� alimentare cu energie;
� consum redus de energie, 10 mW la 1 iesire W;
� densitate de putere scazuta pentru securitatea factorului uman;
� audio / alarm� �i de detectare programabila;
� clasificarea �i urm�rirea �intelor este automat�;
� sector scanare de la c�teva grade p�n� la 360 de grade;
� semnal Doppler pentru clasificarea tintelor;
� fereastra Spot de observare a �intei detaliata;
� PPI sau prezentari B-domeniul de aplicare;
� afi�area Fundaluri de hart� digitale;
� intrare GPS
� performan�ele dovedite in orice anotimp,
� platforma mobila, cu multe configuratii disponibile.
Specifica�ii generale:
� alimentare: 24 VDC;
� putere de disipare: 80 W (func�ionare normal�).
Unitatea operator se compune din:
� tipul de display: LCD, color;
� rezolutie: 640 x 480 pixeli;
� dimensiune ecran: 10.4 inch;
� interfe�e externe: 2x serial (GPS, C2, control la distan��);
� greutate: 6.0 kg
� putere de disipare: 40 W (func�ionare normal�);
Antena / Transceiver, are urmatoarele caracteristici:
� Beamwidth orizontale: 2.7o
� Beamwidth Vertical: 7.8o
� Putere de iesire: 1 W, 100 mW, 10 mW
� Frecventa: J-band
� Moduri de transmisie: continuu / sector
� Radar unitate de greutate: 17.8 kg
� Terra limita: 0o � 540o
� Sectorul de scanare: 10 � � 360o
� Viteza de scanare: 0 � / s; 7o / s sau 14o / s
� Tilt: -200-400 mils
Procesor video:
Celulele Gama -: 512
� Viteza minim� �int� radial: 1.7 kilometri pe or�
� Domeniu instrumentat: 3, 6, 12, 24 km sau 6, 12, 24, 48 km
Caracteristici fizice:

� Unitate Radar: 650 W x H 470 x 230 mm D
� Unitate Operator: 335 W x H 285 x D 111 mm
� Trepied �n�l�imea efectiv�: 1,2 m
De mediu:
� Respect� standardele NATO
� Temperatura: Opera�iunea-31oC la +49 � C, de stocare-46oC la 71 � C
� Umiditate relativa: pana la 95% la 35 � C
Gama de performan��:
� Gratuit detec�ie spa�iu: pfa = 10-6, Pd = 90%, �int� �n mi�care
� Pietoni (RCS 1 m2): 10 km
� Cu elicopterul (RCS 5 m2): 15 km
� Vehicule de teren (RCS 10 m2): 18 km
� Convoi de vehicule (RCS 300 m2): 40 km

Statia de radiolocatie START-1M, extrem de mobila, al carei performante sunt inca�SECRETE, precum si radare de naviga�ie fluviala �i maritima �n apropierea coastei de tip RN-1; SRN 743 X, in banda X. Aceste sisteme sunt construite de industria nationala, unele in cooperare cu Thales (franta) si RADWAR (Polonia), dar avand si inovatii romanesti.

Multe dintre sistemele mentionate mai sus, sunt duale, avand utilizare atat militara cat si civila.

Cea mai recenta achizitie in domeniul radar, ce va face parte din sistemul national de aparare, este radarul TASR-2020 (radar de ultima genera�ie cu dubl� utilizare, pentru controlul traficului aerian). Acest radar cu dubl� utilizare, furnizeaz� controlul traficului aerian (ATC), cu capabilit��i pentru aeronave civile �i militare, precum �i de Supraveghere /Ap�rare (DS), avand capabilit��i gapfiller. Sistemul radar utilizeaza gama ECCM, extins� �i mobilitate mare pentru a oferi cel mai �nalt nivel de flexibilitate CONOPS, pentru multi-misiune si roluri multiple, fiind usor de transportat cu C-130. Radarul ofera:
-completa abordare a serviciilor de control aerian;
-eficienta in ceea ce priveste succesiunea �i separarea aeronavelor, precum si de naviga�ie/ asisten��;
-integrarea cu radarele si o abordare de precizie;
-ATD-�i rezistenta �n condi�ii de bruiaj DS folosind ECCM;

� raz� lung� de acoperire in opera�iunile de supraveghere DS, de aproximativ 300 km distanta si 30000 de metri altitudine;
-integrat cu sistemele DS de comand� �i control, existente (Gap Filler-ul romanesc);
� con�tientizarea automata a situa�iei tactic-operative;
� extrac�ie avansata, automata a �intelor;
-sistem digital avansat de detectare a �intelor �n mi�care;
-sase niveluri de detec�ie meteorologice;
-ATM-sistem de automatizare display (DAS);
-sistem radio �i de comunica�ii de voce/date, securizat si de ultima generatie.
Radarul are o configura�ie mobila, transportabila, utilizand un model compact,extrem de mobil, anten� S-Band ASR �i anten� L-Band integrat�, putand fi montat si in configura�ie fix�, in incinta amenajata. ​​ Sistemul de automatizare Display (DAS) ofer� un set robust de instrumente care permit controlorilor de trafic aerian echilibrarea obiectivele de separare �i a eficien�ei fluxului �n spa�iul aerian. Utilizeaza ASR de performan�� foarte mare �i antene RSS pentru a maximiza performanta. DAS include instrumente de analiza a zborului sofisticate �i procesare de date de supraveghere, multi-sprijin �i ADS-B de prelucrare. Sistemul permite Predictii asupra zborului, pe termen scurt �i pe termen mediu, altitudine minim� �n condi�ii de siguran�� �i periculoasa; spa�iul aerian de penetrare de alert� �i benzi de electronice pentru progresul zborului. Radarul va avea in viitor solu�ii tehnologice avansate, inclusiv antene multifunc�ionale cu scanare activa (AMF-AESA) �i radar cu deschidere si apertura sintetic� (SAR).

Departe de a cuprinde complexitatea capabilitatilor existente sau viitoare, in dezvoltare, achizitie sau aflate deja in exploatarea curenta, ale Armatei Romane si Romaniei, concluzionam ca acestea se afla totusi la un inalt nivel tehnologic. Asa cum, acest domeniu de inalta tehnologie se afla in continua schimbare si modernizare pe plan mondial si Romania incearca pe masura resurselor sale, a intereselor strategice si zonale, sa tina pasul cu progresul.

Indiferent de ceea ce stim sau nu stim despre posibilitatile noastre in domeniul razboiului radioelectronic, radar, radioreleu si IT, in mod cert un nou Decembrie 1989 cu greu ar putea fi reeditat si montat de catre cineva. Acel moment a prins Armata Romana slaba tehnologic si nepregatita in a contracara acest tip de amenintare; insa, totodata, a reprezentat si o experienta, zic eu, benefica, in relevarea pasilor si a directiei de urmat, pentru ca asa ceva sa nu se mai intample. Fara a lauda sau critica, consideram ca ceea ce s-a facut pana acum, s-a facut bine. Insa ca intotdeauna, este loc si de mai bine!

Si deasemenea trebuie amintit si radarul FPS-117.Acesta este un radar tip Doppler, integrat in ASOC, de ultima generatie.Aduse in tara incapand cu anul 1995, au trecut deja printr-o etapa de modernizare si fac parte din lantul de supravegehere al NATO, pe frontiera de est.Cel mai recent montat este cel de la Barnova, in nord-estul tarii, un mic cadou pentru prietenii rusofoni, iar cel mai sudic este la Medgidia.Acesta din urma acopera toata zona de sud si litorala a Bulgariei.Practic radarul romanesc scaneaza si spatiul aerian si maritim al Bulgariei.Raza estimata +6-700 km�

De facto, reteaua radar romaneasca se intalneste cu cea turceasca si astfel se inchide cercul pe frontiera estica a NATO.FPS 117 a fost cumparat in numar de 5 bucati de armata si 5 bucati de Agentia Nationala de Meteorologie, dar practic toate cele 10 bucati sunt integrate in sistemul de aparare, avand insa rol dual, militar si meteorologic�

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Saur 3 Va fi rau spre foarte rau�
www.rumaniamilitary.ro/saur-3-va-fi-rau-spre-foarte-rau-2

Arme de razboi: noul TBT al Armatei�

Saur 3

Foarte putine informatii au aparut despre noul TBT al Armatei.In afara faptului ca se face si vom fi foarte mandri de el!Asadar ce putem spune astazi despre cel mai nou produs al industriei militare romanesti si despre noul Rottweiler al Armatei?!

Din pacate nu prea multe, dar ce stim deja este foarte incurajator.Asadar ce stim?!Pai stim ca :

� va avea blindaj compozit �Made in Romania�, care va fi printre cele mai bune din lume, standard 3+ minim, posibil la cerere pana la nivelul 5,

-sistem antiracheta tip pasiv, foarte performant, cu incarcaturi IR si LR, folosit si pe TR 85M1

-sisteme de observatie zi/noapte, foarte performante, si avertizare la iluminare cu infrarosu si laser

-variantele TBT cuprind: -varianta MLI, cu tun de 25mm si trei rachete SPIKE in turela

-varianta cu aruncator(mortier) de 120mm, automat, model francez,

-varianta AA, posibil cu STAR 80, sau alt sistem de rachete,

-varianta, vanator de tancuri, cu tun cu teava lisa de 120mm,

-ambulanta

-centru de comanda, extrem de bine utilat

-varianata APC cu mitraliera, in turela telecomandata

Saur 3

Daca avem noroc va fi, macar in doua variante, la EXPOMIL-ul din acest an��.Deocamdata cam atat s-a auzit.Sa speram si sa ne rugam�sa iasa.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Inteligenta romaneasca :Artileria�
www.rumaniamilitary.ro/inteligenta-romaneasca-artileria

Arme de razboi�artileria Romaniei

Artileria, o arma cu vechi state de serviciu pe campurile de batalie. Artileria, o arma cu traditie si in continua evolutie, inclusiv in Armata Romana.

De la bombarde la aruncatoare de mine si tunuri de mare putere si calibru, Armata Romana se poate lauda cu realizari de exceptie, ce o aduc in secolul XXI. Cercetarea militara romaneasca a adus si aduce inca Armatei, produse de exceptie, cu nimic inferioare celor straine.

De departe sistemul LAROM a suscitat cel mai mare interes, inclusiv pe plan international.

Sistemul LAROM 160mm

LAROM configura�ia sistemului:
-platforma lansator camion-aruncator de rachete, 6�6 permanent cuplat, montaj roti single fata/spate, capacitate mare de progresiune in teren accidentat. Poate lansa 40 rachete GRAD in 20 s sau 26 rachete LAR Mk 4 in 45 s, la 45 KM. Poate transporta 3+1 persoane in cabina blindata, de tip MGL, metalica, medie, cu 2 usi si 4 locuri, scaun sofer si insotitor, oglinzi retrovozoare clasa II,IV si V, instalatie de incalzire si ventilatie. Cabina dispune de echipament special, protectie balistica nivel 1 STANAG 4569, pentru glont si mine antipersonal, facut in colaborare cu Plasan Sassa/Israel. Motor-MAN D 2866 LF 25, Diesel, 4 timpi, 6 cilindrii in linie, supraalimentat, racit cu lichid, cu EVB; 419CP/1900rpm, EURO 3, cu optional 360 CP si transmisie automata Allison; cutie de distributie STEYR VG 2000/300 cu 2 rapoarte de transmitere. Rotile sunt profil tot teren Gigant Steel, avand sistem de umflare din mers (CTIS). Frana este integral pneumatica, cu 2 circuite independente, asistata ABS si EVB. Dispune de un troliu SEPSON, hidraulic, 10 tone forta maxima, 50 m lungimea maxima cablu, iesire spre fata si spate.;
� Muni�ie LAR/GRAD ;
-Sistem computerizat de comand� �i control, de artilerie (ACCS).

Rachetele GRAD au fost modernizate si sunt inzestrate cu focoase multiple: de proximitate, mecanice, cu bile (de 6,35 mm, 2500 de bucati intr-o lovitura, avand o arie letala de minim 30 m, cu fuzee FORAD-2), CARGO cu bombleti, ce poate penetra 105 mm de otel; FET-1, fuzee electronica de timp; MOFA-T1, fuzee cu optiuni multiple, de timp, proximitate, super-rapida.
DESCRIEREA LANSATORULUI:
-flexibilitate �n selectarea modului de lucru, �n func�ie de preferin�ele utilizatorilor;
-puternic �i durabil pentru a se potrivi cu toate sistemele de lansare sau subsistemele existente;
-dispune de sistem optic de vizare si control;
-dispune de sistem de control al focului (FCS);

-toate lansatoare sunt construite pentru lansare din containere (LPC​​);
-orice racheta poate fi folosita independent;
-sistemul are capacitatea de a lansa genera�ia mai veche de rachete GRAD cat si generatia de rachete containerizate LAR Mk4;
-durata de via�� �i opera�ionala a acestui lansator este practic nelimitata;
-implementarea �ntr-o pozi�ie nou� se face �n 5 minute, iar ie�irea din vechea pozi�ie �n termen de 3 minute dup� tragere;
echipajul LAROM este format din 5 persoane;
Sistemul are o rata de foc exceptionala::
-1 racheta / la fiecare 1,8 secunde, avand un feed-back computerizat care permite corectii intre lansator, observatorul din avanpost si punctul de comanda. Controlul focului poate fi efectuat din cabina sau cu comanda la distanta cu cablu, avand lungimea de 50m. Lansatorul are optiunea pentru tragere individuala sau automata partiala sau completa, in rate variabile in 4 stadii intre 0,5 si 1,8 s. La o rata de tragere de 1,8 s toate cele 26 de rachete pot fi lansate in 46,8s/;
-precizie excep�ional�;
-suprafata ariei de distrugere este de 1 milion de metri patrati, la o tragere completa.
LAR- MUNITII:
-containerul de lansare (LPC​​) contine, 13 rachete de tip CARGO -160mm calibru, sigilate din fabrica �n tuburi, gata de lansare. Bataia maxima cu muni�ie LAR este de 45 km, fiecare element din sistemul LAROM contine un GPS, iar in viitorul apropiat va contine si un sistem de navigatie inertiala.
-Distrugerea este realizat� folosind grenade multi-scop (bombleti) , care sunt dispersate pe o �int�. Rachetele cargo sunt echipate cu 104 grenade / fiecare.
Muni�ia CARGO este formata din: HE, fragmentarea controlat� cu un impact contopit;HE, fragmentarea controlat� cu focos de proximitate. Rachete-nu genereaza fum intens contribuind astfel la mascare si camuflare, facand tragerea mai sigura pentru operator.Fiecare dintre grenade are o suprafa�� nominal� letal� �mpotriva trupelor inamice de aproape 100 mp (5m raza letal� / fiecare).
SISTEMUL DE CONTROL AL FOCULUI (FCS):
-dispune de un sistem de control al tirului care reduce efortul echipajului: un sistem independent de testare (BIT) al lansatorului de rachete �i a sistemelor aferente;
-Display ce arata statutul rachetelor; alert� de pozitionare pentru siguran�� (zonele de siguran��, m�suri de urgen��); de selec�ie a tipului de rachete �i dimensiunea salvei care urmeaz� s� fie lansata, de afi�are a rachetei l�ng� care urmeaz� s� fie lansata �i num�rul de rachete r�mas;
-stabilirea automat� de la distan�� a focului si a tipului de fuzee.

Sistemul de operare cuprinde:
-FCU, cheie de operare selector- comutator care are trei pozi�ii;
-Safe, t�ierea energiei electrice la intreg sistemul, �i scurt-circuitul rachetelor in caz de urgenta;
-Test, sistemul este testat �n condi�ii de siguran�� �i toate datele necesare, defec�iuni orientative, sunt afi�at pe ecran/autodiagnosticare;
-Operatiile, fuzeele �i num�rul de rachete �n salv� pot fi programate, iar rachetele pot fi trase selectiv;

[youtube www.youtube.com/watch?v=6Crbevftim8?rel=0&w=480&h=390]

Produsele LAROM MLRS �i sistemele sale sunt complet integrate �n conceptul de C3I prin ACCS (Comandamentul Artileriei & Sistemul de control), dup� cum urmeaz�:
-brigada, batalion si posturi de comand� baterie cu calculatoareATAC (Computer Tactic Artilerie), legate �n BRIGNET �i re�ele FIDNET;
-lansator-nivel-cu GTAC (GUN / Calculator Tactic Lansator), legate �n re�ea GUNCONET;
-Observator Inaintat (FOR), sprijinind coordonatorul de foc (FSO). Posturile sunt echipate cu FTAC (Calculatoare Tactice Avansate), legate �n re�ea FISTNET;
-Post meteorologic este format din sta�ia de sondare, cu Radiotheodolite, iar componentele sale sunt pe deplin integrate �n ACCS si conceptul de C3I:
-sondare altitudine -40 km;
� intervalul maxim dintre masuratori-24m;
-emite buletine meteo conform: STANAG 4061, 4082 �i METEO11; pe baza radiosondei: radiotheodolitului �i a antenei LORAN C ;
� recep�ie RT-planul orizontal -360 de grade;
-recep�ie RT-planul vertical -0-90 de grade;
-recep�ie LORAN-C -omnidirec�ionala;
� distanta maxima de recep�ie -160 km;
Instala�ia este containerizata, avand incalzire, climatizare, NBC, filtru de aer-ventilatie.
Brigada / Batalionul / Comandamentul, este in permanenta legatura cu bateria. Postul de conducere este instalat �n interiorul unui container pe camion platforma. Echipamente se compun din:
-Computer-tactic TC 2000;
� Unitatea de Comunicatii Wireless TH 105;
-Postul de radio VSW PANTHER 2000 V L3;
-Postul de radio SW, Panther 2000 h;
-Biroul Central-F1612;
Telefon de r�zboi TC 72;
-Conexiune la Re�eaua de Comunicare -FISTNET/FIDNET;

-Software ACCS-ATAC;

-Instalatii speciale: NBC, filtru de aer-ventilatie, climatizare, instalatie de racire echipamente, surse de putere de 24V DC(baterii)/220 V AC (generator).

Pentru deservirea lansatorului LAROM cu munitie, a fost creata o autospeciala MITCL, cu sarcina utila de 9 tone, echipata cu sistem de iluminare camuflat si interfata electrica si pneumatica NATO, avand capacitate mare de progresie in teren accidentat, proiectata pentru manipulare containere cu rachete GRAD/LAR. Camionul are aceleasi caracteristici si performante ca si cel folosit pentru LAROM, dar dispune de suprastructura container metalic pentru transport rachete; macara hidraulica cu brat de 5200mm, sarcina maxima 2,2 tone si inaltimea de ridicare de 6000mm. Remorca este de tip RM 7.5/2-S, avand capacitatea de a transporta 2 containere cu rachete + alte doua pe camion.

Troliul SEPSON (Suedia) �care se regaseste si pe LAROM, de tip H 100 PS, de 10 tone forta, are posibilitatea de a actiona cablul atat in fata masinii cat si in spatele acesteia. Comanda troliului se poate executa din cabina, direct de la troliu sau de la distanta, cu telecomanda.

Instalatia de iluminat ce se regaseste si pe LAROM, este GABRIEL(franta), si foloseste corpuri de iluminat care permit trecerea de la regimul camuflat la ce necamuflat, si invers, instantaneu, prin actionarea unui comutator de la bordul cabinei.

Sistemul Grad � APRN 122mm, montat pe monitoarele si vedetele blindate de la Dunare

O nota aparte a sistemului GRAD romanesc este reprezentat de APRN-produsul este in inventarul unit��ilor marinei fluviale fiind varianta navalizata a lansatorului de 122 mm, cu 40 de tuburi lansatoare de rachete (stanga-dreapta).
Este format din unit��i de lansatoare (2�40 rachete), dispuse �n dou� rafturi concepute sa actioneze in acelasi timp. �ntregului sistem (lansator) r�m�ne sub puntea navei, fiind retractabil, atunci cand nu este operational. Precizia �i puterea de tragere ofer� o eficien�� deosebit� produsului �n opera�iuni de neutralizare �mpotriva mijloacelor de tragere inamice, �mpotriva rezervelor �i concentrarilor de trupele inamice, �n neutralizarea marinei inamice, �n interzicerea minarii �i distrugere �n zonele de coasta, actiuni de lupta impotriva Infanteriei Marine si a debarcarilor costiere, eliminarea de baraje, precum �i sustinere cu foc a trupelor proprii, neutralizarea inamicului aflat in fortificatii.

Un alt sistem artileristic romanesc, mai putin cunoscut este SISTEMUL DE RECUNOASTERE SI OBSERVARE PENTRU ARTILERIE, montat deocamdata pe TAB 4X4. Acesta se compune din:

-computer tactic ETC 2000;

-unitate de comunicatii wireless;

-sistem de achizitie laser al tintelor;

-VSW PANTHER 2000 VL1(statie radio);

-SW PANTHER 2000 H(statie radio);

-oficiul central F 1612;

-telefon militar TC 72;

-comunicatii network FISTNET;

-software ACCS-FTAC.

Sistemul dispune de un complet de ochire si vedere pe timp de noapte pe baza de radiatii termice, foarte modern, care este compatibil si interoperabil cu toti partenerii NATO. Acest sistem de achizitie al tintelor are ca destinatie:

-observatori inaintati (FO);

-controlorii focului aruncatoarelor (MFC);

-posturi mobile de cercetare-observare de artilerie;

-controlorii inaintati ai focului aerian (FAC) in actiuni de sprijin aerian apropiat (CAS). Acest sistem se compune din: camera termala; luneta de observare pe timp de zi cu CCD; telemetru laser �Eye-Safe� 1,54 m; platforma goniometru electronic cu GPS incorporat; unitate de comunicatii imagine, date si voce securizata; calculator tip Laptop rigidizat.

Principalele sale caracteristici sunt:

-distanta de detectie a tintei tanc pe timp de noapte 9km;

-distanta masurata cu telemetrul laser 20km;

-precizia de masurare a coordonatelor tintei 1 miime;

-distanta de transmitere imagine, date si voce 1km, mai departe prin statia radio a vehiculului;

-integrabil in sistemele C4I;

-compatibil cu sistemul MGRS folosit de catre NATO.

Acest sistem are in compunerea sa si telemetrul cu laser pentru artilerie si infanterie STLA-M3. Acest sistem laser are ca aplicatii: supravegherea campului de batalie, achizitia coordonatelor tintei si a vitezei de miscare a acesteia, fiind orientat spre Nordul Magnetic. In compunerea sa intra:

�sistemul de ochire optic;
� goniometru electronic;
-caseta compacta pentru transport u�or, cu baterii incluse;

-computer digital de control;

-tripod adjustabil;

-CdNI baterii;

-detectia maxima 20km;

-detectia minima 300m;

-gama de logica 3 tinte vizate pe axa.

Computerul digital permite:

-eroare maxim� de conversie a coordonatelor + / � 1m;
� viteza de masurare �int� 5-99,5 m / s;
-depoziareat de coordonate rectangulare -peste 100 tinte;
-interfata de date RS-232.

ATROM este inca una dintre realizarile romanesti in domeniu, care din pacate, inca asteapta introducerea in inzestrare. ATROM este un tun Howitzer autopropulsat de 155mm?52 calibre, integrat perfect in conceptul C3I si ACCs. El este perfect compatibil a lucra in retea cu LAROM, beneficiind de toate facilitatile acestuia si avand in componenta sa sisteme identice: statie meteo, computere tactice, etc. Despre toate acestea am mentionat la capitolul LAROM. Avantajele sistemului ATROM, sunt:

-mare mobilitate si putere de foc;

-rapida deplasare in teren;

-timp de reactie foarte scazut si operabil in toate conditiile meteo;

-bataia maxima a tunului este de 41 km cu

ATROM 155mm

proiectile cargo, putand ajunge la 50 km cu munitie inteligenta, ce va fi produsa in viitor;

-echipaj format din 5 membri;

-poate lua 24 de proiectile la bord, ce sunt pastrate in incinte securizate;

-dispune de doua brate hidraulice de sustinere in timpul tragerii, facilitand totodata accesul tunarilor la diferitele sisteme ale tunului. Sistemul hidraulic ajuta la manipularea obuzelor si a munitiei, usurand in mod vizibil operatiunile de �nc�rcare/descarcare. Cabina ATROM este blindata, avand caracteristici identice cu cabina LAROM.

Asa cum este normal industria romaneasca produce o gama larga de proiectile si pulberi, necesare gamei artileristice produse, cu calibre incepand de la 25mm -152/155mm. De remarcat este proiectilul de 100 mm exploziv COMP B, utilizat inclusiv de TR-84M1. Acest proiectil are un corp de o�el cu 2 inele �i un inel de ghidare, fortand arderea �ntr-un spa�iu str�ns al gazelor si amestecului exploziv. Proiectilul are un impact frontal, de contopire cu actiune instantanee, scurt� �nt�rziere in explozie �i dispozitiv de siguran��, care este armat la iesirea din teava tunului. De asemenea Romania produce o gama larga de grenade antitanc, precum PG-7VM cu lovitura cumulativa pentru RPG-7, avand capacitatea de a penetra 300mm de armura, la o distanta de 500m. GR-736, grenada reactiva cu mixtura incendiara si auto-initiere, destinata anihilarii personalului inamic, vehicule diverse, etc. Focul declansat de aceasta grenada este deosebit de intens, avand o putere mare de ardere de maxim 50 s la o distanta de minim 300m si de maxim 1300m. Globul de foc format se intinde pe o raza de 5 m.

Unul dintre sistemele recent intrate in inzestrare este ARGUS �un sistem de achizitie si control al focului, portabil de catre om. ARGUS F03, are ca destinatie:

-misiunile FO;

-achizitia, detectia si urmarirea tintelor in campul tactic, atat ziua cat si noaptea;

-determinarea coordonatelor tintelor si actualizarea lor in permanenta si automat;

-transmisii securizate de imagini, date si voce;

-perfect integrabil in coordonatele C4I si intreg sistemul artileristic al Armatei Romane;

-poate fi montat pe orice vehicul actual/viitor din dotarea Armatei.

Acest sistem se bazeaza pe computere si aparatura de vedere pe timp de zi/noapte si de achizitie si marcare tinte prin laser, de ultima generatie, produse inclusiv de catre industria nationala.

Desi se cunosc destule despre inzestrarea actuala a Artileriei Romane, nu la fel de multe se cunosc despre inzestrarea viitoare. Se vorbeste de sistemul artileristic de 105 mm, autopurtat, prezentat acum cativa ani la Expomil, dar care inca n-a ajuns in inzestrarea curenta. Despre acesta se stiu extrem de putine lucruri, dar va fi foarte performant, foarte mobil, autonom, ergonomic, avand cost operational scazut, rata mare de foc si acuratete, cu tehnologie state-of-the-art. Dupa cate se stie acesta este/va fi dezvoltat cu firma RDM Technology, Olanda.

Se vorbeste de un sistem artileristic foarte performant, format din lansatoare de rachete, 10 la numar, de 273 mm, cu bataie lunga. Acest proiect se afla, dupa cate stiu, in derulare. Se vorbeste despre iminenta intrare in inzestrare a ATROM; ceea ce ar fi o incununare a anilor de cercetare-dezvoltare dar si a timpului lung de asteptare din partea Armatei.

Una peste alta putem concluziona ca, Artileria Romana se afla la un nivel foarte inalt; capabilitatile acestei arme fiind remarcabile. Toate acestea ne fac sa credem ca viitorul acestei arme in Armata Romana este unul bine definit si ancorat in realitatea si traditia acesteia.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***