Religia in scoli, pro sau contra ?

Post si rugaciune!
Cine nu traieste in Hristos si Sfanta Maria Fecioara Neinceputa, traieste degeaba!
Pentru crestini, o rugaciune a inimii



Domnul meu din cer
Preaerecte Isus Hristos
Nu m� l�sa s� pier
Pe mine, robul t�u de jos.

Fecioara Maria Neinceput�
Luminat� �i nefu....[scuze]nefolosit�
Curat� �i cu dragoste mult�
Ap�r� pe mine, oi�a bl�nd�
C�nd necuratul �mi ia sufletul la tr�nt�

Sf�nta Treime de Sus
Ap�r� �i ursuletul meu de plu�
Ap�r� pe to�i fanii t�i
�i pedepse�te pe cei r�i.

Domnu' meu de Sus
C�tre tine, sunt supus
Tr�iesc �n rug�ciune din zori p�n� la apus

Amin+

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: 999florin, la data 2009-08-01 23:08:21Post si rugaciune!
Cine nu traieste in Hristos si Sfanta Maria Fecioara Neinceputa, traieste degeaba!
Pentru crestini, o rugaciune a inimii



Domnul meu din cer
Preaerecte Isus Hristos
Nu m� l�sa s� pier
Pe mine, robul t�u de jos.

Fecioara Maria Neinceput�
Luminat� �i nefu....[scuze]nefolosit�
Curat� �i cu dragoste mult�
Ap�r� pe mine, oi�a bl�nd�
C�nd necuratul �mi ia sufletul la tr�nt�

Sf�nta Treime de Sus
Ap�r� �i ursuletul meu de plu�
Ap�r� pe to�i fanii t�i
�i pedepse�te pe cei r�i.

Domnu' meu de Sus
C�tre tine, sunt supus
Tr�iesc �n rug�ciune din zori p�n� la apus

Amin+

Ai depasit limita bunului simt!

De la: ralucaelena13, la data 2009-08-02 15:23:19
Ai depasit limita bunului simt!

Poate ca a depasit-o ! Dar si religia, la modul in care azi se expune !

Intodeauna avem optiuni; uneori, este doar o alegere de atitudine. Cine zambeste atunci cand lucrurile nu merg in sensul dorit ... s-a gandit deja pe cine sa dea vina...

Religia in scoli o metoda de indobitocire a tineretului

De la: LUGULUGU, la data 2009-08-02 16:53:11Religia in scoli o metoda de indobitocire a tineretului

pai si de ce nu dai un decret,to'arsu' s-o elimini din programa scolara,sau tov.popi cotizeaza din banii stransi de la crestini pt.a va ajuta in grandiosul demers de a cuceri un nou mandat?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

ARGUMENTE �I DOVEZI (PE SCURT) DESPRE EXISTEN�A LUI DUMNEZEU �I A VIE�II DE DINCOLO DE MOARTE

Sunt foarte multe argumente �i dovezi c� exist� Dumnezeu �i via�� dincolo de moarte.

C�teva dintre ele sunt redate pe scurt pe blogul urm�tor:

http://www.cezar-iasi.blogspot.com/
Pe blog mai g�si�i: �nregistr�ri video cu miracole ; videoclipuri ; leg�turi cu numeroase site-uri foarte interesante (unele dintre ele con�in �i posturi TV on-line �i posturi de radio) ; c�r�i foarte intersante care pot fi citite direct pe internet (f�r� a necesita desc�rcare �n calculator) ; articole foarte interesante ; adrese, numere de telefon �i site-uri ale unor asocia�ii care ofera servicii caritative, etc.

V� rog intra�i pe blog �i trimite�i-l mai departe, ca s� foloseasc� �i altora. Chiar merit�.

�n textul urm�tor voi reda c�teva dintre argumentele �i dovezile existen�ei lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte. Aceste argumente �i dovezi nu sunt epuizate nici pe departe prin textul urm�tor. Mai sunt multe alte argumente �i dovezi care atest� existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte, �nc�t ar putea fi scrise tomuri �ntregi.

Mai �nt�i, c�teva citate semnificative :
� Pu�ina gustare a �tiin�ei poate duce la ateism, dar ad�ncirea �tiin�ei �l aduce pe om la Dumnezeu! � (Francis Bacon)
� Sunt tot a�a de sigur de existen�a sufletului ca de orice adev�r bine stabilit de �tiin�a experimental�. �i aceast� siguran�� nu este o simpl� credin��, ci o convingere profund�, dob�ndit� �n mod �tiin�ific. �- (Nicolae Constantin Paulescu, savant)
� Omul de �tiin�� nu se poate mul�umi s� spun�: Cred �n Dumnezeu, ci trebuie s� afirme : �tiu c� Dumnezeu este! � (Nicolae Constantin Paulescu)
� Dac� tabla �nmul�irii sau teorema lui Pitagora ar avea precepte morale, s-ar g�si mul�i s� le nege adev�rul. � (Nicolas Malebranche)

�n primul r�nd Dumnezeu ne-a revelat existen�a sa �i a vie�ii de dincolo. Cuv�ntul Revela�ie provine din expresia latin� �retro velum dare�, adic� �a da v�lul la o parte, a descoperi�. Sunt dou� tipuri principale de Revela�ie : Revela�ia natural� (prin care descoperim existen�a lui Dumnezeu din crea�ia sa) �i Revela�ia supranatural� (pentru c� Dumnezeu �nsu�i s-a descoperit oamenilor prin profe�i, prin Fiul s�u �ntrupat, Isus Cristos �i prin multe fapte �i interven�ii miraculoase)

1) REVELA�IA NATURAL�

a) M�rturia macrocosmosului �i a microcosmosului despre existen�a lui Dumnezeu:

Toat� crea�ia "vorbe�te" despre Dumnezeu, at�t macrocosmosul, c�t �i microcosmosul. Exist� atei care au ajuns la credin�� doar studiind la microscop un picior de albin�, v�z�nd c�t� complexitate exist� �n celule �i molecule �i d�ndu-�i seama de Fiin�a Inteligent� Suprem� din spatele crea�iei, pentru c� aceast� crea�ie complex� nu putea s� apar� la �nt�mplare. Este vorba de argumentul teleologic al existen�ei lui Dumnezeu, dedus� din complexitatea crea�iei. �n limba englez� exist� o expresie, intelligent design, care ilustreaz� faptul c� universul este creat �n mod inteligent de Dumnezeu. Acest design inteligent �l vedem at�t �n macrocosmos, c�t �i �ntr-un fir de iarb� la microscop.

Religia �i �tiin�a sunt complementare, sunt �n armonie, iar cei mai mul�i savan�i �i filosofi sunt credincio�i. Tocmai aceasta e tema tezei mele de doctorat: Armonia dintre religie �i �tiin��. Doar �tiin�a superficial� poate s� duc� la ateism, dar �tiin�a ad�nc� �l conduce pe om spre religie, a�a cum spunea �i filosoful Francis Bacon : �Pu�ina gustare a �tiin�ei poate duce la ateism, dar ad�ncirea �tiin�ei readuce pe om la Dumnezeu�.
Ruptura dintre religie �i �tiin�� e artificial� �i e de domeniul trecutului. �n prezent, religia �i �tiin�a au �nceput s� se reg�seasc� una pe alta �i s� redescopere armonia dintre ele. Au �nceput �i la noi �n �ar� cursuri despre armonia dintre religie, filosofie �i �tiin��, care se fac �n occident de mai bine de 20 de ani. Nu cu mult timp �n urm� unii au crezut c� religia �i �tiin�a n-ar avea nimic �n comun, ba chiar c� ar fi opozi�ie, ceea ce este fals, pentru c� religia �i �tiin�a sunt de fapt �ntr-o armonie perfect� �i sunt complementare. Cei mai mul�i savan�i �i filosofi au fost convin�i de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte.
Nicolas Malebranche spunea: "Dac� tabla �nmul�irii sau teorema lui Pitagora ar avea precepte morale, s-ar g�si mul�i s� le nege adev�rul". Cu alte cuvinte, ateii neag� existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte, pentru c� credin�a implic� �i respectarea preceptelor morale.
Ateismul nu are nici o baz�. Nu este nici un argument �i nici o dovad� c� Dumnezeu nu exist�, dimpotriv�, sunt foarte multe argumente �i dovezi c� exist�. Faptul c� nu-l putem vedea pe Dumnezeu �i sufletele, nu �nseamn� c� nu exist�. Dumnezeu �i sufletele exist� cu adev�rat. �nt�lnirea religiei �i �tiin�ei �n domeniul fizicii cuantice - o ramur� a fizicii destul de nou� - este �nc� o dovad� �n plus, c�, cu c�t ad�ncim cercet�rile �n �tiin��, cu at�t se �nt�lnesc mai mult adev�rurile religiei. Numai �tiin�a superficial� contrazice religia, �ns� �tiin�a ad�nc� �l conduce pe om spre religie, a�a cum spunea �i filosoful Francis Bacon : �Pu�ina gustare a �tiin�ei poate duce la ateism, dar ad�ncirea �tiin�ei �l aduce pe om la Dumnezeu �.

Un exemplu de fizico � teologie este cel oferit de fizicianul Frank Tipler. �n ultima sa carte, The Physics of Immortality / Fizica nemuririi � Dumnezeu, cosmologie modern� �i �nvierea mor�ilor (tradus� �i �n limba rom�n� �i ap�rut� la Editura Tehnic�, Bucure�ti, 2008), el argumenteaz� c� �nv���turile religiei despre supravie�uirea etern� �n fa�a mor�ii pot fi acum �nt�rite mult mai conving�tor de fizic�. �tiin�a �ns�i ne poate da acum siguran�a matematic� c� vom �nvia din mor�i �i tot fizica poate conduce, de asemenea, la siguran�a absolut� privind existen�a lui Dumnezeu. Supravie�uim imediat dup� deces ca suflete. Dup� deces are loc judecata particular�, dup� care sufletul merge �n rai sau �n iad. Iar la sf�r�itul lumii, �ntr-o clip�, printr-un miracol, va fi �nviat �i trupul fiec�rui om. Va fi acela�i trup de pe p�m�nt, dar �n acela�i timp va avea propriet��i supranaturale, cum a fost trupul Domnului Isus Cristos dup� �nviere. Trupul va fi unit cu sufletul, astfel c� omul, �n integralitatea sa (suflet �i trup) va merge la judecata universal� (judecata tuturor oamenilor de pe p�m�nt). Dup� judecata universal� omul �n �ntregimea sa (suflet �i trup) va merge acolo unde sufletul era deja dup� judecata particular�: �n rai sau �n iad. Fizica, matematica �i teologia sunt �n str�ns� leg�tur�. �n occident exist� chiar disciplina de studiu matematic� teologic�.

Un ateu nu are scuz� pentru necredin�a sa, se afl� �n ignoran�a vinovat� chiar dac� nu ar avea nici un fel de cultur� religioas�, deoarece existen�a lui Dumnezeu se poate deduce chiar numai din crea�ie (chiar f�r� revela�ia supranatural�), dup� cum spune �i psalmistul : �Cerurile spun slava lui Dumnezeu �i facerea m�inilor Lui o veste�te t�ria� (Psalm 18, 1) precum �i Sf�ntul Apostol Pavel �n scrisoarea c�tre romani : ��n adev�r, �nsu�irile nev�zute ale Lui, puterea Lui ve�nic� �i dumnezeirea Lui, se vad l�murit, de la facerea lumii, c�nd te ui�i cu b�gare de seam� la ele �n lucrurile f�cute de El. A�a c� [necredincio�ii] nu se pot dezvinov��i� (Romani 1:20). � Credin�a e o condi�ie necesar� pentru m�ntuire, pentru fericirea ve�nic�, dar nu e suficient�.

�n Psalmul 13,1 este scris: "Zis-a cel nebun �n inima sa: "Nu este Dumnezeu".", adic� a afirma sau a crede c� nu exist� Dumnezeu este o absurditate, este ca o nebunie.

Un ateu poate fi iertat dac� face poc�in�� pentru p�catul ateismului, ca �i pentru orice alt p�cat.

Despre ignoran�a vinovat� a ateilor �i a celor indiferen�i fa�� de religie, marele matematician, fizician �i filosof francez Blaise Pascal scria (citez din Blaise Pascal � Cuget�ri, Ed. �tiin�ific�, Bucure�ti, 1992, carte pe care o recomand):
�Aceast� superficialitate, �ntr-o chestiune �n care este vorba de ei �n�i�i, de ve�nicia lor, de fiin�a lor, m� irit� mai mult dec�t m� �nduio�eaz�; m� uime�te �i m� �nsp�im�nt�. E un monstru pentru mine.
�n zadar se �ndep�rteaz� ei cu g�ndul de la ve�nicia care �i a�teapt�, c�ci nu o pot nimici neg�ndindu-se la ea...
Iat� o �ndoial� cu teribile urm�ri. Este, desigur, un foarte mare r�u s� fim cuprin�i de aceast� �ndoial� ; �ns� este cel pu�in o datorie indispensabil� s� c�ut�m a ne da seama c�nd suntem cuprin�i de ea.
Cel care se �ndoie�te �i care nu cerceteaz� este totodat� �i nedrept �i foarte nenorocit. Iar dac�, �n aceast� stare, el este lini�tit �i satisf�cut, dac� se f�le�te cu ea �i dac� se arat� m�ndru, dac� din ea face subiect al bucuriei �i al de�ert�ciunii sale, n-am termeni s� calific o at�t de extravagant� creatur�.
Unde se pot c�p�ta asemenea sim��minte? Ce motiv de bucurie g�se�te cineva �n a nu mai a�tepta dec�t mizerii f�r� sf�r�it ?
Ce motiv de vanitate de a te crede �n �ntunecimi de nep�truns �i cum este posibil un astfel de ra�ionament la un om cu judecat� ?
�ederea aceasta lini�tit� �n ignoran�� este un lucru monstruos a c�rui extravagan�� �i stupiditate trebuie ar�tat� celor care �i petrec astfel via�a, pentru a-i face s�-�i dea seama de ce se petrece �n ei �n�i�i �i pentru a-i ru�ina prin ar�tarea nebuniei lor.
Exist� oameni indiferen�i fa�� de ruina fiin�ei lor �i de pericolul unei eternit��i de mizerie. Aceast� pozi�ie a lor mi se pare nefireasc�, de�i fa�� de celelalte lucruri ei iau cu totul alt� atitudine : se tem p�n� �i de cele mai mici dintre ele, le prev�d, le simt. �

Ca �i al�i savan�i, �i savantul Albert Einstein era convins de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii dincolo de moarte �i spunea: ��n veacul nostru materialist, singurii oameni de �tiin�� serio�i sunt oamenii profund religio�i.� Elogiind Turnul Eiffel de la Paris, a scris �n cartea de onoare: �Admira�ia mea pentru inginerul Eiffel, arhitectul turnului �i cea mai mare admira�ie pentru cel mai mare Arhitect, care a creat universul, Dumnezeu! �A spus c� ceea ce nu este materie �i nu se poate sim�i �i m�sura este cu mult mai mult dec�t materia �i c� oamenii de �tiin�� au �nceput s�-�i dea seama mai clar de acest lucru �ncep�nd cu descoperirea spectrului electromagnetic: �P�n� �n secolul XX realitatea a fost ceea ce oamenii puteau atinge, mirosi, vedea �i auzi. De la prima publicare a spectrului electromagnetic, oamenii au �nv��at c� ceea ce ei pot atinge, mirosi, vedea �i auzi este mai pu�in de o milionime a realit��ii. �


b) Crea�ia �i evolu�ia nu se contrazic, ci se �mbin�:

�n leg�tur� cu crea�ia �i evolu�ia, gre�eala unora este c� merg doar pe logica ter�ului exclus : �sau...sau... � � sau crea�ie sau evolu�ie�. Dar este �i logica ter�ului inclus : � �i...�i... � ��i crea�ie �i evolu�ie�. Dumnezeu a �mbinat crea�ia cu evolu�ia �n mod admirabil. Crea�ia special� se aplic� doar omului, nu �i celorlalte specii. Deci, omul a fost creat de Dumnezeu �n mod special, ca o coroan� a crea�iei v�zute, nu a fost creat prin evolu�ie, cum au fost create celelalte specii.
�n plus, �ntre om �i animal exist� deosebiri esen�iale (nu doar deosebiri graduale), pentru c� omul, spre deosebire de animal, este f�cut dup� chipul �i asem�narea lui Dumnezeu. (C�nd vorbim despre chipul lui Dumnezeu ne referim at�t la un chip spiritual, c�t �i la un chip uman, ambele accep�iuni ale chipului fiind revelate prin �ntruparea Domnului Isus Cristos).

Pierre Teilhard de Chardin a dezvoltat o teorie �n care se �mpletesc crea�ionismul �i evolu�ionismul. Iar Jacques Monod (n. 1910), medic �i biochimist francez (premiul Nobel pentru psihologie �i medicin�, �n 1965 pentru lucr�ri de biochimie �i genetic�) scria: �Nu-i exclus c� a�a au evoluat toate, dar nu f�r� Dumnezeu�. Crea�ia nu a fost doar �n momentul ini�ial, ci continu� prin evolu�ie. Evolu�ionismul nu poate fi la �nt�mplare, ci este dirijat de Dumnezeu. Crea�ia nu s-a oprit niciodat�. Actul de crea�ie e un gest uria�, continuu, trasat pe tot parcursul timpului. El continu� �nc�. Omul este chemat s� participe �i el la crea�ie, �n calitate de co-creator creat.

Teoria evolu�iei e perfect compatibil� cu Biblia, a declarat arhiepiscopul Gianfranco Ravasi, ministrul Culturii din Vatican. Ravasi a f�cut aceste declara�ii cu prilejul organiz�rii la Vatican, �ntre 3 �i 7 martie 2009, o conferin�� prilejuit� de aniversarea a 150 de ani de la publicarea volumului �Asupra originii speciilor�, �n care Darwin �i-a expus teoria evolu�iei. Evenimentul a reunit �n egal� m�sur� oameni de �tiin��, teologi �i filosofi.
Arhiepiscopul Ravasi a mai spus c� teoriile lui Darwin �n-au fost niciodat� condamnate de Biserica Catolic�, dup� cum nici c�r�ile lui n-au fost interzise�. Papa Pius al XII-lea a declarat, �n 1950, c� Biserica Catolic� nu interzice studiul evolu�iei, iar Papa Ioan Paul al II-lea a spus, �n 1995, c� evolu�ionismul �ncetase s� fie o �simpl� ipotez� pentru catolici. Astfel, Vaticanul nu sprijin� interpretarea literal� a �ntregii c�r�i a Genezei. De exemplu, cele �ase zile ale crea�iei lumii sunt de fapt epoci sau ere. �n acest sens, Biserica Catolic� sus�ine un evolu�ionism teist (dirijat de Dumnezeu), spun�nd c� nu exist� nici un motiv pentru care Dumnezeu nu s-ar fi putut folosi de un proces evolutiv �n crea�ie.
Iat� c�teva linkuri despre aceast� conferin�� care s-a desf�urat la Roma:

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=17284&lang=r

http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=16712&idcom=7030

http://www.vaticanradio.org/rom/Articolo.asp?c=270658

Un articol foarte interesant pe aceast� tem� poate fi citit acces�nd linkul:
http://www.profamilia.ro/revista.asp?id=2006_01_03

Lamarck �i Darwin, pe ale c�ror idei materiali�tii moderni �i-au edificat sistemul, credeau �n Dumnezeu:

Jean-Baptiste de Lamarck: �Natura nefiind o inteligen��, nefiind nici m�car o fiin��, ci numai o ordine a lucrurilor, constituind o putere �n �ntregime supus� legilor, aceast� natura, zic, nu este �nsu�i Dumnezeu. Ea este produsul sublim al voin�ei sale atotputernice. Astfel, voin�a lui Dumnezeu este pretutindeni exprimat� prin func�ionarea legilor naturii, pentru c� aceste legi vin de la El. Iar aceast� voin�� nu poate fi limitat�, puterea din care ea eman� neav�nd limite�. (Lamarck, Histoire naturelle des animaux sans vert�bres, I, edi�ia a doua, Editura Baillière, Paris, 1885, pag. 267)

Charles Darwin: �O alt� cauz� a credin�ei �n existen�a lui Dumnezeu, care �ine de ra�iune iar nu de sentimente, m� impresioneaz� prin greutatea sa. Ea provine din extrema dificultate - sau mai bine zis din imposibilitatea - de a concepe acest imens si prodigios Univers, cuprinz�nd omul �i facultatea sa de a privi �n viitor, ca pe rezultatul unui destin �i al unei necesit��i oarbe. Cuget�nd astfel, m� simt nevoit s� admit o Cauz� primar� cu un spirit inteligent, analog �ntr-o oarecare m�sur� cu cel al omului, �i merit numirea de deist. � (La vie et la correspondance de Charles Darwin par De Varigny, I, Editura Reinwald, Paris, 1888, pag. 363)

A�a cum spuneam, nu toat� cartea Genezei trebuie interpretat� literal, ci unele pasaje, cum sunt cele ale crea�iei �n �ase zile, trebuie interpretate simbolic, metaforic. Helmut Hofling, �n cartea Cosmosul dintr-o privire, arat� cum cele �ase �zile� din cartea Genezei sunt de fapt cele �ase ere geologice:

- era arhaic� (prima zi)
- era algonkian� sau precambrianul (a doua zi)
- paleozoicul (a treia zi)
- mezozoicul (a patra zi)
- era neozoic� are dou� zile care se �mpart astfel:
- ter�iarul (a cincea zi)
- cuaternarul (era in care suntem si care continua de fapt) este a �asea zi
� Odihna � lui Dumnezeu �n ziua a �aptea, o putem �ncadra �n acel � deja...�i nu �nc� � al �mp�r��iei sale. Dumnezeu este �n afara timpului ; timpul curge pentru noi, dar la Dumnezeu toate sunt prezente, astfel c�, �mp�r��ia lui Dumnezeu, de�i pentru noi e � �n construc�ie �, putem considera c�, pentru Dumnezeu, e prezent� deja.

Tot cu ajutorul logicii ter�ului inclus, putem �n�elege c� Isus Cristos este �i Dumnezeu �i om. Denis de Rougemont spunea c� f�r� practica cre�tinismului - a Dumnezeului-om - fizicienii n-ar fi ajuns niciodat� s� accepte c� fotonul poate fi, �n acela�i timp, �i und�, �i corpuscul. Deci �i fizica ne �nva�� practic logica ter�ului inclus, prin faptul c� fotonul, particula luminii, este �i und� �i corpuscul, �n acela�i timp.

De asemenea, tot cu ajutorul logicii ter�ului inclus putem �n�elege c� Dumnezeu este �i iubitor �i drept. �n iubirea lui, Dumnezeu ne d� iertare dac� ne �ntoarcem la el �n via�a p�manteasc�, iar dreptatea lui se manifest� mai ales dup� moarte, �n sensul c� nu-i poate primi �n rai �i pe p�c�to�ii care n-au f�cut poc�in�� de p�cate pe p�m�nt, pentru c� ar fi nedrept, iar el, ca Fiin�� perfect�, nu poate fi nedrept. �i nici nu poate min�i, iar �n Biblie ne vorbe�te de multe ori at�t de fericirea ve�nic�, c�t �i de suferin�a ve�nic�.

c) Exist� �n om un "desiderium", care �nseamn� "dorin�� de fericire total�", " dorin�� de fericire p�n� la stele". Acestei dorin�i de fericire total� �i corespunde realitatea �mplinirii ei �n Dumnezeu, care va fi acordat� celor ce vor ajunge la m�ntuire, la fericirea ve�nic�. Orice om are �n el aceast� dorin�� de fericire, de �mplinire total�, numai c� mul�i o caut� unde nu este, sau chiar pe c�i gre�ite, �n loc s� caute �mplinirea ei �n Dumnezeu. Oric�t de �mplinit ar fi un om, tot �i va r�m�ne �n suflet acest "desiderium", aceast� dorin�� de �mplinire total�, "p�n� la stele", care poate fi g�sit� numai �n Dumnezeu.

d) C�teva exemple de scriitori, fo�ti atei, care au devenit cre�tini

Scriitorul francez Andr� Frossard a fost int�i ateu, apoi a devenit cre�tin �i a scris, printre altele, �i c�r�ile �Dumnezeu exist�, eu L-am �ntalnit� �i ��ntreb�ri despre Dumnezeu�, care sunt traduse �n limba rom�n� �i le recomand.
Un alt exemplu de ateu care a devenit cre�tin este scriitorul francez Paul Claudel. �i exemplele pot continua.

e) M�rturii ale oamenilor de �tiin�� referitoare la existen�a lui Dumnezeu, a vie�ii dincolo de moarte �i a armoniei dintre religie �i �tiin��

Savantul rom�n Nicolae Constantin Paulescu, care a descoperit insulina, scria: �Demonstra�ia existen�ei unei cauze primare a vie�ii, imateriale, unice �i �n�elepte, este termenul sublim la care ne conduce fiziologia. Aceast� cauz� primar� este Dumnezeu. Prin urmare, omul de �tiin�� nu se poate mul�umi s� spun�: Cred �n Dumnezeu, ci trebuie s� afirme : �tiu c� Dumnezeu este.� (Nicolae Constantin Paulescu - No�iunile de suflet �i Dumnezeu �n fiziologie, Editura Anastasia, Bucure�ti, 1999, pag. 115)

�n aceea�i carte scrie : ��n ceea ce m� prive�te, afirm sus �i tare c� sunt tot a�a de sigur de existen�a sufletului ca de orice adev�r bine stabilit de �tiin�a experimental�. �i aceast� siguran�� nu este o simpl� credin��, ci o convingere profund�, dob�ndit� �n mod �tiin�ific.� (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 110).

Iar despre materialism �i ateism Nicolae Paulescu scrie: �Ast�zi, o mi�care de reac�ie �mpotriva �nc�lc�rilor pe care Materialismul �i corolarul s�u, Ateismul, le s�v�r�esc asupra domeniului �tiin�ei, �ncepe s� se produc� pretutindeni, �n Fran�a �i mai ales �n Germania. S� sper�m, prin urmare, c� �n cur�nd �tiin�a va ajunge s� scape de acest parazit, care nu numai c� o compromite, dar o �i paralizeaz�, �mpiedic�ndu-i progresul.� (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 129)

�Ideea de Dumnezeu este o no�iune fundamental�, f�r� de care �tiin�a cade �n absurd. Materialismul ateu a n�p�dit societatea modern�, care l-a primit orbe�te tocmai pentru c� el s-a dat drept expresia �tiin�ei, drept rezultatul sau sinteza celor mai recente descoperiri ale ei. El s-a servit de prestigiul �tiintei - de�i, ca sistem, este �ns�i nega�ia acesteia - ca s� impun� mul�imii semi-savan�ilor, incapabili s�-i priceap� ipocrizia. Prin ei, s-a introdus �n �coli (unde, �n mod la�, a exploatat �i exploateaz� candoarea �i naivitatea copiilor sau a tinerilor neexperimenta�i, care nu au nici cuno�tin�e suficiente, nici spirit critic destul de dezvoltat pentru a deosebi minciuna de adev�r) �i a otr�vit astfel, cu doctrinele sale r�uf�c�toare, mai multe genera�ii. Ca orice eroare, materialismul �nseamn� ignoran�� -fie prin lipsa de cultur�, fie prin lipsa de inteligen��, fie prin caracterul p�tima�. La �aptesprezece ani, eram materialist pentru c� nu aveam dec�t o sum� foarte restr�ns� de cuno�tin�e asupra naturii; pentru c� ra�iunea mea nu era �nc� dezvoltat�, a�a c�, neav�nd spirit critic, credeam tot ce auzeam �i citeam; pentru c� m� l�sam prins �n cursa perfidei afirma�ii c� oamenii de �tiin�� sunt to�i materiali�ti. Ei bine, dac� de atunci nu a� fi dob�ndit, printr-un studiu continuu, noi cun�tin�e asupra naturii brute �i asupra fiin�elor vie�uitoare, sau dac�, din nenorocire, facult��ile mele intelectuale ar fi r�mas �n acel stadiu infantil, sau dac� nu a� fi constatat c� adev�ra�ii savan�i resping sistemul materialist, atunci a� fi �i ast�zi o victim� a acestei doctrine.� (Nicolae Constantin Paulescu, ibidem, pag. 119 � 120).

Alte exemple:

Wernher von Braun (1912-1977), inginer american de origine german�. Creatorul fusibilelor V2 �i al rachetelor spa�iale americane. A scris multe articole despre �tiin�� �i credin��. �ntr-o conferin�� �inut� la Colegiul Belmont din Carolina de Nord, �n iunie 1972 spunea: ��tiin�a nu este incompatibil� cu religia. �n timp ce �tiin�a ne �nva�� tot mai multe despre crea�iune, religia ne �nva�� tot mai mult despre Creator!�
�ntre cuvintele care-i pl�ceau mai mult s� le citeze erau cele spuse de astronautul american Frank Borman, dup� misiunea astronavei Apollo 8, care de Cr�ciun �n anul 1968 a �nconjurat luna. Celor care dup� acest Cr�ciun petrecut �n spa�iu �l �ntrebau dac� a v�zut pe Dumnezeu (aluzie care se referea la cosmonautul sovietic Titov, care �n 6 aug. 1961 dup� �ntoarcerea sa din spa�iu a declarat c� nu l-a �nt�lnit pe Dumnezeu), Frank Borman r�spundea: �Nu, pe Dumnezeu nu l-am v�zut, dar am v�zut clar dovezile existen�ei Sale�. Werhner von Braun mai spunea: �Cu c�t vom �n�elege mai bine universul, cu at�t vom admira mai mult pe Creator!�

Max Planck (1858-1947), fizician german, creatorul teoriei quantelor. Premiul Nobel �n 1928. Era credincios practicant, merg�nd regulat la biseric�. Declar�: �Oric�t de profund am ajunge cu cercet�rile, nu g�sim nici o contradic�ie �ntre religie �i �tiin��, ci dimpotriv�, o concordan�� esen�ial�. Religia �i �tiin�a nu se exclud, cum cred unii, ci se completeaz�.�

Jurien de la Graviere, pre�edinte al Academiei de �tiinte din Paris, in C. R. Acad. des Sciences, �edin�a din 27 decembrie 1886, p. 1293: �Botanica este o �tiin�� care, cu umilin��, se mul�ume�te s�-l admire pe Creator �n operele sale�.

Etienne Geoffroy Saint-Hilaire, celebru naturalist, membru al Academiei de �tiin�e: �Ajuns la aceast� limit�, fizicianul dispare; omul religios singur r�m�ne, pentru a �mp�rt�i entuziasmul sf�ntului Profet �i pentru a striga cu d�nsul: Cerurile spun gloria lui Dumnezeu...�. (Etienne Geoffroy Saint-Hilaire Philosophie anatomique, Paris, 1822, II, p. 499).

Herv� Faye, astronom ilustru, membru al Academiei de �tiinte: ��i cum inteligen�a noastr� nu s-a facut ea ins�i, trebuie s� existe o inteligen�� superioar� din care deriv� a noastr�. �i cu c�t ideea pe care ne-o vom face despre aceast� inteligen�� suprem� va fi mai �nalt�, cu at�t ne vom apropia mai mult de adev�r; nu risc�m s� ne �n�el�m consider�nd-o drept autoarea tuturor lucrurilor, raport�nd la ea aceste splendori ale Cerurilor care au de�teptat cugetarea noastr�; �i, �n fine, iat�-ne preg�ti�i s� �n�elegem �i s� primim formula tradi�ional�: Dumnezeu, Tatal, atot�iitorul, f�c�torul cerului �i al p�m�ntului... �. (Faye Sur l'origine du monde. Theories cosmogoniques des anciens et des modernes, Ed. Gauthier-Villars, Paris, 1884, p. 9)
Arthur S. Eddington (1882-1946), astronom �i fizician englez. El a determinat masa, temperatura �i constitu�ia a numeroase stele. Spunea: �Fizica modern� ne conduce �n mod necesar la Dumnezeu!�

Astronomul Johannes Kepler (1571-1630) �i-a rezumat crezul afirm�nd: �Sunt cre�tin�. L-a recunoscut pe Dumnezeu drept � Creatorul plin de bun�voin��, care a adus �n fiin�� natura din nimic �. Legile descoperite de el, ale mi�c�rii planetare, au fost rezultatul credin�ei �n Dumnezeu, ca Dumnezeu al ordinii, �i nu al haosului. �n cartea sa, Armonia lumilor, publicat� �n 1619, pentru a prezenta cel de-al treilea principiu al mi�c�rii planetare, Kepler scria: � Mare este Dumnezeu, Domnul nostru, mare este puterea Sa �i �ntelepciunea Lui nu are sf�r�it. � Afirmatiile lui Kepler reflect� credin�a cre�tin� pe care acest mare om de �tiin�� a avut-o: � V�d acum c�, prin str�daniile mele, Dumnezeu este sl�vit �i �n astronomie, �ntruc�t cerurile spun slava lui Dumnezeu. �

Hans Spemann (1869-1941), biolog german, premiul Nobel �n 1935 pentru cercet�ri asupra mecanismului fiin�elor vii, declara: �Trebuie s� m�rturisesc c� �n timp ce fac cercet�ri am impresia c� am �n fa�a mea o fiin�� cu care dialoghez �i care m� dep�e�te total prin inteligen�a Sa. Aceast� prezen�� de necrezut treze�te �n cercet�tor un respect de admira�ie.�

Guglielmo Marconi (1874-1937), fizician italian, a realizat primele linii de telegrafie f�r� fir. Premiul Nobel �n 1909. De pe vasul s�u din marea Mediteran� a aprins l�mpile de la Congresul euharistic �inut la Sidney �n Australia. Un fapt f�r� precedent! El zicea: ��tiin�a singur� nu poate l�muri multe mistere, �n primul loc, al existen�ei noastre: cine suntem, de unde venim �i unde mergem? Eu declar cu m�ndrie c� sunt cre�tin. Credin�a o am nu numai ca membru al Bisericii Catolice dar �i ca om de �tiin��!�

f) Despre cauzele necazurilor �i suferin�ei din lume

Dumnezeu nu a vrut r�ul �n lume. �ntreaga r�spundere pentru r�ul din lume �i revine omului. Necazurile �i bolile au intrat �n lume mai �nt�i datorit� p�catului str�mo�esc al omului, pentru c� omul a cedat ispititorului. De asemenea, au �i diferite cauze genetice �i alte cauze (alcoolismul, fumatul, alimenta�ia nes�n�toas�, etc.)

Deci, necazurile �i bolile nu sunt date de Dumnezeu, ci sunt cauzate de oameni. �n general r�ul este �mp�r�it �n trei categorii : r�ul moral (p�catul), r�ul fizic �i r�ul metafizic. R�ul fizic �i metafizic provin din r�ul moral, din p�cat. Dac� Dumnezeu ar fi suprimat r�ul, ar fi �nsemnat s� suprime �i liberul arbitru al omului �i ar fi �nsemnat s� creeze robo�i coordona�i de El, nu oameni cu voin�� liber�.

Nenorocirile �i bolile provin din folosirea improprie �i nepotrivit� a libert��ii umane. Oare nu noi polu�m apa pe care o bem, aerul pe care-l respir�m, alimentele cu care ne hr�nim, p�m�ntul pe care tr�im? Oare nu noi provoc�m grave dureri fizice �i boli incurabile cu aceast� gestionare improprie a comorilor pe care Dumnezeu ni le-a pus la dispozi�ie? Oare nu noi suntem direct responsabili chiar �i fa�� de at��ia copii care sunt �nc� �n s�nul matern?

O mentalitate gre�it� ne face s�-l consider�m pe Dumnezeu responsabil, f�r� motive reale �i concrete; trebuie s� renun��m la afirma�ia devenit� proverbial� c� toate se �nt�mpl� pentru c� ��este voin�a lui Dumnezeu�. De exemplu, �tim c� circa 250.000 de persoane mor anual �n lume din cauza bolilor cum ar fi malaria, febra tifoid�, holera. �n realitate, este vorba de afec�iuni provocate de poluarea apelor �i a ambientului, cauzate de fuga omului dup� c�tig, f�r� se �in� cont de valoarea vie�ii. �i apoi se aude afirma�ia resemnat� a celui care nu �tie s� disting� responsabilit��ile, adic� faptul c� ��trebuie acceptat� voin�a lui Dumnezeu�.
Sunt prea multe femei care dau vina pe Dumnezeu pentru sterilitatea lor �i care se �ntreab� de ce Dumnezeu le refuz� maternitatea. Aceste femei �tiu c� pesticidele de pe fructe sau de pe verde�uri au un grad a�a de mare de toxicitate, �nc�t provoac� daune grave �i ireversibile pentru capacitatea lor reproductiv�?

O atent� analiz� medical� demonstreaz� c� 75% dintre cazurile de cancer �nregistrate �n lume pot fi evitate �n mod normal. Totu�i, mul�i vor muri �ntreb�ndu-se �n mod inutil: �De ce mi-a trimis Dumnezeu cancerul?� Statisticile mai afirm� c�, �n orice �ar� din lume, dotat� cu un grad destul de ridicat de bun�stare privat� �i social�, mor �n fiecare an circa 15.000 de persoane �i alte 120.000 sunt r�nite �n accidente de circula�ie. Care sunt cauzele acestei statistici descurajatoare? 69% dintre ei mor din cauza unei erori a �oferului; 17% din cauza st�rii drumurilor; 6% din cauza unei erori a pietonului; 5% din cauza avariilor ma�inii �i 3% din cauze naturale. �n realitate, 100% dintre persoanele care supravie�uiesc �n aceste accidente consider� c� vina este numai a lui Dumnezeu�

�n fiecare an, mor �n lume milioane de persoane din cauza fumului; mii de copii se nasc cu malforma�ii, orbire, handicap, traume provocate de pl�gi sociale, cum sunt malnutri�ia, alcoolismul cronic al p�rin�ilor sau lipsa de vitamine. �i prea mul�i p�rin�i �nc� se �ntreab�: �De ce a voit Dumnezeu aceasta pentru mine? De ce i s-a �nt�mplat aceasta copilului meu?� Planeta noastr� produce actualmente mai mult cu 10%peste necesarul de hran� pentru tot neamul omenesc. Egoismul ��rilor bogate, neglijen�a, proasta administrare a structurilor politice �i sociale �i chiar interesele meschine ale anumitor guverne fac ca aproape 500 de milioane de persoane s� sufere �i s� moar� de foame. �i totu�i, nu lipsesc cei care au curajul s� spun�: �Cum pot eu s� cred �n Dumnezeu c�nd at�ta lume moare de foame?�; ca �i cum Dumnezeu ar fi responsabil de neglijen�a noastr�!

Edificii care �mboln�vesc

Recent, un grup de speciali�ti a denun�at faptul c� �n arhitectur� nu se face nimic pentru a evita a�a-numitul �sindrom al edificiului bolnav�: o plag� social� care cuprinde de acum milioane de persoane. �ntr-adev�r, �n multe edificii moderne se folosesc unele tipuri de materiale plastice, de conglomerate, de ciment �i alte materiale care eman� substan�e toxice �i cancerigene, f�r� ca locatarii s� fie avertiza�i cu privire la riscurile pe care le au; �ns�, �n momentul �n care contacteaz� boli grave, acestea vor deveni o povar� a �crucii grele pe care Dumnezeu le-a dat-o�.

�i marile inunda�ii, considerate fenomene capricioase �i necontrolabile, capabile s� provoace imense pierderi economice �i un num�r foarte mare de mor�i, �n realitate, sunt �i rodul interven�iei iresponsabile a omului asupra naturii. Acela�i lucru se �nt�mpl� �n cazul cutremurelor: sunt evenimente naturale, dar multe dintre ele sunt cu adev�rat funeste din cauza iresponsabilit��ii omului care nu le �nfrunt� cu structuri corespunz�toare.

Practic, omenirea a �nfr�nt boli grave cum sunt variola �i poliomielita. C�te alte boli ar putea s� fie �terse de pe planeta noastr� dac�, �n loc s� se iroseasc� banii �n orice tip de arme de ucidere, s-ar folosi multe resurse economice �i intelectuale �n cercetarea �tiin�ific�? �n schimb, din p�cate, �i �n mintea multor cre�tini, responsabilul relelor �i al mor�ii continu� s� fie Dumnezeu: omul nu are nimic de-a face, omul este numai o victim� Noi suntem cei care favoriz�m moartea: �i netezim drumul cu ura �i neglijen�a; putem s�-i bloc�m excesul de victime, pe care le secer�, prin iubire, generozitate �i un profund sim� de responsabilitate personal� �i social�.

Deci necazurile nu sunt date de Dumnezeu, sunt cauzate de oameni, dar sunt permise �n scop pedagogic, educativ. Una este a da, a vrea �i cu totul altceva este a permite. Deci, un efect al necazurilor este - sau ar trebui s� fie - cel pedagogic, educativ. Marele scriitor Giovanni Papini spunea : � Dac� a� fi suferit c�nd eram t�n�r c�t suf�r acum c�nd sunt b�tr�n, a� fi ajuns un geniu .� Un copil care sufer� e mai matur �n g�ndire dec�t un adult care nu a cunoscut suferin�a. Totu�i unii oameni nu �nva�� nimic nici �n urma necazurilor.

�Dumnezeu nu a venit s� suprime suferin�a, nu a venit s� o explice, dar a venit ca s� o umple de prezen�a Sa�, spune un alt scriitor, Paul Claudel. �i asta p�n� �n r�d�cinile sale cele mai profunde.
Sf�ntul Igna�iu de Loyola spune c� atunci c�nd vine boala trebuie s� ne convingem � c� ea nu este un dar inferior s�n�t��ii �. Acest sf�nt s-a convertit tocmai �n boal�. A avut ocazia s� reflecteze, s� se dedice lecturilor spirituale, rug�ciunii. Bolnavul �i ajut� mai mult, cu r�bdarea sa, cu cuvinte edificatoare, cu exemplul, pe vizitatori, dec�t ei pe el. Sf�ntul Ioan Hrisostomul scrie : � Dac� la boal� te �ncrezi �n Dumnezeu, �i place mai mult dec�t dac� ai face multe fapte bune c�nd e�ti s�n�tos. � Iar Blaise Pascal scrie : � Cunosc pericolul s�n�t��ii, dar �i marile avantaje ale bolii. �

Pe de alt� parte, suferin�a are �i rolul de a ne da ocazii pentru a practica iubirea unii fa�� de al�ii. �n acest sens, papa Ioan Paul al II � lea scria despre suferin�� : � Suferin�a e prezent� �n lume pentru a face s� se desc�tu�eze iubirea, pentru a face s� se nasc� fapte de iubire fa�� de aproapele. �

Dumnezeu nu permite nici ispite peste puterea noastr� : "Nu v-a ajuns nici o ispit� care s� nu fi fost potrivit� cu puterea omeneasc� �i Dumnezeu, care este credincios, nu va �ng�dui s� fi�i ispiti�i peste puterile voastre; ci �mpreun� cu ispita, a preg�tit �i mijlocul s� iesi�i din ea, ca s-o pute�i r�bda." (1 Cor. 10,13)

Un alt motiv pentru care Dumnezeu permite necazurile din lume este �i pentru a nu ne lega cu toate puterile de aceast� via�� trec�toare, ci s� ne �ndrept�m speran�a spre ve�nicie.

Necazurile �i r�ul din lume sunt explicate mult mai pe larg de ramura teologiei numit� teodicee.

Dar, mai presus de toate, Dumnezeu este solidar cu suferin�a noastr�: Domnul Isus Cristos a venit �i a suferit aici. El s-a sacrificat pentru noi ca s� ne deschid� calea spre m�ntuire, dar mai departe depinde de noi dac� ne m�ntuim. Ne m�ntuim dac� facem poc�in�� de p�cate �i urm�m cuv�ntul s�u, a�a cum vom vedea mai jos. Avem liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Dumnezeu nu a creat robo�i, ne-a �nzestrat cu liberul arbitru, adic� libertatea voin�ei de a alege �ntre bine �i r�u �i suntem responsabili de ceea ce alegem. Domnul Cristos a murit pe cruce pentru noi f�r� de noi, dar nu ne poate m�ntui f�r� de noi, f�r� colaborarea noastr�. Dumnezeu ar fi putut g�si �i o alt� cale pentru a ne deschide calea spre m�ntuire, dar numai prin sacrificiul suprem ne putea ar�ta iubirea lui maxim�. Domnul nostru Isus Cristos �nsu�i a spus : �Nimeni nu are o iubire mai mare dec�t cel care �i d� via�a pentru prietenii S�i� (Ioan 15:13) �i a dovedit din plin aceasta. Prin liberul arbitru omul poate valorifica jertfa Domnului Isus Cristos sau o poate face zadarnic� pentru el. Deci, s� nu z�d�rnicim jertfa Domnului Isus Cristos pentru noi! S� ne str�duim s� ajungem �n rai, unde nu este durere, nici �ntristare, nici suspin, ci via�� ve�nic� �i at�t de fericit� cum nici nu ne putem imagina! Dac� ne vom m�ntui, vom avea parte de �mplinirea acelui "desiderium" de care am vorbit, �mplinirea acelei dorin�i de fericire total�, "�mplinire p�n� la stele".

�n privin�a necazurilor, se poveste�te c� un om a avut �ntr-o noapte un vis interesant. Se f�cea c� se afla �ntr-un pustiu uria�, unde vedea, privind �napoi, urmele pa�ilor pe nisip pe care �i f�cuse pe urmele pa�ilor lui Isus : urmele pa�ilor lui Isus �mpreun� cu urmele pa�ilor s�i. Dar spre surprinderea sa, a remarcat c� �n anumite zile nu erau dou� urme de pa�i pe nisip, ci una singur� : erau zilele �n care avusese cel mai mult de suferit. Atunci a zis : � Doamne, tu ai promis c� vei r�m�ne cu noi �n toate zilele. De ce m-ai l�sat singur tocmai �n momentele cele mai grele ? � Iar Domnul a r�spuns : � Zilele �n care ai v�zut o singur� urm� pe nisip sunt zilele �n care te-am purtat �n bra�e. Nu e urma pa�ilor t�i, ci urma pa�ilor mei. �

g) Despre rug�ciune

�n privin�a rug�ciunilor, trebuie s� �tim c� ele nu sunt numai rug�ciuni de cerere, ci sunt �i de pream�rire, de mul�umire, etc. �i, pentru ca o rug�ciune s� fie bine f�cut�, trebuie s� �ndeplineasc� mai multe condi�ii, adic� trebuie s� ne rug�m : cu evlavie (s� ne rug�m din inim� �i s� alung�m orice alte g�nduri str�ine de rug�ciune), cu umilin�� (ne recunoa�tem nevrednicia �i ne c�im de p�catele noastre), cu �ncredere (avem n�dejde c� Dumnezeu ne va da toate c�te ne sunt folositoare), cu supunere la voin�a lui Dumnezeu (c�nd l�s�m lui Dumnezeu decizia s� ne asculte sau nu, dup� cum va judeca El c� este mai bine pentru m�ntuirea noastr� ve�nic�) �i cu statornicie (c�nd nu �ncet�m a ne ruga, cu toate c� Dumnezeu nu ne ascult� imediat). �n privin�a uneia dintre condi�iile rug�ciunii, cea de supunere la voin�a lui Dumnezeu, trebuie s� �tim c� Dumnezeu nu este dator s� ne dea tot ceea ce cerem �n rug�ciuni. Noi vedem lucrurile �n mod limitat, dar El le vede �n ansamblu �i, dac� �ndeplinirea unor cereri ar fi spre r�ul nostru sau al altora, atunci nu ni le �ndepline�te, chiar dac� nou� ni se par cereri bune. De exemplu, dac� un copil mic cere p�rin�ilor un pistol �nc�rcat sau o cutie de chibrituri, evident c� p�rin�ii nu-i vor da aceste lucruri, pentru c� ei �tiu c� �i poate face r�u lui sau poate face r�u altora. Dar copilul nu �tie c� sunt spre r�ul lui sau al altora, �ip�, pl�nge, dac� cere aceste lucruri �i nu i se dau. La fel e �i cu cererile din rug�ciunile care r�m�n ne�ndeplinite, de�i ne rug�m bine iar cererile ni se par bune �i nu vedem nimic r�u �n ele.

h) Exemple de site-uri despre armonia dintre religie �i �tiin�� :

Dup� cum am v�zut, nu este nici o contradic�ie �ntre religie �i �tiin��, dimpotriv�, este armonie �ntre ele. A�a cum spuneam la �nceput, doar �tiinta superficial� contrazice religia, dar �tiin�a ad�nc� �l conduce pe om spre religie. Au �nceput �i la noi in �ara cursuri despre armonia dintre religie, filosofie �i �tiin��, care se fac �n Occident de mai bine de 20 de ani. De exemplu, site-ul urm�tor con�ine revista on-line de studii �n leg�tur� cu armonia dintre religie �i �tiin��. Pute�i vedea o declara�ie comun� �ntre mitropolitul (actual Patriarh) Daniel, rector, prorectori �i decanii facult��ilor, de demarare a studiilor �n legatur� cu armonia dintre religie �i �tiin��:
http://www.jirrs.org/ro/index.html

Nu cu mult timp �n urm� unii au crezut c� religia �i �tiin�a n-ar avea nimic �n comun, ba chiar c� ar fi opozi�ie, ceea ce este fals, pentru c� religia �i �tiin�a sunt de fapt �ntr-o armonie perfect�. Ca �i Einstein, cei mai mul�i savan�i �i filosofi au fost convin�i de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte.
Iat� �i site-ul Funda�iei Internationale de studii �n leg�tur� cu armonia dintre religie �i �tiin��, Funda�ie ce are centre �n foarte multe ��ri de pe glob:
http://www.templeton.org/funding_areas/natural_sciences/astronomy_and_cosmology/

i) Foarte pe scurt despre "pariul" lui Pascal
Blaise Pascal a fost un om de �tiin�� si filosof profund credincios. Pentru atei �i pentru cei care nu s-au hotar�t �n a-l urma pe Dumnezeu, el a scris celebrul s�u "pariu", care, pe scurt, ar putea fi redat astfel: �Dac� Dumnezeu nu exist� �i ai crezut �n El �i i-ai urmat Cuv�ntul, nu ai pierdut nimic. Dar dac� Dumnezeu exist� �i nu ai crezut �n El �i nu i-ai urmat Cuv�ntul, atunci ai pierdut totul.� Iat� un fragment din "Cuget�ri", referitor la acest "pariu": �S� punem �n cump�n� c�tigul sau pierderea �n caz c� a�i lua partea credin�ei c� Dumnezeu exist�. Dac� c�tiga�i, ca�tiga�i tot; dac� pierde�i, nu pierde�i nimic. Deci, paria�i c� exist�; face�i-o f�r� �ov�ire. � Recomant spre lectur� �ntreaga carte "Cuget�ri" de Blaise Pascal. Este foarte interesant�.

j) Cercetarea �tiin�ific� �i ra�iunea ne pot ajuta pe drumul credin�ei doar p�n� la o anumit� limit�, (suficient� �ns� ca s� ne d�m seama c� Dumnezeu exist� �i c� este Fiin�a suprem� personal�) dincolo de care adev�rurile dep�esc ra�iunea �i ne sunt revelate de el �nsu�i, �n mod supranatural, prin profe�i �i prin Fiul s�u �ntrupat:

Dumnezeu ni s-a revelat ca Fiin�� suprem� personal� (cu g�ndire �i voin��), mai exact ca o singur� Fiin�� �n trei Persoane: Tat�l, Fiul �i Sf�ntul Duh (este vorba de misterul Sfintei Treimi, adic� misterul lui Dumnezeu unic �n Fiin�� �i �ntreit �n Persoane, mister pe care nu-l putem �n�elege dec�t �ntr-o mic� m�sur� cu g�ndirea noastr� uman� limitat�). Cercetarea �tiin�ific� �i ra�iunea ne pot ajuta pe drumul credin�ei doar p�n� la o anumit� limit�, (suficient� �ns� ca s� ne d�m seama c� el exist� �i c� este Fiin�a suprem� personal�) dincolo de care adev�rurile dep�esc ra�iunea, �i ne sunt revelate de el �nsu�i, �n mod supranatural, prin profe�i �i prin Fiul s�u �ntrupat. �n acest sens, Evagrie din Pont spunea: "Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea uman�; dac� ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu." Iar Blaise Pascal vorbe�te despre �Deus absconditus� (�Dumnezeu ascuns�), referindu-se at�t la faptul c� nu-l putem vedea pe Dumnezeu, c�t �i la faptul c� nu-l putem �n�elege cu mintea noastr� limitat�. Ideea pe care vreau s-o subliniez acum e urm�toarea: Dumnezeu este Fiin�a Personal� infinit� �i absolut�, iar noi, ca fiin�e tot personale, �ns� limitate �n privin�a ra�iunii, nu-l putem �n�elege pe deplin, nu-l putem cuprinde pe deplin cu mintea noastr� uman� limitat�, de aceea, pe de o parte, Dumnezeu ne r�m�ne ascuns, inefabil. �n plus, este �i diferen�a datorit� faptului c� noi avem �i trup, nu numai spirit, pe c�nd Dumnezeu nu are trup, este doar spirit, de aceea nici nu-l putem vedea, pe l�ng� faptul c� nu-l putem �n�elege pe deplin cu g�ndirea noastr� limitat�.
Iata �i o carte cu dovezi ale existen�ei lui Dumnezeu. Poate fi citit� direct pe internet, f�r� a fi necesar s� fie desc�rcat� �n calculator:
http://www.profamilia.ro/apologetica.asp?urme


2) REVELA�IA SUPRANATURAL�

a) Foarte pe scurt despre scrierile sacre (c�r�ile Bibliei �i scrierile Sfin�ilor P�rin�i ai Bisericii) �i despre faptul c� sunt inspirate de Dumnezeu

Pe l�ng� faptul c� ni se descoper� prin revela�ia natural�, Dumnezeu ne-a descoperit existen�a sa �i a vie�ii de dincolo de moarte �i prin Revela�ia supranatural� : prin profe�i, prin fapte �i interven�ii, prin Fiul s�u �ntrupat, Isus Cristos, precum �i prin apostoli �i sfin�ii p�rin�i ai Bisericii. Sunt dou� mari izvoare care cuprind Revela�ia supranatural� a lui Dumnezeu: Sf�nta Scriptur� (Biblia) �i Sf�nta Tradi�ie (Sf�nta Tradi�ie cuprinde scrierile sfin�ilor p�rin�i ai Bisericii, marii episcopi cre�tini). Biblia este cuv�ntul viu al lui Dumnezeu, este inspirat� de Dumnezeu, la fel �i scrierile Sfintei Tradi�ii. Dumnezeu e autorul principal al Bibliei �i al scrierilor Sfintei Tradi�ii, oamenii au fost doar autorii secundari. Pe l�ng� dovezile arheologice care confirm� evenimentele relatate �n Biblie, mai exist� �i argumentele profe�iilor biblice: profe�ii au prevestit fapte care s-au petrecut �ntocmai cum au spus ei, dup� multe secole de la prevestirea lor, deci e clar c� au fost inspira�i de Dumnezeu, care cunoa�te �i ceea ce va fi �n viitor. Dac� nu ar fi fost inspira�i de Dumnezeu, ei nu ar fi avut de unde s� �tie ce va fi dup� multe secole. Dumnezeu, fiind atot�tiutor, cunoa�te ceea ce vor alege oamenii, dar el nu-i oblig� pe oameni s� aleag� �ntr-un fel sau altul, deci oamenii au libertatea voin�ei �i r�spunderea pentru alegerile lor. Despre cuv�ntul lui Dumnezeu inspirat autorilor c�r�ilor din Sf�nta Scriptur� pute�i citi acces�nd linkul urm�tor: http://www.profamilia.ro/catehism.asp?cbc=on&sel=5


b) Domnul Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu �ntrupat - Revela�ia �n Persoan�

�n afar� de profe�iile cu privire la multe evenimente din lume, �n Vechiul Testament au mai fost profe�ite cu multe secole �nainte de na�terea Domnului Isus Cristos �i principalele evenimente din via�a sa, cum ar fi: locul �i �mprejur�rile na�terii sale, multe dintre minunile sale, moartea pe cruce �i �nvierea sa. El este Revela�ia �n Persoan�, supremul Revelator �i, totodat�, supremul Revelat. Domnul Cristos a spus �i a dovedit prin toat� via�a sa, prin �nv���turile �i prin minunile sale c� este Fiul lui Dumnezeu �ntrupat, nu doar om �i c� el este Calea, Adev�rul �i Via�a : � Eu sunt Calea, Adev�rul �i Via�a � (In. 14,6) �n el sunt dou� firi : divin� �i uman�. El este �n acela�i timp Dumnezeu �i om. Domnul Isus Cristos a avut via�a prevestit� de profe�i cu veacuri �nainte �i profe�iile s-au �mplinit �ntocmai. El a f�cut minuni foarte mari, cum ar fi: a �nviat mor�ii, a �nviat el �nsu�i din mor�i, a potolit furtuna pe mare, a vindecat at��ia orbi, bolnavi, etc. Prin toate acestea �i prin multe alte minuni, prin toat� via�a �i �nv���turile Sale El a dovedit din plin c� este Fiul lui Dumnezeu �ntrupat, nu doar om. Dup� �nviere el a mai r�mas 40 de zile pe p�m�nt, p�n� la �n�l�are �i a fost v�zut de apostoli �i de mul�i al�i oameni. Apostolii au m�ncat �i au vorbit cu el �n aceste 40 de zile. Apoi ei au predicat toat� via�a despre �nvierea Domnului Isus Cristos �i au murit pentru acest adev�r. E clar c� nu ar fi murit ei pentru o minciun�. Marele matematician, fizician �i filosof francez Blaise Pascal, spunea : �Cred cu bucurie �n cuv�ntul acelora care �i-au dat via�a pentru ceea ce au spus. � Acces�nd linkul urm�tor g�si�i o carte foarte bun� despre Isus Cristos. Poate fi citit� direct pe internet: http://www.profamilia.ro/sftreime.asp?isuscristos

c) Miracole recente

Sunt foarte multe miracole care sprijin� �i confirm� Revela�ia lui Dumnezeu. Credin�a se bazeaz� �n primul r�nd pe Revela�ia cu R mare, prezentat� foarte pe scurt, mai sus. Urm�toarele sunt revela�ii de mai mic� importan�� �n compara�ie cu Revela�ia, dar o sprijin�:

- Mul�i oameni care trec prin moarte clinic� (o moarte temporar�, de c�teva minute sau cel mult c�teva ore), �i v�d propriul trup �ntins la locul mor�ii, iar ei plutesc f�r� greutate, v�d ora�e de lumin� (raiul), v�d o mare de foc �i suferin�� (iadul) precum �i o Fiin�� de lumin� care le spune: "Ceasul t�u n-a sosit �nc�". Revin la via�a p�m�nteasc� dup� moartea clinic� �i povestesc altora ceea ce au v�zut �i auzit �n lumea de dincolo. Ei mai povestesc �i tot ceea ce au f�cut �i vorbit medicii �i asistentele �n timpul �n care erau declara�i mor�i, ba chiar �i ceea ce s-a petrecut �n saloanele al�turate, precum �i faptul c� materia nu mai era un obstacol pentru ei ca spirite (de exemplu, puteau s� treac� prin pere�i). Sunt sute de mii de cazuri de moarte clinic� cercetate �i confirmate de medici. Unii dintre medici, care, �nainte de a cerceta aceste cazuri, se �ndoiau de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii de dincolo de moarte, dup� ce au cercetat aceste cazuri, s-au convins c� exist� Dumnezeu �i via�a de dincolo. Amintesc 11 (unsprezece) nume de medici care au verificat existen�a vie�ii de dincolo de moarte f�c�nd cercet�ri ale cazurilor de moarte clinic�: Dr. Maurice S. Rawlings, Dr. Elizabeth Kubler - Ross, Dr. Charles Garfield, Dr. Karlis Osis, Dr. Robert Van Castle, Dr. Erlendur Haraldsson, Prof. Dr. Ian Stevenson, Dr. Russell Noyes, Dr. Raymond Moody, Dr. M. B. Sabom, Dr. Fred W. Schoonmaker. Dr. Elizabeth Kubler - Ross spunea de exemplu: "Sunt ferm convins� c� exist� via�� dincolo de moarte. Am asistat �i am adunat date de la patul de moarte a peste o mie de persoane".

Acces�nd linkul urm�tor pute�i viziona un documentar foarte interesant (subtitrat �n limba rom�n�) cu m�rturii ale unor oameni care au trecut prin moarte clinic� �i au v�zut raiul �i iadul, precum �i m�rturii ale medicilor care au asistat numero�i oameni care au trecut prin moarte clinic�, de exemplu medicul Maurice S. Rawlings (unul dintre cei 11 medici aminti�i mai sus). Documentarul e format din nou� p�r�i (pe youtube), fiecare de aproximativ 9 sau 10 minute. Acces�nd urm�torul link pute�i viziona prima parte a acestui documentar, iar celelalte opt p�r�i le pute�i viziona tot pe youtube, �n partea dreapt�:



�nc� o �nregistrare video cu un om care a trecut prin moarte clinic� �n urma unui accident �i a v�zut raiul �i iadul c�nd a fost �n afara trupului. �nregistrarea se nume�te: This man died and returned - Acest om a murit �i s-a �ntors(din moartea clinic�)


Sunt sute de mii de experien�e asem�n�toare ale oamenilor care trec prin moarte clinic�, confirmate de medici.

- Sunt sfin�i care primesc �n mod miraculos stigmatele (r�nile Domnului Cristos) pe trupul lor, cum a fost Sf�ntul Apostol Pavel, Sf�ntul Francisc de Asissi, Sf�ntul Padre Pio �n Italia �n anii 50-60 ai sec. XX, sau t�n�ra Myrna Nazzour, �n Damasc, �n anii 80-90 ai sec. XX. T�nara Myrna Nazzour a primit stigmatele (r�nile Domnului Cristos) �n urma unor apari�ii ale Domnului Cristos �i ale Sfintei Fecioare Maria. Pute�i vedea r�nile c�nd s�ngereaz� iar pe trupul ei apare apoi ulei de m�sline din abunden��, precum �i alte miracole de acolo (icoane din care curge ulei sf�nt, etc). To�i care au v�zut aceste miracole au r�mas uimi�i, inclusiv medicii de la fa�a locului. Iat� site-ul care con�ine toate �nregistr�rile video cu miracolele din Damasc (toate �nregistr�rile sunt foarte interesante dar recomand �n primul r�nd p�r�ile 1 �i 8)
http://www.catholicdigitalstudio.com/miracleofdamascus.htm


Iat� p�r�ile 1 �i 8, preluate de pe youtube (la �nceputul p�r�ii 1, �n primele 45 de secunde se prezinta numele celor care au fost martori oculari la miracole)

Prima parte:



Partea a 8 - a:




- Exist� apari�ii ale Domnului Cristos �i ale Sfintei Fecioare Maria, �nso�ite de vindec�ri miraculoase �i multe alte minuni. Sf�nta Fecioar� Maria a ap�rut (�i apare �i �n prezent) �n multe locuri de pe p�m�nt: �n Fran�a la Lourdes, �n Portugalia la Fatima, �n Belgia la Banneux, �n Spania la Garabandal �i, �n prezent, �n Bosnia-Her�egovina la Medjugorje. �n localitatea Medjugorje patru fete �i doi b�ie�i au primit darul de a o vedea pe Sf�nta Fecioar�. Apari�iile au �nceput �n 1981 c�nd erau copii ; continu� �i azi, c�nd sunt adul�i. �n timpul apari�iilor, vizionarii sunt �n extaz, vorbesc f�r� glas cu Sf�nta Fecioar�, invizibil� pentru restul oamenilor. Acolo au loc �i alte miracole: vindec�ri de boli incurabile, semne deosebite �n soare, miresme foarte pl�cute la locul apari�iilor, etc. Vizionarii au fost testa�i �n timpul apari�iilor �n multe moduri, de exemplu li s-au pus ecrane opace �n fa�� �i s-a constatat cu ajutorul unor aparate puse pe cap, c� ei v�d �i prin ecrane; nu simt nimic �n jur �n timpul apari�iilor, etc. Iat� o �nregistrare �n acest sens:

Parca religia spunea ca nu exista viata dupa moarte. Acum a intors-o. Eu stiam ca exista de cind mi-am pus problema asta, de prin deceniul 8. Atunci religia spunea numai de rai si iad. si de pedepse de toate felurile.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Patru noi clopote cu GPS, confectionate din bronz si cu o acustica deosebita, bat incepand de duminica, la Mitropolia din Targoviste.

Potrivit reprezentantilor Arhiepiscopiei din Targoviste, cele patru clopote sunt actionate prin satelit, iar programul functioneaza printr-o antena GPS conectata la un ceas atomic amplasat langa Frankfurt.

"Practic, clopotele turnate la Baia-Mare sunt actionate cu ajutorul unui singur buton si au inceput sa bata, conform unei setari prealabile, din duminica Floriilor. (...) Cele patru clopote cantaresc aproape patru tone, sunt din bronz, cel mai mare are doua tone, iar cel mai mic are 250 de kilograme si sunt turnate dupa un model rusesc", a declarat, pentru Evenimentul Zilei, Radu Blotor, administratorul firmei
care a confectionat clopotele.

Costul celor patru clopote, de aproximativ 420.000 lei, a fost achitat de Arhiepiscopie.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

in urma cu aproximativ 2000 de ani, num�rarea anilor diferea mult de la un popor la altul. Evreii num�rau anii de la a�a-numita Facere a lumii. Au num�rat genera�iile de dup� Adam �i Eva, specificate �n Vechiul Testament �i le-au �nmul�it cu ni�te ani pentru fiecare genera�ie. Aceasta era num�r�toarea lor de la �nceputul lumii, pe care au preluat-o �i alte popoare.

Dar, revenind la data na�terii�n urm� lui Iisus Hristos, nimeni nu a �inut, imediat dup� eveniment, seama de ea. Timp de secole, data exact� a acestei na�teri nu a interesat pe nimeni. Se vorbea mai mult despre �nv���turile lui Iisus, iar cele p�m�nte�ti erau ignorate. �n acel timp, cre�tinii num�rau anii dup� momentul �ntemeierii Romei. �n anul 1278 de la �ntemeierea Romei, Papa Ioan I a hot�r�t s� �nceap� num�rarea anilor de la momentul na�terii lui Iisus. A chemat la el un c�lug�r din Dobrogea (pe atunci Sci�ia Miror), pe nume Dionisie Exiguus �i i-a spus s� se ocupe de aceasta. Studiind documentele pe care le avea la �ndem�n�, printre care �i Evangheliile, Dionisie i-a spus Papei c� Iisus s-a n�scut �n anul 754 de la �ntemeierea Romei. Acela a devenit anul 1 al erei noastre, iar anul �n care s-a hot�r�t acest lucru a devenit anul 525 dup� Hristos, era cre�tin�.

Ast�zi, s�nt foarte multe voci care afirm� c� acest calcul f�cut de c�lug�rul Dionisie Exiguus este eronat. De eroare ne d�m seama chiar din Biblie, unde, �n Evanghelia dup� Matei, se aminte�te de uciderea pruncilor ordonat� de Irod, rege al Palestinei. Or, foarte mul�i autori de c�r�i, printre care �i Iosefus Flavius, �n cartea Antichit��i Iudaice dar, mai ales, �n cartea Marele r�zboi al evreilor contra romanilor � dou� lucr�ri fundamentale, spune clar c� Irod a murit �n anul 750 de la �ntemeierea Romei. Asta �nseamn� c� Irod a murit cu cel pu�in patru ani �nainte de presupusa dat� a na�terii lui Iisus, calculat� de Dionisie Exiguus ca fiind �n anul 754 de la �ntemeierea Romei. Or, este de presupus c� Iisus era n�scut pe timpul lui Irod, din moment ce acest rege a ordonat uciderea pruncilor de p�n� la doi ani.

De fapt, Donisie Exiguus a dedus dintr-o scriere a lui Clement din Alexandria c� Iisus s-ar fi n�scut �n cel de-al 28-lea an al domniei �mp�ratului Octavian Augustus. Or, gre�eala a fost c� s-a considerat �nceputul acestei domnii ziua de 13 ianuarie, anul 727 ab Urbe Condita (de la �ntemeierea Romei), o dat� mai pu�in acceptat� de poporul roman, pentru c� Augustus a dob�ndit titlul de �mp�rat dup� victoria sa decisiv� asupra rivalilor Antoniu �i Cleopatra, la Actium, �n 3 septembrie 723 ab Urbe Condita. Iat� o diferen�� de 4 ani �n minus! Coroborat� cu unele pasaje ale Evangheliilor, care afirm� c� na�terea lui Iisus s-a petrecut �n timpul domniei lui Irod cel Mare (mort �n 750 ab Urbe Condita), pare plauzibil ca an limit� al acestui eveniment anul 4 �.Hr.

Un alt calcul s-ar putea face pe baza informa�iei istorice c� Irod ar fi emis celebrul ordin de a fi uci�i to�i pruncii sub doi ani din Bethleem, cu c��iva ani �nainte de propria moarte. Pe de alt� parte, Evanghelia lui Luca men�ioneaz� c� Iisus s-a n�scut �n perioada recens�m�ntului ordonat de consulul roman Quirinius, devenit guvernator al Siriei. Istoricii s�nt de acord c� acest fapt s-a petrecut �n anul 6 al Erei Cre�tine.

Al�i cercet�tori se bazeaz� �i pe fenomenele astronomice consemnate �n textele biblice �i stabilesc diver�i ani pentru Na�terea M�ntuitorului. Anul 11 �.Hr. pare a fi anul �n care a fost vizibil� cometa Halley, identificat� cu "Steaua Magilor". Cronici chineze�ti men�ioneaz� apari�ia unei supernove �n anul 5 �.Hr. Ast�zi, majoritatea cercet�torilor preocupa�i de aceast� problem� �nclin� s�-i dea dreptate lui Kepler, care, �n 1606, a emis ipoteza c� Steaua Magilor n-a fost de fapt nici comet� �i nici supernov�, ci aspectul pe care l-a luat pentru observatorul p�m�ntean din Asia Mic� �i Mesopotamia tripla conjunc�ie a lui Jupiter �i Saturn �n constela�ia Pe�tilor. Fenomenul este destul de rar �i se produce la intervale de sute de ani (ultima a avut loc �n 1940�1941, din august p�n� �n februarie). Calculele arat� c�, �n acea perioad�, asemenea triple conjunc�ii au putut fi observate �n anii 870 �i 7 �.Hr. �n anul 7 �.Hr., maximele succesive ale fenomenului au fost pe 23 mai, 3 octombrie �i 4 decembrie. De la Babilon la Ierusalim, c�l�toria dura circa o lun� �i jum�tate. Unii cercet�tori s�nt �ndrept��i�i s� presupun� c� magii au prins cea de-a treia conjunc�ie �n Ierusalim, la 4 decembrie. De aici, c�l�uzi�i de aceea�i "Stea", s-au �ndreptat spre Bethleem, unde s-au �nchinat nou n�scutului Fecioarei Maria.

De�i acum ne-am putea afla prin anul 2012, 2015 sau 2002 dup� Hristos, calendarele ne plaseaz� �nc� sub influen�a erorii de calcul a lui Dionisie Exiguus: 2009! Reprezentan�ii Bisericii spun c� mai important� dec�t data exact� a na�terii lui Iisus este semnifica�ia acestui eveniment.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

a �i al�i savan�i, �i savantul Albert Einstein era convins de existen�a lui Dumnezeu �i a vie�ii dincolo de moarte �i spunea: ��n veacul nostru materialist, singurii oameni de �tiin�� serio�i sunt oamenii profund religio�i.�



De la ALEHIN


De unde ai inteles d-ta d-le Vieru ca Einstein credea in dumnezeu din fraza aia ?,el a facut strict o apreciere referitor la oamenii religiosi ,Einstein chiar a afirmat in timpul vietii ca nu stie de ce oamenii au denaturat afirmatiile eui ,el a spus ,cu aproximatie:,,daca a fi credincios inseamna sa crezi in toate minunatiile astea care ma inconjoara ,atuci inseamna ca sunt un om credincios.,,

la scoala copiii trebuie sa invete sa scrie, sa citeasca..s.a.m.d. Religie invata de la bunici si parinti, ori daca e interesat, invata singur.

VOT CONTRA RELIGIEI IN SCOLI.

De la: thor, la data 2009-01-31 11:22:52Sunt curios sa aflu si parerea altora despre introducerea religiei in scoli.....Personal ma deranjeaza ca este predata si copiilor din clasele mici, al caroror discernamant este mai mult decat redus....Daca legea penala nu le recunoaste discernamantul, noi ce facem , crestem fanatici?[/quote



Religia nu este obligatorie in scoli -este considerata maaterie alternativa ,insa n-au venit cu nimic la scimb -de ex ar fi fost f bine sa se studieze teoria llui Darwin si/sau istoria ideilor si credintelor religioase (pe intelesul lor ) -cel ami corect ...dar va intreb eu cati parinti au curajul sa (se poate asta ,faci cerere )sa -i scoata copilului religia de la orele de curs ?,stiu macar ca nu e materie obligatorie? ...]

De la: thor, la data 2009-01-31 11:22:52Sunt curios sa aflu si parerea altora despre introducerea religiei in scoli.....Personal ma deranjeaza ca este predata si copiilor din clasele mici, al caroror discernamant este mai mult decat redus....Daca legea penala nu le recunoaste discernamantul, noi ce facem , crestem fanatici?[/quote







De la Alehin
Religia nu este obligatorie in scoli -este considerata maaterie alternativa ,insa n-au venit cu nimic la scimb -de ex ar fi fost f bine sa se studieze teoria llui Darwin si/sau istoria ideilor si credintelor religioase (pe intelesul lor ) -cel ami corect ...dar va intreb eu cati parinti au curajul sa (se poate asta ,faci cerere )sa -i scoata copilului religia de la orele de curs ?,stiu macar ca nu e materie obligatorie? ...]

De la: alehin, la data 2009-08-09 18:08:34

De la: thor, la data 2009-01-31 11:22:52Sunt curios sa aflu si parerea altora despre introducerea religiei in scoli.....Personal ma deranjeaza ca este predata si copiilor din clasele mici, al caroror discernamant este mai mult decat redus....Daca legea penala nu le recunoaste discernamantul, noi ce facem , crestem fanatici?[/quote



De la Alehin
Religia nu este obligatorie in scoli -este considerata maaterie alternativa ,insa n-au venit cu nimic la scimb -de ex ar fi fost f bine sa se studieze teoria llui Darwin si/sau istoria ideilor si credintelor religioase (pe intelesul lor ) -cel ami corect ...dar va intreb eu cati parinti au curajul sa (se poate asta ,faci cerere )sa -i scoata copilului religia de la orele de curs ?,stiu macar ca nu e materie obligatorie? ...]

materii obligatorii de introdus in scoli in locul religiei de orice fel:istoria religiilor si credintelor,psihologie ,arta succesului si creatiei,cursuri de comportament ale liderilor politici sau de orice fel si logica

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

repet inca o data :materii obligatorii de introdus in scoli in locul religiei de orice fel:istoria religiilor si credintelor,psihologie ,arta succesului si creatiei,cursuri de comportament ale liderilor politici sau de orice fel si logica

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

FLORIAN MARIN - ISUS DIN NAZARET FLORIAN MARIN - ISUS DIN NAZARET

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Eu ca ateu sunt pentru studierea religiei in scoli, dar nicidecum la modul cum se face acum.
Sunt pentru studierea unei istorii a religiilor , religie comparata etc. Nicidecum pentru predarea dogmei in scoli.
Una este sa spui - astea sunt religiile lumii , astea sunt lucrurile in care ele cred , astea sunt determinarile istorice pe care religiile lumii le-au avut si cu totul alceva este sa spui - asta este adevarata credinta , cine nu crede va arde in iad.

Inca ceva .
E destul de greu sa intelegi Homer daca nu stii niste amanunte despre zeii greci. Cine e Zeus, cine e Afrodita , cine e Hades. Drept urmare sunt absolut convins ca religia trebuie studiata.
Insa daca va veni cineva sa predice in scoli ca Isus e adevaratul mantuitor si ca fara el nu obtii viata vesnica , atunci ori acel profesor sa fie concediat , ori sa fie obligat prin lege sa spuna ca Zeus , Alah, Budha , zana Maseluta si "The Flying Spaghetti Monster" sunt la fel de adevarati.

Eu sunt pentru studierea religiei in scoli si pentru interzicerea predarii evolutionismului .

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

Religia, asa cum se preda acum, trebuie trecuta in sarcina si curtea preotilor, ca scoala de spiritualitate. Ar trebui inlocuita cu studierea Logicii, a Psihologiei, a Economiei si relatiilor economice. si altele ... pe intelesul elevilor si cu explicatii si exemple. Suntem departe de restul lumii civilizate pentru ca ne-am conformat acelui mioritic " las' ca-i bine si asa " copiind metodele altora, fara sa le imbunatatim si sa le adaptam la necesitati. Cadrele didactice nu predau ci impun cunostinte, fara a le aplica, ceea ce conduce la invatare mecanica, uitare rapida si inutilitate educativa. DAR, Religia , ca materie de studiu in scoala, ar trebui sa fie materie de studiu, nu indoctrinare. Elevii nu se vor apropia de Biserica in felul asta.

De la: 9am142082, la data 2009-10-31 09:50:44Religia, asa cum se preda acum, trebuie trecuta in sarcina si curtea preotilor, ca scoala de spiritualitate. Ar trebui inlocuita cu studierea Logicii, a Psihologiei, a Economiei si relatiilor economice. si altele ... pe intelesul elevilor si cu explicatii si exemple. Suntem departe de restul lumii civilizate pentru ca ne-am conformat acelui mioritic " las' ca-i bine si asa " copiind metodele altora, fara sa le imbunatatim si sa le adaptam la necesitati. Cadrele didactice nu predau ci impun cunostinte, fara a le aplica, ceea ce conduce la invatare mecanica, uitare rapida si inutilitate educativa. DAR, Religia , ca materie de studiu in scoala, ar trebui sa fie materie de studiu, nu indoctrinare. Elevii nu se vor apropia de Biserica in felul asta.

Mie mi se pare "indoctrinare " ateista predarea evolutionismului .
Din punctul meu de vedere acesta trebuie scos din scoli !

Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.

religia este importanta oriunde ai fi, si oriunde ar fi copilul vostru ! nu stiu cat este luata in serios religia ortodoxa, dar alte religii care mai sunt predate in scoli sunt facute cu placere si entuziasm atat de catre profesori cat si de elevii lor.asta si pt ca ei vin deja de acasa cu o educatie religioasa.... religia trebuie sa ramana in scoli...

De la: tutenes, la data 2009-11-01 09:56:11

De la: 9am142082, la data 2009-10-31 09:50:44Religia, asa cum se preda acum, trebuie trecuta in sarcina si curtea preotilor, ca scoala de spiritualitate. Ar trebui inlocuita cu studierea Logicii, a Psihologiei, a Economiei si relatiilor economice. si altele ... pe intelesul elevilor si cu explicatii si exemple. Suntem departe de restul lumii civilizate pentru ca ne-am conformat acelui mioritic " las' ca-i bine si asa " copiind metodele altora, fara sa le imbunatatim si sa le adaptam la necesitati. Cadrele didactice nu predau ci impun cunostinte, fara a le aplica, ceea ce conduce la invatare mecanica, uitare rapida si inutilitate educativa. DAR, Religia , ca materie de studiu in scoala, ar trebui sa fie materie de studiu, nu indoctrinare. Elevii nu se vor apropia de Biserica in felul asta.

Mie mi se pare "indoctrinare " ateista predarea evolutionismului .
Din punctul meu de vedere acesta trebuie scos din scoli !

Iar iei hotarari fara sa ma consulti !
Cum poti sa consideri ca predarea evolutionismului inseamna indoctrinare ateista si sa fii de acord cu predarea religiei in scoli !
La scoala inveti matematica,fizica,biologie,desen,muzica,istorie,geografie si in functie de ce iti place mai tarziu iti alegi drumul in viata ,
Stiintele in general sunt exacte-uneori se mai lucreaza si cu date aproximative sau cu teorii!
Sa mergem pe ideea ca teoria evolutionismului e inexacta -cu atat mai bine-avem posibilitatea sa cercetam si sa aflam adevarul.
Adevarul insa nu va fi niciodata cel predat la ora de religie !
pariului lui Pascal, zice: "Daca eu cred si Dumnezeu nu exista, n-am pierdut nimic. Dar daca eu nu cred si El exista, am pierdut totul".
Acesta nu mai e de mult un argument pentru cineva care a frunzarit vreodata un manual de filozofie.
Prima observatie, celebrul �pariu� propus de Pascal libertinului, nu tine: el pleaca de la presupunerea ca Dumnezeu accepta pariul si zice �ma prind�
De acest pariu se prevaleaza uneori crestinii insa uita ca a fost gandit pe la anul 1600-in aceea perioada e clar ca religia era predominanta si indoctrinarea fortata te facea sa nu ai curajul sa gandesti altfel !
Totusi pentru acea epoca deja o astfel de afirmatie te inobila -adica te ajuta sa gandesti ca exista si alternativa !
Pascal insusi este foarte clar cand zice: �Omul nu face nicicand un rau mai complet si mai cu atat entuziasm, ca atunci cand il face din convingere religioasa.�
Nu se poate zice, de asemenea, ca cei care cred, nu pierd nimic: e vorba de timp personal dedicat rugaciunilor, stresul permanent stiindu-te etern si secunda de secunda supravegheat de o forta de care depinzi, care iti contorizeaza despotic orice gest dar chiar si orice gand fugar, stresul de a te plia pe ceea ce crezi ca o forta supranaturala iti cere sa faci (Freud vorbea de religie ca de o nevroza colectiva . . . .), dar cel mai important lucru de luat in seama este consecinta constanta a existentei unei populatii religioase: istoria ne arata zecile de razboaie religioase, crimele si abuzurile religiei in general, insa a monoteismelor in mod cu totul special, intoleranta ca efect al dogmelor primitive ce caracterizeaza aceste religiii si consecintele ei.
A indoctrina de mici -copiii mi se pare o mare prostie !
Copiii nu au discernamant la acea varsta si ca urmare a acestui fapt ramane tarat pe viata -nu vor avea curajul din cauza amenintarilor voalate cu pedeapsa iadului,sa renunte la credinta in dumnezeu -nu e cinstita o asemenea abordare -oamenilor li se ia dreptul de a opta pentru o alta religie sau pentru a deveni atei,gnostici,agnostici sau liber cugetatori .
Cei mai multi religiosi/credinciosi au nivelul de studii minim, iar intr-o populatie, cu cat un grup are mai multa educatie, cu atat e mai putin religios.
nu ajunge doar simpla credinta in Dumnezeu, existand in fapt multe alte conditii:
credinta in fiul sau, cainta,
�sa se nasca din nou� (????),
�sa se nasca din apa si din duh�,
sa creada tot ce sta scris in Scriptura,
�sa manance trupul si sa bea sangele fiului omului� (???),
�sa primeasca imparatia lui Dumnezeu ca un copilas�,
sa faca fapte bune si sa ajute nevoiasii,
Cei care cred in dumnezeul Bibliei, ar trebui sa stie lucrurile astea, caci daca ei nu le stiu, atunci cine sa le cunoasca, ateii?
In Academia americana [forul care reuneste oamenii de stiinta ai SUA si care se numeste Academia Nationala de Stiinte(NAS)] mai putin de 10 la suta sunt credinciosi; dintre cei din �bransa� biologilor membrii ai N.A.S. ('stiintele vietii'), credinsiosi sunt mai putin de 5 procente
Rata divorturilor este mai mica la atei decat la credinciosi; cu cat o denominatie crestina este mai fundamentalista, cu atat rata divorturilor in cazul lor este mai mare
Un procent important (majoritatea) dintre superstitiosi considera ca in scoli trebuie sa se predea 'stiinta' (Teoria Evolutiei) si nu povestile Bibliei
Eu ,de exemplu am fost indoctrinat de mic ,aveam un bunic care era dascal la biserica ,am facut si religie in scoala si cu toate astea am reusit,singur,pe la varsta de 11-12 ani sa-mi dau seama de faptul ca divinitatea nu poate exista .
La inceput ,din cauza tarelor,aveam un fel de frica insa cu timpul am reusit sa ma autoeduc si aceasta frica a disparut.
Imi dau seama ca cei prosti sau lasi nu vor reusi sa treaca de frica pedepsei-lor chiar daca le aduci dovezi clare nu vei reusi sa le schimbi parerea .
Totusi daca te uiti in jurul tau ,daca ai putin creier ,observi ca asazisii credinciosi prefera duminica sa mearga la munte,la mare sau la iarba verde !
Majoritatea merg la biserica doar de pasti ,de craciun,la nunta proprie si la botezul lor(cu forta) si la cel al copiilor .
Religia in scoli trebuie sa dispara !
Icoanele din scoli trebuie sa dispara -ce ar fi daca intr-o clasa ar fi elevi din mai multe confesiuni -ar fi un adevarat talcioc de obiecte de cult !
Daca crestinii ar avea CREIER si ar sti ca exista un cult al falusului -s-ar gandi daca le-ar face placerea ca acel falus sa fie expus in clasa !
Langa scoala unde am invatat eu era o biserica,cu o mare cruce ,la intrarea in curte -ce ar fi fost daca langa biserica si scoala -unde exista un mare teren viran -cineva ar fi construit un templu al adeptilor falusului -cu un falus de 2 metri in curte,care s-ar fi observat chiar si din unele clase ,in timpul orelor .
Asa ceva exista in india
Undeva in Evul Mediu, penisul a devenit ceva necurat (in ambele sensuri). Sexul era pus la zid si catalogat drept arma a diavolului. Operele de arta in care era evident cultul penisului au fost fie �castrate�, fie acoperite.
Inca de la inceputuri, falusul simbolizeaza masculinitatea, forta si chiar viata
In Grecia si Roma Antica, imagini ale falusului erau prezente aproape peste tot. Pe vase erau pictate falusuri, sculpturile si decoratiunile le prezentau de asemenea, iar de la multe ceremonii publice nu lipseau penisurile erecte, gigantice. Aceasta obsesie/ admiratie fata de penis influenta viata sociala, privata, sistemul juridic, politic s.a.
In Roma Antica, baietii obisnuiau sa poarte pandantive aducatoare de noroc ce erau sub forma de falusuri. Casele erau decorate cu membre uriase. Rolul lor era acela de a proteja casa si de a le ura oaspetilor bunastare si fertilitate. Imaginati-va cum ar reactiona o femeie din zilele noastre daca ar intalni o statueta explicita in casa unui barbat�
Acum intelegi sfatul meu ?
Trebuie sa stii cate ceva din toate -ca sa poti sa gandesti-sa le legi- ca sa poti sa iei o hotarare logica ,in cunostinta de cauza !
Prostii care cred si multi dintre preoti nu au multe informatii ,la baza -ei cred si atat tot -la tine am pretentii !

daca doririti icoane trebuie sa fiti de acord si cu prezenta altor simboluri religioase in scoli ca de exemplu simbolul celor care practica cultul falusului ,banuiesc ca fetitele ortodoxe sau catolice vor fi incantate sa vada tot timpul in fata ochilor un mare falus care sa le faca sa puna la indoiala simbolul icoanei care este destul de ambiguu in comparatie cu cel al falusului care este ceva real si la indemana oricui ,ar putea fetitele ortodoxe chiar sa-l venereze ,sa-l pipaie sau chiar sa-l sarute ca pe o icoana oarecare ,deoarece asa au invatat ca trebuie tratata o icoana ! romania trezeste_te !!!

Scoala e facuta pentru educatie nu pentru spalat creiere!

Expunerea crucii sau a altor simboluri religioase in scolile publice. Incalcare. CEDO, 30814/06, Lautsi vs. Italia
5 Noiembrie 2009 - Dragos Bogdan, Mihaela Ghirca 785 citiri

Lautsi vs. Italia, 30814/06, 3 noiembrie 2009

Expunerea obligatorie a unui simbol al unei confesiuni date, in cursul exercitarii functiei publice de catre stat in situatii specifice care tin de controlul guvernamental, in special in salile de clasa, restrange dreptul parintilor de a-si educa copiii conform convingerilor proprii cat si dreptul copiilor scolarizati de a crede sau de a nu crede. Expunerea, in salile din scolile publice, a unui simbol care poate fi in mod normal asociat cu o anumita religie nu ar putea sa serveasca pluralismul educativ ce este esential prezervarii unei �societati democratice� astfel cum este aceasta conceputa de Conventie.

57. Curtea considera ca expunerea obligatorie a unui simbol al unei confesiuni date in exercitarea functiei publice cu privire la situatii specifice care tin de controlul guvernamental, in special in salile de clasa, restrange dreptul parintilor de a-si educa copiii conform convingerilor proprii cat si dreptul copiilor scolarizati de a crede sau de a nu crede. Curtea considera ca aceasta masura conduce la incalcarea acestor drepturi pentru ca restrictiile sunt incompatibile cu rolul ce revine statului de a respecta neutralitatea in exercitarea functiei publice, in special in domeniul educatiei.

58. In consecinta, a fost incalcat articolul 2 al Protocolului nr. 1 coroborat cu articolul 9 al Conventiei.�

NOTA: Hotararea va deveni definitiva in 3 luni de la data pronuntarii

S-a creat precedentul !!!

voxpublica.realitatea.net/wp-content/uploads/2009/11/icoane.jpg

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

De la: 999florin, la data 2009-08-09 20:41:11repet inca o data :materii obligatorii de introdus in scoli in locul religiei de orice fel:istoria religiilor si credintelor,psihologie ,arta succesului si creatiei,cursuri de comportament ale liderilor politici sau de orice fel si logica

toti avem dreptate,toti aveti dreptate,toti stim adevarul,toti stiti adevarul,fiecare are dreptate,fiecare cunoaste adevarul,FIECARE ARE DREPTATEA SI ADEVARUL SAU- TRAIASCA DREPTATEA si ADEVARUL !!! Nu scuipa niciodata in oglinda!!! Intotdeauna poti face mai mult decat ai facut pana acum,niciodata nu e prea tarziu !!! Tot mai multi oameni ne vor binele,d'aia ne merge rau !!! "Orice adevar trece prin 3 faze:mai intai este ridiculizat, apoi trezeste o opozitie violenta,si in sfarsit este acceptat ca fiind evident de la sine"-Avicena. Daca nu stiu ca nu stiu, atunci mi se pare ca stiu. ANUNT UMANITAR :Rog Prostii si Cretinii,sa stea departe de mine !!! �Nu poti sa tratezi ochiul fara sa tii cont de cap, nu poti sa tratezi capul fara sa tii cont de minte si nu poti sa tratezi mintea fara sa tii cont de sufletul si spiritul omului.� (Zamolxe) http://www.youtube.com/watch?v=tNu44XzTnLY Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol. Albert Einstein DACA N-AM AVEA DEFECTE,NU NE-AR FACE PLACERE SA LE VEDEM PE ALE CELORLALTI,TOTI SUNTEM DEFECTI DESI NOI NE VEDEM NUMAI CALITATILE ....Barbatii conduc lumea. Femeile ii conduc pe barbati.....Caracterul fara inteligenta poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic. (CICERO )...Un om singur nu are nici o putere,puterea i-o dau cei care-l sustin...Vorba multa,saracia omului...Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost ...Un snob este un om care a fost educat mai mult decat ii permitea inteligenta.....Este bine sa lasi bautura....insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.....

RELIGIAA IN SCOLA TREBUIE INTRODUSA ........SA NU UITAM CA PE TIMPURI SE FACE RELIGIE LA SCOALA ....NU SE FACEAU ATATEA MATERI CARE INDOBITOCESTE COPILUL....SA NU UITAM DE CREANGA CARE PRINDEA MUSTE CU CEASLOVUL
DACA PE LA BISERICA NU MAI TRECE TINERETU MACAR LA SCAOLA SA MAI INVETE SI EI CEVA ...CE E MORAL:EXP CU HOMOSEXUALI.....SI FIRESCEU
NU CRED CA RELIGI II INVAT SA DEA IN CAP SI SA SE DROGEZE SAU MAI STIU EU CE......
SUNT PRO. IMI PARE RAU DA SANT DE MODA VECHE

Cu ce dauneaza religia in scoli.? Ca te invata sa nu ramii la cunoasterea simpla a lucrurilor? Neprimind lumina dumnezeirii, nu ai cum sa aspiri in iubire de DUMNEZEU, raminind inchis in legile acestei lumi ce piere. Ramii la adaptarea rationalitatii la trebuintele trupesti, pierzind adevarata fericire in iubirea de DUMNEZEU, nestiind de continuitatea sa si dincolo de existenta asta materiala si efemera pina la urma.