Basescu

Crezi ca poti sa ma enervezi cu asta ? Habar n-am ce se discuta la B1 !!! Faptul ca dumneata ma crezi basista nu este un argument .

Caz concret : a facut SRS o sesizare impotriva lui TB ?

A facut !!!

S-a primit un raspuns public la aceasta sesizare ???

S-a primit !!!
Q.E.D.

De ce nu urmezi acest exemplu al lui SRS , daca dumneata esti convinsa ca dezvaluirile din presa sunt niste surse de incredere 100 % ? Cine te impiedica ?
Dar pe altii ?

De la: _2148_, la data 2013-11-23 16:48:33Crezi ca poti sa ma enervezi cu asta ? Habar n-am ce se discuta la B1 !!! Faptul ca dumneata ma crezi basista nu este un argument .

Caz concret : a facut SRS o sesizare impotriva lui TB ?

A facut !!!

S-a primit un raspuns public la aceasta sesizare ???

S-a primit !!!
Q.E.D.

De ce nu urmezi acest exemplu al lui SRS , daca dumneata esti convinsa ca dezvaluirile din presa sunt niste surse de incredere 100 % ? Cine te impiedica ?
Dar pe altii ?

cine-i impiedica ? asta intrebi ? PROCURATURA si SERVICIILE, draga cifruta ....nevinovata cifruta ,care nu tine deloc- da' deloc cu basel, dar ii Scuza toata porcariile si nu Vede nici o neregula in vorba si fapta sa ! sa fii sanatoasa, draga, dar atunci cind il vezi Fat- Frumos pe JUPINU' Ro , ori esti un fan orb si surd, ori n-ai nici-un gind si totu-i neteeeed, neted !

bei, cum naiba o fi cazut Ceau' saracu' , cind romanasu' nostru are un Respect Total fata de SEFU' : sa traiti, Sefu' ! cum ziceti dvs, sefu' ? imi permiteti, Sefu' sa va pup laba si ce-o mai fi de pupat ? bleah !

De la: gabigabi2, la data 2013-11-23 17:21:17

De la: _2148_, la data 2013-11-23 16:48:33Crezi ca poti sa ma enervezi cu asta ? Habar n-am ce se discuta la B1 !!! Faptul ca dumneata ma crezi basista nu este un argument .

Caz concret : a facut SRS o sesizare impotriva lui TB ?

A facut !!!

S-a primit un raspuns public la aceasta sesizare ???

S-a primit !!!
Q.E.D.

De ce nu urmezi acest exemplu al lui SRS , daca dumneata esti convinsa ca dezvaluirile din presa sunt niste surse de incredere 100 % ? Cine te impiedica ?
Dar pe altii ?

cine-i impiedica ? asta intrebi ? PROCURATURA si SERVICIILE, draga cifruta ....nevinovata cifruta ,care nu tine deloc- da' deloc cu basel, dar ii Scuza toata porcariile si nu Vede nici o neregula in vorba si fapta sa ! sa fii sanatoasa, draga, dar atunci cind il vezi Fat- Frumos pe JUPINU' Ro , ori esti un fan orb si surd, ori n-ai nici-un gind si totu-i neteeeed, neted !

bei, cum naiba o fi cazut Ceau' saracu' , cind romanasu' nostru are un Respect Total fata de SEFU' : sa traiti, Sefu' ! cum ziceti dvs, sefu' ? imi permiteti, Sefu' sa va pup laba si ce-o mai fi de pupat ? bleah !

Cucoana , te-ai dilit ?
Se pare ca da , pentru ca ti-au iesit ochii din orbite de furie si te crezi detinatoarea adevarului suprem Ai prezentat dumneata vreo proba si au ascuns-o serviciile ?
Cum poate o persoana ca dumneata sa creada ca detine adevarul , cand nu poate avea nici macar o logica de bun simt ?
Desi recunosti matrapazlacurile si jafurile facute de securistul Voiculescu , crezi orbeste tot ce emite televiziunea pe care o patroneaza !
Pai nu esti dumneata cam credula sa nu-ti dai seama ca aia te manipuleaza ?
Ca Basescu este justitiar , face dosare ...pai cui face dosare , madame ? Cui ii este frica de dosarele lui Basescu ,madame ? Ai cumva vreun dosar pe rol , ca prea esti inversunata cu chestia asta ?!
Cand ii va veni randul si lui Base sa dea cu subsemnatul prin dosare , pe cine draqu' ai sa mai acuzi ca face dosare , madame ?
Cu cat ii acuzati p'astia din slujba justitiei ca sunt incompetenti si nu-si fac treaba , cu atat or sa va faca astia dosare pe banda rulanta , sa va sature de justitie !!!

De la: gabigabi2, la data 2013-11-23 13:23:14

De la: ______, la data 2013-11-22 18:14:51Ce traba are coada vacii care esti, cu zisele fostului morar, Joiano?

esti mai boulean decit am crezut, neica ! cum adica Ce legatura are cu zisele lu' Morar, boulene ? asta inseamna ca NIMENI nu-i poate ridica imunitatea, boulene , pe Indiferent ce motiv, boulene care esti tu si daca nici-un procuror si nici-o ANI, ANAF nu se autosesizeaza , macar Parlamentul sa o faca, chit ca ce va constata comisia respectiva va ajunge tot la Procuratura si acolo , dosarul respectiv va muri uitat intr-un sertar cu eticheta : "imunitate" !

capisci, boulene ?

Muuu, muu, muuuuuuu!


Vacarena, joiana, s-a dilit coplet si indubitabil !
poi bine Vacareno, PRESEDINTELE se bucura de acelasi standard al imunitatii de care se bucura orice PARLAMENTAR, senator sau deputat.
Iote-te bre, Vacarena Nebuna, ce zice CONSTITUTIUNEA RO. :



Incompatibilitati si imunitati

�n timpul mandatului, Presedintele Rom�niei nu poate fi membru al unui partid si nu poate �ndeplini nici o alta functie publica sau privata. Presedintele Rom�niei se bucura de imunitate. Presedintele nu poate fi tras la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate �n exercitarea mandatului.(Articolul 84 - Constitutia Rom�niei)







Incompatibilitati si imunitati ARTICOLUL 84

(1) �n timpul mandatului, Presedintele Rom�niei nu poate fi membru al unui partid si nu poate �ndeplini nici o alta functie publica sau privata.
(2) Presedintele Rom�niei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica �n mod corespunzator.




Imunitatea parlamentara ARTICOLUL 72

(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate In exercitarea mandatului.


(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi �n judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate �n exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara �ncuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea �n judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe l�nga �nalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine �naltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) �n caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei �l va informa ne�nt�rziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. �n cazul �n care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.


www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c1s2a72


Ce putem deduce din aceste texte, bre Vacarena DILIE ?

Ca PROCUROPRUL GENERAL, Proc. DNA, Proc. X, poate solicita PARLAMENTULUI ROMANIEI ridicarea imunitatii presedintelui si punerea sub ACUZARE pentru orce fapta care excede: atitudinea, comportamentul, actiunea, si/sau opiniile politice exprimate in timpul exercitarii mandatului.

N-am cunostinta, bre Vacareno, de vreun asemenea demers intreprins de vreun Procuor Ro. impotriva Presedintelui Romaniei, bre Vacarena Dilie !

Muuuuuuuuuuuuuuuuu, Vacarena NEBUNA !

S-a cerut deja public autosesizarea procuraturii dar Zgonea nici nu vrea sa auda de procurori , el vrea comisie si atat .

Imi aduc aminte ca eu eram habarnista in politice cand butonam la inceputuri pe aici. Gabriela ce a avut rabdarea si curajul sa imi explice babeste. Ete , precum nuca in perete s-a prins de mine. Nici Zgonea habar nu am cine este.

Dar nici nu merita pierderea de timp pentru a ma pune la curent. Mai bine povestim de politicile societatilor comerciale cu raspundere limitata.

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

De la: ______, la data 2013-11-23 18:59:32

De la: gabigabi2, la data 2013-11-23 13:23:14

De la: ______, la data 2013-11-22 18:14:51Ce traba are coada vacii care esti, cu zisele fostului morar, Joiano?

esti mai boulean decit am crezut, neica ! cum adica Ce legatura are cu zisele lu' Morar, boulene ? asta inseamna ca NIMENI nu-i poate ridica imunitatea, boulene , pe Indiferent ce motiv, boulene care esti tu si daca nici-un procuror si nici-o ANI, ANAF nu se autosesizeaza , macar Parlamentul sa o faca, chit ca ce va constata comisia respectiva va ajunge tot la Procuratura si acolo , dosarul respectiv va muri uitat intr-un sertar cu eticheta : "imunitate" !

capisci, boulene ?

Muuu, muu, muuuuuuu!


Vacarena, joiana, s-a dilit coplet si indubitabil !
poi bine Vacareno, PRESEDINTELE se bucura de acelasi standard al imunitatii de care se bucura orice PARLAMENTAR, senator sau deputat.
Iote-te bre, Vacarena Nebuna, ce zice CONSTITUTIUNEA RO. :



Incompatibilitati si imunitati

�n timpul mandatului, Presedintele Rom�niei nu poate fi membru al unui partid si nu poate �ndeplini nici o alta functie publica sau privata. Presedintele Rom�niei se bucura de imunitate. Presedintele nu poate fi tras la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate �n exercitarea mandatului.(Articolul 84 - Constitutia Rom�niei)







Incompatibilitati si imunitati ARTICOLUL 84

(1) �n timpul mandatului, Presedintele Rom�niei nu poate fi membru al unui partid si nu poate �ndeplini nici o alta functie publica sau privata.
(2) Presedintele Rom�niei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica �n mod corespunzator.




Imunitatea parlamentara ARTICOLUL 72

(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate In exercitarea mandatului.


(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi �n judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate �n exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara �ncuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea �n judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe l�nga �nalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine �naltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) �n caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei �l va informa ne�nt�rziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. �n cazul �n care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.


www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c1s2a72


Ce putem deduce din aceste texte, bre Vacarena DILIE ?

Ca PROCUROPRUL GENERAL, Proc. DNA, Proc. X, poate solicita PARLAMENTULUI ROMANIEI ridicarea imunitatii presedintelui si punerea sub ACUZARE pentru orce fapta care excede: atitudinea, comportamentul, actiunea, si/sau opiniile politice exprimate in timpul exercitarii mandatului.

N-am cunostinta, bre Vacareno, de vreun asemenea demers intreprins de vreun Procuor Ro. impotriva Presedintelui Romaniei, bre Vacarena Dilie !

Muuuuuuuuuuuuuuuuu, Vacarena NEBUNA !

stii ceva ? m-am cam saturat de mitocaniile tale !
pai nu despre asta-i vorba ?
ca nici-un procuror sau inst . a statului Nu se sesizeaza, ptr. ca Nu vrea sa vada sau sa auda, nici cum era el -in fapt- seful PDL.ului ; sau Premier, caci Boc era o marioneta ! cum iesea la Tv acuzind pe unu- sau altul- si a doua zi Parchetul se "sesiza " ; cum s-a dus la don Zegrean ....cum aia, cum ailalta ....iar cum a spus Clar , ca mai clar de atit nu se poate ,ca A VRUT mosia si ptr. ca el nu putea , a PUS-O pe fie-sa !?

poti sa-ti schimbi avatarurile in toate felurile, dar o constanta te bintuie si nu o inteleg : virulenta urei tale ! ce ai cu mine ? ma iubesti cumva si nu stii cum sa-mi atragi atentia ? mi-ai atras-o !

De la: _2148_, la data 2013-11-23 18:08:58

De la: gabigabi2, la data 2013-11-23 17:21:17

De la: _2148_, la data 2013-11-23 16:48:33Crezi ca poti sa ma enervezi cu asta ? Habar n-am ce se discuta la B1 !!! Faptul ca dumneata ma crezi basista nu este un argument .

Caz concret : a facut SRS o sesizare impotriva lui TB ?

A facut !!!

S-a primit un raspuns public la aceasta sesizare ???

S-a primit !!!
Q.E.D.

De ce nu urmezi acest exemplu al lui SRS , daca dumneata esti convinsa ca dezvaluirile din presa sunt niste surse de incredere 100 % ? Cine te impiedica ?
Dar pe altii ?

cine-i impiedica ? asta intrebi ? PROCURATURA si SERVICIILE, draga cifruta ....nevinovata cifruta ,care nu tine deloc- da' deloc cu basel, dar ii Scuza toata porcariile si nu Vede nici o neregula in vorba si fapta sa ! sa fii sanatoasa, draga, dar atunci cind il vezi Fat- Frumos pe JUPINU' Ro , ori esti un fan orb si surd, ori n-ai nici-un gind si totu-i neteeeed, neted !

bei, cum naiba o fi cazut Ceau' saracu' , cind romanasu' nostru are un Respect Total fata de SEFU' : sa traiti, Sefu' ! cum ziceti dvs, sefu' ? imi permiteti, Sefu' sa va pup laba si ce-o mai fi de pupat ? bleah !

Cucoana , te-ai dilit ?
Se pare ca da , pentru ca ti-au iesit ochii din orbite de furie si te crezi detinatoarea adevarului suprem Ai prezentat dumneata vreo proba si au ascuns-o serviciile ?
Cum poate o persoana ca dumneata sa creada ca detine adevarul , cand nu poate avea nici macar o logica de bun simt ?
Desi recunosti matrapazlacurile si jafurile facute de securistul Voiculescu , crezi orbeste tot ce emite televiziunea pe care o patroneaza !
Pai nu esti dumneata cam credula sa nu-ti dai seama ca aia te manipuleaza ?
Ca Basescu este justitiar , face dosare ...pai cui face dosare , madame ? Cui ii este frica de dosarele lui Basescu ,madame ? Ai cumva vreun dosar pe rol , ca prea esti inversunata cu chestia asta ?!
Cand ii va veni randul si lui Base sa dea cu subsemnatul prin dosare , pe cine draqu' ai sa mai acuzi ca face dosare , madame ?
Cu cat ii acuzati p'astia din slujba justitiei ca sunt incompetenti si nu-si fac treaba , cu atat or sa va faca astia dosare pe banda rulanta , sa va sature de justitie !!!

hehehe, logica de bun simt , asa zici ?
pai in logica ta, Bas' = PUTEREA , e bun ....Singurul Perfect , ca deh : sa traiti SEFU' , sarut-mina ! ca-n restul, vorba lui : zoaie, mafioti, baieti destepti, moguli , ga(o)zari, pui de comunisti, grupuri de interese, penali ....
vad ca esti bine informata in legatura cu "jafurile " lui Voiculescu....da' p'ale lu' Bas' le stii ?

Exista totusi o condamnare in cazul Voiculescu , poate nu stiai ...
Eu ma pronunt pe ce zice justitia , nu pe ce zici dumneata .
Daca Voiculescu se simte nevinovat , sa se duca la CEDO ! Asa ar putea sa faca si astia care sustin ca le face Basescu dosare , ei fiind nevinovati ...

In rest , bla,bla ,bla ...

De la: gabigabi2, la data 2013-11-24 08:55:55

De la: ______, la data 2013-11-23 18:59:32

De la: gabigabi2, la data 2013-11-23 13:23:14

De la: ______, la data 2013-11-22 18:14:51Ce traba are coada vacii care esti, cu zisele fostului morar, Joiano?

esti mai boulean decit am crezut, neica ! cum adica Ce legatura are cu zisele lu' Morar, boulene ? asta inseamna ca NIMENI nu-i poate ridica imunitatea, boulene , pe Indiferent ce motiv, boulene care esti tu si daca nici-un procuror si nici-o ANI, ANAF nu se autosesizeaza , macar Parlamentul sa o faca, chit ca ce va constata comisia respectiva va ajunge tot la Procuratura si acolo , dosarul respectiv va muri uitat intr-un sertar cu eticheta : "imunitate" !

capisci, boulene ?

Muuu, muu, muuuuuuu!


Vacarena, joiana, s-a dilit coplet si indubitabil !
poi bine Vacareno, PRESEDINTELE se bucura de acelasi standard al imunitatii de care se bucura orice PARLAMENTAR, senator sau deputat.
Iote-te bre, Vacarena Nebuna, ce zice CONSTITUTIUNEA RO. :



Incompatibilitati si imunitati

�n timpul mandatului, Presedintele Rom�niei nu poate fi membru al unui partid si nu poate �ndeplini nici o alta functie publica sau privata. Presedintele Rom�niei se bucura de imunitate. Presedintele nu poate fi tras la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate �n exercitarea mandatului.(Articolul 84 - Constitutia Rom�niei)







Incompatibilitati si imunitati ARTICOLUL 84

(1) �n timpul mandatului, Presedintele Rom�niei nu poate fi membru al unui partid si nu poate �ndeplini nici o alta functie publica sau privata.
(2) Presedintele Rom�niei se bucura de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplica �n mod corespunzator.




Imunitatea parlamentara ARTICOLUL 72

(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate In exercitarea mandatului.


(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi �n judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate �n exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara �ncuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea �n judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe l�nga �nalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine �naltei Curti de Casatie si Justitie.

(3) �n caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei �l va informa ne�nt�rziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. �n cazul �n care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.


www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=3#t3c1s2a72


Ce putem deduce din aceste texte, bre Vacarena DILIE ?

Ca PROCUROPRUL GENERAL, Proc. DNA, Proc. X, poate solicita PARLAMENTULUI ROMANIEI ridicarea imunitatii presedintelui si punerea sub ACUZARE pentru orce fapta care excede: atitudinea, comportamentul, actiunea, si/sau opiniile politice exprimate in timpul exercitarii mandatului.

N-am cunostinta, bre Vacareno, de vreun asemenea demers intreprins de vreun Procuor Ro. impotriva Presedintelui Romaniei, bre Vacarena Dilie !

Muuuuuuuuuuuuuuuuu, Vacarena NEBUNA !

stii ceva ? m-am cam saturat de mitocaniile tale !
pai nu despre asta-i vorba ?
ca nici-un procuror sau inst . a statului Nu se sesizeaza, ptr. ca Nu vrea sa vada sau sa auda, nici cum era el -in fapt- seful PDL.ului ; sau Premier, caci Boc era o marioneta ! cum iesea la Tv acuzind pe unu- sau altul- si a doua zi Parchetul se "sesiza " ; cum s-a dus la don Zegrean ....cum aia, cum ailalta ....iar cum a spus Clar , ca mai clar de atit nu se poate ,ca A VRUT mosia si ptr. ca el nu putea , a PUS-O pe fie-sa !?

poti sa-ti schimbi avatarurile in toate felurile, dar o constanta te bintuie si nu o inteleg : virulenta urei tale ! ce ai cu mine ? ma iubesti cumva si nu stii cum sa-mi atragi atentia ? mi-ai atras-o !

Si IO de: prostia, nesimtirea, tenacitatea cu care improsti cu balosenii, si obsesiile tale, JOIANO !
Muuu, muuu, muuuuuuuuuu !

De la: gabigabi2, la data 2013-11-24 09:03:42

Ceea ce nu intelegi dumneata , este ca nu te poti pronunta dumneata , dand verdicte de vinovat sau nevinovat ,pana nu o face justitia .

Exemplu !
Exista o scrisoare deschisa publica , chiar si un proces pe rol , a unui fost pesedist , in care premierului Ponta i se aduc mai multe acuzatii .
Pot eu , dupa logica dumitale , sa-l acuz pe premier ca este vinovat de acuzatiile care i se aduc ?
Asta e logica de bun simt , madame , trebuie sa astept sa se pronunte justitia !

Iata textul scrisorii cu acuzatiile care i se aduc !

A doua scrisoare deschis� c�tre Victor Ponta

Cet��ene prim-ministru,

Av�nd �n vedere c� sesiunea parlamentar� s-a �ncheiat s�pt�m�na trecut�, v� transmit o scrisoare deschis� cu statut de interpelare, urm�nd s� o �nregistrez �n acest sens la Senat. Am decis ca, prin aceast� scrisoare-interpelare, s� v� adresez mai multe �ntreb�ri legate de anumite aspecte nebuloase din trecutul �i prezentul dumneavoastr�, pe care le voi dezvolta ulterior �ntr-o ampl� declara�ie politic� intitulat� �Victora�, ai grij� de copii!�, pe care am anun�at-o de altfel. Chiar dac� aspectele mai grave �i interesante din aceast� declara�ie au fost verificate �i r�sverificate din mai multe surse, fiind de profesie jurist, inclusiv fost procuror ca �i dumneavoastr�, am decis s� respect o regul� str�veche de drept �Audiatur alter pares� (Ascult� �i cealalt� parte), pe care dumneavoastr� nu a�i respectat-o �n cazul excluderii mele abuzive din PSD. Consider c� dup� nefastul episod Ceau�escu, rom�nii au dreptul s� cunoasc� p�r�ile mai �ntunecate din biografia conduc�torilor lor.

A�adar �i prin urmare, v� solicit s� r�spunde�i la urm�toarele �ntreb�ri:

1. Dac� �n fraged� tinere�e, respectiv �n anii �90, a�i avut un comportament sadic fa�� de tat�l dumneavoastr� (men�ionat �i de mama dumneavoastr� �ntr-o scrisoare publicat� �n pres�), care era imobilizat la pat din cauza unui cancer chinuitor? Dac�, �n vara anului 1990, c�nd avea�i 18 ani, l-a�i b�tut bestial pe tat�l dumneavoastr�, rup�ndu-i un picior, fapt care i-a agravat starea de s�n�tate �i i-a gr�bit decesul?

2. Dac�, dup� acest episod, a�i plecat intempestiv �n Fran�a, cu o geant� de voiaj, �i dac� a�i locuit �n Paris la doamna Nadia Marcu Pandrea, fiica marelui c�rturar Petre Pandrea �i nepoata lui Lucre�iu P�tr�canu, prieten� a mamei dumneavoastr�? Dac� a�i plecat de la aceasta neanun�at, cu dou� geamantane, �i dac� a�i dormit ulterior prin g�ri �i prin parcuri? Dac� a�i avut probleme cu poli�ia francez�? Dac� a�i lucrat o lun� la un restaurant Mc�Donald�s �i pentru ce motive a�i fost dat afar�?

3. Dac� a�i locuit ulterior la un anume Marin Bobeic�, ofi�er acoperit al SIE la Paris, cunoscut ca homosexual, �i dac� a�i �ntre�inut rela�ii nefire�ti cu acesta?

4. Dac�, dup� ce a�i devenit procuror, le-a�i sprijinit pe mama dumneavoastr� �i pe o m�tu�� a dumneavoastr�, s� acapareze �n mod fraudulos vila de la Poiana �apului (Bu�teni), mo�tenit� de doamna Nadia Marcu Pandrea de la familia P�tr�canu?

5. Dac� este adev�rat c�, �n timp ce era�i procuror la Parchetul de pe l�ng� �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie, a�i solu�ionat un singur dosar cu rechizitoriu �i c� �n acesta s-a pronun�at solu�ie de achitare?

6. Dac� este adev�rat c�, �n anul 1997, �n timp ce era�i procuror, a�i fost racolat �n Serviciul de Informa�ii Externe (SIE) de c�tre generalul Cornel Biri� �i dac� a�i activat �n unitatea deplin conspirat� denumit� �Umbre� sau H? Dac� a�i fost trimis la specializare antimafia �n Italia cu misiunea de a o monitoriza pe Carla del Ponte, fost procuror antimafia, ulterior procuror �ef al Tribunalului Penal pentru fosta Iugoslavie?

7. Dac� este adev�rat c�, �n data de 7 mai 2012, �naintea depunerii jur�m�ntului de c�tre primul guvern Ponta, festivitate care a �nceput cu o �nt�rziere de circa 15 minute fa�� de ora anun�at� , a�i fost invitat de pre�edintele Traian B�sescu �ntr-un birou de la Palatul Cotroceni, unde a chemat un aghiotant cu un telefon mobil deschis, pe care vi l-a �nm�nat �i la care a�i discutat cu ofi�erul de leg�tur� pe care l-a�i avut �n timpul misiunii din Italia?

8. Dac�, �n timp ce era�i �ef al Corpului de control al primului ministru Adrian N�stase, a�i �ncercat de mai multe ori s�-l determina�i pe procurorul Cristian Panait, care v-a fost coleg �i prieten, s�-l aresteze pe procurorul Alexandru Lele de la Parchetul Jude�ean Bihor, �vinovat� pentru c� l-a arestat, pentru contraband� cu produse petroliere, pe fiul prefectului jude�ului Bihor, Adrian Tar�u, cunoscut sponsor local al PSD? Dac� a�i contribuit la sinuciderea procurorului Panait? Cum v� explica�i c� m�tu�a la care acesta locuia a afirmat c� ultimele sale cuvinte, �nainte de a se arunca �n gol de pe cl�dire, au fost �C�inele Ponta m-a ucis�?

9. Dac� a�i participat la orgii sexuale la Hotelul Ana din T�rgu Jiu, proprietatea prietenului dumneavoastr� C�lin Lemnaru, �i la Hotelul Rin Gran Hotel din Bucure�ti, proprietatea prietenului dumneavoastr� Robert Negoi��?

10. Care sunt motivele divor�ului de prima so�ie? De ce actualul socru Ilie S�rbu n-a acceptat timp de doi ani c�s�toria dvs cu fiica sa Daciana?

11. Dac� la T�rgu Jiu a�i �ntre�inut rela�ii sexuale extraconjugale, �n mod repetat, �ntr-un apartament dintr-un bloc situat l�ng� Hotelul Ana, proprietatea aceluia�i amic C�lin Lemnaru, cu o membr� PSD (cu ini�ialele I.V.) pe care a�i promovat-o anul trecut viceprimar al municipiului T�rgu Jiu? �ti�i c� a�i fost monitorizat �n leg�tur� cu aceast� rela�ie de serviciul secret al Ministerului Administra�iei �i Internelor (DGIPI)? Dac� nu �ti�i, �ntreba�i-l pe actualul �ef al Inspectoratului de Poli�ie al Jude�ului Gorj, Viorel Salvador Caragea, care era atunci �eful SIPI Gorj?

12. Dac� �n acela�i apartament a�i �ntre�inut rela�ii sexuale extraconjugale, �n mod repetat, cu o prostituat� minor� de lux, ai c�rei p�rin�i au formulat pl�ngere penal� �mpotriva dumneavoastr� pentru infrac�iunea de rela�ii sexuale cu minore? Dac� �ti�i c� a�i fost monitorizat de SRI �n leg�tur� cu rela�iile sexuale cu prostituata minor�? Dac� nu �ti�i, �ntreba�i-l pe colonelul C�t�lin Peptan, �eful Direc�iei Jude�ene Gorj a SRI �n perioada respectiv�? Dac� i-a�i solicitat na�ului dumneavoastr� George Maior, directorul SRI, s� blocheze acest dosar?

13. Dac�, �n calitate de deputat de Gorj, a�i intermediat �ncheierea unui contract b�nos �ntre Complexul Energetic Turceni �i cabinetul de avocatur� al prietenului dumneavoastr� Dan �ova, la care era�i asociat? Care a fost valoarea total� a acestui contract?

14. Dac�, �mpreun� cu amicul Dan �ova, i-a�i solicitat �i a�i primit de la actualul pre�edinte al Organiza�iei jude�ene PSD �i al Consiliului Jude�ean Timi�, Titu Bojin, pe-atunci directorul Direc�iei Regionale Banat Apele Rom�ne, suma de 50.000 de euro pentru a-l ap�ra pe fiul s�u vitreg �ntr-un proces penal la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie, promi��ndu-i c� ve�i rezolva cu pre�edintele completului de judecat�? Fiind chestionat ulterior, judec�torul �n cauz� a afirmat c� nu a�i f�cut niciun demers �n acest sens.

15. De ce nu recunoa�te�i plagiatul la lucrarea de doctorat �Curtea Penal� Interna�ional�? �nt�mpl�tor, profesorii de drept care v-au absolvit, Dumitru Diaconu de la Universitatea din Pite�ti �i Gheorghi�� Mateu� de la Universitatea Babe�-Bolyai din Cluj-Napoca, mi-au fost colegi de facultate �i-mi sunt prieteni, astfel c� �tiu adev�rul. Ave�i demnitate, recunoa�te�i furtul �i demisiona�i!

16. Dac� este adev�rat c�, cu o s�pt�m�n� �naintea referendumului pentru demiterea pre�edintelui Traian B�sescu din 29 iulie 2012, �mpreun� cu secretarul general Liviu Dragnea, le-a�i solicitat liderilor jude�eni ai PSD s� discute cu pre�edin�ii de sec�ii de votare s� raporteze la orele stabilite o prezen�� mai mare cu 25 de persoane dec�t cea real�, pentru a asigura astfel cvorumul de prezen�� la vot? Cum se traduce penal acest fapt? Dac� l-a�i men�ionat �n autodenun�ul depus anul trecut la DNA, dup� �nceperea urm�ririi penale �mpotriva lui Liviu Dragnea pentru instigare la fraudarea referendumului? Nu este prea t�rziu s� recunoa�te�i �i s� demisiona�i!

17. Dac� �i cu ce a�i fost �i sunte�i �antajat de pre�edintele Traian B�sescu? Care este motiva�ia real� a pactului de coabitare �ncheiat cu acesta?

18. Cine v-a impus s-o numi�i pe Laura Codru�a Kovesi, fostul procuror general al Rom�niei, �n func�ia de procuror �ef al DNA? Cumva, un fost ambasador al SUA la Bucure�ti, pe care Kovesi l-a ajutat sc�p�ndu-l de r�spundere penal� pe fiul s�u minor, autorul real al accident�rii mortale a chitaristului Teo Peter de la Compact?

19. De ce v-a�i schimbat pozi�ia �n problema exploat�rii gazelor de �ist din Rom�nia de c�tre corpora�ia american� Chevron?

20. De ce v-a�i schimbat pozi�ia �i v-a�i exprimat toleran�a fa�� de c�s�toriile �ntre persoane de acela�i sex?

21. De ce v-a�i schimbat pozi�ia �n privin�a statului Kosovo, recomand�nd recunoa�terea independen�ei acestuia de c�tre Rom�nia?

22. Dac� a�i �ncheiat o �n�elegere cu pre�edintele UDMR, Kelemen Hunor, privind permisivitatea arbor�rii steagului secuiesc �i l�rgirea autonomiei maghiarilor din a�a-zisul �inut Secuiesc?

�n rest, nu-mi mai inspira�i niciun respect �i �n niciun caz vreo fric�.

Satu Mare Senator

1.07.2013 Valer Marian
ohanesian.wordpress.com/2013/07/02/adevarul-despre-premierul-vic...

De la: Daphne, la data 2013-11-24 00:50:53Imi aduc aminte ca eu eram habarnista in politice cand butonam la inceputuri pe aici. Gabriela ce a avut rabdarea si curajul sa imi explice babeste. Ete , precum nuca in perete s-a prins de mine. Nici Zgonea habar nu am cine este.

Dar nici nu merita pierderea de timp pentru a ma pune la curent. Mai bine povestim de politicile societatilor comerciale cu raspundere limitata.

Pai baga mare , ce mai astepti ?
Ia Codul Fiscal proaspat modificat la puricat si ai sa vezi care e politica pentru SRL -uri .
Si eu m-am cam saturat de acest subiect cu creditul lui Basescu care distrage atentia de la taxe si impozite noi ..

De la: _2148_, la data 2013-11-24 14:58:00

De la: Daphne, la data 2013-11-24 00:50:53Imi aduc aminte ca eu eram habarnista in politice cand butonam la inceputuri pe aici. Gabriela ce a avut rabdarea si curajul sa imi explice babeste. Ete , precum nuca in perete s-a prins de mine. Nici Zgonea habar nu am cine este.

Dar nici nu merita pierderea de timp pentru a ma pune la curent. Mai bine povestim de politicile societatilor comerciale cu raspundere limitata.

Pai baga mare , ce mai astepti ?
Ia Codul Fiscal proaspat modificat la puricat si ai sa vezi care e politica pentru SRL -uri .
Si eu m-am cam saturat de acest subiect cu creditul lui Basescu care distrage atentia de la taxe si impozite noi ..

Ssssss, first class in the world , dottorelul o sa-i cocseze bine de tot cu accize, taxe, impozite noi si exinse , la primavera o sa-i vezi pe toti soliotici, cifozati, lihniti de foame si cu paienjeni la rect !
isi merita pe deplin tratatia fiscala, lasa-i, nu-i mai offusca si tu !

Macar a rezolvat problema cu pensionarii! Daca se iese la pensie dupa 65 de ani...cati poa' sa scape ?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-11-24 15:12:37Macar a rezolvat problema cu pensionarii! Daca se iese la pensie dupa 65 de ani...cati poa' sa scape ?

Eu sunt una dintre beneficiare

De la: _Ingrid, la data 2013-11-24 15:12:37Macar a rezolvat problema cu pensionarii! Daca se iese la pensie dupa 65 de ani...cati poa' sa scape ?

Poi , de ce sa scape !?
Cine sa mai scape ca, s-au scapat pe ei de cufuriti mintali ce sunt !

De la: _2148_, la data 2013-11-24 15:14:47

De la: _Ingrid, la data 2013-11-24 15:12:37Macar a rezolvat problema cu pensionarii! Daca se iese la pensie dupa 65 de ani...cati poa' sa scape ?

Eu sunt una dintre beneficiare

Beneficiara ?!
Nici o nadejde, n-or sa aiba de unde sa ti-o plateasca !
Poate, poate, o sa-i copieze metoda lui V. Orban, si nici asa nu se poate sti, sau predictiona ca vei fi vreo beneficiara!
Mai bine, indeasa-ti teschereaua de pe-acum !

Te referi la cei care vor iesi la pensie la 65 de ani, nu-i asa? Stiam eu ca timpul este relativ!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Taxa de 7 eurocenti nu se va duce numai in infrastructura!!!!!!!!!!! E o noua taxa pentru a acoperi din haurile bugetului!!!! Am dat 2 ani??????/Cam mult!
PS e o noua taxa pe prostie!
Multi o sa vada cum se intoarcerea ,,Epocii de aur'' cu exceptia ca atunci stateai in frig pentru a face tara bani acum pentru a face politicienii!!!!!!
Gabi ramane cum ziceam urasc cand am dreptate! Poate in primavara(daca nu iese stevia)o sa iesiti in strada voi usl-istii!

Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i �i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri! Parazitii (Noi vrem respect)

De la: _2148_, la data 2013-11-24 15:14:47

De la: _Ingrid, la data 2013-11-24 15:12:37Macar a rezolvat problema cu pensionarii! Daca se iese la pensie dupa 65 de ani...cati poa' sa scape ?

Eu sunt una dintre beneficiare

Te mai gandesti la pensie??? Eu nu! Asa ca ar trebui o greva fiscala!
Lasa ca nici actualii pensionari nu o vor mai primi mult timp..........!!!!!! Alta data sa beleasca ochii cand dau cu buletinul de vot pe la stampila!!!!!!!!!!!!!!!!
Stiu o sa-mi sara in cap pensionarii ca ma bucur de raul lor! Nu e bucurie e doar o speranta ca se vor destepta!!!! Sau nu.....! Si poate o sa mai lase figurile de a tot stiutori! Ca multi dintre ei au trecut prin viata ca gasca prin apa! Nu s-a prins nimic de ei! Au devenit doar o masa de manevra pentru niste ,,smecheri''! Ca sa vedeti ca am dreptate uitati-va la metodele ,,accidentul''! Numai pensionari i-au teapa!
De unde nu-i nici Dumnezeu nu cere!

Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i �i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri! Parazitii (Noi vrem respect)

De la: sirboby, la data 2013-11-24 15:30:41

Te mai gandesti la pensie??? Eu nu!
Asa ca ar trebui o greva fiscala!

Manifestul de la B�iculești.



- ceea ce nu este interzis prin lege este PERMIS
- nu mai accept�m CHELTUIALA ABERANT� a banului public, f�cut� �n alte interese dec�t cele ale locuitorilor comunei
- scopul colect�rii taxelor locale este de a ne asigura NOU� un cadru de viaț� mai bun
- suntem hot�r�ți s� particip�m activ și s� ne implic�m �n SOARTA COMUNEI NOASTRE
- cunoaștem metodele legale și democratice prin care putem forța consiliul local s� ne asculte și s� decid� �n beneficiul NOSTRU, nu al altora
- nu suntem r�u-platnici, suntem dispuși s� MUNCIM �n folosul comunit�ții noastre
- avem printre noi familii (locuitori) care nu dispun de venituri suficiente pentru un trai zilnic DECENT
- administrația public� a ajuns s� EXECUTE SILIT locuințele cet�țenilor acestei ț�ri pentru datorii la impozite, ceea ce este inadmisibil (transform�ndu-ne �n vagabonzi �n propria noastr� țar�)
- dac� �aleșii� noștri NU ȘTIU S� GESTIONEZE o comun�, un oraș, o țar�, nu este vina noastr�, ci A LOR
- soluții pentru a crea locuri de munc� și a crea bun�stare
EXIST�, dar nu sunt pe placul �aleșilor noștri� deoarece NU SE MAI POATE FURA

logec.ro/manifestul-de-la-baiculesti-ce-inseamna/

De la: ______, la data 2013-11-24 15:21:22

De la: _2148_, la data 2013-11-24 15:14:47

De la: _Ingrid, la data 2013-11-24 15:12:37Macar a rezolvat problema cu pensionarii! Daca se iese la pensie dupa 65 de ani...cati poa' sa scape ?

Eu sunt una dintre beneficiare

Beneficiara ?!
Nici o nadejde, n-or sa aiba de unde sa ti-o plateasca !
Poate, poate, o sa-i copieze metoda lui V. Orban, si nici asa nu se poate sti, sau predictiona ca vei fi vreo beneficiara!
Mai bine, indeasa-ti teschereaua de pe-acum !

uitai sa pun ghillele

Manifestul Libertarian

Nu �inem nici cu st�nga, nici cu dreapta, nici cu centrul. �inem s� fim liberi!

Ce credem

Sus�inem mic�orarea rolului statului �n favoarea extinderii libert��ii �i responsabilit��ii individuale, �n virtutea ordinii propriet�ții private adus�/generat� de funcționarea unei piețe libere ce este degrevat� de intervenționismul etatist/statal. De�i exist�, teoretic, o pleiad� de m�suri prin care libertatea personal� �i economic� poate fi promovat�, acestea variind ca sfer� de aplicare, intensitate �i durat�, faptele curente arat� c� ele ori nu se aplic�, ori se aplic� trunchiat. Milit�m pentru consecven�� �n reducerea m�rimii, rolului �i puterii statului �n toate domeniile �i la toate nivelurile.

�n Rom�nia nu suferim de prea mult� ideologie, ci de prea pu�in� claritate ideologic�. Spre deosebire de alte mi�c�ri civice sau politice, noi ne propunem s� aducem necesara claritate ideologic� �n �nțelegerea raportului dintre stat și piața liber�, �n ultim� instanț� a relației cet�țean-stat �n vremurile de ast�zi.

�n acest sens, pentru noi esen�a statului const� �n aceea c� el este un monopol teritorial asupra reglement�rii �i utiliz�rii legitime a constr�ngerii, a violenței. De asemenea, el presupune, prin natura sa, existen�a instrumentului coercitiv al tax�rii sau impozit�rii. Trebuie �n�eles imediat, �ns�, c� nu e vorba de violen�� defensiv�: ideea de monopol al reglement�rii �i cea de impozitare nu consun� dec�t cu posibilitatea agresiunii institu�ionalizate (adic� statul este singurul care are voie s� ini�ieze violen�a din ra�iuni ce pot fi numite �interes public�, de pild�). Instrumentul tax�rii este dependent �n ultim� instan�� de posibilitatea �ini�ierii legitime a violen�ei� �n vederea extragerii resurselor, deci tot de primul aspect fundamental de monopol asupra constr�ngerii (monopol asupra �agresiunii legitime�).

Consider�m c� pia�a este mecanismul de alocare a resurselor, at�ta timp c�t funcționarea ei natural� nu este perturbat� de intervenția guvernamental�. Este vorba despre o alocare rațional�, �n sensul c� este optim� �n raport cu preferin�ele indivizilor, reflectate �n actele de v�nzare-cump�rare. Ca atare, dac� oamenii vor droguri, arme, aur, pia�a le va oferi aceste lucruri. Dac� oamenii vor discoteci mai degrab� dec�t spitale, ma�ini scumpe mai degrab� dec�t �coli, pia�a le va furniza cu prioritate discoteci �i ma�ini. �n acest sens, piața este perfect�, �n vreme ce oamenii pot fi lipsiți de virtuți morale. Sau, altfel spus, piața este imperfect� numai �n m�sura �n care oamenii sunt imperfecți; dar imperfecțiunea nu este un atribut al pieței, ci al omului.

De aceea, credem c� exist�, �n esen��, dou� moduri prin care indivizii pot prospera:

(1) prin mijloacele economice ale pieței libere, adic� muncind cinstit, acumul�nd capital, investind gra�ie talentului antreprenorial personal �i schimb�nd produsele muncii lor �n mod voluntar pe pia�� �i
(2) prin mijloacele politice ale intervenționismului guvernamental/statal/etatist, bazat pe capacitatea de a descoperi și a utiliza mai bine dec�t rivalii posibilit�țile deschise de instituționalizarea agresiunii, adic� prin constituirea �n grupuri de interese parazitare care profit� de pe urma celor one�ti �i muncitori, confisc�ndu-le avu�ia prin impozitare �i redistribuind-o pentru satisfacerea propriilor ambi�ii.
Societatea exist� doar �n m�sura �n care indivizii coopereaz� pa�nic, urm�ndu-�i propriile interese �i propriul drum spre fericire doar prin mijloace economice. Cu c�t aplicarea mijloacelor politice devine mai extins� cu at�t cooperarea social� este mai sl�bit�, iar oamenii ajung �n starea de barbarie. Societatea nu este �inut� laolalt� de vreun �contract social�, ci de leg�turile istorice, economice �i culturale dintre oameni care �mp�rt�esc valori comune. Doar un cadru instituțional favorabil libert�ții poate consolida coeziunea social�, poate garanta prosperitate pentru to�i.

Dar Rom�nia actual� cu greu mai poate fi caracterizat� ca fiind o societate. �n ultimele dou� decenii, ea a reprezentat mai degrab� un spa�iu �n care s-au exersat plenar mijloacele politice; un teren fertil pentru cultivarea politicilor p�guboase �i a corup�iei. Societatea �i economia rom�neasc� se afl� �ntr-o criz� profund�, marcat� de s�r�cie, incertitudine �i nesustenabilitate a politicilor actuale. Am ajuns aici datorit� modelului de dezvoltare centrat pe stat. Acesta presupune, �n esen��, desconsiderarea persoanei �i propriet��ii private, cu cele dou� nefaste corolarii ale sale: risipa enorm� de resurse �i degradarea valorilor civice �i morale. E un foarte bun prilej pentru a con�tientiza c� statul nu creeaz� prosperitate �i cumsec�denie, ci doar redistribuie � interesat � avu�ia produs� �n sfera privat� �i genereaz� condi�ii propice de manifestare pentru caracterele precare.

Mo�tenirea cultural� �i social� a experimentului socialist din secolul al XX-lea a trenat dup� Revolu�ia din 1989. Aceasta �i-a pus amprenta � prin mentalit��ile paternaliste �i comportamentele colectiviste � at�t asupra func�ion�rii democra�iei c�t �i asupra evolu�iei economice.

�n ceea ce prive�te guvernarea ��rii,

este clar pentru toat� lumea c� Rom�nia are o democra�ie original�. Mai pu�in clar este motivul pentru care a�a stau lucrurile. �Democra�ia nu poate func�iona dac� o mare parte a votan�ilor se afl� pe �tatul de plat� al guvernului. Dac� membrii Parlamentului nu se consider� reprezentan�i ai contribuabililor, ci exponen�i ai celor care primesc salarii, subven�ii, cadouri �i alte beneficii. Atunci s-a terminat cu democra�ia� (Ludwig von Mises). Iar Rom�nia se �ncadreaz� exact �n acest model. Nu este de mirare c� Parlamentul este institu�ia cu cel mai sc�zut grad de �ncredere din partea popula�iei �i c� toat� lumea se pl�nge de deficitul de democra�ie.

Atunci c�nd am �nl�turat dictatura comunist� nu am realizat pericolul tiraniei majorit��ii, al puterii maselor u�or manipulabile. Nu am realizat c� democra�ia ne r�spunde doar la �ntrebarea Cine s� conduc� Rom�nia? l�s�nd la voia celor ajun�i la putere s� stabileasc� Cum s� fie condus� Rom�nia? Acesta este motivul pentru care Rom�nia a fost condus� prost. �n loc s� dezbatem idei �i s� vot�m viziuni strategice, clasa politic� ne pune s� r�spundem la �ntreb�ri lipsite de fond precum De c��i ale�i avem nevoie �n Parlament? sau Cum s� fie ale�i Ale�ii?

Odat� ajun�i la putere, creativitatea oamenilor politici se va rezuma doar la g�sirea celor mai bune mijloace de a-�i spori avu�ia proprie �i a grupurilor de interese aflate �n spate. �i asta trebuie s� se �nt�mple c�t mai repede �n interiorul ciclului electoral. Așa cum arat� experiența, Ale�ii vor decide �ntotdeauna s� conduc� Rom�nia nu pentru binele celor mul�i, ci pentru binele lor.

Pe scurt, ceea ce ne diferențiaz� �n spațiul ideilor politice este urm�torul principiu: �n vreme ce alții urm�resc s� c�știge puterea pentru a face statul mai eficient, noi dorim diminuarea lui.

�n ceea ce prive�te economia,

spre deosebire de alte ��ri fost-comuniste, Rom�nia a r�mas �n urm� pe drumul dezvolt�rii economice. Nu este de mirare faptul c� economia de pia�� este func�ional� doar �n documentele guvernan�ilor, fie ei rom�ni sau europeni. Statul cheltuie �n prezent cca. 40% din produc�ia na�iunii. El decide cu c�t s� ne impoziteze, nu cu g�ndul la nevoile noastre, ci �n func�ie de nevoile aparatului guvernamental. El impune noi �i noi reglement�ri nu cu scopul de a ajuta dezvoltarea firmelor private, ci de a justifica necesitatea cre�rii de noi agen�ii guvernamentale. Spre exemplu, �n prezent, rom�nii trebuie s� munceasc� 149 de zile dintr-un an pentru a acoperi cheltuielile statului. Doar apoi se pot ocupa �i de satisfacerea propriilor nevoi.

�Economia de pia�� nu are nevoie de apologii sau de propagandi�ti. Realiz�rile sale vorbesc de la sine. Civiliza�ia modern� este produsul filozofiei laissez-faire� (Ludwig von Mises). La �nceputul capitalismului, �n era revolu�iei industriale și a cre�terii fulminate a nivelului de trai pe care acest sistem le-a produs (simultan cu explozia demografic�), nu au existat nici tributuri fiscale �mpov�r�toare, nici subven�ii, nici drepturi sociale, nici privilegii, nici deficite sau datorii publice cople�itoare. Toate acestea au ap�rut pe m�sur� ce ideile socialiste au anesteziat ra�iunea �i bunele moravuri, iar capitalismul a fost parazitat de o clas� politic� cu o moralitate precar� �i de afaceri�ti venali.

�n schimb, crea�iile statului trebuie tr�mbi�ate, inaugurate cu fast �i t�iat de panglici, men�ionate obsesiv � pentru a ascunde g�urile negre �n care s-au dus banii cet��enilor �i pentru a satisface ambi�ia trufa�� a vreunui politician.

�n realitate, statul nu creeaz� nimic. Socialiștii din toate partidele ne v�nd minciuna c� f�r� stat nu exist� dec�t haos și anarhie. Adev�rul este c�, cu c�t statul este mai mic cu at�t societatea �și poate dezvolta propria ordine a propriet�ții private și libert�ții personale. Socialiștii ne �ntrețin de asemenea iluzia c� guvernul este M�na Providen�ial�, care poate s� creasc� bun�starea tuturor. Dar nu este nicidecum vorba de magie. Pentru ca Guvernul s� poat� da un leu, trebuie mai �nt�i s� �l ia prin impozitare tot de la noi. Pentru a crea un loc de munc�, distruge vr�nd-nevr�nd un altul. Pentru a stimula consumul dintr-un bun, va reduce consumul din altele.

Capitalismul �i libertatea economic� cultiv� virtu�i precum responsabilitatea, decen�a, cump�tarea, modestia, g�ndirea pe termen lung. Etatismul dezvolt� vicii precum la�itatea, risipa, vanitatea și servilismul. Pia�a liber� stimuleaz� buna �n�elegere �ntre to�i: patronul magazinului din col� mul�ume�te clien�ilor care �i trec pragul. Dar interven�iile guvernului �ncurajeaz� discordia; c�nd via�a social� este politizat�, strategia potrivit� este: �Mul�ume�te-i primarului, mul�ume�te-i partidului, mul�ume�te-i ministrului sau pre�edintelui, fii amabil cu guvernan�ii �i d�-te bine cu puterea, c� poate vei primi �i tu o plea�c�. Nu ne putem a�tepta la m�rinimie din partea guvernului. M�rinimos nu poate fi dec�t cel care este proprietar, st�p�n pe roadele eforturilor sale, con�tient de valoarea muncii depuse. �n schimb, ministrul nu poate fi dec�t meschin, pentru c� nu este �n m�sur� s� decid� dec�t temporar asupra unor resurse pe care le-a ob�inut din condeiul rectific�rii bugetare.

�n Rom�nia, corup�ia este endemic�. Corup�ia nu �ine �n principal de mo�tenirea cultural� sau de mentalit��i � altminteri nu am putea explica de ce milioane de rom�ni renun�� la practicile asociate corup�iei imediat ce trec grani�a. Corup�ia �ine de mediul institu�ional rom�nesc, mai precis de sufocarea vie�ii sociale prin reglementarea a tot ce mi�c�. �Nimic nu corupe mai mult un om dec�t ipostaza de a fi un bra� al legii �i de a-i putea face pe ceilal�i oameni s� sufere� (Ludwig von Mises). Corup�ia este oric�nd �i pretutindeni un rezultat al institu�iilor paternaliste �i al interven�ionismului. Nu exist� cale mai direct� �i mai eficient� de a elimina corup�ia dec�t combaterea statolatriei și neutralizarea centrilor nervoși ai intervenționismului guvernamental. �paga dat� profesorului, sau doctorului, va disp�rea atunci c�nd ace�tia nu vor mai fi func�ionari publici, ci vor activa �n institu�ii private.

�n ultimii dou�zeci de ani, Rom�nia a fost condus� �n general prin programe anti-liberale. Datorit� impozitelor cople�itoare, privilegiilor �sociale� sau �clientelare�, cotiza�iilor for�ate, barierelor birocratice, politiz�rii tuturor aspectelor vie�ii � de la familie p�n� la infrastrucur� � societatea a ajuns pe punctul disolu�iei, autoritatea legii este ridiculizat� de for�a pumnului sau de manevrele politice. Rom�nia va putea s� redevin� o societate doar �n m�sura �n care proprietatea privat�, drepturile individuale, libertatea contractului sunt garantate de facto, nu doar de jure.

�n ceea ce prive�te viitorul european,

evolu�iile recente din Europa pun tot mai mult sub semnul �ntreb�rii viabilitatea modelului social european. Sufocat de �social� prin propriile mecanisme redistributive, statul bun�st�rii a intrat �ntr-o faz� de agonie. �ncercarea organismelor europene de a-l resuscita prin exacerbarea centralismului birocratic �i interven�ionismului va conduce la o �planificare� �ngrijor�toare a economiei �i societ��ii b�tr�nului continent.

O Europ� armonizat� nu �nseamn� automat armonie �n interiorul Europei. �Generozitatea� politicilor sociale este �n�l�at� pe o fiscalitate tot mai �mpov�r�toare. Iar �n loc ca acestea s� asigure coeziune social�, sf�r�esc prin a anula cre�terea economic� �i a spori tensiunile intra-comunitare. Indiferent c� avem �n vedere spa�iul rom�nesc sau european, trebuie spus clar c� sistemul statului bun�st�rii nu reprezint� altceva dec�t o metod� sigur� de transformare pas cu pas a economiei de pia�� �n socialism.

Dac� eurocra�ii vor s� construiasc� o Uniune a Statelor Europene Socialiste, noi spunem NU! La fel spun din ce �n ce mai mul�i cet��eni ai Europei, fie c� sunt din ��ri mai dezvoltate sau mai s�race. La fel spun �i rom�nii, al c�ror grad de �ncredere �n viitorul european �i �n structurile politice europene a sc�zut substan�ial fa�� de anii trecu�i. Uniunea European� nu mai este acum r�ul cel mic, deoarece actuala evolu�ie trasat� de la Bruxelles se abate serios de la principiile ce au stat la baza constituirii pie�ei comune.

Ce urm�rim

Solu�ia pe care o propunem este mic�orarea puterii statului. Cu c�t statul este mai mic, cu at�t este mai important individul; cu c�t statul decide mai pu�ine lucruri pentru toat� lumea, cu at�t fiecare dintre noi poate decide mai mult pentru el �nsu�i; cu c�t statul are mai pu�ini bani, cu at�t este mai bogat individul.

Aceast� soluție este realizabil� și oportun� prin modificarea Constituției și a legislației actuale.

Cum putem face statul mai mic?

Prin urm�toarele m�suri:

Degrevarea statului de funcții și atribuții și transferarea lor c�tre comunit�țile (nu autorit�țile) locale. Descentralizarea este un deziderat politic aproape universal. �ntr-adev�r, datorit� presiunii electorale, deciden�ii locali manifest� o responsabilitate mai mare fa�� de aleg�tori �n gestionarea fondurilor publice �n compara�ie cu cei ministeriali. Dar ideea central� este c� descentralizarea autentic� nu se refer� la mutarea atribuțiilor statului de la guvern la prefectur� sau prim�rie, de la București la Brașov, ci la concedierea guvernului și la angajarea responsabilit�ții individului, familiei, comunit�ților locale.
Reducerea la minim a num�rului de poziții decizionale din administrația public� central� și local�. Urm�rim eliminarea salariz�rii preferențiale și reducerea posibilit�ții obținerii de rente prin exercitarea discreționar� a funcției publice. Birocrații și clientela politic� vor fi astfel stimulați s�-și converteasc� comportamentul strict redistributiv �ntr-unul antreprenorial: s� prospere nu prin v�n�toare/acordare de favoruri și privilegii din banul public, ci prin obținerea de c�știguri legitime din activit�ți proprii pe piața liber�.
Reducerea la minim a num�rului de poziții administrative (funcționari) din administrația public� central� și local�. Via�a de zi cu zi a rom�nilor nu poate fi �mbun�t��it� f�r� o reducere drastic� a birocra�iei. Funcționarii disponibilizați se vor integra �n sectorul privat, care se va extinde și se va consolida prin �ns�și �deparazitarea� sa de finanțarea �caracatiței� aparatului birocratic public. Introducerea principului consim��m�ntului implicit �n solu�ionarea diferitelor cereri, introducerea ghi�eului unic de autorizare pentru acele activit��i �n care statul va mai avea responsabilit��i specifice sau externalizarea certific�rii reprezint� c�teva din m�surile rapide de revitalizare a societ��ii �i mediului de afaceri rom�nesc.
Reforma sistemului juridic, care trebuie s� vizeze:
Simplificarea legisla�iei: �mbun�t��irea func�ion�rii sistemului judiciar ca serviciu public �i sporirea �ncrederii cet��eanului �n actul de justi�ie se poate realiza printr-o reform� unitar� a codurilor de procedur� �i a celorlalte acte normative, menit� a simplifica procedurile judiciare �i administrative.
Reducerea taxelor aferente actului de justi�ie: Este necesar ca valoarea taxelor pentru deschiderea unei ac�iuni s� nu aib� un efect descurajator și s� fie accesibil� inclusiv cet�țenilor cu venituri mici.
Responsabilizarea magistra�ilor, prin corelarea salariz�rii cu calitatea actului de justiție �ntreprins.
Cum putem decide mai mult pentru noi?

Prin urm�toarele m�suri:

�n educație

Starea de fapt

Educa�ia rom�nilor se afl� pe un trend descendent. Sistemul de �nv���m�nt este la ani-lumin� distan�� de necesit��ile societ��ii noastre. P�n� acum, efectul clar al reformelor �ntreprinse a fost �mpingerea planurilor de �nv���m�nt �ntr-o mi�care brownian� �i devalorizarea constant� a diplomelor. �n ciuda cre�terii constante a cheltuielilor publice, performan�ele educa�ionale au sc�zut (vezi rata promovabilit��ii la bacalaureat; nicio institu�ie rom�neasc� de �nv���m�nt nu a p�truns �n clasific�ri interna�ionale relevante). Un student �instruit� �n universit��ile de stat cost� de 10 ori mai mult dec�t cel instruit la privat (�in�nd cont nu doar de aloca�ia efectiv� pe cap de student, ci �i de costurile totale ale aparatului birocratic aferent)

Ce propunem

Desfiin�area monopolului statului �n planificarea �nv�ț�m�ntului. Desfiin�area obligativit��ii acredit�rii de c�tre stat a institu�iilor de �nv���m�nt �i a programelor de studii va conduce la cre�terea diversit��ii educa�iei �i �nl�turarea model�rii tuturor �colilor dup� chipul �i asem�narea celor de stat.
Reconsiderarea și reducerea obligativit��ii �nv���m�ntului public: doar primii patru ani de studiu trebuie s� aib� statutul de �nv�ț�m�nt obligatoriu finanțat de stat. Chiar și pentru acest stadiu trebuie s� existe alternativa școlii private. M�sura va conduce la apari�ia unei pie�e reale a serviciilor la nivelul tuturor treptelor educa�ionale, iar p�rin�ii vor fi liberi s� aleag� pentru copiii lor �coala dorit�.
Finan�area marginal� a educa�iei din fonduri publice: presupune acordarea de vouchere educa�ionale �n cazul celor care fac dovada lipsei de posibilit��i materiale.
Privatizarea �colilor de stat. Proprietatea de stat �n educație a dus la apari�ia fenomenului de diplomo-scleroz� �n randul tinerilor �i, implicit, la devalorizarea constant� a diplomelor pe pia�a muncii.
Legalizarea alternativelor educa�ionale private: presupune crearea cadrului legislativ care s� favorizeze dezvoltarea alternativelor private autentice, merg�nd de la �coli/universit��i/licee/ gradini�e private, p�n� la educa�ia �n familie (homeschooling).
�n s�n�tate

Starea de fapt

Poate nic�ieri nu se observ� mai limpede dec�t �n sistemul sanitar public rom�nesc c� a�a-zisele servicii gratuite oferite de stat sunt fie inexistente, fie deloc gratuite � asta atunci c�nd nu se transform� �n veritabile �rele� publice.

�n prezent, cine c�știg� 800 de lei pl�tește la stat drept contribuție la fondul de s�n�tate circa 100 de lei, adic� o optime din salariul net. Așa-i ajut� statul asistențial pe s�raci. �n plus, pe l�ng� faptul c� cer mai mulți bani de la Casa de Asigur�ri, spitalele publice mai cer bolnavului s� vin� cu bani de acas� pentru materiale și medicamente. Iar venitul la negru al doctorilor este mai mare dec�t cel oficial � aceasta dac� nu cumva cineva crede c� un doctor poate tr�i cu salariul de la stat.

Sub aspectul eficien�ei: spitalele publice deconteaz� de la Casa de Asigur�ri de S�n�tate mai mult dec�t cele private (raport�ndu-ne la acela�i serviciu).

Ce propunem

Desfiin�area obligativit��ii contribu�iilor la asigur�rile de s�n�tate: implic� l�sarea deciziei la nivelul individului at�t �n ceea ce prive�te cuantumul sumei alocate pentru servicii medicale, c�t �i �n ceea ce prive�te alegerea furnizorului de astfel de servicii.
Dezvoltarea asigur�rilor private de s�n�tate: fiecare individ va putea opta pentru un anumit pachet de servicii medicale �n func�ie de starea sa de s�n�tate �i de suma pe care dorește s� o aloce.
Privatizarea spitalelor publice: Sistemul public de s�n�tate este falimentar. O dovedesc sondajele �n r�ndul popula�iei, dar �i expansiunea puternic� a spitalelor �i clinicilor private. Susținem privatizarea spitalelor publice, iar pentru a asigura un nivel minim de asisten�� medical� celor cu venituri insuficiente sau pentru servicii de urgen��, statul s� finan�eze direct pacientul.
�n munc�

Starea de fapt

Pia�a rom�neasc� a muncii este una dintre cele mai obstruc�ionate �i inflexibile din Europa, at�t �n ceea ce prive�te nivelul tax�rii, c�t �i al reglement�rii. Elemente principale ce determin� aceast� stare de lucruri sunt: salariul minim pe economie; dificultatea concedierii; reglement�rile privind securitatea muncii; cele privind reglementarea accesului la anumite profesii; reglementarea orelor suplimentare; rigiditatea programului de lucru; reglementarea duratei vie�ii active etc.

Ce propunem

Liberalizarea pie�ei muncii: eliminarea prevederilor privind salariul minim �i abrogarea reglement�rilor care descurajeaz� �n prezent angajarea for�ei de munc�.
�n fiscalitate

Starea de fapt

Degrevarea statului de funcții duce la reducerea nevoii de bani publici necesari finanț�rii acestor funcții. Un stat mai mic este un stat cu un buget comprimat at�t pe partea de surse/venituri c�t și pe partea de utiliz�ri/cheltuieli. Astfel, m�surile pe care le susținem se diferențiaz� net de �politica de austeritate� urmat� �n prezent, care țintește la �ns�n�toșirea statului � implicit prin s�r�cirea individului � și ale c�rei rezultate sunt evidente: subminarea perspectivelor de creștere economic� și alimentarea contradicțiilor sociale.

Ce propunem

Reducerea �i simplificarea impozit�rii �Taxe mai mici �i mai pu�ine� reprezint� dezideratul nostru. Regimul fiscal actual este extrem de stufos, num�r�nd sute de taxe. Cu c�t num�rul de taxe este mai redus, cu at�t costul administr�rii fiscale este mai mic, iar capacitatea de previziune antreprenorial� este mai mare. Cu c�t povara fiscal� este mai redus�, cu at�t sunt mai stimulate investi�iile �i bun�starea popula�iei.
Reducerea bugetului administrației publice. Sc�derea fiscalit�ții nu trebuie urmat� pentru creșterea veniturilor atrase la bugetul statului. Celor care v�d �n relaxarea fiscalit�ții un mijloc subtil pentru creșterea rolului statului le spunem: dac� prin diminuarea impozit�rii veniturile str�nse de guvern cresc, atunci �nseamn� c� impozitele nu au sc�zut suficient!
Reducerea datoriei publice: interzicerea prin Constituție a �mprumutului de c�tre stat, care �mpov�reaz� generațiile viitoare. Spre deosebire de regulile vehiculate �n prezent, principiul elimin�rii datoriei publice este simplu, transparent, imposibil de manipulat politic.
Desfiin�area obligativit�ții sistemului public de pensii, �n sensul �ncet�rii treptate a pl��ii contribu�iei aferente la buget (CAS), astfel �nc�t s� existe posibilitatea achit�rii pensiilor existente, dar f�r� a-i mai men�ine pe salaria�ii actuali �n capcana cotiza�iei c�tre un sistem nesustenabil �i care nu le va asigura venituri decente la b�tr�nețe.
Eliminarea statutului de unic mijloc legal de plat� de�inut de leu. Cu alte cuvinte, desfiin�area monopolului produc�iei de moned� al b�ncii centrale concomitent cu restituirea libert��ii cet��enilor de a-�i alege moneda convenabil�. Eliminarea posibilit�ții statului de a tip�ri bani pentru a-și acoperi cheltuielile ne va feri de �impozitul ascuns� al inflației, iar avuția fiec�ruia va fi astfel protejat� �mpotriva inflației uneltite politic. De asemenea, dintre pașii c�tre libertatea monetar� autentic� nu poate lipsi eliminarea privilegiului sectorului bancar de a opera cu rezerve fracționare (adic� de a nu face distincția clar� �ntre depozite, sau resurse atrase �la vedere�, care ar trebui ținute �n �ntregime la dispoziția deponentului, și �mprumuturi, sau resurse atrase �la termen�, singurele care pot fi surs� s�n�toas� � necauzatoare de crize recurente și neinflaționist� � de creditare ulterioar� a mediului de afaceri și nu numai).
De ce s� aderi la Manifest

Fie c� ne place sau nu, nu putem spera la o viaț� mai bun� dac� ne �ncredinț�m soarta �n m�inile statului. �Liberalismul social� este doar un sinonim pentru �socialismul cu faț� uman�. Oamenii nu pot r�m�ne liberi și nici nu pot tr�i mai bine, dac� accept� ideile și programele paternaliste. Falimentul acestor programe este v�dit ast�zi, iar noi ne afl�m la r�scruce: fie accept�m scuzele oficiale și ced�m insistențelor de a da mai mult guvernului, fie decidem c� prosperitatea și coeziunea social� pot fi atinse doar dac� schimb�m direcția � c�tre libertate. Miza este propria noastr� soart� și cea a urmașilor noștri.

- See more at: www.solib.ro/pagina/manifestul-libertarian#sthash.lcRSWJxT.dpuf

curat murdar, coane fanica- mytcorica !

Economia �n șapte lecții



Cartea aceasta reflect� pe deplin poziția fundamental� a au torului, cea pentru care Ludwig von Mises a fost � și �nc� mai este � admirat de urmașii s�i intelectuali și detestat de adversari....

Deși fiecare din cele șase lecții poate fi apreciat� ca un eseu independent, armonia lor de ansamblu prilejuiește cititorului o satisfacție estetic� similar� celei pe care o �ncerc�m �n fața unui edificiu arhitectonic bine �nchegat.

Fritz Machlup,
Princeton,
1979

Spre sf�rșitul anului 1958, c�nd soțul meu a fost invitat de Dr. Alberto Benegas-Lynch s� fac� o c�l�torie �n Argentina și s� susțin� acolo un ciclu de conferințe, am fost rugat� s�-l �nsoțesc. Cartea aceasta conține, �n scris, cele ce a spus soțul meu sutelor de studenți argentinieni care au participat la acele conferințe.
Am sosit �n Argentina c�țiva ani dup� ce Per�n fusese silit s� p�-r�seasc� țara.
El guvernase distructiv și distrusese complet fundamentele economice ale Argentinei. Succesorii lui nu erau cu mult mai buni. Țara era preg�tit� pentru idei noi, iar soțul meu era de asemenea preg�tit s� le ofere.
Lecțiile lui au fost rostite �n limba englez�, �n enorma sal� de conferințe a Universit�ții din Buenos Aires.
�n dou� camere al�turate cuvintele lui erau t�lm�cite simultan �n spaniol�, pentru studenți care le urm�reau �n c�ști. Ludwig von Mises a vorbit f�r� nici un fel de ocolișuri despre capitalism, socialism, intervenționism, comunism, fascism, politici economice și pericolele dictaturii.
Tinerii aceia, care-l ascultau pe soțul meu, nu știau multe despre libertatea pieței sau despre libertatea individual�.

Dup� cum am scris �n My Years with Ludwig von Mises, cu privire la �mprejurarea aceea, �Dac� cineva ar fi �ndr�znit pe atunci s� atace comunismul sau fascismul așa cum f�cea soțul meu, poliția ar fi dat buzna și l-ar fi reținut imediat, iar adunarea ar fi fost �mpr�știat�.
Auditoriul a reacționat ca și cum s-ar fi deschis o fereastr�, și prin ea ar fi p�truns �n camere o adiere de aer proasp�t.
El vorbea liber, f�r� nici un fel de note. Ca de obicei, �și ordona g�ndurile dup� numai c�teva cuvinte, notate pe o buc�țic� de h�rtie.
Știa exact ce anume dorea s� spun� și, �ntrebuinț�nd termeni relativ simpli reușea s�-și comunice ideile unui auditoriu nefamiliarizat cu opera lui, astfel �nc�t cu toții �nțelegeau exact ce anume li se spunea.

Lecțiile au fost �nregistrate, iar aceste �nregistr�ri transcrise ulterior de un secretar de limb� spaniol�, al c�rui manuscris dactilografiat l-am g�sit printre documentele postume ale soțului meu. Lectura acelor pagini, mi-a evocat amintirea vie a entuziasmului deosebit cu care au primit acei argentinieni cuvintele soțului meu. Și mi s-a p�-rut, �n calitate de ne-economist�, c� lecțiile acestea, rostite �n fața unui auditoriu sud-american nespecializat, erau mult mai ușor de �nțeles dec�t multe dintre scrierile mai teoretice ale lui Ludwig von Mises.
Am considerat c� ele conțineau at�t de mult material valoros, at�tea g�nduri importante ast�zi și �n viitor, �nc�t ar trebui f�cute accesibile marelui public.
Deoarece soțul meu nu-și revizuise niciodat� transcrierile lecțiilor sale �n vederea public�rii lor �n volum, sarcina aceasta a r�-mas �n seama mea. Am fost extrem de atent� s� p�strez intact sensul fiec�rei propoziții, s� nu schimb nimic din conținut și s� p�strez toate expresiile pe care soțul meu le utiliza adesea și cu care cititorii s�i sunt at�t de familiarizați. Singura mea contribuție a fost s� r�nduiesc laolalt� propozițiile și s� elimin unele dintre micile expresii pe care le �ntrebuinț�m uneori �ntr-o discuție informal�.

Dac� tentativa mea de a converti aceste lecții �ntr-o carte a reușit, este numai datorit�
faptului c�, �n fiecare fraz�, auzeam vocea soțului meu, �l auzeam vorbind. Amintirea lui r�m�sese vie �n mine, vie �n ce privește felul cum demonstrase limpede nocivitatea și pericolul unei guvern�ri prea extinse, �n ce privește felul lucid și inteligibil �n care prezentase diferențele dintre dictatur� și intervenționism; �n ce privește felulp�trunz�tor și spiritual �n care invoca diverse personalit�ți istorice; �n ce privește felul cum cu numai c�teva cuvinte reușea s� readuc� la viaț� vremuri de mult apuse.
Doresc s� m� folosesc de acest prilej pentru a-i mulțumi bunului meu prieten George Koether pentru felul cum m-a secondat �n aceast� �ntreprindere.
Experiența sa editorial� și familiaritatea sa cu teoriile soțului meu au fost de un real folos �n preg�tirea acestui volum.

Sper c� lecțiile acestea nu vor fi citite numai de specialiști, ci și de numeroșii admiratori ai soțului meu din r�ndurile noneconomiștilor. Și sper din tot sufletul ca aceast� carte s� devin� accesibil� și celor tineri, �ndeosebi liceenilor și elevilor de colegiu din lumea �ntreag�.

Margit von Mises,
New York,
iunie 1979.



www.solib.ro/sites/default/files/ludwig_von_mises_-_economia_in_...


Mai lasati dreaqului biblia, horoscoapele, si textele conspirationiste, cititi si voi texte instructive, daca v-o ajuta bila sa le si intelegeti.

De la: EXCORTA, la data 2008-09-30 21:32:59 nu vedeti mai ca de cind Basescu este presedinte tara se duce de ripa Au avut o intelegere,ca la primarie cind era primar general ,nu a facut nimica pe motiv ca nu are consiliu de administratie de acelasi pdl,acum s-a inteles cu Tariceanu sa o tina tot intr-un scandal ,sa zica ca de aia nu a facut nimica dar afacerile lor merg struna BASCALIE BASINOASA Cacanari din lumea intreaga UNITIVA

NU VEI MAI AVEA LOC IN TARA TA

www.youtube.com/watch?v=neaYIsZaiYI

Pe Pamint,excrocii prostesc norodul cu promisiuni desarte pina reusesc sa le puna jugul,apoi le cinta sa joace in functie de chef !In decursul timpului popoarele au uitat ca cei pe care i-au angajat sa le reprezinte interesele sau transformat in asupritorii lor,au acumulat averi imense si au constituit o masina de represiune impotriva angajatorilor,a poporului care i-au angajat Lenesii,lichelele,incapabilii si bolnavii mintal,sunt primii care acorda girul excrocilor pentru a le deveni sefi. On Earth, thieves foolish with empty promises until the people manage to put the yoke, then sing them to play depending on the mood! In time people have forgotten that those who agreed to represent the interests or turned their oppressors, have accumulated fortunes, and set a car repression against employers, the people who committed Lazy, illiterate, sloths and dementia, are the first to grant them the endorsement of these thieves to become bosses. Sulla Terra, i ladri stupidi con promesse vuote fino a quando le persone riescono a mettere il giogo, poi cantare a giocare a seconda dell'umore! Nel tempo le persone hanno dimenticato che chi ha accettato di rappresentare gli interessi o trasformato i loro oppressori, hanno accumulato fortune, e impostare una repressione auto contro i datori di lavoro, le persone che hanno commesso Lazy, analfabeta, bradipi e demenza, sono i primi a concedere loro l'approvazione di questi ladri di diventare boss. Tel�fono/Fax (01662) 289 30 00

De la: EXCORTA, la data 2008-09-30 21:32:59 nu vedeti mai ca de cind Basescu este presedinte tara se duce de ripa Au avut o intelegere,ca la primarie cind era primar general ,nu a facut nimica pe motiv ca nu are consiliu de administratie de acelasi pdl,acum s-a inteles cu Tariceanu sa o tina tot intr-un scandal ,sa zica ca de aia nu a facut nimica dar afacerile lor merg struna BASCALIE BASINOASA Cacanari din lumea intreaga UNITIVA

NU VEI MAI AVEA LOC IN TARA TA

www.youtube.com/watch?v=neaYIsZaiYI

Pe Pamint,excrocii prostesc norodul cu promisiuni desarte pina reusesc sa le puna jugul,apoi le cinta sa joace in functie de chef !In decursul timpului popoarele au uitat ca cei pe care i-au angajat sa le reprezinte interesele sau transformat in asupritorii lor,au acumulat averi imense si au constituit o masina de represiune impotriva angajatorilor,a poporului care i-au angajat Lenesii,lichelele,incapabilii si bolnavii mintal,sunt primii care acorda girul excrocilor pentru a le deveni sefi. On Earth, thieves foolish with empty promises until the people manage to put the yoke, then sing them to play depending on the mood! In time people have forgotten that those who agreed to represent the interests or turned their oppressors, have accumulated fortunes, and set a car repression against employers, the people who committed Lazy, illiterate, sloths and dementia, are the first to grant them the endorsement of these thieves to become bosses. Sulla Terra, i ladri stupidi con promesse vuote fino a quando le persone riescono a mettere il giogo, poi cantare a giocare a seconda dell'umore! Nel tempo le persone hanno dimenticato che chi ha accettato di rappresentare gli interessi o trasformato i loro oppressori, hanno accumulato fortune, e impostare una repressione auto contro i datori di lavoro, le persone che hanno commesso Lazy, analfabeta, bradipi e demenza, sono i primi a concedere loro l'approvazione di questi ladri di diventare boss. Tel�fono/Fax (01662) 289 30 00

praful si pulberea....
www.youtube.com/watch?v=ZoMGij3iU8I

PDL ul a fost rampa de lansare la presedentie,acum pacalesc cu MISCAREA POPULARA ca inca mai sunt prosti in Romania

Pentru idiotii care inca mai pun botul la manipularile grosolane ale A3 si ale guvernului penal Ponta Copiuta.... trebuie sa fac urmatoarele precizari in legatura cu achizitia terenului din Nana.
In judetul Calarasi incepand cu Fundulea, Mostistea, Tamadau, Calareti, Ileana si pana la Lehliu hectarul de pamant nu depaseste 3500 lei dar se poate cumpara daca sti unde sa cauti si la 2500 lei.
Daca facem un calcul simplu presedintele a cumparat hectarul cu aproximativ 4400 lei.
Mai mult creditul luat de la CEC are dobanda identica cu a tuturor celor care fac un imprumut pe 30 de ani asa ca nu mai fiti idioti, cascati ochii si mintea deoarece sunteti victimele celui mai odios,incompetent, mincinos si parsiv premier din istoria Romaniei.

Priviti prostilor cu atentie in propriile buzunare si constatati ca puterea de cumparare a scazut dramatic iar cresterea accizei la carburanti va aduce o evolutie a preturilor cu mult peste 9%.
Exemplu. Maxi Taxi Bucuresti -Branesti..acum este de 3 lei iar operatorii de transport deja au stabilit ca de la 1-01-2014 calatoria va avea pretul de 4 lei , datorata cresterii pretului la carburanti..Deci o crestere cu 30%.......
Tot asa vor creste TOATE PRETURILE .....in cascada iar noi vom fi pe zi ce trece tot mai saraci.
. Nu va mai bucurati de indexari, etc deoarece ele nu vor acoperii nici pe sfert cresterile de preturi la alimente ori utilitati.
Acesta crestere de acciza este cu mult mai dramatica decat masurile luate in 2010 tinand cont si de inflatia galopanta , lipsa investitiilor si povara fiscala creata de acest guvern incompetent.