Info

Basescu

Toate forumurile Politica

EducaČ›ie pentru succes â€“ Ce e dincolo de viitor?

Haddaway Č™i Layzee ex. Mr. President, pe aceeaČ™i scenÄ, Ă®n BucureČ™ti

O romĂ˘nca a uimit Hollywood-ul! Natalie MusteaČ›Ä a cĂ˘Č™tigat Oscarul

Topicul anterior | Topicul urmator

Pagini: << 1304 1305 1306 1307 1308 1309 1310 1311 1312 1313 >> Sari la pagina:

Fosta membra 9am.ro 678 mesaje Membru din: 9/09/2013	Postat pe: 3 Octombrie 2013, ora 16:12 Guvernul USL/PONTA si Basescu implicit, arunca in aer DREPTUL la PROPRIETATE al ROMANILOR asupra PROPRIULUI PAMINT, ( DREPT DE PROPRIETATE GARANTAT CONSTITUTIONAL)oferind cadou EXPROPRIERILE unei firme private, RMGC! Deci un drept exclusiv si suveran al Statului Roman pus gratuit in ghearele unei corporatii, precedent criminal ce va fi folosit in viitor de catre orice corporatie. ESTE Unul dintre cele mai mari acte de TRADARE din istoria ROMANIEI! Statul roman are cca 19% dintr-o companie, RMGC majoritari 87%, care are deja datorii sute dede dolari datorii (bani imprumutati si dobinzi) "investiti" Rosia Montana Talambule, insa potrivit unei clauze desecretizate de presa, Romania nu incaseaza niciun dolar din dividende pina cind RMGC nu isi plateste datoriile. Statul ROMAN ar trebui sa incaseze infimul 6% din redevente, dar Statul ROMAN nu va avea niciun control ASUPRA cantitatilor auro-argentifere care se exploateaza zilnic si nici nu va dispune de beneficiile care deriva din pelucrarea extractiei chimice prin cianurare deoarece intreaga cantitate se va prelucra in exteriorul Romaniei, Talambule, Romania va avea doar 3 reprezentanti din 9 in C. A.-ul RMGC, evident, alti 3 corupti precum in toate CA-urile de dupa ’89! Statul ROMAN & Gold Corporation-alias Gabriel Resource ltd, alias RMGC,vor distruge mediul, imaginea externa a ROMANIEI, dar si uriasul potential din agricultura, zootehnie si turism al Muntilor Apuseni, posibil al intregii zone TRANSILVANE, Talambule. Zeci de mii de ROMANI din toata tara, INCLUSIV sotia fostului PREMIER E.BOC (Cluj) cat si din strainatate, de la Londra si pana in Noua Zeelanda, protesteaza impotriva Statului ROMAN, a GUVERNULUI PONTA si USL-ului ca promotor si avocat al unei companii straine, in timp ce la Rosia Montana sint adusi citeva sute de oameni, cu autobuzul, ca sa sustina “Interesul National” si asa zisele locuri de munca, cateva zeci, pe care le-ar infiinta RMGC. Talambule, citeste raportul specialistilor ASE din UB, al Academiei Romane, si incearca sa intelegi faptul ca protestatarii sunt impotriva afacerii RMGC in forma actuala si a mineritului prin folosirea cianurii pentru intreaga masa minerala, insa, tare-mi este teama ca pentru a-si promova interesele politico-economice si fianciare, mafiotii transpartinici isi vor promova "interesul national " chiar prin folosirea fortei brute, de fapt, represiunea declansata impotriva protestatarilor anti afacerea RMGC este tot ceea ce le-a mai ramas ca argument, in rest, totul musteste de ilegalitati, cat si a Tradare de NEAM SI TARA, Talambule. DNA. DIICOT, SRI, PROCURATURA GENERALA JUSTITIA si in ultima instanta ARMATA RO. ca ARMATA NATO, va mai poate scoate din ghiarele acestor mafioti ordinari transpartinici, TALAMBULE !

Fosta membra 9am.ro 1833 mesaje Membru din: 4/06/2013 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 3 Octombrie 2013, ora 17:11 Absolut corect , au fost puse aici o gramada de linkuri cu informatii , nici nu era nevoie sa caute prea mult pe net , trebuia sa faca macar un mic efort sa le citeasca , nu sa acuze ca "vrea " unii sa para ecologisti p'aici ca da bine . Bine ca n-a zis precum mizerabilul de Gadea ca protestatarii sunt d'aia ce iau ketamina Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 678 mesaje Membru din: 9/09/2013	Postat pe: 3 Octombrie 2013, ora 18:15 1 25 argumente contra proiectului Roşia Montană. Niciun argument ‘pentru’. Cadrele didactice membre ale grupului de iniţiativă Salvaţi Roşia Montană din Academia de Studii Economice îşi menţin opoziţia exprimată şi anterior cu diferite ocazii (a se vedea de exemplu [ASE], [22 PLUS-2006-1], [Alt 2007-4] ), încă din 2002, faţă de proiectul companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC pe scurt): Proiectul minier Roşia Montană este nefezabil, imoral şi trenează de prea mult timp, blocând alte iniţiative economice în zonă. Pentru 216 locuri de muncă în medie pe an şi câteva zeci de milioane de dolari pe an, nu merită să distrugem durabil zona. Proiectul se prezintă astfel, conform RPP (Raportul de Prezentare a Proiectului, rezentat in dec. 2004): perimetrul licenţei de exploatare este de 2388 ha (pag. 9); se vorbeşte de 218 milioane tone total minereu măcinat în cei 1+17 ani de viaţă a minei, de 261 milioane tone de steril în cei 1+17 ani, se vor prelucra (măcina) 13 milioane tone minereu în medie pe an, cu un conţinut de aproximativ 1,52 grame aur/tonă şi 7,47 grame argint/tonă. Proiectul va afecta 4 munţi: Cetate şi Cârnic în primii 7 ani, apoi şi Orlea şi Jig; carierele se vor extinde la adâncimi cuprinse între 220 şi 260 metri sub nivelul topografic actual; reziduurile obţinute din prelucrarea minereului vor forma un iaz de decantare cu suprafaţa de 299,8 ha, care va avea un baraj de 185 m înălţime la 2 km de oraşul Abrud, în locul actualului sat Corna. Se prevede posibilitatea ca o eventuală carieră la Bucium să aducă reziduurile tot în acest iaz de decantare. Proiectul, a cărui zonă industrială are suprafaţa totală de: 1376,17 ha , în Certificatul de urbanism nr. 68/20.08.2004 şi 1346,2 ha ( la pagina 21 in RPP), va afecta 4 sate din cele 16 câte are comuna Roşia Montană, cel mai afectat fiind satul Roşia Montană. Proiectul va afecta 960 familii (adică 2064 persoane) din cele 1362 familii (reprezentând 3865 persoane) câte erau în 2002 în comuna Roşia Montană (şi ne plângem de depopularea Munţilor Apuseni, n.a.); până în prezent (2010) au fost cumpărate de către RMGC 77% din proprietăţile care cad în zona Proiectului. Este prevazută în Proiect o zonă protejată, care va fi în jurul centrului istoric, şi va cuprinde 140 case (din care 33 sunt monumente istorice). 9 case monument istoric ar trebui declasificate, câteva biserici şi cimitire ar trebui mutate. Proiectul va afecta importante ecosisteme terestre şi acvatice. Principalele probleme vor fi zgomotul si vibraţiile produse de puşcări şi de operarea celor maxim 23 camioane de transport rocă şi minereu de 150 tone (la vechea exploatare aveau 15 tone). Instalaţiile vor lucra 365 zile pe an, 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Graficul proiectului ar fi: Perioada de construcţie (2-3 ani), Perioada de exploatare de 17 ani, Perioada de închidere a activităţilor miniere (2 ani). Precizăm că în Programul de Guvernare 2009-2012 - cap. 17 " Energie şi Resurse Minerale”, la sfârşit, scrie: „Realizarea unei strategii naţionale pentru valorificarea resurselor minerale non-energetice şi reevaluarea proiectului Roşia-Montană”. Noi am reevaluat, cu obiectivitatea meseriei, proiectul Roşia Montană şi nu am găsit niciun argument ‘pentru’ proiect, doar argumente ’contra’; contra proiectului şi contra oficialităţilor de la diferite niveluri care au avizat cu superficialitate şi inconştienţă vinovată dezvoltarea acestui proiect în timp, sfidând legile ţării, specialiştii, populaţia locală, opinia publică. Le prezentăm în continuare. 1) Asocierea dintre Minvest, care a exploatat falimentar la Roşia Montană, şi Gabriel, o companie obscură, fără experienţă în minerit, creată special pentru România, care nici nu are ca obiect în profilul său exploatarea, este un prim argument contra proiectului RMGC (Proiectul, pe scurt). 2 Compania Gabriel Resources Ltd., Gabriel pe scurt, înfiinţată în 1996, este o companie de “explorare şi dezvoltare”, deci nu de operare (adică de exploatare), care a făcut explorări doar în România. Asocierea cu Minvest (statul român) în 1997 în compania mixtă RMGC (în final, Gabriel 80%, Minvest 19,3 %), i-a permis obţinerea licenţei de exploatare nr. 47, fără a trece prin concurs public de ofertă. Această asociere ridică multe semne de întrebare şi ar trebui investigată de organele abilitate. Această asociere explică totul în povestea Proiectului. Să amintim că Normele privind aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, la Art. 58 şi Art. 62 alin. (1) prevăd evaluarea capacităţii financiare şi a capacităţii tehnice a ofertantului. Evaluarea capacităţii financiare are în vedere bonitatea financiară, sub aspectul indicatorilor privind lichiditatea globală, solvabilitatea patrimonială, rata profitului brut şi rentabilitatea financiară. Evaluarea capacităţii tehnice are în vedere dotarea tehnică, sub aspectul utilajelor şi al personalului de specialitate, specifice activităţii miniere, şi experienţa acestuia în desfăşurarea de asemenea activităţi . Ce capacitate financiară şi tehnică avea Gabriel de a fost invitată la asociere ? Istoria lui Gabriel (din Rapoartele sale anuale): - La data de 4 septembrie 1995 a fost semnat un contract de cooperare între Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Companie Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” – S.A. , Minvest in continuare) şi Gabriel – pe atunci Starx Resources Ltd. (?) - pentru explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roşiei . - Pe 28 mai 1996, compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania Gabriel Resources Limited („Gabriel Jersey”) ; compania părinte, Starx Resources Ltd., a fost rebotezată „Gabriel Resources Ltd.” („Gabriel”) - simbol GBU pe bursa din Vancouver; preşedinte al Gabriel este Vasile Frank Timiş. Pe 17 dec. 1996, Gabriel intră într-o înţelegere cu Gabriel Jersey. La adunarea generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obţinut acordul acţionarilor pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Pe 11 aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acţiuni pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care şi-au vândut acţiunile au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta tranzacţie, prin care controlul companiei părinte (Gabriel) trece la acţionarii subsidiarei (Gabriel Jersey) este contabilizată ca o preluare inversă (reverse takeover). - Pe 7 iunie 1997, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, într-un Contract de încorporare şi Articol de Asociere cu Regia Autonomă a Cuprului Deva („Regia Deva”) şi trei acţionari minoritari: CARTEL BAU - S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A., care au dus la formarea companiei mixte Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold”) (actuala Rosia Montana Gold Corporation - RMGC); proprietăţile incluse în înţelegerea „Romanian Properties” sunt Roşia Montana şi Bucium. Gabriel a contribuit cu US$ 357.000 pentru capitalizarea initială a lui Euro Gold. În ACTUL ADITIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: „ Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obţină licenţele de explorare şi exploatare pentru perimetrele care fac obiectul acestei societăţi. Regia se obligă să transfere societăţii aceste licenţe de explorare, dezvoltare şi exploatare în termen de 7 zile lucrătoare de la obţinerea lor” (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3290/1998). - Pe 26 iulie 1997, s-a format Deva Gold S.A., printr-un Contract de Încorporare şi Articole de Asociere între Castle Europa Ltd. (acţionar principal Vasile Frank Timiş) (60%), Regia Deva (38,5%) şi aceleaşi trei companii miniere controlate de stat (?) CARTEL BAU - S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A. (1,5%) (proprietăţile incluse în înţelegere sunt Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes - n.a.). ”Regia este de acord ca, în conformitate cu prevederile Legii minelor (care nu apăruse încă la data aceea -n.a.), să transfere societăţii licenţele de explorare (exploatare) pentru perimetre pe care societatea le consideră necesare pentru dezvoltarea proiectului, perimetre arătate în preambulul contractului, cât mai repede cu putinţă, în termenul prevăzut de lege.” (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3339/1998). - Pe 8 dec. 1997, Gabriel a făcut o înţelegere cu acţionarii lui Castle Europa Ltd. (the „Castle Europa Agreement”) să achiziţioneze tot capitalul lui Castle Europa pentru 5 milioane acţiuni şi o plată totală de US$425.000. Castle Europa este o companie privată cu 3 acţionari. Tranzacţia este de tipul „related party transaction”, deoarece Preşedintele lui Gabriel (Frank Timiş n.a.) este acţionar principal al Castle Europa. Conform cu „Castle Europa Agreement”, Gabriel va împrumuta Castle Europa Ltd. cu US$ 355.000, pentru ca aceasta să-şi plătească contribuţia sa de capital pentru cei 60% în Deva Gold. - În 26 martie 1998, Gabriel a achiziţionat Castle Europa S.A., adăugând astfel alte două proprietăţi în România. Gabriel are deci 4 proiecte în România, toate în patrulaterul de aur: Roşia Montană, Bucium, Certej- Săcărâmb, Zlatna-Hanes. Activităţile lui Gabriel au loc în două companii mixte cu Regia Deva: Euro Gold Resources S.A. şi Deva Gold S.A. Prin subsidiarele sale, Gabriel Resources (Jersey) Limited, Gabriel deţine 65% 3 din Euro Gold, care a fost stabilit cu focus pe Roşia Montană şi Bucium, iar prin Castle Europa Ltd., Gabriel deţine 60% din Deva Gold, care a fost stabilit cu focus pe Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes. - Pe 16 martie 1998 este publicată Legea Minelor nr. 61, care spune printre altele: „Explorarea se realizează pe baza unei licenţe exclusive...”(Art. 9(1), „Licenţa de explorare se acordă pentru o durată de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani...” (Art. 9 (3)), „Exploatarea minieră se realizează pe baza unei licenţe exclusive ...” (Art. 10 (1)), „Licenţa de exploatare se acordă pentru maximum 20 ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani.” (Art. 10 (4)), „Prevederile licenţei ramân valabile pe toată durata acesteia” (Art. 11 (2)), „ În limitele unui perimetru de exploatare autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul titularului.”(Art. 15). - Prin H.G. nr. 808 /13.11.1998 s-a înfiinţat Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” - S.A., cu sediul în Deva, din Regia Autonomă a Cuprului Deva. - În 1999, Gabriel şi-a mărit participarea la Euro Gold în proiectele sale la Roşia Montană şi Bucium de la 65 % la 80%, ca rezultat al terminării studiului de fezabilitate. Gabriel a „fost capabil” să extindă mărimea celor 4 licenţe minerale existente pentru a acoperi arii cunoscute de mineralizare, adiţionale”. În 1999 Gabriel a achiziţional 2 proiecte noi, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti, având acum 6 proiecte în Patrulaterul de Aur al României. - În 1999, au fost emise Licenţe de exploatare lui Minvest S.A. (Minvest) (fosta Regia Deva) ca titular şi lui RMGC ca şi companie afiliată – pentru proiectul Roşia Montană- şi lui Deva Gold ca şi companie afiliată – pentru proiectele Certej, Zlatna şi Bolcana. Contractele de licenţă de exploatare prevăd că Minvest va transfera titlul pentru proiectul Roşia Montană lui RMGC şi titlul pentru proiectele Certej, Zlatna şi Bolcana lui Deva Gold, respectiv, în momentul în care compania predă un studiu de fezabilitate pozitiv (cine l-a verificat ?- n.a.) , un plan de dezvoltare, un studiu de impact asupra mediului şi un plan de închidere lui Minvest; Agenţia Nationala de Resurse Minerale va trebui să consimtă la transferul contractelor de licenţă de exploatare. - În 1999, au fost emise Licenţe de explorare lui RMGC ca titular pentru proiectul Bucium şi lui Deva Gold ca titular pentru proiectul Băiţa-Crăciuneşti. - în 2000 ( sau 1999 ?) , se modifică denumirea societăţii din EURO GOLD RESOURCES – S.A. în ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com ) - În decursul anilor 1999-2001, cele 6 licenţe au fost transferate către RMGC sau Deva Gold respectiv, Minvest rămânând companie afiliată în cazul licenţelor de exploatare (un fel de „preluare inversă”). - În 15 februarie 2000, Gabriel a anunţat o restructurare a corporaţiei, care va avea ca rezultat divizarea potofoliului existent de proiecte de resurse minerale în două companii publice separate, Gabriel şi European Goldfields. În 13 iunie 2000 s-a terminat reorganizarea lui Gabriel, în sensul că a fost creată noua companie European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com ); Gabriel a transferat lui European Goldfields proiectele sale de la Certej, Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti. - in 2003 Frank Timis pleaca de la Gabriel, dupa ce si-a primit partea. 2) Faptul că Gabriel a obţinut licenţa de exploatare 47 la Roşia Montană prin transfer premeditat, nu prin licitaţie, că a explorat, nu a exploatat prin această licenţă, că afirmă fals în toate documentele că aceasta este licenţa de exploatare pentru proiectul RMGC, şi că în baza acestei licenţe a lansat de două ori (2002 şi 2004) procedura de obţinere a acordului de mediu, contrar legii (pentru că nu are licenţă de exploatare pentru proiect), şi statul roman aprobă tacit, sunt argumente foarte puternice contra proiectului. S-a adoptat Legea minelor nr. 61 la 5 martie 1998. Prin H.G. nr. 808 /13.11.1998, s-a înfiinţat Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului “Minvest”-S.A., cu sediul în Deva, din Regia Autonomă a Cuprului Deva. Minvest a cerut la ANRM o licenţă nouă, sub prevederile legii nr. 61. ANRM i-a eliberat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, judeţul Alba, nr. 47/1999 (Licenţa 47 pe scurt), aprobată de Guvern prin H.G. Nr. 458 din 10 iunie 1999, publicată în M.O. Partea I, Nr. 285/21.VI.1999. Licenţa a fost transferată de la Minvest către RMGC (înregistrată în registrul comerţului nr. J/01/443 din 30 noiembrie 1999, cod fiscal nr. R9762620) prin Actul adiţional nr. 3 şi Ordinul ANRM Nr. 310/9.10.2000, publicat în M.O. Partea I, Nr. 504/13.X.2000; art. 2 din Ordinul Nr. 310 spune: „Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului „Minvest” – S.A. va rămâne companie afiliată în condiţiile stabilite în licenţă.” – deşi nu există noţiunea de „companie afiliată” în Legea minelor. Conform 4 înţelegerilor, Minvest prin Roşiamin a continuat exploatarea minei existente de mici dimensiuni (400.000 tone minereu anual), în carieră deschisă, cu aurul scos prin cianurare la Baia Mare, până în 2006, când mina a fost închisă ca nerentabilă, iar RMGC (Gabriel) a facut explorare pentru Proiect. Licenţa 47 este deci pentru exploatarea veche, închisă în 2006. Conţinutul licenţei 47 este secret, dar este clar că în 1999 nu se ştiau prevederile proiectului RMGC, care sau conturat abia în 2001. Totuşi, în toate materialele, RMGC şi Gabriel afirmă că au licenţa de exploatare pentru proiect, ceea ce este fals. 3) Neîncrederea că autorităţile din România pot să gestioneze corect un astfel de proiect este un argument forte împotriva Proiectului, căci înseamnă că nu are nici cine să ia măsuri drastice, dacă prevederile Proiectului vor fi încălcate. Neincrederea vine din următoarele fapte: Perimetrul iniţial de circa 1200 ha al Licenţei de exploatare 47/1999 deţinută de RMGC prin transferrul din 2000 de la Minvest a fost modificat de către ANRM, în interesul RMGC, de 3 ori: mărire, în 1999, la aproximativ 2000 ha şi, în 2001, la 4282 ha şi micşorare, în 2004, la 2388 ha, ceea ce este ilegal, deoarece Legea Minelor 61/1998, spune la Art. 11 (2) „ Prevederile licenţei rămân valabile pe toată durata acesteia, în condiţiile existente la data încheierii”, iar Legea Minelor 85/2003 spune la Art. 60 (1):„Prevederile licenţelor de explorare şi/sau exploatare aprobate de Guvern rămân valabile pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate”. De remarcat că de fapt s-a urmărit mărirea perimetrului nu pentru exploatare, ci pentru explorarea care s-a făcut ilegal prin aceasta licenţă. Prin modificari repetate ale perimetrului licenţei 47, el a ajuns să fie perimetrul noului Proiect (al viitoarei licenţe de exploatare), nu al exploatării curente, încheiate în 2006. Urmările modificărilor aduse perimetrului au fost foarte grave; ele au avut efectul dominoului: - toată zona localităţii Roşia Montană (şi anume pe suprafaţa maximă de 4282 ha, între 2001 şi 2004) a fost supusă unui program agresiv de explorări, în ciuda faptului că din anul 2000, prin Legea nr. 5, localitatea se află pe lista monumentelor istorice protejate; - au fost începute prematur şi deci ilegal săpături arheologice în scopul descărcării de sarcină arheologică începând cu 2001. - consiliul local al localităţii Roşia Montană a modificat prematur în 2002, deci ilegal - la rândul său- PUG-ul şi PUZ-ul pentru localitate, la cererea RMGC, în favoarea Proiectului, neautorizat încă, încălcând astfel Art. 41 (2) din Legea 85; mai mult, noul PUG prevedea termene pentru mutarea populaţiei din zona afectată de Proiect anii 2003 şi 2004, termene care au fost presiuni psihice la adresa populaţiei ; Curtea de Apel Alba a constatat la 23 ianuarie 2008 în mod irevocabil nelegalitatea Hotărârilor de Consiliu Local Roşia Montană prin care, în iulie 2002, s-au votat planurile de urbanism ale comunei Roşia Montană, localitatea fiind astfel declarată zonă industrială, exclusiv rezervată proiectului minier propus de Gabriel Resources. - modificarea planurilor urbanistice, la rândul ei, a dat suport RMGC să înceapă strămutarea/relocarea , ilegală, a populaţiei din zona Proiectului nou (neaprobat încă) începând cu 2002; RMGC a achiziţionat 77% din case (prin strămutare) în 5 zona industrială, în aria protejată şi în zona tampon (procesul de cumpărare a fost suspendat în febr. 2008); s-a contribuit astfel la depopularea Munţilor Apuseni, în contradicţie cu eforturile Guvernului îndreptate contra depopulării Munţilor Apuseni. In Decembrie 2004, autorizaţia de mediu a Minvest pentru exploatarea de mici dimensiuni de la Roşia Montană a expirat, dar exploatarea a continuat, iar Licenţa 47 nu a fost anulată. Proiectul Roşia Montană trebuia să aibă o licenţă de exploatare proprie, şi nu avea, la data depunerii celei de a doua cereri pentru eliberarea acordului de mediu (14.12.2004). Licenţa de exploatare nr. 47/1999, care stă la baza Memoriului de prezentare a Proiectului Roşia Montană depus la APM Alba în data de 14.12.2004 în vederea obţinerii acordului de mediu - era pentru mina veche, de mici dimensiuni (500.000 tone minereu anual) , de la Roşia Montană, nu pentru proiect, care a fost definitivat în 2001. Pentru a obţine o nouă licenţă de exploatare, RMGC are nevoie, printre altele, de “studiul de impact asupra mediului si bilanţul de mediu, după caz, întocmite în condiţiile legii” (Legea 85/2003, Art. 20 (1) alin. c)), iar pentru a începe activităţile miniere prevăzute în licenţă are nevoie de “acord de mediu”: (Legea 85/2003, Art. 22 (1) „Inceperea activităţilor miniere prevăzute în licenţă se autorizează în scris de către autoritatea competentă, în termen de până la 180 de zile de la intrarea în vigoare a licenţei, după prezentarea de către titular, cumulativ, a următoarelor documente: ... b) dovada constituirii garanţiei financiare pentru refacerea mediului; ....d) acord/autorizaţie de mediu; ... e) pentru explorare – avizul autorităţii competente pentru programul anual de lucrări; pentru exploatare – avizul autorităţii competente pentru programul anual de exploatare; ...” ). Deci, RMGC trebuie să obţină mai întâi licenţa de exploatare şi după aceea acordul de mediu. Este cel puţin curioasă inversarea de roluri declarată atât de Gabriel Resources cât şi de fostul şef ANRM, că mai întâi trebuie ca proiectul Roşia Montană să obţină acordul de mediu, şi apoi licenţa de exploatare. (Procedura de obtinere a acordului de mediu a fost suspendata indefinit in sept. 2007 de ministrul mediului, Atilla Korodi- singurul gest salutar din partea autorităţilor române.) Şi exemplele pot continua. Acestea sunt dovezi că autorităţile statului, centrale şi locale, au ‘vândut’ demult Roşia Montană lui Gabriel. 4) RMGC nu poate obţine legal o licenţă de exploatare pentru proiectul său la Roşia Montană, şi acest lucru este un argument contra proiectului. Legea nr. 85/2003 , la Art. 18, alin. (2), spune că: „Licenţa de exploatare se acordă: a) direct titularului licenţei de explorare, la solicitarea acestuia, ...; b) câştigătorului unui concurs public de ofertă, ... .” - Dar RMGC nu a fost titularul unei licenţe de explorare, ci a fost (este) titularul unei licenţe de exploatare. Deci varianta a) cade şi rămâne valabilă varianta b), ca RMGC să câştige un concurs public de ofertă. - Să observăm că nu se poate organiza un concurs public de ofertă pentru Roşia Montană, pentru că: Art. 11, alin. (1) din Legea Minelor 85/2003 spune că „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente 6 istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale,...., precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.” Iar la Art. 11, alin. (2), se adaugă: „Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu avizul autorităţilor competente în domeniu şi cu stabilirea de despăgubiri şi alte măsuri compensatorii.” Ori, la Roşia Montană, există categoric monumente istorice, religioase şi situri arheologice de interes deosebit, cu toate descărcările de sarcină arheologică date ilegal lui RMGC de către Ministerul Culturii; deci, conform Art. 11, alin. (1), din Legea Minelor 85/2003, exploatarea la Roşia Montană este strict interzisă şi nu există, până acum, o Hotărâre de Guvern care să consfiinţească exceptarea. Deci, nu se poate organiza un concurs public de ofertă la Roşia Montană. Declaraţiile recente ale domnului ministru Videanu legate de proiectul Roşia Montană ne-au alarmat, dar sperăm că nici un guvern nu va îndrăzni să-şi asume răspunderea distrugerii Roşiei Montane, după ce cu toţii am infierat distrugerile făcute de guvernul comunist la Roşia Montană, prin cariera deschisă în masivul Cetate în 1970. 5) Motivaţia acestui proiect este slabă ca argumentare tehnico-economică şi imorală prin viziune. În proiectul Roşia Montană nu este vorba despre petrol sau gaze naturale, care sunt o necesitate pentru economia unei ţări. Este vorba de aur şi argint (272,7 t aur (sau mai nou 314,7 t aur) şi 945,5 t argint), care nu sunt o necesitate. BNR ne-a anunţat că are rezerve suficiente de aur (103,7 tone la 31 dec. 2009, valorând 2 556 milioane euro). Atunci de ce graba cu scoaterea aurului prin acest proiect? Petrolul sau gazele naturale poate pot migra din subsol în timp, dar aurul nu poate migra. Şi o mină de mici dimensiuni (400.000 tone minereu anual) , cum a fost cea închisă în 2006, se poate oricând deschide, dacă este nevoie, undeva în Patrulaterul aurului. Atunci de ce statul român (ANRM) a concesionat prin licenţa 47 unei firme obscure, creată special, aurul de la Roşia Montană ? Se impune însă cercetarea în conexiune şi a celorlalte 5 licenţe obţinute de Gabriel în patrulaterul aurului, care au o situaţie similară, după cum rezultă din Raportul Anual pe 1999 al lui Gabriel: - Licente de exploatare au fost emise lui Minvest S.A. (Minvest) (fosta Regia Deva) ca titular si lui RMGC ca si companie afiliata – pentru proiectul Rosia Montana- si lui Deva Gold ca si companie afiliata – pentru proiectele Certej, Zlatna si Bolcana. Dar Gabriel nu exploateaza, ci exploreaza in aceste perimetre. - Licente de explorare au fost emise lui RMGC ca titular pentru proiectul Bucium si lui Deva Gold ca titular pentru proiectul Baita-Craciunesti. Licenta de explorare pentru Bucium a expirat in 2004 si a fost prelungita pana la 19 mai 2007, cand a expirat. Guvernul a spus lui Gabriel că o decizie asupra conversiei licenţei de explorare Bucium în licenţă de exploatare Bucium se va lua după ce se va lua o decizie asupra Proiectului Roşia Montană. Sa amintim ca licenta de explorare se acorda pentru o durata de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani, pe cand licenta de exploatare se acorda pentru maximum 20 ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive de cate 5 ani. Aceasta explica poate de ce Gabriel a dorit o licenta de exploatare la Rosia Montana, si nu o licenta de explorare, desi a facut doar explorare. Cine sau ce stă în spatele acestei afaceri ? De ce SRI s-a legat de profesorul universitar Ioan Piso de la Cluj, un opozant vechi al proiectului ? De ce ANRM (statul român) sprijină tacit sau explicit pe Gabriel ? „ Dacă e să ne ia ungurii Transilvania, măcar să o ia golită” – aceste vorbe, auzite pe coridoarele ANRM, nu sunt oare o explicaţie a afacerii aurului? Şi un argument puternic contra proiectului ? 7 6) Aprobarea Proiectului Roşia Montană va antrena şi aprobarea exploatării adiacente la Bucium şi aceasta este un argument contra Proiectului. Deci aria dezastrului se va extinde şi se va amplifica cu Bucium cel puţin. 7) Exploatarea gigantică, la suprafaţă şi folosirea cianurii, local, în cantităţi imense, prevăzute în Proiect, sunt argumente puternice contra proiectului. La Roşia Montană aurul este exploatat de peste 2000 de ani: în subteran, prin galerii, până în 1970, şi la suprafaţă, prin carieră deschisă, din 1970 încoace (400.000 tone minereu anual) în masivul Cetate. Aurul a fost extras din minereu 2000 ani prin procedeul focului şi apei, şi prin cianurare în ultimele decenii, dar cianurarea s-a făcut tocmai la Baia Mare. Proiectul RMGC preconizează tot carieră deschisa, dar în 4 masive, extragerea a 13 milioane tone minereu anual, timp de 17 ani, prin detonări 24 ore/zi, 7 zile pe săptămână, cu cianurare făcută la faţa locului şi cu deşeurile depuse într-un singur imens iaz de decantare, cu un baraj de 185 m înălţime, ce ar fi creat în locul satului Corna. Vor fi folosite 91.860 tone anual de substanţe periculoase, din care 12.000 tone cianură de sodiu anual (Tabelul 2.8b, [MPP], pag. 82). De menţionat că în lume se trece de la exploatarea în carieră deschisă, care distruge relieful, la exploatarea în subteran. 8) Neîncrederea în capacitatea financiară şi tehnică a lui Gabriel este un alt argument contra Proiectului. “Nu avem resursele financiare să construim mina la Roşia Montana” – se spune în [2005AR], publicat în primavara lui 2006, la pag. 22, dar şi la pag. 32. “ Nereuşita în obţinerea finanţării suplimentare ar putea avea ca rezultat întârzierea sau amânarea indefinită a dezvoltării pe mai departe a proiectului nostru, cu pierderea posibilă a proprietăţilor” – spune în continuare Gabriel. Iar dacă ne uităm în urmă la Rapoartele anuale ale lui Gabriel, observăm că Gabriel a avut permanent pierderi: - „Gabriel a avut pierderi în fiecare din ultimii doi ani fiscali şi anticipează că pierderile pot să continue în timpul următorilor ani”.([1999AR], pag. 14) - „Gabriel a avut pierderi în fiecare din ultimii doi ani fiscali şi anticipează că pierderile pot să continue în timpul următorilor ani. Compania nu are suficiente fonduri să avanseze proiectul în faza de construcţie”. ([2000AR], pag. 15) . - „Gabriel continuă să aibă pierderi”.( [2001AR], pag. 19) - „Gabriel continuă să aibă pierderi”. „ Compania nu are în prezent suficiente fonduri în mână pentru a realiza cheltuielile planificate pentru 2003 care să menţină calendarul curent al proiectului” ([2002AR], pag. 31 ). - „Gabriel continuă să aibă pierderi şi va continua să aibă până ce producţia comercială va începe şi vor fi generate venituri”. ([2003AR], pag. 22) - „Compania nu are în prezent fonduri suficiente în mână sau vreo sursă de finanţare pentru a finanţa complet cheltuielile planificate pentru 2005”. ([2004AR], partea a II-a, intitulată „2004 Management’s Discussion and Analysis, Consolidated Financial Statements”, pag. 5) Proiectul RMGC reprezintă o construcţie artificială, menită să convingă investitorii cu bani să învestească . Acţiunele lui Gabriel în România au o vădită tentă speculativă 8 (scopul său este creşterea valorii acţiunilor sale la bursă pe seama vehiculării poveştilor legate de aurul din România, de la Roşia Montana şi Bucium). Probabil că Gabriel va vinde afacerea, în caz că va obţine licenţa de exploatare pentru proiect, şi alţii, cu capacitate financiară şi tehnică adecvată ar face exploatarea prevazută în Proiect. Se observă deja apariţia printre acţionarii lui Gabriel a firmelor private Newmont Mining Corporation (cea mai mare companie minieră de aur din lume, americană, n.a.), Electrum Strategic Holding LLc, Paulson & Co. Inc., şi recent BSG Capital Markets PCC Limited, care deţin circa 50%. 9) Riscurile pe care chiar Gabriel le vede pentru proiectul său – riscuri prezentate acţionarilor doar în Rapoartele sale Anuale pe Anii 2003, 2004 şi 2005, reprezintă argumente foarte obiective contra Proiectului. Gabriel prezintă 6 pagini de riscuri şi incertitudini în ([2004AR], partea a II-a, pag. 9 - 14) pentru proiectul Roşia Montană. Dintre acestea, menţionăm: - „Gabriel are experienţă limitată în exploatare”. (pag. 12). - „Gabriel este în competiţie cu alte companii miniere, care au resurse financiare şi tehnice substanţial mai mari pentru achiziţia de concesiuni minerale, precum şi pentru recrutarea şi reţinerea unui personal calificat şi cu experienţă în industria minieră. Nu poate fi sigur că va continua să atragă şi să reţină funcţionari buni şi cu experienţă”. (pag. 12). - „Rezervele estimate prezentate nu trebuie interpretate ca asiguratoare pentru viaţa minei (de 17 ani) sau pentru profitabilitatea operaţiilor viitoare”.(pag. 13). - „Gradul de mineralizare ce va fi găsit când se va trece la exploatare poate să difere de cel indicat de rezultatele forărilor şi aceste diferenţe ar putea fi substanţiale”. (pag.13) - „Funcţie de preţul aurului sau al altor minerale produse, Gabriel poate decide că nu este practic să înceapă sau să continue producţia comercială.” (pag.13,14) Şi în ([2005AR], pag. 24) Gabriel spune: “Funcţie de preţul aurului sau al altor minerale produse, putem stabili că nu este practic să începem sau să continuăm producţia comercială” . Îşi poate permite Guvernul României să aprobe un proiect în aceste condiţii de risc? Să mute oameni, cimitire, biserici, să decoperteze pamântul pentru ca în final proiectul să eşueze? 10) Neîncrederea în datele furnizate de Proiect, în absenţa unei confirmări autorizate a volumului rezervelor şi a concentraţiei de aur/argint la Roşia Montană, este un argument major contra lui. Dar cât de mult aur este la Roşia Montană ? - Gabriel anunţă , de exemplu, în [1997AR], la pag. 8, „A comprehensive scoping study carried out by an Australian mining consultant in January 1998 confirmed the inferred mineral resources of Rosia Montana to be 45 million tones with an average grade of 1,7 grams of gold per tone .... The silver resource was estimated at 12,8 million ounces at a grade of 7 grams of silver per tone.” - În Rapoartele anuale ale lui Gabriel pe 2002, 2003, 2004 şi în [MPP], rezervele sunt de 218 mil. tone minereu şi concentraţia este de 1,52 g/t Au şi 7,47 g/t Ag şi, brusc, - în [2005AR] şi în [EIM], sunt mai mici : 215 mil. tone minereu şi respectiv 1,46 g/t Au (adica in total 313,9 tone aur) şi 6,9 g/t Ag . 9 - Acum, în 2010, pe site-ul www.gabrielresources.com nu scrie cât minereu este ci că rezerva de aur este de 10,1 milioane uncii (şi dacă luăm uncia = 31,16 grame, obţinem aproximativ 314,7 tone aur), la o concentraţie medie de 1,3 g/t aur. - Regia Deva (actuala Minvest) anunţa că resursele la Roşia Montană, la 1 ianuarie 1995, conţineau aproximativ 29 milioane tone minereu, cu o concentraţie medie de 0,86 g/t aur şi 10,64 g/t argint. ([1997AR], pag. 8). Autorităţile publice din România au obligaţia de a verifica datele privind proiectul RMGC, înainte de a decide asupra fezabilităţii tehnico-economice şi a interesului public pentru realizarea acestuia (Legea minelor 61/1998, Art. 40 (c) şi Legea minelor 85/2003, Art. 55 (c)). Cu excepţia analizei efectuată de către Academia Română, în care se solicită explicit “confirmarea, printr-o expertiză autorizată şi independentă, a existenţei volumului de rezerve apreciat de RMGC”, toate evaluările au luat în considerare informaţiile oferite; şi dacă acestea nu sunt reale? (a se vedea cazul Bre-X în Indonezia) Existenţa volumului de rocă mineralizată cu conţinuturile de aur şi argint avansate de către RMGC este foarte îndoielnică, îndeosebi dacă avem în vedere că zăcământul propus spre exploatare a fost descoperit de către Gabriel Resources înainte de a efectua lucrări de explorare ?! ( a se vedea colecţia Mining Journal 1997-2000). (Ion Rădulescu, inginer geolog, fost consilier la ANRM (1997 – 2000), fost director al Institutului Geologic al României (1990 – 1995), expert ONU (1969 – 1981), director de proiect în Burundi, consilier pentru proiecte miniere în Ruanda, Tanzania, Zair, Uganda). Dacă datele anunţate de Gabriel sunt cele bune, se pune şi întrebarea de ce Minvest a fost falimentară şi a fost subvenţionată de stat atâta timp? 11) Resursa săracă în aur (şi bogată în vestigii arheologice) este un argument puternic contra Proiectului. Resursa de aur la Roşia Montană este săracă: 1,46 g/t Au (sau recent 1,3 g/t Au) şi 6,9 g/t Ag (recent 6 g/t Ag) la tona de minereu, deci sub concentraţia minimă de 2 grame aur/tonă pentru care un minereu merită să fie exploatat, pentru că depinde de fluctuaţiile preţului aurului. Se vor extrage în medie 13 milioane tone anual de minereu, timp de 17 ani, deci circa 215 mil. tone minereu în total, pentru a avea rentabilitate. Toate minele în lucru existente astăzi în Europa prelucrează un minereu mult mai bogat în aur. Preţul aurului era între 275 USD/uncie şi 300 USD/uncie în 2003, 735 USD/uncie la sfârşitul lui 2008. Astăzi, din cauza crizei, a ajuns la circa 900 USD/uncie şi recent la 1130 USD/uncie. Afacerea poate părea multora rentabilă, astăzi. Dar până începe construcţia minei, durează cel puţin 3 ani, şi în trei ani criza trece, preţul aurului coboară la loc şi exploatarea devine nerentabilă. 12) Neîncrederea că Gabriel va şti să gestioneze eficient exploatarea este alt argument contra Proiect. În afară de întrebările legate de legalitatea conţinutului licenţei de exploatare 47 deţinută de RMGC şi de alte întrebări, se pune întrebarea naturală : dacă RMGC ( Gabriel), care este titularul licenţei la Roşia Montană din 2000, nu a reuşit să facă eficientă exploatarea curentă, mică, de circa 400.000 tone minereu anual, care a fost închisă în 2006, cum va reuşi să facă eficientă exploatarea gigant, de 13 milioane tone minereu anual, prevazută în Proiect ? (O să spună că ei se ocupau doar de explorare, nu 10 şi de exploatare. Atunci, de ce au preluat prin transfer Licenţa 47, care era de exploatare, şi nu şi-au luat o licenţă de explorare?) Noi credem că nu va reuşi şi acesta este alt argument contra Proiectului. 13) Neîncrederea în graficul Proiectului propus de Gabriel este un argument contra Proiectului . Explorarea făcută de Gabriel la Roşia Montană în cadrul Proiectului a început din 1997, deci de 13 ani, iar legea Minelor (61/1998 si 85/2003) prevede că o licenţă de explorare se dă pentru 5 ani plus încă maximum pentru 3 ani. Dacă lui Gabriel i-au trebuit 13 ani să tot exploreze (deşi mare parte din informaţii le avea deja, căci exista exploatarea curentă de mici dimensiuni şi existau vechile galerii romane şi medievale , de unde au prelevat probe !), ce încredere putem avea în Gabriel că va respecta graficul exploatării propuse pe 17 ani ? Niciuna. 14) Proiectul Roşia Montana ? Dar care proiect ? Proiectul făcut public în dec. 2004 [RPP} nu mai este realizabil după anularea definitivă, de către Curtea Supremă, în dec. 2008, a Certificatului de descărcare de sarcină arheologică 4/2004. Masivul Cârnic, obiectivul central al exploatării la suprafaţă preconizate de RMGC, redevine, prin hotărârea judecătorească a Curţii Supreme din dec. 2008, sit arheologic sub protecţia Legii 258/2005 Art. 5 (1), Roşia Montană fiind prin Legea 5/2000, anexa 3, protejată ca patrimoniu naţional de valoare excepţională. Deci, proiectul (inclusiv documentul Memoriu) trebuie să fie modificat esenţial de către RMGC ( “Acest Memoriu de Prezentare a Proiectului este înaintat de către Societatea Comercială Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) ca o componentă a solicitării de eliberare a acordului de mediu …”, (Memoriu, pag. 7)). Din acest motiv, cererea iniţială de acord de mediu , din data de 14.12.2004, a rãmas fãrã obiect şi întreaga procedură ar trebui anulată şi nu suspendată. 15) Proiectul a fost slab, dovedind lipsa de experienţă în domeniu. Nu ne putem aştepta ca execuţia lui să meargă mai bine. Ca orice proiect slab, şi cu riscuri mari, el trebuia respins de mult de autorităţi. Costurile de construcţie a minei (pentru 2-3 ani) (initial capital cost) necesare pentru a trece la exploatarea prevăzută în Proiect a celor 218 (acum 215) milioane tone minereu pentru cei 17 ani de viaţă a minei (adică 13 milioane tone minereu procesat în medie anual), au crescut de la 253 mil. USD în 2001 ([2001AR], pag. 6), la 437 mil. USD în 2002 ([2002AR], pag. 10) şi la 638 mil. USD in 2006 ([2005AR], pg. 14). Trebuie observat că Gabriel a anunţat creşterile de capital în preajma celor două încercări de obţinere a acordului de mediu pentru Proiectul său (prima incercare începută în sept. 2002- retrasă în iunie 2003, a doua încercare începută în dec. 2004, care continuă şi astăzi), ca să-i mărească atractivitatea. Nu numai costurile de construcţie ale minei, dar şi Proiectul întreg a fost revizuit de mai multe ori, pentru a putea fi acceptat de autorităţile româneşti. Până ce şi datele din [MPP] , lansat în dec. 2004 ca prim document din procesul de obţinere a acordului de mediu, care prezintă Proiectul, diferă nepermis de mult de datele din [EIM], lansat în mai 2006, ca de exemplu: 11 - suprafaţa iazului de decantare era de 300 ha, cu un baraj de 185 m înălţime în [MPP] pag. 21, şi este de 363 ha ([EIM], Vol. 7, pag. 36), cu un baraj de 185 m înălţime în Vol. 8, pag. 18 şi de 200 m înălţime în Vol. 25, pag. 12. - Planul exploatării miniere pe cariere diferă mult în [MPP], pag. 43, faţă de cel din [EIM], Vol. 8, pag. 24. Să observăm aici că uzanţa în evaluarea proiectelor de cercetare este ca întâi ele să verifice nişte condiţii de eligibilitate, după care se trece la evaluarea propriu-zisă . Iar daca la evaluarea propriu-zisa sunt respinse, nu li se permite autorilor sa le ia inapoi si sa le imbunatateasca cu observatiile comisiei, si sa le prezinte din nou si tot asa pana ce sunt acceptate. Dacă s-ar proceda similar şi cu proiectele cu riscuri mari, Proiectul RMGC nu ar fi fost eligibil. Şi exact acest lucru îl afirmăm noi din 2002 : acest Proiect trebuia respins de mult ca neeligibil; el nu trebuia să ajungă la Ministerul Mediului, pentru evaluarea impactului asupra mediului. 16) Numărul locurilor de muncă asigurate de Proiect, care se doreşte de către Gabriel a fi un argument în favoarea Proiectului său, este de fapt, un argument contra Proiectului . RMGC afirmă că Proiectul va sigura 500-600 (560 în [2004AR], pag. 29) , 800 în [2009AR] locuri directe de muncă pe perioada celor 17 ani şi 1200 în faza de construcţie [2009AR]. Persoane publice au fluturat şi ele în media un numar impresionant de locuri de muncă creat de Proiect, pentru a influenţa opinia publică în favoarea Proiectului. Dar studiul pregătit de Independent Mining Consultants, Inc. pentru RMGC în sept. 2003 (a fost pe site-ul www.gabrielresources.com, dar ulterior a fost scos, pentru publicitatea proastă pe care o făcea) prezintă o medie de doar 217 locuri de muncă pe perioada celor 17 ani de viaţă a minei plus un an premergător (şi anume în medie 29 posturi personal salariat (Salaried Staff Requirements) şi 187 posturi pentru muncitori (Mine and Maintenance Hourly Labour Requierements). Relocarea sau strămutarea a circa 2000 oameni (900 familii) ca să asigure locuri de munca doar la 217 (din care mulţi vor fi străini de zonă) este un sacrilegiu si un argument contra Proiectului. La Roşia Montană, în prezent, doar în 25 % din gospodarii există un angajat Minvest, iar Proiectul va afecta 33 activităţi comerciale ([MPP], pag. 158). Distrugerea terenurilor agricole şi a pădurilor, care oferă o sursă de venituri pentru populaţia locală, va genera şi mai multă sărăcie. În perioada 1997-1999 a avut loc prima restructurare a forţei de muncă din minerit, în urma unui decret guvernamental . Cei care au beneficiat atunci de pachetul financiar oferit în compensaţie de guvern au devenit fermieri. Standardele lor de viaţă sunt relativ scăzute, dar au suficient teren, animale, resurse forestiere pentru a-si hrăni familiile şi a-şi asigura căldura în timpul iernii. Dacă ar fi mutati şi şi-ar pierde terenurile, ar muri de foame. Nu este greu de imaginat ce se va întâmpla cu majoritatea şomerilor care vor fi privaţi de aceste resurse. Sarcina de a oferi ajutoare sociale va reveni tot bugetului de stat al României, nu RMGC.[ASE] Problema mineritului în zonă nu se rezolvă prin Proiectul RMGC, doar se amână cu 17 ani, când va fi mult mai gravă. Ce se va întâmpla după închiderea proiectatei mine ? Şomaj total, într-o zonă distrusă pentru sute de ani, într-o comunitate distrusă. 12 Locuitorii din zonă sunt ademeniţi mincinos în favoarea Proiectului cu locurile de muncă ce vor fi create. Ce proteste ar fi avut loc dacă specialiştii s-ar fi opus FNI şi câştigurilor “de 8 ori” ? Nu ne-am opus, pentru că nu era un interes naţional. Dar Roşia Montană este de interes naţional. Roşia Montană este şi a noastră, nu numai a roşienilor. Iar Proiectul Roşia Montană este un proiect privat, nu public, care vizează distrugerea zonei. 17 ) Revitalizarea zonei, trâmbiţată de RMGC şi de susţinătorii lui, în favoarea Proiectului, este o utopie. Nu numai că RMGC nu va aduce niciun beneficiu regiunii, dar va condamna o întreagă zonă la sărăcire şi aceasta pe termen lung. România a moştenit de la regimul comunist un număr impresionant de centre de dezvoltare mono-industrială, inclusiv centre miniere. Dezvoltarea unei regiuni bazată doar pe o singură activitate economică principală s-a dovedit, în general, o greşeală. În România sunt suficiente exemple care să demonstreze acest lucru.[ASE] Cu toate acestea, sunt unele cazuri în care principala activitate economică poate genera beneficii indirecte pentru economia locală. Acest lucru depinde în primul rând de gradul în care principala activitate economică se bazează pe activităţile de tip amonteaval la nivel local. Aceste beneficii sunt măsurate în funcţie de numărul de resurse /materie primă (intrări) utilizate în principalul centru de activitate şi de numărul de produse /produse finite (ieşiri) care ies din principalul centru de activitate şi sunt, la un anumit moment, procesate de serviciile locale sau de activităţile industriale satelit.[ASE] Proiectul minier nu foloseşte resurse procesate local. Principala materie primă în activitatea minei este minereul, care este direct procesat de companie, cu propriile echipamente de import. Unele produse chimice ar putea fi achiziţionate din România, dar acest lucru nu va avea mai mult ca sigur un impact semnificativ asupra industriei chimice locale.[ASE] Produsul final al Proiectului este aurul. În România însă nu există o piaţă de desfacere a aurului si nu există o industrie de procesare a aurului . BNR a anunţat oficial că rezervele naţionale de aur sunt suficiente . Pieţele de desfacere ale RMGC sunt deci în străinătate şi compania va exporta întreaga sa producţie.[ASE] Proiectul Rosia Montana este un caz tipic de activitate principală care nu se bazează pe resurse procesate local şi nu generează nici o activitate economică corelată. Din punct de vedere economic aşadar, pretentia RMGC ca Proiectul va avea un impact pozitiv asupra economiei locale şi naţionale este nerealista.[ASE] Mai mult decât atât, existenţa unei activităţi miniere de asemenea proporţii îi va descuraja pe alţi potenţiali oameni de afaceri să investească în regiune. Pe lângă minerit, regiunea are un potenţial semnificativ şi imediat pentru o dezvoltare bazată pe turism (agroturism si turism cultural), precum şi pentru activităţi economice bazate pe creşterea animalelor etc. Aceste activităţi alternative nu pot fi dezvoltate într-o zonă în care mediul înconjurător (apă, sol, aer) va fi afectat în mod considerabil de activitatea de tip minier. Mina, în special din cauză că este la suprafaţă, exclude dezvoltarea potenţială a unor activităţi diversificate şi de durată, care ar putea oferi locuri de muncă şi venituri populaţiei. Oricât de sigure ar fi măsurile de protecţie a mediului pe care le va aplica RMGC, nici un investitor şi nici un turist nu-şi va asuma riscul să vină în apropierea unei mine de 13 aur care utilizează cantitati aşa de mari de cianuri (amintim că până acum la Roşia Montană nu s-a folosit cianura, aurul fiind extras la Baia Bare). A ignora acest aspect ar însemna o totală neînţelegere a psihologiei investitorilor şi a turiştilor.[ASE] Guvernul şi-a fixat obiective naţionale pentru o dezvoltare echilibrată şi de durată. Fostul Minister al Dezvoltării şi Prognozei a calificat Munţii Apuseni drept o zonă cu un potenţial turistic imens şi a dezvoltat o strategie viabilă de reabilitare progresivă a centrelor miniere şi de promovare a dezvoltării rurale şi ecoturismului. Proiectul companiei RMGC vine într-o flagrantă contradicţie cu obiectivele naţionale şi regionale stabilite de guvern. Experienţele anterioare în dezvoltarea mono-industrială bazată pe minerit s-au dovedit dezastruoase pentru economie (exemplul Valea Jiului şi al altor centre miniere). După 20 ani de tranziţie, economia se luptă în continuare să reabiliteze zonele miniere prin introducerea unor activităţi economice diversificate şi durabile. Acceptarea Proiectului companiei RMGC nu ar însemna altceva decât o revenire la politica lui Ceauşescu bazată pe mineritul mono-industrial, şi chiar mai rău, pentru că acest Proiect reprezintă o investiţie intensivă de capital (opusă unei investiţii sociale intensive), ceea ce înseamnă că problemele legate de locuri de muncă şi cele sociale vor deveni şi mai acute. [ASE] Cum s-au descurcat alţii ? În Olanda s-a mers pe ideea reconversiei... minelor: le-au transformat în ciupercării. Polonia a alternat restructurarea cu privatizarea şi îmbunatăţirea managementului. Anglia a terminat-o cu mineritul în proporţie de 100%, recalificând fiecare salariat în parte. Ucraina şi Rusia au făcut aceleaşi greşeli ca ţara noastră; nu s-a reuşit nici acolo rentabilizarea industriei miniere. (Gabriela Bunea, Edward Pastia, Saptămâna Financiară, 25 apr 2005) 18) Investiţiile directe mici reprezintă un alt argument contra Proiectului. Din 1999 până în prezent Gabriel a obţinut bani prin emiterea de acţiuni la bursă, în numele aurului de la Roşia Montană. A căpătat şi vechime în muncă, tot datorită Roşiei Montane – adică datorită celor care l-au primit ca asociat principal în afacere. Gabriel se laudă că a investit deja peste 350 milioane dolari canadieni pentru dezvoltarea Proiectului minier: în explorări, în plata diferitelor studii pentru Proiect, pentru achiziţia – prematură, înainte de obţinerea aprobării finale pentru Proiect - a terenurilor (proprietăţilor) de la localnicii din Roşia Montană ce vor fi afectaţi de Proiect (166 milioane dolari canadieni), etc. Dar banii pe care i-a investit de unde-i are, nu de la (pe seama) Roşia Montană ? Din aceşti bani învestiţi, doar o mică parte sunt investiţii directe, adică beneficii pentru România , căci majoritatea studiilor sunt facute de specialişti din afară şi majoritatea echipamentelor sunt de import. Estimam că investiţiile directe din investiţia de capital inţială de 638 mil. USD erau de doar de 12% in 2003. În plus, Minvest contribuie cu 18% la cheltuielile majorate de capital (chiar daca aceste cheltuieli sunt întârziate, deoarece ele vor fi recuperate la începerea exploatării). Capitalul din actiuni (share capital) al lui Gabriel (vezi [1997AR] – [2005AR]) a fost in timp urmatorul: 31 dec. 1996 1.040.478 31 dec. 1997 26.868.335 31 dec. 1998 33.856.335 31 dec. 1999 66.435.137 31 dec. 2000 78.018.554 31 dec. 2001 95.310.954 31 dec. 2002 114.561.845 1 martie 2004 131.214.949 1 martie 2005 146.412.866 1 martie 2006 177.200.268 19) Atitudinea agresivă a lui Gabriel faţă de locuitorii afectaţi de Proiect este un alt argument contra Proiectului. 14 Cine a citit politicile (recomandările) Grupului IFC al Băncii Mondiale, în special cele legate de strămutarea (adică primirea unui nou loc de teren şi o casă la alegere) şi relocarea (adică primirea unei compensaţii băneşti în schimbul proprietăţii actuale) populaţiei, a putut observa că ele nu sunt respectate de Proiectul lui Gabriel. De exemplu, BM recomandă strămutarea, adică „teren contra teren” , iar terenul nou să fie cel puţin echivalent cu cel pierdut, etc.. Gabriel a făcut până acum doar relocări, în proporţie de 77% deja, începând din 2002, deşi nu a primit aprobarea pentru Proiect. Gabriel trebuia să facă contracte de pre-cumparare, nu să cumpere deja proprietăţile oamenilor. Ce va face cu acele proprietăţi când Proiectul va fi respins? Ba mai mult, a şi dărâmat deja unele proprietăţi. 20) Pierderile de mediu pe care le va avea zona Roşia Montană şi Munţii Apuseni în general sunt un alt argument major contra Proiectului. În mineritul aurifer, resursele naturale (Pământul, Minereul, Pădurile, Aerul, Apa) sunt intrări în sistem, iar ieşirile sunt : Sterilul, Aurul, Eroziunea solului, Emisiile în aer, Poluarea apei. Folosirea şi distrugerea resurselor naturale, cât şi efectele distrugerii asupra mediului trebuie să fie cuantificate în costuri pentru economia naţională. Evaluarea acestor costuri trebuie să ia în consideraţie : pierderea ( temporară sau permanentă) a resurselor disponibile pentru alte utilizări, costul remedierii distrugerilor mediului, inclusiv reabilitarea carierelor, curăţarea râurilor poluate de drenarea apelor acide, etc. [ASE] Guvernul are datoria să cântăreasca cu grijă costurile pierderilor de resurse naturale disponibile, inclusiv ale aurului, care sunt de interes public, faţă de interesul privat al RMGC . Guvernul ar trebui de asemenea să considere pierderea pamântului productiv şi a apei, care ar fi putut fi folosite în alte activităţi alternative şi durabile. [ASE] Costurile de remediere a distrugerilor mediului sunt uriaşe. Oameni de ştiinţă din Organizaţia Cercetării Ştiinţifice a Commonwealth-ului ( the Commonwealth Scientific Research Organization) din Australia au estimat costul remedierii siturilor abandonate care produc ape acide în medie la 100.000 USD / ha. Alte studii (Kuipers, 2000) au găsit costul de refacere a mediului pentru minele la suprafaţă care produc ape acide între 50.000 USD/ha şi mai mult de 250.000 USD/ha, cu o medie de 170.000 USD/ha. Raportul dintre terenul folosit direct de catre compania minieră şi aria totală afectată este 1:5. În cazul Roşiei Montane, zona industrială va ocupa o suprafaţă de circa 1 200 ha, dar aria afectată totală va fi de 5 ori mai mare, deci de circa 6 000 ha. Dacă ne bazăm pe costul estimat de cercetătorii Australieni, de 100.000 USD/ha, obţinem un cost total de mediu pentru Roşia Montană de circa 600 mil. USD. [ASE] Acest cost poate fi şi mai mare în cazul în care RMGC nu va folosi planuri de management adecvate. Dar cine să-i controleze ? De exemplu, costul total pentru a curăţa mina de cupru montană (Rhone Poulenc) din California a fost estimat la 9 bilioane USD. Noi estimăm costul total al închiderii minei şi de remediere a distrugerilor mediului la minimum 2,6 bilioane USD. Costurile prevăzute de Gabriel în Proiectul său pentru protecţia mediului sunt mult sub aceste cifre. De exemplu, în [MPP], pag. 7, se indică 158 milioane USD, din care 32 milioane USD pentru partea de investiţie alocată protecţiei mediului şi 126 milioane USD pentru sistemul iazului de decantare. 15 In oct. 2006, Gabriel a oferit Guvernului României o garanţie de doar 70 milioane de euro, destinată ecologizării zonei în cazul în care aceasta nu va fi efectuată de exploatatori la finalul lucrărilor. 21) Proiectul RMGC nu îndeplineşte obiectivele dezvoltării durabile şi întârzie căutarea unor soluţii economice cu adevărat durabile pentru zonă. Proiectul este opus conceptului de dezvoltare durabilă, el produce un dezastru durabil, şi acest lucru este un alt argument major contra Proiectului. Dezvoltarea economică şi protecţia mediului natural nu sunt neapărat în opoziţie; ele pot fi compatibile în cadrul dezvoltării durabile. Conceptul dezvoltării durabile s-a consolidat sub egida ONU, începând cu “Raportul Brundtland” (1987) şi continuând cu Conferinţele de la Rio (1992) şi Johannesburg (2002). “Dezvoltarea durabilă este acea dezvoltare care satisface nevoile prezentului, fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”. Dezvoltarea durabilă asumată de o ţară presupune îndeplinirea simultană a următoarelor obiective: - progresul social general, acordând în acelaşi timp atenţie nevoilor fiecărui membru al societăţii în parte; - protecţia eficientă a mediului înconjurător; - folosirea prudentă a resurselor naturale; - asigurarea unui nivel ridicat şi stabil de creştere economică şi, implicit, de ocupare a forţei de muncă. [A.Leca] „Criteriile de la Copenhaga” ale Uniunii Europene plasează promovarea dezvoltării durabile ca şi criteriu de bază al acceptării de noi membri. 22) Pierderile culturale sunt un alt argument puternic contra Proiectului. Comuna Roşia Montană (care are 14 sate, din care un sat se numeşte Roşia Montană) are o concentraţie foarte mare de patrimoniu construit cu valoare culturală de interes naţional. Comuna Roşia Montană (ca şi comuna vecină Bucium, care face obiectul celei de a doua concesiuni a companiei RMGC) apare în anexele la Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – zone protejate, aparuta in M.O. Partea I Nr. 152 din 12 aprilie 2000: - in Anexa nr. I I. ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII 2.0 Rezervatii si monumente ale naturii: 2.8 Piatra Despicata (Comuna Rosia Montana - 0,20 ha), 2.60 Avenul din Hoanca Urzicarului PN –F (Comuna Rosia Montana, satul Vartop - 1,00 ha), 2.83 Piatra Corbului (Comuna Rosia Montana – 5,00 ha) - in Anexa nr. III 1. Monumente si ansambluri de arhitectura g) Ansambluri urbane g)3 Centrul istoric (Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana) l) Arhitectura industriala; amenajari cai de comunicatie l)1. Galeriile romane ale exploatarilor miniere aurifere (Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana) m) Monumente de arhitectura populara (locuinte satesti) m)2. Case - secolele al XVIII-lea - al XIX-lea (Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana) 16 II. UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE A PATRIMONIULUI CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALA DE INTERES NATIONAL Judetul ALBA Comune (...., Rosia Montana, ....) Satul Roşia Montană apare pe lista monumentelor istorice apărută în Monitorul Oficial nr. 646 bis din 16 iulie 2004, astfel: - la categoria I, cu 7 monumente, toate din epoca romana: „Situl arheologic Alburnus Maior-Rosia Montana”, „Asezarea romana de la Alburnus Maior, zona Orlea”, „Exploatarea miniera romana de la Alburnus Maior, Masivul Orlea”, „Vestigiile romane de la Alburnus Maior, zona Carpeni”, „Incinta funerara romana din zona Tau Gauri”, „ Galeria „Catalina Monulesti” din zona protejata a centrului istoric al localitatii”, „Galeriile romane din Masivul Carnic, punct Piatra Corbului”, - la categoria II, cu 42 monumente: „Biserica „Adormirea Maicii Domnului””, „Centrul istoric al localitatii ( Targul satului, Piata, Cartierul Berg, Str. Brazilor si zona din amonte de Piata, spre lacuri)”, „Casa parohiala ortodoxa”, „Casa cu spatiu comercial, azi primarie” si inca 38 case, iar - la categoria III, cu „Monumentul comemorativ al lui Simion Balint (in cimitirul bisericii „Adormirea Maicii Domnuluui”)” . În concordanţă cu “Charta de la Veneţia- Charta Internaţională pentru Conservarea şi Restaurarea Monumentelor şi Siturilor- adoptată de ICOMOS în 1965”, noţiunea de monument istoric nu cuprinde doar opera arhitectonică singulară, ci şi ansamblul arhitectonic urban sau rural care poartă mărturia unei civilizaţii particulare, unei evoluţii distincte, sau unui eveniment istoric. Nu se referă doar la opere mari de creaţie, ci şi la opere mai modeste, care în decursul timpului au căpătat o semnificaţie culturală. Este cazul monumentelor de la Roşia Montană şi Abrud.[ASE] Pierderea patrimoniului arheologic şi natural unic, care nu se va putea înlocui vreodată, trebuie masurată ca un cost pentru România. Costul economic al acestui patrimoniu depinde de interesul ţării în păstrarea şi valorificarea lui culturală. [ASE] 23) Doar 19,3% deţine statul român, prin Minvest, din afacerea Roşia Montană, ceea ce este foarte puţin şi este un alt argument contra Proiectului. Există alte forme juridice practicate şi recomandate pentru astfel de proiecte, printre care “PRODUCTION SHARING AGREEMENT” (PSA pe scurt) (înţelegerea pentru împărţirea producţiei). Aceasta a fost pentru prima dată folosită în Bolivia, în anii ’50. PSA se încheie între stat şi investitor; statul nu cheltuie şi nu riscă nimic, investitorul cheltuie şi îşi asumă riscurile. Statul plăteşte investitorul pentru munca sa nu cu bani, ci cu o parte a producţiei obţinute. Procedura este următoarea: - din produsul obţinut se separă acea parte care revine investitorului în compensarea cheltuielilor sale; - acea parte a produsului obţinut care rămâne (produsul profit) este împărţită între stat şi investitor în proporţia scrisă în PSA (uzual aproximativ 80% statul şi 20% investitorul). Chiar dacă guvernul ar renegocia contractul (?) cu Gabriel, care este secret pentru noi, şi ar obţine o participaţiune mai mare a statului, care ar deveni un argument ‘pentru’ proiect, acest argument ar fi singular faţă de mulţimea argumentelor ‘contra’. Dacă ar fi să facem o comparaţie şocantă, chiar dacă ar fi atractiv financiar pentru stat un proiect care sa permită adopţia copiilor aflaţi în orfelinate de către persoane aflate în afara ţării, intervine aspectul imoral al acestui proiect, care este predominant. 17 24) Comparaţia cu alte proiecte miniere, ca de exemplu cu proiectul Rio Narcea din Spania sau cu mina Martha din Noua Zeelanda, este în defavoarea proiectului RMGC, prin amploarea sa, prin concentraţia slabă de aur, prin locaţia sa într-o zonă umedă, foarte populată, cu vestigii arheologice. Proiectul RMGC (13 000 000 tone minereu anual, cu concentratie medie de 1,46 g/t Au) este de 26 ori mai mare ca proiectul in functiune al companiei canadiene RIO NARCEA GOLD MINES LTD (www.rionarcea.com) la mina “El Valle” si la mina satelit Carlés din Spania (500 000 tone minereu anual, cu concentratie medie de 5,62 respectiv 4,12 grame aur/tona) si este de cel putin 10 ori mai mare ca proiectul in functiune al companiei americane Newmont (www.newmont.com) la mina Martha din Noua Zeelanda (1 100 000 tone anual cu medie de 2,98 grame aur/tona), proiecte cu care RMGC compara proiectul sau. - RIO NARCEA GOLD MINES LTD (Rio Narcea, pe scurt) (www.rionarcea.com) este o companie canadiană pentru resurse minerale cu operaţii, proiecte de dezvoltare şi activităţi de explorare în Spania şi Portugalia. Rio Narcea exploatează aurul în carieră la suprafaţă la mina “El Valle” din Februarie 1998 şi la mina satelit Carlés (la 20 km de El Valle) din toamna lui 2000. Ambele mine sunt situate în provincia Asturia, în nordul Spaniei. Uzina de procesare este situată la El Valle, aşa că minereul de la mina Carlés este adus aici. Minereul din mina la suprafaţă El Valle are o concentraţie medie de 5,62 g. aur/t , iar cel din mina la suprafaţă Carlés are o concentraţie medie de 4,12 g. aur/t. În anul 2004 un total de aproximativ 500.000 tone de minereu de la minele El Valle şi Carlés a fost procesat la uzina El Valle (adica cu 100.000 tone mai mult decât se prelucra la Roşia Montană); dacă se compară cu 13 milioane tone prevăzute a se prelucra în uzina din proiectul RMGC, raportul este: 1 la 26. Deoarecea capacitatea uzinei de prelucrare El Valle este mai mare, Rio Narcea a semnat o înţelegere pe trei ani cu Crew Development Corp. pentru cumpărarea şi tratarea minereului bogat în aur de la mina Nalunaq din Groenlanda. În 2004 era în plan procesarea a patru sau cinci loturi de câte 34.000 tone de minereu (adica 136.000 -170.000 tone minereu) cu o concentraţie de aproximativ 25-30 g. aur /t . Deci, în 2004, uzina El Valle a prelucrat în total aproximativ 636.000 (=500.000 + 136.000) sau 670.000 (=500.000 + 170.000) tone minereu. Daca se compară cu 13 milioane tone prevăzute a se prelucra în uzina din proiectul Roşia Montană, raportul este minim: 1 la 19. Rio Narcea s-a concentrat în ultimii ani pe trecerea ambelor mine de la exploatarea în carieră la suprafaţă, la exploatarea subterană; la Carlés, exploatarea subterana a început în august 2003 iar exploatarea la suprafaţă a încetat în primăvara lui 2004, pe când la El Valle, exploatarea subterană a început la sfârşitul primului semestru din 2004, în paralel cu ultima fază a exploatării la suprafaţă. Rio Narcea mai are proiectul Salave de exploatare a aurului din zona Salave, la 60 km de mina El Valle, unde minereul de aur are o concentraţie între 3,0-5,0 g. aur /t şi a oprit proiectul Corcoesto, datorită “lower estimated returns than previously anticipated” (concentratie de 1,45 g. aur/t). Localitatea cea mai răsărită din preajma minei El Valle este Belmonte de Miranda, care este situată la circa 60 km de mina El Valle, într-o zonă montană, la circa 50 km de Oceanul Atlantic, cu căteva sute de familii. In locul minei a fost înainte o localitate cu circa 20 de case. - Mina Martha din Noua Zeelandă www.marthamine.co.nz : aurul a fost descoperit în Noua Zeelandă pentru prima dată în 1852. Mina Marha, din orăşelul Waihi, săpată în dealul Martha (exploatare în subteran), a început în 1978 şi a fost închisă în 1952. Rămăşiţe ale ei sunt protejate ca monument istoric şi sunt o atracţie turistică. Folosirea cianurii în extracţia aurului s-a făcut din anul 1894. În cei 73 de ani, ea a produs 174.160 kg aur, din 11,9 milioane tone minereu (adică în medie 163.000 tone minereu anual, cu o concentraţie medie de 14,6 g/t aur ). La ea au lucrat în medie 600 oameni. Mina Martha a fost redeschisă în 1987,îin exploatare în carieră deschisă. Licenţa pentru mina Martha a fost dată în 1987, pentru 30 ani, pentru 394,27 ha. În 1999 este aprobat un proiect extins, pentru o perioadă până în 2007, şi începe lucrul la proiectul extins. Cantităţile de minereu (în tone) măcinat au fost de, respectiv: 1988 (68.179 t), 1989 (775.240 t), 1990(879.294 t), 1991(858.173 t), 1992 (834.472), 1993 (817.003 t), 1994(800.203 t), 1995(880.580 t), 1996(892.859 t), 1997 (915.135 t), 1998(917.346 t), 1999 (907.790 t) şi cu proiectul extins 2000(1.031.161 t), 2001(1.202.938 t), 2002(1.343.925 t), 2003(1.525.212 t), cu o concentraţie medie de aproximativ 3,1 g/t aur. 18 25). La 5 mai 2010, Parlamentul European a votat cu majoritate zdrobitoare (cu 488 voturi în favoare, 48 împotrivă şi 57 de abţineri) o rezoluţie care solicită interzicerea generală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bazã de cianuri în UE până la sfârşitul lui 2011, în vederea prevenirii unor catastrofe ecologice precum cea din 2000 de la Baia Mare. Parlamentul invită Comisia "să propună interzicerea totală a utilizării tehnologiilor de minerit pe bază de cianuri în Uniunea Europeană până la sfârşitul lui 2011, deoarece aceasta este singura modalitate sigură de protejare a resurselor noastre de apă şi a ecosistemelor împotriva poluării cu cianuri în urma activităţilor miniere şi să efectueze, totodată, o evaluare normală a impactului". În plus, Comisia şi statele membre nu ar trebui "sî susţină, direct sau indirect, niciun proiect de minerit care implică utilizarea de tehnologii pe bază de cianuri în UE până când se va aplica interdicţia generală şi nici să nu susţină astfel de proiecte în ţări terţe". România este obligată să respecte această hotărâre. Acest lucru este un argument decisiv şi final contra proiectului RMGC. Concluzii Importanţa culturală a zonei Roşia Montană este mult mai mare decat importanţa economică a aurului ce a mai rămas în zonă – ca şi perla crescută într-o scoică, care a devenit mult mai importantă decât scoica care o găzduieşte. A face un proiect care exploateaza o resursă săracă de aur prin mutilarea munţilor, afectarea mediului, a comunităţii umane etc. pentru 18% din afacere, este pierderea cea mai vizibilă pentru România. Cu beneficiile aduse României prin acest Proiect nu vom fi mai bogaţi, dar generaţiile următoare vor fi cu siguranţă mai sărace, prin epuizarea resurselor, distrugerea reliefului şi a mediului, distrugerea culturală şi nu în ultimul rând prin distrugerea coeziunii comunităţii locale. Beneficiile mici pentru România ale acestui Proiect pălesc în faţa pierderilor şi a riscurilor acestui Proiect. [ASE] Beneficiile substanţiale potenţiale care ar putea deriva din proiecte alternative - cum ar fi unul bazat pe agricultură şi dezvoltarea turistică, unul de reconversie socială, unul de declarare a zonei ca „Peisaj cultural evolutiv” şi înscrierea ca atare în Patrimoniul UNESCO - sunt cele care ar trebui, cu adevărat, avute în vedere. Aurul şi situl arheologic necercetat încă la Roşia Montană pot sta foarte bine în pământ să aştepte vremuri mai bune, când România îşi va putea permite să facă afaceri rentabile cu adevarat, când dezvoltarea tehnicii va permite o exploatare nepoluantă şi când nivelul - mult scăzut al corupţiei – va elimina suspiciunile legate de avizele date şi va întări autorităţile publice. 19 Concluzia finală Având în vedere cele prezentate, reiterăm cererea adresată Preşedinţiei şi Guvernului României să oprească acest Proiect, deoarece nu există argumente privind eficienţa economică, socială, de mediu etc. pentru România, şi să analizeze şi celelalte proiecte din Patrulaterul Aurului. Bibliografie [1997 AR] – [2005 AR], [2009 AR] 1997 – 2005, 2009 Annual Report (Rapoartele Anuale ale companiei Gabriel Resources Ltd. aflate pe site-ul www.gabrielresources.com [EIM] RMGC, Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului -33 volume- (mai 2006) (www.gabrielresources.com) [MPP] RMGC, Memoriul de Prezentare a Proiectului, dec. 2004 (www.gabrielresources.com) [22 PLUS-2007-1] Alburnus Maior, Analiză actualizată a riscurilor, suplimentul 22 PLUS „ S.O.S. Roşia Montană” al Revistei 22 , Anul XIV, Nr. 237, 27 noiembrie 2007, pag. 2-3 [Alt 2007-1] Virgil Apostol, Ştefan Bâlici, O problemă naţională: Roşia Montană, Dosar: Cazul Roşia Montană, A l titudini, Anul II, Nr. 19, septembrie 2007, pag. 13-15 [22 PLUS-2007-2] Ioana Bogdan Cătăniciu, Patrimoniul cultural în pericol, suplimentul 22 PLUS „ S.O.S. Roşia Montană” al Revistei 22 , Anul XIV, Nr. 237, 27 noiembrie 2007, pag. 6-7 [ASE] Prof.dr. Paul Bran, Responsabil comisie, Raportul Comisiei din Academia de Studii Economice, Bucureşti, privitor la probleme economice, financiare, sociale, de mediu şi de durabilitate ale Proiectului minier Roşia Montană, Academica, Nr. 15, iunie 2003, Anul XIII, 152, pag. 57 – 69; www.acad.ro [22 PLUS-2007-3] Horia Ciugudean, Patrimoniul arheologic minier din Munţii Apuseni: un dosar deschis, suplimentul 22 PLUS „ S.O.S. Roşia Montană” al Revistei 22 , Anul XIV, Nr. 237, 27 noiembrie 2007, pag. 4-5 [22 PLUS-2007-4] Bogdan Diaconu, Roşia Montană este peste tot, suplimentul 22 PLUS „ S.O.S. Roşia Montană” al Revistei 22 , Anul XIV, Nr. 237, 27 noiembrie 2007, pag. 8 20 [ACAD] Acad. Ionel Haiduc, Proiectul Roţia Montană – analiza raportului dintre riscuri şi beneficii, Academica, Nr. 13-14, Aprilie –Mai 2003, Anul XIII, 150-151, pag. 77-80 [22 PLUS-2006-1] Afrodita Iorgulescu, Alex. Isaic-Maniu, Argumente contra proiectului Roşia Montană Gold Corporation, suplimentul 22 PLUS „Cianura face legea la Roşia Montană” al Revistei 22, Anul XIII, Nr. 206, 7 noiembrie 2006, pag. 6-7 [22 PLUS-2006-2] Dan Mercea, Strămutare prin „liber consimţământ” sau implacabilă expropriere, suplimentul 22 PLUS „Cianura face legea la Roşia Montană” al Revistei 22, Anul XIII, Nr. 206, 7 noiembrie 2006, pag. 8 [Alt 2007-2] Sorana OLARU-Zăinescu, Procesul de strămutare şi relocare- Dimensiunea socială a proiectului Roşia Montană, Dosar: Cazul Roşia Montană, A l titudini, Anul II, Nr. 19, septembrie 2007, pag. 16-17 [Alt 2007-3] Ioan Rădulescu, Roşia Montană Gold Corporation şi licenţa de exploatare, Dosar: Cazul Roşia Montană, A l titudini, Anul II, Nr. 19, septembrie 2007, pag. 9 [22 PLUS-2006-3] Stephanie Roth, Un Gabriel fără mască, suplimentul 22 PLUS „Cianura face legea la Roşia Montană” al Revistei 22, Anul XIII, Nr. 206, 7 noiembrie 2006, pag. 4-5 [Alt 2007-4] Ion Gh. Roşca, Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice, Memoriu adresat Excelenţelor lor, Domnului Traian Băsescu, Preşedintele României şi Domnului Călin Popescu Tăriceanu, Prim-ministru, Dosar: Cazul Roşia Montană, Al titudini, Anul II, Nr. 19, septembrie 2007, pag. 10-13 [22 PLUS-2006-4] Ştefania Simion, Slăbiciunile autorităţilor favorizează proiectul Gabriel Resources, suplimentul 22 PLUS „Cianura face legea la Roşia Montană” al Revistei 22, Anul XIII, Nr. 206, 7 noiembrie 2006, pag. 2-3 [Alt 2007-5] Răzvan Zamfir, Realitatea are culori sumbre la Roşia Montană, Dosar: Cazul Roşia Montană, Al titudini, Anul II, Nr. 19, septembrie 2007, pag. 18-20 Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia de Studii Economice Prof.dr. Afrodita Iorgulescu Prof.dr. Alexandru Isaic-Maniu 8 mai 2010 Raporteaza abuz de limbaj
9am_1454 1051 mesaje Membru din: 1/02/2013	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 07:07 Vad ca va pricepeti, de minune, la copy-paste. Pareti foarte documentati, experti de-a binelea, citiand din tot felul de alti experti de prin redactiile ziarelor ... Foarte bine ! Dar cum explicati voi ca poporul asta, atat de bine informat in privinta proiectului asta, acum un an, i-a votat cu aproape 70% tocmai pe cei (urmasii politici ai celor) care au initiat proiectul asta atat de plin de hibe si de pagubos ? De ce aia care isi rupa hainele in strada nu striga: Jos Ponta ! Ei vor sa raman Ponta dar sa nu dea curs proiectului Rosia Montana. De ce nu-l dau jos pe Ponta care, pana sa ajunga la guvernare, se declara impotriva proiectului, spunea ca Basescu a luat bani pentru asta, era impotriva exploatarii gazelor de sist, iar dupa ce a ajuns la putere, face exact ce condamna la guvernul precedent ! De ce, in sondaje, in ciuda idioteniei patentate manifestate, Ponta e pe primul loc si USL la fel ? De ce, pentru tot ce fac ei, totdeauna e de vina Basescu ? Dupa faza asta, ultima cu Papici, de ce tot Basescu e de vina ? Mai ales dupa ce Ponta i-a facut pe unii procurori Basisti, Macovisti ... si a declarat ca nu ”mai trebuie sa-i tinem pe astia” ... Adica, ii dam la o parte pe ”basisti” si punem ”pontisti” ca sa fim siguri ca nu ni se mai intampla nimic, dosarele sunt prost facute sau nu mai sunt facute de loc si putem fura linistiti, ca pe vreama lui Iliescu-Nastase ... De ce oamenii ii voteaza pe cei care fac contracte pe bani publici, ”secretizate”. Pe banii tuturor, cei care achita nota de plata nu au voie sa stie pe ce se dau banii lor ? Ia ziceti, filozofilor. Raporteaza abuz de limbaj

gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 09:27 dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Raporteaza abuz de limbaj
9am_1454 1051 mesaje Membru din: 1/02/2013	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 12:29 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Nu zau ? Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu. Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este. Evident ca Basescu e de vina. Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ... Si al tau ... Vrei Justitie ca pana-n 2004 ? Asta e calea ! Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ? Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba ! Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ... Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ? Ne e mai bine ? Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ? Raporteaza abuz de limbaj
9am_1454 1051 mesaje Membru din: 1/02/2013	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 12:31 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Te-ai scarbit pe dracu' da' pe Basescu nu incetezi sa-l injuri. Minti, nu te-ai scarbit de toti, ca daca ar fi fost asa, l-ai fi luat la injuraturi si tocaturi si pe Ponta ... Asa ca, plimba ursul cu vrajeala asta ... Raporteaza abuz de limbaj

Fosta membra 9am.ro 678 mesaje Membru din: 9/09/2013	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 13:12 De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 07:07:06 Vad ca va pricepeti, de minune, la copy-paste. . Copy/Paste ? Copy/Paste, pentru amarasteni ca tine care habar nu au pe ce lume traiesc dar ii dau cu presupusul din ceea ce le vomita politicienii pe moace. Copy/Paste de pe textele specialistilor, eventual am sa-ti trantesc un copy/paste si cu textul Academiei Romane referitor la afacerea Rosia Montana. Poate am sa-ti fac un copy/paste cu motivatiile declarative aparute in media privind demisiile lor de la Cotroceni, sau din gov. E.Boc (min. mediului) ale politicienilor UDMR. Infecta afacere RMGC-STATUL ROMAN se debate de ani buni in media romaneasca, numai tu n-ai avut timp sa te informezi din surse de specialitate credibile. COPY/PASTE? Cine o fi fost imbecilul care a desemnat un prim ministru copy/paste, stiind ? Era santajabil ? Pana si Madam Tigaie si-a dat seama intr-un tarziu ca a fost trasa in teapa de USL-amistii Pontici, numai tu ai ramas un natarau credul care este incapabil sa-si dea seama de teatrul ieftin si grobian pe care il joaca , atat Basescu , cat si POnta, luptand "impreuna" , cot la cot si umar langa umar pentru independenta justitiei, in fata unor ignoranti inbecili te teapa ta. Pentru integritatea justitiei romanesti a mai ramas vreun luptator, mai lupta cineva ? Daca unul cu pretentiile tale intelectuale este neinformat intr-o asemenea speta de-o importanta si gravitate maxima , ce pretentii sa mai am de la Madam Tigaie sau de la vreo lele Maruta de prim partile Mototeilor din Deal, mai, Ing-ule? Raporteaza abuz de limbaj

gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 16:03 De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Nu zau ? Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu. Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este. Evident ca Basescu e de vina. Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ... Si al tau ... Vrei Justitie ca pana-n 2004 ? Asta e calea ! Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ? Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba ! Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ... Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ? Ne e mai bine ? Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ? ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine ! la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta ! da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef ! Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 127 mesaje Membru din: 29/08/2013	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 16:47 De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Nu zau ? Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu. Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este. Evident ca Basescu e de vina. Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ... Si al tau ... Vrei Justitie ca pana-n 2004 ? Asta e calea ! Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ? Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba ! Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ... Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ? Ne e mai bine ? Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ? Feseneul Uselist nu mai are de multa vreme credibilitate asa ca vom asista la presiuni uriase din partea statelor civilizate, repercursiunile economice nu vor intarzia sa apara iar sandramaoa usl se va narui. Eu ma bucur ca acesti derbedei usl au facut grseala capitala cu justitia. Reactiile nu vor intarzia sa apara,,,,,,unele dintre ele cu mult mai dure decat ale Olandei. Plus de asta a venit iarna............. Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 127 mesaje Membru din: 29/08/2013	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 16:51 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51 De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Nu zau ? Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu. Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este. Evident ca Basescu e de vina. Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ... Si al tau ... Vrei Justitie ca pana-n 2004 ? Asta e calea ! Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ? Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba ! Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ... Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ? Ne e mai bine ? Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ? ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine ! la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta ! da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef ! Creier alterat, un procuror care are sange in instalatie, cu rezultate.....NU TREBUIE INLOCUIT ! ai inteles? Oare de ce clanul usl vrea neaparat sa puna cu botul pe labe justitia? Procurorii DNA pot face dosare ,,politice ''......dar apoi dosarul pleaca la tribunal unde daca dragalasii inculpati sunt ,,neinovati'' isi pot dovedi nevinovatia si cere daune morale asa cum a procedat si Nastase!! ca doar este un ingeras nevinovat macalar cima! Raporteaza abuz de limbaj
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 17:57 ramine asa cum am vorbit si, nu uita : LEGEA e lege si nu o schimba bas' sau ponta sau eu, c-asa vor muschii mei ! zice la Lege ca sunt permise max. 2 mandate, apoi 2 mandate sa fie ....sa nu se eternizeze NIMENI pe postul respectiv, facindu-si o retea de Influenta si Putere ! de ce crezi ca peste tot in lumea asta sunt limitate la max. 2 , nu ptr. ca in acest caz nu se mai poate vorbi de Democratie ,ci de dictatura ? Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 127 mesaje Membru din: 29/08/2013	Postat pe: 4 Octombrie 2013, ora 20:29 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 17:57:32 ramine asa cum am vorbit si, nu uita : LEGEA e lege si nu o schimba bas' sau ponta sau eu, c-asa vor muschii mei ! zice la Lege ca sunt permise max. 2 mandate, apoi 2 mandate sa fie ....sa nu se eternizeze NIMENI pe postul respectiv, facindu-si o retea de Influenta si Putere ! de ce crezi ca peste tot in lumea asta sunt limitate la max. 2 , nu ptr. ca in acest caz nu se mai poate vorbi de Democratie ,ci de dictatura ? Zi zau cu limba scoasa......da destepta te mai crezi mamare...totusi am impresia ca ai ramas blocata la mantinela si incurci mandatele........stiu ca esti ,,documentata'' in privinta mandatelor presedintelui.......totusi asa ,,dreapta''... cum esti tot l-ai votat pe Iliescu pt trei mandate.........mamare te cred,,,,,te doare atunci cand ii vezi pe idolii tai cum sunt chemati sa dea socoteala .....asa ca este mai bine pt tine o guvernare ala Nastase. Sa nu spui ca nu l-ai votat pe Iliescu pentru al treilea mandat ca te trec pe lista prostilor nerecuperabili: ......doar tu ai recunoscut intr-o postare ca asa ai procedat. Nu mai casca gurita la A3 deoarece ai putea sa te ineci cu laturile revarsate. Mamare procurorul putea fi numit din nou pt un mandat si cred ca merita deoarece JUSTITIA a inceput sa functioneze iar ,,sfintii'' usl sunt panicati deoarece mare parte din jaful national actual este opera politicienilor PSD,PNL,PC,PUNR,,,,, USL. MAMARE IN CONTURILE POLITICIENILOR USL SUNT COMORILE ROMANIEI . ASTIA SUNT CEI CARE NE-AU FURAT ! EI AU CONDUS 15 ANI ACESTA TARA, EI AU PUS BAZELE STATULUI DE TIP MAFIOT....IN TIMPUL LOR AU FOST FACUTE CELE MAI MARI ESCROCHERII! Raporteaza abuz de limbaj
9am_1454 1051 mesaje Membru din: 1/02/2013	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 10:18 Revenind un pic la chestiunea cu Rosia Montana ... Autoritatile spun ca documentele despre asta, proiectul, contractul, ce-or fi astea, sunt secrete sau, dupa modelul inventat de Sova, nu se gasesc. Ziaristii, ”pe surse”, obtin presupuse documente despre aceasta chestiune si le publica. Cetatenii citesc si, fiecare dupa cum percepe textul, decide ca e bine sau ca e rau. Ceva nu e in regula aici ... Sova nu mai gaseste contractul cu Bechtel si nici nu cred ca-l va mai cauta cineva vreodata. Nici procuratura nu se straduieste sa afle unde e contractul ala si pe ce temei am platit cu totii un miliard si jumatate de euro pe 60 km de autostrada. Ca si Ponta, Sova spune ce da bine la alegator. Ca si Ponta, cand e sa faca ce spune, glumeste, o da in altceva, trece mai departe cu usurinta ... minte cu seninatate. Despre Rosia Montana auzi ce nici nu-ti imaginai. Ca sursa e, mai mereu, nu stiu ce ziar. Si cel care-l citeaza o face de parca ce scrie in ziare e litera de evanghelie. De parca ziarele n-ar minti, de parca ele n-ar fi angajate politic de-o parte sau alta a baricadei politice. Ii cred pe cei care spun ca acest proiect este pagubos. Dar asta nu pentru ca-mi spune nu stiu ce ziarist sau politician ci pentru ca experienta de pana acum mi-a aratat ca politicienii nostri nu pot face decat asemenea soi de afaceri fiindca ei sunt cu castigul (spaga) iar noi cu ponoasele. Asa s-a intamplat de fiecare data. Si, in ciuda acestui fapt, alegatorii i-au reales tocmai pe cei care i-au jefuit, mintit, prostit, adus in situatia asta dezastroasa. Cine este responsabil ? Cine raspunde pentru ce face USL-ul ? Ponta ? Antonescu ? Pentru c-or sa piarda alegerile ? Asa, si ? O sa-si rontaie, ca Nastase, spagile astronomice tot restul vietii, fara sa plateasca nimic. Alegatorul cel prost va achita nota de plata pentru ce fac cei pe care i-a pus sa-l conduca, prin viata din ce in ce mai grea pe care o duce. E greu si sa definesti cine este ”alegatorul cel prost” ... Unii cred ca altii, altii ca unii.... Dupa tampenia asta a lui Ponta cu procurorii basisti si dupa reactia lui Antonescu cu privire la ea, nu se va intampla nimic ! Absolut nimic. Alegatorii se lupta cu frigul si nu-si mai sfasie hainele impotriva guvernarii actuale. Inseamna ca majoritatea lor este multumita de guvernare. Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 678 mesaje Membru din: 9/09/2013	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 12:02 De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 10:18:54 Revenind un pic la chestiunea cu Rosia Montana ... Autoritatile spun...... Care AUTORITATI, stimabile ? Pana si SRI-ul, de la Fulga si Timofte pana la Maior, trimit note informative referitoare la eco anarhistii cetateni romani care protesteaza impotriva proiectului RMGC, dar nu a descoperit si nu a trimis vreo nota informativa DNA-ului,DIICOT-ului etc. in care sa fie nominalizat vreun spagar, vreun corupt, vreun traficant de interese financiar-economice in detrimentul Statului Roaman, dezamagitor acest SRI ! Si ce nu face un bun samaritean pentru un stimabil IGNORANT cu STAIF COPY/PASTE, practica impamantenita inclusiv pentru obtinerea bac-ului, licentelor, masteratelor sau chiar a doctoratelor. ECTE: ANALIZA ACADEMIEI ROMÂNE PRIVIND PROIECTUL DE EXPLOATARE MINIERĂ DE LA ROŞIA MONTANĂ -RISCURI PRIVIND MEDIUL ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A ZONEI Introducere Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legatură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană, dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului şi vestigiilor arheologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru Statul Român, înca din anul 2003, (apoi reactualizat si aprobat de Prezidiul Academiei Române în 03.11.2009 si în 27.07.2011). Analiza proiectului de exploatare minieră actualizat prezentat in Comisia de Analiză Tehnică a Ministerului Mediului si Schimbărilor Climatice în luna iunie 2013, efectuată de specialişti din institutele de cercetare ale Academiei, a condus la decizia Academiei Române de a-şi păstra poziţia exprimata anterior. Argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române sunt următoarele: 1.Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul naţional (prevedere constituţională), nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. 2.Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire, este inacceptabilă. 3.Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală. 4.Exploatarea proiectată s-ar face în lipsa unei analize a institutelor de specialitate în domeniu (Institutul Geologic al Romaniei) pentru examinarea valabilităţii cadrului geologic invocat. 5.Desfăşurarea procesului de extracţie şi procesare este dezavantajos planificat. 6.Valorificarea zăcământului va fi incomplete si inacceptabilă datorita imposibilitatii extragerii ulterioare a elementelor valoroase însoţitoare. 7.Există şi alte riscuri colaterale care pot apărea pe parcursul lucrărilor de extracţie: riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extracţie, care afectează stabilitatea construcţiilor din vecinătatea carierei din Dealul Cârnic, si riscul determinat de seismicitatea indusă pe seama volumelor imense de steril acumulate în spatele barajului proiectat la gura Văii Corna cu pericol de rupere a barajului si efecte catastrofice asupra localităţilor din aval. 8.Barajul preconizat, construit din rocă sterilă (in apropierea orasului Abrud), nu prezintă garanţii în situaţii extreme. Geologii romani au invocat de mai multe ori proasta alegere a locului acestui baraj, permeabilitatea fundaţiei şi a unor zone ale bazinului de acumulare a reziduurilor toxice. 9.Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unor bazine de acumulare a reziduurilor cu baraje uriase ar produce o mutilare gravă a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani). 10.Folosirea unor cantităţi uriaşe de cianură de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, conţinând resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a cianurii (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare, chiar dacă “neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat. 11.Planul de gestionare a deşeurilor, cu detalierea activităţilor ce se vor desfăşura pe Platforma tehnologică după închiderea investiţiei, trebuie sa se completeze nu numai cu activităţi de monitorizare, dar şi cu activităţi curente de operare (de ex.,gestiunea apelor acide), întreţinere, intervenţii de grade diferite, monitorizare continuă şi periodică, raportare la autorităţi etc. Investitorul apreciază că, la finalul proiectului, costurile totale actuale de închidere şi reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane USD. Nu este dată nicio explicaţie cu privire la această valoare şi nici cum s-a ajuns la ea. 12.Planul de gestionare a deşeurilor nu insistă asupra potenţialului poluant al apei reziduale separate din iazul de decantare şi care este pompată în concavitatea unei cariere. Este vorba de 2,750 milioane mc apă reziduală care conţine 66 substanţe chimice ne-biodegradabile, cele mai multe dintre ele fiind toxice. 13.Falimentarea investiţiei - din varii motive - crează un potenţial activ de poluare imens, ieşit de sub control, care ar trebui detaliat ca un Scenariu de risc major în Planul de gestionare a deşeurilor. 2 14.In legatură cu garanţia privind răspunderea faţă de mediu, investitorul afirmă că va acoperi costurile oricărui eveniment neprevăzut, aşa cum prevăd Directiva UE şi legislaţia română in vigoare. Trebuie arătat că nici în acest caz nu se explică cum au fost făcute calculele, care sunt costurile unitare, cantităţile de materiale, energie, muncă vie etc. Calculele dau impresia că sunt foarte precise, dar la un proiect atât de complex trebuia luată în considerare o abordare stohastică şi nu una simplista, strict deterministă. 15.Beneficiile economice directe ale Statului Român, rezultate din redevenţele de 4 % asupra exploatării şi diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele negative ale proiectului. 16.Consideram ca Statul Roman ar putea sau va putea sa exploateze aceste resurse nationale de interes national strategic, prin promovarea capitalului autohton si PSA, intr-o forma Europeana moderna si cu un control al riscurilor de mediu pe termen scurt si lung. 17.Nu există garanţia că, la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării, firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a mediului, de monitorizare şi de operare în zona calamitată. 18.Se constată lipsuri mari în legătură cu documentele cerute proiectului RMGC. Lipsesc numeroase rapoarte şi studii legate de analiza cost-beneficiu facuta pe baza documentelor UE. 19.Proiectul încalcă o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei europene, semnalate anterior. Tările vecine si-au exprimat ingrijorarea şi dezacordul cu aceasta exploatare, care ar putea periclita, in viziunea lor, participarea României la unul dintre programele majore ale Europei 2020, „Dunăre-Delta-Marea Neagra”. 20.Academia Româna consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxa Română si Biserica Romano-Catolica), culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţa şi cultură fata de acest proiect. 21.Recent, principala organizaţie europeană de patrimoniu, Europa Nostra, si Institutul Băncii Europene de Investiţii au introdus situl minier istoric de la Roşia Montană pe lista „Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa”, alături de alte şase monumente din Albania, Cipru, Franţa, Italia, Portugalia, Turcia si vor incepe imediat misiuni de salvare la aceste situri de patrimoniu. Sustinerea celor 21 de argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române (rezumat) 1. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu este în interesul naţional (prevedere constituţională, Art.135 alin.(2), pct.d; vezi Anexele 1 şi 2), nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi economice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Zona are nevoie de soluţii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea Europeană. Chiar dacă Statul Român nu poate expoata aurul din regiune în momentul de faţă, el nu ar trebui să piarda acest aur în numai 17 ani, lăsând generaţiile următoare din România fără această avuţie naţională. După cum afirma un responsabil al Băncii Naţionale, aurul a reprezentat şi reprezintă „mantaua de vreme rea” a României. 2. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demolarea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimitire este inacceptabilă. Ea contravine politicii de creştere demografică a Tării Moţilor şi cerinţelor de dezvoltare durabila a zonei. 3. Exploatarea preconizată periclitează grav zona arheologică Alburnus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală. Distrugerea - chiar numai parţială - a vechilor galerii romane este total inacceptabilă într-o ţară care îşi respectă trecutul istoric şi originile. 4. Exploatarea proiectată s-ar face fara o expertiza (analiză comparativă) efectuată de institutele de specialitate în domeniu, pentru examinarea valabilităţii cadrului geologic invocat (modelul geologic utilizat pentru localizarea mineralizaţiilor cu variaţia conţinuturilor de aur, argint şi a altor elemente utile - talia zăcământului, semnificaţia economică şi oportunitatea valorificării acestuia), în vederea evitării riscurilor de orice natură: economice, de mediu şi de distrugere a patrimoniului. Proiectul se bazează pe date geoeconomice diferite în raport cu datele şi concluziile activităţii de cercetare efectuată anterior, în special de Institutul Geologic al României. Versiunea investitorului este mult prea optimistă, volumele de rezerve şi resurse, omogenitatea minereului şi cantităţile de aur şi argint recuperabile sunt supraevaluate. 5. Desfăşurarea procesului de extracţie şi procesare este dezavantajos planificata - într-o primă fază se atacă doar zonele bogate, pe parcurs minereul sărac, care urmează să fie haldat şi procesat abia după terminarea programului de exploatare, adica dupa 17 ani. Există riscul de abandonare a procesului de extracţie la jumătatea programului de exploatare şi de abandonare a haldelor cu minereu sărac, care vor constitui o sursă suplimentară de poluare. Tipul de exploatare propus (cianurarea întregului material extras) duce la producerea unor cantităţi de substanţe toxice mult mai mari, într-un interval de timp relativ scurt (cca. 17 ani). 6. Valorificarea incompletă, inacceptabilă a zăcământului. In proiect nu este inclusă valorificarea feldspatului potasic - cca. 20-25 mil. tone concentrat de feldspat potasic cu cca. 13% K2O, eventual şi a unor elemente minore, chiar dacă au valoare economică modestă (Se, In, Ga - care au fost recuperate de I. M. Roşia Montană în procesul metalurgic doar din concentratele de pirită). Tipul de exploatare propus (pe întregul material extras) duce la imposibilitatea valorificării ulterioare a elementelor valoroase însoţitoare (feldspat potasic, Se, In, Ga etc). 7. Există şi alte riscuri colaterale, care pot apărea pe parcursul lucrărilor de extracţie. Riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extracţie prin dinamitări masive, care afectează stabilitatea construcţiilor din vecinătatea carierei din Dealul Cârnic, situate începând de la 50 m şi până în centrul vechi al localităţii, recent reabilitat şi modernizat şi riscul determinat de seismicitatea indusă pe seama volumelor imense de steril acumulate în spatele barajului proiectat la gura Văii Corna - pericol de rupere a barajului, cu efecte catastrofice asupra localităţilor din aval. In intervalul 1975 - 2000 (25 de ani), au avut loc în lume 15 accidente la minele de aur de pe glob, cu o medie de 0,6 accidente/an; dacă se aplică această medie la Proiectul RMGC, care va dura 16-17 ani, rezulta ca pot apărea cca. 10 accidente cu diferite grade de periculozitate. 8. Barajul preconizat, construit din rocă sterilă, nu prezintă garanţii în situaţii extreme, după cum demonstrează experienţa mai multor ţări în care s-au produs accidente grave în diverse exploatări miniere. Geologii romani au invocat de mai multe ori proasta alegere a locului acestui baraj, permeabilitatea fundaţiei şi a unor zone ale bazinului de acumulare a reziduurilor toxice. Barajul de 180 de metri înaltime (care ar fi poate, cel mai greu baraj din tara) este un "baraj de greutate" si nu un "baraj încastrat". El este proiectat în valea Corna sprijinit pe formatiuni geologice dominant argilo-marnoase si detritice care ar deveni instabile sub dimensiunile barajului. Consecintele "cedarii" acestui baraj sub presiunea reziduurilor cianurate si toxice acumulate în spatele lui, ar însemna o catastrofa enorma pentru valea Ariesului, a Muresului, a Tisei inferioare si a Dunarii, de la Belgrad pana în Delta. Orase importante precum Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad si toate orasele în lungul Dunarii de la Portile de Fier pana în Delta ar suferi distrugeri însemnate si populatiile din aceaste zone ar fi intr-un pericol real. Nu există garanţii că un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioară a vinovaţilor nu ar mai servi la nimic. 9. Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unui iaz de decantare a reziduurilor de 300 ha peste satul Corna, în spatele unui baraj de 180 metri înălţime, ar produce o mutilare gravă a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani). Actuala exploatare de cupru în cariera deschisă de la Roşia Poieni, cu iazul ei de decantare de la Valea Şesii de 130 ha (peste satul Geamăna), in spatele unui baraj din arocamente de 120 m inaltime, adiacent la perimetrul licentei de exploatare Rosia Montana (si cu alte 13 iazuri de decantare proiectate in viitor) ilustrează clar consecinţele grave ale unor asemenea lucrări în carieră deschisă asupra mediului. Mai mult, daca se coreleaza impactul asupra mediului al celor trei proiecte adiacente: Rosia Poieni (cupru, in expansiune), Rosia Montana (aur, acum in dezbatere) si Bucium (aur, in viitorul apropiat), toate trei luand apa potabila din Aries, ne asteptam ca zona sa devina una dintre cele mai periclitate din lume. 10. Folosirea unor cantităţi uriaşe de cianură de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a reziduurilor, conţinând resturi de cianură, produşi de “neutralizare” a cianurii (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare. Chiar dacă “neutralizarea cianurii” promisă de proiect s-ar realiza într-un grad avansat, toxicitatea reziduurilor rămâne o sursa de grave riscuri. Acest proiect este unul tipic, care se înscrie în seria afacerilor specifice situaţiilor de criză - de regulă nerentabile pentru stat - şi fără aprecierea corecta a consecinţelor negative din punct de vedere economic şi a celor care vizează afectarea mediului şi a valorilor de patrimoniu naţional. 11. Planul de gestionare a deşeurilor, cu detalierea activităţilor ce se vor desfăşura pe Platforma tehnologică după închiderea investiţiei, ar trebui sa fie completat nu numai cu activităţi de monitorizare (pag.117 a proiectului), dar şi cu activităţi curente de operare (gestiunea apelor acide, de pildă), întreţinere, intervenţii de grade diferite, monitorizare continuă şi periodică, raportare la autorităţi etc. Pentru aceasta, ar trebui sa fie înfiinţata o entitate organizatorica cu statut şi buget de cheltuieli proprii, în răspunderea căreia ar rămâne evitarea şi gestiunea posibilelor riscuri de mediu. Costurile activităţilor post-închidere a investiţiei ar trebui sa fie asigurate de un Fond de garantare alimentat de investitor. Investitorul apreciază că, la finalul proiectului, costurile totale actuale de închidere şi reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane USD. Nu este dată nicio explicaţie cu privire la această valoare şi nici cum s-a ajuns la ea, cu atat mai mult cu cât costurile economice pentru reabilitarea pagubelor produse mediului nu sunt cunoscute. Nu se prezintă o analiză cost-beneficiu, aşa cum este solicitată la proiectele majore de investiţii finanţate de UE. 12. Planul de gestionare a deşeurilor nu insistă asupra potenţialului poluant al apei reziduale separate din iazul de decantare şi care este pompată în concavitatea unei cariere. Este vorba de 2,750 milioane mc apă reziduală care conţine 66 substanţe chimice ne-biodegradabile, cele mai multe dintre ele fiind toxice (Studiul de Impact, vol. 8 pag.188-189, tabelul 2-48). Există pericolulul contaminării apelor subterane, de aceea monitorizarea acestui potenţial poluant trebuie să se efectueze de un organism al Statului Român pe termen nedeterminat. 13. Falimentarea investiţiei - din varii motive - crează un potenţial activ de poluare imens, ieşit de sub control, care ar trebui detaliat ca un Scenariu de risc major în Planul de gestionare a deşeurilor. Simularea unei asemenea situaţii prin colaborarea dintre investitor şi beneficiar (Statul Român) ar permite gestiunea unei asemenea situaţii grave şi evitarea unor mari pericole pentru mediu şi populaţia din zonă. Mai grav este faptul ca investitorul este RMGC, adica Gabriel Resources (Insulele Jersey) 80,69 % si compania de stat Minvest 19,31 %, tertul interesat fiind Gabriel Resources (Canada), cotata la bursa din Toronto pe seama aurului de la Rosia Montana; in instanta care va solutiona problema se va putea ridica problema conflictului de interese: statul este si investitor si beneficiar si pe de alta parte, tragerea la răspundere a companiei (companiilor) pentru nerespectarea diferitelor obligaţii şi promisiuni asumate va fi, practic, imposibilă. (Cine să răspundă: căsuţele poştale din Barabados şi Jersey? (vezi Anexa 3)). 14. In legatură cu garanţia privind răspunderea faţă de mediu, investitorul afirmă că va acoperi costurile oricărui eveniment neprevăzut, aşa cum prevăd Directiva UE ELD (2004/35/CE) şi legislaţia română in vigoare (OUG 68/2007). Pornind de la principiul proporţionalităţii, iminenţei riscurilor şi practica europeana privind constituirea garanţiei de răspundere de mediu, investitorul se angajează să constituie garanţia de răspundere de mediu înainte de inceperea activităţilor de exploatare, la momentul emiterii autorizaţiei de funcţionare de mediu, moment la care activităţile pentru care au fost identificate şi cuantificate situaţiile de risc încep sa se deruleze. Potrivit Art. 33 din OUG 68/2007, cuantumul garanţiei trebuie să fie în funcţie de riscul pentru mediu al activităţii industriale a operatorului. Astfel, se sugerează o revizuire regulată şi o ajustare graduală a garanţiei, în funcţie de riscul efectiv pentru mediu, în orice moment. Garanţia menţionată este estimată a se cumula progresiv, plecând de la o sumă iniţială de 2 milioane $ şi va ajunge la 19 milioane $. Trebuie arătat că nici în acest caz nu se explică cum au fost făcute calculele, care sunt costurile unitare, cantităţile de materiale, energie, muncă vie etc. Calculele dau impresia că sunt foarte precise, dar la un proiect atât de complex trebuia luată în considerare o abordare stohastică şi nu una strict deterministă, deci apare din nou o abordare simplistă a unui investitor mic, care doreşte să exploateze aurul României. 15. Beneficiile economice directe ale Statului Român, rezultate din redevenţele de 4 % asupra exploatării şi diverse impozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele negative ale proiectului. 16. Presupunând acceptarea unui acord de exploatare, Academia Română consideră că acesta ar trebui să se deruleze prin aşa numitul “production sharing agreement” (acord de împărţire a producţiei), în loc de concesionare. Potrivit acestui tip de relaţii între un stat şi o companie de extracţie a unor resurse minerale, producţia este împărţită între stat şi companie, după ce compania îşi acoperă costurile de capital şi operaţionale si un profit rezonabil, revenind de obicei pana la 80% pentru statul respectiv şi 20% pentru companie. Consideram ca Statul Roman ar putea sau va putea sa exploateze aceste resurse nationale de interes national strategic, prin promovarea capitalului autohton intr-o forma Europeana moderna si cu un control al riscurilor de mediu pe termen scurt si lung. 17. Nu există garanţia că la terminarea lucrărilor şi închiderea exploatării firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a mediului, de monitorizare şi de operare în zona calamitată. Experienţa altor ţări (de exemplu SUA) arată că asemenea costuri sunt uriaşe şi nu sunt acoperite de garanţiile financiare depuse de firmele în cauză. Tendinţa mondială actuală este de a preveni degradarea mediului şi nu de a-l reface ulterior. 18. Se constată lipsuri mari în legătură cu documentele cerute proiectului RMGC. Lipsesc numeroase rapoarte şi studii legate de Analiza cost-beneficiu, astfel: modul de calcul al costurilor de închidere, costuri unitare, pe total şi pe obiecte etc; modul de calcul al fondului de risc, pe obiecte, activităţi şi perioade; analiza de senzitivitate (dacă a fost făcută) cu precizarea variabilelor critice şi de comutare; valoarea economică a proiectului şi indicatorii economici aferenţi calculaţi potrivit Ghidului pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investiţii, Fonduri Structurale, Fondul de Coeziune şi Instrumentul pentru Asistenţa de Preaderare, CEE, 2009. 19. Proiectul încalcă o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei europene, semnalate anterior. În situaţii similare, alte ţări au procedat cu mai multă prudenţă şi au evitat să accepte riscurile implicate în proiecte asemănătoare. Cunoaştem documente care afirmă că “în Germania un asemenea proiect este de neconceput”, iar Bulgaria şi Armenia nu au aprobat proiecte de acelaşi tip. Tările vecine si-au exprimat ingrijorarea şi dezacordul cu aceasta exploatare, care ar putea periclita, in viziunea lor, participarea României la unul dintre programele majore ale Europei 2020, „Dunăre-Delta-Marea Neagra”. 20. Academia Româna consideră că nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxa Română si Biserica Romano-Catolica), culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţa şi cultură. Nu se poate trece cu vederea rezistenţa şi nemulţumirile unei părţi din populaţia locală afectată de proiect, care riscă să-şi piardă proprietăţile şi să părăsească locurile unde au trăit o viaţă întreagă, ei şi strămoşii lor. 21. In 12 iunie 2013, principala organizaţie europeană de patrimoniu, Europa Nostra si Institutul Băncii Europene de Investiţii, parteneri fondatori ai Programului „7 Most Endangered”, au introdus situl minier istoric de la Roşia Montană pe lista „Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa”, alături de alte şase monumente din Albania, Cipru, Franţa, Italia, Portugalia, Turcia si vor incepe imediat misiuni de salvare la aceste situri de patrimoniu. Concluzii Academia Română cere din nou autorităţilor Statului Român să analizeze cu multă atenţie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi şi oneşti din ţară şi străinătate, inclusiv din organismele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de controversat, contrar interesului national şi - după părerea noastră - extrem de periculos. Academia Română încearcă totodată să prevină şi dezastrul ecologic şi cultural aratat, cu multiple consecinţe inacceptabile. Atât timp cât nu sunt clarificate aspectele privind interesul naţional şi nu se ţine cont de pierderile pe care le poate genera acest proiect, Academia Română susţine că acesta nu trebuie să primească acordul de mediu, cu toate că a fost şi este în continuare insistent mediatizat (cu sume de bani uriaşe şi fără nici o competiţie) şi nejustificat susţinut ca reprezentând unica soluţie pentru salvarea acestei zone defavorizate. Depinde de noi, de decizia politică de astăzi, ca Roşia Montană - un sanctuar spiritual cu mărturii patrimoniale de valoare universală unică, o moştenire, un atestat de identitate, existenţă şi continuitate multimilenară - sa nu rămâna în permanenţă mutilată şi profanată. Statul Român, societatea noastră au obligaţia morală de a-l respecta, sprijini şi proteja, pentru a îl transmite generaţiilor viitoare cu valorile lui şi cu aceeaşi semnificaţie. Anexa 1. Legea minelor din 1924 (lege a interesului national, care prevedea ponderea capitatului romanesc, redeventa crescatoare cu cantitatea de resursa exploatata, acordul de impartire a productiei, clauze speciale pentru aur si platina, grija fata de lucratorii de la exploatari s.a.) Observatii. Legea minelor apărută în Monitorul Oficial din 4 iulie 1924 (in timpul guvernarii conduse de marele Om de stat Ionel I. C. Bratianu) este comună pentru aur şi pentru petrol; are 271 articole şi 37 pagini si este o perlă a coroanei României interbelice prin formă, claritate şi expresie a interesului naţional şi privat românesc. Prezentam cateva articole de interes imediat, desi toata legea ar trebui revotata pentru a avea un instrument corect si eficient de negociere a exploatarii resurselor naturale ale tarii. Observatiile noastre coincid cu acelea facute de un colectiv din ASE Bucuresti. “ Bucureşti, 3 iulie MINISTERUL DE JUSTIŢIE FERDINAND I, Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României, La toţi de faţă şi viitori, sănătate: Corpurile legiuitoare au adoptat şi Noi sancţionăm ce urmează: LEGEA MINELOR” Art. 16: „ ....... Se poate acorda permis exclusiv de explorare în interiorul unui perimetru care a fost dat pentru exploatarea unor anumite substanţe minerale, însă numai pentru substanţe diferite de acelea cuprinse în concesiunea acordată. Această acordare se va face cu avizul conform al consiliului superior de mine, dându-se preferinţă concesionarului. ........” Observaţii: În Legea minelor 61/1998, la Art 15 corespunzător scrie: „În limitele unui perimetru de exploatare autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul titularului.” Acest articol, vag ca formulare, a fost folosit de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt) ca să facă din Licenţa de exploatare 47/1999 o “licenţă mixtă”: · atât de exploatare pentru compania de stat Minvest la mina veche de la Roşia Montană (o carieră deschisă în masivul Cetate, cu capacitate de circa 500.000 de tone minereu anual), mină închisă în 2006, · cât şi de explorare pentru Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC pe scurt) pentru proiectul său, definitivat în 2001 în forma sa gigantică cu 4 cariere · licenţă cu titular şi afiliat, deşi Legea 61 prevede doar titular şi prevede că licenţele de exploatare (sau de explorare) sunt exclusive . După ce ANRM a cuplat pe RMGC ca afiliat, fără concurs public de ofertă, cu Minvest ca titular al Licenţei de exploatare nr. 47/1999 şi apoi, prin transferul licenţei 47 în 2000 întrei cei doi, l-a făcut pe RMGC ca titular cuplat cu Minvest care a rămas afiliat în licenţa 47 (şi “ingineria cu licenţa mixtă” a fost aplicată şi în alte licenţe de explorare sau de exploatare în care a fost implicată aceeaşi companie străină), legea a fost adusă la normal. Astfel, în Legea minelor 85/2003, Art 25 corespunzător spune: “ În limitele unui perimetru de explorare/exploatare, autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul titularului.” Deci, nici conform articolului 16 din Legea minelor din 1924, nici conform articolului 25 din Legea minelor din 2003, licenţa mixtă nu ar fi fost posibilă. Licenţa mixtă este un punct cheie al afacerii Roşia Montană, alături de celălalt punct cheie, societatea mixtă RMGC. Art. 32. - “Concesiunile (de exploatare n.n.) se acordă numai întreprinderilor constituite ca societăţi anonime miniere române .... Capitalul societăţii va trebui să fie suficient pentru exploatarea concesiunii. ...” Observaţii: A se compara acest text concis şi clar din legea din 1924 privitor la mărimea capitalului societăţii cu formulările generale, vagi ale articolelor 58, 59, 60, 61 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, privitoare la capacitatea financiară a candidaţilor la o concesiune minieră. Aşa se face că la Roşia Montană, investitorul canadian Gabriel Resources Ltd. (Gabriel, pe scurt), ales de statul român fără licitaţie de oferte, declara şi la 31 decembrie 2010 că “nu are resursele financiare pentru a finaliza procesul de obţinere a permiselor, pentru a achiziţiona toate suprafeţele necesare, sau pentru a construi mina la Roşia Montană”. (“While Gabriel has sufficient financial resources to fund its current permitting activities, it does not have the financial resources to complete the permitting process, acquire all necessary surface rights, or construct the mine at Rosia Montana.”) (2010 Gabriel Quarterly Report, pag. 26) Art. 33. -“ La constituirea societăţilor anonime române, statutele vor trebui să respecte următoarele principii: a) Acţiunile vor fi nominative şi de valoare nominală maximă de 500 lei; ele nu vor putea fi transmise decât cu autorizarea consiliului de administraţie. Între români această autorizare nu este necesară. b) Numărul voturilor fiecărui acţionar va fi limitat; c) La sporiri de capital, numai 70% din spor se va da vechilor acţionari; echivalentul salariului pe un an, însă cel mult până la 10% se va rezerva funcţionarilor şi lucrătorilor întreprinderii în aceleaşi condiţiuni ca şi vechilor 12 d) Capitalul deţinut de cetătenii români în societate trebuie să reprezinte cel puţin 60% din capitalul social. Pentru întreprinderile existente, cari în decurs de 10 ani dela promulgarea legii se obligă a se naţionaliza, procentul capitalului românesc se reduce la 55%; e) Două treimi dintre membrii consiliului de administraţie, ai comitetului de direcţie şi dintre censori, precum şi preşedintele consiliului de administraţie, vor fi cetateni români. ...........” Observaţii: Acest articol a fost punctul forte al Legii din 1924, pentru care a fost îndelung contestată, prin intermediari, de trusturile petroliere internaţionale ale vremii. La presiunea acestora, după câţiva ani, cu ocazia unui împrumut financiar extern al României necesar stabilizării monetare, legea a fost revizuită: capitalul deţinut de cetătenii români în societate trebuie să reprezinte cel puţin 50,1% din capitalul social (conform Gh. Buzatu, O istorie a petrolului românesc, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 1998, pp. 215-216). Nu se pomeneşte nicăieri în legile minelor sau petrolului postdecembriste de aceste restricţii, care în fond definesc interesul naţional în domeniul respectiv. Constituţia din 2003 şi ea spune foarte vag, la Art. 135, că: (2) “Statul trebuie să asigure:… b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară;… d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional;...” dar interesul naţional nu este definit nicăieri, în Constituţie sau în Legea minelor sau petrolului postdecembriste. Aşa s-a ajuns ca statul român să considere că este de “interes naţional” să intre prin Minvest în combinaţie cu compania Gabriel în societatea mixtă RMGC, acceptând 33,8% în 1997, la înfiinţarea RMGC, procente care scad la 19,31% în 1999 şi ajung practic la aproape 0% în dec. 2009, în urma a două majorari de capital (în dec. 2004 şi în dec. 2009) în RMGC. Art. 35. - “ Concesiunea minieră se va institui şi acorda de Stat prin una din următoarele forme: a) Pe bază de redevenţă către Stat; b) Sub forma unei asociaţiuni între Stat şi întreprinderea concesionară; c) Sub forma unei combinaţiuni a sistemelor de mai sus.” Observaţii: Legile minelor 61/1998 şi 85/2003 prevăd concesiunea cu redevenţă în bani, nu în natură, către stat, ca formă de contract. Concesiunea a fost acordată pentru Roşia Montană unei societăţi mixte între stat şi o companie străină. Să amintim aici că în anul 1966, în Indonezia, a apărut o formă nouă de contract, numit Production-Sharing Agreement (PSA pe scurt, in romaneste acord de impartire a productiei), foarte răspândită în ziua de azi în lume. Primele contracte postdecembriste pe petrol au fost PSA-uri (a se vedea contractul cu Sterling din 1992, desecretizat şi afişat pe site-ul ANRM), până în 1995, când a apărut Legea petrolului 134/1995, care a înlocuit PSA-ul cu “acordul petrolier” şi “concesiunea petrolieră” . Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor stabileşte “concesiunea” ca singură modalitate de acord în România. Să mai observăm că PSA-ul este mai favorabil statului şi proprietăţii publice decât concesiunea. Art. 48. - “Ministrul, pe baza avizului conform al consiliului superior de mine, întemeiat pe raportul Institutului Geologic, şi după ce caietul de sarcine a fost acceptat şi semnat de solicitatorul ales, propune Consiliului de Miniştri, printr’un raport motivat, concesionarea perimetrului asupra acestui solicitator. ...” Art. 148. - “Consiliul superior de mine se compune din 17 membri, cetăţeni români, şi anume: Doi magistraţi dintre cari unul dela înalta Curte de casaţie, iar celălalt dela Curtea de apel din Bucureşti. Directorul Institutului Geologic al României. Doi membri ai Parlamentului, un deputat şi un senator, aleşi de fiecare adunare pe toată durata legislaturii. Un delegat al consiliului superior de control şi îndrumarea întreprinderilor comercializate ale Statului. Un inginer delegat de consiliul superior al energiei. Un membru din consiliul Societăţii Naţionale de credit industrial, delegat de acest consiliu. Un inginer de mine şi patru jurişti numiţi de ministru. Patru ingineri specialişti din principalele categorii ale industriei miniere şi industriilor conexe, câte unul pentru: a) cărbuni; b) petrol şi gaze; c) mine metalifere, cariere şi ape minerale; d) siderurgia şi metalurgia în genere. Consiliul alege în fiecare an, din sânul său, un preşedinte şi un vice-preşedinte; în lipsa acestora şedinţele vor fi prezidate de cel mai în vârstă consilier. ” Observaţii: Aşadar, prin legea din 1924, se ocupau de mine Ministerul Economiei şi Comerţului, consiliul superior de mine şi Institutul geologic al României. Corupţia era astfel imposibilă. Prin legile postdecembriste ale minelor si petrolului, taie şi spânzură în domeniu ANRM, înfiinţată în 1995. Mai are rol foarte mic Ministerul Economiei şi Comerţului. Art. 39. - “ Oricare ar fi regimul concesiunilor, participarea la redevenţă a proprietarilor suprafeţei cuprinsă în perimetrul concesionat, când o atare participare este prevăzută, se reglează după regimul fixat în partea a doua a legii de faţă....” Art. 50. - “La instituirea concesiunii de exploatare pe un perimetru, Statul atribuie proprietarului suprafeţei dreptul de a participa, în anume condiţiuni, la capitalul întreprinderii concesionare. Cota rezervată proprietarilor suprafeţei cuprinse în perimetru, la capitalul întreprinderii concesionare, va fi fixată de ...., până la 10% din capitalul afectat la exploatarea acestui perimetru. ... Acţiunile liberate proprietarilor suprafeţei vor fi nominative şi pot fi transmise numai cetăţenilor români.....” Observaţie: Proprietarii suprafeţelor cuprinse în perimetrul minier/petrolier nu au practic nici un drept prin legile postdecembriste. 14 Art. 43. - “ Întreprinderile miniere şi stabilimentele industriale sau metalurgice în strânsă legatură cu exploatarea sunt obligate să prevadă în statute şi să preleveze din beneficiul realizat anual, o cotă-parte spre a institui un fond pentru instalaţiuni şi instituţiuni de folos general sau participări la beneficii în favoarea funcţionarilor şi lucrătorilor întreprinderii, în vederea uşurării condiţiunilor de viaţă şi înălţării nivelului cultural. Cota-parte prelevată din beneficiu pentru alimentarea regulată a acestui fond va reprezenta minimum 15% din beneficiul net al anului respectiv, după ce s’a prelevat un prim dividend de 5% acţionarilor şi cotele pentru fondul de rezervă şi pentru amortizările investiţiunilor.......................” Observaţie: Nu există aceste fonduri prevăzute în legile postdecembriste. Art. 49. - “Decretul de concesiune arată numele şi domiciliul concesionarului, natura, situaţiunea şi limitele proprietăţii concesionate, precum şi forma sub care se acordă concesiunea. Decretul fixează drepturile cuvenite Statului pentru acordarea concesiunii, redevenţa atribuită proprietarilor suprafeţei şi exploratorului. Decretul şi câte un exemplar al planului concesiunii şi al caietului de sarcine, în original, vor fi păstrate în arhiva Ministerului Industriei şi Comerţului. Al doilea exemplar original al planului şi caietului de sarcine vor fi înaintate instanţei judecătoreşti unde se ţine cartea minieră.” Art. 50. - “Caietul de sarcini va trebui să conţină între altele: a) Obligaţiunile generale ale concesionarului; b) Durata concesiunii, expirarea, renunţarea sau retragerea concesiunii; c) Clauzele referitoare la repartizarea beneficiilor prevăzute de lege; d) Condiţiuni particulare ale concesiunii şi diverse clauze potrivit naturei concesiunii. Decretul şi caietul de sarcine vor fi publicate în Monitorul Oficial. Copii certificate de pe aceste acte şi o copie a planului vor fi predate autorităţii miniere regionale şi concesionarului. O copie a decretului şi a planului vor fi trimise la autoritatea minieră regională, primăriei comunei pe al cărei teritoriu se găseşte perimetrul concesionat. Primaria este obligată a afişa decretul.” Art. 51. -“ Limitele perimetrului concesionat vor fi trase pe teren prin semne fixate pe hotar, luându-se ca bază planul anexat la decretul de concesiune.................................” Observaţii: În perioada postdecembristă există un secret absolut asupra licenţelor de exploatare (sau de explorare). Se publică în Monitorul oficial doar Hotărârea de Guvern de aprobare a licenţei de exploatare încheiată între ANRM, ca reprezentant al statului (concendent) şi numele şi adresa companiei concesionare. Nu se specifică nici măcar perimetrul concesionat. Aşa s-a ajuns că la Roşia Montană nu se cunoaşte public perimetrul (iniţial) al Licenţei de exploatare 47/1999, eliberată pentru mina veche, cu o carieră (în masivul Cetate). Din rapoartele anuale ale companiei Gabriel către acţionarii săi am dedus că perimetrul iniţial era de circa 1200 ha, că a fost modificat de ANRM în folosul lui Gabriel de mai multe ori (2122 ha în 1999, 4282 ha în 2001, 2388 ha în 2004) prin acte adiţionale la licenţă, şi acelea secrete, deşi Legile minelor 61 şi 85 spun explicit că prevederile licenţei de exploatare (deci şi perimetrul) nu se modifică, iar perimetrul unei licenţe de explorare poate fi doar micşorat. S-a ajuns astfel la situaţia absurdă că uzina de prelucrare din Gura Roşiei nu a mai făcut parte din perimetrul licenţei 47 din 2004 până în 2006, când mina veche a fost închisă. Menţionăm că ANRM nu publică nici un fel de informaţii pe site-ul agenţiei legat de licenţele atribuite, în afară - mai nou - de perimetru. Art. 70. -“ Pe terenuri pe cari se află monumente istorice, biserici, cimitire, izvoare de ape minerale, drumuri publice, căi ferate, diguri şi alte lucrări publice, autoritatea minieră regională, în interesul conservării acestor lucrări, va stabili, cu aprobarea Ministerului Industriei şi Comerţului, luându-se avizul autorităţii în drept, o zonă de protecţiune în interiorul căreia nu poate fi admisă ocuparea suprafeţei sau executarea de lucrări miniere.” Observaţii: Să observăm că acest articol apare mult modificat şi foarte permisiv în legea minelor 61/1998, Art. 6: “(8) Accesul la terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit şi rezervaţii naturale se face cu avizul organelor în drept.” ceea ce a permis acordarea Licenţei 47/1999 la Roşia Montană, deşi zona era cunoscută de foarte mult timp ca având monumente istorice şi situri arheologice de interes universal. Se revine la interzicerea activităţilor miniere abia în Legea minelor nr.85/2003, Art. 11: (1) „Efectuarea de activităţi miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale,...., precum şi instituirea dreptului de servitute pentru activităţi miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise. (2): Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, cu avizul autorităţilor competente în domeniu şi cu stabilirea de despăgubiri şi alte măsuri compensatorii.” Să observăm că acest articol protejează astăzi Roşia Montană şi face imposibilă aprobarea proiectului minier, mai ales după redeclararea masivului Cârnic ca protejat de lege şi înscrierea lui în întregime, în oct. 2010, pe lista monumentelor istorice. Art. 80. - “Ministerul Industriei şi Comerţului va fixa, prin regulamente şi deciziuni, categoriile de funcţiuni, în fiecare categorie personalul trebuind să fie format din cel puţin 75% români................. Exploatările miniere şi întreprinderile industriale şi metalurgice au obligaţiunea de a primi cu plată şi la cerere practicanţi dintre elevii şcoalelor speciale din ţară cari după absolvire sunt susceptibili de a putea deveni şefi de exploatare sau conducători tehnici, potrivit cu normele ce se vor fixa prin regulament.” Observaţie: Nu mai există prevederi în acest sens în legile postdecembriste. Art. 86. - “Atât întreprinderile miniere, cât şi organizaţiunile pentru desfacerea produselor miniere brute sau transformate, sunt obligate ca în limitele producţiunii să asigure regulata şi normala aprovizionare a ţării, ... Ele vor fi obligate, la cererea Ministerului, de a creia, pentru nevoile apărării naţionale, o rezervă care va fi fixată după normele înscrise în regulament.” Observaţie: Legile postdecembriste nu prevăd aceste obligaţii. Art. 87. -“ Exploatatorii de platină şi aur sunt obligaţi să predea Statului, prin oficiul respectiv de cumpărare, tot metalul obţinut. Nimeni, afară de Stat, n’are dreptul să cumpere sau să-şi apropieze în nici un mod aceste metale obţinute din exploatare. Preţul de cumpărare este preţul mondial corespunzător calităţii aurului. În categoria acestor metale vor putea fi înscrise prin deciziune ministerială şi alte metale ...” Observaţii: Acesta este o dispozitie care impune un acord de impartire a productiei cu cei care exploateaza aceste resurse ale Romaniei, Statul ramanand proprietarul resurselor tarii. Nu mai există aceste prevederi în legile minelor 61/1998 şi 85/2003. Concesiunea prevede doar o redevenţă în bani către stat de 4% din 2009 (2% până în 2009). Restul metalului revine concesionarului. Şi cum statul are la Roşia Montană practic 0% din afacere, înseamnă că practic tot aurul care s-ar scoate la Roşia Montană, dacă proiectul minier gigantic al RMGC ar fi aprobat, ar fi luat de Gabriel şi ar ieşi din ţară (căci BNR a declarat că nu are nevoie de aur). Art. 164. - Pe lângă fiecare mină mare sau pe lângă mai multe mine mici, asociate în acest scop, vor funcţiona case de ajutor pentru lucrători şi personalul inferior, alimentate din fondul prevăzut la Art. 43. Observaţie: Nici urmă de aceste prevederi în legile postdecembriste ale minelor sau petrolului. Art. 186. - “ La concesiunile redevenţiare, redevenţa se va stabili trimestrial după normele următoare: În fiecare trimestru sondele şi puţurile productive vor fi grupate după media zilnică a fiecăruia pe trimestrul respectiv în două grupe şi anume: a) Grupa cuprinzând sonde sau puţuri, fiecare cu o producţie medie pe zi până la 10 tone inclusuv; b) Grupa cuprinzând sonde sau puţuri, fiecare cu o producţie medie pe zi peste 10 tone. ............... Redevenţa din producţia trimestrială a primei grupe de sonde şi puţuri va fi de 8%. Redevenţa din producţia trimestrială a celei de a doua grupe de sonde şi puţuri se stabileşte după .... şi după următoarea scară progresivă: 17 11% din prod. când media pe sondă şi zi nu întrece 20 t, 12% ...........................................................................30 t, 14% ............................................................................40 t. 16%.............................................................................50 t, 18%.............................................................................60 t, 21%.............................................................................70 t, 22%..............................................................................80 t, 23%..............................................................................90 t, 24%.............................................................................100 t, 25%..............................................................................110 t, 30%..............................................................................150 t, 35%..................................................... depăşeşte 150 t. Când media pe sondă şi zi, începând dela 10 tone în sus, e cuprinsă între cifrele arătate în acest tablou, redevenţele se vor calcula prin interpolaţie liniară. .............” Observaţii: În legile petrolului din 1995 şi 2004 nu există restricţii referitoare la perimetre. În timp ce în legea din 1995, redevenţa era în natură şi fără valori date prin lege (cotă procentuală din producţia brută realizată, convenită între ANRM şi titularul acordului petrolier pentru fiecare zăcământ în parte, la încheierea acordului petrolier), în legea din 2004, redevenţa este în bani (cotă procentuală din valoarea producţiei brute) şi are valori date prin lege de maximum 13%. Art. 196. -“ ... Toată producţiunea de ţiţeiu trebuie să fie prelucrată în rafinăriile de petrol din ţară....” Art. 198. -“ Consumaţiunea internă din fiecare fel de produs, trebuie sa fie complet satisfăcută şi cu întâietate...............” Observaţie: Legile petrolului din 1995 şi 2004 nu prevăd aceste lucruri, cu consecinţe nefaste pentru România. Pentru minereuri metalifere şi alte minerale, inclusiv aur, Legea din 1924 prevede: Art. 203. -“Suprafaţa perimetrului rezervat pentru explorare prin permis exclusiv, va fi dela 50 hectare până la 100 hectare........”. Observaţie: Nu există limite ale perimetrului în legile minelor postdecembriste. Licenţa 47/1999 de exploatare, cu care RMGC face din 1998 explorare (!), a avut un perimetru modificat variind între circa 1200 ha şi 4282 ha. Art. 205. - “Concesiunea se acordă pe bază de redevenţă.......... Pentru platină şi aur redevenţa se fixează la 2% din conţinutul în aur sau platină, constatat la analiză în laboratoarele oficiale indicate de Ministerul Industriei şi Comerţului..... Redevenţa se va lua în natură, fie ca metal pur, fie ca produs concentrat ......” Observaţii: Legile minelor 61/1998 şi 85/2003 prevedeau o redevenţă de 2% din valoarea producţiei miniere realizate anual. Din 2009, redevenţa a fost mărită la 4%. Anexa 2……………………etc www.acad.ro/forumuri/doc2013/d0619-ProiectulRosiaMontana-Analiza... SSS, Stimabile IGNORANT. Raporteaza abuz de limbaj
9am_1454 1051 mesaje Membru din: 1/02/2013	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 12:41 Bine, bine, am inteles, e jale cu proiectul RM ... nu e bun ... Atunci hai sa-i fortam, dracu stie cum, pe conducatori, sa investim in autostrazi, spre exemplu ! Trebuie sa facem ceva, trebuie sa urnim economia asta. Cum ii intrebam cate fonduri europene au tras din miliardele alea alocate ? Ce trebuie sa facem filozofule ? Ia, zi tu, ca le stii pe toate .... Raporteaza abuz de limbaj
sirboby 1972 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 13:42 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51 De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Nu zau ? Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu. Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este. Evident ca Basescu e de vina. Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ... Si al tau ... Vrei Justitie ca pana-n 2004 ? Asta e calea ! Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ? Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba ! Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ... Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ? Ne e mai bine ? Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ? ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine ! la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta ! da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef ! 100 km/h PE AUTOSTRADA???????????? Si la capitolul circulatie esti varza??? In alte tari iti luai chiar amenda! Dar in Romania ,desi exista legea punerea in aplicarelasa de dorit! Limita maxima de viteza pe autostrazile(multe sau putine e alta discutie) din Romania este de 130km/h iar daca circuli in mod nejustificat cu viteza mult redusa e contraventie pentru stanjenirea circulatiei! Raporteaza abuz de limbaj Sugeţi un corn cu lapte, dacă n-aveţi dinţi Şi număraţi-mi ouăle, că mi-am ieşit din minţi Băi animalule, nu vezi? Voi n-aveţi interesuri Iarna nu-i ca vara, vă dorim succesuri! Parazitii (Noi vrem respect)
Fosta membra 9am.ro 678 mesaje Membru din: 9/09/2013	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 13:49 De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 12:41:14br /> Ce trebuie sa facem filozofule ? Sa te alaturi "eco anarhistilor", Simabile IGNORANT fudul. Hai, mars la Bucuresti si participa la protest , confectioneaza-ti si-o pancarta si inscriptioneaza-i un slogan conform nemultumirilor personale. Libertatea ti-o cuceresti, nu poate fi oferita gratuit. Drepturile se obtin, nu se se cersesc. Confortul social se construieste, nu se lasa constructia in seama sau la cheremul altora. Cui ii pasa , nu sta-n casa ! Raporteaza abuz de limbaj
9am_1454 1051 mesaje Membru din: 1/02/2013	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 15:04 De la: _1075_, la data 2013-10-05 13:49:22 De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 12:41:14br /> Ce trebuie sa facem filozofule ? Sa te alaturi "eco anarhistilor", Simabile IGNORANT fudul. Hai, mars la Bucuresti si participa la protest , confectioneaza-ti si-o pancarta si inscriptioneaza-i un slogan conform nemultumirilor personale. Libertatea ti-o cuceresti, nu poate fi oferita gratuit. Drepturile se obtin, nu se se cersesc. Confortul social se construieste, nu se lasa constructia in seama sau la cheremul altora. Cui ii pasa , nu sta-n casa ! Multumesc, ma asteptam la sfatul asta, era previzibil, ma imbrac, imi fac pacarda si plec la protest. Esti genial, mie nu-mi daduse prin minte ... Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 678 mesaje Membru din: 9/09/2013	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 15:30 De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 15:04:47 De la: _1075_, la data 2013-10-05 13:49:22 De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 12:41:14br /> Ce trebuie sa facem filozofule ? Sa te alaturi "eco anarhistilor", Simabile IGNORANT fudul. Hai, mars la Bucuresti si participa la protest , confectioneaza-ti si-o pancarta si inscriptioneaza-i un slogan conform nemultumirilor personale. Libertatea ti-o cuceresti, nu poate fi oferita gratuit. Drepturile se obtin, nu se se cersesc. Confortul social se construieste, nu se lasa constructia in seama sau la cheremul altora. Cui ii pasa , nu sta-n casa ! Multumesc, ma asteptam la sfatul asta, era previzibil, ma imbrac, imi fac pacarda si plec la protest. Esti genial, mie nu-mi daduse prin minte ... Poi ce faci monseur, pleci sa protestezi ca tolomacul de unul singur, mai cauta cativa nemultumiti si puneti bani de benzina impreuna , diminuezi cost transport/ Km fraiere, si maine, o tundeti la manifestatia de protest a eco anarhistilor de la Bucuresti. Slab-slab, nu-ti "merge" mintea! Raporteaza abuz de limbaj
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 15:45 De la: sirboby, la data 2013-10-05 13:42:31 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51 De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Nu zau ? Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu. Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este. Evident ca Basescu e de vina. Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ... Si al tau ... Vrei Justitie ca pana-n 2004 ? Asta e calea ! Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ? Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba ! Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ... Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ? Ne e mai bine ? Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ? ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine ! la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta ! da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef ! 100 km/h PE AUTOSTRADA???????????? Si la capitolul circulatie esti varza??? In alte tari iti luai chiar amenda! Dar in Romania ,desi exista legea punerea in aplicarelasa de dorit! Limita maxima de viteza pe autostrazile(multe sau putine e alta discutie) din Romania este de 130km/h iar daca circuli in mod nejustificat cu viteza mult redusa e contraventie pentru stanjenirea circulatiei! asa-i pe la tine, prin Englitera, p'aici pe la noi, unde mai circula si d'alde mine cu o Dacia 141o din ' 97, 100 km/ ora e onorabil ....poa' sa mearga si cu 110-120 da' i tremura toate tablele ! da' daca nu-ti place " varza" mea, cadoriseste-ma cu ceva mai fitos, ca doar ai de unde, Syrule ! Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 678 mesaje Membru din: 9/09/2013	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 15:46 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 17:57:32 ramine asa cum am vorbit si, nu uita : LEGEA e lege si nu o schimba bas' sau ponta sau eu, c-asa vor muschii mei ! zice la Lege ca sunt permise max. 2 mandate, apoi 2 mandate sa fie ....sa nu se eternizeze NIMENI pe postul respectiv, facindu-si o retea de Influenta si Putere ! de ce crezi ca peste tot in lumea asta sunt limitate la max. 2 , nu ptr. ca in acest caz nu se mai poate vorbi de Democratie ,ci de dictatura ? Madam Tigaie, iar faci pe desteapta bazandu-te pe informatiile cu care te-a imbecilizat FABULOSUL Gadea de la A3 ! De unde sti tu limitarile legislative in toata lumea? Esti sigura ca Nitzu nu a incalcat Legea si nu a cedat presiunilor politice ale lui Ponta-Dragnea? A vut Nitzu acord scris pentru schimbarea din functie a lui Papici, conf. Legii? e.g. REGULAMENTUL de ordine interioară al Direcției Naționale Anticorupție aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/2006 al Ministrului Justiției Publicat în: Monitorul Oficial Nr. 852 din 17 octombrie 2006 CAPITOLUL IAtribuțiile procurorului șef direcție g) numește și revocă procurorii Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii; h) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea sau revocarea procurorilor din funcțiile de conducere ale Direcției Naționale Anticorupție, potrivit legii; i) recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție delegarea procurorilor la Direcția Națională Anticorupție; Stiai Madam Tigaie, stiai ? Raporteaza abuz de limbaj
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 15:56 nu stiu eu prea multe, dar stiu ca nicaieri in lumea Democratica, nu se depasesc 2 mandate ! Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 678 mesaje Membru din: 9/09/2013	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 16:08 De la: gabigabi2, la data 2013-10-05 15:56:48nu stiu eu prea multe, dar stiu ca nicaieri in lumea Democratica, nu se depasesc 2 mandate ! vezi Rusia., PUTIN V. madam tigaie. Ce mi-ar placea, sa-l vad pe Ponta presedinte si pe "base" PM. chiar ca sucomba Madam Tigaie instant ! hahahahahahahahahahahahahahaaaaaaa! o COABITARE vizaverceqa ! Raporteaza abuz de limbaj
Fosta membra 9am.ro 1833 mesaje Membru din: 4/06/2013 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 18:14 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 17:57:32 ramine asa cum am vorbit si, nu uita : LEGEA e lege si nu o schimba bas' sau ponta sau eu, c-asa vor muschii mei ! zice la Lege ca sunt permise max. 2 mandate, apoi 2 mandate sa fie ....sa nu se eternizeze NIMENI pe postul respectiv, facindu-si o retea de Influenta si Putere ! de ce crezi ca peste tot in lumea asta sunt limitate la max. 2 , nu ptr. ca in acest caz nu se mai poate vorbi de Democratie ,ci de dictatura ? In acest caz , era mai simplu sa nu-i prelungeasca mandatul inainte cu o saptamana , in loc sa-l demita fix la o ora dupa ce a anuntat finalizarea dosarului lui Dragnea . Problema e : ce te deranjeaza mai mult , faptul ca mandatul i-a fost prelungit sau faptul ca Dragnea e pasibil de pedeapsa ? Si mai ziceti ca vreti un Tepes in tara asta !!! Pai mentalitatea multora demonstreaza contrariul Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 18:20 Va dau eu un Tepes. lh3.googleusercontent.com/-_fjo6cE79Y0/UlAbX1dn5GI/AAAAAAAA9Ok/G... Raporteaza abuz de limbaj Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Fosta membra 9am.ro 678 mesaje Membru din: 9/09/2013	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 18:26 De la: nastasemihail, la data 2013-10-05 18:20:48Va dau eu un Tepes. lh3.googleusercontent.com/-_fjo6cE79Y0/UlAbX1dn5GI/AAAAAAAA9Ok/G...] A- patra oara cand il postezi, ma tzaca. E grav, de cand n-ai mai sarutat o kagica faina, ma tzaca ? Siermanul de tineeeeee.... Raporteaza abuz de limbaj
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 18:31 De la: _1075_, la data 2013-10-05 18:26:22 De la: nastasemihail, la data 2013-10-05 18:20:48Va dau eu un Tepes. lh3.googleusercontent.com/-_fjo6cE79Y0/UlAbX1dn5GI/AAAAAAAA9Ok/G... A- patra oara cand il postezi, ma tzaca. E grav, de cand n-ai mai sarutat o kagica faina, ma tzaca ? Siermanul de tineeeeee.... Hai sictir si la mai mare. Raporteaza abuz de limbaj Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
sirboby 1972 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: ALTA LOCALITATE	Postat pe: 5 Octombrie 2013, ora 19:09 De la: gabigabi2, la data 2013-10-05 15:45:07 De la: sirboby, la data 2013-10-05 13:42:31 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51 De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Nu zau ? Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu. Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este. Evident ca Basescu e de vina. Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ... Si al tau ... Vrei Justitie ca pana-n 2004 ? Asta e calea ! Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ? Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba ! Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ... Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ? Ne e mai bine ? Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ? ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine ! la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta ! da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef ! 100 km/h PE AUTOSTRADA???????????? Si la capitolul circulatie esti varza??? In alte tari iti luai chiar amenda! Dar in Romania ,desi exista legea punerea in aplicarelasa de dorit! Limita maxima de viteza pe autostrazile(multe sau putine e alta discutie) din Romania este de 130km/h iar daca circuli in mod nejustificat cu viteza mult redusa e contraventie pentru stanjenirea circulatiei! asa-i pe la tine, prin Englitera, p'aici pe la noi, unde mai circula si d'alde mine cu o Dacia 141o din ' 97, 100 km/ ora e onorabil ....poa' sa mearga si cu 110-120 da' i tremura toate tablele ! da' daca nu-ti place " varza" mea, cadoriseste-ma cu ceva mai fitos, ca doar ai de unde, Syrule ! Dar bani de timbrul ,,de mediu'' a lui Tonta ai? PS. Daca nu te tine ,,caroseria'' folosesti drumurile nationale ca vitezele sunt limitate a 90Km /h sau in cel mai rau caz nu te bagi in depasirea ,,TIR-rilor'. stai in urma lor cu 90 km/h si nu te mai clacsoneaza nimeni! Raporteaza abuz de limbaj Sugeţi un corn cu lapte, dacă n-aveţi dinţi Şi număraţi-mi ouăle, că mi-am ieşit din minţi Băi animalule, nu vezi? Voi n-aveţi interesuri Iarna nu-i ca vara, vă dorim succesuri! Parazitii (Noi vrem respect)
9am_1454 1051 mesaje Membru din: 1/02/2013	Postat pe: 6 Octombrie 2013, ora 13:30 De la: sirboby, la data 2013-10-05 19:09:50 De la: gabigabi2, la data 2013-10-05 15:45:07 De la: sirboby, la data 2013-10-05 13:42:31 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51 De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41 De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir ! eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI ! omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite ! Nu zau ? Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu. Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este. Evident ca Basescu e de vina. Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ... Si al tau ... Vrei Justitie ca pana-n 2004 ? Asta e calea ! Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ? Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba ! Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ... Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ? Ne e mai bine ? Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ? ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine ! la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta ! da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef ! 100 km/h PE AUTOSTRADA???????????? Si la capitolul circulatie esti varza??? In alte tari iti luai chiar amenda! Dar in Romania ,desi exista legea punerea in aplicarelasa de dorit! Limita maxima de viteza pe autostrazile(multe sau putine e alta discutie) din Romania este de 130km/h iar daca circuli in mod nejustificat cu viteza mult redusa e contraventie pentru stanjenirea circulatiei! asa-i pe la tine, prin Englitera, p'aici pe la noi, unde mai circula si d'alde mine cu o Dacia 141o din ' 97, 100 km/ ora e onorabil ....poa' sa mearga si cu 110-120 da' i tremura toate tablele ! da' daca nu-ti place " varza" mea, cadoriseste-ma cu ceva mai fitos, ca doar ai de unde, Syrule ! Dar bani de timbrul ,,de mediu'' a lui Tonta ai? PS. Daca nu te tine ,,caroseria'' folosesti drumurile nationale ca vitezele sunt limitate a 90Km /h sau in cel mai rau caz nu te bagi in depasirea ,,TIR-rilor'. stai in urma lor cu 90 km/h si nu te mai clacsoneaza nimeni! Cred ca se interpreteaza gresit chestiunea cu 130 km/h viteza maxima pe autostrazi. Eu inteleg ca asta e viteza maxima cu care am voie sa rulez pe autostrada. Dar, daca exista, si exista pe unele portiuni, indicatoare care imi arata, pentru fiecare banda, care e viteza cu care pot rula pe fiecare, atunci pot merge si cu 80 km/h pe prima banda, cu exceptia portiunilor din apropierea benzilor de accelerare din intrarile laterale, fara sa supar pe nimeni. Ca sa nu mai vorbesc despre mersul cu 100 km/h pe prima banda care este folosita, de obicei, de toata lumea, in special de autocamioane. Eu cred ca esti in eroare cu privire la observatia pe care i-ai facut-o lui Gabi. Pe autostrada nu esti OBLIGAT sa rulezi cu 130 km/h ! Nu am vazut (se poate sa existe pe la unii, dar foarte rar, cred) sa existe semn rutier cu viteza minima obligatorie. Am vazut astfel de semne dar rare si nu pe autostrazi ! Pe autostrazi nu exista decat semne care limiteaza viteza pe anumite portiuni din ele. Referitor la viteza, vorbesc. Revenind la patania lui Gabi-Cotoroanta, desi e o tampita cu privire la politica, in exemplul pe care l-a dat avea dreptate. Avea dreptul sa mearga cu 100 km/h, linistita, din orice motiv dorea, fara s-o semnalizeze nimeni, chiar daca ar fi mers pe banda a doua si prima era libera. Daca am inteles bine ea a subliniat ca numai in romania se intampla asta ! Si are dreptate ! Cum iesi din Romania, pe nici o autostrada, nu te face nimeni cu farurile ca sa-i eliberezi lui drumul, chiar daca esti deosebit de prost si conduci ca o cisma. Toti te ocolesc pe banda libera si-si vad de drum cu viteza pe care o cred ei de cuviinta, uneori peste cea legala, fara sa faca gesturi obsecene, fara sa faca nimic. E mult mai multa toleranta in afara si mult grobianism pe soselele si autostraizle noastre. Si spun asta dupa ce am rulat, in ultimii 6 ani, aproape 40.000 km pe autostrazile din afara tarii. Numai romanii si bulgarii au apucaturi de genul asta, ceilalti nu ! Deci, mai pe scurt: limitarea de viteza nu insemna ca trebuie sa rulezi cu viteza aia ci cu oricare viteza mai mica decat aceea, daca nu exista, subliniez, un indicator care sa regelemnteze viteza minima obligatorie ! Am vazut soferi varstnici, cam la 80 de ani, mergand cu 70-80 km/h, pe autostrada, pe prima banda, alaturi de o batranica tot cu parul alb, fara ca cineva sa-i injure sau sa le faca nu stiu ce semne. Se pare ca numai la noi exista soferi care cred ca le-a luat ma-sa sosea si toti ceilalti trebuie sa se arunce in santuri cand apar ei pe sosea, autostrada ... E cu atat mai jalnica atitudinea asta cu cat pe autostrada ai optiuni foarte facile sa depasesti pe cineva care merge mai incet, fara sa te basici ca nu merge cu viteza pe care o crezi tu de cuviinta. Raporteaza abuz de limbaj

Pagini: << 1304 1305 1306 1307 1308 1309 1310 1311 1312 1313 >> Sari la pagina:

| Varianta pentru tiparire a topicului basescu

Username:
Parola:

Basescu

EducaČ›ie pentru succes â€“ Ce e dincolo de viitor?

Haddaway Č™i Layzee ex. Mr. President, pe aceeaČ™i scenÄ, Ă®n BucureČ™ti

O romĂ˘nca a uimit Hollywood-ul! Natalie MusteaČ›Ä a cĂ˘Č™tigat Oscarul

Haddaway Č™i Layzee ex. Mr. President, pe aceeaČ™i scenÄ, Ă®n BucureČ™ti

O romĂ˘nca a uimit Hollywood-ul! Natalie MusteaČ›Ä a cĂ˘Č™tigat Oscarul