Basescu

Guvernul USL/PONTA si Basescu implicit, arunca in aer DREPTUL la PROPRIETATE al ROMANILOR asupra PROPRIULUI PAMINT, ( DREPT DE PROPRIETATE GARANTAT CONSTITUTIONAL)oferind cadou EXPROPRIERILE unei firme private, RMGC! Deci un drept exclusiv si suveran al Statului Roman pus gratuit in ghearele unei corporatii, precedent criminal ce va fi folosit in viitor de catre orice corporatie. ESTE Unul dintre cele mai mari acte de TRADARE din istoria ROMANIEI!

Statul roman are cca 19% dintr-o companie, RMGC majoritari 87%, care are deja datorii sute dede dolari datorii (bani imprumutati si dobinzi) "investiti" Rosia Montana Talambule, insa potrivit unei clauze desecretizate de presa, Romania nu incaseaza niciun dolar din dividende pina cind RMGC nu isi plateste datoriile.

Statul ROMAN ar trebui sa incaseze infimul 6% din redevente, dar Statul ROMAN nu va avea niciun control ASUPRA cantitatilor auro-argentifere care se exploateaza zilnic si nici nu va dispune de beneficiile care deriva din pelucrarea extractiei chimice prin cianurare deoarece intreaga cantitate se va prelucra in exteriorul Romaniei, Talambule, Romania va avea doar 3 reprezentanti din 9 in C. A.-ul RMGC, evident, alti 3 corupti precum in toate CA-urile de dupa �89!

Statul ROMAN & Gold Corporation-alias Gabriel Resource ltd, alias RMGC,vor distruge mediul, imaginea externa a ROMANIEI, dar si uriasul potential din agricultura, zootehnie si turism al Muntilor Apuseni, posibil al intregii zone TRANSILVANE, Talambule.


Zeci de mii de ROMANI din toata tara, INCLUSIV sotia fostului PREMIER E.BOC (Cluj) cat si din strainatate, de la Londra si pana in Noua Zeelanda, protesteaza impotriva Statului ROMAN, a GUVERNULUI PONTA si USL-ului ca promotor si avocat al unei companii straine, in timp ce la Rosia Montana sint adusi citeva sute de oameni, cu autobuzul, ca sa sustina �Interesul National� si asa zisele locuri de munca, cateva zeci, pe care le-ar infiinta RMGC.


Talambule, citeste raportul specialistilor ASE din UB, al Academiei Romane, si incearca sa intelegi faptul ca protestatarii sunt impotriva afacerii RMGC in forma actuala si a mineritului prin folosirea cianurii pentru intreaga masa minerala, insa, tare-mi este teama ca pentru a-si promova interesele politico-economice si fianciare, mafiotii transpartinici isi vor promova "interesul national " chiar prin folosirea fortei brute, de fapt, represiunea declansata impotriva protestatarilor anti afacerea RMGC este tot ceea ce le-a mai ramas ca argument, in rest, totul musteste de ilegalitati, cat si a Tradare de NEAM SI TARA, Talambule.
DNA. DIICOT, SRI, PROCURATURA GENERALA JUSTITIA si in ultima instanta ARMATA RO. ca ARMATA NATO, va mai poate scoate din ghiarele acestor mafioti ordinari transpartinici, TALAMBULE !

Absolut corect , au fost puse aici o gramada de linkuri cu informatii , nici nu era nevoie sa caute prea mult pe net , trebuia sa faca macar un mic efort sa le citeasca , nu sa acuze ca "vrea " unii sa para ecologisti p'aici ca da bine .
Bine ca n-a zis precum mizerabilul de Gadea ca protestatarii sunt d'aia ce iau ketamina

1
25 argumente contra proiectului Ro�ia Montan�.
Niciun argument �pentru�.
Cadrele didactice membre ale grupului de ini�iativ� Salva�i Ro�ia Montan� din
Academia de Studii Economice �i men�in opozi�ia exprimat� �i anterior cu diferite
ocazii (a se vedea de exemplu [ASE], [22 PLUS-2006-1], [Alt 2007-4] ), �nc� din 2002,
fa�� de proiectul companiei Ro�ia Montan� Gold Corporation (RMGC pe scurt):
Proiectul minier Ro�ia Montan� este nefezabil, imoral �i treneaz� de prea mult
timp, bloc�nd alte ini�iative economice �n zon�. Pentru 216 locuri de munc� �n
medie pe an �i c�teva zeci de milioane de dolari pe an, nu merit� s� distrugem
durabil zona.
Proiectul se prezint� astfel, conform RPP (Raportul de Prezentare a Proiectului, rezentat in dec.
2004): perimetrul licen�ei de exploatare este de 2388 ha (pag. 9); se vorbe�te de 218 milioane tone total
minereu m�cinat �n cei 1+17 ani de via�� a minei, de 261 milioane tone de steril �n cei 1+17 ani, se vor
prelucra (m�cina) 13 milioane tone minereu �n medie pe an, cu un con�inut de aproximativ 1,52 grame
aur/ton� �i 7,47 grame argint/ton�. Proiectul va afecta 4 mun�i: Cetate �i C�rnic �n primii 7 ani, apoi �i
Orlea �i Jig; carierele se vor extinde la ad�ncimi cuprinse �ntre 220 �i 260 metri sub nivelul topografic
actual; reziduurile ob�inute din prelucrarea minereului vor forma un iaz de decantare cu suprafa�a de 299,8
ha, care va avea un baraj de 185 m �n�l�ime la 2 km de ora�ul Abrud, �n locul actualului sat Corna. Se
prevede posibilitatea ca o eventual� carier� la Bucium s� aduc� reziduurile tot �n acest iaz de decantare.
Proiectul, a c�rui zon� industrial� are suprafa�a total� de: 1376,17 ha , �n Certificatul de urbanism nr.
68/20.08.2004 �i 1346,2 ha ( la pagina 21 in RPP), va afecta 4 sate din cele 16 c�te are comuna Ro�ia
Montan�, cel mai afectat fiind satul Ro�ia Montan�. Proiectul va afecta 960 familii (adic� 2064 persoane)
din cele 1362 familii (reprezent�nd 3865 persoane) c�te erau �n 2002 �n comuna Ro�ia Montan� (�i ne
pl�ngem de depopularea Mun�ilor Apuseni, n.a.); p�n� �n prezent (2010) au fost cump�rate de c�tre RMGC
77% din propriet��ile care cad �n zona Proiectului. Este prevazut� �n Proiect o zon� protejat�, care va fi �n
jurul centrului istoric, �i va cuprinde 140 case (din care 33 sunt monumente istorice). 9 case monument
istoric ar trebui declasificate, c�teva biserici �i cimitire ar trebui mutate. Proiectul va afecta importante
ecosisteme terestre �i acvatice. Principalele probleme vor fi zgomotul si vibra�iile produse de pu�c�ri �i de
operarea celor maxim 23 camioane de transport roc� �i minereu de 150 tone (la vechea exploatare aveau
15 tone). Instala�iile vor lucra 365 zile pe an, 24 ore pe zi, 7 zile pe s�pt�m�n�. Graficul proiectului ar fi:
Perioada de construc�ie (2-3 ani), Perioada de exploatare de 17 ani, Perioada de �nchidere a activit��ilor
miniere (2 ani).
Preciz�m c� �n Programul de Guvernare 2009-2012 - cap. 17 " Energie �i Resurse
Minerale�, la sf�r�it, scrie: �Realizarea unei strategii na�ionale pentru valorificarea
resurselor minerale non-energetice �i reevaluarea proiectului Ro�ia-Montan�.
Noi am reevaluat, cu obiectivitatea meseriei, proiectul Ro�ia Montan� �i nu am g�sit
niciun argument �pentru� proiect, doar argumente �contra�; contra proiectului �i contra
oficialit��ilor de la diferite niveluri care au avizat cu superficialitate �i incon�tien��
vinovat� dezvoltarea acestui proiect �n timp, sfid�nd legile ��rii, speciali�tii, popula�ia
local�, opinia public�. Le prezent�m �n continuare.
1) Asocierea dintre Minvest, care a exploatat falimentar la Ro�ia Montan�, �i Gabriel,
o companie obscur�, f�r� experien�� �n minerit, creat� special pentru Rom�nia, care nici
nu are ca obiect �n profilul s�u exploatarea, este un prim argument contra proiectului
RMGC (Proiectul, pe scurt).
2
Compania Gabriel Resources Ltd., Gabriel pe scurt, �nfiin�at� �n 1996, este o
companie de �explorare �i dezvoltare�, deci nu de operare (adic� de exploatare), care a
f�cut explor�ri doar �n Rom�nia. Asocierea cu Minvest (statul rom�n) �n 1997 �n
compania mixt� RMGC (�n final, Gabriel 80%, Minvest 19,3 %), i-a permis ob�inerea
licen�ei de exploatare nr. 47, f�r� a trece prin concurs public de ofert�.
Aceast� asociere ridic� multe semne de �ntrebare �i ar trebui investigat� de organele
abilitate. Aceast� asociere explic� totul �n povestea Proiectului.
S� amintim c� Normele privind aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, la Art. 58 �i
Art. 62 alin. (1) prev�d evaluarea capacit��ii financiare �i a capacit��ii tehnice a
ofertantului. Evaluarea capacit��ii financiare are �n vedere bonitatea financiar�, sub
aspectul indicatorilor privind lichiditatea global�, solvabilitatea patrimonial�, rata
profitului brut �i rentabilitatea financiar�. Evaluarea capacit��ii tehnice are �n vedere
dotarea tehnic�, sub aspectul utilajelor �i al personalului de specialitate, specifice
activit��ii miniere, �i experien�a acestuia �n desf�urarea de asemenea activit��i . Ce
capacitate financiar� �i tehnic� avea Gabriel de a fost invitat� la asociere ?
Istoria lui Gabriel (din Rapoartele sale anuale):
- La data de 4 septembrie 1995 a fost semnat un contract de cooperare �ntre Regia Autonom� a Cuprului Deva
(actuala Companie Na�ional� a Cuprului, Aurului �i Fierului �Minvest� � S.A. , Minvest in continuare) �i Gabriel �
pe atunci Starx Resources Ltd. (?) - pentru explor�ri �n iazul de decantare de l�ng� Gura Ro�iei .
- Pe 28 mai 1996, compania Starx Resources Ltd., reactivat�, �ncorporeaz� compania Gabriel Resources Limited
(�Gabriel Jersey�) ; compania p�rinte, Starx Resources Ltd., a fost rebotezat� �Gabriel Resources Ltd.� (�Gabriel�) -
simbol GBU pe bursa din Vancouver; pre�edinte al Gabriel este Vasile Frank Timi�.
Pe 17 dec. 1996, Gabriel intr� �ntr-o �n�elegere cu Gabriel Jersey. La adunarea general� extraordinar� din 27 martie
1997, Gabriel a ob�inut acordul ac�ionarilor pentru achizi�ionarea tuturor ac�iunilor lui Gabriel Jersey. Pe 11 aprilie
1997, Gabriel a scos 15.000.000 ac�iuni pentru achizi�ionarea tuturor ac�iunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat,
ac�ionarii lui Gabriel Jersey care �i-au v�ndut ac�iunile au devenit ac�ionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta
tranzac�ie, prin care controlul companiei p�rinte (Gabriel) trece la ac�ionarii subsidiarei (Gabriel Jersey)
este contabilizat� ca o preluare invers� (reverse takeover).
- Pe 7 iunie 1997, Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel Jersey, �ntr-un Contract de �ncorporare �i
Articol de Asociere cu Regia Autonom� a Cuprului Deva (�Regia Deva�) �i trei ac�ionari minoritari: CARTEL BAU -
S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A., care au dus la formarea companiei mixte Euro Gold Resources
S.A. (�Euro Gold�) (actuala Rosia Montana Gold Corporation - RMGC); propriet��ile incluse �n �n�elegerea
�Romanian Properties� sunt Ro�ia Montana �i Bucium. Gabriel a contribuit cu US$ 357.000 pentru capitalizarea
initial� a lui Euro Gold. �n ACTUL ADITIONAL Nr. 3/1998 al Euro Gold , se scrie: � Regia se oblig�, conform Legii
Minelor, s� ob�in� licen�ele de explorare �i exploatare pentru perimetrele care fac obiectul acestei societ��i. Regia se
oblig� s� transfere societ��ii aceste licen�e de explorare, dezvoltare �i exploatare �n termen de 7 zile lucr�toare de la
ob�inerea lor� (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3290/1998).
- Pe 26 iulie 1997, s-a format Deva Gold S.A., printr-un Contract de �ncorporare �i Articole de Asociere �ntre Castle
Europa Ltd. (ac�ionar principal Vasile Frank Timi�) (60%), Regia Deva (38,5%) �i acelea�i trei companii miniere
controlate de stat (?) CARTEL BAU - S.A., FORICON - S.A., COMAT TRADING - S.A. (1,5%) (propriet��ile
incluse �n �n�elegere sunt Certej-S�c�r�mb �i Zlatna-Hanes - n.a.). �Regia este de acord ca, �n conformitate cu
prevederile Legii minelor (care nu ap�ruse �nc� la data aceea -n.a.), s� transfere societ��ii licen�ele de explorare
(exploatare) pentru perimetre pe care societatea le consider� necesare pentru dezvoltarea proiectului, perimetre ar�tate
�n preambulul contractului, c�t mai repede cu putin��, �n termenul prev�zut de lege.� (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr.
3339/1998).
- Pe 8 dec. 1997, Gabriel a f�cut o �n�elegere cu ac�ionarii lui Castle Europa Ltd. (the �Castle Europa Agreement�) s�
achizi�ioneze tot capitalul lui Castle Europa pentru 5 milioane ac�iuni �i o plat� total� de US$425.000. Castle Europa
este o companie privat� cu 3 ac�ionari. Tranzac�ia este de tipul �related party transaction�, deoarece Pre�edintele lui
Gabriel (Frank Timi� n.a.) este ac�ionar principal al Castle Europa. Conform cu �Castle Europa Agreement�, Gabriel
va �mprumuta Castle Europa Ltd. cu US$ 355.000, pentru ca aceasta s�-�i pl�teasc� contribu�ia sa de capital pentru cei
60% �n Deva Gold.
- �n 26 martie 1998, Gabriel a achizi�ionat Castle Europa S.A., ad�ug�nd astfel alte dou� propriet��i �n Rom�nia.
Gabriel are deci 4 proiecte �n Rom�nia, toate �n patrulaterul de aur: Ro�ia Montan�, Bucium, Certej-
S�c�r�mb, Zlatna-Hanes. Activit��ile lui Gabriel au loc �n dou� companii mixte cu Regia Deva: Euro Gold
Resources S.A. �i Deva Gold S.A. Prin subsidiarele sale, Gabriel Resources (Jersey) Limited, Gabriel de�ine 65%
3
din Euro Gold, care a fost stabilit cu focus pe Ro�ia Montan� �i Bucium, iar prin Castle Europa Ltd., Gabriel de�ine
60% din Deva Gold, care a fost stabilit cu focus pe Certej-S�c�r�mb �i Zlatna-Hanes.
- Pe 16 martie 1998 este publicat� Legea Minelor nr. 61, care spune printre altele: �Explorarea se realizeaz� pe baza
unei licen�e exclusive...�(Art. 9(1), �Licen�a de explorare se acord� pentru o durat� de maximum 5 ani, cu drept de
prelungire pentru cel mult 3 ani...� (Art. 9 (3)), �Exploatarea minier� se realizeaz� pe baza unei licen�e exclusive ...�
(Art. 10 (1)), �Licen�a de exploatare se acord� pentru maximum 20 ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive
de c�te 5 ani.� (Art. 10 (4)), �Prevederile licen�ei ram�n valabile pe toat� durata acesteia� (Art. 11 (2)), � �n limitele
unui perimetru de exploatare autoritatea competent� poate acorda, �n condi�iile legii, unor persoane juridice, altele
dec�t titularul licen�ei, dreptul de explorare �i/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul
titularului.�(Art. 15).
- Prin H.G. nr. 808 /13.11.1998 s-a �nfiin�at Compania Na�ional� a Cuprului, Aurului �i Fierului �Minvest� - S.A., cu
sediul �n Deva, din Regia Autonom� a Cuprului Deva.
- �n 1999, Gabriel �i-a m�rit participarea la Euro Gold �n proiectele sale la Ro�ia Montan� �i Bucium de la 65
% la 80%, ca rezultat al termin�rii studiului de fezabilitate. Gabriel a �fost capabil� s� extind� m�rimea celor 4
licen�e minerale existente pentru a acoperi arii cunoscute de mineralizare, adi�ionale�. �n 1999 Gabriel a achizi�ional
2 proiecte noi, Bolcana �i B�i�a-Cr�ciune�ti, av�nd acum 6 proiecte �n Patrulaterul de Aur al Rom�niei.
- �n 1999, au fost emise Licen�e de exploatare lui Minvest S.A. (Minvest) (fosta Regia Deva) ca titular �i lui
RMGC ca �i companie afiliat� � pentru proiectul Ro�ia Montan�- �i lui Deva Gold ca �i companie afiliat� � pentru
proiectele Certej, Zlatna �i Bolcana. Contractele de licen�� de exploatare prev�d c� Minvest va transfera titlul pentru
proiectul Ro�ia Montan� lui RMGC �i titlul pentru proiectele Certej, Zlatna �i Bolcana lui Deva Gold, respectiv, �n
momentul �n care compania pred� un studiu de fezabilitate pozitiv (cine l-a verificat ?- n.a.) , un plan de dezvoltare, un
studiu de impact asupra mediului �i un plan de �nchidere lui Minvest; Agen�ia Nationala de Resurse Minerale va
trebui s� consimt� la transferul contractelor de licen�� de exploatare.
- �n 1999, au fost emise Licen�e de explorare lui RMGC ca titular pentru proiectul Bucium �i lui Deva Gold ca titular
pentru proiectul B�i�a-Cr�ciune�ti.
- �n 2000 ( sau 1999 ?) , se modific� denumirea societ��ii din EURO GOLD RESOURCES � S.A. �n ROSIA
MONTANA GOLD CORPORATION � S.A. (RMGC �n continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com )
- �n decursul anilor 1999-2001, cele 6 licen�e au fost transferate c�tre RMGC sau Deva Gold respectiv, Minvest
r�m�n�nd companie afiliat� �n cazul licen�elor de exploatare (un fel de �preluare invers�).
- �n 15 februarie 2000, Gabriel a anun�at o restructurare a corpora�iei, care va avea ca rezultat divizarea potofoliului
existent de proiecte de resurse minerale �n dou� companii publice separate, Gabriel �i European Goldfields. �n 13 iunie
2000 s-a terminat reorganizarea lui Gabriel, �n sensul c� a fost creat� noua companie European Goldfields Ltd.
(www.egoldfields.com ); Gabriel a transferat lui European Goldfields proiectele sale de la Certej, Zlatna, Bolcana �i
B�i�a-Cr�ciune�ti.
- in 2003 Frank Timis pleaca de la Gabriel, dupa ce si-a primit partea.
2) Faptul c� Gabriel a ob�inut licen�a de exploatare 47 la Ro�ia Montan� prin transfer
premeditat, nu prin licita�ie, c� a explorat, nu a exploatat prin aceast� licen��, c� afirm�
fals �n toate documentele c� aceasta este licen�a de exploatare pentru proiectul
RMGC, �i c� �n baza acestei licen�e a lansat de dou� ori (2002 �i 2004) procedura de
ob�inere a acordului de mediu, contrar legii (pentru c� nu are licen�� de exploatare pentru
proiect), �i statul roman aprob� tacit, sunt argumente foarte puternice contra proiectului.
S-a adoptat Legea minelor nr. 61 la 5 martie 1998. Prin H.G. nr. 808
/13.11.1998, s-a �nfiin�at Compania Na�ional� a Cuprului, Aurului �i Fierului
�Minvest�-S.A., cu sediul �n Deva, din Regia Autonom� a Cuprului Deva. Minvest a
cerut la ANRM o licen�� nou�, sub prevederile legii nr. 61. ANRM i-a eliberat licen�a
de concesiune pentru exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Ro�ia
Montan�, jude�ul Alba, nr. 47/1999 (Licen�a 47 pe scurt), aprobat� de Guvern prin H.G.
Nr. 458 din 10 iunie 1999, publicat� �n M.O. Partea I, Nr. 285/21.VI.1999.
Licen�a a fost transferat� de la Minvest c�tre RMGC (�nregistrat� �n
registrul comer�ului nr. J/01/443 din 30 noiembrie 1999, cod fiscal nr. R9762620) prin
Actul adi�ional nr. 3 �i Ordinul ANRM Nr. 310/9.10.2000, publicat �n M.O. Partea I,
Nr. 504/13.X.2000; art. 2 din Ordinul Nr. 310 spune: �Compania Na�ional� a Cuprului,
Aurului �i Fierului �Minvest� � S.A. va r�m�ne companie afiliat� �n condi�iile stabilite �n
licen��.� � de�i nu exist� no�iunea de �companie afiliat� �n Legea minelor. Conform
4
�n�elegerilor, Minvest prin Ro�iamin a continuat exploatarea minei existente de mici
dimensiuni (400.000 tone minereu anual), �n carier� deschis�, cu aurul scos prin
cianurare la Baia Mare, p�n� �n 2006, c�nd mina a fost �nchis� ca nerentabil�, iar RMGC
(Gabriel) a facut explorare pentru Proiect.
Licen�a 47 este deci pentru exploatarea veche, �nchis� �n 2006. Con�inutul licen�ei
47 este secret, dar este clar c� �n 1999 nu se �tiau prevederile proiectului RMGC, care sau
conturat abia �n 2001. Totu�i, �n toate materialele, RMGC �i Gabriel afirm� c� au
licen�a de exploatare pentru proiect, ceea ce este fals.
3) Ne�ncrederea c� autorit��ile din Rom�nia pot s� gestioneze corect un astfel de proiect
este un argument forte �mpotriva Proiectului, c�ci �nseamn� c� nu are nici cine s� ia
m�suri drastice, dac� prevederile Proiectului vor fi �nc�lcate. Neincrederea vine din
urm�toarele fapte:
Perimetrul ini�ial de circa 1200 ha al Licen�ei de exploatare 47/1999 de�inut� de
RMGC prin transferrul din 2000 de la Minvest a fost modificat de c�tre ANRM, �n
interesul RMGC, de 3 ori: m�rire, �n 1999, la aproximativ 2000 ha �i, �n 2001, la
4282 ha �i mic�orare, �n 2004, la 2388 ha, ceea ce este ilegal, deoarece Legea Minelor
61/1998, spune la Art. 11 (2) � Prevederile licen�ei r�m�n valabile pe toat� durata
acesteia, �n condi�iile existente la data �ncheierii�, iar Legea Minelor 85/2003 spune la
Art. 60 (1):�Prevederile licen�elor de explorare �i/sau exploatare aprobate de Guvern
r�m�n valabile pe �ntreaga lor durat�, �n condi�iile �n care au fost �ncheiate�. De remarcat
c� de fapt s-a urm�rit m�rirea perimetrului nu pentru exploatare, ci pentru explorarea
care s-a f�cut ilegal prin aceasta licen��. Prin modificari repetate ale perimetrului
licen�ei 47, el a ajuns s� fie perimetrul noului Proiect (al viitoarei licen�e de exploatare),
nu al exploat�rii curente, �ncheiate �n 2006.
Urm�rile modific�rilor aduse perimetrului au fost foarte grave; ele au avut efectul
dominoului:
- toat� zona localit��ii Ro�ia Montan� (�i anume pe suprafa�a maxim� de 4282 ha,
�ntre 2001 �i 2004) a fost supus� unui program agresiv de explor�ri, �n ciuda
faptului c� din anul 2000, prin Legea nr. 5, localitatea se afl� pe lista
monumentelor istorice protejate;
- au fost �ncepute prematur �i deci ilegal s�p�turi arheologice �n scopul desc�rc�rii
de sarcin� arheologic� �ncep�nd cu 2001.
- consiliul local al localit��ii Ro�ia Montan� a modificat prematur �n 2002, deci
ilegal - la r�ndul s�u- PUG-ul �i PUZ-ul pentru localitate, la cererea RMGC, �n
favoarea Proiectului, neautorizat �nc�, �nc�lc�nd astfel Art. 41 (2) din Legea 85;
mai mult, noul PUG prevedea termene pentru mutarea popula�iei din zona afectat�
de Proiect anii 2003 �i 2004, termene care au fost presiuni psihice la adresa
popula�iei ; Curtea de Apel Alba a constatat la 23 ianuarie 2008 �n mod
irevocabil nelegalitatea Hot�r�rilor de Consiliu Local Ro�ia Montan� prin
care, �n iulie 2002, s-au votat planurile de urbanism ale comunei Ro�ia
Montan�, localitatea fiind astfel declarat� zon� industrial�, exclusiv
rezervat� proiectului minier propus de Gabriel Resources.
- modificarea planurilor urbanistice, la r�ndul ei, a dat suport RMGC s� �nceap�
str�mutarea/relocarea , ilegal�, a popula�iei din zona Proiectului nou (neaprobat
�nc�) �ncep�nd cu 2002; RMGC a achizi�ionat 77% din case (prin str�mutare) �n
5
zona industrial�, �n aria protejat� �i �n zona tampon (procesul de cump�rare a fost
suspendat �n febr. 2008); s-a contribuit astfel la depopularea Mun�ilor Apuseni, �n
contradic�ie cu eforturile Guvernului �ndreptate contra depopul�rii Mun�ilor
Apuseni.
In Decembrie 2004, autoriza�ia de mediu a Minvest pentru exploatarea de mici
dimensiuni de la Ro�ia Montan� a expirat, dar exploatarea a continuat, iar Licen�a 47 nu a
fost anulat�.
Proiectul Ro�ia Montan� trebuia s� aib� o licen�� de exploatare proprie, �i nu
avea, la data depunerii celei de a doua cereri pentru eliberarea acordului de mediu
(14.12.2004). Licen�a de exploatare nr. 47/1999, care st� la baza Memoriului de
prezentare a Proiectului Ro�ia Montan� depus la APM Alba �n data de 14.12.2004 �n
vederea ob�inerii acordului de mediu - era pentru mina veche, de mici dimensiuni
(500.000 tone minereu anual) , de la Ro�ia Montan�, nu pentru proiect, care a fost
definitivat �n 2001.
Pentru a ob�ine o nou� licen�� de exploatare, RMGC are nevoie, printre altele,
de �studiul de impact asupra mediului si bilan�ul de mediu, dup� caz, �ntocmite �n
condi�iile legii� (Legea 85/2003, Art. 20 (1) alin. c)), iar pentru a �ncepe activit��ile
miniere prev�zute �n licen�� are nevoie de �acord de mediu�: (Legea 85/2003, Art.
22 (1) �Inceperea activit��ilor miniere prev�zute �n licen�� se autorizeaz� �n scris de c�tre
autoritatea competent�, �n termen de p�n� la 180 de zile de la intrarea �n vigoare a
licen�ei, dup� prezentarea de c�tre titular, cumulativ, a urm�toarelor documente:
... b) dovada constituirii garan�iei financiare pentru refacerea mediului;
....d) acord/autoriza�ie de mediu; ...
e) pentru explorare � avizul autorit��ii competente pentru programul anual de lucr�ri;
pentru exploatare � avizul autorit��ii competente pentru programul anual de exploatare;
...� ).
Deci, RMGC trebuie s� ob�in� mai �nt�i licen�a de exploatare �i dup� aceea
acordul de mediu. Este cel pu�in curioas� inversarea de roluri declarat� at�t de
Gabriel Resources c�t �i de fostul �ef ANRM, c� mai �nt�i trebuie ca proiectul Ro�ia
Montan� s� ob�in� acordul de mediu, �i apoi licen�a de exploatare. (Procedura de
obtinere a acordului de mediu a fost suspendata indefinit in sept. 2007 de ministrul
mediului, Atilla Korodi- singurul gest salutar din partea autorit��ilor rom�ne.)
�i exemplele pot continua. Acestea sunt dovezi c� autorit��ile statului, centrale �i
locale, au �v�ndut� demult Ro�ia Montan� lui Gabriel.
4) RMGC nu poate ob�ine legal o licen�� de exploatare pentru proiectul s�u la
Ro�ia Montan�, �i acest lucru este un argument contra proiectului.
Legea nr. 85/2003 , la Art. 18, alin. (2), spune c�: �Licen�a de exploatare se
acord�: a) direct titularului licen�ei de explorare, la solicitarea acestuia, ...; b)
c�tig�torului unui concurs public de ofert�, ... .�
- Dar RMGC nu a fost titularul unei licen�e de explorare, ci a fost (este) titularul unei
licen�e de exploatare. Deci varianta a) cade �i r�m�ne valabil� varianta b), ca
RMGC s� c�tige un concurs public de ofert�.
- S� observ�m c� nu se poate organiza un concurs public de ofert� pentru Ro�ia
Montan�, pentru c�: Art. 11, alin. (1) din Legea Minelor 85/2003 spune c�
�Efectuarea de activit��i miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente
6
istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezerva�ii
naturale,...., precum �i instituirea dreptului de servitute pentru activit��i miniere pe
astfel de terenuri sunt strict interzise.� Iar la Art. 11, alin. (2), se adaug�: �Excep�iile de
la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hot�r�re a Guvernului, cu avizul autorit��ilor
competente �n domeniu �i cu stabilirea de desp�gubiri �i alte m�suri compensatorii.�
Ori, la Ro�ia Montan�, exist� categoric monumente istorice, religioase �i situri
arheologice de interes deosebit, cu toate desc�rc�rile de sarcin� arheologic� date ilegal
lui RMGC de c�tre Ministerul Culturii; deci, conform Art. 11, alin. (1), din Legea
Minelor 85/2003, exploatarea la Ro�ia Montan� este strict interzis� �i nu exist�, p�n�
acum, o Hot�r�re de Guvern care s� consfiin�easc� exceptarea. Deci, nu se poate
organiza un concurs public de ofert� la Ro�ia Montan�.
Declara�iile recente ale domnului ministru Videanu legate de proiectul Ro�ia
Montan� ne-au alarmat, dar sper�m c� nici un guvern nu va �ndr�zni s�-�i asume
r�spunderea distrugerii Ro�iei Montane, dup� ce cu to�ii am infierat distrugerile f�cute de
guvernul comunist la Ro�ia Montan�, prin cariera deschis� �n masivul Cetate �n 1970.
5) Motiva�ia acestui proiect este slab� ca argumentare tehnico-economic� �i imoral�
prin viziune.
�n proiectul Ro�ia Montan� nu este vorba despre petrol sau gaze naturale, care sunt o
necesitate pentru economia unei ��ri. Este vorba de aur �i argint (272,7 t aur (sau mai
nou 314,7 t aur) �i 945,5 t argint), care nu sunt o necesitate. BNR ne-a anun�at c� are
rezerve suficiente de aur (103,7 tone la 31 dec. 2009, valor�nd 2 556 milioane euro).
Atunci de ce graba cu scoaterea aurului prin acest proiect? Petrolul sau gazele
naturale poate pot migra din subsol �n timp, dar aurul nu poate migra. �i o min� de mici
dimensiuni (400.000 tone minereu anual) , cum a fost cea �nchis� �n 2006, se poate
oric�nd deschide, dac� este nevoie, undeva �n Patrulaterul aurului.
Atunci de ce statul rom�n (ANRM) a concesionat prin licen�a 47 unei firme obscure,
creat� special, aurul de la Ro�ia Montan� ?
Se impune �ns� cercetarea �n conexiune �i a celorlalte 5 licen�e ob�inute de Gabriel
�n patrulaterul aurului, care au o situa�ie similar�, dup� cum rezult� din Raportul Anual
pe 1999 al lui Gabriel:
- Licente de exploatare au fost emise lui Minvest S.A. (Minvest) (fosta Regia Deva) ca titular si lui RMGC ca si
companie afiliata � pentru proiectul Rosia Montana- si lui Deva Gold ca si companie afiliata � pentru proiectele Certej,
Zlatna si Bolcana. Dar Gabriel nu exploateaza, ci exploreaza in aceste perimetre.
- Licente de explorare au fost emise lui RMGC ca titular pentru proiectul Bucium si lui Deva Gold ca titular pentru
proiectul Baita-Craciunesti. Licenta de explorare pentru Bucium a expirat in 2004 si a fost prelungita pana la 19 mai
2007, cand a expirat. Guvernul a spus lui Gabriel c� o decizie asupra conversiei licen�ei de explorare Bucium �n
licen�� de exploatare Bucium se va lua dup� ce se va lua o decizie asupra Proiectului Ro�ia Montan�.
Sa amintim ca licenta de explorare se acorda pentru o durata de maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult
3 ani, pe cand licenta de exploatare se acorda pentru maximum 20 ani, cu drept de prelungire pe perioade succesive
de cate 5 ani. Aceasta explica poate de ce Gabriel a dorit o licenta de exploatare la Rosia Montana, si nu o licenta de
explorare, desi a facut doar explorare.
Cine sau ce st� �n spatele acestei afaceri ? De ce SRI s-a legat de profesorul
universitar Ioan Piso de la Cluj, un opozant vechi al proiectului ? De ce ANRM (statul
rom�n) sprijin� tacit sau explicit pe Gabriel ?
� Dac� e s� ne ia ungurii Transilvania, m�car s� o ia golit� � aceste vorbe, auzite
pe coridoarele ANRM, nu sunt oare o explica�ie a afacerii aurului? �i un argument
puternic contra proiectului ?
7
6) Aprobarea Proiectului Ro�ia Montan� va antrena �i aprobarea exploat�rii adiacente la
Bucium �i aceasta este un argument contra Proiectului.
Deci aria dezastrului se va extinde �i se va amplifica cu Bucium cel pu�in.
7) Exploatarea gigantic�, la suprafa�� �i folosirea cianurii, local, �n cantit��i imense,
prev�zute �n Proiect, sunt argumente puternice contra proiectului.
La Ro�ia Montan� aurul este exploatat de peste 2000 de ani: �n subteran, prin galerii,
p�n� �n 1970, �i la suprafa��, prin carier� deschis�, din 1970 �ncoace (400.000 tone
minereu anual) �n masivul Cetate. Aurul a fost extras din minereu 2000 ani prin
procedeul focului �i apei, �i prin cianurare �n ultimele decenii, dar cianurarea s-a f�cut
tocmai la Baia Mare.
Proiectul RMGC preconizeaz� tot carier� deschisa, dar �n 4 masive, extragerea a 13
milioane tone minereu anual, timp de 17 ani, prin deton�ri 24 ore/zi, 7 zile pe
s�pt�m�n�, cu cianurare f�cut� la fa�a locului �i cu de�eurile depuse �ntr-un singur imens
iaz de decantare, cu un baraj de 185 m �n�l�ime, ce ar fi creat �n locul satului Corna. Vor
fi folosite 91.860 tone anual de substan�e periculoase, din care 12.000 tone cianur� de
sodiu anual (Tabelul 2.8b, [MPP], pag. 82).
De men�ionat c� �n lume se trece de la exploatarea �n carier� deschis�, care distruge
relieful, la exploatarea �n subteran.
8) Ne�ncrederea �n capacitatea financiar� �i tehnic� a lui Gabriel este un alt argument
contra Proiectului.
�Nu avem resursele financiare s� construim mina la Ro�ia Montana� � se spune
�n [2005AR], publicat �n primavara lui 2006, la pag. 22, dar �i la pag. 32. � Nereu�ita
�n ob�inerea finan��rii suplimentare ar putea avea ca rezultat �nt�rzierea sau am�narea
indefinit� a dezvolt�rii pe mai departe a proiectului nostru, cu pierderea posibil� a
propriet��ilor� � spune �n continuare Gabriel. Iar dac� ne uit�m �n urm� la Rapoartele
anuale ale lui Gabriel, observ�m c� Gabriel a avut permanent pierderi:
- �Gabriel a avut pierderi �n fiecare din ultimii doi ani fiscali �i anticipeaz� c�
pierderile pot s� continue �n timpul urm�torilor ani�.([1999AR], pag. 14)
- �Gabriel a avut pierderi �n fiecare din ultimii doi ani fiscali �i anticipeaz� c�
pierderile pot s� continue �n timpul urm�torilor ani. Compania nu are suficiente
fonduri s� avanseze proiectul �n faza de construc�ie�. ([2000AR], pag. 15) .
- �Gabriel continu� s� aib� pierderi�.( [2001AR], pag. 19)
- �Gabriel continu� s� aib� pierderi�. � Compania nu are �n prezent suficiente
fonduri �n m�n� pentru a realiza cheltuielile planificate pentru 2003 care s�
men�in� calendarul curent al proiectului� ([2002AR], pag. 31 ).
- �Gabriel continu� s� aib� pierderi �i va continua s� aib� p�n� ce produc�ia
comercial� va �ncepe �i vor fi generate venituri�. ([2003AR], pag. 22)
- �Compania nu are �n prezent fonduri suficiente �n m�n� sau vreo surs� de
finan�are pentru a finan�a complet cheltuielile planificate pentru 2005�.
([2004AR], partea a II-a, intitulat� �2004 Management�s Discussion and
Analysis, Consolidated Financial Statements�, pag. 5)
Proiectul RMGC reprezint� o construc�ie artificial�, menit� s� conving� investitorii
cu bani s� �nvesteasc� . Ac�iunele lui Gabriel �n Rom�nia au o v�dit� tent� speculativ�
8
(scopul s�u este cre�terea valorii ac�iunilor sale la burs� pe seama vehicul�rii pove�tilor
legate de aurul din Rom�nia, de la Ro�ia Montana �i Bucium).
Probabil c� Gabriel va vinde afacerea, �n caz c� va ob�ine licen�a de exploatare pentru
proiect, �i al�ii, cu capacitate financiar� �i tehnic� adecvat� ar face exploatarea prevazut�
�n Proiect. Se observ� deja apari�ia printre ac�ionarii lui Gabriel a firmelor private
Newmont Mining Corporation (cea mai mare companie minier� de aur din lume,
american�, n.a.), Electrum Strategic Holding LLc, Paulson & Co. Inc., �i recent BSG
Capital Markets PCC Limited, care de�in circa 50%.
9) Riscurile pe care chiar Gabriel le vede pentru proiectul s�u � riscuri prezentate
ac�ionarilor doar �n Rapoartele sale Anuale pe Anii 2003, 2004 �i 2005, reprezint�
argumente foarte obiective contra Proiectului.
Gabriel prezint� 6 pagini de riscuri �i incertitudini �n ([2004AR], partea a II-a, pag.
9 - 14) pentru proiectul Ro�ia Montan�. Dintre acestea, men�ion�m:
- �Gabriel are experien�� limitat� �n exploatare�. (pag. 12).
- �Gabriel este �n competi�ie cu alte companii miniere, care au resurse financiare �i
tehnice substan�ial mai mari pentru achizi�ia de concesiuni minerale, precum �i pentru
recrutarea �i re�inerea unui personal calificat �i cu experien�� �n industria minier�. Nu
poate fi sigur c� va continua s� atrag� �i s� re�in� func�ionari buni �i cu experien��.
(pag. 12).
- �Rezervele estimate prezentate nu trebuie interpretate ca asiguratoare pentru via�a
minei (de 17 ani) sau pentru profitabilitatea opera�iilor viitoare�.(pag. 13).
- �Gradul de mineralizare ce va fi g�sit c�nd se va trece la exploatare poate s� difere de
cel indicat de rezultatele for�rilor �i aceste diferen�e ar putea fi substan�iale�. (pag.13)
- �Func�ie de pre�ul aurului sau al altor minerale produse, Gabriel poate decide c� nu
este practic s� �nceap� sau s� continue produc�ia comercial�.� (pag.13,14)
�i �n ([2005AR], pag. 24) Gabriel spune: �Func�ie de pre�ul aurului sau al altor
minerale produse, putem stabili c� nu este practic s� �ncepem sau s� continu�m
produc�ia comercial� .
κi poate permite Guvernul Rom�niei s� aprobe un proiect �n aceste condi�ii de
risc? S� mute oameni, cimitire, biserici, s� decoperteze pam�ntul pentru ca �n final
proiectul s� e�ueze?
10) Ne�ncrederea �n datele furnizate de Proiect, �n absen�a unei confirm�ri autorizate a
volumului rezervelor �i a concentra�iei de aur/argint la Ro�ia Montan�, este un
argument major contra lui.
Dar c�t de mult aur este la Ro�ia Montan� ?
- Gabriel anun�� , de exemplu, �n [1997AR], la pag. 8, �A comprehensive scoping study
carried out by an Australian mining consultant in January 1998 confirmed the inferred
mineral resources of Rosia Montana to be 45 million tones with an average grade of 1,7
grams of gold per tone .... The silver resource was estimated at 12,8 million ounces at a
grade of 7 grams of silver per tone.�
- �n Rapoartele anuale ale lui Gabriel pe 2002, 2003, 2004 �i �n [MPP], rezervele sunt
de 218 mil. tone minereu �i concentra�ia este de 1,52 g/t Au �i 7,47 g/t Ag �i, brusc,
- �n [2005AR] �i �n [EIM], sunt mai mici : 215 mil. tone minereu �i respectiv 1,46 g/t
Au (adica in total 313,9 tone aur) �i 6,9 g/t Ag .
9
- Acum, �n 2010, pe site-ul www.gabrielresources.com nu scrie c�t minereu este ci c�
rezerva de aur este de 10,1 milioane uncii (�i dac� lu�m uncia = 31,16 grame, ob�inem
aproximativ 314,7 tone aur), la o concentra�ie medie de 1,3 g/t aur.
- Regia Deva (actuala Minvest) anun�a c� resursele la Ro�ia Montan�, la 1 ianuarie
1995, con�ineau aproximativ 29 milioane tone minereu, cu o concentra�ie medie de 0,86
g/t aur �i 10,64 g/t argint. ([1997AR], pag. 8).
Autorit��ile publice din Rom�nia au obliga�ia de a verifica datele privind proiectul
RMGC, �nainte de a decide asupra fezabilit��ii tehnico-economice �i a interesului public
pentru realizarea acestuia (Legea minelor 61/1998, Art. 40 (c) �i Legea minelor
85/2003, Art. 55 (c)). Cu excep�ia analizei efectuat� de c�tre Academia Rom�n�, �n care
se solicit� explicit �confirmarea, printr-o expertiz� autorizat� �i independent�, a
existen�ei volumului de rezerve apreciat de RMGC�, toate evalu�rile au luat �n
considerare informa�iile oferite; �i dac� acestea nu sunt reale? (a se vedea cazul Bre-X
�n Indonezia) Existen�a volumului de roc� mineralizat� cu con�inuturile de aur �i argint
avansate de c�tre RMGC este foarte �ndoielnic�, �ndeosebi dac� avem �n vedere c�
z�c�m�ntul propus spre exploatare a fost descoperit de c�tre Gabriel Resources �nainte
de a efectua lucr�ri de explorare ?! ( a se vedea colec�ia Mining Journal 1997-2000).
(Ion R�dulescu, inginer geolog, fost consilier la ANRM (1997 � 2000), fost director al
Institutului Geologic al Rom�niei (1990 � 1995), expert ONU (1969 � 1981), director de
proiect �n Burundi, consilier pentru proiecte miniere �n Ruanda, Tanzania, Zair, Uganda).
Dac� datele anun�ate de Gabriel sunt cele bune, se pune �i �ntrebarea de ce Minvest a
fost falimentar� �i a fost subven�ionat� de stat at�ta timp?
11) Resursa s�rac� �n aur (�i bogat� �n vestigii arheologice) este un argument puternic
contra Proiectului.
Resursa de aur la Ro�ia Montan� este s�rac�: 1,46 g/t Au (sau recent 1,3 g/t Au) �i
6,9 g/t Ag (recent 6 g/t Ag) la tona de minereu, deci sub concentra�ia minim� de 2
grame aur/ton� pentru care un minereu merit� s� fie exploatat, pentru c� depinde de
fluctua�iile pre�ului aurului. Se vor extrage �n medie 13 milioane tone anual de minereu,
timp de 17 ani, deci circa 215 mil. tone minereu �n total, pentru a avea rentabilitate.
Toate minele �n lucru existente ast�zi �n Europa prelucreaz� un minereu mult mai
bogat �n aur.
Pre�ul aurului era �ntre 275 USD/uncie �i 300 USD/uncie �n 2003, 735 USD/uncie
la sf�r�itul lui 2008. Ast�zi, din cauza crizei, a ajuns la circa 900 USD/uncie �i recent la
1130 USD/uncie. Afacerea poate p�rea multora rentabil�, ast�zi. Dar p�n� �ncepe
construc�ia minei, dureaz� cel pu�in 3 ani, �i �n trei ani criza trece, pre�ul aurului coboar�
la loc �i exploatarea devine nerentabil�.
12) Ne�ncrederea c� Gabriel va �ti s� gestioneze eficient exploatarea este alt argument
contra Proiect.
�n afar� de �ntreb�rile legate de legalitatea con�inutului licen�ei de exploatare 47
de�inut� de RMGC �i de alte �ntreb�ri, se pune �ntrebarea natural� : dac� RMGC (
Gabriel), care este titularul licen�ei la Ro�ia Montan� din 2000, nu a reu�it s� fac�
eficient� exploatarea curent�, mic�, de circa 400.000 tone minereu anual, care a fost
�nchis� �n 2006, cum va reu�i s� fac� eficient� exploatarea gigant, de 13 milioane tone
minereu anual, prevazut� �n Proiect ? (O s� spun� c� ei se ocupau doar de explorare, nu
10
�i de exploatare. Atunci, de ce au preluat prin transfer Licen�a 47, care era de exploatare,
�i nu �i-au luat o licen�� de explorare?) Noi credem c� nu va reu�i �i acesta este alt
argument contra Proiectului.
13) Ne�ncrederea �n graficul Proiectului propus de Gabriel este un argument contra
Proiectului .
Explorarea f�cut� de Gabriel la Ro�ia Montan� �n cadrul Proiectului a �nceput din
1997, deci de 13 ani, iar legea Minelor (61/1998 si 85/2003) prevede c� o licen�� de
explorare se d� pentru 5 ani plus �nc� maximum pentru 3 ani. Dac� lui Gabriel i-au
trebuit 13 ani s� tot exploreze (de�i mare parte din informa�ii le avea deja, c�ci exista
exploatarea curent� de mici dimensiuni �i existau vechile galerii romane �i medievale ,
de unde au prelevat probe !), ce �ncredere putem avea �n Gabriel c� va respecta graficul
exploat�rii propuse pe 17 ani ? Niciuna.
14) Proiectul Ro�ia Montana ? Dar care proiect ? Proiectul f�cut public �n dec. 2004
[RPP} nu mai este realizabil dup� anularea definitiv�, de c�tre Curtea Suprem�, �n dec.
2008, a Certificatului de desc�rcare de sarcin� arheologic� 4/2004.
Masivul C�rnic, obiectivul central al exploat�rii la suprafa�� preconizate de RMGC,
redevine, prin hot�r�rea judec�toreasc� a Cur�ii Supreme din dec. 2008, sit arheologic sub
protec�ia Legii 258/2005 Art. 5 (1), Ro�ia Montan� fiind prin Legea 5/2000, anexa 3,
protejat� ca patrimoniu na�ional de valoare excep�ional�. Deci, proiectul (inclusiv
documentul Memoriu) trebuie s� fie modificat esen�ial de c�tre RMGC ( �Acest
Memoriu de Prezentare a Proiectului este �naintat de c�tre Societatea Comercial� Ro�ia
Montan� Gold Corporation S.A. (RMGC) ca o component� a solicit�rii de eliberare a
acordului de mediu ��, (Memoriu, pag. 7)). Din acest motiv, cererea ini�ial� de acord de
mediu , din data de 14.12.2004, a rãmas fãrã obiect �i �ntreaga procedur� ar trebui
anulat� �i nu suspendat�.
15) Proiectul a fost slab, dovedind lipsa de experien�� �n domeniu. Nu ne putem a�tepta
ca execu�ia lui s� mearg� mai bine. Ca orice proiect slab, �i cu riscuri mari, el trebuia
respins de mult de autorit��i.
Costurile de construc�ie a minei (pentru 2-3 ani) (initial capital cost) necesare
pentru a trece la exploatarea prev�zut� �n Proiect a celor 218 (acum 215) milioane tone
minereu pentru cei 17 ani de via�� a minei (adic� 13 milioane tone minereu procesat �n
medie anual), au crescut de la 253 mil. USD �n 2001 ([2001AR], pag. 6), la 437 mil.
USD �n 2002 ([2002AR], pag. 10) �i la 638 mil. USD in 2006 ([2005AR], pg. 14).
Trebuie observat c� Gabriel a anun�at cre�terile de capital �n preajma celor dou� �ncerc�ri
de ob�inere a acordului de mediu pentru Proiectul s�u (prima incercare �nceput� �n sept.
2002- retras� �n iunie 2003, a doua �ncercare �nceput� �n dec. 2004, care continu� �i
ast�zi), ca s�-i m�reasc� atractivitatea.
Nu numai costurile de construc�ie ale minei, dar �i Proiectul �ntreg a fost revizuit
de mai multe ori, pentru a putea fi acceptat de autorit��ile rom�ne�ti. P�n� ce �i datele
din [MPP] , lansat �n dec. 2004 ca prim document din procesul de ob�inere a acordului
de mediu, care prezint� Proiectul, difer� nepermis de mult de datele din [EIM], lansat �n
mai 2006, ca de exemplu:
11
- suprafa�a iazului de decantare era de 300 ha, cu un baraj de 185 m �n�l�ime �n [MPP]
pag. 21, �i este de 363 ha ([EIM], Vol. 7, pag. 36), cu un baraj de 185 m �n�l�ime �n
Vol. 8, pag. 18 �i de 200 m �n�l�ime �n Vol. 25, pag. 12.
- Planul exploat�rii miniere pe cariere difer� mult �n [MPP], pag. 43, fa�� de cel din
[EIM], Vol. 8, pag. 24.
S� observ�m aici c� uzan�a �n evaluarea proiectelor de cercetare este ca �nt�i ele
s� verifice ni�te condi�ii de eligibilitate, dup� care se trece la evaluarea propriu-zis� . Iar
daca la evaluarea propriu-zisa sunt respinse, nu li se permite autorilor sa le ia inapoi si sa
le imbunatateasca cu observatiile comisiei, si sa le prezinte din nou si tot asa pana ce sunt
acceptate. Dac� s-ar proceda similar �i cu proiectele cu riscuri mari, Proiectul RMGC
nu ar fi fost eligibil. �i exact acest lucru �l afirm�m noi din 2002 : acest Proiect trebuia
respins de mult ca neeligibil; el nu trebuia s� ajung� la Ministerul Mediului, pentru
evaluarea impactului asupra mediului.
16) Num�rul locurilor de munc� asigurate de Proiect, care se dore�te de c�tre Gabriel a fi
un argument �n favoarea Proiectului s�u, este de fapt, un argument contra Proiectului .
RMGC afirm� c� Proiectul va sigura 500-600 (560 �n [2004AR], pag. 29) , 800 �n
[2009AR] locuri directe de munc� pe perioada celor 17 ani �i 1200 �n faza de
construc�ie [2009AR].
Persoane publice au fluturat �i ele �n media un numar impresionant de locuri de
munc� creat de Proiect, pentru a influen�a opinia public� �n favoarea Proiectului.
Dar studiul preg�tit de Independent Mining Consultants, Inc. pentru RMGC
�n sept. 2003 (a fost pe site-ul www.gabrielresources.com, dar ulterior a fost scos, pentru
publicitatea proast� pe care o f�cea) prezint� o medie de doar 217 locuri de munc�
pe perioada celor 17 ani de via�� a minei plus un an premerg�tor (�i anume �n
medie 29 posturi personal salariat (Salaried Staff Requirements) �i 187 posturi
pentru muncitori (Mine and Maintenance Hourly Labour Requierements).
Relocarea sau str�mutarea a circa 2000 oameni (900 familii) ca s� asigure locuri
de munca doar la 217 (din care mul�i vor fi str�ini de zon�) este un sacrilegiu si un
argument contra Proiectului.
La Ro�ia Montan�, �n prezent, doar �n 25 % din gospodarii exist� un angajat
Minvest, iar Proiectul va afecta 33 activit��i comerciale ([MPP], pag. 158).
Distrugerea terenurilor agricole �i a p�durilor, care ofer� o surs� de venituri
pentru popula�ia local�, va genera �i mai mult� s�r�cie. �n perioada 1997-1999 a avut loc
prima restructurare a for�ei de munc� din minerit, �n urma unui decret guvernamental .
Cei care au beneficiat atunci de pachetul financiar oferit �n compensa�ie de guvern au
devenit fermieri. Standardele lor de via�� sunt relativ sc�zute, dar au suficient teren,
animale, resurse forestiere pentru a-si hr�ni familiile �i a-�i asigura c�ldura �n timpul
iernii. Dac� ar fi mutati �i �i-ar pierde terenurile, ar muri de foame. Nu este greu de
imaginat ce se va �nt�mpla cu majoritatea �omerilor care vor fi priva�i de aceste resurse.
Sarcina de a oferi ajutoare sociale va reveni tot bugetului de stat al Rom�niei, nu
RMGC.[ASE]
Problema mineritului �n zon� nu se rezolv� prin Proiectul RMGC, doar se am�n�
cu 17 ani, c�nd va fi mult mai grav�. Ce se va �nt�mpla dup� �nchiderea proiectatei
mine ? �omaj total, �ntr-o zon� distrus� pentru sute de ani, �ntr-o comunitate distrus�.
12
Locuitorii din zon� sunt ademeni�i mincinos �n favoarea Proiectului cu locurile de munc�
ce vor fi create.
Ce proteste ar fi avut loc dac� speciali�tii s-ar fi opus FNI �i c�tigurilor �de 8 ori� ?
Nu ne-am opus, pentru c� nu era un interes na�ional. Dar Ro�ia Montan� este de interes
na�ional. Ro�ia Montan� este �i a noastr�, nu numai a ro�ienilor. Iar Proiectul Ro�ia
Montan� este un proiect privat, nu public, care vizeaz� distrugerea zonei.
17 ) Revitalizarea zonei, tr�mbi�at� de RMGC �i de sus�in�torii lui, �n favoarea
Proiectului, este o utopie. Nu numai c� RMGC nu va aduce niciun beneficiu regiunii,
dar va condamna o �ntreag� zon� la s�r�cire �i aceasta pe termen lung.
Rom�nia a mo�tenit de la regimul comunist un num�r impresionant de centre de
dezvoltare mono-industrial�, inclusiv centre miniere. Dezvoltarea unei regiuni bazat�
doar pe o singur� activitate economic� principal� s-a dovedit, �n general, o gre�eal�. �n
Rom�nia sunt suficiente exemple care s� demonstreze acest lucru.[ASE]
Cu toate acestea, sunt unele cazuri �n care principala activitate economic� poate
genera beneficii indirecte pentru economia local�. Acest lucru depinde �n primul r�nd de
gradul �n care principala activitate economic� se bazeaz� pe activit��ile de tip amonteaval
la nivel local. Aceste beneficii sunt m�surate �n func�ie de num�rul de resurse
/materie prim� (intr�ri) utilizate �n principalul centru de activitate �i de num�rul de
produse /produse finite (ie�iri) care ies din principalul centru de activitate �i sunt, la un
anumit moment, procesate de serviciile locale sau de activit��ile industriale satelit.[ASE]
Proiectul minier nu folose�te resurse procesate local. Principala materie prim�
�n activitatea minei este minereul, care este direct procesat de companie, cu propriile
echipamente de import. Unele produse chimice ar putea fi achizi�ionate din Rom�nia, dar
acest lucru nu va avea mai mult ca sigur un impact semnificativ asupra industriei chimice
locale.[ASE]
Produsul final al Proiectului este aurul. �n Rom�nia �ns� nu exist� o pia�� de
desfacere a aurului si nu exist� o industrie de procesare a aurului . BNR a anun�at oficial
c� rezervele na�ionale de aur sunt suficiente . Pie�ele de desfacere ale RMGC sunt deci �n
str�in�tate �i compania va exporta �ntreaga sa produc�ie.[ASE]
Proiectul Rosia Montana este un caz tipic de activitate principal� care nu se
bazeaz� pe resurse procesate local �i nu genereaz� nici o activitate economic� corelat�.
Din punct de vedere economic a�adar, pretentia RMGC ca Proiectul va avea un impact
pozitiv asupra economiei locale �i na�ionale este nerealista.[ASE]
Mai mult dec�t at�t, existen�a unei activit��i miniere de asemenea propor�ii �i va
descuraja pe al�i poten�iali oameni de afaceri s� investeasc� �n regiune. Pe l�ng� minerit,
regiunea are un poten�ial semnificativ �i imediat pentru o dezvoltare bazat� pe turism
(agroturism si turism cultural), precum �i pentru activit��i economice bazate pe cre�terea
animalelor etc.
Aceste activit��i alternative nu pot fi dezvoltate �ntr-o zon� �n care mediul
�nconjur�tor (ap�, sol, aer) va fi afectat �n mod considerabil de activitatea de tip minier.
Mina, �n special din cauz� c� este la suprafa��, exclude dezvoltarea poten�ial� a unor
activit��i diversificate �i de durat�, care ar putea oferi locuri de munc� �i venituri
popula�iei.
Oric�t de sigure ar fi m�surile de protec�ie a mediului pe care le va aplica RMGC,
nici un investitor �i nici un turist nu-�i va asuma riscul s� vin� �n apropierea unei mine de
13
aur care utilizeaz� cantitati a�a de mari de cianuri (amintim c� p�n� acum la Ro�ia
Montan� nu s-a folosit cianura, aurul fiind extras la Baia Bare). A ignora acest aspect ar
�nsemna o total� ne�n�elegere a psihologiei investitorilor �i a turi�tilor.[ASE]
Guvernul �i-a fixat obiective na�ionale pentru o dezvoltare echilibrat� �i de durat�. Fostul Minister al
Dezvolt�rii �i Prognozei a calificat Mun�ii Apuseni drept o zon� cu un poten�ial turistic imens �i a dezvoltat o strategie
viabil� de reabilitare progresiv� a centrelor miniere �i de promovare a dezvolt�rii rurale �i ecoturismului. Proiectul
companiei RMGC vine �ntr-o flagrant� contradic�ie cu obiectivele na�ionale �i regionale stabilite de guvern.
Experien�ele anterioare �n dezvoltarea mono-industrial� bazat� pe minerit s-au dovedit dezastruoase pentru
economie (exemplul Valea Jiului �i al altor centre miniere). Dup� 20 ani de tranzi�ie, economia se lupt� �n continuare
s� reabiliteze zonele miniere prin introducerea unor activit��i economice diversificate �i durabile. Acceptarea
Proiectului companiei RMGC nu ar �nsemna altceva dec�t o revenire la politica lui Ceau�escu bazat� pe mineritul
mono-industrial, �i chiar mai r�u, pentru c� acest Proiect reprezint� o investi�ie intensiv� de capital (opus� unei
investi�ii sociale intensive), ceea ce �nseamn� c� problemele legate de locuri de munc� �i cele sociale vor deveni �i mai
acute. [ASE]
Cum s-au descurcat al�ii ? �n Olanda s-a mers pe ideea reconversiei... minelor: le-au transformat �n ciuperc�rii.
Polonia a alternat restructurarea cu privatizarea �i �mbunat��irea managementului. Anglia a terminat-o cu mineritul �n
propor�ie de 100%, recalific�nd fiecare salariat �n parte. Ucraina �i Rusia au f�cut acelea�i gre�eli ca �ara noastr�; nu s-a
reu�it nici acolo rentabilizarea industriei miniere. (Gabriela Bunea, Edward Pastia, Sapt�m�na Financiar�, 25 apr 2005)
18) Investi�iile directe mici reprezint� un alt argument contra Proiectului.
Din 1999 p�n� �n prezent Gabriel a ob�inut bani prin emiterea de ac�iuni la
burs�, �n numele aurului de la Ro�ia Montan�. A c�p�tat �i vechime �n munc�, tot
datorit� Ro�iei Montane � adic� datorit� celor care l-au primit ca asociat principal �n
afacere.
Gabriel se laud� c� a investit deja peste 350 milioane dolari canadieni pentru
dezvoltarea Proiectului minier: �n explor�ri, �n plata diferitelor studii pentru Proiect,
pentru achizi�ia � prematur�, �nainte de ob�inerea aprob�rii finale pentru Proiect - a
terenurilor (propriet��ilor) de la localnicii din Ro�ia Montan� ce vor fi afecta�i de Proiect
(166 milioane dolari canadieni), etc. Dar banii pe care i-a investit de unde-i are, nu
de la (pe seama) Ro�ia Montan� ? Din ace�ti bani �nvesti�i, doar o mic� parte sunt
investi�ii directe, adic� beneficii pentru Rom�nia , c�ci majoritatea studiilor sunt facute
de speciali�ti din afar� �i majoritatea echipamentelor sunt de import.
Estimam c� investi�iile directe din investi�ia de capital in�ial� de 638 mil. USD
erau de doar de 12% in 2003. �n plus, Minvest contribuie cu 18% la cheltuielile
majorate de capital (chiar daca aceste cheltuieli sunt �nt�rziate, deoarece ele vor fi
recuperate la �nceperea exploat�rii).
Capitalul din actiuni (share capital) al lui Gabriel (vezi [1997AR] � [2005AR]) a fost in timp urmatorul:
31 dec. 1996 1.040.478
31 dec. 1997 26.868.335
31 dec. 1998 33.856.335
31 dec. 1999 66.435.137
31 dec. 2000 78.018.554
31 dec. 2001 95.310.954
31 dec. 2002 114.561.845
1 martie 2004 131.214.949
1 martie 2005 146.412.866
1 martie 2006 177.200.268
19) Atitudinea agresiv� a lui Gabriel fa�� de locuitorii afecta�i de Proiect este un alt
argument contra Proiectului.
14
Cine a citit politicile (recomand�rile) Grupului IFC al B�ncii Mondiale, �n special
cele legate de str�mutarea (adic� primirea unui nou loc de teren �i o cas� la alegere) �i
relocarea (adic� primirea unei compensa�ii b�ne�ti �n schimbul propriet��ii actuale)
popula�iei, a putut observa c� ele nu sunt respectate de Proiectul lui Gabriel. De
exemplu, BM recomand� str�mutarea, adic� �teren contra teren� , iar terenul nou s� fie
cel pu�in echivalent cu cel pierdut, etc.. Gabriel a f�cut p�n� acum doar reloc�ri, �n
propor�ie de 77% deja, �ncep�nd din 2002, de�i nu a primit aprobarea pentru Proiect.
Gabriel trebuia s� fac� contracte de pre-cumparare, nu s� cumpere deja propriet��ile
oamenilor. Ce va face cu acele propriet��i c�nd Proiectul va fi respins? Ba mai mult, a
�i d�r�mat deja unele propriet��i.
20) Pierderile de mediu pe care le va avea zona Ro�ia Montan� �i Mun�ii Apuseni �n
general sunt un alt argument major contra Proiectului.
�n mineritul aurifer, resursele naturale (P�m�ntul, Minereul, P�durile, Aerul,
Apa) sunt intr�ri �n sistem, iar ie�irile sunt : Sterilul, Aurul, Eroziunea solului, Emisiile
�n aer, Poluarea apei. Folosirea �i distrugerea resurselor naturale, c�t �i efectele
distrugerii asupra mediului trebuie s� fie cuantificate �n costuri pentru economia
na�ional�. Evaluarea acestor costuri trebuie s� ia �n considera�ie : pierderea ( temporar�
sau permanent�) a resurselor disponibile pentru alte utiliz�ri, costul remedierii
distrugerilor mediului, inclusiv reabilitarea carierelor, cur��area r�urilor poluate de
drenarea apelor acide, etc. [ASE]
Guvernul are datoria s� c�nt�reasca cu grij� costurile pierderilor de resurse naturale
disponibile, inclusiv ale aurului, care sunt de interes public, fa�� de interesul privat al
RMGC . Guvernul ar trebui de asemenea s� considere pierderea pam�ntului productiv �i
a apei, care ar fi putut fi folosite �n alte activit��i alternative �i durabile. [ASE]
Costurile de remediere a distrugerilor mediului sunt uria�e. Oameni de �tiin�� din
Organiza�ia Cercet�rii �tiin�ifice a Commonwealth-ului ( the Commonwealth Scientific
Research Organization) din Australia au estimat costul remedierii siturilor abandonate
care produc ape acide �n medie la 100.000 USD / ha. Alte studii (Kuipers, 2000) au
g�sit costul de refacere a mediului pentru minele la suprafa�� care produc ape acide �ntre
50.000 USD/ha �i mai mult de 250.000 USD/ha, cu o medie de 170.000 USD/ha.
Raportul dintre terenul folosit direct de catre compania minier� �i aria total� afectat� este
1:5. �n cazul Ro�iei Montane, zona industrial� va ocupa o suprafa�� de circa 1 200 ha,
dar aria afectat� total� va fi de 5 ori mai mare, deci de circa 6 000 ha. Dac� ne baz�m pe
costul estimat de cercet�torii Australieni, de 100.000 USD/ha, ob�inem un cost total de
mediu pentru Ro�ia Montan� de circa 600 mil. USD. [ASE]
Acest cost poate fi �i mai mare �n cazul �n care RMGC nu va folosi planuri de
management adecvate. Dar cine s�-i controleze ? De exemplu, costul total pentru a
cur��a mina de cupru montan� (Rhone Poulenc) din California a fost estimat la 9
bilioane USD. Noi estim�m costul total al �nchiderii minei �i de remediere a distrugerilor
mediului la minimum 2,6 bilioane USD.
Costurile prev�zute de Gabriel �n Proiectul s�u pentru protec�ia mediului sunt
mult sub aceste cifre. De exemplu, �n [MPP], pag. 7, se indic� 158 milioane USD, din
care 32 milioane USD pentru partea de investi�ie alocat� protec�iei mediului �i 126
milioane USD pentru sistemul iazului de decantare.
15
In oct. 2006, Gabriel a oferit Guvernului Rom�niei o garan�ie de doar 70 milioane
de euro, destinat� ecologiz�rii zonei �n cazul �n care aceasta nu va fi efectuat� de
exploatatori la finalul lucr�rilor.
21) Proiectul RMGC nu �ndepline�te obiectivele dezvolt�rii durabile �i �nt�rzie c�utarea
unor solu�ii economice cu adev�rat durabile pentru zon�. Proiectul este opus conceptului
de dezvoltare durabil�, el produce un dezastru durabil, �i acest lucru este un alt argument
major contra Proiectului.
Dezvoltarea economic� �i protec�ia mediului natural nu sunt neap�rat �n opozi�ie;
ele pot fi compatibile �n cadrul dezvolt�rii durabile. Conceptul dezvolt�rii durabile s-a
consolidat sub egida ONU, �ncep�nd cu �Raportul Brundtland� (1987) �i continu�nd cu
Conferin�ele de la Rio (1992) �i Johannesburg (2002). �Dezvoltarea durabil� este acea
dezvoltare care satisface nevoile prezentului, f�r� a compromite abilitatea genera�iilor
viitoare de a-�i satisface propriile nevoi�. Dezvoltarea durabil� asumat� de o �ar�
presupune �ndeplinirea simultan� a urm�toarelor obiective:
- progresul social general, acord�nd �n acela�i timp aten�ie nevoilor fiec�rui
membru al societ��ii �n parte;
- protec�ia eficient� a mediului �nconjur�tor;
- folosirea prudent� a resurselor naturale;
- asigurarea unui nivel ridicat �i stabil de cre�tere economic� �i, implicit, de
ocupare a for�ei de munc�. [A.Leca]
�Criteriile de la Copenhaga� ale Uniunii Europene plaseaz� promovarea
dezvolt�rii durabile ca �i criteriu de baz� al accept�rii de noi membri.
22) Pierderile culturale sunt un alt argument puternic contra Proiectului.
Comuna Ro�ia Montan� (care are 14 sate, din care un sat se nume�te Ro�ia
Montan�) are o concentra�ie foarte mare de patrimoniu construit cu valoare cultural� de
interes na�ional. Comuna Ro�ia Montan� (ca �i comuna vecin� Bucium, care face
obiectul celei de a doua concesiuni a companiei RMGC) apare �n anexele la Legea nr.
5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national �
Sectiunea a III-a � zone protejate, aparuta in M.O. Partea I Nr. 152 din 12 aprilie 2000:
- in Anexa nr. I
I. ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII
2.0 Rezervatii si monumente ale naturii:
2.8 Piatra Despicata (Comuna Rosia Montana - 0,20 ha), 2.60 Avenul din Hoanca Urzicarului PN �F (Comuna
Rosia Montana, satul Vartop - 1,00 ha), 2.83 Piatra Corbului (Comuna Rosia Montana � 5,00 ha)
- in Anexa nr. III
1. Monumente si ansambluri de arhitectura
g) Ansambluri urbane
g)3 Centrul istoric (Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana)
l) Arhitectura industriala; amenajari cai de comunicatie
l)1. Galeriile romane ale exploatarilor miniere aurifere (Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana)
m) Monumente de arhitectura populara (locuinte satesti)
m)2. Case - secolele al XVIII-lea - al XIX-lea (Comuna Rosia Montana, satul Rosia Montana)
16
II. UNITATI ADMINISTRATIV-TERITORIALE CU CONCENTRARE FOARTE MARE A PATRIMONIULUI
CONSTRUIT CU VALOARE CULTURALA DE INTERES NATIONAL
Judetul ALBA Comune (...., Rosia Montana, ....)
Satul Ro�ia Montan� apare pe lista monumentelor istorice ap�rut� �n Monitorul
Oficial nr. 646 bis din 16 iulie 2004, astfel:
- la categoria I, cu 7 monumente, toate din epoca romana: �Situl arheologic Alburnus Maior-Rosia Montana�,
�Asezarea romana de la Alburnus Maior, zona Orlea�, �Exploatarea miniera romana de la Alburnus Maior,
Masivul Orlea�, �Vestigiile romane de la Alburnus Maior, zona Carpeni�, �Incinta funerara romana din zona
Tau Gauri�, � Galeria �Catalina Monulesti� din zona protejata a centrului istoric al localitatii�, �Galeriile
romane din Masivul Carnic, punct Piatra Corbului�,
- la categoria II, cu 42 monumente: �Biserica �Adormirea Maicii Domnului��, �Centrul istoric al localitatii (
Targul satului, Piata, Cartierul Berg, Str. Brazilor si zona din amonte de Piata, spre lacuri)�, �Casa parohiala
ortodoxa�, �Casa cu spatiu comercial, azi primarie� si inca 38 case, iar
- la categoria III, cu �Monumentul comemorativ al lui Simion Balint (in cimitirul bisericii �Adormirea Maicii
Domnuluui�)� .
�n concordan�� cu �Charta de la Vene�ia- Charta Interna�ional� pentru Conservarea
�i Restaurarea Monumentelor �i Siturilor- adoptat� de ICOMOS �n 1965�, no�iunea de
monument istoric nu cuprinde doar opera arhitectonic� singular�, ci �i ansamblul
arhitectonic urban sau rural care poart� m�rturia unei civiliza�ii particulare, unei evolu�ii
distincte, sau unui eveniment istoric. Nu se refer� doar la opere mari de crea�ie, ci �i la
opere mai modeste, care �n decursul timpului au c�p�tat o semnifica�ie cultural�. Este
cazul monumentelor de la Ro�ia Montan� �i Abrud.[ASE]
Pierderea patrimoniului arheologic �i natural unic, care nu se va putea �nlocui
vreodat�, trebuie masurat� ca un cost pentru Rom�nia. Costul economic al
acestui patrimoniu depinde de interesul ��rii �n p�strarea �i
valorificarea lui cultural�. [ASE]
23) Doar 19,3% de�ine statul rom�n, prin Minvest, din afacerea Ro�ia Montan�, ceea ce
este foarte pu�in �i este un alt argument contra Proiectului.
Exist� alte forme juridice practicate �i recomandate pentru astfel de proiecte, printre
care �PRODUCTION SHARING AGREEMENT� (PSA pe scurt) (�n�elegerea pentru
�mp�r�irea produc�iei). Aceasta a fost pentru prima dat� folosit� �n Bolivia, �n anii �50.
PSA se �ncheie �ntre stat �i investitor; statul nu cheltuie �i nu risc� nimic, investitorul
cheltuie �i �i asum� riscurile. Statul pl�te�te investitorul pentru munca sa nu cu bani, ci
cu o parte a produc�iei ob�inute. Procedura este urm�toarea:
- din produsul ob�inut se separ� acea parte care revine investitorului �n compensarea
cheltuielilor sale;
- acea parte a produsului ob�inut care r�m�ne (produsul profit) este �mp�r�it� �ntre stat �i
investitor �n propor�ia scris� �n PSA (uzual aproximativ 80% statul �i 20% investitorul).
Chiar dac� guvernul ar renegocia contractul (?) cu Gabriel, care este secret pentru
noi, �i ar ob�ine o participa�iune mai mare a statului, care ar deveni un argument �pentru�
proiect, acest argument ar fi singular fa�� de mul�imea argumentelor �contra�. Dac� ar fi
s� facem o compara�ie �ocant�, chiar dac� ar fi atractiv financiar pentru stat un proiect
care sa permit� adop�ia copiilor afla�i �n orfelinate de c�tre persoane aflate �n afara ��rii,
intervine aspectul imoral al acestui proiect, care este predominant.
17
24) Compara�ia cu alte proiecte miniere, ca de exemplu cu proiectul Rio Narcea din
Spania sau cu mina Martha din Noua Zeelanda, este �n defavoarea proiectului RMGC,
prin amploarea sa, prin concentra�ia slab� de aur, prin loca�ia sa �ntr-o zon� umed�,
foarte populat�, cu vestigii arheologice.
Proiectul RMGC (13 000 000 tone minereu anual, cu concentratie medie de 1,46
g/t Au) este de 26 ori mai mare ca proiectul in functiune al companiei canadiene RIO
NARCEA GOLD MINES LTD (www.rionarcea.com) la mina �El Valle� si la mina
satelit Carl�s din Spania (500 000 tone minereu anual, cu concentratie medie de 5,62
respectiv 4,12 grame aur/tona) si este de cel putin 10 ori mai mare ca proiectul in
functiune al companiei americane Newmont (www.newmont.com) la mina Martha din
Noua Zeelanda (1 100 000 tone anual cu medie de 2,98 grame aur/tona), proiecte cu care
RMGC compara proiectul sau.
- RIO NARCEA GOLD MINES LTD (Rio Narcea, pe scurt) (www.rionarcea.com) este o companie canadian� pentru
resurse minerale cu opera�ii, proiecte de dezvoltare �i activit��i de explorare �n Spania �i Portugalia. Rio Narcea
exploateaz� aurul �n carier� la suprafa�� la mina �El Valle� din Februarie 1998 �i la mina satelit Carl�s (la 20 km
de El Valle) din toamna lui 2000. Ambele mine sunt situate �n provincia Asturia, �n nordul Spaniei. Uzina de
procesare este situat� la El Valle, a�a c� minereul de la mina Carl�s este adus aici. Minereul din mina la suprafa�� El
Valle are o concentra�ie medie de 5,62 g. aur/t , iar cel din mina la suprafa�� Carl�s are o concentra�ie medie de 4,12 g.
aur/t. �n anul 2004 un total de aproximativ 500.000 tone de minereu de la minele El Valle �i Carl�s a fost procesat
la uzina El Valle (adica cu 100.000 tone mai mult dec�t se prelucra la Ro�ia Montan�); dac� se compar� cu 13
milioane tone prev�zute a se prelucra �n uzina din proiectul RMGC, raportul este: 1 la 26. Deoarecea capacitatea
uzinei de prelucrare El Valle este mai mare, Rio Narcea a semnat o �n�elegere pe trei ani cu Crew Development Corp.
pentru cump�rarea �i tratarea minereului bogat �n aur de la mina Nalunaq din Groenlanda. �n 2004 era �n plan
procesarea a patru sau cinci loturi de c�te 34.000 tone de minereu (adica 136.000 -170.000 tone minereu) cu o
concentra�ie de aproximativ 25-30 g. aur /t . Deci, �n 2004, uzina El Valle a prelucrat �n total aproximativ 636.000
(=500.000 + 136.000) sau 670.000 (=500.000 + 170.000) tone minereu. Daca se compar� cu 13 milioane tone
prev�zute a se prelucra �n uzina din proiectul Ro�ia Montan�, raportul este minim: 1 la 19. Rio Narcea s-a concentrat
�n ultimii ani pe trecerea ambelor mine de la exploatarea �n carier� la suprafa��, la exploatarea subteran�; la
Carl�s, exploatarea subterana a �nceput �n august 2003 iar exploatarea la suprafa�� a �ncetat �n prim�vara lui 2004, pe
c�nd la El Valle, exploatarea subteran� a �nceput la sf�r�itul primului semestru din 2004, �n paralel cu ultima faz� a
exploat�rii la suprafa��. Rio Narcea mai are proiectul Salave de exploatare a aurului din zona Salave, la 60 km de
mina El Valle, unde minereul de aur are o concentra�ie �ntre 3,0-5,0 g. aur /t �i a oprit proiectul Corcoesto, datorit�
�lower estimated returns than previously anticipated� (concentratie de 1,45 g. aur/t). Localitatea cea mai r�s�rit� din
preajma minei El Valle este Belmonte de Miranda, care este situat� la circa 60 km de mina El Valle, �ntr-o zon�
montan�, la circa 50 km de Oceanul Atlantic, cu c�teva sute de familii. In locul minei a fost �nainte o localitate cu circa
20 de case.
- Mina Martha din Noua Zeeland� www.marthamine.co.nz : aurul a fost descoperit �n Noua Zeeland� pentru
prima dat� �n 1852. Mina Marha, din or�elul Waihi, s�pat� �n dealul Martha (exploatare �n subteran), a �nceput �n
1978 �i a fost �nchis� �n 1952. R�m�i�e ale ei sunt protejate ca monument istoric �i sunt o atrac�ie turistic�. Folosirea
cianurii �n extrac�ia aurului s-a f�cut din anul 1894. �n cei 73 de ani, ea a produs 174.160 kg aur, din 11,9 milioane
tone minereu (adic� �n medie 163.000 tone minereu anual, cu o concentra�ie medie de 14,6 g/t aur ). La ea au lucrat
�n medie 600 oameni.
Mina Martha a fost redeschis� �n 1987,�in exploatare �n carier� deschis�. Licen�a pentru mina Martha a fost dat� �n
1987, pentru 30 ani, pentru 394,27 ha. �n 1999 este aprobat un proiect extins, pentru o perioad� p�n� �n 2007, �i �ncepe
lucrul la proiectul extins.
Cantit��ile de minereu (�n tone) m�cinat au fost de, respectiv:
1988 (68.179 t), 1989 (775.240 t), 1990(879.294 t), 1991(858.173 t), 1992 (834.472),
1993 (817.003 t), 1994(800.203 t), 1995(880.580 t), 1996(892.859 t), 1997 (915.135 t),
1998(917.346 t), 1999 (907.790 t) �i cu proiectul extins 2000(1.031.161 t),
2001(1.202.938 t), 2002(1.343.925 t), 2003(1.525.212 t), cu o concentra�ie medie de
aproximativ 3,1 g/t aur.
18
25). La 5 mai 2010, Parlamentul European a votat cu majoritate zdrobitoare (cu
488 voturi �n favoare, 48 �mpotriv� �i 57 de ab�ineri) o rezolu�ie care solicit�
interzicerea general� a utiliz�rii tehnologiilor de minerit pe bazã de cianuri �n UE
p�n� la sf�r�itul lui 2011, �n vederea prevenirii unor catastrofe ecologice precum cea din
2000 de la Baia Mare.
Parlamentul invit� Comisia "s� propun� interzicerea total� a utiliz�rii
tehnologiilor de minerit pe baz� de cianuri �n Uniunea European� p�n� la sf�r�itul lui
2011, deoarece aceasta este singura modalitate sigur� de protejare a resurselor noastre
de ap� �i a ecosistemelor �mpotriva polu�rii cu cianuri �n urma activit��ilor miniere �i s�
efectueze, totodat�, o evaluare normal� a impactului".
�n plus, Comisia �i statele membre nu ar trebui "s� sus�in�, direct sau indirect,
niciun proiect de minerit care implic� utilizarea de tehnologii pe baz� de cianuri �n UE
p�n� c�nd se va aplica interdic�ia general� �i nici s� nu sus�in� astfel de proiecte �n ��ri
ter�e".
Rom�nia este obligat� s� respecte aceast� hot�r�re. Acest lucru este un argument
decisiv �i final contra proiectului RMGC.
Concluzii
Importan�a cultural� a zonei Ro�ia Montan� este mult mai mare decat importan�a
economic� a aurului ce a mai r�mas �n zon� � ca �i perla crescut� �ntr-o scoic�, care a
devenit mult mai important� dec�t scoica care o g�zduie�te.
A face un proiect care exploateaza o resurs� s�rac� de aur prin mutilarea mun�ilor,
afectarea mediului, a comunit��ii umane etc. pentru 18% din afacere, este pierderea cea
mai vizibil� pentru Rom�nia.
Cu beneficiile aduse Rom�niei prin acest Proiect nu vom fi mai boga�i, dar genera�iile
urm�toare vor fi cu siguran�� mai s�race, prin epuizarea resurselor, distrugerea reliefului
�i a mediului, distrugerea cultural� �i nu �n ultimul r�nd prin distrugerea coeziunii
comunit��ii locale. Beneficiile mici pentru Rom�nia ale acestui Proiect p�lesc �n fa�a
pierderilor �i a riscurilor acestui Proiect. [ASE]
Beneficiile substan�iale poten�iale care ar putea deriva din proiecte alternative - cum ar
fi unul bazat pe agricultur� �i dezvoltarea turistic�, unul de reconversie social�, unul de
declarare a zonei ca �Peisaj cultural evolutiv� �i �nscrierea ca atare �n Patrimoniul
UNESCO - sunt cele care ar trebui, cu adev�rat, avute �n vedere.
Aurul �i situl arheologic necercetat �nc� la Ro�ia Montan� pot sta foarte bine �n
p�m�nt s� a�tepte vremuri mai bune, c�nd Rom�nia �i va putea permite s� fac� afaceri
rentabile cu adevarat, c�nd dezvoltarea tehnicii va permite o exploatare nepoluant� �i
c�nd nivelul - mult sc�zut al corup�iei � va elimina suspiciunile legate de avizele date �i
va �nt�ri autorit��ile publice.
19
Concluzia final�
Av�nd �n vedere cele prezentate, reiter�m cererea adresat� Pre�edin�iei �i
Guvernului Rom�niei s� opreasc� acest Proiect, deoarece nu exist� argumente
privind eficien�a economic�, social�, de mediu etc. pentru Rom�nia, �i s� analizeze
�i celelalte proiecte din Patrulaterul Aurului.
Bibliografie
[1997 AR] � [2005 AR], [2009 AR] 1997 � 2005, 2009 Annual Report (Rapoartele
Anuale ale companiei Gabriel Resources Ltd.
aflate pe site-ul www.gabrielresources.com
[EIM] RMGC, Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului -33
volume- (mai 2006)
(www.gabrielresources.com)
[MPP] RMGC, Memoriul de Prezentare a Proiectului, dec. 2004
(www.gabrielresources.com)
[22 PLUS-2007-1] Alburnus Maior, Analiz� actualizat� a riscurilor, suplimentul 22
PLUS � S.O.S. Ro�ia Montan� al Revistei 22 , Anul XIV, Nr. 237, 27 noiembrie 2007,
pag. 2-3
[Alt 2007-1] Virgil Apostol, �tefan B�lici, O problem� na�ional�: Ro�ia Montan�, Dosar:
Cazul Ro�ia Montan�, A l titudini, Anul II, Nr. 19, septembrie 2007, pag. 13-15
[22 PLUS-2007-2] Ioana Bogdan C�t�niciu, Patrimoniul cultural �n pericol, suplimentul
22 PLUS � S.O.S. Ro�ia Montan� al Revistei 22 , Anul XIV, Nr. 237, 27 noiembrie
2007, pag. 6-7
[ASE] Prof.dr. Paul Bran, Responsabil comisie, Raportul Comisiei din Academia de
Studii Economice, Bucure�ti, privitor la
probleme economice, financiare, sociale, de
mediu �i de durabilitate ale Proiectului minier
Ro�ia Montan�, Academica, Nr. 15, iunie
2003, Anul XIII, 152, pag. 57 � 69;
www.acad.ro
[22 PLUS-2007-3] Horia Ciugudean, Patrimoniul arheologic minier din Mun�ii
Apuseni: un dosar deschis, suplimentul 22 PLUS � S.O.S. Ro�ia Montan� al Revistei
22 , Anul XIV, Nr. 237, 27 noiembrie 2007, pag. 4-5
[22 PLUS-2007-4] Bogdan Diaconu, Ro�ia Montan� este peste tot, suplimentul 22
PLUS � S.O.S. Ro�ia Montan� al Revistei 22 , Anul XIV, Nr. 237, 27 noiembrie 2007,
pag. 8
20
[ACAD] Acad. Ionel Haiduc, Proiectul Ro�ia Montan� � analiza raportului dintre riscuri
�i beneficii, Academica, Nr. 13-14, Aprilie �Mai 2003, Anul XIII, 150-151, pag. 77-80
[22 PLUS-2006-1] Afrodita Iorgulescu, Alex. Isaic-Maniu, Argumente contra
proiectului Ro�ia Montan� Gold Corporation, suplimentul 22 PLUS �Cianura face
legea la Ro�ia Montan� al Revistei 22, Anul XIII, Nr. 206, 7 noiembrie 2006, pag. 6-7
[22 PLUS-2006-2] Dan Mercea, Str�mutare prin �liber consim��m�nt� sau implacabil�
expropriere, suplimentul 22 PLUS �Cianura face legea la Ro�ia Montan� al Revistei
22, Anul XIII, Nr. 206, 7 noiembrie 2006, pag. 8
[Alt 2007-2] Sorana OLARU-Z�inescu, Procesul de str�mutare �i relocare- Dimensiunea
social� a proiectului Ro�ia Montan�, Dosar: Cazul Ro�ia Montan�, A l titudini, Anul II,
Nr. 19, septembrie 2007, pag. 16-17
[Alt 2007-3] Ioan R�dulescu, Ro�ia Montan� Gold Corporation �i licen�a de exploatare,
Dosar: Cazul Ro�ia Montan�, A l titudini, Anul II, Nr. 19, septembrie 2007, pag. 9
[22 PLUS-2006-3] Stephanie Roth, Un Gabriel f�r� masc�, suplimentul 22 PLUS
�Cianura face legea la Ro�ia Montan� al Revistei 22, Anul XIII, Nr. 206, 7 noiembrie
2006, pag. 4-5
[Alt 2007-4] Ion Gh. Ro�ca, Grupul pentru Salvarea Ro�iei Montane din Academia de
Studii Economice, Memoriu adresat Excelen�elor lor, Domnului Traian B�sescu,
Pre�edintele Rom�niei �i Domnului C�lin Popescu T�riceanu, Prim-ministru, Dosar:
Cazul Ro�ia Montan�, Al titudini, Anul II, Nr. 19, septembrie 2007, pag. 10-13
[22 PLUS-2006-4] �tefania Simion, Sl�biciunile autorit��ilor favorizeaz� proiectul
Gabriel Resources, suplimentul 22 PLUS �Cianura face legea la Ro�ia Montan� al
Revistei 22, Anul XIII, Nr. 206, 7 noiembrie 2006, pag. 2-3
[Alt 2007-5] R�zvan Zamfir, Realitatea are culori sumbre la Ro�ia Montan�, Dosar:
Cazul Ro�ia Montan�, Al titudini, Anul II, Nr. 19, septembrie 2007, pag. 18-20
Grupul pentru Salvarea Ro�iei Montane
din Academia de Studii Economice
Prof.dr. Afrodita Iorgulescu
Prof.dr. Alexandru Isaic-Maniu
8 mai 2010

Vad ca va pricepeti, de minune, la copy-paste.
Pareti foarte documentati, experti de-a binelea, citiand din tot felul de alti experti de prin redactiile ziarelor ...
Foarte bine !
Dar cum explicati voi ca poporul asta, atat de bine informat in privinta proiectului asta, acum un an, i-a votat cu aproape 70% tocmai pe cei (urmasii politici ai celor) care au initiat proiectul asta atat de plin de hibe si de pagubos ?
De ce aia care isi rupa hainele in strada nu striga: Jos Ponta !
Ei vor sa raman Ponta dar sa nu dea curs proiectului Rosia Montana.
De ce nu-l dau jos pe Ponta care, pana sa ajunga la guvernare, se declara impotriva proiectului, spunea ca Basescu a luat bani pentru asta, era impotriva exploatarii gazelor de sist, iar dupa ce a ajuns la putere, face exact ce condamna la guvernul precedent !
De ce, in sondaje, in ciuda idioteniei patentate manifestate, Ponta e pe primul loc si USL la fel ?
De ce, pentru tot ce fac ei, totdeauna e de vina Basescu ?
Dupa faza asta, ultima cu Papici, de ce tot Basescu e de vina ?
Mai ales dupa ce Ponta i-a facut pe unii procurori Basisti, Macovisti ... si a declarat ca nu �mai trebuie sa-i tinem pe astia� ...
Adica, ii dam la o parte pe �basisti� si punem �pontisti� ca sa fim siguri ca nu ni se mai intampla nimic, dosarele sunt prost facute sau nu mai sunt facute de loc si putem fura linistiti, ca pe vreama lui Iliescu-Nastase ...
De ce oamenii ii voteaza pe cei care fac contracte pe bani publici, �secretizate�. Pe banii tuturor, cei care achita nota de plata nu au voie sa stie pe ce se dau banii lor ?
Ia ziceti, filozofilor.

dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

Nu zau ?
Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu.
Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este.
Evident ca Basescu e de vina.
Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ...
Si al tau ...
Vrei Justitie ca pana-n 2004 ?
Asta e calea !
Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ?
Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba !
Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ...
Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ?
Ne e mai bine ?
Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ?

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

Te-ai scarbit pe dracu' da' pe Basescu nu incetezi sa-l injuri.
Minti, nu te-ai scarbit de toti, ca daca ar fi fost asa, l-ai fi luat la injuraturi si tocaturi si pe Ponta ...
Asa ca, plimba ursul cu vrajeala asta ...

De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 07:07:06
Vad ca va pricepeti, de minune, la copy-paste.
.

Copy/Paste ?
Copy/Paste, pentru amarasteni ca tine care habar nu au pe ce lume traiesc dar ii dau cu presupusul din ceea ce le vomita politicienii pe moace.
Copy/Paste de pe textele specialistilor, eventual am sa-ti trantesc un copy/paste si cu textul Academiei Romane referitor la afacerea Rosia Montana.
Poate am sa-ti fac un copy/paste cu motivatiile declarative aparute in media privind demisiile lor de la Cotroceni, sau din gov. E.Boc (min. mediului) ale politicienilor UDMR.
Infecta afacere RMGC-STATUL ROMAN se debate de ani buni in media romaneasca, numai tu n-ai avut timp sa te informezi din surse de specialitate credibile.
COPY/PASTE?
Cine o fi fost imbecilul care a desemnat un prim ministru copy/paste, stiind ? Era santajabil ?
Pana si Madam Tigaie si-a dat seama intr-un tarziu ca a fost trasa in teapa de USL-amistii Pontici, numai tu ai ramas un natarau credul care este incapabil sa-si dea seama de teatrul ieftin si grobian pe care il joaca , atat Basescu , cat si POnta, luptand "impreuna" , cot la cot si umar langa umar pentru independenta justitiei, in fata unor ignoranti inbecili te teapa ta.
Pentru integritatea justitiei romanesti a mai ramas vreun luptator, mai lupta cineva ?
Daca unul cu pretentiile tale intelectuale este neinformat intr-o asemenea speta de-o importanta si gravitate maxima , ce pretentii sa mai am de la Madam Tigaie sau de la vreo lele Maruta de prim partile Mototeilor din Deal, mai, Ing-ule?

De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

Nu zau ?
Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu.
Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este.
Evident ca Basescu e de vina.
Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ...
Si al tau ...
Vrei Justitie ca pana-n 2004 ?
Asta e calea !
Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ?
Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba !
Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ...
Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ?
Ne e mai bine ?
Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ?

ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine !
la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta !
da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef !

De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

Nu zau ?
Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu.
Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este.
Evident ca Basescu e de vina.
Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ...
Si al tau ...
Vrei Justitie ca pana-n 2004 ?
Asta e calea !
Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ?
Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba !
Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ...
Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ?
Ne e mai bine ?
Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ?

Feseneul Uselist nu mai are de multa vreme credibilitate asa ca vom asista la presiuni uriase din partea statelor civilizate, repercursiunile economice nu vor intarzia sa apara iar sandramaoa usl se va narui.
Eu ma bucur ca acesti derbedei usl au facut grseala capitala cu justitia.
Reactiile nu vor intarzia sa apara,,,,,,unele dintre ele cu mult mai dure decat ale Olandei.
Plus de asta a venit iarna.............

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51

De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

Nu zau ?
Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu.
Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este.
Evident ca Basescu e de vina.
Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ...
Si al tau ...
Vrei Justitie ca pana-n 2004 ?
Asta e calea !
Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ?
Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba !
Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ...
Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ?
Ne e mai bine ?
Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ?

ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine !
la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta !
da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef !

Creier alterat, un procuror care are sange in instalatie, cu rezultate.....NU TREBUIE INLOCUIT !
ai inteles?
Oare de ce clanul usl vrea neaparat sa puna cu botul pe labe justitia?
Procurorii DNA pot face dosare ,,politice ''......dar apoi dosarul pleaca la tribunal unde daca dragalasii inculpati sunt ,,neinovati'' isi pot dovedi nevinovatia si cere daune morale asa cum a procedat si Nastase!! ca doar este un ingeras nevinovat macalar cima!

ramine asa cum am vorbit si,
nu uita : LEGEA e lege si nu o schimba bas' sau ponta sau eu, c-asa vor muschii mei ! zice la Lege ca sunt permise max. 2 mandate, apoi 2 mandate sa fie ....sa nu se eternizeze NIMENI pe postul respectiv, facindu-si o retea de Influenta si Putere ! de ce crezi ca peste tot in lumea asta sunt limitate la max. 2 , nu ptr. ca in acest caz nu se mai poate vorbi de Democratie ,ci de dictatura ?

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 17:57:32 ramine asa cum am vorbit si,
nu uita : LEGEA e lege si nu o schimba bas' sau ponta sau eu, c-asa vor muschii mei ! zice la Lege ca sunt permise max. 2 mandate, apoi 2 mandate sa fie ....sa nu se eternizeze NIMENI pe postul respectiv, facindu-si o retea de Influenta si Putere ! de ce crezi ca peste tot in lumea asta sunt limitate la max. 2 , nu ptr. ca in acest caz nu se mai poate vorbi de Democratie ,ci de dictatura ?

Zi zau cu limba scoasa......da destepta te mai crezi mamare...totusi am impresia ca ai ramas blocata la mantinela si incurci mandatele........stiu ca esti ,,documentata'' in privinta mandatelor presedintelui.......totusi asa ,,dreapta''... cum esti tot l-ai votat pe Iliescu pt trei mandate.........mamare te cred,,,,,te doare atunci cand ii vezi pe idolii tai cum sunt chemati sa dea socoteala .....asa ca este mai bine pt tine o guvernare ala Nastase.
Sa nu spui ca nu l-ai votat pe Iliescu pentru al treilea mandat ca te trec pe lista prostilor nerecuperabili: ......doar tu ai recunoscut intr-o postare ca asa ai procedat.
Nu mai casca gurita la A3 deoarece ai putea sa te ineci cu laturile revarsate.
Mamare procurorul putea fi numit din nou pt un mandat si cred ca merita deoarece JUSTITIA a inceput sa functioneze iar ,,sfintii'' usl sunt panicati deoarece mare parte din jaful national actual este opera politicienilor PSD,PNL,PC,PUNR,,,,, USL.
MAMARE IN CONTURILE POLITICIENILOR USL SUNT COMORILE ROMANIEI .
ASTIA SUNT CEI CARE NE-AU FURAT !
EI AU CONDUS 15 ANI ACESTA TARA, EI AU PUS BAZELE STATULUI DE TIP MAFIOT....IN TIMPUL LOR AU FOST FACUTE CELE MAI MARI ESCROCHERII!

Revenind un pic la chestiunea cu Rosia Montana ...
Autoritatile spun ca documentele despre asta, proiectul, contractul, ce-or fi astea, sunt secrete sau, dupa modelul inventat de Sova, nu se gasesc.
Ziaristii, �pe surse�, obtin presupuse documente despre aceasta chestiune si le publica.
Cetatenii citesc si, fiecare dupa cum percepe textul, decide ca e bine sau ca e rau.
Ceva nu e in regula aici ...
Sova nu mai gaseste contractul cu Bechtel si nici nu cred ca-l va mai cauta cineva vreodata.
Nici procuratura nu se straduieste sa afle unde e contractul ala si pe ce temei am platit cu totii un miliard si jumatate de euro pe 60 km de autostrada.
Ca si Ponta, Sova spune ce da bine la alegator.
Ca si Ponta, cand e sa faca ce spune, glumeste, o da in altceva, trece mai departe cu usurinta ... minte cu seninatate.
Despre Rosia Montana auzi ce nici nu-ti imaginai. Ca sursa e, mai mereu, nu stiu ce ziar.
Si cel care-l citeaza o face de parca ce scrie in ziare e litera de evanghelie.
De parca ziarele n-ar minti, de parca ele n-ar fi angajate politic de-o parte sau alta a baricadei politice.
Ii cred pe cei care spun ca acest proiect este pagubos. Dar asta nu pentru ca-mi spune nu stiu ce ziarist sau politician ci pentru ca experienta de pana acum mi-a aratat ca politicienii nostri nu pot face decat asemenea soi de afaceri fiindca ei sunt cu castigul (spaga) iar noi cu ponoasele. Asa s-a intamplat de fiecare data. Si, in ciuda acestui fapt, alegatorii i-au reales tocmai pe cei care i-au jefuit, mintit, prostit, adus in situatia asta dezastroasa.
Cine este responsabil ?
Cine raspunde pentru ce face USL-ul ?
Ponta ?
Antonescu ?
Pentru c-or sa piarda alegerile ?
Asa, si ? O sa-si rontaie, ca Nastase, spagile astronomice tot restul vietii, fara sa plateasca nimic.
Alegatorul cel prost va achita nota de plata pentru ce fac cei pe care i-a pus sa-l conduca, prin viata din ce in ce mai grea pe care o duce.

E greu si sa definesti cine este �alegatorul cel prost� ...
Unii cred ca altii, altii ca unii....


Dupa tampenia asta a lui Ponta cu procurorii basisti si dupa reactia lui Antonescu cu privire la ea, nu se va intampla nimic !
Absolut nimic.
Alegatorii se lupta cu frigul si nu-si mai sfasie hainele impotriva guvernarii actuale.
Inseamna ca majoritatea lor este multumita de guvernare.

De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 10:18:54
Revenind un pic la chestiunea cu Rosia Montana ...
Autoritatile spun......

Care AUTORITATI, stimabile ?
Pana si SRI-ul, de la Fulga si Timofte pana la Maior, trimit note informative referitoare la eco anarhistii cetateni romani care protesteaza impotriva proiectului RMGC, dar nu a descoperit si nu a trimis vreo nota informativa DNA-ului,DIICOT-ului etc. in care sa fie nominalizat vreun spagar, vreun corupt, vreun traficant de interese financiar-economice in detrimentul Statului Roaman, dezamagitor acest SRI !


Si ce nu face un bun samaritean pentru un stimabil IGNORANT cu STAIF

COPY/PASTE, practica impamantenita inclusiv pentru obtinerea bac-ului, licentelor, masteratelor sau chiar a doctoratelor.

ECTE:


ANALIZA ACADEMIEI ROM�NE PRIVIND PROIECTUL DE EXPLOATARE MINIER� DE LA RO�IA MONTAN� -RISCURI PRIVIND MEDIUL �I DEZVOLTAREA DURABIL� A ZONEI

Introducere

Academia Rom�n� �i-a exprimat punctul de vedere �n legatur� cu proiectul de exploatare minier� de la Ro�ia Montan�, dorind s� previn� o eroare cu efecte negative asupra comunit��ii, mediului �i vestigiilor arheologice din zon� �i s� semnaleze consecin�ele riscante pentru Statul Rom�n, �nca din anul 2003, (apoi reactualizat si aprobat de Prezidiul Academiei Rom�ne �n 03.11.2009 si �n 27.07.2011). Analiza proiectului de exploatare minier� actualizat prezentat in Comisia de Analiz� Tehnic� a Ministerului Mediului si Schimb�rilor Climatice �n luna iunie 2013, efectuat� de speciali�ti din institutele de cercetare ale Academiei, a condus la decizia Academiei Rom�ne de a-�i p�stra pozi�ia exprimata anterior.

Argumentele pe care se bazeaz� pozi�ia Academiei Rom�ne sunt urm�toarele:

1.Exploatarea proiectat� pentru o perioad� de 17-20 ani nu este �n interesul na�ional (prevedere constitu�ional�), nu reprezint� o solu�ie de dezvoltare durabil� �i nu rezolv� problemele sociale �i economice ale zonei, care se vor agrava dup� �ncheierea lucr�rilor.

2.Distrugerea comunit��ii Ro�ia Montan�, veche de peste 2000 ani, prin str�mutarea popula�iei, demolarea unor cl�diri (inclusiv monumente istorice), biserici �i mutarea unor cimitire, este inacceptabil�.

3.Exploatarea preconizat� pericliteaz� grav zona arheologic� Alburnus Maior, unic� �n lume �i de mare valoare istoric� �i cultural�.

4.Exploatarea proiectat� s-ar face �n lipsa unei analize a institutelor de specialitate �n domeniu (Institutul Geologic al Romaniei) pentru examinarea valabilit��ii cadrului geologic invocat.

5.Desf�urarea procesului de extrac�ie �i procesare este dezavantajos planificat.

6.Valorificarea z�c�m�ntului va fi incomplete si inacceptabil� datorita imposibilitatii extragerii ulterioare a elementelor valoroase �nso�itoare.

7.Exist� �i alte riscuri colaterale care pot ap�rea pe parcursul lucr�rilor de extrac�ie: riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extrac�ie, care afecteaz� stabilitatea construc�iilor din vecin�tatea carierei din Dealul C�rnic, si riscul determinat de seismicitatea indus� pe seama volumelor imense de steril acumulate �n spatele barajului proiectat la gura V�ii Corna cu pericol de rupere a barajului si efecte catastrofice asupra localit��ilor din aval.

8.Barajul preconizat, construit din roc� steril� (in apropierea orasului Abrud), nu prezint� garan�ii �n situa�ii extreme. Geologii romani au invocat de mai multe ori proasta alegere a locului acestui baraj, permeabilitatea funda�iei �i a unor zone ale bazinului de acumulare a reziduurilor toxice.

9.Exploatarea la suprafa�� �n patru cariere deschise �i crearea unor bazine de acumulare a reziduurilor cu baraje uriase ar produce o mutilare grav� a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani).

10.Folosirea unor cantit��i uria�e de cianur� de sodiu �n procesul tehnologic �i depozitarea �n bazin deschis a reziduurilor, con�in�nd resturi de cianur�, produ�i de �neutralizare� a cianurii (de asemenea poten�ial toxici) �i mai ales metale grele, creeaz� motive serioase de �ngrijorare, chiar dac� �neutralizarea cianurii� promis� de proiect s-ar realiza �ntr-un grad avansat.

11.Planul de gestionare a de�eurilor, cu detalierea activit��ilor ce se vor desf�ura pe Platforma tehnologic� dup� �nchiderea investi�iei, trebuie sa se completeze nu numai cu activit��i de monitorizare, dar �i cu activit��i curente de operare (de ex.,gestiunea apelor acide), �ntre�inere, interven�ii de grade diferite, monitorizare continu� �i periodic�, raportare la autorit��i etc. Investitorul apreciaz� c�, la finalul proiectului, costurile totale actuale de �nchidere �i reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la 146 milioane USD. Nu este dat� nicio explica�ie cu privire la aceast� valoare �i nici cum s-a ajuns la ea.

12.Planul de gestionare a de�eurilor nu insist� asupra poten�ialului poluant al apei reziduale separate din iazul de decantare �i care este pompat� �n concavitatea unei cariere. Este vorba de 2,750 milioane mc ap� rezidual� care con�ine 66 substan�e chimice ne-biodegradabile, cele mai multe dintre ele fiind toxice.

13.Falimentarea investi�iei - din varii motive - creaz� un poten�ial activ de poluare imens, ie�it de sub control, care ar trebui detaliat ca un Scenariu de risc major �n Planul de gestionare a de�eurilor. 2

14.In legatur� cu garan�ia privind r�spunderea fa�� de mediu, investitorul afirm� c� va acoperi costurile oric�rui eveniment neprev�zut, a�a cum prev�d Directiva UE �i legisla�ia rom�n� in vigoare. Trebuie ar�tat c� nici �n acest caz nu se explic� cum au fost f�cute calculele, care sunt costurile unitare, cantit��ile de materiale, energie, munc� vie etc. Calculele dau impresia c� sunt foarte precise, dar la un proiect at�t de complex trebuia luat� �n considerare o abordare stohastic� �i nu una simplista, strict determinist�.

15.Beneficiile economice directe ale Statului Rom�n, rezultate din redeven�ele de 4 % asupra exploat�rii �i diverse impozite, sunt nesemnificative �n raport cu consecin�ele negative ale proiectului.

16.Consideram ca Statul Roman ar putea sau va putea sa exploateze aceste resurse nationale de interes national strategic, prin promovarea capitalului autohton si PSA, intr-o forma Europeana moderna si cu un control al riscurilor de mediu pe termen scurt si lung.

17.Nu exist� garan�ia c�, la terminarea lucr�rilor �i �nchiderea exploat�rii, firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a mediului, de monitorizare �i de operare �n zona calamitat�.

18.Se constat� lipsuri mari �n leg�tur� cu documentele cerute proiectului RMGC. Lipsesc numeroase rapoarte �i studii legate de analiza cost-beneficiu facuta pe baza documentelor UE.

19.Proiectul �ncalc� o serie de conven�ii �i alte elemente ale legisla�iei europene, semnalate anterior. T�rile vecine si-au exprimat ingrijorarea �i dezacordul cu aceasta exploatare, care ar putea periclita, in viziunea lor, participarea Rom�niei la unul dintre programele majore ale Europei 2020, �Dun�re-Delta-Marea Neagra�.

20.Academia Rom�na consider� c� nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale �i colective ale societ��ii civile, ale unor institu�ii �tiin�ifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxa Rom�n� si Biserica Romano-Catolica), culturale din �ar� �i str�in�tate, ale unor personalit��i �i oameni de �tiin�a �i cultur� fata de acest proiect.

21.Recent, principala organiza�ie european� de patrimoniu, Europa Nostra, si Institutul B�ncii Europene de Investi�ii au introdus situl minier istoric de la Ro�ia Montan� pe lista �Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa�, al�turi de alte �ase monumente din Albania, Cipru, Fran�a, Italia, Portugalia, Turcia si vor incepe imediat misiuni de salvare la aceste situri de patrimoniu.

Sustinerea celor 21 de argumentele pe care se bazeaz� pozi�ia Academiei Rom�ne (rezumat)

1. Exploatarea proiectat� pentru o perioad� de 17-20 ani nu este �n interesul na�ional (prevedere constitu�ional�, Art.135 alin.(2), pct.d; vezi Anexele 1 �i 2), nu reprezint� o solu�ie de dezvoltare durabil� �i nu rezolv� problemele sociale �i economice ale zonei, care se vor agrava dup� �ncheierea lucr�rilor. Zona are nevoie de solu�ii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea European�. Chiar dac� Statul Rom�n nu poate expoata aurul din regiune �n momentul de fa��, el nu ar trebui s� piarda acest aur �n numai 17 ani, l�s�nd genera�iile urm�toare din Rom�nia f�r� aceast� avu�ie na�ional�. Dup� cum afirma un responsabil al B�ncii Na�ionale, aurul a reprezentat �i reprezint� �mantaua de vreme rea� a Rom�niei.

2. Distrugerea comunit��ii Ro�ia Montan�, veche de peste 2000 ani, prin str�mutarea popula�iei, demolarea unor cl�diri (inclusiv monumente istorice), biserici �i mutarea unor cimitire este inacceptabil�. Ea contravine politicii de cre�tere demografic� a T�rii Mo�ilor �i cerin�elor de dezvoltare durabila a zonei.

3. Exploatarea preconizat� pericliteaz� grav zona arheologic� Alburnus Maior, unic� �n lume �i de mare valoare istoric� �i cultural�. Distrugerea - chiar numai par�ial� - a vechilor galerii romane este total inacceptabil� �ntr-o �ar� care �i respect� trecutul istoric �i originile.

4. Exploatarea proiectat� s-ar face fara o expertiza (analiz� comparativ�) efectuat� de institutele de specialitate �n domeniu, pentru examinarea valabilit��ii cadrului geologic invocat (modelul geologic utilizat pentru localizarea mineraliza�iilor cu varia�ia con�inuturilor de aur, argint �i a altor elemente utile - talia z�c�m�ntului, semnifica�ia economic� �i oportunitatea valorific�rii acestuia), �n vederea evit�rii riscurilor de orice natur�: economice, de mediu �i de distrugere a patrimoniului. Proiectul se bazeaz� pe date geoeconomice diferite �n raport cu datele �i concluziile activit��ii de cercetare efectuat� anterior, �n special de Institutul Geologic al Rom�niei. Versiunea investitorului este mult prea optimist�, volumele de rezerve �i resurse, omogenitatea minereului �i cantit��ile de aur �i argint recuperabile sunt supraevaluate.

5. Desf�urarea procesului de extrac�ie �i procesare este dezavantajos planificata - �ntr-o prim� faz� se atac� doar zonele bogate, pe parcurs minereul s�rac, care urmeaz� s� fie haldat �i procesat abia dup� terminarea programului de exploatare, adica dupa 17 ani. Exist� riscul de abandonare a procesului de extrac�ie la jum�tatea programului de exploatare �i de abandonare a haldelor cu minereu s�rac, care vor
constitui o surs� suplimentar� de poluare. Tipul de exploatare propus (cianurarea �ntregului material extras) duce la producerea unor cantit��i de substan�e toxice mult mai mari, �ntr-un interval de timp relativ scurt (cca. 17 ani).

6. Valorificarea incomplet�, inacceptabil� a z�c�m�ntului. In proiect nu este inclus� valorificarea feldspatului potasic - cca. 20-25 mil. tone concentrat de feldspat potasic cu cca. 13% K2O, eventual �i a unor elemente minore, chiar dac� au valoare economic� modest� (Se, In, Ga - care au fost recuperate de I. M. Ro�ia Montan� �n procesul metalurgic doar din concentratele de pirit�). Tipul de exploatare propus (pe �ntregul material extras) duce la imposibilitatea valorific�rii ulterioare a elementelor valoroase �nso�itoare (feldspat potasic, Se, In, Ga etc).

7. Exist� �i alte riscuri colaterale, care pot ap�rea pe parcursul lucr�rilor de extrac�ie. Riscul de propagare a microseismelor cauzate de procesul de extrac�ie prin dinamit�ri masive, care afecteaz� stabilitatea construc�iilor din vecin�tatea carierei din Dealul C�rnic, situate �ncep�nd de la 50 m �i p�n� �n centrul vechi al localit��ii, recent reabilitat �i modernizat �i riscul determinat de seismicitatea indus� pe seama volumelor imense de steril acumulate �n spatele barajului proiectat la gura V�ii Corna - pericol de rupere a barajului, cu efecte catastrofice asupra localit��ilor din aval. In intervalul 1975 - 2000 (25 de ani), au avut loc �n lume 15 accidente la minele de aur de pe glob, cu o medie de 0,6 accidente/an; dac� se aplic� aceast� medie la Proiectul RMGC, care va dura 16-17 ani, rezulta ca pot ap�rea cca. 10 accidente cu diferite grade de periculozitate.

8. Barajul preconizat, construit din roc� steril�, nu prezint� garan�ii �n situa�ii extreme, dup� cum demonstreaz� experien�a mai multor ��ri �n care s-au produs accidente grave �n diverse exploat�ri miniere. Geologii romani au invocat de mai multe ori proasta alegere a locului acestui baraj, permeabilitatea funda�iei �i a unor zone ale bazinului de acumulare a reziduurilor toxice. Barajul de 180 de metri �naltime (care ar fi poate, cel mai greu baraj din tara) este un "baraj de greutate" si nu un "baraj �ncastrat". El este proiectat �n valea Corna sprijinit pe formatiuni geologice dominant argilo-marnoase si detritice care ar deveni instabile sub dimensiunile barajului. Consecintele "cedarii" acestui baraj sub presiunea reziduurilor cianurate si toxice acumulate �n spatele lui, ar �nsemna o catastrofa enorma pentru valea Ariesului, a Muresului, a Tisei inferioare si a Dunarii, de la Belgrad pana �n Delta. Orase importante precum Alba Iulia, Deva, Arad, Szeged, Belgrad si toate orasele �n lungul Dunarii de la Portile de Fier pana �n Delta ar suferi distrugeri �nsemnate si populatiile din aceaste
zone ar fi intr-un pericol real. Nu exist� garan�ii c� un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioar� a vinova�ilor nu ar mai servi la nimic.

9. Exploatarea la suprafa�� �n patru cariere deschise �i crearea unui iaz de decantare a reziduurilor de 300 ha peste satul Corna, �n spatele unui baraj de 180 metri �n�l�ime, ar produce o mutilare grav� a peisajului (pentru durate de zeci, poate sute, de ani). Actuala exploatare de cupru �n cariera deschis� de la Ro�ia Poieni, cu iazul ei de decantare de la Valea �esii de 130 ha (peste satul Geam�na), in spatele unui baraj din arocamente de 120 m inaltime, adiacent la perimetrul licentei de exploatare Rosia Montana (si cu alte 13 iazuri de decantare proiectate in viitor) ilustreaz� clar consecin�ele grave ale unor asemenea lucr�ri �n carier� deschis� asupra mediului. Mai mult, daca se coreleaza impactul asupra mediului al celor trei proiecte adiacente: Rosia Poieni (cupru, in expansiune), Rosia Montana (aur, acum in dezbatere) si Bucium (aur, in viitorul apropiat), toate trei luand apa potabila din Aries, ne asteptam ca zona sa devina una dintre cele mai periclitate din lume.

10. Folosirea unor cantit��i uria�e de cianur� de sodiu �n procesul tehnologic �i depozitarea �n bazin deschis a reziduurilor, con�in�nd resturi de cianur�, produ�i de �neutralizare� a cianurii (de asemenea poten�ial toxici) �i mai ales metale grele, creeaz� motive serioase de �ngrijorare. Chiar dac� �neutralizarea cianurii� promis� de proiect s-ar realiza �ntr-un grad avansat, toxicitatea reziduurilor r�m�ne o sursa de grave riscuri. Acest proiect este unul tipic, care se �nscrie �n seria afacerilor specifice situa�iilor de criz� - de regul� nerentabile pentru stat - �i f�r� aprecierea corecta a consecin�elor negative din punct de vedere economic �i a celor care vizeaz� afectarea mediului �i a valorilor de patrimoniu na�ional.

11. Planul de gestionare a de�eurilor, cu detalierea activit��ilor ce se vor desf�ura pe Platforma tehnologic� dup� �nchiderea investi�iei, ar trebui sa fie completat nu numai cu activit��i de monitorizare (pag.117 a proiectului), dar �i cu activit��i curente de operare (gestiunea apelor acide, de pild�), �ntre�inere, interven�ii de grade diferite, monitorizare continu� �i periodic�, raportare la autorit��i etc. Pentru aceasta, ar trebui sa fie �nfiin�ata o entitate organizatorica cu statut �i buget de cheltuieli proprii, �n r�spunderea c�reia ar r�m�ne evitarea �i gestiunea posibilelor riscuri de mediu. Costurile activit��ilor post-�nchidere a investi�iei ar trebui sa fie asigurate de un Fond de garantare alimentat de investitor. Investitorul apreciaz� c�, la finalul proiectului, costurile totale actuale de �nchidere �i reabilitare a amplasamentului minier sunt estimate la
146 milioane USD. Nu este dat� nicio explica�ie cu privire la aceast� valoare �i nici cum s-a ajuns la ea, cu atat mai mult cu c�t costurile economice pentru reabilitarea pagubelor produse mediului nu sunt cunoscute. Nu se prezint� o analiz� cost-beneficiu, a�a cum este solicitat� la proiectele majore de investi�ii finan�ate de UE.

12. Planul de gestionare a de�eurilor nu insist� asupra poten�ialului poluant al apei reziduale separate din iazul de decantare �i care este pompat� �n concavitatea unei cariere. Este vorba de 2,750 milioane mc ap� rezidual� care con�ine 66 substan�e chimice ne-biodegradabile, cele mai multe dintre ele fiind toxice (Studiul de Impact, vol. 8 pag.188-189, tabelul 2-48). Exist� pericolulul contamin�rii apelor subterane, de aceea monitorizarea acestui poten�ial poluant trebuie s� se efectueze de un organism al Statului Rom�n pe termen nedeterminat.

13. Falimentarea investi�iei - din varii motive - creaz� un poten�ial activ de poluare imens, ie�it de sub control, care ar trebui detaliat ca un Scenariu de risc major �n Planul de gestionare a de�eurilor. Simularea unei asemenea situa�ii prin colaborarea dintre investitor �i beneficiar (Statul Rom�n) ar permite gestiunea unei asemenea situa�ii grave �i evitarea unor mari pericole pentru mediu �i popula�ia din zon�. Mai grav este faptul ca investitorul este RMGC, adica Gabriel Resources (Insulele Jersey) 80,69 % si compania de stat Minvest 19,31 %, tertul interesat fiind Gabriel Resources (Canada), cotata la bursa din Toronto pe seama aurului de la Rosia Montana; in instanta care va solutiona problema se va putea ridica problema conflictului de interese: statul este si investitor si beneficiar si pe de alta parte, tragerea la r�spundere a companiei (companiilor) pentru nerespectarea diferitelor obliga�ii �i promisiuni asumate va fi, practic, imposibil�. (Cine s� r�spund�: c�su�ele po�tale din Barabados �i Jersey? (vezi Anexa 3)).

14. In legatur� cu garan�ia privind r�spunderea fa�� de mediu, investitorul afirm� c� va acoperi costurile oric�rui eveniment neprev�zut, a�a cum prev�d Directiva UE ELD (2004/35/CE) �i legisla�ia rom�n� in vigoare (OUG 68/2007). Pornind de la principiul propor�ionalit��ii, iminen�ei riscurilor �i practica europeana privind constituirea garan�iei de r�spundere de mediu, investitorul se angajeaz� s� constituie garan�ia de r�spundere de mediu �nainte de inceperea activit��ilor de exploatare, la momentul emiterii autoriza�iei de func�ionare de mediu, moment la care activit��ile pentru care au fost identificate �i cuantificate situa�iile de risc �ncep sa se deruleze. Potrivit Art. 33 din OUG 68/2007, cuantumul garan�iei
trebuie s� fie �n func�ie de riscul pentru mediu al activit��ii industriale a operatorului. Astfel, se sugereaz� o revizuire regulat� �i o ajustare gradual� a garan�iei, �n func�ie de riscul efectiv pentru mediu, �n orice moment. Garan�ia men�ionat� este estimat� a se cumula progresiv, plec�nd de la o sum� ini�ial� de 2 milioane $ �i va ajunge la 19 milioane $. Trebuie ar�tat c� nici �n acest caz nu se explic� cum au fost f�cute calculele, care sunt costurile unitare, cantit��ile de materiale, energie, munc� vie etc. Calculele dau impresia c� sunt foarte precise, dar la un proiect at�t de complex trebuia luat� �n considerare o abordare stohastic� �i nu una strict determinist�, deci apare din nou o abordare simplist� a unui investitor mic, care dore�te s� exploateze aurul Rom�niei.

15. Beneficiile economice directe ale Statului Rom�n, rezultate din redeven�ele de 4 % asupra exploat�rii �i diverse impozite, sunt nesemnificative �n raport cu consecin�ele negative ale proiectului.

16. Presupun�nd acceptarea unui acord de exploatare, Academia Rom�n� consider� c� acesta ar trebui s� se deruleze prin a�a numitul �production sharing agreement� (acord de �mp�r�ire a produc�iei), �n loc de concesionare. Potrivit acestui tip de rela�ii �ntre un stat �i o companie de extrac�ie a unor resurse minerale, produc�ia este �mp�r�it� �ntre stat �i companie, dup� ce compania �i acoper� costurile de capital �i opera�ionale si un profit rezonabil, revenind de obicei pana la 80% pentru statul respectiv �i 20% pentru companie. Consideram ca Statul Roman ar putea sau va putea sa exploateze aceste resurse nationale de interes national strategic, prin promovarea capitalului autohton intr-o forma Europeana moderna si cu un control al riscurilor de mediu pe termen scurt si lung.

17. Nu exist� garan�ia c� la terminarea lucr�rilor �i �nchiderea exploat�rii firma investitoare va putea asigura costurile de refacere a mediului, de monitorizare �i de operare �n zona calamitat�. Experien�a altor ��ri (de exemplu SUA) arat� c� asemenea costuri sunt uria�e �i nu sunt acoperite de garan�iile financiare depuse de firmele �n cauz�. Tendin�a mondial� actual� este de a preveni degradarea mediului �i nu de a-l reface ulterior.

18. Se constat� lipsuri mari �n leg�tur� cu documentele cerute proiectului RMGC. Lipsesc numeroase rapoarte �i studii legate de Analiza cost-beneficiu, astfel: modul de calcul al costurilor de �nchidere, costuri unitare, pe total �i pe obiecte etc; modul de calcul al fondului de risc, pe obiecte, activit��i �i perioade; analiza de senzitivitate (dac� a fost f�cut�) cu
precizarea variabilelor critice �i de comutare; valoarea economic� a proiectului �i indicatorii economici aferen�i calcula�i potrivit Ghidului pentru analiza cost-beneficiu a proiectelor de investi�ii, Fonduri Structurale, Fondul de Coeziune �i Instrumentul pentru Asisten�a de Preaderare, CEE, 2009.

19. Proiectul �ncalc� o serie de conven�ii �i alte elemente ale legisla�iei europene, semnalate anterior. �n situa�ii similare, alte ��ri au procedat cu mai mult� pruden�� �i au evitat s� accepte riscurile implicate �n proiecte asem�n�toare. Cunoa�tem documente care afirm� c� ��n Germania un asemenea proiect este de neconceput�, iar Bulgaria �i Armenia nu au aprobat proiecte de acela�i tip. T�rile vecine si-au exprimat ingrijorarea �i dezacordul cu aceasta exploatare, care ar putea periclita, in viziunea lor, participarea Rom�niei la unul dintre programele majore ale Europei 2020, �Dun�re-Delta-Marea Neagra�.

20. Academia Rom�na consider� c� nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale �i colective ale societ��ii civile, ale unor institu�ii �tiin�ifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxa Rom�n� si Biserica Romano-Catolica), culturale din �ar� �i str�in�tate, ale unor personalit��i �i oameni de �tiin�a �i cultur�. Nu se poate trece cu vederea rezisten�a �i nemul�umirile unei p�r�i din popula�ia local� afectat� de proiect, care risc� s�-�i piard� propriet��ile �i s� p�r�seasc� locurile unde au tr�it o via�� �ntreag�, ei �i str�mo�ii lor.

21. In 12 iunie 2013, principala organiza�ie european� de patrimoniu, Europa Nostra si Institutul B�ncii Europene de Investi�ii, parteneri fondatori ai Programului �7 Most Endangered�, au introdus situl minier istoric de la Ro�ia Montan� pe lista �Cele mai periclitate 7 situri de patrimoniu din Europa�, al�turi de alte �ase monumente din Albania, Cipru, Fran�a, Italia, Portugalia, Turcia si vor incepe imediat misiuni de salvare la aceste situri de patrimoniu.

Concluzii

Academia Rom�n� cere din nou autorit��ilor Statului Rom�n s� analizeze cu mult� aten�ie proiectul, sub toate aspectele sale, antren�nd speciali�ti dezinteresa�i �i one�ti din �ar� �i str�in�tate, inclusiv din organismele europene, �nainte de a da cale liber� acestui proiect at�t de controversat, contrar interesului national �i - dup� p�rerea noastr� - extrem de periculos. Academia Rom�n� �ncearc� totodat� s� previn� �i dezastrul ecologic �i cultural aratat, cu multiple consecin�e inacceptabile.

At�t timp c�t nu sunt clarificate aspectele privind interesul na�ional �i nu se �ine cont de pierderile pe care le poate genera acest proiect, Academia Rom�n� sus�ine c� acesta nu trebuie s� primeasc� acordul de mediu, cu toate c� a fost �i este �n continuare insistent mediatizat (cu sume de bani uria�e �i f�r� nici o competi�ie) �i nejustificat sus�inut ca reprezent�nd unica solu�ie pentru salvarea acestei zone defavorizate.

Depinde de noi, de decizia politic� de ast�zi, ca Ro�ia Montan� - un sanctuar spiritual cu m�rturii patrimoniale de valoare universal� unic�, o mo�tenire, un atestat de identitate, existen�� �i continuitate multimilenar� - sa nu r�m�na �n permanen�� mutilat� �i profanat�. Statul Rom�n, societatea noastr� au obliga�ia moral� de a-l respecta, sprijini �i proteja, pentru a �l transmite genera�iilor viitoare cu valorile lui �i cu aceea�i semnifica�ie.

Anexa 1.

Legea minelor din 1924 (lege a interesului national, care prevedea ponderea capitatului romanesc, redeventa crescatoare cu cantitatea de resursa exploatata, acordul de impartire a productiei, clauze speciale pentru aur si platina, grija fata de lucratorii de la exploatari s.a.)
Observatii. Legea minelor ap�rut� �n Monitorul Oficial din 4 iulie 1924 (in timpul guvernarii conduse de marele Om de stat Ionel I. C. Bratianu) este comun� pentru aur �i pentru petrol; are 271 articole �i 37 pagini si este o perl� a coroanei Rom�niei interbelice prin form�, claritate �i expresie a interesului na�ional �i privat rom�nesc. Prezentam cateva articole de interes imediat, desi toata legea ar trebui revotata pentru a avea un instrument corect si eficient de negociere a exploatarii resurselor naturale ale tarii. Observatiile noastre coincid cu acelea facute de un colectiv din ASE Bucuresti.

� Bucure�ti, 3 iulie
MINISTERUL DE JUSTI�IE
FERDINAND I,
Prin gra�ia lui Dumnezeu �i voin�a na�ional�, Rege al Rom�niei,
La to�i de fa�� �i viitori, s�n�tate:
Corpurile legiuitoare au adoptat �i Noi sanc�ion�m ce urmeaz�:
LEGEA MINELOR�
Art. 16:
� .......
Se poate acorda permis exclusiv de explorare �n interiorul unui perimetru care a fost dat pentru exploatarea unor anumite substan�e minerale, �ns� numai pentru substan�e diferite de acelea cuprinse �n concesiunea acordat�. Aceast� acordare se va face cu avizul conform al consiliului superior de mine, d�ndu-se preferin�� concesionarului.
........�
Observa�ii: �n Legea minelor 61/1998, la Art 15 corespunz�tor scrie:
��n limitele unui perimetru de exploatare autoritatea competent� poate acorda, �n condi�iile legii, unor persoane juridice, altele dec�t titularul licen�ei, dreptul de explorare �i/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul titularului.�
Acest articol, vag ca formulare, a fost folosit de Agen�ia Na�ional� pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt) ca s� fac� din Licen�a de exploatare 47/1999 o �licen�� mixt�:
�
at�t de exploatare pentru compania de stat Minvest la mina veche de la Ro�ia Montan� (o carier� deschis� �n masivul Cetate, cu capacitate de circa 500.000 de tone minereu anual), min� �nchis� �n 2006,
�
c�t �i de explorare pentru Ro�ia Montan� Gold Corporation S.A. (RMGC pe scurt) pentru proiectul s�u, definitivat �n 2001 �n forma sa gigantic� cu 4 cariere
�
licen�� cu titular �i afiliat, de�i Legea 61 prevede doar titular �i prevede c� licen�ele de exploatare (sau de explorare) sunt exclusive .
Dup� ce ANRM a cuplat pe RMGC ca afiliat, f�r� concurs public de ofert�, cu Minvest ca titular al Licen�ei de exploatare nr. 47/1999 �i apoi, prin transferul licen�ei 47 �n 2000 �ntrei cei doi, l-a f�cut pe RMGC ca titular cuplat cu Minvest care a r�mas afiliat �n licen�a 47 (�i �ingineria cu licen�a mixt� a fost aplicat� �i �n alte licen�e de explorare sau de exploatare �n care a fost implicat� aceea�i companie str�in�), legea a fost adus� la normal. Astfel, �n Legea minelor 85/2003, Art 25 corespunz�tor spune:
� �n limitele unui perimetru de explorare/exploatare, autoritatea competent� poate acorda, �n condi�iile legii, unor persoane juridice, altele dec�t titularul licen�ei, dreptul de explorare �i/sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul titularului.�
Deci, nici conform articolului 16 din Legea minelor din 1924, nici conform articolului 25 din Legea minelor din 2003, licen�a mixt� nu ar fi fost posibil�. Licen�a mixt� este un punct cheie al afacerii Ro�ia Montan�, al�turi de cel�lalt punct cheie, societatea mixt� RMGC.
Art. 32. - �Concesiunile (de exploatare n.n.) se acord� numai �ntreprinderilor constituite ca societ��i anonime miniere rom�ne ....
Capitalul societ��ii va trebui s� fie suficient pentru exploatarea concesiunii.
...�

Observa�ii: A se compara acest text concis �i clar din legea din 1924 privitor la m�rimea capitalului societ��ii cu formul�rile generale, vagi ale articolelor 58, 59, 60, 61 din Normele pentru aplicarea Legii minelor nr. 85/2003, privitoare la capacitatea financiar� a candida�ilor la o concesiune minier�. A�a se face c� la Ro�ia Montan�, investitorul canadian Gabriel Resources Ltd. (Gabriel, pe scurt), ales de statul rom�n f�r� licita�ie de oferte, declara �i la 31 decembrie 2010 c� �nu are resursele financiare pentru a finaliza procesul de ob�inere a permiselor, pentru a achizi�iona toate suprafe�ele necesare, sau pentru a construi mina la Ro�ia Montan�. (�While Gabriel has sufficient financial resources to fund its current permitting activities, it does not have the financial resources to complete the permitting process, acquire all necessary surface rights, or construct the mine at Rosia Montana.�) (2010 Gabriel Quarterly Report, pag. 26)

Art. 33. -� La constituirea societ��ilor anonime rom�ne, statutele vor trebui s� respecte urm�toarele principii:
a)
Ac�iunile vor fi nominative �i de valoare nominal� maxim� de 500 lei; ele nu vor putea fi transmise dec�t cu autorizarea consiliului de administra�ie. �ntre rom�ni aceast� autorizare nu este necesar�.
b)
Num�rul voturilor fiec�rui ac�ionar va fi limitat;
c)
La sporiri de capital, numai 70% din spor se va da vechilor ac�ionari; echivalentul salariului pe un an, �ns� cel mult p�n� la 10% se va rezerva func�ionarilor �i lucr�torilor �ntreprinderii �n acelea�i condi�iuni ca �i vechilor
12
d) Capitalul de�inut de cet�tenii rom�ni �n societate trebuie s� reprezinte cel pu�in 60% din capitalul social. Pentru �ntreprinderile existente, cari �n decurs de 10 ani dela promulgarea legii se oblig� a se na�ionaliza, procentul capitalului rom�nesc se reduce la 55%;
e)
Dou� treimi dintre membrii consiliului de administra�ie, ai comitetului de direc�ie �i dintre censori, precum �i pre�edintele consiliului de administra�ie, vor fi cetateni rom�ni.
...........�

Observa�ii: Acest articol a fost punctul forte al Legii din 1924, pentru care a fost �ndelung contestat�, prin intermediari, de trusturile petroliere interna�ionale ale vremii. La presiunea acestora, dup� c��iva ani, cu ocazia unui �mprumut financiar extern al Rom�niei necesar stabiliz�rii monetare, legea a fost revizuit�: capitalul de�inut de cet�tenii rom�ni �n societate trebuie s� reprezinte cel pu�in 50,1% din capitalul social (conform Gh. Buzatu, O istorie a petrolului rom�nesc, Bucure�ti, Editura Enciclopedic�, 1998, pp. 215-216). Nu se pomene�te nic�ieri �n legile minelor sau petrolului postdecembriste de aceste restric�ii, care �n fond definesc interesul na�ional �n domeniul respectiv.
Constitu�ia din 2003 �i ea spune foarte vag, la Art. 135, c�:
(2) �Statul trebuie s� asigure:�
b) protejarea intereselor na�ionale �n activitatea economic�, financiar� �i valutar�;� d) exploatarea resurselor naturale, �n concordan�� cu interesul na�ional;...�
dar interesul na�ional nu este definit nic�ieri, �n Constitu�ie sau �n Legea minelor sau petrolului postdecembriste. A�a s-a ajuns ca statul rom�n s� considere c� este de �interes na�ional� s� intre prin Minvest �n combina�ie cu compania Gabriel �n societatea mixt� RMGC, accept�nd 33,8% �n 1997, la �nfiin�area RMGC, procente care scad la 19,31% �n 1999 �i ajung practic la aproape 0% �n dec. 2009, �n urma a dou� majorari de capital (�n dec. 2004 �i �n dec. 2009) �n RMGC.

Art. 35. - � Concesiunea minier� se va institui �i acorda de Stat prin una din urm�toarele forme:
a)
Pe baz� de redeven�� c�tre Stat;
b)
Sub forma unei asocia�iuni �ntre Stat �i �ntreprinderea concesionar�;
c)
Sub forma unei combina�iuni a sistemelor de mai sus.�
Observa�ii: Legile minelor 61/1998 �i 85/2003 prev�d concesiunea cu redeven�� �n bani, nu �n natur�, c�tre stat, ca form� de contract. Concesiunea a fost acordat� pentru Ro�ia Montan� unei societ��i mixte �ntre stat �i o companie str�in�.
S� amintim aici c� �n anul 1966, �n Indonezia, a ap�rut o form� nou� de contract, numit Production-Sharing Agreement (PSA pe scurt, in romaneste acord de impartire a productiei), foarte r�sp�ndit� �n ziua de azi �n lume. Primele contracte postdecembriste pe petrol au fost PSA-uri (a se vedea contractul cu Sterling din 1992, desecretizat �i afi�at pe site-ul ANRM), p�n� �n 1995, c�nd a ap�rut Legea petrolului 134/1995, care a �nlocuit PSA-ul cu �acordul petrolier� �i �concesiunea petrolier� .

Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor stabile�te �concesiunea� ca singur� modalitate de acord �n Rom�nia. S� mai observ�m c� PSA-ul este mai favorabil statului �i propriet��ii publice dec�t concesiunea.
Art. 48. - �Ministrul, pe baza avizului conform al consiliului superior de mine, �ntemeiat pe raportul Institutului Geologic, �i dup� ce caietul de sarcine a fost acceptat �i semnat de solicitatorul ales, propune Consiliului de Mini�tri, printr�un raport motivat, concesionarea perimetrului asupra acestui solicitator. ...�
Art. 148. - �Consiliul superior de mine se compune din 17 membri, cet��eni rom�ni, �i anume: Doi magistra�i dintre cari unul dela �nalta Curte de casa�ie, iar cel�lalt dela Curtea de apel din Bucure�ti. Directorul Institutului Geologic al Rom�niei. Doi membri ai Parlamentului, un deputat �i un senator, ale�i de fiecare adunare pe toat� durata legislaturii. Un delegat al consiliului superior de control �i �ndrumarea �ntreprinderilor comercializate ale Statului. Un inginer delegat de consiliul superior al energiei. Un membru din consiliul Societ��ii Na�ionale de credit industrial, delegat de acest consiliu. Un inginer de mine �i patru juri�ti numi�i de ministru. Patru ingineri speciali�ti din principalele categorii ale industriei miniere �i industriilor conexe, c�te unul pentru: a) c�rbuni; b) petrol �i gaze; c) mine metalifere, cariere �i ape minerale;
d) siderurgia �i metalurgia �n genere.
Consiliul alege �n fiecare an, din s�nul s�u, un pre�edinte �i un vice-pre�edinte; �n lipsa acestora �edin�ele vor fi prezidate de cel mai �n v�rst� consilier. �
Observa�ii: A�adar, prin legea din 1924, se ocupau de mine Ministerul Economiei �i Comer�ului, consiliul superior de mine �i Institutul geologic al Rom�niei. Corup�ia era astfel imposibil�. Prin legile postdecembriste ale minelor si petrolului, taie �i sp�nzur� �n domeniu ANRM, �nfiin�at� �n 1995. Mai are rol foarte mic Ministerul Economiei �i Comer�ului.
Art. 39. - � Oricare ar fi regimul concesiunilor, participarea la redeven�� a proprietarilor suprafe�ei cuprins� �n perimetrul concesionat, c�nd o atare participare este prev�zut�, se regleaz� dup� regimul fixat �n partea a doua a legii de fa��....�
Art. 50. - �La instituirea concesiunii de exploatare pe un perimetru, Statul atribuie proprietarului suprafe�ei dreptul de a participa, �n anume condi�iuni, la capitalul �ntreprinderii concesionare.
Cota rezervat� proprietarilor suprafe�ei cuprinse �n perimetru, la capitalul
�ntreprinderii concesionare, va fi fixat� de ...., p�n� la 10% din capitalul afectat la exploatarea acestui perimetru. ...
Ac�iunile liberate proprietarilor suprafe�ei vor fi nominative �i pot fi transmise
numai cet��enilor rom�ni.....�
Observa�ie: Proprietarii suprafe�elor cuprinse �n perimetrul minier/petrolier nu au practic nici un drept prin legile postdecembriste.
14
Art. 43. - � �ntreprinderile miniere �i stabilimentele industriale sau metalurgice �n str�ns� legatur� cu exploatarea sunt obligate s� prevad� �n statute �i s� preleveze din beneficiul realizat anual, o cot�-parte spre a institui un fond pentru instala�iuni �i
institu�iuni de folos general sau particip�ri la beneficii �n favoarea func�ionarilor �i lucr�torilor �ntreprinderii, �n vederea u�ur�rii condi�iunilor de via�� �i �n�l��rii nivelului cultural.
Cota-parte prelevat� din beneficiu pentru alimentarea regulat� a acestui fond va
reprezenta minimum 15% din beneficiul net al anului respectiv, dup� ce s�a prelevat un prim dividend de 5% ac�ionarilor �i cotele pentru fondul de rezerv� �i pentru amortiz�rile investi�iunilor.......................�
Observa�ie: Nu exist� aceste fonduri prev�zute �n legile postdecembriste.
Art. 49. - �Decretul de concesiune arat� numele �i domiciliul concesionarului, natura,
situa�iunea �i limitele propriet��ii concesionate, precum �i forma sub care se acord� concesiunea.
Decretul fixeaz� drepturile cuvenite Statului pentru acordarea concesiunii,
redeven�a atribuit� proprietarilor suprafe�ei �i exploratorului.
Decretul �i c�te un exemplar al planului concesiunii �i al caietului de sarcine, �n
original, vor fi p�strate �n arhiva Ministerului Industriei �i Comer�ului.
Al doilea exemplar original al planului �i caietului de sarcine vor fi �naintate
instan�ei judec�tore�ti unde se �ine cartea minier�.�
Art. 50. - �Caietul de sarcini va trebui s� con�in� �ntre altele:
a)
Obliga�iunile generale ale concesionarului;
b)
Durata concesiunii, expirarea, renun�area sau retragerea concesiunii;
c)
Clauzele referitoare la repartizarea beneficiilor prev�zute de lege;
d)
Condi�iuni particulare ale concesiunii �i diverse clauze potrivit naturei concesiunii.
Decretul �i caietul de sarcine vor fi publicate �n Monitorul Oficial.
Copii certificate de pe aceste acte �i o copie a planului vor fi predate autorit��ii
miniere regionale �i concesionarului.
O copie a decretului �i a planului vor fi trimise la autoritatea minier� regional�,
prim�riei comunei pe al c�rei teritoriu se g�se�te perimetrul concesionat.
Primaria este obligat� a afi�a decretul.�

Art. 51. -� Limitele perimetrului concesionat vor fi trase pe teren prin semne fixate pe hotar, lu�ndu-se ca baz� planul anexat la decretul de concesiune.................................�
Observa�ii: �n perioada postdecembrist� exist� un secret absolut asupra licen�elor de exploatare (sau de explorare). Se public� �n Monitorul oficial doar Hot�r�rea de Guvern de aprobare a licen�ei de exploatare �ncheiat� �ntre ANRM, ca reprezentant al statului (concendent) �i numele �i adresa companiei concesionare. Nu se specific� nici m�car perimetrul concesionat. A�a s-a ajuns c� la Ro�ia Montan� nu se cunoa�te public perimetrul (ini�ial) al Licen�ei de exploatare 47/1999, eliberat� pentru mina veche, cu o carier� (�n masivul Cetate). Din rapoartele anuale ale companiei Gabriel c�tre ac�ionarii s�i am dedus c� perimetrul ini�ial era de circa 1200 ha, c� a fost modificat de ANRM �n folosul lui Gabriel de mai multe ori (2122 ha �n 1999, 4282 ha �n 2001, 2388 ha �n 2004) prin acte adi�ionale la licen��, �i acelea secrete, de�i Legile minelor 61 �i 85 spun explicit c� prevederile licen�ei de exploatare (deci �i perimetrul) nu se modific�, iar perimetrul unei licen�e de explorare poate fi doar mic�orat. S-a ajuns astfel la situa�ia absurd� c� uzina de prelucrare din Gura Ro�iei nu a mai f�cut parte din perimetrul licen�ei 47 din 2004 p�n� �n 2006, c�nd mina veche a fost �nchis�. Men�ion�m c� ANRM nu public� nici un fel de informa�ii pe site-ul agen�iei legat de licen�ele atribuite, �n afar� - mai nou - de perimetru.
Art. 70. -� Pe terenuri pe cari se afl� monumente istorice, biserici, cimitire, izvoare de ape minerale, drumuri publice, c�i ferate, diguri �i alte lucr�ri publice, autoritatea minier� regional�, �n interesul conserv�rii acestor lucr�ri, va stabili, cu aprobarea Ministerului Industriei �i Comer�ului, lu�ndu-se avizul autorit��ii �n drept, o zon� de protec�iune �n interiorul c�reia nu poate fi admis� ocuparea suprafe�ei sau executarea de lucr�ri miniere.�

Observa�ii: S� observ�m c� acest articol apare mult modificat �i foarte permisiv �n legea minelor 61/1998, Art. 6:
�(8) Accesul la terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit �i rezerva�ii naturale se face cu avizul organelor �n drept.�
ceea ce a permis acordarea Licen�ei 47/1999 la Ro�ia Montan�, de�i zona era cunoscut� de foarte mult timp ca av�nd monumente istorice �i situri arheologice de interes universal.
Se revine la interzicerea activit��ilor miniere abia �n Legea minelor nr.85/2003, Art. 11:
(1) �Efectuarea de activit��i miniere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezerva�ii naturale,...., precum �i instituirea dreptului de servitute pentru activit��i miniere pe astfel de terenuri sunt strict interzise.
(2): Excep�iile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin hot�r�re a Guvernului, cu avizul autorit��ilor competente �n domeniu �i cu stabilirea de desp�gubiri �i alte m�suri compensatorii.�
S� observ�m c� acest articol protejeaz� ast�zi Ro�ia Montan� �i face imposibil� aprobarea proiectului minier, mai ales dup� redeclararea masivului C�rnic ca protejat de lege �i �nscrierea lui �n �ntregime, �n oct. 2010, pe lista monumentelor istorice.

Art. 80. - �Ministerul Industriei �i Comer�ului va fixa, prin regulamente �i deciziuni, categoriile de func�iuni, �n fiecare categorie personalul trebuind s� fie format din cel pu�in 75% rom�ni.................
Exploat�rile miniere �i �ntreprinderile industriale �i metalurgice au obliga�iunea de a primi cu plat� �i la cerere practican�i dintre elevii �coalelor speciale din �ar� cari dup� absolvire sunt susceptibili de a putea deveni �efi de exploatare sau conduc�tori tehnici, potrivit cu normele ce se vor fixa prin regulament.�
Observa�ie: Nu mai exist� prevederi �n acest sens �n legile postdecembriste.

Art. 86. - �At�t �ntreprinderile miniere, c�t �i organiza�iunile pentru desfacerea produselor miniere brute sau transformate, sunt obligate ca �n limitele produc�iunii s� asigure regulata �i normala aprovizionare a ��rii, ...
Ele vor fi obligate, la cererea Ministerului, de a creia, pentru nevoile ap�r�rii na�ionale, o rezerv� care va fi fixat� dup� normele �nscrise �n regulament.�
Observa�ie: Legile postdecembriste nu prev�d aceste obliga�ii.

Art. 87. -� Exploatatorii de platin� �i aur sunt obliga�i s� predea Statului, prin oficiul respectiv de cump�rare, tot metalul ob�inut.
Nimeni, afar� de Stat, n�are dreptul s� cumpere sau s�-�i apropieze �n nici un mod aceste metale ob�inute din exploatare.
Pre�ul de cump�rare este pre�ul mondial corespunz�tor calit��ii aurului.
�n categoria acestor metale vor putea fi �nscrise prin deciziune ministerial� �i alte metale ...�

Observa�ii: Acesta este o dispozitie care impune un acord de impartire a productiei cu cei care exploateaza aceste resurse ale Romaniei, Statul ramanand proprietarul resurselor tarii. Nu mai exist� aceste prevederi �n legile minelor 61/1998 �i 85/2003. Concesiunea prevede doar o redeven�� �n bani c�tre stat de 4% din 2009 (2% p�n� �n 2009). Restul metalului revine concesionarului. �i cum statul are la Ro�ia Montan� practic 0% din afacere, �nseamn� c� practic tot aurul care s-ar scoate la Ro�ia Montan�, dac� proiectul minier gigantic al RMGC ar fi aprobat, ar fi luat de Gabriel �i ar ie�i din �ar� (c�ci BNR a declarat c� nu are nevoie de aur).
Art. 164. - Pe l�ng� fiecare min� mare sau pe l�ng� mai multe mine mici, asociate �n acest scop, vor func�iona case de ajutor pentru lucr�tori �i personalul inferior, alimentate din fondul prev�zut la Art. 43.
Observa�ie: Nici urm� de aceste prevederi �n legile postdecembriste ale minelor sau petrolului.
Art. 186. - � La concesiunile redeven�iare, redeven�a se va stabili trimestrial dup� normele urm�toare:
�n fiecare trimestru sondele �i pu�urile productive vor fi grupate dup� media zilnic� a fiec�ruia pe trimestrul respectiv �n dou� grupe �i anume:
a)
Grupa cuprinz�nd sonde sau pu�uri, fiecare cu o produc�ie medie pe zi p�n� la 10 tone inclusuv;
b)
Grupa cuprinz�nd sonde sau pu�uri, fiecare cu o produc�ie medie pe zi peste 10 tone.
...............
Redeven�a din produc�ia trimestrial� a primei grupe de sonde �i pu�uri va fi de 8%.
Redeven�a din produc�ia trimestrial� a celei de a doua grupe de sonde �i pu�uri se stabile�te dup� .... �i dup� urm�toarea scar� progresiv�:
17
11% din prod. c�nd media pe sond� �i zi nu �ntrece 20 t,
12% ...........................................................................30 t,
14% ............................................................................40 t.
16%.............................................................................50 t,
18%.............................................................................60 t,
21%.............................................................................70 t,
22%..............................................................................80 t,
23%..............................................................................90 t,
24%.............................................................................100 t,
25%..............................................................................110 t,
30%..............................................................................150 t,
35%..................................................... dep�e�te 150 t.
C�nd media pe sond� �i zi, �ncep�nd dela 10 tone �n sus, e cuprins� �ntre cifrele ar�tate �n acest tablou, redeven�ele se vor calcula prin interpola�ie liniar�. .............�
Observa�ii: �n legile petrolului din 1995 �i 2004 nu exist� restric�ii referitoare la perimetre. �n timp ce �n legea din 1995, redeven�a era �n natur� �i f�r� valori date prin lege (cot� procentual� din produc�ia brut� realizat�, convenit� �ntre ANRM �i titularul acordului petrolier pentru fiecare z�c�m�nt �n parte, la �ncheierea acordului petrolier), �n legea din 2004, redeven�a este �n bani (cot� procentual� din valoarea produc�iei brute) �i are valori date prin lege de maximum 13%.
Art. 196. -� ... Toat� produc�iunea de �i�eiu trebuie s� fie prelucrat� �n rafin�riile de petrol din �ar�....�
Art. 198. -� Consuma�iunea intern� din fiecare fel de produs, trebuie sa fie complet satisf�cut� �i cu �nt�ietate...............�
Observa�ie: Legile petrolului din 1995 �i 2004 nu prev�d aceste lucruri, cu consecin�e nefaste pentru Rom�nia.
Pentru minereuri metalifere �i alte minerale, inclusiv aur, Legea din 1924 prevede:
Art. 203. -�Suprafa�a perimetrului rezervat pentru explorare prin permis exclusiv, va fi dela 50 hectare p�n� la 100 hectare........�.
Observa�ie: Nu exist� limite ale perimetrului �n legile minelor postdecembriste. Licen�a 47/1999 de exploatare, cu care RMGC face din 1998 explorare (!), a avut un perimetru modificat variind �ntre circa 1200 ha �i 4282 ha.
Art. 205. - �Concesiunea se acord� pe baz� de redeven��..........
Pentru platin� �i aur redeven�a se fixeaz� la 2% din con�inutul �n aur sau platin�, constatat la analiz� �n laboratoarele oficiale indicate de Ministerul Industriei �i Comer�ului.....
Redeven�a se va lua �n natur�, fie ca metal pur, fie ca produs concentrat ......�
Observa�ii: Legile minelor 61/1998 �i 85/2003 prevedeau o redeven�� de 2% din valoarea produc�iei miniere realizate anual. Din 2009, redeven�a a fost m�rit� la 4%.

Anexa 2��������etc


www.acad.ro/forumuri/doc2013/d0619-ProiectulRosiaMontana-Analiza...


SSS, Stimabile IGNORANT.

Bine, bine, am inteles, e jale cu proiectul RM ... nu e bun ...
Atunci hai sa-i fortam, dracu stie cum, pe conducatori, sa investim in autostrazi, spre exemplu !
Trebuie sa facem ceva, trebuie sa urnim economia asta.
Cum ii intrebam cate fonduri europene au tras din miliardele alea alocate ?
Ce trebuie sa facem filozofule ?
Ia, zi tu, ca le stii pe toate ....

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51

De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

Nu zau ?
Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu.
Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este.
Evident ca Basescu e de vina.
Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ...
Si al tau ...
Vrei Justitie ca pana-n 2004 ?
Asta e calea !
Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ?
Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba !
Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ...
Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ?
Ne e mai bine ?
Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ?

ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine !
la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta !
da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef !

100 km/h PE AUTOSTRADA???????????? Si la capitolul circulatie esti varza??? In alte tari iti luai chiar amenda! Dar in Romania ,desi exista legea punerea in aplicarelasa de dorit! Limita maxima de viteza pe autostrazile(multe sau putine e alta discutie) din Romania este de 130km/h iar daca circuli in mod nejustificat cu viteza mult redusa e contraventie pentru stanjenirea circulatiei!

Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i �i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri! Parazitii (Noi vrem respect)

De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 12:41:14br />
Ce trebuie sa facem filozofule ?

Sa te alaturi "eco anarhistilor", Simabile IGNORANT fudul.
Hai, mars la Bucuresti si participa la protest , confectioneaza-ti si-o pancarta si inscriptioneaza-i un slogan conform nemultumirilor personale.

Libertatea ti-o cuceresti, nu poate fi oferita gratuit.
Drepturile se obtin, nu se se cersesc.
Confortul social se construieste, nu se lasa constructia in seama sau la cheremul altora.


Cui ii pasa , nu sta-n casa !

De la: _1075_, la data 2013-10-05 13:49:22

De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 12:41:14br />
Ce trebuie sa facem filozofule ?

Sa te alaturi "eco anarhistilor", Simabile IGNORANT fudul.
Hai, mars la Bucuresti si participa la protest , confectioneaza-ti si-o pancarta si inscriptioneaza-i un slogan conform nemultumirilor personale.

Libertatea ti-o cuceresti, nu poate fi oferita gratuit.
Drepturile se obtin, nu se se cersesc.
Confortul social se construieste, nu se lasa constructia in seama sau la cheremul altora.


Cui ii pasa , nu sta-n casa !

Multumesc, ma asteptam la sfatul asta, era previzibil, ma imbrac, imi fac pacarda si plec la protest.
Esti genial, mie nu-mi daduse prin minte ...

De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 15:04:47

De la: _1075_, la data 2013-10-05 13:49:22

De la: 9am_1454, la data 2013-10-05 12:41:14br />
Ce trebuie sa facem filozofule ?

Sa te alaturi "eco anarhistilor", Simabile IGNORANT fudul.
Hai, mars la Bucuresti si participa la protest , confectioneaza-ti si-o pancarta si inscriptioneaza-i un slogan conform nemultumirilor personale.

Libertatea ti-o cuceresti, nu poate fi oferita gratuit.
Drepturile se obtin, nu se se cersesc.
Confortul social se construieste, nu se lasa constructia in seama sau la cheremul altora.


Cui ii pasa , nu sta-n casa !

Multumesc, ma asteptam la sfatul asta, era previzibil, ma imbrac, imi fac pacarda si plec la protest.
Esti genial, mie nu-mi daduse prin minte ...

Poi ce faci monseur, pleci sa protestezi ca tolomacul de unul singur, mai cauta cativa nemultumiti si puneti bani de benzina impreuna , diminuezi cost transport/ Km fraiere, si maine, o tundeti la manifestatia de protest a eco anarhistilor de la Bucuresti.
Slab-slab, nu-ti "merge" mintea!

De la: sirboby, la data 2013-10-05 13:42:31

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51

De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

Nu zau ?
Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu.
Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este.
Evident ca Basescu e de vina.
Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ...
Si al tau ...
Vrei Justitie ca pana-n 2004 ?
Asta e calea !
Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ?
Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba !
Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ...
Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ?
Ne e mai bine ?
Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ?

ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine !
la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta !
da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef !

100 km/h PE AUTOSTRADA???????????? Si la capitolul circulatie esti varza??? In alte tari iti luai chiar amenda! Dar in Romania ,desi exista legea punerea in aplicarelasa de dorit! Limita maxima de viteza pe autostrazile(multe sau putine e alta discutie) din Romania este de 130km/h iar daca circuli in mod nejustificat cu viteza mult redusa e contraventie pentru stanjenirea circulatiei!

asa-i pe la tine, prin Englitera, p'aici pe la noi, unde mai circula si d'alde mine cu o Dacia 141o din ' 97, 100 km/ ora e onorabil ....poa' sa mearga si cu 110-120 da' i tremura toate tablele !
da' daca nu-ti place " varza" mea, cadoriseste-ma cu ceva mai fitos, ca doar ai de unde, Syrule !

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 17:57:32 ramine asa cum am vorbit si,
nu uita : LEGEA e lege si nu o schimba bas' sau ponta sau eu, c-asa vor muschii mei ! zice la Lege ca sunt permise max. 2 mandate, apoi 2 mandate sa fie ....sa nu se eternizeze NIMENI pe postul respectiv, facindu-si o retea de Influenta si Putere ! de ce crezi ca peste tot in lumea asta sunt limitate la max. 2 , nu ptr. ca in acest caz nu se mai poate vorbi de Democratie ,ci de dictatura ?

Madam Tigaie, iar faci pe desteapta bazandu-te pe informatiile cu care te-a imbecilizat FABULOSUL Gadea de la A3 !

De unde sti tu limitarile legislative in toata lumea?
Esti sigura ca Nitzu nu a incalcat Legea si nu a cedat presiunilor politice ale lui Ponta-Dragnea?
A vut Nitzu acord scris pentru schimbarea din functie a lui Papici, conf. Legii?

e.g.

REGULAMENTUL
de ordine interioar� al Direcției Naționale Anticorupție
aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/2006 al Ministrului Justiției
Publicat �n: Monitorul Oficial Nr. 852 din 17 octombrie 2006


CAPITOLUL IAtribuțiile procurorului șef direcție


g) numește și revoc� procurorii Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii;
h) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea sau revocarea procurorilor din funcțiile de conducere ale Direcției Naționale Anticorupție, potrivit legii;
i) recomand� procurorului general al Parchetului de pe l�ng� �nalta Curte de Casație și Justiție delegarea procurorilor la Direcția Național� Anticorupție;


Stiai Madam Tigaie, stiai ?

nu stiu eu prea multe, dar stiu ca nicaieri in lumea Democratica, nu se depasesc 2 mandate !

De la: gabigabi2, la data 2013-10-05 15:56:48nu stiu eu prea multe, dar stiu ca nicaieri in lumea Democratica, nu se depasesc 2 mandate !

vezi Rusia., PUTIN V. madam tigaie.

Ce mi-ar placea, sa-l vad pe Ponta presedinte si pe "base" PM. chiar ca sucomba Madam Tigaie instant ! hahahahahahahahahahahahahahaaaaaaa!

o COABITARE vizaverceqa !

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 17:57:32 ramine asa cum am vorbit si,
nu uita : LEGEA e lege si nu o schimba bas' sau ponta sau eu, c-asa vor muschii mei ! zice la Lege ca sunt permise max. 2 mandate, apoi 2 mandate sa fie ....sa nu se eternizeze NIMENI pe postul respectiv, facindu-si o retea de Influenta si Putere ! de ce crezi ca peste tot in lumea asta sunt limitate la max. 2 , nu ptr. ca in acest caz nu se mai poate vorbi de Democratie ,ci de dictatura ?

In acest caz , era mai simplu sa nu-i prelungeasca mandatul inainte cu o saptamana , in loc sa-l demita fix la o ora dupa ce a anuntat finalizarea dosarului lui Dragnea .
Problema e : ce te deranjeaza mai mult , faptul ca mandatul i-a fost prelungit sau faptul ca Dragnea e pasibil de pedeapsa ?
Si mai ziceti ca vreti un Tepes in tara asta !!! Pai mentalitatea multora demonstreaza contrariul

Va dau eu un Tepes.


lh3.googleusercontent.com/-_fjo6cE79Y0/UlAbX1dn5GI/AAAAAAAA9Ok/G...

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2013-10-05 18:20:48Va dau eu un Tepes.


lh3.googleusercontent.com/-_fjo6cE79Y0/UlAbX1dn5GI/AAAAAAAA9Ok/G...]



A- patra oara cand il postezi, ma tzaca.
E grav, de cand n-ai mai sarutat o kagica faina, ma tzaca ?
Siermanul de tineeeeee....

De la: _1075_, la data 2013-10-05 18:26:22

De la: nastasemihail, la data 2013-10-05 18:20:48Va dau eu un Tepes.


lh3.googleusercontent.com/-_fjo6cE79Y0/UlAbX1dn5GI/AAAAAAAA9Ok/G...

A- patra oara cand il postezi, ma tzaca.
E grav, de cand n-ai mai sarutat o kagica faina, ma tzaca ?
Siermanul de tineeeeee....

Hai sictir si la mai mare.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: gabigabi2, la data 2013-10-05 15:45:07

De la: sirboby, la data 2013-10-05 13:42:31

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51

De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

Nu zau ?
Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu.
Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este.
Evident ca Basescu e de vina.
Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ...
Si al tau ...
Vrei Justitie ca pana-n 2004 ?
Asta e calea !
Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ?
Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba !
Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ...
Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ?
Ne e mai bine ?
Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ?

ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine !
la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta !
da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef !

100 km/h PE AUTOSTRADA???????????? Si la capitolul circulatie esti varza??? In alte tari iti luai chiar amenda! Dar in Romania ,desi exista legea punerea in aplicarelasa de dorit! Limita maxima de viteza pe autostrazile(multe sau putine e alta discutie) din Romania este de 130km/h iar daca circuli in mod nejustificat cu viteza mult redusa e contraventie pentru stanjenirea circulatiei!

asa-i pe la tine, prin Englitera, p'aici pe la noi, unde mai circula si d'alde mine cu o Dacia 141o din ' 97, 100 km/ ora e onorabil ....poa' sa mearga si cu 110-120 da' i tremura toate tablele !
da' daca nu-ti place " varza" mea, cadoriseste-ma cu ceva mai fitos, ca doar ai de unde, Syrule !

Dar bani de timbrul ,,de mediu'' a lui Tonta ai?
PS. Daca nu te tine ,,caroseria'' folosesti drumurile nationale ca vitezele sunt limitate a 90Km /h sau in cel mai rau caz nu te bagi in depasirea ,,TIR-rilor'. stai in urma lor cu 90 km/h si nu te mai clacsoneaza nimeni!

Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i �i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri! Parazitii (Noi vrem respect)

De la: sirboby, la data 2013-10-05 19:09:50

De la: gabigabi2, la data 2013-10-05 15:45:07

De la: sirboby, la data 2013-10-05 13:42:31

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 16:03:51

De la: 9am_1454, la data 2013-10-04 12:29:41

De la: gabigabi2, la data 2013-10-04 09:27:39dupa toate cite s-au spus pe aici, tu continui s-o tii pe' a ta cu o incapatinare de catir !
eu macar m-am scirbit de toti, tu INSISTI si INSISTI !
omuleeee, bas' al tau se BAGA-n toate , inclusiv in treburile Justitie....de fapt, mai ales acolo , caci e instrumentul cel mai eficace ptr. a-si tine dusmanii sub cheie si acum, cu Papici asta, a Intervenit iar, desi Constitutia Nu ii permite !

Nu zau ?
Cum face Ponta cate-o tampenie, cum e de vina Basescu.
Basescu a declarat ce-a zis Ponta, este.
Evident ca Basescu e de vina.
Toti sunt Basisti si Macovisti, dupa capul lui Ponta si al uselistilor ...
Si al tau ...
Vrei Justitie ca pana-n 2004 ?
Asta e calea !
Nu vrei ca Dan Voiculesc sa ajunga la puscarie ?
Perfect. Sa-i schimbe pe basisti cu pontisti si voiculescieni si gata treaba !
Basescu e ala raul si Ponta e de la aia bunii ...
Dar noua, noua celorlalti, cum ne va fi ?
Ne e mai bine ?
Ce ni se va intampla noua, astora simpli, cand vom contesta in justitia lui Ponta nu a lui Basescu o amenda de circulatie in valoare de cateva sute de milioane ? Cam ce crezi tu Gabi, ca ni se va intampla ? Ne vom vinde casele sa le dam spaga politistilor, procurorilor si judecatorilor pontisti ?

ma lasa rece treaba cu amenda si, din pctul meu de vedere sa-i arda la buzunare pe toti nesimtitii ce umplu soselele Ro ! nu o data ni s-a-ntimplat sa mergem cu 100 km/ ora pe autostrada si sa fim claxonati, presati, injurati ca la usa cortului sau trimisi la cimitirul Vesnica Pomenirea, ca cica mergem prea incet ....ca dupa nush' citi km . sa-i vedem facind accident ,bagindu-i si pe altii in spital sau mai rau ! ....deci, dupa capul meu "timpit" nu exista decit o varianta : Respecta Legea si-i bine !
la fel si cu bas' : sa respecte-ntii si-ntii Constitutia ca ea e LEGEA-n statul asta !
da, Ponta , in infatuarea lui i-a ridicat Jupinului mingea la fileu spunind de basisti si toate discutiile s-au concentrat pe asta ,uitindu-se ca i s-a luat papica de la gura lui Papici ptr. simplu motiv ca avusese deja 2 mandate si prelungire la prelungire si asta incalca Legea .... era de ajuns sa spuna asta si sa nu-i dea apa la moara scandalagiului-sef !

100 km/h PE AUTOSTRADA???????????? Si la capitolul circulatie esti varza??? In alte tari iti luai chiar amenda! Dar in Romania ,desi exista legea punerea in aplicarelasa de dorit! Limita maxima de viteza pe autostrazile(multe sau putine e alta discutie) din Romania este de 130km/h iar daca circuli in mod nejustificat cu viteza mult redusa e contraventie pentru stanjenirea circulatiei!

asa-i pe la tine, prin Englitera, p'aici pe la noi, unde mai circula si d'alde mine cu o Dacia 141o din ' 97, 100 km/ ora e onorabil ....poa' sa mearga si cu 110-120 da' i tremura toate tablele !
da' daca nu-ti place " varza" mea, cadoriseste-ma cu ceva mai fitos, ca doar ai de unde, Syrule !

Dar bani de timbrul ,,de mediu'' a lui Tonta ai?
PS. Daca nu te tine ,,caroseria'' folosesti drumurile nationale ca vitezele sunt limitate a 90Km /h sau in cel mai rau caz nu te bagi in depasirea ,,TIR-rilor'. stai in urma lor cu 90 km/h si nu te mai clacsoneaza nimeni!

Cred ca se interpreteaza gresit chestiunea cu 130 km/h viteza maxima pe autostrazi.
Eu inteleg ca asta e viteza maxima cu care am voie sa rulez pe autostrada.
Dar, daca exista, si exista pe unele portiuni, indicatoare care imi arata, pentru fiecare banda, care e viteza cu care pot rula pe fiecare, atunci pot merge si cu 80 km/h pe prima banda, cu exceptia portiunilor din apropierea benzilor de accelerare din intrarile laterale, fara sa supar pe nimeni.
Ca sa nu mai vorbesc despre mersul cu 100 km/h pe prima banda care este folosita, de obicei, de toata lumea, in special de autocamioane.
Eu cred ca esti in eroare cu privire la observatia pe care i-ai facut-o lui Gabi.
Pe autostrada nu esti OBLIGAT sa rulezi cu 130 km/h ! Nu am vazut (se poate sa existe pe la unii, dar foarte rar, cred) sa existe semn rutier cu viteza minima obligatorie. Am vazut astfel de semne dar rare si nu pe autostrazi ! Pe autostrazi nu exista decat semne care limiteaza viteza pe anumite portiuni din ele. Referitor la viteza, vorbesc.
Revenind la patania lui Gabi-Cotoroanta, desi e o tampita cu privire la politica, in exemplul pe care l-a dat avea dreptate. Avea dreptul sa mearga cu 100 km/h, linistita, din orice motiv dorea, fara s-o semnalizeze nimeni, chiar daca ar fi mers pe banda a doua si prima era libera.
Daca am inteles bine ea a subliniat ca numai in romania se intampla asta !
Si are dreptate !
Cum iesi din Romania, pe nici o autostrada, nu te face nimeni cu farurile ca sa-i eliberezi lui drumul, chiar daca esti deosebit de prost si conduci ca o cisma. Toti te ocolesc pe banda libera si-si vad de drum cu viteza pe care o cred ei de cuviinta, uneori peste cea legala, fara sa faca gesturi obsecene, fara sa faca nimic. E mult mai multa toleranta in afara si mult grobianism pe soselele si autostraizle noastre. Si spun asta dupa ce am rulat, in ultimii 6 ani, aproape 40.000 km pe autostrazile din afara tarii. Numai romanii si bulgarii au apucaturi de genul asta, ceilalti nu !
Deci, mai pe scurt: limitarea de viteza nu insemna ca trebuie sa rulezi cu viteza aia ci cu oricare viteza mai mica decat aceea, daca nu exista, subliniez, un indicator care sa regelemnteze viteza minima obligatorie !
Am vazut soferi varstnici, cam la 80 de ani, mergand cu 70-80 km/h, pe autostrada, pe prima banda, alaturi de o batranica tot cu parul alb, fara ca cineva sa-i injure sau sa le faca nu stiu ce semne.
Se pare ca numai la noi exista soferi care cred ca le-a luat ma-sa sosea si toti ceilalti trebuie sa se arunce in santuri cand apar ei pe sosea, autostrada ...
E cu atat mai jalnica atitudinea asta cu cat pe autostrada ai optiuni foarte facile sa depasesti pe cineva care merge mai incet, fara sa te basici ca nu merge cu viteza pe care o crezi tu de cuviinta.