Ce parere aveti despre viata de pe pamant, aparitia ei si scopul acesteia...?

De la: mytcor, la data 2009-01-07 19:54:06Humanaeque memor sortis, quae tollit eosdem Et premit, incertas verere vices

...ai gija @laly...Biblia nu se discuta, nu se interpreteaza, nu se filozofeaza pe margine textelor ei, ....SE RESPECTA !....

As avea de facut o observatie... Biblia NU AR TREBUI sa se discute, interpreteze,filozofeze pe marginea textelor ei... AR TREBUI sa se respecte.
Dar spune-mi te rog, este asa mereu? Eu as zice ca nu. Nu se respecta si intotdeauna vei gasi pe cineva care talmaceste si rastalmaceste textele biblice dupa bunul plac. Nu crezi?

IMI PLAC DISCUTIILE CARE SUNT PE ACEST FORUM. EU CRED CA SUNT CONSTRUCTIVE SI ORICINE ISI POATE SPUNE SI FACE O PARERE. AM AFLAT MULTE CHESTIUNI PE CARE NU LE STIAM SI AM INCERCAT SA AFLU MAI MULTE DESPRE ELE. ORICE INFORMATIE ESTE BINEVENITA DIN PARTEA ORICUI!
CRED, TOTUSI, CA ADEVARUL ESTE UNDEVA IN NOI SI TREBUIE SA-L CAUTAM. VOM FI APROAPE DE EL ATUNCI CAND VOM SIMTI O PACE IN SUFLET, UN ECHILIBRU CU NOI INSINE, CU CEI DIN JUR, CU NATURA!

EU CRED IN DUMNEZEU, AM UNELE PARERI, DAR NU POT SPUNE DEOCAMDATA CE ESTE SAU CARE ESTE ADEVARUL! SPER SA MA APROPII DE ADEVAR!

AS VREA SA VA ROG SA NU VA MAI JIGNITI SI SA VA DENIGRATI UNUL PE ALTUL. DIALOGUL PE ARGUMENTE SI CONTRAARGUMENTE CRED CA ESTE SUFICIENT!

PACE SI TOATE CELE BUNE!

"SENSUL VIETII ESTE CAUTAREA SENSULUI VIETII" (NU MAI STIU CINE A SPUS-O) :)

De la: homemarcel0, la data 2009-01-07 19:50:43... OVELO ... in ce SECTA esti ? ... de ce nu lasi oamenii in pace ? ... de ce esti RAU ... de ce ii INDOCTRINEZI ... si ei au dreptul la viata lor ... nu ii poti obliga sa repete o viata aceleasi cuvinte ... e inuman ... prefer sa fiu ortodox, catoloc sau musulman decit sa traiesc o viata in halul in care iai adus tu pe acesti oameni ...

Vezi ca nu intra pe aici.

Muta mesajul.

Lasa-l Maria...deja e zapacit de cap.....la asa IQ....mai bine mergea la spovedanie....se mai elibera de venin.....

Lasa-l Maria...deja e zapacit de cap.....la asa IQ....mai bine mergea la spovedanie....se mai elibera de venin.....

De la: symy, la data 2009-01-07 20:37:49Lasa-l Maria...deja e zapacit de cap.....la asa IQ....mai bine mergea la spovedanie....se mai elibera de venin.....

symy
Nu-i mai provoca.
Vreau un pic de liniste.

IQ-ul nu-i suficient, ..mai .avem nevoie si d-un cat-de-cat EQ+SQ

formula completa ar fi cam asa: IQ+EQ+SQ= inteligent person

daca-i nevoie execut traducerii ( bun inteles, contra cost )

De la: maria_tudorie, la data 2009-01-07 20:39:38

De la: symy, la data 2009-01-07 20:37:49Lasa-l Maria...deja e zapacit de cap.....la asa IQ....mai bine mergea la spovedanie....se mai elibera de venin.....

symy

Nu-i mai provoca.

Vreau un pic de liniste.

... maria ... OVELLO ... asa cum EVITA acum sa fie OM ... asa va evita intotdeauna ... i-am tot cerut sa isi spuna SECTA din care face parte ... EVITA ... asta e OM ... CREDINCIOS ... in asta iti pui sperantele ? ... FACI O MARE GRESEALA ... citeste si tu in ce te-ai bagat ... pe internet ... nu insista in GRESEALA ... ai posibilitatea de a te lamuri ... nu evita ADEVARUL ... nu trai intr-o lume impusa ... nu deveni o MASINA de repetat cuvinte ...

... inca ceva ... pe lumea asta NIMIC NU E GRATIS ... nu exista cluburi exclusiviste ... TREBUIE SA PLATESTI ... traiesti ... mori ... DAI ... Ai ... daca nu respecti pe altii vei suferi ... DE DOUA ORI ... la cit ai mai suferit pina acum ...

Parintele Ilie Cleopa despre adventisti, baptisti, iehovisti si alti sectanti

--------------------------------------------------------------------------------

Mi-au pus �ntreb�ri despre unitatea Bisericilor, c� ei vor s� uneasc� Bisericile si s� fac�, precum a zis M�ntuitorul, o turm� si un p�stor. �Domnule director, i-am zis, biserica dumneavoastr�, protestantismul, este suspendat �n aer. N-are temelie! -Dar de ce, p�rinte? - Unde vi-i Sf�nta Traditie? Unde-s Sfintele Canoane? Unde-i practica Bisericii de 2000 de ani? Ati desfiintat totul si acum vreti s� v� apropiati de noi? Este imposibil! Noi de-abia avem puncte comune cu catolicii, dar�mite cu protestantii. Ei sunt la foarte mare distant� de noi, au numai dou� Taine, si acelea nu ca taine, ci numai ca simboluri: Botezul si Cina Domnului. La Cina Domnului fac o masa comemorativ� cu p�ine si cu vin �n cinstea lui Hristos, dar nu mai cred c� se preface p�inea si vinul �n Trupul si S�ngele Domnului. N-am c�nd s� spun discutia de acolo c�-i mult de spus.�
�-Cum vedeti unirea Bisericilor?�, P�rintele r�spunde: �-Fratilor, unirea Bisericii nu este lucru omenesc ci dumnezeiesc. Nu-i �n puterea noastr�. Iat� cum v�d eu: s� punem post si rug�ciune c�tre Dumnezeu si c�nd va veni Duhul Sf�nt s� ne g�seasc� ca Sfintii Apostoli. Asta e lucrarea Duhului Sf�nt. Iar dac� va veni Duhul Sf�nt c�nd �l cerem cu post si rug�ciune, c�nd va veni la toate mintile arhiereilor catolici si ortodocsi, va fi aceeasi g�ndire: Hai s� ne unim c� n-au fost la �nceput dou� Biserici ci una singur�. Deci asta s� cerem de la Dumnezeu, c� El poate face unitate de vederi �n toate privintele� Iar dac� este vorba s� se cread�, s� se fac� unitate de credint�, atunci numai Domnul stie� Noi, nu.�
�Ati v�zut la primi voievozi crestini ai rom�nilor, de c�nd sunt cele trei t�ri rom�ne, Moldova, Muntenia si Ardealul, toti au fost ortodocsi� Stefan cel Mare nu a fost baptist! Mircea cel B�tr�n nu a fost evanghelist sau adventist! Alexandru cel Bun nu a fost martorul lui Iehova; nebunii �stia au venit acum. Nici o sect� nu exista �n tara noastr� pe atunci. Acestia vin din str�in�tate, pl�titi de masoni, s� ne strice dreapta credint� si originea noastr� de popor ortodox (�). S� tineti credinta care ati supt-o de la piepturile maicilor voastre! S� tineti credinta pe care o avem de dou� mii de ani! Nu v� luati dup� slugile satanei care vin din Apus cu milioane de dolari. Ei cump�r� pe prosti si pe nel�muriti �n credint�, s� rup� unitatea �n sufletul poporului rom�n si vor s� fac� cele mai mari erezii si nebunii �n tara aceasta. P�ziti-v� de acestia! Au case de rug�ciuni dar acolo e casa satanei. (Ortodoxia si internationalismul religios, ed. Scara, 1999)

Toti cei care s-au convertit la aceste mari rataciri provenite mai ales din America [SUA} singuri s-au auto-anatemizat conform Sfintelor Canoane ale Bisericii lui Hristos, Sfinte Canoane in Care ei nici nu mai cred, sub motivul ca sunt prea vechi si ruginite si nu sunt adaptate modernismului diavolesc actual!

CULTELE PROTESTANTE
(Biserica Reformat�, Biserica Evanghelic� C.A., Biserica Evanghelic� Lutheran� S.P. �i Cultul Unitarian)





Cultele protestante sunt confesiuni cre�tine desprinse din catolicism �n prima jum�tate a sec.al XVI‑lea prin mi�carea Reformei. Protestantismul �nglobeaz� Biserica Lutheran� (evanghelic�), Biserica Reformat� (calvini�tii �i zwinglienii), Biserica Anglican�, Cultul Unitarian �.a.
Din punct de vedere doctrinar, protestantismul se concentreaz� �n cele patru principii ale Reformei: �Sola Scriptura� (Biblia este unicul izvor autentic al revela�iei divine), �Sola Fidae� (m�ntuirea se c�tig� numai �n urma credin�ei), �Sola Gratia� (nu meritele omului ci numai harul divin �l salveaz� pe om �n ve�nicie) �i �Solus Christus� (numai Hristos este mijlocitorul dintre Dumnezeu �i oameni).
Protestantismul a simplificat ritualul, a fost suprimat cultul Fecioarei Maria �i al sfin�ilor, s‑a �nl�turat venerarea icoanelor, s‑a renun�at la post, iar tainele au fost reduse numai la dou�: (botezul �i �mp�rt�ania).
Organizatoric, protestantismul a �nl�turat primatul papal, ierarhia tradi�ional�, celibatul preo�ilor �i monahismul �i a acordat laicilor un rol important �n Biseric�. �n ultimele decenii, cultele protestante, inclusiv cele din �ara noastr�, au acceptat hirotonia femeilor. Unele biserici protestante au promovat femeile �i �n func�ia de episcop.


Biserica Ortodoxa Romana

Poporul rom�n - popor romanic, a�a cum o dovede�te �i limba, �n toate elementele ei - este singurul din Europa de Est ce apar�ine popoarelor latine. Formarea sa este rezultatul simbiozei popula�iei autohtone traco-geto-dace cu coloni�tii veni�i din Imperiul roman �i a asimil�rii treptate a altor neamuri stabilite vremelnic pe �ntinsa vatr� pe care el s-a pl�m�dit. Aici, cre�tinismul a �nceput s� p�trund� �nc� din timpul apostolic. �n Dobrogea - fost� Scytia Minor - Cuv�ntul Evangheliei a fost propov�duit, �n cea de a doua jum�tate a secolului I d.H., de c�tre Sf�ntul Apostol Andrei. Dup� cucerirea Daciei de c�tre Imperiul Roman (106 d.H.), num�rul credincio�ilor din nordul Dun�rii a �nceput s� creasc�, fie prin venirea aici a unor adep�i ai cre�tinismului, pleca�i din mijlocul popula�iilor romanizate de la sud de Dun�re, fie prin cei sosi�i �n aceste locuri odat� cu coloni�tii, armata, minerii �i negustorii, trimi�i �n noua sa provincie de Imperiul Roman. �n marea lor majoritate, ace�tia proveneau din provincii deja �misionate de apostolii Domnului". Dup� retragerea, �n anul 271 d.H., a administra�iei �i armatei romane din nordul Dun�rii, cre�tinii, nemaitem�ndu-se de autoritatea �nc� p�g�n� a Romei, care-i urm�rea �i pedepsea pentru credin�a lor, s-au �nmul�it �i au �nceput s� se organizeze biserice�te.
Marele num�r al martirilor daco-romani de la Dun�rea de Jos din timpul persecu�iei �mp�ratului Diocle�ian (284-305), care au pl�tit cu via�a m�rturisirea credin�ei �n Hristos, probeaz� r�sp�ndirea cre�tinismului, �n acel timp, prin aceste p�r�i. Totodat�, �nt�re�te convingerea c�, �n aceast� zon�. cre�tinismul era cu mult mai vechi, de vreme ce �n timpul perioadei romane existau episcopi �i preo�i.
Dezvoltarea cre�tinismului a luat un av�nt deosebit la str�mo�ii no�tri, at�t din sudul, c�t �i din nordul Dun�rii, �n timpul P�cii Constantine, care a urmat edictului de toleran�� religioas� de la Milano, din anul 313 d.H. Ca urmare, la Dun�rea de Jos se �nt�lnesc func�ion�nd numeroase centre episcopale, unele desigur mult mai vechi. Printre acestea s-a aflat �i Episcopia Tomisului, �nfiin�at� - foarte probabil - �n ultima parte a secolului al III-lea, cu autoritate canonic� at�t �n dreapta, c�t �i �n st�nga Dun�rii. Ridicat�, �n veacul al V-lea, la rangul de arhiepiscopie autocefal� �i apoi de mitropolie, aceasta a avut �n jurisdic�ie canonic�, �n secolul urm�tor, 14 scaune episcopale.
�n secolul al Vl-lea. �mp�ratul Justinian (527-565) a readus st�p�nirea bizantin� �n st�nga Dun�rii, reunind acest teritoriu, si biserice�te, cu cel din dreapta fluviului, prin punerea sa sub autoritatea canonic� a Arhiepiscopiei Justiniana Prima, pe care o �nfiin�ase �n anul 535. Ajutat� de astfel de �mprejur�ri, cre�tin�tatea nord-dun�rean� a f�cut progrese �nsemnate. Bazilici �i alte numeroase vestigii paleocre�tine descoperite p�n� acum pe aproape �ntreg cuprinsul ��rii noastre confirm� acest lucru.
Terminologia cre�tin� din limba rom�n�, mai cu seam� aceea care exprim� no�iunile fundamentale de credin��, constituie, la r�ndul s�u, un indiciu c� str�mo�ilor no�tri li s-a vestit Cuv�ntul Evangheliei �i �n limba latin�, pe care, ca popula�ie romanizat�, o �n�elegeau.
�n concluzie, atunci c�nd poporul rom�n a ap�rut �n istorie ca popor de sine st�t�tor �i de gint� latin�, el era deja cre�tin, fiind astfel unul dintre pu�inele neamuri care, f�r� a avea o dat� fix� a �ncre�tin�rii lor, s-a n�scut cre�tin �i a�a a r�mas p�n� ast�zi, fiind singurul popor latin de credin�� ortodox� �i, totodat�, cel mai vechi neam cre�tin din aceast� parte a Europei. Mai mult, ca propov�duitor al Cuv�ntului Evangheliei, el a preg�tit pe bulgari �i slavi pentru �ncre�tinare. La r�ndul s�u, silit de �mprejur�ri istorice, a trebuit, ulterior, s� primeasc� limba slava �n cultul Bisericii sale, folosind-o p�n� prin secolul al XVII-lea.
�n secolul al XlV-lea, dup� formarea statelor feudale rom�ne�ti de la sud �i est de Carpa�i - �ara Rom�neasc� �i Moldova - ca o prob� a deplinei lor independen�e politice, s-a p�it �i la organizarea lor bisericeasc�, astfel c� �n anul 1359 a luat fiin�� Mitropolia ��rii Rom�ne�ti (a Ungrovlahiei) cu sediul la Curtea de Arge�, iar �n anul 1401 a luat fiin�� Mitropolia Moldovei, cu sediul la Suceava, care a fost confirmat� de Patriarhia de la Constantinopol.
�n anul 1370, �n �ara Rom�neasc� se �nfiin�eaz� o nou� mitropolie la Severin, iar la �nceputul secolului al XVI-lea c�te o episcopie la R�mnicu V�lcea �i la Buz�u. La est de Carpa�i, �n secolul al XV-lea s-au �nfiin�at episcopiile de la Roman �i R�d�u�i, iar �n secolul al XVI-lea episcopia de la Hu�i �i �n 1864 episcopia Dun�rii de Jos.
�i �n Transilvania au existat centre episcopale ortodoxe: mai �nt�i la D�b�ca, apoi la Vad, Feleac, Geoagiu, B�lgrad (Alba lulia), Ienopole, Caransebe�, Arad, Oradea �i Sighet. Mitropolia Ortodox� a Transilvaniei, atestat� documentar �nc� din a doua jum�tate a secolului al XVI-lea, a fost desfiin�at� �n anul l 701, a fost reactivat�, ca episcopie nou� �n anul 1761, iar �n anul 1864 a fost ridicat� la rangul de mitropolie, a�a cum este �i ast�zi.
Mitropoli�ii ��rii Rom�ne�ti �i ai Moldovei, �mpreun� cu Bisericile lor, au stat �ntotdeauna �n leg�tura canonic� cu Patriarhia Ecumenic� din Constantinopol, au p�strat rela�iile fr��e�ti cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, �i s-au bucurat de o deosebit� cinste din partea lumii ortodoxe.
�n anul 1885, Patriarhul ecumenic Ioachim al IV-lea a semnat Tomosul Patriarhal de recunoa�tere a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Rom�ne, care, consacr�ndu-i acesteia deplina egalitate �n drepturi cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, consfin�ea unitatea ei cu �ntreaga Ortodoxie Ecumenic� din punct de vedere dogmatic, canonic �i liturgic. Tomosul Patriarhal, semnat �i de ceilal�i membri ai Sf�ntului Sinod al Patriarhiei Ecumenice, era al treilea document de acest fel, dup� cele din 1850 (emis pentru Biserica Greciei) �i din 1873 (emis pentru Biserica S�rb�).
Ridicarea Bisericii Ortodoxe Rom�ne, �n anul 1925, la rangul de Patriarhie a fost urmarea pe plan religios a des�v�r�irii unit��ii statale de la l Decembrie 1918, precum �i o ilustrare fireasc� a rolului jucat de Biseric� �n istoria poporului rom�n. Este unanim recunoscut c� �n momentele cardinale ale istoriei rom�nilor, Biserica Ortodox� a fost un factor primordial �n p�strarea �i afirmarea identit��ii na�ionale, religioase �i cultural-spirituale a poporului rom�n. Primele c�r�i �n limba rom�n� au fost tip�rite �n cadrul a�ez�mintelor biserice�ti, primele �coli rom�ne�ti �i a�ez�minte sociale �i de s�n�tate au fost cele organizate �n tinda �i �n jurul bisericilor.
Primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom�ne, Miron Cristea. �nsc�unat la l noiembrie 1925 (�1939), a fost urmat de patriarhii Nicodim Munteanu (1939-1948), Justinian Marina (1948-1977) �i Justin Moisescu (1977-1986). De la 9 noiembrie 1986, Biserica Ortodox� Rom�n� este p�storit� de Prea Fericitul P�rinte Teoctist, Arhiepiscop al Bucure�tilor, Mitropolit al Munteniei �i Dobrogei �i Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom�ne, hirotonit �ntru arhiereu �n anul 1950.
Recens�m�ntul popula�iei din anul 2002 a eviden�iat existen�a a circa 18,8 milioane de credincio�i ortodoc�i (86.7 %) din popula�ia ��rii, ceea ce din punct de vedere al num�rului de credincio�i situeaz� Biserica Ortodox� Rom�n� pe locul doi �ntre celelalte Biserici Ortodoxe surori.
Patriarhia Rom�n� �i desf�oar� activitatea pe baza Statutului pentru organizarea �i func�ionarea Bisericii Ortodoxe Rom�ne aprobat de Sf�ntul Sinod �i de Adunarea Na�ional� Bisericeasc� �n anul 1948 �i confirmat prin Decretul nr. 233 din 23 februarie 1949 al autorit��ilor de stat din acea vreme. De asemenea, sunt �n vigoare 12 Regulamente biserice�ti, aprobate de Sf�ntul Sinod pentru reglementarea diferitelor sectoare ale vie�ii �i activit��ii din Biserica Ortodox� Rom�n�.. �ntregul Corpus de Legiuiri ale Bisericii Ortodoxe Rom�ne �i, mai cu seam�, Statutul �i principalele regulamente au suferit de-a lungul vremii �i, �n deosebi, dup� anul 1990, numeroase �i importante modific�ri �i complet�ri aprobate de Sf�ntul Sinod �i Adunarea Na�ional� Bisericeasc�, �n virtutea deplinei autonomii biserice�ti, cu men�iunea c� procesul de revizuire a legisla�iei biserice�ti se afl� �n curs de desf�urare. Modific�rile operate de conducerea Bisericii Ortodoxe Rom�ne nu au mai fost supuse aprob�rii autorit��ilor de stat.
Biserica Ortodox� Rom�n� este organizata ca Patriarhie, cu titulatura �Patriarhia Rom�n�. Biserica Ortodox� Rom�n� este autocefal�, autonom� �i unitar� �n organizarea sa, p�str�nd unitatea dogmatic�, canonic� �i a cultului cu Biserica Ecumenic� a R�s�ritului. Cea mai �nalt� autoritate deliberativ� a Bisericii Ortodoxe Rom�ne pentru toate problemele dogmatice, canonice �i �n cult, precum �i pentru cele biserice�ti de orice natur� date �n competen�a sa, este Sf�ntul Sinod. Acesta se compune din Patriarh, ca pre�edinte �i to�i arhiereii �n func�iune (mitropoli�i, arhiepiscopi, episcopi, episcopi - vicari �i arhierei-vicari), ca membri. �ntre sesiunile Sf�ntului Sinod, problemele ivite sunt solu�ionate de Sinodul Permanent, alc�tuit din Patriarh �i mitropoli�ii �n func�iune.
Ca organ reprezentativ central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Rom�ne, pentru toate problemele administrative �i economice �i pentru cele care nu sunt de competen�a Sf�ntului Sinod, func�ioneaz� Adunarea Na�ional� Bisericeasc�, compus� din c�te trei reprezentan�i ai fiec�rei eparhii (un cleric �i doi mireni), desemna�i de adun�rile eparhiale respective pe termen de patru ani. Organul suprem administrativ �i, totodat�, organul executiv al Sf�ntului Sinod, c�t �i al Adun�rii Na�ionale Biserice�ti este Consiliul Na�ional Bisericesc. Acesta este alc�tuit din trei clerici �i �ase mireni, ale�i de Adunarea Na�ional� Bisericeasc� din r�ndurile ei pe termen de patru ani �i din vicarul administrativ patriarhal �i consilierii administrativi patriarhali ca membri permanen�i. Organul central executiv al Sf�ntului Sinod �i al Adun�rii Na�ionale Biserice�ti este Administra�ia Patriarhal�, prin Cancelaria Sf�ntului Sinod �i celelalte sectoare de activitate. Hot�r�rile organelor centrale biserice�ti sunt obligatorii pentru �ntreaga Biseric� Ortodox� Rom�n�.
Patriarhul este �nt�iul St�t�tor �ntre ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom�ne �i are titulatura: ��nalt Prea Sfin�itul Arhiepiscop al Bucure�tilor, Mitropolit al Munteniei �i Dobrogei, Loc�iitor al Cezareii Capadociei �i Prea Fericitul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom�ne�. �n exercitarea atribu�iilor sale executive, Patriarhul este ajutat de c�tre Episcopii-Vicari Patriarhali �i Administra�ia Patriarhal�, prin Cancelaria Sf�ntului Sinod �i prin celelalte sectoare de activitate.
Sub raportul or�nduirii canonice �i administrative, Biserica Ortodox� Rom�n�, organizat� ca Patriarhie, cuprinde: mitropolii, alc�tuite din mai multe eparhii (episcopii sau arhiepiscopii), care sunt conduse de c�tre un mitropolit, arhiepiscopii �i episcopii, ca unit��i administrative biserice�ti teritoriale alc�tuite din unit��i biserice�ti locale (protopopiate, parohii, m�n�stiri, schituri), conduse dup� caz de episcop sau arhiepiscop, av�nd organe administrative eparhiale proprii. Astfel, �n cadrul fiec�rei eparhii (episcopie sau arhiepiscopie) func�ioneaz� Adunarea eparhial�, ca organ deliberativ pentru toate problemele ei biserice�ti, administrative, culturale �i economice �i care se compune din reprezentan�ii clerului �i credincio�ilor, �n propor�ie de o treime clerici, respectiv dou� treimi mireni. Organul executiv al Adun�rii eparhiale este Consiliul eparhial din care fac parte arhiepiscopul (episcopul) locului, episcopul-vicar sau arhiereul-vicar, vicarul administrativ eparhial �i consilierii administrativi ca membri permanen�i, precum �i nou� membri (trei clerici �i �ase mireni), ale�i de c�tre Adunarea eparhial� din r�ndurile ei, cu un mandat de 4 ani.
Protopopiatul (protoieria) este o circumscrip�ie administrativ bisericeasc�, care cuprinde mai multe parohii din aceea�i eparhie, �ntinderea lor teritorial� fiind stabilit� de Adunarea eparhial�. Acestea sunt conduse de un protopop, care este organul de leg�tur� �ntre parohie �i eparhie �i care vegheaz� �n teritoriul ei buna desf�urare a activit��ii pastorale, misionare �i administrativ-gospod�re�ti a preo�ilor �i a parohiilor.
Parohia, ca unitate de baz� a bisericii, este comunitatea bisericeasc� a credincio�ilor, clerici �i mireni, a�eza�i pe un anumit teritoriu sub conducerea unui preot. Are ca organ deliberativ Aduna-rea parohial�, alc�tuit� din to�i b�rba�ii majori din parohie, iar ca organul executiv Consiliul parohial ales de Adunarea parohial� pe o durat� de patru ani. Adunarea parohial� alege �i Comitetul parohial, compus din femei, care are atribu�ii filantropice �i culturale.
M�n�stirea este un a�ez�m�nt �n care tr�ie�te o comunitate religioas� de c�lug�ri sau de c�lug�ri�e, hot�r��i a-�i consacra via�a rug�ciunii, s�r�ciei, �nfr�n�rii �i ascult�rii. Conduc�torul oric�rei m�n�stirii este chiriarhul locului, reprezentat de stare� (stare��), care este ajutat �n conducerea m�n�stirii de soborul m�n�stiresc, consiliul duhovnicesc �i consiliul economic.
La 1 ianuarie 2005, situa�ia Bisericii Ortodoxe Rom�ne �n cifre �i date se prezenta astfel: Sf�ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom�ne este alc�tuit din 48 de ierarhi; �n cuprinsul Patriarhiei Rom�ne func�ioneaz� un num�r de 14.100 unit��i biserice�ti �n �ar�: 1 centru patriarhal, 5 mitropolii, 10 arhiepiscopii, 15 episcopii, 161 protopopiate, 11.007 parohii �i 2.313 filii, 574 a�ez�minte monahale; sunt deschise cultului �i func�ioneaz� 14.574 loca�uri de cult: 63 catedrale (24 catedrale eparhiale si 23 biserici catedrale); 10.580 biserici parohiale, 2.072 biserici filiale, 433 biserici de m�n�stiri, 208 biserici de cimitir, 12 biserici funda�ionale, 48 biserici izolate, 298 capele parohiale, 171 capele de cimitir, 74 paraclise parohiale, 182 paraclise de m�n�stiri, 403 biserici si capele in institu�iile bugetare (89-armata, Ministerul Administra�iei �i Internelor, 37-penitenciare, 166-spitale, 50-unit��i de �nv���m�nt, 61-a�ez�minte ocrotire social�). Dintre acestea, �n jur de 2.400 de l�ca�uri de cult sunt clasificate �n patrimoniu na�ional ca monumente istorice, de art� �i arhitectur� bisericeasc�;
La 31 decembrie 2004 situa�ia construirii, restaur�rii, repar�rii �i �ntre�inerii l�ca�urilor de cult se prezenta astfel: s-a pus piatra de temelie �i au �nceput lucr�rile la 150 de biserici noi; au continuat lucr�rile la cele 1.031 biserici noi �ncepute �n anii anteriori dar neterminate; au fost finalizate lucr�rile la 191 de biserici nou construite �ncepute �n anii anteriori; au fost date �n folosin�� prin sfin�ire 146 de biserici nou construite; au continuat lucr�rile de reparare, restaurare �i consolidare la 445 biserici care nu sunt monumente; au fost pictate din nou 499 biserici; a fost restaurat� pictura la 319 biserici.
�n cuprinsul Patriarhiei Rom�ne, la 1 ianuarie 2005 func�ionau: pentru �nv���m�ntul preuniversitar integrat �n re�eaua �nv���m�ntului de stat: 18 �coli de c�nt�re�i biserice�ti, cu o durat� de 3 ani, cu 775 elevi; 8 �coli postliceale teologico-sanitare, cu 353 elevi; 39 de seminarii teologice liceale (dintre care 7 monahale), cu durata de 5 ani �i cu 6.146 elevi, �coli �n care predau 776 cadre didactice; pentru �nv���m�ntul universitar integrat �n re�eaua universitar� de stat, Cursuri de licen�� la Facult��i de Teologie Pastoral� �i cu duble specializ�ri (teologie-filologie, teologie-asisten�� social�, teologie-patrimoniu cultural, teologie-arheologie cre�tin�, teologie-limbaj mimico-gestual) �n 14 centre universitare (Alba lulia. Arad, Baia Mare, Bucure�ti, Cluj, Constan�a. Craiova. Gala�i, la�i, Oradea, Pite�ti, Sibiu, T�rgovi�te, Timi�oara), cu o durat� de 4 ani la cursurile de zi �i 5 ani �nv���m�nt deschis la distan�� �i cu 11.063 studen�i, procesul de �nv���m�nt fiind asigurat de 449 cadre didactice universitare; Ciclul de studii aprofundate (Master) �i Cursurile pentru preg�tirea Doctoratului �n Teologie la specializ�rile Teologie Biblic�, Teologie Istoric�, Teologie Sistematic� �i Teologie Practic�, �n 11 Facult��i de Teologie (Bucure�ti, Ia�i, Sibiu, Craiova, Timi�oara, Cluj-Napoca, Arad, Constan�a, Oradea, Pite�ti, T�rgovi�te). Exist�, de asemenea, un foarte intens schimb reciproc de burse de studii �i specializare organizat pe linie bisericeasc� dar �i pe linia Ministerului Educa�iei, �i Cercet�rii.
Perfec�ionarea personalului clerical se realizeaz� prin Cursuri �i examene pentru ob�inerea gradelor profesionale (definitiv, gradul II �i I), organizate �n 6 Facult��i de Teologie abilitate de Sf�ntul Sinod din tot at�tea centre universitare (Bucure�ti, Ia�i, Sibiu, Craiova, Timi�oara �i Cluj-Napoca).
Sub aspectul activit��ii editoriale �i publicistice, la 1 ianuarie 2005, ap�reau74 de titluri de reviste �i publica�ii periodice biserice�ti centrale, eparhiale, parohiale �i m�n�stire�ti. �n anul 2003 au fost publicate 211 titluri de carte teologic�, religioas�, de istorie �i spiritualitate cre�tin� �n cele 11 tipografii biserice�ti (Tipografia Institutului Biblic �i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom�ne �i tipografiile eparhiale de la Ia�i, Sibiu, Craiova, Timi�oara, Suceava, Cluj-Napoca, Alba Iulia, R�mnicu V�lcea, Caransebe� �i Oradea). �n aceste tipografii au fost tip�rite, �n zeci de mii de exemplare, lucr�ri fundamentale, �n primul r�nd Sf�nta Scriptur�, Noul Testament, Psaltirea, Mica Biblie, c�r�i de �nv���tur� cre�tin�, catehisme, c�r�i de cult, vie�ile sfin�ilor, c�r�i de rug�ciune, lucr�ri teologice, traduceri din Sfin�ii P�rin�i, manuale �colare �i tratate universitare dar �i lucr�ri �i mo-nografii de art� cre�tin�. Buletinul Oficial al Patriarhiei Rom�ne este �Biserica Ortodox� Rom�n� �i apare de 120 ani. Reviste de studii �i cercet�ri teologice importante sunt: la Bucure�ti � �Studii Teologice�, �Ortodoxia�, �Glasul Bisericii� �i �Vestitorul Ortodoxiei�; la Ia�i � �Teologie �i Via�� �i �Candela Moldovei�; la Sibiu � �Revista Teologic� �i �Telegraful Rom�n� (apare de 140 ani); la Craiova � �Mitropolia Olteniei� �i �Cetatea cre�tin�; la Timi�oara � �Altarul Banatului� �i ��nvierea�; la Cluj-Napoca � �Rena�terea� etc.
�n cuprinsul Bisericii Ortodoxe Rom�ne, func�ionau �n anul 2003, �n condi�iile legii, 4 posturi de radio proprii: Trinitas la Arhiepiscopia Ia�ilor, Rena�terea la Arhiepiscopia Clujului, Re�ntregirea la Arhiepiscopia Alba Iuliei, Ortodoxia la Bra�ov �i 1 post de radio on-line Mitropolia Olteniei la Arhiepiscopia Craiovei.
�n cadrul Bisericii Ortodoxe Rom�ne sunt organizate 317 colec�ii muzeale de art� religioas� �i centre pentru conservarea c�r�ii de patrimoniu �i a obiectelor vechi biserice�ti: 34 la centre eparhiale, 20 la protopopiate, 92 la parohii �i 111 la m�n�stiri, deservite de un num�r de 619 personal de specialitate (muzeografi, conservatori, restauratori, ghizi etc.) care se perfec�ioneaz� prin cursurile speciale anuale organizate de Patriarhia Rom�n� �i Ministerul Culturii �i Cultelor.
�n cuprinsul Bisericii Ortodoxe Rom�ne exist� valoroase biblioteci, dintre care men�ion�m: Biblioteca Sf�ntului Sinod, Biblioteca Palatului Patriarhal �i bibliotecile de la M�n�stirile Neam� �i Cernica, precum �i bibliotecile Facult��ilor de Teologie din Bucure�ti, Ia�i �i Sibiu.
Dup� 1989, Biserica Ortodox� Rom�n� �i-a reluat activitatea de asisten�� religioas� �n armat�, penitenciare, spitale �i �n a�ez�mintele filantropice (orfelinate, azile deb�tr�ni etc.), la 1 ianuarie 2005 aceast� activitate desf�ur�ndu-se �n 318 l�ca�uri de cult (75-armat�, ministerul de interne, 37-penitenciare, 112-spitale, 42-unit��i de �nv���m�nt, 52-a�ez�minte ocrotire social�), deservite de un num�r de 430 preo�i.
Activitatea social-filantropic� a Bisericii Ortodoxe Rom�ne, la nivelul celor 24 de eparhii, este asigurat� �n prezent de 188 de asisten�i sociali teologi, 17 preo�i misionari �i 12 lucr�tori sociali, care �i desf�oar� activitatea �n cadrul a 38 de Birouri de asisten�� social�. �i anume: 16 la nivelul centrelor eparhiale, 14 la protopopiate �i 8 birouri la nivelul parohiilor. Num�rul total al a�ez�mintelor sociale se ridic� la 118, �i anume: 39 de centre pentru copii orfani, 12 c�mine pentru b�tr�ni, 40 de cantine �i brut�rii sociale, 19 cabinete medicale �i farmacii sociale, 2 centre de diagnostic �i tratament �i 6 centre pentru asisten�a familiilor aflate �n dificultate.
�n anul 2004, prin programele social-filantropice ale Bisericii au fost asista�i: 55.900 copii proveni�i din casele de tip familial, orfelinate �i centre sociale, din familii s�race �i f�r� posibilit��i de �ntre�inere mai ales a celor cu dificult��i de adaptare, tulbur�ri afective �i de comportament; 44.500 v�rstnici, din c�minele de b�tr�ni �nfiin�ate �n diferite parohii �i m�n�stiri, din centrele sociale de tranzit �i ad�posturi de noapte, b�tr�ni singuri, nedeplasabili, abandona�i de familie �i care prezentau grave probleme de s�n�tate; 51.800 familii s�race, f�r� posibilit��i materiale, tineri, studen�i, �omeri, de�inu�i elibera�i, persoane cu handicap sau f�r� ad�post.
Redob�ndirea deplinei libert��i religioase, dup� Revolu�ia din decembrie 1989, a permis reluarea tradi�iei �n Biserica Ortodox�, �ntrerupt� de regimul comunist, �i anume, organizarea, re�nfiin�area sau reactivarea unor asocia�ii �i funda�ii religioase �i implicarea lor �n sprijinirea lucr�rii misionare, caritative �i culturale a Bisericii. Astfel, au fost reactivate cu aprobarea Sf�ntului Sinod Oastea Domnului (�nfiin�at� de preotul Iosif Trifa �n anul 1926, la Sibiu), Fr��ia Ortodox� Rom�n� �i Societatea Na�ional� a Femeilor Ortodoxe Rom�ne. Au fost �nfiin�ate alte organiza�ii ortodoxe ca: Liga Tineretului Ortodox �i Asocia�ia Studen�ilor Cre�tini Ortodoc�i Rom�ni. �n cuprinsul eparhiilor Bisericii Ortodoxe Rom�ne au fost �nfiin�ate numeroase asocia�ii religioase, �ntre care: Sf�ntul Stelian (Bucure�ti), Sf�ntul Sava (Buz�u), Civica (Timi�oara), Sf�ntul Mare Mucenic Mina (Constan�a), Precista Mare (Roman), Sf�ntul Nicolae (Bac�u �i Sibiu), Sf�ntul Grigorie Palama (Bucure�ti), Episcopul Grigore Leu (Bucure�ti), Funda�ia Episcopul Melchisedec (Roman), Asocia�ia cre�tin-cultural� Miron Cristea (Sf. Gheorghe, jud.Covasna).
Biserica Ortodox� Rom�n� �ntre�ine rela�ii fr��e�ti �i ecumenice cu aproape toate bisericile cre�tine din lume, �n primul r�nd cu Bisericile ortodoxe surori. �n acest context, au avut loc schimburi de vizite �i contacte bilaterale la cel mai �nalt nivel, at�t cu Bisericile Ortodoxe surori, cu Bisericile Ortodoxe Orientale, cu Biserica Romano-Catolic�, cu Bisericile Protestante din Europa, cu Biserici din America, Asia �i alte p�r�i ale lumii, �n cadrul organiza�iilor biserice�ti europene �i interna�ionale, fiind membr� a Consiliului Mondial (Ecumenic) al Bisericilor �i a Conferin�ei Bisericilor Europene, a altor organiza�ii cre�tine profilate pe anumite domenii de activitate (pentru tineret, pentru femei etc.), precum �i �n cadrul dialogurilor bilaterale interna�ionale dintre Biserica Ortodox� �i alte mari familii cre�tine (Ortodoc�i - Orientali, Catolici, Vechi Catolici, Anglicani, Lutherani, Reforma�i).
Activitatea ecumenic� a Bisericii Ortodoxe Rom�ne se manifest� viguros �i �n rela�iile cu Bisericile cre�tine din Rom�nia �n cadrul: Societ��ii Biblice Interconfesionale din Rom�nia, Asocia�iei Ecumenice a Bisericilor din Rom�nia � AIDRom, S�pt�m�nii de rug�ciune pentru unitatea cre�tin� organizat� anual �n luna ianuarie �i �n mod special �n cadrul Dialogului Bilateral dintre Biserica Ortodox� Rom�n� �i Biserica Catolic� Oriental� de Rit Bizantin (Greco-Catolic�) din Rom�nia.
Un aport deosebit l-a adus Biserica Ortodox� Rom�n�, al�turi de alte culte religioase din Rom�nia, prin reprezentan�ii ei cei mai autoriza�i, �n promovarea �i sus�inerea integr�rii europene �i euroatlantice a Rom�niei, ca demersuri fire�ti �in�nd de apartenen�a din totdeauna a Rom�niei la Europa, �n acest sens exist�nd �i o reprezentan�� a Patriarhiei Rom�ne pe l�ng� organismele europene de la Bruxelles. De asemenea, ca expresie a prestigiului Ortodoxiei Rom�ne�ti �i a rolului ei �n contextul rela�iilor interna�ionale �ntre, ��ri, popoare �i biserici, sunt foarte importante �nt�lnirile pe care Prea Fericitul P�rinte Patriarh Teoctist le are cu �efi de state �i de guverne, conduc�tori de parlamente, de organiza�ii interna�ionale fie �n Rom�nia, fie �n cadrul vizitelor efectuate �n str�in�tate.
�n jurul grani�elor ��rii se afla c�teva milioane de rom�ni ortodoc�i, organiza�i �n urm�toarele unit��i biserice�ti dependente canonic de Patriarhia Rom�n�: Mitropolia Basarabiei Autonom� �i de Stil Vechi, cu sediul la Chi�in�u, �n Republica Moldova (mitropolit este Petru P�duraru), reactivat� la s�nul Bisericii Ortodoxe Rom�ne prin hot�r�rea Sf�ntului Sinod din 1992, dup� o �nstr�inare vremelnic� impus� de condi�iile vitrege postbelice; Episcopia Ortodox� Rom�n� a V�r�e�ului (Serbia-Muntenegru), cu sediul la V�r�e� (episcop-administrator este Daniil Parto�eanul); Episcopia Ortodox� Rom�n� din Ungaria, cu sediul la Gyula (episcop este Sofronie Drincec). Pentru rom�nii ortodoc�i din cadrul Diasporei ortodoxe rom�ne func�ioneaz� dependent de Patriarhia Rom�n�: Mitropolia Ortodoxa Rom�n� a Germaniei, Europei Centrale �i de Nord, cu sediul la Berlin (mitropolit este Serafim Joant�), �nfiin�at� �n anul 1993 la cererea credincio�ilor ortodoc�i rom�ni din acest spa�iu geografic; Mitropolia Ortodox� Rom�n� a Europei Occidentale �i Meridionale, cu sediul la Paris (mitropolit este Iosif Pop); Arhiepiscopia Ortodox� Rom�n� �n America �i Canada, cu sediul la Chicago (arhiepiscop este Nicolae Condrea). Pe l�ng� aceste eparhii, mai exist�, �n unele ��ri, a�ez�minte biserice�ti �i parohii dependente direct de Patriarhia Rom�n�: A�ez�mintele ortodoxe rom�ne de la Ierusalim, Iordan �i Ierihon, Parohia ortodox� rom�n� din Sofia (Bulgaria), parohiile ortodoxe rom�ne din Australia �i Noua Zeeland� etc.
Exist�, de asemenea numeroase comunit��i �i a�ez�minte ortodoxe rom�ne�ti organizate �n alte jurisdic�ii canonice ortodoxe dar care p�streaz� o str�ns� leg�tur� cu Biserica Ortodox� Rom�n�: Episcopia Ortodox� Rom�n� din America (condus� de arhiepiscopul Nathanael Pop); Parohiile ortodoxe rom�ne din Istanbul (Turcia), Cipru, �i Johanesburg (Africa de Sud); Schiturile rom�ne�ti Prodromu �i Lacu din Muntele Athos, precum �i alte �n curs de constituire


* Biserica Ortodoxa Rom�na
o Mitropolia Munteniei si Dobrogei
o Mitropolia Moldovei si Bucovinei
o Mitropolia Ardealului
o Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului
o Mitropolia Olteniei
o Mitropolia Banatului

* Episcopia Ortodoxa S�rba de Timisoara
* Biserica Catolica
o Biserica Romano-Catolica
o Biserica Rom�na Unita cu Roma, Greco-Catolica
o Ordinariatul Armeano-Catolic

* Cultele Protestante
o Biserica Reformata
o Biserica Evanghelica C.A.
o Biserica Evanghelica Lutherana
o Biserica Unitariana

* Biserica Armeana
* Biserica Crestina Rusa de Rit Vechi
* Culte Neoprotestante
o Uniunea Bisericilor Crestine Baptiste
o Uniunea Penticostala - Biserica Lui Dumnezeu Apostolica
o Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea
o Biserica Crestina Dupa Evanghelie
o Biserica Evanghelica Rom�na

* Cultul Musulman
* Cultul Mozaic
* Organizatia Religioasa "Martorii Lui Iehova"



....Refuz sa cred ......ca cuiva i-ar fi rusine sa-si recunoasca apartenenta sa ca individ, ca persoana , ca enorias,....la una din bisericile ori cultele sus mentionate.

Daca o persoana refuza a-si declara apartenenta religioasa,cosider ca-i o persoana nedemna din toatele-mi punctele de vedere.

homemercel,

Omule esti cumva de la politie sau vreun securist?
De ce tot intrebi pe altii din ce religie fac parte? De ce te intereseaza ?
S-a dus de mult comunismul Marcele... tot te mai urmaresc scenele cu interogari .

Mytcor, nu fii asa !

explica-le oamenilor ce e cu inteligenta emotionala! Nu face cum am facut eu cu o functionara Vodafone. Am rugat-o sa nu fie condescendenta si a crezut ca am injurat-o! S-a suparat pe mine, a inceput sa tipe si mi-a inchis....

Draga domnule Marcel,te informez ca nu fac parte din absolut nici o secta si daca dumneata macar ai un pic de respect pentru semenii tai,respecta si femeile-daca esti in stare....Te informez ca nu-s vreo fatuca cu 3 clase primare care a mai deschis si ea o carte asa,din lipsa de activitate ...Daca lui Cezar ii arati respect pentru ceea ce face , mie (si altor femei ca sa nu zic doamne) ar trebui sa ne arati de 2 ori mai mult -1-pentru ca sunt femeie si nu te-am jignit deliberat ci doar ti-am ripostat la mesajele execrabile si nu la modul vulgar (asa cum ai facut-o tu) si 2. si eu, ca si Cezar(l-am luat etalon pentru ca avem aceeasi formatie ca si studiu) am trecut prin acelasi gen de pregatire -eu am 2 facultati terminate( si nu private si nici platite ,cum se poarta in ziua de azi) -una Arte Plastice si a doua Istorie -Filososfie + masterat pe filosofie si in curand si doctorat ...Te rog sa ma respecti si daca nu o poti face ,ocoleste-ma in postarile dumitale....Sa ai o viata frumoasa!

De la: homemarcel0, la data 2009-01-07 21:14:30

De la: maria_tudorie, la data 2009-01-07 20:39:38

De la: symy, la data 2009-01-07 20:37:49Lasa-l Maria...deja e zapacit de cap.....la asa IQ....mai bine mergea la spovedanie....se mai elibera de venin.....

symy
Nu-i mai provoca.
Vreau un pic de liniste.

... maria ... OVELLO ... asa cum EVITA acum sa fie OM ... asa va evita intotdeauna ... i-am tot cerut sa isi spuna SECTA din care face parte ... EVITA ... asta e OM ... CREDINCIOS ... in asta iti pui sperantele ? ... FACI O MARE GRESEALA ... citeste si tu in ce te-ai bagat ... pe internet ... nu insista in GRESEALA ... ai posibilitatea de a te lamuri ... nu evita ADEVARUL ... nu trai intr-o lume impusa ... nu deveni o MASINA de repetat cuvinte ...

... inca ceva ... pe lumea asta NIMIC NU E GRATIS ... nu exista cluburi exclusiviste ... TREBUIE SA PLATESTI ... traiesti ... mori ... DAI ... Ai ... daca nu respecti pe altii vei suferi ... DE DOUA ORI ... la cit ai mai suferit pina acum ...

Marcel, daca i-ai cunoaste atat de bine, cum sustii, pe fanaticii, ratacitii, incultii ti-ai fi dat seama singur.
Eu stiu dar ....nu-ti spun!
Am aflat singura.

De la: laly_3l, la data 2009-01-07 21:30:24Draga domnule Marcel,te informez ca nu fac parte din absolut nici o secta si daca dumneata macar ai un pic de respect pentru semenii tai,respecta si femeile-daca esti in stare....Te informez ca nu-s vreo fatuca cu 3 clase primare care a mai deschis si ea o carte asa,din lipsa de activitate ...Daca lui Cezar ii arati respect pentru ceea ce face , mie (si altor femei ca sa nu zic doamne) ar trebui sa ne arati de 2 ori mai mult -1-pentru ca sunt femeie si nu te-am jignit deliberat ci doar ti-am ripostat si nu la modul vulgar (asa cum ai facut-o tu) si 2. si eu, ca si Cezar(l-am luat etalon pentru ca avem aceeasi formatie ca si studiu) am trecut prin acelasi gen de pregatire -eu am 2 facultati terminate( si nu private si nici platite ,cum se poarta in ziua de azi) -una Arte Plastice si a doua Istorie -Filososfie + masterat pe filosofie si in curand si doctorat ...Te rog sa ma respecti si daca nu o poti face ,ocoleste-ma in postarile dumitale....Sa ai o viata frumoasa!

De la: laly_3l, la data 2009-01-07 21:30:24Draga domnule Marcel,te informez ca nu fac parte din absolut nici o secta si daca dumneata macar ai un pic de respect pentru semenii tai,respecta si femeile-daca esti in stare....Te informez ca nu-s vreo fatuca cu 3 clase primare care a mai deschis si ea o carte asa,din lipsa de activitate ...Daca lui Cezar ii arati respect pentru ceea ce face , mie (si altor femei ca sa nu zic doamne) ar trebui sa ne arati de 2 ori mai mult -1-pentru ca sunt femeie si nu te-am jignit deliberat ci doar ti-am ripostat la mesajele execrabile si nu la modul vulgar (asa cum ai facut-o tu) si 2. si eu, ca si Cezar(l-am luat etalon pentru ca avem aceeasi formatie ca si studiu) am trecut prin acelasi gen de pregatire -eu am 2 facultati terminate( si nu private si nici platite ,cum se poarta in ziua de azi) -una Arte Plastice si a doua Istorie -Filososfie + masterat pe filosofie si in curand si doctorat ...Te rog sa ma respecti si daca nu o poti face ,ocoleste-ma in postarile dumitale....Sa ai o viata frumoasa!

... LALY ... facultatile nu au legatura cu inteligenta sau cu capacitatea oamenilor de a intelege ceea ce li se intimpla ... absolut deloc ... SI INCA CEVA ... MINTI ... CU NERUSINARE ... SI ESTE DOA RPACATUL TAU ...

De la: maria_tudorie, la data 2009-01-07 21:32:34

De la: homemarcel0, la data 2009-01-07 21:14:30

De la: maria_tudorie, la data 2009-01-07 20:39:38

De la: symy, la data 2009-01-07 20:37:49Lasa-l Maria...deja e zapacit de cap.....la asa IQ....mai bine mergea la spovedanie....se mai elibera de venin.....

symy
Nu-i mai provoca.
Vreau un pic de liniste.

... maria ... OVELLO ... asa cum EVITA acum sa fie OM ... asa va evita intotdeauna ... i-am tot cerut sa isi spuna SECTA din care face parte ... EVITA ... asta e OM ... CREDINCIOS ... in asta iti pui sperantele ? ... FACI O MARE GRESEALA ... citeste si tu in ce te-ai bagat ... pe internet ... nu insista in GRESEALA ... ai posibilitatea de a te lamuri ... nu evita ADEVARUL ... nu trai intr-o lume impusa ... nu deveni o MASINA de repetat cuvinte ...

... inca ceva ... pe lumea asta NIMIC NU E GRATIS ... nu exista cluburi exclusiviste ... TREBUIE SA PLATESTI ... traiesti ... mori ... DAI ... Ai ... daca nu respecti pe altii vei suferi ... DE DOUA ORI ... la cit ai mai suferit pina acum ...

Marcel, daca i-ai cunoaste atat de bine, cum sustii, pe fanaticii, ratacitii, incultii ti-ai fi dat seama singur.
Eu stiu dar ....nu-ti spun!
Am aflat singura.

... SI DE ASTA AI DEVENIT SECTANTA ? ....

Laly,iubita mea ...

asta e o adevarata provocare...are ce are cu tine .
L-ai rugat destul de frumos sa ne respecte si ????
Asta e chiar mizerie .

...pana nu-si declara toata lumea apartenenta religioasa o sa fac pe-al naibii si n-o sa traduc nimic !....corect ?...daca traduc traduc pt. indivizi responsabili nu pentru cei fantosizati.

De la: mytcor, la data 2009-01-07 21:43:53...pana nu-si declara toata lumea apartenenta religioasa o sa fac pe-al naibii si n-o sa traduc nimic !....corect ?...daca traduc traduc pt. indivizi responsabili nu pentru cei fantosizati.

... asa cum se banuia sint ... ORTODOX ...

De la: gabita, la data 2009-01-07 21:42:55

Laly,iubita mea ...

asta e o adevarata provocare...are ce are cu tine .
L-ai rugat destul de frumos sa ne respecte si ????
Asta e chiar mizerie .

.... GABI ... II DAI VOIE SA GINDEASCA SINGURA ? ... TE ROG ... STIE SI EA SA SCRIE ...

Domnule Marcel...

Nu o suporti, pe Laly pt.ca a dat dovada de o inteligenta de invidiat in comparatie cu dumneavoastra.
Orice ai face ea este destul de stapana pe ea si stie ce vrea .

... ASA ESTE GABI ? ... CORECT ... ASTA ASTEPTATI ?


�n aceast� via��, vei fi fie �n armonie cu oamenii �i �n conflict cu Dumnezeu, fie �n armonie cu Dumnezeu �i �n conflict cu oamenii. Nu poate fi ambele �n acela�i timp. Vorbind despre a fi ucenic �i efectul pe care �l are acest lucru acas�, Isus a spus:

S� nu crede�i c� am venit s'aduc pacea pe p�m�nt; n'am venit s� aduc pacea, ci sabia.
C�ci am venit s� despart pe fiu de tat�l s�u, pe fiic� de mam�-sa, si pe nor� de soacr�-sa.
(Matei 10:34-35)

... ASA ESTE GABI ? ... CINE VA INGROAPA MORTI ? ... prostul, incultul, ignorantul de preot ORTODOX ... VAI DE VOI ... daca aici ati ajuns ...


Aici apare un conflict. Dac� Isus este cu adev�rat Dumnezeu, atunci El este pe primul loc, nu noi. Acest om spune de fapt c� "Doamne, s� a�tept p�n� c�nd p�rin�ii mei �mb�tr�nesc �i voi muri. Nu vreau s� vreez un conflic. Te voi urma c�nd se va putea".

Isus r�spunde: "Las� mor�ii s�-�i �ngroape mor�ii, �i tu du-te de veste�te �mp�r��ia lui Dumnezeu" (Luca 9:60)

Domnule Marcel,te-am rugat in termeni civilizati sa ma ocolesti in postarile dumitale...esti de o nesimtire cum rar se vede la oameni in varsta.....Probabil ca esti complexat de ceva din moment ce reversi atata ura impotriva cuiva pe care nici macar nu-l cunosti... Daca ai incercat sa ma provoci pentru a te jigni asa cum o faci dumneata in mod constant,nu ai reusit...pana la urma nu are nici o relevanta ceea ce crezi dumneata sau nu ....Eu raman cu ceea ce-i al meu si nu-mi poate lua nimeni ,iar dumneata doar cu sufletul plin de ura si cu bataia de joc care nu-ti face cinste deloc.......Esti un om mic ...daca te suporti asa-succes si realizari....

De la: mytcor, la data 2009-01-07 21:43:53...pana nu-si declara toata lumea apartenenta religioasa o sa fac pe-al naibii si n-o sa traduc nimic !....corect ?...daca traduc traduc pt. indivizi responsabili nu pentru cei fantosizati.

Disputa ortodocsi - pocaitiScris: 13 Ian 2008 02:05

Am cautat azi un forum unde sa ma inscriu cu speranta ca, prin interactiunea cu un anumit gen de oameni, sa pot invata cate ceva. M-am inscris pe multe forumuri, insa toate incercarile mele de a interactiona cu membrii forumului a fost un esec total (in mare parte temele dezbatute au legatura cu religia / credinta / crestinismul). Dand search pe google cu sintagma "forum pocaiti" am gasit acest forum (forum.pocaiti.ro), insa si un alt forum. Mai jos aveti link:

www.121.ro/forum/ce-parere-aveti-despre-pocaiti-t6291.html

Ce parere aveti? (Am si eu una insa va voi lasa pe voi sa incepeti)

_________________
You might be a killer and you even don't know it!


... iti aduci aminte OVELLO ? ... spui ca nu STII ce esti ? ... asa ai inceput si pe acolo ... ''cautind'' ...

De la: laly_3l, la data 2009-01-07 21:57:14Domnule Marcel,te-am rugat in termeni civilizati sa ma ocolesti in postarile dumitale...esti de o nesimtire cum rar se vede la oameni in varsta.....Probabil ca esti complexat de ceva din moment ce reversi atata ura impotriva cuiva pe care nici macar nu-l cunosti... Daca ai incercat sa ma provoci pentru a te jigni asa cum o faci dumneata in mod constant,nu ai reusit...pana la urma nu are nici o relevanta ceea ce crezi dumneata sau nu ....Eu raman cu ceea ce-i al meu si nu-mi poate lua nimeni ,iar dumneata doar cu sufletul plin de ura si cu bataia de joc care nu-ti face cinste deloc.......Esti un om mic ...daca te suporti asa-succes si realizari....

... draga LALY (???) sau LALELY ... cred ca nu VREI sa intelegi ... de jigniot nu te-a jignit NIMENI ... te consideri tu jignita ... e o diferenta ... eu incerc SA TE AJUT ... atita tot ... sincer ... de ce refuzi ? ... te consideri ''jignita'' ...

De la: homemarcel0, la data 2009-01-07 21:39:18

De la: maria_tudorie, la data 2009-01-07 21:32:34

De la: homemarcel0, la data 2009-01-07 21:14:30

De la: maria_tudorie, la data 2009-01-07 20:39:38

De la: symy, la data 2009-01-07 20:37:49Lasa-l Maria...deja e zapacit de cap.....la asa IQ....mai bine mergea la spovedanie....se mai elibera de venin.....

symy
Nu-i mai provoca.
Vreau un pic de liniste.

... maria ... OVELLO ... asa cum EVITA acum sa fie OM ... asa va evita intotdeauna ... i-am tot cerut sa isi spuna SECTA din care face parte ... EVITA ... asta e OM ... CREDINCIOS ... in asta iti pui sperantele ? ... FACI O MARE GRESEALA ... citeste si tu in ce te-ai bagat ... pe internet ... nu insista in GRESEALA ... ai posibilitatea de a te lamuri ... nu evita ADEVARUL ... nu trai intr-o lume impusa ... nu deveni o MASINA de repetat cuvinte ...

... inca ceva ... pe lumea asta NIMIC NU E GRATIS ... nu exista cluburi exclusiviste ... TREBUIE SA PLATESTI ... traiesti ... mori ... DAI ... Ai ... daca nu respecti pe altii vei suferi ... DE DOUA ORI ... la cit ai mai suferit pina acum ...

Marcel, daca i-ai cunoaste atat de bine, cum sustii, pe fanaticii, ratacitii, incultii ti-ai fi dat seama singur.
Eu stiu dar ....nu-ti spun!
Am aflat singura.

... SI DE ASTA AI DEVENIT SECTANTA ? ....

Ti-ai fi dat seama din ce "secta" sunt ei.