Ce parere aveti despre viata de pe pamant, aparitia ei si scopul acesteia...?

De la: laly_3l, la data 2009-01-05 22:11:33Idiot esti tu , si nesimtit....

... HAHAHAHAHA ... ma distrezi, zau ... daca nu faceai greseala sa jignesti din ce in ce mai mult si cu mai mare placere poate as fi citit doar dialogurile ...

Domnule draga...cu ce te-am jignit??? Am aruncat eu prima bolovanul???? NU CRED.... Dumneata crezi ca poti veni asa , aiurea-n tramvai si sa ne adresezi tu noua apelative gen : gargaragii,curci si alte ''dragalasenii'' de genul asta??? Ti-am spus ca-ti respect varsta,dar nu-ti permit sa ma jignesti...

DAR VA MURI CU FOLOS......INGRASA PAMANTUL....OF..OF....MAI....MAI...

De la: laly_3l, la data 2009-01-05 22:11:33Idiot esti tu , si nesimtit....Dumneata ai auzit de scoala?? Dumneata ai auzit de Universitate?? Dumneata ai auzit de cursuri? Dumneata ai auzit de examene ??? Dumneata ai auzit de masterat? dumneata ai auzit de doctorat??? Ma indoiesc.....Crezi ca acum se rescrie istoria si filosofia si orice alta stiinta?????????? HABAR NU AI SI PE DEASUPRA ESTI NEEDUCAT....AI TRAIT DEGEABA ...

... zau ca ma distrezi ... tipic ... hai sa lasa-m oamenii astia sa continue ... oricum un popa contra unor ''oite'' mi se pare inegal ... dar ma fac ca nu inteleg ... pentru tine ... vado fuori per te, carissima ...

De la: symy, la data 2009-01-05 22:18:21DAR VA MURI CU FOLOS......INGRASA PAMANTUL....OF..OF....MAI....MAI...

... sigur ... nu ma indoiesc de asta ... tu poate nu ... capetele de tabla nu au sansa asta ... auzi, dar repede ai trecut de la sfaturi la injurii ...te-ai adaptat repede situatiei ... HAHAHAHAHA ... se pare ca balacareala nu iti este straina ... ce tie si cu pisicile astea ...

Laly,
Nu se merita sa pui la inima orice cuvant , iesit din gura unui asa zis intelept...
Asa e pe forum ...intodeauna vei gasi fel si fel de oameni. Daca termina homemarcel va apare altul,si tot asa pana la nesfarsit.
Esti sensibila am vazut eu ,dar pe forum trebuie (ca alta cale nu e) sa le ignori neaparat.
Esti destul de inteligenta asa ca ...stii tu. Eu te inteleg ,( am trecut inaintea ta pe aici ).



God bless you.

Auzi,domnule homemarcel??? Eu te inteleg ca-l preferi pe Cezar si nu pe noi,pentru ca el e unul impotriva noastra....Eu chiar ii multumesc lui Cezar ca a facut acest lucru ,pentru ca daca nu era el , nu aparea discutia asta incitanta pe forum ...si apoi din polemici se nasc solutiile ...dar decat sa te iei ''in bete'' cu noi,mai bine ai pune matale sa mai citesti ''oleaca '' de gramatica de-a 7a.... acolo se explica folosirea cratimei ...Sa fii fericit in Noul An....

De la: laly_3l, la data 2009-01-05 22:18:11Domnule draga...cu ce te-am jignit??? Am aruncat eu prima bolovanul???? NU CRED.... Dumneata crezi ca poti veni asa , aiurea-n tramvai si sa ne adresezi tu noua apelative gen : gargaragii,curci si alte ''dragalasenii'' de genul asta??? Ti-am spus ca-ti respect varsta,dar nu-ti permit sa ma jignesti...

... am impresia ca nu faci diferenta intre un BOLOVAN si un cuvint ... nu stiam ca e un forum PRIVAT ... cit ti-ai batut joc de altii, nu aveai pretentia asta ... sa nu fii acuzata ca te bagi ca curca in tramvai ... acum iti doresti sa fi fost singura care sa scrii orice si bineinteles sa fii respectata ... bine, asta sa si faci ...

De la: gabita, la data 2009-01-05 22:23:53

Laly,
Nu se merita sa pui la inima orice cuvant , iesit din gura unui asa zis intelept...
Asa e pe forum ...intodeauna vei gasi fel si fel de oameni. Daca termina homemarcel va apare altul,si tot asa pana la nesfarsit.
Esti sensibila am vazut eu ,dar pe forum trebuie (ca alta cale nu e) sa le ignori neaparat.
Esti destul de inteligenta asa ca ...stii tu. Eu te inteleg ,( am trecut inaintea ta pe aici ).



God bless you.

... aleluia, frate ... da tu cine mai esti ? ...

Iti face cinste ceea ce scrii...probabil ca te uiti in oglinda si reproduci ce vezi.....Pacat ca pana la varsta ''matale'' n-ai cei 7 ani de-acasa....

De la: laly_3l, la data 2009-01-05 22:25:21Auzi,domnule homemarcel??? Eu te inteleg ca-l preferi pe Cezar si nu pe noi,pentru ca el e unul impotriva noastra....Eu chiar ii multumesc lui Cezar ca a facut acest lucru ,pentru ca daca nu era el , nu aparea discutia asta incitanta pe forum ...si apoi din polemici se nasc solutiile ...dar decat sa te iei ''in bete'' cu noi,mai bine ai pune matale sa mai citesti ''oleaca '' de gramatica de-a 7a.... acolo se explica folosirea cratimei ...Sa fii fericit in Noul An....

... OK ... ai inteles bine ... e timpul sa spui ceva nu sa jignesti ... adunatul in gasca si jignitul la liber nu e un lucru de lauda ... arata adevaratul nivel de educatie ...
...God bles you ... ...

AZAZEL....ESTE FRATELE TAU....NU NOI..

De la: laly_3l, la data 2009-01-05 22:29:19Iti face cinste ceea ce scrii...probabil ca te uiti in oglinda si reproduci ce vezi.....Pacat ca pana la varsta ''matale'' n-ai cei 7 ani de-acasa....

... la ''virsta'' mea o sa te enerveze si pe tine mistocareala de prost gust ... pina atunci joaca pe sirma astora ... o sa ai timp sa iti para rau ...
... si mai regleaza-ti logica ... cind scrii ... un pic
... sanatate ... si pamint galben ...

Mersi,gabita...

explica..ce mistocareala?

De la: laly_3l, la data 2009-01-05 22:35:44explica..ce mistocareala?

... vrei sa continuam ? ... mai sint ceva oameni care poate mai au ceva de scris ...

Stii? Mie nu-mi place sa am dusmani si nici persoane cu care sa nu ajung la un numitor comun de intelegere...asa ca ,iti trimit un ....white flag...Il accepti,ok,nu .....................

Logica mea e perfectibila,cand o sa ajung la 68 de ani o sa fiu fara defect....

De la: laly_3l, la data 2009-01-05 22:41:25Stii? Mie nu-mi place sa am dusmani si nici persoane cu care sa nu ajung la un numitor comun de intelegere...asa ca ,iti trimit un ....white flag...Il accepti,ok,nu .....................

Logica mea e perfectibila,cand o sa ajung la 68 de ani o sa fiu fara defect....

... e bine ca admiti macar asta ...

Esti cumva misogin?

LALY
ai dat bip la domnul Doctor???....ca eu sigur nu

homemarcel...68 de ani ???

Ti-ai dat foc la valiza cu laly...si inca a dat dovada de multa eleganta si inteligenta in comparatie cu dumneavoastra...Sorry.
Chiar nu ma asteptam ...68 de ani???

Cezar ,ai mai scris o data mesajul asta,stii? Potopul,Sodoma si Gomora,etc. au alta explicatie...





Ai citit cumva ceea ce am scris?? Probabil ca doar trunchiat.....PARINTELE GALERIU A AVUT GRADUL 7 IN TEHNICA REIKI....STII????


Cum poti oare sa zici ca Dumnezeu pedepseste??????????????????????????????Noi suntem cei care gresim iar echilibrul trebuie reinstalat...Dumnezeu ne-a creat din IUBIRE ABSOLUTA ,El Isi iubeste creatia...

DACA MAI REPETA MULT ,ACELEASI SUBIECTE ....MA URC IN TREN SI PLEC LA EL....SA VAD SI EU DE UNDE LE SCOATE????????????

De la: laly_3l, la data 2009-01-05 18:17:01VIERU CEZAR IASI
Mai Cezare ....tu ai auzit despre preoti care au amante? dar de preoti care beau de sting? dar de preoti care vin pe la usi si obliga sa dai bani(si nu putini-din contra)?????Sau de preoti la care te duci sa -i intrebi cate ceva ,ca de, sunt oameni cu scoala si dai peste unii care habar nu au sa scrie??? Ce fel de ...''instrumente '' crezi tu ca a "ales" Dumnezeu????Hai sa fim seriosi.....
Printre ei sunt si capacitati-cum a fost Parintele Galeriu, Parintele Cleopa ,etc..Dar daca vrei sa stii, Parintele Galeriu avea gradul 7 in Reiki-si asta iti spun pentru ca stiu sigur....Acest lucru iti spune ceva???
Si-n alta ordine de idei ...
Explica clar ca adorarea nu e acelasi lucru cu cinstirea sau venerarea ...VENERAREA se adreseaza acelora care si-au sfintit viata prin desavarsita lor comuniune cu Dumnezeu.-sfintii(haghios)-dar in CRESTINISMUL PRIMAR SFINTI ERAU TOTI CRESTINII.Ulterior titlul de "sfant" s-a conferit doar acelora care s-au distins prin calitatea relatiei lor cu Dumnezeu,prin viata lor in biserica .....Cine a conferit si a modificat asta????? TOT OMUL....IN FUNCTIE DE INTERESE....Sfintii sunt mijlocitori ai rugaciunilor,sunt luati ca si protectori,li se preia numele,in numele lor se zidesc biserici-lacase unde se desfasoara cultul public....iar ADORAREA se adreseaza lui Dumnezeu...Hai sa lamurim ce-i si cu MOASTELE alea:
PRIN BOTEZ,ORICE CRESTIN POARTA HARUL DUHULUI SFANT. Sfintii s-au plasat intr-o relatie speciala cu harul Sfantului Duh,ei nu si-au mortificat trupul ci l-au transfigurat prin harul Divin.Prin puterea lui Dumnezeu ,moastele nu mai sunt simple oseminte ,iar cinstirea lor inseamna cinstirea puterii transfiguratoare a lui Dumnezeu....asa zice doctrina....si ce mai zice doctrina? Ca Dumnezeu ESTE IUBIRE ABSOLUTA ,din prea plinul ei Dumnezeu a creat lumea -ex nihilo-nu dintr-o materie primordiala , nici din fiinta Lui, ci prin voia Lui.... TINE MINTE ....DUMNEZEU ESTE IUBIRE...DUMNEZEU NU FACE SEPARATISME,EL NE IUBESTE PE TOTI LA FEL,NE IARTA PE TOTI,TOTI SUNTEM EGALI IN FATA LUI,DUMNEZEU NU TINE CONT CA TU AI 15 SCOLI SI ALTUL 2....DUMNEZEU NE-A DARUIT SI CEEA CE NE-A DAT IN DAR NU NE-A DAT DEGEABA,CI CA SA FOLOSIM...SI CREIERUL ESTE PRINTRE ELE....
Inca de la Epicur( daca ai auzit de el) apare ideea de LIBER ARBITRU-Natura nu trebuia cunoscuta in sine si pentru sine ci pentru a-l elibera pe om de superstitii,de frica de necunoscut,de frica de destin, de frica de zei.El vorbeste despre ATARAXIE(linistea sufleteasca) care poate fi atinsa atunci cand omul intelege ca in natura totul se petrece confrorm unei necesitati inerente...Aduce ideea de CLINAMEN-posibilitatea atomilor de a se misca lliber,de a se abate de la linia dreapta de cadere in vid(cum zicea Democrit).Pe acest lucru s-a fondat ideea de LIBER ARBITRU ,LIBERTATEA DE VOINTA PE CARE SE FUNDAMENTEAZA INTREAGA ANTROPOLOGIE SI MORALA CRESTINA .. ..Se zice ca de aici a decurs ateismul ,dar nu e asa.Epicur nu nega existenta unui zeu ci doar a providentei lui. Dupa el ,Zeul/Zeii traiesc in spatii intermundane si nu intervin cu nimic in dinamica lumii...Cu ce zici tu ca seamana,mai Cezare??????Stii ce mai zicea Epicur?
Zeii neavand posibilitatea de a interveni benefic sau malefic in viata individului,frica de ei este absolut nejustificata; omul intelept nu trebuie sa se teama de moarte daca stie ca moartea este doar o destructurare a trupului,premisa unei noi combinatii a atomilor; binele poate fi usor atins; raul poate fi usor suportat....

De la: gabita, la data 2009-01-05 23:02:17

homemarcel...68 de ani ???

Ti-ai dat foc la valiza cu laly...si inca a dat dovada de multa eleganta si inteligenta in comparatie cu dumneavoastra...Sorry.
Chiar nu ma asteptam ...68 de ani???

... aleluia ... probabil e prea frustrata de realitate incit se refugiaza exclusiv in adunatul sufletului ... saraca il are schilodit probabil ... mmmmda asta da problema nu pot sa o ajut ...

Pentru laly_3l

Am citit ce ai scris �i deja am postat despre subiectul cu preo�ii �nainte de a scrie tu.

Dar mi se pare c� tu nu cite�ti tot ce scriu eu. AM SCRIS CLAR �N ULTIMUL MESAJ C� DUMNEZEU ESTE IUBITOR DAR ESTE �I DREPT.
�n iubirea lui, Dumnezeu ne acord� iertare dac� ne �ntoarcem la el �n via�a p�m�nteasc�, iar �n dreptatea lui nu-i poate primi �n rai pe cei care nu s-au �ntors la el �n via�a p�m�nteasc�.

Dumnezeu ne-a descoperit �n Biblie at�t existen�a fericirii ve�nice, c�t �i existen�a suferin�ei ve�nice, iar el e Fiin�a perfect� �i nu poate s� mint�. Dac� nu crezi c� exist� at�t fericire ve�nic�, c�t �i suferin�� ve�nic�, �nseamn� s�-l consideri mincinos pe Dumnezeu!

Pe l�ng� faptul c� Dumnezeu ne-a revelat existen�a fericirii ve�nice �i a suferin�ei ve�nice, exist� foarte multe apari�ii de sfin�i, �ngeri �i suflete care confirm� acestea.

Iat� �i o �nregistrare video cu un om care a trecut prin moarte clinic� �n urma unui accident �i relateaz� c� a v�zut raiul �i iadul cand a fost �n afara trupului:
www.youtube.com/watch?v=UGpxfoF3SYg&mode=related&search=

D-le homemarcel0....
Ma simt si eu vizat; intro dezbatere de opinii,poti fi de aceeasi parere sau nu,poti fi adept sau nu. Fiecare vine cu argumente pentru a fi cat mai convingator si nicidecum adeptul sau potrivnicul sunt niste Gargaragii.
Fiti adeptul D-lui Vieru nu v-a oprit nimeni si nici nu v-a etichetat.
Tocmai asta denota; "adevaratul nivel de educatie.." Daca nu savurati spiritualitatea(vorbele de duh),ironia fina,uneori sarcasmul strecurat printre fraze,inseamna ca nu intelegeti sensul cuvintelor si nici semnificatia lor. Cu nimic nu sunt jignitoare cuvinte ca;bigot,eretic,ateu,habotnic s. a.,deoarece ele au fost inventate mai intai de initiatorii contradictiilor religioase. Daca ei s-au jignit reciproc nu e vina altora. Apoi,daca vrem sa ramanem
impartiali,sa nu lezam personalitatea cuiva,obligatoriu trebuie sa nu fim amnezici si moralisti peste noapte. Citez: "asta ce e idiotule?... respect?...corectitudine?...educatie?" si altele.
Nu varsta ne da dreptul de autoritate ci intelepciunea de a fi acceptati.

Studierea continutului reprezentarilor diferitelor confesiuni demonstreaza faptul ca aceleasi idei, credinte primesc in constiinta diferitilor credinciosi un sens diferit si actioneaza diferit asupra comportamentului lor. Particularitatile grupului religios se definesc prin activitatea lui, prin sistemul de idei si scopuri religioase, prin norme si sanctiuni, prin particularitatile relatiilor dintre membrii acestuia. Specificitatea activi tatii grupului religios este data de desfasuraraea ritualului, de ideologie (doctrina), de pozitia fata de Dumnezeu.
Desi Biblia este scrisa de mai multi autori, de-a lungul unei mari perioade de timp, ea este totusi o carte unica, in care constatam o unitate de gindire care sugerea za faptul ca o singura minte a inspirat scrierea tuturor cartilor ce o compun. Desi unitatea textului biblic este evidenta, constatam o mare varietate de forme de inter pretare care au generat de-a lungul timpului numeroase controverse doctrinare si organizatorice in cadrul diferitelor confesiuni religioase.
Divizarea crestinatatii este urmarea a doua rupturi care au avut loc in istorie:
Prima, in sec. XI, in 1054, Marea schisma a crestinatatii , cind Biserica de
Rasarit s-a despartit de cea de Apus, iar a doua, in sec. XVI, in 1517, cind Martin
Luther afiseaza pe usa bisericii din Wittemberg cele 95 de teze care, in esenta, loveau autoritatea papala.
Daca prima sciziune in cadrul bisericii crestine s-a datorat luptei pentru suprematie intre papii Romei si patriarhii Constantinopolului, cea de-a doua isi are originea in revelatia lui Martin Luther potrivit careia Cel drept va trai prin credinta .
Prin aceasta el a vazut ca mintuirea se capata prin incredere in Dumnezeu, prin
Cristos, si nu prin ritualurile, sacramentele si canoanele bisericii.
Miscarea protestanta a fost un efort din partea Bisericii de Apus de a se elibera de autoritatea Romei si de a-si cistiga dreptul de a se inchina lui Dumnezeu dupa cum ii dicteaza propria constiinta (Henry H. Halley, 1983). Miscarea a atins virsta de 400 de ani si, in mod inevitabil, s-a scindat in mai multe curente, cu accente diferite.
Biserica protestanta, desi e inca foarte departe de perfectiune, prin curentele sale contradictorii, reprezinta in lumea de azi forma de crestinism cea mai apropiata de textul biblic si de formele initiale de organizare a bisericii.
Iata ce a spus Harnak despre aceste trei biserici: Biserica ortodoxa este crestinis mul primitiv plus paginismul grec si oriental. Biserica romano-catolica este cresti nismul primitiv plus paginismul grec si roman. Biserica protestanta este incercarea de a elibera crestinismul primitiv de toate formele de paginism .
In esenta, diferentele doctrinare si de practica religioasa dintre bisericile tradi tionale (ortodoxa, romano-catolica) si bisericile protestante, cu toate variantele de neo-protestantism, pornesc de la doua aspecte principale legate de interpretarea textului biblic: neo-protestantii considera ca Biblia este singurul izvor de inspiratie divina, in timp ce reprezentantii bisericilor traditionale accepta Biblia ca primul si cel mai important izvor de inspiratie divina, dar al doilea, cu o importanta la fel de mare, este sfinta traditie. neo-protestantii sustin ca Biblia hotaraste ce trebuie sa transmita, sa invete
Biserica. Biblia are autoritate deplina indiferent de om sau functie in ierarhia bisericeasca. Pentru confesiunile traditionale, Biserica hotaraste ce trebuie sa transmita Biblia. Biserica hotaraste ce este valabil din Biblie si ce nu mai este valabil. Biserica leaga si dezleaga pentru ca Iisus a dat autoritate bisericii prin
Petru ce vei lega pe pamint va fi legat si in ceruri si ce vei dezlega pe pamint va fi dezlegat si in ceruri . Aici este o problema de hermeneutica: a lega si dezlega pacatele poate avea o dubla semnificatie, a stabili ce este si ce nu este pacat sau a da prerogative preotului sa lege si sa dezlege pacatele cuiva.
In legatura cu Sfinta Traditie , justificarea biblica este legata de ultimele versete din Evanghelia dupa Ioan. Dar sint alte multe lucruri pe care le-a facut Iisus si care, daca s-ar fi scris cu de-amanuntul, cred ca lumea aceasta n-ar cuprinde cartile ce s-ar fi scris (Ioan 21, 25).
Acest text lasa libertatea unor completari, nespecificate in textul Biliei, pentru ca acesta ar avea un volum imens, imposibil de stocat la vremea respectiva. Doctrinele si practicile religioase reprezinta constructii subiective ale reprezentantilor diferitelor culte referitor la textul biblic, sau la ceea ce Iisus ar fi facut dar nu a fost consemnat in texte scrise.
Astfel, obiceiul, ritualul religios a fost pastrat in forma sa specifica, transmis gene ratiilor urmatoare si in cele din urma a fost considerat sfint, fiind acceptat si aprobat de Consiliile Ecumenice.
In esenta, aceste diferente doctrinare, care au determinat diferente majore de prac tica religioasa, justifica aparitia numeroaselor confesiuni neo-protestante, care, desi sint minoritare in arealul romanesc, s-au constituit in organizatii religioase conso lidate, cu Biserici proprii si credinciosi care le frecventeaza cu mare regularitate.
Rezultatele ultimului recensamint realizat in Romania prezinta urmatoarea confi guratie statistica:
Confesiune religioasa Frecventa Procent
Ortodocsi 19.762.135 86,8%
Romano-catolici 1.144.820 5%
Biserica reformata luterana 801.577 3,7%
Greco-catolici 228.377 1%
Penticostali 220.011 1%
Baptisti
109.677 0,5%
Adventisti
78.658 0,3%
Biserica unitariana calvinista 76.333 0,3%
Musulmani 55.988 0,2%

Analiza datelor prezentate releva faptul ca neo-protestantii (penticostalii, baptistii si adventistii) reprezinta 1,8% din totalul populatiei, iar 4% din populatie este repre zentata de protestanti (luterani si calvinisti). Aceste date statistice comporta unele discutii si controverse avansate mai ales de reprezentantii cultelor neo-protestante.
Astfel, unele confesiuni religioase (Biserica Crestina dupa Evanghelie, Martorii lui
Iehova) nu au fost luate in consideratie cind s-a intocmit statistica, desi aceste confesiuni sint active, au Biserici proprii frecventate de credinciosii care au aderat la ele. In al doilea rind, unii pastori neo-protestanti considera, pe baza statisticilor proprii, ca numarul credinciosilor care frecventeaza Biserica este cel putin dublu fata de datele prezentate in statistica oficiala. Aceasta situatie s-ar datota faptului ca atunci cind s-a realizat recensamintul, minorii din familiile neo-protestante nu au fost inscrisi la confesiunile respective, ceea ce nu s-a intimplat in cazul familiilor ortodoxe sau catolice.
Pornind de la teoria nodului central al reprezentarii sociale (Abric, 1967, 1987,
1992), si de la cercetarile experimentale realizate pentru verificarea caracteristicilor nodului central (Abric, 1989; Moliner, 1988, 1993; Guimelli si Rouquette, 1992;
Dorai 1989), ne-am propus degajarea nodului central si a elementelor periferice ale reprezentarilor sociale intre cultele traditionale si cele neo-protestante. Cercetarea experimentala s-a realizat pe un grup de 126 de ortodocsi, 105 catolici si 97 de neo-protestanti, tineri elevi si studenti din cadrul confesiunilor respective. Acestora, in functie de cultul religios de care apartineau, li s-au prezentat, alternativ, doua cuvinte inductoare care se refereau la celelalte doua culte, si, prin asociatie libera, li se cerea sa elaboreze o lista de zece trasaturi si/sau comportamente care caracterizea za cel mai bine credinciosii. Astfel, ortodocsilor li s-au prezentat cuvintele inductoa re catolic si neo-protestant , catolicilor, cuvintele neo-protestant si ortodox , iar neo-protestantilor cuvintele ortodox si catolic . Dupa ce lista a fost realizata pentru ambele cuvinte inductoare, subiectilor li s-a cerut sa realizeze o ierarhizare a elementelor produse prin asociatie, in ordinea preferintelor. In felul acesta s-a obtinut pentru fiecare element doi indicatori: frecventa de aparitie pe baza asociatiilor libere si rangul, clasamentul rezultat in urma ierarhizarii. Prin acest procedeu, urmat de calculul corelatiilor dintre frecventa si rang, Abric (1986) a reusit sa extraga ele mentele centrale ale reprezentarii artizanului. Noi am preluat aceasta metoda dar am renuntat la calculul corelatiilor dintre frecventa si rang, utilizind analiza prin esan tionare multidimensionala care este o forma de interpretare a configuratiilor finale, importanta datorita orientarii cercetatorului in fata acestor configuratii. Aceasta analiza prin esantionare multidimensionala s-a dezvoltat in S.U.A. dupa anii 60 si raspunde la doua probleme (Silverman, 1976): eliminarea presupozitiilor de unidi mensionalitate legate de masurare si interesul crescind pentru metodele ordinale.
Procedeul consta intr-o transformare a disimilaritatilor in distante dupa o procedura iterativa. Datele de intrare se prezinta sub forma unor matrici de similaritate sau disimilaritate. Algoritmul de calcul se rezuma la a transforma disimilaritatile in dis tante. Este vorba de reesalonarea unei masuri care poate fi efectuata dupa diverse disimilaritati prespecificate pentru analiza, in una sau mai multe dimensiuni. In final se obtine o matrice a celor mai bune distante posibile, care poate fi mai bine inter pretata printr-un sistem de coordonate decit printr-o configuratie spatiala. Se poate, deci, defini esantionarea multidimensionala ca o tehnica de reprezentare geometrica.
Interpretarea unei configuratii de puncte iesite din aceasta analiza difera de confi guratiile analizei factoriale, prin aceea ca scapa interpretarii dimensionale clasice.
Fundamentul ei consta in aceea ca toate distantele interpuncte care sint semnificative pot fi analizate. O configuratie de puncte care la prima vedere pare nestructurata si fara aport de informatie externa ofera analistului trei orientari interpretative: analiza dimensiunilor, analiza de cluster si de regiune. Cercetarea dimensiunilor difera de analiza factoriala, configuratiile fiind extinse la alte dimensiuni decit cele mate rializate prin axele de coordonate. Cercetarea unei regiuni se face prin studierea zonei vecine spatiului in care punctele vehiculeaza un aspect comun, diferit de aspectul vehiculat de punctele zonei vecine. Clusterul este o zona a spatiului cu puternica concentrare de puncte. In cluster, distantele intre punctele intra-grup trebuie sa fie inferioare distantelor inter-grup. Orientarea in cercetarea regiunii si a clusterului este diferita in sensul ca conceperea unui cluster incepe prin notiunea de distante interpuncte careia ii urmeaza atribuirea unei semnificatii, pe cind intelegerea unei regiuni incepe prin cunoasterea unei semnificatii urmata de delimitarea zonei. Acest tip de analiza elimina numeroase surse de imperfectiune rezultate din analiza factoriala. Teoria in fatete este indicata pentru a preciza universul itemilor, esalonarea multidimensionala permite a adapta mai bine modelul de esalonare la nivelul datelor de analizat. Bogatia configuratiilor obtinute prin esalonare multidimensionala ofera posibilitatea unei extrapolari superioare analizei factoriale cu conditia ca aceste extra polari sa nu fie selective, ci legate intr-o sinteza care are sens. Concret, dupa ce s-a calculat frecventa de aparitie a fiecarui indicator si suma rangurilor pe care subiectii le-au stabilit prin ierarhizare s-a folosit un procedeu matematic de forma frecventa x suma rangurilor/numar total de subiecti investigati. In functie de numarul de subiecti ai esantionului investigat, se pot obtine, teoretic, urmatoarele valori: ortodocsi min.
0.0079, max. 1260, catolici min. 0,0095, max. 1050, iar pentru neo-protestanti min. 0.01, max. 970. In acest fel, fiecare indicator obtinut prin asociatie libera capata o valoare numerica, iar aceste valori reprezentate pe o axa de coordonate vor da o configuratie in care elementele nodului central se vor plasa la o distanta mare fata de elementele periferice ale reprezentarii. Elementele periferice se vor aglomera pe axa, distantele dintre ele fiind foarte mici, in final fiind necesara interpretarea configuratiei de puncte obtinuta, prin analiza modului in care aceste elemente alimenteaza compo nentele nodului central. Centralitatea elementelor nu poate fi stabilita pornind numai de la aspectele cantitative. Frecventa de aparitie este un criteriu necesar dar nu si suficient pentru a-i determina centralitatea, aspect care a determinat acordarea unei importante deosebite legaturilor pe care un element le intretine cu ansamblul de ele mente ale reprezentarii.
Analiza datelor obtinute a oferit posibilitatea evidentierii elementelor nodului cen tral si a elementelor periferice in perceptia reciproca dintre culte.
Catolicii considera religiozitatea ortodocsilor un element central, dar aceasta se manifesta in special la persoanele virstnice care dau dovada de piosenie si credinta profunda. Majoritatea ortodocsilor frecventeaza rar biserica, manifestind o credinta formala la care se face apel mai ales in situatii limita. Tot ca un element al nodului central imoralitatea, manifestata prin rautate, nepasare, libertinaj si prezenta unor vicii, element care apare si in reprezentarile neo-protestantilor dar cu unele elemente periferice diferite (egoism, necinste). Acest aspect poate fi explicat prin faptul ca, procentual, numarul ortodocsilor este foarte mare comparativ cu celelalte culte,
86,8%, deci si probabilitatea aparitiei unor comportamente imorale este mai mare.
Daca formalismul credintei apare in reprezentarile catolicilor ca un element periferic, in reprezentarile neo-protestantilor devine elementul central intretinut prin tendinta de idolatrizare, fatarnicie, rugaciune indirecta (icoane, sfinti), credinta ocazionala.
Respectarea traditiei apare ca element central atit in reprezentarile catolicilor, cit si in cele ale neo-protestantilor, dar elementele periferice sint diferite. Catolicii evoca conservatorismul, intoleranta fata de alte culte si populismul, in timp ce neo-protes tantii, in conformitate cu aspectele doctrinare specifice cultului, evoca sfinta tra ditie , credinta in preot si erezia.
Superstitia care se manifesta prin cultul mortilor, milostivenia apar ca elemente centrale in reprezentarile catolicilor. Pentru neo-protestanti, ca element central rele vant apare ignorarea Bibliei datorata neinformarii si naivitatii credinciosilor care determina acceptarea necritica a interpretarilor date de preotii ortodocsi textului biblic.
In ambele reprezentari sociale apare religiozitatea ca element central, manifestata prin evlavie, piosenie, fanatism, in reprezentarile ortodocsilor, fast si rafinament in cele ale neo-protestantilor.
Ca elemente centrale in reprezentarea catolicilor de catre ortodocsi apare onestitatea manifestata prin sinceritate, loialitate si incoruptibilitate, conservatorismul prin pastrarea traditiei, rigiditate in comportament si tendinte de convingere, unitatea prin faptul ca sint prietenosi, altruisti, solidari si reuniti in jurul Papei.
Elementele centrale in reprezentarilor sociale ale neo-protestantilor sint diferite, dar pastreaza unele asemanari cu cele ale ortodocsilor. In aceste reprezentari apar ca elemente centrale ignorarea Bibliei, prin idolatrizare, recunoasterea papalitatii si credinta in Sfinta Maria, imoralitate, prin fatarnicie si rugaciune indirecta (icoane, sfinti), la care se adauga ignorarea altor religii, manifestata prin intoleranta, conser vatorism, pastratrea traditiei.
Si in acest caz, religiozitatea apare ca element central in ambele reprezentari, in jurul acestui element plasindu-se evlavia, misticismul si perseverenta in credinta.
Faptul ca neo-protestantii sint perceputi ca fiind habotnici, cu elemente periferice de intoleranta, conservatorism, fanatism, perseverenta in reprezentarile ortodocsilor si abstinenta, fixism, exagerare, intoleranta, in cele ale catolicilor demonstreaza ca des prinderea acestora de practica religioasa traditionala si neacceptarea unor interpretari, considerate denaturate, ale Bibliei a generat imaginea atasamentului excesiv, cu patima pentru o convingere, dublat de intoleranta fata de convingerile altora. Desi minoritari, acestia manifesta tendinte de expansiune, sint persuasivi si foarte insis tenti, incercind sa convinga pe ceilalti ca forma de credinta neo-protestanta este singura cale adevarata de mintuire. Unitatea, care apare ca element central in ambele reprezentari, sugereaza o puternica coeziune in cadrul grupului de credinciosi si este concretizata prin semnificatii diferite de ortodocsi si catolici. La primii, altruismul si prietenia reprezinta elementele periferice, in timp ce la catolici acestea sint izolarea si inchiderea in interiorul grupului. Sesizam cu usurinta incercarea neo-protestantilor de a se reintoarce la Biserica initiala, care la sfirsitul epocii apostolice era inde pendenta, condusa de un episcop si un grup de presbiteri, marginindu-se exclusiv la cistigarea oamenilor pentru Cristos, educindu-i in aceasta directie, fara nici un fel de imixtiune politica, sau incercare de a obtine putere in stat.
Observam, din analiza perceptiei reciproce, tendinta de a organiza nodurile centrale in jurul unor aspecte care vizeaza morala crestina si formele specifice de practica religioasa care nuanteaza atitudini si comportamente diferentiate in functie de interpretarea textului Bibliei. Reprezentantii bisericilor traditionale (ortodocsii si catolicii) au reprezentari aproape identice fata de neo-protestanti, in practica, consta tindu-se chiar o colaborare a acestora in actiunea comuna de contracarare a acestor practici religioase. In cadrul acestor reprezentari sociale, atit nodurile centrale, cit si elementele periferice sint organizate in jurul unor aspecte care contravin punctelor de vedere doctrinare acceptate de diferite culte. Stereotipurile si credintele majoritarilor fata de minoritari (neo-protestanti) sint mentinute si datorita faptului ca minoritarii au posibilitati reduse de a se face cunoscuti in media, mijlocele lor de propaganda au o circulatie restrinsa, informatiile propagindu-se mai ales printre reprezentantii acestor culte, fara o deschidere mai larga.
Religiozitatea este elementul central prezent in toate reprezentarile reciproce, dar formele de manifestare concreta a credintei, cu aspectele specifice fiecarui cult, gene reaza imagini diferite, cu valorizari pozitive si negative. Din acest punct de vedere, majoritarii atribuie minoritarilor mai putine trasaturi si comportamente valorizate social negativ (ignorarea traditiei, fixism, expansionism), in timp ce la minoritari aceste elemente apar cu o frecventa mult mai mare (imoralitate, credinta formala, fatarnicie, egoism, necinste).
In perceptia reciproca, aceste reprezentari colective sint imagini ale realitatii coti diene ce sintetizeaza informatia rezultata din relatiile concrete ale indivizilor cu contextul social, si care determina luarea unor pozitii ce angajeaza competenta lor actionala. Ele sint mai presus de opiniile si cliseele consensuale, reprezentind o forta de determinare a atitudinilor membrilor colectivitatii. Prin aceste caracteristici, ele constituie un liant al vietii comunitare, oferind sentimentul apartenentei la grup, fiind un instrument spiritual si chiar institutional de adaptare si coeziune sociala.

Ce �ntrist�tor s� ne g�ndim c� o astfel de minte ca a sa a putut fi at�t de orbit� de buna sa credint� nevinovat� �n ceea ce priveste natura adev�rat� a involutiei Protestante care a dus la dezintegrarea civilizatiei sale, la acceptarea avortului la cerere, la hirotonisirea femeilor, homosexualilor si lesbienelor - apostazia si erezia �inerente� din teologia Protestant� liberal�. Ironia face ca �nsesi elementele Protestantismului, elementele �liberale� care aveau de a face cu ecumenismul sunt primele ce aveau s� fie cele mai secularizate, si reprezint� tot mai putini oameni pe m�sur� ce num�rul lor scade, ca urmare a zgomotosului scepticism Protestant. Ce ciudat c� singurii Protestanti dup� Evanghelie si Fundamentalisti cu care teologii Ortodocsi, precum George Florovski, au multe �n comun � cel putin �n materie de teologie � sunt chiar Protestantii care �n principiu nu au avut nimic de a face cu esuata �miscare ecumenic�.

A venit vremea ca Ortodocsii, chiar si cei care si-au pus mari sperante �n ecumenism, s� recunoasc� adev�rul: din perspectiv� Ortodox� miscarea ecumenic� este un esec. Este un fiasco absolut de felul celui din Liga Natiunilor, un alt produs al utopiei esuate a secolului XX. Ortodoxia �nu a dospit �ntreaga p�ine�. Mai degrab� invers. Apostazia Protestantismului liberal si acceptarea de c�tre denominatiile Protestante a imoralit�tii si perversit�tii a crescut exponential �n timpul �erei ecumenice�.

Buna credint� nevinovat� a Ortodocsilor �n miscarea ecumenic� a fost abuzat�. Rezultatul adev�rat al implic�rii Ortodoxe nu a fost acela de a da m�rturie pentru adev�r, ci de a da onoarea pe scandal si de a-i dezorienta pe credinciosi �n ce priveste caracterul adev�rat al Protestantismului apostatic relativist.

Ironia face ca miile de Protestanti care s-au convertit la Ortodoxie, inclusiv numerosi pastori si preoti din diferite denominatii, nu au venit la Biserica Ortodox� ca urmare a �m�rturiei� Ortodoxe �n ecumenism, ci dimpotriv�. Valul de Protestanti proasp�t convertiti au venit la Biseric� nu datorit� eforturilor ei politicoase de �dialog�, ci datorit� m�rturiei ei apostolice si patristice de veacuri, inclusiv aceleia care afirm� c� Biserica Ortodox� este adev�rata Biseric�.

Fosti Protestanti ca si mine nu au venit la Ortodoxie pentru �dialog� sau pentru c� ni s-a spus c� �suntem cu totii o familie fericit� de crestini�, ci pentru a putea afla adev�rul. Pr. Florovski (care desi s-a l�sat am�git �n ceea ce priveste ecumenismul, r�m�ne unul din Ortodocsii cei mai de seam� ai vremii noastre) scoate in evident� aceasta:

��n biserica primar� predica a fost teologic�. Nici vorb� de speculatii desarte. Noul Testament �nsusi este o carte de teologie�Ceea ce ne lipseste ��ntr-o vreme ca cea �n care tr�im acum� este tocmai o teologie existential� solid�. De altfel at�t clerul c�t si mirenii sunt fl�m�nzi dup� teologie. Si fiindc� nici o teologie nu este predicat�, se adopt� niste �ideologii bizare� si care apoi sunt amestecate cu fragmente de credinte traditionale. �

Toate �evangheliile rivale� din zilele noastre ne seduc prin aceea c� ofer� un anumit tip de teologie, un sistem de pseudo-dogme. Ele sunt luate de bune de c�tre cei care nu g�sesc nici o teologie �n crestinismul de �tip modern�.

... indirect dar se poate intelege MULTE ...

Contracep�ia condamnat�
Contracep�ia a fost condamnat� de Dumnezeu (Relatarea lui Onan, Gen 38) cu mult �nainte s� fie instituit� Biserica.

Toate bisericile cre�tine, catolice �i protestante, au condamnat contracep�ia artificial� p�n� �n 1930. Martin Luther a spus c� contracep�ia este � mai atroce dec�t incestul sau adulterul � [1]. Relatarea lui Onan (Gen 38) este o baz� solid� pentru acest punct de vedere. Mai mult, fiecare teolog protestant �nainte de 1930 condamna contracep�ia. Sf. Augustin a condamnat contracep�ia, referindu-se direct la relatarea lui Onan (vezi Castii Connubii).

Rebelinea protestant�
La Conferin�a anglican� episcopal� Lambeth din Londra, din toamna anului 1930, contracep�ia a fost acceptat� �n circumstan�e speciale. Acest lucru a deschis u�a pentru cel mai mare r�u pe care lumea l-a v�zut vreodat�. �n acela�i an, Papa Pius al XI-lea a publicat enciclica � Castii Connubii � (C�s�toria cre�tin�) care men�inea �nv���tura c� contracep�ia artificial� era � ru�inoas� �i intrinsec vicioas� �. A spus c� � nu exist� circumstan�e speciale �n care so�ul �i so�ia s� nu poat�, �nt�ri�i de harul lui Dumnezeu, s�-�i �ndeplineasc� cu fidelitate �ndatoririle �i s� p�streze �n c�s�torie castitatea nep�tat�. � (Castii Connubii, 61). Oricum, �n trei decade, legea Lambeth a penetrat cea mai mare parte a protestantismului �i restric�iile impuse de conferin�� au fost pierdute.

Rebeliunea secular�
Ajutat� de o perioad� de vaste schimb�ri sociale, o for�� mare �n 1930 a fost revolu�ia sexual� �i mi�carea control�rii na�terilor condus� de Margaret Sanger, care mai t�rziu a fondat Paternitate planificat�. Un oponent acid al cre�tinismului, Sanger a propus deplin� libertate sexual� pentru to�i, �n special pentru femei. De asemenea a propus un ferm control al popula�iei �i �n mod special printre segmentele largi pe care ea le numea � nepotrivite �. Denun�area ei persistent� a ajutorului papal pentru familiile catolice numeroase �i atacurile ei pasionate �mpotriva � sclaviei � femeilor cauzat� de sarcinile nedorite, a �nceput s� prind� r�d�cini �n mediile populare, �tiin�ifice, �n Congres, �n biserica catolic� �i protestant�.

Rebeliunea catolic�
Marea enciclic� papal� Humanae Vitae a fost publicat� de Papa Paul al VI-lea �n 1968. Reafirma planul lui Dumnezeu pentru via��, furniza o defini�ie acceptabil� moral a paternit��ii responsabile �i repudia contracep�ia. Majoritatea laicilor catolici n-au acceptat-o. Sus�inu�i de teologi rebeli, preo�i �i chiar c��iva episcopi, laicii au ignorat �nv���tura �i au continuat s� foloseasc� contracep�ia ; �n special � pilula � �n num�r din ce �n ce mai mare. Fie c� unii clerici au acceptat sau nu, marea majoritate a clerului a r�mas t�cut� asupra subiectului. Care este pre�ul acelei t�ceri ?

Pre�ul unui cler t�cut
Pre�ul t�cerii este c� mul�i din comunitatea noastr� practic� anumite forme de contracep�ie artificial�. Astfel, b�ncile �n biseric� sunt pliune de oameni care au f�cut vasectomii, leg�ri de trompe sau histerectomii. Femeile iau pilule, iar b�rba�ii folosesc mijloace de protec�ie. Familiile mici sunt din abunden��, iar familiile mari sunt rare. Aceste lucruri sunt dovedite independent de ratele fertilit��ii foarte sc�zute �n fiecare sector al societ��ii p�n� la nivel na�ional. Problema ratelor sc�zute ale fertilit��ii se extinde interna�ional �n lume. Rata fertilit��ii declin� �n toate ��rile planetei.

Planul lui Dumnezeu pentru via�� abandonat
Dovada c� umanitatea a pierdut drumul este evident� acum �n �ntreaga lume. Nu ne mai �nmul�im. 61 de ��ri au rata fertilit��ii sub nivelul �nlocuirii. Rata �nlocuirii este de 2.1 copii pe femeie. Doi sunt necesari pentru a �nlocui p�rin�ii �i 0,1 pentru a �nlocui mortalitatea infantil� �i femeile care nu procreaz�. O rat� a fertilit��ii de 2.1 pe termen lung, nu multiplic� popula�ia, ci doar o men�ine. Unele rate ale fertilit��ii �n ��rile catolice sunt foarte joase : Italia (1,2), Spania (1,15) �i Iralnda (1.9). Majoritatea Europei are o medie de 1.4, iar Statele Unite 1.99. Aceast� realitate este bine cunoscut� de Guvernul Statelor Unite care anticipeaz� c� situa�ia actual� cu asigurarea social� care are 4 persoane lucr�nd pentru fiecare persoan� ce prime�te asigurare social�, se va reduce la 2 la 1 p�n� �n 2030. Este pu�in probabil ca economia s� sus�in� aceast� situa�ie. Italia �ngroap� mai mul�i oameni dec�t se nasc. Rusia a pierdut 500 000 din popula�ia total� �n fiecare an �ncep�nd cu 1989. Japonia care are o imigrare neglijabil� va pierde 25% din popula�ie p�n� �n 2050. Nu numai c� n-am ascultat de Dumnezeu �ncet�nd s� ne �nmul�im, nici n-am umplut p�m�ntul. Australia, un continent aproape de m�rimea Statelor Unite, are numai 19 milioane locuitori comparativ cu 280 milioane �n Statele Unite. Cea mai mare parte a Americii de Sud este a�a slab populat� c� nu exist� telefoane dec�t �n ora�ele mari. �ntreaga popula�ie a lumii poate �nc�pea �n Texas fiecare persoan� av�nd un spa�iu de1000 picioare p�trate, ceea ce reprezint� o densitate mai mare dec�t �n San Francisco, dar mai mic� dec�t �n Bronx, New York.

C�derera din har
Ce spune Duhul Sf�nt Bisericii ? Duhul Sf�nt spune c� planul de iubire al lui Dumnezeu procreator este �nlocuit cu planul nostru egoist de contracep�ie. Mentalitatea contraceptiv� a infectat Biserica. Un efect major este pierderea harului ce rezult� �n orbirea fa�� de realitatea �nconjur�toare. Se simte o lips� de venera�ie �i respect pentru planul iubitor procreator al lui Dumnezeu. P�rin�ii �i dezvolt� o team� fals� fa�� de impactul economic �i emo�ional al copiilor, p�n� la punctul �n care copiii nu sunt dori�i. Este o pierdere �n a tr�i credin�a �n Dumnezeu ca furnizor. Rela�iile conjugale se distorsioneaz� printr-o dragoste nesincer�.

Fructul putred
Fiecare �beneficiu� al contracep�iei care a fost promis �n anii 60, nu a ap�rut deloc. �n schimb, opusul a ceea ce au promis promotorii s-a �nt�mplat. Pilula trebuia s� �mbun�t��easc� c�s�toriile eliber�nd p�rin�ii de grija unei sarcini �n rela�ia lor sexual�. Nu �i-a �ndeplinit acea promisiune. De fapt, exact opusul s-a �nt�mplat. Rata divor�urilor a crescut de la 25% �n 1960 p�n� la 50% �n 1980 odat� cu folosirea larg� a pilulei. De�i au fost implica�i �ial�i factori �n cre�terea ratei divor�urilor, este greu de spus c� pilula a �mbun�t��it c�s�toriile. Contracep�ia de protec�ie trebuia s� reduc� bolile transmisibile sexual. Dar s a �nt�mplat opusul. Pilula trebuia s� reduc� avorturile. De fapt, clinicile unde se fac avorturi dau pilule gratuite clientelor pentru c� �tiu c� este o afacere bun�. Cam 50% din avorturi sunt datorate e�ecului contracep�iei. Cei care sus�in avortul �tiu c� contracep�ia e�ueaz� �i c� femeile, cu sau f�r� partenerii lor, vor dori un avort.

Exist� o pierdere a respectului pentru autoritatea �nv���turilor morale ale Bisericii. Cei care nu pot avea �ncredere �n �nv���turile morale ale Bisericii despre contracep�ie, nu vor avea �ncredere �n Biseric� nici �n alte domenii, cum ar fi avortul, deopotriv�. Cam 22% (60 milioane) din na�iune este catolic�. Cu toate acestea sondajele de la clinicile avortive arat� c� femeile catolice sunt predispuse ca orice alte femei s� fac� un avort. A fi catolic nu pare s� fie o diferen�� !

Toate metodele pe care o femeie le folose�te pentru a-�i avorta copilul, sunt acelea�i pe care le folose�te pentru a justifica contracep�ia. Avortul urmeaz� contracep�ia a�a cum noaptea urmeaz� dup� zi.

Votul imoral
�n cele din urm� ajungem la arena politic� unde se depune at�ta efort de at��ia care lupt� �mpotriva avortului. Se organizeaz� mar�uri, se expun banere, se roag� �i se cheltuiesc sume urai�e pe lobby, dar situa�ia politic� regreseaz�. Concep�ia contracep�iei este a�a de pervers� �i de r�sp�ndit�, �nc�t cauzeaz� o lips� de interes �n cauzele pro-life �i duce la vot imoral. �n 1992, cam 44% din cet��eni au votat pentru Bill Clinton. Cam 44% din catolicii care au votat au f�cut-o pentru Bill Clinton. A fi catolic nu a p�rut a fi vreo diferen��. Bill Clinton a votat de dou� ori actul prin care era de accord cu avortul. Dup� alegerile din 1996, sondajele au ar�tat c� 53% dintre catolicii care au votat, au f�cut-o pentru Clinton. �n 1998, �n California, 58% din voturile totale pentru guvernator au fost pentru Gray Davis : Gray Davis �i-a promovat cu aviditate pozi�ia politic� pro-avort �i, c�tig�nd alegerile, furnizeaz� acum milioane de dolari la bugetul statului pentru a finan�a clinicile unde se practic� avortul. Dintre catolicii care au votat 58% au f�cut-o pentru Gray Davis. Din nou, a fi catolic, n-a �nsemnat o diferen��. Votul necre�tin pentru Davis a fost cumva mai mic : 47%, dar totu�i o m�rturie slab� a valorilor pro-life. Procentajul ar trebui s� fie 0.Vezi Decep�ia contracep�iei pentru mai multe informa�ii �i referin�e statistice.

Organiza�ia politic� conduc�toare pro-life de lobby din �ar�, Dreptul na�ional la via��, refuz� s� ia pozi�ie privind contracep�ia. De asemenea, organiza�ia pare oarb� la rolul ei �n conducerea luptei �mpotriva mor�ii.

Uneltele Satanei
Satana vrea s� distrug� rasa uman� �i planul lui Dumnezeu pentru via��. Are acum unelte care dep�esc cu mult puterea pl�gii �i a sabiei. Contracep�i adeja a redus rasa uman� mai mult dec�t r�zboaiele �i bolile. Papa Ioan Paul al II-lea nota �n scrisoare sa enciclic� � Evangelium Vitae � c� declinul moral pare mai mare acolo unde � �nv���tura Bisericii despre contracep�ie este respins� �. Subliniaz� c� : � contracep�ia �i avortul sunt adesea str�ns legate, ca fructe ale aceluia�i copac �. (vezi Evangelium Vitae, cap 1-13). Nu mai este necesar s� ap�r�m Humanae Vitae cu argumente teologice �i filozofice. Fructul putred al genera�iei contracep�iei vorbe�te de la sine. Contracep�ia apar�ine culturii mor�ii.

C�i�i-v� �i ve�i fi salva�i !
Pentru oamenii de bun�-voin��, singurul drum de �ntoarcere este s� se c�iasc� �i s� accepte planul lui Dumnezeu pentru via��. Laicii trebuie s� se c�iasc� pentru practica rea a contracep�iei. Clerul trebuie s� se c�iasc� pentru t�cerea lui, pentru frica de a vorbi tare �i pentru falsa lor �nv���tur�.

Strategia lips�
Exist� 300 000 de amvoane �n Statele Unite. Din aceastea 19 000 sunt catolice. Fiecare amvon apar�ine unei organiza�ii parohiale cu un buget annual de aproximativ 200 000$. Aceasta se ridic� la un total de 60 miliarde $. Nimeni nu poate spune c� for�ele pro-avort, care cheltuiesc milioane de doalri dep�esc for�ele pro-life. Problema este c� amvoanele sunt paralizate ! Prin urmare, o strategie pro-life de succes trebuie s� includ� re�nnoirea �i re�ntinerirea clerului cu �nv���turi morale, �n special cu planul luiDumnezeu pentru via�� �i cu r�ul contracep�iei artificiale, avortului �i eutanasiei.

Profe�ie
�Cultura mor�ii nu va fi �nvins� p�n� nu se va renun�a la contracep�ie�.

Restituire �i m�ntuire
Isus Cristos este autorul vie�ii, vindec�torul, R�scump�r�torul, furnizorul vie�ii din bel�ug �i d�t�torul vie�ii eterne. Aceia care sunt chema�i s� predice �i s� �nve�e sunt, deci, constr�n�i s� proclame planul lui Dumnezeu pentru via��, s� avertizeze �mpotriva oric�rui r�u care atac� planul �i s� cheme oamenii �n mod direct s� se c�iasc� de rebeliunea lor �mpotriva planului lui Dumnezeu pentru via��.

Legisla�ie
Aceia care aleg planul liu Dumnezeu pentru via�� vor fi mai �nclina�i s� voteze pro-life. Apoi pot fi date legi care s� protejeze via�a uman�. Numai atuci, contracep�ia, avortul, eutanasia �i cultura mor�ii vor fi istorie.

[1]. Charles D. Provan, Biblia �i controlul na�terilor, Monogahelia, PA, Zimmer Printing, 1989, 81.