Prof. Dr. Ovidiu-Alexandru Bajenaru, seful Departamentului de Neurostiinte Clinice al Facultatii de Medicina si seful Clinicii Neurologie - Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti U.M.F. “Carol Davila” Bucuresti spune, intr-un comunicat al UMF "Carol Davila", ca foarte adesea vorbim despre bolile cardiovasculare, dar in general populatia uita ca, in egala masura cel putin, principalul ucigas al populatiei adulte in tara noastra si in tarile din aceasta zona geografica in care se gaseste si Romania sunt bolile cerebro-vasculare avand drept consecinta accidentele vasculare cerebrale.

"Este important deci sa nu uitam ca nu numai mortalitatea este un parametru care ne da o masura a severitatii si importantei unor afectiuni, dar cel putin in egala masura trebuie sa ne gandim si la alterarea calitatii vietii la supravietuitorii acelor afectiuni, ceea ce antreneaza nu doar pierderea autonomiei functionale a individului, dar si crearea unor poveri suplimentare psihologice si materiale pentru familie, pentru societate, pierderea stimei de sine, depresie importanta, deteriorare intelectuala, riscul crescut al imbolnavirii prin alte complicatii medicale care pot sa apara pe acest fond deteriorativ", a precizat medicul neurolog Ovidiu Bajenaru.

Datele epidemiologice istorice arata ca o situatie asemanatoare celei din Romania in domeniul bolilor cerebrovasculare exista pana prin anii ’60 ai secolului trecut si in tarile cu un nivel economic dezvoltat, precum tarile Europei Occidentale si SUA. Insa, in aceste tari s-a produs o reducere dramatica a incidentei acestor afectiuni si a consecintelor lor in ultimii 50 ani, desi speranta de viata a populatiei generale a crescut semnificativ mai mult decat in tara noastra.

"Care este explicatia ? Raspunsul are doua componente: in primul rand dezvoltarea unor strategii populationale de preventie a bolilor cerebrovasculare si cardiovasculare, la care s-au asociat infiintarea pe intreg teritoriul acestor tari a unitatilor specializate de terapie a accidentelor vasculare cerebrale acute in care terapia prompta si complexa si monitorizarea medicala cat mai precoce, de la aparitia primelor semne de suferinta vasculara cerebrala acuta, au scazut semnificativ mortalitatea si au crescut mult capacitatea de neurorecuperare a acestor pacienti", mai spune Seful Clinicii Neurologie - Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.
Mai mult sport, o alimentatie echilibrata si un somn odihnitor Potrivit neurologului, preventia este cea mai importanta cale de reducere semnificativa a numarului de accidente vasculare cerebrale si a consecintelor acestora.

"Astfel, oamenii trebuie, in primul rand, sa-si modifice stilul de viata, in care activitatea fizica sanatoasa, plimbarea in aer liber, activitatile sportive, dar nu de sport extrem sau cu risc traumatic, sa aiba o pondere semnificativ mai mare in mod constant Activitatea fizica trebuie dublata de o activitate intelectuala adecvata preferintelor fiecarui individ, constanta si cat mai putin insotita de stres psihosocial. O alta modalitate de preventie este alimentatia echilibrata si care sa ne mentina la o greutate corporala optima, cu evitarea supragreutatii si mai ales a obezitatii; alimentatia trebuie sa contina toate principiile alimentare necesare vietii biologice normale, cu evitarea grasimilor saturate, a dulciurilor concentrate, a aditivilor alimentari si conservantilor, dar cu o pondere crescuta a vegetalelor proaspete care contin si o cantitate crescuta de fibre vegetale. Este important sa se respecte un orar cat mai constant al meselor", a mai spus profesorul Ovidiu Bajenaru.

Totodata, o alta conditie pentru prevenirea AVC este evitarea fumatului sau renuntarea la fumat, dupa caz.

"Somnul de noapte trebuie sa fie cat mai constant respectat, intrucat un somn fiziologic este o conditie esentiala a sanatatii noastre biologice si mintale. De asemenea, identificarea si tratarea prompta si constanta a tuturor factorilor de risc vasculari si metabolici: in primul rand, tensiunea arteriala crescuta, care trebuie controlata periodic incepand chiar din anii adolescentei si pana la varstele cele mai inaintate; la orice varsta, atunci cand valorile acesteia depasesc chiar si cu putin limitele normale, ea trebuie scazuta prompt si constant la valori normale prin regim alimentar adecvat si terapie corespunzatoare; depistarea dislipidemiilor si corectarea prompta si constanta a acestora (prin regimul alimentar si de viata mentionat mai sus) si, daca este cazul, prin terapie medicamentoasa adecvata; depistarea valorilor glicemice crescute si corectarea controlata a acestora.

Daca se depisteaza prezenta diabetului zaharat, acesta presupune o terapie adecvata complexa, in care stilul de viata recomandat mai sus este esential; depistarea si tratarea bolilor cardiace care pot evolua independent, deoarece accidentele vasculare cerebrale prin embolii cardiace reprezinta aproximativ o cincime din totalul bolilor cerebrovasculare;depistarea si terapia adecvata a oricaror altor anomalii biologice care pot creste riscul vascular, mai ales la persoanele care au in familie si alti membri cu boli cerebro- si cardiovasculare", a mai spus Ovidiu Bajenaru.