Pe 17 august 1983, Ceausescu avea preocupari literare si cinematografice intense, la prezidiul unei mese intesate de lideri PCR care ascultau fara sa cracneasca, dupa cum o arata stenogramele descoperite de Filmreporter.ro in Arhivele Nationale.

Subiectul: planul tematic editorial in literatura, cinema si teatru pe 1984.

Printre meseni: Dumitru Popescu „Dumnezeu”, Suzana Gadea – presedinte al Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste, Petru Enache (secretarul Biroului Permanent al Consiliului Politic Executiv), Emil Bobu, Iosif Banc, Tudor Postelnicu, Ilie Verdet, Miu Dobrescu, Ion Stefanescu (liderul tineretului comunist) si Elena Ceausescu.

Discutia despre cinema incepe abrupt, cu o admonestare a lui Nicolae Ceausescu, nemultumit de peliculele lansate in acel an: „Toate filmele din anul acesta, cu exceptia a 2-3, sunt inacceptabile! Si gandirea, si orientarea este proasta!”. Printre filmele anului 1983 figureaza Faleze de nisip al lui Dan Pita, Fructe de padure, de Alexandru Tatos sau Radeti ca-n viata, in regia lui Andrei Blaier.

  • Plan cincinal: „Scenariul trebuie permanent urmarit”

Reprosul dictatorului se indreapta catre cei responsabili cu cenzura, carora le-au scapat printre degete prea multe filme fara avant socialist. Toate propunerile, laolalta cu scenariile, trebuiau sa se afle pe masa Comitetului Central cu mult inainte de a ajunge pe ecran.

„Sistemul este de asa natura ca se face un plan tematic de intentii, nu scenarii de filme. Acum planul este citit de noi, vazut de noi si pe aceasta idee s-a facut planul. Mergand pe ideea generala, s-au dat drumul cu foarte multa usurinta si s-au creat probleme”, se scuza Ion Stefanescu, caruia Ceausescu ii cere o schimbare imediata: un plan cincinal in cinematografie si scenariul dat la cheie cu 2 ani inainte de a fi realizat filmul.

„Este foarte multa munca de la scenariu pana la punerea in scena, mai sufera si alte modificari si trebuie permanent urmarit”, intareste ideea Elena Ceausescu.

Regizorilor tocmai li se pregateau, in aceasta sedinta, restrictii si mai drastice din partea comisiei ideologice. „Trebuie sa fie gata cu doi ani inainte. In 1983 sa se aprobe pentru 1985, ca filmul care trebuie facut in 1985 trebuie aprobat in 1983, ca daca nu-l faci nu-l mai poti scoate. Ca sa vezi scenariul, sa verifici permanent, trebuie sa ai in fata scenariul aprobat inainte cu 2 ani! Si in teatru la fel, ca altfel fac in cateva saptamani si ne pomenim cu ce ne pomenim!”, izbucneste dictatorul, pomenind doua dintre filmele care nu i-au placut: unul dupa Camil Petrescu („eu nu spun sa-l scoateti acum, ca sa spuneti ca ati primit indicatie sa-l scoateti, pentru ca asa se cam obisnuieste, dar nu este prezentat cel mai bun roman”), cel mai probabil Iata femeia pe care o iubesc, de Cornel Todea – o adaptare dupa o piesa de teatru, de fapt, cu Amza Pellea si Ion Caramitru – si unul dupa Ion Agirbiceanu – Intoarcerea din iad, regizat in 1983 de Nicolae Margineanu, cu Maria Ploae si Constantin Brinzea in rolurile principale.

Citeste mai multe despre cinematografia romaneasca in timpul regimului comunist pe Filmreporter.ro.