Neafectata de aceste rautati, "Zana” isi vede in continuare de treaba ei si lupta pentru eradicarea unor boli ale saraciei, tetanosul, cu care se confrunta copiii din Africa, dar si ale unor obiceiuri vechi de sute de ani, adevarate acte de cruzime, cum ar fi mutilarea genitala a fetitelor. Acest aspect este greu de inlaturat din constiinta bastinasilor, insa prin educatie sexuala se spera suprimarea lui.

- Ce crezi ca ar trebui facut pentru a salva fetitele din Africa de mutilarea genitala si cum lupta UNICEF-ul pentru schimbarea mentalitatii celor care o practica?

- Nu pot vorbi in numele UNICEF, dezvoltand aici politica organizatiei pe acest subiect, dar pot sa va spun opinia mea dupa experientele pe care le-am cunoscut in Africa. Atunci cand vorbim despre un ritual inradacinat in viata si in mentalitatea localnicilor, e foarte clar ca nu e deloc simplu sa convingi si sa faci o schimbare radicala, mai ales in scurt timp. In Cote d’Ivoire ni s-a spus ca in nordul tarii procentul este ingrijorator: aproximativ 80% dintre fetite trec prin aceasta experienta traumatizanta, care poate avea si efecte negative pe termen lung asupra vietii sexuale sau a fertilitatii. Din pacate, excizia nu este facuta de un medic, ci de un „vraci” al comunitatii sau de cineva din familie si nu poate fi vorba de conditii igienice: se foloseste un cutit care, in cel mai bun caz, este sters de praf, nicidecum sterilizat. O femeie care nu a trecut prin acest ritual, ca fetita, poate fi refuzata de barbatul sau, care nu o mai ia de sotie, pentru ca se pare ca obiceiul este si o garantie a fidelitatii femeii fata de sotul sau.