Bucurestiul de altadata

www.bucurestiivechisinoi.ro/2013/03/in-fosta-raspantie-labirint-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.bucurestiivechisinoi.ro/2013/01/fotografii-vechi-cu-strada-t...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.bucurestiivechisinoi.ro/2011/01/bulevardul-marasesti-%E2%80%...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/12/fostul-cartier-evreiesc-din-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Povestea lui Nicu Ford, legendarul mecanic din Groapa lui Ouatu


Str�zile vorbesc. Uneori le �n�elegem, alteori ne ajut�m de martori ca s� le descifr�m secretele �i �oaptele. Nu de pu�ine ori, trec�nd prin cartierele de case vechi ale Capitalei, avem [�]
Str�zile vorbesc. Uneori le �n�elegem, alteori ne ajut�m de martori ca s� le descifr�m secretele �i �oaptele. Nu de pu�ine ori, trec�nd prin cartierele de case vechi ale Capitalei, avem strania senza�ie c� retr�im impresiile unui alt timp apus, sub stre�inile de �igl� veche, mirosind tainic a umezeal�. �n primele decenii ale secolului trecut, mahalalele Bucure�tilor erau un subiect inepuizabil de inspira�ie pentru arti�ti plastici, scriitori �i poe�i melancolici, care, prin zugr�virea acestui univers magic, �i-au c�tigat locul meritat �n nemurire.

�C�nd ne-au bombardat americanii eram pe uli��, m� jucam�

Spa�iul acesta, dominat �n miezul zilei de h�rm�laia copiilor, mai mereu cu genunchii zdreli�i �n goana dup� vreun automobil cenu�iu, tulburat de strig�tele negustorilor ambulan�i sau m�ng�iat de �oaptele aman�ilor �nt�rzia�i ce-�i d�ruiau, sear� de sear�, Luna de pe cer, i-a inspirat pe Brunea Fox, Pamfil �eicaru, Geo Bogza sau Eugen Barbu. Dup� ce personajele lor au plecat s� se odihneasc� �ntre copertele �ng�lbenite ale c�r�ilor, mahalaua a r�mas tot acolo, mut� de uimire, str�juit� de ziduri �ncorsetate de ieder�. Un astfel de loc este vestita Groap� a lui Ouatu, situat� �n zona Parcului Cire�arii de azi. Multe dintre personajele lui Eugen Barbu din romanul �Groapa� au existat �n realitate. Unele au ap�rut �n carte cu numele lor adev�rate. Altele, cu porecle sau nume fictive. Vestitul bandit Bozoncea, iubitor de libertate, bani �i muieri frumoase, a locuit, la un moment dat, �n Gropa lui Ouatu. Copiii, care b�teau odinioar� maidanele descul�i �i c�l�reau Groapa, eroi cobor��i din roman, au murit de mult sau sunt destul de bolnavi �nc�t s� nu-�i mai aminteasc� nimic.

Nea B�nic� �Pip�il�, cum �i mai ziceau prietenii pe vremuri, s-a n�scut �i a tr�it aici, �n bra�ele gropii, la Tarapanaua despre care scria Eugen Barbu. Fiul lui ne-a povestit despre c�t de frumoase erau vremurile �n copil�ria �i tinere�ea lui. Locuia pe strada Dumitru Zosima, �n apropierea Spitalului de copii Caraiman. Avea, acolo, un atelier auto, despre care se spunea c� e ��l mai vechi din cartier, dac� nu �i din Bucure�ti.� S-a n�scut pe data de 22 septembrie 1932 �i a prins Groapa �n toat� splendoarea ei. �Am deschis ochii la doi pa�i de balt�, zice nea B�nic�. Ea era cam pe unde se afl� azi Parcul Cire�arii, din cartierul Domenii. Am crescut aici, m-am dezvoltat, am pl�ns, am r�s, am f�cut planuri. C�nd ne-au bombardat americanii eram pe uli��, m� jucam. Bum! Bum! Odat� s-a �ntunecat cerul. Se auzeau bombele c�z�nd la Grivi�a �i la Gara de Nord�Ce de mor�i au fost, Doamneeee! Vedeam a doua zi cum �i scot solda�ii �i sanitarii de sub c�r�mizi �i d�r�m�turi. Mi-a r�mas �ns� �n minte o imagine pe care n-am uitat-o nici acum: o feti�� moart�, cu ochii deschi�i, sub o grind�. κi �inea p�pu�a �n bra�e, str�ns. Era a�a de calm� �i senin�, de parc� se preg�tea s� mearg� la culcare. Am pl�ns atunci �i uite, �mi vine �i acuma s� pl�ng, om b�tr�n!

Eugen Barbu juca fotbal �i vindea �ig�ri

Prim�vara, c�nd n�p�dea iarba �i ��nea pelinul cu mirosul lui am�rui, era o nebunie. S� tot stai �i s� nu mai pleci! Rai. �nfloreau zarz�rii, apoi salc�mii. Pu�tanii colindau groapa de diminea�a p�n� seara, fug�ri�i uneori de haite de c�ini, mari c�t mieii �i ai dracului. Te rupeau �n buca�i, dac� te apropiai mai tare. Nea B�nic� �i aminte�te, cu ochii r�t�ci�i �n zare: �Eugen Barbu st�tea la c�teva str�zi de aici. Avea un debit de �ig�ri unde vindea. Era om cumsecade, lini�tit. Conducea o echip� de fotbal, c� era mort dup� a�a ceva. Se numea �Amatorul �i �ncingea ni�te meciuri de pomin� �n Groap�! Aoleu, ce frumos mai era!!! �i bine! Sim�eam binele cum curge a�a, pe strad�. Ca v�ntul era binele. S� v� zic ceva: c�nd rom�nu� �i vede de treaba lui, �i e bine �i c�nd e r�u!� �ntre cele dou� R�zboaie Mondiale str�zile din zon� erau nepietruite. Nu exista canalizare. Curentul electric a fost introdus abia �n 1935. Dar, cu toate acestea, locul avea ceva special, magic �i pitoresc. B�rba�ii din Cu�arida, majoritatea muncitori la Atelierele Grivi�a, zugravi, m�celari, lucr�tori la STB (Societatea de Transport Bucure�ti n. red.) se str�ngeau regulat �n dou� c�rciumi vestite: �La Coco�� �i la �Nea Mitic� Minciun�, s� bea o �sec�ric� absolut� �i s� fac� un biliard. Seara ap�rea �i l�utarul cartierului, un �igan slab-mort, care storcea un franc, doi, pentru copila�i. Nea Petric� Ur�tu�, avea ochii galbeni �i uzi. C�nta la cobz� dumnezeie�te. �nduio�a. Mu�cau ceferi�ii din pahare �i rupeau masa cu pumnul, c�nd m�ng�ia el strunele. Nea B�nic� �i cuno�tea pe to�i: ��l �tiam pe Bozoncea banditu�. Juca toat� ziua barbut �n cr�m� �i-n groap�. I-am cunoscut �i pe Mitic� b�lb�itu�, pe Fane Mahomed, Petric� Malaezu�, Fane �iganu�. Cu ei m� duceam la b�lci, pe strada Cr�snaru. Erau b�rci, lan�uri, oameni mul�i. C�nd se �nv�rteau �n tiribombe, le s�reau banii din buzunare. P�n� s� se dea ei jos, noi, �n patru labe, c�utam prin iarb�. Ne umpleam de parale!� �i atunci, ca �i azi, g�tile de cartier sau de strad� se ciond�neau serios �ntre ele. C�nd se �nt�lneau ie�eau sc�ntei �i se l�sa cu s�nge. �Noi eram �n echipa Hercule de la Groap�. Dup� ce jucam fotbal ne luam la cafteal� cu �ia din Chibrit �i din Turda, poveste�te nea B�nic�. D�deam cu pumnii, cu picioarele, cu �ipci, uluci, cr�ci, cu ce aveam la �ndem�n�. Ne �ntorceam acas� seara, f�r� pantaloni, f�r� ba�che�i �n picioare �i plini de cucuie. Nebuni!�

�Tare mult l-a iubit, tata, pe rege! Oare Majestatea Sa �i mai aduce aminte de el?�

La �nceputul anilor �50, Groapa lui Ouatu� a fost astupat� cu p�m�nt �i, �n locul ei, a ap�rut parcul Cire�arii. �Heee! Groapa avea o ad�ncime de peste 30 de metri. �n fundul ei mustea o balt�, care, parc�, era vie, dom�le! Mul�i copiii au fost �nghi�i�i de ea, vara la sc�ldat, iarna la s�niu�. Odat� se rupea ghea�a cu ei �i, b�ld�b�c, �n ad�ncuri. Ce mai pl�ngeau femeile pe maluri! Degeaba! Nu-i mai g�seau.� Dar via�a mergea �nainte, ca pe roate. Uitau. Veneau alte vremuri. Atelierul lui B�nic� func�ioneaz� din 1939, deschis �n acea vreme de tat�l lui, Nicolae B�nic�, zis �i nea Nicu Ford, pentru c� era mare �doctor� de Ford-uri. �nainte, lucrase ca mecanic auto la un mare atelier situat pe strada Mun�ii Tatra, l�ng� Pia�a Victoriei. Patronul, de origine german�, �l aprecia �n mod deosebit pe Nicu Ford. De fiecare dat� c�nd venea un client important �l chema pe el. �Povestea tata c� acolo �i repara ma�ina �i doamna doctor Ana Aslan. Neam�ul l-a pus pe el s� se ocupe de treab�. �i a ajuns chiar �oferul doamnei, o ducea la Sinaia, la Predeal. Chiar Regele Mihai vizita atelierul auto, f�cea un fel de practic� la Ford, pentru c� era �i este �nnebunit dup� motoare �i ma�ini. Tata �l ducea prin hale, �i explica, �i ar�ta ce �i cum. Tare mult l-a iubit pe rege�Oare Majestatea Sa �i mai aduce aminte de el?�

Securi�tii ziceau c� e chiabur �i exploatator

Prin anii 50, nea Nicu Ford a fost obligat de comuni�ti s� �nchid� atelierul personal �i s� �treac� la �ntreprinderea Automobilul din Bucure�ti. Era considerat chiabur �i exploatator. Mai mereu se trezea cu vizite �i controale inopinate de la Securitate. �Pe mine m-au trimis trei ani la munci, �n armat�, cic� eram fiu de exploatator, continu� nea B�nic�. �n iarna lui �54 mi-au degerat picioarele. Da� nu m-am l�sat. Dup� armat� am jucat rugby �n echipa Rapid Bucure�ti, care apar�inea de Tarom. �n �61 m-am dus la �coala de avia�ie �i 29 de ani am fost mecanic de avioane.� Nea Nicu Ford avea o vitalitatea ie�it� din comun. P�n� la 90 de ani a condus �i a reparat ma�ini. Nu trebuia s� desfac� motorul ca s� dea diagnosticul. A�a cum un medic bun doar prive�te pacientul �i �tie de ce sufer� acesta. �Avea un auz teribil, tata. Vine �ntr-o zi un client, cu un Fiat. Tata st�tea uite colo, cu spatele. Motorul �luia, p�r, p�r, p�r, f�cea ur�t. C�nd a auzit cum tu�e�te ma�ina, i-a zis clientului: ai un piston spart. �i a�a era! �tia s�-�i spun� care dintre bujii e stricat�, folosindu-se doar de o h�rtie alb�. Art�, domnilor!!! Art�! O punea la �eava de e�apament �i spunea: bujia doi nu mai e bun�. Niciodat� nu gre�ea!�

Ilarion Ciobanu avea o Dacia 1100

Nea B�nic�, urma�ul lui Nicu Ford, e �nalt p�n� la strea�ina casei �i zdrav�n. C�nd pune el m�na pe-un ciocan �i d� una �ntr-o tabl�: troonc!, se aude p�n�, h�t, la Podul Grand, sare ciorba din lingurile clien�ilor, la restaurant. O palm� de-a lui, desf�cut�, prinde dou� octave pe clapele pianului. �Eheeee, mie mi-au c�lcat pragul atelierului mul�i oameni de seam�, mai zice nea B�nic�. �mi pare r�u c� nu �i �in minte pe to�i. �mi aduc aminte, �ns�, de Sandu Sticlaru, de Gic� Petrescu, Zizi �erban, Aurelian Andreescu, �tefan B�nic�, dar �i Junioru�, Amza Pelea, Sergiu Nicolaescu. Daaa! Ce oameni! Ilarion Ciobanu avea o Dacia 1100. Dup-aia �i-a luat un Moskvici. Mihaela R�dulescu a venit cu un Golf 2. �i bubuise caloriferu� �i i l-am reparat.� Fericit, cum al�ii de v�rsta lui nu sunt, nea B�nic� cioc�ne�te toat� ziua la pivo�i �i cutii de vitez�. �n clipele libere se minuneaz� de cei doi nepo�ei ai lui, voinici ca to�i b�rba�ii din neamul lor. �i ia pe genunchi �i le poveste�te lini�tit despre �ntrecerile de cai de la Hipodrom, despre bunicul lor, nea Nicu Ford-doctorul de ma�ini, despre Groapa lu� Ouatu�, copil�rie �i c�ntecele lui nea Petric� Ur�tu, �iganul cu ochii galbeni �i uzi de la marginea Bucure�tiului. (Dana Fodor Mateescu / Foto: R�zvan Mateescu și din arhiva familiei B�nic�)

edituramateescu.ro/2013/06/amintiri-din-groapa-lui-ouatu/

Deci am bulinat-o io,mea cupa! Tranformasem involuntar, din viteza de procesare a informatiilor probabil, Pacrcul Tei in Parcul Teilor.

Mere in panta fomu', iar...

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

BUCURESTI

1. BUCUR = forma reflexiva a verbului A (SE) BUCURA, inlaturata fiind pronumele reflexiv persoana intai singular ''ma'' (eu pe mine ma m)

2. ESTI = forma indicativului prezent al verbului reprezentativ al existentei (umane) ''A FI'', persoana a doua singular


se semneaza : Musetel !

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Secretele Casei Melik, cea mai veche cl�dire locuibil� din Bucure�ti. Cum s-a transformat superba cas� de pe uli�a Sp�tarului �n azil 2 martie 2015, 18:41 de Cristina R�du�� Devino fan Salveaz� �n arhiv� download pdf print article Secretele Casei Melik, cea mai veche cl�dire locuibil� din Bucure�ti. Cum s-a transformat superba cas� de pe uli�a Sp�tarului �n azil Casa Melik FOTO atelieruldearhitectura.blogspot.com Nu sunt mul�i cei care �tiu c� cea mai veche cl�dire locuibil� din Bucure�ti a r�mas intact� �i �nc� se g�se�te pe o strad� �ngust� din Capital�. �Adev�rul� v� prezint� povestea Casei Melik, cea mai veche construc�ie locuibil� a Capitalei �n v�rst� de 250 de ani. �n urm� cu mai bine de 250 de ani, pe uli�a Sp�tarului din Bucure�ti era ridicat� Casa Melik, cea mai veche cl�dire locuibil� din actualul Bucure�ti, dup� cum sus�in istoricii. Ast�zi nu au r�mas foarte multe date despre primii proprietari ai Casei Melik. Tot ce se �tie este c� primul care a de�inut construc�ia a fost un boier sp�tar, f�r� a se cunoa�te numele pe care �l purta, dup� cum a explicat Mihaela Murelatos, custodele locului. Casa Melik, bijuteria l�sat� mo�tenire Casa a fost construit� pentru aceste boier, dar �n anul 1815, atunci c�nd acesta a murit, construc�ia a r�mas mo�tenire urma�ilor boierului. Ace�tia au v�ndut-o unui negustor armean pentru o sum� substan�ial� la acea vreme, 1.400 de taleri. Cel care a ajuns s� de�in� cas� se numea Kevork Nazaretoglu �i, �mpreun� cu so�ia sa, a hot�r�t ca �n 1822 s� renoveze casa �i s� se mute �n ea. Dup� un sfert de secol, negustorul moare �i las� casa mo�tenire fiului s�u, care se mut� �n ea. �La c�s�toria fiicei sale, Ana, acesta �i d�ruie�te casa �i aici �ncepe povestea numelui Melik�, explic� Murelatos. So�ul fiicei sale se numea Iacob Melik �i era unul dintre cei mai cunoscu�ii arhitec�ii ai vremii, fiind unul dintre cei care au sprijinit Revolu�ia de la 1848. Casa Melik a fost �n acea vreme o bun� ascunz�toare pentru nume marcante: Ion Heliade R�dulescu �i C.A. Rosetti au fost ad�posti�i de Melik �n vremea Revolu�iei de la 1848. Apoi, so�ii Melik au fost exila�i �i timp de nou� ani �n cas� nu a mai c�lcat nimeni. �n anul 1857, so�ii Melik s-au re�ntors �n locuin�a de pe uli�a Sp�tarului �i au �nceput un amplu proces de renovare �i modernizare. Imediat dup� ce au renovat casa s-au instalat aici, petrec�ndu-�i ultimii ani din via�� �n casa de uli�a Sp�tarului. Azil pentru femei s�race N-au avut copii c�rora s� le r�m�n� casa dup� moartea celor doi so�i, dar Ana, �nainte de a se stinge, a l�sat un testament �n care a precizat c� vrea ca imobilul s� se transforme �n azil pentru femeile s�race. Unul dintre nepo�ii Anei c�tig�, dup� moartea acesteia, cl�dire pentru pu�in� vreme �i o renoveaz�. De�i spera s� r�m�n� proprietarul cl�dirii, acest lucru nu se �nt�mpl�. Astfel, Casa Melik revine comunit��ii armene�ti �i p�n� �n 1947 g�zduie�te un azil de femei, a�a cum �i-a dorit doamna Melik �nainte de moarte. �n 1970 are loc ultima mare renovare a casei �i din acel moment imobilul nu �i-a mai schimbat �nf��i�area p�n� �n zilele noastre. Acum, casa g�zduie�te Muzeul Theodor Pallady, care ad�poste�te colec�ia so�ilor Serafina �i Gheorghe R�u�.

Citeste mai mult: adev.ro/nklhoj

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Care sunt muzeele din Bucure�ti pe care le pute�i vizita gratuit 2 martie 2015, 21:49 de Cristina R�du�� Devino fan Salveaz� �n arhiv� download pdf print article Care sunt muzeele din Bucure�ti pe care le pute�i vizita gratuit Muzeul Municipiului Bucure�ti se afl� pe lista celor care pota fi vizitate gratuit o dat� pe lun� Nu mul�i �tiu c� �n Bucure�ti sunt foarte multe muzee pe care le pute�i vizita gratuit o dat� pe lun�. �Adev�rul� v� prezint� cele mai interesante muzee din Capital� pe care le pute�i vizita f�r� s� pl�ti�i bilet de intrare. Pe strada Francez� din Bucure�ti se afl� Muzeul Curtea Veche , iar intrarea este gratuit� �n prima zi de s�mb�t� a fiec�rei luni. Muzeul este deschis de luni p�n� duminic�, �n intervalul orar 10.00 � 18.00. Muzeul Colec�iilor de Art�, situat pe Calea Victoriei, poate fi vizitat �n prima zi de miercuri a fiec�rei luni. Muzeul este deschis de miercuri p�n� duminic�, �n intervalul orar 11.00 � 19.00 (mai - septembrie) �i �n intervalul 10.00 � 18.00 (octombrie - aprilie). �i Muzeul Municipiului Bucure�ti de pe Bulevardul I.C. Br�tianu poate fi viztat gratuit �n prima zi de s�mb�t� a fiec�rei luni. Acesta este deschis de miercuri p�n� duminic�, �n intervalul orar 10.00 � 18.00. De asemenea �i Muzeul Na�ional de Art� al Rom�niei de pe Calea Victoriei poate fi vizitat gratuit �n prima zi de miercuri a fiec�rei luni. Acesta este deschis de s�mb�t� p�n� miercuri. �i Muzeul K.H. Zambaccian poate fi vizitat gratuit �n prima zi de miercuri a fiec�rei luni. Acesta este deschis de miercuri p�n� duminic�. Un alt muzeu ce poate fi viztat gratuit �n fiecare zi de 26 a fiec�rei luni sau �n ziua lucr�toare imediat urm�toare este Muzeul Na�ional George Enescu. Acesta este deschis de mar�i p�n� duminic� �n intervalul orara 10.00 � 17.00, potrivit reprezentan�ilor Prefecturii. �i Colec�ia de art� plastic� Fr. Storck �i Cecilia Cu�escu poate fi vizitat� gratuit �n prima zi de s�mb�t� a fiec�rei luni. Aceasta este deschis� de miercuri p�n� duminic�, �n intervalul orar 10.00 -18.00. �i Muzeul Theodor Pallady are intrarea gratuit� �n prima zi de miercuri a fiec�rei luni. Acesta este deschis de miercuri p�n� duminic�.

Citeste mai mult: adev.ro/nklqem
adevarul.ro/news/bucuresti/care-muzeele-bucuresti-puteti-vizita-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

bine te-ai gindit si ai continuat povestea Bucurestiului !

Luni, o strad� din Strasbourg a fost botezat� Bucure�ti!
strasbourg-france1

Luni, 24 noiembrie a.c., �n prezen�a primarului Strasbourgului, Roland Ries, �i a primarului Bucure�tilor, Sorin Oprescu, �n Capitala Alsaciei a avut loc o frumoas� ceremonie: o strad� a primit numele Bucure�ti. Ideea i-a apar�inut fostului consul general al Rom�niei la Strasbourg, Marcel Alexandru, fiind anun�at� de ziarul �Tricolorul� �nc� din anul 2009.

La festivitate a participat �i dl. Adrian St�nescu, consilier la Prim�ria Capitalei.

www.ziartricolorul.ro/luni-o-strada-din-strasbourg-a-fost-boteza...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Singura �nregistrare audio de la cutremurul din 4 martie 1977. Mircea Radulian explic� ce s-a �nt�mplat atunci, dar �i la ce s� ne a�tept�m

Cutremurul din '77 a luat prin surpindere autorit��ile, �ntruc�t atunci nici pre�edintele nu putea fi informat �nainte de a se produce, �ns� acum se poate anun�a instantaneu �i la Bucure�ti, speciali�tii spun�nd c� oricum urm�torul mare seism va avea magnitudine sub cea din urm� cu 38 de ani.


Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs �n 4 martie 1977, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra Rom�niei, �n aproximativ 56 de secunde produc�nd 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai �n Bucure�ti. La nivelul �ntregii ��ri au fost atunci aproximativ 11.300 de r�ni�i �i circa 35.000 de locuin�e pr�bu�ite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucure�ti, unde peste 33 de cl�diri �i blocuri mari s-au pr�bu�it.

�n lipsa echipamentelor de alarmare, speciali�tii Institutului Na�ional pentru Fizica P�m�ntului (INFP) au fost lua�i atunci prin surprindere. La 38 de ani de la producerea dezastrului, un seism poate fi �nregistrat cu 20 de secunde �nainte de a se sim�i, iar la patru secunde de la producere se cunoa�te magnitudinea cutremurului.

Radulian: La cutremurul din 1977 eram student. Ce s-a �nt�mplat atunci m-a determinat s� continui cercetarea pe cutremure

Directorul �tiin�ific al INFP, Mircea Radulian, poveste�te c� �n 1977, c�nd s-a produs cutremurul, era �n zona Operei, la subsolul restaurantului Hanul Berarilor, cu un grup de colegi studen�i �n anul II la Fizic�.

"�n prima parte nu am realizat c� este cutremur, c�nd a venit unda mai puternic� am realizat c� este cutremur, am �ncercat s� ies, dar eram printre ultimii din grup. Nu pot s� uit c� �n momentul �n care am ie�it �n curtea restaurantului, de�i era t�rziu �i se terminase mi�carea seismic�, am v�zut ni�te plopi mari la o distan�� de vreo 50 de metri care �nc� se balansau dintr-o parte �n alta, �i nu era efectul berii. Era un lucru impresionant s� vezi a�a ceva �n urma unei mic��ri seismice. St�team vizavi de Scala, acolo era dezastru, nici nu puteam s�-mi imaginez c� se �nt�mpl� a�a ceva", �i aminte�te Mircea Radulian ziua cutremurului care avea s� r�m�n� �n con�tiin�a rom�nilor.

Radulian spune c� atunci nu �tia c� peste c��iva ani va lucra la Institutul Na�ional pentru Fizica P�m�ntului, dar ce s-a �nt�mplat atunci l-a determinat s� continue cercetarea pe cutremure.

"Pot spune cu certitudine c� faptul c� s-a produs acest cutremur foarte nepl�cut pentru toat� lumea a fost, pentru mine �i un grup de studen�i foarte buni la �nv���tur�, un element destul de important care ne-a f�cut s� ne decidem s� continu�m �n cercetare pe fizica p�m�ntului, pe cutremure, practic. A fost un element important pentru noi �n alegerea meseriei", sus�ine Mircea Radulian.

Directorul de la INFP mai spune c� �n 1977 �n �ar� existau doar �apte-opt sta�ii seismice, care �nregistrau izolat. Un sistem de �nregistrare a cutremurelor nu exista, fiind luat� �nregistrarea de la fa�a locului �i analizat�. �n aceste situa�ii, nici �eful statului nu ar fi putut fi anun�at �nainte de producerea cutremurului.

"Nici nu se punea problema ca cineva s� �tie, s� fie anun�at, nici m�car conduc�torul ��rii, c� ar fi un cutremur. Abia dup� 1977 s-a introdus o re�ea telemetrat� american�, foarte performant� la vremea aceea, care transmitea �nregistr�rile �n timp real prin radio la Bucure�ti �i care a fost foarte util� pentru noi. Abia �n acel moment, cam prin 1980, se putea pune problema unei alarm�ri. Din acel moment, dac� se producea un cutremur �n zona Vrancea, indiferent de ce magnitudine, era �nregistrat pe instrumentele noastre din Bucure�ti, unda fizic� ap�rea mai rapid, deci o puteai vedea �nregistrat� pentru sta�iile din zona Vrancea, ele ap�reau cu c�teva secunde �nainte de venirea mi�c�rii �n Bucure�ti. Deci cel care f�cea de veghe la sistem, cum spunem noi, avea posibilitatea s� vad� c� �n momentul acela s-a produs un cutremur �i urma s� vin� �i unda tehnic� �n Bucure�ti. Se putea ob�ine, s� zicem, aceast� alarmare, dar prea multe nu puteam face", arat� Radulian.

Acum, spune Mircea Radulian, de la prima mi�care se poate �ti c� peste 20 de secunde urmeaz� un cutremur mai puternic, care va produce pagube. Mai mult, c�nd se produce un cutremur, informa�ia se transmite la Bucure�ti de la prima mi�care �nregistrat� la sta�iile din Vrancea.

"Prima mi�care se simte mai mult pe vertical� �i nu este at�t de puternic�, �n schimb unda a doua se simte mai puternic �i este cea care produce cele mai multe pagube. Nu conteaz� magnitudinea, conteaz� locul de data asta - Vrancea, unda B, care vine prima, ar ajunge cam dup� 20 �i ceva de secunde �n Bucure�ti. Unda F, a doua und� puternic�, va ajunge peste alte 20 de secunde", explic� Radulian.

Directorul de la INFP spune c� alarmarea ar putea ajuta s� fie oprite procese periculoase, automat s� se declan�eze un sistem de blocare a gazelor, a trenurilor, a unor procese periculoase, �ns� pentru aceasta ar trebui o strategie �i anumite procedee, deoarece nu pot fi oprite instantaneu, pentru c� sunt anumite riscuri.

Radulian mai spune c� un cutremur din Vrancea are o arie mare de impact, poate afecta suprafe�e foarte mari, incluz�nd Bucure�ti, Ia�i, Craiova �i chiar Bulgaria �i Republica Moldova.

"Pentru Rom�nia, Vrancea r�m�ne cea mai periculoas� din mai multe motive. Unul din ele este chiar m�rimea cutremurelor mari, apoi frecven�a lor de apari�ie, faptul c� apar destul de des, chiar dac� la nivel de zeci de ani, mult mai dese dec�t �n alte zone �i datorit� faptului c�, fiind de ad�ncime, au o arie de distrugere foarte mare. �n timp ce unul din Banat poate produce efecte foarte mari, dar local, un cutremur din Vrancea poate afecta suprafe�e foarte mari Bucure�ti, Ia�i, Craiova �i �n Bulgaria �i �n Republica Moldova", sus�ine Radulian.

El subliniaz� c� este foarte pu�in probabil s� se produc� un cutremur ca acela din urm� cu 38 de ani, cel mai probabil put�nd fi vorba despre un seism cu o magnitudine sub cea din 1977.

"Calculul matematic privind probabilitatea unui cutremur este statistic, dar din p�cate este vorba de o probabilitate nu foarte mare. Dac� cineva spune anul, ziua �i luna �n care ar avea loc un cutremur, s� fi�i siguri c� nu este adev�rat, nu ai cum s� �tii cu o astfel de precizie c�nd va avea loc un cutremur. E pu�in probabil ca un cutremur mare s� fie ca acela din '77, foarte rar se �nt�mpl� s� ai cutremure identice. Urm�torul cutremur nu va sem�na aproape sigur cu cel din '77 �i din punctul �sta de vedere poate ne mai lini�tim, poate fi unul ceva mai mic", mai spune Radulian.

Rom�nia este o �ar� seismic� �i tot ceea ce se face �n fiecare an poate s� contribuie la salvarea de vie�i omene�ti, la reducerea efectelor acestor cutremure, subliniaz� Radulian.

"Calculele arat� c� aceste cutremure mari se produc la c�teva secole. Sunt perioade de timp mai active, altele mai calme, dac� ne-am lua dup� statistici, am fi �ntr-o perioad� mai lini�tit�. Faptul c� �n zona Vrancea apare o acumulare de tensiune, toat� lumea �tie acest lucru, c� ai cutremure din astea mai mici, mai multe elibereaz� ceva din energie, dar numai o frac�iune mic� �i asta nu �nseamn� c� nu vom avea c�ndva un cutremur mare. Asta �nseamn� c� frac�iunea de energie eliberat� este mult prea mic� fa�� de cea care se acumuleaz�. Toate cutremurele care apar �n alte zone, fenomene meteo, astronomice, aceste tensiuni �n plus care apar ele sunt mici foarte mici fa�� de tensiunea care ac�ioneaz� acolo �n zona Vrancea �i atunci nu influen�eaz� foarte mult, am putea spune c� tot ce se �nt�mpl� acolo este dirijat tot de for�ele din zona Vrancea", sus�ine directorul �tiin�ific de la INFP.

Autorit��ile consolideaz� �ncet imobilele �n pericol de pr�bu�ire �n cazul unui cutremur de mare magnitudine. Cu 1-2 imobile consolidate anual, consolid�rile ar fi gata �n 154 ani

Consolidarea caselor la cutremur, de�i prezentat� ca ac�iune preventiv� urgent�, nu a fost abordat� ca prioritate de c�tre autorit��i, care �ns� au majorat mult suma din �n�elegerile cu constructorii, execu�ia fiind foarte lent�.

Programul de consolid�ri imobile a fost derulat extrem de lent �i �n municipiul Bucure�ti, unde p�n� la sf�r�itul anului 2013 au fost finalizate doar 16 imobile (8,4% din cele 190 expertizate tehnic �i �ncadrate �n clasa de risc seismic I-pericol public), sunt concluziile unui audit f�cut de Curtea de Conturi la Unitatea Administrativ-Teritorial� a Municipiului Bucure�ti, prezentate �n raportul institu�iei pe anul 2013.

Un document prezentat de MEDIAFAX �n decembrie 2013, anul realiz�rii acestei misiuni de audit, indica faptul c� autorit��ile sunt con�tiente de propor�ia efectelor care ar urma unui cutremur puternic �n �ar�, astfel c� au rezervat doar �n Bucure�ti aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar sper� s� le evite cu jocuri educative �i distractive numite "�ara riscurilor".

Raportul aten�ioneaz� c� un cutremur produs �n Bucure�ti �ntrune�te toate caracteristicile unui dezastru natural major, la nivel na�ional, impun�ndu-se m�suri speciale de management preventiv al dezastrelor.

�n cazul unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu un timp �ndelungat necesar reintr�rii �n func�iune a sistemelor vitale (electricitate, gaze, ap�), un num�r mare de sinistra�i (popula�ie r�mas� f�r� ad�post) �i victime, nevoi mari de alimente de baz� �i echipamente de prim� necesitate, un num�r redus de medici, lipsa m�inii de lucru pentru ajutorarea celor asista�i, �n special a invalizilor, persoanelor cu dizabilit��i, b�tr�ni, �i lipsa personalui necesar pentru realizarea lucr�rilor de reconstruc�ie.

Bucure�tiul este capitala cu cea mai mare expunere seismic� din Europa �i ocup� locul zece mondial

Situa�ia Capitalei �n ceea ce prive�te riscul seismic a fost prezentat� recent de primarul Sorin Oprescu, care a ar�tat c� Bucure�tiul concentreaz� cel mai �nalt risc seismic din Rom�nia - 186 de imobile �n categoria de risc 1-pericol public, din care peste 92 la sut� au fost construite �nainte de 1940, adic� �n perioada �n care nu existau norme pentru construc�ia de locuin�e. Alte 184 de imobile sunt �ncadrate �n clasa I de risc seismic, care sunt expuse riscului seismic, dar f�r� a fi pericol public.

Majoritatea cl�dirilor care prezint� pericol public �n cazul unui cutremur sunt �n sectoarele 1, 2 �i 3, �n centrul ora�ului, pe str�zile Francez�, Armeneasc�, Lipscani, B�r��iei, Gabroveni, Bl�nari, Calea Victoriei, bulevardul Magheru, din cauz� c� cele mai multe au fost ridicate �n perioada interbelic� �i au trecut prin c�teva seisme majore, f�r� a fi consolidate corespunz�tor dup� aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor.

�n ultimii 10 ani, �n Capital� au fost consolidate 42 de cl�diri din clasa I de risc seismic, 19 prin programul de consolid�ri, iar restul direct de c�tre proprietari. Municipalitatea a consolidat �i reabilitat 100 de institu�ii de �nva��m�nt, Teatrul "Constantin T�nase" �i Centrul unic de informare de pe Bulevardul Elisabeta. De asemenea, a fost finalizat� consolidarea �i este aproape de a fi �ncheiat� �i reabilitarea sediului Prim�riei �i sunt �n curs de consolidare cl�dirile Teatrului Evreiesc de Stat, Teatrului "Ion Creang�", Casa Cesianu, Muzeul Minovici, Observatorul Astronomic �i Arcul de Triumf.

Una dintre principalele cauze identificate de c�tre exper�i privind riscul ridicat de seism din Capital� o reprezint� concentr�rile de cl�diri �i de popula�ie, incomparabile cu cele din oricare alt ora� al ��rii, �n special �n zona central�. Alte cauze se refer� la existen�a unui fond de sute de cl�diri de beton armat cu �n�l�ime mai mare de patru etaje, construit, �n majoritate �ntre anii 1930-1945, la lipsa, �n perioada construc�iei acestor blocuri, a cuno�tin�elor necesare realiz�rii unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, dar �i la pozi�ia geografic� a Bucure�tiului, caracterizat� de distantele epicentrale relativ mici (100-170 de kilometri) fa�� de sursa Vrancea.

Majoritatea speciali�tilor consider� c� cele mai vulnerabile cl�diri sunt cele construite �nainte de intrarea �n vigoare a codului de proiectare seismic� din 1978 �i se �mpart �n cl�diri �nalte sau de �n�l�ime medie, construite �nainte de 1945 �i cl�diri �nalte sau de �n�l�ime medie, construite dup� 45, dar �nainte de cutremurul din 77.

�n cazul �n care s-ar produce un cutremur similar cu cel din 1977, aproximativ 25.000 de persoane sinistrate ar putea fi ad�postite pe Arena Na�ional�, unde sunt preg�tite 12.600 de paturi de campanie, 16.500 de saci de dormit �i 3.000 de marmite.

Totodat�, 12 �coli din Capital� sunt complet utilate �i dotate pentru situa�ii de urgen��, cu paturi de campanie, p�turi, generatoare �i lanterne, iar s�lile de sport ale unit��ilor de �nv���m�nt pot deveni tabere de sinistra�i �n caz de cutremur �i pot asigura o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri. �colile dotate cu echipamente pentru situa�ii de urgen�� sunt: Liceul Lovinescu, �coala nr. 80, �oala nr. 103, �coala nr. 117, �coala nr. 45, �coala nr. 143, Colegiul Tehnic Material Rulant pentru Transport Feroviar, Colegiul Anghel Saligny, �coala nr. 165, �coala nr. 40, �coala nr. 96 �i Liceul "Iulia Ha�deu".

Optzeci la sut� dintre rom�ni nu �tiu cum s� reac�ioneze �n caz de cutremur �i mul�i ar lua decizii care le-ar putea fi fatale sau ar �ncetini interven�ia salvatorilor

Tinerii cu v�rste �ntre 18 �i 35 de ani, care nu au tr�it experien�a unui cutremur de nivelul celui din 1977, nu-�i pus problema s� stabileasc� cu membrii familiei un loc de �nt�lnire, �n condi�iile �n care telefonia mobil� nu ar func�iona o perioad�, arat� rezultatele unui studiu lansat recent de Inspectoratul General pentru Situa�ii de Urgen��.

�n cazul unui cutremur, strategia echipelor de interven�ie are mai multe etape, prima viz�nd alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin num�rul unic de urgen�� 112. Apoi este evaluat� situa�ia �i este stabilit modul de ac�iune pe termen lung, �mpreun� cu factorii decizionali din cadrul administra�iei publice centrale �i locale.

Dup� aceea este pus �n aplicare Planul Ro�u de Interven�ie - plan de ridicare a capacit��ii opera�ionale a SMURD, raportat la num�rul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii �i mijloacele de interven�ie �n func�ie de natura situa�iei create. Urmeaz� evacuarea popula�iei spre zone sigure, ad�postirea �i hr�nirea acestora prin grija autorit��ilor locale, precum �i restabilirea st�rii de normalitate dup� ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate.

Pentru evacuare se au �n vedere �n primul r�nd persoanele cu capacit��i motrice reduse sau cele care necesit� �ngrijiri medicale, unit��ile de �nv���m�nt, dac� este cazul, urm�nd gradual evacuarea �i cazarea tuturor persoare din zonele afectate.

M�surile �n cazul unui cutremur: Oamenii s� stea sub pere�i de rezisten�� �i s� nu foloseasc� sc�rile sau liftul

Oamenii trebuie s� stea sub pere�ii de rezisten�� din locuin�� atunci c�nd se produce un cutremur de mare intensitate, s� nu foloseasc� sc�rile sau liftul, care sunt cele mai nesigure �n timpul unui seism, �i s� aib� o trus� care s� con�in� ap� �i conserve, fluier, lantern� �i medicamente.

Potrivit ghidului cu informa�ii �i reguli de comportament �n cazul producerii unui cutremur, oamenii trebuie s� identifice din timp locurile sigure din locuin�ele lor, pentru a se proteja �n cazul unui seism �i s� aib� preg�tit� o trus� de supravie�uire, pe care s� o �in� la �ndem�n�. De asemenea, oamenii sunt sf�tui�i s� aib� �n cas� rezerve de alimente uscate �i de conserve, ap� de b�ut, o trus� de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio �i baterii de schimb, un fluier �i telefon mobil.

�n timpul producerii unui seism este interzis� folosirea sc�rilor �i a lifturilor, fiind recomandat� �ndep�rtarea de cl�diri sau de obiectele grele neasigurate din cas�.

�n cazul �n care sunt surprin�i pe strad�, oamenii trebuie s� caute locuri deschise �i, totodat�, s� �i calmeze familia sau alte persoane aflate �n panic�, �n special copiii.

Reprezentan�ii structurilor de interven�ie spun c� este o mare diferen�� fa�� de 1977 �n ceea ce prive�te gestionarea unei catastrofe, pentru c� exist� o eviden�� a cl�dirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite interven�ia rapid� �i precis� �n astfel de situa�ii. Dup� sesizarea cutremurului sunt blocate automat instala�iile cu risc, iar prin STS sunt alarmate institu�iile statului �i Comitetul pentru Situa�ii de Urgen��.

Cutremurul din 4 martie 1977 a generat pierderi de peste dou� miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al Rom�niei din acel an, potrivit datelor B�ncii Mondiale. Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuin�e, �n Bucure�ti fiind 90% din victime �i 70% din pierderi. Cauza principal� a pierderilor materiale �i umane a constituit-o pr�bu�irea a 28 cl�diri �nalte, construite �nainte de anul 1940 f�r� m�suri antiseismice, dar �i avariile grave produse �n unele unit��i industriale sau r�nirea din motive nestructurale �n locuin��.
www.gandul.info/stiri/singura-inregistrare-audio-de-la-cutremuru...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/Yy2KItSvdqU

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

maiiii, da' n-arata rau deloc !

A�tept anchetarea primarilor �i pentru aceast� afacere enervant� PISTE DE BICICLI�TI F�RÅ BICICLI�TI!


Pare un subiect minor, �n raport cu catastrofa na�ional� pe care o tr�im. Dar a �nceput s� devin� s�c�itor. Am s� �ncep abrupt: timp de 3 zile la r�nd am trecut cu ma�ina, pe Calea Victoriei, �ntre sediul postului B1 TV �i Cap�a, dar nu am v�zut �ipenie de biciclist! Nici de pr�sil�! Pista, cu dou� benzi, amenajat�, chipurile, pentru ei �i str�juit� de borduri sinistre era goal�. �n prima zi am crezut c� e o �nt�mplare. A doua zi am intrat la idei. A treia zi, fandacsia era gata! Abia a patra zi am v�zut o fat�, care pedala de zor �n sensul invers (apropo, de ce oare, pe o arter� care are numai un singur sens de circula�ie, bicicli�tii pot s� alerge �i pe contra-sens?).

Revin la fat�: cred c� aceast� nou� Mi�a Biciclista era trimis�, special, la derut�, de Sorin Oprescu, ca s� vad� lumea utilitatea �operei� sale. Fiindc� el e tartorul, ne�ndoielnic. Tare s�nt curios s� aflu c�t a costat borduriada asta aberant�, care �ncepe de la Pia�a Victoriei �i se termin� �n Pia�a Na�iunilor Unite. E o curat� nebunie! Scriu toate astea �i ca om n�scut �i crescut �n Bucure�ti, dar �i ca istoric, care a publicat mii de pagini despre Cetatea lui Bucur. Nu cred c� exist� mul�i oameni care s� �tie trecutul acestui ora� a�a cum �l �tiu eu. Podul Mogo�oaiei are cca. 320 de ani vechime. Ini�ial, voievodul Constantin Br�ncoveanu a vrut s� fac� o arter� care s� duc� de la Cur�ile sale (unde e Tribunalul Mare, pe Cheiul D�mbovi�ei), la cea mai pre�ioas� ctitorie a lui, unde �i petrecea verile � Palatul Mogo�oaia. Cu mijloacele reduse ale timpului, a reu�it t�ierea acelei c�i � lung�, dar �ngust�. Era un �pod� (drum) pentru c�ru�e �i tr�suri. Ulterior, �n 1878, �n cinstea izb�nzii noastre �n R�zboiul de Independen�� i s-a zis Calea Victoriei. Ce istorie fabuloas� are acest drum! Pe el au p�it Tudor Vladimirescu, Al.I. Cuza, Tolstoi, Liszt, Eminescu, Wilhelm al II-lea, John Fitzgerald Kennedy �i al�i oameni celebri.

Dup� mai bine de 3 veacuri, e foarte greu s� se circule prin acest loc, devenit anacronic, mai mult pies� de muzeu dec�t strad�.
Dar vine Sorin Oprescu �i-l apuc�, subit, dragostea de bicicli�ti! El a mutilat bijuteria respectiv�, parcel�nd-o, ha�ur�nd-o, �ngust�nd-o �i mai mult. Nu vorbesc doar de inutilitatea, real�, a acestei piste stupide � ci �i de ur��irea celei mai importante artere a Capitalei! A�i privit, �n ultima perioad�, Calea Victoriei? E ur�t�. E hidoas�. Parc� e un loc de supliciu, plin de �epe. Totul e meschin �i �nghesuit cu furca. Ce �nseamn� s� fii edil, dar s� n-ai nici un strop de sim� estetic. Calea Victoriei e un bun na�ional. N-are nimeni voie s� o desfigureze, �n numele unor iluzorii facilit��i rutiere (?!). Atunci c�nd s�nt maximum 10 metri de la un trotuar la altul � nimeni n-are dreptul s� fure 3 metri, pentru a da cu ei �n bicicli�ti. Care bicicli�ti nu �i nu! Ei nu vor s� se plimbe pe culoarul acela, care seam�n� cu un �drum �n lucru� permanent. Aberanta situa�ie se �nregistreaz� �i �n alte ora�e ale ��rii. A f�cut cineva o socoteal� a banilor risipi�i? Nu se impun ni�te anchete � mai ales c� e vorba de bani publici?

Ascult� la mine, Sorin Oprescu: ai dat gre� cu c�inii, ucig�ndu-i f�r� mil�; ai dat gre� cu cele peste 400 de cl�diri cu �bulin� ro�ie�, pe care le-ai l�sat de izbeli�te; ai dat gre� cu absolut toate marile lucr�ri edilitare, care �n Capital� au costuri incredibil de scumpe, dar dureaz� extreme de mult timp (ca s� se stoarc� bani c�t mai mul�i) � las�, m�car, Calea Victoriei �n pace. Nu-�i d� nimeni dreptul s� o bombardezi cu �epe. Dac� nu �tii s� faci bine, atunci nu face r�u. Nu schimonosi, tu, ceea ce au f�cut bine alte genera�ii. Au fost vremuri c�nd Dumnezeu umbla pe jos prin Rom�nia. Ce drum crezi c� �i-a ales Tat�l Ceresc? Calea Victoriei. Ast�zi, Demiurgul ar face slalom printre ��epu�ele� tale de beton, total inutile, dar din ce �n ce mai enervante. Pe undeva, aceast� imens� prostie �mi aduce aminte de ideea ridicol� a lui Victor Ponta, de a �nchide, �n nop�ile de week-end, por�iunea de drum de pe �oseaua Kiseleff, dintre Restaurantul Doina �i Pia�a Victoriei � adic� din dreptul sediului central al PSD; ni�te ciume�i se scremeau s� joace baschet, la 2 noaptea, doar pentru c� el, �Victora� ai grij� de copii�, a practicat, c�ndva, acest sport. Habar n-are el c�t l-a mai �njurat lumea. A�a �i cu Sorin Oprescu, care va r�m�ne �n cronicile urbei ca Bordur� Vod�.

CORNELIU VADIM TUDOR
4 martie 2015

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/5IZ5BfQntrs

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

youtu.be/LfuV00ENMWM

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

TREI AMORURI LA BUCURE�TI �N SECOLUL XX
www.stelian-tanase.ro/trei-amoruri-la-bucuresti-in-secolul-xx/

martha bibescu Am ales trei pove�ti de dragoste din trei epoci diferite. Decorul este acela�i � Bucure�ti.



Martha Bibescu a avut nenum�rați amanți, culeși cam din aceeași lume aristocratic�. Era snoab�, chiar mitoman�, extrem de monden�. F�cea caz de imaginarele ei origini bizantine. C�uta s�-;i etaleze necontestata ei frumusețe. �n primul sfert al secolului XX, a fost una din marile frumuseți ale Europei. Se spune c� a avut relații cu kronprinzul german, cu regele Ferdinand, cu regele Spaniei Alfons al Xlll-lea, etc.

L-a �nt�lnit pe colonelul Cristopher Birdwood Thomson la un concert la Cotroceni, puțin inainte de declanșarea primului r�zboi mondial. El era ofițer informații și avea misiunea s� conving� liderii de la București s� intre �n r�zboi al�turi de Antanta. Era celibatar, se apropia de 40 de ani. Se �ndr�gostește de Martha Bibescu, c�s�torit� de la 17 ani (acum avea 30) cu prințul George Valentin Bibescu. Am�ndoi soții aveau aventurile lor amoroase arhicunoscute �n lumea bun� bucureștean�. �ntre cei doi, Martha Bibescu și colonel, a urmat o idil� av�nd ca decor aleile palatului Mogoșoaia. El era atașatul militar al Marii Britanii, ea fiica lui Ion Lahovary ex-șeful conservatorilor, mort �n 1912. Navigau �ntr-o lume plin� de enigme, cu un viitor extrem de incert.

martha bibescu�n septembrie 1915, colonelul Thompson a ascuns in castelul Posada al Marthei Bibescu documente secrete ale ambasadei. Dup� numai zece zile un incendiu pus de serviciile secrete ale Puterilor Centrale distruge castelul. Un an mai t�rziu, �n 1916, colonelul primește misiunea s� distrug� sondele de petrol din Valea Prahovei, pentru a nu fi capturate de inamic. Era misiune f periculoas�, din care era puțin probabil s� scape viu. Ironia istoriei, soțul și amantul Marthei Bibescu, colonelul Thomson, au participat �mpreun� la riscanta misiune, reușind s� incedieze sondele și apoi s� fug�.

�n timpul ocupației germane, Martha Bibescu a r�mas o vreme la București s� �ngrijeasc� r�niții de la spitalul militar pe care �l organizase �n incinta Automobil Clubului Regal Rom�n din fața palatului regal. George Valentin Bibescu, pe capul c�ruia germanii puseser� o mare recompens�, s-a refugiat la Iași odat� cu frontul din Moldova. Se vor revedea abia la sf�rșitul r�zboiului. Christopher Thompson a revenit la București pentru o ultim� �nt�lnire cu ea, �nainte de a pleca s� lupte �n Orientul Mijlociu. Martha Bibescu a plecat din Rom�nia �n 1917. R�m�ne �n Elveția p�n� �n 1919.

martha bibescu 5S-au rev�zut la Paris �n 1920 �n timpul tratativelor de la Versailles. Aici povestea lor, �ntr-o alt� epoc�, �n alt� lume, nu a mai fost ce fusese inainte de r�zboi. El �ns� o iubea, a iubit-o de altfel toat� viața. Martha Bibescu nu a f�cut pentru el aceeași pasiune. A trecut prin mai multe povești de iubire, unele celebre. Povestea dintre ei a continuat totuși (intilniri, scrisori) � cu �ntreruperi cauzate de peregrin�rile lor și aventurile ei galante.

Totul s-a terminat c�nd el a murit tragic. Era ministru al aerului �n guvernul laburist de la Londra. Avea un vis � s� lege provinciile Imperiului Britanic cu curse de zeppelin. La primul zbor de �ncercare, spre Karaci, �n 1930, �ncercare � deasupra Franței, la Louvain � s-a pr�bușit. A fost o catastrof� aerian� cu mulți morți și r�niți care a impresionat toat� Europa. A ocupat prima pagin� a ziarelor mult� vreme.

Martha Bibescu l-a evocat �ntr-o carte pe colonelul Thomson, devenit personaj tragic dup� sf�rșitul s�u at�t de neașteptat. Era la mod�, era un subiect comercial, cu c�utare, or, ea se putea l�uda c� l-a cunoscut și c� fuseser� amanți. Era avid� de notorietate. E cert, colonelul Thomson a murit iubind-o.

rose de waldeck2

Rose de Waldeck (n.1898) era evreic�, german�, fiic� de bancher. A obținut un doctorat �n sociologie la Heidelberg. Prin a treia c�s�torie a devenit contes�. La inceputul anilor 30 se instaleaz� �n SUA unde tr�iește ca jurnalist�. Merge in URSS și nordul Africii unde este corespondent de pres�. Pentru vizitele sale in Germania de dup� 1933 cind Hitler vine la putere, (aici are leg�turi cu personajel la v�rf, mai ales din jurul lui Hindenburg) este suspectat� de FBI c� este agent de informații german, c� ar lucra pentru Canaris. �n Germania �n schimb este suspectat� c� e spion american, sovietic sau francez. In 1939 se naturalizeaz� americanc� și trece la catolicism.

�rose de waldcek 11n ziua c�derii Parisulului, Rose de Waldeck se cazeaz� la hotel Athenee Palace din București. Hotel de lux, loc de �nt�lnire pentru capete �ncoronate, prim-ministri, ambasadori, generali, scriitori și dive, dar și pentru escroci internaționali, cocote, și mai ales pentru spioni. Ea a venit aici s� scrie despre ce se �nt�mpla �n Europa. A ales cel mai bun loc de observație, o țar� la r�scruce � �ntre Rusia și Balcani. Lucreaz� pentru Newsweek. Rom�nia nu era ocupat� și avea relații diplomatice cu toate ț�rile aflate �n conflict. A locuit aici 7 luni, interval in care Rom�nia a trecut prin cele mai tragice clipe. Din iunie 1940 p�n� �n ianuarie 1941 � ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Armata roșie, dictatul de la Viena și ciuntirea Ardealului, abdicarea regelui Carol al doilea, declarea statului militar-legionar condus de Antonescu și Sima, p�trunderea �n Rom�nia a diviziilor germane, cutremurul din noiembrie, masacrul de la Jilava, rebeliunea legionar�. La sf�rșitul lui ianuarie se gr�beștes� p�r�seasc� Bucureștii. Ajuns� la New York a scris �n c�teva luni �Athenee Palace� (apare �n 1942) carte care o face celebr�.

Rose de Waldeck 1Lipsește o poveste dintre toate istoriile din carte � povestea ei de iubire cu un ofițer superior german, colonel, aristocrat, Johann von Ravenstein. Bunicul lui fusese aghiotantul lui Blucher �n timpul b�t�liei de la Waterloo. Familie veche de ofițeri. Hotelul Athenee Palace a g�zduit �nt�lnirile lor de amor. Cum a reușit s� se �ndr�gosteasc� de el, cunosc�nd exact ce se petrece cu evreii �n Germania, e greu de spus. Johann Von Ravenstein a fost mutat �n 1941 �n Africa de nord. Aici a luptat sub ordinele lui Rommel, la comanda 21 Panzer Division. �n 1943 a c�zut prizonier și trimis �ntr-un lag�r �n Canada. Rose de Waldeck i-a scris, l-a vizitat �n lag�r. A fost �nc� un prilej pentru FBI s� o suspecteze c� e spion german și s� o supravegheze. Cei doi au continuat s� corespondeze. C�nd von Ravenstein a fost eliberat,1949, s-a dus �n Germania, (la Duisburg) unde �și avea familia. A murit in 1962 la 73 de ani. Rose de Waldeck a tr�it la New York unde a murit �n 1982, �ntr-o m�n�stire, singur� și uitat�. Dup� �Athenee Palace�nu a mai scris nimic important. P�n� azi a r�mas o enigm� dac� a fost spion � american, rus, francez, german sau nu a fost deloc. Cert este ca ei i-a pl�cut s� pozeze c� ar fi, ca s� par� mai interesant�.

IMGP31313.

Dej avea mare sl�biciune pentru fiica sa cea mare. Lica nutrea ambi�ii s� fie actri��, vedet� de cinema. Tat�l �i satisfacea toate dorin�ele. Dar �n 1958, Lica s-a combinat cu Gheorghe Placin�eanu, medic la Spitalul de Chirurgie osoas�. Avea dosar prost�, era de �origine burghez�, divor�at. Ea era m�ritat� (cu ministrul comer�ului Marcel Popescu) �i mam� a trei copii. Securitatea i-a raportat lui Dej c� Lica Gheorghiu nu doarme la adresa ei din strada Her�strului 13 �i c� cei doi amorezi se �nt�lneau �n secret �n garsoniera lui Pl�cin�eanu din Calea Victoriei nr. 2, et.4. �n ciuda amenin��rilor lui Dej, Lica nu a renun�at la amantul ei. Mai mult, a amenin�at cu sinuciderea. �n replica, Dej a dat ordin ca amantul s� fie�arestat. Apari�ia Lic�i Gheorghiu, anun�at� de Pl�cin�eanu ce se �nt�mpl�, nu a folosit la nimic. Judecat sub acuza�ia de� specul� cu ciorapi de nylon, a primit cinci ani de �nchisoare. Lica i-a spus lui Dej c� �l a�teapt�.�Cinci ani trec repede!� Dej a ordonat ministrului de Interne Alexandru Draghici s�-i instrumeteze un nou dosar, cu pedepse mari. Pl�cin�eanu a fost �nchis pentru �complot �mpotriva or�nduirii de stat�. Iubitul fiicei sale a fost condamnat �n decembrie 1959, la 15 ani munc� silnic�.

lica gheorghiu ginel placinteanuLa 1 mai 1961, Gheorghe ( Ginel) Pl�cin�eanu a murit �n penitenciarul de la Ramnicu S�rat. Avea numai 36 de ani (n 1924, Iași). Fusese un sportiv de clas�, practicase �notul, hocheiul �i intrase �n pu�c�rie s�n�tos. Cauza decesului, cf. certificat de deces, �colaps cardio-vascular�. Nimeni nu a crezut c� aceasta a fost cauza real� a mor�ii. Iubitul fiicei lui Dej nu trebuia s� se �ntoarc� viu de la inchisoare. Moartea lui trebuia s� o fac� pe Lica s� �i ia g�ndul de la el. �ntr-adev�r, Lica Gheorghiu a divor�at �i s-a rec�s�torit. Calcul lui Dej a fost corect, �i cuno�tea fiica. Pentru a-și realiza planul a dat ordin ca Pl�cin�eanu s� fie ucis. Lica Gheorghiu a murit �n 1987. A p�strat �n portofel toat� via�a o fotografie a lui Gheorghe Pl�cințeanu. A fost marea iubire a vie�ii ei. Pe morm�ntul ei de la cimitirul Cernica scrie a cerut s� se graveze � Lica Gheorghiu � artist� (Fisa de roman- Partida de vinatoare)

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

SEX BUCURE�TEAN
www.stelian-tanase.ro/sex-bucurestean/

�n anii 60, pentru prima dat� dup� r�zboi, rom�nii vedeau str�ini �n num�r mare. Italienii, nem�ii, n�v�liser�, profit�nd de foamea de devize a regimului. Ne-am trezit �n plus cu polonezi, estgermani, cehoslovacii, de�i nici ei nu st�teau pe roze cu valuta. Se spunea la �RADIO �ANޔ � cea mai bun� surs� de informa�ii � c� turi�tii care formau lungi caravane de Fiat, Renault, Volkwagen, Skoda, spre litoral, veneau pentru sex. Romancele �i-au f�cut atunci reputa�ia c� sunt naive �i ieftine �i c� se prindeau u�or �n flirturi de o vacan��. De fapt, toate sperau s� se m�rite �i s� plece definitiv din �ar�. Acesta era secretul succesului pe care �l aveau la romance. Daca erai str�in, te costa ni�te ciorapi de nylon, o pereche de blugi, c�teva mese la restaurant �i multe minciuni. Fetele erau fascinate de pa�aportul pe care �l avea �n buzunar respectivul. Nu mai aveau nevoie de alte calit��i.

Aceast� perspectiv� despre moravurile �i disponibilitatea local� pentru sex, nu e a�a nou� cum am crede. �n 1915, John Reed scria : ��There are more cocottes in Bucharest in proportion to the population than in any other two cities of the world. No one does anything, but screw, drink, and gabble.�

Mare�alul MACKENSEN, care ocupase doi ani Bucure�tii cu armata sa, �n timpul retragerii din decembrie 1918, observa : � Am venit la Bucure�ti �n urm� cu doi ani, cu o legiune de eroi cuceritori. P�r�sesc ora�ul cu o trup� de gigolo �i t�lhari.�Dup� mare�al, Bucure�tiul a avut, un efect mai distrug�tor dec�t b�t�liile de pe c�mpul de lupta.



WILLIAM STARKIE, un scriitor irlandez, �ntr-o carte, aparut� �n 1933, iat� ce scria : �Bucharest is the town of the one street, one church and one idea��. Vera Atkins, a ad�ugat la acest citat unul singur cuv�nt �sex!��. Vera Atkins, a fost o spioanc� britanic�, n�scut� la Bucure�ti, �n 1908, emigrat� �n Anglia �n 1934. Cuno�tea bine societatea bucure�tean�.

EVRE GREEN. PAGINA CU AMINTIRI

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

UN ADULTER �N BOEMA BUCURE�TEAN�
www.stelian-tanase.ro/un-adulter-in-boema-bucuresteana/
Am f�cut pentru � serialul documentar tv �București strict secret� un episod dintr-o serie de mari povești de iubire � dramatica istorie petrecut� �n �la belle epoque� �n boema bucureșteana. Am cercetat arhive, documente, am citit jurnale, gazete , scrisori, amintiri pentru a reconstitui drama. A fost un amestec farmaceutic de iubire, boal�, tr�dare, gelozie, nenoroc și patim�. C�nd ai aceste ingrediente, �ntotdeauna se termin� tragic.

B�rbații din aceasta intrig� s-au cunoscut și �mprietenit la Paris pe c�nd frecventau cafenelele cu artiști. Erau firi opuse Iosif � reflexiv, melancolic, nordic, interiorizat. Anghel expansiv, imaginativ, agitat, sudic, cu ceva de cabotin. Iosif se intoarce la București, era un poet de succes, b�rbat frumos, considerat urmașul lui Eminescu. Primește un post la Biblioteca Fundațiilor Regale. Aici face cunoștinț� cu o student�, Natalia Negru, atras� de faima poetului. Ea �ns�și avea ambiții de literat�. �n plus era foarte frumoas�, atr�gea privirile oriunde ap�rea. Nu a durat un an p�n� c�nd s-au c�s�torit. Natalia Negru a fost repede dezam�git� de traiul �n doi cu vis�torul Iosif. Și banii au jucat un rol, s�r�cia, higiena lui precar�, boema.

Iosif și Anghel erau foarte buni prieteni. Au scris c�rți �mpreun�, poezii și teatru, au publicat almanahuri, traduceri. Erau harnici, celebri și nedesp�rțiți. Anghel �i face curte Nataliei Negru, aceasta accept� și devin amanți. Iosif nu r�m�ne str�in mult� vreme de aceast� situație. C�nd �i declar� c� știe adev�rul, Natalia Negu prefer� s� plece la Paris pentru a se l�muri cu privire la sentimentele ei. Firește și prevenirea unui scandal public a contat �n decizia ei. Situația dintre Anghel și Iosif este imposibil�. �ncerc�rile de reface c�s�toria eșueaz� și se ajunge la divorț �n 1911. An �n care cei doi Anghel și Natalia Negru se c�s�toresc. Traiul lor dup� acest pas este un infern, datorit� oprobiului pe care �l sufer�. Societatea le �ntoarce spatele. Iosif � poet iubit- este depl�ns ca o victim� a turpitudinii celor doi. Se afl� și c� este bolnav, suferea de sifilis. Moare la spitalul Colțea unde se ducea s� fac� injecții, �n urma consumului de alcool � interzis �n tratamentului sifilisului � �n august 1913. Moartea lui provoac� un șoc �n lumea rom�neasc�.

Primul act al dramei � actul doi. C�s�toria pentru Natalia Negru nu este ce și-a imaginat. Anghel este un egoist, gelos, agresiv. Si ea este dificil�, geloas�, etc, cum s-a pl�ns Anghel lui Lovinescu. Situația lor �n societate nu i-a ajutat deloc. Erau considerați niște paria. De Sf�ntul Dumitru cei doi au plecat la Tecuci, locul ei de naștere, s�-l s�rb�toreasc�. �n tren se petrece o scen� de gelozie. Se ceart� �ca de obicei- �ți fac scene. Acas� Natalia Negru �l ameninț� cu divorțul �ndat� ce se �ntorc la București. Anghel scoate un pistol și trage. Unii au spus c� s-ar fi desc�rcat involuntar. Glonțul a ricoșat și a lovit-o, ea a c�zut plin� de s�nge. V�z�nd nenorocirea, imresionat, a dus pistolul la inim� și a tras. A murit c�teva zile mai t�rziu la Iași, �n spital ( noiembrie 1914). Rana ei a fost superficial� și și-a revenit. Era a doua oar� c�nd murea un poet arhicunoscut �din cauza ei�.

Faima de �femeie fatal�nu a p�r�sit-o niciodat�. Toat� viața (a murit �n 1962) a fost urm�rit� de umbrele celor doi. A scris o carte despre drama ei, �Helianta�, amestec de ficțiune și amintiri �n care a �ncercat s� se justifice. Niciodat� contemporanii ei nu au iertat-o.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

A �ncetat din via��


A �ncetat din via��, la 84 de ani, unul dintre marii istorici ai Bucure�tilor: Panait I. Panait


www.ziartricolorul.ro/a-incetat-din-viata/



Panait I. Panait � dasc�lul care ne-a �nv�țat s� descifr�m istoria

www.resurseculturale.ro/site/?q=node/137

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Bucure�tii, v�zu�i de Me�terul de la M�r�i�or
Tudor_Arghezi_

* Nu �tiu de ce unii nu iubesc Bucure�tii. Eu am cunoscut multe ora�e, �ntre cari Geneva, care e salonul curat al Europei. Totu�i n-am g�sit col� mai plin de via�� �i de interes ca aceast� Capital�. Du-te dumneata la ora 6 �n Buze�ti sau �n Tei, sau �n V�c�re�ti, sau �n cartierul Roman�-Viitor, �i ai s� �nt�lne�ti pe trotuar tot ce e mai frumos �i mai divers ca obraz �i s�n�tate. Din pricin� c� ora�ul e mic �i popula�ia foarte mare, circula�ia aici are o densitate �i un zbucium special. Asta e frumos.

* Cred c� Bucure�tiul e ora�ul cel mai frumos din c�te am v�zut, �i cel mai variat. �i e frumos tocmai pentru c� e variat. S�nt cartiere �n Bucure�ti care pot face tot at�tea ora�e. Afar� de asta, are o lumin� splendid�; are b�rba�i foarte frumo�i �i femei foarte frumoase; e un ora� generos, c�ruia �i place via�a �i care-�i merit� numele.

* Din �nchisoarea de unde te privesc peste c�ntecul broa�telor din zm�rcurile ce m� despart de tine, �mi dau seama, ora�ul meu de reverie �i de suferin��, c� tu n-ai avut ce face cu mine, c� nu �i-a p�sat de inima mea, c� n�dejdile mele te-au ofensat. Am fost �n tine un locuitor sup�r�tor �i m-ai trimis �ntre pu�ti, cu ordinul ca s� m� g�ndesc la trecutul meu ca la o gre�eal� �i la visurile mele, ce te priveau, ca la o crim�

* Tu ai vorbit cu �nlesnire toate limbile drume�ilor �i te-ai supus tuturor deprinderilor str�ine, trec�nd de la unele la celelalte, ca de la o zi, la ziua viitoare, �nc�l��ndu-�i sim�irea cu cizmele sau cu pantofii celui mai de cur�nd sosit. Sufletul t�u e ca buc�t�ria ta: to�i �i-au l�sat c�te ceva, halvaua �i stridiile, porcul �i fazanul, sarmalele �i pateul, Mavrocordat �i Paul Verlaine, mastica �i �ampania �gõut am�ricain�, tutunul turcesc �i marylandul, papucii sultanei �i tocul Louis XV. Ai hipodrom ca Londra �i Parisul, b�taie cu flori ca Nisa, rulete ca Monte-Carlo, modiste pariziene, croitori englezi, b�cani greci, gr�dinari bulgari, misi�i armeni �i evrei; ai cluburi �i tripouri, automobile, covoare persane, dancinguri �i varieteuri; ai o Ac�demie la Richelieu. Dar n-ai avut, niciodat�, nici un sf�nt �i nici un scelerat str�lucit. �i tu n-ai dat nici pe Eminescu, nici pe Anton Pann, nici pe Creang�, nici pe Veniamin Costachi, nici pe Cantemir, nici pe Kog�lniceanu. Tu n-ai putut s� dai un domnitor�


TUDOR ARGHEZI

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Foarte frumos centrul vechi al Bucurestiului.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

www.turismistoric.ro/2015/08/povestea-unui-cartier-bucurestean-b...

www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/titan-balta-alba-ba...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-08-20 14:38:55www.turismistoric.ro/2015/08/povestea-unui-cartier-bucurestean-b...

www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/titan-balta-alba-ba...]

foarte interesant si, cartiere- dormitor sau nu , important este pasul facut inainte, de la lut pe jos la parchet ; de la soba pe lemn si carbuni la calorifer si de la spalatul la lighean , simbata , ca sa fie primenit omul ptr. slujba de duminica, la baia cu apa calda ! a fost ceva, totusi !

www.b365.ro/insula-ascunsa-a-bucurestiului_42975.html

https://www.getlokal.ro/ro/article/locuri-bucuresti-toamna
www.b365.ro/somn-de-40-de-kilograme-pescuit-din-dambovita-la-reg...

diez.md/2014/07/19/foto-strada-xenofon-singura-strada-cu-trepte-...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Clar este ca nu va mai fi niciodata cel de altadata :)) din pacate...

eh, nici noi, Mirela...nici noi nu mai suntem cei de altadata !

a1.ro/news/inedit/misterul-din-jurul-casei-poporului-imagini-rar...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***