Info
x
Bucurestiul de altadata
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Ianuarie 2015, ora 17:46
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Ianuarie 2015, ora 17:46
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Ianuarie 2015, ora 17:47
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Ianuarie 2015, ora 17:47
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Black_Friday_ 4276 mesaje Membru din: 23/08/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 30 Ianuarie 2015, ora 18:02
Povestea lui Nicu Ford, legendarul mecanic din Groapa lui Ouatu
Strãzile vorbesc. Uneori le înþelegem, alteori ne ajutãm de martori ca sã le descifrãm secretele ºi ºoaptele. Nu de puþine ori, trecând prin cartierele de case vechi ale Capitalei, avem […] Strãzile vorbesc. Uneori le înþelegem, alteori ne ajutãm de martori ca sã le descifrãm secretele ºi ºoaptele. Nu de puþine ori, trecând prin cartierele de case vechi ale Capitalei, avem strania senzaþie cã retrãim impresiile unui alt timp apus, sub streºinile de þiglã veche, mirosind tainic a umezealã. În primele decenii ale secolului trecut, mahalalele Bucureºtilor erau un subiect inepuizabil de inspiraþie pentru artiºti plastici, scriitori ºi poeþi melancolici, care, prin zugrãvirea acestui univers magic, ºi-au câºtigat locul meritat în nemurire. „Când ne-au bombardat americanii eram pe uliþã, mã jucam” Spaþiul acesta, dominat în miezul zilei de hãrmãlaia copiilor, mai mereu cu genunchii zdreliþi în goana dupã vreun automobil cenuºiu, tulburat de strigãtele negustorilor ambulanþi sau mângâiat de ºoaptele amanþilor întârziaþi ce-ºi dãruiau, searã de searã, Luna de pe cer, i-a inspirat pe Brunea Fox, Pamfil ªeicaru, Geo Bogza sau Eugen Barbu. Dupã ce personajele lor au plecat sã se odihneascã între copertele îngãlbenite ale cãrþilor, mahalaua a rãmas tot acolo, mutã de uimire, strãjuitã de ziduri încorsetate de iederã. Un astfel de loc este vestita Groapã a lui Ouatu, situatã în zona Parcului Cireºarii de azi. Multe dintre personajele lui Eugen Barbu din romanul „Groapa” au existat în realitate. Unele au apãrut în carte cu numele lor adevãrate. Altele, cu porecle sau nume fictive. Vestitul bandit Bozoncea, iubitor de libertate, bani ºi muieri frumoase, a locuit, la un moment dat, în Gropa lui Ouatu. Copiii, care bãteau odinioarã maidanele desculþi ºi cãlãreau Groapa, eroi coborâþi din roman, au murit de mult sau sunt destul de bolnavi încât sã nu-ºi mai aminteascã nimic. Nea Bãnicã „Pipãilã”, cum îi mai ziceau prietenii pe vremuri, s-a nãscut ºi a trãit aici, în braþele gropii, la Tarapanaua despre care scria Eugen Barbu. Fiul lui ne-a povestit despre cât de frumoase erau vremurile în copilãria ºi tinereþea lui. Locuia pe strada Dumitru Zosima, în apropierea Spitalului de copii Caraiman. Avea, acolo, un atelier auto, despre care se spunea cã e „ãl mai vechi din cartier, dacã nu ºi din Bucureºti.” S-a nãscut pe data de 22 septembrie 1932 ºi a prins Groapa în toatã splendoarea ei. „Am deschis ochii la doi paºi de baltã, zice nea Bãnicã. Ea era cam pe unde se aflã azi Parcul Cireºarii, din cartierul Domenii. Am crescut aici, m-am dezvoltat, am plâns, am râs, am fãcut planuri. Când ne-au bombardat americanii eram pe uliþã, mã jucam. Bum! Bum! Odatã s-a întunecat cerul. Se auzeau bombele cãzând la Griviþa ºi la Gara de Nord…Ce de morþi au fost, Doamneeee! Vedeam a doua zi cum îi scot soldaþii ºi sanitarii de sub cãrãmizi ºi dãrâmãturi. Mi-a rãmas însã în minte o imagine pe care n-am uitat-o nici acum: o fetiþã moartã, cu ochii deschiºi, sub o grindã. κi þinea pãpuºa în braþe, strâns. Era aºa de calmã ºi seninã, de parcã se pregãtea sã meargã la culcare. Am plâns atunci ºi uite, îmi vine ºi acuma sã plâng, om bãtrân! Eugen Barbu juca fotbal ºi vindea þigãri Primãvara, când nãpãdea iarba ºi þâºnea pelinul cu mirosul lui amãrui, era o nebunie. Sã tot stai ºi sã nu mai pleci! Rai. Înfloreau zarzãrii, apoi salcâmii. Puºtanii colindau groapa de dimineaþa pânã seara, fugãriþi uneori de haite de câini, mari cât mieii ºi ai dracului. Te rupeau în bucaþi, dacã te apropiai mai tare. Nea Bãnicã îºi aminteºte, cu ochii rãtãciþi în zare: „Eugen Barbu stãtea la câteva strãzi de aici. Avea un debit de þigãri unde vindea. Era om cumsecade, liniºtit. Conducea o echipã de fotbal, cã era mort dupã aºa ceva. Se numea „Amatorul ºi încingea niºte meciuri de pominã în Groapã! Aoleu, ce frumos mai era!!! ªi bine! Simþeam binele cum curge aºa, pe stradã. Ca vântul era binele. Sã vã zic ceva: când românu’ îºi vede de treaba lui, îi e bine ºi când e rãu!” Între cele douã Rãzboaie Mondiale strãzile din zonã erau nepietruite. Nu exista canalizare. Curentul electric a fost introdus abia în 1935. Dar, cu toate acestea, locul avea ceva special, magic ºi pitoresc. Bãrbaþii din Cuþarida, majoritatea muncitori la Atelierele Griviþa, zugravi, mãcelari, lucrãtori la STB (Societatea de Transport Bucureºti n. red.) se strângeau regulat în douã cârciumi vestite: „La Cocoº” ºi la „Nea Miticã Minciunã”, sã bea o „secãricã absolutã” ºi sã facã un biliard. Seara apãrea ºi lãutarul cartierului, un þigan slab-mort, care storcea un franc, doi, pentru copilaºi. Nea Petricã Urâtu’, avea ochii galbeni ºi uzi. Cânta la cobzã dumnezeieºte. Înduioºa. Muºcau ceferiºii din pahare ºi rupeau masa cu pumnul, când mângâia el strunele. Nea Bãnicã îi cunoºtea pe toþi: „Îl ºtiam pe Bozoncea banditu’. Juca toatã ziua barbut în crâºmã ºi-n groapã. I-am cunoscut ºi pe Miticã bâlbâitu’, pe Fane Mahomed, Petricã Malaezu’, Fane Þiganu’. Cu ei mã duceam la bâlci, pe strada Crãsnaru. Erau bãrci, lanþuri, oameni mulþi. Când se învãrteau în tiribombe, le sãreau banii din buzunare. Pânã sã se dea ei jos, noi, în patru labe, cãutam prin iarbã. Ne umpleam de parale!” ªi atunci, ca ºi azi, gãºtile de cartier sau de stradã se ciondãneau serios între ele. Când se întâlneau ieºeau scântei ºi se lãsa cu sînge. „Noi eram în echipa Hercule de la Groapã. Dupã ce jucam fotbal ne luam la caftealã cu ãia din Chibrit ºi din Turda, povesteºte nea Bãnicã. Dãdeam cu pumnii, cu picioarele, cu ºipci, uluci, crãci, cu ce aveam la îndemânã. Ne întorceam acasã seara, fãrã pantaloni, fãrã baºcheþi în picioare ºi plini de cucuie. Nebuni!” „Tare mult l-a iubit, tata, pe rege! Oare Majestatea Sa îºi mai aduce aminte de el?” La începutul anilor ’50, Groapa lui Ouatu’ a fost astupatã cu pãmânt ºi, în locul ei, a apãrut parcul Cireºarii. „Heee! Groapa avea o adâncime de peste 30 de metri. În fundul ei mustea o baltã, care, parcã, era vie, dom’le! Mulþi copiii au fost înghiþiþi de ea, vara la scãldat, iarna la sãniuº. Odatã se rupea gheaþa cu ei ºi, bâldâbâc, în adâncuri. Ce mai plângeau femeile pe maluri! Degeaba! Nu-i mai gãseau.” Dar viaþa mergea înainte, ca pe roate. Uitau. Veneau alte vremuri. Atelierul lui Bãnicã funcþioneazã din 1939, deschis în acea vreme de tatãl lui, Nicolae Bãnicã, zis ºi nea Nicu Ford, pentru cã era mare „doctor” de Ford-uri. Înainte, lucrase ca mecanic auto la un mare atelier situat pe strada Munþii Tatra, lângã Piaþa Victoriei. Patronul, de origine germanã, îl aprecia în mod deosebit pe Nicu Ford. De fiecare datã când venea un client important îl chema pe el. „Povestea tata cã acolo îºi repara maºina ºi doamna doctor Ana Aslan. Neamþul l-a pus pe el sã se ocupe de treabã. ªi a ajuns chiar ºoferul doamnei, o ducea la Sinaia, la Predeal. Chiar Regele Mihai vizita atelierul auto, fãcea un fel de practicã la Ford, pentru cã era ºi este înnebunit dupã motoare ºi maºini. Tata îl ducea prin hale, îi explica, îi arãta ce ºi cum. Tare mult l-a iubit pe rege…Oare Majestatea Sa îºi mai aduce aminte de el?” Securiºtii ziceau cã e chiabur ºi exploatator Prin anii 50, nea Nicu Ford a fost obligat de comuniºti sã închidã atelierul personal ºi sã „treacã” la întreprinderea Automobilul din Bucureºti. Era considerat chiabur ºi exploatator. Mai mereu se trezea cu vizite ºi controale inopinate de la Securitate. „Pe mine m-au trimis trei ani la munci, în armatã, cicã eram fiu de exploatator, continuã nea Bãnicã. În iarna lui ’54 mi-au degerat picioarele. Da’ nu m-am lãsat. Dupã armatã am jucat rugby în echipa Rapid Bucureºti, care aparþinea de Tarom. În ’61 m-am dus la ºcoala de aviaþie ºi 29 de ani am fost mecanic de avioane.” Nea Nicu Ford avea o vitalitatea ieºitã din comun. Pânã la 90 de ani a condus ºi a reparat maºini. Nu trebuia sã desfacã motorul ca sã dea diagnosticul. Aºa cum un medic bun doar priveºte pacientul ºi ºtie de ce suferã acesta. „Avea un auz teribil, tata. Vine într-o zi un client, cu un Fiat. Tata stãtea uite colo, cu spatele. Motorul ãluia, pâr, pâr, pâr, fãcea urât. Când a auzit cum tuºeºte maºina, i-a zis clientului: ai un piston spart. ªi aºa era! ªtia sã-þi spunã care dintre bujii e stricatã, folosindu-se doar de o hârtie albã. Artã, domnilor!!! Artã! O punea la þeava de eºapament ºi spunea: bujia doi nu mai e bunã. Niciodatã nu greºea!” Ilarion Ciobanu avea o Dacia 1100 Nea Bãnicã, urmaºul lui Nicu Ford, e înalt pânã la streaºina casei ºi zdravãn. Când pune el mâna pe-un ciocan ºi dã una într-o tablã: troonc!, se aude pânã, hãt, la Podul Grand, sare ciorba din lingurile clienþilor, la restaurant. O palmã de-a lui, desfãcutã, prinde douã octave pe clapele pianului. „Eheeee, mie mi-au cãlcat pragul atelierului mulþi oameni de seamã, mai zice nea Bãnicã. Îmi pare rãu cã nu îi þin minte pe toþi. Îmi aduc aminte, însã, de Sandu Sticlaru, de Gicã Petrescu, Zizi ªerban, Aurelian Andreescu, ªtefan Bãnicã, dar ºi Junioru’, Amza Pelea, Sergiu Nicolaescu. Daaa! Ce oameni! Ilarion Ciobanu avea o Dacia 1100. Dup-aia ºi-a luat un Moskvici. Mihaela Rãdulescu a venit cu un Golf 2. Îi bubuise caloriferu’ ºi i l-am reparat.” Fericit, cum alþii de vârsta lui nu sunt, nea Bãnicã ciocãneºte toatã ziua la pivoþi ºi cutii de vitezã. În clipele libere se minuneazã de cei doi nepoþei ai lui, voinici ca toþi bãrbaþii din neamul lor. Îi ia pe genunchi ºi le povesteºte liniºtit despre întrecerile de cai de la Hipodrom, despre bunicul lor, nea Nicu Ford-doctorul de maºini, despre Groapa lu’ Ouatu’, copilãrie ºi cântecele lui nea Petricã Urâtu, þiganul cu ochii galbeni ºi uzi de la marginea Bucureºtiului. (Dana Fodor Mateescu / Foto: Rãzvan Mateescu și din arhiva familiei Bãnicã) edituramateescu.ro/2013/06/amintiri-din-groapa-lui-ouatu/ Raporteaza abuz de limbaj |
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 31 Ianuarie 2015, ora 11:44
Deci am bulinat-o io,mea cupa! Tranformasem involuntar, din viteza de procesare a informatiilor probabil, Pacrcul Tei in Parcul Teilor.
Mere in panta fomu', iar...
Raporteaza abuz de limbaj
''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry
|
|
Musetel 9787 mesaje Membru din: 4/04/2012 |
Postat pe: 31 Ianuarie 2015, ora 14:49
BUCURESTI
1. BUCUR = forma reflexiva a verbului A (SE) BUCURA, inlaturata fiind pronumele reflexiv persoana intai singular ''ma'' (eu pe mine ma m) 2. ESTI = forma indicativului prezent al verbului reprezentativ al existentei (umane) ''A FI'', persoana a doua singular se semneaza : Musetel !
Raporteaza abuz de limbaj
''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus
''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea
''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 3 Martie 2015, ora 06:09
Secretele Casei Melik, cea mai veche clãdire locuibilã din Bucureºti. Cum s-a transformat superba casã de pe uliþa Spãtarului în azil 2 martie 2015, 18:41 de Cristina Rãduþã Devino fan Salveazã în arhivã download pdf print article Secretele Casei Melik, cea mai veche clãdire locuibilã din Bucureºti. Cum s-a transformat superba casã de pe uliþa Spãtarului în azil Casa Melik FOTO atelieruldearhitectura.blogspot.com Nu sunt mulþi cei care ºtiu cã cea mai veche clãdire locuibilã din Bucureºti a rãmas intactã ºi încã se gãseºte pe o stradã îngustã din Capitalã. „Adevãrul“ vã prezintã povestea Casei Melik, cea mai veche construcþie locuibilã a Capitalei în vârstã de 250 de ani. În urmã cu mai bine de 250 de ani, pe uliþa Spãtarului din Bucureºti era ridicatã Casa Melik, cea mai veche clãdire locuibilã din actualul Bucureºti, dupã cum susþin istoricii. Astãzi nu au rãmas foarte multe date despre primii proprietari ai Casei Melik. Tot ce se ºtie este cã primul care a deþinut construcþia a fost un boier spãtar, fãrã a se cunoaºte numele pe care îl purta, dupã cum a explicat Mihaela Murelatos, custodele locului. Casa Melik, bijuteria lãsatã moºtenire Casa a fost construitã pentru aceste boier, dar în anul 1815, atunci când acesta a murit, construcþia a rãmas moºtenire urmaºilor boierului. Aceºtia au vândut-o unui negustor armean pentru o sumã substanþialã la acea vreme, 1.400 de taleri. Cel care a ajuns sã deþinã casã se numea Kevork Nazaretoglu ºi, împreunã cu soþia sa, a hotãrât ca în 1822 sã renoveze casa ºi sã se mute în ea. Dupã un sfert de secol, negustorul moare ºi lasã casa moºtenire fiului sãu, care se mutã în ea. „La cãsãtoria fiicei sale, Ana, acesta îi dãruieºte casa ºi aici începe povestea numelui Melik“, explicã Murelatos. Soþul fiicei sale se numea Iacob Melik ºi era unul dintre cei mai cunoscuþii arhitecþii ai vremii, fiind unul dintre cei care au sprijinit Revoluþia de la 1848. Casa Melik a fost în acea vreme o bunã ascunzãtoare pentru nume marcante: Ion Heliade Rãdulescu ºi C.A. Rosetti au fost adãpostiþi de Melik în vremea Revoluþiei de la 1848. Apoi, soþii Melik au fost exilaþi ºi timp de nouã ani în casã nu a mai cãlcat nimeni. În anul 1857, soþii Melik s-au reîntors în locuinþa de pe uliþa Spãtarului ºi au început un amplu proces de renovare ºi modernizare. Imediat dupã ce au renovat casa s-au instalat aici, petrecându-ºi ultimii ani din viaþã în casa de uliþa Spãtarului. Azil pentru femei sãrace N-au avut copii cãrora sã le rãmânã casa dupã moartea celor doi soþi, dar Ana, înainte de a se stinge, a lãsat un testament în care a precizat cã vrea ca imobilul sã se transforme în azil pentru femeile sãrace. Unul dintre nepoþii Anei câºtigã, dupã moartea acesteia, clãdire pentru puþinã vreme ºi o renoveazã. Deºi spera sã rãmânã proprietarul clãdirii, acest lucru nu se întâmplã. Astfel, Casa Melik revine comunitãþii armeneºti ºi pânã în 1947 gãzduieºte un azil de femei, aºa cum ºi-a dorit doamna Melik înainte de moarte. În 1970 are loc ultima mare renovare a casei ºi din acel moment imobilul nu ºi-a mai schimbat înfãþiºarea pânã în zilele noastre. Acum, casa gãzduieºte Muzeul Theodor Pallady, care adãposteºte colecþia soþilor Serafina ºi Gheorghe Rãuþ.
Citeste mai mult: adev.ro/nklhoj Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
|
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 3 Martie 2015, ora 06:48
Care sunt muzeele din Bucureºti pe care le puteþi vizita gratuit 2 martie 2015, 21:49 de Cristina Rãduþã Devino fan Salveazã în arhivã download pdf print article Care sunt muzeele din Bucureºti pe care le puteþi vizita gratuit Muzeul Municipiului Bucureºti se aflã pe lista celor care pota fi vizitate gratuit o datã pe lunã Nu mulþi ºtiu cã în Bucureºti sunt foarte multe muzee pe care le puteþi vizita gratuit o datã pe lunã. „Adevãrul“ vã prezintã cele mai interesante muzee din Capitalã pe care le puteþi vizita fãrã sã plãtiþi bilet de intrare. Pe strada Francezã din Bucureºti se aflã Muzeul Curtea Veche , iar intrarea este gratuitã în prima zi de sâmbãtã a fiecãrei luni. Muzeul este deschis de luni pânã duminicã, în intervalul orar 10.00 – 18.00. Muzeul Colecþiilor de Artã, situat pe Calea Victoriei, poate fi vizitat în prima zi de miercuri a fiecãrei luni. Muzeul este deschis de miercuri pânã duminicã, în intervalul orar 11.00 – 19.00 (mai - septembrie) ºi în intervalul 10.00 – 18.00 (octombrie - aprilie). ªi Muzeul Municipiului Bucureºti de pe Bulevardul I.C. Brãtianu poate fi viztat gratuit în prima zi de sâmbãtã a fiecãrei luni. Acesta este deschis de miercuri pânã duminicã, în intervalul orar 10.00 – 18.00. De asemenea ºi Muzeul Naþional de Artã al României de pe Calea Victoriei poate fi vizitat gratuit în prima zi de miercuri a fiecãrei luni. Acesta este deschis de sâmbãtã pânã miercuri. ªi Muzeul K.H. Zambaccian poate fi vizitat gratuit în prima zi de miercuri a fiecãrei luni. Acesta este deschis de miercuri pânã duminicã. Un alt muzeu ce poate fi viztat gratuit în fiecare zi de 26 a fiecãrei luni sau în ziua lucrãtoare imediat urmãtoare este Muzeul Naþional George Enescu. Acesta este deschis de marþi pânã duminicã în intervalul orara 10.00 – 17.00, potrivit reprezentanþilor Prefecturii. ªi Colecþia de artã plasticã Fr. Storck ºi Cecilia Cuþescu poate fi vizitatã gratuit în prima zi de sâmbãtã a fiecãrei luni. Aceasta este deschisã de miercuri pânã duminicã, în intervalul orar 10.00 -18.00. ªi Muzeul Theodor Pallady are intrarea gratuitã în prima zi de miercuri a fiecãrei luni. Acesta este deschis de miercuri pânã duminicã.
Citeste mai mult: adev.ro/nklqem adevarul.ro/news/bucuresti/care-muzeele-bucuresti-puteti-vizita-... Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 3 Martie 2015, ora 14:39
bine te-ai gindit si ai continuat povestea Bucurestiului !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 4 Martie 2015, ora 20:06
Luni, o stradã din Strasbourg a fost botezatã… Bucureºti!
strasbourg-france1 Luni, 24 noiembrie a.c., în prezenþa primarului Strasbourgului, Roland Ries, ºi a primarului Bucureºtilor, Sorin Oprescu, în Capitala Alsaciei a avut loc o frumoasã ceremonie: o stradã a primit numele Bucureºti. Ideea i-a aparþinut fostului consul general al României la Strasbourg, Marcel Alexandru, fiind anunþatã de ziarul „Tricolorul” încã din anul 2009. La festivitate a participat ºi dl. Adrian Stãnescu, consilier la Primãria Capitalei. www.ziartricolorul.ro/luni-o-strada-din-strasbourg-a-fost-boteza... Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 5 Martie 2015, ora 08:35
Singura înregistrare audio de la cutremurul din 4 martie 1977. Mircea Radulian explicã ce s-a întâmplat atunci, dar ºi la ce sã ne aºteptãm Cutremurul din '77 a luat prin surpindere autoritãþile, întrucât atunci nici preºedintele nu putea fi informat înainte de a se produce, însã acum se poate anunþa instantaneu ºi la Bucureºti, specialiºtii spunând cã oricum urmãtorul mare seism va avea magnitudine sub cea din urmã cu 38 de ani. Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs în 4 martie 1977, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra României, în aproximativ 56 de secunde producând 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureºti. La nivelul întregii þãri au fost atunci aproximativ 11.300 de rãniþi ºi circa 35.000 de locuinþe prãbuºite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureºti, unde peste 33 de clãdiri ºi blocuri mari s-au prãbuºit. În lipsa echipamentelor de alarmare, specialiºtii Institutului Naþional pentru Fizica Pãmântului (INFP) au fost luaþi atunci prin surprindere. La 38 de ani de la producerea dezastrului, un seism poate fi înregistrat cu 20 de secunde înainte de a se simþi, iar la patru secunde de la producere se cunoaºte magnitudinea cutremurului. Radulian: La cutremurul din 1977 eram student. Ce s-a întâmplat atunci m-a determinat sã continui cercetarea pe cutremure Directorul ºtiinþific al INFP, Mircea Radulian, povesteºte cã în 1977, când s-a produs cutremurul, era în zona Operei, la subsolul restaurantului Hanul Berarilor, cu un grup de colegi studenþi în anul II la Fizicã. "În prima parte nu am realizat cã este cutremur, când a venit unda mai puternicã am realizat cã este cutremur, am încercat sã ies, dar eram printre ultimii din grup. Nu pot sã uit cã în momentul în care am ieºit în curtea restaurantului, deºi era târziu ºi se terminase miºcarea seismicã, am vãzut niºte plopi mari la o distanþã de vreo 50 de metri care încã se balansau dintr-o parte în alta, ºi nu era efectul berii. Era un lucru impresionant sã vezi aºa ceva în urma unei micºãri seismice. Stãteam vizavi de Scala, acolo era dezastru, nici nu puteam sã-mi imaginez cã se întâmplã aºa ceva", îºi aminteºte Mircea Radulian ziua cutremurului care avea sã rãmânã în conºtiinþa românilor. Radulian spune cã atunci nu ºtia cã peste câþiva ani va lucra la Institutul Naþional pentru Fizica Pãmântului, dar ce s-a întâmplat atunci l-a determinat sã continue cercetarea pe cutremure. "Pot spune cu certitudine cã faptul cã s-a produs acest cutremur foarte neplãcut pentru toatã lumea a fost, pentru mine ºi un grup de studenþi foarte buni la învãþãturã, un element destul de important care ne-a fãcut sã ne decidem sã continuãm în cercetare pe fizica pãmântului, pe cutremure, practic. A fost un element important pentru noi în alegerea meseriei", susþine Mircea Radulian. Directorul de la INFP mai spune cã în 1977 în þarã existau doar ºapte-opt staþii seismice, care înregistrau izolat. Un sistem de înregistrare a cutremurelor nu exista, fiind luatã înregistrarea de la faþa locului ºi analizatã. În aceste situaþii, nici ºeful statului nu ar fi putut fi anunþat înainte de producerea cutremurului. "Nici nu se punea problema ca cineva sã ºtie, sã fie anunþat, nici mãcar conducãtorul þãrii, cã ar fi un cutremur. Abia dupã 1977 s-a introdus o reþea telemetratã americanã, foarte performantã la vremea aceea, care transmitea înregistrãrile în timp real prin radio la Bucureºti ºi care a fost foarte utilã pentru noi. Abia în acel moment, cam prin 1980, se putea pune problema unei alarmãri. Din acel moment, dacã se producea un cutremur în zona Vrancea, indiferent de ce magnitudine, era înregistrat pe instrumentele noastre din Bucureºti, unda fizicã apãrea mai rapid, deci o puteai vedea înregistratã pentru staþiile din zona Vrancea, ele apãreau cu câteva secunde înainte de venirea miºcãrii în Bucureºti. Deci cel care fãcea de veghe la sistem, cum spunem noi, avea posibilitatea sã vadã cã în momentul acela s-a produs un cutremur ºi urma sã vinã ºi unda tehnicã în Bucureºti. Se putea obþine, sã zicem, aceastã alarmare, dar prea multe nu puteam face", aratã Radulian. Acum, spune Mircea Radulian, de la prima miºcare se poate ºti cã peste 20 de secunde urmeazã un cutremur mai puternic, care va produce pagube. Mai mult, când se produce un cutremur, informaþia se transmite la Bucureºti de la prima miºcare înregistratã la staþiile din Vrancea. "Prima miºcare se simte mai mult pe verticalã ºi nu este atât de puternicã, în schimb unda a doua se simte mai puternic ºi este cea care produce cele mai multe pagube. Nu conteazã magnitudinea, conteazã locul de data asta - Vrancea, unda B, care vine prima, ar ajunge cam dupã 20 ºi ceva de secunde în Bucureºti. Unda F, a doua undã puternicã, va ajunge peste alte 20 de secunde", explicã Radulian. Directorul de la INFP spune cã alarmarea ar putea ajuta sã fie oprite procese periculoase, automat sã se declanºeze un sistem de blocare a gazelor, a trenurilor, a unor procese periculoase, însã pentru aceasta ar trebui o strategie ºi anumite procedee, deoarece nu pot fi oprite instantaneu, pentru cã sunt anumite riscuri. Radulian mai spune cã un cutremur din Vrancea are o arie mare de impact, poate afecta suprafeþe foarte mari, incluzând Bucureºti, Iaºi, Craiova ºi chiar Bulgaria ºi Republica Moldova. "Pentru România, Vrancea rãmâne cea mai periculoasã din mai multe motive. Unul din ele este chiar mãrimea cutremurelor mari, apoi frecvenþa lor de apariþie, faptul cã apar destul de des, chiar dacã la nivel de zeci de ani, mult mai dese decât în alte zone ºi datoritã faptului cã, fiind de adâncime, au o arie de distrugere foarte mare. În timp ce unul din Banat poate produce efecte foarte mari, dar local, un cutremur din Vrancea poate afecta suprafeþe foarte mari Bucureºti, Iaºi, Craiova ºi în Bulgaria ºi în Republica Moldova", susþine Radulian. El subliniazã cã este foarte puþin probabil sã se producã un cutremur ca acela din urmã cu 38 de ani, cel mai probabil putând fi vorba despre un seism cu o magnitudine sub cea din 1977. "Calculul matematic privind probabilitatea unui cutremur este statistic, dar din pãcate este vorba de o probabilitate nu foarte mare. Dacã cineva spune anul, ziua ºi luna în care ar avea loc un cutremur, sã fiþi siguri cã nu este adevãrat, nu ai cum sã ºtii cu o astfel de precizie când va avea loc un cutremur. E puþin probabil ca un cutremur mare sã fie ca acela din '77, foarte rar se întâmplã sã ai cutremure identice. Urmãtorul cutremur nu va semãna aproape sigur cu cel din '77 ºi din punctul ãsta de vedere poate ne mai liniºtim, poate fi unul ceva mai mic", mai spune Radulian. România este o þarã seismicã ºi tot ceea ce se face în fiecare an poate sã contribuie la salvarea de vieþi omeneºti, la reducerea efectelor acestor cutremure, subliniazã Radulian. "Calculele aratã cã aceste cutremure mari se produc la câteva secole. Sunt perioade de timp mai active, altele mai calme, dacã ne-am lua dupã statistici, am fi într-o perioadã mai liniºtitã. Faptul cã în zona Vrancea apare o acumulare de tensiune, toatã lumea ºtie acest lucru, cã ai cutremure din astea mai mici, mai multe elibereazã ceva din energie, dar numai o fracþiune micã ºi asta nu înseamnã cã nu vom avea cândva un cutremur mare. Asta înseamnã cã fracþiunea de energie eliberatã este mult prea micã faþã de cea care se acumuleazã. Toate cutremurele care apar în alte zone, fenomene meteo, astronomice, aceste tensiuni în plus care apar ele sunt mici foarte mici faþã de tensiunea care acþioneazã acolo în zona Vrancea ºi atunci nu influenþeazã foarte mult, am putea spune cã tot ce se întâmplã acolo este dirijat tot de forþele din zona Vrancea", susþine directorul ºtiinþific de la INFP. Autoritãþile consolideazã încet imobilele în pericol de prãbuºire în cazul unui cutremur de mare magnitudine. Cu 1-2 imobile consolidate anual, consolidãrile ar fi gata în 154 ani Consolidarea caselor la cutremur, deºi prezentatã ca acþiune preventivã urgentã, nu a fost abordatã ca prioritate de cãtre autoritãþi, care însã au majorat mult suma din înþelegerile cu constructorii, execuþia fiind foarte lentã. Programul de consolidãri imobile a fost derulat extrem de lent ºi în municipiul Bucureºti, unde pânã la sfârºitul anului 2013 au fost finalizate doar 16 imobile (8,4% din cele 190 expertizate tehnic ºi încadrate în clasa de risc seismic I-pericol public), sunt concluziile unui audit fãcut de Curtea de Conturi la Unitatea Administrativ-Teritorialã a Municipiului Bucureºti, prezentate în raportul instituþiei pe anul 2013. Un document prezentat de MEDIAFAX în decembrie 2013, anul realizãrii acestei misiuni de audit, indica faptul cã autoritãþile sunt conºtiente de proporþia efectelor care ar urma unui cutremur puternic în þarã, astfel cã au rezervat doar în Bucureºti aproape 300.000 locuri de cazare pentru persoane care ar trebui evacuate din case, dar sperã sã le evite cu jocuri educative ºi distractive numite "Þara riscurilor". Raportul atenþioneazã cã un cutremur produs în Bucureºti întruneºte toate caracteristicile unui dezastru natural major, la nivel naþional, impunându-se mãsuri speciale de management preventiv al dezastrelor. În cazul unui dezastru major, Capitala se va confrunta cu un timp îndelungat necesar reintrãrii în funcþiune a sistemelor vitale (electricitate, gaze, apã), un numãr mare de sinistraþi (populaþie rãmasã fãrã adãpost) ºi victime, nevoi mari de alimente de bazã ºi echipamente de primã necesitate, un numãr redus de medici, lipsa mâinii de lucru pentru ajutorarea celor asistaþi, în special a invalizilor, persoanelor cu dizabilitãþi, bãtrâni, ºi lipsa personalui necesar pentru realizarea lucrãrilor de reconstrucþie. Bucureºtiul este capitala cu cea mai mare expunere seismicã din Europa ºi ocupã locul zece mondial Situaþia Capitalei în ceea ce priveºte riscul seismic a fost prezentatã recent de primarul Sorin Oprescu, care a arãtat cã Bucureºtiul concentreazã cel mai înalt risc seismic din România - 186 de imobile în categoria de risc 1-pericol public, din care peste 92 la sutã au fost construite înainte de 1940, adicã în perioada în care nu existau norme pentru construcþia de locuinþe. Alte 184 de imobile sunt încadrate în clasa I de risc seismic, care sunt expuse riscului seismic, dar fãrã a fi pericol public. Majoritatea clãdirilor care prezintã pericol public în cazul unui cutremur sunt în sectoarele 1, 2 ºi 3, în centrul oraºului, pe strãzile Francezã, Armeneascã, Lipscani, Bãrãþiei, Gabroveni, Blãnari, Calea Victoriei, bulevardul Magheru, din cauzã cã cele mai multe au fost ridicate în perioada interbelicã ºi au trecut prin câteva seisme majore, fãrã a fi consolidate corespunzãtor dupã aceea. Acest fond este prioritatea zero a consolidarilor. În ultimii 10 ani, în Capitalã au fost consolidate 42 de clãdiri din clasa I de risc seismic, 19 prin programul de consolidãri, iar restul direct de cãtre proprietari. Municipalitatea a consolidat ºi reabilitat 100 de instituþii de învaþãmânt, Teatrul "Constantin Tãnase" ºi Centrul unic de informare de pe Bulevardul Elisabeta. De asemenea, a fost finalizatã consolidarea ºi este aproape de a fi încheiatã ºi reabilitarea sediului Primãriei ºi sunt în curs de consolidare clãdirile Teatrului Evreiesc de Stat, Teatrului "Ion Creangã", Casa Cesianu, Muzeul Minovici, Observatorul Astronomic ºi Arcul de Triumf. Una dintre principalele cauze identificate de cãtre experþi privind riscul ridicat de seism din Capitalã o reprezintã concentrãrile de clãdiri ºi de populaþie, incomparabile cu cele din oricare alt oraº al þãrii, în special în zona centralã. Alte cauze se referã la existenþa unui fond de sute de clãdiri de beton armat cu înãlþime mai mare de patru etaje, construit, în majoritate între anii 1930-1945, la lipsa, în perioada construcþiei acestor blocuri, a cunoºtinþelor necesare realizãrii unor structuri de beton armat rezistente la cutremure, dar ºi la poziþia geograficã a Bucureºtiului, caracterizatã de distantele epicentrale relativ mici (100-170 de kilometri) faþã de sursa Vrancea. Majoritatea specialiºtilor considerã cã cele mai vulnerabile clãdiri sunt cele construite înainte de intrarea în vigoare a codului de proiectare seismicã din 1978 ºi se împart în clãdiri înalte sau de înãlþime medie, construite înainte de 1945 ºi clãdiri înalte sau de înãlþime medie, construite dupã 45, dar înainte de cutremurul din 77. În cazul în care s-ar produce un cutremur similar cu cel din 1977, aproximativ 25.000 de persoane sinistrate ar putea fi adãpostite pe Arena Naþionalã, unde sunt pregãtite 12.600 de paturi de campanie, 16.500 de saci de dormit ºi 3.000 de marmite. Totodatã, 12 ºcoli din Capitalã sunt complet utilate ºi dotate pentru situaþii de urgenþã, cu paturi de campanie, pãturi, generatoare ºi lanterne, iar sãlile de sport ale unitãþilor de învãþãmânt pot deveni tabere de sinistraþi în caz de cutremur ºi pot asigura o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri. ªcolile dotate cu echipamente pentru situaþii de urgenþã sunt: Liceul Lovinescu, ªcoala nr. 80, ªoala nr. 103, ªcoala nr. 117, ªcoala nr. 45, ªcoala nr. 143, Colegiul Tehnic Material Rulant pentru Transport Feroviar, Colegiul Anghel Saligny, ªcoala nr. 165, ªcoala nr. 40, ªcoala nr. 96 ºi Liceul "Iulia Haºdeu". Optzeci la sutã dintre români nu ºtiu cum sã reacþioneze în caz de cutremur ºi mulþi ar lua decizii care le-ar putea fi fatale sau ar încetini intervenþia salvatorilor Tinerii cu vârste între 18 ºi 35 de ani, care nu au trãit experienþa unui cutremur de nivelul celui din 1977, nu-ºi pus problema sã stabileascã cu membrii familiei un loc de întâlnire, în condiþiile în care telefonia mobilã nu ar funcþiona o perioadã, aratã rezultatele unui studiu lansat recent de Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã. În cazul unui cutremur, strategia echipelor de intervenþie are mai multe etape, prima vizând alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numãrul unic de urgenþã 112. Apoi este evaluatã situaþia ºi este stabilit modul de acþiune pe termen lung, împreunã cu factorii decizionali din cadrul administraþiei publice centrale ºi locale. Dupã aceea este pus în aplicare Planul Roºu de Intervenþie - plan de ridicare a capacitãþii operaþionale a SMURD, raportat la numãrul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii ºi mijloacele de intervenþie în funcþie de natura situaþiei create. Urmeazã evacuarea populaþiei spre zone sigure, adãpostirea ºi hrãnirea acestora prin grija autoritãþilor locale, precum ºi restabilirea stãrii de normalitate dupã ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate. Pentru evacuare se au în vedere în primul rând persoanele cu capacitãþi motrice reduse sau cele care necesitã îngrijiri medicale, unitãþile de învãþãmânt, dacã este cazul, urmând gradual evacuarea ºi cazarea tuturor persoare din zonele afectate. Mãsurile în cazul unui cutremur: Oamenii sã stea sub pereþi de rezistenþã ºi sã nu foloseascã scãrile sau liftul Oamenii trebuie sã stea sub pereþii de rezistenþã din locuinþã atunci când se produce un cutremur de mare intensitate, sã nu foloseascã scãrile sau liftul, care sunt cele mai nesigure în timpul unui seism, ºi sã aibã o trusã care sã conþinã apã ºi conserve, fluier, lanternã ºi medicamente. Potrivit ghidului cu informaþii ºi reguli de comportament în cazul producerii unui cutremur, oamenii trebuie sã identifice din timp locurile sigure din locuinþele lor, pentru a se proteja în cazul unui seism ºi sã aibã pregãtitã o trusã de supravieþuire, pe care sã o þinã la îndemânã. De asemenea, oamenii sunt sfãtuiþi sã aibã în casã rezerve de alimente uscate ºi de conserve, apã de bãut, o trusã de prim ajutor cu medicamente, pansamente, lanterne, un aparat de radio ºi baterii de schimb, un fluier ºi telefon mobil. În timpul producerii unui seism este interzisã folosirea scãrilor ºi a lifturilor, fiind recomandatã îndepãrtarea de clãdiri sau de obiectele grele neasigurate din casã. În cazul în care sunt surprinºi pe stradã, oamenii trebuie sã caute locuri deschise ºi, totodatã, sã îºi calmeze familia sau alte persoane aflate în panicã, în special copiii. Reprezentanþii structurilor de intervenþie spun cã este o mare diferenþã faþã de 1977 în ceea ce priveºte gestionarea unei catastrofe, pentru cã existã o evidenþã a clãdirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite intervenþia rapidã ºi precisã în astfel de situaþii. Dupã sesizarea cutremurului sunt blocate automat instalaþiile cu risc, iar prin STS sunt alarmate instituþiile statului ºi Comitetul pentru Situaþii de Urgenþã. Cutremurul din 4 martie 1977 a generat pierderi de peste douã miliarde de dolari, respectiv 5% din Produsul Intern Brut al României din acel an, potrivit datelor Bãncii Mondiale. Din totalul pierderilor, peste 50% au fost la locuinþe, în Bucureºti fiind 90% din victime ºi 70% din pierderi. Cauza principalã a pierderilor materiale ºi umane a constituit-o prãbuºirea a 28 clãdiri înalte, construite înainte de anul 1940 fãrã mãsuri antiseismice, dar ºi avariile grave produse în unele unitãþi industriale sau rãnirea din motive nestructurale în locuinþã. www.gandul.info/stiri/singura-inregistrare-audio-de-la-cutremuru... Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 5 Martie 2015, ora 09:04
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 5 Martie 2015, ora 17:11
maiiii, da' n-arata rau deloc !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 6 Martie 2015, ora 08:45
Aºtept anchetarea primarilor ºi pentru aceastã afacere enervantã PISTE DE BICICLIªTI FÃRÃ… BICICLIªTI!
Pare un subiect minor, în raport cu catastrofa naþionalã pe care o trãim. Dar a început sã devinã sîcîitor. Am sã încep abrupt: timp de 3 zile la rînd am trecut cu maºina, pe Calea Victoriei, între sediul postului B1 TV ºi Capºa, dar nu am vãzut þipenie de biciclist! Nici de prãsilã! Pista, cu douã benzi, amenajatã, chipurile, pentru ei ºi strãjuitã de borduri sinistre era goalã. În prima zi am crezut cã e o întîmplare. A doua zi am intrat la idei. A treia zi, fandacsia era gata! Abia a patra zi am vãzut o fatã, care pedala de zor în sensul invers (apropo, de ce oare, pe o arterã care are numai un singur sens de circulaþie, bicicliºtii pot sã alerge ºi pe contra-sens?). Revin la fatã: cred cã aceastã nouã Miþa Biciclista era trimisã, special, la derutã, de Sorin Oprescu, ca sã vadã lumea utilitatea „operei” sale. Fiindcã el e tartorul, neîndoielnic. Tare sînt curios sã aflu cît a costat borduriada asta aberantã, care începe de la Piaþa Victoriei ºi se terminã în Piaþa Naþiunilor Unite. E o curatã nebunie! Scriu toate astea ºi ca om nãscut ºi crescut în Bucureºti, dar ºi ca istoric, care a publicat mii de pagini despre Cetatea lui Bucur. Nu cred cã existã mulþi oameni care sã ºtie trecutul acestui oraº aºa cum îl ºtiu eu. Podul Mogoºoaiei are cca. 320 de ani vechime. Iniþial, voievodul Constantin Brâncoveanu a vrut sã facã o arterã care sã ducã de la Curþile sale (unde e Tribunalul Mare, pe Cheiul Dîmboviþei), la cea mai preþioasã ctitorie a lui, unde îºi petrecea verile – Palatul Mogoºoaia. Cu mijloacele reduse ale timpului, a reuºit tãierea acelei cãi – lungã, dar îngustã. Era un „pod” (drum) pentru cãruþe ºi trãsuri. Ulterior, în 1878, în cinstea izbînzii noastre în Rãzboiul de Independenþã i s-a zis Calea Victoriei. Ce istorie fabuloasã are acest drum! Pe el au pãºit Tudor Vladimirescu, Al.I. Cuza, Tolstoi, Liszt, Eminescu, Wilhelm al II-lea, John Fitzgerald Kennedy ºi alþi oameni celebri. Dupã mai bine de 3 veacuri, e foarte greu sã se circule prin acest loc, devenit anacronic, mai mult piesã de muzeu decît stradã. Dar vine Sorin Oprescu ºi-l apucã, subit, dragostea de bicicliºti! El a mutilat bijuteria respectivã, parcelînd-o, haºurînd-o, îngustînd-o ºi mai mult. Nu vorbesc doar de inutilitatea, realã, a acestei piste stupide – ci ºi de urîþirea celei mai importante artere a Capitalei! Aþi privit, în ultima perioadã, Calea Victoriei? E urîtã. E hidoasã. Parcã e un loc de supliciu, plin de þepe. Totul e meschin ºi înghesuit cu furca. Ce înseamnã sã fii edil, dar sã n-ai nici un strop de simþ estetic. Calea Victoriei e un bun naþional. N-are nimeni voie sã o desfigureze, în numele unor iluzorii facilitãþi rutiere (?!). Atunci cînd sînt maximum 10 metri de la un trotuar la altul – nimeni n-are dreptul sã fure 3 metri, pentru a da cu ei în bicicliºti. Care bicicliºti nu ºi nu! Ei nu vor sã se plimbe pe culoarul acela, care seamãnã cu un „drum în lucru” permanent. Aberanta situaþie se înregistreazã ºi în alte oraºe ale þãrii. A fãcut cineva o socotealã a banilor risipiþi? Nu se impun niºte anchete – mai ales cã e vorba de bani publici? Ascultã la mine, Sorin Oprescu: ai dat greº cu cîinii, ucigîndu-i fãrã milã; ai dat greº cu cele peste 400 de clãdiri cu „bulinã roºie”, pe care le-ai lãsat de izbeliºte; ai dat greº cu absolut toate marile lucrãri edilitare, care în Capitalã au costuri incredibil de scumpe, dar dureazã extreme de mult timp (ca sã se stoarcã bani cît mai mulþi) – lasã, mãcar, Calea Victoriei în pace. Nu-þi dã nimeni dreptul sã o bombardezi cu þepe. Dacã nu ºtii sã faci bine, atunci nu face rãu. Nu schimonosi, tu, ceea ce au fãcut bine alte generaþii. Au fost vremuri cînd Dumnezeu umbla pe jos prin România. Ce drum crezi cã ªi-a ales Tatãl Ceresc? Calea Victoriei. Astãzi, Demiurgul ar face slalom printre „þepuºele” tale de beton, total inutile, dar din ce în ce mai enervante. Pe undeva, aceastã imensã prostie îmi aduce aminte de ideea ridicolã a lui Victor Ponta, de a închide, în nopþile de week-end, porþiunea de drum de pe ªoseaua Kiseleff, dintre Restaurantul Doina ºi Piaþa Victoriei – adicã din dreptul sediului central al PSD; niºte ciumeþi se scremeau sã joace baschet, la 2 noaptea, doar pentru cã el, „Victoraº ai grijã de copii”, a practicat, cîndva, acest sport. Habar n-are el cît l-a mai înjurat lumea. Aºa ºi cu Sorin Oprescu, care va rãmîne în cronicile urbei ca Bordurã Vodã. CORNELIU VADIM TUDOR 4 martie 2015 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 6 Martie 2015, ora 08:58
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 6 Martie 2015, ora 10:43
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Martie 2015, ora 10:56
TREI AMORURI LA BUCUREªTI ÎN SECOLUL XX www.stelian-tanase.ro/trei-amoruri-la-bucuresti-in-secolul-xx/ martha bibescu Am ales trei poveºti de dragoste din trei epoci diferite. Decorul este acelaºi – Bucureºti. Martha Bibescu a avut nenumãrați amanți, culeși cam din aceeași lume aristocraticã. Era snoabã, chiar mitomanã, extrem de mondenã. Fãcea caz de imaginarele ei origini bizantine. Cãuta sã-;i etaleze necontestata ei frumusețe. În primul sfert al secolului XX, a fost una din marile frumuseți ale Europei. Se spune cã a avut relații cu kronprinzul german, cu regele Ferdinand, cu regele Spaniei Alfons al Xlll-lea, etc. L-a întîlnit pe colonelul Cristopher Birdwood Thomson la un concert la Cotroceni, puțin inainte de declanșarea primului rãzboi mondial. El era ofițer informații și avea misiunea sã convingã liderii de la București sã intre în rãzboi alãturi de Antanta. Era celibatar, se apropia de 40 de ani. Se îndrãgostește de Martha Bibescu, cãsãtoritã de la 17 ani (acum avea 30) cu prințul George Valentin Bibescu. Amîndoi soții aveau aventurile lor amoroase arhicunoscute în lumea bunã bucureșteanã. Între cei doi, Martha Bibescu și colonel, a urmat o idilã avînd ca decor aleile palatului Mogoșoaia. El era atașatul militar al Marii Britanii, ea fiica lui Ion Lahovary ex-șeful conservatorilor, mort în 1912. Navigau într-o lume plinã de enigme, cu un viitor extrem de incert. martha bibescuÎn septembrie 1915, colonelul Thompson a ascuns in castelul Posada al Marthei Bibescu documente secrete ale ambasadei. Dupã numai zece zile un incendiu pus de serviciile secrete ale Puterilor Centrale distruge castelul. Un an mai tîrziu, în 1916, colonelul primește misiunea sã distrugã sondele de petrol din Valea Prahovei, pentru a nu fi capturate de inamic. Era misiune f periculoasã, din care era puțin probabil sã scape viu. Ironia istoriei, soțul și amantul Marthei Bibescu, colonelul Thomson, au participat împreunã la riscanta misiune, reușind sã incedieze sondele și apoi sã fugã. În timpul ocupației germane, Martha Bibescu a rãmas o vreme la București sã îngrijeascã rãniții de la spitalul militar pe care îl organizase în incinta Automobil Clubului Regal Român din fața palatului regal. George Valentin Bibescu, pe capul cãruia germanii puseserã o mare recompensã, s-a refugiat la Iași odatã cu frontul din Moldova. Se vor revedea abia la sfîrșitul rãzboiului. Christopher Thompson a revenit la București pentru o ultimã întîlnire cu ea, înainte de a pleca sã lupte în Orientul Mijlociu. Martha Bibescu a plecat din România în 1917. Rãmîne în Elveția pînã în 1919. martha bibescu 5S-au revãzut la Paris în 1920 în timpul tratativelor de la Versailles. Aici povestea lor, într-o altã epocã, în altã lume, nu a mai fost ce fusese inainte de rãzboi. El însã o iubea, a iubit-o de altfel toatã viața. Martha Bibescu nu a fãcut pentru el aceeași pasiune. A trecut prin mai multe povești de iubire, unele celebre. Povestea dintre ei a continuat totuși (intilniri, scrisori) – cu întreruperi cauzate de peregrinãrile lor și aventurile ei galante. Totul s-a terminat cînd el a murit tragic. Era ministru al aerului în guvernul laburist de la Londra. Avea un vis – sã lege provinciile Imperiului Britanic cu curse de zeppelin. La primul zbor de încercare, spre Karaci, în 1930, încercare – deasupra Franței, la Louvain – s-a prãbușit. A fost o catastrofã aerianã cu mulți morți și rãniți care a impresionat toatã Europa. A ocupat prima paginã a ziarelor multã vreme. Martha Bibescu l-a evocat într-o carte pe colonelul Thomson, devenit personaj tragic dupã sfîrșitul sãu atît de neașteptat. Era la modã, era un subiect comercial, cu cãutare, or, ea se putea lãuda cã l-a cunoscut și cã fuseserã amanți. Era avidã de notorietate. E cert, colonelul Thomson a murit iubind-o. rose de waldeck2 Rose de Waldeck (n.1898) era evreicã, germanã, fiicã de bancher. A obținut un doctorat în sociologie la Heidelberg. Prin a treia cãsãtorie a devenit contesã. La inceputul anilor 30 se instaleazã în SUA unde trãiește ca jurnalistã. Merge in URSS și nordul Africii unde este corespondent de presã. Pentru vizitele sale in Germania de dupã 1933 cind Hitler vine la putere, (aici are legãturi cu personajel la vîrf, mai ales din jurul lui Hindenburg) este suspectatã de FBI cã este agent de informații german, cã ar lucra pentru Canaris. În Germania în schimb este suspectatã cã e spion american, sovietic sau francez. In 1939 se naturalizeazã americancã și trece la catolicism. Îrose de waldcek 11n ziua cãderii Parisulului, Rose de Waldeck se cazeazã la hotel Athenee Palace din București. Hotel de lux, loc de întîlnire pentru capete încoronate, prim-ministri, ambasadori, generali, scriitori și dive, dar și pentru escroci internaționali, cocote, și mai ales pentru spioni. Ea a venit aici sã scrie despre ce se întîmpla în Europa. A ales cel mai bun loc de observație, o țarã la rãscruce – între Rusia și Balcani. Lucreazã pentru Newsweek. România nu era ocupatã și avea relații diplomatice cu toate țãrile aflate în conflict. A locuit aici 7 luni, interval in care România a trecut prin cele mai tragice clipe. Din iunie 1940 pînã în ianuarie 1941 – ocuparea Basarabiei și Bucovinei de Armata roșie, dictatul de la Viena și ciuntirea Ardealului, abdicarea regelui Carol al doilea, declarea statului militar-legionar condus de Antonescu și Sima, pãtrunderea în Romãnia a diviziilor germane, cutremurul din noiembrie, masacrul de la Jilava, rebeliunea legionarã. La sfîrșitul lui ianuarie se grãbeștesã pãrãseascã Bucureștii. Ajunsã la New York a scris în cîteva luni “Athenee Palace” (apare în 1942) carte care o face celebrã. Rose de Waldeck 1Lipsește o poveste dintre toate istoriile din carte – povestea ei de iubire cu un ofițer superior german, colonel, aristocrat, Johann von Ravenstein. Bunicul lui fusese aghiotantul lui Blucher în timpul bãtãliei de la Waterloo. Familie veche de ofițeri. Hotelul Athenee Palace a gãzduit întîlnirile lor de amor. Cum a reușit sã se îndrãgosteascã de el, cunoscînd exact ce se petrece cu evreii în Germania, e greu de spus. Johann Von Ravenstein a fost mutat în 1941 în Africa de nord. Aici a luptat sub ordinele lui Rommel, la comanda 21 Panzer Division. În 1943 a cãzut prizonier și trimis într-un lagãr în Canada. Rose de Waldeck i-a scris, l-a vizitat în lagãr. A fost încã un prilej pentru FBI sã o suspecteze cã e spion german și sã o supravegheze. Cei doi au continuat sã corespondeze. Cînd von Ravenstein a fost eliberat,1949, s-a dus în Germania, (la Duisburg) unde își avea familia. A murit in 1962 la 73 de ani. Rose de Waldeck a trãit la New York unde a murit în 1982, într-o mãnãstire, singurã și uitatã. Dupã “Athenee Palace”nu a mai scris nimic important. Pînã azi a rãmas o enigmã dacã a fost spion – american, rus, francez, german sau nu a fost deloc. Cert este ca ei i-a plãcut sã pozeze cã ar fi, ca sã parã mai interesantã. IMGP31313. Dej avea mare slãbiciune pentru fiica sa cea mare. Lica nutrea ambiþii sã fie actriþã, vedetã de cinema. Tatãl îi satisfacea toate dorinþele. Dar în 1958, Lica s-a combinat cu Gheorghe Placinþeanu, medic la Spitalul de Chirurgie osoasã. Avea dosar prost”, era de “origine burghezã”, divorþat. Ea era mãritatã (cu ministrul comerþului Marcel Popescu) ºi mamã a trei copii. Securitatea i-a raportat lui Dej cã Lica Gheorghiu nu doarme la adresa ei din strada Herãstrului 13 ºi cã cei doi amorezi se întîlneau în secret în garsoniera lui Plãcinþeanu din Calea Victoriei nr. 2, et.4. În ciuda ameninþãrilor lui Dej, Lica nu a renunþat la amantul ei. Mai mult, a ameninþat cu sinuciderea. În replica, Dej a dat ordin ca amantul sã fie…arestat. Apariþia Licãi Gheorghiu, anunþatã de Plãcinþeanu ce se întîmplã, nu a folosit la nimic. Judecat sub acuzaþia de… speculã cu ciorapi de nylon, a primit cinci ani de închisoare. Lica i-a spus lui Dej cã îl aºteaptã.”Cinci ani trec repede!” Dej a ordonat ministrului de Interne Alexandru Draghici sã-i instrumeteze un nou dosar, cu pedepse mari. Plãcinþeanu a fost închis pentru “complot împotriva orînduirii de stat”. Iubitul fiicei sale a fost condamnat în decembrie 1959, la 15 ani muncã silnicã. lica gheorghiu ginel placinteanuLa 1 mai 1961, Gheorghe ( Ginel) Plãcinþeanu a murit în penitenciarul de la Ramnicu Sãrat. Avea numai 36 de ani (n 1924, Iași). Fusese un sportiv de clasã, practicase înotul, hocheiul ºi intrase în puºcãrie sãnãtos. Cauza decesului, cf. certificat de deces, “colaps cardio-vascular”. Nimeni nu a crezut cã aceasta a fost cauza realã a morþii. Iubitul fiicei lui Dej nu trebuia sã se întoarcã viu de la inchisoare. Moartea lui trebuia sã o facã pe Lica sã îºi ia gîndul de la el. Într-adevãr, Lica Gheorghiu a divorþat ºi s-a recãsãtorit. Calcul lui Dej a fost corect, îºi cunoºtea fiica. Pentru a-și realiza planul a dat ordin ca Plãcinþeanu sã fie ucis. Lica Gheorghiu a murit în 1987. A pãstrat în portofel toatã viaþa o fotografie a lui Gheorghe Plãcințeanu. A fost marea iubire a vieþii ei. Pe mormîntul ei de la cimitirul Cernica scrie a cerut sã se graveze “ Lica Gheorghiu – artistã” (Fisa de roman- Partida de vinatoare) Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Martie 2015, ora 10:57
SEX BUCUREªTEAN www.stelian-tanase.ro/sex-bucurestean/ În anii 60, pentru prima datã dupã rãzboi, românii vedeau strãini în numãr mare. Italienii, nemþii, nãvãliserã, profitînd de foamea de devize a regimului. Ne-am trezit în plus cu polonezi, estgermani, cehoslovacii, deºi nici ei nu stãteau pe roze cu valuta. Se spunea la “RADIO ªANÞ” – cea mai bunã sursã de informaþii – cã turiºtii care formau lungi caravane de Fiat, Renault, Volkwagen, Skoda, spre litoral, veneau pentru sex. Romancele ºi-au fãcut atunci reputaþia cã sunt naive ºi ieftine ºi cã se prindeau uºor în flirturi de o vacanþã. De fapt, toate sperau sã se mãrite ºi sã plece definitiv din þarã. Acesta era secretul succesului pe care îl aveau la romance. Daca erai strãin, te costa niºte ciorapi de nylon, o pereche de blugi, cîteva mese la restaurant ºi multe minciuni. Fetele erau fascinate de paºaportul pe care îl avea în buzunar respectivul. Nu mai aveau nevoie de alte calitãþi. Aceastã perspectivã despre moravurile ºi disponibilitatea localã pentru sex, nu e aºa nouã cum am crede. În 1915, John Reed scria : “…There are more cocottes in Bucharest in proportion to the population than in any other two cities of the world. No one does anything, but screw, drink, and gabble.” Mareºalul MACKENSEN, care ocupase doi ani Bucureºtii cu armata sa, în timpul retragerii din decembrie 1918, observa : ” Am venit la Bucureºti în urmã cu doi ani, cu o legiune de eroi cuceritori. Pãrãsesc oraºul cu o trupã de gigolo ºi tîlhari.“Dupã mareºal, Bucureºtiul a avut, un efect mai distrugãtor decît bãtãliile de pe cîmpul de lupta. WILLIAM STARKIE, un scriitor irlandez, într-o carte, aparutã în 1933, iatã ce scria : “Bucharest is the town of the one street, one church and one idea…”. Vera Atkins, a adãugat la acest citat unul singur cuvînt “sex!…”. Vera Atkins, a fost o spioancã britanicã, nãscutã la Bucureºti, în 1908, emigratã în Anglia în 1934. Cunoºtea bine societatea bucureºteanã. EVRE GREEN. PAGINA CU AMINTIRI Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 13 Martie 2015, ora 10:58
UN ADULTER ÎN BOEMA BUCUREªTEANà www.stelian-tanase.ro/un-adulter-in-boema-bucuresteana/ Am fãcut pentru – serialul documentar tv “București strict secret“ un episod dintr-o serie de mari povești de iubire – dramatica istorie petrecutã în “la belle epoque” în boema bucureșteana. Am cercetat arhive, documente, am citit jurnale, gazete , scrisori, amintiri pentru a reconstitui drama. A fost un amestec farmaceutic de iubire, boalã, trãdare, gelozie, nenoroc și patimã. Cînd ai aceste ingrediente, întotdeauna se terminã tragic. Bãrbații din aceasta intrigã s-au cunoscut și împrietenit la Paris pe cînd frecventau cafenelele cu artiști. Erau firi opuse Iosif – reflexiv, melancolic, nordic, interiorizat. Anghel expansiv, imaginativ, agitat, sudic, cu ceva de cabotin. Iosif se intoarce la București, era un poet de succes, bãrbat frumos, considerat urmașul lui Eminescu. Primește un post la Biblioteca Fundațiilor Regale. Aici face cunoștințã cu o studentã, Natalia Negru, atrasã de faima poetului. Ea însãși avea ambiții de literatã. În plus era foarte frumoasã, atrãgea privirile oriunde apãrea. Nu a durat un an pînã cînd s-au cãsãtorit. Natalia Negru a fost repede dezamãgitã de traiul în doi cu visãtorul Iosif. Și banii au jucat un rol, sãrãcia, higiena lui precarã, boema. Iosif și Anghel erau foarte buni prieteni. Au scris cãrți împreunã, poezii și teatru, au publicat almanahuri, traduceri. Erau harnici, celebri și nedespãrțiți. Anghel îi face curte Nataliei Negru, aceasta acceptã și devin amanți. Iosif nu rãmîne strãin multã vreme de aceastã situație. Cînd îi declarã cã știe adevãrul, Natalia Negu preferã sã plece la Paris pentru a se lãmuri cu privire la sentimentele ei. Firește și prevenirea unui scandal public a contat în decizia ei. Situația dintre Anghel și Iosif este imposibilã. Încercãrile de reface cãsãtoria eșueazã și se ajunge la divorț în 1911. An în care cei doi Anghel și Natalia Negru se cãsãtoresc. Traiul lor dupã acest pas este un infern, datoritã oprobiului pe care îl suferã. Societatea le întoarce spatele. Iosif – poet iubit- este deplîns ca o victimã a turpitudinii celor doi. Se aflã și cã este bolnav, suferea de sifilis. Moare la spitalul Colțea unde se ducea sã facã injecții, în urma consumului de alcool – interzis în tratamentului sifilisului – în august 1913. Moartea lui provoacã un șoc în lumea româneascã. Primul act al dramei – actul doi. Cãsãtoria pentru Natalia Negru nu este ce și-a imaginat. Anghel este un egoist, gelos, agresiv. Si ea este dificilã, geloasã, etc, cum s-a plîns Anghel lui Lovinescu. Situația lor în societate nu i-a ajutat deloc. Erau considerați niște paria. De Sfîntul Dumitru cei doi au plecat la Tecuci, locul ei de naștere, sã-l sãrbãtoreascã. În tren se petrece o scenã de gelozie. Se ceartã –ca de obicei- îți fac scene. Acasã Natalia Negru îl amenințã cu divorțul îndatã ce se întorc la București. Anghel scoate un pistol și trage. Unii au spus cã s-ar fi descãrcat involuntar. Glonțul a ricoșat și a lovit-o, ea a cãzut plinã de sînge. Vãzînd nenorocirea, imresionat, a dus pistolul la inimã și a tras. A murit cîteva zile mai tîrziu la Iași, în spital ( noiembrie 1914). Rana ei a fost superficialã și și-a revenit. Era a doua oarã cînd murea un poet arhicunoscut “din cauza ei”. Faima de “femeie fatalã”nu a pãrãsit-o niciodatã. Toatã viața (a murit în 1962) a fost urmãritã de umbrele celor doi. A scris o carte despre drama ei, “Helianta”, amestec de ficțiune și amintiri în care a încercat sã se justifice. Niciodatã contemporanii ei nu au iertat-o. Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 14 Martie 2015, ora 08:06
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 23 Martie 2015, ora 11:45
A încetat din viaþã…
A încetat din viaþã, la 84 de ani, unul dintre marii istorici ai Bucureºtilor: Panait I. Panait www.ziartricolorul.ro/a-incetat-din-viata/ Panait I. Panait – dascãlul care ne-a învãțat sã descifrãm istoria www.resurseculturale.ro/site/?q=node/137 Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 23 Martie 2015, ora 12:48
Bucureºtii, vãzuþi de Meºterul de la Mãrþiºor
Tudor_Arghezi_ * Nu ºtiu de ce unii nu iubesc Bucureºtii. Eu am cunoscut multe oraºe, între cari Geneva, care e salonul curat al Europei. Totuºi n-am gãsit colþ mai plin de viaþã ºi de interes ca aceastã Capitalã. Du-te dumneata la ora 6 în Buzeºti sau în Tei, sau în Vãcãreºti, sau în cartierul Romanã-Viitor, ºi ai sã întîlneºti pe trotuar tot ce e mai frumos ºi mai divers ca obraz ºi sãnãtate. Din pricinã cã oraºul e mic ºi populaþia foarte mare, circulaþia aici are o densitate ºi un zbucium special. Asta e frumos. * Cred cã Bucureºtiul e oraºul cel mai frumos din cîte am vãzut, ºi cel mai variat. ªi e frumos tocmai pentru cã e variat. Sînt cartiere în Bucureºti care pot face tot atîtea oraºe. Afarã de asta, are o luminã splendidã; are bãrbaþi foarte frumoºi ºi femei foarte frumoase; e un oraº generos, cãruia îi place viaþa ºi care-ºi meritã numele. * Din închisoarea de unde te privesc peste cîntecul broaºtelor din zmîrcurile ce mã despart de tine, îmi dau seama, oraºul meu de reverie ºi de suferinþã, cã tu n-ai avut ce face cu mine, cã nu þi-a pãsat de inima mea, cã nãdejdile mele te-au ofensat. Am fost în tine un locuitor supãrãtor ºi m-ai trimis între puºti, cu ordinul ca sã mã gîndesc la trecutul meu ca la o greºealã ºi la visurile mele, ce te priveau, ca la o crimã… * Tu ai vorbit cu înlesnire toate limbile drumeþilor ºi te-ai supus tuturor deprinderilor strãine, trecînd de la unele la celelalte, ca de la o zi, la ziua viitoare, încãlþîndu-þi simþirea cu cizmele sau cu pantofii celui mai de curînd sosit. Sufletul tãu e ca bucãtãria ta: toþi þi-au lãsat cîte ceva, halvaua ºi stridiile, porcul ºi fazanul, sarmalele ºi pateul, Mavrocordat ºi Paul Verlaine, mastica ºi ºampania „gõut américain“, tutunul turcesc ºi marylandul, papucii sultanei ºi tocul Louis XV. Ai hipodrom ca Londra ºi Parisul, bãtaie cu flori ca Nisa, rulete ca Monte-Carlo, modiste pariziene, croitori englezi, bãcani greci, grãdinari bulgari, misiþi armeni ºi evrei; ai cluburi ºi tripouri, automobile, covoare persane, dancinguri ºi varieteuri; ai o Acádemie la Richelieu. Dar n-ai avut, niciodatã, nici un sfînt ºi nici un scelerat strãlucit. ªi tu n-ai dat nici pe Eminescu, nici pe Anton Pann, nici pe Creangã, nici pe Veniamin Costachi, nici pe Cantemir, nici pe Kogãlniceanu. Tu n-ai putut sã dai un domnitor… TUDOR ARGHEZI Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
nastasemihail 47672 mesaje Membru din: 3/11/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 Martie 2015, ora 22:09
Foarte frumos centrul vechi al Bucurestiului.
Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 20 August 2015, ora 14:38
www.turismistoric.ro/2015/08/povestea-unui-cartier-bucurestean-b...
www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/titan-balta-alba-ba... Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 20 August 2015, ora 16:28
De la: Fl_Orion999, la data 2015-08-20 14:38:55www.turismistoric.ro/2015/08/povestea-unui-cartier-bucurestean-b... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 24 August 2015, ora 14:24
www.b365.ro/insula-ascunsa-a-bucurestiului_42975.html
https://www.getlokal.ro/ro/article/locuri-bucuresti-toamna www.b365.ro/somn-de-40-de-kilograme-pescuit-din-dambovita-la-reg... diez.md/2014/07/19/foto-strada-xenofon-singura-strada-cu-trepte-... Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
A-Mirela 142 mesaje Membru din: 28/11/2014 |
Postat pe: 1 Septembrie 2015, ora 00:18
Clar este ca nu va mai fi niciodata cel de altadata :)) din pacate...
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi2 33366 mesaje Membru din: 13/10/2011 |
Postat pe: 1 Septembrie 2015, ora 14:28
eh, nici noi, Mirela...nici noi nu mai suntem cei de altadata !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fl_Orion999 15216 mesaje Membru din: 2/06/2013 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 11 Noiembrie 2015, ora 13:37
Raporteaza abuz de limbaj
Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine."
(contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***
|
|
|
|
