Bucurestiul de altadata

mie-mi placea bradul mare si frumos impodobit din oraselul copiilor ce era in piata palatului regal !....nu era prea mare spatiul ala, dar nici eu nu eram mai mult de'o schioapa , asa ca-mi parea un orasel de basm !

Cr�ciunul �n Bucure�tii de odinioar�
Autor: Lelia Zamani


Bucure�teanul din toate timpurile, mult mai ata�at de valorile satului de unde provenea, s-a sim�it mereu apropiat de tradi�ia s�rb�toririi Cr�ciunului, p�str�nd cu credin�� �i sfin�enie tot ce �nv��ase de la p�rin�i. Cu toate acestea, ora�ul a ad�ugat treptat s�rb�torii elemente noi, care au prins r�d�cini, r�m�n�nd s� coexiste cu cele tradi�ionale. C� vorbim de secolul XIX sau de anii dintre cele dou� r�zboaie mondiale, Cr�ciunul a reprezentat pentru locuitorii Bucure�tilor un prilej de pietate, dar mai cu seam� de bucurie �i petrecere.



�nc� din timpul postului, pe care unii �l �ineau cu sfin�enie, iar al�ii mai pu�in, fiecare familie �ncepea preg�tirile pentru �nt�mpinarea marii s�rb�tori, muncind din greu pentru a face cur��enia general� a casei (fapt consemnat �i de c�l�torii str�ini veni�i la noi, exemplu fiind Paul Morand), pentru ca apoi s� urmeze �ndeletniciri mai pl�cute, precum �nnoirea hainelor �i prepararea mesei de s�rb�toare[1].

Un rol important �n preg�tirea mesei de Cr�ciun �l aveau b�c�niile de odinioar� de unde bucure�teni mai cu stare cump�rau carne, mezeluri, icre, m�sline, vinuri fine, fructe exotice �i c�te �i mai c�te alte bun�t��i. �n general, �ns�, oamenii �i preparau m�nc�rurile tradi�ionale �n cas�. Gospodinele �nf�urau sarmalele, umpleau caltabo�ii, tocau �i condimentau c�rna�ii �i nu uitau nici de �fiertul �uncilor �i al limbilor afumate�[2]. Dulciurile erau �i ele la mare cinste. F�cute cu trud�, dar �i cu mult� bucurie, cozonacii, pl�cintele, baclavalele �i sarailiile care urmau s� �mpodobeasc� masa de s�rb�toare erau scoase aburinde �i r�sp�ndind o arom� ame�itoare din cuptoarele �ncinse.



Foto: Cu Irodul pe str�zile Capitalei, anii �30

Copii aveau �i ei preocup�rile lor, hot�r�nd unirea �n cete �i �nv���nd cu multe zile �nainte colindele tradi�ionale pentru a le spune apoi din cas� �n cas�, la sorocul potrivit. Nici �mpodobirea Stelei, cu care aveau s� colinde �n nop�ile Cr�ciunului, nu avea s� fie uitat� de cei mici, dar �i de tineri, dup� cum nu era uitat� nici preg�tirea straielor specifice Vicleimului mahalalei unde tr�iau. H�rtia colorat� �i lipiciul din f�in� se g�seau din bel�ug �n perioada Cr�ciunului, tocmai pentru astfel de �ndeletniciri.



Intelectualii rom�ni au reclamat intruziunea bradului �mpodobit �n s�rb�toare

Un element nou, adus de ora� �n marea s�rb�toare, l-a reprezentat bradul de Cr�ciun, c�ruia rom�nii i-au spus, mai simplu, pomul de Cr�ciun.



Bradul �mpodobit a fost un �mprumut din sfera apusean�. El a apar�inut lumii germane p�g�ne, p�trunz�nd treptat �i �n tradi�iile popoarelor cre�tine. A fost preluat, cu timpul, de �ntreaga Europ�, ajung�nd inevitabil �i la noi.



Pentru rom�ni, �nc� din vechime, bradul constituia un element deosebit de important la nun�i �i �nmorm�nt�ri, a�a �nc�t n-a fost prea greu ca un astfel de obicei str�in s� se muleze pe o credin�� de-a noastr� existent�. Numai c� la noi brad �mpodobit nu se f�cea dec�t la �nmorm�nt�ri. Adus aici prin a doua jum�tate a secolului al XIX-lea, bradul �mpodobit de Cr�ciun se �nt�lne�te la Bucure�ti, mai �nt�i �n casele �nem�ilor�, apoi �n acele ale or�enilor avu�i pentru care inova�ia p�rea mai tentant� dec�t tradi�ia. Semnale de alarm� ale intruziunii acestui obicei str�in nou� au fost trase de intelectualii vremii, exempu elocvent fiind Petre Ispirescu, dar f�r� prea mare succes, deoarece ideea �mpodobirii bradului cucerea tot mai mult.

Un factor important �n promovarea acestui element alogen se pare c� l-au avut, curios lucru, chiar �colile noastre, care l-au propagat �cu toat� pompa oficial�, pomul de Cr�ciun �devenind chiar punctul principal al �ntregii s�rb�tori a datinilor de Cr�ciun�[3]. Treptat, pomul de Cr�ciun a fost integrat firesc �n s�rb�toarea Cr�ciunului, extinz�ndu-se de la casele mai avute la �ntreg ora�ul; �i nu numai �n locuin�e, dar �i �n feluritele institu�ii bucure�tene. Cump�rarea bradului r�m�nea �i ea un eveniment �n via�a familiilor bucure�tene, la fel ca �mpodobirea lui cu �panglicile cele mai sclipitoare, cle�tii �i lum�n�rile colorate, juc�rioarele cele mai hazlii �i pachete cu tot felul de cofeturi (dulciuri)�[4].



Colinde la Palatul Regal

Un vechi obicei p�strat p�n� ast�zi �l reprezint� colindul. Dac� uli�ele satelor r�sunau de glasul micilor colind�tori de la miezul nop�ii �i p�n� �n zori �ncep�nd cu noaptea de 23 spre 24 decembrie, la ora� colind�torii �i �ncepeau colindul de seara �i �l continuau p�n� �n miez de noapte[5].

Spre sf�r�itul secolului al XIX-lea, Ajunul era considerat semnalul general al intr�rii bucure�tenilor �n s�rb�toarea Cr�ciunului. Onorurile erau f�cute mai �nt�i de c�tre corurile de b�rba�i: corul Mitropoliei, cel de la �Domni�a B�la�a�, precum �i corul operei Teatrului Na�ional. C�ntecele acestora de colind �ncepeau la ora 8 seara, iar primul popas era f�cut la Palatul Regal. Acolo se a�ezau �n fa�a sc�rii palatului �i �ncepeau colindele cu emo�ie �i talent, c�ci auditoriul era dintre cel mai ales: Majest��ile lor, �mpreun� cu principii mo�tenitori �i copii lor.



Foto: Viitorul rege Mihai I, �mbr�cat �n cioban, �i colegii de liceu, �n decembrie 1936

Dup� ce terminau de colindat, u�ile erau larg deschise �i oaspe�ii erau pofti�i �n �sala de a�teptare din josul aripii st�ngi a palatului�, unde �i a�tepta o mas� �nc�rcat� cu covrigi, mere, nuci poleite, portocale, ceai din bel�ug la fel ca �i pr�jiturele de toate soiurile[6]. Colind�torii se alegeau �i cu sumedenie de daruri date de suverani care, la plecare, le urau �s�n�tate �i voie bun� de S�rb�tori�. De la palat, corurile plecau spre re�edin�a mitropolitului pentru a-l colinda �i pe acesta. O or� mai t�rziu, Bucure�tiul era �mp�nzit de glasuri cristaline de copii care, �mp�r�i�i �n cete de c�te trei, patru ori cinci ��nci, c�ntau cu bucurie �Bun� diminea�a la Mo� Ajun!�.



�Suntem trei, mititei, ca bobul de mei�

Copii din mahalalele bucure�tene, v�zu�i de autorii vremii, cu �picioru�ele �ngreunate de cizmuli�e sau de �o�oni, cu paltona�ele aproape p�n� la glezne, �nfofoli�i cu �aluri de l�n� p�n� peste nasuri, cu c�ciuli �uguiate de oaie �nfundate pe ceaf� �i pe spr�ncene, cu desagile de covrigi pe um�r �i cu m�nu�ele �nm�nu�ate �n l�n� �i �nfundate �n buzunare, lupt�nd din greu cu z�pada moale ce c�dea f�r� contenire din v�zduh�� nu se deosebeau cu nimic de cei de la sate[7].

Bun� diminea�a

La Mo� Ajun

Ne da�i

Ori nu ne da�i?

A�a strigau micii colind�tori, a�tept�nd zgribuli�i s� fie primi�i de c�tre gazde. Gospodarii �i �nt�mpinau cu drag �i-i �ntrebau:

C��i sunte�i?

Iar copiii, �ire�i, r�spundeau:

Suntem trei,

Mititei

Ca bobul de mei!

Treptat, farmecul colindelor ce �nt�mpinau Na�terea lui Hristos �nv�luia cu evlavie �ntregul ora�. Veche �i frumoas� datin� r�sp�ndind fericire �i smerenie, colindul rostit de copii �i de tineri prindea via�� �i �nduio�a sufletele cre�tinilor. Voci curate r�sunau �n noapte, aduc�nd �n toate casele vestea cea minunat� a na�terii pruncului sf�nt. �i Iisus se na�te �n fiecare an, iar�i �i iar�i, pentru fiecare, �n inimile �i �n casele tuturor.

Ia scula�i boieri scula�i, florile dalbe,

C� v-aduc pe Dumnezeu, mititel �i-nf���el,

Curge mirul de pe el

Fa�� alb� de m�tas�, Dumnezeu �n ast� cas�.

�i:

O, ce veste minunat�

�n Betleem ni s-arat�!

Ast�zi s-a n�scut

Ce-l f�r-de-nceput

Cum au spus proorocii.

C� la Betleem, Maria

S�v�r�ind c�l�toria,

�ntr-un mic s�la�,

L�ng�-acel ora�,

A n�scut pe Mesia.

Pre Fiul �n al s�u nume

Iat� l-a trimis �n lume

S� se nasc� �i s� creasc�

S� ne m�ntuiasc�.

La fel ca la �ar�, �i la Bucure�ti gazdele primeau colind�torii cu covrigi, mere �i nuci poleite. Pe drum copiii primeau �i bani de la trec�tori, bani care se duceau adesea pe un ceai cald cu scor�i�oar� sau pe o cea�c� de salep, dup� care �i continuau colindatul.



Corul bisericilor din Bucure�ti, �n seara de Cr�ciun

Tot �n ajunul Cr�ciunului, dar �n vremuri ceva mai vechi, dasc�lii bisericilor mergeau din cas� �n cas� cu �icoana�, c�nt�nd troparul �i condacul Na�terii Domnului. Paul de Alep, �nso�itorul patriarhului Macarie �n �ara Rom�neasc� �i Moldova �n anii1650-1660, spunea c� �se obi�nuie�te ca �n seara spre na�terea lui Hristos, to�i preo�ii din diferite t�rguri, �nso�i�i de Germani, de cite�i �i de cori�ti, s� se adune �n bande, purt�nd icoane �i s� umble toat� noaptea dinspre na�terea Domnului �i �n noaptea urm�toare�[8]. Alte surse povestesc despre obiceiul de a merge a doua zi cu icoana. Un copil purta �n bra�e icoana acoperit� cu o maram�, iar �n urma lui mergea dasc�lul. �mpreun� intrau din cas� �n cas�[9].



Foto: Covrigii, indispensabili �n s�rb�torile de acum �i de alt�dat�

Odinioar�, �ntregul Bucure�ti era �nv�luit, �n seara Cr�ciunului, �n sunetele profunde �i at�t de diferite ale clopotelor multelor biserici existente �n ora�. Efectul era cople�itor: unele clopote sunau falnic �i maiestuos, pe c�nd altele, tainic, stins, ori vesel �i zglobiu. Astfel, se auzeau �glasul t�nguitor al clopotului de la Sf�ntul Gheorghe, sunetul jalnic �i m�ndru al Antimului, b�taia rar� �i falnic� a Sf�ntului Spiridon cel Nou, �ng�n�ndu-se cu S�rindarul �i cu sunetul clopotului de la Curtea Veche�, dup� cum aminte�te Ion Ghica �n scrierile sale.

�n ziua Cr�ciunului, din nicio cas� din Bucure�ti, oric�t de s�rac� ar fi fost, nu lipsea de la mas� friptura de porc, sarmalele, vinul ro�u, ori de ce culoare preferau st�p�nii, �i cozonacii rumeni �i gusto�i. Nimeni �ns� nu m�nca �nainte de a da de poman� pentru sufletul mor�ilor din familie. Pomana era dat� rudelor �i vecinilor, dar �i celor nevoia�i.



Vicleimul, obicei adus de sa�ii din Ardeal

Dup� slujba bisericeasc�, fiecare �i petrecea diferit ziua de Cr�ciun. Copiii ie�eau la s�niu� ori s� se dea pe ghea��, tinerii plecau la petrecere, iar b�tr�nii mergeau �i ei s� mai stea de vorb� cu prietenii. Pe la unele case petrecerea era �n toi, c�ci se auzeau l�utarii[10]. Ziua trecea repede �i seara copiii se duceau cu Steaua. Treptat, uli�ele ora�ului prindeau a r�suna de c�ntece de Stea.

�n paralel cu Steaua, se mai umbla �i cu Vicleimul sau Irozii. �n frunte mergea Irod, urmat de cei trei magi: Balthazar, Gaspar �i Melchior. Veneau apoi �ngerul, C�lug�rul, Ciobanul �i osta�ii. Era un obicei adus probabil tot de c�tre sa�ii din Ardeal, la fel ca �i bradul de Cr�ciun. Primele forme, �nc� rudimentare, �n care versurile colindelor de Stea se �mpletesc cu Vicleimul, sunt men�ionate din secolul al XVIII-lea[11].

Aproape un veac, Irozii s-au bucurat de mare cinste, deoarece c�ntau colinde vechi �i frumoase �i apoi erau �i str�lucitor �mbr�ca�i. Cu timpul, obiceiul decade, c�ci locul tinerilor de alt�dat� e luat de tot soiul de haimanale, care urm�reau doar c�tigul �i s� se �ncaiere �ntre ei; iar scandalurile nu mai conteneau. �n anul 1896, oc�rmuirea Capitalei interzicea oficial Vicleimul, f�r� niciun rezultat �ns�, c�ci acesta a continuat s� se practice �nc� mult timp dup� aceea.

www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/craciunul-bucuresti...

Cr�ciunul �n 1937




Am g�sit, �ntr-un vechi �carnet de bal�, lista pentru masa de Cr�ciun, anul 1937, list� f�cut� de dom� Pascale, negustor �i meseria� cinstit �i stimat din Obor, �i de doamna sa, U�a, b�c�ni�� cu marf� bun� �i ieftin�, dar �i proprietar� a multor terenuri din jur, aflate pe foaia de zestre � de pe Ma�ina de P�ine, num�rul 52, l�ng� Fabrica de sifoane, la bariera Oborului.
Pe la ora 13, �n ziua de Cr�ciun, se str�ngeau musafirii: d�alde Malaxa, Asan �i Predoleanu, boierii �erb�nescu, Florescu �i �tef�nescu, generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, ambasadorul X �i consul Y.

�nt�i se servea domnilor care se a�ezau la masa uria�� de 24 de persoane, cu farfurii de por�elan de Bavaria cu dou� spade, albastre �ncruci�ate, �i tac�muri de argint sterling engleze�ti. Se serveau alune s�rate �i �uic� de V�leni.

Doamnele se �nv�rteau pe la buc�t�rii, ��i pudrau nasul�, iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Cr�ciun.

Apoi doamnele, vesele �i foarte bine dispuse cu mastic� de Chios �ncepeau s� umple masa. Ou� umplute, cu o past� al c�rui secret s-a pierdut, dar cred c� era pe baz� de ficat de pas�re, unele poate �i cu an�oa, decorate cu frunzuli�e de p�trunjel sau mur�turi, ro�ii umplute cu br�nz� de vaci de la olteni, mezeluri, neap�rat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de br�nzeturi, ca�cavaluri, Camembert.

Totul a�ezat pe platouri mari de alpaca argintat�! M�sline naturale marinate, nu din cele negre. Se aduceau sticlele de �uic�, neap�rat de V�leni �i Pite�ti. Apoi venea marea salat� de beuf, f�cut� cu maionez� preg�tit� �n cas� cu ou� de la S�rule�ti �i cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de m�sline, altceva, dar nu se mai �tie calitatea �n ziua de ast�zi ! Cu o cruce mare, ro�ie, din mur�turi ro�ii, gogo�ari, peste maioneza str�lucitoare. P�ine alb� �i neagr�, de pe Lizeanu.

Erau la r�nd, tremur�nd de ner�bdare, piftia de porc �i de curcan cu mur�turi �i felii de ou �n aspic.
Apoi se f�cea o mic� pauz�, domnii vorbeau de afaceri, politic� �i curse de cai, iar doamnele despre mod�, copii �i actori.
Iar�i doamnele se ridicau de la mas�, evacuau farfuriile �i platourile folosite, ca s� apar� cu alte bun�t��i: icre �i pesc�rie. Icre de Manciuria �i Beluga (negre) �i autohtonele icre de �tiuc�. Cu l�m�i frumos t�iate, �n spirale �i la icrele negre se mai ad�uga unt de Sinaia �i g�lbenu� tare de ou. P�ine pr�jit�, de la cuptorul de pe Zece Mese. Apoi urmau �al�u cu maionez� �n sos alb de l�m�ie �i somn la gr�tar.

Se servea un vin alb sec, Feteasc�. Se mai f�cea o pauz�, b�rba�ii jucau table sau stos, iar doamnele �i scoteau pantofii �nal�i ca s� �ncal�e papuci de blan�, de la Bra�ov.
La un moment dat gazda �ntreba: �M�i b�ie�i, dar vou� nu v� este foame?�
Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci �i trei de sarmale, cu m�m�ligu�� f�cut� cu lapte din m�lai de moar� de piatr� �i sm�nt�n� tot de la olteni. La sarmale mai ap�reau pe mas� �i dou�-trei feluri de mu�tar, hrean �i alte mirodenii de dres gustul, dup� poft�. Cine voia putea lua, �naintea sarmalelor, o ciorbic� de peri�oare sau o sup� de pui! Apoi f�r� �ntrerupere, ap�reau fripturile de porc, curcan �i v�nat, cartofii pr�ji�i pai-fran�uze�te, mur�turile de multe feluri, gogonele, castrave�i, gogo�ari. Apoi mici buc��ele de c�rnat, ficat, rinichi, �orici, leb�r, caltabo�, mititei, POMANA PORCULUI ! Dou� feluri de vin ro�u sec, B�beasc� �i Pietroasele.
Pentru copii se f�cea un meniu separat, cu piure �i �ni�el vienez.
Cine voia, comanda o cafea, f�cut� neap�rat din cafea brazilian� de la �Armeanul�. Doamnele preferau o ciocolat� cald� cu fri�c� atunci b�tut�! Se mai sta �i se mai discuta pre� de la vreo or�, se puneau la cale logodne �i �ncuscriri, c�l�torii �i vacan�e.
Undeva, �n salonul mic, se auzea un PATEFON, iar domnii invitau doamnele la DANS !
Apoi �ncepeau s� fie aduse fructele �i dulciurile, toate odat�, ca s� aleag� omul �i s� se sature numai v�z�ndu-le! Portocale, mandarine, banane, anana�i, mere, pere �i un� pepene! Urmau cozonacii, imen�i, parfuma�i, plini de nuc�, stafide �i de cacao. Rahat nu se punea pe atunci ! Vinul se schimba cu dulcele Cotnari !

Fursecuri de multe feluri �i m�rimi, pr�jituri f�cute numai �n cas�, cu gust fantastic, cum nu se mai fac, dou� torturi, mereu dou�. Un tort pentru Prunc �i unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria!
Apoi urma dansul, �konga� �n toat� casa, cadourile tr�znite pe care �i le f�ceau unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, p�c�leli, �mima� etc.
Oamenii chiar se distrau c�t puteau �i r�deau �n hohote!
De Cr�ciun nu se bea �ampanie� doar de Revelion.

uzp.org.ro/craciunul-in-1937/

De la: Black_Friday_, la data 2014-12-24 15:26:14Cr�ciunul �n Bucure�tii de odinioar�
Autor: Lelia Zamani


Bucure�teanul din toate timpurile, mult mai ata�at de valorile satului de unde provenea, s-a sim�it mereu apropiat de tradi�ia s�rb�toririi Cr�ciunului, p�str�nd cu credin�� �i sfin�enie tot ce �nv��ase de la p�rin�i. Cu toate acestea, ora�ul a ad�ugat treptat s�rb�torii elemente noi, care au prins r�d�cini, r�m�n�nd s� coexiste cu cele tradi�ionale. C� vorbim de secolul XIX sau de anii dintre cele dou� r�zboaie mondiale, Cr�ciunul a reprezentat pentru locuitorii Bucure�tilor un prilej de pietate, dar mai cu seam� de bucurie �i petrecere.



�nc� din timpul postului, pe care unii �l �ineau cu sfin�enie, iar al�ii mai pu�in, fiecare familie �ncepea preg�tirile pentru �nt�mpinarea marii s�rb�tori, muncind din greu pentru a face cur��enia general� a casei (fapt consemnat �i de c�l�torii str�ini veni�i la noi, exemplu fiind Paul Morand), pentru ca apoi s� urmeze �ndeletniciri mai pl�cute, precum �nnoirea hainelor �i prepararea mesei de s�rb�toare[1].

Un rol important �n preg�tirea mesei de Cr�ciun �l aveau b�c�niile de odinioar� de unde bucure�teni mai cu stare cump�rau carne, mezeluri, icre, m�sline, vinuri fine, fructe exotice �i c�te �i mai c�te alte bun�t��i. �n general, �ns�, oamenii �i preparau m�nc�rurile tradi�ionale �n cas�. Gospodinele �nf�urau sarmalele, umpleau caltabo�ii, tocau �i condimentau c�rna�ii �i nu uitau nici de �fiertul �uncilor �i al limbilor afumate�[2]. Dulciurile erau �i ele la mare cinste. F�cute cu trud�, dar �i cu mult� bucurie, cozonacii, pl�cintele, baclavalele �i sarailiile care urmau s� �mpodobeasc� masa de s�rb�toare erau scoase aburinde �i r�sp�ndind o arom� ame�itoare din cuptoarele �ncinse.



Foto: Cu Irodul pe str�zile Capitalei, anii �30

Copii aveau �i ei preocup�rile lor, hot�r�nd unirea �n cete �i �nv���nd cu multe zile �nainte colindele tradi�ionale pentru a le spune apoi din cas� �n cas�, la sorocul potrivit. Nici �mpodobirea Stelei, cu care aveau s� colinde �n nop�ile Cr�ciunului, nu avea s� fie uitat� de cei mici, dar �i de tineri, dup� cum nu era uitat� nici preg�tirea straielor specifice Vicleimului mahalalei unde tr�iau. H�rtia colorat� �i lipiciul din f�in� se g�seau din bel�ug �n perioada Cr�ciunului, tocmai pentru astfel de �ndeletniciri.



Intelectualii rom�ni au reclamat intruziunea bradului �mpodobit �n s�rb�toare

Un element nou, adus de ora� �n marea s�rb�toare, l-a reprezentat bradul de Cr�ciun, c�ruia rom�nii i-au spus, mai simplu, pomul de Cr�ciun.



Bradul �mpodobit a fost un �mprumut din sfera apusean�. El a apar�inut lumii germane p�g�ne, p�trunz�nd treptat �i �n tradi�iile popoarelor cre�tine. A fost preluat, cu timpul, de �ntreaga Europ�, ajung�nd inevitabil �i la noi.



Pentru rom�ni, �nc� din vechime, bradul constituia un element deosebit de important la nun�i �i �nmorm�nt�ri, a�a �nc�t n-a fost prea greu ca un astfel de obicei str�in s� se muleze pe o credin�� de-a noastr� existent�. Numai c� la noi brad �mpodobit nu se f�cea dec�t la �nmorm�nt�ri. Adus aici prin a doua jum�tate a secolului al XIX-lea, bradul �mpodobit de Cr�ciun se �nt�lne�te la Bucure�ti, mai �nt�i �n casele �nem�ilor�, apoi �n acele ale or�enilor avu�i pentru care inova�ia p�rea mai tentant� dec�t tradi�ia. Semnale de alarm� ale intruziunii acestui obicei str�in nou� au fost trase de intelectualii vremii, exempu elocvent fiind Petre Ispirescu, dar f�r� prea mare succes, deoarece ideea �mpodobirii bradului cucerea tot mai mult.

Un factor important �n promovarea acestui element alogen se pare c� l-au avut, curios lucru, chiar �colile noastre, care l-au propagat �cu toat� pompa oficial�, pomul de Cr�ciun �devenind chiar punctul principal al �ntregii s�rb�tori a datinilor de Cr�ciun�[3]. Treptat, pomul de Cr�ciun a fost integrat firesc �n s�rb�toarea Cr�ciunului, extinz�ndu-se de la casele mai avute la �ntreg ora�ul; �i nu numai �n locuin�e, dar �i �n feluritele institu�ii bucure�tene. Cump�rarea bradului r�m�nea �i ea un eveniment �n via�a familiilor bucure�tene, la fel ca �mpodobirea lui cu �panglicile cele mai sclipitoare, cle�tii �i lum�n�rile colorate, juc�rioarele cele mai hazlii �i pachete cu tot felul de cofeturi (dulciuri)�[4].



Colinde la Palatul Regal

Un vechi obicei p�strat p�n� ast�zi �l reprezint� colindul. Dac� uli�ele satelor r�sunau de glasul micilor colind�tori de la miezul nop�ii �i p�n� �n zori �ncep�nd cu noaptea de 23 spre 24 decembrie, la ora� colind�torii �i �ncepeau colindul de seara �i �l continuau p�n� �n miez de noapte[5].

Spre sf�r�itul secolului al XIX-lea, Ajunul era considerat semnalul general al intr�rii bucure�tenilor �n s�rb�toarea Cr�ciunului. Onorurile erau f�cute mai �nt�i de c�tre corurile de b�rba�i: corul Mitropoliei, cel de la �Domni�a B�la�a�, precum �i corul operei Teatrului Na�ional. C�ntecele acestora de colind �ncepeau la ora 8 seara, iar primul popas era f�cut la Palatul Regal. Acolo se a�ezau �n fa�a sc�rii palatului �i �ncepeau colindele cu emo�ie �i talent, c�ci auditoriul era dintre cel mai ales: Majest��ile lor, �mpreun� cu principii mo�tenitori �i copii lor.



Foto: Viitorul rege Mihai I, �mbr�cat �n cioban, �i colegii de liceu, �n decembrie 1936

Dup� ce terminau de colindat, u�ile erau larg deschise �i oaspe�ii erau pofti�i �n �sala de a�teptare din josul aripii st�ngi a palatului�, unde �i a�tepta o mas� �nc�rcat� cu covrigi, mere, nuci poleite, portocale, ceai din bel�ug la fel ca �i pr�jiturele de toate soiurile[6]. Colind�torii se alegeau �i cu sumedenie de daruri date de suverani care, la plecare, le urau �s�n�tate �i voie bun� de S�rb�tori�. De la palat, corurile plecau spre re�edin�a mitropolitului pentru a-l colinda �i pe acesta. O or� mai t�rziu, Bucure�tiul era �mp�nzit de glasuri cristaline de copii care, �mp�r�i�i �n cete de c�te trei, patru ori cinci ��nci, c�ntau cu bucurie �Bun� diminea�a la Mo� Ajun!�.



�Suntem trei, mititei, ca bobul de mei�

Copii din mahalalele bucure�tene, v�zu�i de autorii vremii, cu �picioru�ele �ngreunate de cizmuli�e sau de �o�oni, cu paltona�ele aproape p�n� la glezne, �nfofoli�i cu �aluri de l�n� p�n� peste nasuri, cu c�ciuli �uguiate de oaie �nfundate pe ceaf� �i pe spr�ncene, cu desagile de covrigi pe um�r �i cu m�nu�ele �nm�nu�ate �n l�n� �i �nfundate �n buzunare, lupt�nd din greu cu z�pada moale ce c�dea f�r� contenire din v�zduh�� nu se deosebeau cu nimic de cei de la sate[7].

Bun� diminea�a

La Mo� Ajun

Ne da�i

Ori nu ne da�i?

A�a strigau micii colind�tori, a�tept�nd zgribuli�i s� fie primi�i de c�tre gazde. Gospodarii �i �nt�mpinau cu drag �i-i �ntrebau:

C��i sunte�i?

Iar copiii, �ire�i, r�spundeau:

Suntem trei,

Mititei

Ca bobul de mei!

Treptat, farmecul colindelor ce �nt�mpinau Na�terea lui Hristos �nv�luia cu evlavie �ntregul ora�. Veche �i frumoas� datin� r�sp�ndind fericire �i smerenie, colindul rostit de copii �i de tineri prindea via�� �i �nduio�a sufletele cre�tinilor. Voci curate r�sunau �n noapte, aduc�nd �n toate casele vestea cea minunat� a na�terii pruncului sf�nt. �i Iisus se na�te �n fiecare an, iar�i �i iar�i, pentru fiecare, �n inimile �i �n casele tuturor.

Ia scula�i boieri scula�i, florile dalbe,

C� v-aduc pe Dumnezeu, mititel �i-nf���el,

Curge mirul de pe el

Fa�� alb� de m�tas�, Dumnezeu �n ast� cas�.

�i:

O, ce veste minunat�

�n Betleem ni s-arat�!

Ast�zi s-a n�scut

Ce-l f�r-de-nceput

Cum au spus proorocii.

C� la Betleem, Maria

S�v�r�ind c�l�toria,

�ntr-un mic s�la�,

L�ng�-acel ora�,

A n�scut pe Mesia.

Pre Fiul �n al s�u nume

Iat� l-a trimis �n lume

S� se nasc� �i s� creasc�

S� ne m�ntuiasc�.

La fel ca la �ar�, �i la Bucure�ti gazdele primeau colind�torii cu covrigi, mere �i nuci poleite. Pe drum copiii primeau �i bani de la trec�tori, bani care se duceau adesea pe un ceai cald cu scor�i�oar� sau pe o cea�c� de salep, dup� care �i continuau colindatul.



Corul bisericilor din Bucure�ti, �n seara de Cr�ciun

Tot �n ajunul Cr�ciunului, dar �n vremuri ceva mai vechi, dasc�lii bisericilor mergeau din cas� �n cas� cu �icoana�, c�nt�nd troparul �i condacul Na�terii Domnului. Paul de Alep, �nso�itorul patriarhului Macarie �n �ara Rom�neasc� �i Moldova �n anii1650-1660, spunea c� �se obi�nuie�te ca �n seara spre na�terea lui Hristos, to�i preo�ii din diferite t�rguri, �nso�i�i de Germani, de cite�i �i de cori�ti, s� se adune �n bande, purt�nd icoane �i s� umble toat� noaptea dinspre na�terea Domnului �i �n noaptea urm�toare�[8]. Alte surse povestesc despre obiceiul de a merge a doua zi cu icoana. Un copil purta �n bra�e icoana acoperit� cu o maram�, iar �n urma lui mergea dasc�lul. �mpreun� intrau din cas� �n cas�[9].



Foto: Covrigii, indispensabili �n s�rb�torile de acum �i de alt�dat�

Odinioar�, �ntregul Bucure�ti era �nv�luit, �n seara Cr�ciunului, �n sunetele profunde �i at�t de diferite ale clopotelor multelor biserici existente �n ora�. Efectul era cople�itor: unele clopote sunau falnic �i maiestuos, pe c�nd altele, tainic, stins, ori vesel �i zglobiu. Astfel, se auzeau �glasul t�nguitor al clopotului de la Sf�ntul Gheorghe, sunetul jalnic �i m�ndru al Antimului, b�taia rar� �i falnic� a Sf�ntului Spiridon cel Nou, �ng�n�ndu-se cu S�rindarul �i cu sunetul clopotului de la Curtea Veche�, dup� cum aminte�te Ion Ghica �n scrierile sale.

�n ziua Cr�ciunului, din nicio cas� din Bucure�ti, oric�t de s�rac� ar fi fost, nu lipsea de la mas� friptura de porc, sarmalele, vinul ro�u, ori de ce culoare preferau st�p�nii, �i cozonacii rumeni �i gusto�i. Nimeni �ns� nu m�nca �nainte de a da de poman� pentru sufletul mor�ilor din familie. Pomana era dat� rudelor �i vecinilor, dar �i celor nevoia�i.



Vicleimul, obicei adus de sa�ii din Ardeal

Dup� slujba bisericeasc�, fiecare �i petrecea diferit ziua de Cr�ciun. Copiii ie�eau la s�niu� ori s� se dea pe ghea��, tinerii plecau la petrecere, iar b�tr�nii mergeau �i ei s� mai stea de vorb� cu prietenii. Pe la unele case petrecerea era �n toi, c�ci se auzeau l�utarii[10]. Ziua trecea repede �i seara copiii se duceau cu Steaua. Treptat, uli�ele ora�ului prindeau a r�suna de c�ntece de Stea.

�n paralel cu Steaua, se mai umbla �i cu Vicleimul sau Irozii. �n frunte mergea Irod, urmat de cei trei magi: Balthazar, Gaspar �i Melchior. Veneau apoi �ngerul, C�lug�rul, Ciobanul �i osta�ii. Era un obicei adus probabil tot de c�tre sa�ii din Ardeal, la fel ca �i bradul de Cr�ciun. Primele forme, �nc� rudimentare, �n care versurile colindelor de Stea se �mpletesc cu Vicleimul, sunt men�ionate din secolul al XVIII-lea[11].

Aproape un veac, Irozii s-au bucurat de mare cinste, deoarece c�ntau colinde vechi �i frumoase �i apoi erau �i str�lucitor �mbr�ca�i. Cu timpul, obiceiul decade, c�ci locul tinerilor de alt�dat� e luat de tot soiul de haimanale, care urm�reau doar c�tigul �i s� se �ncaiere �ntre ei; iar scandalurile nu mai conteneau. �n anul 1896, oc�rmuirea Capitalei interzicea oficial Vicleimul, f�r� niciun rezultat �ns�, c�ci acesta a continuat s� se practice �nc� mult timp dup� aceea.

www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/craciunul-bucuresti...]

ce frumos si induiosator ! multam mult, Blackule ca menti flacara vie !
Sarbatori fericite !

Francezii beau sampanie la orice reuniune, nu asteapta Revelionul.

Dar aici, de ce nu se mai scrie? Pacat sa lasati sa se depuna praful asa pe Bucuresti. Ce ziceti?!

Io cu draga inima v-as povesti, din punctul meu de vedere si din propriile-mi amintiri, ce si cat cunoasc concret si practic din Bucuresti..... Dar probabil m-ati faulta ca sunt depasita si alea alea.

Si totusi, ce ma tine in loc sa nu va zic, ha?

Am vizitat Bucurestiul de vreo doua ori. Am fost doar de trei ori in capitala noastra. De doua ori in adolescenta, cu excursii organizate de scoala careia ii frecventam cursurile, profesorii de geogra' si de istorie organizasera iesirile. Tin minte ca fuseseram cazati la Dorobantz, sper sa mai existe si azi, si odata la Continental. Noaptea ne jucam de-a detectivii cu colegiisi dimoneata ne miram de ce ne era atat de greu sa stam treji! Ne-or plimbat pe la Antipa....fie-va mila, imi amintesc si io, ca eram....hehei, fost-ai lele! Seara si dimineata mancam la restaurantul hotelului unde fuseseram cazati. Mereu trageam cu ochiul pe la vitirinele din holul hotelului, care adaposteau produse ce erau vandute in dolari. Pe atunci paritatea dolar-leu era 1 la 25. Azi.... nu o mai stiu, ca nu ma intere' in munca si nici in viata mea cotidiana.

Ei, dar in Bucuresti, odata, ne-am si ratacit, tzuca-v-as orasu' mare! Faceam cumparaturile cu profa' de geogra, doamna Gorbei la Victoria. Sper sa nu vbotez io magazinu'.... Era un centru universal, dispus pe mai multe etaje, unde erau marfuri de calitate. -in special cele din coton...bumbac... care poate m-ar interesa si azi sa ofer clientilor mei de aici....de nu ar fi preturi exorbitante....bref). Dupa ce am terminat cumparaturile, vorba vine ''terminat'', o femeie nu termina cu una cu doua cumparaturile, mai ales cand e vorba de tzoale/haine! Ei, si totusi, pe cand terminasem cumparaturile, hop ca eram in intarziere d�jà pt a ne reuni cu grupul care ne asteptau intr-un parc...oare care era?! ....Herastrau, oare.... era destul de departe de Victoria mea, daca nici Victoria se intampla sa nu fie Victoria.....in fine! Si cum eram departe de parc, ce am improvizat noi, femeile, eram numa' trei, ma rog, doua in debenire, adolescente si profa'. Am zis ca ne suim in transportu' in comun si ajungem noi la Gara de Nord. Cat de bine cunosteam noi orasul, noroc ca o doamna cu fiica sa au facut efectiv drumul cu noi, ca schimbaseram 2 tramway-uri.... In fine, a fost o experienta hazlie si cu peripetii vizita la Bucuresti! Da' si cand am intrepatruns privirea arzatoare a profului de geogra..... care ma apela pe numele de familie....Auch.....frumoase amintiri....

MAi scriam da' mai lucru si io, no.... Pe curand?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Blacsule... nu mai ai material sa contribui la bunul mers al topicului sau ti-ai impletit cortexu' in copii si paste de nu te mai regasesti?

Bucuresteni si nu numai, haideti cu informatii despre ''Bucurestiul de altadata''!

Ar fi apreciate experientele proprii, redate prin propriile metode de comunicare. De nu, dati si copii si paste, pacat sa se depuna praful pe topic!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Black_Friday_, la data 2014-12-24 15:28:14Cr�ciunul �n 1937




Am g�sit, �ntr-un vechi �carnet de bal�, lista pentru masa de Cr�ciun, anul 1937, list� f�cut� de dom� Pascale, negustor �i meseria� cinstit �i stimat din Obor, �i de doamna sa, U�a, b�c�ni�� cu marf� bun� �i ieftin�, dar �i proprietar� a multor terenuri din jur, aflate pe foaia de zestre � de pe Ma�ina de P�ine, num�rul 52, l�ng� Fabrica de sifoane, la bariera Oborului.
Pe la ora 13, �n ziua de Cr�ciun, se str�ngeau musafirii: d�alde Malaxa, Asan �i Predoleanu, boierii �erb�nescu, Florescu �i �tef�nescu, generalul Petroff, avocatul Petrovicescu, ambasadorul X �i consul Y.

�nt�i se servea domnilor care se a�ezau la masa uria�� de 24 de persoane, cu farfurii de por�elan de Bavaria cu dou� spade, albastre �ncruci�ate, �i tac�muri de argint sterling engleze�ti. Se serveau alune s�rate �i �uic� de V�leni.

Doamnele se �nv�rteau pe la buc�t�rii, ��i pudrau nasul�, iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Cr�ciun.

Apoi doamnele, vesele �i foarte bine dispuse cu mastic� de Chios �ncepeau s� umple masa. Ou� umplute, cu o past� al c�rui secret s-a pierdut, dar cred c� era pe baz� de ficat de pas�re, unele poate �i cu an�oa, decorate cu frunzuli�e de p�trunjel sau mur�turi, ro�ii umplute cu br�nz� de vaci de la olteni, mezeluri, neap�rat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de br�nzeturi, ca�cavaluri, Camembert.

Totul a�ezat pe platouri mari de alpaca argintat�! M�sline naturale marinate, nu din cele negre. Se aduceau sticlele de �uic�, neap�rat de V�leni �i Pite�ti. Apoi venea marea salat� de beuf, f�cut� cu maionez� preg�tit� �n cas� cu ou� de la S�rule�ti �i cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de m�sline, altceva, dar nu se mai �tie calitatea �n ziua de ast�zi ! Cu o cruce mare, ro�ie, din mur�turi ro�ii, gogo�ari, peste maioneza str�lucitoare. P�ine alb� �i neagr�, de pe Lizeanu.

Erau la r�nd, tremur�nd de ner�bdare, piftia de porc �i de curcan cu mur�turi �i felii de ou �n aspic.
Apoi se f�cea o mic� pauz�, domnii vorbeau de afaceri, politic� �i curse de cai, iar doamnele despre mod�, copii �i actori.
Iar�i doamnele se ridicau de la mas�, evacuau farfuriile �i platourile folosite, ca s� apar� cu alte bun�t��i: icre �i pesc�rie. Icre de Manciuria �i Beluga (negre) �i autohtonele icre de �tiuc�. Cu l�m�i frumos t�iate, �n spirale �i la icrele negre se mai ad�uga unt de Sinaia �i g�lbenu� tare de ou. P�ine pr�jit�, de la cuptorul de pe Zece Mese. Apoi urmau �al�u cu maionez� �n sos alb de l�m�ie �i somn la gr�tar.

Se servea un vin alb sec, Feteasc�. Se mai f�cea o pauz�, b�rba�ii jucau table sau stos, iar doamnele �i scoteau pantofii �nal�i ca s� �ncal�e papuci de blan�, de la Bra�ov.
La un moment dat gazda �ntreba: �M�i b�ie�i, dar vou� nu v� este foame?�
Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci �i trei de sarmale, cu m�m�ligu�� f�cut� cu lapte din m�lai de moar� de piatr� �i sm�nt�n� tot de la olteni. La sarmale mai ap�reau pe mas� �i dou�-trei feluri de mu�tar, hrean �i alte mirodenii de dres gustul, dup� poft�. Cine voia putea lua, �naintea sarmalelor, o ciorbic� de peri�oare sau o sup� de pui! Apoi f�r� �ntrerupere, ap�reau fripturile de porc, curcan �i v�nat, cartofii pr�ji�i pai-fran�uze�te, mur�turile de multe feluri, gogonele, castrave�i, gogo�ari. Apoi mici buc��ele de c�rnat, ficat, rinichi, �orici, leb�r, caltabo�, mititei, POMANA PORCULUI ! Dou� feluri de vin ro�u sec, B�beasc� �i Pietroasele.
Pentru copii se f�cea un meniu separat, cu piure �i �ni�el vienez.
Cine voia, comanda o cafea, f�cut� neap�rat din cafea brazilian� de la �Armeanul�. Doamnele preferau o ciocolat� cald� cu fri�c� atunci b�tut�! Se mai sta �i se mai discuta pre� de la vreo or�, se puneau la cale logodne �i �ncuscriri, c�l�torii �i vacan�e.
Undeva, �n salonul mic, se auzea un PATEFON, iar domnii invitau doamnele la DANS !
Apoi �ncepeau s� fie aduse fructele �i dulciurile, toate odat�, ca s� aleag� omul �i s� se sature numai v�z�ndu-le! Portocale, mandarine, banane, anana�i, mere, pere �i un� pepene! Urmau cozonacii, imen�i, parfuma�i, plini de nuc�, stafide �i de cacao. Rahat nu se punea pe atunci ! Vinul se schimba cu dulcele Cotnari !

Fursecuri de multe feluri �i m�rimi, pr�jituri f�cute numai �n cas�, cu gust fantastic, cum nu se mai fac, dou� torturi, mereu dou�. Un tort pentru Prunc �i unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria!
Apoi urma dansul, �konga� �n toat� casa, cadourile tr�znite pe care �i le f�ceau unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, p�c�leli, �mima� etc.
Oamenii chiar se distrau c�t puteau �i r�deau �n hohote!
De Cr�ciun nu se bea �ampanie� doar de Revelion.

uzp.org.ro/craciunul-in-1937/[/quote]

Vezi mutule cum se traia intr-o democratie autentica......???
Mananci calule ovaz....iat tu cu tot leatul de lepadaturi socialiste vreti sa intoarceti tara la ,,iepoca,, Ceausista ,,,,pardon fsnista?
Mult nu mai aveti...asa ca trage tare in democratie si poate anul ce vine reusiti,,,daca nu mai incercati sa repetati ispravile din 2012 dar de data asta folositi armele!

4158 tu ce bai ai? Crezi ca cu arme se rezolva ordinea reinstaurata? Ce ai? Restrange randurile si baga material despre Bucuresti, altfel ramai doar off topic! Poti sa fii on, stiu ca poti!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Tastezi pe wiki Bucuresti si dai peste pagini fara informatii, in curs de constituire!

Am dat de Parcul Florilor si imediat apoi de Parcul Teilor... Ce imi puteti spune despre ele?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Musetel, la data 2015-01-29 11:29:55Tastezi pe wiki Bucuresti si dai peste pagini fara informatii, in curs de constituire!

Am dat de Parcul Florilor si imediat apoi de Parcul Teilor... Ce imi puteti spune despre ele?

Parcul florilor este in Colentina......al tailor nu stiu.......

film cu imagini din Bucurestiul de altadata....


youtu.be/gPIVzx7_mIw

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Musetel, la data 2015-01-29 11:29:55Tastezi pe wiki Bucuresti si dai peste pagini fara informatii, in curs de constituire!

Am dat de Parcul Florilor si imediat apoi de Parcul Teilor... Ce imi puteti spune despre ele?

www.google.ro/search?q=parcul+tei&rls=org.mozilla:ro:official&tb...

www.google.ro/search?q=parcul+florilor+din+bucuresti&rls=org.moz...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

BUCURE�TI, ORA� DE CURVE �I DE CORCITURI
Constantin_Argetoianu nimic nou sub soare

Nimic nou sub soare�



S�mb�t� 15 ianuarie 1944. Ora� de curve, ora� de c�c�cio�i, ora� de zvoni�ti �i de corcituri! Ca �i �tirile de pr�p�d, �tirile ceva mai bune se amplific�, se r�sp�ndesc, �nnebunesc lumea! Toat� ziua de ieri a domnit �n Bucure�ti cel mai stupid optimism dup� ce p�n� alalt�ieri toate pulistele �i pokeristele, nesp�late �i galo�ate, nu vorbeau dec�t de fug�, de pa�apoarte, de devize! Infam strat de oameni!
CONSTANTIN ARGETOIANU
www.ziartricolorul.ro/bucuresti-oras-de-curve-si-de-corcituri/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Mda, pacat sa ne batem joc... pacat...asta e...
Ar fi mai frumos daca am reda ceva din Bucuresti, ceva ce iubim din Bucuresti... insa... asta e.... mda!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Si totusi, daca eliminam femeile de moravuri usoare si copiile, corciturile, imitatiile... ce ne ramane din Parcul Florilor, dar din Parcul Teilor ?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Flo'... pove ceva din ceea ce ai trait tu in Parcul Teilor... vrei?

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Drumurile S�rii (I)

Una dintre cele mai vechi c�i de comunica�ie din �ara Rom�neasc�, ce atingea marginea Bucure�tilor, a fost aceea pe care c�l�toreau carele cu sare �n drumul lor de la ocne spre b�l�ile Dun�rii �i dincolo de fluviu, �n toat� Peninsula Balcanic�. Ast�zi, o parte din acel vechi drum se afl� �n cuprinsul ora�ului, datorit� �ntinderii treptate a Capitalei. Tradi�ia popular� i-a men�inut numele vechi �i frumos de Drumul S�rii, de�i autoritatea municipal� �i atribuise c�ndva denumirea arbitrar� de Drumul Serii! Ast�zi, Drumul S�rii se g�se�te �n partea de apus a ora�ului, �ncep�nd din Drumul Taberii �i sf�r�ind �n Calea 13 Septembrie, �ntinz�ndu-se deci pe o distan�� de vreun kilometru. Dar �n 1911, cu prilejul uneia dintre multele delimit�ri ale teritoriului Capitalei, g�sim men�ionat Drumul S�rii �i �n alt� parte, adic� �ntre Calea Ferentarilor �i Cimitirul Ghencea. O privire pe planul ora�ului arat� c� era vorba de o prelungire, ast�zi uitat�, a primului Drum al S�rii, �i anume strada numit� �n prezent Petre Ispirescu, continuat� dincolo de Calea 13 Septembrie p�n� �n �oseaua M�gurele. �i care drum, ad�ug�m noi, mergea mai departe, poate prin Ferentari �i Piept�nari, �ndrept�ndu-se spre Giurgiu.
Prima �ntrebare la care trebuie s� r�spundem este pentru ce se transporta pe aici sarea �i nu pe alte �osele.
Trebuie s� �inem seama de dou� lucruri: c� denumirea drumului este veche, dat�nd din secolele anterioare, c�nd se circula altfel dec�t acum. �i, �n al doilea r�nd, c� salinele din care se extr�gea pe atunci sarea erau la Ocnele de l�ng� R�mnicu V�lcea, aflate �n exploatare �nc� din Secolul al XV-lea.
Mai t�rziu, pe la �nceputul Secolului al XVI-lea, au ap�rut Ocna Mic�, de l�ng� T�rgovi�te (Gura Ocni�ei), cea de la Telega, de la Ghitioara, de la Tei�ani �i de la Sl�nic. Erau deci dou� regiuni miniere �n regiunea de deal din V�lcea �i din D�mbovi�a � Prahova. De aici se aducea sarea la Bucure�ti, spre a fi �ndreptat� apoi c�tre b�l�ile de la Dun�re, unde pescarii conservau pe�tele prin s�rare. O parte din sare trecea �ns� mai departe, peste fluviu, �n toat� Peninsula Balcanic�, unde nu se g�sea acest pre�ios mineral.
�n acele Secole, al XV-lea �i al XVI-lea, carele cu sare fie c� veneau de la R�mnic, fie c� veneau din D�mbovi�a �i Prahova, trebuiau neap�rat s� ia singura cale posibil�, anume �n lungul Arge�ului �i D�mbovi�ei, de la Pite�ti �i T�rgovi�te spre sud, prin codrii imen�i, prin �poarta p�durilor�. Era, probabil, a�a-numitul �drum al Baiului�, care continua paralel cu malurile Arge�ului, ajungea la Flore�ti, la p�durea Icoanii, Dragomire�ti, Ro�u, Lunca �i Cotroceni. Era totodat� �i drumul de po�t� de la T�rgovi�te �i Pite�ti spre Bucure�ti. �n ora�, traseul acesta era cunoscut sub numele de Drumul Mehedin�ilor.
C�l�torii care veneau dinspre Cotroceni coborau �n ora� prin Gura V�ii.
Dar c�r�u�ii cu sare nu aveau nevoie s� traverseze Capitala pentru a ajunge la Giurgiu. Ei luau Drumul S�rii de ast�zi, apoi Strada Petre Ispirescu, de unde, a�a cum am mai spus, prin Ferentari �i Piept�nari, ajungeau �n drumul Giurgiului.
Aceasta se �nt�mpla �n vremuri relativ mai noi. Dar c�ndva, mai demult, carele cu sare trebuiau s� ajung� �n centrul ora�ului, fiindc� aici se g�sea S�r�ria veche, din T�rgul Cucului. Tot pe aici erau �i �scaunele pescarilor�, unde pe�tele, adus din b�l�i, trebuia s�rat pentru conservare.
Sarea, un produs natural pre�ios, o bog��ie de totdeauna a p�m�ntului nostru, a f�cut obiectul schimbului �n natur� �i al comer�ului din cele mai vechi timpuri. Datorit� s�rii au fost posibile schimburi economice de cea mai mare importan��.
Iat� un exemplu. �n Italia antic�, unde nu existau mine, sarea se extr�gea din salinele de pe malul m�rii, de la Ostia �i din toat� regiunea gurilor Tibrului. De la saline, sarea se �nc�rca �i se transporta �n interiorul Peninsulei Italice. Un punct important de popas �n drumul spre Latium, spre regiunile agricole centrale, a fost totdeauna Roma. Acolo exista, ca �i la Bucure�ti, o �Via Salaria�, deci un �Drum al S�rii�.

NICOLAE V�T�MANU
www.ziartricolorul.ro/drumurile-sarii-i/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-01-30 09:51:55Drumurile S�rii (I)

Una dintre cele mai vechi c�i de comunica�ie din �ara Rom�neasc�, ce atingea marginea Bucure�tilor, a fost aceea pe care c�l�toreau carele cu sare �n drumul lor de la ocne spre b�l�ile Dun�rii �i dincolo de fluviu, �n toat� Peninsula Balcanic�. Ast�zi, o parte din acel vechi drum se afl� �n cuprinsul ora�ului, datorit� �ntinderii treptate a Capitalei. Tradi�ia popular� i-a men�inut numele vechi �i frumos de Drumul S�rii, de�i autoritatea municipal� �i atribuise c�ndva denumirea arbitrar� de Drumul Serii! Ast�zi, Drumul S�rii se g�se�te �n partea de apus a ora�ului, �ncep�nd din Drumul Taberii �i sf�r�ind �n Calea 13 Septembrie, �ntinz�ndu-se deci pe o distan�� de vreun kilometru. Dar �n 1911, cu prilejul uneia dintre multele delimit�ri ale teritoriului Capitalei, g�sim men�ionat Drumul S�rii �i �n alt� parte, adic� �ntre Calea Ferentarilor �i Cimitirul Ghencea. O privire pe planul ora�ului arat� c� era vorba de o prelungire, ast�zi uitat�, a primului Drum al S�rii, �i anume strada numit� �n prezent Petre Ispirescu, continuat� dincolo de Calea 13 Septembrie p�n� �n �oseaua M�gurele. �i care drum, ad�ug�m noi, mergea mai departe, poate prin Ferentari �i Piept�nari, �ndrept�ndu-se spre Giurgiu.
Prima �ntrebare la care trebuie s� r�spundem este pentru ce se transporta pe aici sarea �i nu pe alte �osele.
Trebuie s� �inem seama de dou� lucruri: c� denumirea drumului este veche, dat�nd din secolele anterioare, c�nd se circula altfel dec�t acum. �i, �n al doilea r�nd, c� salinele din care se extr�gea pe atunci sarea erau la Ocnele de l�ng� R�mnicu V�lcea, aflate �n exploatare �nc� din Secolul al XV-lea.
Mai t�rziu, pe la �nceputul Secolului al XVI-lea, au ap�rut Ocna Mic�, de l�ng� T�rgovi�te (Gura Ocni�ei), cea de la Telega, de la Ghitioara, de la Tei�ani �i de la Sl�nic. Erau deci dou� regiuni miniere �n regiunea de deal din V�lcea �i din D�mbovi�a � Prahova. De aici se aducea sarea la Bucure�ti, spre a fi �ndreptat� apoi c�tre b�l�ile de la Dun�re, unde pescarii conservau pe�tele prin s�rare. O parte din sare trecea �ns� mai departe, peste fluviu, �n toat� Peninsula Balcanic�, unde nu se g�sea acest pre�ios mineral.
�n acele Secole, al XV-lea �i al XVI-lea, carele cu sare fie c� veneau de la R�mnic, fie c� veneau din D�mbovi�a �i Prahova, trebuiau neap�rat s� ia singura cale posibil�, anume �n lungul Arge�ului �i D�mbovi�ei, de la Pite�ti �i T�rgovi�te spre sud, prin codrii imen�i, prin �poarta p�durilor�. Era, probabil, a�a-numitul �drum al Baiului�, care continua paralel cu malurile Arge�ului, ajungea la Flore�ti, la p�durea Icoanii, Dragomire�ti, Ro�u, Lunca �i Cotroceni. Era totodat� �i drumul de po�t� de la T�rgovi�te �i Pite�ti spre Bucure�ti. �n ora�, traseul acesta era cunoscut sub numele de Drumul Mehedin�ilor.
C�l�torii care veneau dinspre Cotroceni coborau �n ora� prin Gura V�ii.
Dar c�r�u�ii cu sare nu aveau nevoie s� traverseze Capitala pentru a ajunge la Giurgiu. Ei luau Drumul S�rii de ast�zi, apoi Strada Petre Ispirescu, de unde, a�a cum am mai spus, prin Ferentari �i Piept�nari, ajungeau �n drumul Giurgiului.
Aceasta se �nt�mpla �n vremuri relativ mai noi. Dar c�ndva, mai demult, carele cu sare trebuiau s� ajung� �n centrul ora�ului, fiindc� aici se g�sea S�r�ria veche, din T�rgul Cucului. Tot pe aici erau �i �scaunele pescarilor�, unde pe�tele, adus din b�l�i, trebuia s�rat pentru conservare.
Sarea, un produs natural pre�ios, o bog��ie de totdeauna a p�m�ntului nostru, a f�cut obiectul schimbului �n natur� �i al comer�ului din cele mai vechi timpuri. Datorit� s�rii au fost posibile schimburi economice de cea mai mare importan��.
Iat� un exemplu. �n Italia antic�, unde nu existau mine, sarea se extr�gea din salinele de pe malul m�rii, de la Ostia �i din toat� regiunea gurilor Tibrului. De la saline, sarea se �nc�rca �i se transporta �n interiorul Peninsulei Italice. Un punct important de popas �n drumul spre Latium, spre regiunile agricole centrale, a fost totdeauna Roma. Acolo exista, ca �i la Bucure�ti, o �Via Salaria�, deci un �Drum al S�rii�.

NICOLAE V�T�MANU
www.ziartricolorul.ro/drumurile-sarii-i/

Arhiva �Tricolorul� Drumurile S�rii (II)

�in�nd seama c� �i la noi sarea trecea prin Bucure�ti spre a ajunge la b�l�i, peste Dun�re, este de crezut c� acest pre�ios mineral, indispensabil vie�ii omului �i animalelor, implicit �i agriculturii, a jucat un rol �nsemnat, capital, �n formarea ora�ului, �n ridicarea lui de la situa�ia de sat la aceea de t�rg.
Este binecunoscut ceea ce spunea Vlad Dracul despre cetatea Giurgiului, cl�dit� de tat�l s�u, Mircea cel B�tr�n: �Fiecare piatr� din castelul acesta a costat pe tat�l meu c�te un bolovan de sare�. Bolovanii erau sco�i din Ocna Mare, de l�ng� R�mnic, aceea care mai t�rziu, �n Secolul al XVI-lea, c�nd s-au deschis �i alte ocne (D�mbovi�a �i Prahova), a fost numit� Ocnele Mari. Drumul cel mai drept era �n jos, pe Olt, p�n� la �vama de sare� a Vidinului. Dar o parte trebuia s� treac� �i spre Giurgiu, �n acest caz ating�nd neap�rat Bucure�tii.
Traseul pe care se circula era Drumul S�rii, acela din partea de apus a ora�ului.
A mai existat �ns� �i un al doilea Drum al S�rii, �n partea de r�s�rit a ora�ului. Ast�zi nu se mai �tie de urma lui, dar dou� documente, unul din 1752 �i altul din 1830, ni-1 amintesc.
�n testamentul s�u din 1752, Grigore Ghica Vod� d�ruia M�n�stirii Pantelimon o mo�ie care se �ntindea dincolo de �oborul T�rgului de Afar�, pe �drumul ce vine de la M�rcu�a�, �i �spre amiaz�zi pe Drumul S�rii� p�n� �n drumul cel mare�. Interpret�m aceast� hot�rnicie �n sensul c� �drumul ce vine de la M�rcu�a� este �oseaua Pantelimon de ast�zi, iar �Drumul S�rii de la amiaz�zi� era vechea strad� M�rcu�a �ntre vii, ast�zi Vatra Luminoas�, �drumul cel mare� fiind actuala �osea Mihai Bravul.
Aceast� interpretare, care ne apar�ine, va fi confirmat� de cel de al doilea document, din 1830.
Este vorba de �M�sur�toarea ce s-au f�cut �mprejurul politii Bucure�tilor, pe unde s�nt a s� pune pietre de hotar�, �ntocmit� de �Moritz von Ott, Ingenieur�, la 30 martie 1830. Era o �ncercare de a delimita ora�ul, care se �ntinsese anarhic, pun�nd probleme tot mai grele acelora ce aveau sarcina de a-1 �ngriji.
�M�sur�toarea� �ncepea de la streaja Podului Mogo�oaiei, adic� de la Pia�a Victoriei de ast�zi, urma �oseaua periferic� spre Obor (deci bulevardele Ilie Pintilie �i �tefan cel Mare), �nconjura ora�ul �i revenea la punctul de plecare. S�nt indicate c�teva repere, dintre care doar unele identificabile, precum Podul T�rgului de Afar� �i Oborul. Dar distan�ele dintre repere s�nt date �n st�njeni, care, transpu�i �n metri, ne �ng�duie comod a le identifica pe planul ora�ului din zilele noastre.
Astfel, �in�nd �pe m�na dreapt�, cum precizeaz� �M�sur�toarea�, �i merg�nd pe aceast� �osea, care se numea �nc� �n 1745 Calea cea B�tr�n�, g�sim proprietatea lui Anghelache, situat� la �Roata Lumii� de mai t�rziu, aceea a vistierului Nistor, la col� cu Strada Tunari; pu�ul de l�ng� casa lui P�un, la col� cu vechea strad� a Teilor, azi Gala�i; streaja Podi�orului, la col�ul str�zii Viitor, unde se afla �i o cruce; cap�tul �oselei T�rgului de Afar�, deci Calea Mo�ilor; apoi o cas� cu nr. 1393, la �ntret�ierea cu �oseaua Iancului �i, �n sf�r�it, Drumul S�rii, la intersec�ia cu str�zile Matei Voievod �i Vatra Luminoas�, arter� numit� alt�dat� strada M�rcu�a �ntre vii.
Dup� cum se vede, datele din testamentul domnesc din 1752 �i cele din �M�sur�toarea� din 1830 concord�.
Problema care se ridic� acum este de a �ti �n ce direc�ie se c�l�torea pe acest Drum al S�rii, fost M�rcu�a �ntre vii, ast�zi Vatra Luminoas�.
Deoarece ne afl�m aici �n apropierea �oselei Pantelimon, este de crezut c� �ntr-acolo era sensul principal de circula�ie. Dac� se ajungea aici prin partea de nord �i de est a ora�ului, este evident c� nu se putea lua alt drum dec�t Calea cea B�tr�n�, care trecea pe la cap�tul Podului T�rgului de Afar� �i pe la Obor. Alt drum mare nu exista pentru a se ajunge pe �oseaua Pantelimon �i apoi prin Br�ne�ti, Islazu, Lehliu la b�l�ile din jurul Lichire�tilor, ast�zi C�l�ra�i.
�M�sur�toarea� ne arat� c�t se poate de clar ordinea reperelor, adic�: Calea Mo�ilor, Oborul, �oseaua Iancului �i Drumul S�rii. Dac� �ntr-adev�r carele ar fi venit din aceast� direc�ie, ele ar fi trebuit s� treac� peste drumul mai mare �i mai comod al �oselei Iancului, pentru ca dup� numai circa 400 de metri s� o ia pe Drumul S�rii, care ducea acolo, adic� �n �oseaua Pantelimon. Ar fi fost nefiresc. De aceea trebuie s� admitem c� transporturile de sare ajungeau aici nu dinspre Obor, ci dinspre Vergu. Numai a�a li se deschidea carelor Drumul S�rii spre �oseaua Pantelimon, �nainte de �oseaua Iancului.
�n acest caz, Drumul S�rii nu era un drum diferit care ar fi ocolit ora�ul pe la r�s�rit, ci doar o ramifica�ie din primul Drum al S�rii, cel din vestul Capitalei. De unde se desf�cea aceast� ramifica�ie nu putem �nc� preciza. Poate de undeva, din dreptul C�ii Rahovei, spre a ajunge �n Calea V�c�re�tilor �i �oseaua Mihai Bravul.
Era un drum vechi, probabil pu�in umblat la data celor dou� documente amintite, dar care-�i p�stra numele datorit� puterii tradi�iei, adic� la fel cum se �nt�mpl� �n prezent �i cu Drumul S�rii, cel din partea de apus a ora�ului.

NICOLAE V�T�MANU
www.ziartricolorul.ro/arhiva-tricolorul-drumurile-sarii-ii/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Musetel, la data 2015-01-30 09:50:44Si totusi, daca eliminam femeile de moravuri usoare si copiile, corciturile, imitatiile... ce ne ramane din Parcul Florilor, dar din Parcul Teilor ?

nu exista parcul teilor....ci numai lacul tei si parcul tei....si chiar cartierul tei...

www.google.ro/search?q=cartierul+tei&rls=org.mozilla:ro:official...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Musetel, la data 2015-01-30 09:51:35Flo'... pove ceva din ceea ce ai trait tu in Parcul Teilor... vrei?

Ceva sintetizat nu este? Scurt si esential , la obiect? Calitatea sa priveze cantitatii.... dar na....asta e!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: Fl_Orion999, la data 2015-01-30 09:56:48

De la: Musetel, la data 2015-01-30 09:50:44Si totusi, daca eliminam femeile de moravuri usoare si copiile, corciturile, imitatiile... ce ne ramane din Parcul Florilor, dar din Parcul Teilor ?

nu exista parcul teilor....ci numai lacul tei si parcul tei....si chiar cartierul tei...


[quote]



Probabil daca este un teritoriu al teilor care ar avea si un parc, acela ar trebui sa fie ....nu?
Io gasisem pe wiki, tastand Bucuresti....Intr-adevar nu ducea nicaieri linkul, decat pe o pagina in constituire....

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

No stii ceva? Corecteaza tu citatu' de mai sus ca ma dispera!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Ma duc a cauta muzichie cu tei .... si cu verdeata... si cu parcuri!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

ghid.imopedia.ro/dex/ghencea-6310.html


Zona:
Ghencea

Localizare

GhenceaZona Ghencea face parte din cartierul Drumul Taberei �i este situat� �n sectorul 6 al Capitalei, �n partea de sud-vest a Municipiului Bucure�ti. Zona este delimitat� la est de Drumul S�rii �i �oseaua Antiaeriana, la sud de str�zile Nandru, Drumul Cooperativei �i Mateiu Caragiale, la vest de �oseaua de Centur� a Capitalei, iar la nord de Bdul 1 Mai (fost Compozitorilor) �i Drumul Taberei.

Istoric

Construc�ia primelor blocuri a �nceput �n anii 50, iar noi gigan�i de beton cu 10 etaje au continuat s� apar� p�n� dup� 1980.

�n anii 60 �n Ghencea a fost construit� fabrica de confec�ii Tricodava, care era la vremea respectiv� cea mai mare fabric� de profil din Capital�. Dup� revolu�ia din 1989 fabrica a dus-o din r�u �n mai r�u, chiar dac� �n 1990 a fost transformat� �n societate pe ac�iuni, iar patru ani mai t�rziu a fost privatizat�. �n 2007 fabrica a fost cump�rat� de firma spaniol� Gran Via pentru suma de 42 de milioane de euro. Spaniolii au d�r�mat cl�dirile pentru a construi peste dou� mii de apartamente.

Tot �n Ghencea se afl� �i fabrica de materiale plastice Munplast, care a fost �nfiin�at� �n 1967. �i aici lucrurile merg r�u, iar fabrica va avea probabil aceea�i soart� ca �i Tricodava.

Administra�ie �i economie

�n ultimii ani dezvoltatorii imobiliari au devenit tot mai interesa�i de zona Ghencea, unde au ap�rut tot felul de proiecte reziden�iale. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Cartierul Latin �i complexul reziden�ial Prim�vara

Locuitorii din Ghencea beneficiaz� de toate utilit��ile necesare: ap�, canalizare, gaze, telefon, internet. Cump�r�turile pot fi f�cute la supermarketul Billa din apropiere. �n zon� nu exist� nicio pia��, dar diminea�a vin oamenii din Domne�ti care v�nd legume �i fructe pe trotuar. �n plus, �n zon� exist� mai multe show-room-uri de mobil�.

Cine st� �n Ghencea �i vrea s� ajung� �n alt� zon� din Bucure�ti trebuie s� plece cu mult timp �nainte dac� nu c�l�tore�te cu linia de metrou u�or 41. �n zon� nu exist� metrou, iar aglomera�ia pare s� nu se sf�r�easc� dec�t t�rziu �n noapte. Astfel, dac� te sui �n autobuzele sau troleibuzele RATB, trebuie s� ai mult� r�bdare, c�ci se circul� bar� la bar�. Iar infrastructura rutier� nu este �n stare foarte bun�. Aici sunt multe str�du�e neasfaltate, cu nume care te fac s� z�mbe�ti: Cooperativei, Abnega�iei etc.

Fani in cartierul Ghencea�n aceast� zon� se afl� �i Complexul Sportiv �Steaua". Dac� echipa de fotbal a acestui club a fost �nfiin�at� �n anul 1947 de Mihail Lasc�r, general �n armata regal�, stadionul din Ghencea a fost inaugurat abia �n 1974 printr-un meci Steaua-OFK Belgrad. Mai t�rziu, �n 1996 arena a fost modernizat�.

Pentru locuitorii de aici vecin�tatea stadionului nu este vreo bucurie. Pentru c� atunci c�nd Steaua are meci acas�, zona se umple de suporteri pu�i pe scandal. Acolo cuvantul de ordine este "Forza Steaua!"

�n Ghencea exist� trei cimitire, dintre care unul militar.

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

Ce nu stiai despre cartierul tauFoto: Arhiva Primariei Bucuresti
Toata lumea stie de unde vine numele Bucuresti. Legenda lui Bucur, care a imbracat mai multe identitati - de la cioban, fiu de voievod, boier roman, haiduc, pescar sau plugar - este scrisa in istoria orasului. Si, surprinzator, scriitori straini au fost cei care l-au promovat pe Bucur.

Robert Welsh, pastor anglican de origine irlandeza, venit la noi in 1824, spune ca inainte Bucurestii fusesera "un sat asezat intr-un loc mlastinos, apartinand unui boier numit Bucur, de la care si-a luat mai apoi numele".

Pentru elvetianul Francois Recordon, Bucur era pescar iar pentru publicistul francez Raol Perrin era negustor bogat. Copiii lui Bucur au fost numiti dupa forma la plural a numelui tatalui lor: Bucuresti, nume pe care l-au dat apoi si viitorului oras.

Nu este foarte clar nici cine a fost intemeietorul Capitalei Romaniei. "Raguzanul Giacomo de Pietro Luccari, intr-o lucrare tiparita la Venetia, aminteste despre Negru Voda ca intemeietor al Bucurestilor - afirmatie provenita tot din mediul romanesc.

Alta traditie il vedea pe Mircea cel Batran ca cel dintai care a pus piatra de temelie a orasului, ridicand o biserica cu hramul Buna Vestire si un palat pe locul de astazi a Bucurestilor", a declarat, pentru Ziare.com, Lelia Zamani, muzeograf la Muzeul Bucurestiului.

Daca despre provenienta numelui Capitalei Romaniei s-a tot scris pana acum, un subiect inedit ar fi originea cartierelor bucurestene. Camelia Ene si Mihaela Rafaila de la Muzeul Bucurestilor ne-au oferit o documentare interesanta despre istoria diferitelor cartiere bucurestene.

biserica bucur


Balta Alba

Exista mai multe opinii cu privire la numele cartierului Balta Alba. Astfel, se crede ca in timpul "ciumei lui Caragea", in 1813, mortii erau adusi in aceste locuri aflate la marginea mosiei Dudesti si stropiti cu var nestins.

Ploile spalau varul, formand balti albe. Dupa alte pareri se pare ca pe la 1900 era un carciumar, pe nume Petre, care avea pe langa carciuma si o gradina de vara. Langa localul lui se afla un teren destul de mare si usor adancit unde apa de ploaie, odata stransa nu se evapora rapid, stand acolo cu saptamanile.

Razele soarelui se reflectau in acea balta, dand impresia unei intinderi albe, lucru care l-a determinat pe carciumar sa-si boteze localul "Balta Alba". Carciuma avea si o firma pictata cu o balta pe care inotau cateva rate.

Baneasa

Initial aici s-a aflat un vechi sat Carstienesti, care a intrat in anul 1761 in proprietatea Ecaterinei Vacarescu ("baneasa"), vaduva marelui ban Stefan Vacarescu (banul era un mare dregator, cel mai inalt rang boieresc din Tara Romaneasca).

Ea a ctitorit biserica cu hramul Sfantul Nicolae in apropierea Soselei Bucuresti-Ploiesti. Locuitorii acestui sat, devenit ulterior cartier se ocupau in perioada interbelica cu laptaria.

Berceni

La Sud de Bucuresti poposeste o ceata de husari berceni condusi de groful Miklos Bercsenyi (in timpul razboiului austro-turc). Soseaua Berceni este o artera noua la fel ca si cartierul format dupa 1945.

Colentina

Exista la 12 aprilie 1575 satul Obilestilor pe Colentina, la est-ul orasului, intre Dobroesti si Florestii de Sus. Referitor la originea numelui raului, a lacului si a satului Colentina exista o etimologie populara: colea-n tina, adica in noroi, in mlastina. Adevarul este ca acele locuri erau atunci intesate de mlastini care, mult mai tarziu au fost asanate (incepand din anul 1933).

Colentina a fost mereu o zona de distractie si de petreceri pentru bucuresteni, dar si de instructie militara.

Cotroceni

Soseaua si cartierul poarta numele unui vechi sat, Cotroceni, amintit documentar pentru prima data in timpul domniei lui Mihai Viteazul. Langa sat se afla falnica si deasa, Padurea Cotrocenilor, loc de refugiu pentru cei ce doreau sa-si piarda urma, de unde probabil expresia "a se cotroci".

In 1671, satul a intrat in proprietatea marelui logofat Serban Cantacuzino. Acesta, acuzat ca urmarea sa devina Domn, si-a atras ura domnitorului Gheorghe Duca, fiind nevoit, astfel, sa fuga pentru a-si salva viata.

Scaparea a gasit-o in padurea Cotrocenilor, unde a stat ascuns trei zile, iar drept multumire a ridicat pe un lacas de cult mai vechi, o frumoasa biserica de zid: manastirea Cotrocenilor.

Crangasi

In aceasta zona exista o prelungire din Codrul Vlasiei - un crang. In a doua jumatate a sec.XVI, existau pe aria bucuresteana: Obilestii - pe Colentina, Dobroestii (la N-E) de Marcuta Hodopenii (azi Otopeni) de la un Hodopa la nordul orasului si Crangasi sau Rosiul pe Dambovita la N-E de oras.

Dealul Spirii

Dealul Spirei se numea Dealul Lupestilor din sec.XVI. Avea numeroase vii ce apartineau Manastirii Radu Voda(prin cumparare). Ulterior biserica Spirea Veche (Strada Uranus 27), care domina Dealul Spirii si imprejurimile lui, a fost construita de doctorul Spirea (Spiridon Kristofi) pe acest deal inainte de anul 1765, cu ajutorul rudei sale Hristofi (fost ceaus spataresc si mai apoi capitan de lefegii).

Inainte de secularizarea averilor manastiresti, manastirea acum, ce purta numele "Dealul Spirea", poseda doua mosii, dand numele sau unui intreg cartier al Bucurestiului.

Dristor

Numele vine de la cetatea Drastorului (Silistra). Odinioara exista Drumul Silistrei, ce ducea, dupa cum arata si numele, spre Silistra, si care si-a schimbat, mai apoi, denumirea in Calea Calarasi. In vremea fanariotilor exista breasla darstorenilor (negustori), alaturi de breslele chiprovicenilor, brailenilor.

Documentele negustorilor atesta pe un"Maer Sin David Dristorean". Cetatea Silistra (Dristor) a fost luata drept gaj impreuna cu Principatele Romane de Rusia conform Regulamentului Organic la 1829.

Giulesti

Initial Giulestii a fost un sat invecinat orasului Bucuresti.
Giulestii se pare ca au fost pomeniti in documentele medievale incepand cu anul 1548. Lt.-col. D. Pappasoglu aminteste in scrierile sale de "intinsa campie a Giulestilor" si despre biserica facuta de familia Giulesti, nume care este dat mai tarziu strazii si cartierului. Localitati cu numele de Giulesti exista in toate provinciile romanesti. Giulea este un nume vechi in onomastica romaneasca, provenind de la numele latinesc Iulius.

La 2 aprilie 1548, Mircea Ciobanul intareste lui Stroe din Giulesti mosia pe care a cumparat-o: "toata partea lui Giulea, de la rovina lui nicul pina la Colintina".
Giulea a fost stapanul mosiei Giulesti impartita in trei: Giulestii din Deal, Giulestii din Vale si Giulestii Domnesti. Dupa ce s-a construit Gara de Nord (la inceput numita Gara Targovistei), pe Calea Giulesti au inceput sa se ridice casele modeste ale muncitorilor feroviari.

Drumul Taberei

Originea numelui strazii si a cartierului se afla in evenimentele anului 1821, cand a avut loc miscarea antifanariota condusa de Tudor Vladimirescu. Oastea pandurilor lui Tudor, intrata in Bucuresti, in martie 1821, si-a stabilit tabara la Manastirea Cotroceni, unde au fost facute si lucrari de fortificatii.

Tot acolo se faceau exercitii militare, iar mesteri adusi special confectionau care si arme. De asemenea acolo erau recrutati si noi osteni. De aceea in memoria bucurestenilor a ramas numele de "drumul Taberei". Dupa alte pareri, numele cartierului s-ar datora faptului ca pe la 1900 aici s-ar fi aflat baracile unde erau incartiruiti recrutii adusi de la tara.

Ferentari

Cartier muncitoresc realizat in 1945-1947 cu aproape 600 de apartamente. In DEX ferentar (plural - ferentari) inseamna soldat din vechea pedestrime usoara. (Din lat. ferentarius)

Floreasca

In secolul al XVI-lea apare o atestare documentara a mosiei "Floresti de pe Colentina".

Sub Mihai Viteazul e constatat satul Florestii (al Floreascai) pe Colentina la Est de oras. Se impartea in trei asezari distincte: Floreasca de Sus, de Mijloc, de Jos.
Satul Floreasca de Jos era numit si Gradistea Florestilor.

Calea Grivitei

(Calea Grivitei)

Aici se afla la 1608 manastirea ridicata de Cernica Mare Vornic. Mai tarziu unele documente atesta faptul ca o parte a acestei mosii a apartinut domnitorului Serban Cantacuzino. In secolul al XIX-lea zona a fost parcelata si s-au trasat strazi pe care s-au construit case, printre care si Calea Floreasca. In anul 1922 a aparut cartierul Floreasca, ridicat pe marginile imundei gropi de odinioara.

Ghencea

Numele mahalalei Ghencea apare in anul 1852 pe harta realizata de catre maiorul A. Borroczyn.

Constantin C. Giurescu considera ca numele de Ghencea ar fi originar din neamul boierilor Burnazesti, ctitori ai Bisericii Ghencea (1820).

Zapisul din 16 iunie 1853 spune: "mahalaua biserica Ghencii ce-i zice si Lupesti".
In timpul domniilor fanariote au aparut detasamentele de arnauti, alcatuite din mercenari albanezi, sarbi, greci, etc. Calaretii arnauti din alaiul domnesc - ghenci - aveau un comandant numit in limba turca ghenci - aga, adica "seful voinicilor", si poate de aici originea numelui de familie romanesc Ghencea si a cartierului din sud vestul Capitalei.

Lipscani

Strada Lipscani a fost prima strada mentionata in documente, la 1589, fiind numita "Ulita cea Mare de langa Curtea Domneasca". Numele strazii, de origine germana, a venit la noi prin filiera rusa, fiind derivat din cuvantul Lipsca (Leipzig), la care s-a adaugat sufixul -an.

Lipscani


De la lipscan s-a format lipscanie, adica "marfa vanduta de lipscan, manufactura". Acest nume s-a datorat negustorilor romani, greci, bulgari, sarbi, armeni, care desfaceau in pravaliile lor marfurile aduse de ei din Leipzig.

Marfurile de lipscanie erau reprezentate de tot felul de produse textile, unele fine, ca postavurile din Flandra, matasurile de Lyon, flanelele de Viena, muselina din Anglia, dar si panza muscaleasca, stofa de lana, voal, stamba, madipolon (panza alba si fina de bumbac, din care se confectionau albiturile) etc.

Militari

Pe acest loc se afla un cartier suburban, infiintat la sfarsitul secolului al XIX-lea locuit de subofiteri si gradele inferioare din armata. Din punct de vedere administrativ, zona face parte din orasul Bucuresti incepand cu 1950, ulterior ridicandu-se aici cartierul de blocuri.

Cartierul (Soseaua) Pantelimon a fost numit dupa Biserica Pantelimon, biserica avand hramul Sfantului Pantelimon. Constructia bisericii a inceput la 1735, la porunca domnitorul Grigore al II-lea Ghica. (Panteleimon, dupa grafia elena, insemna "intru totul milostiv".)



Biserica a fost reconstruita in anul 1790 in timpul razboiului ruso-austro-turc, ctitori fiind preotul Ivan de la Silivestru, Constandin , logofatul Boranescu si alti pravoslavnici crestini.

Rahova

Strada sau mai bine zis Calea Rahovei (care inainte s-a numit Podul Calicilor) a primit acest nume in 1878, dupa Razboiul de Independenta, in amintirea luptelor de la Rahova, fortareata turceasca din Bulgaria cucerita de armata romana. Numele strazii s-a extins si asupra cartierului.

Salajan

Cartier nou (dupa 1945) care ia denumirea de la un fruntas al miscarii muncitoresti si revolutionare Leontin Salajan, originar din jud. Satu Mare. Alte cartiere cu denumiri dupa fruntasi ai miscarii muncitoresti: Alexandru Moghioros, Miron Constantinescu.

Titan

Numele cartierului a fost luat de la Fabrica de ciment Titan, infiintata in 1912.

Vitan

De la D.Papazoglu aflam ca vitanul este: "in ocolul orasului, spre Nord este campia Vitanului, unde vitele orasenilor isi aveau pasciune".

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2015-01-30 17:35:00Ce nu stiai despre cartierul tauFoto: Arhiva Primariei Bucuresti
Toata lumea stie de unde vine numele Bucuresti. Legenda lui Bucur, care a imbracat mai multe identitati - de la cioban, fiu de voievod, boier roman, haiduc, pescar sau plugar - este scrisa in istoria orasului. Si, surprinzator, scriitori straini au fost cei care l-au promovat pe Bucur.

Robert Welsh, pastor anglican de origine irlandeza, venit la noi in 1824, spune ca inainte Bucurestii fusesera "un sat asezat intr-un loc mlastinos, apartinand unui boier numit Bucur, de la care si-a luat mai apoi numele".

Pentru elvetianul Francois Recordon, Bucur era pescar iar pentru publicistul francez Raol Perrin era negustor bogat. Copiii lui Bucur au fost numiti dupa forma la plural a numelui tatalui lor: Bucuresti, nume pe care l-au dat apoi si viitorului oras.

Nu este foarte clar nici cine a fost intemeietorul Capitalei Romaniei. "Raguzanul Giacomo de Pietro Luccari, intr-o lucrare tiparita la Venetia, aminteste despre Negru Voda ca intemeietor al Bucurestilor - afirmatie provenita tot din mediul romanesc.

Alta traditie il vedea pe Mircea cel Batran ca cel dintai care a pus piatra de temelie a orasului, ridicand o biserica cu hramul Buna Vestire si un palat pe locul de astazi a Bucurestilor", a declarat, pentru Ziare.com, Lelia Zamani, muzeograf la Muzeul Bucurestiului.

Daca despre provenienta numelui Capitalei Romaniei s-a tot scris pana acum, un subiect inedit ar fi originea cartierelor bucurestene. Camelia Ene si Mihaela Rafaila de la Muzeul Bucurestilor ne-au oferit o documentare interesanta despre istoria diferitelor cartiere bucurestene.

biserica bucur


Balta Alba

Exista mai multe opinii cu privire la numele cartierului Balta Alba. Astfel, se crede ca in timpul "ciumei lui Caragea", in 1813, mortii erau adusi in aceste locuri aflate la marginea mosiei Dudesti si stropiti cu var nestins.

Ploile spalau varul, formand balti albe. Dupa alte pareri se pare ca pe la 1900 era un carciumar, pe nume Petre, care avea pe langa carciuma si o gradina de vara. Langa localul lui se afla un teren destul de mare si usor adancit unde apa de ploaie, odata stransa nu se evapora rapid, stand acolo cu saptamanile.

Razele soarelui se reflectau in acea balta, dand impresia unei intinderi albe, lucru care l-a determinat pe carciumar sa-si boteze localul "Balta Alba". Carciuma avea si o firma pictata cu o balta pe care inotau cateva rate.

Baneasa

Initial aici s-a aflat un vechi sat Carstienesti, care a intrat in anul 1761 in proprietatea Ecaterinei Vacarescu ("baneasa"), vaduva marelui ban Stefan Vacarescu (banul era un mare dregator, cel mai inalt rang boieresc din Tara Romaneasca).

Ea a ctitorit biserica cu hramul Sfantul Nicolae in apropierea Soselei Bucuresti-Ploiesti. Locuitorii acestui sat, devenit ulterior cartier se ocupau in perioada interbelica cu laptaria.

Berceni

La Sud de Bucuresti poposeste o ceata de husari berceni condusi de groful Miklos Bercsenyi (in timpul razboiului austro-turc). Soseaua Berceni este o artera noua la fel ca si cartierul format dupa 1945.

Colentina

Exista la 12 aprilie 1575 satul Obilestilor pe Colentina, la est-ul orasului, intre Dobroesti si Florestii de Sus. Referitor la originea numelui raului, a lacului si a satului Colentina exista o etimologie populara: colea-n tina, adica in noroi, in mlastina. Adevarul este ca acele locuri erau atunci intesate de mlastini care, mult mai tarziu au fost asanate (incepand din anul 1933).

Colentina a fost mereu o zona de distractie si de petreceri pentru bucuresteni, dar si de instructie militara.

Cotroceni

Soseaua si cartierul poarta numele unui vechi sat, Cotroceni, amintit documentar pentru prima data in timpul domniei lui Mihai Viteazul. Langa sat se afla falnica si deasa, Padurea Cotrocenilor, loc de refugiu pentru cei ce doreau sa-si piarda urma, de unde probabil expresia "a se cotroci".

In 1671, satul a intrat in proprietatea marelui logofat Serban Cantacuzino. Acesta, acuzat ca urmarea sa devina Domn, si-a atras ura domnitorului Gheorghe Duca, fiind nevoit, astfel, sa fuga pentru a-si salva viata.

Scaparea a gasit-o in padurea Cotrocenilor, unde a stat ascuns trei zile, iar drept multumire a ridicat pe un lacas de cult mai vechi, o frumoasa biserica de zid: manastirea Cotrocenilor.

Crangasi

In aceasta zona exista o prelungire din Codrul Vlasiei - un crang. In a doua jumatate a sec.XVI, existau pe aria bucuresteana: Obilestii - pe Colentina, Dobroestii (la N-E) de Marcuta Hodopenii (azi Otopeni) de la un Hodopa la nordul orasului si Crangasi sau Rosiul pe Dambovita la N-E de oras.

Dealul Spirii

Dealul Spirei se numea Dealul Lupestilor din sec.XVI. Avea numeroase vii ce apartineau Manastirii Radu Voda(prin cumparare). Ulterior biserica Spirea Veche (Strada Uranus 27), care domina Dealul Spirii si imprejurimile lui, a fost construita de doctorul Spirea (Spiridon Kristofi) pe acest deal inainte de anul 1765, cu ajutorul rudei sale Hristofi (fost ceaus spataresc si mai apoi capitan de lefegii).

Inainte de secularizarea averilor manastiresti, manastirea acum, ce purta numele "Dealul Spirea", poseda doua mosii, dand numele sau unui intreg cartier al Bucurestiului.

Dristor

Numele vine de la cetatea Drastorului (Silistra). Odinioara exista Drumul Silistrei, ce ducea, dupa cum arata si numele, spre Silistra, si care si-a schimbat, mai apoi, denumirea in Calea Calarasi. In vremea fanariotilor exista breasla darstorenilor (negustori), alaturi de breslele chiprovicenilor, brailenilor.

Documentele negustorilor atesta pe un"Maer Sin David Dristorean". Cetatea Silistra (Dristor) a fost luata drept gaj impreuna cu Principatele Romane de Rusia conform Regulamentului Organic la 1829.

Giulesti

Initial Giulestii a fost un sat invecinat orasului Bucuresti.
Giulestii se pare ca au fost pomeniti in documentele medievale incepand cu anul 1548. Lt.-col. D. Pappasoglu aminteste in scrierile sale de "intinsa campie a Giulestilor" si despre biserica facuta de familia Giulesti, nume care este dat mai tarziu strazii si cartierului. Localitati cu numele de Giulesti exista in toate provinciile romanesti. Giulea este un nume vechi in onomastica romaneasca, provenind de la numele latinesc Iulius.

La 2 aprilie 1548, Mircea Ciobanul intareste lui Stroe din Giulesti mosia pe care a cumparat-o: "toata partea lui Giulea, de la rovina lui nicul pina la Colintina".
Giulea a fost stapanul mosiei Giulesti impartita in trei: Giulestii din Deal, Giulestii din Vale si Giulestii Domnesti. Dupa ce s-a construit Gara de Nord (la inceput numita Gara Targovistei), pe Calea Giulesti au inceput sa se ridice casele modeste ale muncitorilor feroviari.

Drumul Taberei

Originea numelui strazii si a cartierului se afla in evenimentele anului 1821, cand a avut loc miscarea antifanariota condusa de Tudor Vladimirescu. Oastea pandurilor lui Tudor, intrata in Bucuresti, in martie 1821, si-a stabilit tabara la Manastirea Cotroceni, unde au fost facute si lucrari de fortificatii.

Tot acolo se faceau exercitii militare, iar mesteri adusi special confectionau care si arme. De asemenea acolo erau recrutati si noi osteni. De aceea in memoria bucurestenilor a ramas numele de "drumul Taberei". Dupa alte pareri, numele cartierului s-ar datora faptului ca pe la 1900 aici s-ar fi aflat baracile unde erau incartiruiti recrutii adusi de la tara.

Ferentari

Cartier muncitoresc realizat in 1945-1947 cu aproape 600 de apartamente. In DEX ferentar (plural - ferentari) inseamna soldat din vechea pedestrime usoara. (Din lat. ferentarius)

Floreasca

In secolul al XVI-lea apare o atestare documentara a mosiei "Floresti de pe Colentina".

Sub Mihai Viteazul e constatat satul Florestii (al Floreascai) pe Colentina la Est de oras. Se impartea in trei asezari distincte: Floreasca de Sus, de Mijloc, de Jos.
Satul Floreasca de Jos era numit si Gradistea Florestilor.

Calea Grivitei

(Calea Grivitei)

Aici se afla la 1608 manastirea ridicata de Cernica Mare Vornic. Mai tarziu unele documente atesta faptul ca o parte a acestei mosii a apartinut domnitorului Serban Cantacuzino. In secolul al XIX-lea zona a fost parcelata si s-au trasat strazi pe care s-au construit case, printre care si Calea Floreasca. In anul 1922 a aparut cartierul Floreasca, ridicat pe marginile imundei gropi de odinioara.

Ghencea

Numele mahalalei Ghencea apare in anul 1852 pe harta realizata de catre maiorul A. Borroczyn.

Constantin C. Giurescu considera ca numele de Ghencea ar fi originar din neamul boierilor Burnazesti, ctitori ai Bisericii Ghencea (1820).

Zapisul din 16 iunie 1853 spune: "mahalaua biserica Ghencii ce-i zice si Lupesti".
In timpul domniilor fanariote au aparut detasamentele de arnauti, alcatuite din mercenari albanezi, sarbi, greci, etc. Calaretii arnauti din alaiul domnesc - ghenci - aveau un comandant numit in limba turca ghenci - aga, adica "seful voinicilor", si poate de aici originea numelui de familie romanesc Ghencea si a cartierului din sud vestul Capitalei.

Lipscani

Strada Lipscani a fost prima strada mentionata in documente, la 1589, fiind numita "Ulita cea Mare de langa Curtea Domneasca". Numele strazii, de origine germana, a venit la noi prin filiera rusa, fiind derivat din cuvantul Lipsca (Leipzig), la care s-a adaugat sufixul -an.

Lipscani


De la lipscan s-a format lipscanie, adica "marfa vanduta de lipscan, manufactura". Acest nume s-a datorat negustorilor romani, greci, bulgari, sarbi, armeni, care desfaceau in pravaliile lor marfurile aduse de ei din Leipzig.

Marfurile de lipscanie erau reprezentate de tot felul de produse textile, unele fine, ca postavurile din Flandra, matasurile de Lyon, flanelele de Viena, muselina din Anglia, dar si panza muscaleasca, stofa de lana, voal, stamba, madipolon (panza alba si fina de bumbac, din care se confectionau albiturile) etc.

Militari

Pe acest loc se afla un cartier suburban, infiintat la sfarsitul secolului al XIX-lea locuit de subofiteri si gradele inferioare din armata. Din punct de vedere administrativ, zona face parte din orasul Bucuresti incepand cu 1950, ulterior ridicandu-se aici cartierul de blocuri.

Cartierul (Soseaua) Pantelimon a fost numit dupa Biserica Pantelimon, biserica avand hramul Sfantului Pantelimon. Constructia bisericii a inceput la 1735, la porunca domnitorul Grigore al II-lea Ghica. (Panteleimon, dupa grafia elena, insemna "intru totul milostiv".)



Biserica a fost reconstruita in anul 1790 in timpul razboiului ruso-austro-turc, ctitori fiind preotul Ivan de la Silivestru, Constandin , logofatul Boranescu si alti pravoslavnici crestini.

Rahova

Strada sau mai bine zis Calea Rahovei (care inainte s-a numit Podul Calicilor) a primit acest nume in 1878, dupa Razboiul de Independenta, in amintirea luptelor de la Rahova, fortareata turceasca din Bulgaria cucerita de armata romana. Numele strazii s-a extins si asupra cartierului.

Salajan

Cartier nou (dupa 1945) care ia denumirea de la un fruntas al miscarii muncitoresti si revolutionare Leontin Salajan, originar din jud. Satu Mare. Alte cartiere cu denumiri dupa fruntasi ai miscarii muncitoresti: Alexandru Moghioros, Miron Constantinescu.

Titan

Numele cartierului a fost luat de la Fabrica de ciment Titan, infiintata in 1912.

Vitan

De la D.Papazoglu aflam ca vitanul este: "in ocolul orasului, spre Nord este campia Vitanului, unde vitele orasenilor isi aveau pasciune".

www.ziare.com/cultura/cultura-generala/ce-nu-stiai-despre-cartie...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

https://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiului

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.muzeuldefotografie.ro/2010/07/marasesti-splaiul-unirii-veder...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.bucurestiivechisinoi.ro/2013/04/piata-marasesti-in-august-1985/

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

www.bucurestiivechisinoi.ro/2013/07/cartierul-uranus-izvor-mihai...

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***