Bucataria,paradisul femeilor!

De la: syster, la data 2012-04-17 14:23:05

De la: Tramp, la data 2012-04-17 14:10:49

De la: syster, la data 2012-04-17 13:41:02mai am si acuma spanac dinainte de Paste...il mananc cu friptura de miel

beii,dar ce miel ai pregatit,iti ajuge de la un pascut la altul?

in paradisul meu, cu o paine hranesc toata turma

Ai furat,daaaa,ai furat secretul din ardeal..................dau o paine pentru un.................!

De postit,ati postit destul....................femeile la......bucatarie!

De la: syster, la data 2012-04-17 14:23:05

De la: Tramp, la data 2012-04-17 14:10:49

De la: syster, la data 2012-04-17 13:41:02mai am si acuma spanac dinainte de Paste...il mananc cu friptura de miel

beii,dar ce miel ai pregatit,iti ajuge de la un pascut la altul?

in paradisul meu, cu o paine hranesc toata turma

Syster,
Biblia ne povesteste ca, pentru a satura multimea, ai nevoie si de peste !
Doar cu paine si cu circ ? Apoi, n-ai facut nimic !

Atentie ! Baba se_curista fileaza !

De la: Maria_x, la data 2012-04-17 20:28:00

De la: syster, la data 2012-04-17 14:23:05

De la: Tramp, la data 2012-04-17 14:10:49

De la: syster, la data 2012-04-17 13:41:02mai am si acuma spanac dinainte de Paste...il mananc cu friptura de miel

beii,dar ce miel ai pregatit,iti ajuge de la un pascut la altul?

in paradisul meu, cu o paine hranesc toata turma

Syster,
Biblia ne povesteste ca, pentru a satura multimea, ai nevoie si de peste !
Doar cu paine si cu circ ? Apoi, n-ai facut nimic !

Toata reusita-i din paralele,paine si peste...................,dar si de la bara fixa-mielul la protap!

Buna dimineata la toata lumea!
Nu la bucatarie se serveste cafeaua de dimineata?

De la: Tramp, la data 2012-04-19 08:02:54Buna dimineata la toata lumea!
Nu la bucatarie se serveste cafeaua de dimineata?

acolo se face, in bucatarie, dar se serveste in cafenea ....

De la: gabigabi2, la data 2012-04-19 08:12:55

De la: Tramp, la data 2012-04-19 08:02:54Buna dimineata la toata lumea!
Nu la bucatarie se serveste cafeaua de dimineata?

acolo se face, in bucatarie, dar se serveste in cafenea ....

Gata,am fugit la cafene,pe voi doamnelor va las la bucatarie sa pregatiti ceva retete pentru ziua de astazi!

mincailor

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2012-04-20 05:02:35mincailor

ei, na ! da' tu nu minci in fiecare zi ?

am un creier ca la vreo 500 gr. ! ce sa fac din el ?
bulete ? pane ? la tigaie sau o rulada ?

De la: gabigabi2, la data 2012-04-21 07:45:13am un creier ca la vreo 500 gr. ! ce sa fac din el ?
bulete ? pane ? la tigaie sau o rulada ?

Fal presedinte!

De la: Tramp, la data 2012-05-14 08:44:30

De la: gabigabi2, la data 2012-04-21 07:45:13am un creier ca la vreo 500 gr. ! ce sa fac din el ?
bulete ? pane ? la tigaie sau o rulada ?

Fal presedinte!

hai sa traiesti ! unde ai disparut?

De la: gabigabi2, la data 2012-05-14 08:55:06

De la: Tramp, la data 2012-05-14 08:44:30

De la: gabigabi2, la data 2012-04-21 07:45:13am un creier ca la vreo 500 gr. ! ce sa fac din el ?
bulete ? pane ? la tigaie sau o rulada ?

Fal presedinte!

hai sa traiesti ! unde ai disparut?

............... pe aici.pe acolo...........................!

Am o punga de nuci verzi pentru dulceata!

Veniti repede cu ce retete stiti, sa vad care-i mai eficienta decat ale mele!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-06 19:52:39Am o punga de nuci verzi pentru dulceata!

Veniti repede cu ce retete stiti, sa vad care-i mai eficienta decat ale mele!

n-am avut niciodata nuci verzi, asa ca nici nu stiu sa fac dulceata asta, desi este foaaaaarte fina !

De la: gabigabi2, la data 2012-06-07 15:29:30

De la: _Ingrid, la data 2012-06-06 19:52:39Am o punga de nuci verzi pentru dulceata!

Veniti repede cu ce retete stiti, sa vad care-i mai eficienta decat ale mele!

n-am avut niciodata nuci verzi, asa ca nici nu stiu sa fac dulceata asta, desi este foaaaaarte fina !

Simplu.....................................................nucile raman super fain,in DULCEATA.....!
SUNA UN PRIETEN,INTREABA....................!

De la: Tramp, la data 2012-06-07 19:15:25
Simplu.....................................................nucile raman super fain,in DULCEATA.....!
SUNA UN PRIETEN,INTREABA....................!

Am sunat...mama e ,,prietenul" care cunoaste..problema mea era sa obtin o reteta mai emancipata, cea pe care o am in vedere incepe prin curatarea nucilor de coaja => innegrirea degetelor pe o perioada nedeterminata dar lunga => maini urate cu aspect agrar la serviciu/clienti.

Stiu ca ma sfatuiti sa-mi pun manusi, asa gandeam si eu, dar mama garanteaza ca va trece negreala chiar si prin doua perechi de manusi, si nu se poate curata cu nimic.

Ultima oara intreb, aveti vreo smecherie sa nu ma inegresc pe degete?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

O chestie haioasa, Ghidul de fapte bune, din revista VICE/
Astazi, pentru barbati

Ghid de fapte bune: cum sã mãnânci supã la plic ca un profesionist

De Radu Alexandru

Ai decis cã vrei sã trãiești viața la extrem și sã mori tânãr. Foarte bine! Bãtrânii, la fel ca și parizerul, dupã un timp prind un miros. E bine sã te consumi pânã ajungi la etapa aia. Și dacã tot vrei experiențe pe muchie de cuțit, nimic nu e mai extrem decât sã mãnânci supã la plic. Însã, ca la orice activitate periculoasã, trebuie sã respecți niște pași.
1. Alege supa de vacã

Supa la plic vine în mai multe sortimente. Din start tot ce sunã vegetarian picã. Singurul motiv pentru care ai mânca ceva fãcut doar din bãlãrii e ca sã trãiești sãnãtos. Și dacã ai decis sã mãnânci supã la plic, e clar cã nu ții la sãnãtatea ta. Rãmâne aia de burtã, pui și vitã. Prima e o insultã adusã ciorbei de burtã și formeazã cocoloașe sãrãțele care-ți dau o senzație de bukkake în gurã. Picã și aia. Iar puiul în general e cam lipsit de gust. Cum supa la plic prin definiție e lipsitã de gust, deducem cã supa de pui la plic e lipsitã de gust la pãtrat. Singura opțiune viabilã rãmâne aia de vacã. O recunoști dupã niște bucãțele maro care seamãnã cu cãcãrezele de șobolan, de un gust vag similar cu cel al cãrnii.
2. La preparare, nu ține cont de ce scrie pe plic

La fiecare plic scrie undeva între trei și patru porții. Dacã faci mai mult de 500 mililitri de zeamã dintr-un plic, iese ceai, nu supã. Desigur, valorile nutritive sunt notate pe porție și, dacã aduni tot plicul, afli cã tocmai ai mâncat cam 120% din doza zilnicã recomandatã de sodiu. Așa cã evitã sarea o perioadã.
3. Folosește un castron special.

Cum supa la plic e extrem de corozivã, eu o fierb și o mãnânc dintr-un castron de tablã desemnat special pentru activitatea asta și pentru amestecat vopseaua. Nu-l spãla dupã. Reziduurile de la supele anterioare îi dau savoare. În caz cã ți-e fricã de culturile de bacterii, stai liniștit. În mediul ãla ostil nu se dezvoltã viața.
4. Îmbogãțește nutritiv zeama

Pânã la urmã o mãnânci ca sã-ți ținã de foame, cã dacã voiai doar sã-ți încãlzești gâtul, mai simplu sugeai țeava de la calorifer. Nutritiv o supã la plic e egalã cu un pumn de nisip. Așa cã vezi ce mai zace prin frigider și dacã nu e expirat, aruncã-l în poțiune. Ce bagi în fierturã ține pur de preferințele tale. Eu recomand un ou bãtut, niște fidele și vreo douã, trei linguri de smântânã.
5. Odihnește ficatul.

Cum ți-ai luat ceva peste doza sãptãmânalã recomandatã din foarte multe chimicale, dacã ții cât de cât la ficatul tãu, fã o pauzã de douã zile de la droguri, alcool și antibiotice. Sã aibã și el timp sã-și revinã de la lovitura aprigã pe care tocmai a primit-o.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Mere padurete,dupa cum urmeaza.....................................................................................................!

De la: _Ingrid, la data 2012-06-08 17:48:45
Ultima oara intreb, aveti vreo smecherie sa nu ma inegresc pe degete?

da...sa le curate altul

Daniela

Se inteapa nucile, fiecare in parte. Se lasa in apa, chiar si o saptamina. se schimba apa, zilnic.
Dupa care se face dulceata normal. Atit doar ca dureaza tot cam o saptamina si faza asta. Fiindca se face o alternanta, la fiert.
E mai complicat. Si oricum a trecut timpul lor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2012-07-02 05:14:40Se inteapa nucile, fiecare in parte. Se lasa in apa, chiar si o saptamina. se schimba apa, zilnic.
Dupa care se face dulceata normal. Atit doar ca dureaza tot cam o saptamina si faza asta. Fiindca se face o alternanta, la fiert.
E mai complicat. Si oricum a trecut timpul lor.

Esti tare!!!...asta o face mama, ii zice dulceata de nuci putrezite, facute cu tot cu coaja. Nu te murdaresti deloc. Dar mie imi place aiai in care sunt nucile albe... :si cand le-am facut eu era cam tarziu, au iesit oleaca tari.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-07-02 06:56:41

De la: nastasemihail, la data 2012-07-02 05:14:40Se inteapa nucile, fiecare in parte. Se lasa in apa, chiar si o saptamina. se schimba apa, zilnic.
Dupa care se face dulceata normal. Atit doar ca dureaza tot cam o saptamina si faza asta. Fiindca se face o alternanta, la fiert.
E mai complicat. Si oricum a trecut timpul lor.

Esti tare!!!...asta o face mama, ii zice dulceata de nuci putrezite, facute cu tot cu coaja. Nu te murdaresti deloc. Dar mie imi place aiai in care sunt nucile albe... :si cand le-am facut eu era cam tarziu, au iesit oleaca tari.

Am facut vreo 3 ani la rind. Anul asta m-am plictisit, fiindca nu mai vreau sa maninc zahar mult.
Minc fructe crude.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Tramp, la data 2012-06-30 14:39:38Mere padurete,dupa cum urmeaza.....................................................................................................!

Asta era ideea, ca sa nu faci diabet.
Cit mai....padureata.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2012-07-03 02:39:58

De la: _Ingrid, la data 2012-07-02 06:56:41

De la: nastasemihail, la data 2012-07-02 05:14:40Se inteapa nucile, fiecare in parte. Se lasa in apa, chiar si o saptamina. se schimba apa, zilnic.
Dupa care se face dulceata normal. Atit doar ca dureaza tot cam o saptamina si faza asta. Fiindca se face o alternanta, la fiert.
E mai complicat. Si oricum a trecut timpul lor.

Esti tare!!!...asta o face mama, ii zice dulceata de nuci putrezite, facute cu tot cu coaja. Nu te murdaresti deloc. Dar mie imi place aiai in care sunt nucile albe... :si cand le-am facut eu era cam tarziu, au iesit oleaca tari.

Am facut vreo 3 ani la rind. Anul asta m-am plictisit, fiindca nu mai vreau sa maninc zahar mult.
Minc fructe crude.

Pe ideea asta n-am mai facut de cativa ani...nici fetele nu voiau chestii ingrasacioase si nesanatoase.
Asa ca acum a devenit ceva rar de care ne e pofta uneori.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: nastasemihail, la data 2012-07-03 02:41:09

De la: Tramp, la data 2012-06-30 14:39:38Mere padurete,dupa cum urmeaza.....................................................................................................!

Asta era ideea, ca sa nu faci diabet.
Cit mai....padureata.

Padureata-ii ideea cu intepatul NUCILOR,numai ca nu le trebue COFRAGE!.............................!

De la: daniela_, la data 2012-07-01 10:16:04

De la: _Ingrid, la data 2012-06-08 17:48:45
Ultima oara intreb, aveti vreo smecherie sa nu ma inegresc pe degete?

da...sa le curate altul

...........................ce?..................................!
Spinii de pe TRANDAFIRI??

FEMEI???????????????=cuvant neidentificat!

Pun aici informatiile astea pentru cine nu stie inca...nu e chiar bucatarie, dar nu gasesc topicul cu ,,Ce mancam""

Mezelurile (salam, carnati, parizer, polonezi, cremvursti)

Nu mai puteti spune ca n-ati stiut!

"Nu pot fi digerate de tubul digestiv, decât în zece ani.Efectul imediat este apariþia gastritelor ºi a ulcerelor, dar ºi a celei mai urâte forme de cancer - cel colonorectal", spune Mencinicopschi.

Secretele industriei cãrnii: chimicalele din salamuri
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rãmân în organism chiar ºi zece ani, pentru cã tubul digestiv nu le poate digera.
Consumul anual de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce înseamnã cã, în fiecare zi, un român mãnâncã cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media þãrilor europene mergea cãtre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totuºi, diferenþa este datã de calitatea semipreparatelor româneºti din carne, care este printre cele mai slabe
din Europa, asta ºi pentru cã românii nu se aratã preocupaþi de ce pun în farfurie.

Slãninã multã ºi injecþii cu apã

În unitãþile de producþie mari ºi în abatoarele tehnologizate, sacrificãrile de animale sunt rare. Dupã tranºare, 80% din carne se foloseºte pentru specialitãþi, iar restul intrã în producþia salamurilor, a cârnaþilor, parizerului ºi a crenvurºtilor.

Cantitãþile sunt ajustate cu multã slãninã tare, dar ºi cu soia sau alte grãsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la tocat carnea, apoi slãnina ºi ºoriciul. Din
saci de rafie se adaugã fãina de soia, ºi, potrivit fiecãrui reþetar, se adaugã aditivi sintetici ºi coloranþi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta prinde gust ºi aspect de carne. Ambalarea se
face în membrane de plastic, care, uneori, ajung sã coste mai mult decât compoziþia produsului.

De cealaltã parte, produsele "premium", ca pastrama, muºchiul sau cotletul, sunt injectate cu saramurã ºi fosfaþi, compuºii care reþin cea mai multã apã.

Injectarea se face cu o maºinã specialã cu ac, iar vidarea mascheazã cã produsul e umplut cu apã. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterialã ºi diabetul.

E-urile sunt importate ºi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obþiunite prin deshidratare.

Departe de "mâncatul sãnãtos"

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetãri Alimentare din Bucureºti, spune cã absolut toate produsele din magazine, mai puþin cele "eco", sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, însã, atrage atenþia asupra intoxicãrii cu reclame:
"Mezelurile ºi sãnãtatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui sã
consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivã pe segmentul celor mici".

Chiar dacã au fost siliþi de legi sã treacã pe etichete toate componentele reþetei, producãtorii din România se feresc sã dezvãluie cantitãþile adevãrate de carne dintr-un produs.

Dintr-o listã de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaþi, nitriþi, nitraþi, arome sintetice ºi coloranþi, multã sare ºi multã apã.

Medicii spun cã efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. "Românii s-au obiºnuit sã cumpere apã la la preþ de carne. În ultima vreme, au
apãrut tot soiul de aditivi care n-au fost testaþi toxicologic, dar pe care producãtorii au început sã-i foloseascã intens. Dintrecei mai periculoºi sunt fosfaþii, care, în exces, împiedicã fixarea calciului
în oase. Imaginaþi-vã ce înseamnã asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.

SCUMP
80% din carnea tranºatã merge pentru specialitãþi, ca pastrama ºi cotletul

Etichetele fãrã valoare

Specialistul în sãnãtate alimentarã atrage atenþia cã potenþiatorii de aromã, care se regãsesc chiar ºi în specialitãþile mai scumpe din carne, provoacã un apetit ridicat ºi dau de pendenþã: "Glutamatul
monosodic dã un gust foarte bun. Stimuleazã pofta ºi te face sã mãnânci încontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mâncând ºi mâncând, duce la obezitate".

Din lista lungã de compuºi chimici alimentari, coloranþii sunt bombe pentru organism. "Roºul carmin se extrage dintr-o insectã. În procesul chimic de extracþie, se foloseºte aluminiul. Consumul distruge
celulele nervoase ºi riscul cel mai mare îl reprezintã Alzhaimerul", explicã Gheorghe Mencinicopschi.

Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, în mare parte, de fãina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziþia unui parizer ieftin sau a unui salam.

"Soia în stare purã, nemodificatã genetic, a ajuns sã fie cel mai sãnãtos ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce cãuta într-un produs din carne. Pentru cã nu vor sã fie scrupuloºi,
producãtorii promit sã-l treacã pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi.

AMENINÞÃRI

Bolile care ne urmãresc

Fosfaþii din mezeluri împiedicã fixarea calciului în oase. Afecteazã creºterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporozã. Bãrbaþii vor scãdea la bãtrâneþe mai repede în înãlþime ºi, în multe cazuri, vor fi obezi.

Semipreparatele mai conþin gume de omogenizare, care, pe lângã faptul cã reþin apã, au rolul de a omogeniza.


44% CARNE

Cârnaþi Cabanos

Conþinut: carne de porc inferoarã - cu slãninã ºi ºorici - 44%, carne de vitã - 16%, fainã de soia - 40%. Se adaugã usturoi, condiment universal, coriandru ºi agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenþiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacã apetit mare ºi dependenþã), zaharuri - dextrozã, lactozã, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grãsimile vegetale. Se ambaleazã în intestine subþiri de oaie. Se lasã la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face într-o camerã frigorificã, timp de 2-3 ore.



60% CARNE

Cârnaþi de porc

Conþinut: carne de porc 60%, cu slãninã ºi ºorici, proteinã vegetalã din soia nemodificatã genetic, apã 20%, sare, condimente ºi arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu ºi potasiu), antioxidanþi (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenþiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactozã, dextrozã), colorant natural - carmin, conservanþi: nitrit de sodiu ºi nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne creºterea bacteriei ce cauzeazã botulismul, mãreºte timpul de valabilitate al produsului, stabilizeazã culoarea roºie a cãrnurilor procesate ºi dã o aromã specificã.

60% CARNE

Cotlet de porc

Conþinut: cotlet de porc, un strat de slãninã de 0,5-1 centimetri. Carnea, tãiatã ºuviþe, se injecteazã cu saramurã 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maºinã specialã cu ac.

Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper ºi coriandru, unde se lasã timp de mai multe ore. În sos se mai adaugã antioxidanþi, potenþiatori de gust.

Se lasã ºase zile la rece, apoi se afumã industrial. 14 porþii de mezeluri pe lunã cresc cu 78% riscul apariþiei unei forme de boalã pulmonarã obstructivã cronicã, care este foarte gravã.

Afecþiunea reprezintã una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se manifestã prin scãderea capacitãþii organismului de a menþine o concentraþie normalã de oxigen în sânge.

62% CARNE

Lebãrwurst

Conþine: carnea capului de porc în proporþie de 62%, slãninã tare 7%, organe - inimã, rinichi, splinã 15%, ficat 16%. Se adaugã supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapã fiartã, zahãr ºi sare.
În malaxor se adaugã aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanþi, amidon de cartofi.

Compoziþia se ambaleazã în membrane sintetice ºi se fierbe la 75 de grade C.

Un lebãrwurst "tradiþional" trebuie sã conþinã mai puþin de ºase grame de sare la 100 de grame de produs ºi, în principiu, sã aibã cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate sã nu depãºeascã
zece zile.
Un produs mai puþin conservat îºi schimbã culoarea la deschiderea ambalajului.

80% SLÃNINÃ ªI ªORICI

Parizer de porc

Conþine:80% slãninã ºi ºorici de porc, 10% carne de pasãre dezosatã mecanic (în care intrã oase mãcinate), fainã de soia, proteinã vegetalã, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de
ardei, potenþiatori de gust, coloranþi (carmin).

Dupã amestecare, compoziþia se fierbe timp de 20 de minute în apã, la 75 de grade C. Din cauza amidonului ºi a fibrelor din soia, conferã starea de saþietate.

În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosatã mecanic este pasta rezultatã din dezosarea carcaselor de pasãre, care este prelucratã cu utilaje speciale. Aceastã pastã conþine ºi resturi de piele, chiar ºi oase.

60% SLÃNINÃ ªI ªORICI

Salam de varã

Conþine:60% slãninã ºi ºorici, 17% carne de calitate inferioarã - adicã ceea ce se poate prelucra din picioare, gât - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de condimente - aditivi care imitã
gusturile condimentelor, fãinã de soia 20%, antioxidanþi, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriþi, nitraþi, pastã de usturoi, zahãr.

Toate acestea se amestecã în malaxoare, apoi se ambaleazã în membrane artificiale (de plastic), se zvântã ºi se afumã industrial într-o camerã unde, teoretic, ar trebui sã stea cel puþin patru-cinci zile.

În alte cazuri, se adaugã agent de afumare.


40% SARAMURÃ

Pastramã

Conþine: carne dezosatã de la pulpã, spatã ºi muºchiul de pe spate. Se taie în ºuviþe, se sãreazã, dupã care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapã ºi de usturoi, antioxidanþi, coloranþi, agenþi de afumare ºi potenþiatori de gust.
Carnea stã în sos timp de trei pânã la cinci zile, apoi se scoate ºi se leagã cu sfoarã. Se injecteazã cu o soluþie de saramurã de 20-40%, apoi se ambaleazã în pungi de plastic, în vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care conþine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

70% SLÃNINÃ ªI ªORICI

ªuncã de porc

Proporþiile de carne diferã în funcþie de reþetã. ªunca þãrãneascã conþine: 70% carne procesatã mecanic (are în compoziþie slãninã, urme de oase, ºorici) - proteine din soia, toatã gama de antioxidanþi,
colorant - carmin.
Carnea se injecteazã cu o soluþie de saramurã, apoi trece în malaxoare de trei ori.
Prima malaxare se face la o orã dupã injectarea cu saramurã, a doua la 24 de ore dupã depozitarea la frig ºi încã o datã la 48 de ore dupã maturare.
Apoi, compoziþia se pune în forme metalice care se þin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupã rãcire, formele se ambaleazã în pungi de plastic, în vid.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

100 ALIMENTE FARA CALORII

1. Afine - normalizeazã glicemia ºi au calorii negative.
2. Agar - este un gel extras dintr-o algã sub formã de pulbere. Ajuns în organism, absoarbe lichidele ºi îºi mãreºte volumul, captând grãsimile ºi zaharurile. Nu e digerat de organism, ci eliminat cu tot cu grãsimi ºi zaharuri. Cantitatea optimã este de 3 g pe zi. Se poate folosi la supe ºi sosuri.
3. Alge marine - conþin multe fibre.
4. Ananas - conþine enzime care dizolvã grãsimile.
5. Anason - degreseazã organismul.
6. Andive - au calorii negative, stimuleazã secreþia biliarã.
7. Anghinare - diuretic, scade colesterolul.
8. Ardei iute - intensificã metabolismul.
9. Avocado- are proteine vegetale uºor digerabile.
10. Broccoli - are calorii negative.
11. Busuioc - degreseazã organismul, are calorii negative.
12. Caise - laxative, ajutã digestia.
13. Cardamonul - este un condiment tradiþional arab numit ºi "hell". Câteva seminþe luate înainte de masã cu 10 minute, stimuleazã digestia, iar puse în cafea neutralizeazã toxicitatea ei.
14. Carne de curcan - are puþine calorii ºi puþine grãsimi.
15. Cartofi - se consumã fãrã grãsimi ºi doar cu alte legume.
16. Castane - ard grãsimile.
17. Castravete - are calorii negative, eliminã toxinele.
18. Cãpºune -eliminã toxine din organism, au calorii negative.
19. Ceapã - degreseazã organismul, are calorii negative.
20. Chimen - regleazã secreþia de enzime.
21. Cicoare - stimuleazã digestia.
22. Cimbru -degreseazã organismul.
23. Cireºe - sunt depurative.
24. Coacaze negre - reechilibreazã metabolismul.
25. Coada-calului - mãreºte procesele de eliminare a toxinelor
26. Conopida - are calorii negative.
27. Coriandru - reduce balonarea.
28. Cresonul - se poate consuma ca salatã, suc, supã sau pentru condimentarea cãrnii ºi a legumelor. Are efect antibiotic fãrã a afecta flora stomacalã, întãreºte sistemul imunitar, e un bun diuretic ºi detoxifiant ºi ajutã la eliminarea grãsimii. Ceaiul e bun ºi contra tusei. Atenþie, planta uscatã îºi pierde puterile curative!
29. Cuiºoare - au calorii negative.
30. Dafinul - are marea proprietate de a dizolva ºi elimina grãsimile, iar pentru asta nu trebuie consumat în cantitãþi mari, câteva frunze puse în mâncare sunt suficiente, însã trebuie folosite frecvent pentru
ca efectul sã fie vizibil.
31. Dovlecel - are calorii negative.
32. Fasole pãtatã - este purgativã.
33. Fasole verde - are calorii negative.
34. Ghimbir - intensificã metabolismul.
35. Ginseng - eliminã toxinele.
36. Graham - are multe fibre.
37. Grapefruit -contine enzime care dizolvã grãsimile.
38. Gulie - regleazã nivelul glucozei.
39. Hrean - degreseazã organismul.
40. Kiwi - este puternic antioxidant.
41. Lãmâie - degreseazã organismul, are calorii negative.
42. Lemn dulce - stimuleazã ficatul ºi secreþia vezicii biliare ºi îmbunãtãþeºte digestia. Se foloseºte rãdãcina ºi se consumã ca ceai, infuzie: 2 linguriþe la o canã. Se bea dupã masã. Atenþie, mãreºte
fertilitatea, iar consumul pe o perioadã mai mare de câteva sãptãmâni poate duce la hipertensiune sau edeme!
43. Izma - are efect rãcoritor.
44. Mandarine - reduce indigestia.
45. Mango - are calorii negative
46. Mãceºe - alungã oboseala.
47. Mãcriº - este detoxifiant.
48. Mãrar - degreseazã organismul, are calorii negative.
49. Mei - are multefibre.
50. Mentã - are calorii negative, este diureticã.
51. Mere - au calorii negative.
52. Miere - scade pofta de mâncare.
53. Migdale - scad colesterolul.
54. Morcovi - au calorii negative.
55. Mure - sunt laxative.
56. Muºeþel - uºureazã digestia.
57. Napi - diuretic, purificã sângele.
58. Nectarine - au puþine calorii.
59. Oregano - intensificã funcþiile hepatice.
60. Orez basmati - intensificã digestia, rãcoritor.
61. Orez brun - intensificã digestia.
62. Orz - intensificã funcþiile hepatice.
63. Papaya - regleazã glicemia.
64. Pãducel - reduce aciditatea gastricã.
65. Pãpãdia - intensificã arderile.
66. Pãstârnac - este diuretic.
67. Pãtrunjel - are calorii negative, eliminã grãsimea.
68. Pepene roºu - este diuretic.
69. Peºte - reduce colesterolul, are grãsimi bune.
70. Piper - degreseazã organismul.
71. Portocale - au calorii negative.
72. Ridichi - au calorii negative.
73. Rodii - scad colesterolul.
74. Rosmarin - este diuretic.
75. Roºii - degreseazã organismul
76. Salata verde - stimuleazã metabolismul.
77. Salvia - are calorii negative.
78. Schinduf - se consumã seminþele sau frunzele, pisate ºi amestecate cu mâncare. Ajutã la digestie ºi scade nivelul colestrolului. Sub formã de ceai: 2 linguriþe la o canã cu apã; are efect antitusiv ºi laxativ, se bea cãlduþ dupã 3 ore de infuzare.
79. Scoici - regleazã funcþia tiroidianã.
80. Scorþiºoarã - degreseazã organismul.
81. Secarã - grãbeºte digestia intestinalã.
82. Seminþe de dovleac - au efect de purificator intestinal.
83. Seminþe de floarea-soarelui - au grãsimi bune, nu îngraºã.
84. Seminþe de in - dreneazã intestinul.
85. Seminþe de susan - previn osteoporoza.
86. Sfecla - are calorii negative.
87. ªovârf - este tonic gastric.
88. Spanac - are calorii negative ºi multe fibre.
89. Sparanghel - are calorii negative.
90. ªofran - accelereazã metabolismul.
91. Tapioca - este un fel de fãinã obþinutã din tuberculii maniocului, care ajutã la scãderea colestrolului ºi la reducerea stratului adipos.
92. Tarhon - dizolvã grãsimile.
93. Tofu - conþine fibre.
94.Þelinã - are calorii negative.
95. Urzica - e detoxifiantã ºi laxativã
96. Usturoi - degreseazã organismul, are calorii negative.
97. Varzã - este diureticã ºi purgativã.
98. Varzã chinezeascã - are calorii negative, este foarte sãþioasã.
99. Varza de Bruxelles - are calorii negative.
100. Vinete - conþin multe fibre

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"