Bucataria,paradisul femeilor!

De la: syster, la data 2012-04-17 14:23:05

De la: Tramp, la data 2012-04-17 14:10:49

De la: syster, la data 2012-04-17 13:41:02mai am si acuma spanac dinainte de Paste...il mananc cu friptura de miel

beii,dar ce miel ai pregatit,iti ajuge de la un pascut la altul?

in paradisul meu, cu o paine hranesc toata turma

Ai furat,daaaa,ai furat secretul din ardeal..................dau o paine pentru un.................!

De postit,ati postit destul....................femeile la......bucatarie!

De la: syster, la data 2012-04-17 14:23:05

De la: Tramp, la data 2012-04-17 14:10:49

De la: syster, la data 2012-04-17 13:41:02mai am si acuma spanac dinainte de Paste...il mananc cu friptura de miel

beii,dar ce miel ai pregatit,iti ajuge de la un pascut la altul?

in paradisul meu, cu o paine hranesc toata turma

Syster,
Biblia ne povesteste ca, pentru a satura multimea, ai nevoie si de peste !
Doar cu paine si cu circ ? Apoi, n-ai facut nimic !

Atentie ! Baba se_curista fileaza !

De la: Maria_x, la data 2012-04-17 20:28:00

De la: syster, la data 2012-04-17 14:23:05

De la: Tramp, la data 2012-04-17 14:10:49

De la: syster, la data 2012-04-17 13:41:02mai am si acuma spanac dinainte de Paste...il mananc cu friptura de miel

beii,dar ce miel ai pregatit,iti ajuge de la un pascut la altul?

in paradisul meu, cu o paine hranesc toata turma

Syster,
Biblia ne povesteste ca, pentru a satura multimea, ai nevoie si de peste !
Doar cu paine si cu circ ? Apoi, n-ai facut nimic !

Toata reusita-i din paralele,paine si peste...................,dar si de la bara fixa-mielul la protap!

Buna dimineata la toata lumea!
Nu la bucatarie se serveste cafeaua de dimineata?

De la: Tramp, la data 2012-04-19 08:02:54Buna dimineata la toata lumea!
Nu la bucatarie se serveste cafeaua de dimineata?

acolo se face, in bucatarie, dar se serveste in cafenea ....

De la: gabigabi2, la data 2012-04-19 08:12:55

De la: Tramp, la data 2012-04-19 08:02:54Buna dimineata la toata lumea!
Nu la bucatarie se serveste cafeaua de dimineata?

acolo se face, in bucatarie, dar se serveste in cafenea ....

Gata,am fugit la cafene,pe voi doamnelor va las la bucatarie sa pregatiti ceva retete pentru ziua de astazi!

mincailor

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2012-04-20 05:02:35mincailor

ei, na ! da' tu nu minci in fiecare zi ?

am un creier ca la vreo 500 gr. ! ce sa fac din el ?
bulete ? pane ? la tigaie sau o rulada ?

De la: gabigabi2, la data 2012-04-21 07:45:13am un creier ca la vreo 500 gr. ! ce sa fac din el ?
bulete ? pane ? la tigaie sau o rulada ?

Fal presedinte!

De la: Tramp, la data 2012-05-14 08:44:30

De la: gabigabi2, la data 2012-04-21 07:45:13am un creier ca la vreo 500 gr. ! ce sa fac din el ?
bulete ? pane ? la tigaie sau o rulada ?

Fal presedinte!

hai sa traiesti ! unde ai disparut?

De la: gabigabi2, la data 2012-05-14 08:55:06

De la: Tramp, la data 2012-05-14 08:44:30

De la: gabigabi2, la data 2012-04-21 07:45:13am un creier ca la vreo 500 gr. ! ce sa fac din el ?
bulete ? pane ? la tigaie sau o rulada ?

Fal presedinte!

hai sa traiesti ! unde ai disparut?

............... pe aici.pe acolo...........................!

Am o punga de nuci verzi pentru dulceata!

Veniti repede cu ce retete stiti, sa vad care-i mai eficienta decat ale mele!

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-06-06 19:52:39Am o punga de nuci verzi pentru dulceata!

Veniti repede cu ce retete stiti, sa vad care-i mai eficienta decat ale mele!

n-am avut niciodata nuci verzi, asa ca nici nu stiu sa fac dulceata asta, desi este foaaaaarte fina !

De la: gabigabi2, la data 2012-06-07 15:29:30

De la: _Ingrid, la data 2012-06-06 19:52:39Am o punga de nuci verzi pentru dulceata!

Veniti repede cu ce retete stiti, sa vad care-i mai eficienta decat ale mele!

n-am avut niciodata nuci verzi, asa ca nici nu stiu sa fac dulceata asta, desi este foaaaaarte fina !

Simplu.....................................................nucile raman super fain,in DULCEATA.....!
SUNA UN PRIETEN,INTREABA....................!

De la: Tramp, la data 2012-06-07 19:15:25
Simplu.....................................................nucile raman super fain,in DULCEATA.....!
SUNA UN PRIETEN,INTREABA....................!

Am sunat...mama e ,,prietenul" care cunoaste..problema mea era sa obtin o reteta mai emancipata, cea pe care o am in vedere incepe prin curatarea nucilor de coaja => innegrirea degetelor pe o perioada nedeterminata dar lunga => maini urate cu aspect agrar la serviciu/clienti.

Stiu ca ma sfatuiti sa-mi pun manusi, asa gandeam si eu, dar mama garanteaza ca va trece negreala chiar si prin doua perechi de manusi, si nu se poate curata cu nimic.

Ultima oara intreb, aveti vreo smecherie sa nu ma inegresc pe degete?

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

O chestie haioasa, Ghidul de fapte bune, din revista VICE/
Astazi, pentru barbati

Ghid de fapte bune: cum s� m�n�nci sup� la plic ca un profesionist

De Radu Alexandru

Ai decis c� vrei s� tr�iești viața la extrem și s� mori t�n�r. Foarte bine! B�tr�nii, la fel ca și parizerul, dup� un timp prind un miros. E bine s� te consumi p�n� ajungi la etapa aia. Și dac� tot vrei experiențe pe muchie de cuțit, nimic nu e mai extrem dec�t s� m�n�nci sup� la plic. �ns�, ca la orice activitate periculoas�, trebuie s� respecți niște pași.
1. Alege supa de vac�

Supa la plic vine �n mai multe sortimente. Din start tot ce sun� vegetarian pic�. Singurul motiv pentru care ai m�nca ceva f�cut doar din b�l�rii e ca s� tr�iești s�n�tos. Și dac� ai decis s� m�n�nci sup� la plic, e clar c� nu ții la s�n�tatea ta. R�m�ne aia de burt�, pui și vit�. Prima e o insult� adus� ciorbei de burt� și formeaz� cocoloașe s�r�țele care-ți dau o senzație de bukkake �n gur�. Pic� și aia. Iar puiul �n general e cam lipsit de gust. Cum supa la plic prin definiție e lipsit� de gust, deducem c� supa de pui la plic e lipsit� de gust la p�trat. Singura opțiune viabil� r�m�ne aia de vac�. O recunoști dup� niște buc�țele maro care seam�n� cu c�c�rezele de șobolan, de un gust vag similar cu cel al c�rnii.
2. La preparare, nu ține cont de ce scrie pe plic

La fiecare plic scrie undeva �ntre trei și patru porții. Dac� faci mai mult de 500 mililitri de zeam� dintr-un plic, iese ceai, nu sup�. Desigur, valorile nutritive sunt notate pe porție și, dac� aduni tot plicul, afli c� tocmai ai m�ncat cam 120% din doza zilnic� recomandat� de sodiu. Așa c� evit� sarea o perioad�.
3. Folosește un castron special.

Cum supa la plic e extrem de coroziv�, eu o fierb și o m�n�nc dintr-un castron de tabl� desemnat special pentru activitatea asta și pentru amestecat vopseaua. Nu-l sp�la dup�. Reziduurile de la supele anterioare �i dau savoare. �n caz c� ți-e fric� de culturile de bacterii, stai liniștit. �n mediul �la ostil nu se dezvolt� viața.
4. �mbog�țește nutritiv zeama

P�n� la urm� o m�n�nci ca s�-ți țin� de foame, c� dac� voiai doar s�-ți �nc�lzești g�tul, mai simplu sugeai țeava de la calorifer. Nutritiv o sup� la plic e egal� cu un pumn de nisip. Așa c� vezi ce mai zace prin frigider și dac� nu e expirat, arunc�-l �n poțiune. Ce bagi �n fiertur� ține pur de preferințele tale. Eu recomand un ou b�tut, niște fidele și vreo dou�, trei linguri de sm�nt�n�.
5. Odihnește ficatul.

Cum ți-ai luat ceva peste doza s�pt�m�nal� recomandat� din foarte multe chimicale, dac� ții c�t de c�t la ficatul t�u, f� o pauz� de dou� zile de la droguri, alcool și antibiotice. S� aib� și el timp s�-și revin� de la lovitura aprig� pe care tocmai a primit-o.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Mere padurete,dupa cum urmeaza.....................................................................................................!

De la: _Ingrid, la data 2012-06-08 17:48:45
Ultima oara intreb, aveti vreo smecherie sa nu ma inegresc pe degete?

da...sa le curate altul

Daniela

Se inteapa nucile, fiecare in parte. Se lasa in apa, chiar si o saptamina. se schimba apa, zilnic.
Dupa care se face dulceata normal. Atit doar ca dureaza tot cam o saptamina si faza asta. Fiindca se face o alternanta, la fiert.
E mai complicat. Si oricum a trecut timpul lor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2012-07-02 05:14:40Se inteapa nucile, fiecare in parte. Se lasa in apa, chiar si o saptamina. se schimba apa, zilnic.
Dupa care se face dulceata normal. Atit doar ca dureaza tot cam o saptamina si faza asta. Fiindca se face o alternanta, la fiert.
E mai complicat. Si oricum a trecut timpul lor.

Esti tare!!!...asta o face mama, ii zice dulceata de nuci putrezite, facute cu tot cu coaja. Nu te murdaresti deloc. Dar mie imi place aiai in care sunt nucile albe... :si cand le-am facut eu era cam tarziu, au iesit oleaca tari.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2012-07-02 06:56:41

De la: nastasemihail, la data 2012-07-02 05:14:40Se inteapa nucile, fiecare in parte. Se lasa in apa, chiar si o saptamina. se schimba apa, zilnic.
Dupa care se face dulceata normal. Atit doar ca dureaza tot cam o saptamina si faza asta. Fiindca se face o alternanta, la fiert.
E mai complicat. Si oricum a trecut timpul lor.

Esti tare!!!...asta o face mama, ii zice dulceata de nuci putrezite, facute cu tot cu coaja. Nu te murdaresti deloc. Dar mie imi place aiai in care sunt nucile albe... :si cand le-am facut eu era cam tarziu, au iesit oleaca tari.

Am facut vreo 3 ani la rind. Anul asta m-am plictisit, fiindca nu mai vreau sa maninc zahar mult.
Minc fructe crude.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Tramp, la data 2012-06-30 14:39:38Mere padurete,dupa cum urmeaza.....................................................................................................!

Asta era ideea, ca sa nu faci diabet.
Cit mai....padureata.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2012-07-03 02:39:58

De la: _Ingrid, la data 2012-07-02 06:56:41

De la: nastasemihail, la data 2012-07-02 05:14:40Se inteapa nucile, fiecare in parte. Se lasa in apa, chiar si o saptamina. se schimba apa, zilnic.
Dupa care se face dulceata normal. Atit doar ca dureaza tot cam o saptamina si faza asta. Fiindca se face o alternanta, la fiert.
E mai complicat. Si oricum a trecut timpul lor.

Esti tare!!!...asta o face mama, ii zice dulceata de nuci putrezite, facute cu tot cu coaja. Nu te murdaresti deloc. Dar mie imi place aiai in care sunt nucile albe... :si cand le-am facut eu era cam tarziu, au iesit oleaca tari.

Am facut vreo 3 ani la rind. Anul asta m-am plictisit, fiindca nu mai vreau sa maninc zahar mult.
Minc fructe crude.

Pe ideea asta n-am mai facut de cativa ani...nici fetele nu voiau chestii ingrasacioase si nesanatoase.
Asa ca acum a devenit ceva rar de care ne e pofta uneori.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: nastasemihail, la data 2012-07-03 02:41:09

De la: Tramp, la data 2012-06-30 14:39:38Mere padurete,dupa cum urmeaza.....................................................................................................!

Asta era ideea, ca sa nu faci diabet.
Cit mai....padureata.

Padureata-ii ideea cu intepatul NUCILOR,numai ca nu le trebue COFRAGE!.............................!

De la: daniela_, la data 2012-07-01 10:16:04

De la: _Ingrid, la data 2012-06-08 17:48:45
Ultima oara intreb, aveti vreo smecherie sa nu ma inegresc pe degete?

da...sa le curate altul

...........................ce?..................................!
Spinii de pe TRANDAFIRI??

FEMEI???????????????=cuvant neidentificat!

Pun aici informatiile astea pentru cine nu stie inca...nu e chiar bucatarie, dar nu gasesc topicul cu ,,Ce mancam""

Mezelurile (salam, carnati, parizer, polonezi, cremvursti)

Nu mai puteti spune ca n-ati stiut!

"Nu pot fi digerate de tubul digestiv, dec�t �n zece ani.Efectul imediat este apari�ia gastritelor �i a ulcerelor, dar �i a celei mai ur�te forme de cancer - cel colonorectal", spune Mencinicopschi.

Secretele industriei c�rnii: chimicalele din salamuri
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne r�m�n �n organism chiar �i zece ani, pentru c� tubul digestiv nu le poate digera.
Consumul anual de mezeluri �n Rom�nia este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce �nseamn� c�, �n fiecare zi, un rom�n m�n�nc� cam 28-30 de grame de produse din carne.
Anul trecut, media ��rilor europene mergea c�tre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totu�i, diferen�a este dat� de calitatea semipreparatelor rom�ne�ti din carne, care este printre cele mai slabe
din Europa, asta �i pentru c� rom�nii nu se arat� preocupa�i de ce pun �n farfurie.

Sl�nin� mult� �i injec�ii cu ap�

�n unit��ile de produc�ie mari �i �n abatoarele tehnologizate, sacrific�rile de animale sunt rare. Dup� tran�are, 80% din carne se folose�te pentru specialit��i, iar restul intr� �n produc�ia salamurilor, a c�rna�ilor, parizerului �i a crenvur�tilor.

Cantit��ile sunt ajustate cu mult� sl�nin� tare, dar �i cu soia sau alte gr�simi hidrogenate. Malaxarea se face �ntr-un recipient mare de metal, �n care se pun la tocat carnea, apoi sl�nina �i �oriciul. Din
saci de rafie se adaug� f�ina de soia, �i, potrivit fiec�rui re�etar, se adaug� aditivi sintetici �i coloran�i. Omogenizarea se face �n c�teva minute, iar pasta prinde gust �i aspect de carne. Ambalarea se
face �n membrane de plastic, care, uneori, ajung s� coste mai mult dec�t compozi�ia produsului.

De cealalt� parte, produsele "premium", ca pastrama, mu�chiul sau cotletul, sunt injectate cu saramur� �i fosfa�i, compu�ii care re�in cea mai mult� ap�.

Injectarea se face cu o ma�in� special� cu ac, iar vidarea mascheaz� c� produsul e umplut cu ap�. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterial� �i diabetul.

E-urile sunt importate �i, �n cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri ob�iunite prin deshidratare.

Departe de "m�ncatul s�n�tos"

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercet�ri Alimentare din Bucure�ti, spune c� absolut toate produsele din magazine, mai pu�in cele "eco", sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, �ns�, atrage aten�ia asupra intoxic�rii cu reclame:
"Mezelurile �i s�n�tatea n-au nimic �n comun. Copiii n-ar trebui s�
consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresiv� pe segmentul celor mici".

Chiar dac� au fost sili�i de legi s� treac� pe etichete toate componentele re�etei, produc�torii din Rom�nia se feresc s� dezv�luie cantit��ile adev�rate de carne dintr-un produs.

Dintr-o list� de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfa�i, nitri�i, nitra�i, arome sintetice �i coloran�i, mult� sare �i mult� ap�.

Medicii spun c� efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. �n schimb, pe timp �ndelungat, efectele sunt dezastruoase. "Rom�nii s-au obi�nuit s� cumpere ap� la la pre� de carne. �n ultima vreme, au
ap�rut tot soiul de aditivi care n-au fost testa�i toxicologic, dar pe care produc�torii au �nceput s�-i foloseasc� intens. Dintrecei mai periculo�i sunt fosfa�ii, care, �n exces, �mpiedic� fixarea calciului
�n oase. Imagina�i-v� ce �nseamn� asta pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.

SCUMP
80% din carnea tran�at� merge pentru specialit��i, ca pastrama �i cotletul

Etichetele f�r� valoare

Specialistul �n s�n�tate alimentar� atrage aten�ia c� poten�iatorii de arom�, care se reg�sesc chiar �i �n specialit��ile mai scumpe din carne, provoac� un apetit ridicat �i dau de penden��: "Glutamatul
monosodic d� un gust foarte bun. Stimuleaz� pofta �i te face s� m�n�nci �ncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar m�nc�nd �i m�nc�nd, duce la obezitate".

Din lista lung� de compu�i chimici alimentari, coloran�ii sunt bombe pentru organism. "Ro�ul carmin se extrage dintr-o insect�. �n procesul chimic de extrac�ie, se folose�te aluminiul. Consumul distruge
celulele nervoase �i riscul cel mai mare �l reprezint� Alzhaimerul", explic� Gheorghe Mencinicopschi.

Aspectul de "delicios" al mezelurilor este dat, �n mare parte, de f�ina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozi�ia unui parizer ieftin sau a unui salam.

"Soia �n stare pur�, nemodificat� genetic, a ajuns s� fie cel mai s�n�tos ingredient dintr-un salam. Amidonul, �n schimb, chiar n-are ce c�uta �ntr-un produs din carne. Pentru c� nu vor s� fie scrupulo�i,
produc�torii promit s�-l treac� pe lista ingredientelor", spune Mencinicopschi.

AMENIN��RI

Bolile care ne urm�resc

Fosfa�ii din mezeluri �mpiedic� fixarea calciului �n oase. Afecteaz� cre�terea copiilor, iar �n 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoz�. B�rba�ii vor sc�dea la b�tr�ne�e mai repede �n �n�l�ime �i, �n multe cazuri, vor fi obezi.

Semipreparatele mai con�in gume de omogenizare, care, pe l�ng� faptul c� re�in ap�, au rolul de a omogeniza.


44% CARNE

C�rna�i Cabanos

Con�inut: carne de porc inferoar� - cu sl�nin� �i �orici - 44%, carne de vit� - 16%, fain� de soia - 40%. Se adaug� usturoi, condiment universal, coriandru �i agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), poten�iator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoac� apetit mare �i dependen��), zaharuri - dextroz�, lactoz�, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc gr�simile vegetale. Se ambaleaz� �n intestine sub�iri de oaie. Se las� la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zv�ntarea se face �ntr-o camer� frigorific�, timp de 2-3 ore.



60% CARNE

C�rna�i de porc

Con�inut: carne de porc 60%, cu sl�nin� �i �orici, protein� vegetal� din soia nemodificat� genetic, ap� 20%, sare, condimente �i arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu �i potasiu), antioxidan�i (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, poten�iator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoz�, dextroz�), colorant natural - carmin, conservan�i: nitrit de sodiu �i nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne cre�terea bacteriei ce cauzeaz� botulismul, m�re�te timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaz� culoarea ro�ie a c�rnurilor procesate �i d� o arom� specific�.

60% CARNE

Cotlet de porc

Con�inut: cotlet de porc, un strat de sl�nin� de 0,5-1 centimetri. Carnea, t�iat� �uvi�e, se injecteaz� cu saramur� 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o ma�in� special� cu ac.

Se pune apoi �ntr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper �i coriandru, unde se las� timp de mai multe ore. �n sos se mai adaug� antioxidan�i, poten�iatori de gust.

Se las� �ase zile la rece, apoi se afum� industrial. 14 por�ii de mezeluri pe lun� cresc cu 78% riscul apari�iei unei forme de boal� pulmonar� obstructiv� cronic�, care este foarte grav�.

Afec�iunea reprezint� una dintre primele cinci cauze de deces �n Vest. Se manifest� prin sc�derea capacit��ii organismului de a men�ine o concentra�ie normal� de oxigen �n s�nge.

62% CARNE

Leb�rwurst

Con�ine: carnea capului de porc �n propor�ie de 62%, sl�nin� tare 7%, organe - inim�, rinichi, splin� 15%, ficat 16%. Se adaug� supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceap� fiart�, zah�r �i sare.
�n malaxor se adaug� aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidan�i, amidon de cartofi.

Compozi�ia se ambaleaz� �n membrane sintetice �i se fierbe la 75 de grade C.

Un leb�rwurst "tradi�ional" trebuie s� con�in� mai pu�in de �ase grame de sare la 100 de grame de produs �i, �n principiu, s� aib� cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate s� nu dep�easc�
zece zile.
Un produs mai pu�in conservat �i schimb� culoarea la deschiderea ambalajului.

80% SL�NIN� �I �ORICI

Parizer de porc

Con�ine:80% sl�nin� �i �orici de porc, 10% carne de pas�re dezosat� mecanic (�n care intr� oase m�cinate), fain� de soia, protein� vegetal�, amidon, condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de
ardei, poten�iatori de gust, coloran�i (carmin).

Dup� amestecare, compozi�ia se fierbe timp de 20 de minute �n ap�, la 75 de grade C. Din cauza amidonului �i a fibrelor din soia, confer� starea de sa�ietate.

�n schimb, este greu de digerat. Carnea dezosat� mecanic este pasta rezultat� din dezosarea carcaselor de pas�re, care este prelucrat� cu utilaje speciale. Aceast� past� con�ine �i resturi de piele, chiar �i oase.

60% SL�NIN� �I �ORICI

Salam de var�

Con�ine:60% sl�nin� �i �orici, 17% carne de calitate inferioar� - adic� ceea ce se poate prelucra din picioare, g�t - mix de condimente - sare, boia, piper sau extract de condimente - aditivi care imit�
gusturile condimentelor, f�in� de soia 20%, antioxidan�i, colorant - carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitri�i, nitra�i, past� de usturoi, zah�r.

Toate acestea se amestec� �n malaxoare, apoi se ambaleaz� �n membrane artificiale (de plastic), se zv�nt� �i se afum� industrial �ntr-o camer� unde, teoretic, ar trebui s� stea cel pu�in patru-cinci zile.

�n alte cazuri, se adaug� agent de afumare.


40% SARAMUR�

Pastram�

Con�ine: carne dezosat� de la pulp�, spat� �i mu�chiul de pe spate. Se taie �n �uvi�e, se s�reaz�, dup� care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceap� �i de usturoi, antioxidan�i, coloran�i, agen�i de afumare �i poten�iatori de gust.
Carnea st� �n sos timp de trei p�n� la cinci zile, apoi se scoate �i se leag� cu sfoar�. Se injecteaz� cu o solu�ie de saramur� de 20-40%, apoi se ambaleaz� �n pungi de plastic, �n vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care con�ine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.

70% SL�NIN� �I �ORICI

�unc� de porc

Propor�iile de carne difer� �n func�ie de re�et�. �unca ��r�neasc� con�ine: 70% carne procesat� mecanic (are �n compozi�ie sl�nin�, urme de oase, �orici) - proteine din soia, toat� gama de antioxidan�i,
colorant - carmin.
Carnea se injecteaz� cu o solu�ie de saramur�, apoi trece �n malaxoare de trei ori.
Prima malaxare se face la o or� dup� injectarea cu saramur�, a doua la 24 de ore dup� depozitarea la frig �i �nc� o dat� la 48 de ore dup� maturare.
Apoi, compozi�ia se pune �n forme metalice care se �in la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dup� r�cire, formele se ambaleaz� �n pungi de plastic, �n vid.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

100 ALIMENTE FARA CALORII

1. Afine - normalizeaz� glicemia �i au calorii negative.
2. Agar - este un gel extras dintr-o alg� sub form� de pulbere. Ajuns �n organism, absoarbe lichidele �i �i m�re�te volumul, capt�nd gr�simile �i zaharurile. Nu e digerat de organism, ci eliminat cu tot cu gr�simi �i zaharuri. Cantitatea optim� este de 3 g pe zi. Se poate folosi la supe �i sosuri.
3. Alge marine - con�in multe fibre.
4. Ananas - con�ine enzime care dizolv� gr�simile.
5. Anason - degreseaz� organismul.
6. Andive - au calorii negative, stimuleaz� secre�ia biliar�.
7. Anghinare - diuretic, scade colesterolul.
8. Ardei iute - intensific� metabolismul.
9. Avocado- are proteine vegetale u�or digerabile.
10. Broccoli - are calorii negative.
11. Busuioc - degreseaz� organismul, are calorii negative.
12. Caise - laxative, ajut� digestia.
13. Cardamonul - este un condiment tradi�ional arab numit �i "hell". C�teva semin�e luate �nainte de mas� cu 10 minute, stimuleaz� digestia, iar puse �n cafea neutralizeaz� toxicitatea ei.
14. Carne de curcan - are pu�ine calorii �i pu�ine gr�simi.
15. Cartofi - se consum� f�r� gr�simi �i doar cu alte legume.
16. Castane - ard gr�simile.
17. Castravete - are calorii negative, elimin� toxinele.
18. C�p�une -elimin� toxine din organism, au calorii negative.
19. Ceap� - degreseaz� organismul, are calorii negative.
20. Chimen - regleaz� secre�ia de enzime.
21. Cicoare - stimuleaz� digestia.
22. Cimbru -degreseaz� organismul.
23. Cire�e - sunt depurative.
24. Coacaze negre - reechilibreaz� metabolismul.
25. Coada-calului - m�re�te procesele de eliminare a toxinelor
26. Conopida - are calorii negative.
27. Coriandru - reduce balonarea.
28. Cresonul - se poate consuma ca salat�, suc, sup� sau pentru condimentarea c�rnii �i a legumelor. Are efect antibiotic f�r� a afecta flora stomacal�, �nt�re�te sistemul imunitar, e un bun diuretic �i detoxifiant �i ajut� la eliminarea gr�simii. Ceaiul e bun �i contra tusei. Aten�ie, planta uscat� �i pierde puterile curative!
29. Cui�oare - au calorii negative.
30. Dafinul - are marea proprietate de a dizolva �i elimina gr�simile, iar pentru asta nu trebuie consumat �n cantit��i mari, c�teva frunze puse �n m�ncare sunt suficiente, �ns� trebuie folosite frecvent pentru
ca efectul s� fie vizibil.
31. Dovlecel - are calorii negative.
32. Fasole p�tat� - este purgativ�.
33. Fasole verde - are calorii negative.
34. Ghimbir - intensific� metabolismul.
35. Ginseng - elimin� toxinele.
36. Graham - are multe fibre.
37. Grapefruit -contine enzime care dizolv� gr�simile.
38. Gulie - regleaz� nivelul glucozei.
39. Hrean - degreseaz� organismul.
40. Kiwi - este puternic antioxidant.
41. L�m�ie - degreseaz� organismul, are calorii negative.
42. Lemn dulce - stimuleaz� ficatul �i secre�ia vezicii biliare �i �mbun�t��e�te digestia. Se folose�te r�d�cina �i se consum� ca ceai, infuzie: 2 linguri�e la o can�. Se bea dup� mas�. Aten�ie, m�re�te
fertilitatea, iar consumul pe o perioad� mai mare de c�teva s�pt�m�ni poate duce la hipertensiune sau edeme!
43. Izma - are efect r�coritor.
44. Mandarine - reduce indigestia.
45. Mango - are calorii negative
46. M�ce�e - alung� oboseala.
47. M�cri� - este detoxifiant.
48. M�rar - degreseaz� organismul, are calorii negative.
49. Mei - are multefibre.
50. Ment� - are calorii negative, este diuretic�.
51. Mere - au calorii negative.
52. Miere - scade pofta de m�ncare.
53. Migdale - scad colesterolul.
54. Morcovi - au calorii negative.
55. Mure - sunt laxative.
56. Mu�e�el - u�ureaz� digestia.
57. Napi - diuretic, purific� s�ngele.
58. Nectarine - au pu�ine calorii.
59. Oregano - intensific� func�iile hepatice.
60. Orez basmati - intensific� digestia, r�coritor.
61. Orez brun - intensific� digestia.
62. Orz - intensific� func�iile hepatice.
63. Papaya - regleaz� glicemia.
64. P�ducel - reduce aciditatea gastric�.
65. P�p�dia - intensific� arderile.
66. P�st�rnac - este diuretic.
67. P�trunjel - are calorii negative, elimin� gr�simea.
68. Pepene ro�u - este diuretic.
69. Pe�te - reduce colesterolul, are gr�simi bune.
70. Piper - degreseaz� organismul.
71. Portocale - au calorii negative.
72. Ridichi - au calorii negative.
73. Rodii - scad colesterolul.
74. Rosmarin - este diuretic.
75. Ro�ii - degreseaz� organismul
76. Salata verde - stimuleaz� metabolismul.
77. Salvia - are calorii negative.
78. Schinduf - se consum� semin�ele sau frunzele, pisate �i amestecate cu m�ncare. Ajut� la digestie �i scade nivelul colestrolului. Sub form� de ceai: 2 linguri�e la o can� cu ap�; are efect antitusiv �i laxativ, se bea c�ldu� dup� 3 ore de infuzare.
79. Scoici - regleaz� func�ia tiroidian�.
80. Scor�i�oar� - degreseaz� organismul.
81. Secar� - gr�be�te digestia intestinal�.
82. Semin�e de dovleac - au efect de purificator intestinal.
83. Semin�e de floarea-soarelui - au gr�simi bune, nu �ngra��.
84. Semin�e de in - dreneaz� intestinul.
85. Semin�e de susan - previn osteoporoza.
86. Sfecla - are calorii negative.
87. �ov�rf - este tonic gastric.
88. Spanac - are calorii negative �i multe fibre.
89. Sparanghel - are calorii negative.
90. �ofran - accelereaz� metabolismul.
91. Tapioca - este un fel de f�in� ob�inut� din tuberculii maniocului, care ajut� la sc�derea colestrolului �i la reducerea stratului adipos.
92. Tarhon - dizolv� gr�simile.
93. Tofu - con�ine fibre.
94.�elin� - are calorii negative.
95. Urzica - e detoxifiant� �i laxativ�
96. Usturoi - degreseaz� organismul, are calorii negative.
97. Varz� - este diuretic� �i purgativ�.
98. Varz� chinezeasc� - are calorii negative, este foarte s��ioas�.
99. Varza de Bruxelles - are calorii negative.
100. Vinete - con�in multe fibre

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"