Ce trebuie safaca un popor cind are conducatori incompetenti

Serial CR: S�pt�m�na �i escrocul! Ast�zi: Laszlo Borbely!

Laszlo Borbely, fost secretar de stat, ministru delegat sau ministru plin, dup� caz, �n Guvernele Ciorbea, Vasile, Is�rescu, T�riceanu, Boc �i Ungureanu, este unul dintre cei mai influen�i lideri udemeri�ti.Este, potrivit dezv�luirilor �i anchetelor din presa central� �i local�, printre cei mai corup�i udemeri�ti, al�turi de �celebrul� defri�ator de p�duri, Attila Verestoy. Duplicitar, avid de bani, apropiat de mafia pesedist�, dar �i de cea pedelist�, Borbely a fost implicat de-a lungul anilor �n numeroase scandaluri de corup�ie. A vizat deschis Ministerul Mediului �i pe cel al Lucr�rilor Publice, derul�nd din fruntea acestora, afaceri mai mult dec�t profitabile pentru buzunarele sale �i ale g�tii de profitori din jurul s�u.

Pozi�ionat excelent �n toate centrele de putere care au condus UDMR, Borbely �i-a exercitat din plin influen�a politic�, demnit��ile ocupate �n conducerea Parlamentului, dar �i prezen�a constant� �n numeroase guverne postdecembriste, fiind deja de notorietate. Ca �i obsesia sa pentru afaceri �i bani publici.

Trafic de influen��, sp�lare de bani �i fals �n declara�ii

Fostul ministru al Mediului a fost acuzat de DNA c� �i-ar fi v�ndut influen�a unei firme �n schimbul amenaj�rii propriei locuin�e. Concret, Laszlo Borbely �i-ar fi amenajat un apartament pe cheltuiala unei controversate firme din Negre�ti Oa�, facilit�nd �n schimb contracte �ncheiate de aceasta cu Administra�ia Na�ional� �Apele Rom�ne�. Procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Oradea al DNA au �nceput, de altfel, urm�rirea penal� a �mpotriva lui Szabolcs Szepessy, consilier personal al ministrului Mediului pe atunci, Laszlo Borbely, �i a unui penal om de afaceri, cel ce este cunoscut ca unul dintre v�rfurile de lance ale mafiei energiei din Negre�ti Oa�, Ioan Ciocan, pentru cump�rare de influen��.

Intermediarul lui Borbely �n aceast� afacere ar fi fost unul dintre consilierii s�i, Szepeszy Szabolocs, descris ca fiind cureaua de transmisie �ntre ministru și omul de afaceri s�tm�rean. Suspect, de�i �mpotriva celor doi s-a dispus, imediat, �nceperea urm�ririi penale pentru cump�rare de influenț�, respectiv complicitate la cump�rarea de influenț�, apele din jurul ministrului s-au liniștit. �i asta �n ciuda faptului c� ancheta procurorilor DNA a scos la iveal� informații surprinz�toare, fiind extrem de ciudat c�, p�n� ast�zi, ele nu s-au concretizat �ntr-un rechizitoriu la adresa celui care și-a v�ndut influența �ntr-un mod at�t de flagrant. Asta deoarece beneficiar și autor real al infracțiunilor grave reținute sau acoperite �n acest caz este chiar ministrul Laszlo Borbely. Acest lucru rezult� inclusiv din declarațiile depuse la dosarul 35/P/2011, instrumentat de Serviciul Teritorial Oradea al DNA, dosar �n care martorii audiați se contrazic �ntre ei acuz�ndu-l direct pe ministrul Laszlo Borbely de trafic de influen��, sp�lare de bani și fals �n �nscrisuri oficiale.
Dar s� o lu�m cu �nceputul� Ilie Gheorghe, administratorul blocului �n care ministrul Mediului, Laszlo Borbely, ar de�ine un aparatament pe numele unei rude, Maria Vincze, sus�ine c� Borbely, pe atunci ministru, a venit personal �n mai multe r�nduri s� verifice stadiul lucr�rilor.

�L-am v�zut de cel pu�in trei ori pe ministrul Borbely pe aici �n cele aproape dou� luni c�t au durat lucr�rile de reamenajare ale apartamentului. Toate materialele au fost aduse cu camionul de la Satu-Mare. Era o g�l�gie de nedescris�, a sus�inut Ilie Gheorghe. Procurorii DNA au efectuat, de altfel, ample perchezi�ii la apartamentul situat pe Calea Victoriei din Capital�, locuin�� renovat�, a�a cum am mai spus, de firma Lescaci Com SRL Negre�ti Oa�.

Protectorul celebrei firme Lescaci Com SRL din Negre�ti Oa�

Conform DNA, �n cursul anului 2011, Ioan Ciocan, �n calitate de reprezentant legal al firmei Lescaci Com SRL Negre�ti Oa�, prin intermediul lui Szepessy Szabolcs, consilierul personal al ministrului Mediului, ar fi cump�rat influen�a lui Laszlo Borbely, prin amenajarea unui apartament al ministrului, lucr�ri �n valoare de aproximativ 20.000 euro, pe cheltuiala societ��ii sale. Administratorul firmei, Ioan Ciocan, este ginerele lui Gheorghe Ciocan, liderul PSD Satu Mare, ales deputat �n 2008. Gheorghe Ciocan a fost prefect �i pre�edinte al Consiliului Jude�ean Satu Mare. Firma a fost �n vizorul Cur�ii de Conturi �n 2009, dar, suspect, ministrul Borbely a intervenit pentru ca aceast� firm� s� ias� cu bine din aceste controale.

Leg�tura dintre Borbely �i clanul Ciocan era de notorietate pentru to�i cei din Ministerul Mediului �i nu numai care �tiau c� lucr�rile pentru �celebra� firm� din Negre�ti Oa� erau acordate, de fiecare dat� �cu dedica�ie�.

De altfel, procurorii DNA de la Oradea au �nceput, �nc� din 2009, cercetarea penal� �mpotriva lui Ioan Ciocan, unic asociat al firmei Lescaci Com SRL din Negre�ti Oa�, companie care a primit nu mai pu�in de18 lucr�ri de la �Apele Rom�ne� c�tigate de firm� �n timpul mandatului de la Mediu al lui Laszlo Borbely. Firma lui Ciocan zis �Noni� a devenit o prezen�� constant� la inunda�ii, ob�in�nd contracte de zeci de milioane de euro. Ani la r�ndul, aceast� firm� a c�tigat lucr�ri cu �ncredin�are direct� de la Apele Rom�ne, institu�ie subordonat� Ministerului Mediului.

Concret, �nainte de venirea lui Borbely la Mediu, firma negreștean� Lescaci adunase contracte �n valoare de 1,2 milioane euro din bani publici. Odat� cu numirea lui Borbely la c�rma ministerului, valoarea contractelor cu statul a crescut la 20 de milioane de euro �n doi ani. Doar ultimul contract primit de la Apele Rom�ne, semnat pe la �nceputul lui 2012, a adus un milion de euro �n bugetul societ�ții. Lescaci urma s� construiasc� mai multe poldere de-a lungul r�ului Bahlui, �n Moldova.

Curat amnezie

Cu un tupeu fantastic, Borbely a omis s� �i treac� �n declara�ia de avere �celebrul�apartament din Bucure�ti, achizi�ionat �mpreun� cu so�ia dar trecut pe numele cuscrei sale, Maria Vincze, precum �i v�nzarea unei case din T�rgu Mure�, cu tot cu teren, �n valoare de 30.000 de euro, c�tre Anton Molnar, om de afaceri. Curat amnezie! Mai ales c� cuscra ministrului Mediului a recunoscut �n fa�a procurorilor anticorup�ie c� locuin�a a fost pl�tit� de so�ii Borbely, ea nedispun�nd de suma de 80.000 de euro c�t a costat apartamentul conform actelor �ntocmite la notar.

Demisie din Guvernul MRU, dar ap�rat de senatori!

De�i obligat de premierul Ungureanu s� demisioneze, Borbely a continuat s� pozeze, cu un tupeu fantastic, �n victim�. De altfel, colegii din Senat au refuzat s� �i ridice imunitatea, apel�nd la tot felul de tertipuri. Ajuns la acea dat� �n plenul Camerei Deputa�ilor, Borbely a �sc�pat� de urm�rirea penal� dup� ce �edin�a a fost suspendat� din lips� de cvorum.
Procurorii anticoruptie nu au renun�at si au depus o noua cerere, dar Borbely a �scapat� pentru a doua oar� dup� ce at�t Comisia juridic�, c�t �i plenul Camerei Deputa�ilor au respins cererea de ridicare a imunit��ii sale.

Apropiat de Patriciu

Laszlo Borbely a fost numit de Patriciu �n anul 2001, drept administrator al companiei Ecomaster- Servicii Ecologice SA, controlat� de Rompetrol. �n Ecomaster, Borbely i-a avut colegi pe Victor Babiuc �i pe parlamentarul liberal pe atunci, Radu Spiridon Cojocaru, implicat ad�nc �n scandalul SAFI. Fiul lui Radu Spiridon Cojocaru, Alexandru, a fost numit de premierul T�riceanu (partener �i el �n afacerea SAFI), consilierul s�u personal, dup� care l-a desemnat administrator �n Fondul Proprietatea.

Contestat de filialele UDMR pe motiv de corup�ie

O petitie �mpotriva lui Borbely, semnat� de mai mul�i membri UDMR din jude�ul Harghita a fost lansat�, cu doar c�teva ore �nainte de ultimul Congres UDMR, desf�urat �n acest an. �n document sunt acuza�ii grave de corup�ie aduse lui Borbely . Concret, �n peti�ia semnat� de mai mul�i primari din Harghita se acuza corup�ia din interiorul partidului �i se condamna atitudinea tolerant� a conducerii Semnatarii au solicitat conducerii UDMR s� ia m�suri pentru ca imaginea Uniunii s� nu fie asociat� cu �imaginea corupt� a lui Borboly Csaba �i a grupului de ho�i pe care-l conduce�, �n caz contrar urm�nd s� fac� publice multe alte activit��i ilicite pe care acesta le-ar fi derulat �n ultimii ani,.
Mai mult, �n scrisoare se ar�ta c� oamenii de afaceri din Harghita ar fi obliga�i s� pl�teasc� comisioane de 10-15% din valoarea contractelor de lucr�ri pentru liderii UDMR. Bine�n�eles, conducerea udemerist� a preferat s� �l protejeze pe Borbely �i s� trag� sforile pentru ca acesta s� fie confirmat �n func�ia de vicepre�edinte politic al Uniunii!

Borbely este cunoscut ca unul dintre liderii UDMR care bat constant, �n ultimele luni, la poarta guvern�rii useliste, �n tentativa disperat� de a reintra �n ecua�ia Puterii. Jocul la dou� capete este, �ns�, o caracteristic� de necontestat pentru Borbely �i ceilal�i exponen�i ai g�tii politice udemeriste.

Justi�ia are datoria s� duc� p�n� la cap�t ancheta �n dosarele care �l vizeaz� pe Borbely. NUP-ul, sub influen�� politic�, nu este o solu�ie. Rapoartele pe Justi�ie privind Rom�nia arat� cu v�rf �i �ndesat acest lucru!

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) a acumulat datorii de peste trei milioane de euro, dintre care mai bine de un milion de euro reprezinta datorii catre furnizorii de energie electrica, gaze, apa, societatile de cablu si cele de salubritate.


Reprezentantii Administratiei Nationale a Penitenciarelor au aratat ca ANP inregistra, la inceputul lunii iunie, datorii totale in valoare de 14.800.000 de lei, adica aproximativ trei milioane de euro, in special catre furnizori de alimente si medicamente, benzinarii si furnizori de utilitati, scrie Mediafax.

"Suma reprezinta datoriile curente ale sistemului penitenciar, datorii ce au fost achitate partial in cursul lunii iunie din alocatii de la bugetul de stat si din venituri proprii", au precizat oficialii ANP.

Din suma datorata de Administratia Nationala a Penitenciarelor, peste cinci milioane de lei sunt datorii la furnizori de utilitati, printre care E.ON, Electrica, GDF Suez, Aquaserv, ENEL, dar si la firmele de salubrizare Rosal si Supercom.

Potrivit ANP, o problema in achitarea datoriilor sistemului penitenciar a fost inregistrata in cursul lunii mai, "situatie ce a fost remediata partial prin suplimentarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2013 al sistemului administratiei penitenciare cu suma de 10.000 mii lei la titlul II �Bunuri si servicii� din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului cf HG 277/21.05.2013".

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Unul din patru detinuti din penitenciarele romanesti presteaza zilnic activitati lucrative si ajunge sa castige sume decente intr-o luna, potrivit datelor furnizate Wall-Street.ro de catre Administratia Nationala a Penitenciarelor.


In anul 2012 Administatia a incasat 29,6 milioane de lei din munca prestata de persoanele private de libertate.

La sfarsitul anului 2012 in unitatile subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP) se aflau 31.817 persoane private de libertate, in crestere de la 30.694 detinuti in anul anterior.

Zilnic, anul trecut au lucrat in medie 8.054 de persoane private de libertate.

"Persoanele private de libertate au fost folosite la munca in anul 2012 preponderent pentru munci necalificate in constructii si agricultura, dar gama activitatilor desfasurate in alte domenii este foarte variata, respectiv salubrizare, reciclare, intretinere spatii verzi, sapaturi, tamplarie, croitorie, confectionat incaltaminte, ambalaje, confectii metalice, mobilier, legatorie, panificatie, prelucrare a lemnului, tamplarie PVC, etc", se arata in datele ANP.

Cat castiga detinutii care muncesc
Persoanele private de libertate beneficiaza de program normal de lucru de 8 ore pe zi, timp de 40 de ore pe saptamana, cu doua zile consecutive de repaus saptamanal.

In 2012 remuneratia medie a unei persoane private de libertate a fost de 826 de lei pe luna, respectiv 4,88 lei pe ora.

"Din aceasta suma, persoanei private de libertate ii revine o cota de 40%, venit impozabil. Restul de 60% revine Administatiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii folosite pentru imbunatatirea conditiilor de detentie", potrivit ANP.

Mai mult, in functie de varsta persoanei private de libertate, durata programului zilnic de lucru, munca prestata in timpul noptii sau caracterul remunerat/neremunerat al muncii prestate se considera ca executate in vederea acordarii liberarii conditionate un numar de 0,25, 0,33, 0,5 sau o zi pentru fiecare zi de munca.

"Urmare a muncii prestate, persoanele private de libertate pot fi propuse pentru liberare conditionata inaintea executarii fractiei din pedeapsa prevazuta de codul penal", conform datelor ANP.

Cum pot apela firmele la serviciile detinutilor
Persoanele private de libertate nu pot fi angajate de operatorii economici, iar acestia nu au calitatea de angajatori pentru persoanele private de libertate. Cu toate acestea, operatorii economici pot incheia contracte de prestari servicii cu penitenciarul, care au ca obiect realizarea unor produse sau lucrari prin munca persoanelor private de libertate.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

asemenea aberatii se pot intampla numai intr-o tara condusa si administrata de imbecili si incompetenti....cum poti califica statul si conducatorii sai , atunci cand puscariasii o duc mai bine decat oameni simpli,normali, cinstiti si corecti....auzi 826 de lei castiga un parnaias care-a comis cine stie ce infractiune si nici nu plateste intretinere,lumina sau mancare....si-un om aflat in libertate primeste de multe ori 700-750 de lei din care trebuie sa achite utilitatile si sa mai si manance....


la puscarie cu toti infractorii de tranzitie....huideo.....

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

CU CINE TE ASEMENI,TE ADUNI !.CE-I CARE AU COLOANA VERTEBRALA PLEACA !,MOLUSTELE RAMAN!.

Autoritatile l-au pierdut DIN NOU pe Omar Hayssam: Politia nu stie unde se afla
ANP si Politia Capitalei au comunicat Tribunalului ca "nu se stie locul in care se afla" Omar Hayssam.




Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) si Politia Capitalei au comunicat Tribunalului ca "nu se stie locul in care se afla" Omar Hayssam, astfel ca acesta nu a putut sa fie adus marti la instanta pentru judecarea dosarului in care procurorii DIICOT il acuza de inselaciune si delapidare.

Tribunalul Bucuresti a luat in discutie, marti, dosarul in care Omar Hayssam este acuzat de inselaciune si delapidare, relateaza MEDIAFAX.

La inceputul sedintei de judecata a fost citit referatul cauzei, iar grefierul a anuntat ca la dosar, in urma unor demersuri facute luni de Tribunalul Bucuresti in vederea citarii lui Omar Hayssam, prin intermediul ANP si Politiei Capitalei, cele doua institutii au remis raspunsuri prin care arata ca "nu se stie locul in care se afla" sirianul.

In acest context, avocatii inculpatilor au cerut amanarea judecarii cauzei, pe motivul lipsei procedurii de citare cu Omar Hayssam.


Omar Hayssam a fost predat Politiei Romane, vineri dimineata, anunta purtatorul de cuvant al sefului statului, Bogdan Oprea, precizand ulterior ca acesta se afla in arestul Politiei, fiind predat politistilor la ora 6.40.

Ulterior, in aceeasi zi, ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, declara ca Omar Hayssam a fost dus in Arestul Politiei Capitalei, precizand ca nu poate da amanunte privind operatiunea de aducere in tara a sirianului si nici de unde a fost adus acesta.

Si Inspectoratul General al Politiei Romane (IGPR) anunta, vineri, ca Hayssam a fost dus intr-un centru de retinere si arest preventiv al Politiei Romane, pe baza celor trei mandate de executare a pedepselor cu inchisoare emise pe numele lui, pentru terorism, bancruta frauduloasa si inselaciune.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

L-au dus acum la Rahova

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-07-23 13:20:29L-au dus acum la Rahova

l-ai vazut tu....sigur nu erau imagini de arhiva....???

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

A zis la noutati sfaramatoare

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-07-23 13:29:50A zis la noutati sfaramatoare

toate-s noi....si vechi is toate....


,,Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ram�i la toate rece.''

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Sa angajam uncriminal sa ii ucida pe toti... Sau sa nai platim taxe s i impozite sa vedem ce mai mananca nenorocitii astia .....

Serial CR: S�pt�m�na �i escrocul! Ast�zi: Attila Verestoy!

Verestoy Attila conduce deta�at �n topul veteranilor din Parlament. Reales, �n 2012, �ntr-un colegiu din Harghita, Verestoy se afl� la al �aptelea mandat de senator. Putred de bogat, cunoscut sub poreclele de �Drujba lui Dumnezeu�, Groful defri��rii p�durilor� sau �Kerestoy� pentru modul diabolic �n care a devalizat p�durile din Harghita �i Covasna, udemeristul a reu�it s� ob�in� de-a lungul anilor o avere uria�� estimat�, la finele anului trecut, la aproximativ 75 de milioane de euro. De altfel, �n ultimii 15 ani, Verestoy se afl� mai mereu �n topurile celor mai boga�i politicieni. Considerat eminen�a cenu�ie a UDMR, caracterizat de o duplicitate �i o ipocrizie cras�, dominat de un tupeu f�r� limite, acesta a reu�it s� controleze toate conducerile UDMR, bucur�ndu-se astfel de imunitate parlamentar� �i protec�ie politic� la cel mai �nalt nivel. Verestoy este cunoscut ca un personaj controversat, chiar diabolic care se pliaz� perfect pe proverbul �tace �i face�, profit�nd, de altfel, din plin de rela�iile pe care le de�ine la v�rful politicii. Juc�nd mereu la mai multe capete politice, Verestoy a reu�it s� scape, de fiecare dat�, prin ochiurile suspect de largi, �n cazul s�u, al �n�vodului justi�iei postdecembriste� care a preferat �i prefer�, la comand� politic�, s� prind� doar anumi�i �pe�ti mari�. Interesant este faptul c� udemeri�tii, afla�i la guvernare �n mai toate ecua�iile politice posibile, au vizat deschis Ministerul Mediului, Apelor �i P�durilor. Cunosc�torii �tiu de ce. Iar Verestoy, implicat direct, cu at�t mai mult!

De la politic� la afaceri �i retur

�ncepute in 1991, la un an dupa intrarea sa �n politica, afacerile derulate de Verestoy au acoperit domenii largi precum industria prelucr�rii lemnului, agricultura, produse chimice, alcool, comunica�ii, transporturi, mass-media, investi�ii financiare etc.

El �i-a administrat singur toate afacerile p�n� c�nd legea i-a interzis explicit acest lucru �i calitatea de senator a devenit incompatibil� cu aceea de administrator al unei firme. Ulterior, aprope toate afacerile sale au fost preluate, spre administrare, de c�tre sotia �i fiul sau (Attila Verestoy jr.). Mai trebuia amintit din start faptul c� senatorul Verestoy s-a specializat ca membru al Comisiei Parlamentare de Control al SRI, o func�ie extrem de important� pentru cei care stiu c� informa�ia �nseamn� enorm in politic� �i afaceri. A de�inut totodat� �i func�ii importnate �n Biroul Permanent al Senatului.

Ajuns senator, Verestoy a debutat �n afaceri �mpreun� cu cumnatul sau Ferenczy Karoly, cu care a fondat firma �Ivo� SRL la Odorheiu-Secuiesc. Primele afaceri profitabile ale lui Attila Verestoy au fost f�cute cu cherestea dar p�n� la afacerile cu lemn Attila �i-a f�cut m�na �i cu alte �mizilicuri�. �n 1993 a intrat �n afaceri cu produse agricole, fond�nd firma �Hellas Primex� SRL la Bucure�ti, dar nu a f�cut mare br�nz� cu �Hellas�. Ulterior, �n 1994, a fondat o alt� societate �Vand P Invest� Bucure�ti, care se ocupa de consultan�� �i management �n afaceri. A reu�it s� ob�in� administrarea fabricii de mobila �Famos� din Odorheiu-Secuiesc, unde de�inea controlul politic �i a mai �nfiin�at imediat, �mpreuna cu nelipsitul cumnatel, Ferenczy Karoly, la Odorhei, o firma �Metwooplast-Sat� SRL, orientat� clar spre afacerile cu cherestea.

Potrivit presei centrale, o afacere de la �nceputul anului 2005 a atras �ns� aten�ia procurorilor DNA, cea prin care sindicatul de la Po�ta Rom�n� cump�ra tichete de mas� de la compania senatorului, Hungastro (v�ndut� ulterior concernului francez Accor), banii provenind de la Po�t� �n baza unui contract fictiv. Tranzac�iile dintre sindicat, compania Po�ta Rom�n� �i Hungastro, de ordinul zecilor de miliarde de lei lunar, au fost suspectate de evaziune fiscal�.

Celebru pentru defri��rile de p�duri �i afacerile cu cherestea

Senatorul UDMR este celebru pentru afacerile cu cherestea, �ns� a investit �i la burs�, ob�in�nd astfel venituri nete de milioane de euro. La mijocul anilor 1990, numele s�u a fost legat de exploatarea p�durilor din Harghita �i Covasna.

De altfel, implicarea senatorului UDMR �n defri��rile masive din mai multe jude�e din �ar�, face obiectul unui stufos dosar la care procurorii DNA lucreaz�, din p�cate, de prea mult� vreme. Procurorii verific� modul �n care au fost t�iate p�duri �ntregi din jude�ele Harghita �i Covasna, �n timpul guvern�rii PSD din perioada 2000 � 2004, dar si implicarea lui Verestoy �n defri��rile care au avut loc, �n anii urm�tori, �n alte jude�e ale ��rii precum Bac�u, Neam�, Suceava sau Boto�ani. Este vorba despre afaceri cu multe zerouri �n coad� derulate prin patru firme, aflate pe numele cumnatului lui Attila Verestoy, Ferenczy Karoly.

�n dosar pe l�ng� numele senatorului UDMR, mai apar �i alte nume grele printre care cel al lui Hrebenciuc, Vanghelie �i fostul senator PSD, C�t�lin Voicu. Traficul de influen�� pentru mu�amalizarea unor anchete �i dosare au atins cele mai �nalte paliere politice. Vom vedea, �ns�, dac� procurorii DNA vor reu�i s� �l trimit� pe Verestoy acolo unde �i este locul: �n fa�a instan�ei!

Mare lupt�tor pentru drepturile minorit��ilor maghiare, Verestoy, a tuns mii de hectare de p�duri. Cu protec�ie politic�. Cu un tupeu biling, defri�atorul udemerist de p�duri continu� s� sus�in�, �n dispre�ul legii �i al realit��ii, c� el a respectat legea.

De altfel, prin 2010, �eful Administra�iei Bazinale Mure�, Teodor Giurgea, �l acuza pe senatorul Verestoy Attila c� este �vinovatul num�rul unu de desp�duriri� �n jude�ul Harghita, apreciind c�, din cauza acestora, au fost probleme mari �n zon�, la inunda�iile din prim�vara acelui an �i nu numai. �Din cauza acestor desp�duriri masive care s-au f�cut am avut probleme extraordinar de mari�, se pl�ngea Giurgea. Dar, �n ciuda acestor acuza�ii, udemeristul �i ga�ca din jurul s�u au continuat s� defri�eze p�durile Rom�niei.

Cel mai bogat senator

Senatorul Verestoy de�ine 13 milioane de titluri FP, evaluate la aproximativ 7 milioane de lei, �n compara�ie cu cele 41,2 milioane de ac�iuni pe care le avea la �nceputul lunii noiembrie a anului trecut, conform declara�iei de avere publicate pe site-ul Senatului.
Valoarea total� a portofoliului pe care Verestoy Attila �l de�ine pe BVB se ridic� la 35,3 milioane de lei. Printre altele, senatorul are ac�iuni la toate cele cinci societ��i de investi�ii financiare, precum �i la Transgaz �i Banca Transilvania. De asemenea, Verestoy are plasamente de milioane de euro �n societ��i str�ine, cum ar fi cel de 1,5 milioane de euro �n compania elve�ian� Eurorailway Holding sau �n diverse companii din Ungaria.
Conform declara�iei de avere din 2012, senatorul Verestoy mai de�ine, �mpreun� cu so�ia, �ase terenuri �n Bucure�ti, Ilfov �i Harghita, �apte imobile � dintre care patru �n Capital�, dou� �n Harghita �i unul �n Ilfov, dou� automobile, bijuterii �n valoare de 58.000 de euro �i tablouri de 25.000 de euro, aproape 10 milioane de euro �n conturi �i alte c�teva milioane de euro �i de lei �n ac�iuni la societ��i �nchise, 40.000.000 de forin�i �n b�nci �i, �mpreun� cu so�ia, un portofoliu de peste 32.000.000 de milioane de lei �n ac�iuni la societ��i listate pe burs�.

Tun de 10 milioane de euro dat la Burs�. �n doar 19 minute!

Senatorul UDMR, Attila Verestoy, ar fi c�tigat la Burs� 10 milioane de euro �n numai 19 minute �n �edin�a de tranzac�ionare de pe 28.03.2006. Udemeristul este acuzat ca i-ar fi castigat ilegal, �la pont�. Pre�edintele BVB ar fi trebuit s� opreasca acea tranzac�ionare deoarece �n Parlament se vota legea SIF-urilor ce influen�a �n mod direct tranzac�ionarea, iar Verestoy, ca senator, ar fi profitat de acest lucru cunoscand varianta final� a legii ce urma s� fie adoptat�.
Astfel, Verestoy s-a folosit de informa�iile ob�inute prin natura func�iei, a v�ndut c�nd titlurile se tranzac�ionau la un pre� bun si a cump�rat dupa ce acestea au sc�zut cu 9%, sc�dere datorat� legii adoptate �n Parlament.
Cu un tupeu fantastic, udemeristul a declarat c� el tranzac�ioneaz� zilnic astfel de titluri, c� informa�iile erau publice, ba mai mult, el nici m�car nu a participat la votul din Parlament.�n ciuda acestor declara�ii, mai mul�i anali�ti bursieri au precizat c� �edin�a de tranzac�ionare trebuia suspendat�, fiind mai mult dec�t evident, conflictul de interese �n cazul Verestoy. Ba mai mult, �n ��ri europene precum Fran�a, Spania �i Italia, cei care devin parlamentari trebuie s�-�i v�nd� ac�iunile neav�nd dreaptul s� mai joace pe Bursa.
Sunt de notoerietate cazurile fostului premier francez, Baladure, si cel al magnatului italian, Silvio Berlusconi, care �i-a v�ndut Mediasetul cu 4 miliarrde de euro �n momentul �n care a intrat �n Parlamentul italian.

Miliarde la minut cu ac�iunile Rompetrol

�n aprilie 2004 senatorul Attila Verestoy s-a num�rat printre protagoni�tii ingenioasei specula�ii pe pia�a de capital cu ac�iunile Rompetrol (RRC), al�turi de Camelia Voiculescu (fiica lui Dan Voiculescu), Sorin Ro�ca St�nescu, C�lin Popescu T�riceanu �i al�ii. Declan�at� pe 7 aprilie 2004, tranzac�ia cu ac�iuni Rompetrol a adus protagoni�tilor, �n doar c�teva minute, c�tiguri de zeci �i sute de miliarde de lei. De exemplu, un off-shore din Cipru, Saltville Ltd., a cump�rat �ntr-un minut (�ntre orele 10:09 -10:10) un miliard de ac�iuni la pre�ul de 116 lei bucata, �i dup� �apte minute a v�ndut 550 milioane ac�iuni cu pre�uri cuprinse �ntre 250 �i 300 lei bucata, ob�inand un profit de 22 miliarde lei, plus 450 milioane actiuni in portofoliu. Printre cei care au cumparat atunci de la Saltville, la pretul de 250-300 lei actiunea, s-au aflat Camelia Voiculescu (478 milioane actiuni) si Attila Verestoy (63 milioane actiuni). Senatorul UDMR a vandut, la randul sau, o parte din actiuni la un pret dublu (intre 657 si 770 lei actiunea) si a realizat rapid un profit de 7,7 miliarde lei ramanand si cu 28 milioane de actiuni in portofoliu. Ulterior, Attila Verestoy a declarat ca totul a fost corect si la vedere. �Am cumparat si am vandut mai multe actiuni de pe piata libera, a spus Verestoy. Da, am cumparat in 7 aprilie cu 300 de lei� � a declarat Attila Verestoy. Singurul secret nedezvaluit de liderul UDMR a fost modul in care a ghicit ca trebuie sa se afle la locul potrivit, in momentul potrivit, alaturi de grupul restrans, select si potrivit de speculatori pe piata de capital�.

Via�� de nabab

Attila Verestoy duce o adev�rat� via�� de nabab. Domeniul s�u din jude�ul Ilfov, construit pe malul lacului Snagov, se �ntinde pe circa 13.000 de metri p�tra�i, iar vila arat� ca ie�it� din filmele SF. Cu multe milioane de euro �n conturi, Attila Verestoy �i permite s� cheltuie averi pe confortul propriu. Cel pu�in asta po�i spune c�nd vezi ce domeniu �i-a tras �n Vl�diceasca, Ilfov.

Pe malul lacului Snagov, Verestoy �i-a ridicat o adev�rat� fort�rea��. Pe un teren de peste 13.000 mp, cump�rat pe buc��i �n 2001, 2002 �i 2005, senatorul �i-a ridicat un �palat�, pe circa 1.000 m.Vila a r�s�rit probabil �n locul celei trecute �n declara�ia de avare, de 155 mp, cump�rat� �n 2002, o dat� cu o bucat� de teren de 4.900 mp.

Construc�ia pare din revistele SF, cel mai probabil fiind ideea unui arhitect �i este f�cut� �n mare parte din lemn, doar proprietarul este supranumit �regele cherestelei�.15 camere p�zesc domeniul. Domeniul lui Verestoy este monitorizat video, dar supravegheat �i de agen�i de paz�. De la poarta principal� �i p�n� la intrarea �n vil� sunt aproximativ 100 de metri, iar senatorul are posibilitatea s� intre cu ma�ina direct �n garajul lipit de cas�.

Din moment ce are ie�ire la lac, Verestoy nu putea s� nu-�i construiasc� �i un ponton, care poate ad�posti dou� b�rci. De la intrarea principal� �i p�n� la vil� sunt 100 de metri. Un asemenea domeniu nu putea fi l�sat f�r� supraveghere, a�a c� senatorul �i-a montat din loc �n loc, pe gardul �nalt de doi metri, camere performante de supraveghere, dar are angaja�i �i agen�i de paz�. �n curte, se mai afl� o cas� de dimensiuni mai mici, pentru oaspe�i sau angaja�i.

Ce face Justi�ia?

Este aparent inexplicabil modul �n care organelle de anchet� se b�lb�ie �n cazul dosarelor care �l vizeaz� pe Attila Verestoy. P�rghiile politice create de acesta, cu ramifica�ii la v�rful tuturor centrelor de putere, politice sau non-politice, i-au oferit acestuia protec�ia la care viseaz� orice �escroc� de talia lui Verestoy. Cu toate acestea, banii, protec�ia politic� �i influen�a senatorului udemerist nu ar trebui s� reprezinte o piedic� �n calea unei Justi�ii ce se pretinde independent� �i imun� la influen�a deciden�ilor zilei. B�taia de joc la adresa Rom�niei nu poate continua la nesf�r�it!

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Serial CR: S�pt�m�na �i escrocul! Ast�zi: Mircea Toader!
Mircea Toader, liderul deputa�ilor PDL, este perceput ca un veritabil baron �n zona Gala�iului. Implicat p�n� peste cap �n afaceri controversate, de la return�ri ilegale de TVA, p�n� la tunurile date statului �n �parteneriat� cu �b�ie�ii de�tep�i din energie�, Mircea Toader este un mafiot greu, c�ruia Portul Fluvial Gala�i i s-a p�rut prea mic �i ca atare si-a �ntins tentaculele c�tre Compania Na�ional� Administra�ia Porturilor Maritime Constan�a, care administreaz� toate porturile maritime din Rom�nia.

Interesele sale majore, arhicunoscute �n zon�, sunt �n domeniul energetic �i transport naval. Are o rela�ie special� cu Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor �i lider PDL. Afacerile personale dar �i ale apropia�ilor s�i au curs pe un tren ascendent, mai ales, �n perioada mandatelor de ministru ale lui Boagiu.

Imediat dup� evenimentele din decembrie 1989, Mircea Toader a ocupat func�ii importante, printre care, cele de Director General la �ntreprinderea de naviga�ie Fluvial� NAVROM Gala�i, Director Grup Nave Fluviale PETROMIN SA Constan�a sau Director General la S.C. TRANS EUROPA S.A. Gala�i. Afacerile derulate, mai ales, �n domeniul transportului naval l-au propulsat pe Toader �n politica la nivel �nalt. Astfel c� func�iile politice au curs una dup� alta: vicepre�edinte al Consiliului Jude�ean Gala�i, secretar de stat �n MAI �i nu �n ultimul r�nd deputat. Cu trei mandate la activ p�n� acum! Ultimul, ob�inut doar �n urma redistribuirii la nivel na�ional a voturilor �i a trocului liderilor politici, �n contextul �n care g�l��enii nu prea s-au �nghesuit s� �l voteze pe arogantul Toader.

A mai fost lider al pedi�tilor �i mai apoi pedeli�tilor din jude�ul Gala�i, �ef al deputa�ilor PDL, secretar executiv �i chiar vicepre�edinte al PDL la nivel na�ional. Este perceput �n Modrogan ca un politician f�r� scrupule, capabil s� fac� orice pentru bani, condus din umbr� de so�ia sa, implicat�, la r�ndul s�u, de-a lungul anilor �n numeroase scandaluri. Este alunecos, ipocrit, cu un tupeu f�r� limit�, incapabil s� priveasc� mai departe de propriile interese financiare �i politice. Are credibilitate redus� �n partid , dar mai ales �n r�ndul popula�iei! S-a remarcat prin discursurile ipocrite �inute �n diferite talk-show-uri �i conferin�e de pres�, �n dispre�ul concedierilor �i a reducerilor bugetare din perioada guvernelor portocalii.

De la tunuri imobiliare la afaceri cu �energie ieftin�

Finul s�u, omul de afaceri Adrian Com�a �i Florin Radu, asociat �n afaceri cu Toader, controleaz� compania Euro-Pec. Aceasta a fost implicat� �n cump�rarea de energie ieftin� de la Hidroelectrica �i se afl� pe lista select� a b�ie�ilor de�tep�i din energie.

Tot Adrian Com�a, finul lui Toader, apare implicat �ntr-o afacere imobiliar� suspect� la Administra�ia Porturilor Maritime Constan�a. Tat�l fostului prefectului de Constan�a, Claudiu Palaz, a cump�rat 60.000 de metri p�trați de teren de la o persoan� privat� cu 150 de mii de euro. Palaz a v�ndut apoi terenul firmei lui Com�a pentru 3,1 milioane de euro pentru ca acesta s� v�nd� la r�ndul lui, contra sumei de 422 de mii de euro, 6.000 de metri p�tra�i c�tre Administra�ia Porturilor.

Apoi, cu banii �ncasa�i de la Port, Com�a a concesionat o alt� suprafa�� de teren tocmai de la Administra�ia Porturilor, pentru a construi o dan�, semn c� apropia�ii lui Toader erau extreme de interesa�i s� scoat� un profit maximal din afacerile maritime.Banii de investi�ii nu vor fi o problem�. Din energie, apropia�ii lui Toader, printre care se num�r� �i pedelistul Toader, fac anual, profituri de milioane de euro.

Potrivit unor anchete prezentate de presa central�, Mircea Toader este acuzat de implicare �n ramburs�ri ilegale de TVA. Societatea �Agroport�, suspectat� de rambursari ilegale de TVA, a fost administrat� chiar de c�tre Mircea Nicu Toader �nainte ca acesta s� intre �n politic�. Nora sa, Ioana Constan�a Toader, este cenzor �i membru �n Consiliul de Administra�ie al unei firme suspectate de ramburs�ri ilegale de TVA.�Afacerea� a iesit la iveal� �n urma unui control efectuat prin 2010, la Direc�ia General� a Finan�elor Publice (DGFP) Gala�i, de c�tre auditorii Camerei de Conturi a jude�ului Galati.

Afaceri de milioane de euro cu Administra�ia Portului Constan�a

De asemenea, Mircea Toader �i fostul prefect pedelist de Constan�a Claudiu Palaz au f�cut afaceri de milioane de euro cu Administra�ia Portului Constan�a.

Compania Na�ional� Administra�ia Porturilor Maritime Constan�a este unul din obiectivele economice de importan�� strategic�. Compania administreaz� toate porturile maritime rom�ne�ti �i are sediul �n Portul Constan�a. Iar Toader a �tiut foarte bine acest lucru. De altfel, interesele financiare ale pedelistului �i ale familiei fostului prefect const�n�ean sunt bine cunoscute �n zon�.

Una dintre afacerile �n care filiera �Toader� �i-a demonstrat eficien�a �n a face bani din combina�ii cu statul este afacerea �Podul� din portul Constan�a. Ma�in�ria pus� la punct �n laboratoarele PDL a vizat un proiect util pentru infrastructura rutiera din Portul Constan�a din care s� se scot� ni�te bani �i pentru pu�culi�a b�ie�ilor de�tep�i. Cu aceast� dubl� motiva�ie s-a trecut la construc�ia unui pod peste Canalul Dun�re-Marea Neagr�. �n vara anului 2008, proiectul a fost anun�at de Compania Na�ional� Administra�ia Porturilor Maritime Constan�a SA �i urma s� fie finan�at din fonduri europene �i fonduri proprii. Detaliile tehnice ale proiectului erau cunoscute �ntr-un cerc restr�ns. Unul dintre cei care a profitat de acest proiect a fost ex prefectul de Constan�a, Claudiu Iorga Palaz, eliberat din func�ie dup� dezv�luirile din �Jurnalul Na�ional� �ntr-una din ultimele �edin�e ale Guvernul Ungureanu.

Pe 8 iulie 2009, Palaz Gheorghe, tat�l fostului prefect al jude�ului Constan�a, Claudiu Iorga Palaz, pe atunci subprefect, a cumparat de la Dilancea Stefan 85% din de parcela de 67.785 cu 150.000 de Euro, adica 2,6 Euro/mp. Pe 30 iulie 2008, Gheorghe Palaz a v�ndut acela�i teren societ��ii Trans Pec Leasing Gala�i cu pre�ul de 3 185 000 Euro. Adic� 46,98 Euro/mp. �n doar 22 de zile Gheorghe Palaz, prin aceast� v�nzare, a ob�inut un profit de 2.557.250 Euro. Pe 18 martie 2011, Trans Pec Leasing Gala�i a v�ndut 5860 mp c�tre CN APMC SA cu 422 543 Euro, adic� 72,10 Euro/mp. Doar pentru aceasta parcel� Trans Pec a avut un profit de 147.241 de Euro. Celebra sintagm�: �Cine de�ine informa�ia, de�ine puterea� a fost valabil� pentru Claudiu Iorga Palaz dar �i pentru Mircea Toader. Democrat liberalul a pus la punct, prin interpu�i, o afacere profitabil� pentru un grup de firme din Gala�i care este controlat de finul s�u, Adrian Marcel Com�a. �n c�tig a ie�it familia Palaz, care la momentul tranzac�iei era subprefect de Constan�a, iar dup� ce t�t�l s�u a �ncasat milioanele de euro a ajuns prefect al jude�ului Constan�a. Activitatea Companiei Na�ionale Administra�ia Porturilor Maritime Constan�a a fost blocat� de grevi�ti dou� luni �i jum�tate. Sindicatele portuare s-au mobilizat �i au blocat intrarea �n companie. Cel vizat de protestatari a fost Aurelian Popa, directorul companiei. Demisia acestuia a fost confirmat� de Consiliul de Administra�ie al CN APMC �i �ntr-un final criza dintre sindicali�ti �i Administra�ia Porturilor Maritime s-a stins. Toate revendic�rile sindicali�tilor portuari au fost acceptate de Ministerul Transporturilor �n timpul mandatului ministrului Alexandru Nazare. Demisia lui Popa r�m�sese singura revendicare, iar realitatea a ar�tat c� acesta a fost unealta perfect� pentru filiera lui Mircea Toader. Popa trebuia s� asigure finan�area pentru finalizarea afacerii �Podul� �i mai avea ca tem� preg�tirea terenului pentru privatizarea Administra�iei Porturilor.

�Totul pentru bani!�, miza g�tii din jurul lui Toader

Circul a continuat, �n condi�iile �n care ga�ca lui Toader nu avea de g�nd s� renun�e la afacere �i uria�ul profit. Imediat a avut loc o nou� Adunare General� a Ac�ionarilor CNAPMC �n care s-a pus la punct �lucrarea� �nceput� de b�ie�ii de�tep�i prin �cozile lor de topor� din port. �n aceast� sedin��, reprezentantul Prim�riei Constan�a �i cel al Fondului Proprietatea au votat modificarea Statutului CNAPMC. Reprezentantul Ministerului Transporturilor a lipsit de la aceast� �edin�� AGA. El ar fi trebuit s� apere interesele �i patrimoniul statului. Pe 29 martie, a fost convocat� o nou� AGA, numai c�, �ntre timp, a fost numit Mircea Staicu ca reprezentat al statului �n AGA CNAPMC. El mai de�inea �i func�ia de secretar general adjunct �n Ministerului Transporturilor �i Infrastructurii. Despre Mircea Staicu se vehiculeaz� c� ar fi omul lui Mircea Toader. �n aceast� �edin�� Mircea Staicu a votat la r�ndul s�u schimbarea statutului CNAPMC, iar directorul Aurelian Popa a fost reconfirmat pe func�ie p�n� �n 2015 (?! )

Pe scurt b�ie�ii de�tep�i, �n frunte cu pedelistul Toader, preg�teau terenul pentru finalizarea afacerilor. Prin modific�rile propuse la statutul CNAPMC SA se creaz� o bre�� prin care se pot externaliza mai multe servicii ale Administra�iei Porturilor �i se introduce posibilitatea gaj�rii activelor companiei peste limita de 50% din valoarea contabil�. De asemenea se introducea votul prin coresponden�� sau prin mijloace electrnice �i luarea unor decizii �n situa�ii excep�ionale f�r� consensul tuturor ac�ionarilor. Una dintre cele mai interesante modific�ri era cu privire la desemnarea directorului CNAPMC, care nu mai era numit prin ordin al ministrului transporturilor. M�sura era inventat� de Popa pentru ca dup� schimbarea guvernului el s� fie securizat pe func�ia de director al CNAPMC. �n acela�i registru, noul statut prevede c� directorii nu pot fi ac�iona�i �n justi�ie dec�t cu aprobarea AGA. Mai exact, dac� se stabile�te un prejudiciu �n sarcina directorului, acesta nu poate fi trans la raspundere penal dec�t dac� ac�ionarii doresc �i stabile�te AGA. �n condi�iile �n care era nevoie de finan�are pentru afacerea �Podul� care �i-a m�rit artificial pre�ul �i se mai urm�rea �i externalizarea altor servicii cum ar fi utilit��ile �n Portul Constan�a, Uzina Electric� �i altele, Aurelian Popa a devenit indispensabil pentru �b�ie�ii de�tep�i�. Dar Mircea Toader mai avea �i alte interese. Pe terenul din zona Agigea, de aproximativ 60 000 de metri p�tra�i ce apar�ine Trans Pec Leasing IFN, aflat �n administrarea SC Trans Europa Management SA Gala�i, se prefigureaz� un proiect de anvergur�. Dup� ce �n martie 2011, Trans Pec Leasing a v�ndut la CN APMC 5800 de metri p�tra�i, din terenul cump�rat de la Gheorghe Palaz, cu un profit bunicel, la sf�r�itul lui noiembrie 2012, Trans Pec Leasing a solicitat CN APMC s�-i concesioneze parcela num�rul 10, �n suprafa�� de 8642 mp care se �nvecineaz� cu cei 60 000 de metri p�tra�i ai companiei �i cu cheiul Canalului Dun�re-Marea Neagr�. De asemenea Trans Pec a mai solicitat construirea unei dane duble de acostare �n zona cheiului anterior men�ionat �i pe considerentul c� CN APMC avea �n plan m�rirea ad�ncimii �enalului navigabil �n zon� de la �apte la nou� metri. Astfel se crea posibilitatea oper�rii navelor mari �i se d�dea valoare terenului de 60 000 de metri p�tra�i care va avea acces la podul rutier �i c�ile de acces c�tre Autostrada Soarelui. Danele de acostare solicitate de Trans Pec Administra�iei Porturilor Maritime care sunt chiar �n zona maritim� a canalului �i f�ceau din aceast teren amplasamentul ideal pentru un terminal de cereale �i �ngr��minte. Iar profitul g�tii �n care se afla �i Toader era pe m�sur�!

Conexiuni financiare �i politice cu b�ie�ii de�tep�i din energie

Mircea Toader a intrat �n r�ndul �b�ie�ilor de�tep�i� din curtea PDL, dup� ce a ales o form� camuflat� pentru afacerile cu energie electric�. Liderul grupului parlamentar PDL din Camer� este p�rta� la o afacere cu energie, cump�rat� ieftin �i rev�ndut� cu profit bun, prin firma unui apropiat. �n clasamentul celor mai profitabile firme rom�ne�ti, emis recent de o revist� economic�, anul trecut se afla �ntre primele 50 de pozi�ii �i firma g�l��ean� Euro-PEC SA, cu un profit net pe anul trecut ce se apropie de 200 miliarde lei vechi. Euro-PEC SA are ca obiect de activitate �distribu�ia �i comercializarea energiei electrice� �i vinde anual, dup� afirma�iile ac�ionarului principal, Adrian Marcel Com�a, �n jur de 900-1.000 GW, cam c�t jum�tate din produc�ia unei termocentrale mari. Chiar din primul an de tranzac�ionare a energiei electrice, Euro-PEC a avut rezultate economice remarcabile, dup� cum reiese din datele de la Registrul Comer�ului: cifra de afaceri de 1.800 miliarde lei vechi, cu un profit brut de 150 miliarde lei vechi �i profitul net de 130 miliarde lei vechi.

Succesul lui Adrian Com�a, care nu avea o experien�� anterioar� �n domeniul energiei electrice, se datoreaz� implic�rii secretarului de stat din MAI pe atunci, democratul Mircea Toader, care se ocup� chiar de domeniul energiei. Despre leg�tura cu Mircea Toader, Adrian Com�a spune c� este doar o prietenie care �i leag� din 1996 �i care nu are leg�tur� cu lumea afacerilor. Afirma�iile patronului Euro-PEC sunt infirmate de mai multe �coinciden�e�. �n primul r�nd, sediul firmei lui Com�a este lipit de cel al firmei lui Mircea Toader, Trans Europa SA, func�ion�nd �n aceea�i cl�dire. Mai mult, asociatul de �ncredere al secretarului de stat Mircea Toader, Florin Radu, numit de politicianul democrat administrator al firmelor Agroport SA, Trans Europa Management SRL �i Trans Europa SA (av�nd ca asociat Petromin SA, firm� prins� �n dosarul �Flota�), apare ca cenzor permanent (omul care are tot controlul financiar) la Euro-PEC SA. De altfel, Com�a �i Radu sunt asocia�i �n firma Trans Leasing �i locuiesc �n aceea�i vil� cu dou� apartamente. Secretarul de stat Mircea Toader nega, la r�ndul s�u, leg�tura evident� dat� de influen�a politic� �n afacerea cu energie electric�.

Suspiciunile sunt create de modul �n care este asigurat� pia�a de energie, care probabil este g�ndit� ca s� nu poat� fi transparent�. Euro-PEC SA achizi�ioneaz� energia electric� produs� de Complexul Energetic Turceni, de Electrocentrale Rovinari, de Hidroelectrica, �i vinde c�tre marii consumatori Holcim SA, COS T�rgovi�te, Mechel C�mpia Turzii, precum �i c�tre intermediarii Also Energ SRL �i Enol Grup-firma lui Silviu Boghiu, care a alimentat prin interpu�i Mittal Steel Gala�i.

Implicat �n mafia imobiliar�

Deputatul Mircea Toader, �p�rintele politic� al infractorului fugar Mihail Boldea este implicat �n mafia imobiliar�, practic�nd acela�i gen de infrac�iuni precum parlamentarul fugar. Potrivit documentelor aflate �n posesia ZIUAnews, Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputa�ilor, a corupt judec�tori, a mituit notari, a �ntocmit certificate de mo�tenitor false, pentru a pune m�na pe o cas� la care nu avea dreptul legal.

Ancheta dezv�luie modul �n care deputatul PDL de Gala�i Mircea Toader, �mpreun� cu v�rul s�u Octavian Creci, au vrut s� fure un imobil aflat �n buricul Bucure�tiului, �n valoare de aproximativ dou� milioane de euro. Practic, au vrut s� �i �nsu�easc� un imobil aflat pe strada Biserica Amzei, nr. 27, Sector 1, Bucure�ti. Infrac�iunile au fost comise de Mircea Toader chiar �n timpul mandatului de primar general al actualului pre�edinte Traian B�sescu, cel cu care deputatul PDL se afl� �n rela�ii foarte apropiate, ambii absolvind Institutul de Marin� �Mircea cel B�tr�n� din Constan�a �i lucr�nd la Navrom.

Din anul 2000, de c�nd B�sescu a venit la Prim�ria Capitalei, lui Mircea Toader i-a fost �nlesnit procesul de ob�inere a imobilului din strada Biserica Amzei, fiind ajutat de fiul lui Octavian Creci, Andrei. Acesta din urm� era consilier juridic �i a fost avansat de B�sescu �n func�ia de director al Serviciului Juridic din cadrul Prim�riei Bucure�ti. Noua func�ie ob�inut� de Andrei Creci, conexiunea cu PDL �i �n special cu deputatul Mircea Toader au reprezentant �nceputul unei activit��i imobiliare de propor�ii care a fost blocat� doar de procurori.

De la un televizor la� un imobil

Afacerea pe care v-o prezent�m mai jos, un adev�rat model pentru escrocheriile imobilare ale parlamentarilor Toader �i Boldea, a �nceput �n anul 1999. Deputatul Mircea Toader �mpreun� cu v�rul s�u Octavian Creci au ob�inut, cu ajutorul lui Andrei Creci, dosarul nr. 1986/2001 �n care Nicolae Mihai Diamandescu �i Maria-Olga Tereza Iov�nescu, mo�tenitorii de drept ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Sector 1, �n baza certificatului de mo�tenitor nr. 258/30.11.1961, �i revendicau casa. C�nd au v�zut c� ac�iunea mo�tenitorilor legali a fost retras�, cei doi au profitat de ocazie �i au contactat-o pe Francisca Machedon, una dintre persoanele care ap�reau �n dosar ca �i mo�tenitor a altor bunuri apar�in�nd lui Alexandru Zisu, �i care nu avea la r�ndul ei urma�i. Dup� mai multe interven�ii pe l�ng� Francisca Machedon, aceasta i-a numit legatari cu titlu particular, l�s�ndu-le mo�tenire bunuri mobile, mai exact un televizor.

De la acel televizor, Mircea Toader �i Octavian Creci s-au considerat moștenitori cu titlu universal pe toate bunurile Francisc�i Machedon �i mai mult dec�t at�t au mers pe linia �nainta�ilor acesteia, ajung�nd �n final la Margareta Zisu, so�ia defunctului Alexandru Zisu. Margareta Zisu specificase �ns� dup� moartea so�ului s�u c� nu dore�te s� beneficieze de bunurile lui Alexandru Zisu, astfel c� pentru ob�inerea imobilului Mircea Toader a f�cut toate demersurille necesare pentru �ntocmirea unui certificat de mo�tenitor. �i nu oriunde, ci �n Gala�i, unde avea rela�iile solide pentru realizarea unor astfel de documente. �n cele din urm�, Mircea Toader a f�cut certificatul de mo�tenitor nr. 82/29.03.2001, din care reie�ea c� el �i Octavian Creci sunt cei care trebuie s� beneficieze de o parte din averea lui Alexandru Zisu.

�n anul 2000, deputatul Mircea Nicu Toader �mpreun� cu Octavian Creci au ac�ionat �n judecat� Consiliul General al Municipiului Bucure�ti (CGMB). Cei doi au cerut atunci s� li se restituie �ntregul imobil, na�ionalizat prin decretul nr. 92/1950, din strada Biserica Amzei nr. 27, care cuprindea demisolul, parterul �i o parte din mezanin, precum �i exproprierea locuitorilor, motiv�nd c� sunt mo�tenitori ai lui Alexandru Zisu.
Ac�iunea celor doi a format obiectul dosarului nr. 4815/1999 al Tribunalului Bucure�ti � Sec�ia a IV-a Civil�. Prin sentin�a nr. 420/11.04.2000, Tribunalul Bucure�ti a admis cererea deputatului Mircea Toader �i a lui Octavian Creci, iar �n acest fel cei doi au devenit proprietarii imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27.

Mo�tenitorii legali, sfida�i de Mircea Toader

La scurt timp dup� decizia Tribunalului Bucure�ti, mo�tenitorii legali ai imobilului din strada Biserica Amzei nr. 27, Nicolae Mihai Diamandescu �i Maria-Olga Tereza Iov�nescu, au sesizat Parchetul de pe l�ng� Tribunalul Bucure�ti. �n baza certificatului de mo�tenitor nr. 258/30.11.1961, Parchetul de pe l�ng� Tribunalul Bucure�ti a formulat cererea de revizuire �mpotriva sentin�ei nr. 420/11.04.2000 pronun�at� de Tribunalul Bucure�ti, �nscrisurile noi dovedind c� mo�tenitorii lui Alexandru Zisu au fost Zisu St�nescu Nicolae, frate, �i Diamandescu Maria, sor�, �i nu Mircea Toader cu Octavian Creci, care nu au dovedit c� sunt mo�tenitorii fostului proprietar, nedob�ndind astfel dreptul de proprietate asupra casei din strada Biserica Amzei nr. 27.

Prin decizia nr. 854F/3.02.2002 Tribunalul Bucure�ti � Sec�ia a IV-a Civil� �admite cererea formulat� de revizuentul Parchetul de pe l�ng� Tribunalul Bucure�ti �mpotriva sentin�ei civile nr. 420/11.04.2000 pronun�at� de Tribunalul Bucure�ti � Sec�ia a IV-a Civil� �n dosarul nr. 4819/1999, �n contradictoriu cu intima�ii-reclaman�i Creci Octavian (�) �i Toader Mircea Nicu (�) �i cu intimatul-p�r�t Consiliul General al Municipiului Bucure�ti. Schimb� �n tot sentin�a atacat� �n sensul respingerii ac�iunii ca ne�ntemeiat�.

Blat la Curtea de Apel Bucure�ti

Hot�r�rea dat� de Tribunalul Bucure�ti nu a fost deloc pe placul deputatului Mircea Toader �i a v�rului s�u Octavian Creci, iar cei doi au f�cut apel, cauza ajung�nd astfel pe masa judec�torilor de la Curtea de Apel Bucure�ti. Interesant este c� aici, magistra�ii au manifestat o atitudine cel pu�in complice cu Mircea Toader �i Octavian Creci, ignor�nd practic certificatul de mo�tenitor 258/30.11.1961, care demonstra c� cei doi nu pot fi proprietarii imobilului. Magistra�ii de la Curtea de Apel Bucure�ti au admis apelul formulat de parlamentarul Mircea Toader �i Octavian Creci, constat�nd c� cererea de revizuire formulat� de Parchetul de pe l�ng� Tribunalul Bucure�ti este inadmisibil� pentru lipsa legitim�rii procesuale active a Parchetului. Ulterior, decizia Cur�ii de Apel Bucure�ti a fost atacat� de Parchetul de pe l�ng� Curtea de Apel Bucure�ti cu recurs, iar astfel dosarul a ajuns la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie. Magistra�ii de aici au constatat c� nu au compenten�a necesar� pentru judecarea cauzei �i au retrimis dosarul la Curtea de Apel Bucure�ti.

De aceast� dat�, Curtea de Apel a decis �n favoarea mo�tenitorilor legali, admi��nd recursul formulat de Parchetul de pe l�ng� Curtea de Apel Bucure�ti �i cas�nd totodat� decizia prin care apelul lui Toader �i Creci era admis. Curtea de Apel Bucure�ti a trimis cauza spre rejudecarea apelului la Tribunalul Bucure�ti.

�ntre timp, Mircea Toader �i Octavian Creci au continuat s� fac� demersurile pentru a r�m�ne cu imobilul de pe strada Biserica Amzei. Deputatul �i v�rul s�u au �nregistrat la judec�toria Sectorului 1 o cerere �n care au atacat certificatul de mo�tenitor nr. 258/30.11.1961, ai c�rui beneficiari erau Nicolae Mihai Diamandescu �i Maria-Olga Tereza Iov�nescu, cer�nd s� se constate nulitatea absolut� a acestuia, iar �n schimb s� se declare valabil certificatul de mo�tenitor de�inut de ei, nr. 82/29.03.2001.

�n fapt, Mircea Toader �i Octavian Creci s-au legat de faptul c� so�ia lui Alexandru Zisu ar fi avut toate drepturile asupra bunurilor acestuia, iar ei ca �i mo�tenitori trebuie s� le dob�ndeasc�. Tupeul celor doi a fost maxim atunci c�nd au cerut ca certificatul de mo�tenitor nr. 258/30.11.1961 s� fie declarat absolut nul, �ntruc�t ar fi emis cu �nc�lcarea dispozi�iilor legale.

Pentru ca mi�carea s� �i ias�, deputatul Mircea Toader ar fi trebuit ca �nainte de m�sluirea certificatului de mo�tenitor pe numele so�iei lui Alexandru Zisu, Margareta Zisu, s� anuleze certificatul pe care �l de�ineau Nicolae Mihai Diamandescu �i Maria-Olga Tereza Iov�nescu. Potrivit legii, pentru o mo�tenire nu pot exista dou� certificate, iar �n cazul unor modific�ri nu se poate �ntocmi un alt certificat p�n� c�nd primul nu este anulat prin hot�r�re judec�toreasc�.

Tupeul lui Mircea Toader nu s-a oprit �ns� aici. Chiar �i dup� ce Tribunalul Bucure�ti a decis c� certificatul de mo�tenitor de�inut de deputat este nul �i ilegal, Mircea Toader �mpreun� cu v�rul s�u Octavian Creci au f�cut recurs la data de 9 decembrie 2004 la Curtea de Apel Bucure�ti, solicit�nd din nou anularea certificatului de mo�tenitor nr. 258/30.11.1961. Probabil atunci �i-a dat seama Mircea Toader c� s�rise calul, iar la termen nu s-a mai prezentat.

Sus�in�torul politic al infractorului Boldea

Deputatul Mihail Boldea, de profesie avocat, a fost cercetat �i ulterior chiar �nchis pentru constituirea unui grup infracțional organizat �i �n�el�ciune. Afacerile dubioase �n care era implicat de mai mul�i ani i-au t�iat elanul unei posibile propuls�ri pe cele mai �nalte culmi ale politicii, a�a cum visa acesta. �nceputul promi��tor �n politic� Mihail Boldea s-a �nscris �n PD Galați (actualul PDL) �n anul 2003, c�nd avea 27 de ani. �n apropierea alegerilor locale din 2004 a �nceput s� se remarce �n organizația de tineret a democraților g�l�țeni, ceea ce i-a adus și președinția organizației.

La �nceputul carierei politice a lui Boldea, președinte al Biroului Permanent Județean Galați era actualul deputat Mircea Toader, liderul grupului democrat-liberal din Camera Deputaților. Toader l-a promovat pe Boldea, așa cum el �nsuși a m�rturisit. �Sigur c� regret c� l-am promovat �n politic�, dup� tot ce s-a �nt�mplat, �ns�, atunci, Mihail Boldea era un t�n�r avocat cu potențial. Or, eu am c�utat �ntotdeauna s� deschis organizația c�tre astfel de tineri, neștiind c� poate s� comit� astfel de infracțiuni�, declara liderul deputaților PDL, cel care a reu�it, prin tupeul s�u, s� fie unul dintre principalii artizani ai pierderii ru�inoase a alegerilor locale �i parlamentare de c�tre pedeli�ti.

Audiat �n dosarul mitei din Portul Constan�a

�n 2012, �n dosarul privind importurile nelegale din Portul Constan�a au fost cercetate de procurorii anticorup�ie 30 de persoane, dintre care 28 au fost arestate, iar una a primit mandate de arestare �n lips�. Au fost aresta�i Lauren�iu Mironescu, fost secretar general al Ministerului Administra�iei �i Internelor, Eugen Bogatu, fost director al Direc�iei Domenii Portuare din cadrul Companiei Na�ionale Administra�ia Porturilor Maritime Constan�a, Liviu Adrian Durbac, �ef al Biroului Vamal Constan�a Sud Agigea, �n prezent �ef al Biroului Vamal T�rguri �i Expozi�ii Bucure�ti, Liviu Costel Bratu �i Claudiu-Constantin Olteanu, adjunc�i ai �efului Biroului Vamal Constan�a Sud Agigea, Adrian Sorin P�tra�cu, ofi�er de poli�ie, comandant al �Grupului de nave� Constan�a din cadrul Inspectoratului General al Poli�iei de Frontier�, precum �i inspectori, lucr�tori, comisionari �i intermediari vamali, asocia�i �i administratori ai unor firme. Instan�a a emis mandat de arestare preventiv� �n lips� �i pentru El Haj Ahmad, cet��ean libanez, intermediar vamal.
Audiat la DNA, Toader a precizat, la acea vreme, c� a explicat procurorilor anticorup�ie �i motivul pentru care numele s�u apare �ntr-o convorbire telefonic� interceptat�, purtat� de Lauren�iu Mironescu �i Aurelian Pilc�, �i el inculpat �n dosar. Astfel, deputatul PDL a explicat c� a discutat cu fostul secretar general al MAI despre mai multe propuneri legislative, printre care �i un proiect al Legii pavilionului, pe care, de altfel, �l sus�ine. De asemenea, �n ceea ce prive�te referirile f�cute de Mironescu la ministrul Transporturilor la acea dat�, Anca Boagiu, Toader a afirmat c�, probabil, fostul secretar general al MAI inten�iona s�-i explice ministrului acest proiect de lege. �n plus, �ntrebat dac� Mironescu i-a cerut s�-i faciliteze o �nt�lnire cu Anca Boagiu, Mircea Toader a declarat c� nu crede c� acesta avea nevoie de el pentru a putea primi o audien�� la ministrul Transporturilor. Totodat�, deputatul PDL a subliniat c� a fost propus ca martor �n dosar de c�tre ap�r�torii lui Mironescu �i c� nu a intervenit niciodat� pentru numirea acestuia �n vreo func�ie public�. �Numirile sunt de competen�a ministrului�, a punctat Mircea Toader. Cunosc�torii �tiu, �ns�, c� acesta era implicat p�n� peste cap �n evaziunea fiscal� din Portul Constan�a!

So�ia sa merge din scandal �n scandal

Domnica Toader, avocat din Baroul Gala�i, a sus�inut anul trecut c� un procuror DIICOT a insinuat �n timpul unei �edin�e de judecat� c� influen�eaz� martorii. So�ul avocatei este Mircea Toader, liderul unui grup parlamentar din Camera Deputa�ilor. Un banal termen de judecat� la una din s�lile Tribunalului Gala�i, s-a transformat, luni, �ntr-un adev�rat circ dup� ce procurorul DIICOT Gala�i a sus�inut c� �n toate procesele �n care a intrat avocata Domnica Toader, martorii �i-au schimbat declara�iile. Avocata a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cer�nd sanc�ionarea procurorului, dar �i va cere �i daune de 100.000 de lei printr-un proces civil. Declara�ia a fost �nregistrat�. Incidentul s-a petrecut imediat dup� pledoaria avocatei, care ceruse eliberarea din arest a unui client �ntruc�t nu s-ar mai justifica re�inerea lui. �n replic�, F�nica Hahui, procuror DIICOT, a sus�inut �n fa�a instan�ei de judecat� c� martorii �i schimb� declara�iile c�nd la bar� este avocatul Domnica Toader. Afirma�ia a fost �nregistrat� audio de c�tre grefier�, dar �i consemnat� �n stenograma de �edin��.

So�ia sa a mai fost �n prim-planul unui conflict izbucnit, la jum�tatea anului trecut, �n sediul Palatului de Justi�ie din Gala�i, dup� judecarea unei cauze care avea leg�tur� cu candidatura deputatului PSD de Gala�i Florin P�slaru. Cei implica�i �n scandal sunt fiul deputatului, Alexandru P�slaru �i avocata Domnica Toader. Ea a cerut interven�ia jandarmilor, pe motiv c� este filmat�, pe holurile Palatului de Justi�ie din Gala�i, de fiul deputatului PSD Florin P�slaru, care sus�ine �ns� c� a�tepta o sentin�� �i c� �n acest timp se juca pe telefon. Ea spune c� nu a �tiut c� este vorba despre fiul lui Florin P�slaru, dar c� i s-a p�rut �n neregul� c� t�n�rul filma �ntr-un loc �n care este interzis acest lucru.

La r�ndul s�u, Florin P�slaru a declarat c� fiul s�u se afla la Palatul de Justi�ie, a�tept�nd s� intre �n posesia unei sentin�e pe care s� o duc� apoi la Biroul Electoral Jude�ean.

A tras sforile �i la Conven�ia Na�ional� a PDL

Aflat �n comisia de num�rare a voturile la Conven�ia Na�ional� a PDL din martie, Mircea Toader a fost printre cei care au sfor�rit, sus�in nu pu�ini pedeli�ti, voturile �n favoarea echipei Blaga. Sute de voturi au ap�rut, brusc, de nic�ieri, iar Blaga, sus�inut de Toader, a reu�it s� ob�in� cvorumul �i s� �i p�streze mandatul de �ef al PDL. Pentru sforile trase, Mircea Toader a fost cadorisit cu o func�ie de secretar executiv al PDL, dar �i cu p�strarea mandatului de lider al deputa�ilor PDL. Cu acest tip de personaje politice, viitorul PDL r�m�ne sumbru.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Serial CR: S�pt�m�na �i escrocul! Ast�zi: Cristian R�dulescu!
Serialul cotidianului nostru continu� �n aceast� s�pt�m�n� cu Cristian R�dulescu, un alt pedelist f�r� scrupule, care a profitat, cu un tupeu fantastic, de fiecare zi �n care s-a aflat �n politic�. De altfel, a intrat �n politic� �nc� din 1990 ca vicepre�edinte cu probleme sociale �i de s�n�tate ale defunctului Consiliu al Frontului Salv�rii Na�ionale Neam�. Poza �n avocatul celor mul�i �i n�p�stui�i din jude�, povestindu-le despre binefacerile democra�iei �i ororile regimului de trist� amintire pe care omitea, pe atunci, s� spun� c� �l slujise �n calitate de turn�tor al fostei Securit��i. Printr-un lichelism cronic a reu�it s� avanseze pas cu pas. Mai �nt�i a ob�inut func�ia de pre�edinte al organiza�iei municipale Roman a PD, apoi pe cea de vicepre�edinte a filialei jude�ene PD Neam�.

Compromis �n ochii popula�iei din zon�, a �aterizat�, vremelnic, la �efia PD sector 4 din Capital�, iar ulterior �n fruntea pedi�tilor din Vaslui. Func�ie ce �l propulseaz�, �n 2004, pe un loc eligibil de senator.Urmeaz�, �n 2008, al doilea mandat de senator, ob�inut cu greutate de compromisul R�dulescu, acuzat pe atunci de mit�, pomeni �i turism electoral. �n 2012, la ultimele alegeri parlamentare, i se �nchide �n nas u�a unei noi candidaturi �ntr-un colegiu din Vaslui, �n condi�iile �n care cota sa de credibilitate ajunsese la o cot� de varie �n jude�. �i pentru c� R�dulescu, al�turi de deputatul Mircea Toader, fusese unul dintre sforarii din Parlament, �n calitate de lideri de grup parlamentar, Blaga i-o oferit acestuia un colegiu �n sectorul 5. Scorul jalnic ob�inut de ridicolul R�dulescu nu �i conferea, nici pe departe, un al treilea mandat consecutiv de senator (�i al �aselea de parlamentar ). Cu toate acestea, scandaloasa redistribuire a voturilor �i, implicit, a mandatelor de deputat �i senator, l-au propulsat, din nou, pe acesta �n Senat. Nu putem s� nu amintim faptul c� �n 2012, comisia de etic� a PDL blocase candidatura lui R�dulescu la un nou mandat de senator. Pe motive (�ntemeiate) de incompatibilitate! Sus�inerea lui Blaga, �ns�, l-a salvat!

�i-a schimbat p�rul, dar n�ravul ba�

�ntre 1990 �i 2000 a fost deputat de Neam�. Din partea FSN, apoi a PD. Trei mandate a gravitat prin Parlament, f�r� s� se remarce prin nimic constructiv pentru cei care l-au trimis s� le apere interesele �n Legislativ. �i pe care �i �necase �n demagogie �i promisiuni �n timpul campaniilor electorale �i nu numai. A tras sfori peste sfori �n grupurile parlamentare ale PD �i PDL, exclusiv, �n interesul g�tii politice din care face parte. A fost �n centrul celor mai mizerabile trocuri parlamentare. �i asta �n calitate de vicelider al grupului pedist din Camer� �i membru �n Biroul Permanent, iar mai apoi �n cea de �ef al senatorilor pedi�ti (pedeli�ti ).

A f�cut parte �i chiar a condus multe comitete �i comi�ii �n structura Parlamentului fapt ce i-a umplut p�n� la refuz buzunarele. S-a ascuns, de fiecare dat�, pe listele PD �i mai apoi PDL, trec�nd dintr-o tab�r� �n alta, �n func�ie de interese str�ine partidului �i aleg�torilor s�i. Duplicitar, schimb�tor, sforar de profesie, �ndr�gostit de privilegii, func�ii �i bani, R�dulescu a ocupat �n ultimele mandate importanta func�ie de lider al senatorilor pedeli�ti.

Turn�tor de profesie

Turn�toria la Securitate� un subiect greu de analizat �n spa�iu public, mai ales c�nd vine vorba de politicieni cu pile �i rela�ii�

Cert� este urm�toarea noastr� observa�ie- niciun politician prins c� a fost turn�tor la Securitate nu a recunoscut pactul f�cut cu diavolul, apoi �n fa�a documentelor to�i, dar absolut to�i, au declarat c� au f�cut-o fie for�at, fie �n interesul Statului- adic� au fost turn�tori buni.

Rezult� c� �n Rom�nia au existat turn�tori buni �i turn�tori r�i, iar cei din urm� au ajuns �n func�ii �nalte dup� 1989- din ra�iuni de stat, evident.

Cazul liderului PDL Cristian R�dulescu, �eful senatorilor democrat liberali �i candidat de Bucure�ti, la ultimele alegeri parlamentare, este unul tipic.

Prins c� a dat note la Securitate, R�dulescu a negat �n prima faz� existen�a unui angajament cu poli�ia politic�, apoi a nuan�at �i a spus c� a dat note informtive despre un coleg arab care chipurile ar fii fost capul unei celule teroriste pe teritoriul Rom�nie- o explica�ie ciudat� �tiut fiind faptul c� terori�tii arabi tr�iau �n Rom�nia lui Ceau�escu ca �n s�nul lui Avram, fiind proteja�i ai sistemului- lucru perpetuat �i dup� 1989.

Rela�ia lui R�dulescu cu poli�ia politic� a fost explicat� mai bine tocmai de un ofi�er de Securitate- mai exact �n trupele de Securitate- USLA- ale Ministerului de Interne, este vorba de consilierul PSD Doru Giugula, cel care l-a identificat pe R�dulescu ca fiind turn�torul lui personal la USLA.

Aceast� pat� �n biografia lui R�dulescu nu pare a-i fi deranjat pe deontologii din comisia de integritate a PDL, care anul trecut i-au dat und� verde pentru a candida la un nou mandat.

Prins de ANI cu banii (nedeclara�i ) �n sac

Mai mult, o alt� piatr� de moar� pe g�tul lui R�dulescu a fost pus� la finele anului trecut de c�tre Agen�ia Na�ional� de Integritate- inspectorii ANI au descoperit �n declara�ia sa de avere 122 de mii de euro ce nu pot fi justifica�i prin veniturile declarate- oric�t ai socoti �i num�ra.

Declara�ia de avere a turn�torului Cristi este halucinant�- opt terenuri, cinci imobile, dou� ma�ini, o colec�ie de tablouri de 250 000 euro, bijuterii de 22 000 euro � asta �n condi�iile �n care nu are nici o afacere legal� �nafar� de salariul de la Parlament.

Ciudat este c� grosul veniturilor sale (300 de mii de lei) provin din v�nzarea de tablouri, pe persoan� fizic� vorba lui Vanghelie- ceea ce ne indic� faptul c� R�dulescu ar putea fi un samsar de tablouri- un intermediar (din declara�ie nu reiese dac� a pl�tit impozit pentru v�nzarea masiv� de tablouri) cirea�a de pe tort este un credit imens de 500 de mii de euro, nu �n�elegem cum o banc� poate acorda pe person� fizic� un asemenea �mprumut- f�r� garan�ii, sau poate habar nu avem noi ce fel de garan�ii poate da un b�iat care scria note la Securitate despre terori�ti�

Dosare, corup�ie �i procese �n filialele pe care le-a condus

Pe c�nd de�inea func�ia de lider al PD Vaslui, Cristian R�dulescu, �nchidea sistematic ochii la toate matrapazl�curile, �n ciuda faptului c� suspect de mul�i membri ai organiza�iei erau implica�i �n scandaloase cazuri de corup�ie.

Pre�edintele PD Vaslui pe atunci nu era, spre exemplu, deloc interesat de faptul c� primarul democrat al ora�ului Negre�ti a fost condamnat la �nchisoare �i nici de faptul c� vicepre�edintele organiza�iei PD Vaslui Costic� �tef�nescu era implicat �n dou� procese ce aduceau grave prejudicii de imagine filialei, �ntr-unul dintre acestea fiind acuzat chiar de evaziune fiscal�.Din cauza ignoran�ei (unii sus�ineau c� pre�ul t�cerii lui R�dulescu era unul cu multe zerouri �n coad�! ) liderului democrat, una din cele mai puternice organizatii ale Partidului Democrat devenise o simpl� organiza�ie �n care colc�iau corup�ii, situa�ie ce a condus, ulterior la mazuilirea lui R�dulescu din aceast� func�ie.

Primarul ora�ului Negre�ti, democratul Ioan Cozma fusese condamnat de Curtea de Apel Ia�i la 2 ani de �nchisoare pentru evaziune fiscal�.�n contextul �n care R�dulescu �ncerca s� mu�amalizeze scandalul, prefectul de Vaslui pe atunci, Ioan Zaharia, sus�inea c� Ioan Cozma, mai era cercetat �ntr-un alt dosar.

Nu doar primarul din Negre�ti a avut probleme cu legea, ci �i vicepre�edintele organizatiei jude�ene, Costic� �tef�nescu, care era cercetat, la r�ndul s�u, �n dou� dosare penale. �ntr-unul din procese liderul democrat era acuzat de evaziune fiscal� al�turi de controversatul om de afaceri C�lin Fini.

Un alt democrat, liderul pedeli�tilor din Hu�i �i viceprimar al ora�ului la acea dat�, Romic� Lorent era cercetat pentru t�inuire de lucruri furate din Belgia. Al�turi de acesta, �n dosar se mai aflau �i membri ai lumii interlope din Vaslui, de la care procurorii confiscaser� mai multe bunuri, printre care bijuterii, aparatur� electronic�, ceasuri, obiecte din filde� �i seturi de pixuri personalizate.

Activitate parlamentar� zero

Dac� lu�m �n calcul, din lipsa spa�iului, doar mandatul de senator din perioada 2008-2012, Cristian R�dulescu nu are nicio singur� declara�ie politic�, un semn clar al lipsei sale de interes fa�� de subiectele sociale și politice din Rom�nia. �n acest mandat, Cristian R�dulescu a avut doar trei propuneri legislative ini�iate care au devenit legi. Asta �n condi�iile �n care forma�iunea politic� din care face parte a fost la putere aproape patru ani. Mai mult, pedelistul nu a avut nicio interpelare sau �ntrebare c�tre institu�ii sau autorit��i ale statului prin care s� �ncerce s� rezolve problemele concrete ale aleg�torilor s�i, a acelor care l-au trimis �n parlament. Este evident�, astfel, lips� oric�rei urme de bun sim� a acestuia fa�� de cet��ean! Este inadmisibil ca �n nu mai pu�in de �ase mandate de parlamentar (trei de senator �i trei de deputat ) s� nu te remarci dec�t prin sfor�rii de doi bani, jocuri politicianiste �i dispre� la adresa cet��eanului.

Tupeu c�t cuprinde

Reconfirmat de jup�nul Blaga cu func�ia de lider al senatorilor pedeli�ti, Cristian R�dulescu pare incapabil s� �n�eleag� c� este unul dintre principalii vinova�i de sc�derea de credibilitate accentuat� a PDL �i Parlamentului, �n interiorul c�ruia continu� s� fac� jocuri politice str�ine mult clamatului interes na�ional. Din p�cate, R�dulescu, asemeni lui Mircea Toader, cel�lalt lider de grup al PDL, la fel de penibil ca �i el, continu� s� vorbeasc�, cu un tupeu nem�surat, despre recredibilizarea vie�ii politice din Rom�nia! Ru�ine!

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Serial CR: S�pt�m�na �i escrocul! Ast�zi: Cezar Preda!
Cezar Preda este , de ani buni, capul mafiei pedeliste din jude�ul Buz�u. Cu un tupeu fantastic, avid de func�ii �i bani publici, duplicitar, carierist, cu un caracter gre�os (cum bine �i spunea un coleg din Modrogan! ), lipsit de scrupule, latifundiarul Preda, poreclit �i �regele gunoaielor�, a reu�it s� se �mbog��easc� rapid, �mbin�nd armonios afacerile cu politica. Liderul pedeli�tilor buzoieni, deputat la al treilea mandat, Cezar Preda are o credibilitate mai mult dec�t jalnic� �n r�ndul popula�iei din jude�, care l-a rejectat de mai multe ori, ultima dat� chiar la alegerile locale din 2012, c�nd a candidat la �efia Consiliului Jude�ean Buz�u. Doar �celebra� redistribuire a voturilor, negociat� de liderii politici la Bucure�ti, l-au mai trimis �n Parlament �i dup� 2012, pe mult prea arogantul Cezar Preda.

Marginalizat de fosta conducere a PDL, pus la punct de fiecare dat� de pre�edintele B�sescu, Cezar Preda a luptat, la ultima Conven�ia Na�ional�, �n tab�ra Blaga, fiind cadorisit de aceasta cu func�ia de prim-vicepre�edinte PDL. Locul s�u �n fruntea actualului PDL, �ntr-o echip� cu lideri compromi�i precum Blaga, Flutur, Liviu Negoi��, Sulfina Barbu sau Ioan Oltean, arat� f�r� t�gad� c� viitorul PDL este mai mult dec�t sumbru.

Preda are rela�ii de afaceri cu fostul democrat- liberal Silviu Prigoan� �i face parte din a�a-zisul grup de la sectorul 3 al PDL (Silvian Ionescu, fostul �ef al G�rzii de Mediu, Sulfina Barbu, fostul ministru al Mediului, fostul primar al sectorului 3 Liviu Negoi��). Imediat ce a devenit pentru prima dat� deputat �i a ajuns la putere �n 2005, al�turi de PD, prima grij� a lui Preda a fost s� �i propulseze so�ia, pe Janina Preda, la conducerea Autorit��ii Na�ionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilit��i Publice, special �nfiin�at� pentru a gestiona toate procedurile de licita�ie �n domeniul salubrit��ii. Ce alt� dovad� de caracter infect al unui proasp�t politician dec�t aceasta?

Pentru a pastra aparenta distan�� fa�� de afacerile cu bani publici pe care le deruleaz� �n dispre�ul legii, chiar �i �n aceast� perioad� de opozi�ie parlamentar�, Preda se retrage, de ochii aleg�torilor, la �nceputul anului 2005 din toate func�iile de�inute la firmele care aveau contracte pe bani publici. �n realitate, acesta a r�mas ac�ionar la Atlas Invest SRL al�turi de so�ia sa, �n timp ce rudele sale au continuat, cu un profit pe m�sur�, afacerile RER.

Grupul de firme RER Romania SRL a fost ani buni cel mai important �gunoier� din �ar�, asigur�nd serviciile de salubrizare din mai multe ora�e. RER este patronat� de familia german� Remmert, dar supervizat� politic de persoane-cheie din PD �i mai apoi PDL, �n frunte cu deputatul Cezar Preda.

Lovituri abile pe pia�a energiei electrice

La marginea ora�ului Buz�u, Consiliul Local a dat, anul trecut, avizul construirii unei centrale fotovoltaice. Mega-afacerea cu panouri destinate transform�rii energiei solare �n energie electric� apar�ine societ��ii Atlas Invest SRL, �n care ac�ionar este �nsu�i parlamentarul PDL �i so�ia lui, Jeanina. �Minunea jude�ului� presupune atragerea a circa 25 de milioane de euro din fonduri PHARE, sus�in autorit��ile locale. Sistemele solare fotovoltaice folosesc panouri fotovoltaice �i au ca scop producerea de curent electric.

Proiectul se afl� �n faza de aprobare, iar primul pas a fost rezolvat. Prin Hot�r�rea Consiliului Local al Municipiului Buz�u, din 30 august 2012, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ-ul). �n document nu apar, �ns� , numele deputatului �i al so�iei sale, ci doar al celor doi copii. Din hot�r�re reiese c� PUZ-ul pentru �Construire �i amplasare central� fotovoltaic� include terenurile arabile �proprietate privat� ale SC Atlas Invest SRL� �i a dou� persoane fizice, Mircea �i Irina Preda. Suprafa�a total� este de 16, 7 ha �i urmeaz� s� fie scoas� din circuitul arabil. Termenul p�n� la care se poate construi este p�n� �n anul 2019.

Implicarea �n aceast� afacere a lui Cezar Preda a scos la iveal�, �ns�, �i un alt aspect mai pu�in �tiut despre deputat. Suprafa�a de teren pe care a pus-o la b�taie nu este trecute �n declara�ia de avere din 2012. �n declara�ia de interese pe 2012 Preda precizeaz� doar c� este asociat la SC Atlas Invest cu 50 la sut� din p�r�ile sociale. Ca bunuri, el de�ine, oficial, patru terenuri: unul �n Buz�u �i trei �n sta�iunea montan� S�rata Monteoru. De asemenea, are o p�dure �n localitatea B�soca, o cas� de vacan�� �n S�rata Monteoru, o vil� �n Buz�u.

Familia Preda, o familie de latifundiari

Potrivit unor anchete din presa central� �i cea local�, �n spatele mega-afacerii se ascunde �i un alt aspect interesant: toate cele 16,7 hectare destinate centralei solare au fost cump�rate de membrii familiei Preda �n anul 2006, la doi ani dup� ce Cezar Preda a fost ales �n primul mandat de deputat. Fiul acestuia are, potrivit lui Cezar Preda, 4 hectare pe care le-a cump�rat de la propria firm�. Din documentele Oficiului de Cadastru �i Publicitate Imobiliar� (OCPI) Buz�u reiese c� le-a achizi�ionat �n 2010, de la SC Business Development SRL, societatea la care este ac�ionar iar adminitrator este Silvia Banu. �Le-a trecut pe persoan� fizic�, sus�ine deputatul.

Fiica, Irina Preda pare cea mai avut�: are 7,7 ha. Firma so�ilor Preda de�ine 5 ha. Despre investi�ie, oficialii locali au declarat c� este una privat�, de la care a�teapt� s� creeze locuri de munc�. �Noi ne-am trezit cu aceast� propunere �i am aprobat PUZ-ul. Este o investi�ie privat� iar banii sunt aloca�i �n acest scop direct persoanei care solicit�. Energia electric� intr� �n sistemul na�ional, nu e furnizat� ora�ului. C�tigul pentru locuitori ar fi c� se creaz� locuri de munc� iar pentru municipalitate anumite taxe �i impozite vor ajung la buget. Nu �tiu cum au reu�it s� intre �ntr-o asemenea afacere c�ci nu oricine poate. Pentru Buz�u, n-am fi avut �anse s� primim fonduri europene�, a declarat la acea dat�, pentru EVZ, viceprimarul Marcel Ciolacu. La r�ndul lui, prefectul jude�ului Gabriel Drago� Balt� a spus c� nu �tie, nici el, detaliile afacerii lui Preda. �M�car s� fie de folos pentru locuitori, s� aib� locuri de munc�, a declarat prefectul care a mai spus c� mai exist� un proiect asem�n�tor �n comuna buzoian� St�lpu unde inten�ioneaz� s� dezvolte o afacere asem�n�toare o mare companie privat�.

Un �gunoi� ce a f�cut bani din �gunoi

Dup� cum spuneam, grupul de firme RER Romania SRL a fost ani la r�ndul cel mai important �gunoier� din �ar�, asigur�nd serviciile de salubrizare din 8 ora�e: Bucure�ti, Timi�oara, Buz�u, Oradea, Gala�i, Br�ila, Tulcea �i Deva. �n Capital�, c�nd spui REBU � firm� cu cifr� anual� de afaceri de 30 de milioane de euro �, spui RER. Pentru c� REBU �nseamn� 50% RER �i 50% Consiliul Municipal. Director REBU a fost, printre al�ii, chiar Mircea Raicu, fost pre�edinte executiv PDL Ilfov, omul lui Cezar Preda �i v�rul lui Romeo Raicu, fost vicepre�edinte PD �i pre�edinte al filialei sectorului 4 a partidului. Un

Cezar Preda �nsu�i a fost director �n RER, coordon�nd ini�ial filiala din Buz�u, apoi �i pe cele din Gala�i �i Tulcea. �Am coordonat toate afacerile RER din �ar�, am pus pe roate �i afacerea REBU�, se laud� Preda. De�i deputatul nu mai e implicat direct, sforile tot el le trage. La Gala�i, �ef RER a fost ani buni finul lui Preda, Ion Dumitru. �Eu l-am recomandat, e un b�iat de excep�ie, face treab� bun�, spunea, prin 2007, na�ul Preda, care �i umplea, �n acela�i timp, conturile cu bani publici.

La presiuni politice, Interseroh, cel mai mare concern interna�ional de reciclare a de�eurilor, cu o cifr� de afaceri de circa 2 miliarde de euro, s-a retras la finele lui 2007, de pe pia�a rom�neasc�. Mi�carea a surprins actorii de pe pia��, �ntruc�t, nu mai departe de luna august 2007, managerul Interseroh Rom�nia anun�a planuri ambi�ioase. �n locul Interseroh, la aceea�i adres� s-a �nfiin�at Intersemat, cu ac�ionar majoritar� RER. Manager la Intersemat este Jeanina Preda, fost pre�edinte al Autorit��ii Na�ionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospod�rire Comunal� (ANRSC). �A rugat-o Remmert s� se implice�, explica, cu acela�i fantastic tupeu, Cezar Preda.

ANRSC este institu�ia de care �in, �ntre altele, serviciile publice de salubritate. Jeanina Preda a fost �i reprezentantul legal al fiului s�u, Mircea Preda, �n firma Rosal, care are contract pentru serviciile de salubritate �n sectorul 3 al Capitalei. Domnul Preda sus�ine c� ac�iunile fiului s�u la Rosal ar fi fost v�ndute pe data de 19 ianuarie 2005, �nainte ca so�ia Jeanina s� preia func�ia de la ANRSC, lucru infirmat de realitate!

Tupeul pedelistului a invadat �i municipiul Gala�i

Liderul P.D.-L. Buz�u, deputatul Cezar Preda, i-a uimit pe jurnali�tii din Gala�i cu tupeul s�u. El a acuzat Prim�ria ora�ului de la Dun�re c� ar obstruc�iona construirea unui bloc de locuin�e de c�tre firma sa, Atlas Invest, dup� ce primarul Marius Stan i-a f�cut un favor �n Consiliul Local Municipal.

Cartierul �iglina I se va �mbog��i cu un bloc cu cinci etaje, construit de Atlas Invest, firma de familie a deputatului PDL Cezar Preda, pe terenul pe care finul lui, Dumitru Ion, directorul RER Ecologic Service, l-a ob�inut la pre� de chilipir de la Prim�ria Buz�u. La o �edin�� a Consiliului Local, ale�ii locali au votat Planul Urbanistic Detaliat (PUD) al investi�iei lui Preda �i astfel au dat und� verde �nceperii lucr�rilor. Proiectul de hot�r�re a fost introdus pe ordinea de zi, la solicitarea primarului Marius Stan.

Pe 21 februarie 2012, �Via�a liber� a dezv�luit pe larg cum, cu ajutorul finului, Dumitru Ion, na�ul Preda a dob�ndit terenul pe care se va construi blocul la un pre� de trei ori mai mic dec�t pre�ul pie�ei. Prin votul ale�ilor locali PSD, PC �i PDL, �n octombrie 2009, terenul de 783,01 mp, situat �n strada Regiment 11 Siret, Complexul Francezi, a fost v�ndut c�tre SC RER, la pre�ul de 85 de euro/mp. Speciali�tii imobiliari sus�ineau, la acel moment, c� pre�ul de pia�� al unui metru p�trat de teren �n zona respectiv� este de minim 250 de euro! �n loc s� fie proprietar�, RER este �n prezent chiria�� pe terenul proprietatea Atlas Invest!

Noul imobil va avea 25 de apartamente �i va fi ridicat �n zona blocurilor C32 � C33, cu vedere spre Dun�re, dar �i spre RER. Atlas Invest a ob�inut, �n 2012, certificatul de urbanism, dar blocul nu a primit, �n prim� faz�, autoriza�ie de construire, iar PUD-ul s-a ales cu aviz negativ la comisii, din cauza hibelor: acces �nghesuit �i un soi de mansard� netrecut� �n proiect. Ca s� v� face�i o idee despre ce �nseamn� �acces �nghesuit�, imagina�i-v� c� pentru c�ile de acces �n bloc �i peluze, Atlas Invest a �nchiriat 1.500 mp de la Prim�rie!

�edin�� de Consiliu Local, cu dedica�ie pentru Preda

Primarul Marius Stan le-a cerut ale�ilor locali reuni�i, �n �edin�� ordinar� de Consiliu Local, s� accepte completarea ordinii de zi cu PUD-ul unui bloc de locuin�e �n Cartierul Francezi. �Acest proiect a fost �n comisiile de specialitate dar, din cauza lipsei acordului vecinilor, a tot fost scos. Din respect pentru solicitant, cred c� ar trebui s�-l introducem pe ordinea de zi. Dac� sunte�i de acord, v� mul�umesc�, a spus primarul. Ale�ii au fost de acord �i �i-au dat votul �n favoarea PUD-ului. At�t edilul, c�t �i consilierii �tiau foarte bine despre ce bloc este vorba �i a cui este investi�ia, dar n-au avut de ales. PUD-ul �i solicit�rile Atlas Invest au tot fost �inute pe tu�� �i am�nate, motiv pentru care autorit��ile locale riscau s� fie date �n judecat� pentru c� se pun de-a curmezi�ul unei investi�ii imobiliare. Altfel spus, ce-a m�ncat lupul, e bun m�ncat!

A incendiat o arhiv� a PCR

Potrivit unui document din 1997, pedelistul ar fi fost implicat, �n anul 1990, �n distrugerea unei arhive a Partidului Comunist Rom�n. Nota sus�ine c� actele stocate con�ineau texte despre organiza�iile din teritoriu ale PCR. Cu toate acestea, o notificare a Parchetului de pe l�ng� Judec�toria Buz�u ar�ta c� �s-a confirmat propunerea organelor de poli�ie de a nu se �ncepe urm�rirea penal� �mpotriva� lui Cezar Preda. Motivul: �mplinirea termenului de prescrip�ie!

Mit� electoral� marca Preda

Poli�i�tii din cadrul Postului de poli�ie comunal M�r�cineni au fost sesiza�i telefonic, �n campania pentru alegerile parlamentare de la finele anului trecut, de c�tre un r�mnicean �n v�rst� de 37 de ani cu privire la faptul c�, pe o strad� din satul C�p���ne�ti, simpatizan�i ai unei forma�iuni politice ofer� sume de bani localnicilor, �n scop electoral. Imediat dup� primirea sesiz�rii, echipa operativ� a intervenit la fa�a locului, iar poli�i�tii au demarat activit��ile specifice unor astfel de situa�ii, fiind audiate mai multe persoane din localitate. Totodat�, av�nd �n vedere natura aspectelor reclamate, a fost �ntocmit dosar penal, cercet�rile fiind continuate sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe l�ng� Judec�toria Buz�u, �n vederea clarific�rii situa�iei de fapt. Din datele pe care le avem �n acest moment, suspec�ii f�ceau parte din echipa de campanie a lui Cezar Preda, cel care candida din partea ARD pe Colegiul 7 Deputa�i.

B�iatul s�u, dosar penal pentru agresarea unui poli�ist

B�iatul deputatului a fost cercetat, �n 2008, de procurori pentru c� ar fi agresat un poli�ist. Totul s-ar fi �nt�mplat �n fa�a unei discoteci din Buz�u, unde t�n�rul de 23 ani ar fi avut o alterca�ie cu un taximetrist. Pe de alt� parte, fiul parlamentarului a sus�inut c� el a fost cel agresat de agent.

Agentul sus�ine c� t�n�rul de 23 de ani a fost agresiv �i cu greu l-a putut duce la sec�ie. Cert este c� �n raportul s�u, agentul a scris c� a fost lovit de fiul deputatului. A�a se face c� Parchetul a deschis dosar penal �i a �nceput cercet�rile. Cum t�ticul-deputat a crezut �i a sus�inut varianta fiului, cu implicarea politic� aferent� func�iei parlamentare de�inute, �ef al comisiei pentru controlul SRI, NUP-ul a venit previzibil!

C�t timp acest tip de politicieni vor decide viitorul Rom�niei, ascun�i �n spatele plato�ei imunit��ii parlamentare, nimic nu se va schimba �n direc�ia dorit� de milioane de rom�ni!Tupeul unor politicieni de �anvergura� lui Preda care nu dau doi bani pe mult clamatul interes na�ional �i arat�, �n fiecare zi, consecin�ele. �i atunci de ce s� ne mai mir�m c� �ara asta merge din r�u �n mai r�u?

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Printre alte mizerii, comisia de inventariere a g�sit �n biroul lui B�canu materiale porno!
Nicolae B�canu, pre�edintele �nl�turat al Camerei de Comer�, Industrie �i Agricultur� este �eminența cenușie� care, �ntre altele, a exclus T�rgul erotic din calendarul expozițional al activit�ților camerei � asta ne�mpieduc�ndu-l s� p�streze �n biroul personal maculatur� pornografic�! Comisia de inventariere a bunurilor fixe și mobile ale CCIA numit� de auditor a g�sit �n dulapul biroului s�u reviste din categoria hardocore-XXX și alte pornoșaguri care, probabil, f�ceau deliciul momentelor sale de singur�tate...

�n alt� ordine de idei � cea invers�, dar corect� și normal�, dup� p�rerea noastr� � președintele interimar al CCIA, Gheorghe Seculici, ne-a declarat c� T�rgul erotic va fi reluat �chiar cu o frecvenț� de dou� ori pe an � asta �n primul r�nd datorit� rentabilit�ții sale economice. Știu de la domnul director Groșan c� T�rgul erotic a reprezentat cel mai mare succes financiar, implicit de public, din istoria celor organizate de camer� � așa �nc�t... s� nu fim ipocriți!� - ne-a dezv�luit, �n premier�, cel care �i propune s� schimbe din temelii politica economic�, de PR �i fa�a CCIA.

------------------------


Sediul de pe Cloșca �n care activeaz� Camera de Comerț și Industrie a Județului Arad nu e clasat la categoria �monumente istorice�, dar, cel puțin la cum arat� acuma, ar putea fi declarat fost �monument isteric.�
Gheorghe Seculici, președintele interimar al CCIA, și-a �nceput prima conferinț� de pres� susținut� dup� demiterea lui Nicolae B�canu �ntreb�ndu-i, mai mult sau mai puțin retoric, pe ziariști dac� �și mai aduc aminte cum ar�ta demisolul. �Funcționa acolo, p�n� prin 1998, un bar lacto-vegetarian cu circuit �nchis... era perioada c�nd Camera avea �n componenț� peste 500 de firme... Num�rul acestora a sc�zut, la ora la care vorbim, la 83 de membri care �ndeplinesc condițiile statutare, av�nd cotizațiile pl�tite la zi.�

Cum s-a ajuns aici ați putut urm�ri pe site-ul nostru și �n aproape toate publicațiile locale și naționale, așa c� nu mai relu�m povestea. Secondat de avocații angajați ai firmei, Anca Doboș și Mihai Pașca, Seculici a prezentat un material bazat pe concluziile raportului de audit � demers �ncheiat �n proporție de 90% � operat de cabinetul expertului Bogdan Popovici. �l puteți citi integral la �nceputul galeriei foto atașat� acestui articol � prilej cu care puteți vedea și stadiul lucr�rilor menite s� schimbe din temelii imaginea CCIA... at�t la propriu c�t și la figurat. Dincolo de discrepanța intelectual� s�ritoare �n ochi dintre fostul... domnitor (15 ani �n fruntea unei instituții �n a c�rui statut era stipulat c� poți fi președinte maxim 8 permite aceast� exagerare!) și actualul interimar, exist� o și mai evident� diferenț� estetic�, de comunicare și de abordare. Plimb�ndu-te prin holurile demisolului de altfel frumoasei cl�diri, te trezești �n plini ani 60... un loc plin de igrasie �n care nu ți-ai l�sa nici copilul, nici propria memorie s� staționeze prea mult.

Gheorghe Seculici a reușit s� șocheze asistența decortic�nd, �n premier�, mecanismele prin care B�canu a exclus din CCIA firmele pe care nu le agrea � �pur și simplu nu le trimitea facturile la lun� pentru a-și pl�ti cotizația. Nepl�tind-o, conform statutului, puteau fi excluse de Adunarea general� � la cheremul s�u� dar, mult mai grav, pe cele care refuzau s�-i umfle buzunarul propriu. �Mecanismul era unu simplu, eficient, cinic: urmare a angaj�rii �ntr-un proiect � de regul� pe bani europeni � �l salariai pe terț cu suma de 300.000.000 de lei vechi, s� zicem. Din acești bani, el l�sa Camerei, sub form� de sponsorizare, 150.000.000 de lei și �nc� 50.000 �n plic � iar el r�m�nea cu 100.000.000 și �i era și lui bine. Aceast� practic� a p�gubit enorm CCIA. banii depuși sub form� de sposorizare erau virați �ntr-un cont la care avea acces exclusiv B�canu � și tot din acești bani se stabilea bugetul Camerei� � a spus Seculici.

_____________________________

Auditul desemnat de noua conducere a Camerei de Comerț, Industrie și Agricultur� a scos la iveal� o mulțime de manevre de-a dreptul nesimțite �n ceea ce privește atitudinea pe care o asemenea breasl� ar trebui s� o aibe �n fața legii. Cu prilejul primei sale conferințe de pres�, președintele interimar Gheorghe Seculici a dat publicit�ții un comunicat de pres� care sintetizeaz� acest audit, �n care arat� c� �s-a stabilit faptul c� CCIA a beneficiat lunar de așa-zise sponsoriz�ri care de fapt proveneau �n proporție copleșitoare de la salariați ai Camerei, data sponsoriz�rilor coinciz�nd cu ziua �n care aceștia �și �ncasau retribuția, iar banii respectivi nu ajungeau niciodat� �n buzunarele angajaților (...).�

Seculici a dezv�luit, �n premier�, mecanismul prin care Nicolae B�canu și-a creat un cont de care uza discreționar și care a p�gubit Camera, numai �n anul 2011 cu peste 1.000.000 de Euro.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

CIA și Traian B�sescu sunt responsabili pentru r�pirea celor trei jurnaliști rom�ni �n 2005

Fostul �ef al CIA, responsabil de r�pirea jurnalistului Ovidiu Ohanesian?



Comentariul apartine dlui colonel (rez.) Valentin Vasilescu, pilot de avia�ie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, licen�iat �n �tiin�� militar� la Academia de �nalte Studii Militare din Bucure�ti - promo�ia 1992, despre �jocurile murdare� ale CIA.



�Dup� 15 luni de investiga�ii, jurnali�tii de la The Guardian �i BBC - sec�ia arab� au realizat un reportaj de 51 de minute, �n care au adus dovezi serioase c� pe timpul ocupa�iei americane, generalul David Petraeus a folosit veterani specializa�i �n r�zboiul �murdar�, apar�in�nd for�elor pentru opera�iuni speciale ale SUA, pentru constituirea �i dirijarea unor unit�ți paramilitare irakiene, �n misiuni de comando, soldate cu asasinate �i r�piri.

Totodat�, ace�ti speciali�ti �n ac�iuni neconven�ionale, pe care le-au experimentat �n Vietnam �i �n ��ri din America Central�, au condus cele mai oribile acțiuni de tortur� din timpul ocupației americane, prin crearea unei vaste re�ele secrete de centre de deten�ie �n Irak.


(Vezi: www.guardian.co.uk/world/2013/mar/06/pentagon-iraqi-torture-cent... )






Ancheta jurnalistic� a avut ca punct de plecare dezv�luirile soldatului Bradley Manning, f�cute site-ului WikiLeaks, rapoartele declasificate ar�t�nd �n detaliu sute de incidente, �n care patrulele mobile, compuse din soldați americani, descopereau cadavre de irakieni tortura�i �n centrele de detenție clandestine ale comandourilor paramilitare din Irak. Alteori rapoartele relatau descinderi ale comandourilor paramilitare irakiene �n localit��i, urmate de capturarea sau executarea sumar� a sunni�ilor. Toate rapoartele se �ncheiau prin primirea de la e�alonul superior, a misteriosului cod "Fargo 242" �i rechemarea de urgen�� a patrulelor la baz�.

Dup� absolvirea �colii militare de ofi�eri, David Petraeus a activat �n cadrul for�elor pentru opera�iuni speciale a SUA. A comandat brigada 1 din divizia 82 Para�uti�ti, divizia 101 Aeropurtat� (pe timpul invaziei din Irak) �i a fost �eful de stat major al Corpului XVIII Armat� (opera�iuni speciale). Era cunoscut drept un expert �n lupta contra insurgen�ilor, pe timpul c�t a comandat centrul de arme �ntrunite de la Fort Leavenworth (statul Kansas), ini�iind conceperea Field Manual 3�24, Counterinsurgency. �n perioada 2004-2008, cu �ntreruperi, generalul locotenent David Petraeus a condus For�a multina�ional� care a asigurat tranzi�ia Irakului. �n 2008-2010 a fost comandant al USCENTCOM, �n 2010-2011 a comandat for�ele SUA �i ale alia�ilor �n cadrul misiunii ISAF din Afganistan �i din 2011 p�n� �n 2012 a fost director al CIA, de unde a fost forțat s� demisioneze, din cauza unui aparent scandal sexual.

�ncep�nd din 2004, generalul locotenent David Petraeus a fost primul comandant al For�ei multina�ionale care a asigurat tranzi�ia Irakului, dup� ocuparea acestuia de c�tre armata SUA. Acestei for�e i-a revenit misiunea de a selec�iona, antrena, echipa �i instrui noua armat�, poli�ie �i securitate irakian�, aloc�ndu-se �n acest scop 11 miliarde USD. Odat� cu numirea generalului David Petraeus �n func�ia de comandant al For�ei din Irak, secretarul de stat al Ap�r�rii, Donald Rumsfeld l-a desemnat pe colonelul �n rezerv� James Jim Steel, de 58 de ani (un veteran al forțelor speciale americane), �n calitate de consultant civil, s� organizeze acțiunile de culegere de informații de la insurgenții sunni�i, de c�tre securitatea irakian�.

Steel era secondat de colonelul r. James H. Coffman, un alt veteran al for�elor speciale, ei nesubordon�ndu-se nim�nui �n afar� de generalul David Petraeus. Coffman �i raporta totul lui Petraeus �i s-a descris, �ntr-un interviu acordat ziarului militar american �Stele �i Dungi� drept �ochii �i urechile� lui Petraeus din Irak. Un purt�tor de cuv�nt al generalului Petraeus, a declarat pentru investigația BBC �i Guardian c� a acesta a beneficiat enorm de pe urma procedeelor de tortur� a deținuților, utilizate de forțelor irakiene, transmi��nd informația mai departe lanțului ierarhic militar al SUA, ambasadorului american la Bagdad și liderilor irakieni relevanți. Petraeus știa ce se petrece la interog�ri și �i știau pe prizonieri. Chiar �i detaliile de planificare a unor opera�ii neconven�ionale se bazau pe informații clasificate, care ajungeau la colonelul James Steel, pe o linie secretizat�, a for�elor speciale SUA (USSOCOM ) care ac�ionau �n Irak.

Reportajul realizat de The Guardian �i BBC-sec�ia arab� cuprinde m�rturia generalului irakian Muntahder al-Samari, care a lucrat cu Steele și Coffman un an, c�nd comandourile create de ei, numite "brig�zile Lupilor" erau instalate. El spune c� cei doi lucrau �mpreun� �i c� nu i-a v�zut niciodat� separați �n cele 40-50 de ac�iuni �n care au intrat �n centrele de detenție clandestine. Fiecare centru de deten�ie avea un centru de interogare, �ncadrat cu un ofițer de informa�ii �i opt interogatori. Apelau la orice form� de tortur� pentru a-l face pe de�inut s� vorbeasc�, precum electrocutarea, at�rnatul cu capul �n jos, smulsul unghiilor sau lovituri aplicate zonelor sensibile. Al-Samari relateaz� cum un b�iat �n v�rst� de 14 ani a fost legat cu picioarele deasupra capului, de unul dintre st�lpii unei foste libr�rii, care servea drept centru de interogare. Corpul s�u era �n �ntregime v�n�t din cauza b�t�ilor cu cablu pe care le-a primit.

Fotograful Gilles Perres s-a �nt�lnit cu Steele atunci c�nd lucra pentru New York Times, și a fost primit �n unul dintre centrele de comand� situat �n aceea�i libr�rie. L-a intervievat pe Steele �ntr-o camer� a libr�riei și �i aminte�te c� era s�nge peste tot. Reporterul Peter Maas care lucra la material �mpreun� cu Perres, a explicat c� �n timp ce interviul se desf�șura, se auzeau �ipete teribile de durere �i teroare.The Guardian scrie c� procedurile de tortur� ale "brig�zilor Lupilor" au intrat �n conștiința opiniei publice din Irak, �ntruc�t erau filmate și prezentate �n show-uri de televiziune, �n cadrul programului numit �Terorismul �n m�inile Justiției�. C�nd spectacolul acesta a �nceput s�-i ofenseze pe irakieni, Petraeus personal a sunat și a cerut �ncetarea difuz�rii la TV a imaginilor cu oamenii tortura�i.

Generalul irakian Muntahder al-Samari nu exclude posibilitatea ca unele din celebrele r�piri de cet��eni str�ini, apar�in�nd statelor care au sus�inut invazia american� �n Irak (precum cea a jurnali�tilor rom�ni, a fran�uzoaicei Florence Aubenas �i a fostului ofițer de informații de la Pentagon, Roy Hallums), intens mediatizate, s� fi fost instrumentate de Steele, cu scopul penetr�rii re�elelor de r�pitori veritabili, apar�in�nd insurgen�ilor. �n aceast� situa�ie, cu excep�ia lui Ovidiu Ohanesian, to�i cei r�pi�i lucrau pentru serviciile de informa�ii din ��rile lor, �tiau c� particip� la o �nscenare, consumat� �n centrele de interogare clandestin�, care erau perfect securizate de for�ele pentru opera�iuni speciale americane subordonate generalului Petraeus.

Reamintesc faptul c� pe 28 martie 2005, jurnali�tii rom�ni Marie Jeanne Ion, Sorin Mi�coci (angaja�i la postul Prima TV) �i Ovidiu Ohanesian (de la ziarul Rom�nia liber�), �mpreun� cu ghidul lor irakian Mohammed Munaf (despre care ulterior s-a aflat c� avea �i cet��enie american�) au fost r�pi�i la Bagdad de c�tre persoane necunoscute. Dup� ce au fost �inu�i 3 zile �ntr-o loca�ie din Bagdad, ei au fost transfera�i la 1 aprilie 2005, �n beciul unei ferme, aflat� la 15 km sud de capitala irakian�, fiind elibera�i dup� 55 de zile. �n tot acest timp, �n mod misterios, �n Rom�nia au ajuns �n timp real �i au fost difuzate pe toate canalele TV mai multe casete filmate de r�pitori cu ostaticii, �n care cereau retragerea militarilor rom�ni din Irak. Opera�iunea de eliberare a fost condus� de pre�edintele Traian B�sescu prin intermediul unei celule de criz� din cadrul CSAT, stenogramele legate de r�pirea din Irak, fiind secretizate pentru urm�torii 50 de ani�.


Concluzii

Ce are de ascuns Traian B�sescu? De ce a dispus ca stenogramele s� fie puse la secret 50 de ani? Pentru c� aceste stenograme demonstreaz� COMPLICITATEA la r�pirea jurnaliștilor, iar aceste dovezi sunt probe pentru actul de TERORISM f�cut de Traian B�sescu. (N.A.)


* * * *

"Brig�zile Lupilor" sem�nau ca 2 pic�turi de ap� cu organizațiile "Lupii gri" și "Ergenekon" create �n Turcia, pe timpul R�zboiului Rece, de for�ele pentru opera�iuni speciale americane, �n colaborare cu CIA. Ele constituiau elemente ale re�elei de organizații paramilitare Gladio de la granița cu URSS, fiind instruite inițial de fo�ti ofițeri ai Wehrmachtului nazist, deveni�i dup� r�zboi ofi�eri CIA. Cu mult �nainte ca Petraeus și Steele s� p�r�seasc� Irakul, �n septembrie 2005, Jabr al-Solagh, �eful "brig�zilor Lupilor", a fost numit ministru de Interne. �n mandatul lui Solagh, care a fost str�ns asociat cu violen�ele mili�iei Badr constituite din �ii�i, dovezile cu privire la tortur� și asasinate ale "Brig�zilor Lupilor" s-au �nmulțit.

�n august 2007, cotidianul The Washington Post, prelu�nd rapoarte ale biroului de contabilitate a Pentagonului, atr�gea aten�ia c� Petraeus a pierdut eviden�a a 30% din armele furnizate noii armate irakiene, fiind vorba �n special de 100.000 de arme de asalt AK-47, ajunse �n posesia comandourilor paramilitare �iite. Impactul pe termen lung al finan��rii �i �narm�rii acestor for�e de "democratizare" �i "pacificare" a Irakului, de c�tre trioul Petraeus, Steele și Coffman, a fost acela al declan��rii unei forțe care nu se supunea niciunei legi �i care a terorizat comunitatea sunnit�, produc�nd sute de mii de morți. Rezultatul fiind acela c� la apogeului conflictului dintre sunni�i �i �ii�i, 3.000 de cadavre erau �adunate� de pe str�zile din Irak �n fiecare lun�.

James Jim Steel �i-a �nceput cariera de ofi�er pentru opera�iuni speciale �n r�zboiul din Vietnam. Pe finalul acestuia, a participat al�turi de Richard Armitage (adjunct al secretarului de stat al Ap�r�rii �n perioada 2001-2005) la programul clandestin Phoenix. Potrivit istoricului Douglas Valentine, programul Phoenix a fost conceput, coordonat de CIA �i executat de Comandamentul pentru opera�iuni speciale al armatei SUA (USSOCOM), ajutat de subunit��i ale for�elor pentru opera�iuni speciale din armata Australiei (AATTV) �i ale serviciul de informa�ii al Vietnamului de Sud, pe timpul r�zboiului din Vietnam.

Teoretic, programul era destinat identific�rii �i "neutraliz�rii" (prin infiltr�ri, capturare, terorism, tortur� �i asasinate) infrastructurii de conducere a Frontului de Eliberare Na�ional�, mai cunoscut ca Viet Cong. Practic, �intele USSOCOM au fost copii, femeile, b�tr�nii, adic� membrii familiilor lupt�torilor Viet Cong. Neutralizarea avea la baz� o lege special� ( Directiva MACV 381-41/ 1967) emis� �n secret de pre�edintele SUA, care permitea arestarea �i execu�ia vietnamezilor, f�r� s� fie nevoie de nici o prob� �i de nici un proces. Acest a�a-zis contra-terorism inventat de CIA, denumit codificat Phoenix, nu avea nici un corespondent �n strategia militar�, el legitim�nd de fapt utilizarea procedeelor neconven�ionale de c�tre ni�te dezaxa�i, pentru a comite crime �mpotriva umanit��ii. �n perioada 1965-1972 programul Phoenix a "neutralizat" prin asasinare, pe loc, 26.369 de vietnamezi, restul p�n� la 81.740 deced�nd �n �nchisorile secrete ale CIA, denumite PRU (centre de interogare), ca urmare a torturii. Re�eaua PRU era subordonat� direct lui Peer DeSilva, �eful CIA de la Saigon �i fiecare centru de interogare era condus de unul din cei 704 ofi�eri superiori ai CIA, deta�a�i �n Vietnam.

�n perioada 1984-1986, colonelul Steele a fost comandantul corpului de instructori americani, specializa�i �n contra insurgen�� (US MilGroup), care a fost deta�at �n El Salvador pentru instruirea unit��ilor de contraspionaj ale armatei na�ionale. Rapoartele �ntocmite ulterior de ONU �n Nicaragua �i Salvador, relatau cum colonelul Steele a adaptat �i aplicat aceea�i doctrin� a contra insurgen�ei din Vietnam, prin care, la lupta de eliberare na�ional�, escadroanele mor�ii, constituite de el �i ac�ion�nd sub comanda sa, r�spundeau prin acte clasice de terorism. Potrivit acestor rapoarte, Steele ar fi fost responsabil de dispari�ia sau asasinarea a zeci de mii de civili salvadorieni, printre care �i a cardinalului Oscar Romero. David Petraeus, pe atunci maior, a efectuat o vizit� de documentare �n El Salvador, �n 1986, devenind un adept �i un susțin�tor al metodelor de contraspionaj ale lui Steele.

�n 1996 o investiga�ie a jurnalistului Robert Parry, reporter al Associated Press,Newsweek �i PBS TV, reproducea una din declara�iile date FBI-lui de salvadorianul Luis Posada Carriles, care dezv�luia detalii halucinante ale vastei opera�iuni de trafic de arme �i de droguri, coordonat� de colonelul Steele, ca intermediar al locotenent colonelului Oliver North, consilier pe probleme de securitate na�ional� al pre�edintelui Ronald Reagan. Subiectul scandalului Iran-Contras, viz�nd transporturile de arme, derulate de la baza de operare a CIA, de pe aeroportul Ostend din Belgia, l-am tratat pe larg �ntr-un material anterior.


de pe site-ul www.romanialeaks.org


Pentru ap�rarea teritoriului propriu, Rom�nia mai dispune acum de

20-25 de MIG-21 fabricate �n 1971 (cu resursa expirat�) �i de instala�ii de rachete AA sovietice, din genera�ia �nt�i, fabricate �n 1960. La baza aerian� american� Davis-Monthan din Tucson (statul Arizona) pe o suprafa�� de 11 km p�tra�i, sunt aliniate �n perfect� stare de conservare 4.400 de aeronave �i sisteme de rachete AA, gata pentru a fi folosite, �ntr-un nou r�zboi


(en.wikipedia.org/wiki/309th_Aerospace_Maintenance_and_Regenerati...)



�ntre acestea figureaz� avioane moderne de tip F-16 C/D, F-15 D/E, A-10, F-18, etc. Anual, un num�r neprecizat dintre acestea se �ntorc �n serviciul activ al diferitelor statele partenere ale SUA (Pakistan, Grecia, Turcia, Australia, etc.), �ntotdeauna altele dec�t Rom�nia.

Potrivit unor telegrame ale ambasadei SUA la Bucure�ti, publicate de WikiLeaks, la 21 iulie 2005 pre�edintele Traian B�sescu l-a informat pe ambasadorul Richard Jones, consilier al Secretarului �i Coordonatorului Politicii pentru Irak, c� �ara sa era dispus� s� �tearg� 80% din datoria istoric� de 2,6 miliarde USD, pe care trebuia s� o primeasc� de la Irak. Totodat�, B�sescu solicita un sprijin suplimentar din partea guvernului SUA pentru reforma �n domeniul ap�r�rii, care putea permite Rom�niei s�-�i dezvolte contribu�ia �n Irak. Traian B�sescu n-a avut nici o ap�sare privind necesitatea �nzestr�rii armatei rom�ne, el fiind preocupat doar de satisfacerea preten�iilor de domina�ie mondial� ale SUA.

A�a se explic� faptul c� �n 2003, Rom�nia a �nfiin�at la T�rgu Mure� primul batalion de for�e pentru opera�ii speciale (FOS). O parte din membrii acestui batalion au urmat cursuri de specialitate (US Army Special Forces) la Fort Bragg, restul fiind antrena�i de instructori din For�ele speciale ale SUA, Israel �i Anglia, deta�a�i timp de 6 luni �n Rom�nia. �n aprilie 2006, primul contingent rom�nesc FOS �i-a �nceput misiunea �n Afganistan, �n cadrul opera�iei �Enduring Freedom�, al for�elor de coali�ie conduse de SUA (ISAF), desf�ur�nd misiuni de lupt� �n zone considerate din cele mai periculoase din Afganistan. Din anul 2011, Rom�nia dispune de Brigada 6 de Opera�ii Speciale, compus� din batalionul 610 Opera�ii Speciale - Tg. Mure�, batalionul 620 Opera�ii Speciale-Buz�u, batalionul 630 Para�uti�ti - Bac�u �i batalionul 640 Logistic.

Despre implicarea speciali�tilor, instrui�i de for�ele pentru opera�iuni speciale ale SUA, �n r�sturnarea de la putere a pre�edintelui Slobodan Milo�evici din 2000, �n �Revolu�ia trandafirilor" din Georgia din 2003, �n cea �Portocalie" din Ucraina din 2004, �n cea a �Lalelelor" din K�rg�zstan din 2005 și �n cea din R. Moldova din 2009, precum �i despre modul �n care America Latina a fost devastat� de grupurile paramilitare, specializate �n acte de terorism, la centrul de instruc�ie al for�elor pentru opera�iuni speciale americane de la Fort Benning (statul Georgia), am relatat pe larg �n finalul unui material anterior.

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

Sunt de acord cu Aurel Tanase.
dar un criminal e prea putin tebuie mai multi.
astia merita mai mult decat si cum au fost impuscati Ceausesti. ei nu meritau asa ceva
si acum cicula pe sosele facute de ei , centrale -termocentrale, blocuri, fabrici, institutii..

youtu.be/p36eGVxYH_Y

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

De la: 9am117598, la data 2013-07-24 14:04:23Sunt de acord cu Aurel Tanase.
dar un criminal e prea putin tebuie mai multi.
astia merita mai mult decat si cum au fost impuscati Ceausesti. ei nu meritau asa ceva
si acum cicula pe sosele facute de ei , centrale -termocentrale, blocuri, fabrici, institutii..

cine-i aurel tanase....???

Numai persoanele care se smulg din atracția sferelor mistico-religioase s�lbatice pot ajunge la inspiratia, ocrotirea și ajutorul Adev�ratului Dumnezeu--------"Dragostea infinit� este singurul ADEV�R ... orice altceva este o iluzie." - David Icke-----http://youtu.be/s8P7Eitg9cs-------chiar daca un om este ingenuncheat ...dar inca mai are spiritul si constiinta treze...acel om este liber....

scuze graba ! cu ApostolStefan.

da' nimenea- nimenea din DIICOT, DNA, PROCURATURA n-a citit din materialele astea, ca sa se autosesizeze, ca imi inchipui ca nu-s la secret pe 50 ani ,nu !?

De la: gabigabi2, la data 2013-07-25 16:27:15da' nimenea- nimenea din DIICOT, DNA, PROCURATURA n-a citit din materialele astea, ca sa se autosesizeze, ca imi inchipui ca nu-s la secret pe 50 ani ,nu !?

Doar OMAR HAISAM le stie........

PDL ul a fost rampa de lansare la presedentie,acum pacalesc cu MISCAREA POPULARA ca inca mai sunt prosti in Romania

De la: sunt_al_naibii, la data 2013-07-25 14:41:53youtu.be/p36eGVxYH_Y

dosar de candidat...luarea la puricat a tuturor celor care aspira la functii politice in romania....

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

continuam serialul ,,dosar de politician''....azi george becali....


youtu.be/B6M4o9BkY5w

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

dosar copy/paste de politician....COZMIN GUSA


youtu.be/NZjk410cL7E

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

dosar de politician...TITI CONSTANTINESCU.....


youtu.be/7PS6_YReFSI

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

dosar de politician....LUDOVIC ORBAN si mogulii NELU IORDACHE si GRUIA STOICA....


youtu.be/3Sp9BatkhE0

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

dosar de politician.....DORU OPRISCAN....fost taranist....fost liberal....fost pedelist....actualmente pesedist....


youtu.be/YxK9XuG9VKM

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

dosar de politician....FLAVIUS MADUTA...


youtu.be/3K0Kd_26Noc

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***