Info
x
Presedintele basescu:drumul cu spini al unui mare reformator
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 11:46
Boc este cel mai bun tehnocrat
februarie 16, 2011 prin mihaivoicu Cine zicea c� este o crim� s� suprapui o criz� politic� peste criza economic�? Nu, nu erau nici mogulii, nici cei din opoziție, ci �nsuși zeul din deal. Care, �n aceste zile, exact asta a f�cut. �ncurcat serios de perspeciva pierderii controlului asupra partidului pe care �l conduce practic, �mpotriva Constituției, Traian B�sescu a aruncat �n aer o țar� �ntreag� (m� rog, partea care mai crede c� președintele are vreo logic�) și a �ncecat un soi de lovitur� dubl�, guvern-partid. M-au amuzat cele dou� motive pe care le-a invocat pentru a justifica propunerea de schimbare a lui Boc. Cum c� nu mai are sprijinul populației și c� este nevoie de un guvern care s� fac� reforme economice. �n leg�tur� cu sprijinul populației, nu știu exact cine este ciobul și cine oala spart�, pentru c� B�sescu are cam același derizoriu sprijin din partea supușilor s�i. Adic� maxim 10%. Despre reforma economic�. Adic� ce-a p�zit p�n� acum Boc? Bine, noi știm c� nu a f�cut nimic, dar persoana care invoca necesitatea reformelor l-a l�udat p�n� acum pe Boc, contrar evidențelor, tocmai pentru genialitatea reformelor f�cute. Și, pe deasupra, concluzia final� a fost aceea c� s-a discutat cum s� fie bine și, de fapt, tot Boc. Nu sunt foarte preocupat de b�t�lia intern� din PD. Nu cred c� exist� o arip� �bun� și una �rea�, pentru simplul motiv c� �ntregul partid ne-a adus pe toți �n halul �n care suntem și �ntregul partid, cu toate aripile sale, trebuie s� treac� �n opoziție. Dac� se poate extra-parlamentar�. Nici de pielea domnului Boc nu prea-mi pas�. Da, Boc trebuie s� plece de la guvern, �mpreun� cu absolut toți miniștrii din partidul pe care se preface c�-l prezideaz�. Este �ns� scandalos faptul c� totul se petrece �n culise, �ntre oameni care au �ntre 0,1 și 10% sprijin popular și care au o singur� miz�. Cum s� se aranjeze �ntre ei, de parc� țara, economia și cet�țenii sunt moșteniri de familie pentru care se bat pentru c�, nu-i așa, le revin de drept. |
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 11:51
Nu avem premier in Romania. Nu ca-i rau, nu-l avem.
Presedintele PNL, Crin Antonescu, a participat la emisiunea �Zona de Impact" moderata de Corina Dragotescu, luni, 7 martie 2011, la Realitatea TV TALK-SHOW Corina Dr�gotescu: Bun� seara, doamnelor �i domnilor, bine a�i venit �n �Zona de impact". Dup� cum �ti�i, m�ine, cabinetul Emil Boc vine �n fa�a parlamentarilor pentru a-�i asuma r�spunderea pe Codul Muncii. Este vorba de acel act extrem de controversat care dup� unii e foarte bun, dup� al�ii e foarte r�u. Cum va fi, vom vedea noi, pentru c� lor, parlamentarilor, nu li se aplic�. A�a c� noi vom fi cei care vom putea spune care sunt primele efecte ale acestui Cod al Muncii. Despre efectele Codului Muncii, dar mai ales despre politic�, despre ce poate face opozi�ia m�ine, discut�m �n aceast� sear� �mpreun� cu invita�ii mei, domnul Victor Ponta, pre�edinte PSD, bun� seara. Victor Ponta: Bun� seara. Corina Dr�gotescu: �i domnul Crin Antonescu, pre�edinte PNL. Crin Antonescu: Bun� seara. Corina Dr�gotescu: A 11-a asumare, nu �tiu a c�ta mo�iune, urmeaz� din partea opozi�iei. Domnule Victor Ponta, ave�i cumva vreo statistic� c�te mo�iuni a�i depus p�n� acum din partea opozi�iei �i c�te...? Victor Ponta: E foarte simplu. La fiecare angajare a r�spunderii. Dar vreau s� explic oamenilor care-i sensul, pentru c�, pe de-o parte, �ti�i, se spune voi, opozi�ia, doar critica�i. Deja nu mai pot s� aud asta cu doar critica�i. Nu mi-e foarte clar dac� �n afar� de critic� �i de ceea ce noi vrem s� punem �n loc ce-ar trebui s� facem altceva. Noi am venit cu un proiect de lege de modificare a Codului Muncii, un proiect care, spre deosebire de proiectul lui Emil Boc, a fost discutat cu sindicatele �i cu patronatele. Codul Muncii de principiu se aplic� sindicatelor �i patronatelor. Am venit cu acel proiect, de aceea, c�nd, m�ine, domnul Emil Boc vine cu propriul proiect, venim �i noi cu proiectul nostru. Noi avem un num�r de voturi, probabil 214 �n acest moment, domnul Emil Boc are zero voturi. Pentru c� pentru el nu voteaz� nimeni. �ti�i c� ei stau �n b�nci. Corina Dr�gotescu: Asta-i o mare necunoscut�. E vot conceput special pentru a-�i asuma o r�spundere. S� stai �n banc�? Nu �tiu ce r�spundere e asta... Victor Ponta: �n nicio �ar� democratic�, s� spui c� un guvern n-are pe nimeni �n sus�inere, dar totu�i �i pune �n aplicare m�surile, nu se poate. E o abera�ie! Faptul c� noi ne-am obi�nuit cu aceast� abera�ie, ne-am obi�nuit cu Emil Boc care nu vine cu legea �n Parlament ca s� vedem dac�-i bun�, s-o voteze tot ei c� au majoritate, faptul c� Emil Boc vine cu legi care dup� aceea... a�i v�zut cum a fost la Legea pensiilor, au �nnebunit pe toat� lumea, toat� luna ianuarie am stat cu oameni care aveau pensia gre�it calculat�, cu Legea educa�iei, am �nnebunit 2500 de profesori care nu �tiu dac� sunt da�i sau nu afar�. O s� �nnebunim �i cu legea asta, o s� avem milioane de procese. Nou� deja toate aceste abera�ii �i rele ni se par normale. Nu mai reac�ion�m. Cred c� avem aici cu to�ii o r�spundere. Corina Dr�gotescu: Nou�, presei, nu ni se par normale. �i spunem asta ori de c�te ori avem ocazia. Problema este c� nu mai exist� reac�ie. �ti�i bine c�, �n decursul anilor, de fiecare dat� puterea a reac�ionat la criticile opozi�iei sau la cele ale presei. De ce acest zid total pe care-l pune... Victor Ponta: Iertare, nu vreau s� iau partea de dreapta a domnului Crin Antonescu, dar s�pt�m�na trecut�, ministrul Ap�r�rii german, dumneavoastr� �ti�i, �i-a dat demisia imediat din guvern, de�i era unul din mini�trii cei mai populari, pentru c� a fost acuzat c� ar fi plagiat teza de doctorat. Despre doamna Anastase care fur� voturi, despre Blejnar, despre domnul Emil Boc... i-a�i v�zut pe vreunul dintre ei m�car s� vin� s� spun� m� g�ndesc la demisie? Corina Dr�gotescu: De ce, domnule Crin Antonescu? De ce s-a schimbat at�t de mult comportamentul parlamentar, de ce puterii nu-i pas� de opozi�ie, nu-i mai pas� de pres�, nu-i mai pas� de nimic? �i pas� doar de acordul cu FMI, un acord extrem de discutabil din punctul nostru de vedere, al cet��enilor de r�nd. Crin Antonescu: Sigur, mie mi-e greu s� fac analiza �i psihanaliza acestor oameni. �n mare, teoria sau �n�elegerea mea asupra acestui fenomen st� �n faptul c� un ansamblu de mecanisme de func�ionare a clasei politice �n general �i a puterii �n special, toate guvernele care s-au succedat, s-a degradat treptat �i opinia mea este c�, pe de-o parte, acest sistem a ajuns acum la aceast� culme �i sigur c� se adaug� aici �i c��iva factori subiectivi pornind de la persoana pre�edintelui la care eu m� refer pentru c� nu putem face abstrac�ie de d�nsul, chiar dac� asta �i scandalizeaz� pe mul�i sau dac� multora li se pare c� nu avem altceva �n cap, cei care invoc�m acest lucru dec�t de a-l critica pe domnul Traian B�sescu. E foarte important rolul unui lider politic al puterii �i mai cu seam� al unui pre�edinte. Pre�edintele func�ioneaz� �n bine sau �n r�u ca model pentru o bun� parte din societate, pentru mai toate institu�iile statului �i �n orice caz pentru asocia�ii s�i de la putere, guvern, majoritate parlamentar� etc. Ceea ce este �ns� neap�rat necesar s� con�tientiz�m cu to�ii este c� ce se �nt�mpl� acum �i ce fac acum cei de la putere nu s-a mai �nt�mplat niciodat�. Obi�nuim de multe ori s� expediem �ntr-un enun� greu de comb�tut, �i anume dom'ne to�i au fost r�i, to�i au avut imperfec�iunile lor, a existat corup�ie �n timpul tuturor, n-a fost perfect� func�ionarea mecanismelor democratice niciodat�. Sigur, e adev�rat. Dar nu putem ascunde �n spatele acestui enun� general, care aproape nu mai spune nimic, faptul c� ne confrunt�m cu lucruri f�r� precedent. �i avem slav� Domnului �n fiecare sear� exemple. Victor Ponta vorbea de a 11-a asumare de r�spundere. S� aduc �i eu aminte �nc� o dat� pentru c� poate unii dintre cei care ne urm�resc �i nu �tiu exact. Aceast� angajare a r�spunderii e o procedur� constitu�ional�, dar care e descris� �i destinat� unor situa�ii ie�ite din comun, c�nd trebuie luate ni�te m�suri repede, care nu �ng�duie r�gazul unei dezbateri. Ca s� adop�i at�tea �i at�tea legi, de la legea t�ierii salariilor, de la legea pensiei, legea educa�iei na�ionale p�n� la Codul Muncii... Codul Muncii iar e o culme, pentru c�-mi este greu s� imaginez o lege care s� afecteze mai multe persoane �i care s� necesite mai mult� dezbatere public� �i �n orice caz dialog social. Dialog social institu�ionalizat. C� actuala putere nu mai recunoa�te practic nici un partener valid �n societate, despre opozi�ie �ti�i bine ce spun �i poate revenim �n cursul emisiunii �i la ni�te afirma�ii pe care le-au tot f�cut �n ultimele zile, mai ales de c�nd se reformeaz� d�n�ii moral. Afirma�ii f�r� nicio acoperire despre celelalte partide. Dar nu mai recunosc nici presa care, sigur, e a mogulilor �i e alc�tuit� din oameni r�i, cei care nu-i laud�, nu mai recunosc nici sindicatele, pentru c�, vezi Doamne, unii lideri sindicali s-ar putea s� aib� ni�te treburi necurate �n spate �i tot a�a. P�n� la urm� manifestan�ii, c��i sunt ei, 3000, 50.000 cum s-a �nt�mplat s� fie, nu sunt nici ei recunoscu�i ca reprezentativi, pentru c� Traian B�sescu vrea 5 milioane �n strad� etc. Or, cu toate lucrurile astea ne-am dus dincolo de orice cadru al democra�iei de rutin� din Europa. �nchei spun�nd c�, sigur, domnul Traian B�sescu are partizani prestigio�i care ne ironizeaz�, ar�t�nd c� noi aber�m vorbind despre dictatur� sau regim autoritar atunci c�nd, iat�, putem veni la televizor �i spune chestiunea asta sau c�nd poli�i�tii se pot duce, unii dintre ei, �n fa�a Palatului Cotroceni �i pot s�-�i strige m�nia, a�a cum au f�cut-o. Noi �ns� vorbim cu aceste argumente pentru c� nu-i nevoie s� fim lega�i pe strad� �i b�ga�i la pu�c�rie, ci e nevoie doar ca mecanismele elementare ale democra�iei s� fie paralizate pentru ca ea s� nu-�i mai poat� aduce roadele. Corina Dr�gotescu: E foarte interesant c� pe noi presa de mult nu ne mai bag� �n seam�, pe dumneavoastr� opozi�ia nu v� mai bag� �n seam�... Victor Ponta: Nu. V� bag� �n seam�. �n sensul �n care... Corina Dr�gotescu: Ideea este c� nu �in cont de ce spunem �i zic c� mogulii sunt �n spatele nostru. Victor Ponta: ... �i deranjeaz�... Corina Dr�gotescu: Vreau s� vedem... Victor Ponta: Sta�i o secund�. Corina Dr�gotescu: Nu. Dup� ce vedem. Victor Ponta: Voiam s� v� dau ni�te ve�ti apropo de faptul c� sunte�i b�gat� �n seam�. Corina Dr�gotescu: Poate sunt ve�ti proaste... Victor Ponta: Sunt semnale de alarm�. Corina Dr�gotescu: Vreau s� vedem, primarul din Aninoasa, care la reuniunea de s�mb�t� a PD-L a venit �i a avut o luare de pozi�ie la final, c�nd toat� lumea era pe picior de plecare, care �ntr-un fel a readus lumea din sal� cu picioarele pe p�m�nt, m� refer la cei de pe scen�, pentru c� cei din sal� erau deja cu picioarele pe p�m�nt, fiind din teritoriu. S�-l revedem pe primarul din Aninoasa care spune ceea ce spunem noi cu to�ii de mult� vreme. Primar: Suntem a�a pe drumul cel bun �i �ntr-adev�r rom�nul �ntrezare �nc�, acum vede c� e un dram de speran�� de via��, este p�cat s� nu ne lupt�m s� c�tig�m alegerile. Pentru c� noi merit�m, dumneavoastr�, cei care a�i muncit �n Bucure�ti �i noi care muncim �n teritoriu, c� prima �njur�tur� o iau eu s� �ti�i, prima dat� vine �i zice b�i, fir-a-i al dracu cu Boc al t�u... m� scuza�i domnule prim-ministru, ai t�iat de-acolo. �sta-i adev�rul... Corina Dr�gotescu: Lumea vine �i spune fir-a-i al dracu cu Boc al t�u de-acolo. Este un lucru spus de cei din teritoriu care se lovesc de problemele de zi cu zi ale oamenilor. Deci nu-i spus din afara partidului. Victor Ponta: S� v� spun ce anume voiam s� v� transmit. Totu�i, lipsa de reac�ie �i faptul c� p�n� �i c�nd spune un primar sau oamenii �n general... Eu cred c� �n momentul �sta 20 milioane de rom�ni spun s�-l ia dracu �i de Emil Boc, �i de Traian B�sescu, dar nu se poate �nt�mpla nimic. De ce, pentru c� �n acest moment, ca niciodat� �n 20 de ani, �n 20 de ani au existat �i corup�ie, �i traseism politic, �i toate relele politice �n general, dar ca niciodat� anul �sta practic �ntregul sistem este controlat. Este controlat de faptul c� o parte a presei a fost falimentat�, cealalt� cump�rat�, Televiziunea public� niciodat�, nici �n 1990 pe vremea mineriadelor nu avea 83% putere �i 18% opozi�ie, �i-atunci cred c�-l d�deau pe Ra�iu �i pe C�mpeanu mai des dec�t suntem invita�i noi doi. Doi. Dumneavoastr� �i ceilal�i, Antena, care nu sunte�i cumin�i, �ti�i c� exist� lege �n Parlament s� fi�i sco�i de pe cablu. Lege a doamnei Turcan. Corina Dr�gotescu: Da, �tiu. Victor Ponta: Deci ei lucreaz�. La Curtea Constitu�ional� niciodat� p�n� acum n-au fost numi�i numai judec�torii domnului Traian B�sescu care voteaz� ca �n Parlament, 5-4. Dom'ne, acolo trebuie s� vezi dac� legea-i constitu�ional� sau nu. Nu trebuie s� faci 5-4. Uita�i-v� la vam�, ANAF etc., sistemul practic �i controleaz� pe politicieni. Are importan�� cine-i ministru? Domnul Vl�descu a fost schimbat pentru c� s-a atins de Blejnar. N-a fost schimbat Blejnar. �n Parlament nu mi�c� nimeni, vorbim de angajarea r�spunderii... �in minte c� am avut o discu�ie cu un om pe care-l respect �n continuare, domnul Marko Bela, c�nd eram ministru pentru Rela�ia cu Parlament, �i spunea trebuie s� scoatem �i ordonan�ele de urgen��. Faptul c� guvernul vine peste Parlament cu ordonan�e de urgen��. Totu�i, guvernul �n care este domnia sa are 11 angaj�ri de r�spundere, mai multe dec�t toate celelalte guverne la un loc. E un sistem �ntreg controlat, cum nu a existat din 1989 �ncoace. De aceea oamenii care ies �n strad�, primarul care spune, dumneavoastr� care vorbi�i, noi care vorbim, la un moment dat ne d�m seama c� totul e �n m�na lor. Sunt cinci primari de la PSD de la Olt, care ne-au anun�at ast�zi, dom'ne, ne-a zis Udrea c� dac� noi nu spunem c� trecem la PD-L nu ne d� proiectele. �i ce s� facem? Ne lu�m proiectele �i dup� aia vom vedea. �n mod normal, �n orice �ar� normal� asta se l�sa cu lucruri grave. Domnul Traian B�sescu se duce �n excursie la Helsinki pe banii dumneavoastr� �i ai mei, la �ntruniri de partid. Nu se �nt�mpl� nimic. De ce? Pentru c� tot sistemul e al lor. Dac� noi nu zdrobim �i nu ne d�m seama de c�t de puternic este acest sistem o s� ne fie foarte greu. Crin Antonescu: Apropo de interven�ia acestui primar, sigur, care a avut un puseu de sinceritate, simpatic �n felul lui, chiar �i din spusele acestui om, mai rezult� ceva. A�i v�zut c� domnii pedeli�ti au f�cut aceast� reuniune, au l�sat �i accesul presei pentru c� s-au transmis alocu�iunile. Nici m�car �n aceast� situa�ie nu s-au str�duit vreo secund� s� spun�, dom'ne, hai s� facem ceva, s� guvern�m mai bine, c� oamenii din �ar� ar merita s� tr�iasc� mai bine. N-au vorbit dec�t despre faptul c� ei merit� s� c�tige din nou alegerile �i tot ce trebuie s� fac� ei mai bine sau mai r�u trebuie s� fac� pentru a c�tiga. �sta a fost discursul marii speran�e a unor naivi. Domnul Vasile Blaga... Corina Dr�gotescu: A fost un discurs tipic de opozi�ie. Crin Antonescu: �sta a fost discursul tuturor. Victor Ponta: Dar �i reformatorul Preda a calculat �n voturi, milioane de voturi. El deja se ocupa de voturi, nu de reform�. Corina Dr�gotescu: Da. Nu a fost un discurs de putere, de oameni care-�i fac un bilan�. Nu. A fost un discurs de partid care e pe marginea pr�pastiei �i prive�te spre opozi�ie �i are nevoie s�-�i mobilizeze activul de partid din teritoriu. Ce vreau s� v� �ntreb. Cum se face c� �ntr-un an preelectoral mi�c�rile din Parlament nu mai sunt at�t de multe cum erau �n anii anteriori? �n sensul �n care parlamentarii nu mai trec din barca puterii �n barca opozi�iei, a�a cum s-a �nt�mplat de fiecare dat� c�nd opozi�ia era pe val �i c�nd parlamentarii puterii preferau s� se duc� spre opozi�ie. Crin Antonescu: Primul r�spuns... Corina Dr�gotescu: �i de-aici nimeni la vot. Nimeni nu v� ajut� la vot. Crin Antonescu: Primul r�spuns pe care pot s� vi-l dau �i sigur, pentru care n-am dovezi �n sens juridic, dar pun �i eu ni�te lucruri cap la cap, este c� foarte mul�i dintre ace�ti oameni, mai to�i cred, se afl� sub multiple amenin��ri. L�s�nd la o parte c� deocamdat�, poate, unii mai cred �n infailibilitatea lui Traian B�sescu, �n capacitatea sa �i a p�rghiilor pe care le are la dispozi�ie de a g�si solu�ii miraculoase, vezi votul prin coresponden��, vezi iluzia redres�rii economice etc. Dar al�ii sunt sub amenin��ri mai precise. Cred c� sunt oameni �antaja�i, cred c� sunt oameni amenin�a�i pentru c� nu e vorba de un caz, dou�. Dac� pun cap la cap ce �tiu �i de la colegii de la PSD, sunt �apte, opt oameni care ne-au solicitat �nt�lniri, discu�ii, oameni pleca�i de la noi �i care a doua zi nu s-au mai prezentat, chiar unul dintre ei - �i n-am s�-i spun numele din motive de �n�eles - s-a �nt�lnit cu mine �i mi-a spus, dom'ne, v� rog frumos uita�i, am �i eu o familie cum ai �i dumneata, la revedere, s�n�tate. Bun. Corina Dr�gotescu: V-a spus a�a ceva? A l�sat s� se �n�eleag� c�-i amenin�at pentru c� vrea s� p�r�seasc� barca puterii s� mearg� �n opozi�ie s� voteze mo�iunea? Crin Antonescu: Nu a spus-o explicit. Dar ce-a�i �n�elege? Acum se mai �nt�mpl� ceva. Noi s� nu uit�m - �i asta-i �nc� o premier� - a existat fenomenul de migra�ie politic�, dar s-a �nt�mplat ca un om, doi, trei din motive cu adev�rat serioase, interne, de partid, s� treac� de la un partid la altul sau de la opozi�ie la putere sau invers. C�teva cazuri. Niciodat� rezultatul alegerilor nu a fost viciat, inversat de opera�iunea pe care �n toamna lui 2008 Traian B�sescu a orchestrat-o, cre�nd acest UNPR. Care e cea mai ru�inoas� f�c�tur� din istoria politic� a Rom�niei dup� 1990. Acum, problema se pune a�a: ce putem noi face, opozi�ia �i societatea, pentru a �mpiedica acest guvern s� ne mai distrug� �ara �nc� un an jum�tate? Or, aici, din p�cate, suntem �n situa�ia �n care nu putem spera c� cineva �i-ar putea pune problema s� organizeze alegeri anticipate, v�z�nd c� are 85% din popula�ie �mpotriva sa. Cum s-ar putea imagina �n alte ��ri. Nu avem. �i eu nu blamez, exist� uneori �i printre colegii mei oameni care se �nfurie �i spun, las� dom'ne a�a le trebuie dac� chiar nu se pot str�nge s� manifeste, s� protesteze, s� fac� ceva. Eu am ajuns la o v�rst�, am �i experien�a oamenilor care au tr�it �n comunism, �tiu care-i cultura noastr� de societate, nu e o cultur� a protestului, a protestului democratic, �n strad�. E cultura lui cum a dat Dumnezeu �i las� c� vedem noi cum ne descurc�m, s�n�to�i s� fim. Or, �n felul �sta sigur c� ne este �i nou� greu �i uneori suntem critica�i pe drept, dar uneori pe nedrept pentru c� noi nu putem face altceva dec�t s� depunem aceste mo�iuni de cenzur�. Iat�, s� facem un lucru care nu s-a mai f�cut. S� avem aceast� �nt�lnire cu sindicate �i cu patronate �i s� �nso�im mo�iunea de cenzur� cu un proiect alternativ. Noi �n cap nu putem �i nu vrem s� le d�m c� ajungem la altceva. Corina Dr�gotescu: Ce se va �nt�mpla m�ine? �n�eleg c� au sigilat balcoanele, practic caracterul public al dezbaterilor parlamentare prev�zut �n Constitu�ie este suspendat temporar... Crin Antonescu: Tot o premier�. Corina Dr�gotescu: E suspendat ca un membru de partid aflat cum am vrea noi, aflat sub urm�rire penal�. Ce se va �nt�mpla m�ine? Crede�i c� n-au l�sat oamenii s� intre pentru a nu crea emo�ie, pentru a nu crea... evident, un nou incident ar fi absolut regretabil ca cel de la precedenta mo�iune, c�nd colegul din TVR a f�cut gestul acela disperat... Au vrut s� izoleze partidele de societate, le era team� s� nu cumva s� vin� cineva de la sindicatele cu care tocmai a�i vorbit �i care ar fi fost poate dispus s� fac� un pic de zgomot, s�-�i exprime nemul�umirea �ntr-un fel care nu-i place puterii? Victor Ponta: Doamna Corina Dr�gotescu, dincolo de faptul c� acel eveniment cu totul excep�ional, de la ultima angajare a r�spunderii, c�nd a fost aruncarea de la balcon, e un eveniment cu totul excep�ional, nu cred c� se �nt�mpl� acum la fiecare angajare a lui Emil Boc, Doamne fere�te! Dar faptul c� nu s-a �nt�mplat nimic dup� aceea, v� reamintesc c�nd am spus, OK, noi renun��m la mo�iune, l�sa�i-o a�a �i la revedere. C�nd l-am v�zut pe domnul Emil Boc cum a continuat, cu c�t cinism a continuat, recunosc c� �la-i unul din momentele foarte greu de iertat. Doi. Oamenii ace�tia se �nchid tot mai mult. A�i v�zut, s-au �nchis �n s�li, i-a �nregistrat cineva �i c�nd au ie�it afar� au zis c� nu-i adev�rat. Dac� s-ar putea s� nu fie nimeni nic�ieri, dac� s-ar putea s� nu mai fie nici presa prezent�... pentru c� e totu�i ru�inos. Ei nu sunt cu totul �i cu totul iresponsabili. κi dau seama c� �n afar� oamenii dac�-i v�d, dom'ne pentru ce faci chestiile alea la Codul Muncii, pentru cine le faci, cine are de c�tigat din ele, de ce te gr�be�ti s� le faci? Ei vor s� fug� c�t mai mult, toate deciziile s� se ia �n alt� parte. De-asta v� spun de un sistem tot mai �nchis al lor, care e de fapt �mpotriva noastr� a tuturor, nu doar a opozi�iei. Bun, opozi�ia e normal c� te critic�, presa te critic�, sindicatele te critic�, patronatele te critic�, FMI spune c� e�ti un bolnav �n stare final�, guvernatorul BNR care te-a sprijinit p�n� acum vine �i spune dom'ne l�sa�i-o mai u�or pe asta cu ie�irea din criz� c� sunte�i neserio�i, nu se poate. Nu �tiu, Ion �iriac, care nu poate fi b�nuit... vine �i le spune oameni buni, sunte�i �ntr-o ureche! Deci chiar toat� lumea e �mpotriva lor, numai doamna Udrea �i cu domnul Traian Ungureanu, Preda - c� nu-i deosebesc �ntre ei - numai ei sunt de�in�torii adev�rului? Normal c� nu vor s� vin� �i acei c�teva sute de oameni care ne-ar reprezenta pe noi to�i. �n sal�. �i cine poate lua o asemenea decizie dec�t doamna Roberta Anastase. V� da�i seama, s-o filma�i iar c�nd num�r�? M�car at�t. Corina Dr�gotescu: Nu vreau s� fiu mali�ioas�. Dar hai s�-l vedem pe Ion �iriac care ar �nchide �ntr-o camer� �i puterea �i opozi�ia, dar ar vrea s� ias� aceste dou� tabere cu o solu�ie pentru �ar�. Ion �iriac: Ar trebui �i opozi�ia �i puterea s� stea m�car orele astea de groaz� pe care le tr�im, de criz�, la aceea�i mas�. Domnul Traian B�sescu ar trebui s�-i �nchid� pe to�i �ntr-o camer�, s�-i �in� acolo cu p�ine �i ap�, �i c�nd ar ie�i afar�, PSD ar avea o cicatrice aici, PNL doi din�i mai pu�in, PD-L ar ie�i f�r� o m�n�, dar ar ie�i afar� cu un plan. Corina Dr�gotescu: Dac� domnul �iriac spune a�a, spune dintr-o experien��. Dar nu-mi dau seama dac� experien�a asta s-ar potrivi Rom�niei. Adic� �n ce m�sur� s-ar putea �n�elege PSD cu PD-L �i cu PNL f�r� ca dup� aia s� ias� afar� de-acolo �i lumea s� spun�, bine, m�i fra�ilor, ce-a�i f�cut, a�i b�tut palma? Victor Ponta: Eu cred �n varianta domnului �iriac. Ideea de uniune na�ional�. Pentru c� p�n� la urm� dac� am ajuns pesedi�tii cu liberalii s� reu�im s� fim la aceea�i mas�, cu at�t mai mult ar trebui... Corina Dr�gotescu: Am auzit c� sunte�i de st�nga acum. Victor Ponta: Nu, nu repeta�i... Dar pe de alt� parte, domnul �iriac a mai spus un lucru. Domnul Traian B�sescu ar trebui, adic� pre�edintele ��rii. Cel care nu-i pre�edintele PD-L. C� at�ta timp c�t el toat� ziua este �i la c�rcium� �i la �edin�� cu PD-L, eu n-am �ncredere c� el chiar vrea s� ne pun� la mas� s� facem ceva bun. Dar rolul pre�edintelui, indiferent cum �l cheam�, este tocmai acela de a zice, dom'ne, �i Corina Dr�gotescu, �i Victor Ponta, �i Crin Antonescu, hai veni�i, eu sunt impar�ial... Noi nu avem un pre�edinte impar�ial �n acest moment. Eu personal cred �n ideea unei uniuni na�ionale. Bun, depinde cu cine. Dac� trebuie s� m� unesc cu Blejnar nu pot, c� d�nsul e cu miliardele, eu sunt cu Procuratura. Corina Dr�gotescu: Nici d�n�ii n-ar vrea cu domnul Adrian N�stase. Victor Ponta: De acord. Am putea s� ne g�sim cei care putem s� st�m la mas�. Dar pentru asta dac� nu o va face Traian B�sescu, c� se pare c� nu poate s-o fac�, eu cred c� la un moment dat vom reu�i s-o facem noi. �i f�r� Traian B�sescu. Crin Antonescu: �iriac, care poate fi unora simpatic, altora antipatic, dar despre care nu se pot contesta dou� lucruri... Unu, c� �n 20 de ani n-a fost partizan cu vreun partid sau cu vreun guvern �n Rom�nia �i doi, ar fi un om care nu �tie ce vorbe�te. Vorbe�te a�a cu experien�a unui om care cunosc�nd lumea marii politici, ca �i a adev�ratelor afaceri, �tie c� a�a se procedeaz�. �i nu a� mai ad�uga nimic. �n Rom�nia nu se poate din motivele pe care le cunoa�tem. De altfel, uniune na�ional� �ntr-un fel ceea ce noi am f�cut, dincolo de caraghiosl�cul �sta de propagand� care tot bombardeaz� c� am fi de st�nga... bun, �n parantez� fie spus �i dac� am fi de st�nga? Asta-i problema Rom�niei? Nu, nu suntem de st�nga, e o construc�ie de uniune na�ional� practic �ntre st�nga �i dreapta pe care am f�cut-o �i pe care am deschis-o �i probabil c� o vom �i l�rgi cu to�i cei care �ncearc� s� caute �mpreun� solu�ii pentru �ar�. Nu se poate cu PD-L �i cu Traian B�sescu, din motive care �i privesc. Corina Dr�gotescu: Dar dac� PD-L ar dori s� fac� o uniune, s� �nceap� un dialog cu dumneavoastr�, a�i fi de acord? Crin Antonescu: Despre ce? Corina Dr�gotescu: Despre cum ar trebui s� fie Rom�nia �n urm�torul an jum�tate. Crin Antonescu: Eu vreme de cinci, �ase ani de zile eu l-am luat pe domnul Traian B�sescu �n serios. Am polemizat, eu cel pu�in de pe pozi�ia mea cu modestie, dar l-am luat �n serios. M-am raportat la d�nsul ca la pre�edintele statului. Exist� �ns� o limit�, c�nd un om se descalific� definitiv. Cum s� fac� domnia sa dialog cu noi? Nu c� ne-am sup�rat noi �i nu mai vrem, dar cum s� fac� dialog cu ni�te oameni �i cu ni�te partide despre care a spus ce-a spus, pe care le-a insultat a�a cum le-a insultat f�r� nici un fel de temei, pe care le-a calomniat �n at�tea r�nduri. V� aduce�i aminte c�nd acest om �ipa �n gura mare de la pupitrul preziden�ial c� mafia st� la masa guvernului C�lin Popescu T�riceanu? Au trecut doi ani jum�tate de c�nd C�lin Popescu T�riceanu a plecat de la putere. Unde-i mafia aia? Ce-a spus despre Victor Ponta �i PSD, ce-a spus despre mine? Nu po�i la un moment dat. Nu po�i sta de vorb� cu un om care dup� ce-i cum�tru cu Mondial, se preface c�-l uit� cum �l cheam�. Adic� nu putem chiar to�i s� ne d�m �n stamb� a�a. domnul Traian B�sescu poate participa la anumite petreceri care sunt de altfel foarte frumoase, dar nu suntem to�i obliga�i s� ne punem poalele-n cap. Nu se poate. Corina Dr�gotescu: C�teva secunde de publicitate �i revenim. Vreau s�-l �ntreb pe domnul Victor Ponta, dac� m�ine domnul Emil Boc n-ar mai fi pre�edintele PD-L, dac� a�i avea un dialog cu PD-L... Crin Antonescu: Ce-ar fi? Asta ar fi �ntrebarea. Victor Ponta: Dar e domnul Emil Boc? Corina Dr�gotescu: A�a scrie pe h�rtie. Victor Ponta: Dac� era, trebuia s� fie la Helsinki, la PPE. Nu e domnul Emil Boc pre�edinte. Corina Dr�gotescu: Publicitate �i revenim. Am revenit. Dac� domnul Emil Boc... Victor Ponta: S� v� dau dou� exemple. Anul trecut, pe vremea asta, cred, �n martie, domnul Traian B�sescu ne-a chemat la Cotroceni s� facem comisia de revizuire a Constitu�iei. �ti�i c� d�nsul a promis �n campanie. Eu m-am propus �n acea comisie. Nu s-a �ntrunit niciodat� �ntr-un an de zile. Deci eu am vrut. �n comisie e �i domnul Buda de la PD, nu mai �tiu cine... Doi. �mpotriva opiniei �i a sfaturilor colegului meu de alian��, domnul Crin Antonescu, la ultima chemare la Cotroceni la consult�ri eu mi-am luat doi colegi de la PSD �i ne-am dus acolo. Voia s� ne consulte pe Schengen. �i da, dom'ne, vrem Schengen, nicio problem�. Pe l�ng� faptul c� nu ne-a consultat la nimic, dar la o s�pt�m�n� dup� s-a dus la Strasbourg �i a zis c� opozi�ia e chemat� de mine la consult�ri �i nu vrea s� vin�. Eu fusesem �n urm� cu o s�pt�m�n�. �i dumneavoastr� m-a�i certat, m-a�i �ntrebat ce caut acolo? Corina Dr�gotescu: Ce c�uta�i... Victor Ponta: Eu din punct de vedere institu�ional, c� a�a am fost crescut, eu respect institu�iile statului. Pe domnul Traian B�sescu nu-l respect c� n-am cum. Dar p�n� la urm� a avut dreptate domnul Crin Antonescu. Cu cine s� discut�m? Corina Dr�gotescu: Asta �nseamn� c� din punctul cet��enilor de vedere, ceea ce se va �nt�mpla m�ine nu poate fi oprit. Pentru c� PD-L nu mai comunic� cu nimeni, pentru c� Emil Boc ia m�surile f�r� s� �in� cont de amendamentele... Victor Ponta: Nu le ia Emil Boc. Corina Dr�gotescu: Cine le ia. Emil Boc este exponentul guvern�rii �mpreun� cu Traian B�sescu. Pentru c� tot ceea ce se �nt�mpl� nu d� loc la nici un fel de schimbare �n via�a noastr� de zi cu zi. Ce se va �nt�mpla �n condi�iile astea? Pentru c� am mai v�zut iar la PD-L s�mb�t�, se preg�tesc foarte bine pentru alegerile locale, pentru alegerile generale. Ce se va �nt�mpla cu noi, cui ne l�sa�i �i pe m�na cui ne da�i, to�i. M� refer la toat� clasa politic�. PD-L ne-a dat pe m�na FMI, dumneavoastr� pe m�na PD-L �i probabil c� alt partid ne-a dat pe m�na... Crin Antonescu: Eu am �ncercat s� fac tot ce pot s� opresc amorul nebun dintre dumneavoastr� - nu dumneavoastr� personal, ci o majoritate a aleg�torilor - �i domnul Traian B�sescu. mi-am luat at�tea �n cap, sunt �njurat �i acum �i chiar de ni�te oameni de bun�-credin�� unii dintre ei. Cum, am sus�inut eu PSD, m-am aliat cu PSD? Am f�cut tot ce-am putut �i fac �n continuare. �ns� acum eu ce s� spun? C� toate aceste lucruri pot fi oprite prin grev� general�? Nu spun c� nu-i treaba mea. Corina Dr�gotescu: De ce a�i fi mai buni dec�t ei? Except�nd partea cu zona de corup�ie... Crin Antonescu: La asta v� pot r�spunde tot restul emisiunii. Corina Dr�gotescu: M� refer la reglement�rile care ne privesc pe noi. Nu la scandalurile legate de corup�ie c� aici ne-am cam l�murit, cam toate guvernele au trecut prin scandaluri asem�n�toare. M� refer la ceea ce �nseamn� �mbun�t��irea vie�ii noastre. Crin Antonescu: �n primul r�nd, doamn�, noi venim - �i o s� venim, de-asta v� asigur... Corina Dr�gotescu: Nu �ti�i ce se �nt�mpl� �ntr-un an jum�tate. Crin Antonescu: Nu �tiu dac� apuc�m �i care apuc�m. Dar nu a fost el etern nici Ceau�escu, nici Mubarak, oameni mai serio�i dec�t domnul Traian B�sescu, s� fim serio�i. �n primul r�nd c� p�n� la proba contrarie eu cred c� suntem ni�te oameni suficient de inteligen�i. Adic� nu am fost dovedi�i de pro�ti cum s-a �nt�mplat cu al�ii. �i nu cred c� exist� un politician at�t de... nu sensibil, dar lipsit de inteligen�� �nc�t s� nu vad� unde s-a ajuns �i c� �n felul �sta nu se mai poate. Deci nimeni nu vine dup� Traian B�sescu, ca s� repete experien�a sa sau dup� domnul Emil Boc sau dup� doamna Roberta Anastase. Nu se poate mai mult �n sensul acela. Sensul trebuie schimbat. Doi. Doamn�, facem un guvern cu oameni care s� aib� habar de ceea ce-nseamn� guvernarea �i s� aib� o minim� credibilitate �n fa�a oamenilor. Noi am discutat un pic �i v� spun... Corina Dr�gotescu: �i restul politizat p�n� jos? Victor Ponta: Nu, tocmai c� asta am scris. Crin Antonescu: S� fie limpede, deci �n afar� de faptul c� am spus c� numirile politice se opresc la etajul secretar de stat, �n sf�r�it, sigur, nu a� vrea s� �n�eleag� cineva din asta s� ne fac� mincino�i dup� aceea, c� to�i b�ie�ii �i domni�oarele aduse de pedi�ti �i puse prin diverse direc�ii vor r�m�ne acolo. Vor pleca. Cei care n-au nimic de-a face cu domeniul respectiv, cu profesia respectiv� vor pleca. Dar asta �ncep�nd cu mini�tri. Pentru c� pe mine... oamenii �tia nu mi-au f�cut nimic, nu vreau s�-i jignesc, nici pe ministrul de Interne, nici pe ministrul de Finan�e, nici pe al�ii. Nu am mai avut asemenea mini�tri niciodat�. �n cele mai slabe guverne ale Rom�niei. Trei. Va exista un guvern �n Rom�nia �i un premier care nu va fi perfect, nu va fi cel mai bun din Europa, dar va fi un om cu personalitatea lui, cu programul lui. nu avem premier �n Rom�nia. Nu c�-i r�u, nu-l avem. Corina Dr�gotescu: �i dac�-l schimb� Traian B�sescu pe actualul premier? Crin Antonescu: Dumneavoastr� vede�i c� discut�m la diateza pasiv� despre acest om care ar trebui s� fie cel mai activ din Rom�nia? �n criz�... de fapt omul politic din sistemul constitu�ional rom�nesc cu cea mai mare r�spundere �i cu cea mai mare putere este primul ministru. Gradul de reprezentare cel mai �nalt e al pre�edintelui, dar puterea efectiv� de a decide bugetul ��rii, de a decide toate numirile din �ara asta pe func�iile de execu�ie, de a ac�iona cu p�rghiile guvernamentale este al primului ministru. Iar noi vorbim despre acest om ca despre un obiect. �l d� la o parte, nu-l d� la o parte? E vorba de un om care a ie�it din sal�. A spus vrei s� ie�i din sal� ca s� discuta�i dac� m� schimba�i sau nu? Deci, astea nu sunt pove�ti ale opozi�iei. Corina Dr�gotescu: Dac� vorbim de pove�ti ale opozi�iei spune�i-mi �i mie, ce se �nt�mpl� cu organiza�iile dumneavoastr�. Au f�cut colegii mei de la Impact o analiz� �i a reie�it c� �n 19 organiza�ii ave�i probleme cu implementarea propriului protocol. Nu au semnat, nu vor, au re�ineri, de�i aveau o lun� s� implementeze protocolul mare la nivel de organiza�ii. Victor Ponta: Eu �tiu de dou� doar. Corina Dr�gotescu: Eu v� �ntreb dac� nu r�spunde baza partidului, baza alian�ei la o chestiune a�a simpl� cum e protocolul �ntre cele dou� partide, cum ar putea s� r�spund� baza alian�ei la politici... Victor Ponta: Doamn�, ce �nseamn� verde �i ro�u? Corina Dr�gotescu: Ro�u sunt jude�ele �n care ave�i probleme. Victor Ponta: Doamne fere�te! V� spun unde au semnat deja. La Suceava au semnat, la Neam�, Bac�ul semneaz� m�ine, la Covasna nu-i nicio problem� c� e greu s� c�tig�m... La Bra�ov au semnat, Teleorman, Arge�... Crin Antonescu: Teleormanul este un simbol al prietenei �ntre cele dou� partide. Victor Ponta: Deci Bucure�tiul a r�mas o problem�. Corina Dr�gotescu: C�te probleme mai ave�i �n teritoriu? Victor Ponta: D�mbovi�a pe care o rezolv�m m�ine sau poim�ine, nu erau probleme de principiu dar... v� da�i seama, e greu, sunt oameni care s-au luptat ani de zile. �i a r�mas Bucure�tiul. Unde-i mai dificil. Corina Dr�gotescu: Bun. Mai sunt jude�e �n care exist� alian�� �ntre PSD-PD-L, PNL-PD-L? Crin Antonescu: Nu. Victor Ponta: Nu. Corina Dr�gotescu: A�i reu�it s� rupe�i toate aceste protocoale? Victor Ponta: Peste tot. Crin Antonescu: Am reu�it �i �sta nu-i un lucru u�or. Mai sunt ni�te �nt�rzieri c� doar despre asta e vorba. Eu mai precizez o dat� pentru cei care nu �tiu. Decizia asta nu numai c� n-am for�at-o eu �n PNL, dar a fost o decizie luat� cu o zdrobitoare unanimitate. Cu toate organiza�iile jude�ene �i cu patru voturi cred din 200 �i ceva, �mpotriv�. Corina Dr�gotescu: S� ne ducem spre... Crin Antonescu: Iar la nivel teritorial exist� un lucru care �nc� n-a fost pe deplin �n�eles de to�i colegii no�tri, dar ei �n�eleg foarte repede �i unii �i al�ii �i �l vor �n�elege. �i anume c� nu negociem la maniera obi�nuit� coali�iilor de p�n� acum, �mp�r�irile de candidaturi. Corina Dr�gotescu: Asta era urm�toarea mea �ntrebare. Ce le-a�i promis �n teritoriu. Ce func�ii. Pentru c� a�a se face la orice negociere... Victor Ponta: Niciuna. Corina Dr�gotescu: N-au venit s� v� �ntrebe, dar noi ce o s� avem c�nd o s� venim la putere? Noi st�m de opt ani pe margine. Victor Ponta: Nu at�t de mult ca dumneavoastr�, dar am �i eu 10 ani de politic�, domnul Crin Antonescu are 20. Am v�zut tot ce-a mers prost. �i voiam s� v� atrag aten�ia asupra unor lucruri pe care am �ncercat s� le �ndrept�m. De exemplu, cred c� a�i remarcat c� suntem prima alian�� care n-are alea, �apte mii de oameni care stau la un loc. am �ncercat s� spunem, dom'ne, suntem doi copre�edin�i dup� care mai departe �n jos, pe structurile noastre existente. Doi. Am spus de la �nceput c� nu vor fi func�ii politice dec�t cele alese, bine�n�eles, pre�edinte de CJ, primar, �i cele p�n� la secretar de stat. Trei. Le-am spus colegilor no�tri - �i de-aici sunt eventuale probleme �i vor fi, nu-mi fac iluzii pe tema asta - dom'ne care-i cel mai bun candideaz� la CJ, care-i cel mai bun candideaz� la prim�ria municipiu re�edin�� de jude�, dar v� �mpingem din urm� de fapt s� candida�i �n c�t mai multe locuri �mpreun�. Pentru c� dac� v� l�s�m pe undeva s� v� bate�i �ntre voi �i c�tig� cel de la PD, nu-i �n regul�. Astea au fost lucrurile pe care le-am spus. Ce le-am promis colegilor no�tri? Ce le-am promis �i eu, le-a promis �i domnul Crin Antonescu. Mergem s� ne facem treaba �i s� c�tig�m alegerile. V� dau un exemplu. �n Bistri�a, n-am mul�i primari care iau 80%, am unul chiar la Co�buc. Care mi-a zis a�a. Dom'ne, dac�-l d�m jos pe Traian B�sescu eu �l sprijin pe candidatul de la PNL. C� eu i-am zis �n glum�, dac� d�m prim�ria ta la PNL? �i-a zis dac�-l d�m jos pe Traian B�sescu s� ia prim�ria PNL. Nu conteaz�. Deci oamenii sunt exaspera�i de ce se �nt�mpl�. Corina Dr�gotescu: E foarte greu s� te g�nde�ti c� totul st� �ntr-un singur om, care el se nume�te Traian B�sescu. Victor Ponta: El e �eful sistemului. De fapt este un sistem care-i asupre�te �n fiecare loc. �n fiecare �coal�, �n fiecare prim�rie. Aia-i problema. De fapt e un sistem. �eful sistemului e Traian B�sescu, dar nu doar el. sunt mul�i ceilal�i. Ca �i la Ceau�escu, erau mul�i cei din jurul lui care l-au perpetuat. Ca �i la Mubarak. Crin Antonescu: �n ce ne prive�te a�tepta�i-v� la lucruri noi. �i �n ce m� prive�te pot s� v� spun doar at�t. Eu nu stau cu promisiuni, cum se fac. Ce s� mai promit eu? C� dup� istoria cu guvernul din umbr�... Corina Dr�gotescu: M� �ntreb ce o s� mai promite�i un an jum�tate, p�n� la alegeri? Crin Antonescu: ...c�nd am sc�pat cu via�� �i care-i singura decizie pe care cumva eu am for�at-o �n partid, a fost un semnal clar c� nu mai st�m s� facem politic� pentru a promite unor grupuri, cuiburi c� o s� aib� acces la bugetul ��rii. �n ce prive�te pe Victor Ponta am mai spus-o, decizia mea de a face aceast� alian�� PNL cu PSD a fost u�urat� de prezen�a unui om t�n�r, mai pu�in trecut dec�t sper eu, �i sper�m to�i, dec�t viitor, pentru c� este din punctul meu de vedere un lucru simplu s� m� g�ndesc c� Victor Ponta care a petrecut ace�ti 10 ani �n politica asta, cum mi i-am petrecut �i eu pe ai mei, 20, dar am preten�ia �n ce ne prive�te c� nu ne-am compromis �n nici un fel. N-are nici un rost s� nu �ncerce altceva c�nd �i stau 20-30 de ani de politic� �n �ara asta, �n fa��. Acum vorbesc despre cei tineri. Deci nu mergem pe vechile formule. Va fi o competi�ie �n interior, cum e �i �n interiorul fiec�rui partid. �i vor mai fi nemul�umi�i, a�a-i normal. �ns� uniunea va merge. V� asigur. Corina Dr�gotescu: Trebuie s� ne oprim aici. Stima�i telespectatori, m�ine are loc asumarea, opozi�ia preg�te�te o nou� mo�iune de cenzur�... Victor Ponta: �i o lege alternativ� pentru Codul Muncii. Corina Dr�gotescu: R�m�ne�i cu ochii pe RTV, pe Codul Muncii �i pe cei care ne conduc. �i dumneavoastr� ve�i decide la un moment dat dac� vre�i s� ne mai conduc� sau nu. La revedere! |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 12:52
De la: 9am243736, la data 2011-03-09 11:38:42guvernarea liberala a creat locuri de munca, peste 500000 majoritatea la stat (in fund pe scaun) si pe care acum nu-i putem da afara, asa au crezut ei ca vor castiga alegerile... Mda, tov iekonomist, sa facem un pariu acus: pe ce te prinzi ca acus e buna legea aia in capul nou -de dreapta- al piticului_prim_sinistru? Ca asa'i la voi, la astia manjiti cu oranj ce e bun pt voi racniti ca e pentru toti, ce e rau pt buzunaroaiele voastre e rau pt. toti! Tovarrraselule, da'le afara pe vass, rberta, ritzi, woodra pe motiv de incompetenta/coruptie si apoi uita'te sa vezi daca legea aia era buna de a putut permite unor asemenea tzoape sa defileze prin PE/Parlament/Guvern, pe banii prostimii! Care intre timp s'a desteptat si nu se mai uita in gura voastra cu melanina, aia cu care latrati despre "coagularea dreptei", "coruptia", "Reforma" si alte sloganuri cu care v'ati acoperit jaful national! No pb., din 2012 -cel mai tarziu!- veti raspunde pt. toate astea! "NIHIL SINE DEO!" Raporteaza abuz de limbaj |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 12:57
De la: 9am245531, la data 2011-03-09 11:42:48Cum va iesi dl.Crin Porumboiu din incurcaturile sale din PNL Ba cifra pedaloaie, am aflat ca la Magazinul Modrogan s'au adus camasi cu incheiere la spate, iar primii 10 pupinkuroi vizitatori vor primi bonus un tratament gratuit la Statiunile Balaceanca...  Te inscrii perfect in categoria obositilor sortii, care au nevoie de o "iesire din scena" pe un termen mai lung, recomandabil nelimitat!  "NIHIL SINE DEO!" Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 13:02
De la: vasile_vali, la data 2011-03-09 12:52:53De la: 9am243736, la data 2011-03-09 11:38:42guvernarea liberala a creat locuri de munca, peste 500000 majoritatea la stat (in fund pe scaun) si pe care acum nu-i putem da afara, asa au crezut ei ca vor castiga alegerile... painea se mananca pe rand, toata lumea stie asta... poporul a ales si a cules... ideea era ca penalii nu au facut nimic si ca poporul i-a taxat pentru prostia lor.. atat, in rest ai dreptate, numai toape, golani, pesti si betivi... PS prostimea este in crestere, scop urmarit de 20 ani, problema se pune cine stie sa si-i apropie...
Raporteaza abuz de limbaj |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 13:27
De la: 9am243736, la data 2011-03-09 13:02:51De la: vasile_vali, la data 2011-03-09 12:52:53De la: 9am243736, la data 2011-03-09 11:38:42guvernarea liberala a creat locuri de munca, peste 500000 majoritatea la stat (in fund pe scaun) si pe care acum nu-i putem da afara, asa au crezut ei ca vor castiga alegerile... Cantitatea de inteligenta este aceeasi, doar nr. oamenilor e in crestere...se zice ca ar fi.. Nu va castiga alegerile cine'si va apropia prostimea, cum ii zici, ci cel care va explica cel mai credibil in ce mod s'au putut goli buzunarele oamenilor in cei 4 ani de guvernare -cik- "de dreapta"..Ca doar si buzunarul lu' matale e un barometru, nu? Sau cumva la piata folosesti nasturi/ capace de bere? "NIHIL SINE DEO!" Raporteaza abuz de limbaj |
|
9am243736 2704 mesaje Membru din: 19/11/2010 |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 13:43
De la: vasile_vali, la data 2011-03-09 13:27:32De la: 9am243736, la data 2011-03-09 13:02:51De la: vasile_vali, la data 2011-03-09 12:52:53De la: 9am243736, la data 2011-03-09 11:38:42guvernarea liberala a creat locuri de munca, peste 500000 majoritatea la stat (in fund pe scaun) si pe care acum nu-i putem da afara, asa au crezut ei ca vor castiga alegerile... buzunarul meu nu s-a golit de tot dar nici plin nu este, asa l-am setat, ca nu statul imi baga ceva in el... si nici nu analizez o guvernare dupa buzunarul meu... daca tin cont doar de acest lucru, pot spune ca de 20 ani guvernarile, absolut toate , au fost dezastruoase pentru majoritatea romanilor..., asa ca tin cont si de ce au facut sau incearca sa faca... si aici pdl are o bila alba care incepe sa se faca gri... adica le-a lipsit sangele in instalatie, masurile care trebuiau luate ba s-au amanat ba s-au modificat si lucrurile au ramas cam tot in coada de peste... PS populatia romaniei clar este in scadere, ar trebui sa fim mult mai destepti, ori lucrurile nu stau asa, deci scopul este clar de prostire a populatiei, altfel nu vad cum cineva poate veni si spune ca va curge lapte si miere daca ii votam pe ei in conditiile in care vor scadea taxele si impozitele, salariile au scazut, preturile o iau razna, depindem energetic de straini, etc.. (nu vreau sa ma ambalez, este ziua noastra si mai bine bem o  ) |
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 14:17
Propagatorii urii,formatori de opinie in ziare ale mogulilor
In perioada comunismului am avut o trista revelatie.Un activist de partid imi relata ca una din marele invataturi pe care si le-a insusit prin activitatea sa ca activist a fost aceia ca partidul l-a invatat sa urasca. Spuneam ieri ca din studiul forumului acesta dar si a unor ziare sau emisiuni TV reiese ca mare parte dintre cei care scriu,suferind de �socul libertatii-si neadaptandu-se ,legati inca de maniera traditionala in care au trait, nu stiu ce sa faca cu libertatea obtinuta,nu stiu cine sunt,adica fac acea criza de identitate specifica oricarei schimbari esentiale a societatii. Nu este cazul unor ziaristi care,probabil bine platiti,propaga ura si calomnia in mod sistematic in niste organe de presa care cu greu le putem numi ziare sau mass media in general. Partidele,presa,maniera comuna de a scrie face acum viabila afirmatia ilegalistului.Au invatat sa urasca,sa urasca in general si,ce rost ar avea daca ura nu s-ar indrepta asupra unor personalitati semnificative(presedintele tarii,premierul,ministri). Acesti mici maniaci ai urii fara motiv,adesea cu o cultura indoielnica incep a debita minciuni,a folosi un lilmbaj suburban de la injurie, sudalma, pana la calomnie.Unii cu un caracter mai simplu trec la un limbaj de clown,creatie cu care se mandresc,isi stalcesc limba in argou. Dependenta de presa,dependenta care exprima doar necesitatea lor de ura(unii pe forumuri posteaza intr-o zi 20 de posturi) ne arata persoane frustrate,femei frustrate,barbati care isi explica insuccesele din viata pe baza unor personalitati ale momentului,incepand cu presedintele Basescu. Nu este greseala mai mare decat sa spui acestor indivizi ca ura lor irationala,basescofobia dar nu numai ea este o tinta falsa si ca problemele lor constau mai ales in maniera de a se adapta la noua societate. Dar ziarele,partidele,ca si pe ilegalistul nostru, i-a invatat sa urasca si nu le-a dat alta alternativa. Discutand despre Atanasiu,Badalan,Boc,Tariceanu ei au sensatia ca sunt importanti si o folosesc ca un fel de psihoterapie diabolica,deoarece in loc sa vindece ii afunda si mai mult in dezadaptare si in criza de identitate. Studiul acestui forum si a altora ne arata ca democratia in Romania este fals utilizata,declansand adevarate furori colective ale urii,violentei (nu numai verbale sau scrise in ziare oligarhice) ci in general in intreaga noastra viata sociala. Din pacate partide,numeroase ziare si posturi de TV cultiva aceste sentimente josnice si se erijeaza in justitiari,creined feed-backul unei roti a urii care se roteste in mod permanent. Exista partide cu abia 1-2% in sondaje si care traiesc doar din calomnie,exacerbarea urii,altele care le imita,ziare si reviste in care injuraturile,acuzatiile nedemne si neadevarate,scenariile sunt afisate fara rusine si fara nici o frica de pedeapsa. Iata ca nu suntem departe de vorbele ilegalistului de care aminteam la inceput-peste tot se practica ura si se asteapta progresul social prin ura si injuratura. Presa,radioul �i alte organe de informa�ie �n mas� au �n general rela�ii ambigui cu sistemul politic.Astfel ele pot amplifica �i orchestra ideile mul�imii,uneori put�nd chiar s� le sugereze,deoarece presa este �n general sensibil� la spectacular.Uneori presa creiaz� no�iunea de victimizare. Pe acest lucru se bazeaza actiunile nocive ale tonomatelor platite,ei fiind in serviciul unor persoane malefice,daca nu sociopate. Presedintele Basescu a dovedit-o clar.Un anumit trust de presa,un anumit mogul care nu putea sa fie decat fost securist,imbogatit in mod dubios are acum anbitia de a conduce Romania. Patroni din aceasta categorie socot ca bogatia,banii au facut din ei niste centauri si ca pot manipula opinia publica,pot calomnia si distruge destinele adversarilor lor. Degeaba Presedentia dovesedeste ca stiirile si articolele de presa sunt calomnioase,ca asemenarea de nume a dus pe uneltele oligarhului sa faca adevarate procese de intentie.Boala urii si a parvenitismului nu are leac. Daca averile s-au facut dupa cum bine stim,dece acesti moguli nu ar putea dirija opinia publica si politica tarii. Doresc,spunea un asemenea oligarh,ca premierul sa vina la mine in fiecare dimineata,sa bem o cafea pe terasa si sa ii spun ce trebuie sa faca. Aceasta este tara imaginata de moguli,acesta este visul oligarhilor-putere prin bani. |
|
|
|
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 14:37
De la: 9am246017, la data 2011-03-09 11:19:56Saca atata se intelege din actiunea Excelentei sale Presedintele Romnamaniei care a vizitat tarile Golfului si azi s-a organizat in Romania un simposion care ne aduce mari sperante de investitii inseamna ca dominatia urii si a anomiei la partidele din opozitie nu mai are margini.. " Grasule" , poate ca Nu ti-a spus nimeni pina acum dar, Constitutia Romaniei NU s-a schimbat inca si, ca atare , intr-o rep. PARLAMENTARA presedintele ei Nu ascute creioane la Cotroceni, dar nici nu -si PERMITE sa fie in acelasi timp si premier si sef de partid PD ! si NU participa la Lisabona sau Helsinky substituindu-se lui Boc ! ai priceput ? 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 14:48
De la: 9am243736, la data 2011-03-09 13:43:55De la: vasile_vali, la data 2011-03-09 13:27:32De la: 9am243736, la data 2011-03-09 13:02:51De la: vasile_vali, la data 2011-03-09 12:52:53De la: 9am243736, la data 2011-03-09 11:38:42guvernarea liberala a creat locuri de munca, peste 500000 majoritatea la stat (in fund pe scaun) si pe care acum nu-i putem da afara, asa au crezut ei ca vor castiga alegerile... Corect: sa curga bereaaaaaa! "NIHIL SINE DEO!" |
|
vasile_vali 2835 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Galati |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 14:56
De la: 9am246017, la data 2011-03-09 11:19:56Saca atata se intelege din actiunea Excelentei sale Presedintele Romnamaniei care a vizitat tarile Golfului si azi s-a organizat in Romania un simposion care ne aduce mari sperante de investitii inseamna ca dominatia urii si a anomiei la partidele din opozitie nu mai are margini.. Sa inteleg ca asta au facut boocistii cat erau in opozitie, dimpreuna cu PSD: "au luptat pt. tara"..."A doua zi de cand vom intra la guvernare, vom mari salariile profesorilor cu 50%!" , parca asa era "onoarea" reformolistilor basecscieni, nu? PS: Ba cifra, nu se zice "Excelenta sa", ci "Excrescenta sa Cahul/KAbul"!!! Cum  sa respecti un dictakior semianalfabet?  "NIHIL SINE DEO!" Raporteaza abuz de limbaj |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 17:11
Cintezismul sau cinismul liberal de secolul al 19-lea este vinovat
Cu tot respectul fata de dl.Rosca cred ca miezul articolului editorial al dlui nu reflecta intregul adevar. Natele sociologice prezentate sunt reale si de asemenea efectele acestor date,dar nu reprezinta miezul problemei. In partidul liberal nu exista o clarificare ideologica,adica ei sunt la putere dar nu au o identitate bine precizata. ceea ce domina acuma este o ideologie livreasca luata din istoria PNL care era buna pentru secolul 19:prin noi insine,lumea este al celor intreprinzatori si tineri,cei saraci isi merita soarta etc,la care mai adauga cateva generalitati nationaliste. Am numit actuala ideologie a PNL "cinism liberal" sau "darwinism social" liberal si dupa exponentul sau cel mai cinic-CINTEZA-drept Cintezism. Este de ajuns sa monitorizam activitatea lui cinteza in cele cateva luni de "domnie2 pentru a vedea efectele catastrofale ale cintezismului:morti la cozi de medicamente,incapacitate manageriala,nici nu-si pune problema reformei sanitare ci a cat mai multi bani(daca s-ar putea tot bugetul tarii).Reforma dupa model sovietic al anilor 1950,numita a "SPITALULUI UNIFICAT" cu centralismul ei si dispret managerial si in administrarea banilor face ca sanatatea sa duca pe liberali nu la 30% ci sub pragul de 5%. Cintezismul atat de evident in sanatate il gasim in multe domenii de activitate al managementului liberal dar in sanatate cinismul este cel mai pregnant. Ce vina are PD ca umple vidul lasat de cinismul si cintezismul liberal.Se stie ca "natura fuge de vid" si liberalii prin cintezism nu fac decat sa creieze vid Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 18:33
De la: 9am246048, la data 2011-03-09 17:11:05Cintezismul sau cinismul liberal de secolul al 19-lea este vinovat bai, Drace incornorat, vezi ca i-am spus lu' alter ego, ca-i fumat "CINTEZOIUL "...e al vostru acus' 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gladlynelf_______ 24 mesaje Membru din: 9/03/2011 |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 18:55
 Nah! de la tine Gabi, am invatat sa-njur?!
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1670 mesaje Membru din: 8/08/2010 |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 18:58
IRSITI REPEDE!
Nu calcati pe spinii presedintelui
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1670 mesaje Membru din: 8/08/2010 |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 18:59
s-ar putea sa le rupeti virfurile
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Gandirea_Politica 259 mesaje Membru din: 5/03/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 19:11
Democratia,Stiinta si religia
Romanii au trait 45 de ani modelati de o mentalitate care excludea categoric religia din viata omului si facea acest lucru apeland la un stufos instrumentar stiintific. Pe de alta parte, educatia lor, de masa, solida, era fundamentata pe un bogat continut stiintific. De aceea, acum, un dialog Stiinta-Religie, onest, bine informat si deschis catre logica interioara a Religiei si spre realitatile Stiintei, le-ar putea reaseza pe amandoua la locul lor in viata omului. Romania este un important nucleu ecumenic. Ca nicaieri, aici, la portile Orientului, se intrepatrund si coexista toate religiile Terrei, romanii, primordial ortodocsi, fiind recunoscuti pentru toleranta lor. Mai mult, in Romania, ca in toti Balcanii, poate ca o reactie fata de comunism, receptat la un moment dat ca o ideologie antiromaneasca, desacralizarea a fost mai lenta: romanul este mai deschis fata de religie decat un occidental, care a fost supus desacralizarii de la Renastere incoace. Dupa Revolutia anti-comunista au aparut foarte multe facultati de Teologie, ergo vor fi foarte multi preoti. Acestia vor influenta viata si comportamentul credinciosilor, deci este necesar ca viitorii preoti sa aiba si o minima cultura stiintifica. In plus, sunt semne ca limbajul teologic s-a modificat, se incearca acum mai degraba o dezbatere a problemelor specifice religiei, decat un ton apodictic si fara reactie. Acest nou curent trebuie sa fie receptiv fata de provocarile stiintei. In ultimii ani, dupa prabusirea comunismului, societatea romaneasca a fost martora unei deschideri, initial timide, atat din partea comunitatii stiintifice, cat si din partea membrilor inaltului cler al Bisericii Ortodoxe Romane, ambele parti manifestandu- si dorinta de a explora relatia dintre domeniile specifice fiecareia dintre ele. Pentru ca intentiile de mai sus sa nu ramana intr-un stadiu pur declarativ, o serie de persoane tentate de strapungerea acestei interfete fundamentale s-au implicat in publicarea de articole dedicate chestiunii in cauza, organizarea de simpozioane si conferinte specifice, uneori ca sectiuni in cadrul unor astfel de manifestari cu un caracter mai larg. Interesul pentru investigarea raporturilor dintre stiinta si religie a fost receptat si din punct de comercial de catre o serie de edituri de prestigiu, care au consacrat temei respective cateva titluri sau chiar colectii, ce s- au impus ulterior printre preferintele publicului cititor. Astfel, inca din 1990-1992, toata lumea atrasa de subiect a reusit sa aiba acces, in limba romana, la scrierile fundamentale ale unor Stephane Lupasco, David Bohm sau Imre Toth, pentru a nu mentiona decat cateva nume mai populare... De un mai mic succes, in termeni de penetrare pe piata, s-au bucurat emisiunile de radio si televiziune, care nu au abordat decat marginal si accidental relatia dintre stiinta si spiritualitate sau pe cea dintre religie si ultimele progrese tehnico-stiintifice . De asemenea, cadrul institutional a reactionat lent, neadaptandu- se apetentei pentru explorarea acestui fecund obiect de studiu. De aceea, poate pentru a forta putin desfasurarea evenimentelor, urmatoarea etapa a constat, firesc, in organizarea la Bucuresti a unui colocviu international cu titlul: "Stiinta si religie. Antagonism sau complementaritate" . Colocviul organizat de catre Comisia Nationala UNESCO a Romaniei si Academia Romana, cu sprijinul Fundatiei John Templeton si a Universitatii Inter-disciplinare din Paris s-a inscris in cadrul programului "Science and the Spiritual Quest II" al Centrului pentru Teologie si Stiinte Naturale de la Berkeley, California. Beneficiind de o importanta participare internationala, precum si de reunirea exceptionala a celor mai interesante personalitati din tara, evenimentul s-a dorit a fi un impuls declansator al unei suite de alte manifestari similare. De altfel, revista Stiinta si tehnica a raspuns acestei intentii, initiind, daca un numar special dedicat stiintei si religiei, un amplu serial ce incearca familiarizarea cititorilor sai cu cele mai uzuale concepte si idei utilizate in aceasta dezbatere, precum si cu cercetarile si opiniile momentului sau cu personalitatile in voga si calendarul manifestarilor viitoare. Dar pentru continuarea rationala si coerenta a acestui gen de demersuri, in noua etapa ce ni se deschide, avem nevoie de un cadru de actiune mai strict, precum si de gestionarea institutionalizata a unui anumit tip de astfel de masuri organizatorice. Acesta este proiectul "Stiinta si religie in Romania", proiect pilot pentru dezvoltarea dialogului dintre stiinta si religie in fostele tari comuniste. Proiectul este sustinut de Fundatia John Templeton, are o durata de 18 luni si este implementat de Academia Romana, Universitatea Interdisciplinara din Paris si Centrul International pentru Cercetari Transdisciplinare. Ceilalti parteneri romani ai proiectului sunt Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, Institutul Astronomic al Academiei Romane, Biserica Ortodoxa, Universitatile de stat din Bucuresti, Craiova si Cluj-Napoca, Universitatea "Spiru Haret" din Bucuresti, Colegiul "Noua Europa", Fundatiile Socrate si Nationala pentru Stiinta si Arta. Proiectul cuprinde conceperea si sustinerea unor cursuri si lectorate de Stiinta si Religie in universitati din Romania, publicarea unor lucrari stiintifice si de popularizare care sa acopere tematica data, realizarea unor studii si cercetari de catre doua grupe interdisciplinare care isi vor promova rezultatele in cadrul unui seminar national cu participare internationala, invitarea unor personalitati internationale pentru a conferentia in Romania pe tema acestui dialog si crearea unui centru de documentare pilot in cadrul Fundatiei Nationale pentru Stiinta si Arta. Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO incurajeaza si sprijina institutionalizarea dialogului dintre stiinta si spiritualitate si organizeaza de mai bine de doi ani o suita de manifestari in aceasta arie de activitati. Elementele de baza ale strategiei de actiune a UNESCO educatia pentru toti, combaterea saraciei si eradicarea saraciei absolute, promovarea eticii in dezvoltarea tehnologica si in acelasi timp justitia sociala aduc Proiectul "Stiinta si religia ortodoxa" propus de Romania Fundatiei Templeton la nivelul unui demers esential pentru atingerea obiectivelor amintite. Elementele concrete ale Proiectului "Stiinta si religia ortodoxa" cum sunt: crearea de centre de documentare, producerea si distribuirea de carti, CD-uri, publicatii periodice, seminarii nationale si internationale, premii pentru studenti, pentru tinerii cercetatori, pentru oamenii de stiinta si pentru teologi, crearea unei catedre de stiinta si religie la o universitate particulara si nu in ultimul rand crearea unui sistem de promovare in mass-media a dialogului dintre stiinta si religia ortodoxa propun proiectul cu fermitate ca un element important in constructia sistemului democratic in era postcomunista. Se creaza in acest mod o noua viziune sociala locala, proiectul constituindu- se astfel si intr-un laborator test pentru fostele tari comuniste si pentru capacitatea lor de a se adapta unei noi ordini sociale. |
|
Gandirea_Politica 259 mesaje Membru din: 5/03/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 19:15
5 scenarii pentru PSD, in cautarea solutiei post-Carlanul Ponta
Sabina Fati PSD a pierdut ocazia sa se restructureze si sa castige noi simpatizanti dupa schimbarile facute la varful partidului la ultimele doua congrese. Mircea Carlanul Ponta, reprezentant al noii generatii, a ratat, la randul sau, ocazia de a-si demonstra independenta si capacitatea reformatoare, intorcandu-se la traditionalele jocuri de putere pe care le exerseaza Viorel Hrebenciuc din 1990 incoace. Esecul social-democratilor se vede nu doar in sondajele de opinie, unde au ajuns la pragul cel mai de jos, ci si in tacticile ineficiente ale partidului, care incearca sa imbine cele doua curente contradictorii: unul generat de Ion Iliescu, iar celalalt sustinut de liderii Grupului de la Cluj. Aceasta combinatie amana insa transformarea PSD intr-un partid socialist modern atragator pentru generatiile mai tinere, in vreme ce electoratul iliescenist traditional dispare din cauze biologice. Social-democratii, la fel ca majoritatea politicienilor autohtoni, sunt lipsiti de viziune si dezinteresati de propriul viitor. Calculele gandite de reformisti raman la stadiul de analiza, in vreme ce combinatiile facute de vechii activisti sunt avizate si asumate de Carlanul Ponta pe nemestecate. PSD pare astfel castrat, anesteziat si adus la o stare vegetativa. Indemnurile ambasadorilor Statelor Unite si Marii Britanii, adaugate mesajelor prezidentiale, nu reusesc sa-i scoata pe social-democrati din imobilism fiindca variantele pe care le au la indemana sunt fie nefezabile din perspectiva evolutiei recente a partidului in coalitia anti-Basescu, fie refuzate de guvernarea Crin Porumbel, fie pur si simplu inacceptabile din punct de vedere democratic. 1. Mircea Carlanul Ponta, inapt pentru fotoliul guvernamental Grupul de la Cluj isi recunoaste, prin vicepresedintele Vasile Dancu, esecul scoaterii din joc a echipei Iliescu-Hrebenciuc si implicit incapacitatea transformarii partidului: "E greu sa misti un partid mare cum e PSD, e greu sa ia curbe stranse. Are o inertie foarte mare". Ardelenii social-democrati considerati de Emil Boc "radacina sanatoasa a PSD" au incercat sa-i dea lui Carlanul Ponta matura si manetele de conducere, dar fostul diplomat a abandonat repede curatenia si proiectele reformatoare, de teama sa nu fie el insusi aruncat la gunoi de elefantii ramasi in partid. Incremenirea in reziduurile PSD face din Mircea Carlanul Ponta un politician inapt pentru fotoliul de la Palatul Victoria. Daca liderul social-democrat ar fi mizat pe cartea schimbarii, ar fi putut avea in buzunar cheia guvernului. 2. Opozitie de nevoie Abasadorul american, Nicholas Taubman, si cel britanic, Robin Barnett, i-au sfatuit pe social-democrati sa se decida cat mai repede daca prefera la putere sau daca raman in opozitie. Mircea Carlanul Ponta a inteles mesajul, marturisind ca PSD trebuie sa iasa din "ambiguitate" fiindca "partenerii straini sunt nervosi", de aceea liderul social-democratilor a si inceput negocieri in forta cu premierul Crin Porumbel pentru a obtine mai multe posturi de ministri. Liberalii l-au oprit insa pe seful Guvernului sa imparta puterea cu PSD, astfel incat prin forta imprejurarilor acest partid pare obligat sa se refugieze in opozitie daca vrea sa-si refaca potentialul pentru viitoarele alegeri generale. 3. Conservarea ambiguitatii Pentru a-si demonstra starea de opozitie, PSD ar trebui sa demonstreze ca poate pune in pericol Cabinetul Crin Porumbel, dar orice tentativa in acest sens se poate intoarce impotriva social- democratilor, pentru care pericolul anticipatelor este mai mare decat cel al scaderii in sondaje. De aceea, e posibil ca Mircea Carlanul Ponta sa prefere mentinerea ambiguitatii, cel putin pana la alegerile europarlamentare, sustinand guvernul in schimbul unor beneficii la nivel local. 4. Reformare fortata Dupa alegerile europarlamentare, e posibil sa apara schimbari majore atat in PNL, cat si in PSD, partide aflate in recul dupa asocierea lor cu PRM in campania pentru demiterea presedintelui. Eventualitatea obtinerii unor rezultate mediocre la acest scrutin ar putea deschide noi competitii in cele doua partide: liberalii se pregatesc deja sa-l traga la raspundere pe Calin Popescu Crin Porumbel si poate chiar sa-l sacrifice daca e cazul, iar grupul de la Cluj ar putea forta inlaturarea balastului inclusiv prin punerea in discutie a eficientei lui Mircea Carlanul Ponta. 5. Clarificare intarziata PSD ar putea sa-si clarifice pozitia abia la toamna, dupa primul test electoral, in functie de noile aranjamente. Aceasta intarziere ar dovedi insa ca PSD improvizeaza, tinand cont mai mult de imprejurarile exterioare decat de interesele pe termen lung ale partidului. Raporteaza abuz de limbaj |
|
gladlynelf_______ 24 mesaje Membru din: 9/03/2011 |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 19:17
De la: Will, la data 2011-03-09 18:59:55s-ar putea sa le rupeti virfurile  Emile, agrija mare,atentie !...sa nu cumva sa-ti auto-perforezi nadragii,c-o sa iesi de-aici batut, si cu turul ciuruit, numai bun de peticit la masina de cusut !
Raporteaza abuz de limbaj |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 19:28
De la: gladlynelf_______, la data 2011-03-09 18:55:08 ntzzzz...e viceversa ! P.S. pai, cum vrei sa-i spun altfel, ca sa-l "personalizez" putin, devreme ce avatarul lui e un incornorat ca toti comunistii ?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 21:37
�
S-A STINS VASILE PARASCHIV, UN EROU NEDREPT��IT De Roxana Iordache A �ncetat din via�a p�m�nteasc� Vasile Paraschiv, ieri, la Ploie�ti. Era �n al 83-lea an. Trebuia s� fie un reper, dar a fost refuzat �n favoarea imposturii. Tipic unui popor ingrat, care nu-�i recunoa�te eroii dec�t cel mult postum, pentru c� a-i recunoa�te din timpul vie�ii ar �nsemna s� ne recunoa�tem propria la�itate. Sunt prea pu�ini cei demni �i curajo�i dintre noi. Ca dovad� �i expresia stupid� conform c�reia capul ce se pleac�, sabia nu-l taie. Dimpotriv�! Dac� nu decapit�m logica. Video de kindiatargoviste Rom�n atipic, unul din pu�inii lupt�tori anticomuni�ti din vremea lui Ceau�escu, Vasile Paraschiv a �inut la verticalitate mai mult ca la orice. Ast�zi se constituie cu tam-tam uniunea PSD-PNL. Nimeni nu �i-a amintit nici c� azi e comemorarea mor�ii lui Iuliu Maniu, aruncat �n groapa comun� din Cimitirul S�racilor de la Sighet, nici c� ieri s-a dus dintre noi Vasile Paraschiv. N-aveam nici o preten�ie de la Ponta, care a aprins sala PSD ca s� omagieze, minute �n �ir, prin aplauze, un comunist de omenie, pe Constantin Nicolescu, acompaniat de primarul Maz�re costumat �n terorist comunist. Dar nici Crin Antonescu nu �i-a amintit. Deci, s� nu ne mai mir�m de ce impostura confisc� Rom�nia. N-ar fi de mirare s� num�r�m lacrimi de crocodil din partea lui B�sescu. Video de kostea13 ��tiu c� Vasile Paraschiv era bolnav, a murit trist �i singur. Pentru c� a fost �nc� o dat� umilit de statul rom�n. Cei �ase securi�ti care l-au r�pit, torturat sunt bine mersi. Greu i-am depistat dup� 1989, sunt generali, oameni de afaceri, au fost �i �n SRI. �n r�spunsul pe care l-am primit de la procurorul Marius Iacob, cel care �nc� o caut� pe Elodia, ni s-a transmis c� cei �ase au f�cut un �abuz �n serviciu�. �l �nteleg pe domnul Paraschiv c� a refuzat decora�ia de la pre�edintele Traian B�sescu. Lec�ia istoriei e simpl�: s-a bifat o ac�iune � condamnarea comunismului, dar nu po�i s� condamni o ideologie pur �i simplu f�r� s�-i aduci �n fa�a justi�iei pe cei care au torturat, ucis�, a declarat pentru realitatea.net Marius Oprea, citat de Ziarul de Ia�i. Sublinierile �mi apar�in. Dumnezeu s�-l odihneasc�! P.S. Cine uit� nu merit� Raporteaza abuz de limbaj |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 21:39
�CRIN SE HAZARDEAZ� CU UNIUNEA. N-A� VOTA A�A CEVA
De Roxana Iordache Am scris �rezolu�ia� mea din 24 ianuarie, privind disponibilitatea de a-l credita pe domnul Crin Antonescu �n constituirea unei alian�e PNL-PSD pentru eliberarea ��rii de sub regimul de ocupa�ie. Disponibilitatea a mers chiar p�n� acolo �nc�t s� accept �i �nregistrarea alian�ei la tribunal, �n ciuda faptului c� o consideram �i continui s� o consider neavenit�. Dar s� se �nregistreze aceast� alian�� sub denumirea de �Uniunea Social Liberal� �i s� o mai �i votez, a�a ceva e prea mult pentru mine. �i a� min�i s� spun c� nu �tiu al�ii cum sunt. S� vede�i propagand� despre �Uniunea Socialist�. Unora le place. Evident c� liderilor, membrilor �i fanilor PSD le convine. Ce s� mai vorbim de PC, care singur nu cred c� ar lua 1%. Dar pentru PNL, riscul e de sinucidere. La fel cum era dac� accepta fuziunea cu PD. USL nu-i, deocamdat�, un nou partid. Dar a�a sun�, ca orice Uniune. �i va fi perceput� ca un nou partid. De natur� s� lase descoperite at�t dreapta, c�t �i st�nga. �n condi�iile nostalgiei fa�� de �epoca de aur� �i a compromiterii ideii de dreapta prin impostura PD-L, validat� propagandistic de PSD. Sigur c� putem s� continu�m s� consider�m c� nu exist� convingeri doctrinare �i nici partide ca atare. C� totul e doar impostur�. Putem r�m�ne �n specificul na�ional de mi�toc�real� f�r� orizont la infinit. Ei �i bat joc de noi �i noi ne batem joc de ei. B�taie de joc general�. Din care politicienii profit�, iar popula�ia r�m�ne cu h�h�iala. Zis� �i haz de necaz. Uniunea asta e ca �i cum s-ar coaliza doi mari ca s� striveasc� unul mic. �i ar sf�r�i prin a-l proiecta la nivelul lor. �n loc s�-l �nl�ture ca pe o scam�, �ntr-un parteneriat simplu �i cu proiect de redresare a ��rii, de punere a ei pe linia de plutire, dup� care fiecare s� candideze separat. Iar PR-ul s� se refere la modelul german. Model de reu�it�. Dac� alian�a � repet, absolut necesar�, dar nu suficient� ca s� dea jos regimul B�sescu � s-ar numi pur �i simplu Alian�a PNL-PSD, iar PC ar fuziona prin absorb�ie cu PNL, cred c� ar fi un compromis acceptabil. Adic�, util. Altfel, m� tem c� PNL se compromite inutil. UPDATE. Date fiind comentariile, revin cu preciz�ri pe care le consideram de prisos. Am impresia c� voi n-a�i citit ce-am scris. De fapt, n-ar fi r�u s� recunoa�te�i c� �ncerca�i s� v� convinge�i pe voi, nu pe mine; �ncerca�i s� v� am�gi�i c� nu repeta�i gre�eala din 2004. Nu-i hilar? Atunci v-a�i n�pustit �mpotriva lui N�stase �i a PSD sus�in�nd o abera�ie ca B�sescu, acum v� n�pusti�i contra abera�iei pe care a�i promovat-o prin votul vostru �i sus�ine�i ceea ce privea�i cu oroare acum 7 ani. Mereu obsesia contra, mereu alian�e conjuncturale � nu cumva o fi ceva programat de servicii, din pricina neputin�ei noastre? Civice, politice, morale, doctrinare. Referitor la sus�in�torii PSD, lor sigur c� le convine, de�i n-ar trebui s� se bucure prea tare, fiindc� r�m�ne liber culoarul de st�nga �i risc� s� fie ocupat de extrema st�ng�, pe fondul nostalgiei dup� Ceau�escu. Tot a�a cum culoarul de dreapta risc� s� r�m�n� ocupat de impostura PD-L, care nu doar c� va supravie�ui, ci e previzibil c� va cre�te, pe fondul guvern�rii PNL-PSD care va scoate din foc castanele regimului B�sescu �i se va frige. R�u. Op�iunea optim� era, dup� mine, alian�a PNL-PSD sau PSD-PNL denumit� ca atare �i un proiect privind sus�inerea pe patru ani a unui guvern de profesioni�ti care s� redreseze �ara. Adic� Alian�a c�tig� alegerile, dar nu face guvern politic, ci guvern de profesioni�ti sus�inu�i politic. Dup� care, fiecare s� candideze separat. Dac� nu e clar, repet ce tot spun de vreun an: alian�a e absolut necesar�, dar nu suficient� ca s� dea jos regimul B�sescu. Vreau s� zic, acum, nu �n alegerile la termen, pentru care, de fapt, se preg�tesc alia�ii �i ar fi cazul s� recunoasc�. �ns� Uniunea ca atare �i ideea unei guvern�ri politice comune p�n� �n 2020 mi se par neavenite. Am expus mai sus, pe scurt, de ce. |
|
Te_Vad_Te_Vad 261 mesaje Membru din: 6/03/2011 Oras: Braila |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 21:51
Sfarsitul Partidului Comunist (Opinie) Intrebarea care mi s-a pus ieri cel mai des imediat dupa autosuspendare a fost: Mai are viitor politic Adrian Nastase? Nimeni nu m-a intrebat: Mai are viitor politic PSD? Asa ca imi pun singur aceasta intrebare, care mi se pare mult mai importanta in acest moment pe care nu ezit sa-l numesc istoric, pentru ca marcheaza, cred, nici mai mult, nici mai putin, decat sfarsitul Partidului Comunist. De 16 ani incoace, Partidul Comunist Roman a supravietuit sub diverse forme mutante: FSN, FDSN, PDSR, PSD. Girul lui moral-simbolic a fost intotdeauna Ion Iliescu. Fostul rival al lui Nicolae Ceausescu a luat cu el din ceausism, indiferent in ce culori s-a vopsit de-a lungul timpului � pro-NATO, proamerican, simpatiu al capitalismului, partener al monarhiei � mesajul bazat pe �grija fata de cei multi si nevoiasi�, precum si pe tunatul si fulgeratul impotriva celor ce �s-au rupt de mase�, a �imbogatitilor fara just temei�, a �imbuibatilor� � fara a rosti vreun nume. El situa pericolul saracirii saracilor si imbogatirii peste masura a bogatilor mai ales in zona adversarilor politici, a partidelor �capitaliste salbatice�: liberalii si taranistii. Cu aceste mijloace de propaganda primitiva, exploatand nostalgia egalitara si frica de necunoscut a maselor, Ion Iliescu a castigat trei mandate de presedinte si a tarat dupa el Partidul Comunist, chiar si in toamna lui 2004, cand PSD a castigat alegerile. Insa nimeni altcineva din partid nu a reusit sa impuna publicului larg o imagine eficienta politic: Adrian Nastase a luat voturi in primul rand in calitate de posibil urmas, mai scolit si mai ferches, al lui Ion Iliescu. �i a pierdut alegerile pe limba lui Iliescu. Intrucat romanii au tot circulat prin Europa in ultimii ani si sunt mai greu de prostit, prima parghie a discursului iliescian, grija fata de amarati, s-a rupt. Prea putini si prea batrani isi mai pun speranta ca �ne da partidul si statul�. Adrian Nastase a continuat insa, lacom de voturi si fricos, cu acelasi tip de discurs. Cu efecte catastrofale. Aroganta, alura de burghez rosu, de nomenclaturist, zvonurile despre averile stranse de-a lungul anilor, cuplate cu vorbirile sale de �amic al poporului� supte din varful buzelor au creat o enervare, o antipatie pura, fundamentalista, la nivelul masei, cum n-am mai vazut sa fi provocat vreun politician. Ea este cea care il doboara acum, nu portocala secreta a lui Basescu si nici matusa. Cea de-a doua parghie a lui Ion Iliescu, probozirea imbuibatilor, nu mai are punct de sprijin: PSD insusi a ajuns partidul bogatanilor dubiosi. Cum? �i-au prelungit naravul din perioada lui Ceausescu: atunci isi umpleau congelatoarele cu carnuri, stivuiau kenturi, whisky si cafea in pivnita si faceau rost de aprobari pentru ARO pe motorina � astea erau posibilitatile. Acum au adunat terenuri intravilane si extravilane, vile peste vile, milioane de euro si jeepuri in loc de ARO. Problema lui Nastase, a lui Dan Ioan Popescu, si a cui va mai fi scos la interval nu e legalitatea sau ilegalitatea averilor, ci simpla si interminabila lor insiruire pe ecranul televizorului, la care votantul de ieri al PSD zice cu o uimire trista: Ce-o face, maica, cu atatea? Le ia cu ei pe lumea ailalta? In partea stanga a sufletului colectiv, Adrian Nastase, cel care a creat conceptul de matusism ca alternativa la nepotism, nu mai poate sa reprezinte ceva. Daca isi rezolva problemele cu DNA, si chiar daca nu si le rezolva, se poate duce eventual la liberali, unde a fi plin de bani si a avea probleme cu DNA nu cauzeaza cine stie ce la imagine, nici chiar sefului partidului, sau la conservatori, unde vicepremierul Copos poate castiga zeci de milioane de euro fara sa-l doara capul... PSD-ul, in schimb, nu poate sa se transfere la PNL sau PC. El are de ales intre a recunoaste natura sa de Partid Comunist, bazata pe o imensa minciuna, lacomia care mimeaza omenia, si a incerca sa devina un partid social-democrat normal, sau a pieri de moarte morala, cum a pierit PN�CD. Pentru ca, dupa 16 ani, minciuna comunista, grija nemiloasa fata de om, pe care am crezut c-o desfiintam smulgand secerile incarligate cu ciocane si stelele in cinci colturi, facand Senat din Comitetul Central si Camera Deputatilor din Marea Adunare Nationala, s-a topit, in sfarsit, si din sufletele romanilor. Cristian Tudor Popescu Sursa: Gandul Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 7898 mesaje Membru din: 20/05/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 9 Martie 2011, ora 22:25
De la: vasile_vali, la data 2011-03-09 12:57:23De la: 9am245531, la data 2011-03-09 11:42:48Cum va iesi dl.Crin Porumboiu din incurcaturile sale din PNL CIORDELES,TU CATE " BONUSURI" AI ......CUMPARAT ? 
Raporteaza abuz de limbaj
� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.
|
|
PDL 981 mesaje Membru din: 6/09/2009 Oras: Cluj |
Postat pe: 10 Martie 2011, ora 06:47
Conceptia dlui Paul Algilica asupra triadei puterii(partea I)
Care este speranta de iesire din criza politica.Vom prezenta in continuare conceptia unui scriitor de exceptie,dl.Paul Algilica.Iata ce spune autorul. Daca sistemul politic ramane cantonat in triada PDL-PSD-PNL si dupa alegeri, este naiv sa asteptam liniste si stabilitate politica PNL se coalizeaza cu PSD impotriva PDL. Premierul desemnat declara insa ca ar face ,,si maine,, un Guvern cu PNL. PNL respinge categoric oferta. Data fiind actuala configuratie a partidelor parlamentare, stabilitatea unui viitor guvern � pre sau post electoral � pare sa depinda de o coalitie a doua dintre cele trei partide majore. Observatorul inteligent nu uita ca dincolo de retorica si agitatia actorilor politici stau parametrii obiectivi ai jocului de putere. Iar daca plecam de la ideea ca logica actualului camp politic este definita in principal de existenta a trei poli majori de putere, realizam ca avem in fata o situatie strategica de manual. Inca din antichitate cei preocupati de politica si strategie au observat tendinta sistematica a grupurilor formate din trei participanti - fie ca este vorba de actori individuali sau colectivi - de a se regrupa in combinari de cate doi contra unul. Sociologia moderna a conceptualizat si a formalizat problema. Combinarea a doi a fost denumita ,,coalitie,,, iar grupul de trei in care aceasta apare a fost denumit ,,triada,,. Asa cum spune Theodor Caplow, autorul celei mai cuprinzatoare sinteze a literaturii din domeniu, studiul coalitiilor manifestate in triade i-a fascinat pe sociologi nu numai datorita ,,preciziei si a regularitatii specifice procesului de formare a coalitiilor in circumstante foarte diverse,,, dar si datorita ,,usurintei cu care, in scopuri analitice, sisteme sociale foarte complexe pot fi reduse la forme triadice,,. Iar daca mai adaugam si faptul ca scopul programatic al unor astfel de analize este de a descoperi cum, ,,prin permutari ale coalitiilor dintr-un sistem social, puterea se poate transforma in slabiciune si slabiciunea in putere,,, intelegem mai bine si intensitatea acestei fascinatii. Sa aruncam o privire asupra catorva idei din aceasta literatura, idei ce poate ca au o oarecare relavanta si pentru cazul nostru. Literatura spune ca, pornind de la criteriul ,,puterii relative a membrilor lor,,, triadele ,,pot fi clasificate in opt tipuri care par a se regasi in toate societatile umane,,. Din punct de vedere al interesului nostru, interes generat de cazul curent romanesc, ne vom concentra doar asupra unui singur tip, unul ce aproximeaza acest caz. In acest tip de triada, A este mai puternic atat decat B, cat si decat C. A ii domina pe oricare dintre ceilalti doi luati separat; fiind vulnerabil, insa, in fata unei coalitii dintre B si C. Altfel spus, putem formaliza destul de bine scena noastra postelectorala: PD-L (plus Presedinte), ca A; si PSD si PNL, ca B si C (UDMR este actor secundar ce se aliniaza la jocul triadic, desi este adevarat ca prezenta lui pune unele probleme formalizarii perfecte a triadei). Un exemplu simplu ajuta conceptualizarii unei situatii a carei aparenta simplitate este pervers de inselatoare. In orice organizatie sau ierarhie, cand A este seful, iar B si C sunt cei mai puternici subordonati ai sai, A se confrunta continuu cu o problema strategica majora: cum sa evite formarea unei coalitii rebele intre B si C. (Lucru pe care PDL -vedem bine- nu l-a reusit). Literatura ne spune ca ,,aproape orice situatie de leadership poate evolua intr-o tipologie in care liderul se confrunta cu doi subordonati capabili sa se opuna autoritatii sale daca decid sa se alieze,,. Este o poveste eterna: autoritatea sefului o depaseste pe cea a subalternilor luati separat. Aliindu-se, cei doi devin suficient de puternici pentru a-l neutraliza sau pentru a-l da la o parte. Deci, chiar si atunci cand liderul ,,are suficienta putere si autoritate si nu poate fi detronat, tot va trebui sa ia in considerare problemele create de coalitiile formate de subordonatii sai,,. Sa notam aici ceva foarte important: Coalitiile in triade sunt, asadar, un proces - ele pun o problema continuu, niciodata rezolvata. Stabilitatea automata, echilibrul static in triade este un miraj. Aparenta echilibrului este intotdeauna rezultatul unui laborios efort strategic. Cu alte cuvinte, arta managementului si a leadershipului (si prin implicatie arta politicii) consta, in mare masura, in arta anticiparii si a combaterii formarii coalitiilor rebele. Acestea fiind spuse, sa facem un pas inainte. Marele sociolog Georg Simmel a observat iminenta pericolului creat pentru cel mai puternic dintre membri cand, in triada, cei doi subordonati devin egali. Este suficient ca un echilibru de putere sa aiba loc (chiar si tranzitoriu) intre B si C, ca, in mod automat (prin facilitarea formarii unei coalitii impotriva sa), puterea relativa a lui A sa fie transformata in slabiciune relativa. Dinamica triadelor este, asadar, plina de surprize contraintuitive: egalitatea subordonatilor, departe de a linisti lucrurile, pare a fi primejdioasa! Simmel nu a fost, insa, primul care a constatat ca o cale de defuzare a acestui pericol este simpla transformare a triadei cu doi subordonati egali intr-o triada ierarhica, adica facandu-i pe B si C usor inegali. ,,Una dintre practicile obisnuite la incasi, scrie el, era sa imparta un trib nou cucerit in doua jumatati aproximativ egale si sa le desemneze sefi cu status si putere usor inegale. Aceasta era, fara indoiala, cea mai potrivita modalitate de a provoca rivalitate intre cele doua capetenii, prevenind alianta impotriva conducatorului suprem.,, Daca ar fi dat celor doi fie ranguri identice, fie ar fi creat o discrepanta foarte mare intre ei, ar fi facut coalizarea lor mult mai lesnicioasa. Pe de o parte, ,,daca cele doua capetenii ar fi avut acelasi rang, acest lucru le-ar fi usurat negocierea de impartire a puterii si a leadershipului. Acesta ar fi redus probabilitatea de a fi tentati de alte aranjamente si implicit ar fi redus probabilitatea ca intre ei sa aiba loc negocieri dure si neintelegeri,,. Pe de alta parte, daca cele doua capetenii ar fi avut ranguri si puteri substantial inegale, ,,leadershipul unuia nu s-ar fi confruntat cu nicio opozitie, impunandu-se cu usurinta,,. Pe scurt, o usoara diferenta de rang si putere naste un aranjament ce ingreuneaza tendinta de coalizare si reduce pe termen scurt probabilitatea rebeliunii. Comentandu-l pe Simmel, Caplow constata ca ,,aceeasi intuitie o au si liderii moderni, fiind neobisnuit ca intr-o organizatie sau sistem doi subordonati puternici sa ramana semnificativ egali pentru o lunga perioada de timp,,. Chiar si un manager slab si ineficient ,,poate, de obicei, face astfel incat sa incline echilibrul de autoritate spre un subordonat sau altul,,. In sfarsit, explica acelasi Caplow, o alternativa pentru C, atunci cand i se propune o coalitie BC, este sa formeze, in schimb, o coalitie AC ,,deoarece, cu toate ca va ramane subordonat in noua alianta, acesta va castiga, de data asta, in plus, influenta asupra lui B; influenta pe care nu a avut-o anterior. Mai mult, va obtine aceasta fara a-si asuma niciunul din riscurile specifice rebeliunii impotriva lui A,,. Cat de inflexibile sunt ,,legile de fier ale coalitiilor in triade,,? Fenomenul a fost intens studiat in experimente de laborator. Conceptia dlui Paul Algilica asupra triadei puterii(partea II-a) Aceste experimente au confirmat existenta unei tendinte a celor mai slabi doi membri de a se combina impotriva membrului mai puternic (Deci alianta PSD-PNL nu ar fi o surpriza). Trebuie spus, insa, ca probabilitatea aparitiei unei coalitii de tip BC este departe de a fi o constanta sau o lege a naturii. Ea variaza de la un experiment sau caz la altul, ii poate fi directionata prin simpla modificare a ,,regulilor jocului,,. Pe scurt, dinamica triadelor este data de o combinatie intre logica interna a relatiei intre cele trei parti si logica contextului social in care triada se configureaza. Deducem de aici ca este naiv sa credem ca o situatie precum cea cu care se confrunta scena politica romaneasca acum are un deznodamant predeterminat de logica inflexibila a vreunei legi sociale universale. Acestea find zise, sa nu uitam, insa, ca gradele de libertate privind combinatiile posibile in triade raman, de fapt, foarte limitate. Este inevitabil ca intr-o triada ierarhica se vor foma niste coalitii. Iar logica prin care procesul este pus in miscare va fi intotdeauna dezarmant de simpla. De pilda, A (adica PDL-Basescu in cazul nostru) va opera mereu in umbra pericolului implicit al unei coalitii dintre B si C, indiferent de circumstante. In special atunci cand acesta considera ca B are de castigat foarte mult de pe urma coalitiei rebele, situatia devine exploziva. In acelasi timp, B (adica PSD in cazul nostru) este constient ca o coalitie AC l-ar transforma in perdantul troicii, fara prea mari costuri pentru A sau C. Si, din moment ce nu poate avea o coalitie BC, el va prefera o coalitie AB, decat nici una. Intelegem acum mai bine de ce viata in triade este un continuu dans al suspiciunii si al anticiparii, un joc al manevrelor duplicitare intr-un perimetru combinatoriu de o ingustime sufocanta. Intelegem de mai bine si ceva din politica romaneasca. Trist, dar adevarat. Daca asa stau lucrurile, duplicitatea si tradarea in sistem nu sunt nici exceptionale, nici accidentale, ele sunt, in realitate, structurale: fac parte intrinseca din insasi mecanica functionarii sistemului! Si cum ar putea fi altfel? A se gandeste continuu daca si cum sa formeze o coalitie cu oricare dintre B sau C, inainte ca cei doi sa se alieze intre ei. Pe care sa-l aleaga? Coalitia AC este tentanta. In principiu, C ar prefera sa se alature lui A decat lui B. Mai mult, din moment ce B reprezinta un pericol mai mare la adresa autoritatii lui A, ar parea o imprudenta sa-i intaresti fortele printr-o coalitie AB. Cu toate acestea, spun studiile de specialitate - si aici descoperim o firava raza de lumina -, in noua cazuri din zece, alegerea corecta pentru liderul aflat intr-o triada ierarhica este sa formeze, daca poate, o coalitie AB. Este singurul tip de coalitie care nu submineaza conducerea organizatiei sau sistemul de operare al organizatiei. Cu alte cuvinte, in cele mai multe cazuri, A ,,are mai mult de castigat decat de pierdut din mentinerea autoritatii principalului sau subordonat,,. Pe drept cuvant, se spune ca geometria triadelor este plina de surprize! Daca teoria ne aduce surprize, ce sa mai spunem de practica? N-am avut pana de curand exact acest tip de coalitie la putere prin PDL-PSD?! Ce ne spune literatura de specialitate despre coalitia de tip AC, sugerata de premierul desemnat? Cunoscuta, uneori, si drept ,,coalitie disfunctionala,,, aceasta mentine autoritatea lui A cu pretul crearii unei relatii ambigue intre B si C. Actorul B continua sa aiba influenta asupra lui C, luat separat, dar este dominat de coalitia AC din care C face parte. Intr-un astfel de aranjament, ,,nici B, nici C nu-si pot exersa autoritatea cu incredere si eficienta, iar obiectivele si efortul administrativ de care este responsabila triada in cauza (fie ca este vorba de gestionarea unei firme sau de guvernarea unei tari) va avea, cel mai probabil, de suferit,,. Ajunsi la concluzii, sa ne reamintim ca toate cele de mai sus sunt doar interpretari stilizate in virtutea unui cadru teoretic. Lectura situatiei ne este momentan complicata de doua lucruri: (1) campania prezidentiala ce creaza o turbulenta ce mascheaza jocul in trei si (2) exista o incertitudine legata de rezultatul alegerilor. Altfel spus, desi este destul de probabil ca Traian Basescu va castiga, exista suficienta incertitudine reziduala cu privire la rezultat. Deci cu privire la cine va juca rolul de A dupa 6 decembrie. De aici si volatilitatea combinatiilor posibile si reticienta actorilor. Totusi, nu trebuie sa uitam ca indiferent de distributia rolurilor, atat timp cat parametrii de �joc in trei,, se vor pastra, logica relatiilor de putere va fi cea desenata mai sus, cu consecintele de rigoare. Dar scopul exercitiului nostru nu a fost atat de mult acela de a prezice detalii combinatorice. Miza sa este alta. Daca facem un exercitiu de imaginatie post-electorala un lucru devine clar: este foarte putin probabil ca sistemul politic sa capete stabilitatea pe care multi o asteapta. De pilda, PDL va opera mereu in umbra pericolului implicit al unei coalitii dintre PSD si PNL, indiferent de circumstante. Pe de alta parte, coalitia PDL �PNL este exact ceea ce literatura numeste ,,coalitie disfunctionala,,. Dansul surprizelor si anticiparii va continua. Triadele sunt un proces aflat perpetuu in echilibru instabil. Iar aceasta nu are de a face cu cine va fi presedinte sau cine in mod concret va juca rolul de A, B sau C. Linistea pe care o asteptam de la perioada postlectorala pare iluzorie. Putem spera ca simplificarea sistemului - pana la reducerea intregului la doua mari blocuri politice - va aduce mult dorita deblocare si asanare a mecanismului politic romanesc? Altfel spus, sta mantuirea noastra politica in sistemul bipolar sugerat, intre altii, de apropiatii lui Traian Basescu? Sau este posibil ca stabilitatea sa fie obtinuta pe calea inversa?! Adica prin divizarea si segmentarea invinsilor pana in punctul in care nu mai pot capta potentialul combinatoriu al manevrelor in triada? Pastrandu-ne umorul, sa observam ca realegerea Presedintelui Basescu va avea cel putin acest avantaj: omul pare decis sa utilizeze oricare dintre cele doua metode pentru a rupe nodul gordian. Este destul de neclar ce vor face contracandidatii sai. Oricum, indiferent ce credem despre toata aceasta poveste si ferindu-ne sa intram in plictisitoarele de acum polemici pro si anti Basescu, un lucru este sigur: geometria si dinamica triadelor, oriunde si oricand se manifesta, este o sursa continua de instabilitate si surprize. Si atat timp cat vor exista conditiile ca jocul in triade sa fie practicat in sistemul politic romanesc, este naiv sa asteptam liniste si stabilitate. |
|
Steaua_Dreptatii 370 mesaje Membru din: 11/02/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Martie 2011, ora 07:00
vlad
2011-03-09 21:41:51 Lupta pentru putere este acerba in PSD. Nastase si Ponta uneltesc impreuna pentru excluderea din partid a lui Mircea Geoana si a sustinatorilor sai cu scopul vadit de a acapara total puterea si de a-l repune in drepturi pe Nastase care se simte neindreptatit de cand a fost marginalizat ca urmare a escrocheriilor pe care le-a facut in perioada cand a fost prim-ministru. Tinta principala a lui Nastase si Ponta este indreptata in primul rand impotriva lui Mircea Geoana care dupa ei trebuie sa fie sacrificat. Jocul celor doi escroci este foarte simplu : odata Geoana exclus din partid acesta ar pierde automat si functia de Presedinte al Senatului din Parlament. Optiunea celor doi manipulatori este numirea lui Ilie Sarbu, socrul lui Ponta, ca Presedinte al Senatului in locul lui Geoana. Aceasta numire are un dublu scop. Pe de o parte, in situatia cand Basescu ar fi suspendat, automat postul de Presedinte al tarii ar reveni lui Sarbu care, la randul sau, l-ar numi pe Ponta sau Nastase in functia de prim-ministru.Pe de alta parte, PSD-ul ocupand posturile cheie din Stat l-ar fenta pe Crin Antonescu prin indepartarea acestuia de la putere ca urmare a demascarii unilaterale a aliantei ASL de catre PSD. Deci cei doi escroci (Ponta si Nastase) ar impusca doi iepuri deodata si anume : pe de o parte, ar iesi invingatori in alegeri,ocupand posturile cheie din Stat, iar pe de alta parte, ar indeparta pe ceilalti lideri pretendenti din partidele actual aliate, de la putere. Pentru a realiza acest plan diabolic cei doi derbedei au semnat un pact si au decis ca principalii membrii grei din PSD sa fie sacrificati, asa cum de altfel se constata ca deja au inceput numaratoarea inversa prin inlaturarea acestora din PSD. Iata planul secret al celor doi care trebuie sa fie facut public de catre Geoana prin denuntarea lor. |
|
Steaua_Dreptatii 370 mesaje Membru din: 11/02/2011 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Martie 2011, ora 07:06
Victor Ponta �i Crin Antonescu i-au copiat Codul lui Boc
Autor: Marinela Ra�� PSD �i PNL critic� �n mo�iunea de cenzur� modific�rile Codului Muncii asumat de guvern, uit�nd c� acelea�i prevederi se reg�sesc �i �n proiectul depus de USL la parlament. TEXTE Victor Ponta �i Crin Antonescu au citit Codul Muncii �n limba lui Emil Boc Sursa: VLAD ST�NESCU SCAMATORIE Antonescu și Ponta și-au pus semn�tura pe un Cod al Muncii �n variant� Boc TEXTE Victor Ponta �i Crin Antonescu au citit Codul Muncii �n limba lui Emil Boc Sursa: VLAD ST�NESCU prevnext12 Modific�rile Codului Muncii nu sunt bune dac� sunt f�cute de Emil Boc, dar numai potrivite dac� poart� semn�turile lui Victor Ponta �i lui Crin Antonescu. Practic, propunerile de schimbare �n legisla�ia muncii, depuse la parlament de liderii USL al�turi de 59 de senatori �i deputa�i, copiaz�, p�n� la virgul�, �n unele cazuri, cea mai mare parte a Codului lui Boc. Mai mult, articole identice �n cele dou� proiecte sunt criticate de opozi�ie �n textul mo�iunii de cenzur�. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 10 Martie 2011, ora 08:09
Investitorii zbur�tori
Am tras cu urechea la ce i-a sf�tuit B�se pe �eici: s� coboare de pe c�mile �i s� urce �n elicopter. Numai de sus po�i vedea Rom�nia adev�rat�, raiul investitorilor. De suuus, adic� from above - vorba ministrului Turistului. Mi-am construit un elicopter de unic� folosin��, pe principiile pragmatice dup� care m� c�l�uzesc �n via��: "you can do it" (merge �i-a�a) �i "fix it yourself ("lipe�te-o cu scotch"). M-am coco�at repede, s� prind o perspectiv� bun�, p�n� nu se aglomereaz�. � Uau! e frumos �ntr-adevar. Ce de mai vegeta�ie - sute de mii ha p�rloag�. - Salamalecu! �mi face semne disperate un �eic din elicopterul de al�turi. "Mii ha parloaga" ?! Nu pricep! - Uite cum vine treaba: p�rloaga e simbolul poten�ialului rom�nesc. Po�i cultiva ce vrei: cactu�i, fete morgana, rollsroyceuri� M� g�ndesc c� poate �eicilor mi �i le-ar fi pl�cut s� vad� c�nd vine viitura pe Siret - ce mai g�l�gie de ap�! N-au dec�t s� se mul�umeasc� cu apa mineral� plat� care curge pe marginea drumurilor. Le explic: - A�a e pe la noi, �eici dumneavoastr�: cum t�ne�te la voi petrolul, a�a t�ne�te pe-aici apa �i vine peste noi �n cas� Eu cred c� sfatul emirului B�se e bun. Putea s�-i suie pe to�i �n balon - care l-a citit pe Jules Verne �tie ce spun. Traversau Rom�nia de la est la vest, cum au zburat �ia peste Africa, s� nu-i m�n�nce b�tina�ii: secretarii de prim�rie, �efii de post, b�ie�ii de la cadastru, vame�ii, desfr�na�ii �i ceilal�i p�c�to�i, poli�ia circula�ie, fata de la buticul din col� care n-are niciodat� rest la p�ine. Dar �i-a�a e bine - fiecare cu elicopterul, cu covorul lui zbur�tor, cu ce g�se�te pe l�ng� serai. M� uit la ei - tare le mai place ce v�d. Dar cum o s� investeasc� de sus? Cum scot banii? �i arunc� din containere, din saci? Sau �i presar� ca avia�ia utilitar�? � �i uite-a�a, ca-n o mie �i una de nop�i, nici n-am sim�it c�nd un v�nt prielnic ne-a �mpins spre Ruse �i-am sc�pat� Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 6780 mesaje Membru din: 13/02/2009 |
Postat pe: 10 Martie 2011, ora 08:12
Rom�nia � cu 9 bani mai aproape de pana prostului
de Adrian CERCELESCU | mar�i, 21:24 Guvernul a anun�at c� va scoate din benzin� o parte din accize, pentru a compensa �ngrozitoarea scumpire a petrolului. Nu v� �ntreba�i c�nd se va �nt�mpla asta, pentru c� mai important este unde se va �nt�mpla. �n Marea Britanie - o �ar� �n care se c�tig� cu 500% mai bine ca la noi dar, nenorocire, benzina a ajuns cu 5% mai scump�. "�tiu c�t de mult sunt afecta�i britanicii de cre�terea pre�ului petrolului, c�nd un litru de benzin� cost� 1,3 lire sterline (6,3 lei), iar un plin ajunge la 80 de lire (400 lei)", a spus ministrul lor de Finan�e, care nu a dat doar din gur�, ci a pus pe mas� �i un mecanism de autoreglare a pre�ului: cum se scumpe�te petrolul - o s� scad� automat acciza. Iar acum s� revenim la pompele noastre, unde nu numai c� s-a f�cut benzina 6 lei, dar a aflat de asta �nsu�i primul ministru. Cu aceast� ocazie, administratorul-�ef al Rom�niei a �ntristat �ntreaga popula�ie aflat� la volan de rabl� declar�nd c� o s� trimit� din nou Fiscul �i Concuren�a peste petroli�ti. Ca s� ce? Ca s� le dea �ia �n cap, iar! cu structura pre�ului la benzin�? S� le demonstreze cu HG-urile �n fa�� c� statul �i-a scumpit acciza, taxa de drum �i ce mai bag� el �n benzin� �n a�a hal �nc�t ei n-au mai avut ce s� jupoaie? Pentru c� statul �i poate bate joc de cet��ean - pe principiul "Nu-�i convine, emigreaz� �i las�-ne" - dar capitalistul trebuie s� �i-l mai �in� de client. �ntrebat cum comenteaz� s�ritura de 9 bani a benzinei, care a rotunjit pre�ul, premierul a r�spuns sincer: "Cum s� comentez ? Prost (�)". �n schimb, pentru un politician care a spus c� nu dore�te s� fac� atacuri politice, atacul i-a ie�it destul de bine. A dat �n guvernul care a v�ndut �n 2004 petrolul ��rii, odat� cu Petromul, ca s�-l sileasc� acum la controale cu final penibil ale ANAF. Bun: ce s-a �nt�mplat acum �apte ani am �n�eles. A p��it petrolul ce-au p��it �i gazul, telefonul, priza �i ni�te mii de fabrici. Dar cu ce ne ajut� pe noi aceast� trimitere la istorie, m�ine, c�nd Loganele o s� se cear� la benzin�rie? Dac� tot nu-i poate dovedi pe capitali�ti c� fur�, o idee ar fi s� mai lase guvernul de la el - dar asta, la noi, trece drept umor britanic. La noi o s� fie �nfierat poporul, c� s-a �mburghezit �i nu mai coboar� din ma�ina mic�. O s� se ia partea pozitiv� a lucrurilor: anul �sta, la 6 lei kilu, se �njum�t��esc accidentele; la anul, c�nd (Doamne'ajut�) se va duce la 10, poli�ia rutier� o s�-�i caute de munc�. Iar guvernan�ii vechi �i noi se vor �mp�ca, pentru c� vinovat de toat� nenorocirea e un oarecare Ford, cet��ean str�in, care acum vreo sut� de ani s-a apucat s� fac� ma�ini pe band� rulant�. |
|
gabigabi 12108 mesaje Membru din: 1/10/2008 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 10 Martie 2011, ora 08:23
De la: vaneamarin, la data 2011-03-10 08:09:14Investitorii zbur�tori 'neata ! mi-am adus aminte de un banc, apropo de "lipeste-o cu scotci" ....cica romanii au cumparat un avion de la americani si, dus in hala si asamblat, iesea al naibii , TANC ! ce sa faca, ce sa faca, caci venea Ceau si voia sa vada avionul ....si, in disperare de cauza, il aduc pe nea Vasile de la scularie si-i dau porunca sa-l faca avion.... cum? treaba lui ! ei, dupa o saptamina deschid hala si o mindrete de avion se arata ochilor mirati ! oau, neaVasile, cum ai facut, ca noua ne iesea la montaj un tanc, ce-ai facut ? ei, taica, zise mesterul : tot tanc mi-a iesit si mie, dar l-am luat si eu la pila.... Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|