Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 11:40
De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:34:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............ 
Le cererea unor forumisti  sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii). 
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine... 
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru... 
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui"  .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut . 
Bridge-ul este un jos fascinant... 
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Heh,ce vremuri dom'le...
Scuze bai 906 pentru aceste mici intreruperi,poti continua sa-ti versi rahaturile PDListe ...
|
|
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 14:39
Greywolf:ori esti un om prea simplu ori pervers
Ceea ce nu intelegi dumneta este ce sunt acelea reforme si care este soarta lor si poate dece se fac acum si nu s-au facut inainte sau dece se fac mai tarziu.
O reforma se face cu mult curaj,de catre consucatori ai societatii(politicieni).Curajul este necesar deoarece orice reforma,deci orice schimbare a unui sistem,a obisnuintelor intampina opozitia mai intai a celorn care profita din vechiul sistem si in al doillea rand datorita fricii de schimbare a celor afectati de reforma si care erau adaptati acelui sistem.
De aceea nici liberalii si nici pesedistii nu au facut reforme pentru a nu ridica contra lor mase de oameni si a pierde voturi.
De aceea Romania se afla in coada Europei si a lumii la toate capitolele.
Nu trebue uitat nici impulsul din afara(UE,FMI) si daca suntem sinceri tot ce s-a reformat la noi s-a facut chiar obligati de aceste forumuri si bine s-a facut.
Exact cum dupa Regulamentul organic boierii romani protestau ca li se taiau barbile si nu mai trebuia sa poarte anterie.
Acum eu nu vreau sa insult pe nimeni si nici pe dumneta.
Marea masa a romanilor este apolitica,si aceasta nu este o calitate.
Politica este domeniu care incepe odata cu laptele mamei iar politicienii sunt ceea ce tractoristii sunt pentru tractoare,soferii pentru masini iar politicienii sunt pentru colectivitatile mici si mari pentru societate.
Cine vorbeste rau de politica nu are constiinta politica si este uhn inapoiat.Sigur calitatea politicii este altceva si acest lucru trebue discutat.
Daca ati fi onest nu ati acuza pe cei care fac reforme si care pot si gresi ci pe cei care au stat in politica pentru imbogatire sau au stat pur si simplu si nu au facut nimic.
Decizia matale ca toate relele vin de la Basescu ma face sa zambesc.Vezi Antena 3 sau Realitatea TV ,vezi pe Geoana sau Antonescu si nu mai trebue sa spui nimic pentru ca Basescu este vinovat in permanenta.
Din fericire multi romani incep a avea simt politic si incep sa discearna cine este bun si cine este rau.
Sigur ,as putea sa spun multe dar nu mai este cazul.
Daca intelegi bine daca nu,si tind a crede acest lucru,este treaba dv.
Eu doarea am tinut sa spun cateva cuvinte.
Raporteaza abuz de limbaj
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 14:41
Iata ce ne pregatesc Dnii Cosmanca ,Iliescu si Ponta ,Crin Antonescu (partea I)
Un noul Partid Comunist Roman in culisele criptocomuniste
Noul Partid Comunist Roman este un partid al oamenilor muncii, de orientare marxista. Adopta ca principii de baza: libertatea, egalitatea sociala si solidaritatea celor ce muncesc. Isi construieste intreaga activitate, pe permanenta critica a fenomenelor sociale cu care se confrunta societatea romaneasca, in special, si umana, in general, avind la baza teoria materialismul dialectic si istoric.
Scopul imediat al Noul Partid Comunist Roman este edificarea unei societati democratice, libere si prospere in Romania, premiza fundamentala a trecerii spre o societate de tip socialist, bazata pe proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, tip de societate ce prin modul de repartitie a veniturilor, asigura celor ce muncesc un nivel al veniturilor mai ridicat decit sistemul capitalist (neo-liberal ), raportat la acelasi nivel al productiei materiale, premisa pentru asigurarea unui nivel de trai optim cetatenilor romani avind ca finalitate fericirea acestora. Scopul final al Noului Partid Comunist Roman este construirea unei societati cu mod de viata comunist, bazata pe o inalta constiinta a oamenilor, libertate individuala si egalitate socia
Noul Partid Comunist Roman se pronunta impotriva capitalismului si a nedreptatilor provocate de acesta, ca:- exploatarea omului de catre om;
- concentrarea bogatiei in miinile unui grup restrins de oameni si state;
- saracia in care sint impinsi marea majoritate a celor ce muncesc, cu bratele si
mintea, in timp ce roadele muncii lor sporesc averea bogatilor;
- elitismul politic si economic, care conduce la ignorarea nevoilor majoritatii poporului;
- razboaiele permanente si incalcarea suveranitatii altor state nationale;
- distributia profund inegala a bogatiei materiale pe plan intern cit si international ;
- distrugerea mediului inconjurator, etc.
Noul Partid Comunist Roman se opune oricaror forme de manifestare totalitara, exclusivista sau de discriminare: etnica, politica, sociala, culturala sau de orice alta natura. Se pronunta pentru o societate democratica in care drepturile si libertatile cetatenesti sint respectate si garantate, iar poporul este suveran. Admite ca absenta unui asemenea cadru democratic a stat la baza multor esecuri in promovarea socialismului si comunismului in trec
Noul Partid Comunist Roman prin intreaga sa activitate urmareste numai obiective politice in conformitate cu prevederile normelor legale, a Statutul si Programul sau Astfel:
-militeaza pentru edificarea in Romania a unei societati socialiste multilateral dezvoltate, premisa de baza in realizarea conditiilor pentru asigurarea unui nivel de trai optim tuturor cetatenilor romini, in concordanta cu nivelul de dezvoltare a productiei materiale, printr-o justa repartitie a veniturilor. La baza repartitiei veniturilor din munca v-a sta principiul, ,, fiecaruia dupa valoarea muncii si activitatii prestate,, iar pentru cei asistati ,,fiecaruia dupa minime necesitati si in raport cu veniturile societatii romanesti,, . In perioada de tranzitie catre socialism, se va promova principiul ,,maximizarii veniturilor din munca si minimalizarii celor din proprietate (capital);
- contribuie la libera exprimare a vointei politice a oamenilor muncii , a tuturor cetatenilor romani, militeaza pentru respectarea principiilor democratiei intr-o societate cu adevarat democratica. Prin,,societate democratica,, PCR intelege: acea societate in care relatiile sociale se desfasoara in conformitate cu vointa poporului, exprimata in mod liber, obiectiv si in cunostinta de cauza prin referendum;
- promoveaza valorile si interesele nationale, principiile socialiste si comuniste de munca si viata, adaptate la realitatile actuale ale societatii, raportate la experienta politica acumulata de miscarea muncitoreasca, socialista si comunista, interna si internationala, in eforturile ei de promovare, aparare si transpunere in practica a socialismului. de creere a unei societati a egalitatii , dreptatii, libertatii si justitiei sociale, societatea Socialista, premisa de baza pentru asigurarea conditiilor de trecere spre modul de viata sociala de tip comunist;
- militeaza pentru ca, problemele majore ale societatii romanesti care creaza , sau sint pe cale de a crea, controverse majore intre fortele politice, clase sau categorii sociale, si care la rindul lor pot afecta stabilitatea sociala, sa fie supuse deciziei poporului prin referendum , indiferent de natura acestora;
- militeaza pentru intarirea si dezvoltarea avutiei comune a poporului, aflata sub autoritatea Statului roman si administrata de institutii specializate ale acestuia, in conditii de autogestiune, intr-o economie concurentiala, avutie ce constituie Baza pe termen lung a propasirii economice si a independentei nationale;
- actioneaza pentru refacerea constiintei de clasa a tuturor oamenilor muncii, pentru refacerea unitatii politice si organizatorice a miscarii muncitoresti, socialiste si comuniste din Romania;
- militeaza pentru infaptuirea echitatii si justitiei sociale in societatea romaneasca, precum si pentru emanciparea economica, sociala, spirituala si politica a tuturor oamenilor muncii;
- se pronunta pentru construirea, reconstruirea, restructurarea si modernizarea, in principal prin forte proprii, a economiei romanesti, pentru a fi functionala si eficienta, in care proprietatea privata de stat sa fie preponderenta, fapt ce v-a constitui garantia ca beneficiile activitatii economice vor reveni in majoritate poporului roman.
- promoveaza solidaritatea umana, spiritul comunitar de intrajutorare, respectul persoanei si al familiei, premisa de baza a cresterii coeziunii sociale si refacerii relatiilor normale intre cetateni, dintre cetateni si autoritatea de stat;
- sustine dezvoltarea invatamantului, stiintei, cercetarii, culturii si sportului, sub directa autoritate a statului, ca gestionar al intereselor generale ale societatii, conditie fundamentala a progresului general al tarii, al culturii si spiritualitatii romanesti ;
- promoveaza programe si actiuni de educare, formare si afirmare, in toate domeniile,a tineretului, in mod gratuit si nediscriminatoriu; - militeaza pentru garantarea dreptului la ocrotirea sanatatii in mod gratuit tuturor cetatenilor romani fara nici o discriminare; - militeaza pentru protejarea si refacerea mediului inconjurator prin programe pe termen lung elaborate in mod stiintific. Sustine principiul potrivit caruia tot fondul natural al tarii constituie o problema de interes general fundamental si ca atare trebuie sa apartina poporului in intregul sau si sa se afle sub autoritatea deplina a statului;
- militeaza pentru promovarea si apararea drepturilor si libertatilor omului, reglementate de norme de drept international, acceptate de societatea romaneasca. Respecta dreptul la identitate culturala si religioasa a cetatenilor romani apartinand nationalitatilor conlocuitoare. Se impotriveste extremismului de orice fel, a manifestarilor de rasism, sovinism, antiromanism, separatism etnic sau teritorial; .
Noul Partid Comunist Roman recunoaste si respecta Biserica pentru rolul sau istoric in existenta poporului roman, ca factor fundamental al continuitatii, unitatii, educatiei morale si spirituale a acestuia. De asemenea, recunoaste ca scrierile religioase constituie un reper important al vietii oamenilor prin informatiile existentiale pentru, si despre, om pe Pamant, dar si ca izvor de baza pentru normele eticii si moralei sociale, norme ce nu sint in contradictie cu normele eticii si moralei comuniste . Admite faptul ca originea omului pe Pamint ar putea fi rodul actiunii unei entitati constiente si materiale.
+++
Un nou Partid Comunist in culisele criptocomunismului (partea II)
Noul Partid Comunist Roman sustine:
- forma republicana de organizare statala;
- un presedinte investit cu autoritate si raspundere deplina pentru modul de administrare a tarii;
- un parlament unicameral;
- un stat socialist de drept ;
- un stat investit cu dreptul si obligatia de a interveni in orice domeniu al vietii sociale, atunci
cind sint afectate interesele generale ale societatii, pentru sustinerea, promovarea,
reglementarea sau apararea acestora.
Noul Partid Comunist Roman recunoaste si promoveaza principiul separatiei puterilor in stat cu conditia ca acestea sa fie clar definite in Constitutie, iar conducerea acestora sa fie aleasa direct de popor prin referendum.
Noul Partid Comunist Roman se pronunta pentru respectarea si garantarea dreptului la proprietate, sub toate formele sale, cu conditia ca acesta sa ia nastere legal, just si moral, si sa nu contravina intereselor poporului roman, atat prezente cat si viitoare. Sustine si promoveaza principiul potrivit caruia, in materia proprietatii asupra bunurilor naturale, interesele generale (comune) ale poporului, primeaza in fata celor particulare (individuale sau de grup).Se pronunta pentru aplicarea principiului potrivit caruia bunurile create de Natura sa fie proprietate comuna a societatii.Noul Partid Comunist Roman este un partid ce promoveaza democratia atit in activitatea interna de partid, cit si in societate. El defineste ,,democratia,, ca fiind: acea stare a unei colectivitati in care relatiile sociale se desfasoara in conformitate cu vointa majoritatii membrilor acesteia, vointa exprimata in mod constient si in cunostinta de cauza, prin referendum.Noul Partid Comunist Roman sustine dreptul fiecarui cetatean roman la un trai decent, corespunzator nivelului de dezvoltare a productiei materiale a tarii. In acest scop, sustine:
- reglementarea unui salariu minim garantat, diferentiat pentru diferite categorii de oameni ai muncii sau profesii, dupa calificare si valoarea muncii prestate;
- garantarea asistentei medicale pentru toti cetatenii romani, fara discriminare. Fondurile necesare sustinerii sistemului de sanatate vor reprezenta un procent fix din PIB; - acordarea unei pensii de virsta tuturor cetatenilor romani, al carui nivel va fi stabilit in functie de necesitatile optime de trai al fiecarui virtsnic si nu ca o recompensa determinata de salariul avut in perioada activa;
- acordarea unui ajutor de somaj minim general, neconditionat de salariul avut, ci de necesitatile optime de trai, dar, conditionat de prestarea unei activitati utile in folosul comunitatii. In cazul celor care refuza prestarea unei activitati in folosul comunitatii, satisfacerea necesitatilor de baza - hrana, locuinta, asistenta medicala � se va face numai in institutii speciale;
- acordarea unei prime, mamelor pentru fiecare copil nascut in viata, echivalenta salariului mediu si o alocatie pentru fiecare copil, pina la majorat , diferentiat in functie de veniturile parintilor, mai mari pentru venituri mai mici si descrescatoare pentru veniturile mai mari pina la anulare. Cuantumul alocatiei lunare va reprezenta maximun 25% din media salariului minim pe economie si se va acorda familiilor fara venituri, monoparentale sau cu salariu minim In conceptia PCR, alocatia pentru copii reprezinta ajutorul pe care il acorda societatea pentru sprijinirea familiilor cu copii care au nevoie de acesta, pentru cresterea si educarea lor .
Noul Partid Comunist Roman sustine si v-a garanta egalitatea de sanse reale pentru toti cetatenii, indiferent de sex, conditie sociala, origine etnica, convingeri religioase, politice sau de alta natura. Toti cetatenii, indiferent de virsta, trebuie sa beneficieze de acces la o educatie gratuita si de calitate.
Noul Partid Comunist Roman sustine principiul ,, autoritatii depline a statului asupra economiei nationale,,.Statul isi va exercita autoritatea de pe pozitia de autoritate publica ( de reglementare,de control si de sanctiune ) dar si de proprietar , in numele poporului, asupra principalelor mijloace de productie.Dreptul de interventie a Statului in economie deriva din faptul ca el raspunde direct in fata poporului de situatia economica a tarii, iar economia este componenta cea mai importanta a societatii, prin aceea ca asigura mijloacele materiale pentru existenta acesteia.
Noul Partid Comunist Roman sustine: libertatea cuvintului, libertatea presei, libertatea constiintei, libertatea de asociere, precum si alte libertati recunoscute si acceptate de societate. Condamna cu severitate orice amestec din partea statului ( sau a oricarei alte organizatii) in viata personala a cetateanului.
Noul Partid Comunist Roman acorda o atentie speciala sindicatelor, ca organizatii ale oamenilor muncii de promovare si aparare a intereselor acestora in raport cu patronatele.
Noul Partid Comunist Roman va actiona pentru restabilirea si dezvoltarea relatiilor de prietenie si colaborare cu toate partidele comuniste, socialiste si muncitoresti, progresiste si democratice din tara si din strainatate, pe baza deplinei egalitati in drepturi, a neamestecului in treburile interne ale acestora, pentru intarirea unitatii si solidaritatii miscarii comuniste si muncitoresti internationale. Se pronunta pentru unificarea partidelor de stinga, comuniste si muncitoresti intr-o singura organiatie europeana si constituirea unei organizatii comuniste mondiale.
Noul Partid Comunist Roman militeza pentru o politica externa multipolara, de colaborare pe multiple planuri, cu toate statele si popoarele, in concordanta cu interesele sale fundamentale, politice, economice, culturale, umane, de pace, de securitate sau de orice alta natura, pe baza principiilor respectarii independentei si suveranitatii fiecarui stat, a neamestecului in treburile interne, a egalitatii si avantajului reciproc. Noul Partid Comunist Roman este favorabil asocierii Romaniei la structurile internationale, atita timp cit aceasta nu afecteaza in mod negativ cultura, independenta si suveranitatea poporului roman si atita timp cit, criteriile de integrare nu exclud posibilitatea edificarii unui sistem socialist in Romania. Accepta asocierile care implica pierdere ( restringere ) de suveranitate daca au fost aprobate de popor prin referendum national.
II. STATUL SOCIALIST DE DREPT
In conceptia Noului Partid Comunist Roman, Statul de drept semnifica acea stare a societatii in care activitatea autoritatilor statale se desfasoara in conformitate cu norme de drept (legi ) in prealabil adoptate de institutiile abilitate. Statul socialist de drept este Statul in care normele de drept care reglementeaza relatiile in societate sint subordonate imperativului edificarii unei societati socialiste.Noul Partid Comunist Roman isi propune edificarea socialismului in Romania nu ca un act arbitrar de vointa, ci ca o expresie de vointa a poporului exprimata prin referendum, fiind determinata de o necesitatea istorica, inaintarea societatii romanesti spre o noua treapta de progres si civilizatie, progres ce trebuie sa fie in folosul tuturor cetatenilor, in conditii de egalitate, libertate si justitie sociala.
III ECONOMIA SOCIALISTA DE PIATA
In conceptia NPCR economia socialista de piata este economia caracterizata prin aceea ca preturile marfurilor se formeaza fara interventia directa a statului iar majoritatea capitalului social al agentilor economici este proprietate a acestuia sau proprietate cooperatista.
Activitatea agentilor economici cu capital majoritar de stat se va desfasura dupa principiile autogestiunii si autonomiei functionale iar atributiile proprietarului-stat in functionarea acestora vor fi exercitate de o institutie autonama specializata. Conducerea acestei institutii va fi aprobata de Parlament la propunerea Presedintelui tarii Statul se va implica in economie ca autoritate de stat cu atributii de reglementare, control, sanctiune si de planificare orientativa, dar si ca proprietar.
Raporteaza abuz de limbaj
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 14:43
MIZERIA POLITICII SI POLITICA MIZERIEI
Daca politica si politicienii romani au ajuns la un nivel atat de jos in
reprezentarile publice si in sondajele de opinie din cauza lipsei de
dotare politica si chiar a relei vointe,nu ne mai trebuia decat o
mocirla in care acesti politicieni sa se balacareasca pentru a pune
cum se spune bomboana pe coliva.
Dl.Ciuvica(se spune ca ar fi absolvit o facultate de medicina) si
Dl.Constantinescu(banuit ca a fost candva presedintele Romaniei)
au pierdut orice limita a bunului simt si,dupa ce au ratat momentul
istoric in care chipurile au condus Romania transforma acum lupta
politica in acea lupta in noroi care se practica pentru distractia
publicului in unele tari asiatice,.
Dar,desi nu merita,sa analizam scopurile mai mult sau mai putin
absconse prin care isi terfelesc prestigiul oameni care in conditzii
normale ar trebui sa se bucure de oarecare prestigiu,cel putin ca au
avut destinele tarii pentru 4 ani.
Dupa ce si-a declarat neputinta si a afirmat ca a fost invins de
sistem,dupa ce a dat lovitura de gratie unui partid istoric,dupa ce a
crezut ca este lider regional si ca plecarea lui de la putere va
declansa o adevarata revolta populara,vazand ca toate acestea sunt
doar la bella voce,cum spune italianul,personajul nu a putut decat sa
recurga la rautatea sa funciara,la complexele acumulate si neputand
suporta uitarea a inceput sa duca politica romaneasca in cea mai
cleioasa mocirla.
Aproape toti pe care ii considera concurenti sustine ca au fost
securisti.Securistii au devenit azi o sintagma fara continut sau
argumente fara substanta.
Practic,intrun regim comunist,nimeni nu putea sa ocoleasca
contactul cu securitatea.Daca plecai intr-o excursie trebuia la
intoarcere sa depui la cadre(deci la securistul intreprinderii) un fel
de raport,in care de exemplu eu scriam ca pe parcursul vizitei nu mi
sa intamplat nimic deosebit.
A sustine azi ca sub patul Dlui Constantinescu sau Ciuvica colcaie
securistii,ca cei care fac politica Romaniei au fost securisti este o
rautate si un complex pentru acesti indivizi frustrati.Este ca si cand
ai spune ca orice femeie frumoasa trebuie sa fie si o femeie usoara.
Grele zile mai traieste Dl.fost presedinte daca face acum rating la
televiziunile comerciale cu povesti care nu se pot dovedi.
Din cate stiu eu in Romania fostii colaboratori ai securitatii nu pot
ocupa functii in stat si acest lucru il atesta un organ oficial.
Domnule Ciuvica si Constantinescu,romanul spune ca vulpea care
nu ajunge la struguri spune ca sunt acri.
Daca mai aveti potenta politica folositi calea democratiei si nu a
delatiunii si a incriminarilor,a prezentei permanente in tribunale
pentru calomniei.
Visurile dv.de marire sau spulberat,nu mai coborati lupta politica la
nivelul noroiului(demascari,inregistrari,fotocopii).
Ati fost 4 ani la putere,dece nu ati rezolvat aceste probleme atunci
cand pretindeati ca sunteti lider regional?
Este gretos sa deschizi un ziar sau un post comercial de TV si sa
vezi drama si neputinta dv.,discursul dv.ca a unor femei dintrun
cartier periferic,aruncand insulte si calomnii tuturor.
Bine ca nu sunt decat simplu cetatean ca altfel cred ca ma gaseati si
pe mine securist.
|
|
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 14:48
De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Dar pe de alta parte pot spune ca a fost superb...
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 14:48
De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:48:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Dar pe de alta parte pot spune ca a fost superb...
Nici nu simteam cum trece timpul....
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 14:49
De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:48:59De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:48:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Dar pe de alta parte pot spune ca a fost superb...
Nici nu simteam cum trece timpul....
Revin,ce vremuri dom'le...
Raporteaza abuz de limbaj
|
|
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 15:02
Demonii puterii:
Manipularea si dezinformarea
1
Dedic aceste randuri tuturor celor care au luptat, lupta si vor lupta pentru Adevar si Libertate. Fac o smerita plecaciune si port un profund respect victimelor care au avut de suferit in urma abuzului psihic, mental si fizic la care au fost constranse de diferite centre de putere.Port o serioasa recunostinta acelor societati initiatice, institutii ale statului, fraternitati, care din negura timpului au vegheat si ajutat fiinta umana sa-si extinda constiinta si sa nu-si piarda atat de pretiosul dar oferit de catre Divinitate: liberul arbitru!
2
Cuvant inainte Povestea cu indianul si chinezul. Poze si texte.... In manipulare, principalul obiectiv este ca tinta sa adopte decizii imediate, nefiltrate rational, impulsive. Astfel se creaza un cadru, o situatie emotionala la limita, in care factorul de stres impiedica procesele de gandire si analiza. Sa nu uitam ca emotiile sunt mult mai usor de controlat decat ratiunea. Televiziunile comerciale vand emotii create artificial care creaza dependenta de "o lume perfecta". Cine are acces la surse de informare in masa poate crea curente de opinie si chiar de gandire, adevarate filosofii sociale.Prin propaganda, partidul national socialist a reusit sa convinga o tara intreaga, aproape,ca sursa raului sunt evreii, ca rasa ariana este investita de Providenta sa conduca lumea. Comunistii au reusit in cateva decenii sa desacralizeze popoare intregi. "Religia este opium pentru popor", funesta afirmatie a lui Lenin, agent secret german, finantat de oligarhiile americane (Rotschild, Morgan) a incurajat jumatate de planeta sa devina atee.Capitalismul stimuleaza zonele emotionale instinctive, minore pentru a putea implementa consumismul. Perspectiva placerii stimuleaza imaginatia si constrange subiectul sa se refugieze intr-un univers iluzoriu, in care doar banii asigura succesul. Cineva castiga enorm controland raportul productieconsum-beneficiu. Statele conduc sistemele militare in functie de interesul politic. Doar serviciile secrete se mentin, sau ar trebui sa se mentina absolut neutre si detasate de patimi. Inteligenta este cea care previzioneaza. Manipulatorii au nevoie de prosti.
3
Motto:�Daca cineva ne intreaba cum poate ajunge la Bran, dar noi ii aratam drumul spre Brad se numeste minciuna, dar daca bietul om avea intentia sa ajunga la Bran, dar noi l-am divertat spre Brad se numeste manipulare. Cine are minte sa priceapa! Cine are Caracter sa nu o faca!� Principiile manipularii Formatorul de opinie este prin insusi natura profesiei sale un ³scriitor� de informatie pe scoarta cerebrala a celui care-l investeste cu incredere, asadar, devine apriori un manipulator al constiintei. Pai, oare Cicero rostindu-si Catilinarele, Demostene perorand atenienilor, Cezar incurajandu-si legiunile inainte de marile batalii, Mao, Stalin, Hitler profitand de arsenalul formatorilor de opinie nu au obtinut rezultatele vizate beneficiind de suportul energeticoafectiv al multimilor? Un exemplu de schimbare radicala a optiunilor maselor printr-o tehnica de manipulare il regasim ca arhetip in Iuliu Cezar de Shakespeare. Desi initial multimile strigau de bucurie moartea imparatului: ³Ce binecuvantare pentru Roma ca am scapat de el!�; ³Cezar era un tiran odios ce merita sa moara!�, dupa discursul lui Marc Antoniu, din actul III, scena 2 isi schimba radical optica. Prin manipularea psiho-afectiva, Marc Antoniu reuseste sa intoarca populatia Romei impotriva ucigasilor Cezarului. Atentie la persuasiunea si aderenta discursului: ³Cezar nu era ambitios, din moment ce a refuzat coroana.(argumentul rational). El si-a lasat averea mostenire romanilor pana la 75 de drahme pe cap de om (argument sentimental). In sfarsit mantia sa sfasaiata de loviturile de pumnal, vorbeste prin aceste gauri insangerate(argument revansard)�� Observam asadar, ca utilizand trei predicate, Marc Antoniu reuseste ³reconversia� aproape totala a multimilor tratate evident ca o ³masa de manevra�! Folosite in discursul mediatic cele trei argumente: -rational, logic -sentimental, afectiv -revansard, instinctual garanteaza minima persuasiune in tehnica de manipulare. Dostoievski, in Fratii Karamazov gaseste un rol mai tenebros, chiar ocult al manipularii ca instrument al prezervarii puterii: ³Marele Inchizitor pune ca Hristos sa fie ars pe rug pentru a nu distruge ordinea mondiala pe care manipularea constiintei e pe cale s-o creeze�! Problematica teologala la Dostoievski opune fericirii-libertatea. Marele Inchizitor ca slujitor la Papei il sfatuieste pe Hristos, revenit printre oameni in intunecatul si atat de goticul Ev Mediu: ³Tu ai incredintat totul papei, si deci, in momentul de fata, totul se afla in mana lui; tu nu mai ai ce cauta, deocamdata, printre noi, nu ne mai tulbura, macar pana ce va fi sa vina vremea de apoi�� Sfintii Parinti gasesc si sursa manipularii ca arsenal al Diavolului pentru a-si invinge victimile. Stiindu-se ca nici Dumnezeu nu intra, daca nu este lasat, nici diavolul nu iese daca nu i se da puterea, preotii intunericului folosesc manipularea constiintei pentru a
4
implementa decizia si a nu tulbura liberul arbitru. Vladimir Lossky, celebrul teolog rasaritean il definea pe Satan, ca fiind o virgula in text, care schimba sensul profund al comunicarii. Iata un exemplu sugestiv: ³Asa se insinueaza necuratul printre fratii impreuna slujitori ai lui Hristos. La staretia unde am facut noviciatul l-am auzit exprimandu-se prin gura unor calugari: fratele cutare este un bun crestin, temator de cele sfinte, iubitor al Domnului, dar ii cam place sa bea!� Ei, tocmai acest dar este menit sa schimbe toata perceptia publica asupra subiectului. O virgula pusa ³unde trebuie� denatureaza predicatul principal. Putem intelege mai bine despre ce este vorba analizand o profetie a Oracolului din Delphi: Vei invinge, nu vei muri!�. Daca cineva pune iscusita virgula asa: Vei invinge nu, vei muri!� obtine o cu totul alta informatie! Centrele de putere, indiferent ca isi extrag doctrinele din democratie sau totalitarism recurg invaraiabil la propaganda, manipulare si dezinformare pentru prezervarea intereselor. Politicienii, prin excelenta recurg premeditat la dezinformare pentru a obtine voturile scontate astfel incat ei evita atent toate situatiile in care ar fi obligate sa-si faca publice valorile. Inlocuiesc aceste principii si idealuri cu sondaje pana cand ³existenta inlocuieste esenta� cum bine scria Kara-Murza, fost sef Sector de dezvolatre in Ministerul Stiintei si Industriei al Rusiei si autorul tezei de doctorat: Istoria si metodologia stiintei si a tehnologiei. Una dintre lucrarile sale care studiaza tehnicile de care suntem interesati se numeste Manipularea constiintei, publicata in 2000. ³Daca acum catva timp politica presupunea existenta programelor, ridicarea problemelor, discutarea ideilor si un apel la ratiunea si intereselor cetatenesti, toate acestea au fost inlocuite cu concurenta imaginilor politicienilor, imagini create in conformitate cu legile publicitatii!�. Intr-o alta ordine de idei, Kara Murza demonteaza mecanismul manipularii politice pe care am putea-o inscrie intr-o formula de tipul: Daca nu ma accepti asa cum sunt in realitate, voi deveni in aparenta asa cum vrei tu sa ma vezi! Astazi majoritatea tarilor sunt inscrise in paradigma democratica, dar ar fi foarte bine sa cunoastem diferitele nuante prin care este definita democratia. De exemplu, pentru latini aceasta insemna disparitia vointei individuale in fata vointei si a initiativei comunitatilor. In schimb democratia anglo-saxona pune centrul de greutate tocmai pe dezvolatrea vointei individuale si indepartarea statului din luarea deciziilor colective. Mass-media care se poate traduce foarte bine ca mijloace de actiune asupra maselor joaca un rol crucial in informarea sau dupa caz, dezinformarea populatiei. Vladimir Volkoff, celebrul autor al cartilor: Tratat de manipulare si Dezinformarea vazuta din est atrage atentia ca de indata ce manipularea constiintei s-a transformat intr-o tehnologie a controlului, conceptul insusi al democratiei a devenit pur conventional si nu se mai poate utiliza ca un cliseu ideologic. Asadar, conform acestei teorii, democratia care presupune cunoasterea si intelegerea problemelor si prezenta unei optiuni rezonabile sub forma unui program politic a disparut lasand locul unei uriase manipulari! Pentru un observator atent, traim astazi ceea ce Nietzche scria cu mult inainte: ³Cum nu avem timp pentru reflectie si nici seninatate in reflectie, nu mai discutam opiniile contrare, ci ne multumin sa le uram!�. Pentru Kara Murza lucrurile sunt limpezi: ³Sa creezi harababura in ganduri, sa le faci ilogice si dezordonate, sa-l fortezi pe om sa se indoiasca de adevaruri vitale stabile este ceea ce-l face pe om lipsit total de aparare in fata manipularii!�. Uneori mass-
5
media uitandu-si principiile de functionare se transforma in fabrici de produs zombie, eviscerati, trepanati care executa ³in orb� diferitele cerinte ale manipulatorului! Desi poate parea paradoxal, parintele democratiei, presedintele Jefferson spunea: ³Nici un guvern nu poate exista fara cenzura; acolo unde presa e libera, nimeni nu e liber!� Astazi formele de propaganda, manipulare si dezinformare sunt atat de performante incat se poate mima cu usurinta libertatea presei. Manipularea devine lipsita de energie in fata cunoasterii si tocmai de aceea sistemele de educatie sunt cele mai prejudiciate in statele conduse de manipulatori si nu de catre oameni politici animati de idei de progres. Trebuie sa intelegem ca omul devine victima manipularii doar daca ii este co-autorul. Asa a aparut ideea de moda, de turma. Stim ca animalele inteligente se comporta mimetic. Omul adus la stadiul de indobitocire va actiona mecanic fara sa filtreze prin propriul constient ansamblul de informatii primite sau generate. Daca imaginatia este condusa cu indemanare poate contamina dispozitia sau chiar intentia actiunii in paturi foarte largi de oameni. Asa cum in discoteci unii danseaza imitandu-i pe ceilalti, si in viata sociala, cine formateaza opiniile unor categorii reprezentative poate impune ³ritmul si melodia�! Este evident si istoria ne sta marturie ca anumiti lideri charismatici, sau sarlatani notorii detin calitatea de a provoca diferite stari ale populatiei, cu singura conditie sa se stabileasca initial un raport de incredere. Cum creierul nu face clar distinctia dintre realitate si fictiune, arta manipularii consta tocmai in capacitatea de a crea ³realitati� la comanda.E ca si cum am sta toata ziua intr-un cinematograf crezand ca ceea ce vedem se intampla aievea. Exemplele cele mai elocvente sunt bombardarea Irakului sub pretextul ca Saddam Hussein detine arsenal atomic, asalturile NATO asupra Serbiei sub pretextul apararii populatiei kosovare, uciderea evreilor in lagarele de concentrare naziste argumentul fiind ca ³jidanii nu sunt oameni ci sobolani daunatori care atenteaza la insasi bunastarea camarilor noastre, niste gandaci imensi care ne sufoca copiii in somn� (fragment din discursul lui Goebels, Munchen, 1940), bombrdarea unor populatii civile in Cecenia sub acuzatia ca ascunde teroristi si exemplele pot continua, din pacate, aproape la nesfarsit! Ce este manipularea? Teoreticienii manipularii definesc conceptul ca fiind ³o ac iune de a determina un actor social (persoan , grup, colectivitate) s g�ndeasc i s ac ioneze �ntr-un mod compatibil cu interesele ini iatorului, si nu cu interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care distorsioneaz inten ionat adev rul, l s�nd �ns impresia libert ii de g�ndire i de decizie.� (R.V.Joule i J.L.Beauvois �n Tratat de manipulare). Spre deosebire de convingerea rationala, manipularea nu este preocupata de intelegerea corecta si profunda a situatiei ci urmareste inocularea unei �n elegeri convenabile, recurg�ndu-se at�t la inducerea �n eroare cu argumente falsificate. Apelul vizeaza cu precadere palierele non-ra ionale. Se ramarca si o alta diferentiere fata de argumentatia corecta: inten iile reale ale celui care transmite mesajul (manipulatorul) r m�n insesizabile primitorului acestuia (tinta manipularii) Unii anali ti ai fenomenului considera c manipularea, ca substituire a violen ei fizice printr-o violen a ³simbolica�care
6
contribuie la reprimarea eficienta a unor aspira ii pe care nu pot fi satisfacute altfel la nivelul receptorului. Ce este dezinformarea? Reprezint orice interven ie asupra elementelor de- baz ale unui proces comunica ional care modific deliberat mesajele vehiculate, cu scopul de a determina la receptori anumite atitudini, reac ii, ac iuni dorite de un anumit agent social. Acesta din urm nu trebuie s fie neap rat dezinformatorul, el poate fi o institu ie, o organiza ie etc. Dezinformarea are dou dimensiuni: una neinten ional , i alta inten ional , viz�nd un anumit segment de opinie. Sub aspect inten ionat, dezinformarea poate fi analizat �n func ie de formele simbolice prin care sunt codificate informa iile din mesaj. Elementele implicate in procesul dezinformarii a) comanditarii - cei care concep i proiecteaz con inutul ac iunii, intele reale i cele poten iale ale activit ii. Ei pot fi: factori de decizie (guverne, state majore militare sau socio-profesionale) grupuri de presiune. �n timp ce prima categorie se folose te de servicii specializate, grupurile de presiune se servesc i de echipe ad-hoc de amatori care-au mare eficien �n crearea i men inerea confuziilor; b) speciali tii sunt cei care planific secven ele tactice ale ac iunii i care coordoneaz toate modalit ile de inere sub control a efectelor concrete ale mesajelor emise. Ei simuleaz toate categoriile de efecte pentru a reu i s aib sub control at�t efectele proprii, c�t i exigen ele reproiect rii unor elemente de detaliu sub impactul ac iunilor de contracarare �ntreprinse de int . c) controlul- este piesa de leg tur �ntre comanditari, ac iunea i agen ii de influen . Pentru a st p�ni acea zon a spa iului social care le intr �n raza de responsabilitate, controlorii recruteaz i �ntre in o vast re ea de coresponden i, de obicei nu direct, ci prin intermediul unor ter e persoane care joac rolul de cerceta i. Ace tia, ale i din r�ndul unor indivizi cu totul insignifian i, au rolul de a testa gradul de deschidere spre colaborare a unei personalit i cu acces la date de importan considerabil pentru comanditari i planificatori. d) agen i de influen - se recruteaz din r�ndul acelora care se bucur de prestigiu �n grupul lor profesional i care urmeaz a fi dezinformat prin mesaje primite de la planificatori via controlori. Agentii de influenta pot fi: - liderii de opinie din mediile intelectuale, care, din dorin a lor de a se lansa �n ac iune- practic , accept s lanseze �n spa iul social mesaje care par ocante pentru publicul autohton - un personaj apropiat factorilor de decizie - �n general acesta este compromis. Printr-un fapt verificabil, pentru a avea certitudinea unei colabor ri mai longevive - efii de asocia ii (contextul vie ii asociative, specifice sistemelor pluraliste constituie. un mediu favorabil pentru recrutarea i cultivarea agen ilor de influen . Plas�nd pe primul plan interese de
7
ordin umanitar, protejate de un cadru normativ cu validitate interna ional , dezinformatorul poate atrage mul i naivi �n structurile asocia iei, care, profesional, sunt personalit i de referin �n domeniul lor de ctivitate) e) intermediarii - se recruteaz dintre personalit ile influente �n comunitatea respectiv . pentru a jura rol de lideri de opinie i agen i de influen ai intereselor care stau �n spatele mesajelor ce se emit cu un aer neutru i declarativ de pe pozi ii "independente" f ) releele - indivizi sau institu ii care se dovedesc utili �n amplificarea i programarea mesajelor care constituie con inutul dezinform rii. Ceea ce deosebe te dezinformarea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberat al ac iunii i lansarea �n circuitul informa ional a unor informa ii par ial adev rate �n conjugarea lor cu , afirma ii" false, f r indicarea vreunei surse care ar putea fi verificabil pentru autenticitatea celor emise. Cercet rile de teren au demonstrat c rezultatele cele mai eficiente se �nregistreaz �n domeniul massmediei, unde dezinformarea poate atinge frontal toate segmentele de opinie ale spa iului social. Arsenalul Dezinformarii Conceptul este greu de definit insa putem gasi cateva directii asemanatoare care ne-ar putea intregi si consolida viziunea despre dezinformare: Minciuna-siretlic (atunci cand dai de crezut ca te vei deplasa la dreapta cand de fapt tu intentionezi s-o virezi la stanga);intoxicarea care consta in furnizarea de date eronate; propaganda pozitiva prin care se incearca implementarea ideilor proprii unei mase cat mai largi de populatie ca fiind un adevar imuabil;propaganda negativa prin inducerea unei actiuni oribile pe care s-o atribui ulterior inamicului si influentarea. Poate cea mai complexa abordare a dezinformarii ii apartine lui Vladimir Volkoff care o postuleaza asa: ³Dezinformarea este o manipulare a opiniei publice, dar nu a indivizilor, in scopuri politice, economice, militare, sociale, fara a se folosi de tehnici clasice de publicitate, prin alte mijloace de tratare decat propaganda, a unei informatii verdice sau nu, neacordandu-se importanta veridicitatii informatiei respective ci felului in care este prezentata� (Dezinformarea, arma de razboi) Intr-un sens putem admite ca manipularea cu toate componenetele ei de dezinformare, propaganda si agresiune info-energetica (psihotronica) este un mijloc de impunere a vointei unui individ sau grup, actionand in mod distal asupra oamenilor prin programarea comportamentului lor. Asadar, manipularea vizeaza constientul, inconstientul si subconstientul subiectului avand ca tinta finala schimbarea comportamentului in asa fel, incat subiectul agresat sa creada ca a luat aceasta decizie prin liber arbitru si nu prin conditionare! Simbolistica comunista, nazista, salutul militar, facerea semnului crucii la ortodocsi care se deosebeste de cel facut de catolici, limbajul folosit fac parte din arsenalul sistemului de a se impune mimetic prin confuzare si depersonalizare! Presa audio-vizuala si scrisa a devenit o platforma de formare a constiintelor, insa
8
interpretarea corecta a informatiilor primite este dificila fara o cunoastere de ansamblu a contextului mai larg in care se deruleaza informatia si atunci cand exista tendinta de manipulare sau dezinformare, se eludeaza constient parti din subiect care ar ajuta consumatorul sa-si conceapa o proprie interpretare a informatiei. Asa apar autoritatile fictive ale caror predicate nu se mai analizeaza ci se executa! In perioada Inchizitiei, de exemplu, preotul avea autoritatea de a impune dogma: ³cine nu este cu noi, e impotriva noastra!� Astazi editorialistii care si-au construit un renume pot manipula aderentii prin credibilitatea propriei semnaturi. In lumea democratica se intampla, din pacate prea adesea ca minoritatea aflata la putere sa faca tot posibilul de a tine secrete tehnologiile si doctrinele care permit manipularea constiintei publice. Schema este insa simpla: recompesarea generoasa a ³oamenilor nostri� si boicotarea, ridiculizarea ³celor care nu sunt cu noi�! Kara Murza denunta fara ocolisuri actiunile daunatoare ale mass-mediei in slujba oligarhiilor aflate la putere: ³ Din cele 15 de milioane de soferi rusi, moare in fiecare an unul la o mie. In 1999, victimile terorismului cecen au fost de una la un million. Si totusi, nu ne este frica sa conducem masina. Atunci de ce sa ne temem de teroristi? Inainte de toate pentru ca puterile acestei lumi nu au interesul ca noi sa ne temem de masini. S-ar prabusi niste industrii profitabile. De aceea televiziunile nu accentueza riscurile sofatului, dar deruleaza cu obstinatie imagini cutremuratoare cu victime ale atentatelor��.Demonstratia lui Murza atinge cateva puncte nevralgice: ³Functia principala a mediilor de informare in masa in socieatea civila consta, oricat de paradoxal ar fi acest lucru, in transformarea cetatenilor intr-o multime enorma, desi dispersata in diverse locuri, datorita culturii de masa si a unui flux unic de informatie!� Este lesne de observat tendinta de uniformizare a presei, prin tabloidizare, dar mai ales monopolizarea informatiei pe toate canalele de stiri, cu unele exceptii, din ce in ce mai izolate. Ca sa intelegem si mai bine cum functioneaza dezinformarea sa luam un exemplu din istoria celui de-al doilea razboi mondial: Dupa ocuparea de catre armata germana a unei regiuni din URSS, localnicii din provincial Krasnodar au fost anuntati ca o coloana de prizonieri rusi va traversa orasul iar populatia le va putea furniza provizii. Evident, foarte multi s-au strans cu merinde, haine, insa in locul prizonierilor, prin multime au trecut camioane cu soldati germani raniti pe front. Fara sa stie, localnicii au fost protagonistii unui film propagandistic difuzat in Germanai si in tarile ocupate de ea prin care se demonstra calduroasa primire a soldatilor nemti de catre populatia rusa recunoascatoare ca a scapat de sub jugul bolsevic! Un exemplu mai recent a fost Razboiul din Golf unde exercitiile militare erau programate in functie de primetime-ul principalelor televiziuni de stiri. Ce rost ar fi avut explozia dramatica a Palatului din Groznii, din 1995 daca nu ar fi fost trimis in direct prin intermediul presei, in toata lumea, sau prabusirea Turnurilor Gemene din New York, in septembrie 2001, daca nu ar fi exista imaginile! Stim astazi, cu totii ca o imagine valoreaza cat 1000 de cuvinte!
9
Premizele teoretice ale manipul rii In psihologia sociala se intalnesc numeroase experimente �n care cercetatorii determina oamenii, sub un pretext sau altul, s se comporte �n totala libertate �n mod diferit de cum s-ar fi comportat spontan. Din punct de vedere psihologic, posibilitatea manipularii apare ca o consecin a activit ii de decizie. Asa s-a nascut teoria angajamentului. Aceasta explic c�teva din cele mai cunoscute manipul ri curente, cotidiene ale comportamentului: piciorul �n u , tr�ntitul u ii �n nas i amorsarea. Predicatele teoriei au fost anticipate de Kurt Lewin dup cel de al doilea r zboi mondial, insa teoria ca atare a fost formulat de Charles Kiesler �n 1971, sub denumirea de Psihologia angajamentului. Poate fi conceptualizata vag ca fiind ³leg tura dintre individ i actele sale�. Teoria angajamentului postuleaz dou lucruri: a) ceea ce ne angajeaz sunt actele, nu ne sim im angaja i de idei sau sentimente. Teoria explic deci doar manipularea comportamental , nu i a g�ndirii i /sau afectivit ii b) gradul de angajare poate fi diferit de la o situa ie la alta, nu neap rat total. Gradul de angajare al manipulatului este influentat de catre manipulator prin tehnici de persuasiune foarte bine studiate. Rezulatele astfel obtinute modifica: a) Caracterul public (atunci c�nd comportamentul este �la vedere�, nedisimultat, sau cand subiectul-tinta isi declina identitatea). Caracterul public ridic gradul de angajare. (Dac semnezi o peti ie pentru o cauz comunitar te sim i mult mai angajat atunci c�nd i se cere s - i men ionezi numele i datele personale) b) Caracterul repetat al comportamentului. Un act repetat de mai multe ori angajeaz mai mult dec�t unul realizat o singur dat . (Colegul la serviciu � i cere s -i �mprumu i bani. Refuzi o dat , de dou ori, de trei ori. A ³n� oar vei fi mai angajat, � i va veni mai greu s -l refuzi dec�t prima data. Obiceiul s-a stabilit. Colegul �nsu i va percepe c �ntrerupi nu numai un obicei, ci i un anumit gen de rela ie �ntre colegi.) c) Caracterul irevocabil al actului. Va face victima manipularii mai angajata dec�t cel revocabil, unde are posibilitatea s revin asupra deciziei ini iale.(E ti mai pu in angajat �ntr-o decizie asupra b ncii la care s - i deschizi cont pentru primirea salariului, dac tii c ai 15 zile la dispozi ie, dec�t dac trebuie s te hot r ti �n 24 de ore). d) Caracterul costisitor al actului. (tinta este mai dispusa s ofere ajutor cuiva c ruia i-ai �mprumutat ma ina -cost ridicat al actului- dec�t celui c ruia i-a �mprumutat 100 de lei.) Reglajul fin in manipulare Manipulatorul poate mari sau micsora sentimentul de libertate al victimei prin cateva metode devenite clasice:
10
1. Modalitatea de inducere a sentimentului de libertate, autodeterminare este de a-i spune individului c este liber s fac sau s nu fac un lucru. 2. Recompensa sau amenin area �cu miza mica� sunt puternic angajante, �n vreme ce recompensa sau amenin area �Cu miza mare� sunt factori de dezangajare, intruc�t ele actioneaz ca motiva ii externe, nu interne ca �n primul caz. (o mam vrea s - i determine fiica de 16 ani s -si faca ordine in camera. Ea poate folosi fraze angajante de genul: ³Draga mea, a fi �nc�ntata sa faci ordine. Dar, binein eles, tu hotara ti, faci cum vrei, pana la urma este camera ta si tu alegi cum vrei sa traiesti��, sau ³Draga mea, a fi �nc�ntat sa vad ordine si curatenie in camera ta, si daca le faci iti voi cumara un telefon mobil�. Sau poate folosi argumente puternice, care �n mod paradoxal nu obtin efectul angajarii, ci dimpotriva: ³Draga mea, o s -mi faci in sfarsit pl cerea de a-ti faci odata curatenie si ordine in camera, pricepi? Dac , nu te mai duci duminic la film�, sau ³Draga mea, a fi extrem de �nc�ntat s faci ordine si daca o termini repede si temeinic te las sa pleci in tabara.� Supunerea fata de voin a manipulatorului este �nso ita de un sentiment de libertate. Se poate vorbi chiar de supunerea liber consim ita, �n care realizam acte pe care nu le-am fi efectuat �n mod spontan, dar nici �n contextul unei constr�ngeri clare. Actele angajante sunt de dou tipuri: a) conforme cu ideile i motiva iile noastre (s semnezi o peti ie a ajuta un bolnav de leucemie) b) contrare ideilor i motiva iilor noastre (s aperi �n public o pozi ie la care nu aderi � de pild avortul; homosexualitatea sau s te la i privat de hran , ap , odihna, etc). Observam ca primele sunt acte neproblematice, iar celelalte- problematice. Un individ pus sa pledeze o cauza contrara atitudinilor sale (de ex. �n favoarea avortului) devine mai favorabil avortului. Tehnici de manipulare In Tratat de manipulare, Bogdan Ficeac enumara cateva arme prin care manipulatorul isi cucereste tintele: 1. ³Piciorul �n u � Tehnica ³piciorul �n u � are dou variante: - clasic (sau cu cerere explicit ) i: - piciorul �n u cu cerere implicit . �n varianta ³piciorul �n u clasic� etapele sunt urm toarele: printr-o prim cerere explicit se ob ine de la subiect un comportament non-problematic i pu in costisitor, �ntr-un cadru de liber alegere i care faciliteaz angajamentul. Urmeaz a doua cerere explicit adresat subiectului, invit�ndu-l s emit o nou conduit , mai costisitoare i pe care n-ar fi realizat-o spontan. Ca efect al persever rii �n decizia ini ial , subiectul accept mai u or o cerere ulterioar , mai costisitoare. Cu alte cuvinte, pentru a determina pe cineva s - i fac o concesie major , �ncepi cu una minor . De exemplu, daca vrei sa imprumuti de la cineva 5000 de ron, dar nu esti sigur ca vei primi aceasta suma, din prima incercare (explicita) vei incepe cu o soliciotare mult mai scumpa, de 50.000 de ron, apoi, gradual incepi sa scazi solicitarea pana la suma dorita initial. Un experiment faimos a fost facut in 1996, in Olanda, c�nd cercet torii ( in cazul nostru-
11
manipulatorii) au sunat un num r de cet eni i le-au cerut s r spund la c�teva �ntreb ri despre calitatea pastei de dinti folosite uzual. Cei mai mul i au fost dispu i s - i piard ceva timp discut�nd despre acesta. Peste c�teva zile aceia i cercet tori au sunat din nou, dar de data aceasta cerand accesul �n cas pentru o echipa care s inventarieze toate produsele pe care le aveau, scotocind toate �nc perile chiar sertarele i rafturile. De necrezut, 52% au acceptat s le fie perchezi ionat casa. Iata un posibil alt exemplu: un diriginte de clasa generala roaga initial un p rinte s adune op iunile de la ceilal i p rin i pentru disciplina op ional a copiilor, dup terminarea edin ei solicita aceluia i p rinte o sponsorizare pentru coal . Acesta, bine�n eles, accept , fiind pus de catre manipulator si in fata propriului ego. (�Dirigintele a avut incredere in mine investindu-ma cu o sarcina importanta pentru bunul mers al clasei�n-as vrea sa-l dezamagesc refuzandu-i o cerere de sponsorizare, care m-ar responsabiliza si mai mult. Asa voi putea deveni un lider printre parinti, iar copilul meu va fi avantajat automat de catre diriginte��) Realizam cat de usor s epoate pica in �capcana�! 2.Piciorul �n u cu cerere implicit . Cererea ini ial este tot explicit (O cump r toare la un magazin te roag s -i ii r�ndul la cas pentru 3 minute), insa a doua cere este implicita, iar comportamentul �victimei� este solicitat de circumstan e (desi nu tit solicita nimeni sari �n ajutorul angajatei magazinului, care a r sturnat ni te rafturi).Pentru ca ai fost �incalzit� deja de prima cerere explicita. De observat aici c cel de al doilea comportament este �n serviciul unui alt solicitant, neimplicat �n prima actiune. Este un gen de perseverare, iner ie a tipului de comportament, combinat cu efectul de transfer - �n cazul acesta ³a face servicii, a ajuta�. Primul act este actul ³preparatoriu� i are rol de m rire a posibilit ii de producere a celui de al doilea, actul ³a teptat� de catre manipulator. Este important ca actul preparatoriu s fie provocat �n condi ii de iluzie total a libert ii, iar presiunea s nu fie puternic . IAta un alt posibil scenariu: Sunt doi manipulatori care actioneaza progresiv in inceracrea de a amodifica comportamentul unei tinte. Primul roag o gospodin care- i f cea cump r turile s -i supravegheze saco a cu alimente, pentru a se �ntoarce �ntrun loc unde � i uitase fie 10 ron (justificare slab , care produce o presiune mic , deci adecvat , propice sentimentului de libertate a deciziei), fie portmoneul cu to i banii si actele lui (justificare puternic , presiune mare, libertate limitat ). Revine dup un moment pretinz�nd c a g sit ceea ce pierduse i apoi pleac . C�teva clipe mai t�rziu, din saco a celui de-al doilea manipulator cade, ca din �nt�mplare, un pachet, el pref c�ndu-se c n-a observat nimic. Rezultat: 80 % dintre gospodinele la care actul preparatoriu a fost realizat �n condi ii de justificare slab l-au alertat pe experimentator fata de numai 35 % din cele cu justificare puternic . Lotul de control � deci nesupus actului preparatoriu � a reac ionat �n propor ie de 45%. 3. Tehnica atingerii /contactului fizic este un factor suplimentar de orientare a conduitei celuilalt �n sensul dorit de manipulator. Este specific agentilor de vanzari, sectantilor� Atingerea u oar a antebra ului �n contextul ³piciorului �n u � este deosebit de eficace. Un exemplu foarte cunoscxut de utilizare a atingerii �n tehnica �piciorului �n u � cu cerere implicit este urmatorul: Intr-un super-market, cump r toarele au primit de la un
12
prezentator-vanzator mobil, cu sur�sul pe buze o bucat de pizza, dup ce le-a prins de bra . ³Lua i, doamn , este un nou produs congelat marca Rigatoni�. Comparativ cu persoanele �n condi ia f r contact, unde numai 53% au acceptat s guste pizza, �n condi ia contact au acceptat 79 %. Ulterior, ajunse �n fa a raftului cu produse congelate, au cump rat pizza Rigatoni 37% din persoanele atinse i numai 19 procente dintre celelalte. Iata un alt scenariu: un subiect cu intentii manipulatoare e plasat la intrarea �ntr-o bibliotec �i �ntreba pe studen i, ating�ndu-i din c�nd �n c�nd, unde era o anumit cl dire situat �n realitate chiar al turi. Dup col , un altul le cerea s consacre dou ore pentru asigurarea unei coresponden e telefonice �n favoarea unor copii handicapa i. Manipulatorul a ob inut acceptul a 40% din partea celor atin i, comparativ cu 5 % din cei ce nu fuseser contacta i fizic. Explicatia eeste foarte simpla, prin contactul subtil, repetat (bataie pe umar, strans usor de antebrat, condus partenerul/partenera, usor de dupa mijloc creeaza senzatia de apropiere, de familiaritate si implicit de incredre in fata unei persoane straine, abia intalnite. Este axiomatic ca lasam �garda: mai jos in prezenta celor cu care suntem obisnuiti 4. Tr�ntitul u ii �n nas /�n fa const �n solicitarea unui comportament mult prea costisitor pentru a fi acceptat, �nainte de a formula cererea care vizeaz comportamentul a teptat, deci o cerere de mic importan dar care nu avea mari anse de a fi onorat . Altfel spus, pentru a spori ansele de a ob ine o favoare de la cineva, �ncepem prin a cere foarte mult, tiind c vom fi refuza i, ni se va ³tr�nti u a �n nas�. Dup aceea venim cu solicitarea real . Iata cum functioneza: li s-a cerut studen ilor dintr-un grup devenit astfel de control, s �nso easc ni te tineri delincven i timp de 2 ore la un muzeu de arta. Au acceptat 16,7 %. Grupului experimental i s-a cerut mai �nt�i s accepte a lucra c�te dou ore s pt m�nal, timp de doi ani, �n rol de frate mai mare pentru un t�n r delincvent. Au refuzat to i studen ii. Imediat �ns experimentatorul a continuat: recrut m, de asemenea, studen i pentru a �nso i tinerii delincven i �ntr-o vizit la muzeu pentru a-i reconverti la un comportament social sanatos prin arta si cultura si le oferim si un abonament gratuit pentru a vizita toate muzeele din capitala. Au acceptat 50% (comparativ cu 16,7% �n condi ia de control). Pentru psihologia social experimental fenomenul u a-�n-nas r m�ne �ns o mare enigm . Sunt ipoteze explicative: a) prin compara ie cu prima solicitare, cea de a doua va p rea mult mai mic dec�t �n realitate; b) de asemenea, reduc�nd preten iile, partenerul are cumva sentimentul c am renun at la ceva ³�n favoarea� lui i r m�ne cu impresia c ne este obligat. Ca atare, va fi mai dispus s ne acorde favoarea � este regula ³concesii reciproce�.De aceea este necesar ca ambele cereri s fie formulate de aceea i persoan i ca cererea ini ial s fie excesiv comparativ cu cea urm toare, vizata de manipulator. 5. Tehnica ³amors rii. Este una din cele dou tehnici care se bazeaz pe iner ia persoanei �n decizia luat . Motivele sunt diferite i �n func ie de ele discrimin m tehnicile: amorsarea /low-ball i cheltuiala inutil /capcana ascuns . Perseverarea �n decizie �n cazul amors rii este rezultatul ascunderii
13
temporare a unei p r i din adev r, �nt�rzierii enun rii adev rului. ³A amorsa� �nseamn a provoca o ac iune printr-o interven ie exterioar . Un partener ascunde sau deformeaz o informa ie cheie sau un inconvenient p�n ce cel lalt ia decizia a teptat , dup care celui manipulat i se prezint ³cu onestitate� informa ia lips , f r teama c acela va mai da �napoi; el tocmai se decisese �ntr-un fel i nu se mai �ntoarce din drum c�nd va cunoa te inconvenientele reale. Sa zicem, ca un client se duce iarna, inainte de sarbatori la o agentie de turism si solicita un sejur in Danemarca. Agentul de vanzari are o oferta mai scumpa in Finlanda, dar stie ca din cauza incalzirii globale, temperaturile au crescut si deci actiunile de distractie sunt limitate. Astfel el va ascunde aceasta informatie ofgerind clientului alte avantaje mai mult sau mai putin fictive.. Tehnica las cale liber pentru renun are, anulare a deciziei luate �n insuficient cuno tin de cauz . Interesant este �ns faptul c partenerul are sentimentul propriei responsabilit i, autonomii, libert i de decizie si desi a aflat ulterior hotararii sale, ca vremea nu este tocmai ok, ii va fi foarte greu sa revina asupra deciziei. Un experiment a vizat studen ii de la psihologie care trebuiau s participe ca subiec i la unul din dou experimente: de i durau la fel de mult, primul, mai nepl cut, echivala cu dou ore de credit, cel lalt, mai agreabil, cu o singur or . Unii studen i au fost l sa i s aleag , al ii au fost for a i s opteze pentru testul A. Dup aceea li s-a spus c , de fapt, ambele echivalau cu o or i se puteau r zg�ndi. Majoritatea � 75% din studen i � nu au mai revenit asupra deciziei ini iale i au mers la testul mai nepl cut, de i nu c� tigau mai mult �n ³costul de timp�. 6. Cheltuiala inutil /capcana ascuns se manifest , atunci c�nd un individ r m�ne la o strategie sau o linie de conduit �n care a investit �n prealabil (bani, timp, energie), �n detrimentul altora mai avantajoase. Tehnica este folosita mai ales in casinouri, unde jucatorulu, in cazul nostru cel manipulat i se obtureaza din optiuni. NU trebuie sa uitam, ca indiferent de context avem cel putin doua variante: da si nu. Manipulatorul va dori sa obtina o singura cale de actiune. ³Efectul de �nghe � se manifest �n men inerea unei decizii odat adoptate, �n pofida eviden ei care arat c este gre it . Totul se petrece ca i cum hot r�rea ar �nghe a sistemul de op iuni posibile. ³Capcana ascuns � se explic prin impresia subiectiv c fiecare minut ce trece sau ban cheltuit /pierdut la un joc de noroc te apropie de scop i ca atare decizia de �ntrerupere a ac iunii devine tot mai greu de luat. El pare a se afla prins �ntr-o capcan . �n consecin , omul persevereaz �ntr-o ac iune �n derulare, chiar dac aceasta devine deosebit de costisitoare sau nu ne mai permite s atingem obiectivele fixate (³Am f cut prea multe investi ii pentru a mai abandona�). De cate ori nu te-ai straduit s termini o sticl de vin vechi, de 20 de ani, scump dar trezit, �n loc s renun i la ea pentru un vin obi nuit pe care �l bei cu pl cere. 7. Mesajele subliminale. De i neconfirmate experimental �n mod constant, de i sunt procesate incomplet i imprecis, ele nu sunt chiar at�t de inofensive ca s nu fi fost interzise prin legi i nici at�t de ineficiente ca s nu fie folosite clandestin. Ex.: rezolvarea problemei tehnice de c tre grupul de ingineri; reclama subliminal video (la cinematografe sau TV � dup un film cu
14
reclam subliminal pentru Pop Corn i Coca Cola, v�nz rile au crescut considerabil 8. Familiarizarea cu un obiect, pies artistic , persoan etc., �l face pe individ s -i atribuie o mai mare �ncredere i pre uire i s -l �nt�mpine cu o atitudine mai favorabil (un c�ntec auzit de c�teva ori ni se pare mai frumos dec�t altul, la prima audi ie). Tehnica este �nf ptuit prin impunerea ei insistent �n aten ia publicului (apari iile publice repetate ale unui om politic, reclam publicitar ). 9. Alternan a cald-rece (politistul bun - politistul rau). Folosit cu predilec ie �n interogatoriile lungi i �n negocierile patronat-sindicate, tehnica se poate aplica practic in toate domeniile. Negociatorii se perind pe r�nd. Partenerii sunt aborda i �n for , intimida i, descuraja i, l sa i f r speran de primul negociator. Vine ³cel bun�, care schimb tactica, este politicos, �n eleg tor i ofer � pu in, mai pu in dec�t ceruse partenerul, dar mai mult dec�t �i l sase s spere ³cel r u�. Aplicabil �n multe situa ii: unele acte ale educa iei de c tre cei doi p rin i, unul sever, cel lalt bl�nd. 10. Tactica ³ostatecului� (a ³mortului �n cas �) este un antaj. Prin ostateci se for eaz m�na adversarului. Ostatecul poate fi orice prezint importan pentru adversar: o informa ie, un document, o situa ie, un bun, o sum de bani. Ostatecul este inut captiv p�n ce adversarul pl te te recompensa sau face concesia; acestea pot fi exorbitante, dar alternativa este i mai rea. Ex: ³scrisoarea pierdut �; sumele de bani pl tite �n avans; utilajele f r piese de schimb i asisten tehnic , dar mai ales f r consumabile suficiente, devin ostatecii prin care li se for eaz m�na noilor proprietari; zugravii care �ncep i te las cu casa r v it p�n accep i noile preten ii la pre . 11. Falsa ofert . Se face o ofert tentant pentru cel lalt, pentru a se elimina concuren a i a-l motiva �n rela ia cu manipulatorul. Apoi se reduce din oferta ini ial , pe diferite motive plauzibile i, dup ce �i se reduc victimei (manipulatului) op iunile, �ncepe t�rguiala pentru a-l face s accepte noua ofert , mult mai modest . Vrei sa achizitionezi un automobil, g se ti �n anunturile de mica publicitate unul, la pre rezonabil sau chiar mare. Suni i oferi pre ul, la i telefonul i adres i g se ti un motiv plauzibil pentru a am�na prima �nt�lnire cu 2-3- zile. V�nz torul � i va descuraja to i clien ii. La prima �nt�lnire oferi un pre pu in mai mic pe motivul c numai at�ta ai putut aduna, dar i ace tia vor fi disponibil �n 15 zile; �n schimb te oferi i �i dai, prin notariat, un avans acceptabil (cateva sute de euro). Dispari. Te caut , �ngrijorat i presat de nevoia de bani. C�nd reapari, �l anun i cu regret c ai g sit alta masina, la fel de buna, dar considerabil mai ieftina. Sa zicem ca vanzatorul iti cerea initial 15.000 de euro, iar tu ai afirmat ca celalalt automobil ti-a fost oferit cu 12.000 de euro, si ca sotia ta a acceptat pe loc. Confiden ial �i mai oferi manipulatului un plus de 500 de euro fata de avans, f r tirea so iei, dar nu po i da mult. Astfel poti cumpera masina cu 12.500 in loc de 15.000, desi initial ai batut palma la acest pret! 12. Intoxicarea statistic . Este de fapt un bombardament cu date, informa ii tiin ifice, obiective, inatacabile, cu sau f r leg tur direct cu litigiul. Se invoc , cu oarecare profesionalism i talent actoricesc, studii, extrase din
15
pres , manuale, bro uri, oferte, cataloage etc., care slujesc exclusiv punctul de vedere al manipulatorului i sunt trunchiate, extrase din context. Tinta va crede ca partenerul sau este mai inteligent i categoric mai bine informat dec�t el. Complexat, jenat, va dori s termine mai repede, ced�nd mai u or. Sectan ii preocupa i s fac prozeli i ini iaz discu ia cu tinta pe orice tem , dar folosesc orice prilej pentru a o abate pe terenul religos, iar odat ajun i o bombardeaz cu citate i idei din Biblie, pe care le plaseaz foarte exact �n context. Mul i se las convin i. 13. Tactica stres rii i tracas rii fizice, recomandabil pentru sl birea rezisten ei i gr birea deciziei unui oponent dificil, neprincipial i dispus s se angajeze �n negocieri interminabile. Tehnica are eficacitate dac se practic cu masca nevinov iei, amabilit ii des v�r ite. Pui de exemplu tinta sa te astpete �ntr-o camer zgomotoas , friguroas , apoi o chemi la negociere intrun spatiu confortabil, armonios, primitor; a ezarea cu ochii �n lumin , la surs dirijat de c ldur , cu spatele la o u care sc�r �ie i este mereu deschis , pe un scaun instabil; mas prea consistent sau b uturi prea tari. 14. Tactica mituirii. Este favorizat atunci c�nd negocierile sunt purtate de intermediari insuficient de motiva i de c tre partea pe care o reprezint . Protocolul i micile daruri nu sunt mit , ele au rolul de a crea o atitudine i un climat relaxat i confortabil: cafea, pixuri, brelocuri etc. C�nd valoarea acestora cre te suficient de mult pentru a nu mai fi cadouri i a influen a deciziile celuilalt, ele devin mit . Pragul depinde de demnitatea, cinstea, averea, l comia sau pruden a celuilalt. Este absolut obligatorie confiden ialitatea mituirii, pentru a anihila efectul legii. 15. Tactica ³presiunii timpului�. Manipulatorul are grija ca decizia �n aspectul cheie al problemei s r m�n pe ultimul moment, la limita expir rii timpului, c�nd partenerul poate face mai lesne erori: trebuie s prind trenul /avionul; o grev este pe cale s izbucneasc . �n lipsa acestor conjuncturi, se poate tergiversa prin dese recapitul ri, eventual notarea pe h�rtie, prin invocarea absen ei unei persoane, lipsa unui document, plecarea �n concedii etc. 16. Tactica surprizei. Constan a �n stilul de negociere �i permite celuilalt s practice un stil adecvat i s exploateze predictibilitatea ta. Dar schimb rile bru te de tactic , ritm, argumenta ie, sens al discu iei, t ceri sau atacuri, maleabilitate i duritate etc. �l deruteaz i �i sl besc capacitatea de reac ie. Ex.: r pitori unui copil pu i �n mare dificultate de lipsa de reac ie i interes a p rin ilor. 17. Tactica reprezentantului cu prerogative limitate.Prezent�ndu-se ca reprezentant al unei p r i, manipulatorul poate pretinde imposibilitatea de a dep i anumite limite ale concesiilor � are un mandat limitatsi nu-si poate permite. Este posibil �ncheierea acordului. Dac nu, fie c ulterior va interveni un personaj de rang mai �nalt, fie c tinta se mul ume te cu rolul de testare a partenerului, �nainte de negocierea propriu-zis , �n care actualul reprezentant nu va mai ap rea, evident in mod strategic. 18. Tehnica pauzelor Poate fi folosit �n: temperarea unui partener iritat; fragmentarea i dezorganizarea argumenta iei; evitarea unei concesii iminente, strategii de atac; consultarea unor consilier etc. De regula se
16
propune o pauz , se invoca un telefon urgent. Sa presupunem ca un tip se cearta cu iubita sa. Dac sunt �ntr-o �nc pere unde nu se poate fuma �i cere s deplaseze in alta parte unde fumatul este permis. Pauza astfel obtinuta ii va permite manipulatorului sa dezamorseze o situatie tensionata, din cauza careia actul de manipulare ar fi fost viciat. 19. Hiperbolizarea. Se amplific artificial valoarea unui produs, serviciu, calit ile unei persoane etc. �Depun�nd banii la banca noastr , v tripla i economiile �n 5 ani.� Se poate folosi asocierea cu imaginea a ceva prestigios, valoros, impun tor: ³Dou treimi din suprafa a globului terestru sunt acoperite de ap , o treime este acoperit de revista Saptaman Financiara�. 20. Minimalizarea se realizeaz prin asocierea cu o persoan nepl cut , nepopular sau prin schimbarea unit ii curente de raportare Limbaj, manipulare si dezinformare Daca ³La inceput a fost Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu� intelegem ca apartinem cu totii unui urias imperiu universal al Logosului. Tatal Ceresc ne-a inzestrat cu puterea de a numi lucruri! Dictonul latin nomen omen (numele este o prevestire) arata puterea aproape absoluta a cuvantului! Intr-un discurs tinut la Milano, in 1936, Mussolini a afirmat ca toate cuvintele au o forta magica enorma. Hitler a reusit prin discurs sa puna in dinamica un popor intreg si chiar o jumatate de planeta, subjugata fortei de seductie a ideilor exprimate. In democratie, forta bruta, represiva a sistemului este inlocuita cu o metodologie mult mai subtila. Cercurile de putere, in lumea libera, constiente de puterea vibratorie a cuvintelor se straduiesc sa creeze un limbaj propriu (aceeasi limba de lemn ca in sistemele totalitare) neinsufletit, depersonalizat. Discursul politic modern este lung, steril, gaunos si nu transmite nici o idee inaltatoare ci prin repetitie mecanica se induce mimetic publicului un predicat sub forma unui adevar! Pornind de la aceasta constatare, Kara Murza scrie: ³Cuvantul poseda o forta magica si a da un nume fals este tot atat de important in manipularea constiintei ca si faptul de a-i furniza unui spion pe timp de razboi acte false si uniforma adversarului�, iar Vladimir Volkoff devine si mai critic: ³Folosirea unui limbaj desacralizat reprezinta poate cel mai mare pacat, cea mai mare blasfemie a stapanitorilor lumii actuale�. In 1984, George Orwel transpune excelent conceptul prin cele trei sloganuri aflate pe Ministerul Adevarului: Razboiul e pace; Libertatea e sclavie; Ignoranta e putere! Cuvintele si-au pierdut sensul primordial, iar mass-media se face vinovata, prin ignoranta, lacomie si chiar rea credinta de folosirea cuvantului intr-un mod arbitrar.Revenim la remarcile caustice ale lui Murza: ³ Limba indigena pe care copilul a invatat-o in famile, pe strada, la piata este sistematic inlocuita cu o limba ³corecta�, predata de profesionisti retribuiti, de ziare, radio si televiziune tocmai pentru ca oligarhii puterii isi doresc extirparea limbii indigene care-l cufunda pe nativ in traditiile si credintele ancestrale. El nu poate fi manipulat si dezinformat prin acest limbaj natural, tocmai de aceea societatea industriala si consumista adopta un nou limbaj plin de neologisme si termeni tehnici din alte limbi, pentru a confuza si mai mult utilizatorul si pentru a facilita astfel
17
metodologia manipularii!� Pentru a intelege mai bine ce inseamna ³limba corecta� gasim o posibila definitie in cartea Marile manipulari din epoca moderna de Bernard Raquin. In linii foarte mari, ea ar putea suna cam asa: este limba jurnalistului citind un un text furnizat de redactorul sef, care a redactat materialul in functie de opinia sefilor sai. Este o retorica impersonala creata de un intreg lant automat de functionari platiti, un flux unilateral de cuvinte indreptate asupra unui grup de persoane in scopul de a le convinge de ceva! Bizar, dar statistic demonstrat, aceste persoane incep sa vorbeasca exact aceasta limba, renuntand fara sa-si dea seama la limba naturala, fiind asadar mult mai usor de controlat! Populatia atat de diversificata din SUA a ajuns sa slujeasca ordonat directivele sistemului prin folosirea unui limbaj artificial. Astfel urmasii sclavilor de acum doua secole din sudul Statelor Unite, prin folosirea sistematica a limbii engleze in defavoarea celei native ajung sa se comporte asemanator ca fostii lor asupritori. In Razboiul din Vietnam, soldatii de culoare au dat dovada de o cruzime teribila impotriva prizonierilor. Protejati de cuvinte fara sens cum ar fi de exemplu victime colaterale, militarii isi pot justifica asasinarea unor civili. Se poate ajunge pana la paradoxuri semantice hilare, daca n-ar fi ingrozitoare. Iata un comunicat al unui colonel de aviatie din perioada razboiului din Vietnam: ³Un sat se opunea cu atata incapatanare pacificarii, incat ne-am vazut nevoiti sa-l stergem de pe suprafata pamantului!� Un alt exemplu de manipulare crasa este intalnit in Revolutia Romana transmisa in direct la TVR. Se pot identifica usor cele trei predicate/argumente ale unei transmisii de informatii viciate: conductele de apa potabile otravite, grupuri de teroristi care asasineaza populatia dezorganizata, numarul victimelor 60.000, samd! Imposturile verbale sunt amendate atat de consumatorii lucizi, cat si de teoreticieni ai manipularii cum este cazul lui Neceav, expert in terorismului rus si autorul unui best seller politic Catehismul revolutionar: ³Manipularea se comporta intotdeauna imoral, nu exista manipulare pozitiva. Acesta este adevarul. Coruperea lui nu poate fi decat opera mincinosilor.Iata, formula daca ne gandim la ea, tradeaza imediat manipulatorul. Elementele sale legate intre ele de conjunctia formeaza categorii incomensurabile. E ca si cum l-ai intreba pe un copil ce iubeste mai mult ciocolata sau pe maica-sa?� In hiper lucidul roman 1984, Orwell descrie principiile crearii unui limbaj nou care sa permita controlul mental al comunicatorilor. Kara Murza scrie: ³ este o limba artificiala cu schimbare de semnificatii. Aceasta non-limba, dusa pana la telurile sale logice, este limba societatii contemporane, limba presei��! Dar sa revenim la Orwell. In anti-topia sa descrie metodele implementarii unei societati de tip nou in care sistemul controleaza totul, inclusiv mintile oamenilor. Pentru atingerea scopului s-a renuntat la vechea limba pentru ca era prea personala, vocabularul a fost diminuat considerabil. Au fost aprobate doar cuvintele ³corecte�, astfel incat un gand anti-sistem, tendentios, eretic sa nu poat fi dus pana la capat din lipsa cuvintelor care sa desemneze actiunile respective, abrevierile inlocuiesc cuvintele si faciliteaza pierderea semnificatiilor profunde. (vezi noul limbaj internaut, pe messenger etc). Orice om de bun simt intelege ca Orwell nu a scris fictiune ci a intuit paradigma in care noi traim, astazi! Revenind la limbajul ³corect�, el este utilizat adeseori in discursurile politice, dar si in anumite articole de fond, sau prezentari de stiri cu intentia evidenta de a
18
capota publicul, a-l obosi cu multe cuvinte fara fond si a-i transmite subliminal cateva propozitii simple cu potential activ: cumpara, voteaza, iesi in strada, revolta-te, etc�Alexandra Vitteau, profesor la Institul Francez de Presa din cadrul Universitatii Paris II are un curs prin care demonstreaza ca oricine poate folosi cateva fraze-cheie, care nu inseaman, propriuzis nimic, dar care se constituie intr-un text sablon utilizat in discursul mediatic.Metodologia este relativ simpla. Se imparte fraza comunicata in trei faze distincte, apoi se mixeaza cuvintele intre ele, ca in tabelele de mai jos: Faza I din cauza situatiei prezente considerand conjunctura actuala oriunde ne duce criza care ne preocupa tinand cont de inertia care ne apartine avand in vedere impasul indus in ce priveste extremitatea conjuncturala in cazul particular al degradarii moravurilor conteporane oricare ar fi sinistroza acestui inceput de mileniu ca urmare a dualitatii situatiei societatii atata vreme cat va dura scaderea increderii din aceste vremuri din urma se cuvine trebuie avem datoria este preferabil ar fi interesant nu trebuie sa neglijam nu putem e necesar ar di bine trebuie de urgenta solutii deznodaminte problematice cai alternative Faza a II a sa studiem sa examinam de a tine seama sa luam in considerare sa anticipam sa imaginam sa nu ne preocupam sa ne interesam sa avem in minte sa ne amintim toate fiecare dintre de majoritatea toate ansamblul suma de totalitatea de globalitatea toate anumite
Faza a III a de conceput posibile deja in posesia noastra oferindu-ni-se de bun simt
Iata ce poate iesi din amestecarea acestor componenente intr-o fraza tip limbaj �corect�: Considerand criza care ne prejudiciaza, trebuie sa anticipam toate problematicele care pot fi concepute. Sau: Atata vreme cat va dura dualitatea situatiei care este a noastra, nu trebuie sa luam in considerare globalitatea alternativelor posibile.
19
Vladimir Volkoff in Mica istorie a dezinformarii concepe un alt tabel care permite crearea si utilizarea a 1600 de formule, care nu spun mai nimic dar care se inscrie perfect in limbajul �corect�. Pe prima coloana sunt verbe, pe a doua complemente, pe a treia adjective si in sfarsit pe ultima, tot complemente. Daca luam un verb din coloana A, ii adaugam un complement din B, un adjectiv din C si alt complement din D obtinem mecanica unui discurs manipulator. A A reactualiza A da dovada de A anima A ne alatura A fi atent la A raspunde A programa A promova A constientiza A ne asuma A fi interpelat de A ne simti raspunzatori de A elibera A concepe A aprofunda A manifesta A exprima A revigora A identifica A asuma B transparenta dimensiunea impartasirea angajamentului apelul urgentei abordarea responsabilitatea prioritatile riscul ambivalenta complementaritatile contextul schema dialectica schimburile solidaritatea proiectul ancorarea probabilitatile C esentiala pastorala ecumenica sociologic ecleziastic teologice colegiala nesecurizanta comunicarii extrem de bogat plurala etnice deslusit constrangatoare fundamentala iradiante caritativa festiv imperativa aprofundate D a diferentelor noastre a problemei tineretului a catehismului al echipei a ceea ce traieste a realitatii umane a paturii locale a atentiei noastre a analizelor noastre al cautarii noastre a celulelor de baza ale lumii al mediilor politice a diverselor valori a raspunsurilor noastre ale militantismului a gestului uman al celebrarii a necesitatii ale cercetarilor specialistilor
Exemplu: A exprima solidaritatea caritativa a gestului uman! (sic) Zvonul Este definit ca o afirma ie prezentat drept adev rat f r a exista posibilitatea s i se verifice corectitudinea. Ele reprezint ³un enun legat de evenimentele la zi, destinat a fi crezut, colportat din om �n om, de obicei din gur �n gur , �n lipsa unordate concrete care s ateste exactitatea lui� (Allport siPostman-Legea si aspiratiile umane). Alti teoreticieni ai manipularii definesc zvonul ca o ³relatare
|
|
|
gabigabi
12108 mesaje
Membru din: 1/10/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 15:14
De la: gabigabi, la data 2011-02-18 16:17:12De la: 9am129906, la data 2011-02-18 14:22:10Dece oare oligarhii doresc ca:INTELEPTII....LA SOPON?
Nu o sa iau apararea intelectualilor,pentru ca ei o stiu mai bine a face.Ura fata de intelectuali caracterizeaza totdeauna regimurile si partidele totalitare,Sa ne amintim de regimurile totalitare si soarte intelectualilor de la N.Iorga la inginerul Ursu.
Astazi sa ne amintim de intelectualul cel mai barfit,dl.Stolojan
Inca nu s-a terminat discutia privind miraculoasa cedare a lui Stolojan,care a oferit candidatura sa la presedentie Dlui.Basescu.
O generozitate atat de mare rar se mai intalneste azi in Romania si cu greu poate fi conceputa,in timp ce detractorii,din pacate,nici nu pot intelege asemenea gesturi.
Stolojan parca ar veni de pe alta planeta,pentru politicianul roman mediocru asemenea lucru nu poate exista.
Dar Dl.Stolojan este un intelept si asta este cel mai modest omagiu care i se poate aduce pentru gestul de a ceda,in momentul cand si-a dat seama ca procentajul sau in alegeri nu mai poate creste.
Sa cedezi candidatura la presedentie cand vezi ca cineva are mai multe sanse,sa incerci a promova un tanar la presedentia PNL si ca premier (este vorba de dl.Tariceanu) sunt lucruri pe care un politician roman nu este in stare nici sa gandeasca si cu atata mai putin sa inteleaga.
Sa nu uitam ca tot Stolojan a fost chemat in calitate de prim-ministru tehnocrat in unul dintre cele mai grele momente din epoca postdecembrista.
Acuma,ca orice intelept care striga "nebunilor incotro va duceti" din nou se ofera sa salveze PNL apucat pe calea grupului de interese,denuntand grupul de oligarhi,care injosesc un nobil partid,asa cum este PNL.
Va rasuna glasul lui in desert.
Nu este el generalul roman care s-a intors la coarnele plugului si pe care l-a lasat doar la rugamintea senatului de a apara patria,iar dupa ce a invins ,s-a reintors la coarnele plugului.
In momentul de fata el doreste sa salveze PNL,sa-l scoata de sub influenta grupurilor oligarhice,sa faca din nou din PNL un partid competitiv electoral si in ultima instanta sa salveze gandirea liberala si dreapta romaneasca pentru prosperitatea tarii.
Ferice de epoca in care avem acest politician intelept dar singur si neinteles.
Fostul ambasador al Marii Britanii care ne era prieten si nu se implica in politica interna a Romaniei,a simtit totusi nevoia sa spuna:.
- Cabinetul Tariceanu cu o echipa divizata de fotbal, care ar putea sa-si dea autogol in momentele decisive, daca nu va face un efort colectiv pentru finalizarea integrarii-.
Intr-un alt articol cineva folosea concepte din -Psihologia animala-in care vorbea de masculul alfa si masculul beta
Tot acolo se vorbeste de �PUTEREA LIBERALA- un fel de PAX ROMANA a Romaniei.
Am asistat la nemultumiri si incriminari la care nimeni nu s-ar fi asteptat la Conferinta PNL pe Bucuresti din care a fost exclus chiar omul care a adus PNL la putere-dl.Stolojan.
Guvernul este slab si cel slab este asaltat:sindicate,cereri de mariri de salarii,legi de favorizare a nationalitatilor conlocuitoare,verdicte nefavorabie la Curtea Europeana,reforme avortate sau blocate,absenteism ostentativ in parlament tocmai a deputatilor puterii ,si pentru a pune capac,pretentia PC de a initia o motiune de cenzura impotriva unui guvern din care face parte etc.
Simplismul lui Hasoti,Norica Nicolae,Antonescu sau Orban este desarmant-dusmanul de clasa-Basescu si in subsidiar PD care asculta de Basescu.
Nici o analiza serioasa.
In zadar dl.Stoica,Dna Musca,Dl.Stolojan insasi si multi altii vorbesc de o conducere ilegitima,de ingamfarea puterii,grupul conductei de petrol,merge ca orbul in fata prapastiei.
Am subliniat,dupa puterea mea de cetatean ca in PNL puterea de decizie este luata de un grup liberal primitiv,infatuat pe care l-am numit CINTEZISM dupa numele ideologului sau si mai ales dupa probarea practica ,in sanatate a dezastrului conceptiei cinteziste.
Am subliniat ca acest tip de liberalism primitiv,de tipul sec.19 ,cand liberalismul era in ascensiune,nu corespunde realitatilor unei tari sarace fara o clasa mijlocie substantiala.
Cinteza a ideologizat superioritatea liberala in contrast cu,ceea ce Lenin numea PAPUSHNIKII,adica niste tovarasi vremelnici de drum-este vorba de PD- si de masa de supusi care sunt de la natura pusi sa suporte toate greutatile,ba daca s-ar putea sa-i si admire pe liberali.Am numit aceasta tendinta darwinism social liberal pentru a nu face apel la ideologia fascista.
Nu am vrut sa am dreptate,am iubit partidele istorice,nu sunt membru unui partid acum dar dezastrul spre care duce tara grupul oligarhic din petrol nu poate sa ma lase indiferent.
Situatia absurda a dlui.Atanasiu,cotat in NATO si UE ca cel mai slab ministru al apararii din ultimii 16 ani,ne arata ca gratie oligarhiei si legilor ei dictatoriale,in actualul PNL nu mai exista o reglare,prin feed-back,motiv pentru care dezasterele apar la tot pasul.
Si electoratul taxeaza aceasta politica a infatuarii,arogantei si a lipsei simtului realitatii.
Iata dece gruparile anti-tariceanu se multiplica in maniera tumultoasa in toata tara.In zadar inteleptul Stolojan striga ca reforma trebuie sa se faca in interiorul PNL,oligarhii imping spre divizarea PNL ca si cum nu ar vedea ca isi semneaza propria excludere din viata politica.
Chiar pana unde pot merge acesti oameni care nu cunosc cuvantul demisie de onoare ci cu agresivitatea primitiva a lui Orban ataca�.si nu vad ca soarta PNL se pecetlueste zi de zi.
Oare pe cine vor da vina?
Principiul mediocritatilor din PNL-INTELEPTII �.�LA SOPON- nu poate duce decat la esecul unei respectabile ideologii,care a avut todeauna ca scop prosperitatea tarii
ehehe , ce multa apa a mai curs pe Dimbovita de cind s-a intimplat Miraculoasa cedare a lui Stolojan si multi isi musca pumnii si acum - inclusiv Liberalii- ca l-au propulsat pe Basescu !....dar, multi i-au inteles generosu-i gest , inclusiv eu si l-am votat atunci, in 2004 , crezind in naivitatea noastra ca-i bine sa taiem un rau, adica pe A.Nastase, opunindu-i un rau si mai mare, adica Basescu, exemplificind astfel, cu virf si- ndesat , expresia : te feresti de  si dai de tac' su ! dar alta-i Intrebarea ce continua sa -i framinte pe unii mai scormonitori in tainele firii omenesti , asa ca mine, de ex. : ptr. ce a fost nevoie de penibila scena a lacrimilor de crocodil, la capatiiul lui "draga Stolo " ? de ce a simtit nevoia Basescu s-o joace si ptr. cine ? cit respect a dovedit el cu acea scena fata de electoratul roman si inteligenta lui ? ....cu Manipularea aia atit de GROSOLANA pemine m-a pus pe ginduri si de acolo incepind a inceput dispretul meu catre persoana-n cauza ! ....dvs. l-ati admirat, atunci si continuati sa-l admirati !
- faza a II a a fost si mai tare, caci intrebat de ziaristii ingrijorati - alti fraieri - ce-i cu boala dlui Stolojan, cit de grava e , plictisit de atitea intrebari , a aruncat pina la urma, Bomba : era SANTAJABIL !  unde , cum , de catre cine ?  Liniste ! si pina mai de curind asa a ramas : era santajabil, dar iata ca iesi la iveala afacerea ALRO ,in care draga Stolo, avea mari interese si era tare implicat .....Basel a fost Informat de toate astea si cu asta l-a SANTAJAT, dindu-l de'oparte spre admiratia si stima dvs. nemarginita, devreme ce si dupa 6 ani simtiti nevoia sa laudati ceva ce se dovedeste a fi fost o Minciuna Ordinara !
@dr. CUCU - ca de obicei, cnd nu va place ceva va faceti ca nu vedeti ! aruncati-va totusi un ochisor aici, iesiti DIN PROIECTUL in care ati ramas intepenit - vorba lui Stoica - si aplecati-va un pic, nu mult ca stiu ca aveti coloana vertebrala dreapta- chiar teapana,as putea zice - asupra intrebarii mele : ptr. ce a trebuit sa MINTA in asa hal viitorulatunci si actualul presedinte ?
printre altele, as vrea sa va mai spun ca dl. Cinteza este deja un VAJNIC PDL.ist si ce-a facut el in mandatul lui e o nimica toata fata de ce face actualul ministru al sanatatii .....iar dl. Roncea ...pfff, exemplifica perfect proverbul cu vulpea care nu ajunge la struguri !
eu va doresc multa sanatate ca sa nu ajungeti in spitalele "reformate" ale reformei fara nume si fara fond , la fel ca si " doctrina" PDL.ului care e sublima dar lipseste cu desavirsire ,caci e construita pe un IDOL FALS !
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 15:15
i4t14tx In contextul tipurilor de comunicare, comunicarea non-verbala (body language) prezinta interes din cel putin doua motive: 1) rolul ei este adesea minimalizat; 2) intr-o comunicare orala, 55% din informatie este perceputa si retinuta prin intermediul limbajului neverbal (expresia fetei, gesturile, postura corpului, etc.). Acest procentaj a fost stabilit pe la mijlocul anilor '70 de A. Mehrabian si M. Weiner �Decoding of inconsistent comunication�. Ei au stabilit urmatorul raport al perceptiei informatiei de catre receptor intr-o comunicare orala: 7% - cuvinte 38% - paralimbaj (in principal intonatia si inflexiunile vocii) 55% - limbaj non-verbal 55% 38% 7% O Comunicarea non-verbala are, datorita ponderii ei mari in cadrul comunicarii realizata de un individ, un rol deosebit de important. Limbajul non-verbal poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea verbala. Mesajul non-verbal este cel mai apropiat de realitatea emitentului si este cel caruia i se acorda de catre interlocutor atentia cea mai mare. 1. KINETICA 1.1. EXPRESIA FETEI 1.2. MISCAREA CORPULUI 2. PROXEMICA 1. KINETICA Observarea tuturor gesturilor este o axa fundamentala pentru intelegerea dinamicii comunicarii. Ea este punctul de plecare al kineticii, teorie care studiaza ansamblul semnelor comportamentale emise in mod natural sau cultural; aceasta disciplina a aplicat metodele lingvisticii structurale sistemelor de gesturi, fara a le disocia de interactiunea verbala. Cartea lui Ray Birdwhisteell, Introduction to kinetics, reprezinta primul mare studiu sistematic al faptelor gestuale. Fonemelor, unitati distinctive ale fonologiei le corespund kinemele, cele mai mici unitati de actiune ale gestului sau mimicii: de exemplu, �ochiul stang inchis�. Morfemelor, cele mai mici unitati semnificative ale lexicului le corespund kinemorfemele, de exemplu clipit. Kinetica devine o gramatica a gesturilor. Fondata pe aceasta, se instituie o parakinetica, prozodie si poetica a gesturilor: intensitate, durata, intindere, dar si ritmuri constante, flux constant. Aceasta dimensiune mai larga se integreaza intr-un context psihologic, social si cultural. �Accentele gestuale exprima particularitati, in functie de regiune, de mediu, ca si cele ale limbii�. Kinetica se bazeaza in mare parte pe opera lui Ray Birdwhistell, care a predat in universitatile din Philadelphia, Washington si Toronto. Apropiat din punct de vedere personal si intelectual de Margaret Mead si de Gregory Bateson, el intrepinde in Statele Unite diverse lucrari etnologice in care tinuta corpului si gestica devin instrumente privilegiate. El se integreaza in echipa pluridisciplinara de la Palo Alto si devine celebru printr-un studiu minutios al unei secvente de noua minute de film, �tigara lui Doris�. Aceasta analiza exemplara ilustreaza urmatoarea teza: gesturile, limbajul vorbitul, pipaitul, mirosul, spatiul si timpul reprezinta tot atatea moduri ale aceluiasi sistem de comunicare. De aceea, cercetatorul se afla in contact strans cu lingvistii, ale caror instrumente le preia si
adapteaza. Analiza sa asupra comunicarii non-verbale se sprijina pe o conceptie a �stratificarii sociale� cu trei clase (lower, middle, higher), fiecare divizata in doua (upper, lower). Apartenenta la unul din aceste straturi este determinata printr-o combinatie de sase caracteristici (profesie, valoarea veniturilor etc.), la care se adauga o multitudine de indicii de �stil de viata� care merge de la numarul camerelor la culoarea perdelelor din salon. Birdwhistell ii invata pe studentii sai sa observe indiciile corporale care permit clasificarea autorilor lor in aceasta tipologie. Acest tip de determinare intelectuala a apartenentei sociale, reperajul in teren al indicilor de statut, se sprijina pe o sesizare filmica a realitatii. Dar Birdwhistell, care dorea intr-adevar sa creeze �o lingvistica corporala�, da inapoi astazi -; corpul nu este creativ, generativ, ca limbajul: nu putem spune ca este un limbaj -; si s-a retras catre o abordare metodologica. O alta problema indelung dezbatuta este cea a clasificarii gesturilor. Majoritatea cercetatorilor iau ca punct de pornire raporturile gestului cu cuvantul. Inca din 1949, H.Wespi (apud Mihai Dinu, Comunicarea), impartea gesturile in substitutive, completive si de insotire a discursului verbal. Astazi se considera ca in relatia cu planul lingvistic, comunicarea non-verbala poate indeplini functii de accentuare, de completare, de contrazicere, de reglaj, de repetare sau de substituire. O alta clasificare mult citata este cea datorata cercetatorilor americani Paul Ekman si Wallace Friesen potrivit careia gesturile pot fi: embleme, ilustratori, manifestari afective, gesturi de reglaj si adaptori. � Emblemele sunt miscari substitutive ce tin locul cuvintelor si pot, la nevoie, sa se constituie intr-un limbaj de sine statator. � Ilustratorii indeplinesc deopotriva functia de insotire si de completare a comunicarii verbale. Prezinta un caracter mult mai putin arbitrar decat emblemele, o parte dintre ei fiind chiar reactii gestuale innascute si, ca atare, universale. � Gesturile de reglaj dirijeaza, controleaza si intretin comunicarea. Functia lor este expresiva si fatica, deoarece releveaza atitudinea participantilor fata de intreractiune si ofera asigurari receptorului privind continuitatea contactului, iar emitatorului ii permit sa-si ajusteze, prin feed-back, parametrii enuntarii, in functie de reactiile interlocutorului. � Manifestarile afective comunica starile sufletesti prin care trece emitatorul. Ele se prezinta precumpanitor sub forma de indicii si numai in subsidiar ca semnale. � Adaptorii constituie clasa de gesturi cea mai putin legata de comunicare. Ea include miscarile ce raspund unor necesitati umane si pot fi efectuate atat in prezenta, cat si in absenta observatorilor. Sub numele de alteradaptori sunt cunoscute gesturile de manipulare a obiectelor intr-un scop practic. Autoadaptorii se refera la nevoile propriului nostru trup si ei pot satisface necesitatile trupesti. Gesturile din aceasta categorie dobandesc valoare comunicativa atunci cand sunt efectuate in scop didactic. Alminteri, pot transmite informatii despre cel care le savarseste numai in calitate de indicii, nu si de semnale. Identificati un repertoriu de gesturi care sa corespunda tipologiei de mai sus Limbajul corpului contribuie la comunicare prin expresia fetei, miscarea corpului (gesturi), forma si pozitia corpului, aspectul general si prin comunicarea tactila. 1.1. EXPRESIA FETEI Comunicarea prin expresia fetei include mimica (incruntarea, ridicarea sprancenelor, incretirea nasului, tuguierea buzelor, etc.), zambetul (prin caracteristici si momentul folosirii), si privirea (contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, directia privirii, etc.). Fata este cea mai expresiva parte a corpului si expresia acesteia constituie un mijloc de exprimare inestimabil. In mod normal, ochii si partea de jos a fetei sunt privite cel mai intens in timpul comunicarii. Se considera, de exemplu, ca intr-o conversatie cu o femeie, ceea ce exprima ochii este mult mai important decat ceea ce exprima cuvintele. Mimica este acea parte a fetei noastre care comunica: fruntea incruntata semnifica preocupare,
manie, frustare; sprancenele ridicate cu ochii deschisi -; mirare, surpriza; nas incretit -; neplacere; narile marite -; manie sau, in alt context, excitare senzuala; buze stranse -; nesiguranta, ezitare, ascunderea unor informatii. Zambetul este un gest foarte complex, capabil sa exprime o gama larga de informatii, de la placere, bucurie, satisfactie, la promisiune, cinism, jena. Interpretarea sensului zambetului variaza insa de la cultura la cultura (sau chiar subcultura), fiind strans corelata cu presupunerile specifice care se fac in legatura cu relatiile interumane in cadrul acelei culturi. Privirea Se spune ca ochii sunt �oglinda sufletului�. Modul in care privim si suntem priviti are legatura cu nevoile noastre de aprobare, acceptare, incredere si prietenie. Chiar si a privi sau a nu privi pe cineva are un inteles. Privind pe cineva confirmam ca ii recunoastem prezenta, ca exista pentru noi; interceptarea privirii cuiva inseamna dorinta de a comunica. O privire directa poate insemna onestitate si intimitate, dar in anumite situatii comunica amenintare. In general, o privire insistenta si continua deranjeaza. Realizarea contactului intermitent si scurt al privirilor indica lipsa de prietenie. Miscarea ochilor in sus exprima incercarea de a ne aminti ceva; in jos - tristete, modestie, timiditate sau ascunderea unor emotii. Privirea intr-o parte, sau a nu privi pe cineva poate denota lipsa de interes, raceala. Evitarea privirii inseamna ascunderea sentimentelor, lipsa de confort sau vinovatie. Pupilele dilatate indica emotii puternice. Pupilele se largesc, in general, la vederea a ceva placut, fata de care avem o atitudine de sinceritate. Pupilele se micsoreaza ca manifestare a nesinceritatii, neplacerii. Clipirea frecventa denota anxietate. Dupa Mark Knopp (Nonverbal Communication in Human Interaction, apud Mihai Dinu, Comunicarea) functiile mai importante ale comunicarii vizuale sunt in numar de patru: 1. cererea de informatie; privirea joaca un rol determinant in realizarea feed-back-ului, ea constituind principalul mijloc de reglare a interactiunii. 2. semnalul dat altor persoane ca pot vorbi; intr-o comunicare de grup, selectarea vorbitorului urmator poate fi facuta pe cai lingvistice, sau pr in orientarea deictica a privirii. 3. indicarea naturii relatiei; orientarea si durata privirii nu se asociaza numai cu interesul sau cu ostilitatea, ea poate semnala si existenta unui raport social de un tip anume. 4. compensarea distantei fizice; interceptarea privirii cuiva aflat la distanta, intr-un loc aglomerat, ne face sa ne simtim mai apropiati de el, chiar daca, practic, ramanem departe unul de altul. In paralel cu proxemica spatiala, privirea instaureaza o proxemica vizuala, ce poate intra in contradictie cu cea dintai. De natura relatiei depinde si amplasamentul punctului catre care ne atintim privirea. Intr o convorbire oficiala se vizeaza, in cea mai mare parte a timpului, un loc situat in mijlocul fruntii interlocutorului. O conversatie amicala coboara punctul ochit undeva intre ochi si gura, pentru ca un grad mai mare de intimitate sa il aduca mai jos, intr-o regiune situata intre barbie si zona coapselor. 1.2. MISCAREA CORPULUI Gesturile Pentru a ne da seama cat de frecvente sunt gesturile pe care le folosim, putem sa incercam sa vorbim cu mainile la spate. Cateva elemente ale limbajului gesturilor ar fi: strangerea pumnilor - denota ostilitate si manie, sau, depinzand de context, determinare, solidaritate, stres; brate deschise - sinceritate, acceptare; mana la gura - surpriza si acoperirea gurii cu mana - ascunderea a ceva, nervozitate. Capul sprijinit in palma semnifica plictiseala, dar palma (degetele) pe obraz, dimpotriva, denota interes extrem. Mainile tinute la spate pot sa exprime superioritate sau incercare de autocontrol. Atentie insa si la diferentierile culturale. De exemplu, prin miscarea capului de sus in jos
spunem �da�, in timp ce oamenii din Sri Lanka redau acelasi lucru prin miscarea capului de la dreapta la stanga. Gestul de aratare cu degetul este considerat nepoliticos la noi, insulta in Thailanda si absolut neutru, de indicare, in SUA. Utilizarea gesticulatiei excesive este considerata ca nepoliticoasa in multe tari, dar gesturile mainilor au creat faima italienilor de popor pasional. Modul in care americanii isi incruciseaza picioarele (relaxat, miscari largi, fara nici o retinere) difera de cel al europenilor (controlat, atent la pozitia finala); cel al barbatilor difera de cel al femeilor. Un american va pune chiar picioarele pe masa daca aceasta inseamna o pozitie comoda sau daca vrea sa demonstreze control total asupra situatiei. La noi oamenii tind sa fie destul de constienti de modul in care fac acest gest si il asociaza in moduri diferite cu formalitatea, competitia, tensiunea. Bataitul picioarelor denota plictiseala, nerabdare sau stres. Postura corpului Postura/pozitia comunica in primul rand statutul social pe care indivizii il au, cred ca il au, sau vor sa il aiba. Sub acest aspect, constituie un mod in care oamenii se raporteaza unii fata de altii atunci cand sunt impreuna. Urmarile posturii corpului ne dau informatii si despre atitudine, emotii, grad de curtoazie, caldura sufleteasca. O persoana dominanta tinde sa tina capul inclinat in sus, iar cea supusa in jos. In general, aplecarea corpului in fata semnifica interesul fata de interlocutor, dar uneori si neliniste si preocupare. Pozitia relaxata, inclinat pe scaun spre spate, poate indica detasare, plictiseala sau autoincredere excesiva si aparare la cei care considera ca au statut superior interlocutorului. Posturile pe care le au oamenii, corelate cu relatia dintre ei atunci cand sunt impreuna se pot clasifica in trei categorii: 1. de includere/neincludere, postura prin care se defineste spatiul disponibil activitatii de comunicare si se limiteaza accesul in cadrul grupului. De exemplu, membrii grupului pot forma un cerc, pot sa se intoarca/aplece spre centru, sa-si intinda un brat sau picior peste intervalul ramas liber, indicand prin toate acestea ca accesul la grup este limitat. 2. de orientare corporala - se refera la faptul ca doi oameni pot alege sa se aseze fata-n fata (vis-a-vis) sau alaturi (paralel). Prima situatie comunica predispozitia pentru conversatie, iar a doua - neutralitate. 3. de congruenta/necongruenta, postura care comunica intensitatea cu care o persoana este implicata in ceea ce spune sau face interlocutorul. Participarea intensa conduce la postura congruenta (similara cu a interlocutorului); schimbarea posturii interlocutorului declanseaza in acest caz schimbarea posturii celui puternic implicat in comunicare. In cazul in care exista intre comunicatori divergente de statut, de puncte de vedere sau de opinii, apar posturile necongruente: persoana nu priveste spre interlocutor, nu interactioneaza sub nici o forma. Modul de miscare a corpului Modul de comportament al unei persoane intr-o comunicare din punct de vedere al modului de miscare a corpului poate fi: � caracterizat de miscari laterale, se considera buni comunicatori; � caracterizat de miscari fata-spate, se considera om de actiune; � caracterizata de miscari verticale, se considera om cu putere de convingere; Comunicarea tactila Acest tip de limbaj non-verbal se manifesta prin frecventa atingerii, prin modul de a da mana, modul de imbratisare, de luare de brat, batutul pe umar, etc. Cunoastem ce semnifica aceste atingeri pentru romani, dar in diferite culturi ele pot comunica lucruri diferite. De exemplu, la japonezi, inclinarea capului inlocuieste datul mainii ca salut, in timp ce la eschimosi acest salut se exprima cu o usoara lovitura pe umar. Unii oameni evita orice atingere. Forta si tipul de atingere depinde in mare masura de varsta, statut, relatie si cultura. Stanley Jones si Elaine Yarbrough (apud Joseph De Vito, Human Communication, The Basic Course, apud Mihai Dinu, Comunicarea) au incercat sa clasifice
functiile comunicarii tactile, delimitand cinci clase principale: 1. atingeri care transmit emotii pozitive; 2. atingeri in joaca; inzestrate cu un potential metacomunicativ de invidiat, acestea usureaza interactiunea, fara ca, totodata sa angajeze raspunderea celui ce atinge; 3. atingeri de control, vizand dirijarea comportamentelor, a atitudinilor sau chiar a sentimentelor persoanei atinse. In majoritatea cazurilor, atingerea de control implica o relatie de dominare si, ca atare, ea nu poate fi efectuata decat unidirectional; 4. atingere rituala; cea mai cunoscuta si mai frecvent utilizata este strangerea mainii in semn de salut si de despartire. Gestul are mai multe implicatii decat pare si imbraca nenumarate forme. Atitudinile de dominare, egalitate sau supunere sunt comunicate prin intermediul pozitiei mainii celui ce initiaza gestul de salut; forta cu care se strange mana, constituie si ea un parametru semnificativ. 5. atingerea in alt scop decat comunicarea propriu zisa. Ea poate imbraca o multitudine de forme, de la sustinerea unei persoane care urca si coboara dintr-un vehicul, la atingerea fruntii unui bolnav, ori a incheieturii. Chiar daca obiectivul urmarit este altul, in majoritatea acestor cazuri se transmit si informatii afective. Prezenta personala Prezenta personala comunica, de exemplu, prin intermediul formei corpului, a imbracamintei, a mirosului (parfum, miros specific), a bijuteriilor si a altor accesorii vestimentare. Avem in cultura noastra anumite atitudini privind legatura dintre forma corpului, aspectul exterior si personalitate. Distingem trei tipuri de fizicuri: 1- ectomorf (fragil, subtire si inalt); 2- endomorf (gras, rotund, scurt); 3- mezomorf (musculos, atletic, inalt). Datorita conditionarilor sociale am �invatat� ce sa ne �asteptam� de la oamenii apartinand diferitelor categorii. Astfel tindem sa-i percepem pe ectomorfi ca fiind tineri, ambitiosi, suspiciosi, tensionati, nervosi si mai putin masculini; pe endomorfi ii percepem ca fiind batraniciosi, demodati, mai putin rezistenti fizic, vorbareti, buni la suflet, agreabili, de incredere, prietenosi, dependenti de altii; pe mezomorfi ii percepem ca fiind incapatanati, puternici, aventurosi, maturi in comportare, plini de incredere in sine, vesnic invingatori. Imbracamintea, in masura in care este rezultatul unei alegeri personale, oglindeste personalitatea individului, este un fel de extensie a eului si, in acest context, comunica informatii despre aceasta. Ea poate afecta chiar comportamentul nostru general sau al celor din jur. Imbracamintea se poate folosi pentru a crea un rol. Imbracamintea si accesoriile pot marca statutul social real sau pretins. De exemplu, femeile care acced la o functie manageriala inalta vor tinde sa se imbrace intr-un mod particular (costum sobru din doua piese), purtand accesorii similare celor barbatesti (servieta diplomat). Imbracamintea non-conformista comunica faptul ca purtatorul este un original, razvratit social, posibil creator de probleme sau artist. Pentru situatii de afaceri este apreciata imbracamintea eleganta si de calitate, dar nu sofisticata. 2. PROXEMICA Limbajul spatiului trebuie interceptat simultan in functie de 5 dimensiuni: marime, grad de intimitate, inaltime, apropiere - departare, inauntru - in afara. Fiecare din noi are preferinte in legatura cu distanta fata de cei cu care comunicam. In majoritatea culturilor europene, nu se apreciaza apropierea cu mai mult de 40-50 cm decat in cazul celor din familie sau a persoanelor iubite; aceasta defineste spatiul intim. �Invadarea� acestui spatiu produce senzatia de disconfort.
Apropierea exagerata poate comunica amenintare sau relatii de natura strict personala; departarea excesiva poate comunica aroganta, importanta, statut social superior. Cu cat o persoana este mai importanta, cu atat va tinde sa aleaga o masa de birou mai mare, care impune o distanta mai mare fata de interlocutor. Daca urmarim modul in care oamenii tind sa-si aleaga locul intr-o incapere (atunci cand exista posibilitatea de a alege) si cum isi marcheaza spatiul personal prin imprastierea foilor, intinderea picioarelor etc., devine evident ce vor acestea sa ne comunice. Modul in care managerul foloseste spatiul in timpul sedintelor poate comunica ceva despre personalitatea sa, despre stilul de conducere si luare a deciziilor. Managerul ce sta in spatele biroului indica lipsa dorintei de actiune. Probabil ca acest tip de manager va lua deciziile singur si stilul sau de conducere este mai degraba autocratic decat democratic. In general, spatiile mici sunt percepute ca fiind mai prietenoase, calde si intime. Cele mari sunt asociate cu puterea, statutul si importanta. De aceea, adeseori suntem intimidati intrand intr-un spatiu mare, inalt si cu mobilier masiv. Proxemica este cea care studiaza toate aceste relatii spatiale ca mod de comunicare. Jocul teritoriilor, modul de a percepe spatiul in diferite culturi, efectele simbolice ale organizarii spatiale, distantele fizice ale comunicarii tin de aceasta disciplina. De aceasta disciplina este legat si numele lui Edward Hall, (Limbajul tacut, Dimensiunea ascunsa, Dincolo de cultura). El tinde sa dea o definitie a culturii ca ansamblu de coduri si va aplica aceasta codificare in cea mai celebra lucrarea a sa, The Hidden Dimension -; Dimensiunea ascunsa, adevarata gramatica a spatiului. El pleaca de la idea ca animalele au un teritoriu adaptat nevoilor lor si ca omul poseda si el aceasta notiune de spatiu individual, de bula psihologica. Orice spatiu personal se organizeaza cu o parte interioara si cu una exterioara; el poseda zone private, zone publice. Astfel, lumea nord occidentala comunica in functie de patru distante: intima, personala, sociala, publica (figura 1). Modul apropiat: corp la corp: actul sexul si lupta, rol minor al vocii sau manifestari vocale involuntare; viziunea precisa dereglata; Modul indepartat: 15-40cm in miscarea corporala (�bula�); miros si parfum, voce soptita; intimidate, familie; atunci cand este impusa, dam inapoi, evitam privirea celuilalt (ex.:orele de varf din metrou); DISTANTA INTIMA Modul apropiat: 45-75 cm, la o distanta de un brat, parfum, voce normala; familiaritate (�sotia poate fara probleme sa se afle in zona de proximitate a sotului sau, dar nu acelasi este cazul pentru o alta femeie�) Modul indepartat: 75-125 cm, limita contactului fizic cu celalalt, limita parfumului, privirea de sus in jos, voce normala: sosire, ramas bun, discutii pe strada sau pe subiecte neutre. DISTANTA PERSONALA Modul apropiat: 1,25m-2,10m, voce plina si clara; negocieri impersonale, relatii profesionale la birou, receptie: comunicare verbala fara contact fizic; frontiere ale teritoriului social al unui individ care iau forma unui birou, unei mese, unui ghiseu, care tin interlocutorul la distanta. Distanta administrativa: simplu client la banca, sunteti primit in spatele unui birou. Modul indepartat: 2,10m-;3,60m, coeficient ierarhic (director general) sau nevoie de liniste �sotii cand se intorc de la serviciu adeseori se aseaza pentru a-si citi ziarul, pentru a se destinde, la trei metri sau mai mult de sotiile lor�); voce mai puternica decat in modul precedent. DISTANTA SOCIALA Mod apropiat: 3,60m-;7,50 m: semnificarea prezentei colectivitatii; echilibru intre pozitionarea la acelasi nivel si vizibilitate. Locutorul joaca un rol social, poarta o masca
(profesor -; elevi, intalnire in cerc inchis). Privirea nu mai fixeaza, informatia devine mai formala, comunicarea interpersonala e saraca. Modul indepartat: 7,50m si mai mult: celebrarea unui coeficient ierarhic. Pe de o parte, omul politic sau actorul, pe de alta spectatorii pasivi: feed-back-ul functioneaza la minimum. Discursul este foarte formalizat, gesturile stereotipizate, interlocutorul a devenit simplu receptor si comunicarea spectacol (cf Hall, The Hidden Dimension). DISTANTA PUBLICA (apud Christian Baylon, Xavier Mignot, Comunicarea) Figura 1 Limbajul culorilor Culoarea, dincolo de perceptia si trairea ei afectiva, este si o oglinda a personalitatii noastre si deci influenteaza comunicarea. Gandirea creatoare are loc optim intr-o incapere cu mult rosu, iar cea de reflectare a ideilor intr-o camera cu mult verde. Culorile stralucitoare sunt alese de oamenii de actiune comunicativi, extravertiti, iar cele pale de timizi, intravertiti. Semnificatia culorilor poate fi diferita in diverse culturi. De exemplu, rosu este asociat in China cu bucurie si festivitate, in Japonia cu lupta si manie; in cultura indienilor americani semnifica masculinitate; in Europa dragoste, iar in SUA comunism. In tarile cu populatie africana, negru sugereaza binele, iar albul raul. Pentru europeni, negru este culoarea tristetii, in timp ce aceste stari sunt exprimate la japonezi si chinezi prin alb. Verdele semnifica la europeni invidie, la asiatici bucurie, iar in anumite tari speranta in timp ce galbenul comunica la europeni lasitate, gelozie, la americani este culoarea intelectualitatii, iar la asiatici semnifica puritate. Culoarea afecteaza comunicarea sub urmatorul aspect: culorile calde stimuleaza comunicarea, in timp ce culorile reci inhiba comunicarea; monotonia, precum si varietatea excesiva de culoare, inhiba si-i distrag pe comunicatori. Limbajul timpului Modul in care putem comunica prin limbajul timpului este corelat cu: - precizia timpului - lipsa timpului - timpul ca simbol. Precizia timpului Timpul este considerat ca ceva pretios si personal si, in general, atunci cand cineva isi permite sa ni-l structureze, acesta comunica diferenta de statut. A veni mai tarziu sau ceva mai devreme la o intalnire de afaceri sau a fi punctual sau nu la o sedinta are anumite semnificatii: comunica atitudinea fata de interlocutor sau fata de activitatea respectiva, perceptia statutului si a puterii, respectul si importanta acordata. Intarzierea poate irita si insulta. Cu cat oamenii sunt facuti sa astepte mai mult, cu atat ei se simt mai umiliti; se simt desconsiderati si inferiori ca statut social. Astfel, limbajul timpului se poate folosi, in mod voit sau nu, pentru a manipula, supune si controla sau pentru a comunica respect si interes. Lipsa timpului Percepem timpul ca pe o resursa personala limitata si, de aceea, modul in care fiecare alegem sa il folosim comunica atitudinea noastra fata de cel care solicita o parte din aceasta resursa. Daca nu acordam timp pentru o anumita comunicare se va percepe ca neacordare de importanta. Studiile sociologice au aratat ca, in general, relatia de comunicare pozitiva se dezvolta proportional cu frecventa interactiunii (deci timp petrecut impreuna). Timpul ca simbol Acest aspect tine de o anumita obisnuinta, cum este ritmul (de exemplu: mancam de trei ori pe zi si la anumite ore). Similar, anotimpurile impun anumite activitati si un anume fel de viata
clar situate in timp. Sarbatorile si ritualurile, de asemenea, sunt marcate de timp. Astfel, oamenii de afaceri stiu ca in preajma sarbatorilor de iarna se cumpara mai mult si se lucreaza mai putin. In final, dupa ce a fost caracterizat fiecare tip de limbaj in parte, este bine sa cunoastem anumite aspecte ale limbajului non-verbal de care trebuie sa tinem cont in interpretarea lui: � Pentru a evita interpretarea gresita a unui element de limbaj non-verbal este bine sa-l interpretam in contextul tuturor celorlalte elemente verbale si non-verbale. � Caracteristicile de personalitate individuale, de educatie, experienta de viata etc., sunt elemente care trebuie luate in considerare in interpretarea corecta a limbajelor non-verbale. � Modul de folosire si interpretare a limbajelor non-verbale difera sub multe aspecte: de la individ la individ; de la profesie la profesie; de la colectivitate la colectivitate; de la cultura la cultura. Realizati in fiecare zi un exercitiu personal de comunicare non-verbala. Scopul unor astfel de exercitii este de a va imbunatati abilitatile in asa fel incat sa nu se mai simta nimic construit sau fals in comportamentul dumneavoastra de comunicator. In acest sens sugeram: � constientizati modul dumneavoastra de comportament non-verbal. Incercati sa respectati cerintele pentru a fi un bun comunicator (le gasiti explicitate in curs, precum si in numeroase lucrari indicate in bibliografie); � explicati unui prieten sau membru de familie aceste cerinte; rugati-l apoi sa va urmareasca in timpul comunicarii si sa va corecteze atunci cand este cazul; � urmariti cu atentie modul de comportament non-verbal al oamenilor din jurul dumneavoastra si incercati sa identificati tipul de temperament sau chiar de personalitate pe care acestia il denota. Inregistrati pe o caseta video un talk-show (nu conteaza domeniul). Analizati din punct de vedere non-verbal comportamentul invitatilor si pe cel al moderatorului. Comportamentul non-verbal este in consonanta sau in disonanta cu mesajul verbal transmis? Ce efecte credeti ca are acest lucru asupra audientei? Comentati concluziile pe care le-ati tras in urma acestui exercitiu. Realizati o analiza comparativa a comportamentului non-verbal in cazul mai multor moderatori al unor talk-show-uri din acelasi domeniu. Pastrati aceleasi cerinte ca in exercitiul propus mai sus.
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 15:16
De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:49:37De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:48:59De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:48:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Dar pe de alta parte pot spune ca a fost superb...
Nici nu simteam cum trece timpul....
Revin,ce vremuri dom'le...
Bai cifra de Modrogan,lasa dracu' pumnul ala din avatar ca esti violent rau ... 
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 15:17
De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 15:16:33De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:49:37De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:48:59De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:48:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Dar pe de alta parte pot spune ca a fost superb...
Nici nu simteam cum trece timpul....
Revin,ce vremuri dom'le...
Bai cifra de Modrogan,lasa dracu' pumnul ala din avatar ca esti violent rau ...
Pune mai bine trandafirul ala socialist ,este sigla voastra chiar si acum cand va dati dreptaci
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 15:18
De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 15:17:17De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 15:16:33De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:49:37De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:48:59De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 14:48:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Dar pe de alta parte pot spune ca a fost superb...
Nici nu simteam cum trece timpul....
Revin,ce vremuri dom'le...
Bai cifra de Modrogan,lasa dracu' pumnul ala din avatar ca esti violent rau ...
Pune mai bine trandafirul ala socialist ,este sigla voastra chiar si acum cand va dati dreptaci
Presupun ca iti este rusine de sigla partidului,nu ? .La astfel de mari dreptaci ca voi, un trandafir rosu este ceva ingrozitor .L-a vopsit Patriciu bai ?Daca da sa-i fie rusine
Raporteaza abuz de limbaj
|
gabigabi
12108 mesaje
Membru din: 1/10/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 15:23
LIBER ARBITRU ? vorbesti despre LIBER ARBITRU si-mi infigi in ochi, in minte, in inima si -n gura PUMNUL dumitale ? blasfemie ! 
Raporteaza abuz de limbaj
|
Steaua_Dreptatii
370 mesaje
Membru din: 11/02/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 15:50
Iata cu ce se ocupa si cum voia sa promoveze in profesie comunistul Mincu,fost ministru al sanatatii sub dl.Iliescu.
Era contra ca Savantul si profesorului lui Paulescu(descoperitorul insulinei) sa ia premiul Nobel si evident seful sau la catedra.
Iata cum scria el lui Ceausescu
�Tovar�e pre�edinte,
La data de 29.IV.1970, cu adresa nr. 2721/1970, am primit din partea U.S.S.M., Societatea de Medicin� Intern�, sec�ie boli de nutri�ie, un formular semnat de prof. Pavel Ion �i dr. Sdrobici Dan, cu programul Congresului Na�ional de Diabet, congres care urmeaz� s� aib� loc �ntre 23 - 24 septembrie 1970, la Bucure�ti.
�n calitate de �ef al Catedrei de boli de metabolism �i nutri�ie, singura catedr� de profil �i for metodologic central pe �ar�, �n calitate de membru al conducerii, nu sunt de acord cu maniera de lucru a actualului pre�edinte al sec�iei, pentru urm�toarele motive...
Tot la acest congres se propune reconsiderarea lui N. Paulian pe motiv c� ar fi descoperit insulina. Consider c� acestei inten�ii trebuie s� i se acorde mai mult� aten�ie. De fapt aici se g�se�te r�spunsul pentru �ntreaga activitate din ultimii 30 de ani a profesorului Pavel, care nu numai c� nu a creat o �coal� rom�neasac� de nutri�ie, dar a �ncercat s� distrug� �i s� denigreze tot ce a fost capabil �i progresist �n acest domeniu.
�n primul r�nd, suntem obliga�i s� reconsider�m problema Paulescu din punctul de vedere al descoperirii insulinei (urmeaz� o enumerare tenden�ioas� de fapte).
Lumea �tiin�ific� mondial� nu-l recunoa�te �i nu l-a recunoscut niciodat� ca descoperitorul insulinei. A-�i atribui ast�zi un fapt �tiin�ific nedovedit �i nerecunoscut la timpul respectiv este ridicol...
Spa�iul nu ne permite s� subliniem tezele sale reac�ionare din finalitate �n biologie, materialism, suflet �i Dumnezeu etc. De asemenea, faptul c� neag� darwinismul, materialismul, evolu�ia �l situeaz� poate pe cele mai reac�ionare pozi�ii pe care s-a situat vreodat� un om de �tiin�� rom�n.
Oare acestea sunt meritele pentru care U.S.S.M., prin Pavel, vrea s� reabiliteze memoria lui Paulescu...�.
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
7898 mesaje
Membru din: 20/05/2009
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 18:22
De la: vaneamarin, la data 2010-11-09 20:46:49De la: Silver9AM, la data 2010-11-09 20:34:07De la: vaneamarin, la data 2010-11-09 19:48:30De la: 9am129906, la data 2010-11-09 18:06:08EXCELENTA SA DL.PRESEDINTE BASESCU A AVERTIZAT AZI PE PARLAMENTARI CA TREBUE SA-SI SERVEASCA TARA.
Este limpede ca dl.Basescu a devenit etalonul moral al politicii romanesti bune.
Din pacate opozitia nu mai este legata de interesul national si acest lucru se vede dupa cum se pierde in amanunte de barfa,gen anastasia sau Udrea.
Atata pot ei atata fac.
Domnule,chiar nu ai simtul ridicolului ?  .Nici pe cel al masurii ?  Ce naiba incerci sa faci ? Vezi ca nu mai esti pe vremea lui Ceausescu, desi Base acolo incerca sa ne duca(l-a si laudat pe Ceausescu,se vede care ii este idolul),iar acum eu pot lejer sa iti spun ca esti un pupinkurist jenant .Ce lupa mea "excelenta sa" cand asta este un derbedeu de port pe care il doare in kur de Romania si care vrea doar ca japitele lui sa poata sa fure iar el sa isi mentina puterea ?Esti normal la cap dom'le sau postezi la norma obligat de cineva ?Bai,te bate cineva si te obliga sa postezi astfel de tampenii ? Esti o japitza a lui si ai avantaje ?Tu nici macar nu raspunzi la intrebari,esti pur si simplu UN ROBOT CARE POSTEAZA ODE BASESCIENE ! .Esti exact ce se numeste SPAM .
VANIA ,CRED CA ESTI FERICIT............TI-AI GASIT SI TU UN "APLAUDAC ".......CUM POSTEZI CEVA..........CUM ESTI APROBAT.............CE MAI TE-AI AJUNS ,NEBUNULE............LA MAI MARE !!! 
N-am inteles despre ce vorbesti Silver.
EI HAI SA'TI EXPLIC ........TU CUM POSTEZI CEVA HOP APARE SI VUVUZELA TA,CARE TE LAUDA SI POSTEAZA LA FEL.........DAR CEL MAI MULT MI'A PLACUT CUM TI'A DAT RAPORTUL CAND AI VENIT,AM ZAMBIT.......ESTI TARE........
Raporteaza abuz de limbaj
� c� po�i numai s� reu�e�ti, nu ai cum s� pierzi. E�ecul este imposibil; este o iluzie. Nimic nu este e�ec. Nimic. Totul �nainteaz� in istoria umanit��ii precum se �nt�mpl� �i cu procesul ei evolutiv. Totul avanseaz� de-a lungul c�l�toriei tale.
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 20:46
[quote name='Silver9AM'
Domnule,
As dori sa-ti fie clar.
Cu limbajul pe care il folosesti nu-mi poti fi interlocutor.
Ma delimitez total de persoane care folosesc injuratura,insulta.
Nu puteti juca rolul unui interlocutor.
Nu ca ai alta parere decat am eu,este treaba dumnetale si te sprijin.
Dar lumea lumpenului,a golanilor nu ma intereseaza.
daca iti schimbi linbajul,considerand ca probabil esti un tanar ,putem discuta,altfel vei monologa,cel putin in ceea ce ma priveste.
Raporteaza abuz de limbaj
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 21:20
Incepand de ieri,cand PRM a incheiat un acord cu PSD in Ilfov,putem spune ca Alianta socialista a PNL/PSD se mareste prin participarea PRM.
Iata ca Vadim are sustinatori
Articolul comentat porneste de la o prezumtie si se sprijina pe argumente false.Este una sa afirmi ca alegerile europarlamentare au fost viciate si alta sa o dovedesti,aceasta daca nu folosesti proverbiala metoda vadimista aplicata de peste 15 ani(am fost furati).
Se considera ca partidele mici sunt amenintate din cauza polarizarii vietii politice romanesti.Ori tocmai acest lucru constituie un progres al politicii romanesti.
Imediat dupa 1989 la noi au aparut ca ciupercile partide,de tipul partidului dlui Zambra,APLR etc care au facut din CPUN un adevarat circ.Ca circul persista si azi cu partide de 2-3% in alegeri este o evidenta.
Acuza adusa institutelor de sondare ca depuncteaza partidele mici seamana cu soarta solilor care aduceau la sultan vesti proaste si li se taia tot lor gatul.
Cam aceiasi vina au si institutele acuzate care nu produc fenomenul ci il pun in evidenta.
Apar operatiuni sofisticate de fraudare a alegerilor(softuri otravite si penetrabile) implicat mai ales net Consulting ne apare de asemenea ca o documentare puerila,sistemul soft fiind lesne de controlat iar firma aleasa prin licitatie
Si toate acestea facut doar pentru a ucide partidele mici ,pentru a distruge partidele mici prin metode ca:
-apreciere gresita a prezentei la vot
-umflarea cifrelor privind PD
PNG ar fi fost si el umflat desi este partid mic si nu a trecut pragul in timp ce PLD a fost diminuat in sondaje si a obtinut un scor surpriza.
A sustine ca acestea sunt motive care au alterat rezultateale si nu plictiseala si indiferenta alegatorilor mi se pare o farsa
Sa plangi dupa PRM si sa dai sperante PNG ,PIN sau PC iata cat de mult poti gresi cand pornesti de la concluzii catre argumente.
Aglomerarea de partide pitic in politica romaneasca a fost una dintre dramele vietii politice romanesti,intr-o tara in care nici partidele mari nu au o doctrina sau o ideologie.
A spune ca partidele de lider(Vadim,Felix,Gigi,Gusa) trebue reanimate pentru manevre politice oligarhice mi se pare de-a-dreptul periculos.
|
9am178165
4580 mesaje
Membru din: 14/12/2009
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 22:11
Asculta 906, ia spune-ne si noua, ce parere are "hexcelenta sa" basascu Interlopu`, stii tu care, cumatrul Mondialului da la Cotroceni, de harestarea lu` neamu` lui, cumatrul Bercea???!!!!
Ma gandesc ca deoarece sunt cumetrii, poate da "hexcelenta sa" basascu Interlopu` neste telefoane la neste procurori, sa-l scoata basma curata pa neamu` lui!!!!!!!!!!!!!!
Ce zici?????
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
1715 mesaje
Membru din: 8/02/2011
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 22:24
Raporteaza abuz de limbaj
Decat batran si sarac mai bine tanar si bogat!
|
9am178165
4580 mesaje
Membru din: 14/12/2009
|
Postat pe: 20 Februarie 2011, ora 22:42
De la: 9am178165, la data 2011-02-20 22:11:03Asculta 906, ia spune-ne si noua, ce parere are "hexcelenta sa" basascu Interlopu`, stii tu care, cumatrul Mondialului da la Cotroceni, de harestarea lu` neamu` lui, cumatrul Bercea???!!!!
Ma gandesc ca deoarece sunt cumetrii, poate da "hexcelenta sa" basascu Interlopu` neste telefoane la neste procurori, sa-l scoata basma curata pa neamu` lui!!!!!!!!!!!!!!
Ce zici?????
Raporteaza abuz de limbaj
|
nastasemihail
47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI
|
Postat pe: 21 Februarie 2011, ora 03:04
Eu credeam ca exploziile solare dau numai dureri de cap.......
Era sa mi se toceasca mausul de invirtit. De la Vanea....... 
Raporteaza abuz de limbaj
Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 21 Februarie 2011, ora 08:18
De la: nastasemihail, la data 2011-02-21 03:04:58Eu credeam ca exploziile solare dau numai dureri de cap.......
Era sa mi se toceasca mausul de invirtit. De la Vanea.......
Scuze Mihail,chiar nu mi-am imaginat ca face cineva efortul sa invarta rotita mausului pentru a citi ce spune nenea asta cand il lauda pe Basleu si isi mobilizeaza supusii supunand ca sunt multi si au si dreptate i.
Raporteaza abuz de limbaj
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 21 Februarie 2011, ora 09:27
Comisarii poporului si arta denigrarii
Am mai aratat cu alta ocazie ca PNL este un partid in degringolada.Un partid al unor avocati verosi pentru care tara,parlamentul sunt bara lor la care pledeaza in controverse procesuale.Sau ca politicien mai vand ceva din tara de tipul Sterlingului.
Ca partid liberal care a renuntat demult la doctrina liberala in PNL s-au repezit categorii de renegati sau copii de renegati,de la nostalgici legionari octogenari,colaboratori ai securitatii si progenituri ale vechilor ofiteri securisti de tipul lui Orban sau Olteanu.
Nu au popularitate,nu au sanse in fata electoratului in schimb au citit arta denigrarii si delatiunii de pe timpul lui Stalin.
Sigur bunica Wass sau securistul Orban tatal aveau alte planuri cu fii lor dar,pana la urma la liberali si-au gasit un bun azil,ba chiar mai spera sa haiduceasca poporul roman.
Sfatuiti de consilierii lor americani,platiti gras cu milioane de euro,ei au fost indemnati sa-l lase partial in pace pe Basescu pentru ca acolo propaganda lor avea efect invers si sa atace apropiati sau presupusi apropiati ai dlui Basescu.
Faptul ca dna Saftoiu,dupa ce a mancat paine la Cotroceni,dupa ce sotul ei,un impotent profesional a fost lamentabil in SIE,o femeie pe care o barfesc in presa paparazzi s-a alaturat noianului de insulte si minciuni ale celor din PDL.
Cu doamna Udrea este insa mult mai greu.Ea este o nuca tare si chiar discutam cu cineva daca ea este omul lui Basescu sau invers.
Citind sau invatand in casa manualul denigrarii, dl.Orban si comp.au crezut ca dreptatea se poate da prin vot si au pornit atacul contra dnei Udrea.
Lamentabil.
Se pare ca nici Dumnezeu nu-i iubeste pe delatori atunci cand s-au sfatuit ,chipurile in taina,cum s-o dea pe mana DNA,cum s-o distruga pe Udrea.
Cineva insa nu a mai putut rabda.
Nu toti oamenii sunt ca ei.
La unii exista si un sentiment de dreptate.Si ar trebui felicitat dl.Racoviceanu care initial il credeau de al lor dar care fiind cinstit si-a dat seama de murdariile puse la cale.
Parlamentul are o proasta faima asa incat comisia Orban nu a facut decat sa denigreze mai mult parlamentul.
Acum dna Udrea are justificarea de a nu se mai prezenta la auduieri.
Acest lucru l-ar face orice om de onoare.
Sistemul anilor 1950 a disparut odata cu tatal Orban sau cu Ana Pauker sau Wass
.Nu mai poate reinvia.
Sa spui ca trebue sa gasim ceva penal la Udrea,ca simple acuze morale nu sunt suficiente,ca trebue infricosati martorii pentru a spune ce vreau ei,este ceea ce facea securistul tata a lui Orban prin anii 1950.
Cu doamna Udrea si-au gasit nanasul securistii si frustratii PNL si PSD.
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 21 Februarie 2011, ora 09:27
De la: 9am129906, la data 2011-02-21 09:24:11Feriti tinerii si copiii de crin Antonescu
Si asta pocneste copiii ca Baselu ? ...I-a albastrit Baselu' pixelii lu' ala micu la Ploiesti,nu ? .Sa-i fie deci rusine lui Crin Antonescu !
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 21 Februarie 2011, ora 09:30
De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:40:23De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:34:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Heh,ce vremuri dom'le...
Scuze bai 906 pentru aceste mici intreruperi,poti continua sa-ti versi rahaturile PDListe ...
Stie cineva un prgram bun de jucat Bridge pe calculator ?
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 21 Februarie 2011, ora 09:30
De la: vaneamarin, la data 2011-02-21 09:30:16De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:40:23De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:34:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Heh,ce vremuri dom'le...
Scuze bai 906 pentru aceste mici intreruperi,poti continua sa-ti versi rahaturile PDListe ...
Stie cineva un prgram bun de jucat Bridge pe calculator ?
Nu ca ar avea importanta,vreau si eu sa fac conversatie....
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 21 Februarie 2011, ora 09:31
De la: vaneamarin, la data 2011-02-21 09:30:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-21 09:30:16De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:40:23De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:34:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Heh,ce vremuri dom'le...
Scuze bai 906 pentru aceste mici intreruperi,poti continua sa-ti versi rahaturile PDListe ...
Stie cineva un prgram bun de jucat Bridge pe calculator ?
Nu ca ar avea importanta,vreau si eu sa fac conversatie....
...dimineata....
Raporteaza abuz de limbaj
|
Fosta membra 9am.ro
6780 mesaje
Membru din: 13/02/2009
|
Postat pe: 21 Februarie 2011, ora 09:31
De la: vaneamarin, la data 2011-02-21 09:31:01De la: vaneamarin, la data 2011-02-21 09:30:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-21 09:30:16De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:40:23De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:34:13De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:45De la: vaneamarin, la data 2011-02-20 11:33:04De la: vaneamarin, la data 2011-02-18 14:43:23De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:39:21De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:37:44De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:35:11De la: vaneamarin, la data 2010-11-28 14:34:06De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:26:33De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:24:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:23:37De la: vaneamarin, la data 2010-11-26 08:22:35De la: Ingrid, la data 2010-11-25 20:26:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:22:41De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 20:18:36De la: Silver9AM, la data 2010-11-25 19:05:12De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:54De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:17:02De la: vaneamarin, la data 2010-11-25 15:15:46RACHETA
Rachetele care sunt aprobate pentru joc in conformitate cu Regulile Tenisului, trebuie sa fie conforme specificatiilor din Anexa II.
ITF va decide in chestiunile legate de conformitatea unei rachete sau prototip cu Anexa II si deci aprobata sau nu pentru joc. Aceasta hotarare poate fi luata din propria ei initiativa sau ca urmare a cererii oricarei parti de buna credinta, interesata in aceasta, cuprinzand orice jucator, producator de echipament sau Asociatie Nationala sau membrii ai acesteia. Astfel de hotarari si cereri trebuie facute in conformitate cu Procedurile de Revizuire si Examinare corespunzatoare ale Federatiei Internationale de Tenis (vezi Anexa VI).
Cazul 1: Poate exista mai mult de un set de corzi pe suprafata de lovire a rachetei? Decizie: Nu. Regulamentul mentioneaza clar o textura (nu texturi) de corzi incrucisate. (Vezi Anexa II)
Cazul 2: Este textura de racordare a unei rachete considerata a fi general uniforma si plata, daca corzile sunt pe mai mult de un plan? Decizie: Nu.
Cazul 3: Poate fi plasat un dispozitiv de atenuare a vibratiilor pe corzile unei rachete? Daca da, unde poate fi plasat? Decizie: Da, dar aceste dispozitive pot fi plasate numai in afara texturii de corzi incrucisate.
Cazul 4: In timpul jocului, un jucator isi rupe accidental corzile rachetei. Poate continua sa joace un alt punct cu acea racheta ? Decizie: Da, in afara cazului in care este interzis in mod specific de organizatorii competitiei.
Cazul 5: Are voie un jucator sa foloseasca mai mult de o racheta oricand in timpul jocului? Decizie: Nu.
Cazul 6: Poate fi incorporata intr-o racheta o baterie care afecteaza caracteristicile de joc? Decizie: Nu. O baterie este prohibita deoarece este o sursa de energie, asa cum sunt celulele solare sau alte sisteme similare.
SCORUL INTR-UN GAME
a. Game-ul standard
Scorul intr-un game standard se tine dupa cum urmeaza cu scorul servantului anuntat primul:
Niciun un punct � "zero"
Primul punct � "15"
Al doilea punct � "30"
Al treilea punct � "40"
Al patrulea punct � "Game"
cu exceptia cazului in care fiecare jucator / echipa a castigat trei puncte si scorul va fi "Egalitate" Dupa "Egalitate" scorul va fi "Avantaj" pentru jucatorul / echipa care a castigat urmatorul punct. Daca acelasi jucator / echipa castiga de asemenea urmatorul punct, acel jucator / echipa castiga "Game"-ul; daca jucatorul / echipa adversa castiga urmatorul punct, scorul este din nou "Egalitate". Un jucator / echipa trebuie sa castige doua puncte consecutive imediat dupa "Egalitate" pentru a castiga "Game"-ul.
b. Tie-break
In tie-break, scorul se tine "Zero", "1", "2", "3", etc. Primul jucator / echipa care castiga sapte puncte castiga "Game"-ul si "Set"-ul, cu conditia sa fie o diferenta de doua puncte fata de oponent(ti). Daca este necesar, tie- break-ul va continua pana aceasta diferenta este realizata.
Jucatorul care urmeaza la serviciu va servi primul punct al tie-break-ului. Urmatoarele doua puncte va servi oponentul(tii) (la dublu jucatorul echipei adverse care urmeaza la serviciu). Dupa aceasta fiecare jucator / echipa va servi alternativ cate doua puncte pana la sfarsitul tie-break-ului (la dublu, alternanta la serviciu in fiecare echipa va continua in aceeasi ordine ca in timpul acelui set).
Jucatorul / echipa care a carui rand a fost sa serveasca primul in tie-break va fi primitor in primul game al setului urmator.
Metode alternative de evidenta a scorului pot fi gasite in Anexa IV.
JOCUL CONTINUU
Ca principiu, jocul trebuie sa fie continuu, din clipa in care incepe meciul (cand este pus in joc primul serviciu al meciului) pana cand se termina.
a. Intre puncte, un maximun de 20 de secunde sunt permise. Cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game, un maximum de 90 de secunde sunt permise. Oricum, dupa primul game al fiecarui set si in timpul unui tie-break jocul trebuie sa fie continuu si jucatorii trebuie sa schimbe partea de teren fara timp de odihna. La sfarsitul fiecarui set va fi o pauza de set de maximum 120 de secunde. Timpul maxim incepe din momentul in care se termina un punct pana cand primul serviciu este lovit pentru urmatorul punct. Organizatorii de concursuri au dreptul de a aplica pentru aprobarea ITF de a extinde cele 90 de secunde admise cand jucatorii schimba partea de teren la sfarsitul unui game si cele 120 de secunde admise la pauza de set.
b. Daca, din motive in afara controlului jucatorului, imbracamintea, incaltamintea sau echipamentul necesar (excluzand racheta) este stricat si necesita o inlocuire, jucatorului ii poate fi acordat un timp suplimentar rezonabil pentru a remedia problema.
c. Nu se va acorda timp suplimentar unui jucator pentru a-si recupera conditia fizica. In orice caz, un jucator suferind de o problema medicala tratabila are dreptul la o pauza medicala de trei minute pentru tratarea acelei probleme medicale. Un numar limitat de pauze de toaleta / schimbare de tinuta poate fi permisa, daca este anuntat inainte de competitie.
d. Organizatorii competitiei pot acorda o pauza de odihna de 10 minute daca este anuntat inainte de competitie. Aceasta pauza de odihna poate avea loc dupa al treilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 5 seturi sau dupa al doilea set intr-un meci disputat dupa sistemul "cel mai bun din 3 seturi.
e. Timpul de incalzire trebuie sa fie de maximim 5 minute, in afara cazului in care organizatorii competitiei au decis altfel.
Imi cer scuze dar am uitat sa spun de:
EXECUTAREA SERVICIULUI
Cand serveste intr-un game standard servantul trebuie sa stea alternativ in spatele jumatatilor terenului, incepand cu jumatatea dreapta a terenului in fiecare game. Intr-un tie-break serviciul se va executa alternativ din spatele jumatatilor terenului, cu primul serviciu din jumatatea dreapta a a terenului. Mingea servita trebuie sa treaca peste fileu si sa atinga careul de serviciu diagonal opus inainte de a fi returnata de primitor.
Repet,imi pare rau pentru omisiunea facuta ...
VANIA ,DACA MA IUBESTI...........POTI SA MAI REPETI O DATA ? NU AM FOST ATENT.........SCUZE............
Le cererea unor forumisti sunt nevoit sa repet postarea .Se pare ca oamenii sunt interesati de tenis asa ca imi cer scuze fata de domnul '906 ca repet postarea .
....cea de mai sus,de la 15:15:46 (ca sa nu existe dubii).
Sper sa nu te limitezi strict la joc..excelenta sa violeta ar dori sa stie de ce tipa unul pe margine...
Te refri la arbitru Ingrid ?Nu stiu exact ce face ala acolo,eu de cate am jucat tenis nu am avut arbitru .Negociam noi intre noi .
Dar ca tot ai adus vorba de arbitru,pot sa iti garantez ca la jocul de Bridge nu exista arbitru .Uite....
Regulament Bridge
13 Noiembrie 2005
* Articole recente
* Trimite pe mail
* Trimite linkul pe messenger
* Comenteaza
In jurul unei mese, 4 jucaori sunt asociati 2 cate 2, alcatuind astfel doua perechi. Jucatorii aceleiasi perechi sunt asezati unul in fata celuilalt. Ii putem numi jucatorii din aceeasi axa sau linie. Pentru a desemna cei 4 jucatori ai unei mese de bridge pe o diagrama, utilizam cele 4 puncte cardinale. Astfel, vorbim despre axa Nord-Sud, in opozitie cu axa Est-Vest. Le vom numi prescurtat N-S si E-V.
DISTRIBUIREA CARTILOR
Jocul de bridge foloseste toate cele 52 de carti ale unui pachet. Intr-un pachet sunt 13 carti in fiecare culoare. Cartile unei culori in ordine descresca toare sunt : As, Riga, Dama, Valet, 10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3 s i 2.
ETAPELE JOCULUI
Jocul de bridge este constituit din doua etape : A. Licitatia B. Jocul de levata
A. Licitatia
Prin licitatie se urmareste stabilirea contractului ce va fi jucat.
Doneur-ul sau distribuitorul este cel care vorbeste primul. El poate pasa - poate ceda cuvantul jucatorului urmator - sau poate licita. Licitatia decurge in sensul de rotatie al acelor de ceasornic si consta in angajamentul de a realiza un numar de trick-uri si a decide daca jocul se desfasoara cu sau fara atu. Licitatia se incheie dupa 3 pas-uri consecutive.
Numarul anuntat de fiecare jucator indica trick-urile care trebuie castigate peste baza obligatorie, de sase levate.
Ex.: daca un jucator anunta 3 pici, acest lucru inseamna ca echipa lui s-a angajat sa realizeze 3 + 6 trick-uri = 9 levate cu atu de pica ; daca anunta 5 trefle, atunci se angajeaza sa realizeze 5 trick-uri + 6 (baza) = 11 levate cu atu trefla .
Perechea care liciteaza cel mai mare numar de trick-uri, cu sau fara atu, cistiga licitatia si trebuie sa realizeze contractul la care s-a angajat. Declarant este jucatorul din linia care a cistigat licitatia si care a numit primul denominatia respectiva .
Pentru a ne face o idee despre potentialul unei maini este necesar sa introducem punctele de onor (PO). Aceste puncte, care n-au nici o influenta asupra rezultatului, sunt numarate de fiecare jucator pentru a-si evalua mana.
Calculul se opereaza in maniera urmatoare : As=4PO, Riga=3PO, Dama=2PO, Valet=1PO.
Fiecare culoare contine un As, un Riga , o Dama si un Valet, deci un total de 10 puncte de onor. Sunt deci 40 de puncte de onor in ansamblul intregului joc.
B. Jocul de levata
1. Primul jucator aseaza, cu fata in sus, o carte pe masa: spunem ca a jucat aceasta carte (prima carte a levatei).
2. Urmatorul jucator, asezat in stanga primului, joaca la randul sau o carte. Dar el este obligat sa furnizeze la culoare, adica trebuie sa aleaga din mana sa o carte in aceea si culoare cu cea jucata de primul . Daca prima carte a fost trefla, va trebui sa joace trefla, la fel daca a fost caro, cupa sau pica . Aceasta este a doua carte a levatei.
regula de aur la BRIDGE este sa se serveasca la culoare
3. Al treilea jucator (partenerul primului) furnizeaza la randul sau in culoarea jucata de primul (a treia carte a levatei).
4. Al patrulea jucator furnizeaza la randul sau, referinta fiind totdeauna prima carte jucata (aceasta este patra carte a levatei).
5. Dintre cei patru jucatori, cel care a pus cea mai mare carte in culoarea de referinta va lua levata, pentru axa sa. Aduna in acest moment toate cele 4 carti, adica levata, cu fata spre masa, in fata sa sau a partenerului. Va separa levata aceasta de precedentele in vederea unei usoare contabilizari. Scopul jocului de bridge este de a face levate.
6. Jucatorul care a obtinut levata este primul care va juca la levata urmatoare. El va alege liber prima carte a acestei levate.
Este posibil ca un jucator sa nu poata furniza la culoare fie deoarece nu mai detine carte in culoarea ceruta, fie ca nu a detinut de la inceput vreo carte in culoarea respectiva. In acest moment este in situatia de a fi obligat sa defoseze, adica sa joace o carte oarecare din alta culoare. Dar el nu va putea in nici un caz sa castige levata. Cartea sa este deci total inutila pentru levata respectiva, si va avea interesul sa nu arunce o carte care ulterior i-ar putea servi. Faptul ca a defosat nu-l va impiedica pe partenerul sau sa castige levata.
O greseala grava: daca puteti furniza la culoare si in loc de aceasta defosati, veti comite una din cele mai grave greseli ale bridge-ului, o renonsa. La sfarsitul jocului, cand se va constata greseala pe care ati facut-o, veti fi penalizat.
Jocul de levata incepe imediat dupa ce contractul a fost declarat. Prima levata se deruleaza in maniera urmatoare :
I. Atacul: JUCATORUL AFLAT IN STANGA DECLARANTULUI ATACA, adica el este primul care joaca . El alege liber o carte din mana si o aseaza pe masa
II. PARTENERUL DECLARANTULUI, NUMIT MORT, ISI ETALEAZA MANA. El isi aseaza cartile pe masa, cu fata in sus, pe culori, repartizate pe 4 coloane. In interiorul fiecarei culori, cartile sunt clasate in ordine descrescatoare si orientate catre partener (catre declarant). Mortul nu va mai participa la dona respectiva.
III. Declarantul alege de la mort o carte in culoarea care a fost atacata si o joaca.
IV. Partenerul celui care a atacat joaca la randul sau o carte.
V. Declarantul joaca si el, de data asta din propria-i mana o carte.
Celelalte levate se deruleaza dupa explicatiile anterioare. Primul care joaca este intotdeauna cel care a castigat ultima levata .
Intreaga dona, mortul are un rol pasiv: declarantul va juca si cu cartile lui. Aceasta nu-l scuteste de a respecta regulile levatei si de a furniza la culoare.
Declarantul incearca sa realizeze contractul. Apararea incearca sa impiedice aceasta. Mana mortului este in permanenta expusa vederii celorlalti trei jucatori, care trebuie sa tin a cont de ea in modul in care urmeaza sa joace.
Dictionar de termeni
AXA - doi jucatori denumiti conventional N-S sau E-V, care joaca impreuna, ei constituind totodata o pereche sau o linie.
CONTRACT - angajamentul liniei declarantului de a castiga in denominatia respectiva (trefla, caro, cupa, pica, fara atu) un numar de trick-uri de la 1 la 7.
TRICK - fiecare levata castigata de linia declarantului peste primele sase, acestea reprezentand baza de pornire. Trick-urile sunt de la 1 la 7.
DECLARANT - jucatorul din linia care a castigat contractul final si a anuntat primul
LEVATA - unitate prin care este determinat rezultatul contractului, formata din patru carti, furnizate una cate una, pe rand, de cei patru jucatori, in sensul acelor de ceasornic, incepand cu atacul.
DEFOSA - carte furnizata de jucator atunci cand ii lipseste culoarea ceruta si nu vrea sau nu poate sa taie.
RENONSA - jocul unei carti in alta culoare decat cea jucata , cand mana detine, totusi, culoarea jucata.
IMPAS/EXPAS - tehnici de joc care permit castigarea unei levate cu o carte inferioara ca rang unei carti detinute de adversari.
SLEM - un contract pentru realizarea a 12 levate = mic slem, sau 13 levate = mare slem.
�
Serios,citeste regulamentul de bridge daca nu ma crezi. .Chiar nu exista arbitru...
Acum ,cinstit vorbind,nu stiu de ce naiba te intereseaza asa de tare arbitrul.Jocul de tenis are farmec FARA ARBITRU...
...iar la cel de Bridge ,iti repet,arbitrul nu este prevazut in regulament .
Ingrid,cum a fost la munte ?...
Cand naiba ajungeti acasa ,abia astept sa ne spuneti cum a fost intalnirea
Ne-ati barfit pe noi astia care nu am fost acolo ? .Hm,precis ca ati facut asta ...
PS:Silviu a zis ceva rau de mine ?Daca da sa-i spui ca "la fel si lui" .Daca nu ,sa-i spui ca ii apreciez decenta
Cand va intoarceti ?A nins mult pe la voi?V-ati batut cu bulgari ?....
Ce dragut este topicul asta...reguli de bridge,de tenis,amintiri de la intaniri ... .Mai se baga din cand in cand unul pe aici cu Basescu al lui, dar pe ansamblu topicul este dragut .
Bridge-ul este un jos fascinant...
Recunosc ca am pierdut ceva nopti bune in facultate jucand bridge
Heh,ce vremuri dom'le...
Scuze bai 906 pentru aceste mici intreruperi,poti continua sa-ti versi rahaturile PDListe ...
Stie cineva un prgram bun de jucat Bridge pe calculator ?
Nu ca ar avea importanta,vreau si eu sa fac conversatie....
...dimineata....
Oricum ,este plictisitor sa joc bridge pe calculator...
Raporteaza abuz de limbaj
|
PDL
981 mesaje
Membru din: 6/09/2009
Oras: Cluj
|
Postat pe: 21 Februarie 2011, ora 09:31
SARACIA SAU 21 ANI DE POLITICA OLIGARHO-BARONIALA
Dupa opiniile cele mai frecvente extremismul de dreapta sau de stanga apar cel mai frecvent pe fondul saracirii populatiei.
Saracia este unul dintre factorii psiho-sociali cei mai importanti.
Saracia ar duce la modificarea psihologiei colective.
Saracii au o personalitate orientata spre fizic si vizual si mai putin spre psihic,nu au o constiinta politica clara dar pot fi usor manipulati de catre politicieni demagogi,reactionand pozitiv si la pomenile electorale.
Ei ar fi personalitati mai degraba extrovertiti dec�t introvertiti,orientati mai mult spre concret,sunt mai inceti,cu grija, rabdatori, perseverenti,neortodoxi.Saracii ar fi impulsivi,orientati mai mult spre prezent sau trecutul imediat,cu o toleranta foarte mare fata de suferintele somatice sau psihice.
Saracia,infometarea cronica,duc la transformari importante ale personalitatii,determin�nd o mai mare inclinatie spre concret,spre tendinte egoiste si revendicative.
Este importanta structura puterii in societate,lucru ce afecteaza violenta in familie, abuzul masiv social fata de copii fiind mult mai periculos dec�t cel individual.Acest abuz social consta in statisticile foamei si malnutritiei la copii,morbiditatea, saracia,educatia deficitara,oficializarea bataii in scoala,institutii de corectie se institutionalizeaza valorile culturale care se sanctioneaza prin bataie.
Generalizarea saraciei, infometarea cronica le-am considerat ca fenomene de inginerie sociala comunista inainte de 1989,dar nu putem spune ca si astazi nu indeplinesc acelasi rol.
De fapt si in trecut sub comunisti si azi sub regimurile oligarhice(PSD,PNL),saracirea populatiei apare printre metodele de aservire a persoanei umane, silita astfel ca si in conditia carcerala sa fie preocupata numai de existenta fizica si sa nu se mai gandeasca la drepturile sale cetatenesti sau la puterea votului universal.
Totalitarismul,de dreapta sau stanga, prin dependenta economica, educationala a indivizilor, controlul rezidentei si chiar al nasterilor (cu imaginea idilica a �statului parinte�), avea si are ca unic scop nu numai monopartidismul, dar si controlul vietii spirituale in scopul infantilizarii individului si prin aceasta a manevrarii sale(sa ne amintim de partidul stat PSD)
De fapt si dupa 1989 problema saraciei nu s-a schimbat cu mult in societatea romaneasca.
Din punct de vedere social,saracia constituie un teren fertil pentru desvoltarea si manifestarea extremismului,saracia putand crea adesea acele derive extremiste,in care un lider politic prin demagogie pot dirija energia negativa a saracilor spre distructivitate si antidemocratie.
In Romania , in perioada de 19 ani trecuti,apare o mare incidenta si o mare profunzime a saraciei.Romania are rata cea mai ridicata a saraciei din Europa(cu exceptia Albaniei).
Astfel,conform Dlui Andreescu peste 50% din populatia Romaniei traieste cu un venit sub 4 $ pe zi,iar privind situatia copiilor peste 75% traiesc sub aceasta limita.
Cetatenii din Romania au o proasta perceptie subiectiva in studiile sociologice privind saracia,valoarea acestei perceptii depasind 70-75%.
Astfel,intr-o evaluare sociologica reiese ca peste 20% din populatie a raspuns ca merg la culcare flamanzi.
In perioada guvernarii de dreapta de tip PNL-aripa petro-oligarhica a crescut enorm inegalitatile sociale si economice,cu polarizarea avutiei nationale catre o mica patura sociala,in timp ce marea majoritate a populatiei se sbate in saracie.
Adancirea ei, simultan cu polarizarea sociala - in special, daca acumularea bunurilor de catre anumite categorii capata un caracter sfidator � creste frustrarea categoriilor sociale defavorizate si le fac sa raspunda �violent- la injustitie.
La aceasta nedreptate contribuie direct si manifestarile coruptiei,cu exponentul sau sfidator-cresterea numarului de masini de lux,de exemplu.
Toate aceste fenomene ne arata ca ne aflam in fata unui real pericol social.Guvernantii,este evident,nu se ingrijesc decat de inbogatire iar recenta disputa electorala,caracterizata de dl.Basescu ca avand un caracter de blat ne-a aratat clar ca scopul guvernarii este sprijiinirea grupurilor de interse pentru imbogatire,sfidand saracia cetatenilor tarii,ca politicienii oligarhilor sunt la fel si ca sunt dispusi sa negocieze intre ei functiile sociale.
In acest context este necesara doar o scanteie si aceasta o poate da extremismul de dreapra sau cel de stanga de tip Iliescu(un specialist al loviturilor de stat,dupa cum a fost caracterizat de dl.Basescu).
Acapararea presei de grupurile de interese este un sindrom dramatic al divizarii populatiei in maniera sud-americana.
Cineva se mira ca trinerii socialisti(TDS) fac apologia lui Che Guevara si a tipului sau de revolutie.
Daca extremistii vor tinde spre putere si PNL face totul pentru a le crea conditii,societatea romaneasca va fi cuprinsa de revolta.
O societate in care 1000 de indivizi sunt milionari in euro iar restul de 22 milioane se sbat in saracie este un teren fertil pentru extremism.
Din aceasta cauza doctrina PD-L pare cea mai adecvata.In aceasta doctrina se inbina liberalismul creator cu doctrina populara si chiar cu unele accente social-democrate.In acest caz PD-L se dirijeaza in pragmatismul sau politic asupra clasei mijlocii si a celei sarace.
|
|
|
