Minuni, altele decit cele cu care suntem obisnuiti

Cred ca la initiativa ~gainilor~ mele- pentru cine nu stie, sunt niste zebre australiene - si fortat de imprejurari o sa-mi cumpar totusi si eu un cort. Nu de alta, dar e bine venit. Macar de 2 persoane. Incapem noi. Ne mai inghesuim oleaca acolo... Mai plec in concediu cu el, mai la o iarba albastra, mai un popas cu un gratar in fata blocului, sa le fac in ciuda vecinilor, .... Nustiu ce sa mai cred de ~gainile ~ mele, dar nu fac de loc a bibne de la un timp. Mereu se agita si tipa in cor. Asa mi-au facut si la cel dinainte cu cateva zile inainte. Azi iar. Am crezut ca nu au mancare, desi le dadusem dimineata. Le-am mai dat. Dar ele au continuat sa vocifereze. Le-am amenintat ca dau divort de ele. Le arunc pe geam afara. Dar ti-ai gasit! As fi dat demult divort de ele, daca nu mi-ar fi fost mila de ele. Asta ca ar fi sfarsit repede in burta unei mate, de care nu ducem lipsa. Avem destule in fata blocului. O sa fac apel si la ele. Tin minte cand eram mic am asistat intr-o noapte spre dimineata , la primul meu cutremur. Era pe la 4 dimineata. Foarte curios o treaba. Am mai descoperit o chestie de fus orar al lor. Dar asta este alta poveste. Cred ca era prin anul 1960 sau 61, nu mai stiu precis. Ca pe atunci nu stiam ca ma va interesa asta mai tarziu. :i cum spuneam la 4 dimineata , cand somnul e mai dulce, am fost trezit de miscari repetate a patului, in sus. Mama deja se trezise cu tata;i asteptau sa vada ce se mai intampla. Daca vedeau ca e groasa aveau de gand sa iasa afara cu mine. Numai ca spre norocul meu si usurarea lor cutremurul a stat. Alt[dat[ deja eram marcat de asta, a mai fost unu seara pe la 21 si ceva. Atunci o aveam pe Brandusa. Cu cateva minute inainte Brandusa incepuse sa topaie si sa sara in sus mionand tare. Parca era turbata. O apucase. Noi la inceput nu prea i-am dat atentia cuvenita , crezand ca se joaca. dar nu ! Nu se juca. Ca dup[ aia sa inceapa. Nu a tinut nici asta mult , dar precis a avut si asta 4 grade. Dupa ce se termina tata , ca sa imi faca in ciuda si sa ma sperie, se apuca cu picioarele sa se faca ca scutura si el podeaua ca sa vina cutremurul din nou. Iar eu tipam la el plangand, sa nu mai faca asta. Credeam ca el va aduce iar cutremurul. ma linistit in schimb mama. :i de atunci , ca un f[cut am avut parte numai de cutremure, ce e drept mici , dar casa noastra pe piloni de lemn, le resimtea pe toate. Era una pe post de observator si detectare a lor. Dupa care a culminat cu cel din` 77. ALA A FOST CAPACUL. Dupa care a urmat o perioad[ relativ linistita. Chiar daca or mai fi fost ele cate unul , ori era mic si nu ii dasem importanta, ori nu ma gasise acasa...Ce e drept c[ dup[ ce m-am mutat la bloc , a inceput periaoda cutremurilor. Incepand cu cel din 86, 90 , 92, 94, 2000 20002, 20004, 2006, 2009, si acu in 2013. Oare cand o mai fi altul? Gainile mele cred ca stiu dar nu vor sa-mi spuna. Sau poate ele saracele , or fi spunand ceva, dar cine sa le inteleaga? Daca o fi sa plec din casa , o sa le i-au si pe ele cu mine. Acum nu stiu ce sa mai cred. Nu e un lucru placut. Dar nici nu-l putem trece cu vederea. Ne putem astepta la unul similar in orice moment ;i cel mai mult atunci cand nu te astepti. cand uiti de el. Va spuneam mai daunezi prin desele scrieri ale mele, ca de la un timp de vreo 4 ani ma paste un Deja-vu! Imi apare in minte niste scene cumplite , pe care stiu precis ca le-am mai trait aevea. Si ce e ciudat acestea apar atunci cand m[ gandesc la evolutia mea de la armata. Nu stiu ce legatura este... dar un lucru e sigur ca e ceva legat de perioada de timp de atunci. Cum eu am inceput armata in 77 toamna...Nu ar fi exclus sa se fi scris in celule creierului acea seara de groaza pentru mine. Ca pana dimineata nu m-a mai prins somnul. Am discutat cu nana stand amandoiin pat si ascultand difuzorul. Bilantul stirilor. Posibil sa fie o legatura de advertisment pentru mine. Sa ma anute ca totul inca nu s-a terminat. Mai tarziu , la Tv, ne-a lamurit mai bine cum au stat lucrurile, accentuind si mai mult panica ce pusese stapanire pe mine. La fel si la ultimul si la cel dinaintea lui. Cu stihiile naturii nu te joci. Te lovesc tocmai cand lumea iti este mai draga.
De aceea propun ca viitorilor arhitec'i sa fac niste locuinte suspendate , ca sa nu mai avem treaba cu cutremurile. Ar fi mai sigure. Cum asta ramane de vazut solutii sunt multe. Numai sa si vrea! Chiar daca noi nu om mai apuca, macar urmasii nostrii sa profite de ele din plin. Eventula sta'ii orbitale, gen star wars, sau star treek....ceva pe acolo. Eu as utila casa cu un dispozitiv , care in momentul cand un senzor ar primi informa'ii din sol, de cutremur, aceasta sa se ridice singura in aer pret de cateva minute maxim 5minute. Cred ca ar fi pentru inceput, suficient timp. Dup[ terminare aceasta sa se reaseze lin pe pamant. Nu ? Nu ar fi ceva senzational? Sa nu spuneti ca nu tin la voi. Numai voi nu vreti sa tineti la mine, si mereu m-ati si ma intelegeti gresit. ca asa e romanul Adica oamenii! Tidosi! Au ciuda!

De la: zorro56, la data 2013-10-07 12:03:50 Cred ca la initiativa ~gainilor~ mele- pentru cine nu stie, sunt niste zebre australiene - si fortat de imprejurari o sa-mi cumpar totusi si eu un cort. Nu de alta, dar e bine venit. Macar de 2 persoane. Incapem noi. Ne mai inghesuim oleaca acolo... Mai plec in concediu cu el, mai la o iarba albastra, mai un popas cu un gratar in fata blocului, sa le fac in ciuda vecinilor, .... Nustiu ce sa mai cred de ~gainile ~ mele, dar nu fac de loc a bibne de la un timp. Mereu se agita si tipa in cor. Asa mi-au facut si la cel dinainte cu cateva zile inainte. Azi iar. Am crezut ca nu au mancare, desi le dadusem dimineata. Le-am mai dat. Dar ele au continuat sa vocifereze. Le-am amenintat ca dau divort de ele. Le arunc pe geam afara. Dar ti-ai gasit! As fi dat demult divort de ele, daca nu mi-ar fi fost mila de ele. Asta ca ar fi sfarsit repede in burta unei mate, de care nu ducem lipsa. Avem destule in fata blocului. O sa fac apel si la ele. Tin minte cand eram mic am asistat intr-o noapte spre dimineata , la primul meu cutremur. Era pe la 4 dimineata. Foarte curios o treaba. Am mai descoperit o chestie de fus orar al lor. Dar asta este alta poveste. Cred ca era prin anul 1960 sau 61, nu mai stiu precis. Ca pe atunci nu stiam ca ma va interesa asta mai tarziu. :i cum spuneam la 4 dimineata , cand somnul e mai dulce, am fost trezit de miscari repetate a patului, in sus. Mama deja se trezise cu tata;i asteptau sa vada ce se mai intampla. Daca vedeau ca e groasa aveau de gand sa iasa afara cu mine. Numai ca spre norocul meu si usurarea lor cutremurul a stat. Alt[dat[ deja eram marcat de asta, a mai fost unu seara pe la 21 si ceva. Atunci o aveam pe Brandusa. Cu cateva minute inainte Brandusa incepuse sa topaie si sa sara in sus mionand tare. Parca era turbata. O apucase. Noi la inceput nu prea i-am dat atentia cuvenita , crezand ca se joaca. dar nu ! Nu se juca. Ca dup[ aia sa inceapa. Nu a tinut nici asta mult , dar precis a avut si asta 4 grade. Dupa ce se termina tata , ca sa imi faca in ciuda si sa ma sperie, se apuca cu picioarele sa se faca ca scutura si el podeaua ca sa vina cutremurul din nou. Iar eu tipam la el plangand, sa nu mai faca asta. Credeam ca el va aduce iar cutremurul. ma linistit in schimb mama. :i de atunci , ca un f[cut am avut parte numai de cutremure, ce e drept mici , dar casa noastra pe piloni de lemn, le resimtea pe toate. Era una pe post de observator si detectare a lor. Dupa care a culminat cu cel din` 77. ALA A FOST CAPACUL. Dupa care a urmat o perioad[ relativ linistita. Chiar daca or mai fi fost ele cate unul , ori era mic si nu ii dasem importanta, ori nu ma gasise acasa...Ce e drept c[ dup[ ce m-am mutat la bloc , a inceput periaoda cutremurilor. Incepand cu cel din 86, 90 , 92, 94, 2000 20002, 20004, 2006, 2009, si acu in 2013. Oare cand o mai fi altul? Gainile mele cred ca stiu dar nu vor sa-mi spuna. Sau poate ele saracele , or fi spunand ceva, dar cine sa le inteleaga? Daca o fi sa plec din casa , o sa le i-au si pe ele cu mine. Acum nu stiu ce sa mai cred. Nu e un lucru placut. Dar nici nu-l putem trece cu vederea. Ne putem astepta la unul similar in orice moment ;i cel mai mult atunci cand nu te astepti. cand uiti de el. Va spuneam mai daunezi prin desele scrieri ale mele, ca de la un timp de vreo 4 ani ma paste un Deja-vu! Imi apare in minte niste scene cumplite , pe care stiu precis ca le-am mai trait aevea. Si ce e ciudat acestea apar atunci cand m[ gandesc la evolutia mea de la armata. Nu stiu ce legatura este... dar un lucru e sigur ca e ceva legat de perioada de timp de atunci. Cum eu am inceput armata in 77 toamna...Nu ar fi exclus sa se fi scris in celule creierului acea seara de groaza pentru mine. Ca pana dimineata nu m-a mai prins somnul. Am discutat cu nana stand amandoiin pat si ascultand difuzorul. Bilantul stirilor. Posibil sa fie o legatura de advertisment pentru mine. Sa ma anute ca totul inca nu s-a terminat. Mai tarziu , la Tv, ne-a lamurit mai bine cum au stat lucrurile, accentuind si mai mult panica ce pusese stapanire pe mine. La fel si la ultimul si la cel dinaintea lui. Cu stihiile naturii nu te joci. Te lovesc tocmai cand lumea iti este mai draga.
De aceea propun ca viitorilor arhitec'i sa fac niste locuinte suspendate , ca sa nu mai avem treaba cu cutremurile. Ar fi mai sigure. Cum asta ramane de vazut solutii sunt multe. Numai sa si vrea! Chiar daca noi nu om mai apuca, macar urmasii nostrii sa profite de ele din plin. Eventula sta'ii orbitale, gen star wars, sau star treek....ceva pe acolo. Eu as utila casa cu un dispozitiv , care in momentul cand un senzor ar primi informa'ii din sol, de cutremur, aceasta sa se ridice singura in aer pret de cateva minute maxim 5minute. Cred ca ar fi pentru inceput, suficient timp. Dup[ terminare aceasta sa se reaseze lin pe pamant. Nu ? Nu ar fi ceva senzational? Sa nu spuneti ca nu tin la voi. Numai voi nu vreti sa tineti la mine, si mereu m-ati si ma intelegeti gresit. ca asa e romanul Adica oamenii! Tidosi! Au ciuda!

Știu c� o s� spuneți c� Marin a �nebunit, dar proiectul meu combinat cu cel al caselor evantai , alimentate de la panouri solare, pentru sinistrați ar fi o soluție. S-ar putea dezvolta. Ridicarea casei se poate face magnetic sau cu motoare controlate cu reacție. Motoate care pot fi de orice tip, pe ap� , pe aer...electric. Poate salva vieți! Ai sc�pa �n prima faz�. Nu ți-ar mai c�dea balconul sau scara �n cap. R�m�ne pentru studiu și varianta �n care s-ar surpa casa cu totul. Aici e aici! Dar nimic nu e inposibil Se vor g�si și aici noi soluții. De astea nu duc lps� Eu m� adaptez repede la nou și situații noi.

V�z�nd azi 7-10 emisiunea lui Teo de pe canal - D, cu doamna Brandon Bays, m-a dezam�git profund. C�nd am v�zut titlul c� doamna �n cauz� este terapeut� vindec�toare minune, mi-am zis: ia s� v�d ce știe ea, și cum mi-ar umple și mie golurile, �n arta autovindec�rii. Dar c�nd a �nceput doaman Teo, s� prezinte sumar despre binefacerile ei, și mai ales dup� primele cuvinte traduse de respectivul , am �nțeles c� nu era ceea ce voiam eu. C� prezentarea ei de vindecare nu era real�. C� nu cunoștea destul� anatomie și biologie. C�nd a �nceput cu acea �dragoste de celule� mi-am dat seama c� nu era la unison cu p�rerea mea. C� se mai f�cea alte aluzii pentru alții. Cel puțin din punct de vedere medical. C� ar fi vindecat pe mulți, c� s-ar fi tratat singur� de cancer la s�n... c� aia c� aillalt�... Eu cred �n medicina holistic�, dar nu �n modul �n care le prezenta ea. Poate traduc�torul nu a tradus tot sau corect, sau ea nu a știut s� atace problema, iar asta pe mine m-a l�sat rece. Poi s� vin� la mine s�-i dau eu lecții de medicin� holistic�. S� o �nv�ț eu medicin� control și autocontrol. S� m� �ntrebe pe mine ce efort supranatural am f�cut de a �ndura dou� operații grele �ndur�nd si control�ndu-mi durerile. S�-mi controlez creierul , conștientul, și subconștientul, la alte probleme medicale, de care am suferit mai t�rziu. S� o �nv�ț eu cum e s� știi s� dialoghezi cu propriul corp, cu organele tale, �nc�t s� se aud� strig�tul de lupt� al leococitelor �n lupta cu microbii. C� totul pleac� de la creier. Tu �l dirijezi ce s� fac� �n luarea deciziilor, pentru a intervenii la repararea organelor. Da celulele! Ele sunt de vin�! Ele trebuie controlate. Dar cred c� e prea suscint� prezentarea ei. Io fi fric� c� �i fur�m secretul, c� numai ea știe secretele vieții și a tinereții? Foarte vag. M-a dezam�git profund. Nustiu ce o fi scris �n carte? Dar dup� cum povestea acel pacient, c� nu s-a recuperat total , și mai ales din punct de vedere familiar, ce le doare pe femei, asta m� face s� cred c� nu a respectat toate indicațiile, sau tratamentul indicat, nu d� rezultate �n totalitate sau nu la orice boal�. Eu pot spune c� o boal� neurologic� nu se poate �ndrepta cu una cu dou� sau g�ndul. C� de fapt asta se �nt�mpl�. Aviz celor care mai sper� sau �ncearc� s� �nșele pe alții. Eu m-am lovit de astfel de cazuri f�r� leac, oric�t� voinț� ai avea. Un nerv secționat nu se poate repara sau recupera, �n acest fel. Poate metodele ei mergeau la alte boli, sau subiecții trebuiau s� aib� o voinț� de fier. C� asta e neap�rat necesar. Unii ar spune credinț�! Și apropo de credinț�. Urm�rind la ProTV emisiunea lui M�ruț�, am v�zut p�rerea și sfatul celor dou� artiste de teatru. 40 de evanghelii? Poți s� faci si 40000 de evanghelii! O falie sau o alunecare de teren și mai mult un cutremur, nu �l poți opri cu o rug�ciune. E ca și cum ai sc�pa un pahar jos, și te-ai uita la el neputincios cum se sparge. Trebuie s� termin�m odat� pentu totdeauna, cu asemenea forme de dialoguri, spre bucuria popilor. Nici ei, nici Dumnezeu, nu mai poate �ndrepta tot r�ul pe care ni le-am f�cut singuri. Ne facem numai speranțe și iluzii �n toate. Credeți �n voi și v� va fi mult mai bine.

De la: zorro56, la data 2013-10-07 21:05:23 Și apropo de credinț�. Urm�rind la ProTV emisiunea lui M�ruț�, am v�zut p�rerea și sfatul celor dou� artiste de teatru. 40 de evanghelii? Poți s� faci si 40000 de evanghelii! O falie sau o alunecare de teren și mai mult un cutremur, nu �l poți opri cu o rug�ciune. E ca și cum ai sc�pa un pahar jos, și te-ai uita la el neputincios cum se sparge. Trebuie s� termin�m odat� pentu totdeauna, cu asemenea forme de dialoguri, spre bucuria popilor. Nici ei, nici Dumnezeu, nu mai poate �ndrepta tot r�ul pe care ni le-am f�cut singuri. Ne facem numai speranțe și iluzii �n toate. Credeți �n voi și v� va fi mult mai bine.

Sa traiesti nea' Zorro , sper sa citeasca cine trebuie !

Germania �i Rusia someaz� Rom�nia s� recunoasc� Pactul Ribbentrop-Molotov, spune - Adev�rul!
Urma�ul Angelei Merkel a venit la Bucure�ti cu un mesaj special: rom�ni, v� rug�m s� face�i pe plac prietenei noastre comerciale Rusia, �i s� semna�i tratatul de frontier� cu Republica Moldova. Cum spuneam și eu odat�: dac� �n trecut ne atacau dușmanii la hotare, iar noi ieșeam cu mic cu mare cu topoare, furci, iar ei cu automate și tancuri și ne cucereau, acu ne cuceresc politic. Ne roag� frumos...Numai șantajiști peste tot! De ar venii sf�rșitul mai repede ca s� fac� cur�țenie general�, printre cei care merit�.

Pactul Ribbentrop-Molotov
De la Wikipedia, enciclopedia liber�



Anexa secret� a Pactul Molotov-Ribbentrop care stabilea sferele de interes germane și sovietice. Documentul este semnat de c�tre ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, �n prezența lui Stalin


Protocolul secret de la a doua semnare a Pactului germano-sovietic Ribentropp-Molotov �n 28 septembrie 1939 - Tratatul privind frontierele și de prietenie. Fotografie din 1946 de origine german� (Documente folosite �n Procesele de la N�rnberg de c�tre ap�rarea german� a lui Ribentropp și Goring)


Caricatur� polonez� �n care Ribbentrop �i pup� m�na lui Stalin �n fața lui Molotov care aplaud�.
Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, a fost un tratat de neagresiune �ncheiat �ntre Uniunea Sovietic� și Germania nazist�, semnat la Moscova, la 23 august 1939 de ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov și ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, �n prezența lui Stalin.
Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich s�-și asigure flancul estic �n perspectiva iminentei invad�ri a Poloniei, petrecut�, de altfel, cu o s�pt�m�n� mai t�rziu, la 1 septembrie 1939. Pe de alt� parte, Uniunea Sovietic� voia s� c�știge timp, s� previn� temporar o invazie german�, �ntruc�t Armata Roșie avea prea puțini ofițeri superiori, dup� executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, �n frunte cu mareșalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar.
�n realitate, ambele ț�ri agresoare voiau s� se asigure, cel puțin oficial, c� vor avea spatele �acoperit� �n procesul expansionist de �mp�rțire �n dou� a ceea ce r�masese neocupat și/sau ne�mp�rțit din Europa. Cruzimea și cinismul celor doi dictatori, Hitler și Stalin, s-au repercutat timp �ndelungat, prelungind cel de-al Doilea R�zboi Mondial cu R�zboiul Rece și cu scindarea Europei �n dou� prin Cortina de fier �ntre anii 1945-1989. �n acești 45 de ani, Europa Occidental� a progresat prin practicarea democrației și a economiei libere �n toate ț�rile aflate la vest de Cortina de fier, �n timp ce Europa de est, aflat� la est de Cortina de fier, a avut parte de regimuri totalitare mai dure sau mai puțin dure, dar toate aservite Kremlinului, și cu economii centralizate, de stat.
Detalii
Momentul semn�rii este descris de istoricul Paul Johnson astfel:
� M�celarii Europei, amețiți de b�utur�, �și jucau rolurile, �mbr�țiș�ndu-se cu tandrețe și cl�tin�ndu-se pe picioare. �n �ntregime, ei se �nf�țișau ca un grup de gangsteri rivali, care avuseser� și �nainte de �mp�rțit ceva, și acum puteau s� o ia de la cap�t, fiind profesioniști ai acelorași afaceri. �
Cu ocazia semn�rii tratatului de neagresiune din 1939 dintre Germania și URSS, semnatarii plenipotențiari au discutat �n cadrul unor convorbiri strict confidențiale problema delimit�rii sferelor de interese �n Europa r�s�ritean�. Convorbirile au dus la urm�torul rezultat, o �nțelegere expansionist� secret�:
Protocolul adițional secret (nepublicat)
�n cazul unor expansiuni teritoriale și / sau politice �n teritoriile aparțin�nd statelor baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordic� a Lituaniei va reprezenta frontiera sferelor de interese, at�t pentru Germania, c�t și a Uniunii Sovietice. �n leg�tur� cu aceasta, interesul Lituaniei faț� de teritoriul Vilno este recunoscut de ambele p�rți.
�n cazul unor expansiuni teritoriale și/sau politice �n teritoriilor aparțin�nd Poloniei, sferele de interese, at�t ale Germaniei, c�t și ale Uniunii Sovietice, vor fi delimitate aproximativ pe linia r�urilor Narev, Vistula și San. Problema dac� interesul ambelor p�rți face ca menținerea unui stat polonez independent s� fie dorit și modul �n care vor fi trasate frontierele acestui stat poate fi determinat� �n mod definitiv numai �n cursul evenimentelor politice ulterioare. �n orice caz, ambele guverne vor rezolva aceast� problem� pe calea �nțelegerii prietenești �ntre Germania și Rusia (Uniunea Sovietic�) .
Referitor la Europa de sud-est, partea sovietic� �și accentueaz� interesul pentru Basarabia. Partea german� �și declar� totalul dezinteres faț� de acest teritoriu, deci nu are obiecții faț� de eventuale schimb�ri de graniț� �n favoarea Uniunii Sovietice;
Acest protocol va fi considerat de ambele p�rți ca strict secret.
Teoria �spațiului vital� și cea a �revoluției mondiale�
Semnarea Pactului și aplicarea lui a avut grave repercusiuni asupra lumii. A �nceput Al Doilea R�zboi Mondial, cu un tribut de s�nge nemai�nt�lnit �n istorie, cu distrugeri irecuperabile ale unor valori universale, cu suferințe inimaginabile, cu p�rjolirea unor �ntinse teritorii din Europa, Asia și Africa, cu desființarea unor state și uciderea �n mas� a unor populații nevinovate. Hitler și-a dorit r�zboiul pentru obținerea așa-zisului spațiu vital (�Lebensraum�), a supremației �n Europa și dincolo de hotarele acestui continent. Stalin l-a vrut și el pentru declanșarea utopicei revoluții comuniste mondiale, asem�n�tor acelui spațiu vital german. Deosebirile ideologice n-au constituit un obstacol �n calea apropierii celor dou� regimuri politice, deși anterior �ncheierii pactului, URSS și Germania nazist� se criticaser� reciproc cu vehemenț�.
�ntre cei doi dictatori � Stalin și Hitler � a existat o stranie fascinație reciproc�, deși, la nivelul propagandei, regimurile lor s-au criticat cu �nverșunare. Dac� �ns� regimul lui Hitler se manifesta direct faț� de obiectivele sale, Stalin avea asociat� Internaționala a III-a Comunist�. Internaționala, deși obedient� faț� de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care �ncerca s�-și ascund� reala sa politic� extern�. Stalin afirma mereu c� politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, c�nd, �n realitate, �ntre cele dou� organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanș�rii revoluției comuniste mondiale.
Regimurile instaurate �n Rusia sovietic� și �n Germania național-socialist� erau, �n general, antidemocratice, dictatoriale și totodat� erau �n particular, ostile regimurilor democratice din Occident. O motivație a apropierii dintre cele dou� regimuri totalitare este �nsuși Tratatul de pace de la Versailles, at�t Germania fascist�, c�t și Rusia sovietic� consider�ndu-se victime ale tratatului.

Documentele existente atest� c�, �n anii 1934�1936, Stalin sprijinea ideea unei apropieri și chiar a realiz�rii unui acord cu Hitler. O cale pentru netezirea relațiilor bilaterale mai str�nse a fost oferit� de existența ca stat a Poloniei. Polonia ren�scuse, �n urma primului r�zboi mondial, dup� mai bine de 100 de ani de ocupație ruso-austro-german�. Din punct de vedere geografic, Polonia devenise stat tampon �ntre Rusia și Germania. Inițiatorul unei apropieri germano-sovietice a fost ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop. Propunerile lui, acceptate de Hitler, au avut ecou la Moscova. Ca urmare, puterile occidentale au fost criticate aspru și etichetate drept �instigatoare la și profitoare de r�zboi�. Apropierea sovieto-german� din 1939 era urmarea unei conjuncturi favorabile statelor totalitare. Pentru Stalin, orientarea spre Hitler nu a fost determinat� de doctrin�, ci de considerente de circumstanț�. Stalin se vedea �n postura de realizator al vechiului Imperiu Rus, fapt care i-a umplut toat� viața. Duplicitatea a fost caracteristica dominant� a tratativelor sovieto-germane; sovieticii tratau și cu Franța și Anglia � o m�sur� de prevedere pentru a evita izolarea �n fața unei eventuale agresiuni germane. Pe de alt� parte, diplomația nazist� tatona constant posibilitatea unei �nțelegeri separate cu Marea Britanie și o reușit� ar fi contracarat eșecul lui Ribbentrop la Moscova.
1942, relația de front �ntre germani și ai lor aliați
Luna august 1942 a adus și primele sincope �n relațiile rom�no-germane la nivel militar operativ. Fragmentarea marilor unit�ți rom�ne și subordonarea direct� c�tre unit�ți germane a nemulțumit Marele Cartier General rom�n, care considera c� �aceast� practic� are o influenț� d�un�toare at�t asupra moralului comandanților c�t și a moralului trupei, care �și vede comandanții firești puși �ntotdeauna �n stare de inferioritate faț� de comandamentele germane. Tot prin aceast� practic� comandanții rom�ni nu pot fi deprinși cu r�spunderea pe c�mpul de lupt� și nici nu pot fi trași la r�spundere, din moment ce alții (germanii), se amestec� �n preg�tirea execuției și conducerea operațiilor lor. De altfel, �ncerc�rile lui Hitler de a ridica, �n ochii comandanților s�i, valoarea unit�ților aliate (inclusiv rom�ne) s-a lovit de un zid de ne�ncredere. �n cartea sa despre Stalingrad, istoricul Antony Beevor subliniaz� opinia feldmareșalului germn von Rundstedt cu privire la aceast� �armat� a Societ�ții Națiunilor�, opinie care era �mp�rt�șit� de majoritatea cov�rșitoare a ofițerilor germani. Pentru el, italienii erau �teribili oameni�, soldații și ofițerii rom�ni � �deasupra oric�rei descrieri�, iar ungurii �nu doreau dec�t s� plece mai repede acas�. Singurele excepții v�zute erau slovacii, �excelenți, foarte modești� și trupele rom�ne de v�n�tori de munte, ceea ce mai �ndulcește amarul acesteiei p�reri nu foarte m�gulitoare la adresa aliaților Germaniei. Dincolo de aroganța cu care era exprimat� opinia, ea corespundea totuși, �n linii mari, adev�rului. Și evenimentele nu aveau s� aduc� vreo schimbare de opinii. Dimpotriv�. �n toamna anului 1942, lucrurile vor lua pe frontul de est o turnur� accentuat negativ� pentru Germania și aliații s�i. Totusi adevarat fapt este, c� Armata German� a tr�dat toate tratatele și �nțelegerile semnate cu Rom�nia, �n urma pactului germano-sovietic RIBBENTROP-MOLOTOV.
Preludiul dezastrului de la Stalingrad
�nc� de la 31 august 1942, comandamentul Armatei 3 rom�ne, aflat �n Kuban, a primit ordinul de a prelua de la trupele germane și italiene ap�rarea frontului situat �n cotul Donului, acolo unde sovieticii dispuneau de un cap de pod cu o dezvoltare frontal� de peste 70 km și o ad�ncime de 25 km, ce se va dovedi decisiv �n b�t�lia Stalingradului. Intuind potențialul pericol, comandamentul rom�n a cerut desf�șurarea unei acțiuni militare care s� duc� la lichidarea capului de pod, dar �naltul Comandament al Armatei de Uscat germane (O.K.H.) a refuzat, invoc�nd � logistic justificat � imposibilitatea asigur�rii sprijinului de aviație, care era �ntrebuințat� cu prec�dere pe frontul de la Stalingrad. �n aceste condiții, comandamentul rom�n a devenit preocupat �n leg�tur� cu organizarea unui dispozitiv de lupt� �n concordanț� cu capacitatea operativ� a unit�ților rom�ne. La 18 septembrie, comandantul Armatei 3, generalul Petre Dumitrescu, �nsoțit de colonelul adjutant Socrate Mardari, s-a deplasat la Cartierul General al Grupului de armate �B� la Starobelsk, unde a prezentat generalului von Weichs situația dificil� a Armatei 3, dispus� pe un front de 160 de km la sud de Don; aceasta, �n condițiile �n care inamicul controla majoritatea trecerilor peste fluviu și deținea, �ntre Armata 6 german� și Armata 8 italian�, acel cap de pod ad�nc de 25 km și larg de 70 km. Av�nd �n vedere c� luptele deveneau tot mai dificile, germanii c�ut�nd soluții pentru obținerea unei victorii decisive �nainte de instalarea iernii, generalul von Weichs a ridicat din umeri la solicit�rile comandantului Armatei 3, afirm�nd c� �nu pot preciza ce vor face marile unit�ți rom�ne care sosesc. Deocamdat� se vor aduna �n spatele frontului și vom vedea�. Petre Dumitrescu sublinia și alte disfuncționalit�ți �n relațiile de comandament rom�no-germane: �[�] Nu avem �ns� unde s� ne instal�m. Nu ni s-a cedat p�n� azi nici un local. Nu ni s-au pus la dispoziție transmisiunile s� m� pot lega de marile unit�ți și s� le pot comanda. Peste c�teva zile, Petre Dumitrescu avea s�-i comunice generalului von Paulus, comandantul Armatei 6, la cartierul general al acesteia de la Golubinka, surprinderea c� frontul pe care trebuia s�-l ocupe Armata 3 nu se g�sea pe Don, ci �n proporție de dou� treimi la sud de fluviu. Paulus a fost de acord cu o eventual� ofensiv� pentru lichidarea capului de pod, dar a f�cut precizarea c� decizia aparținea superiorilor s�i, �n speț� von Weichs.
Inclusiv mareșalul Antonescu ceruse, la 14 septembrie, prin generalul Ilie Șteflea, șeful Marelui Cartier General, ca trupele rom�ne, �pe m�sur� ce se adun�, �n forț� de cel puțin un corp de armat�, �mpreun� cu trupele germane aflate �n sectorul de ocupat, s� atace pe inamic și s�-l resping� pe malul st�ng al Donului�, f�c�nd precizarea c� �numai dup� ce s-a executat aceast� operațiune, trupele noastre pot intra �n sectoare de fronturi de capacitate�. Comandamentele germane, cele care aveau decizia, erau �ns� condiționate de vastitatea liniilor de comunicație, de limitarea capacit�ților operative spre obiectivele prioritare. Tot efortul era dirijat pentru cucerirea Stalingradului, noua obsesie ideologic� și tactic� a lui Hitler.
Urm�ri
Consecințele Pactului Molotov-Ribbentrop (sau Ribbentrop-Molotov) au fost practic continuate de Pactul Churchill-Roosevelt-Stalin, care a propus la sf�rșitul celui de-al doilea r�zboi mondial, �n 1945, o nou� diviziune a sferelor de influenț� �n Europa, vestul urm�nd a se afla sub influența Statelor Unite ale Americii, iar estul sub influența a Uniunii Sovietice.
Adesea se susține c�, dac� acest pact nu ar fi existat, cel de-al doilea r�zboi ar fi fost terminat mult mai cur�nd sau poate chiar nici nu ar fi avut loc.[necesit� citare]

Și iat� dup� 87 de ani de la naștere �n �26, se stinge acela ce a fost Negru Gheorghe, la varsta de 87 de ani cum�trul fic�-mii El a fost cu ideea de ai pune numele de Gherghina.... Este unul din cei mai vechi prieteni cu care aș spune c� am copil�rit, care a fost pentru mine ca și un tat�. Și poate ar fi fost , dac� ... �moprejur�rile i-ar fi permis. �l cunosc de c�nd implinisem 15 ani și la trei luni de la moasrtea mamei. M�ine are loc inmormantarea la 12. Dup� aproape 6 luni de la operație de șpld, face accident vascular cu paralizie parțial� dreapta. Dup� care timp de aproape trei s�pt�m�ni a stat �n com�. Nu s-a mai trezit. Azi am fost la �cin� M� uitam la el și parc� nu-mi credeam ochilor, c� totuși ne-a p�r�sit. Privindu-l m-a n�p�dit amintirile. Parc� verdeam aievea filmul vioeții mele cu el al�turi, care �n limita posiibilit�ților , mi-a fost aproape, ajut�ndu-m� continuu. ...Nu a f�cut diferenț� dintre mine și b�iatul lui, cu care m-am �mprietenit �nc� de c�nd l-am v�zut. La școala 28. Uit�ndu-m� la el m-au n�p�dit toate sentimentele și amintirile. Ochii �ncepur� s� se �nțețoșeze, din cauza lacrimilor. ... to be continued...

De la: zorro56, la data 2013-10-09 21:23:04Și iat� dup� 87 de ani de la naștere �n �26, se stinge acela ce a fost Negru Gheorghe, la varsta de 87 de ani cum�trul fic�-mii El a fost cu ideea de ai pune numele de Gherghina.... Este unul din cei mai vechi prieteni cu care aș spune c� am copil�rit, care a fost pentru mine ca și un tat�. Și poate ar fi fost , dac� ... �moprejur�rile i-ar fi permis. �l cunosc de c�nd implinisem 15 ani și la trei luni de la moasrtea mamei. M�ine are loc inmormantarea la 12. Dup� aproape 6 luni de la operație de șpld, face accident vascular cu paralizie parțial� dreapta. Dup� care timp de aproape trei s�pt�m�ni a stat �n com�. Nu s-a mai trezit. Azi am fost la �cin� M� uitam la el și parc� nu-mi credeam ochilor, c� totuși ne-a p�r�sit. Privindu-l m-a n�p�dit amintirile. Parc� verdeam aievea filmul vioeții mele cu el al�turi, care �n limita posiibilit�ților , mi-a fost aproape, ajut�ndu-m� continuu. ...Nu a f�cut diferenț� dintre mine și b�iatul lui, cu care m-am �mprietenit �nc� de c�nd l-am v�zut. La școala 28. Uit�ndu-m� la el m-au n�p�dit toate sentimentele și amintirile. Ochii �ncepur� s� se �nțețoșeze, din cauza lacrimilor. ... to be continued...

Si ai sa oficiezi slujba de inmormantare? Sau poate o sa o oficieze vreun extraterestru, ca doar niste oameni atat de destupati la minte nu se duc la biserica sa caste gura la popi....

Ce sa zic, Dumnezeu sa-l ierte, sau poate preferi vreum extraterestru?

Dar pina la urma, de ce trebuia sa povestesti asta?

De la: Black_Friday_, la data 2013-10-09 21:42:42

De la: zorro56, la data 2013-10-09 21:23:04Și iat� dup� 87 de ani de la naștere �n �26, se stinge acela ce a fost Negru Gheorghe, la varsta de 87 de ani cum�trul fic�-mii El a fost cu ideea de ai pune numele de Gherghina.... Este unul din cei mai vechi prieteni cu care aș spune c� am copil�rit, care a fost pentru mine ca și un tat�. Și poate ar fi fost , dac� ... �moprejur�rile i-ar fi permis. �l cunosc de c�nd implinisem 15 ani și la trei luni de la moasrtea mamei. M�ine are loc inmormantarea la 12. Dup� aproape 6 luni de la operație de șpld, face accident vascular cu paralizie parțial� dreapta. Dup� care timp de aproape trei s�pt�m�ni a stat �n com�. Nu s-a mai trezit. Azi am fost la �cin� M� uitam la el și parc� nu-mi credeam ochilor, c� totuși ne-a p�r�sit. Privindu-l m-a n�p�dit amintirile. Parc� verdeam aievea filmul vioeții mele cu el al�turi, care �n limita posiibilit�ților , mi-a fost aproape, ajut�ndu-m� continuu. ...Nu a f�cut diferenț� dintre mine și b�iatul lui, cu care m-am �mprietenit �nc� de c�nd l-am v�zut. La școala 28. Uit�ndu-m� la el m-au n�p�dit toate sentimentele și amintirile. Ochii �ncepur� s� se �nțețoșeze, din cauza lacrimilor. ... to be continued...

Si ai sa oficiezi slujba de inmormantare? Sau poate o sa o oficieze vreun extraterestru, ca doar niste oameni atat de destupati la minte nu se duc la biserica sa caste gura la popi....

Ce sa zic, Dumnezeu sa-l ierte, sau poate preferi vreum extraterestru?

Dar pina la urma, de ce trebuia sa povestesti asta?

Atat cat traditia o cere, ne supunem orbeste la ceremoniiile lor. Poate dupa ani cand or mai veni al�te timpuri, o fi altfel. Dar mai trebuie sa treaca vreo 50 de ani. La urma urmei sunt niste �extraterestri la figurat. Daca ar fi dupa mine m-as fi limitata la ceva mai simplu, f�r�r miros de tam�ie, cu care ne-a inv�lui popa, c� m-am dus repede la uș� , de era s� lesin din cauza asta. Nu puteam s� nu vin. Taraditia familiei. De ce povestesc? Dup� plecarea unui om care mi-ar fi fost ca un tata� este totusi macar un respect. M-a ajutat și a avut grija de mine ca pe propriul lor fiu. Voiam s� continuui dup� ziua de m�ine cu tot ce afost.Și um a fost cu el inainte. Dar dac� nu doriți , o s� scriu doar pentru mine.

De la: zorro56, la data 2013-10-09 22:03:08

De la: Black_Friday_, la data 2013-10-09 21:42:42

De la: zorro56, la data 2013-10-09 21:23:04Și iat� dup� 87 de ani de la naștere �n �26, se stinge acela ce a fost Negru Gheorghe, la varsta de 87 de ani cum�trul fic�-mii El a fost cu ideea de ai pune numele de Gherghina.... Este unul din cei mai vechi prieteni cu care aș spune c� am copil�rit, care a fost pentru mine ca și un tat�. Și poate ar fi fost , dac� ... �moprejur�rile i-ar fi permis. �l cunosc de c�nd implinisem 15 ani și la trei luni de la moasrtea mamei. M�ine are loc inmormantarea la 12. Dup� aproape 6 luni de la operație de șpld, face accident vascular cu paralizie parțial� dreapta. Dup� care timp de aproape trei s�pt�m�ni a stat �n com�. Nu s-a mai trezit. Azi am fost la �cin� M� uitam la el și parc� nu-mi credeam ochilor, c� totuși ne-a p�r�sit. Privindu-l m-a n�p�dit amintirile. Parc� verdeam aievea filmul vioeții mele cu el al�turi, care �n limita posiibilit�ților , mi-a fost aproape, ajut�ndu-m� continuu. ...Nu a f�cut diferenț� dintre mine și b�iatul lui, cu care m-am �mprietenit �nc� de c�nd l-am v�zut. La școala 28. Uit�ndu-m� la el m-au n�p�dit toate sentimentele și amintirile. Ochii �ncepur� s� se �nțețoșeze, din cauza lacrimilor. ... to be continued...

Si ai sa oficiezi slujba de inmormantare? Sau poate o sa o oficieze vreun extraterestru, ca doar niste oameni atat de destupati la minte nu se duc la biserica sa caste gura la popi....

Ce sa zic, Dumnezeu sa-l ierte, sau poate preferi vreum extraterestru?

Dar pina la urma, de ce trebuia sa povestesti asta?

Atat cat traditia o cere, ne supunem orbeste la ceremoniiile lor. Poate dupa ani cand or mai veni al�te timpuri, o fi altfel. Dar mai trebuie sa treaca vreo 50 de ani. La urma urmei sunt niste �extraterestri la figurat. Daca ar fi dupa mine m-as fi limitata la ceva mai simplu, f�r�r miros de tam�ie, cu care ne-a inv�lui popa, c� m-am dus repede la uș� , de era s� lesin din cauza asta. Nu puteam s� nu vin. Taraditia familiei. De ce povestesc? Dup� plecarea unui om care mi-ar fi fost ca un tata� este totusi macar un respect. M-a ajutat și a avut grija de mine ca pe propriul lor fiu. Voiam s� continuui dup� ziua de m�ine cu tot ce afost.Și um a fost cu el inainte. Dar dac� nu doriți , o s� scriu doar pentru mine.

Daca te deranjeaza fumul de tamaie...nu e semn bun.

De la: zorro56, la data 2013-10-08 20:25:54Germania �i Rusia someaz� Rom�nia s� recunoasc� Pactul Ribbentrop-Molotov, spune - Adev�rul!
Urma�ul Angelei Merkel a venit la Bucure�ti cu un mesaj special: rom�ni, v� rug�m s� face�i pe plac prietenei noastre comerciale Rusia, �i s� semna�i tratatul de frontier� cu Republica Moldova. Cum spuneam și eu odat�: dac� �n trecut ne atacau dușmanii la hotare, iar noi ieșeam cu mic cu mare cu topoare, furci, iar ei cu automate și tancuri și ne cucereau, acu ne cuceresc politic. Ne roag� frumos...Numai șantajiști peste tot! De ar venii sf�rșitul mai repede ca s� fac� cur�țenie general�, printre cei care merit�.

Toate interesele discutate in particular sau mai pe fata fara acordul partilor interesate direct, cad in viitor.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: Black_Friday_, la data 2013-10-09 22:30:31

De la: zorro56, la data 2013-10-09 22:03:08

De la: Black_Friday_, la data 2013-10-09 21:42:42

De la: zorro56, la data 2013-10-09 21:23:04Și iat� dup� 87 de ani de la naștere �n �26, se stinge acela ce a fost Negru Gheorghe, la varsta de 87 de ani cum�trul fic�-mii El a fost cu ideea de ai pune numele de Gherghina.... Este unul din cei mai vechi prieteni cu care aș spune c� am copil�rit, care a fost pentru mine ca și un tat�. Și poate ar fi fost , dac� ... �moprejur�rile i-ar fi permis. �l cunosc de c�nd implinisem 15 ani și la trei luni de la moasrtea mamei. M�ine are loc inmormantarea la 12. Dup� aproape 6 luni de la operație de șpld, face accident vascular cu paralizie parțial� dreapta. Dup� care timp de aproape trei s�pt�m�ni a stat �n com�. Nu s-a mai trezit. Azi am fost la �cin� M� uitam la el și parc� nu-mi credeam ochilor, c� totuși ne-a p�r�sit. Privindu-l m-a n�p�dit amintirile. Parc� verdeam aievea filmul vioeții mele cu el al�turi, care �n limita posiibilit�ților , mi-a fost aproape, ajut�ndu-m� continuu. ...Nu a f�cut diferenț� dintre mine și b�iatul lui, cu care m-am �mprietenit �nc� de c�nd l-am v�zut. La școala 28. Uit�ndu-m� la el m-au n�p�dit toate sentimentele și amintirile. Ochii �ncepur� s� se �nțețoșeze, din cauza lacrimilor. ... to be continued...

Si ai sa oficiezi slujba de inmormantare? Sau poate o sa o oficieze vreun extraterestru, ca doar niste oameni atat de destupati la minte nu se duc la biserica sa caste gura la popi....

Ce sa zic, Dumnezeu sa-l ierte, sau poate preferi vreum extraterestru?

Dar pina la urma, de ce trebuia sa povestesti asta?

Atat cat traditia o cere, ne supunem orbeste la ceremoniiile lor. Poate dupa ani cand or mai veni al�te timpuri, o fi altfel. Dar mai trebuie sa treaca vreo 50 de ani. La urma urmei sunt niste �extraterestri la figurat. Daca ar fi dupa mine m-as fi limitata la ceva mai simplu, f�r�r miros de tam�ie, cu care ne-a inv�lui popa, c� m-am dus repede la uș� , de era s� lesin din cauza asta. Nu puteam s� nu vin. Taraditia familiei. De ce povestesc? Dup� plecarea unui om care mi-ar fi fost ca un tata� este totusi macar un respect. M-a ajutat și a avut grija de mine ca pe propriul lor fiu. Voiam s� continuui dup� ziua de m�ine cu tot ce afost.Și um a fost cu el inainte. Dar dac� nu doriți , o s� scriu doar pentru mine.

Daca te deranjeaza fumul de tamaie...nu e semn bun.

Mie imi place mirosul de rasinoase f mult si de tamiie.
Cind nu-ti place mirosul de tamiie, e de la ceva infectios in corp. Ceva cronic.
Iar tamiia ar face bine.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: _2148_, la data 2013-10-07 21:19:58

De la: zorro56, la data 2013-10-07 21:05:23 Și apropo de credinț�. Urm�rind la ProTV emisiunea lui M�ruț�, am v�zut p�rerea și sfatul celor dou� artiste de teatru. 40 de evanghelii? Poți s� faci si 40000 de evanghelii! O falie sau o alunecare de teren și mai mult un cutremur, nu �l poți opri cu o rug�ciune. E ca și cum ai sc�pa un pahar jos, și te-ai uita la el neputincios cum se sparge. Trebuie s� termin�m odat� pentu totdeauna, cu asemenea forme de dialoguri, spre bucuria popilor. Nici ei, nici Dumnezeu, nu mai poate �ndrepta tot r�ul pe care ni le-am f�cut singuri. Ne facem numai speranțe și iluzii �n toate. Credeți �n voi și v� va fi mult mai bine.

Sa traiesti nea' Zorro , sper sa citeasca cine trebuie !

Nu poti opri un cutremur sau o alunecare de teren, dar poti fi avertizat din timp, autoavertizat, si sa cunosti cauzele intrinseci ale fenomenelor.
Daca vrei, daca nu, nu le baga nimeni cu forta in constiinta omului aceste explicatii ce vin din interior.
Cum vin?
Asta trebuie sa o afle fiecare.
Interesant cind esti avertizat ca vine cutremur, si nu poti spune altora ca esti luat de nebun.
Ii lasi sa afle ....dupa.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2013-10-10 01:43:55

De la: Black_Friday_, la data 2013-10-09 22:30:31

De la: zorro56, la data 2013-10-09 22:03:08

De la: Black_Friday_, la data 2013-10-09 21:42:42

De la: zorro56, la data 2013-10-09 21:23:04Și iat� dup� 87 de ani de la naștere �n �26, se stinge acela ce a fost Negru Gheorghe, la varsta de 87 de ani cum�trul fic�-mii El a fost cu ideea de ai pune numele de Gherghina.... Este unul din cei mai vechi prieteni cu care aș spune c� am copil�rit, care a fost pentru mine ca și un tat�. Și poate ar fi fost , dac� ... �moprejur�rile i-ar fi permis. �l cunosc de c�nd implinisem 15 ani și la trei luni de la moasrtea mamei. M�ine are loc inmormantarea la 12. Dup� aproape 6 luni de la operație de șpld, face accident vascular cu paralizie parțial� dreapta. Dup� care timp de aproape trei s�pt�m�ni a stat �n com�. Nu s-a mai trezit. Azi am fost la �cin� M� uitam la el și parc� nu-mi credeam ochilor, c� totuși ne-a p�r�sit. Privindu-l m-a n�p�dit amintirile. Parc� verdeam aievea filmul vioeții mele cu el al�turi, care �n limita posiibilit�ților , mi-a fost aproape, ajut�ndu-m� continuu. ...Nu a f�cut diferenț� dintre mine și b�iatul lui, cu care m-am �mprietenit �nc� de c�nd l-am v�zut. La școala 28. Uit�ndu-m� la el m-au n�p�dit toate sentimentele și amintirile. Ochii �ncepur� s� se �nțețoșeze, din cauza lacrimilor. ... to be continued...

Si ai sa oficiezi slujba de inmormantare? Sau poate o sa o oficieze vreun extraterestru, ca doar niste oameni atat de destupati la minte nu se duc la biserica sa caste gura la popi....

Ce sa zic, Dumnezeu sa-l ierte, sau poate preferi vreum extraterestru?

Dar pina la urma, de ce trebuia sa povestesti asta?

Atat cat traditia o cere, ne supunem orbeste la ceremoniiile lor. Poate dupa ani cand or mai veni al�te timpuri, o fi altfel. Dar mai trebuie sa treaca vreo 50 de ani. La urma urmei sunt niste �extraterestri la figurat. Daca ar fi dupa mine m-as fi limitata la ceva mai simplu, f�r�r miros de tam�ie, cu care ne-a inv�lui popa, c� m-am dus repede la uș� , de era s� lesin din cauza asta. Nu puteam s� nu vin. Taraditia familiei. De ce povestesc? Dup� plecarea unui om care mi-ar fi fost ca un tata� este totusi macar un respect. M-a ajutat și a avut grija de mine ca pe propriul lor fiu. Voiam s� continuui dup� ziua de m�ine cu tot ce afost.Și um a fost cu el inainte. Dar dac� nu doriți , o s� scriu doar pentru mine.

Daca te deranjeaza fumul de tamaie...nu e semn bun.

Mie imi place mirosul de rasinoase f mult si de tamiie.
Cind nu-ti place mirosul de tamiie, e de la ceva infectios in corp. Ceva cronic.
Iar tamiia ar face bine.

O fi de la rinichi?... POI ATUNCI SA NE TRATAM CU TAMAIE.!
Nu stiu ce contine tamaia asta a popilor, ca numai a rasiinoase nu miroase. Nu mai e aia de altadat de pe copaci...Asta te ameteste teribil... iti zdruncina creierii si clopoteii linca - linca....teribil ma mai zdruncinat...

Cum �mi propusem din start de ieri, s� descriu evenimentele ce au precedat inmorm�ntarea precum și adunarea de pomenire, chiar dac� la unii nu ar fi pe plac, am s�-mi calc pe inim� și am s� v� imprt�șesc umilele mele observații din timpul acelor ceremonii și nu numai. Și asta pentru c�, zic eu, mi s-au p�rut interesante și de interes public. Dar iat� cum a decurs povestea:
Dup� ce am p�rasit impreun� cu familia lor capela mortuar� asear�, ne-am indreptat fiecare pe la casele noastre. Ei au ajuns repede acas� , c� st�teau la o arunc�tur� de b�ț de biserica Trei Ierarhi, de pe Ovidiu. Eu am mami mers p�n� in stație, trec�nd și pe l�ng� blocul lui, unde și0a dus viața și traiul mulți ani. Asta dup� ce și-a cump�rat apartamentul, unde s-a mutat dup� ce o vreme locuise cu chirie la casele IGLAC, naționalizate de stat. Ajung �n sf�rșit dup� așteptatea mașinii, acas�. R�m�sese stabilit de ei ca a doua zi , la ora 12 s� �nceap� ceremonia inmorm�nt�rii. Așa c� la 10 , 3- am și plecat de-a cas�, cu g�nd s� nu care cumva s� �nt�rzii. Am avut noroc de mașin� , c� a venit totuși relativ repede. Așa c� la 11 și 10, am ajuns și eu iar la capel�. Acolo numai trei persoane pe care le v�zusem și �n ajun, seara trecut� Una din ele fiind și fosta lui pereche d-na Nina, cu care a �mp�rțit și necazuri și bucuri o bun� parte din viaț� dup� mosrtea soției. da ! Ea s-a dus prima. Tot ea a avut grij� o perioad� de aproape doi ani pe c�nd dup� operație a c�zut la pat. C�nd ziceau și ei : �Hop!� a avut atac cerebral. Și așa a r�mas. Mai erau �nc� doi b�rbați , foste cunoștințe de-a lui. Aproape de 12 s-au mai str�ns ceva lume. �n mare parte rude de familie. M� uitam și-mi ziceam: � Uite a fost un mare om, a ajutat pe mult� lume, a fost cel mai cunoscut la PSI Combinat Sidex, și unul din foștii colegi nu au venit, s�-l vad� m�car acu. Bun r�u cum a fost. Ce e drept a fost cam zbir. dar le-a prins bine. Nu le-a vrut r�ul. Așa pretențios și un pic cam milit�ros, i-a ajutat pre mulți...Ce vreți vechea funcție de c�pitan pe o nav� militar� , zeci de ani, și-a spus cuv�ntul. Eu am f�cut armata la marin� și știu cum e. Dar mai ales la el, �n r�ndurile militare. �n fine, la 12 fixc , cu o precizie de ceas elvețian , apare și popa. Deja �l scoaser� din capel�, și-l mutar� �n biseric�. A urmat inevitabila slujb� de aproape juma de or�. La sf�rșit , l-a scos și l-a introdus �n � taxi-ul� mortuar, cum spunea Eugen -fiul:
- Uite c� i-a sosit și taxiul!
Cum s-au schimbat regulile de � plimbare �al mortului pe strad�, p�n� la cimitir, pe care nici eu nu le cunoșteam, Familia a recurs la trei mașini , gen -Maxi Taxi, pe care le-a �nchiriat și ne-a transportat p�n� la cimitirul C�tușa , cu trei escale. De la 12 cum voiau babele, s-a acceptat un compromis de numai trei. Deja c�nd a trecut de Coșbuc, una a și comentat:
- Dar �n Coșbuc nu oprește?
Nu a oprit așa c� am ajuns repede. Dup� fiecare dou� minute pornea mașinile. �n sf�rșit la unu f�r� zece , ajungem la cimitirul C�tușa. Acolo surpriz� mare și mai ales și pentru mine. De cum m-am dat jos din mașin�, am observat o țeav� cred , cam de 4-5 țoli, ce traversa gardul cimitirului la intrare și dup� ce �nconjura cl�direa nou�, disp�rea pe undeva �n�untru. Am crezut c� este un crematoriu, altfel nu-mi explicam grosimea țevii de gaz. De ce așa de groas� Ce debit �i trebuia? Dar surpriz�. Am aflat tot de la alt� bab�, c� era o cantin� acolo. C� se preg�tea m�ncare și pentru s�raci. L�udabil� inițiativ�, de care eu nu aveam habar. 1-0 pentru ei , p�n� acu! �n fine a doua surpriz� a fost c� poarta pe care trebuia s� intre mortul, era ferecat� cu 7 lac�te...Ei glumesc și eu.Noi am ocolit și am �ntrat pe poarta ce d�dea din curtea bisericii �n cea a cimitirului. Deja tinerti �ns�rcinați cu ducerea crucii și a pomului, luaser� un puternic avans. A trebuit cei de la poart� s�-i pondereze. Dup� ce a intrat și mortul �nsoțit de noi și pop�, acesta �ntreab� unde e groap. la care nimeni nu știa s� r�spund�. Se aude un glas mai puțin explicativ?
- �nainte, tot �nainte și la dreapta!
Așa a fost am mers tot �nainte vreo 200 de metri, p�n� aproape de gardul de sud, dup� care am luat-o , adic� gropari printre f�șiile mici dintre morminte, �ngreun�nd foarte mult transportul mortului. Ce lacom� e lumea asta. Lupt� toți pentru un loc. Este �n stare s� puie unul peste altul, numai ca s� prind� și ei un loc. �n fine ajung la cap�tul de sud-vest la marginea gardului. Acolo o lucrare relativ simpl�, cu o bordur� simpl� acoperit� �n parte cu p�m�nt, l�ng� un monument de beton acoperit cu mozaic cenușiu, �și aștepta st�p�nul. A urmat ultima ceremonie a popei, dup� care a urmat �mp�rțirea colacului , colivei și mai ales a celor dou� sticle de doi litrii de vin roșu. dac� cu coliva sau colacul a mei mers, treac� mearg�, vinul in schimb a cucerit mult� lume și babe. C� se �nveseliser� oleac�, lucru recunoscut și de ele la masa care a urmat. Numai masa, c� dansul...
Dac� la vale am f�cut cam cinci minute, la deal lumea a prins vitez� și l-au urcat numai in dou�. La poart� ne așteptau docile cele trei mașini, dar care s-au umplu doar dou�. ne-am urmat drumul la biserica Sf Dpiridon. Acolo m� aștepta o alt� surpriz� pentru mine. Și aici �n curtea bisericii era o dependinț� cu parter și subsol unde era o cantin� pentru s�raci, și amenaj�ri de acest fel. Pomeni! Am r�mas pl�cut impresionat de ordinea de acolo. M�icuțe, imbr�cate in halat alb acoperite tot cu ceva alb �n cap, f�ceau pe chelnerițele. C�nd am �ntrat �n incint�, am fost indrumați de una cam aspr� la vorb�, c� noi aveam rezervat subsolul. Sus aștepta o alt� mas� deja �nc�rcat�, dar care pentru noi era tabu. Chiar unul nu auzise bine și se repezise �n�untru. Dar a fost redirecționat de cea de dinainte la subsol. Acolo ne așteptau dou� r�nduri de mese cu dou� r�nduri de scaune tapisate cu roș. Pe mese se aflau deja aperitivul - Ordeful!. L�ng� farfuri mai erau nelipsitul p�h�rel plin cu rachiu alb, iar l�ng� el mai tronau și pahare, care abia așteptau s� fie folosite. Camera era destul de spațioas� desp�rțit� de un semiperete gros la cap�tul c�reia era o mas� pe care erau �nghesuite colacii , colivele și alte farfurii cu m�vare. Pe total cred c� era loc pentru 50 de persoane. Ce mai, ca la o semi nunt� mai s�r�cuț�. Cum cred c� unii erau ner�bd�tori s� �nceap� a m�nca, dasc�lul care era numai ochi și urechi, s� nu care cumva s� se ating� cineva de m�nacre, a zis scurt poruncitor:
- Așteptați s� vin� p�rintele. Nu v� apucați s� mncați.
- Dar lum�n�rile nu le aprindem? se lament� o alt� bab�.
- Tot c�nd vine p�rintele.
�n sf�rșit apare dup� un minut și p�rintele care ne-a ridicat �n picioare și și-a rostit iar o slujb�. Dup� ce ne-a pus s� mai zicem și tat�l nostru, c� cic� așa e obiceiul, tat� nostru pe care eu �n nemernicia mea , nici acu nu-l știu, ni s-a dat dezlegarea și binecuv�ntarea s� m�nc�m. Ceea ce nu am �nt�rziat s� facem. Ordeful era destul de consistent: Dou� feli de cașcaval de 4mm, t�iat �n triunghiuri cu cuțit ornamental ca la timbre, sau fotografii, apoi trei m�sșine mari cu s�mburi, dou� pifteluțe, mai mici, dou� feli de șunc� , dou� feli de castravete, 7-8 feli de roșii și �lea jum�tate, patru feli de salam de var� și o felie de ardei casimbol decorativ, pe care eu l-am atact și pe �la. Nimic nu am l�sat mai puțin trei feli de salam care mie mi se p�rur� cam grase, și cum eu nu am voie gras...Totuși aș putea spune c� a mers m�ncarea pe g�t , mai bine ca acas�. Dac� acas� m� mai sclifoseam , mai una , mai alta, trebuie s� recunosc c� anturajul și cred c� sfințirea m�nc�rii de pop� a mers la inim�. Eu care nu m�n�nc de obisei mult, dec�nd cu daravelele mele, acu... Urm�torul fel consta dintr-o linguriț� de sm�nt�n� groas� ca la țar�, dou� linguri de m�m�lig�, m�m�ligp� ce eu �n general sunt certat demult cu ea, sase s�rm�luțe, care au alunecat și ele pe g�t ajutate și de un g�t de șpriț. Eu și așa nu am voie s� beau. Dar aici a mers. Era s�-mi cad� fața , c�nd am v�zut c� vine și felul trei. O pulp�de pui, foarte fraged�, cald�, cu o lingur� dou� de pilaf, și garnitur� de salat� de varz� crud� alb� garnisit� cu morcov ras. Ce vreți insist pe aceste detalii , pentru c� eu sunt adeptul buc�t�riei și a preparatelor culinare. Dup� ce m-am luptat cu toate felurile, care m-am mirat și eu cum am reușit s� le devor, a urmat și desertul Colov� cu o bomboan� de fondant�, cu o felie de colac. Ei asta mi-a pus capac. Jumate am dus-o acas� la copii. M-am g�ndit și la ei. dar Doina lui Eugen, nora, , mi-a umplut sacoșa cu vreo sase colaci și alte lucruri date de poman�. C� zicea ea:
- Ia Marinic� de aici c� s� duci la copii...
Dup� care a str�ns și alți colaci de la alte scaune goale, și le-a �mp�rțit la alții care au mai dorit. Apoi ne-am luat r�mas bun și am plecat fiecare pe la casele lui. Ei vedeți , dac� nu mergeam la aceast� poman�, nu știam c� popii mai fac și treburi bune. S-au mai ridicat �n ochii mei. Au mai luat c�teva bile albe. Dar asta nu ar trebui ca s�-i fac� s�-și ia lumea �n cap. Nu ! Trebuie s� mai scape și de propriile usc�turi din gr�dina lor. Și problema reducerii pretențiilor b�nești, și alte reguli la care eu nu le v�d rostul. Și mai ales la cei morți. Dac� o fac și pe asta mai primesc de la mine și alte bile albe. Deci dac� se vrea se poate! Eu din p�cate dac� nu prea am mai ieșit ani de zile din cas�, din cauza picioarelor, nu prea am mai fost la curent cu modific�rile lor.

Am uitat si de cafea!...Total 50 mil....???
fara[ pop[. Asta am uitat s[ o intreb...

Azi c�nd m-am dus dimineaț� la buc�t�rie, cu g�ndul de a m�nca, nu mic� mi-a fost mirarea c�nd, intr�nd pe uș�, era liniște. Ceea ce nu se �nt�mpla deobicei. M� uit la g�inele mele. Or fi bolnave, sau ce or avea ? M� pun pe scaun, nici o mișcare! �mi �nc�lzesc ceaiul , �mi aduc cele din frigider, le pun pe mas� și m� așez �n așteptarea ceaiului. Ele nimic!
- Ce aveți sunteți bolnavi? Cum de nu m� mai �nt�mpinați ca �ntoTdeauna?
- Aștept�m s� �ncepi tu masa!. Noi f�r� tine nu m�nc�m!
- Ai las-o! fac eu, neștiind ce s� cred despre ele.
- Da de c�nd m� așteptați voi pe mine s� m�n�nc?
- Uite de azi, spune pornit el. Și �ncepu un cor de triluri și biz-biz-uri, c� �mi str�pungeau urechile.
- Ei gata am �nțeles! Voi chiar nu v� e mil� de urechile mele. Gata ! Ajunge! Așteptați c� acu e gata ceaiul. Dar prins �n vorb�, uitai de ceai, care se op�rise nițel. Așa c� dup� ce-l dișertai �n can�, mai așteptai o ț�r�. Dar faptul nu trecu neobservat de ele.
- Hai ce faci nu �ncepi?
- Așteptați, c� cu ochii la voi am uitat de el, și-m op�rește g�tul...
- Apoi cu tine...se zburli ea.
- Hai s� m�nc�m drag�, c� dup� �sta r�m�nem fl�m�nzi.
- Barem de am avea, ce ?
Da ce nu mai aveți? Iar ați terminat meiul? Hai c� v� pui altul acu, p�n� se mai r�cește ceaiul.
- Da ce voi de �sta m�ncați?
- Hmmm... m�nc�m și noi ce putem, c�nd putem, c�t putem...numai s� fie. S� avem ce ?
- Greu de voi! Noi credeam c� numai noi o ducem r�u! Dar v�d c�...
- Hai las� nu ne mai duce tu grija noastr�, spun eu �ntorc�ndu-m� cu suportul de ap�. Ad�p�toarea, cum am botezat-o eu. Binențeles c� lucrarea mea a fost primit� cu un cor de aplauze. Le scot t�vile și le sp�l. Apoi le pun meiul. �i v�d c� se uit� �ntr-un ochi pe r�nd la mine
- Hei ce e ? Hai c� v-am pus! La mas�!
Stau o clip� apoi ea coboar� s� tatoneaz� terenul. Apoi primind aprobarea lui se pune pe m�ncat cu o vitez� c� m-a speriat. Dup� c�teva c�ntece coboar� și el ca s�-i țin� de ur�t. El m�nca și nu prea. Alegea cu grij� boable de mei. Parc� le selecta.
- Hai m�n�nc�-le pe toate, c� tot aia e p�n� disear�.
- So crezi tu! P�n� disear�? Da vrei s� ne pui la siluiet�?
- Poi n-ar strica... zic eu uit�ndu-m� cu sub�nțeles la ea. Dar ea se face c� nu a �nțeles aluzia și �și vede liniștit� de treab�.
- Ai auzit drag�... vrea s�-ți lași siluiet�...
Dar nici lui nu-i r�spunse. Era ocupat�.
�ntre timp ceaiul meu se mai r�ci, și m� apucai și eu de el. Dup� ce termin �i p�r�sesc, �ntr-un cor de proteste, de parc� �i omoram. Voiau s� m�m�nce cu mine. Dup� ce termin de m�ncat s�rir� sus și �și aranjar� iar penele. El din c�nd �n c�nd o tot ciupea și pe ea de pene. Și nu se l�s� p�n� nu-i smulse ei, o pan� de la fund, adic� din coad�. Ceea ce st�rni protestele ei, și �l fug�ri și pe el prin cușc�, țip�nd:
- Ei ce ai cu coada mea ? Vezi-ți de coada ta!
- Ei Sorine! Ce te-a apucat? Las-o pe Ludmila �n pace!
- M� trage iar de coad�, �mi zise ea, aproape pl�ng�nd. Cum o s� mai ies așa cheal� �n lume? Dar el se plimba țanțoș cu pana �n gur�, m�nc�nd f�r� ai da drumul. Dup� ce se plimb� toat� cușca cu pana �n gur�, se l�s� p�gubaș, renunț�nd la ea. Din c�nd �n c�nd �și mai aducea aminte de ea. Și iar defila cu ea prin cușc�.
Ei ce vreți? Minte de g�ini...adic� de zebre...

Cami , ai termionat zacusca? Nu de alta dar sa avem ce m�nca. C� �știa de la Realitatea au zis ca pe 28Nov. vine comeata... Eu o s� m� concentrez s� v�d dac� are dreptate...

Oare c�ți oameni ar trebui s� mai moar� PENTRU ACEAST[ PREACUVIOAS[ ;I AL'I CUVIO;I, C�te victime mai trebuie s� fac� aceste ceremoni inventate de popi și susținute de prostime. O prostime care se �mbat� cu ap� �sfințit� Care crede in tot ce i se spune? care trag mereu n�dejdie de azi pe m�ine? Care nu le-a mai r�mas dec�t speranța. O speranț� deșart�. C�ți oameni trebuie s� se mai pr�p�deasc� s� leșine, ca autorit�țile s� i-a o m�sur�. S� se interzic� asemenea practici inutile. Asta nu e credinț� oameni buni! E �nșel�torie pe faț� , cu acte �n regul�. O �nșel�torie de care preafericiții profit�, rotuțindu-și veniturile. Ați v�zut la o asemenea adunare popii c�știg� cel puțin 4 milioane de Euro, dac� nu și mai mult. Cine contabilizeaz� acești bani? C�t din acești bani iliciți, merg și la stat. De alfel țip�m �n gura mare c� suntem s�raci, avem pensii mici, dar le mai dați și popilor, de unde nu aveți. Nu e destul c� ne jupoaie statul. Și v� �ntreb pentru ce ? Pentru un loc mai �n faț� la poarta raiului, unde visați s� ajungeți? Oare c�nd o s� se deștepte acest popor, s� nu mai cread� �n basme? M� apuc� disperarea c�nd v�d at�ta prostie, sub paravanul așa zisei credințe.O credinț� prost �nțeleas�! Himere oameni buni! Dup� moarte r�splat� nu v� așteapt�. Faceți ca m�car �n ast� viaț� s� fiți deștepți , drepți și s� tr�iți ca frații. Nu pup�nd oase f�r� nici un sf�nt , crez�nd �ntr-o lume mai bun�. Lumea ne-o facem noi mai bun� dac� vrem! Spuneți c� v� rugați pentru s�n�tate? De acord! O puteți face și acas� �ntre patru pereți, f�r� a mai face at�ta drum, a v� �nghesui ca disperații, s� muriți pe acolo , - și pentru ce ? pentru o s�rm�luț�? O puteți avea și pe asta, tot acas�, f�r� a mai bate at�ta drum, f�r� a mai risipi bani �n st�nga și �n dreapta f�r� nici un temei, spre desf�tarea și bucuria popilor. F�r� a v� periclita s�n�tatea! �n acest fel le dați ap� la moar�. Oare statul �sta e așa de orb și surd la tot ce se petrece sub nasul lor, ne�ntervenind, și interzic�nd aceste obiceiuri proaste, care zic ei c� sunt tradiții. Niște tradiții care nu-și mai au rost aziși nu mai au nici un haz.

De la: zorro56, la data 2013-10-13 10:01:39 Oare c�ți oameni ar trebui s� mai moar� PENTRU ACEAST[ PREACUVIOAS[ ;I AL'I CUVIO;I, C�te victime mai trebuie s� fac� aceste ceremoni inventate de popi și susținute de prostime. O prostime care se �mbat� cu ap� �sfințit� Care crede in tot ce i se spune? care trag mereu n�dejdie de azi pe m�ine? Care nu le-a mai r�mas dec�t speranța. O speranț� deșart�. C�ți oameni trebuie s� se mai pr�p�deasc� s� leșine, ca autorit�țile s� i-a o m�sur�. S� se interzic� asemenea practici inutile. Asta nu e credinț� oameni buni! E �nșel�torie pe faț� , cu acte �n regul�. O �nșel�torie de care preafericiții profit�, rotuțindu-și veniturile. Ați v�zut la o asemenea adunare popii c�știg� cel puțin 4 milioane de Euro, dac� nu și mai mult. Cine contabilizeaz� acești bani? C�t din acești bani iliciți, merg și la stat. De alfel țip�m �n gura mare c� suntem s�raci, avem pensii mici, dar le mai dați și popilor, de unde nu aveți. Nu e destul c� ne jupoaie statul. Și v� �ntreb pentru ce ? Pentru un loc mai �n faț� la poarta raiului, unde visați s� ajungeți? Oare c�nd o s� se deștepte acest popor, s� nu mai cread� �n basme? M� apuc� disperarea c�nd v�d at�ta prostie, sub paravanul așa zisei credințe.O credinț� prost �nțeleas�! Himere oameni buni! Dup� moarte r�splat� nu v� așteapt�. Faceți ca m�car �n ast� viaț� s� fiți deștepți , drepți și s� tr�iți ca frații. Nu pup�nd oase f�r� nici un sf�nt , crez�nd �ntr-o lume mai bun�. Lumea ne-o facem noi mai bun� dac� vrem! Spuneți c� v� rugați pentru s�n�tate? De acord! O puteți face și acas� �ntre patru pereți, f�r� a mai face at�ta drum, a v� �nghesui ca disperații, s� muriți pe acolo , - și pentru ce ? pentru o s�rm�luț�? O puteți avea și pe asta, tot acas�, f�r� a mai bate at�ta drum, f�r� a mai risipi bani �n st�nga și �n dreapta f�r� nici un temei, spre desf�tarea și bucuria popilor. F�r� a v� periclita s�n�tatea! �n acest fel le dați ap� la moar�. Oare statul �sta e așa de orb și surd la tot ce se petrece sub nasul lor, ne�ntervenind, și interzic�nd aceste obiceiuri proaste, care zic ei c� sunt tradiții. Niște tradiții care nu-și mai au rost aziși nu mai au nici un haz.

Daca le ceri sa iasa in strada pentru drepturile lor , pentru viitorul copiilor lor ,pentru a le cere socoteala politicienilor , nici ca se clinteste vr'unul , incep sa-i doara salele , alea , alea ...
In schimb , se calca in picioare sa contribuie la bugetul popilor .

O S� VIN� ȘI ZIUA ACEEA , C�ND OAMENII SE VOR MAI ȘI DEȘTEPTA. DAR S-AR PUTEA S� FIE PREA T�RZIU.C� NU OR S� MAI AIB� PENTRU CE LUPTA...

CAMYY! CE FACI?...DAR MAI BINE NU TE MAI CHEM ... C� PRESIMT C� O S� I-AU B�TAIE...

De la: zorro56, la data 2013-10-13 11:38:39O S� VIN� ȘI ZIUA ACEEA , C�ND OAMENII SE VOR MAI ȘI DEȘTEPTA. DAR S-AR PUTEA S� FIE PREA T�RZIU.C� NU OR S� MAI AIB� PENTRU CE LUPTA...

CAMYY! CE FACI?...DAR MAI BINE NU TE MAI CHEM ... C� PRESIMT C� O S� I-AU B�TAIE...

aici sunt!


Stii pentru ce-i asta, da?

Altfel, ce sa-ti povestesc, am mult de invatat ca am schimbat serviciul si trebuie sa parcurg o etapa ca sa ajung iar sigura pe ceea ce fac.
Oamenii nu cred sa mai iasa la lupta pentru ei, pentru ca n-au alternativa. Daca pica guvernul, sau presedintele sau toti...ce? ce va fi bine pentru cetateni?
Omul da din umeri necajit si se uita in jur, din ce sa-si castige si el painea.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

Nea Marine, de ce te f...grija pentru ce fac altii? Daca eu vreau sa ma duc, sa stau la coada si sa-mi rup hainele de pe mine, pentru o sticla de agheazma. pentru un bilet la un meci de fotbal....sau ca sa intru la un concert al vreunei trupe rock, care este problema ta? Din cauza asta nu poti sa dormi tu? Ai o problema existentiala pe chestia asta? Te strange cumva basca de la asa ceva?

Mie personal mi se rupe de matale si de prostiile cu gaini, extraterestri sau alte basini de cuc pe care le emani pe forum, asa ca nu vad de ce te stofoci matale pentru ce fac altii! Nu ma deranjeaza decat moda pe care o observ la din ce in ce mai multi mascarici, sa se sparga in figuri aratandu-i pe altii ca sunt prosti.

Crezi ca asta te face mai destept? Sau poate te simti bine, crezand ca daca sunt multi prosti de care razi tu, tu esti mai sus cotat in ceea ce priveste inteligenta? Nu prea e asa! Orice om, cat de destept ar fi el, face si prostii, sau spune si gogomanii.

De exemplu, de multe ori te exprimi agramat. Am tacut din gura si am inteles ca nimeni nu este perfect si nu trebuie sa avem pretentia ca toti oamenii sa fie la fel de educati. Unii dintre ei poate au vrut sa invete, dar nu au avut posibilitatea sa o faca. Am luat in considerare ce are omul de spus, nu felul in care scrie. Dar cand vad capra raioasa cu coada pe sus...nu mai pot nene sa tac. Ma revolta nemernicia unora care se pretind oameni, dar care se straduiesc atat de tare sa-i calce pe alti oameni in picioare si sa le impuna cu forta ceea ce ei cred.

Nu se poate asta! Vii tu sa imi dai lectii daca e bine sa cred in Dumnezeu? Pai cine esti tu mai nea Marine? Cum sa judec eu cu mintea ta, aia care concepe planuri de combatere a cutremurelor prin foraje la 5000 de metri adancime si umplerea golurilor din pamant cu nisip?!!! Cata minte trebuie sa ai ca sa torni o asemenea enormitate?

Daca tu vrei sa crezi in dracu' cocotat pe lampa, sa fii sanatos sa crezi in el, la fel, daca vrei sa crezi in electroni, protoni sau mama fizicii cuantice, da-i bataie...atata timp cat nu ma deranjezi pe mine. Eu nu iti bag religia mea pe gat, nu iti cer nimic, dar nu accept sa va tot vad dand ochii peste cap, maimutarindu-va cu inteligenta voastra gaunoasa si jignind in stanga si in dreapta!

Bine nea Black. Aveti dreptate Cine sunt eu sa va dau lectii ? Oamenii sunt liberi sa faca ce vor muschii lor. Si numai cand dau cu capul de sus, atunci vad ca nu e bine. In general ei nu vor sa recunoasca ce zic altii ca sunt orgoliosi. Imi cer scuze ca am zis de prostime. Dar avea dreptate Lapusneanu> prosti dar multi!. Nu o sa mai zic nimic. Niciodata nu m-au inteles oamenii. Au vazut numai partea goala a paharului..Dar de > Dragoste cu forta nu se poate. Nu v-am cerut sa credeti sau sa nu credeti in Dumnezeu, si mai ales cum. Mi-am expus doar parerile. Nu e obligat nimeni sa ma asculte sau sa ma urmeze. Am considerat ca sunt si alte cai , decat ati rupe hainele. Cat priveste nicipul ideea ramane in picioare, cel putin teoretic. Injectat cu presiune ar umple gaurile. Este adevarat ca adancimea e mare, dar...poate descopera alt material. Iar daca povestile mele , pentru umplerea timpului, ca sa mai treaca vremea , nu v-au placut , asta e . Am vrut sa va mai inveselesc o tara. Daca nu am talent si sunt agramat, nu e vina mea. Un bun ramas!. Sanatate ca e mai buna decat toate!

Nea Marin, ce mai face Nina? Mai tii minte cand ii compusesem o poezie Ninei?

''Un bun si sigur prieten e constiinta ta: n-o ucide, ci las-o sa moara odata cu tine.'' � Nicolae Iorga

Nu te amara, Marine.
E normal sa primesti reactii puternice cand vorbesti de lucruri care sunt sfinte pentru altii.
In fond si tu esti deranjat daca se leaga de lucrurile care iti plac tie, deci sunteti chit.
Fiecare e liber sa faca ce ii place, dar e civilizat sa nu ii deranjeze pe cei din jur. Sau daca ii deranjeaza, sa se astepte la discutii.

,,E-un curcubeu deasupra lumii sufletului meu"

De la: _Ingrid, la data 2013-10-13 18:08:11Nu te amara, Marine.
E normal sa primesti reactii puternice cand vorbesti de lucruri care sunt sfinte pentru altii.
In fond si tu esti deranjat daca se leaga de lucrurile care iti plac tie, deci sunteti chit.
Fiecare e liber sa faca ce ii place, dar e civilizat sa nu ii deranjeze pe cei din jur. Sau daca ii deranjeaza, sa se astepte la discutii.

"E normal sa primesti reactii puternice cand vorbesti de lucruri care sunt sfinte pentru altii."

Nu despre asta e vorba Ingrid. Nu ma deranjeaza ca isi spune opinia despre ceva. Nu sunt un fanatic religios si cine vrea sa il injure pe Dumnezeu, este liber din punctul meu de vadere sa o faca, daca atat poate.

Pe mine m-a deranjat cand s-a apucat sa-i catalogheze pe ceilalti prosti pentru credinta lor. Asta este motivul pentru care am reactionat.

De la: Black_Friday_, la data 2013-10-13 19:14:03

De la: _Ingrid, la data 2013-10-13 18:08:11Nu te amara, Marine.
E normal sa primesti reactii puternice cand vorbesti de lucruri care sunt sfinte pentru altii.
In fond si tu esti deranjat daca se leaga de lucrurile care iti plac tie, deci sunteti chit.
Fiecare e liber sa faca ce ii place, dar e civilizat sa nu ii deranjeze pe cei din jur. Sau daca ii deranjeaza, sa se astepte la discutii.

"E normal sa primesti reactii puternice cand vorbesti de lucruri care sunt sfinte pentru altii."

Nu despre asta e vorba Ingrid. Nu ma deranjeaza ca isi spune opinia despre ceva. Nu sunt un fanatic religios si cine vrea sa il injure pe Dumnezeu, este liber din punctul meu de vadere sa o faca, daca atat poate.

Pe mine m-a deranjat cand s-a apucat sa-i catalogheze pe ceilalti prosti pentru credinta lor. Asta este motivul pentru care am reactionat.

Poate nu ai aflat , o femeie a murit calcandu-se cu altii in picioare , la coada moastelor sfintei Paraschiva . Eu cred ca de-aici s-a revoltat nea' Marin !
Pe tine te intereseaza mai mult viata ei , sau mandria IQ-ului pe care l-a purtat sub basma ?

De la: _2148_, la data 2013-10-13 19:40:09

De la: Black_Friday_, la data 2013-10-13 19:14:03

De la: _Ingrid, la data 2013-10-13 18:08:11Nu te amara, Marine.
E normal sa primesti reactii puternice cand vorbesti de lucruri care sunt sfinte pentru altii.
In fond si tu esti deranjat daca se leaga de lucrurile care iti plac tie, deci sunteti chit.
Fiecare e liber sa faca ce ii place, dar e civilizat sa nu ii deranjeze pe cei din jur. Sau daca ii deranjeaza, sa se astepte la discutii.

"E normal sa primesti reactii puternice cand vorbesti de lucruri care sunt sfinte pentru altii."

Nu despre asta e vorba Ingrid. Nu ma deranjeaza ca isi spune opinia despre ceva. Nu sunt un fanatic religios si cine vrea sa il injure pe Dumnezeu, este liber din punctul meu de vadere sa o faca, daca atat poate.

Pe mine m-a deranjat cand s-a apucat sa-i catalogheze pe ceilalti prosti pentru credinta lor. Asta este motivul pentru care am reactionat.

Poate nu ai aflat , o femeie a murit calcandu-se cu altii in picioare , la coada moastelor sfintei Paraschiva . Eu cred ca de-aici s-a revoltat nea' Marin !
Pe tine te intereseaza mai mult viata ei , sau mandria IQ-ului pe care l-a purtat sub basma ?

Discutam despre altceva in cazul asta. Oamenii se calca in picioare si pentru ajutoare sociale, bilete de tratament in statiuni de odihna, plata impozitului in primele zile din ianuarie sau promotii la bormasini. Crezi ca toate astea au legatura cu religia sau cu lipsa de civilizatie?

Dar pentru miile de oameni care mor in accidente de circulatie, tot prostia celor care cred in Dumnezeu este de vina? Ateii nu mor in accidente? Hai sa interzicem automobilele. Cand o sa iesi in strada ca sa ceri asta?

Da a;a e ! Asta m-a revoltat cel mai mult. Biata femeie. si mai ales, c�and am intrat pe facebook am v�zut opinia unei alte persoane , spun�nd c� asa i-a fost soarta sau c� așa avrut Dumnezeu. Și atinci v� �ntreb și eu ca omul agramat ce sunt, de ce C�nd au murit un copil sf�șiat de c�ini , au s�rit toți ca s� fie c�inii omor�ți. Ce ei nu sunt niște suflete nevinovate? dar pentru acea femeie nu i-a durut pe nimeni. Eu nu pot intelege pozitia unora. Se bat in pieptca sunt ultra credincioși și de fapt nu e așa. dar �i indeamna pe altii s� o fac� , pentru bani. Pe mine asta m� sup�ra Și sunt zeci de mii care prefer� s� nu mai aib� ce m�nca m�ine șo s�-și dea toate economiile str�nse poate de ani, pentrtu ce ? Pentru ca ia �nv�țat și pe ei o credința și o traditie falsa? Iar oamenii pun botul. Da recunosc , de acu o s� le spun mai puțini preg�tiți, e mai ortodox. Și asa si stau lucruriel Nu suntem preg�tiți, din mai multe puncte de vedere. Fapt constatat și de matale și nu numai. Eu recunosc. Nimeni nu e perfect. C� doar de aici din necunoastere si fricaa luat finta religia.Si din promisiuni! cat priveste substanta aia , nea Black, ar putea avea in compozitie și lapte de ciment pentru a fi mai fluid. Deși și nisipul este un fluid, care se mai foloseste și la sablare. Pe aceste propriet�ți m� bazez. Ar putea umple unele goluri și le-ar inchide solidific�ndu-se. Și apropo era o tanti la 24 Digi care afirma si ea ca religia nu are ce mai c�uta acu in acest secol. Deci ?...