Poetul mihai eminescu, printre sfinti?

Stia ca i se pregateste ceva

Eminescu este informat si simte ca i se pregateste ceva. |n 28 iunie 1883 se strange latul. Este luat pe sus de politie si bagat cu forta la ospiciu. Sunt incalcate desigur toate normele legale si i se insceneaza unul dintre cele mai murdare procese de defaimare si lichidare civila, la care au participat inclusiv ,,apropiati� interesati prin diferite mijloace. Ziua de 28 iunie 1883 este o zi foarte importanta pentru istoria si politica Romaniei nu doar datorita arestarii lui Eminescu. Exact in aceasta zi, Austro-Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu statul roman timp de 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegrama lui Carol I, prin care Germania ameninta cu razboiul. |n cursul verii, Imperiul Austro-Ungar a executat manevre militare in Ardeal, pentru intimidarea Regatului Romaniei, iar presa maghiara perorase pe tema necesitatii anexarii Valahiei. Imparatul Wilhelm I al Germaniei a transmis de asemenea o scrisoare de amenintari, in care soma Romania sa intre in alianta militara, iar Rusia cerea, de asemenea, satisfactii.

Interzis si internat

Guvernul a desfiintat ,,Societatea Carpatii� chiar la cererea reprezentantului Austro-Ungariei la Bucuresti, baronul Von Mayr, cel care se ocupa cu spionarea lui Eminescu. Odata cu arestarea si internarea la balamuc a lui Eminescu au fost organizate razii si perchezitii ale sediului �Societatii Carpatii� au fost devastate sediile unor societati nationale, au fost expulzate persoane aflate pe lista neagra a Vienei si au fost intentate procese ardelenilor. Exact in aceasta zi trebuia de fapt sa se semneze Tratatul secret de alianta dintre Romania si Tripla Alianta, formata din Austro-Ungaria, Germania si Italia. Tratatul insemna aservirea Romaniei Austro-Ungariei in primul rand, ceea ce excludea revendicarea Ardealului. Bucurestiul era dominat de ardeleni, care, ridicau vocea din ce in ce mai puternic pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile romanilor asupriti de unguri. Eminescu era in centrul acestor manifestari. Tratatul urma sa interzica brusc orice proteste pentru eliberarea Ardealului, iar conditia semnarii tratatului era anihilarea revendicarii Ardealului de la Bucuresti.

Suprimarea incepe de la 33 de ani

�Directiva de sus� s-a aplicat la diferite nivele. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele. Asa-zisele ,,interese de stat� l-au nimicit pe tanarul redactor - potentiala mare figura politica a Romaniei Mari, tocmai in anul cand implinea 33 de ani, varsta jertfei lui Ioan Botezatorul si a lui Iisus. Tratatul a fost semnat pana la urma in septembrie 1883, ceea ce a mutat lupta ardelenilor in Ardeal. Ce urmeaza in anii urmatori este un cosmar - bine regizat, in care rolurile sunt asumate de personajele politice ale vremii. Distrugerea lui Eminescu este deliberata si va duce la moartea sa. Politia i-a sigilat casa, Maiorescu i-a ridicat manuscrisele si toate documentele - cica sa nu fie distruse - depunandu-le la Academie dupa ani buni. Eminescu nu si-a mai vazut niciodata corespondenta, cartile, notele. |n manuscrisele din acei ani, cele care au scapat nedistruse de Maiorescu sunt insemnari derutante, care arata nivelul la care era hotarat sa actioneze Eminescu ca lider al �Societatii Carpatii�. Planurile lui Eminescu vizau contracararea consecintelor unei aliante a Casei Regale din Romania cu lumea germana, proiecte cu adevarat ,,subversive�, mergand pana la o rasturnare a lui Carol. Este usor de inteles ca actiunile sale au fost dejucate prin metodologia tipica �masurilor active� specifice serviciilor secrete de acum dar si de atunci. Nimic nou sub soare pe campul ,,operativ�.

Otravit cu mercur

Se lanseaza zvonul nebuniei inexplicabile, se insista pe activitatea sa poetico-romantica, se inventeaza povestea unei boli venerice. Este apoi otravit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, este batut in cap cu franghia uda, i se fac bai reci in plina iarna, este umilit si zdrobit in toate felurile imaginabile. Nu mai are unde sa scrie, se resemneaza cu situatia sa de condamnat politic si isi asuma destinul - nu fara insa a lupta pana in ultima clipa. |n 1888, Veronica Micle reuseste sa il aduca pe Eminescu la Bucuresti, unde urmeaza o colaborare anonima la cateva ziare si reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemica ce va zgudui guvernul, rupand o coalitie destul de fragila, de altfel, a conservatorilor (care luasera, in fine, puterea) cu liberalii. Repede se afla, insa, ca autorul articolului in chestiune este �bietul Eminescu�. Si tot atat de repede acesta este cautat, gasit si internat din nou la balamuc, in martie 1889. Astfel, Eminescu este scos complet din circuit, iar opera sa politica pusa la index. Defaimarea sa nu a incetat nici astazi, la mai bine de 120 de ani de la uciderea sa. Adevarate campanii continua si azi. I se fac rechizitorii si procese de intentie si denigrat de anti-romani.

Eminescu nu a fost nebun

Abia recent s-a dovedit, prin contributia unor specialisti in medicina legala - cum este Vladimir Belis, fost director al Institutului de Medicina Legala, sau cu aportul doctorului Vuia, ca mitul bolilor sale a fost o intoxicare de cea mai joasa speta.

Punand cap la cap toate dovezile stranse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: �Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, autor a peste 100 de lucrari din domeniul patologiei creierului, sunt cat se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut o dementa paralitica�. Lui Eminescu i s-a facut autopsia in ziua de 16 Iunie 1889, existand un raport depus la Academie, nesemnat insa. Creierul sau, dupa autopsie, s-a constatat ca are 1495 de grame, aproape cat al poetului german Schiller. Iar apoi este ,,uitat� pe fereastra, in soare. Creierul sau era o dovada stanjenitoare a falsitatii teoriei sifilisului � deoarece aceasta boala mananca materia cerebrala. |n manualele de astazi continua prezentarea deformata a adevarului in ce il priveste pe Eminescu. Insa propagarea operatiunii de dezinformare in care cad multi, din necunostinta de cauza, este inceputa de pe vremuri de serviciile secrete al Austro-Ungariei si continuata apoi de dusmanii Romaniei. �}inta� Eminescu inca preocupa diferite cancelarii si �grupuscule elitiste� - in fapt extensii ale unor grupuri de putere care isi perpetueaza misiunea de destructurare a valorilor simbolice ale Romaniei. (Redactia ATAC)
__________________

Societatea Carpatii � serviciul secret roman al Daciei Mari

In 1882, Eminescu participa la fondarea unei organizatii cu caracter conspirativ, inscrisa de fatada ca un ONG de azi � Societatea Carpatii. Societatea isi propunea - conform Statutului, sa sprijine orice,,intreprindere romaneasca�. Se avea insa in vedere situatia romanilor din Imperiul Austro-Ungar. Considerata subversiva de serviciile secrete vieneze, organizatia din care facea parte Eminescu este atent supravegheata. Sunt infiltrati agenti in preajma lui Eminescu, inclusiv in redactie. Manifestarile organizate de �Societatea Carpatii� ingrijorau in mod deosebit reprezentanta diplomatica a Austro-Ungariei in Romania. ,,Societatea Carpatii� era un adevarat partid secret de rezerva, cu zeci de mii de membri, care milita pe fata pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar si alipirea la }ara, dar executa si actiuni conspirative.

Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare si intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformata si manevrata de toate regimurile politice care s-au succedat in Romania. Restabilirea adevarului despre Eminescu este o datorie de onoare a breslei ziaristilor. Ca multi alti ziaristi, Eminescu a intrat in malaxorul aparatului represiv al politiei politice si a devenit o problema si o afacere de Stat.

Cea mai insemnata parte a activitatii sale a fost dedicata gazetariei si politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist - ocupatia sa principala pana la sfarsitul vietii. Debuteaza la Curierul de Iasi apoi, in1877 este redactor la Timpul, din 1880 redactor sef si redactor pe politica pana in1883. In mod brutal, in iunie 1883, munca sa este intrerupta si este introdus cu forta intr-un ospiciu. Politia, sub comanda Puterii de stat, il transforma astfel pe Eminescu intr-unul dintre primii detinuti politici ai statului modern roman. Oricum, este primul ziarist caruia i se pune calus in gura in aceasta maniera dura. Metoda va fi perfectionata sub comunism.

Conservator

Eminescu isi asuma ca pe o profesiune de credinta lupta pentru Romania, amendand atat liberalii cat si conservatorii pentru politica de cedare in interesul marelui capital in chestiuni arzatoare ale timpului. Scria vibrant, scria cu patos dar si cu rigoare, scria cu o forta devastatoare. Maiorescu noteaza - �Eminescu s-a facut simtit de cum a intrat in redactie prin universul de idei al culturii ce acumulase singur, prin logica si verba�. �Stapan pe limba neaosa� si cu o �neobisnuita caldura sufleteasca�, Eminescu insufletea dezbaterea publica si totodata izbea necrutator �iresponsabilitatile factorilor politici, afacerismele, demagogia si logoreea paturii superpuse�. Pe scurt, un ziarist de marca, o voce puternica, un spirit radical si incomod. Mihai Eminescu avea o functie publica foarte importanta ca redactor-sef al ziarului Timpul, care era organ oficial al Partidului Conservator. Maiorescu � la organizarea Partidului Conservator � a aratat clar pozitia lui Eminescu: �Cei 10 capi ai lui, si al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul�.

MULTUMESC!
Asa ceva nu am stiut pina acum.
Este incredibil!

Mytcor
Nu am stiut toate astea!
Tu ai stiut?
Incredibil!
Uite, imi cer iertare, dar in icoana tot nu-l pun!
Lasa-l acolo in istoria neamului, ca e mai bine asa!

A fost Eminescu nebun?

Se �tie deja c� a declara pe cineva nebun �nseamn� a-l izola din punct de vedere social �i a-i afecta credibilitatea. Cu at�t mai mult �n trecut, dar �i �n prezent, aceast� tar� a nebuniei, era aruncat� asupra celor ce se dovedeau a fi persoane incomode. De�i Eminescu a fost �n mod repetat internat �n spitale de psihiatrie, cele scrise de el �n perioada 1883-1889 dovedesc c� autorul textelor respective era o persoan� coerent�, logic�, ce poate fi acuzat� cel mult de opozi�ie fa�� de viziunea majoritar� a acelei epoci �i de demascarea unor realit��i spinoase ale vremii. �n acel moment Eminescu era practic una din vocile cele mai puternice ale luptei pentru unitatea na�ional� �i desprinderea Transilvaniei din influenta Imperiului Austro-Ungar. S-a mers p�n� �ntr-acolo �nc�t multe din manuscrisele sale din acea perioad� au disp�rut f�r� urm� �ntr-o �ncercare nefericit� de a demonstra c� Eminescu era atins de nebunie, deci incapabil s� creeze. Exist� �ns� multe persoane din jurul lui care vorbesc despre un Eminescu activ, coerent �i foarte prolific. Aceasta este deci rolul pe care l-au avut biografii. Pentru c� realitatea de persoana creativ�, cum a fost el de fapt �n acea perioad�, nu corespundea deloc cu imaginea pe care au vrut s� o transmit� mai departe, l-au fabricat pe poetul Eminescu plap�nd, lipsit de voin��, r�t�cit, pierdut �n lumea lui!

�n aceea�i perioad� �n care Eminescu era izolat pe motivul nebuniei, a fost desfiin�at� �i Societatea Carpa�ii din care f�cea parte �i el �i care era una din cele mai puternice organizatii pro-Ardeal. Trebuia tot atunci s� se semneze �i tratatul secret dintre Rom�nia �i Tripla Alianta (Germania, Austro-Ungaria �i Italia), tratat care fusese negociat timp de mai bine de doi ani chiar de c�tre junimi�ti (despre care se �tie c� au fost masoni �i �mpotriva c�rora Eminescu se �ntorsese de mult, contrar cu ceea ce afirm� toate manualele de limb� �i literatur� rom�n� �n �ncercarea de a crea legaturi c�t mai str�nse �ntre Eminescu �i Junimea).

Iat� ce scrie Nicolae Georgescu �n cartea "A doua via�� a lui Eminescu" despre contextul politic �n care Eminescu trebuia redus la t�cere: "Schimbul de telegrame secrete, date �n zilele noastre la iveal�, vorbesc de amenin��ri grave: Von Bismarck este gata s� declare r�zboi Rom�niei daca nu se fac urgent retract�ri �i nu se dau asigur�ri ferme c� va intra imediat �n sfera de influen�� a Germaniei �i Austro-Ungariei. Se cere ferm desfiin�area "Societ��ii Carpa�ii", un adev�rat partid secret de rezerv�, cu zeci de mii de membri, care milita pe fa�� �i �n ascuns pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar �i alipirea lui la �ara. Petre Gradi�teanu, autorul unui discurs incediar la Ia�i, pleac�, �mpreun� cu ministrul de externe, D.A. Sturdza, la Viena s� cear� scuze, �n persoan�, �mp�ratului. Mai este expulzat ziaristul Zamfir C. Arbore (prieten cu Eminescu), la cererea Imperiului Rus. Toate acestea - �ntr-o singur� zi, la 28 iunie 1883, c�nd istoria literar� consemneaza sec �i c�derea lui Eminescu!"

Acest an 1883 este �i cel �n care se �ncepe crearea imaginii de poet r�t�cit, nebun, prin volumul de Poesii scos �ntr-o edi�ie de exceptie de Titu Maiorescu �n care sunt publicate 64 de poezii. De ce nu a scos Titu Maiorescu un volum cu articolele jurnalistice ale lui Eminescu, dat fiind faptul c� Eminescu fusese mult mai activ �n acest plan? Iar �n tot acest timp poetul-nu-numai-poet asista neputincios, de�i uneori reac�ioneaz� cu disperare, la trunchierea operei sale artistice. Sunt situa�ii �n care sparge vitrinele unei libr�rii �i arunc� �n noroi c�r�ile ce con�in propriile poezii ca un ultim semn de protest fa�� de nedreptatea la care trebuia s� asiste. Poate ar trebui s� amintim c� �n tot acest complot pentru a-l reduce la t�cere pe cel ce z�d�rnicea planurile politice, a fost acuzat inclusiv de faptul ca acosta femeile pe strad�.

C�teva "conciden�e" numerice bizare

Textul interogatoriului luat lui Eminescu, �n ospiciul din strada Plantelor, la 12 iunie 1889, cu trei zile �nainte ca el s� moar� este de fapt un fals! Acest interogatoriu a avut ca scop punerea sub interdic�ie a lui Eminescu, deci s-a pornit din start de la ideea c� el era bolnav psihic. Cel care face acest interogatoriu este judec�torul cunoscut �i ca Metru Ghi�� (Metru, de la ma�tre, �n francez� semnific� maestru, apelativ al magistra�ilor, dar �i grad francmasonic; amestecul masoneriei �n aceast� chestiune este demonstrat de parolele �i coinciden�ele numerice ce indic� pecetea masonic� pus� pe acest text). Dup� cum s-a demonstrat, acest text a fost prelucrat ulterior �i ceea ce este mai interesant este ca alte acte cum ar fi diagnosticele medicilor lipsesc din dosarul declar�rii oficiale a nebuniei lui Eminescu, ca pentru a l�sa posterit��ii doar mesajul autorilor reali ai �nchiderii �i �n final asasin�rii "poetului" (s-a zvonit c� Eminescu ar fi fost bolnav �i de sifilis �i de acea a fost "tratat" cu mercur!).

- Cum te cheam�?
- Sunt Matei Basarab, am fost r�nit la cap de c�tre Petre Poenaru, milionar, pe care regele l-a pus s� m� �mpu�te cu pu�ca umplut� cu pietre de diamant c�t oul de mare.
- Pentru ce?
- Pentru c� eu fiind mo�tenitorul lui Matei Basarab, regele se temea ca eu s� nu-i iau mo�tenirea.
- Ce-ai de g�nd s� faci c�nd te vei face bine?
- Am s� fac botanic�, zoologie, mineralogie, gramatic� chinezeasca, evreiasc�, italeneasc� �i sanscrit�. �tiu 64 de limbi.
- Cine e Poenaru care te-a lovit?
- Un om bogat care are 48 de mo�ii, 48 de r�uri, 48 de garduri, 48 de case, 48 de sate �i care are 48 de milioane".

De ce Matei Basarab?

Eminescu se consider� continuatorul lui Matei Basarab care luptase �mpotriva fanario�ilor pentru trezirea neamului rom�nesc. El chiar �i propusese �nfiin�area unei societ��i Matei Basarab care, surpriz�, trebuia s� fie construit� dup� modelul francmasoneriei, dar orientat� spre scopuri benefice poporului rom�n, poate despre acest lucru vorbe�te Eminescu c�nd spune c� regele se temea sa nu �i ia mo�tenirea: "O organizare �ntre rom�ni asemenea societ��ii francmasonilor �i iezui�ilor �i a bisericii catolice. Pretutindeni oameni care sa �ie registru de tot sufletul rom�nesc. Cel slab trebuie �ncurajat �i l�udat pentru ca s� devin� bun; trezit� de�ert�ciunea lui, decorat la nevoie, trezite mii de speran�e �n el, �n caz de extrem� nevoie ajutat chiar. S� se simt� c� Societatea Matei Basarab reprezint� o putere enorm�."

De ce Petrea Poenaru?

"Petre sau Petrea Poenaru, con�ine �n numele s�u "pietrei", numele obiectului care a lovit fruntea poetului, �i iara�i pare logic� asocierea. Mai pu�in logic� pare prezen�a fizic� a acestui personaj �n stabilimentul din strada Plantelor: �tim despre el c� era tenor, din familia mare a actorilor, a�adar lume frecventat� de Eminescu. Nu era un str�in, un oarecare, ci �l cunostea pe poet. Poetul pretinde c�-i cunoa�te �i scopul loviturii" (conform Nicolae Georgescu)

Pusca umplut� cu pietre de diamant

�ntr-o balad� popular�, bine cunoscut� lui Eminescu, apare un astfel de motiv: "A plecat la v�natoare/ Sa v�neze c�prioare/ C�prioare n-a v�nat/ �i el singur s-a �mpu�cat/ C-un pistol de diamant/ Cu gloan�e de briliant." Sensul acestei afirma�ii nu poate fi dec�t faptul c� Eminescu se afla �n aceea�i postura cu v�natorul care se v�neaz� singur, prin ideile sale.

De la: radita09_telus_net, la data 2010-02-07 21:29:45MULTUMESC!
Asa ceva nu am stiut pina acum.
Este incredibil!

www.mihai-eminescu.net/adevarul-despre-eminescu/

.....FELICIT�RI ALEHIN !...

Multumesc ... !

De la: radita09_telus_net, la data 2010-02-07 21:29:45MULTUMESC!
Asa ceva nu am stiut pina acum.
Este incredibil!

De la: radita09_telus_net, la data 2010-02-07 21:32:51Mytcor
Nu am stiut toate astea!
Tu ai stiut?
Incredibil!
Uite, imi cer iertare, dar in icoana tot nu-l pun!
Lasa-l acolo in istoria neamului, ca e mai bine asa!

adevaratii sfinti ai neamului romanesc in special si ai omenirii in general,nu sunt in icoane,icoanele sunt facaturi popesti pline de boschetari,analfabeti,betivi si alte scursuri sfinte,jidanesti,bulgaresti,rusesti sau sarbe,spaniole,italiene etc.,sper sa intelegi

toti avem dreptate,toti aveti dreptate,toti stim adevarul,toti stiti adevarul,fiecare are dreptate,fiecare cunoaste adevarul,FIECARE ARE DREPTATEA SI ADEVARUL SAU- TRAIASCA DREPTATEA si ADEVARUL !!! Nu scuipa niciodata in oglinda!!! Intotdeauna poti face mai mult decat ai facut pana acum,niciodata nu e prea tarziu !!! Tot mai multi oameni ne vor binele,d'aia ne merge rau !!! "Orice adevar trece prin 3 faze:mai intai este ridiculizat, apoi trezeste o opozitie violenta,si in sfarsit este acceptat ca fiind evident de la sine"-Avicena. Daca nu stiu ca nu stiu, atunci mi se pare ca stiu. ANUNT UMANITAR :Rog Prostii si Cretinii,sa stea departe de mine !!! �Nu poti sa tratezi ochiul fara sa tii cont de cap, nu poti sa tratezi capul fara sa tii cont de minte si nu poti sa tratezi mintea fara sa tii cont de sufletul si spiritul omului.� (Zamolxe) http://www.youtube.com/watch?v=tNu44XzTnLY Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol. Albert Einstein DACA N-AM AVEA DEFECTE,NU NE-AR FACE PLACERE SA LE VEDEM PE ALE CELORLALTI,TOTI SUNTEM DEFECTI DESI NOI NE VEDEM NUMAI CALITATILE ....Barbatii conduc lumea. Femeile ii conduc pe barbati.....Caracterul fara inteligenta poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza nimic. (CICERO )...Un om singur nu are nici o putere,puterea i-o dau cei care-l sustin...Vorba multa,saracia omului...Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost ...Un snob este un om care a fost educat mai mult decat ii permitea inteligenta.....Este bine sa lasi bautura....insa rau este sa uiti unde ai lasat-o.....

De la: mytcor, la data 2010-02-07 21:22:34

De la: mytcor, la data 2010-02-07 21:02:33

De la: radita09_telus_net, la data 2010-02-07 20:58:13Uite eu ascult! Care este adevarul despre boala si moartea lui Eminescu?
Stau cuminte in banca.
Astept raspunsuri documentate.
Ce am scris mai sus, am invatat in ...SCOALA ROMANEASCA

nu asculta !...dac� citeai pe topic, at�t eu c�t �i Horus �i-am postat ceea ce aveai nevoie pt. a nu face gafe enervante !...

mar� �i cite�te ce-i scris acolo,...clar, Emile ?...

NU A MURIT DE SIFILIS !!!!
Titu Maiorescu care era pe vremea aia ministru al instructiunii publice ..l-a ajutat pe Eminescu (l-a gazduit si la el o perioada..) l-a numit revizor scolar , apoi redactor parca la Junimea ...
Dar...Eminescu spirit liber si caustic tot pubica in diverse reviste pamflete la adresa div. corupti politicieni (era si Maiorecu printre ei ) radea de nevasta lui (spunea ca e analfabeta si grasa...) si atunci Maiorescu a lansat o vorba cum ca e sifilitic si mai mult a aranjat cu niste medici de la Sanatoriul Sutu sa-l interneze (fortat ) acolo ..
De fapt vroia mai mult sa-l compromita ....adica lumea sa nu-l mai ia in serios ..numai ca acolo un nebun adevarat l-a lovit cu o piatra in cap si se spune de-acolo i s-a tras moartea ..
Oricum ii faceau si niste injectii cu mercur (asa se faceau la sifilitici ...) ca sa motiveze ...diagnosticul internariii ...si astea l-au slabit (erau f. toxice ...
La autopsie in creierul lui nu au gasit gome (formatiuni tipice sifilisului tertziar ) ...a declarat Vladimir Belis ..a citit in arhiva ce au consemnat atunci..
Sunt vreo 2 carti aparute despre moartea lui Eminescu

mytcor...i-ai vorbit foarte ur�t lui emil ....si pe nedrept...
tu consideri ca eminescu a fost un geniul...si eu la fel , insa...presupunand ca ar fi fost sifilitic...asta ii diminueaza cu ceva valoarea?
daca ar fi fost...ce daca?

eu nu cred ca a fost ucis si cu toate astea pentru mine eminescu este unul dintre cei mai mari poeti romani...cred sincer ca tot ce se spune despre el (geniul poeziei romanesti , luceafarul poeziei , etc) nu sunt doar vorbe in vant....

dar, uite...dupa pacea de la san stefano rom�nia a trebuit sa cedeze (obligata de rusia) trei judete din judul basarbiei...�n schimb i-a fost oferit� dobrogea....
daca vei citi in ziarul *timpul* ce crede eminescu despre asta te vei speria....poate o sa constati si tu ca alea nu sunt cuvintele unui om normal la cap....loveste cu putere in liberali pe care ii acuza de tradare (de parca aia mai aveau ce sa faca in fata rusiei) . a jignit partidul asta in toate felurile posibile trecand cu multa usurinta peste faptul ca e partidul in timpul caruia s-a realizat independenta tarii....
si acum...eu nu cred ca bratianu s-a razbunat pe el pentru asta....uite..un caz similar a fost in acea epoca cu gheorghe panu , care a scris un articol extrem de jinitor si cu multe injurii la adresa regelui carol (daca il gaseti pe net ai sa vezi in ce hal se vorbea pe atunci...cauta *omul periculos*) si nu a patit nimic...doar a trebuit sa plateasca o amenda....
deci..stai linistit ca nu se practicau pe atunci crimele impotriva opozitiei...(daca s-ar fi practicat , eu cred ca mai degraba bratianu l-ar fi ucis pe titu maiorescu decat pe eminescu)....

De la: mytcor, la data 2010-02-07 21:37:12.....FELICIT�RI ALEHIN !...

pentru ce?...ca spune ca eminescu ar fi fost ucis de masoni?

alehin...tratatul de alinta cu austro-ungaria nu a insemnat nici pe departe aservirea romaniei acestui imperiu...
in situatia politica existenta atunci...tu ai fi preferat o alianta cu prietenii rusi?...
cu foarte putin timp inainte (la independenta) semnasem deja un tratat cu ei in care se specifica clar ca rusia nu va afecta integritatea tarii....tratat pe care nu il respectasera....
mai puteau romanii in situatia asta sa aiba incredere in ei?

De la: ioanna_dark, la data 2010-02-07 22:55:42alehin...tratatul de alinta cu austro-ungaria nu a insemnat nici pe departe aservirea romaniei acestui imperiu...
in situatia politica existenta atunci...tu ai fi preferat o alianta cu prietenii rusi?...
cu foarte putin timp inainte (la independenta) semnasem deja un tratat cu ei in care se specifica clar ca rusia nu va afecta integritatea tarii....tratat pe care nu il respectasera....
mai puteau romanii in situatia asta sa aiba incredere in ei?

Ioana un istoric cu adevarat bun trebuie sa aiba mai multe surse de informare ...tu stii ,, realitatea din cartea ta de istorie scrisa doar de x: . Mai citeste si alte pareri , contextul istoric este unul iar dedesubturile acestui context ..de multe ori se pierd sau se trec la alte surse ...cum s-a intamplat si cu Revolutia din 1989 >:
Eminescu devine ziarist in 1876 si aceasta este meseria pe care o va profesa pana la sfarsitul vietii. Lucreaza la Curierul de Iasi, dupa care ajunge la ziarul Timpul din Bucuresti, publicatie afiliata Partidului Conservator. In anul 1880 devine redactor-sef, iar functia sa ii va permite sa ia atitudine vizavi de miscarile politice care aveau loc in Romania, si care erau departe de a servi interesele romanilor. In doar trei ani, pana in 1883, anul oficial al alienarii sale, Eminescu a reusit �performanta� de a-si face dusmani nu numai interni, ci si internationali. Lucrurile vor merge atat de departe, incat dovezi care ies la suprafata par sa indice atat implicarea in complot atat a celor apropiati, cat si a celor care il sustinusera si ii sprijinisera initial in cariera.

Eminescu s-a aratat foarte vehement si intransigent in ceea ce priveste instrainarea Basarabiei, a politicii interne care urmarea aservirea scopurilor Imperiului Austro-Ungar (printre care renuntarea la Ardeal), dar si chestiunea spinoasa a invaziei evreiesti in Moldova, care a saracit dramatic in doar cativa ani intreaga populatie, in mare parte rurala. Iata de ce Eminescu devenise o problema internationala. In momentul in care va incepe sa atace si conducerea partidului sau si inclusiv pe Maiorescu, acestia vor intelege ca este timpul sa faca ceva pentru a-i astupa gura �slobodulului� Eminescu. In anul 1882, poetul ii marturisea Veronicai Micle: �TIMPUL acesta m-a stricat in realitate cu toata lumea. Sunt un om urat si temut, fara nici un folos�, unul din oamenii cei mai urati din Romania�Naturi ca ale noastre sunt menite sau sa infranga relele sau sa piara, nu sa li se plece lor�.

Eminescu si-a urmat acest crez pana in ultima zi a vietii sale, pentru ca in momentul in care nu a mai putut sa le infranga, a pierit. Celebrele vorbe: �si mai potoliti-l pe Eminescu� au fost rostite de Petre Carp, unul dintre politicienii influenti aflati la conducerea Partidului Conservator. Din cauza fervorii si pasiunii cu care isi sustinea ideile, manat de spiritul sau patriot aflat in neconcordanta cu epoca in care traia, Eminescu se cearta si cu alti membri ai partidului, printre care Zizi Cantacuzino si Lahovari, pe care il apostrofeaza dur chiar in redactia ziarului Timpul. Alte �victime� ale spiritului sau justitiar si critic sunt C.A. Rosetti si I.C. Bratianu.

Ioana uite ca sa nu te mai obosesti sa cauti ...mai citeste (cred ca ai sa intelegi odata ca nu exista niciodata adevarul unic ci fetze ale adevarului dictate de interesul unuia sau altuia :

Mai tarziu, Eminescu avea sa fie implicat in dezvaluirea afacerii Warszawsky, in care intendentul armatei ruse, baronul A.M. Warszawsky a oferit mita pentru a obtine dreptul de a cumpara la preturi mici alimente din Romania si de a le vinde mai departe armatei tariste, la preturi mult mai mari, desigur. Odata cu acest privilegiu a primit si dreptul de a achizitiona care cu boi, folosite pentru transportul marfii. Aceasta afacere a insemant cresterea considerabila a averii baronului si ruinarea taranilor romani din zona, care isi castigau existenta din transportul marfurilor peste Dunare. Dupa ce substraturile acestei afaceri au fost dezvaluite, organele judecatoresti au fost sesizate, insa decizia Tribunalului Ilfov avea sa fie inca o mostra a puterii si a influentei de care se bucurau anumite personae din cercurile sus-puse: �nu este caz a se pune in miscare actiunea publica in contra cuiva.�



Jurnalul lui Titu Maiorescu din acea perioada vine ca o confirmare a problemei care devenise Eminescu: �Grea epoca Eminescu�Articol al lui in chestiunea evreiasca in contra mea�.

In 1882, Eminescu ia parte la infiintarea unei societati secrete, �Societatea Carpatii�, care va atrage atentia marilor puteri europene prin natura conspirativa a discutiilor ce aveau loc la aceste intruniri. Urmarea este una inevitabila. Simtindu-se ameninate de influenta pe care Eminescu o avea ca formator de opine, la comanda Imperiului Austro-Ungar sunt inserate in cadrul grupului iscoade, pe langa faptul ca jurnalistul avea tot timpul pe urmele sale un spion, care trimitea rapoarte regulate asupra activitatilor si discutiilor purtate in cadrul intalnirilor. Scopul principal al acestor reuniuni era sustinerea Ardealului in favoarea dezlipirii de Imperiul Austro-Ungar si alipirea lui de tara. Iata ce continea o parte din raportul pe care ambasadorul austriac la Bucuresti, baronul Mayer, l-a transmis superiorilor sai: �S-a stabilit ca lupta impotriva Austro-Ungariei sa fie continuata�S-a recomandat membrilor cea mai mare prudenta. Eminescu, redactor principal la Timpul, a facut propunerea ca studentii transilvaneni de nationalitate romana, care frecventeaza institutiile de invatamant din Romania pentru a se instrui, sa fie pusi sa actioneze in timpul vacantei in locurile natale pentru a orienta opinia publica in directia unei Dacii Mari�.

Misterioasa boala a lui Eminescu
Aceste lucruri se intamplau in 1882. Brusc, dupa numai un an, Eminescu avea sa innebuneasca. Cum comenta presa vremii evenimentul? �Dl. Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, a innebunit. Dl Paleologu va lua directiunea sus-zisului ziar�'.

Fragmente din jurnalul lui Titu Maiorescu din acea perioada, mentionarea frecventa si in contexte ascunse a numelor doctorilor care s-au ocupat de starea de sanatate a poetului, cat si faptul ca imediat dupa prima internare fortata, atat Maiorescu, cat si alti apropiati au lipsit din tara timp de o luna jumatate, par sa fie tot atatea dovezi care il implica pe Maiorescu in complotul impotriva jurnalistului politic incomod. In mare parte datorita pozitiei pe care o ocupa, dar si a influentei pe care o exercita, Eminescu nu putea disparea brusc. Daca ar fi fost concediat, si-ar fi continuat fara indoiala atacurile prin intermediul paginilor altor publicatii. Cei care se loveau de intrasingenta sa la tot pasul au ales calea cea mai lunga, dar si cea mai sigura, cu atat cu cat era dificil de probat.

28 iunie 1883 este o data fatidica in istoria noastra, in care Romania nu numai ca a pierdut un mare poet si jurnalist (este data la care Eminescu a fost internat prima data), ci si situatia politica a tarii s-a aflat intr-o situatie mai mult decat delicata. In aceasta zi Austro-Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu Romania pentru 24 de ore, timp in care Germania trimitea scrisori de amenintare Romaniei, prin intermediul carora o soma sa intre in alianta militara. In acea zi trebuia sa se semneze un tratat secret intre Austro-Ungaria, Germania, Italia, pe de o parte, si Romania, pe cealalta. Tratatul stipula, printre altele, interzicerea oricaror proteste pentru eliberarea Ardealului, iar una dintre conditii era ca activitatile in acest sens care aveau loc la Bucuresti sa fie interzise. Tratatul, semnat in luna septembrie a anului 1883, a mutat teatrul miscarilor de protest in Ardeal, domeniu care era deja sub dominatia Imperiului Austro-Ungar, si prin urmare, mai usor de controlat. In aceste conditii extrem de delicate s-a produs prima internare a lui Eminescu. Defaimarea marelui poet national incepe aici. Este raspandit zvonul nebuniei lui, a bolii venerice de care suferea si nimeni nu vrea sa isi mai aminteasca despre jurnalistul politic Eminescu. Prin urmare, se simte necesitatea accentuarii laturii creative, romantice si visatoare a personalitatii acestuia, asa cum reiese ea din opera sa poetica.

In realitate, inca de la prima internare, protocolul de examinare si de internare a fost incalcat intru-totul, insa nu cu intentia de a-i face vreun favor. S-a aratat ca diagnosticele puse de anumiti medici erau fanteziste si nu se bazau pe observarea simptomelor, care pareau sa indice altceva. Atat familia, cat si Veronica Micle (foto jos) au fost tinuti departe de Eminescu si neinformati asupra starii acestuia.



Dupa ce i s-a pus diagnosticul nemotivat de sifilis (Eminescu nu manifesta simptomele proprii bolii), si avand in vedere ca la vremea respectiva nu exista un tratament concret impotriva acestei boli, medicii din ospiciu l-au trecut pe un tratament soc pe baza de mercur. Tratamentul i se administra regulat, in ciuda faptului ca era cunoscuta inca de pe atunci toxicitatea acestei substante, chiar si in doze foarte mici. Insa pentru tratamentul lui Eminescu, dozele depaseau cu mult limita permisa. De la prima �imbolnavire� pana la data decesului, viata lui Eminescu a insemnat un du-te vino intre casa si ospicii, dupa bunul plac al puternicilor zilei, in mana carora devenise doar o marioneta. Dupa singurul moment in care a reusit sa publice un alt articol denuntator intr-o gazeta, sub protectia anonimatului, avea sa fie depistat si ridicat, fara a mai fi eliberat. Unul dintre cei mai mari romani avea sa moara �in cea din urma mizerie�, dupa cum anunta sora sa, Harietta.



Dr. N. Tomescu, unul dintre medicii care s-a ocupat de Eminescu noteaza: �Oricum ar fi, sfarsitul total nu parea iminent, caci el se nutrea bine, dormea si puterile se sustineau cu destula vigoare. Un accident insa de mica importanta a agravat starea patologica a cordului si a accelerat moartea� (Eminescu a fost lovit in cap cu o piatra de catre un pacient nebun, care se afla in curte). Si tot acesta noteaza dupa autopsie: �Eminescu n-a fost sifilitic�Adevarata cauza a maladiei lui Eminescu pare a fi surmenajul cerebral, oboseala precoce si intensa a facultatilor sale intelectuale�. In ciuda acestei recunoasteri, mitul fabricat s-a pastrat si s-a perpetuat.

Abia la reanalizarea recenta a autopsiei de catre doctoral Vladimir Belis, specialist in medicina legala, si a doctorului Ovidu Vuia, neuropsihiatru, s-a dovedit ca bolile lui Eminescu nu erau decat simple fabulatii, o modalitate de a acoperi necesitatea suprimarii acestuia. Dupa un studiu care s-a intins pe parcursul catorva ani, dr. Ovidiu Vuia scrie: �Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, autor a peste 100 de lucrari in domeniul patologiei creierului, sunt cat se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut dementa paralitica�. Creierul sau, in greutate de 1490 de grame, �uitat� ulterior la soare avea sa fie dovada falsitatii diagnosticului de sifilis, intrucat aceasta boala consuma materia cerebrala.

In acea trista zi de 15 iunie 1889, Titu Maiorescu avea sa isi noteze in jurnal: �Pe la 6 ore a venit Stemill si Vitzu la mine sa-mi spuna ca astazi pe la 3 ore a murit Eminescu in institutul de alienati al d-rului Sutzu, de o embolie�.

Prin�esa Elisabeta von Wied a venit �n Rom�nia �n 1869, la v�rsta de 26 de ani, pentru a se c�s�tori cu Prin�ul Karl von Hohenzollern, care a guverant sub numele regal de Carol I al Rom�niei. �n acea vreme Principalitatea era sub tutela Imperiului Otoman. Dup� R�zboiul de Independen�� din 1877 �i Tratatul de la Berlin (1878), Rom�nia a fost recunoscut� ca regat �n 1881 �i Elisabeta a devenit prima Regin� a Rom�niei declarat� regat in 188

A f�cut o datorie din a �ncuraja tinerii talenta�i s� studieze prin intermediul unui program de burse. Regina �i-a f�cut un anturaj de arti�ti �n devenire cum ar fi George Enescu sau Elena V�c�rescu �i a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu �i poetul Vasile Alecsandri.

Elisabeta a �tiut �i beneficiul major al turismului �ntr-o �ar� care nu era �nc� �n circuitul turistic interna�ional. A ini�iat �n acest domeniu o campanie vioaie de publicitate pentru a-�i face cunoscut� �n str�in�tate �ara sa adoptiv�. Trenul Orient Express f�cea o halt� la Sinaia �i c�l�torii erau g�zdui�i la castelul regal.

Ca parte a acelea�i campanii, Rom�nia a participat la Expozi�ia Universal� de la Paris �n anii 1867, 1889 �i 1900 cu multe articole lucrate tradi�ional de femei, cum ar fi broderii �i tapi�erii, iar �n 1912, regina a organizat la Berlin expozi�ia Die Frau im Kunst und Beruf (Femeia �n art� �i me�te�uguri).

Talentul s�u lingvistic des�v�r�it, a ajutat-o s� publice diverse opere �n limbile francez�, german� �i englez� sub pseudonimul Carmen Sylva, prin lucr�rile sale f�c�nd cunoscut� �n str�in�tate Rom�nia; astfel a atras aten�ia lui Pierre Loti �i Mark Twain, care evoc�nd-o a spus despre ea: "Acea prin�es� �i poet� german� �nc�nt�toare, adorabil�, �i aduce aminte c� florile codrului �i c�mpiile "
A fost poet� �i prozatoare, o admiratoare sincer� a poetului rom�n Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, �nso�it de o important� sum� de bani dar cuprins de o furie anti dinastic� poetul a refuzat s� ridice premiul. Era o pasionat� cititoare a poemelor sale, dup� cum rezult� dintr-o scrisoare trimis� de Titu Maiorescu lui Eminescu.

Rela�iile dintre Mihai Eminescu �i regele Carol I, erau destul de tensionate dup� ce Mihai Eminescu a folosit, ca s�-l caracterizeze pe rege formula cu valoare derogativ� Carol �ng�duitorul �ntr-un editorial din gazeta conservatoare Timpul.

Publicistul de la ziarul conservator Timpul Mihai Eminescu era adeptul unei monarhii autoritariste, dar Constitu�ia de la 1866 d�dea regelui doar puterile unei monarhii constitu�ionale, m�sur� de precau�ie care urma s� �mpiedice orice nou� tentativ� de dictatur� regal� dup� precedentul istoric al domniei prin�ului p�m�ntean Alexandru Ioan Cuza.

Pseudonimul literar al reginei Elisabeta I a Romaniei era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latin� prin "C�ntecul p�durii". Maiestatea Sa se fotografia �n fa�a ma�inii de scris �i este cunoscut faptul c� �n prima reclam� publicitar� din lume de tip testimonial pentru o companie produc�toare de ma�ini de scris ap�rea chiar regina Rom�niei. Casa regal� a Rom�niei, nefiind prea bogat� (a se vedea celebra poveste privind Coroana de o�el), �i completa veniturile din publicitate!

A fost supranumit� regina scriitoare, a scris poeme, basme, povestiri, romane, lucr�ri cu caracter memorialistic. A tradus din opera lui Pierre Loti. Re�edin�a ei preferat� era Castelul Pele�, unde �i �inea �i biblioteca. A contribuit la completarea veniturile casei regale din Rom�nia, una din cele mai s�race familii domnitoare din Europa �n clipa c�nd principele de Hohenzollern a acceptat tronul ��rii, printr-o serie de reclame tip�rite �n marile ziare europene de tip "testimonial" pentru mai mul�i produc�tori mari de ma�ini de scris.

Elisabeta de Wied (Carmen Sylva) �mpreun� cu so�ul ei, regele Carol IRegina Carmen Sylva �i-a devotat �ntreaga ei via�� des�v�r�irii spirituale, �i carierei de scriitor. A scris �n mai multe limbi, fiind fluent� �i perfect inteligibil� �n german�, francez�, englez� �i rom�n�. Cuno�tea la perfec�ie limba latin� �i limba greac�. A colaborat la scrierea mai multor c�r�i cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Mihai Eminescu. Mite era cumnata lui Titu Maiorescu, �i a devenit eroina principal� a unui roman de dragoste scris de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoas� ca rela�ia cu Veronica Micle. Titu Maiorescu era c�s�torit cu Klara Kremnitz, dar dup� moartea prematur� a acesteia, �n urma unui cancer la s�n �i noteaz� �n Jurnal interesul s�u pentru Mite. Prin intermediul lui Mite Kremnitz, Carmen Sylva l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. �ntr-o scrisoare pe care Titu Maiorescu i-o trimite lui Mihai Eminescu �i care con�inea asigur�ri c� volumul de Poesii �ngrijit de Maiorescu �i publicat �n 1883 la editura Socec, acesta �i transmite poetului c� la curtea de la Castelul Pele� doamnele de curte �i regina �ns�i au �nv��at deja poeziile sale pe de rost!

Iubitoare �i creatoare de art� �i literatur�, era o bun� cunosc�toare �i interpret� de muzic� - canto, pian, org�; avea �n acela�i timp �i calit��i de pictor. Excelent� amfitrioan�, femeie rafinat� �i cult�, Elisabeta creeaz� un salon pentru oamenii de cultur� �n care se g�sesc, printre al�ii, Vasile Alecsandri, Elena V�c�rescu, Mite Kremnitz, Titu Maiorescu. �i admira at�t pe Mihai Eminescu, consider�ndu-l un mare poet romantic, c�t �i pe George Enescu. Pe acesta l-a ajutat �n drumul devenirii sale de mare compozitor, prin construirea l�ng� Castelul Pele� a unei s�li de concerte special conceput� pentru el �i prin d�ruirea unei viori construit� de celebrul lutier italian Amati.

"Azilul orbilor Regina Elisabeta" �n 1909, Regina Elisabeta a �nfiin�at "Azilul orbilor Regina Elisabeta" pe strada Vatra Luminoas� din Bucure�ti, care func�ioneaz� �i �n prezent, acest centru av�nd un liceu pentru cei cu deficien�e vizuale, o postliceal� sanitar� etc. Regele Carol a sprijinit ac�iunea umanitar� a Reginei, adres�ndu-i d-lui Ion I.C. Br�tianu, Pre�edinte al Consiliului de mini�tri, pe 26 noiembrie 1909, o scrisoare prin care dorea ca statul s� se implice �n activit��ile acestui a�ez�m�nt, regele "pun�nd la dispozi�ie suma de 500 000 lei pentru achitarea datoriilor �n fiin�a �i terminarea cl�dirilor trebuincioase". �i Regina a adresat lui Ion I.C. Br�tianu pe 25 noiembrie 1909 o scrisoare �n care scria: "�n via dorin�� de a veni �n ajutorul orbilor, am luat acum c��iva ani ini�iativa de a �nfiin�a un azil menit a le da ad�post statornic deprinndu-i �n acela�i timp la o munc� folositoare.(...) Sunt �ncredin�at� c� acest a�ez�m�nt va r�spunde �i �n viitor menirei sale umanitare �i c� deapururea infirmii se vor bucura �ntr-�nsul de o adevarat� alinare". (sursa:Arhivele Na�ionale ale Rom�niei).

A scris enorm, peste o mie de poezii, nou�zeci de nuvele str�nse �n patru volume antologice, treizeci de opere dramatice �i patru romane. A scris �n limba german�, uneori chiar cu caractere gotice. Opera ei a fost transpus� �n limba rom�n� de Mihai Eminescu, George Co�buc, Mite Kremnitz sau Adrian Maniu.

alehin...nu mi-ai raspuns la intrebare....tu ai fi preferat o alianta cu rusii?
si uite ca acum , dupa ce mi-ai postat articolul asta ..mai adaug inca una....eminescu ce ar fi preferat?...ca eu nu am reusit sa-mi dau seama...
(daca o sa-mi spui ca ar fi preferat ca romania sa declare razboi atat rusiei cat si austro-ungariei pentru a recupera provinciile pierdute ...o sa cred sincer ca era sifilitic si nebun la cap)....

Ioana , ai sa vezi ca Eminescu era un foarte bun observator politic si cunoscator al dedesubturilor politica care stateau la baza unor aliante sau evenimente politice ..Ar fi prea putin sa-ti reduc in cateva vorbe cat de complex si bine intuia pericolul si cat de implicat era ca jurnalist ,, de investigatie (daca pot sa spun asa...)Am sa-ti redau mai jos cum gandea si cat ,si pana unde era implicat si interesat Eminescu ...


Sunt totusi foarte dezamagita ca (poate dintr-un exces de zel (printre atatia,, postaci ,,tu te consideri indreptatita si poate mai ,, autorizata ,, sa emiti judecati de valoare ... dar sa arunci vorbe oribile precum,, sifilitic ,, ...parca e prea mult si acum ma gandesc ca Mytcor avea dreptate ( nu spun uneori .. )

Eu cred ca una e sa spui cuiva (chiar daca e ) persoana cu dizabilitati si alta e HANDICAPAT ...asa cum una e sa spui ca cineva are sifilis (chiar daca avea sfilis tot genial ramane ) si alta e sa spui SIFILITIC ...
Recunoaste acum ai si tu o doza (frustrari :???sml-confused0006: ) se agresivitate verbala cu care iti ,, intepi interlocutorul ....Din partea mea ...esti libera ...dar ...cu EMINESCU ???!!!!


Uite citeste mai jos, cate ceva : (poate aici gasesti un raspuns necoafat ,, la intrebarea ta !!!

Cu privire la Romania, prevalandu-se de angajamentele exprese asumate in anul 1871 de catre puterile europene, cu ocazia Conferintei de la Londra, privind neinterventia in treburile interne ale tarii, Eminescu invoca:

- atitudini ostile ale Rusiei, exprimate in contextul reanexarii Basarabiei, ca reactie la acuzele privind incalcarea Conventiei de la 4 aprilie 1877, prelungirea dreptului de acces in teritoriul national al armatelor sale din Bulgaria, dupa razboiul cu Turcia din 1877 1878, abuzurile militarilor stationati in teritoriu, implicarea in miscarile separatiste din Moldova, solicitarea extradarii revolutionarilor polonezi si rusi, actiunile de intimidare a Romaniei, initiate cu deosebire dupa Tratatul de la Berlin, s.a.;

- pozitii dure ale Austro-Ungariei fata de sprijinirea cauzei romanilor din Transilvania, acordarea de azil conationalilor, inrolarea unora in armata Principatelor, primirea de ofrande, in timpul Razboiului de Independenta, din partea unor organizatii umanitare de dincolo de Carpati, intentii de colonizare a Dobrogei cu emigranti transilvaneni, sustinerea revolutionarilor bulgari si sarbi in lupta lor pentru emancipare nationala, orientarea politico-militara, temporara, spre Rusia, intentii de constituire a unor aliante cu state din zona balcanica, respingerea preocuparilor imperiului de exercitare a controlului pe Dunarea interioara, combaterea instituirii monopolului asupra comertului exterior romanesc, demersurile vizand inlaturarea jurisdictiei consulare s.a.;

- contramasurile adoptate de Turcia fata de Unirea Principatelor, de tentativele ori loviturile de stat din 1864, 1866, 1870, miscarile separatiste din Moldova, aducerea printului strain, extinderea autonomiei, crearea armatei nationale, restructurarea institutionala, dupa model occidental, incheierea de aliante ori tentative in acest sens, baterea monedei nationale, sprijinirea miscarilor de emancipare a bulgarilor, sarbilor si grecilor, incheierea de conventii bilaterale comerciale, de posta, comunicatii si de extradare cu alte state, precum si a Conventiei cu Rusia, declararea independentei de stat etc.;

- reactii de adversitate ale Germaniei, indeosebi sprijinirea interesata, sub diferite pretexte, a Turciei, Austro-Ungariei si Rusiei in satisfacerea unor obiective contrare Romaniei, pentru a-si disimula si consolida interesele in zona, amanarea si conditionarea recunoasterii independentei Romaniei, amenintarea cu interventia militara a Turciei si Austro-Ungariei, pe motivul nerespectarii rezolutiilor Tratatului de la Berlin, cu deosebire a celei privind rascumpararea cailor ferate, construite cu capital german, acceptarea retrocedarii sudului Basarabiei catre Rusia, prin implicarea in negocierile secrete dintre Reichstadt si Budapesta, favorizarea Rusiei si Bulgariei in problema Arab-Tabiei, impunerea schimbarii unor guverne, atragerea Romaniei in coalitii riscante s.a.;

- atitudini contradictorii ori ostile ale Frantei, constand in propunerea facuta de Napoleon al III-lea, in mai multe randuri, Austro-Ungariei privind anexarea Romaniei, amenintarea lui Cuza si Carol cu detronarea si initierea unor actiuni in acest sens, sprijinirea interesata a Austro-Ungariei si Turciei, in detrimentul Romaniei, nerecunoasterea neutralitatii Romaniei in preajma razboiului de independenta, amanarea recunoasterii independentei Romaniei la solicitarea Germaniei, contestarea dreptului Romaniei de a incheia conventii, adoptarea unor atitudini antiromanesti, in special dupa infrangerea din 1870 de catre Germania, agresiuni informationale continue, vizand compromiterea factorilor politici romani in problema revolutionarilor polonezi, bulgari si sarbi ori cu privire la actiunile vizand largirea autonomiei de stat, s.a.

Eminescu era in deplina cunostinta de cauza atunci cand recomanda calcul atent si prudenta in relatiile cu marile puteri, in mod deosebit evitarea recurgerii la politica faptului implinit. Avea in vedere pozitiile dure exprimate anterior fata de surprinderea lor prin acte energice de politica interna si externa. Bismarck, spre exemplu, afectat de manifestarile vizand largirea suveranitatii romanesti ale infaptuitorului Unirii, se exprima astfel:

�Cuza este in mod evident un hot si un conspirator si nu ar trebui sa-l acoperim prin protectia noastra.� 4

La randul sau, consulul general britanic John Green sugera ca Poarta, cu ocazia vizitei lui Cuza la Constantinopol, �sa retina pe acest domn neastamparat si ambitios pe malul Bosforului cand va ajunge acolo�.5

Eminescu cunostea faptul ca printul Napoleon, in 1868, cu ocazia vizitei pe care a intreprins-o in Romania, l-a acuzat din aceleasi considerente pe I.C. Bratianu, reprosandu-i trecutul revolutionar, o pretinsa atitudine rusofila si implicarea in pregatirea unei rascoale balcanice impotriva Turciei:

�Toata lumea stie ca prezidentul Consiliului de Ministri a fost amestecat in conspiratiile contra lui Napoleon al III-lea si multe altele �6

Temerile exprimate de Eminescu in legatura cu amenintarile la adresa securitatii nationale erau resimtite in mediile politice de la Bucuresti: la 1870, Austro-Ungaria convenise cu Turcia ca, in cazul in care Romania declansa lupta pentru independenta si pentru unire, sa permita puterii suzerane ocuparea tarii. In acelasi an, ministrul de Externe austro-ungar, G. Andrassy, i-a comunicat reprezentantului roman la Viena, D.A. Sturdza, faptul ca Rusia, prin intermediul cancelarului rus A. Gorceakov, ameninta Romania cu dezmembrarea si inlaturarea dinastiei in cazul continuarii atitudinii antirusesti.

Evaluand situatia critica existenta, Eminescu reitereaza faptul ca Romania era expusa la doua amenintari majore, externe: �curentul de cotropire politica din partea slavilor� si �cel de cotropire economica din Apus�.

In opinia sa, expansionismul rusesc, pe care il recepta ca fiind conturat in testamentul lui Petru I, avea ca obiectiv de actualitate in zona ajungerea la Marea Adriatica si dobandirea, pe aceasta cale, a puterii maxime in Europa. La baza acestuia s-ar fi aflat un �gol sufletesc�, rezultat al neintrebuintarii, in plan economic, a uriasului potential uman, precum si cultivarea de catre conducatori a sentimentului exagerat al grandorii, dobandite prin cuprinderea geografica si forta. Expansionismul de tip occidental, �curentul de cotropire economica�, il aprecia ca fiind mai periculos, din cauza incapacitatii economice a Romaniei de a-l contracara ori de a-l evita.

In contextul unor dispute sterile intre conservatori si liberali, pe teme de politica agricola Eminescu atrage atentia asupra intereselor germane si austriece de transformare a zonei balcanice in piata de desfacere a produselor proprii si mai ales de exploatare intensa a resurselor locale, prin colonizari.

Reproduce in cuprinsul mai multor editoriale din Timpul extrase din lucrarile unor economisti celebri, precum Friedrich List si Wilhelm Roscher, si articole din presa germana, indeosebi din Berliner Boersen Courier, in scopul sensibilizarii factorilor politici si opiniei publice asupra politicii expansioniste a celor doua imperii, evidentiind motivatiile, masurile preconizate si implicarea guvernelor in acest scop.

Eminescu citeaza pasaje din scrierile de economie politica ale lui W. Roscher, care dezvaluiau masuri de tip colonialist, vizand exploatarea unor �locuri fertile si de tot pustii ale Europei Rasaritene�. Autorul recomanda efectuarea de colonizari �in fosta Polonie, in Ungaria si in acele regiuni ale Turciei, menite de a fi intr-o zi mostenirea Germaniei�, sugerand crearea din timp a conditiilor si garantiilor necesare atragerii celor interesati, in mod deosebit a dreptului de proprietate, libertate personala, comunala, religioasa si de protectie a congenerilor. Ca masura de prevenire a �dezgermanizarii�, trebuia ca populatia autohtona sa nu posede in acelasi grad dezvoltarea politica si sentimentul national.7

Avertizeaza ca Austro-Ungaria recurgea la cele mai diferite practici pentru a-si asigura, in interes propriu, controlul asupra Dunarii si implicit asupra zonei si ca pentru aceasta nu se limita la negocieri secrete cu puterile europene ori la presiuni asupra Turciei si tarilor romane. Invoca cererea adresata Portii de a coloniza Delta cu supusi austrieci, ca urmarind exercitarea unei influente politice preponderente intre Adriatica si Marea Neagra si protejarea intereselor sale comerciale. In context, mentioneaza demersurile initiate prin intermediul unor bancheri din Viena, vizand achizitionarea de terenuri agricole in Dobrogea.

De la: ioanna_dark, la data 2010-02-08 17:29:08alehin...nu mi-ai raspuns la intrebare....tu ai fi preferat o alianta cu rusii?
si uite ca acum , dupa ce mi-ai postat articolul asta ..mai adaug inca una....eminescu ce ar fi preferat?...ca eu nu am reusit sa-mi dau seama...
(daca o sa-mi spui ca ar fi preferat ca romania sa declare razboi atat rusiei cat si austro-ungariei pentru a recupera provinciile pierdute ...o sa cred sincer ca era sifilitic si nebun la cap)....

Uite ca ti-a raspuns Karpov ...sper ca te multumeste raspunsul ..eu ma pregateam sa-ti raspund mai scurt .....

Cum adica nebun la cap???? adica e un fel de ,, bolnav cu nervii capului (un fel de argou e asta ) ar putea cineva sa fie si nebun la C.U.R????

**daca o sa-mi spui ca ar fi preferat ca romania sa declare razboi atat rusiei cat si austro-ungariei pentru a recupera provinciile pierdute ...o sa cred sincer ca era sifilitic si nebun la cap**

se pare ca nu ati inteles bine ce am scris eu aici ...
incercati sa cititi mai multe carti...cititi orice pentru ca lipsa lecturii se simte in cazul vostru...aveti dificultati in a intelegel un text si asta face foarte dificila comunicarea cu cei din jur....

iar daca eminescu dorea amenintarea lui carol I cu detronarea ..da...a fost nebun...nu mai am niciun dubiu...

in rest..nu am inteles mare lucru din ce ati scris (de fapt din ce ati copiat de pe net)....

moneda nationala s-a batut , conventii comerciale si tratate politice chiar s-a incheiat , independenta s-a proclamat si a fost recunoscuta in aproape toata europa....chiar nu inteleg ce mai voia eminescu
si stati linistiti ca guvernarile liberale din epoca moderna au fost unele dintre cele mai prolifice pentru romania....liberalii au facut independenta !!!...iar asta inseamna enorm...



nu pot sa cred ca nu aveti niciun pic de respect pentru liberalii acelor vremuri , care au fost niste genii politice , dar il cinstiti pe eminescu ca om politic.....

pe zi ce trece ma intristez tot mai mult cand vad ca adevaratele valori nu sunt respectate in romania....oamenii valorosi au fost inlocuiti cu niste pseudo-valori (kitschuri) in care oamenii isi gasesc modele....
nu mai aveti niciun pic de respect pentru regele carol I sau I. c. bratianu , dar il cnstiti pe eminescu ca om politic ...nici nu mai stiu cum sa comentez asta... ...sunt fara cuvinte...

da..eminescu e un mare poet....dar eu nu pot respecta politicianul din el ...


sunt curioasa...daca pe regele carol I si pe bratianu ii considerati niste tradatori de tara.....despre regele ferdinand si i.i.c. bratianu ce parere aveti?


Ps:daca tot il considerati pe eminescu asa de patriot...ia spuneti..in razboiul de independenta din 1877 a luptat?

De la: alehin, la data 2010-02-08 19:35:48

De la: ioanna_dark, la data 2010-02-08 17:29:08alehin...nu mi-ai raspuns la intrebare....tu ai fi preferat o alianta cu rusii?
si uite ca acum , dupa ce mi-ai postat articolul asta ..mai adaug inca una....eminescu ce ar fi preferat?...ca eu nu am reusit sa-mi dau seama...
(daca o sa-mi spui ca ar fi preferat ca romania sa declare razboi atat rusiei cat si austro-ungariei pentru a recupera provinciile pierdute ...o sa cred sincer ca era sifilitic si nebun la cap)....

Uite ca ti-a raspuns Karpov ...sper ca te multumeste raspunsul ..eu ma pregateam sa-ti raspund mai scurt .....

Cum adica nebun la cap???? adica e un fel de ,, bolnav cu nervii capului (un fel de argou e asta ) ar putea cineva sa fie si nebun la C.U.R????

expresia exista in limba romana...probabil e un calc dupa limba engleza *off one's head*

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

�n 1877 ambii sunt stabiliti la Bucuresti �i vechea lor amicitie se reia cum se poate vedea �n poemul lui M.Eminescu �Gemenii� :
Iat� un fragment ilustrativ:

�O candel� sub�ire sub bolta cea �nalt�
Lumin� peste regii cei dacici laolalt�,
Care t�ia�i �n marmur cu steme �i hlamide
Se �n�irau �n sal� sub negrele firide,
Iar colo-n fruntea s�lei e-un tron acoperit
C-un negru val de jale, c�ci Sarmis a murit.�



S� nu uit�m c� �n 1881 Eminescu a declarat c� : �n Rom�nia totul trebuie dacizat�, �n perioada �n care N.Densu�ianu �ncepuse s� lucreze la volumul �Dacia preistoric� lucrare �n care alaturi de arheologia material�, disciplin� istoric� riguroas�, el va �ntroduce, pentru prima oar�, �i arheologia spiritual� din multimea de marturii scrise ale antichitatii greco-latine, asociind, probe g�site la mii de ani sau la mii de kilometri distan��.
Marele nostru poet na�ional Mihai Eminescu a �n�eles importan�a istoric� �i contribu�ia inestimabil� a Daciei �i a regilor ei �n evolu�ia societ��ii noastre.

Numele unei ��ri este cartea de vizit� a ��rii respective, este oglinda unic�, prin timp, care-i reflect�, sintetic, imaginea at�t �n interior, c�t �i pe plan mondial. C�nd spunem sau c�nd auzim spun�ndu-se numele unei ��ri, g�ndul ne duce la pozi�ia ei geografic�, la limb�, la istorie, la nivelul de civiliza�ie, la oamenii care locuiesc acea unic� �ar�.
Numele unei ��ri este simbolul distinctiv al acelui teritoriu �i al locuitorilor lui.
O scurt� incursiune �n procesul care, a adus la alegerea cuv�ntului �Rom�nia� ca nume al ��rii noastre este foarte util� pentru a demonstra c� acest nume a fost nu numai neinspirat, dar profund neconcordant cu adevarul istoric. �ara noastr� avea un nume, Dacia, nume cu rezonan�� major� �n lumea antic�, nume cunoscut �i apreciat pe tot cuprinsul Europei. De ce acest istoric nume a fost schimbat cu un altul, str�in de istoria noastr� �i care ne aminte�te de momente dureroase �i umilitoare ale �nainta�ilor? De ce nu a primat ra�iunea? De ce nu a primat m�ndria? De ce nu a primat logica?
Vasile Alecsandri a fost, poate, cea mai proeminent� personalitate din timpul Unirii �i probabil c� ar fi fost ales Domn al Moldovei, dac� nu i-ar fi convins pe to�i cei cinci- zeci de candida�i s� renun�e �i s�-l aleag� pe Ioan Cuza, care era colonel, om practic, bun administrator (fost prefect de Gala�i ), a�a �nc�t colonelul Alexandru Ioan Cuza a fost ales �n unanimitate, �n 5 ianuarie 1859, ca Domn al Moldovei �i, �n 24 ianuarie, �i al Munteniei, tot �n unanimitate. Ca atare, A.I.Cuza a devenit Domn al Principatelor Unite. Ale cui Principate Unite? Ale Daciei? Ale Rom�niei? Ale Moldo-Vlahiei? Numele dat ��rii nu avea... nume! O unire presupune rezultatul combinat a cel pu�in dou� elemente. �n acest caz, cele dou� elemente erau ��rile care s-au unit: Moldova �i Vlahia (Munteania). �n noul nume al ��rii noastre nu ap�rea, �ns�, denumirea niciunei ��ri componente care formase Unirea. Ca atare, Noi devenisem (cel pu�in pentru un timp) Principatele Unite ale... nim�nui!
Normal �i firesc ar fi fost ca numele noii ��ri - formate din unirea a dou� principate - s� fie numele str�vechi �i ilustru al p�m�ntului str�mo�esc, numele �Dacia�.
�i, totu�i, se pare c� Alecsandri �i-a impus punctul de vedere conving�ndu-i (cu ce argumente... nu �tim) �i pe Kog�lniceanu �i grupul acestuia ( pro Dacia) s� accepte noul nume, �Principatele Unite Rum�ne�.
Marile puteri europene au interzis atunci folo�irea termenului de �Principatele Unite Rum�ne�, pe motiv c� Romania (Imperiul Roman de r�s�rit) de la sudul Bulgariei abia disp�ruse. A�a c� ne-am numit �Principatele Unite ale Moldo-Vlahiei�. Dar de ce nu ale Daciei?!
Se �tie c� revolu�ionarii de la 1848, din ambele principate - �n care la loc de frunte erau B�lcescu �i Alecsandri - au avut ca obiectiv principal unirea c�torva provincii ale vechii Dacii - Muntenia, Transilvania �i Moldova - �ntr-un singur stat, cu numele de �Dacia�.
Ideea istoric� de �Dacia� a fost omniprezent� �n spiritul revolu�ionar de atunci. Cu c��iva ani �nainte de revolu�ie (1845- 46- 47 ), Nicolae B�lcescu a scos - �mpreun� cu August Treboniu Laurian - prima revist� istoric� din �ara noastr�, �Magazinul Istoric pentru Dacia�. Mihail Kog�lniceanu, aproximativ �n aceea�i perioad�, a editat revista �Dacia Literar�, revist� care apare �i azi la Ia�i.
Vasile Alecsandri, �ns�, a publicat poeme istorice, cum sunt �Dan, c�pitan de plai�, �Dumbrava ro�ie� �i � Sentinela roman�, apreciate de rege �i de oficiali, dar contestate de marele public �i de marii c�rturari ai vremii.
Nocivitatea g�ndirii lui Alecsandri este evident� �n versurile poeziei �Sentinela roman� :
�Din v�rful Carpa�ilor
Din desimea brazilor
Repezit-am ochii mei
Ca doi vulturi sprintenei
Cu v�zutul ce v�zui
�i pe cine �nt�lnii
V�zui semen de o�tean
De-a �mp�ratului Traian
Maica Rom� cea b�tr�n�
Mi-a pus arma asta-n m�n�
�i mi-a spus cu glasul ei
Fiule, o�teanule!
Tu din to�i ai mei copii
Cel mai tare-n vitejii
Mergi �n Dacia gr�be�te
Pe barbari (adic� pe daci, n.a.) �i risipe�te...
Sosit-am �i am �nvins.�
Spre deosebire de oficiali �i de rege, scriitorii �i iubitorii de poezie nu au primit cu c�ldur� versurile lui Alecsandri.
Alexandru Vlahu�� �i Barbu �tef�nescu Delavrancea �i-au manifestat protestul, mai ales c� Alecsandri a primit un premiu care ar fi trebuit s�-i fie atribuit lui Eminescu (atunci, pe moarte).

Cam �n acela�i timp, poetul George Co�buc elogia eroismul dacilor �n cunoscutul poem: � Decebal c�tre popor�:
�Via�a asta-i bun pierdut
C�nd n-o tr�ie�ti cum ai fi vrut.
�i-acum ar vrea un neam c�lau
S-arunce jug �n g�tul t�u:
E r�u destul c� ne-am n�scut,
.................................................

Din Zei de-am fi scobor�tori,
C-o moarte tot suntem datori;
Totuna e dac-ai murit
Fl�c�u ori mo� �ng�rbovit,
Dar nu-i totuna Leu s� mori
Ori C��ne-nl�n�uit.
.........................................
�i-acum, b�rba�i, un fier �i-un scut!
E r�u destul c� ne-am n�scut:
Dar cui i-e fric� de r�zboi
E liber de-a pleca napoi,
Iar cine-i v�nz�tor v�ndut
S� ias� dintre noi!�

Lupta eroic� a dacilor �i personalitatea uluitoare a ultimului rege al na�iunii noastre dacice, Decebal, au fost imortalizate �n versuri de ad�nc� vibra�ie patriotic� de c�tre mul�i arti�ti contemporani ai cuv�ntului. Pr�ntre ei, Marin Sorescu se remarc� pr�ntr-o liric� de necontestat� originalitate. �n remarcabila sa poezie patriotic� �B�rba�ii�, sunt eterniza�i �n versuri-�imbol mari conduc�tori ai ��rii: Mircea cel B�tr�n, Alexandru cel Bun, dar, peste to�i, ca un rege al regilor, str�luce�te Decebal:
� Deasupra tuturor, �n turla neagr�
Pe norii de otrav�
St� Decebal.�
Metafora �nori de otrav� este o aluzie dureroas� la agresiunea roman� care ne-a c�lcat glia str�bun�. Pentru ap�rarea ei, a gliei str�bune, am pl�tit un tribut scump de jertf� �i s�nge. �n ciuda jertfei supreme, Decebal �st� neclintit �i demn �deasupra�, �ntr-un prezent etern, ca o perpetu� aducere-aminte.
Dac�, printr-o minune, am putea �n�elege, m�car par�ial, lupta, durerea �i jertfa str�mo�ilor no�tri daci care au fost fura�i, trimi�i �n sclavie, zdrobi�i �i uci�i de c�tre hoarde agresive de n�v�litori, nu acela�i lucru putem spune despre recentii diriguitori ai ��rii noastre; pe ei nu-i putem �n�elege, pentru c� a sl�vi un asupritor �i, mai mult, a da ��rii tale numele cet��ii de unde au venit n�v�litorii este un act de umilire, este un act de continu� subestimare a propriului popor.

Un deosebit de sen�ibil �i profund poet al patriei noastre adev�rate, Dacia, Pavel Coru�, evoc� - �n �S�m�n�a geto-dac� - nu numai un tablou dureros de realist al �nfr�ngerii dacilor, dar �i speran�a unui neam milenar care rena�te din �recea carapace dac� :
�Ploua cu spaim� �i durere
Peste cetatea mea �nvins�,
C�deau b�rba�ii �n t�cere,
Murea un Zeu cu t�mpla nins�
Ardeau str�bunele altare,
Se cobor�se Ceru-n bern�,
Treceau o�tirile barbare
Peste cetatea mea etern�.
Stam gol pe vechile altare,
Priveam t�cut o�tiri str�ine,
Lovind �n trupu-mi de cle�tare,
F�c�ndu-mi templele ruine.
�n recea carapace dac�,
Eram s�m�n�a de milenii,
Un bob de jar sortit s� fac�
Un foc splendid, la semnul vremii �

Poezia noastr� contemporan� are valori care r�m�n �nscrise cu m�ndrie peste decenii �i secole �n analele literaturii.Unul dintre poe�i actuali ai ��rii noastre, Adrian P�unescu �terge praful uit�rii �i al ignor�rii dacilor rostind r�spicat o convingere care �l onoreaz� �i care ne onoreaz� deopotriv� pe noi to�i, cei care �im�im flac�ra nestins� a marilor �nainta�i. �Din nou, dacii liberi� este o poezie- testament care va str�bate veacurile:
Noi n-am avut nevoie
S� luam adeverin�e
C� vie�uim acas�,
�n patrie la noi,
Am fost �i vom r�m�ne
De-a pururi dacii liberi
�i iubitori de pace,
�i vrednici de r�zboi.
........................................
Numi�i �i �ara noastr�
Cu numele ei dacic
.................................
Aceasta d�m de �tire,
De sub pam�ntul nostru,
Urma�ilor �n care
Re�nviem acum.�

Eminescu, alaturi de poeziile care i-au dat locul de frunte �n literatura noastra, a avut o vast� activitate de ganditor �i ziarist.Mi-am �ndreptat atentia asupra �ntregii lui activitati, �ntrucat are legatura cu ideea nationala �i l-am studiat pe Eminescu �ndragostitul de neam �i tar�, evocatorul trecutului maret, optimistul care traseaz� caile pe care neamul trebuie s� tind� spre a deveni un factor de ordine �i de civilizatie la gurile Dunarii, dar �i pe criticul ne�ndurator care a scos �n evident� tarele vietii noastre politice �i sociale �i a biciuit tot ce i se parea primejdios pentru viata natiunii.
Reactualizarea ideologiei lui Eminescu a dat nastere la reactii puternice �i azi.
Unii l-au socotit pe Eminescu prea putin nationalist, al�ii - prea mult obsedat de ideea national�. Pe vremea studiilor la Viena i se arunc� acuza�ia de cosmopolit �i vandut str�inilor, la una din adun�rile Societ��ii Rom�nia Jun�, chiar �i Hasdeu, �n articolul sau din Columna lui Traian (23 august 1871), �l socoate pe Eminescu cosmopolit. Ceea ce-i mai interesant e c� dup� moartea lui, de�i era usor s� i se cunoasc� activitatea ziaristic� �ntru ap�rarea cauzei na�ionale a Rom�nilor din Ardeal, din Bucovina, din �ndep�rtata Macedonie, de�i la �ndemana oricui era Scrisoarea a lll-a ori Doina, lui Eminescu �nc� i se mai aduce acuzatia de-a fi fost prea putin nationalist.

Societatea �Reinvierea Daciei� (Dacia Revival ), membrii acesteia din toate col�urile lumii, nu �n�eleg de ce oficialit��ile rom�ne continu� s� �i ignore pe dacii care au luptat �i s-au sacrificat pentru ap�rarea ��rii, dar, �n acela�i timp, continu� s� ridice osanale romanilor cuceritori care nu au fost pentru noi dec�t ni�te agresori, ni�te cotropitori. �Ceva este azi putred �n... Dacia�, am putea spune �i noi parafraz�nd un celebru personaj �danez�dintr-o la fel de celebr� pies� de teatru.

�i totu�i, la doi ani dup� revolu�ie, s-a propus �n Parlament schimbarea numelui Republica Socialist� Rom�n� �n Dacia. S-a ridicat �ns� o persoan� total ne�nspirat� �i i-a mustrat pe parlamentari : �Cum s�-i d�m numele ��rii noastre ca al ma�inii lui Ceau�escu?� Cu o astfel de �ntrebare (chiar retoric�) nu vom ajunge nic�ieri niciodat�.
Avem nevoie de oameni care s� aib� curajul s� spun� adev�rul �i care s� trezeasc� din amor�ire m�ndria oamenilor, fiindc� de adev�r nu trebuie s� ne fie fric�.
Noi suntem urma�ii dacilor �i, de aceea, �ara noastr� � �n sufletul nostru � a fost, este �i va fi DACIA.

Eminescu �mbra�i�eaz� cu dragoste trecutul str�mo�esc, evoc� figurile mare�e neamului, �mprejur�rile de via��, se las� biruit de contemplarea
ruinelor ramase m�rturie:
�Mai st�-nr�d�cinat�-n mun�i de piatr�,
Cu murii de granit, cu turnuri gote,
Cetatea-mi veche Sarmisegetuza?"

Dac� �n tinerete Eminescu e mandru de originea noastr� latin�, vorbind totodat� cu deosebit� dragoste de eroicul popor dac, �n ultimii ani, 1881, declar� c� ��n Rom�nia totul trebuie dacizat!�. Poporul dac formeaz� subiectul c�torva opere literare ale lui Eminescu r�mase neterminate. �ntr-o poezie numai schi�at�, el vorbeste de glorioasa rezisten�� �i moarte a lui Decebal �i a tovar�ilor lui; �n alte poezii neterminate se vorbe�te, de asemenea, de eroismul Dacilor, �ntr-un manuscris se afla planul unui poem �n patru c�nturi intitulat "Decebal".
�n Daci el vede un popor plin de noblete, de iubire de patrie �i de libertate: �Era un popor brav acela, care-a impus tribut Romei. Era un popor nobil acela, a carui c�dere te �mple de lacrimi, iar nu de dispre�, �i a fi descendentul unui popor de eroi, plin de noble�e, de amor de patrie �i libertate, a fi descendentul unui asemenea popor n'a fost �i nu va fi ru�ine niciodat�".
Personal cred azi ca a fi Dac nu este o calitate, ci un dat.
Nu alegem s� fim daci, ci ne na�tem daci.
Pentru cine este familiar cu ideologia �i psihologia manipul�rii maselor, nu este nimic nou ceea ce am spus �i scris �n repetate r�nduri : �Pentru lichidarea unui popor (s� spunem a celui dac), se �ncepe prin a-i altera, a-i �terge memoria: �i distrugi cultura, c�r�ile, religia, istoria �i apoi vine altcineva care �i va scrie alte c�r�i, �i va da alt� religie, alt� cultur�, �i va inventa o alt� istorie (de orig�ne latin� ori slav� -vezi 1944- , dup� momentul politic). �ntre timp, poporul �ncepe s� uite ceea ce este sau ceea ce a fost iar cei din jur vor uita �i mai repede: limba nu va mai fi dec�t un �implu element de folclor care, mai devreme sau mai t�rziu, va muri de moarte natural�. Noile forme istorice vor aduce elemente �i simboluri noi de adora�ie, care le vor �ndep�rta pe cele originare. Din vechiul start spiritual vor r�m�ne undeva, la un etaj �nferior al cunoa�terii, numai c�teva cuv�nte, expre�ii, tradi�ii, impre�ii, fragmente, nume de localit��i, mun�i �i ape, f�r� un �n�eles aparent. Formele vechi care, c�ndva, au ocupat valen�a transcendentalului, vor fi deplasate de formele noi, care vor dicta componen�a �i func�iile �noului popor�. Oare chiar a�a s-a �nt�mplat cu noi �n ultimii 150 ani ?�.
C�nd, nu de mult, nem�ii se con�iderau un popor pur, arian, refuz�nd s�-�i accepte originea a�a cum era ea, noi to�i i-am condamnat; �i am avut dreptate. C�nd un grup de �neinspira�i� ne-au schimbat istoria, flutur�ndu-ne �n fa�� una mai �nobil� dec�t cea adev�rat�, dacic�, mul�i dintre noi s-au gr�bit s-o accepte �cu m�ndrie� dar cu iresponsabilitate fa�� de poporul, na�iunea noastr�. Lupta noastr� prezent� cu ace�ti invalizi intelectuali este, azi, deosebit de grea; o minciun� repetat� a devenit un adev�r aproape de nezdruncinat.
Alexandru Humbold ne spune: �maturitatea unui popor se manifest� �n momentul c�nd �i accept� istoria a�a cum este ea, bun� ori rea�.
Ast�zi, dup� ie�irea de sub dictatura bicefal� ceau�easc�, �ara noastr�, poporul nostru, na�iunea noastr� sufer� procesul redob�ndirii con�tiin�ei na�ionale, at�t �n interior c�t �i �n exterior, �n cadrul integr�rii europene.
�n lupta noastr� pentru adev�rata istorie a poporului nostru, trebuie s� desfiin��m zeflemeaua lichelei istorice c�t �i scepticismul invalizilor �ntelectuali, a amatorilor de diver�iune �n via�a cultural�, �i s� promov�m adev�rul a�a cum este el, bun sau r�u.
�tim cu to�ii c� este foarte greu s� schimbi o p�rere fals�, fiindc� e �nr�d�cinat� de secole prin manualele �colare, prin tomuri de istorie, c�r�i, articole, studii de a�a-zis� �romanistic�, interven�ii la radio �i la televiziune.
Bucuria de a descoperi o magistral� istorie daco-get� a str�mo�ilor no�tri precum �i dorin�a fireasc� de a face cunoscut� aceast� istorie m-au determinat s� infiin�ez, �n anul 1999, Societatea �DACIA REVIVAL� (�Re�nvierea Daciei�), cu sediul �n New York. Societatea �i propune s� aprofundeze studiile priv�nd istoria veche a Daciei.
Un public tot mai larg apreciaz� eforturile noastre de a repune adev�rul dacic pe masa diversificat� - �i uneori eronat� - a istoriei omenirii.
�n concluzie, a-�i iubi na�iunea c�reia �i apar�ii este ceva natural: este o onoare �i o datorie.



Adendum politic

Eminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare �i intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformat� �i manevrat� de toate regimurile politice care s-au succedat �n Rom�nia

Cea mai �nsemnat� parte a activita�ii sale a fost dedicat� gazet�riei �i politicii. Din 1876 devine ziarist profe�ionist - ocupa�ia sa principal� pan� la sfar�itul vietii. Debuteaz� la Curierul de Ia�i apoi, �n 1877 este redactor la Timpul, din 1880 redactor �ef �i redactor pe politic� pan� �n1883. �n mod brutal, �n iunie 1883, munca sa este �ntrerupt� �i este �ntrodus cu for�a �ntr-un ospiciu. Poli�ia, sub comanda Puterii de stat, �l transform� astfel pe Eminescu �ntr-unul dintre primii de�inuti politici ai statului modern rom�n. Oricum, este primul ziarist c�ruia i se pune calu� �n gur� �n aceast� manier� dur�.


Mihai Eminescu a fost un geniu, cu o imens� �i cutremur�toare capacitate de a vedea, �n profunzime lumea, existen�a �i fenomene sociale, politice �i economice ale vremii sale.
M-am �ntrebat de ce oare el, Eminescu, nu a scris o singur� poezie referitoare la R�zbiul de Independen��, atunci �n 1877- 1878, ceva asem�n�tor lui V.Alecsandri....

Pentru c� a �n�eles c� �n 1877, am f�cut o mare gre�eal�: am intrat �n r�zboi de partea ru�ilor c�nd armata acestora era �nvins� peste Dun�re, am avut cheltuieli �i pierderi de r�zboi enorme, contribu�ia esen�ial� la aceast� victoria au dat-o ��ranii rom�ni, talpa de jos a ��rii, cu un num�r imens de mor�i... peste 100.000 Nu au dat-o nici ru�ii, nici politicienii rom�ni, sau clasa de sus, superpus�, profund corupt�, lipsit� de valoare, (ca �i ast�zi) �i imoral�, cum o numea Eminescu.
Pentru ce s-au jertfit atunci ace�ti tineri rom�ni �n R�zboiul pentru Independen�� ? Ca Basarabia s� r�m�n� �n continuare la ru�i, iar pe ace�tia s� nu-i mai putem scoate din �ar�? Acesta a fost c�tigul tinerilor care �i-au dat via�a pentru Independen�a ��rii. Da, dup� acest R�zboi ne-am reluat, ne-am adus la p�m�ntul mam� al ��rii Dobrogea, care �i a�a, prin pr�bu�irea Imperiului Otoman �n deceniile urm�toare ar fi revenit acas�.
Dar ce ar fi trebuit s� facem?
Ar fi trebuit s� ne fi aliat cu turcii �mpotriva ru�ilor ca s� ne fi c�tigat Basarabia, cu condi�ia ca dup� r�zboi turcii, s� ne redea Independen�a �i Dobrogea. Acesta ar fi fost un exemplu de geniu politic !
Sau dup� ce Carol I a primit celebra telegram�, de la Ducele Nicolae, prin care acesta �i cerea ajutor, c�ci altfel armata ruseasc� ar fi fost zdrobit�, s� nu ne fi gr�bit, neinspirat, s� le s�rim �n ajutorul ru�ilor, ci s� le fi pus condi�ia, ne da�i �napoi Basarabia s�rim �n ajutorul vostru �i v� salv�m, nu ne da�i Basarabie nu s�rim �n ajutorul vostru, ba chiar ne aliem cu turcii.
Dup� Congresul de la Berlin din 1878, c�nd Basarabia a fost oferit� pe tav� Rusiei, revolta lui Eminescu, acest genial patriot, atinge paroxismul. Agen�ii Ohranei �ariste �i intensific� urm�rirea lui, dup� cum arat� arhivele de la Sankt-Petersburg.
Germania dorea s� atrag� Regatul Rom�n prin intermediul Vienei. Rusia avea interese opuse �n regiune. �n 1883, Alexandru de Battenberg, principele Bulgariei, este �nl�turat, iar Stambulov a propus �ncoronarea lui Carol I pe tronul de la Sofia. Viena dorea acela�i lucru, pentru �ndep�rtarea Bucure�tiului de Transilvania. Rusia proiecta un nou regat, alc�tuit din Bulgaria, Rumelia, Macedonia �i Dobrogea.
Cancelarul Otto von Bismarck l-a primit �n audien�� pe ambasadorul Petre Carp �i i-a spus c� Regatul Rom�n trebuie s� priveasc� spre Orient �i s� lase Transilvania �n pace. Carp a f�cut o excelent� prezentare �n fa�a cancelarului Bismarck, pe care �l informeaz� cu privire la r�pirea Basarabiei, a jude�elor Cahul, Ismail �i Bolgrad, despre ortodoxie �i despre strategiile de dezna�ionalizare a rom�nilor, aplicate de ru�i, cu mult mai periculoase dec�t politica de maghiarizare.
Eminescu a intuit perfect marile jocuri geopolitice ale vremii.
El duce campanii de presa dedicate chestiunii Basarabiei, critic� aspru Parlamentul pentru �nstr�inarea Basarabiei, este intransigent at�t fat� de politica de opresiune �arist� (,,o ad�nc� barbarie�) c�t �i fa�� de cea a Imperiului Austro-Ungar
�n 1882, Eminescu particip� la fondarea unei organiza�ii cu caracter conspirativ, �nscris� de fa�ad� ca ,,Societatea Carpa�ii�
Considerat� subversiv� de serviciile secrete vieneze, organiza�ia din care facea parte Eminescu este atent supravegheat�.
,,Societatea Carpa�ii� era un adevarat partid secret de rezerv�, cu zeci de mii de membri, care milita pe fa�� pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar �i re-alipirea la �ar�
Eminescu, redactorul principal al ziarului �Timpul�, a facut propunerea de a se �ncredin�a studen�ilor transilvaneni de na�ionalitate rom�na sarcina, pe timpul vacan�ei lor �n patrie, s� contribuie la formarea opiniei publice �n favoarea unei ,,Dacii Mari�. Domnul Sacanurea, redactorul adjunct de la �Romana libera�, a dat citire mai multor scrisori din Transilvania adresate lui, potrivit carora rom�nii de acolo �i asteapt� cu bra�ele deschise pe fra�ii lor�. (Arhivele St. Buc., Colec�ia xerografii Austria, pach. CCXXVI/1, f.189-192, Haus - Hof � und Staatsarchiv Wien, �nformationsburo, I.B.- Akten, K.159)
O not� informativa a baronului von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucuresti, denun�a articolul lui Eminescu din �Timpul�, privitor la expansiunea catolicismului �n Rom�nia. �n 1883, Eminescu realizeaza un tablou al maghiarizarii numelor rom�ne�ti �n Transilvania �i �l ridiculizeaza pe regele Carol I pentru lipsa sa de autoritate.
S� nu uit�m c� la sãrbãtorile nationaliste de la Iasi, de la �nceputul lui iunie 1883, c�nd s-a dezvelit statuia lui Stefan cel Mare si c�nd Eminescu, perfect sãnãtos, a citit la Junimea poemul sãu, Doina au iritat puterile centrale. Alãturi de Eminescu s-a aflat si Petre Grãdisteanu, care a avut un discurs la fel de �nflãcãrat �i patriotic.
Dac� anul1883 era un an al noilor proiecte de alian�e europene pentru politicienii �i casa regal� rom�n�, nu era �i pentru Eminescu. El prezinta politica de maghiarizare a numelor rom�ne�ti din Transilvania �i �l critica vehement pe Carol I pentru lipsa de implicare. Tot ce scria era �ns� urm�rit atent la Palatul Regal.
Ziua de 28 iunie 1883 este o zi foarte important� pentru istoria �i politica Rom�niei nu doar datorit� arest�rii lui Eminescu. Exact �n aceast� zi, Austro-Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu statul rom�n timp de 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegram� lui Carol I, prin care Germania ameninta cu razboiul, �n timp ce Rusia cerea, de asemenea, satisfac�ii.
Regele �i regina Elisabeta, primul-ministru Ion C. Br�tianu, Petre Carp �i Titu Maiorescu pleac� �n Germania s� potoleasc� spiritele. D. A. Sturza, ministrul afacerilor externe, ministrul C. St�tescu �i Petre Gr�di�teanu se duc la Viena. Aici, Gr�di�teanu �i cere scuze personal pentru c� a organizat la Ia�i dezvelirea statuii lui �tefan cel Mare, unde s-a citit �Doina� lui Eminescu. Tot ce se f�cea aici se �tia �n cele trei capitale de imperii. A�a c� trebuiau �potoli�i� na�ionali�tii. �ncepe arestarea ziari�tilor, iar lui Eminescu i s-a preg�tit casa de nebuni. Ziarul �L�Independence Roumaine� este �nchis, iar redactorul �ef Emil Galli este expulzat din �ar�. Societatea �Carpa�ii� a fost desfiin�at�. Grigore Ventura, alias Ric� Venturiano, Sim�ion, Chibici, Oc�eanu �i Siderescu � to�i �l vor tr�da pe Eminescu �n dezastrul lui, �i vor pune �i c�ma�a de for��..... ca prieteni

Dar cum �i justific� lumea politic� de atunci, �n frunte cu Maiorescu ac�iunea lor? Foarte simplu: Sotia lui Slavici, doamna Szoke, trimite lui Maiorescu un bilet cu urmãtoarea rugãminte: �Domnul Eminescu a �nnebunit. Vã rog faceti ceva sã ne scap�m de el�.
Ca urmare la 28 iunie 1883 M. Eminescu, f�r� nici o verificare prealabil� a spuselor cucoanei sus amintite, este luat pe sus de poli�ie �i b�gat cu for�a la ospiciu. Sunt �nc�lcate de�igur toate normele legale �i ale logicei elementare, i se �nsceneaz� unul dintre cele mai murdare procese de def�imare �i lichidare civil�, la care au participat inclusiv ,,apropia�i� interesa�i prin diferite mijloace.
Alexandru Macedonski �n numãrul din luna august al revistei Literatorul, publicã o epigramã despre boala lui Eminescu.
Un X... pretins poet - acum
S-a dus pe cel mai jalnic drum...
L-as pl�nge dacã-n balamuc
Destinul sãu n-ar fi mai bun
Cãci p�nã ieri a fost nãuc
Si azi nu e dec�t nebun.
Au urmat, manifestatii publice cu tor�e �i gemuri sparte la casa lui Macedonski. Bastonat de prin cafenele, oprobiul public a atras multã lume �n aceste evenimente.
Guvernul a desfiintat ,,Societatea Carpa�ii� chiar la cererea reprezentantului Austro-Ungariei la Bucure�ti, baronul Von Mayr, cel care se ocupa cu spionarea lui Eminescu. Odata cu arestarea �i �nternarea la balamuc a lui Eminescu au fost organizate razii �i perchezi�ii ale sediului �Societatii Carpa�ii� au fost devastate sediile unor societa�i na�ionale, au fost expulzate persoane aflate pe lista neagr� a Vienei �i au fost intentate procese ardelenilor. Exact �n aceast� zi trebuia de fapt s� se semneze Tratatul secret de alian�� dintre Romania �i Tripla Alian��, format� din Austro-Ungaria, Germania �i Italia. Tratatul �nsemna aservirea Rom�niei Austro-Ungariei �n primul r�nd, ceea ce excludea revendicarea Ardealului.
Ce urmeaza �n anii urm�tori este un cosmar - bine regizat, �n care rolurile sunt asumate de personajele politice ale vremii. Distrugerea lui Eminescu este deliberat� �i va duce la moartea sa. Poli�ia i-a sigilat casa, Maiorescu i-a ridicat manuscrisele �i toate documentele - cic� s� nu fie distruse - depun�ndu-le la Academie dup� ani buni. Eminescu nu �i-a mai v�zut niciodat� coresponden�a, c�r�ile, notele. �n manuscrisele din acei ani, cele care au scap�t nedistruse de Maiorescu sunt �nsemn�ri derutante, care arat� nivelul la care era hot�r�t s� ac�ioneze Eminescu ca lider al �Societa�ii Carpa�ii�. Planurile lui Eminescu vizau contracararea consecin�elor unei alian�e a Casei Regale din Rom�nia cu lumea german�, proiecte cu adev�rat ,,subver�ive�, merg�nd p�n� la o r�sturnare a lui Carol I.
Se lanseaz� zvonul nebuniei inexplicabile, se insista pe activitatea sa poetico-romantic�, se inventeaz� povestea unei boli venerice. Este apoi otravit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, este b�tut �n cap cu franghia ud�, i se fac b�i reci �n plin� iarn�, este umilit �i zdrobit �n toate felurile imaginabile. Nu mai are unde s� scrie, se resemneaz� cu situa�ia sa de condamnat politic �i �i asum� destinul - nu f�r� �ns� a lupta p�n� �n ultima clipa. �n 1888, Veronica Micle reu�e�te s� �l aduc� pe Eminescu la Bucure�ti, unde urmeaz� o colaborare anonim� la c�teva ziare �i reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemic� ce va zgudui guvernul, rup�nd o coali�ie destul de fragil�, de altfel, a conservatorilor (care luaser�, �n fine, puterea) cu liberalii. Repede se afl�, �ns�, c� autorul articolului �n chestiune este �bietul Eminescu�. �i tot at�t de repede acesta este c�utat, g�sit �i �nternat din nou la balamuc, �n martie 1889. Astfel, Eminescu este scos complet din circuit, iar opera sa politic� pus� la index.
Pentru curiozitatea noastr� �tiin�ific� s� vedem care sunt urm�rile otr�virii cu mercur asupra unei persoane anterior normale; toxicitatea data de mercur se manifesta la oameni printr-un tremur al extremita�ilor, �ntr-un fel asem�nator celui etilic, inflamarea ginsiilor �i saliva�ia abundenta, �i simptome psihiatrice: schimb�ri de personalitate, anxietate, iritabilitate, excitabilitate, ertism, pierderea memoriei, slabiciune, oboseal� �i ameteli datorita afect�rii sistemului nervos central �i periferic.
Mai apar parestezii, afectarea c�mpului vizual, surzenie c�t �i un mers specific, ataxic.
Dac� vedem cum este descris Eminescu �n ultimii lui ani de via�� �n�elegem c� efectul toxic al mercurului �l afectase. Regele Carol I, Maiorescu �i to�i du�mani lui �nvinseser�; otr�virea cu mercur a marelui nostru om politic, poet �i ziarist a reu�it. Du�manii na�iunii noastre nu mai aveau de ce s� se team�.
Ca o parantez�, va pot spune c� �i cavit��ile dentare umplute cu mercur pot da fenomene de intoxicare...dar atunci c�nd i se toarn� cuiva mercur pe g�t sub scuza pervers� c�-l tratezi de sifilis?

Defaimarea sa nu a �ncetat nici ast�zi, la mai bine de 120 de ani de la uciderea sa. Adevarate campanii continu� �i azi. I se fac rechizitorii �i procese de inten�ie �i este denigrat de anti-rom�ni. S� vedem numai unul dintre cei care are ce are cu M.Eminescu, el, H. R. PATAPIEVICI fiind pre�edintele Institutului Cultural Rom�n!!!!!1
�Rom�nii nu pot alc�tui un popor pentru c� valoreaz� c�t o turm�: dup� gramad�, la semnul fierului ro�u ...� �.... fe�e patibulare ... maxilare �ncrancenate... ... guri vulgare .... tr�saturi rudimentare .... o vorbire agramat� �i bolovanoas� ... �
Din volumul sau �Politice� publicat la Humanitas �n 1996
�i la ce surprize s� ne mai asteptam din partea patibularului Patapievici care scrie: �Rom�na este o limb� �n care trebuie s� �ncet�m s� mai vorbim� ? Dupa el �Eminescu este cadavrul nostru din debara.� !! ( Din civicmedia.ro Jan 15, 2007 Adevarul despre Eminescu)
Revolu�ia sociologic� din �nv���m�ntul superior care a avut loc dup� 1990 a adus azi la putere �n Rom�nia �studio�i� care fac alergie la auzul cuv�ntului na�ie - na�ionalism �i sunt gata s� pun� m�na pe constitu�ie �i s-o aplice a�a cum vor ei, c�nd aud cuvintele : Dacia, tradi�ie, patriotism; a�a c� Eminescu nu mai poate exista �n aceast� Tar� �a d�n�ilor�. Din punct de vedere politic, azi, pentru �adevara�ii intelectuali rom�ni� Eminescu pare a fi irecuperabil.
Pentru ei, Eminescu nu ne mai poate ap�rea dec�t ca exasperant de �nvechit. Or, se �tie, supremul argument �mpotriva cuiva, azi, este sentin�a �e�ti �nvechit�. Iar cultura rom�n� din ultimii ani, �n lupta pentru �ntegrare euro-atlantic�, nu se dore�te dec�t s� se scape de tot ce este ��nvechit�. Pentru nevoia de chip nou a tinerilor care �n cultura rom�n� de azi doresc s�-�i fac� un nume bine v�zut �n afar�, Eminescu joac� rolul cadavrului din debara. (H.-R. Patapievici, Inactualitatea lui Eminescu �n Anul Caragiale �n Flac�ra, nr. 1-2, 2002, p.86)
�i totu�i pentru noi, cei ce nu vrem s� facem parte din categoria favorizat� a �intelectualilor rom�ni� de azi, crezul �i, implicit, �ndemnul lui Eminescu r�m�ne, peste timp, ca un memento sculptat �n cuvinte nemuritoare a c�ror semnifica�ie este la fel de actual� acum, a�a cum a fost �n secolul trecut: ��n Rom�nia totul trebuie dacizat�.

Unul din cele mai dure adevaruri am aflat pe acest topic. De fapt mai multe.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Inseamna ca stia biata mea profa de latina din liceu care tocmai iesise de la nebuni, stia ea de ce se ruga la portretul lui Eminescu

De la: mytcor, la data 2010-02-07 18:14:40

De la: Petrache_Lupu, la data 2010-02-07 17:08:22Ah! Domnul EMINOVICI SF�NT ? Sfinții sunt fabricați pe band� �n acest caz ce baz� are biserica dac� omul hot�rește ca un curvar bolnav s� devin� sf�nt.

b�i boule,e�ti prost de pici gr�mad�; Eminescu curvar �i bolnnav-spui tu- b�i tembelule, ridic�-te-n picioare �i scoate-�i pl�ria de pe cap atunci c�nd o s� mai �ndr�ze�ti s� vorbe�ti despre Mihai Eminescu !...

Ai �n�eles b�i maglavit ?...


.N-are Eminescu nevoie s�-l sfin�i�i voi b�i micimanilor, '�eles ?...

Nu te teme ca ai prea mult bun simt

Ce aveti dom'le cu omul de vreti sa il puneti langa personaje dubioase ca Stefan cel Mare sau Constantin cel Mare ? V-a suparat cu ceva ?...

De la: Fantoma_din__Zanzibar, la data 2011-10-30 11:13:19Ce aveti dom'le cu omul de vreti sa il puneti langa personaje dubioase ca Stefan cel Mare sau Constantin cel Mare ? V-a suparat cu ceva ?...

Interesant ca acest topic s-a adus dupa mai bine de un an de uitare.
Asa e! Nu va fi "pus" langa ceilalti sfinti pentru ca nu a "savarsit" aceleasi tipuri de pacate. E prea sus ca sa se amestece... trebuiesc alte criterii...

Virtutea nu consta in abtinerea de la viciu ci in neravnirea lui. Galina

Fiindca ce a spus Alehin, acolo, despre Eminescu, cu date, e prea bulversant, sa mai incapa comentarii.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.