Cine este dumnezeu ?!!!!

De la: symy1, la data 2013-02-15 08:34:26

De la: 9am_1551, la data 2013-02-15 00:51:30Am constatat la unii oameni care au ajuns la o v�rst� �naintat� c� dintr-odat� au devenit credincio�i. �i �in neap�rat s� arate c� ei cred. Dar predicile lor sun� at�t de fals! Vobesc pe nas, cum se spune, o tr�c�neal�. Credin�a asta a lor, v�nturat� ca o ruf� pus� la uscat, seam�n� cu o manevr� de a se pune bine. Cu Dumnezeu. Pentru c� asta au �nv��at o via�� �ntreag�, s� se pun� bine: cu �eful de birou, cu inginerul-�ef, cu �eful de sindicat ca s� ob�in� ni�te bilete la Saturn, cu secretarul de partid s� capete o butelie, s� se pun� bine cu gestionarul de la alimentar� pentru o bucat� de br�nz�. �i dup� o via�� �ntreag� de �pus bine� cu �efii �i de pupat funduri, iat� c� a venit vremea b�tr�nilor s� se pun� bine �i cu Dumnezeu! Pentru c� cine �tie cum o fi dincolo, nu-i a�a? Dar nu-i de-ajuns s� se �pun� bine�! Trebuie s� dea lec�ii, s� fac� moral� celor tineri, s� arate c� s-au pus bine, pentru c� ei au ajuns �n�elep�i. B�tr�ne�ea unor astfel de oameni nu echivaleaz� neap�rat cu �n�elepciunea.

Ce faci?ati judeci parintii?..Nu stiu cati ani ai ,dar sper ca la batranete sa te intrebi, cum se maturizeaza omul si la batranete devine intelept...

Dupa parerea ta toti oamenii batrani devin intelepti. Pai atunci de ce Becali nu este intelept? Sau crezi ca va deveni mai intelept cu varsta? Eu cred ca nu va deveni.

De la: Polixenia, la data 2013-02-15 11:35:58

De la: 9am_1555, la data 2013-02-15 01:47:22

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 13:39:36Se va naste un mesia de fapt doi: 9am_1555 si 9am_1666. Tineti aproape. 9am_1543 deja s-a nascut azi si a murit in minutul trei dupa scripturi. Si va invia a treia zi dupa scripete.

Mai Gabi puteai sa remarci ca eu din data de 14 stiam ca in data de 15 va apare 1555.

ca orice mama Omida infumurata, tu vrei sa dovedesti ca ai 15- 16 peri mai multi ca alte omizi care-s mai chele !
n-ai zis de nici-o data de 15....dar, care-i greutatea "implinirii previziunii " tale cind esti tot tu SARA pe deal....da' vazui, ca nu trecu de 5 postari , saracuta si ai sters-o ! scria prost si te facea de rusine, nu ? bine i-ai facut : o facatura d'aia de sa stuchesti sprea ea....ptui...ptui de 3 ori

Am constatat la unii oameni care au ajuns la o v�rst� �naintat� c� dintr-odat� au devenit credincio�i. �i �in neap�rat s� arate c� ei cred. Dar predicile lor sun� at�t de fals! Vobesc pe nas, cum se spune, o tr�c�neal�. Credin�a asta a lor, v�nturat� ca o ruf� pus� la uscat, seam�n� cu o manevr� de a se pune bine. Cu Dumnezeu. Pentru c� asta au �nv��at o via�� �ntreag�, s� se pun� bine: cu �eful de birou, cu inginerul-�ef, cu �eful de sindicat ca s� ob�in� ni�te bilete la Saturn, cu secretarul de partid s� capete o butelie, s� se pun� bine cu gestionarul de la alimentar� pentru o bucat� de br�nz�. �i dup� o via�� �ntreag� de �pus bine� cu �efii �i de pupat funduri, iat� c� a venit vremea b�tr�nilor s� se pun� bine �i cu Dumnezeu! Pentru c� cine �tie cum o fi dincolo, nu-i a�a? Dar nu-i de-ajuns s� se �pun� bine�! Trebuie s� dea lec�ii, s� fac� moral� celor tineri, s� arate c� s-au pus bine, pentru c� ei au ajuns �n�elep�i. B�tr�ne�ea unor astfel de oameni nu echivaleaz� neap�rat cu �n�elepciunea.
---------
Fosta membra,ce faci cand fugi ,cand vii,de cine te ascunzi.
Consideri ca voi tinerii santeti mai buni ca batrani?Batranii au muncit si au tot ce le trebuie prin munca lor,de aceia li se Descopere Dumnezeu.Dar voi ce faceti de ce nu munciti cinstit,jefuiti si omorati batranii,ca sa traiti din munca lor si in locuinta lor castigate muncind.......Cum sa va mai cheme Dumnezeu la El,daca ati facut pact cu draciiiiiiiiii.

De la: 9am121159, la data 2013-02-15 17:16:36
Am constatat la unii oameni care au ajuns la o v�rst� �naintat� c� dintr-odat� au devenit credincio�i. �i �in neap�rat s� arate c� ei cred. Dar predicile lor sun� at�t de fals! Vobesc pe nas, cum se spune, o tr�c�neal�. Credin�a asta a lor, v�nturat� ca o ruf� pus� la uscat, seam�n� cu o manevr� de a se pune bine. Cu Dumnezeu. Pentru c� asta au �nv��at o via�� �ntreag�, s� se pun� bine: cu �eful de birou, cu inginerul-�ef, cu �eful de sindicat ca s� ob�in� ni�te bilete la Saturn, cu secretarul de partid s� capete o butelie, s� se pun� bine cu gestionarul de la alimentar� pentru o bucat� de br�nz�. �i dup� o via�� �ntreag� de �pus bine� cu �efii �i de pupat funduri, iat� c� a venit vremea b�tr�nilor s� se pun� bine �i cu Dumnezeu! Pentru c� cine �tie cum o fi dincolo, nu-i a�a? Dar nu-i de-ajuns s� se �pun� bine�! Trebuie s� dea lec�ii, s� fac� moral� celor tineri, s� arate c� s-au pus bine, pentru c� ei au ajuns �n�elep�i. B�tr�ne�ea unor astfel de oameni nu echivaleaz� neap�rat cu �n�elepciunea.
---------
Fosta membra,ce faci cand fugi ,cand vii,de cine te ascunzi.
Consideri ca voi tinerii santeti mai buni ca batrani?Batranii au muncit si au tot ce le trebuie prin munca lor,de aceia li se Descopere Dumnezeu.Dar voi ce faceti de ce nu munciti cinstit,jefuiti si omorati batranii,ca sa traiti din munca lor si in locuinta lor castigate muncind.......Cum sa va mai cheme Dumnezeu la El,daca ati facut pact cu draciiiiiiiiii.

Esti glumeata rau. Ce ati muncit voi? Ati construit socialismul si Epoca lui Iliescu. Acum in loc sa aveti o pensie de 500-1000 de euro aveti 500-1000 de lei

De la: gabigabi2, la data 2013-02-15 15:47:55

De la: Polixenia, la data 2013-02-15 11:35:58

De la: 9am_1555, la data 2013-02-15 01:47:22

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 13:39:36Se va naste un mesia de fapt doi: 9am_1555 si 9am_1666. Tineti aproape. 9am_1543 deja s-a nascut azi si a murit in minutul trei dupa scripturi. Si va invia a treia zi dupa scripete.

Mai Gabi puteai sa remarci ca eu din data de 14 stiam ca in data de 15 va apare 1555.

ca orice mama Omida infumurata, tu vrei sa dovedesti ca ai 15- 16 peri mai multi ca alte omizi care-s mai chele !
n-ai zis de nici-o data de 15....dar, care-i greutatea "implinirii previziunii " tale cind esti tot tu SARA pe deal....da' vazui, ca nu trecu de 5 postari , saracuta si ai sters-o ! scria prost si te facea de rusine, nu ? bine i-ai facut : o facatura d'aia de sa stuchesti sprea ea....ptui...ptui de 3 ori

Da si? Poate ca nu ii place 1555 poate vrea 1666, pentru linistea ta

De la: gabigabi2, la data 2013-02-15 08:53:21

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 21:43:55

De la: Black_Friday, la data 2013-02-14 21:07:50

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 11:18:43Mare-i gr�dina ta, Doamne!

Cu omul ne�colit �i prost,
Nu lupt, c� n-are niciun rost;
Dar duc o lupt� infernal�
Cu prostul care are �coal�.

�Nu cunosc sfor��ri mai penibile dec�t ale celui care vrea s� arate c� nu e prost.� (Victor Eftimiu).

"""Ataci o p�rere a unui prost �i te treze�ti cu prostul �ntreg �n discu�ie."""

Nicolae Iorga

hai, taci, ca la citat se raspunde cu citat si al lui @black vi se aplica , explicind foarte bine de unde vi se trag sfortarile inutile, caci efectul e taman invers : va afundati tot mai mult !
da' nu va intimidati : dati-i inainte, ca -i distractiv !

Esti sigura ca nu ti se aplica tie? Ambele postari?

Esti glumeata rau. Ce ati muncit voi? Ati construit socialismul si Epoca lui Iliescu. Acum in loc sa aveti o pensie de 500-1000 de euro aveti 500-1000 de lei
-------
Daca avem o pensie ,micsorata de voi inseamna ca am muncit,ca altfel nu o primeam.Dar voi daca santeti mai buni de ce va uitati sa luati batranilor si aceasta mica pensie si chiar sa-i omorati?Nimeni nu poate alege pe vremea cui se naste,important este sa ne facem datoria fara sa jehmanim pe altii.

De la: 9am_1560, la data 2013-02-16 00:33:22

De la: gabigabi2, la data 2013-02-15 08:53:21

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 21:43:55

De la: Black_Friday, la data 2013-02-14 21:07:50

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 11:18:43Mare-i gr�dina ta, Doamne!

Cu omul ne�colit �i prost,
Nu lupt, c� n-are niciun rost;
Dar duc o lupt� infernal�
Cu prostul care are �coal�.

�Nu cunosc sfor��ri mai penibile dec�t ale celui care vrea s� arate c� nu e prost.� (Victor Eftimiu).

"""Ataci o p�rere a unui prost �i te treze�ti cu prostul �ntreg �n discu�ie."""

Nicolae Iorga

hai, taci, ca la citat se raspunde cu citat si al lui @black vi se aplica , explicind foarte bine de unde vi se trag sfortarile inutile, caci efectul e taman invers : va afundati tot mai mult !
da' nu va intimidati : dati-i inainte, ca -i distractiv !

Esti sigura ca nu ti se aplica tie? Ambele postari?

imitatia nu are valoare ....si maimutele, maimutaresc !

Civilizatia care si in trecut a mai fost (xvezi antichitatea ce a fost ceva mai tehnica decit evul mediu), revine, dar de pe pozitii putin zis de forta. Deci ma refer la societatea pragmatica. de fapt ea se pregateste de 500 de ani, dupa 1500 de ani de ev mediu, sau mai putin, 1000.
Intrepatrinderea celor 2 tipuri de societati se face nu brusc, ci treptat.
Una mai de stinga, cu accente de irationalitate, ce crede in ceva nevazut.
O alta societate mai pragmatica ce tine de realizari concrete materiale, si crede in stiinta in acest moment.
Ceea ce am mai spus ca societatea ce credea in nevazut era mai blinda cu oamenii.
Asta e mai cinica, dar are realizari concrete, in modelarea....invizibilului...in utilitati materiale, asa zis materiale.
Aceasta societatea ne va scoate din determinismul planetar, poate in sute de ani. Dar e posibil sa ne afunde in ingimfare, si crezul ca se poate orice prin materia modelata de noi.
Crezul in Dumnezeu este ceva ce tine de un irational, dar aparent. Faceti-va niste autosugestii si veti vedea ce puternice sint. Apoi convingeti grupuri mari de oameni sa actioneze prin autosugestie in anumite directii. E f greu, dar nu imposibil. Aici e vorba si de autoeducatia celor ce incearca asta. De aceea cunostintele stiintifice vor duce ca oamenii sa se poata concentra in a face ce vor, doar prin concentrari mentale.
Cam asta e calea pe care se merge. Prin materialitate concreta, se ajunge la imaterialitate, si in viitor se va constientiza puterea gindului si a concentrarilor mentale. Si posibilitatea renuntarii la multe ce acum le consideram....necesare. Dar singular e mult mai greu.
De fapt aici e cheia intregii evolutii umane.
Prin socializari permanente la nivel mondial si creatii materiale din ce in ce mai elaborate, se ajunge ca descoperirea unor elemente din lumea invizibila, si la constientizarea faptului ca....creatiile materiale sint inutile in mare parte.
Iar socializarile vor fi din ce in ce mai elaborate si vor deveni baza existentei umane.
Notiunea de Dumnezeu se va contopi in alte notiuni, si va fi inteleasa intr-un mod corect, nu ocult, ca acum,
Ocult = ceva ascuns cunoasterii directe.Vedeti si voi in dex, dar eu asa inteleg denumirea.

Apropo de autosugestionarea oamenilor sa actioneze intr-o anumita directie. S-au mai facut astfel de actiuni, si au iesit razboaile ww. deci sugestii mondiale in directii gresite.
Mobilizarea oamenilor ptr modelarea mediului in directia usurarii vietii ar fi ceva mai bun. Dar si aici se ajunge la anihilarea naturii.
Calea de mijloc.....pus in loc ce se distruge inerent.
Am deviat putin. dar totul in jureste interconectat.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Aceast societate e cea pozitiva, cea care s-a scurs de 2000 de ani, era pe negativ.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Obsesii!

www.youtube.com/watch?v=nGlIbEW9wVw&NR=1&feature=fvwp

Romanii ,trebuiesc sa inteleaga ca sunt pe cont propriu,iar politicienii traiesc din contributiile ,taxele si impozitele platite de romani. Mergeti la vot si holbati bine ochii pe cine puneti stampila,nu va hazardati ! Revoluționari,eliminați din rindul vostru impostorii,asa cum a fost și BLAGA care deținea Certificat de revoluționat ilegal.

De la: nastasemihail, la data 2013-02-16 16:02:47Aceast societate e cea pozitiva, cea care s-a scurs de 2000 de ani, era pe negativ.

Si softurile noastre s-au obisnuit sa functioneze in stand-by. Abia acum ne vine iar mintea la cap dupa 2000 de ani de crestinism paranoid.

De la: gabigabi2, la data 2013-02-16 15:06:27

De la: 9am_1560, la data 2013-02-16 00:33:22

De la: gabigabi2, la data 2013-02-15 08:53:21

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 21:43:55

De la: Black_Friday, la data 2013-02-14 21:07:50

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 11:18:43Mare-i gr�dina ta, Doamne!

Cu omul ne�colit �i prost,
Nu lupt, c� n-are niciun rost;
Dar duc o lupt� infernal�
Cu prostul care are �coal�.

�Nu cunosc sfor��ri mai penibile dec�t ale celui care vrea s� arate c� nu e prost.� (Victor Eftimiu).

"""Ataci o p�rere a unui prost �i te treze�ti cu prostul �ntreg �n discu�ie."""

Nicolae Iorga

hai, taci, ca la citat se raspunde cu citat si al lui @black vi se aplica , explicind foarte bine de unde vi se trag sfortarile inutile, caci efectul e taman invers : va afundati tot mai mult !
da' nu va intimidati : dati-i inainte, ca -i distractiv !

Esti sigura ca nu ti se aplica tie? Ambele postari?

imitatia nu are valoare ....si maimutele, maimutaresc !

Paranoicul are o logica stralucita dar inflexibila. Orice ii spui poate fi folosit impotriva ta si in sprijinul teoriei lui. Cuvintele tale sunt pentru el munitie confiscata. Nu s-ar intoarce pentru nimic in lume din convingerile lui.

De la: 9am_1565, la data 2013-02-17 22:38:17

De la: gabigabi2, la data 2013-02-16 15:06:27

De la: 9am_1560, la data 2013-02-16 00:33:22

De la: gabigabi2, la data 2013-02-15 08:53:21

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 21:43:55

De la: Black_Friday, la data 2013-02-14 21:07:50

De la: Polixenia, la data 2013-02-14 11:18:43Mare-i gr�dina ta, Doamne!

Cu omul ne�colit �i prost,
Nu lupt, c� n-are niciun rost;
Dar duc o lupt� infernal�
Cu prostul care are �coal�.

�Nu cunosc sfor��ri mai penibile dec�t ale celui care vrea s� arate c� nu e prost.� (Victor Eftimiu).

"""Ataci o p�rere a unui prost �i te treze�ti cu prostul �ntreg �n discu�ie."""

Nicolae Iorga

hai, taci, ca la citat se raspunde cu citat si al lui @black vi se aplica , explicind foarte bine de unde vi se trag sfortarile inutile, caci efectul e taman invers : va afundati tot mai mult !
da' nu va intimidati : dati-i inainte, ca -i distractiv !

Esti sigura ca nu ti se aplica tie? Ambele postari?

imitatia nu are valoare ....si maimutele, maimutaresc !

Paranoicul are o logica stralucita dar inflexibila. Orice ii spui poate fi folosit impotriva ta si in sprijinul teoriei lui. Cuvintele tale sunt pentru el munitie confiscata. Nu s-ar intoarce pentru nimic in lume din convingerile lui.

Interesant ce spui : deci tu, care nu esti un paranoic, asa ca mine, esti deschis la orice sugestie venita de la altul ; asculti parerile altuia si nu sari in sus si-l desfiintezi ci, dimpotriva : despicati firul-n patru ca sa ajungeti la esenta , convigerile tale ne fiind rigide ,fiind gata sa imbratisezi noul de la oricine vine ? bine ca mi-ai spus : miine te-ntreb in ce zodie esti nascut si-ti expun o teorie interesanta , de acord ?

Daca ati cunoaste voi ce bun este Dumnezeu,El stie totul despre noi,cand ne culcam,cand ne sculam,unde mergem,ce gandim.Noi avem nevoie de El ci nu invers.El are deja cete ceresti cu sute de mii si mii de mii de ingeri.

Nu scapam de el deloc?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

himmm e ca si cum ai cere sa-ti taie cineva aerul !
esti sigur ca poti trai fara el ?

Partea �nt�i. Cuv�ntul 1

Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate sa cade sa cinstesti si sa lauzi ne�ncetat pre Dumnezeu cel mare si bun si milostiv si ziditorul nostru cel �ntelept, si zioa si noaptea si �n tot ceasul si �n tot locul. Si sa foarte cuvine sa-l slavesti si sa-l maresti ne�ncetat, cu glas necurmat si cu c�ntari neparasite, ca pre cela ce ne-au facut si ne-au scos din-tun�rec la lumina si den nefiinta �n fiinta. O, c�ta iaste de multa mila ta, Doamne, si g�ndul si cugetul tau, care ai spre noi oamenii! O, mare taina si minunata! O, cine va putea spune toate puterile tale si lauda slavei tale! Dumnezeu, pentru mila sa cea multa, lacui �ntru noi oamenii si sa arata noao. Dumnezeu fu �n ceriu si om pre pam�ntu si �ntr-am�ndoao desav�rsit. Si pre om si-l facu fiiu iubit si mostean �mparatiii sale. O, mare iaste taina �ntelepciunii tale Doamne, care fu spre noi oamenii! Ni dar sa marim pre Dumnezeul nostru si sa strigam dinpreuna cu David, zic�nd: �Chiuiti lui Dumnezeu, tot pam�ntul, slujiti lui Dumnezeu �n veselie, intrati �naintea lui cu bucurie si cu veselie si cu curatie. Sa stiti ca acela ne-au facut, iar nu noi, si acela iaste Dumnezeul nostru si noi suntem oamenii lui si oile pasunii lui. Intrati prin poarta lui �n ispovedanie, �n curtile lui, �n c�ntari, marturisiti-va lui si laudati numele lui, ca iaste bun si milostiv Domnul si sf�nt Dumnezeul nostru. Ca iaste mila lui cea mare cu noi �n v�ci, si bunatatea lui cea multa�. Si den nimic ne-au facut de suntem si facu toate puterile c�le far� de trupuri.

Dar pentru ce? Numai ca s� l�ud�m numele lui, cel ce ne-au f�cut, Domnul domnilor și Dumnezeul dumnezeilor. Adusune-au �n ar�tarea și �n slava numelui s�u cel sf�nt, ca s�-l prosl�veasc� �ngerii �n ceriurile c�le de sus cu numele sfintei și a �ncep�toarei de viaț� troiț�. Așijderea au tocmit și firea ființii noastre ceii omenești și ne-au dat minte și cuv�ntu și suflet �mbr�cate �n trup, și ne-au �nfrumusețat cu chip și cu podoab� și ne-au tocmit cu toate dichisile c�le bune și ne-au alc�tuit trupul cu toate m�dularile: cu gur�, cu urechi, cu picioare, cu ochi și cu m�ini, ca ac�stea toate s� le �ntindem și s� le l�rgim �n lauda lui Dumnezeu, iar nu spre lucruri spurcate și sc�rnave și f�r� de l�ge, carile nu s� cad.
Drept ac�ia, s� cinstim și s� sl�vim pre ziditorul nostru și s�-i mulț�mim ca celuia ce ne-au f�cut și ne-au cinstit. Trup ne-au dat, ca cu d�nsul s� slujim Dumnezeului celui put�rnic și bun și �ntru nimica s� nu l�s�m soarta diavolului, vr�jmașului lui Dumnezeu și pierz�toriul sufletelor noastre, s� nu-l l�s�m s� ne st�p�neasc� el, ci totdeauna s� rug�m pre Dumnezeul cel milostiv, pentru c� a lui f�ptur� și zidire suntem. Gur� ne-au dat ca s� o desfacem și s� o deschidem și cu mare glas s� l�ud�m m�rirea și put�rea lui, iar nu �n cuvinte spurcate și �n vorbe sc�rnave, care nu s� cad, nici s� cuvin, de care apoi vom da și seam� la zioa cea mare și �nfricoșat� a judec�ții, la a doao venire a lui Dumnezeu. Ochi ne-au dat ca s�-i r�dic�m �n sus și s� vedem slava lui Dumnezeu, cu a c�ruia porunc� s� f�cur� toate, c� �acela zise și fur�, acela porunci și s� zidir� ceriul, v�zduhul, soarile, luna, st�lile și altile toate c�te suntu v�zute și nev�zute și s� mulț�mim lui Dumnezeu, f�c�toriul si d�t�toriul tuturor. Limb� ne-au dat ca s� sl�vim și s� trimitem laud� �n sus ne�ncetat numelui s�u celui sf�nt, iar nu s� o �ntoarcem spre b�rf�le și spre cuvinte deșarte, nici spre patimile c�le dr�cești, care sunt trupului cu dulceaț�, iar sufletului cu nevoie și cu munc�, nici s� gr�iești c�le ce sunt spre ațițarea pohtelor trupești. C� și apostolul zice: �Vorbele c�le r�le stric� și putrezescu n�ravurile c�le bune�. Urechile ni le-au f�cut �n cap ca cu d�nsele s� ascult�m și s� auzim cuvintele lui Dumnezeu și s� p�zim toat� l�gea și s� facem voia lui. M�ini ne-au dat ca s� le l�rgim și s� le �ntindem spre �n�lțimea ceriului și s� d�m slav� lui Dumnezeu pentru toate f�pturile sale și s� le lungim spre mila lui. Picioarile ne-au dat, iar nu ca altor dih�nii, care s�ntu mute și necuv�nt�toare și umbl� pre p�m�ntu dup� cum le iaste firea și voia lor și or�nc�tro vor s� s� �ntoarc�, �ntr-acolo s� pornescu și mergu. Ci noao s� cade s� p�șim și s� c�lc�m dreptu spre c�le cerești și cu trupul, și cu capul, ca nu cumva s� ne lunec�m �n lucrurile c�le trupești și lumești și putrede și trec�toare, ci s� umbl�m pre c�ile c�le nevinovate, cum zice fericitul David: �Fericiți cei nevinovați, carei umbl� �n l�gea Domnului!� Și s� p�șim și s� st�m spre priveghiarea cea de toat� noaptea și mai ales la zilile c�le mari și la praznicile c�le dumnezeești și �n toate zilile vieții noastre. S� p�ziți precum iaste l�gea și obic�iul și s� v� feriți de toate r�ot�țile și sc�rn�viile și spurc�ciunile și s� v� rugați lui Dumnezeu cu fric� și cu cutremur, ca s� s� milostiveasc� spre voi. Și lui Hristos s� faceți rug�ciuni de mulț�mire, cu c�nt�ri pentru toate c�le ce ne-au dat, cu rug� curat� și cu trup și cu suflet neschimbat și necl�tit. �n sfintile și dumnezeieștile bis�rici, așijderea sa aduceți lui Dumnezeu jirtv� f�r� de s�ngile și s� v� priceștuiți sfintelor și celor f�r� de moarte dumnezeieștilor taini ale lui Hristos, care cu adev�rat suntu trupul și s�nge fiiului lui Dumnezeu, ca deaca v� veți priceștui cu sf�ntul lui trup și s�ngele, s� �mp�r�țiți cu d�nsul �ntru �mp�r�țiia lui cea netrec�toare și viața de veci, precum s�ngur Domnul Hristos au zis: �Cela ce va m�nca trupul mieu și va bea s�ngele mieu, fiind vr�dnic, aceluia eu �i voiu d�rui viața de v�ci�.
Vezi mila lui Dumnezeu, vezi dragostea lui cu carea au iubit pre noi! Vezi darul lui cu care ne-au d�ruit! C�t iaste de mult� mulțimea milelor tale, Doamne! C� au urcat firea noastr� cea omeneasc� mai deasupra dec�t toate puterile c�le cerești. Dumnezeu s-au �n�lțat și au șezut pre scaunul m�rirei puterilor sale. Iar alte f�pturi c�te suntu supt ceriu și lucrurile ale lui Dumnezeu, toate suntu tocmite și r�nduite �n treaba și �n slujba neamului omenescu: soarile, luna, st�lile, v�zduhul, v�ntul, ploile, p�m�ntul și marea și toate c�te-s �ntr-�nsa. Iar pre omul f�cu-l viețuitoriu și �mp�rat și biruitor tuturor faptelor sale c�te sunt supt cer, și �nc� nu numai at�ta; ci-l f�cu soț și moștean și iubit fiiu și-l d�rui de fu Dumnezeu și biruitor �mp�r�țiii sale cei cerești, cum iaste scris și zice: �Fiți sfinți, cum suntu și eu sf�nt, fiți dumnezei, cum suntu și eu Dumnezeu!� Și iar� mai zice: �Eu ziș: toți sunteți Dumnezeu și fiți fiii Celui de Sus, iar� voi muriți ca oamenii și ca unul din domni c�deți�.
Iar domnii �n ce chip cad de la Domnul și Dumnezeul lor? Cad unii din credinț�, iar� alții din fapte. Deacii ei mor. Ca oamenii carii suntu suptu st�p�ni, cu trupurile mor domnilor și �mp�raților p�m�ntești, iar� cu sufletele ei mor lui Dumnezeu, dac� �i ajunge amarnica moarte și suntu nepoc�iți de p�catile lor. C� m�car deși zice c� �nu iaste dup� moarte pl�ngere, nici �n iad t�nguial� și vaete� iar cu adev�rat iaste, și acolo suntu țip�tile c�le cu nevoe și suspinile și g�metile c�le gr�le și oft�rile c�le amar�. C� acolo l�cuescu �n muncile c�le groaznice și f�r� sf�rșit și �n focul nestinsu totdeauna s� afl�, av�ndu pl�ngere necurmat� și nem�ng�iat�, și nici de un folos le iaste.
Dreptu ac�ia, iubitul mieu fiiu, s� fii milostiv tuturor oamenilor și tuturor gloatelor, care ți le va da Dumnezeu pre m�na ta, pentru care �nsuși Domnul Dumnezeul nostru și m�ntuitorul Iisus Hristos ș-au v�rsat sf�ntul s�nge al s�u. Și s� nu omori pre niminea f�r� de judecat� dreapt� și f�r� de ispovedanie, ca s� nu fii și tu junghiat f�r� de mil�, ca noatenii și ca mieii; c� s�ngile omului nu iaste ca s�ngile vitelor sau ca altor fieri sau ca al p�s�rilor, ci iaste �ntr-alt chip, s�nge ales și cur�țit cu sf�ntul s�nge al Domnului nostru Iisus Hristos, care l-au v�rsat pre cruce �n cetatea Ierusalimului, �n zilile lui Pilat de la Pont. Ca nu cumva, pentru pripa, s� moar� ție cu trupul, iar lui Dumnezeu cu sufletul. C� și noi �nsine carii suntem, m�car� domni, m�car� bogați, m�car� s�raci, tot greșim lui Dumnezeu și suntem vinovați și vom s� st�m toți dinpreun� la �nfricoșata judecat� a lui Hristos. C� �nsuși Hristos pentru sufletile noastre de bun� voie a sa s-au dat spre moarte, ca pre noi pre toți s� ne fac� fiii lui Dumnezeu.
Pilda: Eu ziș: �Toți suntem dumnezei și fiii celui de sus�. T�lcul: Zise Domnul: �Ca un bun, pre toți i-am f�cut �mp�rați și domni și put�rnici, iar� ei se-au �ntorsu �n lucruri r�le și deșarte�. Pilda: �Iar voi muriți ca oamenii�. T�lcul: �Iar voi cuget�ndu c�le p�m�ntești, periți�. Pilda: �Și ca unul din domni c�deți�. T�lcul: �Și satana era domnul �ngerilor, iar� pentru trufia lui c�zu�. Așijderea și fieștece domnu semeț și nemilostiv va c�dea și nu s� va scula. Iar de s� va t�mpla domnului s� caz�, iar� apoi el s� va �ntoarce și ca pl�nge de c�derea sa cu toat� inima, are Dumnezeu put�re s�-l r�dice; c� Dumnezeu iaste judec�torul, și a lui iaste judecata. Cum iaste zis: �Domnul va judeca marginile p�m�ntului, ca un drept ce iaste, și va da put�re �mp�raților noștri, și va �n�lța cornul unsului s�u�. Dreptu ac�ia, �s� nu s� laude �nțeleptul cu �nțelepciunea sa, nici put�rnicul cu put�rea sa, nici bogatul cu bog�ția sa. Ci de ac�stea s� s� laude cel ce s� l�uda�, m�car� de ar fi �mp�rat, m�car� domnu, m�car biruitor, �tot s� cunoasc� pre Dumnezeu, care l-au f�cut, și cu frica și cu cutremur s� fac� judecat� pre p�m�ntu�. �Faceți pace și rug� cu toți, c� f�r� de ac�stea niminea nu va putea vedea pre Dumnezeu�. Vezi iubitul mieu, pre �mp�ratul cel mare, care ne-au iubit și ne-au f�cut și pre noi �mp�rați pre p�m�ntu, ca și pre sine, și-i iaste voia s� fim și �n cer; și daca vom vrea noi, vom fi, numai s� facem bine și vom fi �mp�rați și vom �mp�r�ți �n v�ci. �ns� �mp�r�țiile și domniile c�ste dup� p�m�ntu suntu �n m�na și voia lui Dumnezeu, și �n nevoințile noastre c�le bune se-au dat. Iar� �mp�r�țiia cea cereasc� �nc� iaste �n voia noastr� și ne-o va da Dumnezeu, numai de vom vrea. Dar� cunoști care iaste �mp�ratul cel mare și put�rnic? Acela iaste �mp�ratu �mp�raților și domnu domnilor și Dumnezeul dumnezeilor, carele biruiaște vii și morții și au f�cut toți vecii. Pentru ac�ia d� slav� celui ce te-au r�dicat din p�m�ntu și te-au f�cut lui fiiu și ceriurilor �mp�rat, șii noroadelor și oamenilor biruitor mai mare și poruncitoriu, și te-au pus domnu pre p�m�ntu, s� judeci oamenilor pe direptate și s�racilor �n judecat�, cum zice și prorocul gr�ind: �Doamne, d� judecata ta �mp�ratului și direptatea ta fiiului �mp�ratului�. Dar� de ce �mp�rat gr�iaște prorocul? Gr�iaște de �mp�ratul Hristos. Cunoști c� �tot darul cel des�v�rșit pogoar� de sus, de la tat�l� și pre �mp�rat, și pre domnu, și pre preot, și pre tot omul carele iaste al lui Dumnezeu.
Drept ac�ia s� cade fiiului �mp�ratului, carile iaste fiiu lui Dumnezeu, s� judece dreptu, c� și judecata a lui Dumnezeu iaste, iar� alt a nim�nui. Și v� plecați suptu put�rnica m�na lui Dumnezeu, cum zice apostolul, ca f�c�toriului și �mp�ratului vieții și al veacului nostru, cu toat� frica și cutremurul, ca �ntr-o vr�me s� v� �nalțe și s� tr�iți mult pre p�m�ntu bun. Acum pricepeți, �mp�raților, și v� �nv�țați, toți cei ce judecați p�m�ntul, lucrați Domnului cu fric� și v� bucurați cu cutremur, primiți �nv�ț�turi, ca s� nu s� m�nie c�ndva Domnul spre voi și s� pieriți din calea dreptului, c�nd se va ațița de prip� urgiia lui. M�niiați-v� și nu greșiți de c�le ce g�ndiți �ntru inimile voastre, �n paturile voastre v� umiliți. Și iar� mai zice prorocul: �ție iaste l�sat s�racul, și m�serului tu �i fii ajutoriu�. C� și fiiul lui Dumnezeu s�racu fu trimis �n lume, cum iaste scris. Iar ție ți-au dat Dumnezeu �mp�r�ția �ntr-aceast� lume scurt�.
Dreptu ac�ia s� cade �mp�ratului și domnului s� aib� judecat� direapt� și nef�țarnic�, dinpreun� și alte bun�t�ți toate, c� �cinstea �mp�r�teasc� și domneasc� judecat� iub�ște�, cum iaste zis; c� �mp�rații cei adeveriți nimica nu fac f�r� de judecat�, c� cu judecata suntu �ndrept�tori și put�rnici. Tu, Doamne, ca un Dumnezeu ai g�tit dreptatea ta și o ai dat-o �mp�raților și domnilor, iar adeverința o ai �mp�rțitu tuturor oamenilor. Judecata și direptatea �n Iacovu o ai f�cut-o. C� Hristos iaste judec�toriu și dreptatea și adeverința. Și zice: �Iacovu iaste sluga mea cea aleas�. Prorocul zice: ��n�lțați ne�ncetatu pre Dumnezeul nostru și v� �nchinați razimului picioarelor lui�. M�car� de ești �mp�ratu, m�car domnu, m�car� bogat, m�car� s�rac, tot v� �nchinați razimului picioarelor lui, c� iaste sf�nt, și acela iaste domnul și judec�torioul cel �nțeleptu și �nfricoșat și v�cinic. Deci, de vei judeca pre cineva cu judecat� nedreapt� și f�țarnic�, Dumnezeu va fi ție și oamenilor t�i judec�tor cu plat�, c� zice: � Eu suntu izb�nditoriul și voi iz�ndi�. Iar� prorocul zice: �Jalea și suspinile s�racilor le-ai auzit, Doamne, g�tirea inimilor lor le-au socotit urechea ta. Judec� s�racului și smeritului, ca s� nu mai adaog� dup� ac�ia omul de a s� m�ri pre p�m�ntu�. Dreptu ac�ia, ascult�, și ia aminte și socotește, s� nu mai adaog� omul dup� ac�ia a s� mai �n�lța. C� iaste zis: ��n zadar va fi turburarea celor ce s� m�rescu�. Iar de vei face judecat� f�țarnic�, tu cuget� c�ndu s� va lua judecata de la tine și s� va da altuia, carile va judeca cu dreptate oamenilor lui Dumnezeu. Și va face izb�nd� Dumnezeu, precum au zis: �si suspinile s�racilor nu vor peri p�n� �n sf�rșit�. C� m�car� de ești și �mp�ratu sau domnu, iar judecata tot iaste a lui Dumnezeu și cu porunca lui ești pus p�stor tu, și tocmitor faptelor lui. Pentru ac�ia scrie, de zice: �Fraților, judecați pe direptat� și priiatenilor și streinilor și celor mari și celor mici. De niminea s� nu-ți fie rușin�, c� judecata iaste a lui Dumnezeu�. Ci c�t� vr�me va fi dat� pre m�na ta, fie-ți grij� și fric� de slujba care ți-au dat-o Dumnezeu �n seama ta, c� nici ai adus nimic cu tine �ntr-aceast� lume, nici vei s� iai nimic. Ci, cum zice dreptul Iov: �Gol te-ai n�scut din p�nt�cile m�ne-ta, iar gol te vei duce�, deaca nu vei fi �mbr�cat cu lucrurile c�le ce s� cad ale bun�t�ții. C� �nimic nu iaste al t�u�, cum zice apostolul, ci toate-s ale lui Dumnezeu. Iar, desi ai tu, nu te l�uda, c� de la Dumnezeu le-ai luat, ca s� dai schiptrul și steagul �mp�r�ției și domniei tale cu mult� mulțumire, cum și �mp�rații cei mai denainte vr�me ș-au dat �mp�r�țiile �n m�na lui Dumnezeu tat�l, cu mult� �ndr�znire și cu mult� cinste și cu mare �ndreptare. Și cu �mp�r�țiile lumii aceștii trec�toare au dob�ndit �mp�r�țiia cea netrec�toare a ceriului și au luat cununa bun�t�ților din m�inile lui Dumnezeu. Și s� nu ți s� �nalț� inima, nici s� te trufești de limbile și de n�roadele c�le multe, c� de la Dumnezeu fu dat� put�re voao și biruinț� de la Cel de Sus. C� toat� judecata iaste a lui Dumnezeu și Dumnezeu va s� judece oamenii. Dumnezeu iaste judec�toriu dreptu și tare și �nd�lungu r�bd�toriu și nu aduce m�nie �n toate zilele. Acela iaste milostiv și �ndelung r�bd�toriu și �ndur�toriu și au g�tit scaunul s�u spre judecat�, și iaste gata �n toat� vr�mea și �n tot ceasul s� judece lumea cu dreptate și oamenii așijderea. Și pre cei drepți s�-i �ncorun�ze, iar pre cei p�c�toși s�-i munceasc�.
Minunat iaste Dumnezeu �n faptele sale, c� cu mare cinste ne cinsti și ne d�de minte slobod� și chibzuitoare, și firea omeneasc� cea c�zut� o au �n�lțat mai pe deasupra �ngerilor, cum ziș și mai sus, dup� cuv�ntul prorocului: �Ce iaste omul, c�-ți aduseși aminte de d�nsul, sau fiiul omului, c�-l cercetași?� Vezi c�t� dragoste are Dumnezeu c�tr� oameni și ce f�cu pentru d�nșii? F�cu toate v�zutele și nev�zutele și pentru d�nsul s� f�cu om. Ac�stea toate pentru dragostea noastr� le f�cu, și noi fiind pieriți pentru greșala noastr�, el iar ne �nnoi. Ac�stea toate le socot�ște prorocul și ni le arat� zic�nd: �Ce iaste omul?� Cum ai zice, omul iaste o nimica, numai ce iaste sl�biciune și urgie și neputinț�. Iar mila lui Dumnezeu vezi c�t� iaste de mare, c� de lucrurile c�le ce f�cu pentru d�nsul s� mir� prorocul și zice: �Ce iaste omul, de ai f�cut at�tea m�riri pentru d�nsul?� Cunoaște dar c� c�te suntu v�zute și nev�zute, toate sunt f�cute pentru d�nsul. Pentru d�nsul fu f�cut� vr�mea de la Adam p�n� la venirea lui Hristos, pentru d�nsul fu f�cut raiul, pentru d�nsul �mp�r�țiia ceriului, pentru d�nsul judec�țile și caznele și minunile, bun�t�țile și legile; pentru d�nsul fiiul lui Dumnezeu fu om. Cine ar putea spune c�le ce au f�cut pentru d�nsul și c�le ce vor s� fie! Ac�stea toate le socot�ște prorocul și zice: �Ce iaste omul de s-au �nvr�dnicit a at�tea bun�t�ți, dar, și cinste?� C� de ar vrea cineva s� știe adeverit și s� cunoasc� c�te au fost pentru d�nsul și c�te va s� ia dup� ac�stea, el s-ar umplea de fric� și de mirare. Deci, ia aminte, s� știi c�t� grij� are Dumnezeu pentru oameni, c� zice prorocul: � Cu puținel oarece l-ai mai micșorat dec�t �ngerii?� Aici zice prorocul și gr�iaște aceast� micșorare, pentru c� cu puținel oarece au mai micșoratu Dumnezeu pre omu dec�t pre �ngerii, pentru greșala și c�lcarea ce greși dent�i str�moșul nostru Adam �n rai. Dar cu ce l-au micșorat puținel dec�t pre �ngeri? Micșoratu-l-au cu moartea. �Cu slav� și cu cinste l-ai cununat�. Slava o socot�ște prorocul m�riia c�ia ce o au luat �nt�i, iar cinstea ce o au luat Dumnezeu, iar care va s� o ia dup� a doao venire a lui Hristos. C� dint�i i-au zis Dumnezeu: �Toate fierile p�m�ntului și pas�rile ceriului și peștii m�rii s� s� �nfricoșeze și s� s� team� de voi, și voi s� le st�p�niți�. Apoi iar au zis: �S� c�lcați șarpele și scorpiia�.
�ns� acum s� l�s�m c�le vechi și de d� multu și s� c�ut�m spre c�ste de acum, c� slava și cinstea cea mare din l�gea cea noao iaste, c�nd ai cap pre Hristos, c�ndu din trupu lui te priceștuești, c�ndu ești frate lui și moștnean și �ntocma cu d�nsul, c�ndu ai cinste mai mare dec�t Moisi, cum zice fericitul Pavel, nu ca cum �și acoperea Moisi fața obrazului, c� cel �n�lțat nu s� �nalț� de aceast� slav� �n slava �n�lț�toare; pentru aceast� slav� spune prorocul mai nainte de vr�me. Dar ce iaste mai sl�vit dec�t aceasta, c�ndu suntem soții cu �ngerii și ne-am f�cut fiii lui Dumnezeu, și �nc� nici pre unul al s�u iubit fiiu ce au avut nu l-au cruțat, ci l-au trimis și l-au dat pentru noi. Dar ce slav� poate fi mai mare dec�t aceasta, c�nd f�cu Dumnezeu ac�stea toate pentru c�lcarea și p�catul cel dent�i! C� Adam nar fi f�cut nici bine, nici r�u. Dar cum ar fi putut face bine sau r�u, nefiind el? C� cum s� zidi, �ndat� dob�ndi at�ta cinste! Iat� c� și noi, c�te r�ut�ți facem, iar Dumnezeu tot ne �nvr�dnic�ște cu cinste mare și nespus�. Socot�ște de vezi, c� zice Hristos: �De acum nu v� voi mai zice slugi, c� sunteți frații și priiatenii miei�. Și �nc� nu numai at�tea, ce și �ngerii ne sluj�scu pentru m�ntuirea sufletelor noastre și nu suntem moșt�ni numai pre p�m�ntu, ci suntem p�rtași și bun�t�ților lui Hristos celor cerești. Ac�stea toate le cuget� prorocul și zice c� �l-ai �ncununat cu slav� și cu cinste și l-ai pus mai mare peste faptele m�inilor tale, și toate ai supus suptu picioar�le lui. Oile și boii, �nc� și hier�le c�mpilor și p�s�rile cerești și peștii carii trec marea și c�r�rile m�rii. Doamne, Domnul nostru, c�t iaste de minunat numele t�u, preste tot p�m�ntul!� Iat�, m�car deși gr�iaște de f�pturi, iar de �ngeri nu pomen�ște, ce spune numai de c�le ce suntu pricep�toare, iar� �n socoteal� suntu groase și nedomirite.
�ntrebare: Dar ce va s� s� �nțeleag� aceasta? R�spunsul: Aceasta iaste biruința p�m�nteasc�, care fu dat� lui din-ceput și iaste un lucru de minune, c�ci c� omul mai nainte, p�n� ce nu greșește, el fu d�ruit cu at�ta cinste, iar deaca greși, iat� c� nu-l urgisi Dumnezeu, nice-l lipsi de cinstea care i-o d�dese mai nainte. Ce zice: �cu puținel oarecare l-ai mai micșorat dec�t �ngerii�, cum s-ar zice, dup� ce greși, judec�-l și-l os�ndi cu moartea. Ci �ns�, m�car de-l și os�ndi cu moartea, iar cinstea care i-o ded�se �nt�iu, nu i-o luo.
Aici arat� dragostea cea nespus�, care o are Dumnezeu c�tr� neamul omenescu. C� omul, deși cunoscu el �nsuși p�catul și vina sa, iar Dumnezeu tot �l l�s� s� fie �ncorunat cu cinstea și cu slava cea dint�i, și m�rirea lui nu o stric�; iar de-i si luo ceva puținel de suptu put�rea lui, și aceasta pentru folosul lui fu: c�, mai nainte de greșal�, și fier�le c�le zv�p�iate și cumplite le st�p�nea omul, iar dup� greșal� puținel de aceast� biruinț�-l opri. �ns� și acum tot biruiaște și st�p�n�ște și pre ac�lea, ce cu meșteșug și cu fric� și cu paz� mare, c� nici i-au luat toat� biruința, nici i-au l�sat-o toat�, ci c�te i-au fostu de treab� și de slujb� i le-au l�sat, iar c�te suntu fiar� s�lbatece i le-au luat, ca pentru aceasta s�-și aduc� aminte și s� cugete tot omul, pentru p�catul str�moșului Adam, și s� cunoasc�, c� pentru acela nu s� pleac� noao toate fierile, și iaste și aceasta de mare folos. Dar leul, m�car de s-ar și pleca noao, de ce tr�ab� ne-ar fi noao, sau pardosul, m�car de ar fi și bl�ndu? Așijderea și alte hieri s�lbateci și spurcate, f�r� numai o truf� și o m�rire deșart�. Pentr-ac�ia l�s� Dumnezeu s� fie ac�stea sem�țe și neplecate, iar� c�le ce ne sunt d� treab�, iale s� fac plecate și bl�nde, și le supuse suptu m�inile noastre: boii, ca s� ar�m cu d�nșii, oile, ca s� �mbr�c�m goliciunea trupurilor noastre, iar alte dobitoace le las� ca s� poarte ce ne va trebui și s� ne hr�nim cu d�nsele. Așijderea au f�cut și pas�rire ceriului, așijderea au f�cut și peștii, s� ne fie de m�ncare. C� cumu-și gon�ște cinevași feciorii s�i din moșiile sale, pentru neascultarea lui, iar nu-l opr�ște din toate, ci totu-i las� ceva puținel, ca s�-l smereasc�, așa și Dumnezeu, ce �ns� nu �ntr-acesta chip. C� omul, c�nd �și gon�ște feciorul, el �l opr�ște de c�le mai multe și-i d� puținea parte; iar Dumnezeu numai ci-i opri oarece c�t de puținel, iar mai mult �i d�de. Ci și aceasta iaste tocmeala lui Dumnezeu, iar fu pentru folosul omului. C� dint�i toate avu omul supuse supt m�na lui. Deacii el s� semeți. Pentru ac�ia s� schimbar�, ca s� aib� și el grij� de c�le ce-i vor trebui și-i vor fi de hran� �n viața lui. Și nu l�s� s� nu-i fie toate cu osteneal�, nici iar cu odihn�, ci unele ce-i suntu de treab� suntu f�r� de osteneal�, iar alte care-i suntu mai de mare treab� l�s� s� le c�rce mai cu mare osteneal� și cu mult� nevoinț�. Ia aminte, de vezi, cum peștii carii umbl� �n fundul m�rii și pas�rile carele zboar� �n slava ceriului, toate cu meșteșug le-au supus Dumnezeu ție, omule, și ți le-au dat.
�ntrebare: Dar, c�ci nu zice de toate c�le v�zute și nev�zute, și de s�diri și de s�m�n�turi, și de pomi și de altele?
R�spunsul: C�t au zis de puținel, iar toate le semneaz�, și au l�sat celor ce le iaste voia s� le știe, s� le spuie. Iat�, iar vine cuv�ntul s� s� sf�rșasc� la sf�rșitul cel mai d�nt�i, unde zice: �Doamne, Domnul nostru, c�t e de minunat numele t�u peste tot p�m�ntul!� Ac�ste cuvinte pui și la �nceput și la sf�rșit, deci și noi pururea s� ne afl�m zic�nd așa: �Doamne, Domnul nostru, c�tu e de minunat numele t�u preste tot p�m�ntul!� Și s� ne mir�m de mila și de dragostea lui, care o are c�tr� oameni, și de �nțelepciunea lui și de g�ndul cel bun ce-l are spre noi.
Iat�, auzindu noi ac�ste mile și daruri ale lui Dumnezeu, care suntu spre noi, s� p�zim dreptatea și l�gea lui Dumnezeu, cum zice prorocul: �Fericiți cei ce p�zescu judecata și fac dreptate �n toat� vr�mea�, și mustreaz� pre cei ce judec� str�mbu! Și iar mai zice: �P�n� c�nd veți judeca nedreptu și v� veți �ndoi de f�țele p�c�toșilor?� Și iar mai zice: �Dumnezeu st�tu �n ceata dumnezeilor și �ntre dumnezei va s� judece. Pentru ac�ia judecați pre s�rac și �ndreptați pre miș�l, scoateți pre cel smerit și nem�rnic și-l izb�viți din m�inele p�c�tosului�. Iar de nu, tot cela ce iub�ște nedreptatea, acela-și uraște sufletul s�u, c� �Domnul iaste dreptu și dreptatea au iubit și dreptatea v�zu fața lui.� Și iar zice: �P�z�ște ner�utatea și vezi dreptatea și �n gura dreptului s� va �nv�ța �nțelepciune și limba lui va gr�i judecata�. C� de vei p�zi judecata cea dreapt�, tu vei fi fericit și vei �mp�r�ți pre p�m�ntu, iar cu Hristos Dumnezeu �nc� vei l�cui �n veac.
Dar acuma ajunge-va credința și judecata cea dreapt�, au mai lungi-vom și cu alte bun�t�ți? C� cu adev�rat și ac�ste bun�t�ți suntu foarte bune și vr�dnice de-a le l�uda și �ngerii, și oamenii. Iar s� ascultați și cuv�ntul lui Iacov apostolul, ce au zis c� �m�car de-ar umplea cineva toat� l�gea și toate poruncile lui Dumnezeu, iar de va greși numai �ntr-una și s� va zminti, d�cii �n toate iaste vinovat�. Iar noi s� rug�m pre Dumnezeul cel milostiv, s� ne �nvr�dniceasc� s� fim �n toate lucrurile des�v�rșit și �n toate bun�t�țile �ntregi și nici �ntr-unile s� nu fim lipsiți. S� p�zim judecata și s� facem dreptate. Mintea cea �ntreag� și cur�țiia s� ibuim, bl�nzi și r�bd�tori și �ng�duitori s� fim tuturor �n toat� vr�mea și �ntr-alte bun�t�ți �n toate s� l�cuim, �ntru care cine petrec și l�cuescu, feric�ște-i Hristos la Sf�nta Evanghelie și zice: �Fericiți cei s�raci cu duhul, c� acelora iaste �mp�r�ția ceriurilor! Fericiți cei ce pl�ngu, c� ac�ia s� vor m�ng�ia! Fericiți cei bl�nzi, c� ac�ia vor moșteni p�m�ntul! Fericiți cei fl�m�nzi și �nsetoșați pentru dreptate, c� ac�ia s� vor s�tura! Fericiți cei milostivi, c� ac�ia vor fi miluiți! Fericiți cei cu inimile curate, c� ac�ia vor vedea pre Dumnezeu!� Și alte bun�t�ți, care suntu fericite de Hristos, c�tr� care suntu adaose și al�turate și judecata, și dreptatea. Iar și judecata, m�car de iaste și dreapt�, tot iaste f�r� de mil� celor ce nu fac milostenie, c� la judecat� milosteniia va fi l�udat�, cum zice prorocul: �Milostenie și judecat� voi c�nta ție, Doamne! C�ntu și pricep �n calea nevinov�țirii. Ur�t-am pre cei ce fac f�rdel�ge!� Și iar mai zice: ��mp�rți și d�de celor s�raci; dreptatea lui tr�iaște �n v�cii v�cilor; cornul lui s� va �n�lța �n slav�.
Iat� c� suntem datori, noi cești put�rnici, s� ajut�m celor slabi și s�-i �ndrept�m, și s� nu facem at�ta �n voia noastr�, c�t �n voia vecinului și s�racului și a neput�rnicului, c� așa zice marele Pavel. Iar Iacov apostol, care s� cheam� fratele lui Dumnezeu, zice: �Fratele cel smerit s� s� laude �ntru m�rirea sa, iar cel bogat �ntru smereniia sa. C�, cum r�sare soar�le cu c�ldur� și s� veștejescu buruenile, și florile lor s� scutur�, așa și bogații carii nu s� bog�țescu �ntru Dumnezeu, s� vor veșteji �ntru umbletele lor�. Și iar mai zice: �Ni, acum bogaților, pl�ngeți, v�et�ndu-v� de �ntrist�ciunile ce vin asupra voastr�, c� bog�țiia voastr� au putrezit, hainile voastre le-au m�ncat moliile, aurul și argintul vostru au ruginit și rugina lor fi-va voao m�rturie și va topi trupurile voastre ca focul, c� i-ați str�nsu avuție �n zilele c�le de apoi�. Iar Hristos au zis: �Mai lesne va intra funea cor�biei prin urechile acului, dec�t bogatul �ntru �mp�r�țiia ceriului�. Petru apostol �nc� au zis: �Tot omul mai nainte de moarte s� s� �mpodobeasc� cu judecat�, cu milostenie, cu cur�ție, cu mintea cea �ntreag� și cu alte fapte bune, cu toate�. C� ��nfricoșat lucru iaste a c�dea �n m�inile Dumnezeului celui viu�. Iar cel ce s� va nevoi cu milostenie, cu rug� și cu alte bun�t�ți, aceluia i s� vor cur�ți mulțimea p�catelor. Și iar mai zice Hristos la Evanghelie: �Nu �ngropareți avuțiia voastr� �n p�m�ntu, unde o stric� viermii și o put�rezește putrejunea și o sap� furii și o fur�, ci str�ngeți avuțiia voastr� �n ceriu, unde nici viermii o stric�, nici putrejunea o putrezește și unde furii nu o sap�, nici o fur�. C� unde iaste avuțiia voastr�, acolo va fi și inima voastr�.
Iat� acum iar f�cum vor� și �nv�ț�tur� pentru judecat� și pentru dreptate și pentru milostenie, �nc� și de altele c�te am putut, care suntu de folos și s� cade a le asculta omul și a le face. Ci fi-va at�ta destul? Au iar vom mai adaoge �nv�ț�tura? Au ba. C� s� cade foarte cu de-adinsul s� mai �nv�ț�m și s� spunem, deaca vr�me ce zice apostolul c� �de va face cineva toat� l�gea și va umplea toate poruncile, iar numai �ntr-una de s� va zminti, deaciie �n toate iaste vinovat�. Dar noi, carii nu numai ce greșim �ntr-o porunc� de ale lui Dumnezeu, ci deabiia poate se va afla cineva �ntr-aceast� vr�me s� �ng�duiasc� m�car� numai cu o porunc� a lui Dumnezeu și cu o �nv�ț�tur� de c�le ce plac lui.
Drept ac�ia, frate, foarte iaste bine și frumos și s� cuvine a le gr�i și a povesti de c�le ce suntu de folos sufletului și s� citim sfintele scripturi și s� le socotim, c� au zis Dumnezeu c� ��ntr�nsele vom afla viața de v�ci�. Și iar au mai zis: �Fericiți cei curați cu inima, c� ac�ia vor vedea pre Dumnezeu�. Iat� c� nimic nu iaste mai drag lui Dumnezeu dec�t omul carele iaste curat cu inima și cu sufletul, și iar nimic nu-i iaste mai ur�t dec�t curvariul și dec�t preacurvariul, c� aceștia mai os�ndiți vor fi �n ziua judec�ții, dec�t toți t�lharii și ucigașii. Pentru c� curvariul el �nsuși s� face jertv� junghiat� �naintea diavolului, c�-și spurc� și trupul și sufletul cu spurc�ciune spurcat�. C� pentru unii ca aceștea gr�iaște fericitul Pavel apostolul și zice: �Oamenii aceștia n-au ispitit s� aib� pre Dumnezeu �n cugetele lor, pentru ac�ia și Dumnezeu i-au dat �n mintea și �n firea cea nebun�, ca s� fac� c�le ce nu s� cad și c�le se suntu pline de toat� nedreptatea: curvii, ficleșuguri, r�ut�ți, pizme, ucideri, pohte, �nș�l�ciuni, lucruri r�le, ur�ciuni dumnezeiești, dos�zi, trufii, aflare de r�le, neascult�ri de p�rinți, ne�nțeleg�tori, țiitori de pizm� și nepaznici de jur�m�nt și nemilostivi, carii nu pricep dreptatea lui Dumnezeu și carii de aceștea vor face lucruri ca ac�stea, vr�dnici suntu de moarte și vinovați judec�ții lui Dumnezeu cei �nfricoșate�. Și �nc� mai zice: �Știm c� l�gea iaste sufleteasc�, iar eu suntu de trup, supus suptu p�cate, c� ce fac eu nu știu; c� nu fac ce-mi iaste voia, ci ce-mi iaste ur�t, ac�ia fac; c� nu fac binele care voiu, ci fac r�ul, care nu voiu. C� cei ce suntu trupești, c�le trupești cuget�, iar cei ce suntu sufletești, cuget� c�le sufletești; ce �nțelepciunea și cugetul trupescu iaste moartea, iar cugetul sufletescu iaste viața și pacea; pentru c� cugetul cel trupescu iaste vrajb� spre Dumnezeu. Dreptu ac�ia, nimenea s� nu s� am�geasc�, ci de va g�ndi cineva �ntru voi, c� iaste �nțeleptu, el s� fie �ntru toate nebun, ca apoi s� fie �nțeleptu; c� �nțelepciunea lumii aceștiia iaste nebunie la Dumnezeu. C� iaste scris, de zice: �Prinde pre cei �nțelepți �n meșteșugurile lor�. Și iar: �Știe Domnul cugetele omenești, c� suntu deșarte�.� Pentru ac�ia zice: �P�ziți-v� cu deadinsul cum umblați și nu umblați ca cei ne�nțelepți, ci ca cei prea�nțelepți, r�scump�r�nd vr�mea, c� suntu zile r�le�. Pentru ac�ia zice: �nu fireți nebuni, ci s� pric�peți ce iaste voia lui Dumnezeu și nu v� �mb�tareți de vin, dintru carii s� �nt�r�t� curviia, c� l�cașul și traiul nostru iaste �n ceriuri de unde aștept�m și pre m�ntuitorul nostru Iisus Hristos�. �Deci nu v� �nș�lați, c� nici curvarii, nici preacurvarii, nici spurc�torii, nici cei ce curvescu cu b�rbați, nici r�pitorii, nici bețivii, nici dos�ditorii nu vor moșteni �mp�r�țiia ceriului. Iar poama cea sufleteasc� iaste dragostea, bucuriia, pacea, �ndelung� r�bdarea, bun�tatea, milosteniia, credința, bl�nd�țele, oprirea, cur�țirea. Deci �mpotriva acestora nu-i l�g�. Un Dumnezeu, o credinț�, un botezu și un tat� tuturor, carele iaste preste toate și �ntru noi, �ntru toți�. Goniți pacea!1 Dreptu ac�ia, tot omul, sau �mp�rat sau domnu, sau s�rac sau mișel, sau buruitoriu, iaste datoriu s� s� p�zeasc� din tinerețele sale �n fric� și �n cutremur de toate spurc�ciunile, de curvie și de toate �nfierb�nt�rile trupești, care s�ntu din aț�țarea și din �ndemnarea diavolului, și de alte necur�ții de toate. C� zice Dumnezeu: �Oarecine va c�uta spre vreo muiare și o va pofti, amu preacurvie f�cu cu d�nsa �n inima sa�. Dar �nc� celor ce zac spurcatei curvii și a preacurviei și a curviei cu b�rbați și �ntr-alte necur�ții �n toate, ce munc� groaznic� și cumplit� le va fi �n ziua Domnului cea mare și �nfricoșat�! Iar Pavel gr�iaște zic�ndu: �Fire-aș vrut s� fie toți oamenii ca și mine. Ci s� nu v� ispiteasc� satana pentru neoprirea voastr�. Ci fieștecarele s� s� p�zeasc� �n toat� cur�țiia și �n frica lui Dumnezeu și �n mintea cea �ntreag�, p�n� ce va ajunge �n vr�me de v�rst� și va trimite Dumnezeu cui ce-i va fi voia sa, s� s� fac� dup� tocmeala și dup� obic�iul legii, cum zice Scriptura, c� �curat� iaste nunta și patul nespurcat (�n vr�mea sa, c�nd i s� cuvine și s� trimite de la Dumnezeu). Iar curvarilor și tuturor spurc�torilor va judeca Dumnezeu�.
Drept ac�ia, iubitul mieu fiiu, de te vei nevoi s�-ți p�zești trupul așa, p�n� vei ajunge de v�rst�, cum s� cade, cu cur�ție, cu �nțelepciune și cu alt� bun�t�țire te vei ar�ta �naintea lui Dumnezeu, tu te vei face de vei fi și cu trupul și cu sufletul bis�ric� duhului sf�nt, cum iaste zis: �Voi sunteți bis�rica Dumnezeului celui viu�. Deci, d� veți umbla dup� l�gea lui Dumnezeu și l�gea lui o veți face dreapt� s�racilor, și veți iubi cu toat� inima bl�nd�țele și milosteniia și cur�țiia, cu adev�rat fața lui Dumnezeu veți vedea, și ție va da Dumnezeu �mp�rațiia dupre p�m�nt, și pentru tine o va da și feciorilor t�i, dup� tine, cum d�de și lui Solomon Dumnezeu �mp�r�țiia, pentru tat�s�u David. Iar ție și �mp�r�țiii tale s� va d�rui de la Dumnezeu b�tr�n�țe cinstit� și ți s� vor adaoge ție anii vieții, cum s� adaoser� zilele și anii Ezechiei, �mp�ratului ovreescu, 15 ani, cum vei vedea mai nainte spuindu. Și or�nc�tro și spre ce vr�jmași de ai t�i vei m�rge, tot �i vei birui și-i vei pune suptu picioar�le tale și te vei �ntoarce iar cu mare cinste și cu mult� bucurie. Așijderea vei birui și pre toți p�g�nii, carii vor veni asupra ta și-i va da Dumnezeu �n m�inile tale, iar c�ți vor sc�pa, cu mare rușine și ocar� s� vor �nturna �n ț�r�le lor. Iar de nu m� vei asculta, o, iubitul mieu fiiu, și de �nv�ț�turile lui Dumnezeu nu vei griji, și nu vei face voia și drept�țile lui Dumnezeu, care ne-au �nv�țat și le auzim noi din sfintele scripturi, ce vei �ncepe a face �mpotriva �nv�ț�turilor lui Dumnezeu și c�le ce nu s� cad, și vei m�niia pre duhul sf�nt, cu carele ne-am semnat �n ziua ac�ia ce ne-am cur�țit de p�catul str�moșului nostru, omul cel ce fu zidit dint�i de m�inile lui Dumnezeu, și vei batjocori lucrurile lui Dumnezeu cu niscare lucrure spurcate și sc�rnave, ce vei face, pentru nechibzuiala și ne�nțelepciunea ta, s� știi c� va lua Dumnezeu domniia de la tine și o va da altuia, carele va face voia și poruncile lui Dumnezeu. Iar zilele tale le va �mpuțina și le va scurta, cum �mpuțin� și scurt� și zilele Ofniei și ale lui Fineos, feciorii lui Iliia popei și judec�toriul isr�ilitenilor, pentru c� nu b�gar� s�am� de �nv�ț�tura t�t�ne-s�u, nici p�zir� l�gea lui Dumnezeu. Pentru ac�ia cu r�u s� sf�rși viața lor, și sufletele și le pierdur�. Iar tu, de vei face poruncile lui Dumnezeu, Dumnezeu �ți va fi ajutor �ntru toate, ca și lui Samoil proroc; c� și acela era judec�toriu israilit�nilor, și era Dumnezeu cu d�nsul �n toat� vr�mea. Iar de nu vei face voia lui Dumnezeu, el va lua de la tine domniia, cum au luat și �mp�r�țiia de la Saul și au dat-o lui David. Iar Saul, deaca m�nie pre Dumnezeu, fu tot muncit și c�znit de duhul necurat și c�t �mp�r�ți, tot �n g�lcevi și �n n�p�ști, și tot era sup�rat de vr�jmași și de p�g�ni �n toat� viața sa. Și așa s� petrecu neamul și �mp�r�țiia de la d�nsul pentru f�rdelegile lui. Iar tu, de vei face poruncile lui Dumnezeu și vei p�zi l�gea lui, el �ți va �nmulți vr�mea �mp�r�ției tale, cum au �nmulțit ale �ng�duitorilor s�i, ale lui David, ale Ezechiei, ale lui Ghedeon, carii și ei judeca israilit�nii, și ale altora a mulți, carii umbla dup� voia lui Dumnezeu și au f�cut poruncile lui. Iar de nu-ți va fi grij� de poruncile lui Dumnezeu, nici vei b�ga �n seam� �nv�ț�tura mea, p�z�ște-te și te fer�ște, s� nu pați cumvași cum au p�țit mulți �mp�rați pentru negrijirea și nechibzuirea lor, cum fu Solomon, fie-s�u Rovoam și Avesalim și alții mulți, și au c�zut de la Dumnezeu și ș-au scurtat viața, și �mp�r�țiile lor r�u s-au petrecut și s-au cheltuit.
Și aceast� s� nu le g�ndești c� le gr�escu eu din capul mieu, ci toate le-am aflat �n sfintele scripturi, și ți le gr�escu ca s�-ți fie de certare și de �nv�ț�tur� și de toat� trezviia și chibzuiala și bucuriia ce va s� fie, cum ți le voi ar�ta mai nainte pre am�runtul și le vei vedea chiar. Deci s� nu pae cuiva r�u, sau s� aib� vreo �mput�ciune spre noi pentru ac�ste cuvinte, c� pentru folosul sufletelor voastre ne-am nevoit, din ad�ncul inimii, și v-am adus aminte. Drept ac�ia, ia aminte cu �nțel�gere și cu socoteal� și vezi c� de vei c�lca l�gea, și poruncile lui Dumnezeu nu le vei umplea, deacii m�car de-ai birui toat� lumea și de ți s-ar pleca toți �mp�rații lumii aceștiia ție, și de s-ar scula cu toat� put�rea lor s�-ți fie ție �ntr-ajutor, nici de un folos nu-ți va fi, nici �ți va putea ajuta cineva. C� zice Scriptura: �Domnul iaste cela ce ține �n palma sa ceriul și p�m�ntul, marea și toate v�zutele și nev�zutele� și ��n sfințirea m�inilor lui toat� f�ptura iaste ca o pic�tur� de ap� �ntr-un sad�. Iar de vei p�zi poruncile lui Dumnezeu și te vei nevoi s� le faci și s� umbli �n voia lui Dumnezeu, deacii m�car de ar avea toat� lumea pizm� pre tine și s-ar scula cu toat� put�rea ei asupra ta, nimic nu-ți va strica, nici �ți va face nici un r�u, ci mai multu �și vor face lor r�u și stric�ciune, cum și oarec�nd petrecur� oștile lui Faraon, carii s� scular� asupra israilit�nilor, oamenii lui Dumnezeu, și-i gonea cu vr�jm�șie, iar ei s� cufundar� toți �n Marea Roșie, ca plumbul.
De acum nu trebuie s� z�bovim de lucrurile c�le ce am zis mai sus, ci pre scurt toate s� le ar�t�m chiar cine din �mp�rați și �n ce chip au �ng�duit lui Dumnezeu și iar cum au c�lcat l�gea și au m�niiat pre Dumnezeu, și cum fur� ispitiți de m�niia lui Dumnezeu și unii dentr-�nșii cum au �ntorsu pre Dumnezeu iar cu mil�, pentru c�ința lor. Așijderea alții mulți, pentru negrija lor și pentru ne�ntoarcerea inimii, au pierit, c� n-au ascultat �nv�ț�turile p�rinților celor sufletești, nici sfaturile celor b�tr�ni. Deci s� ascultați și s� �nțel�geți de viața lor și v� veți �nțelepți, de veți lua aminte cu socoteal� �ntru plec�ciune inimilor și sufletelor voastre. Și v� feriți fieștecare den voi de c�le r�le, iar �n lucrurile c�le bune ne�ncetat s� v� nevoiți a face bine. Dreptu ac�ia, ia aminte de vezi și s� știi cum le-au fost �nceputul �mp�r�țiii lor și cum le-au fost �mp�r�țiile și cum le-au fost și sf�rșitul.
Ilia era judec�tor și pop� ovr�ilor și avea 2 feciori. Pre unul �l chema Ofni, iar pre altul Fineos. Iar ei nu știia pre Dumnezeu, nici dreptatea t�t�ne-s�u cea preoteasc�, care junghea jertv� �naintea tuturor oamenilor. Ci venea feciorii lui unde hierbea carnea c�ia ce era de s� g�tea pentru j�rtv� și lua un c�rlig ce era f�cut de hier și cu trei colți și-l b�ga �ntr-acea c�ldare mare ce fierbea carnea de jirtv�. Și ce s� lua și s� prindea �ntr-acel c�rligu cu 3 colți, era al popei. Așa f�cea tuturor israilit�nilor c�ți venea s� fac� jertv� lui Dumnezeu. Iar feciorii lui Ilia preotul, mai nainte �nc�, p�n� nu f�cea jertv� lui Dumnezeu, mergea și zicea celor ce vrea s� fac� jertv�: �Dați-ne carne s� frigem preotului, deacii nu vom lua din c�ldare, cum iaste obiceiul�. Iar cei ce f�cea jertv� lui Dumnezeu zicea: ��ng�duiți �nt�i s� s� slujasc� cum iaste l�gea, deaciia veți lua ce veți vrea�. Iar ei zicea: �De nu ne veți da, iar noi vom lua și f�r� de voia voastr�. Deacii acel p�cat al feciorilor lui Ilia fu foarte mare �naintea lui Dumnezeu, c�ci f�cea necaz jertvei Domnului. Iar Ilia �mb�tr�nise tot cu efudul Domnului. Și �nțelese ce fac feciorii israilit�nilor și-i chem� și le zise: �Pentru c�ci faceți așa? C� iat� eu auzu pre toți oamenii lui Dumnezeu pl�ng�ndu-se de voi și mie nu-mi place ce auzu de voi zic�nd, ci s� nu mai faceți așa. C� de va greși un om altui om, s� va ruga pentru d�nsul lui Dumnezeu; iar de va greși lui Dumnezeu, deacii cui s� va mai ruga?� Iar nu ascultar� �nv�ț�tura t�t�ne-s�u, c� vrea Dumnezeu s�-i piiarz�. Deacii veni un om a lui Dumnezeu la Ilia preotul și-i zise: �Așa zice Domnul: �Au doar nu m-am ar�tat casei t�t�ne-t�u și celor ce era cu d�nsul robi �n țara Eghipetului, �n casa lui Faraon, și am ales casa t�t�ne-t�u din toate casele lui Israil, c� mi-au fost voia s� slujasc� oltariului mieu și s�-l c�deasc� cu c�d�lnița și am luat efudul și l-am dat casei t�t�ne-t�u, și toate jertvele focurilor le-am dat, s� fie m�ncare israilit�nilor. Dar tu pentru ce-ai c�utat spre t�m�ia mea cu ochiu ficlean și spre jertva mea și ai sl�vit mai mult pre feciorii t�i dec�t pre mine, ca s� blagosloveasc� jertvele lui Israil mai nainte de mine?�. Iar acum iat�, zice Dumnezeu: �Pre cei ce m� vor �n�lța, �i voi �n�lța, iar pre cei ce m� urgisescu, �i voi face de vor fi de ocar� și de batjocur�. Iat�, vor veni vremi și voiu piiarde s�m�nța ta și s�m�nța casei t�t�ne-t�u și �n v�ci b�tr�ni nu vor fi �n casa ta. Și te voi goni din oltariul mieu, și voi urgisi ochii lui, și voi blestema sufletul lui, și alții den casa ta toți vor c�dea de sabie b�rb�teasc�. Și acest semnu s�-ți fie ție, c� va veni moarte pre am�ndoi feciorii t�i deodat�, pre Ofni și pre Finios, și vor muri �ntr-o zi am�ndoi odat� de sabie. Și �n locul lor alt preot credincios voi r�dica, care va face toate c�te-s pre voia inimii m�le și ale sufletului mieu. Și-l voi face cas� credincioas�, și va m�rge �naintea unsului mieu �n toate zilele, și va zice: �Ia-m� �n casa ta, s� m�n�ncu p�inea Domnului�.�

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

Scrisoarea lui �tefan cel Mare c�tre Principii cre�tini
25 ianuarie 1475

C�tre Coroana ungureasc� �i c�tre toate ��rile �n care va ajunge aceast� scrisoare, s�n�tate. Noi, �tefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ��rii Moldovei, m� �nchin cu prietenie vou�, tuturor c�rora le scriu, �i v� doresc tot binele, �i v� spun Domniilor Voastre c� necredinciosul �mp�rat al turcilor a fost de mult� vreme �i este �nc� pierz�torul �ntregii cre�tin�t��i �i �n fiecare zi se g�nde�te cum ar putea s� supun� �i s� nimiceasc� toat� cre�tin�tatea. De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre c�, pe la Boboteaza trecut�, mai sus-numitul turc a trimis �n �ara noastr� �i �mpotriva noastr� o mare o�tire, �n num�r de 120.000 de oameni, al c�rei c�pitan de frunte era Soliman pa�a beglerbegul; �mpreun� cu acesta se aflau to�i curtenii sus-numitului turc, �i toate popoarele din Romania, �i domnul ��rii Muntene�ti cu toat� puterea lui, �i Assan beg, �i Ali beg, �i Schender beg, �i Grana beg, �i O�u beg, �i Valtival beg, �i Serefaga beg, domnul din Sofia, �i Cusenra beg, �i Piri beg, fiul lui Isac pa�a, cu toat� puterea lui de ieniceri. Ace�ti mai sus-numi�i erau to�i c�pitanii cei mari, cu o�tile lor.

Auzind �i v�z�nd noi acestea, am luat sabia �n m�n� �i, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers �mpotriva du�manilor cre�tin�t��ii, i-am biruit �i i-am c�lcat �n picioare, �i pe to�i i-am trecut sub ascu�i�ul sabiei noastre; pentru care lucru, l�udat s� fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, p�g�nul �mp�rat al turcilor �i puse �n g�nd s� se r�zbune �i s� vie, �n luna lui mai, cu capul s�u �i cu toat� puterea sa �mpotriva noastr� �i s� supun� �ara noastr�, care e poarta cre�tin�t��ii �i pe care Dumnezeu a ferit-o p�n� acum. Dar dac� aceast� poart�, care e �ara noastr�, va fi pierdut� � Dumnezeu s� ne fereasc� de a�a ceva � atunci toat� cre�tin�tatea va fi �n mare primejdie. De aceea, ne rug�m de Domniile Voastre s� ne trimite�i pe c�pitanii vo�tri �ntr-ajutor �mpotriva du�manilor cre�tin�t��ii, p�n� mai este vreme, fiindc� turcul are acum mul�i potrivnici �i din toate p�r�ile are de lucru cu oameni ce-i stau �mpotriv� cu sabia �n m�n�. Iar noi, din partea noastr�, f�g�duim, pe credin�a noastr� cre�tineasc� �i cu jur�m�ntul Domniei Noastre, c� vom sta �n picioare �i ne vom lupta p�n� la moarte pentru legea cre�tineasc�, noi cu capul nostru. A�a trebuie s� face�i �i voi, pe mare �i pe uscat, dup� ce, cu ajutorul lui Dumnezeu celui Atotputernic, noi i-am t�iat m�n� cea dreapt�. Deci, fi�i gata, f�r� �nt�rziere.

Dat� �n Suceava, �n ziua de Sf�ntul Pavel, luna ianuarie �n 25, anul Domnului 1475.
�tefan voievod, domnul ��rii Moldovei.

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

Si-a bagat coada.

Ramanem fara papa si posibil fara patriarh.

da' INDRACIT mai esti, maica si te munceste rau de tot, Necuratul ! ptui,

Scrisoarea lui �tefan cel Mare c�tre Principii cre�tini
25 ianuarie 1475

C�tre Coroana ungureasc� �i c�tre toate ��rile �n care va ajunge aceast� scrisoare, s�n�tate. Noi, �tefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ��rii Moldovei, m� �nchin cu prietenie vou�, tuturor c�rora le scriu, �i v� doresc tot binele, �i v� spun Domniilor Voastre c� necredinciosul �mp�rat al turcilor a fost de mult� vreme �i este �nc� pierz�torul �ntregii cre�tin�t��i �i �n fiecare zi se g�nde�te cum ar putea s� supun� �i s� nimiceasc� toat� cre�tin�tatea. De aceea, facem cunoscut Domniilor Voastre c�, pe la Boboteaza trecut�, mai sus-numitul turc a trimis �n �ara noastr� �i �mpotriva noastr� o mare o�tire, �n num�r de 120.000 de oameni, al c�rei c�pitan de frunte era Soliman pa�a beglerbegul; �mpreun� cu acesta se aflau to�i curtenii sus-numitului turc, �i toate popoarele din Romania, �i domnul ��rii Muntene�ti cu toat� puterea lui, �i Assan beg, �i Ali beg, �i Schender beg, �i Grana beg, �i O�u beg, �i Valtival beg, �i Serefaga beg, domnul din Sofia, �i Cusenra beg, �i Piri beg, fiul lui Isac pa�a, cu toat� puterea lui de ieniceri. Ace�ti mai sus-numi�i erau to�i c�pitanii cei mari, cu o�tile lor.

Auzind �i v�z�nd noi acestea, am luat sabia �n m�n� �i, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru Atotputernic, am mers �mpotriva du�manilor cre�tin�t��ii, i-am biruit �i i-am c�lcat �n picioare, �i pe to�i i-am trecut sub ascu�i�ul sabiei noastre; pentru care lucru, l�udat s� fie Domnul Dumnezeul nostru. Auzind despre aceasta, p�g�nul �mp�rat al turcilor �i puse �n g�nd s� se r�zbune �i s� vie, �n luna lui mai, cu capul s�u �i cu toat� puterea sa �mpotriva noastr� �i s� supun� �ara noastr�, care e poarta cre�tin�t��ii �i pe care Dumnezeu a ferit-o p�n� acum. Dar dac� aceast� poart�, care e �ara noastr�, va fi pierdut� � Dumnezeu s� ne fereasc� de a�a ceva � atunci toat� cre�tin�tatea va fi �n mare primejdie. De aceea, ne rug�m de Domniile Voastre s� ne trimite�i pe c�pitanii vo�tri �ntr-ajutor �mpotriva du�manilor cre�tin�t��ii, p�n� mai este vreme, fiindc� turcul are acum mul�i potrivnici �i din toate p�r�ile are de lucru cu oameni ce-i stau �mpotriv� cu sabia �n m�n�. Iar noi, din partea noastr�, f�g�duim, pe credin�a noastr� cre�tineasc� �i cu jur�m�ntul Domniei Noastre, c� vom sta �n picioare �i ne vom lupta p�n� la moarte pentru legea cre�tineasc�, noi cu capul nostru. A�a trebuie s� face�i �i voi, pe mare �i pe uscat, dup� ce, cu ajutorul lui Dumnezeu celui Atotputernic, noi i-am t�iat m�n� cea dreapt�. Deci, fi�i gata, f�r� �nt�rziere.

Dat� �n Suceava, �n ziua de Sf�ntul Pavel, luna ianuarie �n 25, anul Domnului 1475.
�tefan voievod, domnul ��rii Moldovei.
_________
Multumim pentru postari si mai asteptam.Muuuuuuulti ar trebui sa ia aminte cum au crezut strabunii nostrii in frunte cu conducatorii.Acum toti neia nimeni vor sa aduca oamenii la necredinta lor.

Scrisoarea lui Decebal catre cei ce cred in Zalmoxe.

Voi, urmasii mei, sa nu va lasati pacaliti de catre cei care nu cred in Zalmoxe. El e de-al nostru nu este al Romei al Atenei sau al lui Moise. Cei care veti crede in ei veti fi blestemati. NU incalcati traditia tracilor, dacilor si getilor. Cei care o sa va lasati pacaliti o sa fiti arsi pe rug de catre cei pe care ii veti tolera sau o sa simtiti saracia 1000 de ani tot neamul vostru si o sa fiti slugi la hoituri si preoti.
Ooooo! Zalmoxe! Sa se faca voia TA.

ARTICOLUL 29 Libertatea con�tiin�ei Drepturile �i libert��ile fundamentale
Categorie: Constitutia Romaniei actualizata



CAPITOLUL II
Drepturile �i libert��ile fundamentale
ARTICOLUL 29

Libertatea con�tiin�ei

(1) Libertatea g�ndirii �i a opiniilor, precum �i libertatea credin�elor religioase nu pot fi �ngr�dite sub nici o form�. Nimeni nu poate fi constr�ns s� adopte o opinie ori s� adere la o credin�� religioas�, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea con�tiin�ei este garantat�; ea trebuie s� se manifeste �n spirit de toleran�� �i de respect reciproc.

(3) Cultele religioase sunt libere �i se organizeaz� potrivit statutelor proprii, �n condi�iile legii.

(4) �n rela�iile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac�iuni de �nvr�jbire religioas�.

(5) Cultele religioase sunt autonome fa�� de stat �i se bucur� de sprijinul acestuia, inclusiv prin �nlesnirea asisten�ei religioase �n armat�, �n spitale, �n penitenciare, �n azile �i �n orfelinate.

(6) P�rin�ii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educa�ia copiilor minori a c�ror r�spundere le revine.


Citi�i mai mult: legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-29-constitutie

"No man is an island entire of itself; every man is a piece of the continent, a part of the main... And therefore never send to know for whom the bell tolls; it tolls for thee." - John Donne

"Cum oare omul cel drept este nenorocit, iar cel r�u plin de toate bun�t��ile?

Cand unii oameni vad pe cei buni, pe cei cu viata curata si pe cei cari traiesc in dreptate, sugrumati de saracie, amenintati, huliti, abia castigandu-si hrana de toate zilele, iar adesea macinati si de boale lungi si grele si fara nici un sprijin, iar pe inselatori, pe pacatosi si pe cei rai, inconjurati de bogatie, desfatandu-se, imbracati cu haine scumpe, avand multime de slugi si bucurandu-se de slujbe inalte, atunci acesti oameni hulesc purtarea de grija a lui Dumnezeu si spun:�Unde este purtarea de grija a lui Dumnezeu?
Unde este judecata cea dreapta? Pentru ce omul cu viata curata si drept este nenorocit, iar cel rau si stricat, plin de toate bunatatile? Pentru ce unul se bucura de atata fericire, iar altul este sarac si lovit de cele mai mari nenorociri? �
Omul care se indoieste de viata viitoare, nu va putea da raspuns acestor intrebari:acela, insa, care crede in Inviere, va inlatura cu usurinta aceasta hula si va spune celor razvratiti unele ca acestea �incetati de a ascuti limba voastra impotriva lui Dumnezeu, Creatorul vostru! Faptele noastre nu se marginesc la viata de aici, ci ne grabim spre o alta viata cu mult mai lunga, sau mai bine zis, spre una fara de sfarsit. Acolo, saracul, care traieste in dreptate, va primi rasplata nevointelor sale, iar desfranatul si inselatorul va fi pedepsit pentru rautatea lui�.
In adevar, viata de aici este o lupta, un loc de incercare, un stadion, iar viata viitoare este rasplata, cununa, premiile. Dupa cum un atlet trebuie sa lupte in arena cu sudoare, praf, zapuseala, nervi si nevointe, tot astfel si cel drept trebuie sa sufere aici multe si sa le rabde pe toate cu barbatie, daca vrea sa primeasca dincolo cununa stralucitoare.
Iar daca unii se turbura din pricina starii infloritoare in care traiesc cei rai sa se gandeasca la urmatorul fapt:talharii, inselatorii, ucigasii si hotii, inainte de a fi dusi inaintea tribunalului, traiesc in cel mai mare belsug, caci isi fac nenorocirile straine, propria lor buna stare; cand insa sunt judecati, ei sunt pedepsiti pentru toate acestea. Tot astfel si oamenii stricati, cei care intend mese bogate, cei care pasesc cu mandrie pe strada, cei care sfasie pe saraci, cand Unul-Nascut, Fiul lui Dumnezeu, va veni cu ingerii Lui, cand va sta pe scaunul sau de judecata si va aduce inaintea Sa pe toate neamurile pamantului si cand ei vor fi adusi goi si despuiati de toata stralucirea lor, fara sa aiba vreun aparator sau ocrotitor, atunci vor fi aruncati fara nici o mila in raurile cele de foc.
Prin urmare, nu ferici pe acestia din pricina belsugului in care traiesc aici pe pamant, ci lacrimeaza din pricina pedepsei ce va sa fie; nu-l plange nici pe cel drept pentru saracia sa ci fericeste-l pentru bogatia viitoare a bunurilor din care va avea parte si inradacineaza in sufletul tau aceasta dovada despre inviere; daca esti, drept, sa cauti sa fii si mai incercat dandu-ti mai mult osteneala pentru nadejdea cea mare a Invierii; iar daca esti rau departeaza-te de rautate, curatindu-te de aceasta prin frica pedepsei ce va sa fie.
Dar poate va zice cineva:�Pe acestea le traim, incercandu-le in viata de aici, pe celelalte, insa le nadajduim; acestea sunt vadite, pe cand acelea nu se vad si sunt departe de noi�.
Chiar daca nu se vad, sunt totusi mai vadite decat cele care se vad. Dar pentru ce spun:mai vadite? Pe acelea poti sa le vezi mai bine decat pe acestea. Acestea trec, dar acelea raman. Pentru aceasta, Apostolul spune:�Deoarece noi n-avem in vedere pe cele ce se vad, ci pe cele ce nu se vad, fiindca cele ce se vad s�nt vremelnice, pe cand cele ce nu se vad sunt vesnice�. (II Corinteni 4, 18).
Daca ai spune: �Cum voi putea sa vad pe cele neprevazute, cand pe cele care s�nt de fata nu pot sa le vad�, voi incerca sa-ti dovedesc aceasta chiar din cele pamantesti.
In adevar, nimeni n-ar putea dobandi bunurile acestea trecatoare din lume, daca n-ar vedea pe cele nevazute inaintea celor vazute.
De pilda: negustorul, care face negot pe mare, sufera multe necazuri: furtuni, furia valurilor, naufragii, mii de greutati. Dupa necazuri, insa, se bucura de bogatia sa, caci vinde marfurile si face frumoasa afacere. Totusi, mai intai necazurile si apoi marfurile. Marea si valurile se vad de cel care iese din port, negustoria insa nu, caci inca o nadajduieste, nu s-ar apropia de cele prezente, care le vad.
Tot astfel si plugarul; injuga boii, scoate plugul, taie vrazda adanca, arunca semintele, cheltuieste tot ce are, sufera arsita, ploile alte multe neajunsuri, iar dupa toate acestea asteapta sa vada campurile inverzite si aria plina. Si aici mai intai osteneala si apoi rasplata; iar rasplata este nevazuta pe cand oboseala vazuta si aratata. Una se nadajduieste, iar alta este de fata. Totusi, daca plugarul nu s-ar uita mai intai la rasplata cea nevazuta ochilor trupului, nu numai ca nu va injuga boii, nu va scoate plugul si nu va arunca seminte, dar nici nu se va misca de acasa, vreodata pentru aceasta treaba.
Prin urmare nu este oare fara judecata ca in lucrurile vietii sa cauti pe cele nearatate inaintea celor aratate, sa suferi oboseli inaintea rasplatei, sa suferi intai pe cele grele si apoi sa astepti pe cele de folos, iar cu privire la �nviere sa te indoiesti si sa ceri rasplati inaintea ostenelei, sa te arati deci mai mic la suflet decat plugarul si negustorul?
Dar si in alta privinta ne aratam mai rai decat ei. Cum? Aceia desi n-au incredere deplina in ce priveste izbutirea intreprinderii lor, cu toate acestea nu dau indarat in fata ostenelilor.
Tu, insa, cu toate ca ai un chezas vrednic de credinta, pe Dumnezeu, totusi nu iei pilda din rabdarea acelora. Plugarul adeseori, dupa ce a aruncat samanta, a lucrat pamantul si a vazut inverzite campurile insamantate, daca vine grindina, sau neghina, sau lacustele, a pierdut rasplata ostenelilor sale si dupa multe sudori se intoarce acasa cu mainile goale.
Tot astfel si negustorul, dupa ce a calatorit mult pe mare, aducand corabia plina, de multe ori, chiar langa port, daca strabate vant puternic si o loveste de stanci, abia scapa cu trupul gol. Indeobste vorbind, in viata se pot intampla la sfarsit asemenea nenorociri. Dar in credintele tale crestinesti nu este asa, ci cel care a suferit multe osteneli, care a semanat evlavia, care a luptat, isi ajunge scopul.
In adevar, Dumnezeu n-a ingaduit nici schimbarii vremurilor, nici furiei vanturilor sa nimiceasca rasplata acestor osteneli, pentru ca ele sunt depuse in ceruri, in vistierii nefurate.
Sa nu-mi spui, asa dar, caci daca cercetezi bine ele s�nt nevazute, caci daca cercetezi bine ele s�nt mai vazute decat cele pe care le tinem in m�ni. Ele isi iau sborul si se duc inainte de a se statornici; schimbarile s�nt grabnice, iar stapanirea lor necredincioasa. Aceasta si despre bogatie si despre frumusetea trupului si laolalta despre toate cele ale vietii. De aceea si proorocul batandu-si joc de cei cari traiesc in placeri, cari se innebunesc dupa bani si dupa lux, zice: �Ei le socoteau pe acestea ca unele ce stau si nu fug�(Amos VI, 5).
Dupa cum nu este cu putinta sa prinzi umbra, tot astfel nici lucrurile vietii pamantesti; unele pier la sfarsit, iar altele se pierd inainte de sfarsit, mai usor decat sivoiul. Cele viitoare insa nu sunt asa; nu se schimba, nu imbatranesc, ci infloresc necontenit si raman cu aceeasi frumoasa infatisare. Incat trebuie sa numim lucrurile din lumea aceasta nevazute si neinvederate, trebue sa le numim si necredincioase, caci nu raman la cei cari le iau, ci schimba stapanii, sar in fiecare zi de la unul la altul.
Nu-mi spune: �Cum poate sa invieze iarasi trupul si sa ajunga nestricacios? �
Cand lucreaza puterea lui Dumnezeu, intrebarea:�Cum�, sa nu se puna!"
- Sf�ntul Ioan Gur� de Aur

De la: Black_Friday, la data 2013-02-19 22:16:47ARTICOLUL 29 Libertatea con�tiin�ei Drepturile �i libert��ile fundamentale
Categorie: Constitutia Romaniei actualizata



CAPITOLUL II
Drepturile �i libert��ile fundamentale
ARTICOLUL 29

Libertatea con�tiin�ei

(1) Libertatea g�ndirii �i a opiniilor, precum �i libertatea credin�elor religioase nu pot fi �ngr�dite sub nici o form�. Nimeni nu poate fi constr�ns s� adopte o opinie ori s� adere la o credin�� religioas�, contrare convingerilor sale.

(2) Libertatea con�tiin�ei este garantat�; ea trebuie s� se manifeste �n spirit de toleran�� �i de respect reciproc.

(3) Cultele religioase sunt libere �i se organizeaz� potrivit statutelor proprii, �n condi�iile legii.

(4) �n rela�iile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau ac�iuni de �nvr�jbire religioas�.

(5) Cultele religioase sunt autonome fa�� de stat �i se bucur� de sprijinul acestuia, inclusiv prin �nlesnirea asisten�ei religioase �n armat�, �n spitale, �n penitenciare, �n azile �i �n orfelinate.

(6) P�rin�ii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educa�ia copiilor minori a c�ror r�spundere le revine.


Citi�i mai mult: legeaz.net/constitutia-romaniei/articolul-29-constitutie[/quote]

E o constitutie scrisa si aprobata de crestini. Credeam ca iti dai seama. Dar unde nu e nici dumnezeu nu are pretentii.

De la: gabigabi2, la data 2013-02-18 16:14:53himmm e ca si cum ai cere sa-ti taie cineva aerul !
esti sigur ca poti trai fara el ?

Se vede ce iese daca scapam de el.
Vede tot forumul.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Intrebarea este cine si ce se ascunde sub numele dumnezeu!





Papa Benedict a demisionat pentru a nu fi arestat: este acuzat de crime �mpotriva umanit��ii!

Asa cum spuneam in articolele anterioare, traim vremuri de mari schimbari si de revelare a adevarului. Uneori ma gandesc la cei care inca nu s-au trezit, cum vor suporta acest adevar? Pe langa existenta extraterestrilor, a bazelor subterane secrete si a proiectelor negre ale Cabalei, un alt adevar zguduitor iese la iveala, iar oamenii Noii Ere incep sa faca dreptate. Ma refer la faptul ca anul trecut George W. Bush, Tony Blair, Donald Rumsfeld, regina Elisabeth a Marii Britanii si Papa Benedict si inca cativa din "staff-ul" Cabalei au fost judecati de catre un Tribunal International din Kuala Lumpur (Malaezia) si condamnati pentru complicitate si trafic de copii, genocid si crime impotriva umanitatii.

Video aici: www.youtube.com/watch?v=t8WV5Bo3lBw



Acum a venit randul unui Tribunal dintr-o tara europeana sa faca acelasi lucru cu Papa Benedict. Iata de ce papa a demisionat asa, in mod neasteptat, dupa ce a primit instiintarea la Vatican. Cititi documentul mai jos:

Global Media lanseaza Declaratia Tribunalului International al Crimelor Bisericii si Statului (ITCCS) de la Bruxelles

PDL ul a fost rampa de lansare la presedentie,acum pacalesc cu MISCAREA POPULARA ca inca mai sunt prosti in Romania