Despre orice

Explorator

*****





>











"Sah" - Marin Sorescu



Eu mut o zi alba,

El muta o zi neagra.

Eu inaintez un vis,

El mi-l ia la razboi.

El imi ataca plamanii,

Eu ma gandesc un an la spital,

Fac o combinatie stralucita

Si-i castig o zi neagra.

El muta o nenorocire

Si ma ameninta cu cancerul

(Care merge deocamdata in forma de cruce)

Dar eu ii pun in fata o carte

Si-l silesc sa se retraga.

Ii mai castig cateva piese,

Dar,uite,jumatate din viata mea

E scoasa pe margine.

- O sa-ti dau sah si-ti pierzi optimismul,

Imi spune el.

- Nu-i nimic, glumesc eu,

Fac rocada sentimentelor.

In spatele meu sotia, copiii,

Soarele, luna si ceilalti chibiti

Tremura pentru orice miscare a mea.



Eu imi aprind o tigara

Si continui partida.





Marin Sorescu





+

O stea pin ceruri
de Mihai Eminescu


O stea pin ceruri o v�d c� trece
�i eu un nume i-am pus din zbor,
Numele unei inime rece,
F�r� fior.

Ea nev�zut� acum se stinge,
Nimeni �n zboru-i n-o-a urm�rit;
Numai un ochi singur umed o pl�nge
C�ci o-a iubit.

�ti�i de ce stelei i-am dat un nume,
Numele unui suflet r�cit,
Ce-acuma palid, uitat de lume,
A-mb�tr�nit?

Pentru c� ochiul ce l�crimeaz�
Dup�-acea steau� care s-a stins
Este-al meu suflet ce mediteaz�,
E-ochiul meu pl�ns.

Am zarit lumina

Am zarit lumina pe Pamant,
Si m-am nascut si eu
Sa vad ce mai faceti.

Sanatosi?Voinici?
Cum o mai duceti cu fericirea?

Multumesc,nu-mi raspundeti.
Nu am timp de raspunsuri,
Abia daca am timp sa pun intrebari.

Dar imi place aici.
E cald,e frumos
Si atata lumina incat
Creste iarba.

Iar fata aceea,iata,
Se uita la mine cu sufletul...
Nu,draga,nu te deranja sa ma iubesti.

O cafea neagra voi servi,totusi.
Din mana ta.
Imi place ca tu stii s-o faci
Amara...


Bacovia

De la: mytcor, la data 2009-10-05 00:57:27

De la: alehin, la data 2009-10-05 00:53:31Sa traiti ...ma execut ...numa' sa ...ma gandesc....cu o tema anume....despre ploaie ...despre toamna ...ce sa fie..??

....nu conteaza , liber alese !

cel mai vizibil semn de intelepciune este o buna dispozitie continua

De la: alehin, la data 2009-10-05 00:53:31Sa traiti ...ma execut ...numa' sa ...ma gandesc....cu o tema anume....despre ploaie ...despre toamna ...ce sa fie..??

o persoana devine mai inteleapta pe masura ce invata sa nu se lase prada miniei

cei care au cel mai putin de spus vorbesc cel mai mult

.


Oamenii sunt adesea neintelegatori,
irationali si egoisti...
Iarta-i, oricum.

Daca esti bun, oamenii te pot acuza de egoism
si intentii ascunse...
Fii bun, oricum.

Daca ai succes, poti castiga prieteni falsi
si dusmani adevarati...
Cauta succesul, oricum.

Daca esti cinstit si sincer,
oamenii te pot insela...
Fii cinstit si sincer, oricum.

Daca gasesti linistea si fericirea,
oamenii pot fi gelosi...
Fii fericit, oricum.

Binele pe care il faci azi,
oamenii il vor uita maine...
Fa bine, oricum.

Da-i lumii tot ce ai mai bun
si poate nu va fi niciodata de ajuns...
Da-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.

La urma urmei este intre tine si Dumnezeu...
N-a fost niciodata intre tine si ei, oricum..

ar trebui sa ne gandim la ele..

o persoana devine mai inteleapta pe masura ce invata sa nu se lase prada miniei,,


Tu vorbesti Karpov de manie ?? ...tu care esti maestru de ceremonii la casa 'mneaei ...

De la: karpov, la data 2009-10-05 01:03:38

De la: mytcor, la data 2009-10-05 00:57:27

De la: alehin, la data 2009-10-05 00:53:31Sa traiti ...ma execut ...numa' sa ...ma gandesc....cu o tema anume....despre ploaie ...despre toamna ...ce sa fie..??

....nu conteaza , liber alese !

cel mai vizibil semn de intelepciune este o buna dispozitie continua

Cu m�ne zilele-�i adaogi...
de Mihai Eminescu


Cu m�ne zilele-�i adaogi,
Cu ieri via�a ta o scazi
�i ai cu toate astea-n fa��
De-a pururi ziua cea de azi.

C�nd unul trece, altul vine
�n ast� lume a-l urma,
Precum c�nd soarele apune
El �i r�sare undeva.

Se pare cum c� alte valuri
Cobor mereu pe-acela�i vad,
Se pare cum c�-i alt� toamn�,
Ci-n veci acelea�i frunze cad.

Naintea nop�ii noastre �mbl�
Cr�iasa dulcii dimine�i;
Chiar moartea �ns�i e-o p�rere
�i un visternic de vie�i.

Din orice clip� trec�toare
�st adev�r �l �n�eleg,
C� sprijin� vecia-ntreag�
�i-nv�rte universu-ntreg.

De-aceea zboare anu-acesta
�i se cufunde �n trecut,
Tu ai �-acum comoara-ntreag�
Ce-n suflet pururi ai avut.

Cu m�ne zilele-�i adaogi,
Cu ieri via�a ta o scazi,
Av�nd cu toate astea-n fa��
De-a purure ziua cea de azi.

Priveli�tile sclipitoare,
Ce-n repezi �iruri se di�tern,
Repaos� nestr�mutate
Sub raza g�ndului etern.

de la 1:38 �ncolo aveți ce vedea...

fii atent la gandurile tale intrucat ele devin cuvintele tale

fii atent la cuvintele tale intrucat ele devin actiunile tale

fii atent la actiunile tale intrucat ele devin obisnuintele tale

fii atent la obisnuintele tale intrucat ele devin caracterul tau

Karpov ai terminat curatenia???
Ai pus toate dogmele la locul lor ??? ...cum unde ....? in pivnita ..ca la iarna cu ce naibii facem focu'??
Sa lasi la indemana sintaxele si silogismele alea ,la fel si figurile de stil si metaforele ...ca am nevoie de ele....

De la: alehin, la data 2009-10-05 01:13:48o persoana devine mai inteleapta pe masura ce invata sa nu se lase prada miniei,,


Tu vorbesti Karpov de manie ?? ...tu care esti maestru de ceremonii la casa 'mneaei ...

Pai eu nu ma supar ... ma antrenez pentru viata -trebuie sa ma obisnuiesc cu toate specimenele -nu stii cu cine ai de-a face de-a lungul timpului ! Trebuie sa ma pregatesc si pe acest forum am gasit materie prima -pentru studiu !

Preludiu
de Duiliu Zamfirescu


�n fund de pe�teri, picur� de veacuri
T�cute lacr�mi, ce mereu se m�n�
Spre albele misterioase lacuri,
�i din ad�ncul lor r�sar f�nt�n�.

F�nt�na rece g�lg�ie din st�nc�
�i r�sp�nde�te unde de r�coare:
P�durei verzi d� vocea ei ad�nc�,
C�mpiei triste s�lcii pl�ng�toare.

A�a �n suflet picur� cu-ncetul
Via�a, ceasuri de melancolie:
F�nt�n� clar�, murmur� poetul
O, de demult uitat� poezie.

1896

ULTIMELE STIRI DIN PARADIS


"...Ingerii scriu articole de legi
ori clocesc sage�i
�i in pauza de pr�nz ling sare.


La cerere, ei rup sintaxa ploii
greaban de cal ê
slujindu-se de moa�tele
pluvioasei Paraschiva.
Ca pe chei de case de bani
ei reproduc dupa mulaje de ceara
miresmele
cu care urmeaza
a ne improprietari.
Ei patroneaza cu inclemen�a
Uzinele de Ace cu Gamalie,
fierb rachiu de crini in alambice
�i se trezesc intreb�nd fara noima:
Oare ce-o mai fi fac�nd poetul
Stanescu?..."

Lui C. Nottara
de George Ranetti


versuri �nchinate lui C. Nottara

Tu cel mai ideal Hora�iu
Din vecinica F�nt�na Blanduziei
R�m�ne-vei izvor al Poeziei
Din care vom sorbi f�r� de sa�iu
To�i fiii viitori ai Rom�niei
R�m�ne-vei simbol al vredniciei
�-al Artei ce desfide timp �i spa�iu.

George Ranetti
cel care a spus ie�ind, �ntr-o zi, �n Calea Victoriei:
�Ce d� lume, ce d� lume �i nici un Om!�

Mihai Eminescu

Ce e amorul?

Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
C�ci mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere.

De-un semn �n treacat de la ea
El sufletul ti-l leaga,
Incit s� n-o mai poti uita
Viata ta intreaga.

Dar inca de te-asteapta-n prag
In umbra de unghere,
De se-ntilneste drag cu drag
Cum inima ta cere:

Dispar si cerul si p�m�nt
Si pieptul tau se bate,
Si totu-atirna de-un cuvint
Soptit pe jumatate.

Te urmareste saptamini
Un pas f�cut alene,
O dulce stringere de mini,
Un tremurat de gene.

Te urmaresc luminatori
Ca soarele si luna,
Si peste zi de-atitea ori
Si noaptea totdeauna.

C�ci scris a fost ca viata ta
De doru-i s� nu-ncapa,
C�ci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apa.

sheakespeare sonetul 145


Those lips that Love's own hand did make
Breathed forth the sound that said 'I hate'
To me that languish'd for her sake;
But when she saw my woeful state,
Straight in her heart did mercy come,
Chiding that tongue that ever sweet
Was used in giving gentle doom,
And taught it thus anew to greet:
'I hate' she alter'd with an end,
That follow'd it as gentle day
Doth follow night, who like a fiend
From heaven to hell is flown away;
'I hate' from hate away she threw,
And saved my life, saying 'not you.'

APOCALIPTICUL IARMAROC

"Pe-o minareta-a Sfintei Sofii
am dat patru bacovii.
Cu o singura bacovie
po�i avea racla cu sfantul Zenovie.
- C�t ceri pe-aceste carafe?
- Doua c�rloave.
-Avem safire, sac�z, caragiale
�i alte giuvaericale:
un pillat, cu m�nerul sculptat
�i un nichita cu trei capace.
Face trei cai arabe�ti?
- Face!
Cu un macedonski iei un pac de cinabru
�i-un foarfece de tuns ionbarbu.
Avem manii �i alecsandri.
- Vrei alifie intrematoare, vrei vin de blaga?
- Vreau!
- Bate laba!
Fete nebune
c�nta la un antonpann cu trei strune
in varul dogoritoarei amiezi
basmul caprei cu trei arghezi.
Taraba cu pe�ti
se arame�te cu vacare�ti.
Si
se continua �i dupa moarte jocul
de-a iarmarocul!
- Avem tot ce vrei
�i nu vrei
De la dosoftei
la tomozei!
Poe�i, indeob�te fara angarale,
dar mai ales fara parale
iata-i deveni�i, fara grai,
aur, cerb, malai,
Iata-i pe tarave
cu oase de iubire bolnave,
iata-i pe tron
la Bizantion
Noaptea, ca nisce
fiare, tabara pe odalisce
�i sarut�ndu-le sub fumul
de eminesc..."

Nichita St�nescu
Leoaica t�n�r�, iubirea

Leoaica tinara, iubirea
mi-ai sarit �n fata.
M� pindise-n incordare
mai demult.
Coltii albi mi i-a infipt �n fata,
m-a muscat leoaica, azi, de fata.

Si deodata-n jurul meu, natura
se facu un cerc, de-a-dura,
c�nd mai larg, c�nd mai aproape,
ca o stringere de ape.
Si privirea-n sus tisni,
curcubeu taiat �n doua,
si auzul o-ntilni
tocmai l�ng� ciorcarlii.

Mi-am dus m�na la sprinceana,
la timpla si la barbie,
dar m�na nu le mai stie.
Si aluneca-n nestire
pe-un desert �n stralucire,
peste care trece-alene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
inca-o vreme,
si-nca-o vreme...

william wordsworth

to joanna


AMID the smoke of cities did you pass
The time of early youth; and there you learned,
From years of quiet industry, to love
The living Beings by your own fireside,
With such a strong devotion, that your heart
Is slow to meet the sympathies of them
Who look upon the hills with tenderness,
And make dear friendships with the streams and groves.
Yet we, who are transgressors in this kind,
Dwelling retired in our simplicity
Among the woods and fields, we love you well,
Joanna! and I guess, since you have been
So distant from us now for two long years,
That you will gladly listen to discourse,
However trivial, if you thence be taught
That they, with whom you once were happy, talk
Familiarly of you and of old times.
While I was seated, now some ten days past,
Beneath those lofty firs, that overtop
Their ancient neighbour, the old steeple-tower,
The Vicar from his gloomy house hard by
Came forth to greet me; and when he had asked,
"How fares Joanna, that wild-hearted Maid!
And when will she return to us?" he paused;
And, after short exchange of village news,
He with grave looks demanded, for what cause,
Reviving obsolete idolatry,
I, like a Runic Priest, in characters
Of formidable size had chiselled out
Some uncouth name upon the native rock,
Above the Rotha, by the forest-side.
--Now, by those dear immunities of heart
Engendered between malice and true love,
I was not loth to be so catechised,
And this was my reply:--"As it befell,
One summer morning we had walked abroad
At break of day, Joanna and myself.
--'Twas that delightful season when the broom,
Full-flowered, and visible on every steep,
Along the copses runs in veins of gold.
Our pathway led us on to Rotha's banks;
And when we came in front of that tall rock
That eastward looks, I there stopped short--and stood
Tracing the lofty barrier with my eye
From base to summit; such delight I found
To note in shrub and tree, in stone and flower
That intermixture of delicious hues,
Along so vast a surface, all at once,
In one impression, by connecting force
Of their own beauty, imaged in the heart.
--When I had gazed perhaps two minutes' space,
Joanna, looking in my eyes, beheld
That ravishment of mine, and laughed aloud.
The Rock, like something starting from a sleep,
Took up the Lady's voice, and laughed again;
That ancient Woman seated on Helm-crag
Was ready with her cavern; Hammar-scar,
And the tall Steep of Silver-how, sent forth
A noise of laughter; southern Loughrigg heard,
And Fairfield answered with a mountain tone;
Helvellyn far into the clear blue sky
Carried the Lady's voice,--old Skiddaw blew
His speaking-trumpet;--back out of the clouds
Of Glaramara southward came the voice;
And Kirkstone tossed it from his misty head.
--Now whether (said I to our cordial Friend,
Who in the hey-day of astonishment
Smiled in my face) this were in simple truth
A work accomplished by the brotherhood
Of ancient mountains, or my ear was touched
With dreams and visionary impulses
To me alone imparted, sure I am
That there was a loud uproar in the hills.
And, while we both were listening, to my side
The fair Joanna drew, as if she wished
To shelter from some object of her fear.
--And hence, long afterwards, when eighteen moons
Were wasted, as I chanced to walk alone
Beneath this rock, at sunrise, on a calm
And silent morning, I sat down, and there,
In memory of affections old and true,
I chiselled out in those rude characters
Joanna's name deep in the living stone:--
And I, and all who dwell by my fireside,
Have called the lovely rock, JOANNA'S ROCK."

Despre pedan�i sau copil�ro�i


Pomul se cunoa�te din road�
�i omul din mintea neroad�.

C� el

Nici �n cap ce nu-�i pocne�te
A vorbi se pomene�te.

�i tr�nte�te vorba,

Hodorog-tronc! ca o roat�
De la o moar� stricat�.

�i

Tot �n�ir� la gogo�i,
Spuind despre mo�i p�ro�i.

�i

Vorbe�te neispr�vite,
La-n�ir�-te m�rg�rite.

Adic�:

S� ni se arate va
C� ar fi �tiind ceva.

Dar se cunoa�te

Omul prost din vorbuli��
�i nuca din u�urin��.

Pentru c�

Judecata-i e oloag�,
C�-i lipse�te-n cap o doag�.

Om �n trup destul de mare
�i minte de copil are.

�tie vorbe s� �ndruge
Parc� tot la ���� suge.

�tie ca calul prost
S� ia hamul de rost.

E b�tut la cap
Tocma ca un �ap.

�tie sf�tuiri s� dea
C�t �tie �i baba mea.

Ar vrea s� fac� �i el,
Dar nu �tie �n ce fel.

�i el rosti de s� pl�ti.
Povestea �luia:

Zile �n�irate, fire �ncurcate,
P�nz� r�u �esut� �i vreme pierdut�

S-o lovi, nu s-o lovi,

Na-�-o fr�nt� c� �-am dres-o.
Unde chior�te �i unde love�te.

Cel copil�ros totdauna.

G�nde�te-n mintea-i ad�nc�
Numai el p�ine m�n�nc�,
�i al�ii m�n�nc� paie
Ca vitele din copaie.

Dar �ns�

Vorba-n col�uri �i rotund�
F�r� cercuri se �nfund�.

De la: alehin, la data 2009-10-05 01:17:13Karpov ai terminat curatenia???
Ai pus toate dogmele la locul lor ??? ...cum unde ....? in pivnita ..ca la iarna cu ce naibii facem focu'??
Sa lasi la indemana sintaxele si silogismele alea ,la fel si figurile de stil si metaforele ...ca am nevoie de ele....

Ce ai facut ? Ai transformat topicul asta in Cenaclu literar ?
Nu vezi ca ati trecut in ... tagma melancolicilor -asta e o solutie pentru la primavara ,ce naiba !
Sau i-ai virusat ? -sa stiu si eu ,le pregatesc sau nu un antivirus - sau poate un vaccin ?


Frumusetea reprezinta intelepciunea femeii - Intelepciunea reprezinta frumusetea barbatului !

C��i ca voi!



de George Top�rceanu


Sus, pe gardul dinspre vie,
O g�in� cenu�ie
�i-un coco� �mpintenat
S-au suit �i stau la sfat:
� Ia te uit�, m� rog �ie,
C�t de sus ne-am �n�l�at!...

�i deodat�, cu glas mare,
�ncepur� am�ndoi,
S� cotcod�ceasc�-n soare:
� Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!...
Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!...

Dar de sus, din corcodu�,
Pitul�ndu-se-ntre foi,
Mititel �i juc�u�,
Le-a r�spuns un pi�igoi:
� C��i-ca-voi! C��i-ca-voi!...

lucian blaga


Noapte extatic�

Ad�nc subt batr�nele
verzile zodii -
se trag z�voarele,
se-nchid f�nt�nile.

A�eaza-�i �n cruce
g�ndul �i m�nile.
Stele curg�nd
ne spal� tar�nile.

noapte bun� tuturor

Et pour les riches recoltes d'automne :


L'�me du vin


Un soir, l'�me du vin chantait dans les bouteilles :
" Homme, vers toi je pousse, � cher d�sh�rit�,
Sous ma prison de verre et mes cires vermeilles,
Un chant plein de lumière et de fraternit� !

Je sais combien il faut, sur la colline en flamme,
De peine, de sueur et de soleil cuisant
Pour engendrer ma vie et pour me donner l'�me ;
Mais je ne serai point ingrat ni malfaisant,

Car j'�prouve une joie immense quand je tombe
Dans le gosier d'un homme us� par ses travaux,
Et sa chaude poitrine est une douce tombe
Où je me plais bien mieux que dans mes froids caveaux.

Entends-tu retentir les refrains des dimanches
Et l'espoir qui gazouille en mon sein palpitant ?
Les coudes sur la table et retroussant tes manches,
Tu me glorifieras et tu seras content ;

J'allumerai les yeux de ta femme ravie ;
A ton fils je rendrai sa force et ses couleurs
Et serai pour ce frêle athlète de la vie
L'huile qui raffermit les muscles des lutteurs.

En toi je tomberai, v�g�tale ambroisie,
Grain pr�cieux jet� par l'�ternel Semeur,
Pour que de notre amour naisse la po�sie
Qui jaillira vers Dieu comme une rare fleur ! "

C.Baudelaire

Byron

Unei doamne



O,dac� Soarta ne unea,
Cum �mi jurase�i, mi se pare,
N-a� mai fi fost, �n pacea mea,
De-at�tea nebunii �n stare !

De vin� tu e�ti,deci, de�i
Certat sunt eu, pentru p�cate,
De cei ce n-au de unde �ti
C� tu ai rupt logodna,poate.

Mi-era, ca �i al t�u,curat
Pe-atuncea sufletul, de-aceea
Putea curma orice p�cat. -
Azi, altuia �i e�ti femeia !

A� fi �n stare s�-i zdrobesc
�i lini�tea �i fericirea,
Dar pentru c� te mai iubesc,
Nu-l pot ur� - a�a mi-e firea !

De c�nd plecat-ai, �n zadar
�mi caut tihna, chip de inger !
Tot ce g�seam la tine,doar
La multe caut azi, �i s�nger !

Adio, deci, nu te regret,
N�dejdea-n ajutor nu-mi vine;
M�ndria �nsa-ncet, �ncet,
M-o face s� te-alung din mine !

Azi, caut alte bucurii :
�n c�te o cea�� zgomotoas�
(Pe g�nduri, a� �nnebuni !)
�ncerc s� uit tot ce m-apas�.

Dar chiar a�a, c�te un g�nd
Se mai strecoar� prin be�ie, -
�i diavolii m-ar pl�nge - afl�nd
C� te-am pierdut pentru vecie

De la: karpov, la data 2009-10-05 02:02:42

De la: alehin, la data 2009-10-05 01:17:13Karpov ai terminat curatenia???
Ai pus toate dogmele la locul lor ??? ...cum unde ....? in pivnita ..ca la iarna cu ce naibii facem focu'??
Sa lasi la indemana sintaxele si silogismele alea ,la fel si figurile de stil si metaforele ...ca am nevoie de ele....

Ce ai facut ? Ai transformat topicul asta in Cenaclu literar ?
Nu vezi ca ati trecut in ... tagma melancolicilor -asta e o solutie pentru la primavara ,ce naiba !
Sau i-ai virusat ? -sa stiu si eu ,le pregatesc sau nu un antivirus - sau poate un vaccin ?


Frumusetea reprezinta intelepciunea femeii - Intelepciunea reprezinta frumusetea barbatului !

Nu este-a�a?


de Paul Verlaine



Nu este-a�a c�-n ciuda acelor pro�ti �i r�i
Ce vor privi cu pizm� a noastr� bucurie,
Vom fi arare m�ndri �i buni �n veci cu ei?

Nu este-a�a c�-n tihn� �i plini de voio�ie
Vom merge calea dreapt� ce steaua ne-o arat�,
Nep�s�tori de cine ne vede ori ne �tie?

R�znite ca-ntr-o neagr� p�dure fermecat�,
A noastre dou� inimi c�nta-vor �n iubire,
Cum c�nt� noaptea dou� privighetori deodat�.

Iar lumea, de-o fi bun� cu noi, ori cu-nd�rjire,
Pu�in o s� ne pese. De-ar fi s� ne sf�ie,
Nici dragoste, nici ur�, nimic n-o s� ne mire.

Lega�i de cea mai scump� �i trainic� fr��ie,
Ca �ntr-o za vr�jit� noi vom p�i-n lumin�,
Iar team� de nimica atunci n-o s� ne fie.

Traducere de �tefan Octavian Iosif

Inscrip�ie pe morm�ntul unui c�ine de Terra Nova*

de George Gordon Noel Byron [George_Gordon_Noel_Byron ]

C�nd iar �n lut din lumea lui trufa��
Coboar� omul pream�rit din fa��,
Sculpturi m�iestre somnul �i vegheaz�
�i urne �in durerea ve�nic treaz�.
�i zace el sub semnul altui rost
Ce se c�dea s� fie �i n-a fost.

Iar c�inele s�rmanul, cum e el
�i paznic aprig �i amic fidel,
Ce-�i d�ruie �i inima lui mare,
�i via�a p�n`la ultima suflare,
Se stinge f�r� slav�, ca �n cer
S� nu-i primeasc� sufletul stingher.
Iar omul, g�z� plin� de trufie,
Vrea cerul numai pentru el s� fie!
O, jalnic om, f�ptur� de o clip�,
Puterii orb e�ti f�r� de arip�,
Un bo� �n lume ridicat din huma-i,
Ce nu inspir� dec�t sil� numai,
Dezm�� iubirea, z�mbetul minciun�,
F��arnic� pe buze vorba-�i sun�,
De te-ai vedea aievea precum e�ti,
Jivinele te-ar face s� ro�e�ti!

Tu ce prive�ti modesta urn�, pleac�!
Cei pl�n�i de tine nu-s aici s� zac�.
Cel mai fidel din c��i pe lume s�nt,
Amicul meu - el zace �n morm�nt!


*Monument �n�l�at de c�tre Byron �n gr�dina lui din Newstad.
�n testamentul s�u din 1811 poetul ceruse ca r�m�i�ele lui p�m�nte�ti s� fie �ngropate al�turi de c�inele credincios.

"Daca" de Rudyard Kippling


De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau si spun ca-i vina ta;
De crezi in tine chiar cand omenirea
Nu crede dar s-o crezi ar vrea;

Daca de asteptare nu ostenesti nicicand,
Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept;
Daca privit cu ura nu te razbuni urand
Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept;

Daca astepti dar nu cu sufletul la gura
Si nu dezminti minciuni mintind, ci drept;
De nu raspunzi la ura tot cu ura
Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept;

Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunare
Sa vrei a le raspunde, dar nici cu rugaminti;
De poti visa dar nu-ti faci visul astru;
De poti gandi, dar nu-ti faci gandul tel;

De poti sa nu cazi prada disperarii
Succesul si dezastrul privindu-le la fel;
De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine
Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut;

De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic
Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
De poti risca pe-o carte intreaga ta avere
Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut
Si-atunci fara a scoate o vorba de durere
Sa-ncepi agonisala cu calm de la-nceput ;

De poti ramane tu in marea gloata
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;
Dusman, om drag, rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese dar de nimeni prea;

De poti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o intreci gonind mereu;
Daca ajungi sa umpli minutul trecator
Cu saizeci de clipe de vesnicii mereu,
Vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor
Si mai presus de toate, un OM, iubitul meu

, Daca" Rudyard Kipling

,, Daca-ti ramane mintea
cand cei din jur si-o pierd
si, fiindc-o ai, te-apasa
sub vorbe caredor,
daca mai crezi in tine
cand altii nu mai cred
si-i ierti si nu te superi
de indoiala lor;
daca de asteptare
nu ostenesti nicicand,
nici de minciuna goala
nu-ti clatini gandul drept;
daca, izbit de ura
nu te razbuni urand
si totusi nu-ti pui masca
de sfant sau de-ntelept;
daca visezi, dar visul
stapan de nu ti-l faci
sau gandul, desi judeci,
de nu ti-e unic tel;
daca-ncercand triumful
sau prabusirea, taci
si pti, prin amandoua
trecand, sa fii la fel;
daca induri sa afli
cinstitul tau cuvant
rastalmacit, aiurea
sa-i duca in ispita,
sau truda vietii tale
inspulberata-n vant,
de poate iar s-o -nalte,
unealta-ti prea tocita;
daca poti strange toate
castigurile tale
ca sa le joci pe-o carte
si sa le pierzi asa
si iarasi de la capat
sa-ncepi aceeasi cale,
fara sa spui o vorba
de neizbanda ta;
daca poti gandul,
nervii si inima sa-ti pui
sa te slujeasca inca,
peste puterea lor,
desi in trupul firav
o alta forta nu-i,
- afara de vointa
ce le impune ,, spor! ";
daca te vrea multimea,
desi n-ai lingusit,
sau langa rege umbli
ca lang-un oarecare;
daca de rai sau prieteni
nu poti sa fii ranit;
daca nu numai unul,
ci toti iti dau crezare;
daca ajungi sa umpli
minutul trecator
cu saizeci de clipe
de vesnicii, mereu,
vei fi pe-ntrg Pamantul
deplin stapanitor
si mai presus de toate,
un OM- copilul meu.