Info

Despre orice

Toate forumurile General

Delfinii dau semne de Alzheimer! Toxinele din apa mÄrilor Ă®i afecteazÄ

Internetul este mort! AČ™a susČ›ine o teorie controversatÄ

Cum sÄ alegi ghetele perfecte pentru sezonul rece?

Topicul anterior | Topicul urmator

Pagini: << 547 548 549 550 551 552 553 554 555 556 >> Sari la pagina:

alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 00:58 Explorator ***** > "Sah" - Marin Sorescu Eu mut o zi alba, El muta o zi neagra. Eu inaintez un vis, El mi-l ia la razboi. El imi ataca plamanii, Eu ma gandesc un an la spital, Fac o combinatie stralucita Si-i castig o zi neagra. El muta o nenorocire Si ma ameninta cu cancerul (Care merge deocamdata in forma de cruce) Dar eu ii pun in fata o carte Si-l silesc sa se retraga. Ii mai castig cateva piese, Dar,uite,jumatate din viata mea E scoasa pe margine. - O sa-ti dau sah si-ti pierzi optimismul, Imi spune el. - Nu-i nimic, glumesc eu, Fac rocada sentimentelor. In spatele meu sotia, copiii, Soarele, luna si ceilalti chibiti Tremura pentru orice miscare a mea. Eu imi aprind o tigara Si continui partida. Marin Sorescu +

Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:00 O stea pin ceruri de Mihai Eminescu O stea pin ceruri o văd că trece Şi eu un nume i-am pus din zbor, Numele unei inime rece, Fără fior. Ea nevăzută acum se stinge, Nimeni în zboru-i n-o-a urmărit; Numai un ochi singur umed o plânge Căci o-a iubit. Ştiţi de ce stelei i-am dat un nume, Numele unui suflet răcit, Ce-acuma palid, uitat de lume, A-mbătrânit? Pentru că ochiul ce lăcrimează După-acea steauă care s-a stins Este-al meu suflet ce meditează, E-ochiul meu plâns.
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:02 Am zarit lumina Am zarit lumina pe Pamant, Si m-am nascut si eu Sa vad ce mai faceti. Sanatosi?Voinici? Cum o mai duceti cu fericirea? Multumesc,nu-mi raspundeti. Nu am timp de raspunsuri, Abia daca am timp sa pun intrebari. Dar imi place aici. E cald,e frumos Si atata lumina incat Creste iarba. Iar fata aceea,iata, Se uita la mine cu sufletul... Nu,draga,nu te deranja sa ma iubesti. O cafea neagra voi servi,totusi. Din mana ta. Imi place ca tu stii s-o faci Amara... Bacovia
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:03 De la: mytcor, la data 2009-10-05 00:57:27 De la: alehin, la data 2009-10-05 00:53:31Sa traiti ...ma execut ...numa' sa ...ma gandesc....cu o tema anume....despre ploaie ...despre toamna ...ce sa fie..?? ....nu conteaza , liber alese ! cel mai vizibil semn de intelepciune este o buna dispozitie continua

Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:07 De la: alehin, la data 2009-10-05 00:53:31Sa traiti ...ma execut ...numa' sa ...ma gandesc....cu o tema anume....despre ploaie ...despre toamna ...ce sa fie..?? o persoana devine mai inteleapta pe masura ce invata sa nu se lase prada miniei cei care au cel mai putin de spus vorbesc cel mai mult
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:08 . Oamenii sunt adesea neintelegatori, irationali si egoisti... Iarta-i, oricum. Daca esti bun, oamenii te pot acuza de egoism si intentii ascunse... Fii bun, oricum. Daca ai succes, poti castiga prieteni falsi si dusmani adevarati... Cauta succesul, oricum. Daca esti cinstit si sincer, oamenii te pot insela... Fii cinstit si sincer, oricum. Daca gasesti linistea si fericirea, oamenii pot fi gelosi... Fii fericit, oricum. Binele pe care il faci azi, oamenii il vor uita maine... Fa bine, oricum. Da-i lumii tot ce ai mai bun si poate nu va fi niciodata de ajuns... Da-i lumii tot ce ai mai bun, oricum. La urma urmei este intre tine si Dumnezeu... N-a fost niciodata intre tine si ei, oricum.. ar trebui sa ne gandim la ele..
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:13 o persoana devine mai inteleapta pe masura ce invata sa nu se lase prada miniei,, Tu vorbesti Karpov de manie ?? ...tu care esti maestru de ceremonii la casa 'mneaei ...

Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:15 De la: karpov, la data 2009-10-05 01:03:38 De la: mytcor, la data 2009-10-05 00:57:27 De la: alehin, la data 2009-10-05 00:53:31Sa traiti ...ma execut ...numa' sa ...ma gandesc....cu o tema anume....despre ploaie ...despre toamna ...ce sa fie..?? ....nu conteaza , liber alese ! cel mai vizibil semn de intelepciune este o buna dispozitie continua Cu mâne zilele-ţi adaogi... de Mihai Eminescu Cu mâne zilele-ţi adaogi, Cu ieri viaţa ta o scazi Şi ai cu toate astea-n faţă De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume a-l urma, Precum când soarele apune El şi răsare undeva. Se pare cum că alte valuri Cobor mereu pe-acelaşi vad, Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleaşi frunze cad. Naintea nopţii noastre îmblă Crăiasa dulcii dimineţi; Chiar moartea însăşi e-o părere Şi un visternic de vieţi. Din orice clipă trecătoare Ăst adevăr îl înţeleg, Că sprijină vecia-ntreagă Şi-nvârte universu-ntreg. De-aceea zboare anu-acesta Şi se cufunde în trecut, Tu ai ş-acum comoara-ntreagă Ce-n suflet pururi ai avut. Cu mâne zilele-ţi adaogi, Cu ieri viaţa ta o scazi, Având cu toate astea-n faţă De-a purure ziua cea de azi. Priveliştile sclipitoare, Ce-n repezi şiruri se diştern, Repaosă nestrămutate Sub raza gândului etern.

Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:15 de la 1:38 încolo aveți ce vedea...
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:16 fii atent la gandurile tale intrucat ele devin cuvintele tale fii atent la cuvintele tale intrucat ele devin actiunile tale fii atent la actiunile tale intrucat ele devin obisnuintele tale fii atent la obisnuintele tale intrucat ele devin caracterul tau
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:17 Karpov ai terminat curatenia??? Ai pus toate dogmele la locul lor ??? ...cum unde ....? in pivnita ..ca la iarna cu ce naibii facem focu'?? Sa lasi la indemana sintaxele si silogismele alea ,la fel si figurile de stil si metaforele ...ca am nevoie de ele....
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:23 De la: alehin, la data 2009-10-05 01:13:48o persoana devine mai inteleapta pe masura ce invata sa nu se lase prada miniei,, Tu vorbesti Karpov de manie ?? ...tu care esti maestru de ceremonii la casa 'mneaei ... Pai eu nu ma supar ... ma antrenez pentru viata -trebuie sa ma obisnuiesc cu toate specimenele -nu stii cu cine ai de-a face de-a lungul timpului ! Trebuie sa ma pregatesc si pe acest forum am gasit materie prima -pentru studiu !
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:27 Preludiu de Duiliu Zamfirescu În fund de peşteri, picură de veacuri Tăcute lacrămi, ce mereu se mână Spre albele misterioase lacuri, Şi din adâncul lor răsar fântână. Fântâna rece gâlgâie din stâncă Şi răspândeşte unde de răcoare: Pădurei verzi dă vocea ei adâncă, Câmpiei triste sălcii plângătoare. Aşa în suflet picură cu-ncetul Viaţa, ceasuri de melancolie: Fântână clară, murmură poetul O, de demult uitată poezie. 1896
Fosta membra 9am.ro 121 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Ploiesti	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:28 ULTIMELE STIRI DIN PARADIS "...Ingerii scriu articole de legi ori clocesc sageţi Şi in pauza de prânz ling sare. La cerere, ei rup sintaxa ploii greaban de cal ê slujindu-se de moaştele pluvioasei Paraschiva. Ca pe chei de case de bani ei reproduc dupa mulaje de ceara miresmele cu care urmeaza a ne improprietari. Ei patroneaza cu inclemenţa Uzinele de Ace cu Gamalie, fierb rachiu de crini in alambice şi se trezesc intrebând fara noima: Oare ce-o mai fi facând poetul Stanescu?..."
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:31 Lui C. Nottara de George Ranetti versuri închinate lui C. Nottara Tu cel mai ideal Horaţiu Din vecinica Fântâna Blanduziei Rămâne-vei izvor al Poeziei Din care vom sorbi fără de saţiu Toţi fiii viitori ai României Rămâne-vei simbol al vredniciei Ş-al Artei ce desfide timp şi spaţiu. George Ranetti cel care a spus ieşind, într-o zi, în Calea Victoriei: „Ce dă lume, ce dă lume şi nici un Om!”
Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:36 Mihai Eminescu Ce e amorul? Ce e amorul? E un lung Prilej pentru durere, Căci mii de lacrimi nu-i ajung Si tot mai multe cere. De-un semn în treacat de la ea El sufletul ti-l leaga, Incit să n-o mai poti uita Viata ta intreaga. Dar inca de te-asteapta-n prag In umbra de unghere, De se-ntilneste drag cu drag Cum inima ta cere: Dispar si cerul si pământ Si pieptul tau se bate, Si totu-atirna de-un cuvint Soptit pe jumatate. Te urmareste saptamini Un pas făcut alene, O dulce stringere de mini, Un tremurat de gene. Te urmaresc luminatori Ca soarele si luna, Si peste zi de-atitea ori Si noaptea totdeauna. Căci scris a fost ca viata ta De doru-i să nu-ncapa, Căci te-a cuprins asemenea Lianelor din apa.
Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:43 sheakespeare sonetul 145 Those lips that Love's own hand did make Breathed forth the sound that said 'I hate' To me that languish'd for her sake; But when she saw my woeful state, Straight in her heart did mercy come, Chiding that tongue that ever sweet Was used in giving gentle doom, And taught it thus anew to greet: 'I hate' she alter'd with an end, That follow'd it as gentle day Doth follow night, who like a fiend From heaven to hell is flown away; 'I hate' from hate away she threw, And saved my life, saying 'not you.'
Fosta membra 9am.ro 121 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Ploiesti	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:44 APOCALIPTICUL IARMAROC "Pe-o minareta-a Sfintei Sofii am dat patru bacovii. Cu o singura bacovie poţi avea racla cu sfantul Zenovie. - Cât ceri pe-aceste carafe? - Doua cârloave. -Avem safire, sacâz, caragiale Şi alte giuvaericale: un pillat, cu mânerul sculptat Şi un nichita cu trei capace. Face trei cai arabeşti? - Face! Cu un macedonski iei un pac de cinabru şi-un foarfece de tuns ionbarbu. Avem manii şi alecsandri. - Vrei alifie intrematoare, vrei vin de blaga? - Vreau! - Bate laba! Fete nebune cânta la un antonpann cu trei strune in varul dogoritoarei amiezi basmul caprei cu trei arghezi. Taraba cu peşti se arameşte cu vacareşti. Si se continua şi dupa moarte jocul de-a iarmarocul! - Avem tot ce vrei şi nu vrei De la dosoftei la tomozei! Poeţi, indeobşte fara angarale, dar mai ales fara parale iata-i deveniţi, fara grai, aur, cerb, malai, Iata-i pe tarave cu oase de iubire bolnave, iata-i pe tron la Bizantion Noaptea, ca nisce fiare, tabara pe odalisce şi sarutându-le sub fumul de eminesc..."
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:48 Nichita Stănescu Leoaica tânără, iubirea Leoaica tinara, iubirea mi-ai sarit în fata. Mă pindise-n incordare mai demult. Coltii albi mi i-a infipt în fata, m-a muscat leoaica, azi, de fata. Si deodata-n jurul meu, natura se facu un cerc, de-a-dura, când mai larg, când mai aproape, ca o stringere de ape. Si privirea-n sus tisni, curcubeu taiat în doua, si auzul o-ntilni tocmai lângă ciorcarlii. Mi-am dus mâna la sprinceana, la timpla si la barbie, dar mâna nu le mai stie. Si aluneca-n nestire pe-un desert în stralucire, peste care trece-alene o leoaica aramie cu miscarile viclene, inca-o vreme, si-nca-o vreme...
Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:49 william wordsworth to joanna AMID the smoke of cities did you pass The time of early youth; and there you learned, From years of quiet industry, to love The living Beings by your own fireside, With such a strong devotion, that your heart Is slow to meet the sympathies of them Who look upon the hills with tenderness, And make dear friendships with the streams and groves. Yet we, who are transgressors in this kind, Dwelling retired in our simplicity Among the woods and fields, we love you well, Joanna! and I guess, since you have been So distant from us now for two long years, That you will gladly listen to discourse, However trivial, if you thence be taught That they, with whom you once were happy, talk Familiarly of you and of old times. While I was seated, now some ten days past, Beneath those lofty firs, that overtop Their ancient neighbour, the old steeple-tower, The Vicar from his gloomy house hard by Came forth to greet me; and when he had asked, "How fares Joanna, that wild-hearted Maid! And when will she return to us?" he paused; And, after short exchange of village news, He with grave looks demanded, for what cause, Reviving obsolete idolatry, I, like a Runic Priest, in characters Of formidable size had chiselled out Some uncouth name upon the native rock, Above the Rotha, by the forest-side. --Now, by those dear immunities of heart Engendered between malice and true love, I was not loth to be so catechised, And this was my reply:--"As it befell, One summer morning we had walked abroad At break of day, Joanna and myself. --'Twas that delightful season when the broom, Full-flowered, and visible on every steep, Along the copses runs in veins of gold. Our pathway led us on to Rotha's banks; And when we came in front of that tall rock That eastward looks, I there stopped short--and stood Tracing the lofty barrier with my eye From base to summit; such delight I found To note in shrub and tree, in stone and flower That intermixture of delicious hues, Along so vast a surface, all at once, In one impression, by connecting force Of their own beauty, imaged in the heart. --When I had gazed perhaps two minutes' space, Joanna, looking in my eyes, beheld That ravishment of mine, and laughed aloud. The Rock, like something starting from a sleep, Took up the Lady's voice, and laughed again; That ancient Woman seated on Helm-crag Was ready with her cavern; Hammar-scar, And the tall Steep of Silver-how, sent forth A noise of laughter; southern Loughrigg heard, And Fairfield answered with a mountain tone; Helvellyn far into the clear blue sky Carried the Lady's voice,--old Skiddaw blew His speaking-trumpet;--back out of the clouds Of Glaramara southward came the voice; And Kirkstone tossed it from his misty head. --Now whether (said I to our cordial Friend, Who in the hey-day of astonishment Smiled in my face) this were in simple truth A work accomplished by the brotherhood Of ancient mountains, or my ear was touched With dreams and visionary impulses To me alone imparted, sure I am That there was a loud uproar in the hills. And, while we both were listening, to my side The fair Joanna drew, as if she wished To shelter from some object of her fear. --And hence, long afterwards, when eighteen moons Were wasted, as I chanced to walk alone Beneath this rock, at sunrise, on a calm And silent morning, I sat down, and there, In memory of affections old and true, I chiselled out in those rude characters Joanna's name deep in the living stone:-- And I, and all who dwell by my fireside, Have called the lovely rock, JOANNA'S ROCK."
Fosta membra 9am.ro 121 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Ploiesti	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:00 Despre pedanţi sau copilăroşi Pomul se cunoaşte din roadă Şi omul din mintea neroadă. Că el Nici în cap ce nu-ţi pocneşte A vorbi se pomeneşte. Şi trînteşte vorba, Hodorog-tronc! ca o roată De la o moară stricată. Şi Tot înşiră la gogoşi, Spuind despre moşi păroşi. Şi Vorbeşte neisprăvite, La-nşiră-te mărgărite. Adică: Să ni se arate va Că ar fi ştiind ceva. Dar se cunoaşte Omul prost din vorbuliţă Şi nuca din uşurinţă. Pentru că Judecata-i e oloagă, Că-i lipseşte-n cap o doagă. Om în trup destul de mare Şi minte de copil are. Ştie vorbe să îndruge Parcă tot la ţîţă suge. Ştie ca calul prost Să ia hamul de rost. E bătut la cap Tocma ca un ţap. Ştie sfătuiri să dea Cît ştie şi baba mea. Ar vrea să facă şi el, Dar nu ştie în ce fel. Şi el rosti de să plăti. Povestea ăluia: Zile înşirate, fire încurcate, Pînză rău ţesută şi vreme pierdută S-o lovi, nu s-o lovi, Na-ţ-o frîntă că ţ-am dres-o. Unde chiorăşte şi unde loveşte. Cel copilăros totdauna. Gîndeşte-n mintea-i adîncă Numai el pîine mănîncă, Şi alţii mănîncă paie Ca vitele din copaie. Dar însă Vorba-n colţuri şi rotundă Fără cercuri se înfundă.
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:02 De la: alehin, la data 2009-10-05 01:17:13Karpov ai terminat curatenia??? Ai pus toate dogmele la locul lor ??? ...cum unde ....? in pivnita ..ca la iarna cu ce naibii facem focu'?? Sa lasi la indemana sintaxele si silogismele alea ,la fel si figurile de stil si metaforele ...ca am nevoie de ele.... Ce ai facut ? Ai transformat topicul asta in Cenaclu literar ? Nu vezi ca ati trecut in ... tagma melancolicilor -asta e o solutie pentru la primavara ,ce naiba ! Sau i-ai virusat ? -sa stiu si eu ,le pregatesc sau nu un antivirus - sau poate un vaccin ? Frumusetea reprezinta intelepciunea femeii - Intelepciunea reprezinta frumusetea barbatului !
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:03 Câţi ca voi! de George Topîrceanu Sus, pe gardul dinspre vie, O găină cenuşie Şi-un cocoş împintenat S-au suit şi stau la sfat: — Ia te uită, mă rog ţie, Cât de sus ne-am înălţat!... Şi deodată, cu glas mare, Începură amândoi, Să cotcodăcească-n soare: — Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!... Nimeni-nu-mai-e-ca-noi!... Dar de sus, din corcoduş, Pitulându-se-ntre foi, Mititel şi jucăuş, Le-a răspuns un piţigoi: — Câţi-ca-voi! Câţi-ca-voi!...
Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:08 lucian blaga Noapte extatică Adânc subt batrânele verzile zodii - se trag zăvoarele, se-nchid fântânile. Aşeaza-ţi în cruce gândul şi mânile. Stele curgând ne spală tarânile. noapte bună tuturor
Fosta membra 9am.ro 121 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Ploiesti	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:11 Et pour les riches recoltes d'automne : L'âme du vin Un soir, l'âme du vin chantait dans les bouteilles : " Homme, vers toi je pousse, ô cher déshérité, Sous ma prison de verre et mes cires vermeilles, Un chant plein de lumière et de fraternité ! Je sais combien il faut, sur la colline en flamme, De peine, de sueur et de soleil cuisant Pour engendrer ma vie et pour me donner l'âme ; Mais je ne serai point ingrat ni malfaisant, Car j'éprouve une joie immense quand je tombe Dans le gosier d'un homme usé par ses travaux, Et sa chaude poitrine est une douce tombe Où je me plais bien mieux que dans mes froids caveaux. Entends-tu retentir les refrains des dimanches Et l'espoir qui gazouille en mon sein palpitant ? Les coudes sur la table et retroussant tes manches, Tu me glorifieras et tu seras content ; J'allumerai les yeux de ta femme ravie ; A ton fils je rendrai sa force et ses couleurs Et serai pour ce frêle athlète de la vie L'huile qui raffermit les muscles des lutteurs. En toi je tomberai, végétale ambroisie, Grain précieux jeté par l'éternel Semeur, Pour que de notre amour naisse la poésie Qui jaillira vers Dieu comme une rare fleur ! " C.Baudelaire
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:13 Byron Unei doamne O,dacă Soarta ne unea, Cum îmi juraseşi, mi se pare, N-aş mai fi fost, în pacea mea, De-atâtea nebunii în stare ! De vină tu eşti,deci, deşi Certat sunt eu, pentru păcate, De cei ce n-au de unde şti Că tu ai rupt logodna,poate. Mi-era, ca şi al tău,curat Pe-atuncea sufletul, de-aceea Putea curma orice păcat. - Azi, altuia îi eşti femeia ! Aş fi în stare să-i zdrobesc Şi liniştea şi fericirea, Dar pentru că te mai iubesc, Nu-l pot urâ - aşa mi-e firea ! De când plecat-ai, în zadar Îmi caut tihna, chip de inger ! Tot ce găseam la tine,doar La multe caut azi, şi sânger ! Adio, deci, nu te regret, Nădejdea-n ajutor nu-mi vine; Mândria însa-ncet, încet, M-o face să te-alung din mine ! Azi, caut alte bucurii : În câte o ceaţă zgomotoasă (Pe gânduri, aş înnebuni !) Încerc să uit tot ce m-apasă. Dar chiar aşa, câte un gând Se mai strecoară prin beţie, - Şi diavolii m-ar plânge - aflând Că te-am pierdut pentru vecie
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:14 De la: karpov, la data 2009-10-05 02:02:42 De la: alehin, la data 2009-10-05 01:17:13Karpov ai terminat curatenia??? Ai pus toate dogmele la locul lor ??? ...cum unde ....? in pivnita ..ca la iarna cu ce naibii facem focu'?? Sa lasi la indemana sintaxele si silogismele alea ,la fel si figurile de stil si metaforele ...ca am nevoie de ele.... Ce ai facut ? Ai transformat topicul asta in Cenaclu literar ? Nu vezi ca ati trecut in ... tagma melancolicilor -asta e o solutie pentru la primavara ,ce naiba ! Sau i-ai virusat ? -sa stiu si eu ,le pregatesc sau nu un antivirus - sau poate un vaccin ? Frumusetea reprezinta intelepciunea femeii - Intelepciunea reprezinta frumusetea barbatului ! Nu este-aşa? de Paul Verlaine Nu este-aşa că-n ciuda acelor proşti şi răi Ce vor privi cu pizmă a noastră bucurie, Vom fi arare mîndri şi buni în veci cu ei? Nu este-aşa că-n tihnă şi plini de voioşie Vom merge calea dreaptă ce steaua ne-o arată, Nepăsători de cine ne vede ori ne ştie? Răznite ca-ntr-o neagră pădure fermecată, A noastre două inimi cînta-vor în iubire, Cum cîntă noaptea două privighetori deodată. Iar lumea, de-o fi bună cu noi, ori cu-ndîrjire, Puţin o să ne pese. De-ar fi să ne sfîşie, Nici dragoste, nici ură, nimic n-o să ne mire. Legaţi de cea mai scumpă şi trainică frăţie, Ca într-o za vrăjită noi vom păşi-n lumină, Iar teamă de nimica atunci n-o să ne fie. Traducere de Ştefan Octavian Iosif
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:22 Inscripţie pe mormântul unui câine de Terra Nova* de George Gordon Noel Byron [George_Gordon_Noel_Byron ] Când iar în lut din lumea lui trufaşă Coboară omul preamărit din faşă, Sculpturi măiestre somnul îi veghează Şi urne ţin durerea veşnic trează. Şi zace el sub semnul altui rost Ce se cădea să fie şi n-a fost. Iar câinele sărmanul, cum e el Şi paznic aprig şi amic fidel, Ce-ţi dăruie şi inima lui mare, Şi viaţa pân`la ultima suflare, Se stinge fără slavă, ca în cer Să nu-i primească sufletul stingher. Iar omul, gâză plină de trufie, Vrea cerul numai pentru el să fie! O, jalnic om, făptură de o clipă, Puterii orb eşti fără de aripă, Un boţ în lume ridicat din huma-i, Ce nu inspiră decât silă numai, Dezmăţ iubirea, zâmbetul minciună, Făţarnică pe buze vorba-ţi sună, De te-ai vedea aievea precum eşti, Jivinele te-ar face să roşeşti! Tu ce priveşti modesta urnă, pleacă! Cei plânşi de tine nu-s aici să zacă. Cel mai fidel din câţi pe lume sânt, Amicul meu - el zace în mormânt! *Monument înălţat de către Byron în grădina lui din Newstad. În testamentul său din 1811 poetul ceruse ca rămăşiţele lui pământeşti să fie îngropate alături de câinele credincios.
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:22 "Daca" de Rudyard Kippling De poti fi calm cand toti se pierd cu firea In jurul tau si spun ca-i vina ta; De crezi in tine chiar cand omenirea Nu crede dar s-o crezi ar vrea; Daca de asteptare nu ostenesti nicicand, Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept; Daca privit cu ura nu te razbuni urand Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept; Daca astepti dar nu cu sufletul la gura Si nu dezminti minciuni mintind, ci drept; De nu raspunzi la ura tot cu ura Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept; Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunare Sa vrei a le raspunde, dar nici cu rugaminti; De poti visa dar nu-ti faci visul astru; De poti gandi, dar nu-ti faci gandul tel; De poti sa nu cazi prada disperarii Succesul si dezastrul privindu-le la fel; De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut; De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut; De poti risca pe-o carte intreaga ta avere Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut Si-atunci fara a scoate o vorba de durere Sa-ncepi agonisala cu calm de la-nceput ; De poti ramane tu in marea gloata Cu regi tot tu, dar nu strain de ea; Dusman, om drag, rani sa nu te poata; De toti sa-ti pese dar de nimeni prea; De poti prin clipa cea neiertatoare Sa treci si s-o intreci gonind mereu; Daca ajungi sa umpli minutul trecator Cu saizeci de clipe de vesnicii mereu, Vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor Si mai presus de toate, un OM, iubitul meu
alehin 2584 mesaje Membru din: 25/03/2009 Oras: BUCURESTI	Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:25 , Daca" Rudyard Kipling ,, Daca-ti ramane mintea cand cei din jur si-o pierd si, fiindc-o ai, te-apasa sub vorbe caredor, daca mai crezi in tine cand altii nu mai cred si-i ierti si nu te superi de indoiala lor; daca de asteptare nu ostenesti nicicand, nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept; daca, izbit de ura nu te razbuni urand si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de-ntelept; daca visezi, dar visul stapan de nu ti-l faci sau gandul, desi judeci, de nu ti-e unic tel; daca-ncercand triumful sau prabusirea, taci si pti, prin amandoua trecand, sa fii la fel; daca induri sa afli cinstitul tau cuvant rastalmacit, aiurea sa-i duca in ispita, sau truda vietii tale inspulberata-n vant, de poate iar s-o -nalte, unealta-ti prea tocita; daca poti strange toate castigurile tale ca sa le joci pe-o carte si sa le pierzi asa si iarasi de la capat sa-ncepi aceeasi cale, fara sa spui o vorba de neizbanda ta; daca poti gandul, nervii si inima sa-ti pui sa te slujeasca inca, peste puterea lor, desi in trupul firav o alta forta nu-i, - afara de vointa ce le impune ,, spor! "; daca te vrea multimea, desi n-ai lingusit, sau langa rege umbli ca lang-un oarecare; daca de rai sau prieteni nu poti sa fii ranit; daca nu numai unul, ci toti iti dau crezare; daca ajungi sa umpli minutul trecator cu saizeci de clipe de vesnicii, mereu, vei fi pe-ntrg Pamantul deplin stapanitor si mai presus de toate, un OM- copilul meu.