alehin
2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 00:58
Explorator
*****
>
"Sah" - Marin Sorescu
Eu mut o zi alba,
El muta o zi neagra.
Eu inaintez un vis,
El mi-l ia la razboi.
El imi ataca plamanii,
Eu ma gandesc un an la spital,
Fac o combinatie stralucita
Si-i castig o zi neagra.
El muta o nenorocire
Si ma ameninta cu cancerul
(Care merge deocamdata in forma de cruce)
Dar eu ii pun in fata o carte
Si-l silesc sa se retraga.
Ii mai castig cateva piese,
Dar,uite,jumatate din viata mea
E scoasa pe margine.
- O sa-ti dau sah si-ti pierzi optimismul,
Imi spune el.
- Nu-i nimic, glumesc eu,
Fac rocada sentimentelor.
In spatele meu sotia, copiii,
Soarele, luna si ceilalti chibiti
Tremura pentru orice miscare a mea.
Eu imi aprind o tigara
Si continui partida.
Marin Sorescu
+
Fosta membra 9am.ro
9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:00
O stea pin ceruri
de Mihai Eminescu
O stea pin ceruri o văd că trece
Și eu un nume i-am pus din zbor,
Numele unei inime rece,
Fără fior.
Ea nevăzută acum se stinge,
Nimeni în zboru-i n-o-a urmărit;
Numai un ochi singur umed o plânge
Căci o-a iubit.
Știți de ce stelei i-am dat un nume,
Numele unui suflet răcit,
Ce-acuma palid, uitat de lume,
A-mbătrânit?
Pentru că ochiul ce lăcrimează
După-acea steauă care s-a stins
Este-al meu suflet ce meditează,
E-ochiul meu plâns.
alehin
2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:02
Am zarit lumina
Am zarit lumina pe Pamant,
Si m-am nascut si eu
Sa vad ce mai faceti.
Sanatosi?Voinici?
Cum o mai duceti cu fericirea?
Multumesc,nu-mi raspundeti.
Nu am timp de raspunsuri,
Abia daca am timp sa pun intrebari.
Dar imi place aici.
E cald,e frumos
Si atata lumina incat
Creste iarba.
Iar fata aceea,iata,
Se uita la mine cu sufletul...
Nu,draga,nu te deranja sa ma iubesti.
O cafea neagra voi servi,totusi.
Din mana ta.
Imi place ca tu stii s-o faci
Amara...
Bacovia
Fosta membra 9am.ro
5243 mesaje
Membru din: 11/08/2009
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:03
De la: mytcor, la data 2009-10-05 00:57:27
De la: alehin, la data 2009-10-05 00:53:31Sa traiti ...ma execut ...numa' sa ...ma gandesc....cu o tema anume....despre ploaie ...despre toamna ...ce sa fie..??
....nu conteaza , liber alese !
cel mai vizibil semn de intelepciune este o buna dispozitie continua
Fosta membra 9am.ro
5243 mesaje
Membru din: 11/08/2009
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:07
De la: alehin, la data 2009-10-05 00:53:31Sa traiti ...ma execut ...numa' sa ...ma gandesc....cu o tema anume....despre ploaie ...despre toamna ...ce sa fie..??
o persoana devine mai inteleapta pe masura ce invata sa nu se lase prada miniei
cei care au cel mai putin de spus vorbesc cel mai mult
alehin
2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:08
.
Oamenii sunt adesea neintelegatori,
irationali si egoisti...
Iarta-i, oricum.
Daca esti bun, oamenii te pot acuza de egoism
si intentii ascunse...
Fii bun, oricum.
Daca ai succes, poti castiga prieteni falsi
si dusmani adevarati...
Cauta succesul, oricum.
Daca esti cinstit si sincer,
oamenii te pot insela...
Fii cinstit si sincer, oricum.
Daca gasesti linistea si fericirea,
oamenii pot fi gelosi...
Fii fericit, oricum.
Binele pe care il faci azi,
oamenii il vor uita maine...
Fa bine, oricum.
Da-i lumii tot ce ai mai bun
si poate nu va fi niciodata de ajuns...
Da-i lumii tot ce ai mai bun, oricum.
La urma urmei este intre tine si Dumnezeu...
N-a fost niciodata intre tine si ei, oricum..
ar trebui sa ne gandim la ele..
alehin
2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:13
o persoana devine mai inteleapta pe masura ce invata sa nu se lase prada miniei,,
Tu vorbesti Karpov de manie ?? ...tu care esti maestru de ceremonii la casa 'mneaei ...
Fosta membra 9am.ro
9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:15
De la: karpov, la data 2009-10-05 01:03:38
De la: mytcor, la data 2009-10-05 00:57:27
De la: alehin, la data 2009-10-05 00:53:31Sa traiti ...ma execut ...numa' sa ...ma gandesc....cu o tema anume....despre ploaie ...despre toamna ...ce sa fie..??
....nu conteaza , liber alese !
cel mai vizibil semn de intelepciune este o buna dispozitie continua
Cu mâne zilele-ți adaogi...
de Mihai Eminescu
Cu mâne zilele-ți adaogi,
Cu ieri viața ta o scazi
Și ai cu toate astea-n față
De-a pururi ziua cea de azi.
Când unul trece, altul vine
În astă lume a-l urma,
Precum când soarele apune
El și răsare undeva.
Se pare cum că alte valuri
Cobor mereu pe-același vad,
Se pare cum că-i altă toamnă,
Ci-n veci aceleași frunze cad.
Naintea nopții noastre îmblă
Crăiasa dulcii dimineți;
Chiar moartea însăși e-o părere
Și un visternic de vieți.
Din orice clipă trecătoare
Ăst adevăr îl înțeleg,
Că sprijină vecia-ntreagă
Și-nvârte universu-ntreg.
De-aceea zboare anu-acesta
Și se cufunde în trecut,
Tu ai ș-acum comoara-ntreagă
Ce-n suflet pururi ai avut.
Cu mâne zilele-ți adaogi,
Cu ieri viața ta o scazi,
Având cu toate astea-n față
De-a purure ziua cea de azi.
Priveliștile sclipitoare,
Ce-n repezi șiruri se diștern,
Repaosă nestrămutate
Sub raza gândului etern.
Fosta membra 9am.ro
1572 mesaje
Membru din: 20/09/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:15
de la 1:38 încolo aveți ce vedea...
Fosta membra 9am.ro
5243 mesaje
Membru din: 11/08/2009
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:16
fii atent la gandurile tale intrucat ele devin cuvintele tale
fii atent la cuvintele tale intrucat ele devin actiunile tale
fii atent la actiunile tale intrucat ele devin obisnuintele tale
fii atent la obisnuintele tale intrucat ele devin caracterul tau
alehin
2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:17
Karpov ai terminat curatenia???
Ai pus toate dogmele la locul lor ??? ...cum unde ....? in pivnita ..ca la iarna cu ce naibii facem focu'??
Sa lasi la indemana sintaxele si silogismele alea ,la fel si figurile de stil si metaforele ...ca am nevoie de ele....
Fosta membra 9am.ro
5243 mesaje
Membru din: 11/08/2009
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:23
De la: alehin, la data 2009-10-05 01:13:48o persoana devine mai inteleapta pe masura ce invata sa nu se lase prada miniei,,
Tu vorbesti Karpov de manie ?? ...tu care esti maestru de ceremonii la casa 'mneaei ...
Pai eu nu ma supar ... ma antrenez pentru viata -trebuie sa ma obisnuiesc cu toate specimenele -nu stii cu cine ai de-a face de-a lungul timpului ! Trebuie sa ma pregatesc si pe acest forum am gasit materie prima -pentru studiu !
Fosta membra 9am.ro
9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:27
Preludiu
de Duiliu Zamfirescu
În fund de peșteri, picură de veacuri
Tăcute lacrămi, ce mereu se mână
Spre albele misterioase lacuri,
Și din adâncul lor răsar fântână.
Fântâna rece gâlgâie din stâncă
Și răspândește unde de răcoare:
Pădurei verzi dă vocea ei adâncă,
Câmpiei triste sălcii plângătoare.
Așa în suflet picură cu-ncetul
Viața, ceasuri de melancolie:
Fântână clară, murmură poetul
O, de demult uitată poezie.
1896
Fosta membra 9am.ro
121 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Ploiesti
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:28
ULTIMELE STIRI DIN PARADIS
"...Ingerii scriu articole de legi
ori clocesc sageți
Și in pauza de prânz ling sare.
La cerere, ei rup sintaxa ploii
greaban de cal ê
slujindu-se de moaștele
pluvioasei Paraschiva.
Ca pe chei de case de bani
ei reproduc dupa mulaje de ceara
miresmele
cu care urmeaza
a ne improprietari.
Ei patroneaza cu inclemența
Uzinele de Ace cu Gamalie,
fierb rachiu de crini in alambice
și se trezesc intrebând fara noima:
Oare ce-o mai fi facând poetul
Stanescu?..."
Fosta membra 9am.ro
9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:31
Lui C. Nottara
de George Ranetti
versuri închinate lui C. Nottara
Tu cel mai ideal Horațiu
Din vecinica Fântâna Blanduziei
Rămâne-vei izvor al Poeziei
Din care vom sorbi fără de sațiu
Toți fiii viitori ai României
Rămâne-vei simbol al vredniciei
Ș-al Artei ce desfide timp și spațiu.
George Ranetti
cel care a spus ieșind, într-o zi, în Calea Victoriei:
Ce dă lume, ce dă lume și nici un Om!
Fosta membra 9am.ro
1572 mesaje
Membru din: 20/09/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:36
Mihai Eminescu
Ce e amorul?
Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Căci mii de lacrimi nu-i ajung
Si tot mai multe cere.
De-un semn în treacat de la ea
El sufletul ti-l leaga,
Incit să n-o mai poti uita
Viata ta intreaga.
Dar inca de te-asteapta-n prag
In umbra de unghere,
De se-ntilneste drag cu drag
Cum inima ta cere:
Dispar si cerul si pământ
Si pieptul tau se bate,
Si totu-atirna de-un cuvint
Soptit pe jumatate.
Te urmareste saptamini
Un pas făcut alene,
O dulce stringere de mini,
Un tremurat de gene.
Te urmaresc luminatori
Ca soarele si luna,
Si peste zi de-atitea ori
Si noaptea totdeauna.
Căci scris a fost ca viata ta
De doru-i să nu-ncapa,
Căci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apa.
Fosta membra 9am.ro
1572 mesaje
Membru din: 20/09/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:43
sheakespeare sonetul 145
Those lips that Love's own hand did make
Breathed forth the sound that said 'I hate'
To me that languish'd for her sake;
But when she saw my woeful state,
Straight in her heart did mercy come,
Chiding that tongue that ever sweet
Was used in giving gentle doom,
And taught it thus anew to greet:
'I hate' she alter'd with an end,
That follow'd it as gentle day
Doth follow night, who like a fiend
From heaven to hell is flown away;
'I hate' from hate away she threw,
And saved my life, saying 'not you.'
Fosta membra 9am.ro
121 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Ploiesti
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:44
APOCALIPTICUL IARMAROC
"Pe-o minareta-a Sfintei Sofii
am dat patru bacovii.
Cu o singura bacovie
poți avea racla cu sfantul Zenovie.
- Cât ceri pe-aceste carafe?
- Doua cârloave.
-Avem safire, sacâz, caragiale
Și alte giuvaericale:
un pillat, cu mânerul sculptat
Și un nichita cu trei capace.
Face trei cai arabești?
- Face!
Cu un macedonski iei un pac de cinabru
și-un foarfece de tuns ionbarbu.
Avem manii și alecsandri.
- Vrei alifie intrematoare, vrei vin de blaga?
- Vreau!
- Bate laba!
Fete nebune
cânta la un antonpann cu trei strune
in varul dogoritoarei amiezi
basmul caprei cu trei arghezi.
Taraba cu pești
se aramește cu vacarești.
Si
se continua și dupa moarte jocul
de-a iarmarocul!
- Avem tot ce vrei
și nu vrei
De la dosoftei
la tomozei!
Poeți, indeobște fara angarale,
dar mai ales fara parale
iata-i deveniți, fara grai,
aur, cerb, malai,
Iata-i pe tarave
cu oase de iubire bolnave,
iata-i pe tron
la Bizantion
Noaptea, ca nisce
fiare, tabara pe odalisce
și sarutându-le sub fumul
de eminesc..."
alehin
2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:48
Nichita Stănescu
Leoaica tânără, iubirea
Leoaica tinara, iubirea
mi-ai sarit în fata.
Mă pindise-n incordare
mai demult.
Coltii albi mi i-a infipt în fata,
m-a muscat leoaica, azi, de fata.
Si deodata-n jurul meu, natura
se facu un cerc, de-a-dura,
când mai larg, când mai aproape,
ca o stringere de ape.
Si privirea-n sus tisni,
curcubeu taiat în doua,
si auzul o-ntilni
tocmai lângă ciorcarlii.
Mi-am dus mâna la sprinceana,
la timpla si la barbie,
dar mâna nu le mai stie.
Si aluneca-n nestire
pe-un desert în stralucire,
peste care trece-alene
o leoaica aramie
cu miscarile viclene,
inca-o vreme,
si-nca-o vreme...
Fosta membra 9am.ro
1572 mesaje
Membru din: 20/09/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 01:49
william wordsworth
to joanna
AMID the smoke of cities did you pass
The time of early youth; and there you learned,
From years of quiet industry, to love
The living Beings by your own fireside,
With such a strong devotion, that your heart
Is slow to meet the sympathies of them
Who look upon the hills with tenderness,
And make dear friendships with the streams and groves.
Yet we, who are transgressors in this kind,
Dwelling retired in our simplicity
Among the woods and fields, we love you well,
Joanna! and I guess, since you have been
So distant from us now for two long years,
That you will gladly listen to discourse,
However trivial, if you thence be taught
That they, with whom you once were happy, talk
Familiarly of you and of old times.
While I was seated, now some ten days past,
Beneath those lofty firs, that overtop
Their ancient neighbour, the old steeple-tower,
The Vicar from his gloomy house hard by
Came forth to greet me; and when he had asked,
"How fares Joanna, that wild-hearted Maid!
And when will she return to us?" he paused;
And, after short exchange of village news,
He with grave looks demanded, for what cause,
Reviving obsolete idolatry,
I, like a Runic Priest, in characters
Of formidable size had chiselled out
Some uncouth name upon the native rock,
Above the Rotha, by the forest-side.
--Now, by those dear immunities of heart
Engendered between malice and true love,
I was not loth to be so catechised,
And this was my reply:--"As it befell,
One summer morning we had walked abroad
At break of day, Joanna and myself.
--'Twas that delightful season when the broom,
Full-flowered, and visible on every steep,
Along the copses runs in veins of gold.
Our pathway led us on to Rotha's banks;
And when we came in front of that tall rock
That eastward looks, I there stopped short--and stood
Tracing the lofty barrier with my eye
From base to summit; such delight I found
To note in shrub and tree, in stone and flower
That intermixture of delicious hues,
Along so vast a surface, all at once,
In one impression, by connecting force
Of their own beauty, imaged in the heart.
--When I had gazed perhaps two minutes' space,
Joanna, looking in my eyes, beheld
That ravishment of mine, and laughed aloud.
The Rock, like something starting from a sleep,
Took up the Lady's voice, and laughed again;
That ancient Woman seated on Helm-crag
Was ready with her cavern; Hammar-scar,
And the tall Steep of Silver-how, sent forth
A noise of laughter; southern Loughrigg heard,
And Fairfield answered with a mountain tone;
Helvellyn far into the clear blue sky
Carried the Lady's voice,--old Skiddaw blew
His speaking-trumpet;--back out of the clouds
Of Glaramara southward came the voice;
And Kirkstone tossed it from his misty head.
--Now whether (said I to our cordial Friend,
Who in the hey-day of astonishment
Smiled in my face) this were in simple truth
A work accomplished by the brotherhood
Of ancient mountains, or my ear was touched
With dreams and visionary impulses
To me alone imparted, sure I am
That there was a loud uproar in the hills.
And, while we both were listening, to my side
The fair Joanna drew, as if she wished
To shelter from some object of her fear.
--And hence, long afterwards, when eighteen moons
Were wasted, as I chanced to walk alone
Beneath this rock, at sunrise, on a calm
And silent morning, I sat down, and there,
In memory of affections old and true,
I chiselled out in those rude characters
Joanna's name deep in the living stone:--
And I, and all who dwell by my fireside,
Have called the lovely rock, JOANNA'S ROCK."
Fosta membra 9am.ro
121 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Ploiesti
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:00
Despre pedanți sau copilăroși
Pomul se cunoaște din roadă
Și omul din mintea neroadă.
Că el
Nici în cap ce nu-ți pocnește
A vorbi se pomenește.
Și trîntește vorba,
Hodorog-tronc! ca o roată
De la o moară stricată.
Și
Tot înșiră la gogoși,
Spuind despre moși păroși.
Și
Vorbește neisprăvite,
La-nșiră-te mărgărite.
Adică:
Să ni se arate va
Că ar fi știind ceva.
Dar se cunoaște
Omul prost din vorbuliță
Și nuca din ușurință.
Pentru că
Judecata-i e oloagă,
Că-i lipsește-n cap o doagă.
Om în trup destul de mare
Și minte de copil are.
Știe vorbe să îndruge
Parcă tot la țîță suge.
Știe ca calul prost
Să ia hamul de rost.
E bătut la cap
Tocma ca un țap.
Știe sfătuiri să dea
Cît știe și baba mea.
Ar vrea să facă și el,
Dar nu știe în ce fel.
Și el rosti de să plăti.
Povestea ăluia:
Zile înșirate, fire încurcate,
Pînză rău țesută și vreme pierdută
S-o lovi, nu s-o lovi,
Na-ț-o frîntă că ț-am dres-o.
Unde chiorăște și unde lovește.
Cel copilăros totdauna.
Gîndește-n mintea-i adîncă
Numai el pîine mănîncă,
Și alții mănîncă paie
Ca vitele din copaie.
Dar însă
Vorba-n colțuri și rotundă
Fără cercuri se înfundă.
Fosta membra 9am.ro
5243 mesaje
Membru din: 11/08/2009
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:02
De la: alehin, la data 2009-10-05 01:17:13Karpov ai terminat curatenia???
Ai pus toate dogmele la locul lor ??? ...cum unde ....? in pivnita ..ca la iarna cu ce naibii facem focu'??
Sa lasi la indemana sintaxele si silogismele alea ,la fel si figurile de stil si metaforele ...ca am nevoie de ele....
Ce ai facut ? Ai transformat topicul asta in Cenaclu literar ?
Nu vezi ca ati trecut in ... tagma melancolicilor -asta e o solutie pentru la primavara ,ce naiba !
Sau i-ai virusat ? -sa stiu si eu ,le pregatesc sau nu un antivirus - sau poate un vaccin ?
Așeaza-ți în cruce
gândul și mânile.
Stele curgând
ne spală tarânile.
noapte bună tuturor
Fosta membra 9am.ro
121 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: Ploiesti
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:11
Et pour les riches recoltes d'automne :
L'âme du vin
Un soir, l'âme du vin chantait dans les bouteilles :
" Homme, vers toi je pousse, ô cher déshérité,
Sous ma prison de verre et mes cires vermeilles,
Un chant plein de lumière et de fraternité !
Je sais combien il faut, sur la colline en flamme,
De peine, de sueur et de soleil cuisant
Pour engendrer ma vie et pour me donner l'âme ;
Mais je ne serai point ingrat ni malfaisant,
Car j'éprouve une joie immense quand je tombe
Dans le gosier d'un homme usé par ses travaux,
Et sa chaude poitrine est une douce tombe
Où je me plais bien mieux que dans mes froids caveaux.
Entends-tu retentir les refrains des dimanches
Et l'espoir qui gazouille en mon sein palpitant ?
Les coudes sur la table et retroussant tes manches,
Tu me glorifieras et tu seras content ;
J'allumerai les yeux de ta femme ravie ;
A ton fils je rendrai sa force et ses couleurs
Et serai pour ce frêle athlète de la vie
L'huile qui raffermit les muscles des lutteurs.
En toi je tomberai, végétale ambroisie,
Grain précieux jeté par l'éternel Semeur,
Pour que de notre amour naisse la poésie
Qui jaillira vers Dieu comme une rare fleur ! "
C.Baudelaire
Fosta membra 9am.ro
5243 mesaje
Membru din: 11/08/2009
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:13
Byron
Unei doamne
O,dacă Soarta ne unea,
Cum îmi juraseși, mi se pare,
N-aș mai fi fost, în pacea mea,
De-atâtea nebunii în stare !
De vină tu ești,deci, deși
Certat sunt eu, pentru păcate,
De cei ce n-au de unde ști
Că tu ai rupt logodna,poate.
Mi-era, ca și al tău,curat
Pe-atuncea sufletul, de-aceea
Putea curma orice păcat. -
Azi, altuia îi ești femeia !
Aș fi în stare să-i zdrobesc
Și liniștea și fericirea,
Dar pentru că te mai iubesc,
Nu-l pot urâ - așa mi-e firea !
De când plecat-ai, în zadar
Îmi caut tihna, chip de inger !
Tot ce găseam la tine,doar
La multe caut azi, și sânger !
Adio, deci, nu te regret,
Nădejdea-n ajutor nu-mi vine;
Mândria însa-ncet, încet,
M-o face să te-alung din mine !
Azi, caut alte bucurii :
În câte o ceață zgomotoasă
(Pe gânduri, aș înnebuni !)
Încerc să uit tot ce m-apasă.
Dar chiar așa, câte un gând
Se mai strecoară prin beție, -
Și diavolii m-ar plânge - aflând
Că te-am pierdut pentru vecie
Fosta membra 9am.ro
9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:14
De la: karpov, la data 2009-10-05 02:02:42
De la: alehin, la data 2009-10-05 01:17:13Karpov ai terminat curatenia???
Ai pus toate dogmele la locul lor ??? ...cum unde ....? in pivnita ..ca la iarna cu ce naibii facem focu'??
Sa lasi la indemana sintaxele si silogismele alea ,la fel si figurile de stil si metaforele ...ca am nevoie de ele....
Ce ai facut ? Ai transformat topicul asta in Cenaclu literar ?
Nu vezi ca ati trecut in ... tagma melancolicilor -asta e o solutie pentru la primavara ,ce naiba !
Sau i-ai virusat ? -sa stiu si eu ,le pregatesc sau nu un antivirus - sau poate un vaccin ?
Nu este-așa că-n ciuda acelor proști și răi
Ce vor privi cu pizmă a noastră bucurie,
Vom fi arare mîndri și buni în veci cu ei?
Nu este-așa că-n tihnă și plini de voioșie
Vom merge calea dreaptă ce steaua ne-o arată,
Nepăsători de cine ne vede ori ne știe?
Răznite ca-ntr-o neagră pădure fermecată,
A noastre două inimi cînta-vor în iubire,
Cum cîntă noaptea două privighetori deodată.
Iar lumea, de-o fi bună cu noi, ori cu-ndîrjire,
Puțin o să ne pese. De-ar fi să ne sfîșie,
Nici dragoste, nici ură, nimic n-o să ne mire.
Legați de cea mai scumpă și trainică frăție,
Ca într-o za vrăjită noi vom păși-n lumină,
Iar teamă de nimica atunci n-o să ne fie.
Traducere de Ștefan Octavian Iosif
Fosta membra 9am.ro
5243 mesaje
Membru din: 11/08/2009
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:22
Inscripție pe mormântul unui câine de Terra Nova*
de George Gordon Noel Byron [George_Gordon_Noel_Byron ]
Când iar în lut din lumea lui trufașă
Coboară omul preamărit din fașă,
Sculpturi măiestre somnul îi veghează
Și urne țin durerea veșnic trează.
Și zace el sub semnul altui rost
Ce se cădea să fie și n-a fost.
Iar câinele sărmanul, cum e el
Și paznic aprig și amic fidel,
Ce-ți dăruie și inima lui mare,
Și viața pân`la ultima suflare,
Se stinge fără slavă, ca în cer
Să nu-i primească sufletul stingher.
Iar omul, gâză plină de trufie,
Vrea cerul numai pentru el să fie!
O, jalnic om, făptură de o clipă,
Puterii orb ești fără de aripă,
Un boț în lume ridicat din huma-i,
Ce nu inspiră decât silă numai,
Dezmăț iubirea, zâmbetul minciună,
Fățarnică pe buze vorba-ți sună,
De te-ai vedea aievea precum ești,
Jivinele te-ar face să roșești!
Tu ce privești modesta urnă, pleacă!
Cei plânși de tine nu-s aici să zacă.
Cel mai fidel din câți pe lume sânt,
Amicul meu - el zace în mormânt!
*Monument înălțat de către Byron în grădina lui din Newstad.
În testamentul său din 1811 poetul ceruse ca rămășițele lui pământești să fie îngropate alături de câinele credincios.
alehin
2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:22
"Daca" de Rudyard Kippling
De poti fi calm cand toti se pierd cu firea
In jurul tau si spun ca-i vina ta;
De crezi in tine chiar cand omenirea
Nu crede dar s-o crezi ar vrea;
Daca de asteptare nu ostenesti nicicand,
Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept;
Daca privit cu ura nu te razbuni urand
Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept;
Daca astepti dar nu cu sufletul la gura
Si nu dezminti minciuni mintind, ci drept;
De nu raspunzi la ura tot cu ura
Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept;
Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunare
Sa vrei a le raspunde, dar nici cu rugaminti;
De poti visa dar nu-ti faci visul astru;
De poti gandi, dar nu-ti faci gandul tel;
De poti sa nu cazi prada disperarii
Succesul si dezastrul privindu-le la fel;
De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine
Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut;
De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic
Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut;
De poti risca pe-o carte intreaga ta avere
Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut
Si-atunci fara a scoate o vorba de durere
Sa-ncepi agonisala cu calm de la-nceput ;
De poti ramane tu in marea gloata
Cu regi tot tu, dar nu strain de ea;
Dusman, om drag, rani sa nu te poata;
De toti sa-ti pese dar de nimeni prea;
De poti prin clipa cea neiertatoare
Sa treci si s-o intreci gonind mereu;
Daca ajungi sa umpli minutul trecator
Cu saizeci de clipe de vesnicii mereu,
Vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor
Si mai presus de toate, un OM, iubitul meu
alehin
2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI
Postat pe: 5 Octombrie 2009, ora 02:25
, Daca" Rudyard Kipling
,, Daca-ti ramane mintea
cand cei din jur si-o pierd
si, fiindc-o ai, te-apasa
sub vorbe caredor,
daca mai crezi in tine
cand altii nu mai cred
si-i ierti si nu te superi
de indoiala lor;
daca de asteptare
nu ostenesti nicicand,
nici de minciuna goala
nu-ti clatini gandul drept;
daca, izbit de ura
nu te razbuni urand
si totusi nu-ti pui masca
de sfant sau de-ntelept;
daca visezi, dar visul
stapan de nu ti-l faci
sau gandul, desi judeci,
de nu ti-e unic tel;
daca-ncercand triumful
sau prabusirea, taci
si pti, prin amandoua
trecand, sa fii la fel;
daca induri sa afli
cinstitul tau cuvant
rastalmacit, aiurea
sa-i duca in ispita,
sau truda vietii tale
inspulberata-n vant,
de poate iar s-o -nalte,
unealta-ti prea tocita;
daca poti strange toate
castigurile tale
ca sa le joci pe-o carte
si sa le pierzi asa
si iarasi de la capat
sa-ncepi aceeasi cale,
fara sa spui o vorba
de neizbanda ta;
daca poti gandul,
nervii si inima sa-ti pui
sa te slujeasca inca,
peste puterea lor,
desi in trupul firav
o alta forta nu-i,
- afara de vointa
ce le impune ,, spor! ";
daca te vrea multimea,
desi n-ai lingusit,
sau langa rege umbli
ca lang-un oarecare;
daca de rai sau prieteni
nu poti sa fii ranit;
daca nu numai unul,
ci toti iti dau crezare;
daca ajungi sa umpli
minutul trecator
cu saizeci de clipe
de vesnicii, mereu,
vei fi pe-ntrg Pamantul
deplin stapanitor
si mai presus de toate,
un OM- copilul meu.
