Despre orice

De la: nastasemihail, la data 2009-10-04 01:33:24Am gasit acum pe un forum, ceva ce seamana a gluma, dar e mai degraba real.
Pamintul e "fractal tridimensional cartofoid"

...mmmda ! configurarea structurala a materiei, dupa ultimile cercetari, tot fractal se ...

sa nu-ti glumesti prea !...iar spre sfarsitul acestui an, o sa te bucuri de-o confirmare oficiala de cel mai inalt nivel.

De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Pro�tii �i ur��ii se bucur� de toate pe lumea asta. Stau relaxa�i �i casc� gura la spectacol. Dac� nu cunosc sensul victoriei, sunt scuti�i cel pu�in de cunoa�terea �nfr�ngerii. Tr�iesc a�a cum ar trebui cu to�ii s� tr�im � neperturba�i, indiferen�i �i f�r� nelini�ti. Nu-i ruineaz� pe al�ii, dar nici ei nu sunt ruina�i de al�ii.

Oscar Wilde

....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....
Stie cineva ?...

To every action there is always opposed an equal reaction.
....deci...dac� po�i merge...de ce s� te t�r�ti?!

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Pro�tii �i ur��ii se bucur� de toate pe lumea asta. Stau relaxa�i �i casc� gura la spectacol. Dac� nu cunosc sensul victoriei, sunt scuti�i cel pu�in de cunoa�terea �nfr�ngerii. Tr�iesc a�a cum ar trebui cu to�ii s� tr�im � neperturba�i, indiferen�i �i f�r� nelini�ti. Nu-i ruineaz� pe al�ii, dar nici ei nu sunt ruina�i de al�ii.

Oscar Wilde

....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....
Stie cineva ?...

Universitatea Spiru Haret - Bucuresti ...Romania

..cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....

Stie cineva ?...
Ce are estetica ...cu prefectura???

In chestiunea a doua ....nu trebuie sa faci nimic ......trebuie doar sa respiri ...adica inspiri ...expiri....nu-i greu ...incearca ....important e ca-ti pui intrebarea...?!

De la: Horus, la data 2009-10-04 01:48:43

De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Pro�tii �i ur��ii se bucur� de toate pe lumea asta. Stau relaxa�i �i casc� gura la spectacol. Dac� nu cunosc sensul victoriei, sunt scuti�i cel pu�in de cunoa�terea �nfr�ngerii. Tr�iesc a�a cum ar trebui cu to�ii s� tr�im � neperturba�i, indiferen�i �i f�r� nelini�ti. Nu-i ruineaz� pe al�ii, dar nici ei nu sunt ruina�i de al�ii.

Oscar Wilde

....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....
Stie cineva ?...

Universitatea Spiru Haret - Bucuresti ...Romania

ai fost tare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Pro�tii �i ur��ii se bucur� de toate pe lumea asta. Stau relaxa�i �i casc� gura la spectacol. Dac� nu cunosc sensul victoriei, sunt scuti�i cel pu�in de cunoa�terea �nfr�ngerii. Tr�iesc a�a cum ar trebui cu to�ii s� tr�im � neperturba�i, indiferen�i �i f�r� nelini�ti. Nu-i ruineaz� pe al�ii, dar nici ei nu sunt ruina�i de al�ii.



Oscar Wilde



....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....

Stie cineva ?...

Da...esti unde trebuie.... ...aici...

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Cine
a v�zut ceva
�i
n-a orbit?

Cine �tie
cu adev�rat
un lucru
�i
mai poate
s�-l spun�?

Cine
a �nt�lnit adev�rul,
un
adev�r oarecare,

�i
n-a fost
strivit
de
el?

Constantin Noica

De la: Dorulet, la data 2009-10-04 01:39:25

De la: nastasemihail, la data 2009-10-04 01:33:24Am gasit acum pe un forum, ceva ce seamana a gluma, dar e mai degraba real.
Pamintul e "fractal tridimensional cartofoid"

Mihaile, dac� am cunoa�te toate tainele Universului, am c�dea �ndat� �ntr-un plictis enorm.....

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2009-10-04 01:52:47

De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Pro�tii �i ur��ii se bucur� de toate pe lumea asta. Stau relaxa�i �i casc� gura la spectacol. Dac� nu cunosc sensul victoriei, sunt scuti�i cel pu�in de cunoa�terea �nfr�ngerii. Tr�iesc a�a cum ar trebui cu to�ii s� tr�im � neperturba�i, indiferen�i �i f�r� nelini�ti. Nu-i ruineaz� pe al�ii, dar nici ei nu sunt ruina�i de al�ii.

Oscar Wilde

....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....
Stie cineva ?...

Da...esti unde trebuie.... ...aici...

...EXACT !...si-s cursuri gratuite !..


Prive�te lumina �i g�nde�te-te la frumse�ea ei. Ceea ce vezi nu a fost mai �nainte, iar ceea ce a fost nu mai este. Cine este cel care reface acest lucru din nou dac� cel ce face moare continuu?

Leonardo da Vinci

Temni�a cea mai de temut e aceea �n care te sim�i mai bine

C�nd toat� lumea g�nde�te la fel �nseamn� c� nimeni nu g�nde�te.

Pt Mytcor ....daca nu mai are rabdare sa invete de pe forum cum sa ,,devina prost,, (apropo ...ca sa devii prost .....de la ce ??? de la oligofren???...asa....exista o carte care are chiar titlul asta...

M-am hotarat sa devin prost

July 10th, 2006 | Comedie/Satira, Ioana Ristea | Print This Post



Autor: Martin Page

Rating:



Martin PAge M-am hotarat sa devin prostTitlul pare mai mult decat imbietor. Mi-am zis ca o sa fie o lectura amuzanta.Sa vedem: avem o bucata tanar francez, inteligent, inaintea timpului sau, surescitat si confuz , resimtind intelepciunea cu care l-a inzestrat natura ca pe un fel de blestem. Cautarile febrile si curiozitatea nu-l satisfac: �inteligenta e de doua ori rea: te face sa suferi si nimeni nu se gandeste sa o considere ca pe o boala�. Asocial, incearca sa intre in randul oamenilor, cautand sa se transforme in alcoolic. Si cum incearca el sa devina alcoolic? Evident, ca un intelectual: fuga la biblioteca in cautare de carti despre alcool. Halal! Devenit dupa patru zile de studiu intens un �Platon al lichiorurilor� si dupa o intalnire demoralizanta cu un alcoolic adevarat (devenit �indrumator�), Antoine se hotaraste sa bea o bere. Dupa nici jumatate de pahar, intra in coma etilica.



Incearca apoi sa se sinucida. Participa la un curs de sinucidere denumit SPTPTM (Sinucidere pentru toti si prin toate mijloacele), invata cum sa faca� un nod culisant adevarat, elegant si solid, ce medicamente trebuie alese, cum se dozeaza si se combina pentru a muri in mod placut� si la terminarea cursului, regasindu-se fara inocenta invatacelului, sinuciderea nu i se mai pare tentanta. Scrie un manifest impotriva inteligentei, ajungand la concluzia ca sa devina prost poate fi o idee desteapta. Sfatuit de medicul lui, incepe sa ia Heurozac, un antidepresiv, care da dependenta, vertijuri, oboseala (adica simptomele dorite de Antoine). Ramanea acum sa inceapa sa mearga la sala de forta, se imbraca la Nike, mananca la McDonald�s, devine agent de bursa prosper. Se integreaza.



Existenta i se clatina cand primeste acasa o editie de buzunar a corespondentei lui Flaubert, foarte draga cu ceva timp in urma. Este rapit de prietenii lui, satui de imbecilitatea in care se cufunda si �chinuit�, �fortat� sa asculte �Meditatiile metafizice� ale lui Descartes si �Cugetarile� lui Pascal. Curat voodoo! Dar se vindeca de prostie.



Elemente elucubrante sunt multe (de la cursul de sinucidere la dialogul cu fantoma unui cantaret inca in viata). Dar sunt nostime. Spuse cu seriozitate, devin de-a dreptul hilare. Si Martin Page si eroul sau raman cu tine. Doua ore cat citesti cartea, nu mai mult. Recomandata depresivilor, entuziastilor, natarailor si cultilor! Cartea de pe noptiera!

� Nemo nascitur sapiens

� Amicus Plato, sed magis amica veritas

� Aquila non capit muscas.

� Audiatur et altera pars

� Divide et impera

� Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum.

� Errare humanum est sed perseverare diabolicum

� Etiam unus capilus habet umbram suam

� Ex nihilo nihil

Printre marile lucruri afl�toare printre noi, Nimicul este cel mai mare. Acesta domne�te �n timp �i �i trimite bra�ele �n trecut �i �n viitor �i cu ele distruge tot ceea ce a fost �i tot ceea ce va veni, at�t �n natur�, c�t �i �n lumea animal�, �i nu posed� nimic din indivizibilul prezent.

Printre marile lucruri afl�toare printre noi, Nimicul este cel mai mare.



Mic tratat despre nimic



October 2nd, 2007 | Altele, Gabriel Mirea | Print This Post

Autor: John D. Barrow
Rating: John D. Barrow - Mic tratat despre nimic rating - recenzii carti

John D. Barrow - Mic tratat despre nimic - recenzie carti
Pace �i bine!

La orice vorbitor public ce vrea s�-�i arate spontaneitatea se �ntrevede ultima carte citit�. Dac� este una preten�ioas� de genul celei despre care voi cuv�nta eu �nsumi, atunci oratorul va avea un aer docent, demonstrativ, senten�ios. Dac� este o carte u�uric�, �tim cu to�ii ce �nseamn� asta, ceva de amor sau vreuna de rezbel ori un Sf-la� acolo, atunci vorbitorul o va men�iona cu un aer u�or jenat, ca un apropo, ca o scuz�. De�i nu se spune, totu�i prejudecat� genului grav �i a celui minor �nc� mai b�ntuie cu furie prin min�ile contemporanilor no�tri, at�t de nedeclarat clasici�ti.

Mie cel pu�in de c�te ori vorbesc unui public mi se �nt�mpl� n�stru�nicia de a-mi sc�pa m�na �n geant� �i de a scoate cartea �n curs de citeal� s-o flutur �i s-o storc de ceva semnifica�ii. Cum se spune, nu regulat, dar cam des. Uneori sunt a�a de fascinat de subiectul c�r�ii c� uit de rostul pentru care m� aflu acolo �i �i dau �nainte cu lectura mea. Evident c� plictisesc pe mul�i, veni�i s� aud� despre altceva, dar ofer sare �i piper �ndeajuns c� s� nu-i v�d cel pu�in c�sc�nd. Sau a�a m� consolez.

�n scris e mai u�or. Dac� aten�ia ��i este ab�tut� de un alt subiect, te la�i b�ntuit de noua pasiune, te entuziasmezi c�t este necesar unei noi lecturi �i apoi revii la datorie. �n vorbire �ns�

Iat� de pild� vorbeam c�torva persoane despre Socrate. Despre faptul c� spunea despre sine c� oracolul din Delphi l-a numit de poman� cel mai �n�elept b�rbat al Greciei �ntruc�t el �tie doar c� nu �tie nimic. Problema a r�mas insolvabil� p�n� azi. Dac� Socrate nu �tia nimic, ceilal�i ce �tiau? Logica ar spune c� nimeni nu �tie nimic.

Dar ce este acest nimic? Ei bine � �i aici etalez cartea atu � iat� o carte care tocmai asta �ncearc� s� ne l�mureasc�. John D. Barrow atrage aten�ia c� lumea antic� nu cuno�tea zeroul. Refuza vidul, nimicul. A�a c� Socrate, de�i spunea c� nu �tie nimic, sub�n�elegea un nimic care ar reprezenta ceva. S� zicem apa, aerul, atomii � elemente cu care vidul fusese umplut �n �ncerc�ri filosofice precedente.

De altfel, exist� dou� concep�ii mari ale nimicului. Una �n care nimicul este pur �i simplu, un spa�iu absolut gol, vidul perfect, iar cea de-a doua, de provenien�� oriental�, c� vidul ar reprezenta ceva. Nimicul pur nu a putut fi identificat. Experien�ele de laborator care au reu�it s� ob�in� vid au constatat c� r�m�ne totu�i �n urma elimin�rii aerului o sum� de atomi, c� mai este prezent� o parte din univers de spa�iu �i timp, c� orice act de a m�sura �ntotdeauna perturb� �ntr-un fel sau altul experimentul, c� ac�ioneaz� for�a lambda, o for�� neinfluen�at� de nimic �i care poate exista dincolo de orice materie. Iat� patru argumente tari pentru noua concep�ie modern� asupra vidului ca starea cea mai joas� de energie. La aceast� viziune au ajuns fizicienii dup� lansarea teoriei relativit��ii a lui Einstein �i a celebrelor sale ecua�ii � foarte dificile de rezolvat � ecua�iile c�mpului �i ecua�iile de mi�care. Noii savan�i au comb�tut astfel o teorie dur�nd de pe vremea lui Newton care considera c� nu exist� vid pur �i simplu, ci un fel de substan�� foarte rarefiat� numit� eter. Totodat� s-a renun�at la for�a gravita�ional� ca explica�ie pentru mi�carea obiectelor; corpurile se mi�c� din cauza curburii suprafe�elor conform unor orbite hiperbolice, parabolice sau eliptice. Mai mult s-a descoperit c� �i gravita�ia graviteaz�, respectiv interac�ioneaz� cu sine �ns�i �ntr-un mod pe care lumina nu o face.

Iat� cum am plecat de la Socrate �i am ajuns la concep�ia nou� asupra nimicului. Unul dintre ascult�torii aten�i m-a �ntrebat: Dar unde se afl� acest vid? I-am oferit r�spunsul lui Fred Hoyle � �spa�iul nu este deloc departe. Doar la o or� de mers cu ma�ina, dac� ar merge direct �n sus�. Altul mi-a cerut o calitate a vidului. S� zicem faptul c� opre�te sunetele. Mr. Barrow spune c� �de�i vedem Soarele �i sim�im c�ldura radiat� de el prin intermediul spa�iului gol, nu putem auzi nimic din ceea ce se produce la suprafa�a Soarelui, �n ciuda violen�ei fantastice a acelor fenomene.� Apoi cu aceste noi teorii, � le-am explicat ascult�torilor � s-a ajuns la concluzia expansiunii universului �n toate direc�iile, o parte la o sut� de mii, la concepte noi precum fluctua�ia ori infla�ia primordial� a materiei universului, la stabilirea celor patru for�e fundamentale ale universului � for�a tare �i for�a slab�, for�a gravita�ional� �i for�a electromagnetic�. Mai mult se b�nuie�te ideea c� exist� un num�r mic de for�e care ac�ioneaz� �n Univers, dar care au un num�r uimitor de mare de st�ri �i structuri asimetrice complexe.

Cineva curios din sal� care apucase s� r�sfoiasc� c�teva minute cartea a cules citatul din Shakespeare �i l-a afirmat public: ��tim ce suntem, dar nu �tim ce putem deveni�. Exact a�a �i cu for�ele acestea, se poate stabili valoarea lor, dar nu putem prevedea rezultatele. Colega sa, geloas� de interven�ie, a g�sit la r�ndul ei un citat din Poul Anderson: ��nc� nu am v�zut o problem�, oric�t de complicat�, pe care, dac� o abordezi corect, s� nu devin� �i mai complicat�. F�r� �ndoial�, un citat de tip Murphy care stimuleaz� dorin�a de rezolvare a problemei!

Un mo�negu� cu o venerabil� chelie a fost curios dac� mai e valabil� teoria Big-Bang-ului. �i aici sunt dou� teorii, una care afirm� c� universul a fost dintotdeauna, alta c� are o natur� ciclic�, dar nu regulat�, �i c� ne afl�m �ntr-o perioad� de dezinfla�ie universal�. Dac� totu�i ar fi un univers �n cicluri, nimeni nu ne garanteaz� c� apar�inem primului sau ultimului ciclu. De asemenea consider�m c� universul are doar 15 miliarde de ani fiindc� numai at�t se afl� �n raza instrumentelor noastre de cercetare �i de altfel imaginea obiectelor stelare de la acele distan�e este foarte veche. Nu avem cum �ti ce s-a �nt�mplat cu stelele �n timpul nostru dac� nu putem c�l�tori p�n� la ele. Dar cum se vor str�bate vreodat� asemenea distan�e al c�ror num�r de zero ar deprima pe orice om s�n�tos la cap.

O t�n�r� gr�su�� cu m�nu�i f�r� degete a intervenit cu �ntrebarea �dar luminii cum i-a fost atribuit� viteza de 300000 de km pe secund�, �n vid sau �n aer?�. �i aici am spus c� evident lumina �n aer are o vitez� mai mic�, iar fizicienii au stabilit c� numai aici s-ar putea construi obiecte care s�-i dep�easc� viteza. Din alt� parte a grupului un t�n�r cu frez� de arici mi-a cerut s� explic cum se comport� lumina ca o und�. Nu am �n�eles care era leg�tura cu �ntrebarea de mai �nainte, dar hai �i cu asta � o und� de lumin� nu se comport� ca o und� radio sau una de ap�, ci mai degrab� seam�n� modului cum se propag� un zvon sau �ncepe o isterie �n mas�. Mai mult, o und� de lumin� dac� se manifest� �ntr-o �nc�pere, va umple �ntreg spa�iul. Le-am spus ascult�torilor �i de fenomenul sonoluminiscen�ei care apare atunci c�nd apa e bombardat� cu unde sonore de mare intensitate d�nd na�tere unor lumini.

C�teva persoane au �nceput s� se uite la ceas, d�deau semn c� ar vrea s� revin la tema ini�ial�. Totu�i nu m-am putut st�p�ni s� abandonez concep�iile cele mai moderne ale fizicii f�r� s� nu men�ionez c�teva realiz�ri ale zerofiliei �n art�. Astfel �n pictur� pictorul Ad Rinhardt a propus tehnica nullichromiei, respectiv a lipsei totale de culoare. A pictat tablouri �ntr-o singur� culoare. Un tablou negru. Un tablou ro�u. �n�elegea fiecare ce credea. Tot �n pictur� se vorbe�te de punctul de fug� sau de zeroul vizual, linii care converg c�tre un singur punct. �n muzic� John Cage a propus o compozi�ie a t�cerii intitulat� 4� 33�� interpretat� de un pianist ce poart� smocking �i st� nemi�cat pe un scaun, �n fa�a unui pian Steinway �n stare de func�ionare. Iar �n literatur� Elbert Hubbard a realizat un volum gol intitulat Essay On Silence. A f�cut �i economie de cerneal�. A realizat �i opera perfect�, poezia pur�. Oriunde ai fi deschis cartea, totul era cristal. De-a dreptul nimic.

Exist� apoi obiceiul practic�rii zeroului prin anularea contrariilor, �n fond un procedeu retoric.. Iat� ce a fost gravat pe o piatr� de morm�nt din Northumberland despre o femeie: �a fost cump�tat�, cast� �i generoas�, dar a fost m�ndr�, cert�rea�� �i pasionat�. A fost o so�ie afectuoas� �i o mam� delicat�, dar so�ul �i copilul i-au v�zut rar chipul f�r� o expresie �ncruntat� �i resping�toare�.

O pensionar� �nfipt� �i-a reamintit de spaima cu individul nul � individul cu o personalitate at�t de negativ� �nc�t atunci c�nd a sosit la o petrecere, invita�ii s-au uitat unii la al�ii mira�i, �ntreb�nd cine a plecat? Am atras aten�ia �n �ncheierea acestui subiect c� exist� persoane stresate de operarea cu cifre de zeci de milioane, care par �ntregi cu excep�ia dorin�ei de a scrie �iruri nesf�r�ite de zerouri. �i pentru astfel de zerofobi s-a g�sit o cale de ascunde zerourile: 109 nu impresioneaz� at�t de nepl�cut ca 1000000000.

Toate aceste argumente �i nedumeriri le-am extras evident din cartea Mic tratat despre nimic a lui John D. Barrow. Totu�i r�m�n oarecum nel�murit. Este oare acela�i lucru nimicul cu no�iunea de zero � despre care se face o adev�rat� istorie a modului cum a ap�rut � sau cu no�iunea de vid, care c�nd este, dar nu e, c�nd nu este, dar parc� ar fi. �i nici nu mi-am l�murit problema ce fel de nimic �tia Socrate. Un nimic pur sau un nimic ceva. Sau poate un nimic de tip energetic. �i neap�rat trebuie s�-i repro�ez c�r�ii diferen�a �ntre primele capitole cu o expozi�ie atr�g�toare, �inuta narativ� ori m�car istoric� �i restul c�r�ii sufocat de formule �i considera�ii asupra realiz�rilor �tiin�ifice din care cu greu puteai �n�elege ceva f�r� o preg�tire solid� �n domeniu.

Am s� �nchei cu un citat din Kafka � extras din aceea�i surs� � despre arma cea nou� �i eficace a sirenelor: � acum sirenele au o arm� �i mai de temut dec�t c�ntecul lor �i anume lini�tea lor� este posibil ca cineva s� fi putut sc�pa de c�ntecul lor, dar de lini�tea lor niciodat�.
P�rerea mea!

Pentru Alehin :

nebun-alzheimer-oligofren-retardat-autist-prost-destept-inteligent-geniu

Dupa parerea mea e cam greu sa treci dintr-o parte in alta -nu functioneaza decat spre nebunie sau alzheimer !

Pulvis
Immensity, eternity,
You, chaos, who gather everything ...
In your void is insanity -
You make us all insane.
Imensitate, vesnicie,
To, haos, care toate-aduni ...
In golul tau e nebunie, -
Si tu ne faci pe toti nebuni.
In fata ta sant cel mai las.
Imensitate, vesnicie, -
Iubesc o fata din oras ...
Invata-ma filozofie.
Before you I'm the most cowardly.
Immensity, eternity -
I love a girl from the town ...
Teach me philosophy.
Immensity, eternity,
With what supreme irony,
As I shake with fever, you reveal
In the background a cemetery.
Imensitate, vesnicie,
Pe cand eu tremur in delir,
Cu ce suprema ironie
Arati in fund un cimitir.

.............................................in memoriam AUCH


Invata de la apa sa ai statornic drum
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi
Invata de la stanca cum neclintit sa crezi

Invata de la soare cum trebuie s-apui
Invata de la piatra cat trebuie sa spui
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
cat trebuie prin lume de linistit sa treci

Invata de la toate ca toate sunt surori
Sa treci frumos prin viata, sa poti frumos sa mori
Invata de la vieme ca nimeni nu-i uitat
Invata de la nufar sa fii mereu curat

Invata de la vultur cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti
Invata de la Luna sa nu te inspaimanti

Invata de la pasari sa fii mai mult un zbor
Invata de la toate ca totu-i trecator
Ia seama, fiu al jerfei, prin lumea care treci
Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in veci

din lirica populara norvegiana

PULVIS ET UMBRA
God forbid it should be man the erected, the reasoner, the wise in his own eyes � God forbid it should be man that wearies in well-doing, that despairs of unrewarded effort, or utters the language of complaint. Let it be enough for faith, that the whole creation groans in mortal frailty, strives with unconquerable constancy: Surely not all in vain.

Trei iezi cucuie�i
U�a mamei descuie�i !
C� mama v-aduce vou� :
Frunze-n buze,
Lapte-n ���e,
Drob de sare
�n spinare,
M�l�ie�
�n c�lc�ie�
Smoc de flori
Pe subsuori.

De la: mytcor, la data 2009-10-04 02:48:22
.............................................in memoriam AUCH


Invata de la apa sa ai statornic drum
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi
Invata de la stanca cum neclintit sa crezi

Invata de la soare cum trebuie s-apui
Invata de la piatra cat trebuie sa spui
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
cat trebuie prin lume de linistit sa treci

Invata de la toate ca toate sunt surori
Sa treci frumos prin viata, sa poti frumos sa mori
Invata de la vieme ca nimeni nu-i uitat
Invata de la nufar sa fii mereu curat

Invata de la vultur cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti
Invata de la Luna sa nu te inspaimanti

Invata de la pasari sa fii mai mult un zbor
Invata de la toate ca totu-i trecator
Ia seama, fiu al jerfei, prin lumea care treci
Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in veci

din lirica populara norvegiana

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Cucurigu ! boieri mari, Dati punguta cu doi bani !

De la: Horus, la data 2009-10-04 02:57:28Cucurigu ! boieri mari, Dati punguta cu doi bani !

Labirint �n fl�c�ri


Deci ceea ce nu se-n�elege
suie �n ceruri, palid fum,
d� Lycurg o nou� lege
poim�ine, m�ine, acum, -

Cum c� potrivit se-arat�
la distrugerea de sens
litera ne�narmat�
�n cuv�ntul cel mai dens.

Ba muiere, ba b�rbat e,
semn �i semne la un loc
o, cuv�ntule, cetate
pururea �n fum �i foc.


Nichita St�nescu

Cercet�torii sus�in c� un animal, cu c�t este mai social, cu at�t el tinde s� fie mai inteligent. Cele mai sociale p�s�ri sunt Corvidele (ciorile, gai�ele). Ele, �i nu numai ele, se adun� �n grupuri familiare, pentru activit��i de ap�rare a teritoriilor. Exper�ii sus�in c� pentru o astfel de interac�iune social� este nevoie de o inteligen�� superioar�. Aceste p�s�ri nu trebuie numai s� �tie fiecare membru al clanului �i statutul lui, ci mai trebuie s� observe fiecare schimbare din clan, pentru a putea reac�iona corespunz�tor.

Memoria nu este una din cele mai importante aspecte ale inteligen�ei, �ns� p�s�rile au o memorie excelent�. Multe au chiar o memorie spa�ial� mai bun� ca cea a oamenilor. Marea majoritate a p�s�rilor �in minte exact locul unde �i-au construit cuibul �i tind s� se �ntoarc� la el sau �ntr-o zon� apropiat� lui dup� perioada de migra�ie. Multe p�s�ri �i amintesc 90% din locurile unde �i-au �ngropat semin�ele toamna precedent�.

Horus ..ce legatura ai facut ..si de ce ???
Chestia cu ,,cu c�t este mai social, cu at�t el tinde s� fie mai inteligent. Cele mai sociale p�s�ri...,,...si ...cucurigu ...sau cu ce ????

De la: alehin, la data 2009-10-04 03:10:55Horus ..ce legatura ai facut ..si de ce ???
Chestia cu ,,cu c�t este mai social, cu at�t el tinde s� fie mai inteligent. Cele mai sociale p�s�ri...,,...si ...cucurigu ...sau cu ce ????

Comme un fauve assoupli sous la main du dompteur,
"Le microbe feroce obeit a Pasteur.
O nature, o splendeur! Il protege, il vaccine:
Ce mal, c'est le charbon, et ses causes: un bacille

A XI-a porunc�


Ascult�, prive�te �i taci!�
Ascult�, s�-nve�i s� vorbe�ti,
Prive�te, s�-nve�i s� cl�de�ti.
�i taci, s�-n�elegi ce s� faci�
Ascult�, prive�te �i taci!

C�nd sim�i c� p�catul te pa�te
�i glasul Sirenei te fur�,
Tu pune-�i lac�t la gur�
�i-mplor� doar sfintele moa�te -
C�nd sim�i c� p�catul te pa�te!�

C�nd sim�i c� du�manul te-nvinge,
Smulg�ndu-�i din suflet credin�a,
A�teapt�-�i t�cut biruin�a
�i candela min�ii nu-�i stinge -
C�nd sim�i c� du�manul te-nvinge!

C�nd bra�ele-ncep s� te doar�,
De team� s� nu-mb�tr�ne�ti,
R�m�i tot cel care e�ti -
Aceea�i piatr� de moar� -
C�nd bra�ele-ncep s� te doar�!�

Iar c�nd, cu ochii spre cer,
Te-ntrebi ce-ai putea s� mai faci,
Ascult�, prive�te �i taci!�
Din bra�e f�-�i aripi de fier
�i zboar� cu ele spre cer!�



Ion Minulescu.....

Comme un fauve assoupli sous la main du dompteur,
"Le microbe feroce obeit a Pasteur.
O nature, o splendeur! Il protege, il vaccine:
Ce mal, c'est le charbon, et ses causes: un bacille,,,


Asta da legatura ??!!!

E cald,Padurea freamata
Cand mandrul ienicer
Trece,cladind cu pasii
Un sunet ca si el.
Nu vrea o inchinare
Caci iata,o icoana
E doar pamant uscat
Si luciu de arama.
In fata sa , martirul,
Se-asterne tot norodul,
Marind un rege care
A pacalit norocul.
El stie totul,
Intr-adevar un tata,
El s-a vazut prea bine
Murind din nou sub roata...
A inteles vreodata?

...voi asti 2, beep, beep !...si lui Karpov!...

De la: mytcor, la data 2009-10-04 03:20:54A XI-a porunc�


Ascult�, prive�te �i taci!�
Ascult�, s�-nve�i s� vorbe�ti,
Prive�te, s�-nve�i s� cl�de�ti.
�i taci, s�-n�elegi ce s� faci�
Ascult�, prive�te �i taci!

C�nd sim�i c� p�catul te pa�te
�i glasul Sirenei te fur�,
Tu pune-�i lac�t la gur�
�i-mplor� doar sfintele moa�te -
C�nd sim�i c� p�catul te pa�te!�

C�nd sim�i c� du�manul te-nvinge,
Smulg�ndu-�i din suflet credin�a,
A�teapt�-�i t�cut biruin�a
�i candela min�ii nu-�i stinge -
C�nd sim�i c� du�manul te-nvinge!

C�nd bra�ele-ncep s� te doar�,
De team� s� nu-mb�tr�ne�ti,
R�m�i tot cel care e�ti -
Aceea�i piatr� de moar� -
C�nd bra�ele-ncep s� te doar�!�

Iar c�nd, cu ochii spre cer,
Te-ntrebi ce-ai putea s� mai faci,
Ascult�, prive�te �i taci!�
Din bra�e f�-�i aripi de fier
�i zboar� cu ele spre cer!�



Ion Minulescu.....