back to top ∧

Info
x
info
 
 
OK


 
Info
x
info
 
 
 


Despre orice

 


 
Pagini: << 544 545 546 547 548 549 550 551 552 553 >> Sari la pagina:
 
Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 01:42

De la: nastasemihail, la data 2009-10-04 01:33:24Am gasit acum pe un forum, ceva ce seamana a gluma, dar e mai degraba real.
Pamintul e "fractal tridimensional cartofoid"



...mmmda ! configurarea structurala a materiei, dupa ultimile cercetari, tot fractal se ...

sa nu-ti glumesti prea !...iar spre sfarsitul acestui an, o sa te bucuri de-o confirmare oficiala de cel mai inalt nivel.


Dorulet

7896 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 01:43

De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Proºtii ºi urâþii se bucurã de toate pe lumea asta. Stau relaxaþi ºi cascã gura la spectacol. Dacã nu cunosc sensul victoriei, sunt scutiþi cel puþin de cunoaºterea înfrângerii. Trãiesc aºa cum ar trebui cu toþii sã trãim – neperturbaþi, indiferenþi ºi fãrã neliniºti. Nu-i ruineazã pe alþii, dar nici ei nu sunt ruinaþi de alþii.

Oscar Wilde

....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....
Stie cineva ?...


To every action there is always opposed an equal reaction.
....deci...dacã poþi merge...de ce sã te târãºti?!


Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
Fosta membra 9am.ro

1171 mesaje
Membru din: 23/08/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 01:48

De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Proºtii ºi urâþii se bucurã de toate pe lumea asta. Stau relaxaþi ºi cascã gura la spectacol. Dacã nu cunosc sensul victoriei, sunt scutiþi cel puþin de cunoaºterea înfrângerii. Trãiesc aºa cum ar trebui cu toþii sã trãim – neperturbaþi, indiferenþi ºi fãrã neliniºti. Nu-i ruineazã pe alþii, dar nici ei nu sunt ruinaþi de alþii.

Oscar Wilde

....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....
Stie cineva ?...




Universitatea Spiru Haret - Bucuresti ...Romania


alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 01:51

..cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....

Stie cineva ?...
Ce are estetica ...cu prefectura???

In chestiunea a doua ....nu trebuie sa faci nimic ......trebuie doar sa respiri ...adica inspiri ...expiri....nu-i greu ...incearca ....important e ca-ti pui intrebarea...?!


Fosta membra 9am.ro

1572 mesaje
Membru din: 20/09/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 01:51

De la: Horus, la data 2009-10-04 01:48:43
De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Proºtii ºi urâþii se bucurã de toate pe lumea asta. Stau relaxaþi ºi cascã gura la spectacol. Dacã nu cunosc sensul victoriei, sunt scutiþi cel puþin de cunoaºterea înfrângerii. Trãiesc aºa cum ar trebui cu toþii sã trãim – neperturbaþi, indiferenþi ºi fãrã neliniºti. Nu-i ruineazã pe alþii, dar nici ei nu sunt ruinaþi de alþii.

Oscar Wilde

....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....
Stie cineva ?...




Universitatea Spiru Haret - Bucuresti ...Romania



ai fost tare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!


nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 01:52

De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Proºtii ºi urâþii se bucurã de toate pe lumea asta. Stau relaxaþi ºi cascã gura la spectacol. Dacã nu cunosc sensul victoriei, sunt scutiþi cel puþin de cunoaºterea înfrângerii. Trãiesc aºa cum ar trebui cu toþii sã trãim – neperturbaþi, indiferenþi ºi fãrã neliniºti. Nu-i ruineazã pe alþii, dar nici ei nu sunt ruinaþi de alþii.



Oscar Wilde



....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....

Stie cineva ?...
Da...esti unde trebuie.... ...aici...


Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 01:53

Cine
a vãzut ceva
ºi
n-a orbit?

Cine ºtie
cu adevãrat
un lucru
ºi
mai poate
sã-l spunã?

Cine
a întâlnit adevãrul,
un
adevãr oarecare,

ªi
n-a fost
strivit
de
el?

Constantin Noica


nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 01:53

De la: Dorulet, la data 2009-10-04 01:39:25
De la: nastasemihail, la data 2009-10-04 01:33:24Am gasit acum pe un forum, ceva ce seamana a gluma, dar e mai degraba real.
Pamintul e "fractal tridimensional cartofoid"


Mihaile, dacã am cunoaºte toate tainele Universului, am cãdea îndatã într-un plictis enorm.....



Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:03

De la: nastasemihail, la data 2009-10-04 01:52:47
De la: mytcor, la data 2009-10-04 01:35:56Proºtii ºi urâþii se bucurã de toate pe lumea asta. Stau relaxaþi ºi cascã gura la spectacol. Dacã nu cunosc sensul victoriei, sunt scutiþi cel puþin de cunoaºterea înfrângerii. Trãiesc aºa cum ar trebui cu toþii sã trãim – neperturbaþi, indiferenþi ºi fãrã neliniºti. Nu-i ruineazã pe alþii, dar nici ei nu sunt ruinaþi de alþii.

Oscar Wilde

....cred c-am sa recurg la serviciile unui chirurg estetician, problema se complica totusi...unde gasesc o scoala sa-nvat a deveni prost ?....
Stie cineva ?...
Da...esti unde trebuie.... ...aici...



...EXACT !...si-s cursuri gratuite !..


Priveºte lumina ºi gândeºte-te la frumseþea ei. Ceea ce vezi nu a fost mai înainte, iar ceea ce a fost nu mai este. Cine este cel care reface acest lucru din nou dacã cel ce face moare continuu?

Leonardo da Vinci




Dorulet

7896 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Oras: ALTA LOCALITATE

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:12

Temniþa cea mai de temut e aceea în care te simþi mai bine


Când toatã lumea gândeºte la fel înseamnã cã nimeni nu gândeºte.
alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:15

Pt Mytcor ....daca nu mai are rabdare sa invete de pe forum cum sa ,,devina prost,, (apropo ...ca sa devii prost .....de la ce ??? de la oligofren???...asa....exista o carte care are chiar titlul asta...

M-am hotarat sa devin prost

July 10th, 2006 | Comedie/Satira, Ioana Ristea | Print This Post



Autor: Martin Page

Rating:



Martin PAge M-am hotarat sa devin prostTitlul pare mai mult decat imbietor. Mi-am zis ca o sa fie o lectura amuzanta.Sa vedem: avem o bucata tanar francez, inteligent, inaintea timpului sau, surescitat si confuz , resimtind intelepciunea cu care l-a inzestrat natura ca pe un fel de blestem. Cautarile febrile si curiozitatea nu-l satisfac: “inteligenta e de doua ori rea: te face sa suferi si nimeni nu se gandeste sa o considere ca pe o boala”. Asocial, incearca sa intre in randul oamenilor, cautand sa se transforme in alcoolic. Si cum incearca el sa devina alcoolic? Evident, ca un intelectual: fuga la biblioteca in cautare de carti despre alcool. Halal! Devenit dupa patru zile de studiu intens un „Platon al lichiorurilor” si dupa o intalnire demoralizanta cu un alcoolic adevarat (devenit „indrumator”), Antoine se hotaraste sa bea o bere. Dupa nici jumatate de pahar, intra in coma etilica.



Incearca apoi sa se sinucida. Participa la un curs de sinucidere denumit SPTPTM (Sinucidere pentru toti si prin toate mijloacele), invata cum sa faca” un nod culisant adevarat, elegant si solid, ce medicamente trebuie alese, cum se dozeaza si se combina pentru a muri in mod placut” si la terminarea cursului, regasindu-se fara inocenta invatacelului, sinuciderea nu i se mai pare tentanta. Scrie un manifest impotriva inteligentei, ajungand la concluzia ca sa devina prost poate fi o idee desteapta. Sfatuit de medicul lui, incepe sa ia Heurozac, un antidepresiv, care da dependenta, vertijuri, oboseala (adica simptomele dorite de Antoine). Ramanea acum sa inceapa sa mearga la sala de forta, se imbraca la Nike, mananca la McDonald’s, devine agent de bursa prosper. Se integreaza.



Existenta i se clatina cand primeste acasa o editie de buzunar a corespondentei lui Flaubert, foarte draga cu ceva timp in urma. Este rapit de prietenii lui, satui de imbecilitatea in care se cufunda si „chinuit”, „fortat” sa asculte „Meditatiile metafizice” ale lui Descartes si „Cugetarile” lui Pascal. Curat voodoo! Dar se vindeca de prostie.



Elemente elucubrante sunt multe (de la cursul de sinucidere la dialogul cu fantoma unui cantaret inca in viata). Dar sunt nostime. Spuse cu seriozitate, devin de-a dreptul hilare. Si Martin Page si eroul sau raman cu tine. Doua ore cat citesti cartea, nu mai mult. Recomandata depresivilor, entuziastilor, natarailor si cultilor! Cartea de pe noptiera!





















Fosta membra 9am.ro

1171 mesaje
Membru din: 23/08/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:19

• Nemo nascitur sapiens

• Amicus Plato, sed magis amica veritas

• Aquila non capit muscas.

• Audiatur et altera pars

• Divide et impera

• Dubito, ergo cogito; cogito ergo sum.

• Errare humanum est sed perseverare diabolicum

• Etiam unus capilus habet umbram suam

• Ex nihilo nihil


Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:21

Printre marile lucruri aflãtoare printre noi, Nimicul este cel mai mare. Acesta domneºte în timp ºi îºi trimite braþele în trecut ºi în viitor ºi cu ele distruge tot ceea ce a fost ºi tot ceea ce va veni, atât în naturã, cât ºi în lumea animalã, ºi nu posedã nimic din indivizibilul prezent.


alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:31

Printre marile lucruri aflãtoare printre noi, Nimicul este cel mai mare.



Mic tratat despre nimic



October 2nd, 2007 | Altele, Gabriel Mirea | Print This Post

Autor: John D. Barrow
Rating: John D. Barrow - Mic tratat despre nimic rating - recenzii carti

John D. Barrow - Mic tratat despre nimic - recenzie carti
Pace ºi bine!

La orice vorbitor public ce vrea sã-ºi arate spontaneitatea se întrevede ultima carte cititã. Dacã este una pretenþioasã de genul celei despre care voi cuvânta eu însumi, atunci oratorul va avea un aer docent, demonstrativ, sentenþios. Dacã este o carte uºuricã, ºtim cu toþii ce înseamnã asta, ceva de amor sau vreuna de rezbel ori un Sf-laº acolo, atunci vorbitorul o va menþiona cu un aer uºor jenat, ca un apropo, ca o scuzã. Deºi nu se spune, totuºi prejudecatã genului grav ºi a celui minor încã mai bântuie cu furie prin minþile contemporanilor noºtri, atât de nedeclarat clasiciºti.

Mie cel puþin de câte ori vorbesc unui public mi se întâmplã nãstruºnicia de a-mi scãpa mâna în geantã ºi de a scoate cartea în curs de citealã s-o flutur ºi s-o storc de ceva semnificaþii. Cum se spune, nu regulat, dar cam des. Uneori sunt aºa de fascinat de subiectul cãrþii cã uit de rostul pentru care mã aflu acolo ºi îi dau înainte cu lectura mea. Evident cã plictisesc pe mulþi, veniþi sã audã despre altceva, dar ofer sare ºi piper îndeajuns cã sã nu-i vãd cel puþin cãscând. Sau aºa mã consolez.

În scris e mai uºor. Dacã atenþia îþi este abãtutã de un alt subiect, te laºi bântuit de noua pasiune, te entuziasmezi cât este necesar unei noi lecturi ºi apoi revii la datorie. În vorbire însã…

Iatã de pildã vorbeam câtorva persoane despre Socrate. Despre faptul cã spunea despre sine cã oracolul din Delphi l-a numit de pomanã cel mai înþelept bãrbat al Greciei întrucât el ºtie doar cã nu ºtie nimic. Problema a rãmas insolvabilã pânã azi. Dacã Socrate nu ºtia nimic, ceilalþi ce ºtiau? Logica ar spune cã nimeni nu ºtie nimic.

Dar ce este acest nimic? Ei bine – ºi aici etalez cartea atu – iatã o carte care tocmai asta încearcã sã ne lãmureascã. John D. Barrow atrage atenþia cã lumea anticã nu cunoºtea zeroul. Refuza vidul, nimicul. Aºa cã Socrate, deºi spunea cã nu ºtie nimic, subînþelegea un nimic care ar reprezenta ceva. Sã zicem apa, aerul, atomii – elemente cu care vidul fusese umplut în încercãri filosofice precedente.

De altfel, existã douã concepþii mari ale nimicului. Una în care nimicul este pur ºi simplu, un spaþiu absolut gol, vidul perfect, iar cea de-a doua, de provenienþã orientalã, cã vidul ar reprezenta ceva. Nimicul pur nu a putut fi identificat. Experienþele de laborator care au reuºit sã obþinã vid au constatat cã rãmâne totuºi în urma eliminãrii aerului o sumã de atomi, cã mai este prezentã o parte din univers de spaþiu ºi timp, cã orice act de a mãsura întotdeauna perturbã într-un fel sau altul experimentul, cã acþioneazã forþa lambda, o forþã neinfluenþatã de nimic ºi care poate exista dincolo de orice materie. Iatã patru argumente tari pentru noua concepþie modernã asupra vidului ca starea cea mai joasã de energie. La aceastã viziune au ajuns fizicienii dupã lansarea teoriei relativitãþii a lui Einstein ºi a celebrelor sale ecuaþii – foarte dificile de rezolvat – ecuaþiile câmpului ºi ecuaþiile de miºcare. Noii savanþi au combãtut astfel o teorie durând de pe vremea lui Newton care considera cã nu existã vid pur ºi simplu, ci un fel de substanþã foarte rarefiatã numitã eter. Totodatã s-a renunþat la forþa gravitaþionalã ca explicaþie pentru miºcarea obiectelor; corpurile se miºcã din cauza curburii suprafeþelor conform unor orbite hiperbolice, parabolice sau eliptice. Mai mult s-a descoperit cã ºi gravitaþia graviteazã, respectiv interacþioneazã cu sine însãºi într-un mod pe care lumina nu o face.

Iatã cum am plecat de la Socrate ºi am ajuns la concepþia nouã asupra nimicului. Unul dintre ascultãtorii atenþi m-a întrebat: Dar unde se aflã acest vid? I-am oferit rãspunsul lui Fred Hoyle – „spaþiul nu este deloc departe. Doar la o orã de mers cu maºina, dacã ar merge direct în sus”. Altul mi-a cerut o calitate a vidului. Sã zicem faptul cã opreºte sunetele. Mr. Barrow spune cã „deºi vedem Soarele ºi simþim cãldura radiatã de el prin intermediul spaþiului gol, nu putem auzi nimic din ceea ce se produce la suprafaþa Soarelui, în ciuda violenþei fantastice a acelor fenomene.” Apoi cu aceste noi teorii, – le-am explicat ascultãtorilor – s-a ajuns la concluzia expansiunii universului în toate direcþiile, o parte la o sutã de mii, la concepte noi precum fluctuaþia ori inflaþia primordialã a materiei universului, la stabilirea celor patru forþe fundamentale ale universului – forþa tare ºi forþa slabã, forþa gravitaþionalã ºi forþa electromagneticã. Mai mult se bãnuieºte ideea cã existã un numãr mic de forþe care acþioneazã în Univers, dar care au un numãr uimitor de mare de stãri ºi structuri asimetrice complexe.

Cineva curios din salã care apucase sã rãsfoiascã câteva minute cartea a cules citatul din Shakespeare ºi l-a afirmat public: „ªtim ce suntem, dar nu ºtim ce putem deveni”. Exact aºa ºi cu forþele acestea, se poate stabili valoarea lor, dar nu putem prevedea rezultatele. Colega sa, geloasã de intervenþie, a gãsit la rândul ei un citat din Poul Anderson: „încã nu am vãzut o problemã, oricât de complicatã, pe care, dacã o abordezi corect, sã nu devinã ºi mai complicatã”. Fãrã îndoialã, un citat de tip Murphy care stimuleazã dorinþa de rezolvare a problemei!

Un moºneguþ cu o venerabilã chelie a fost curios dacã mai e valabilã teoria Big-Bang-ului. ªi aici sunt douã teorii, una care afirmã cã universul a fost dintotdeauna, alta cã are o naturã ciclicã, dar nu regulatã, ºi cã ne aflãm într-o perioadã de dezinflaþie universalã. Dacã totuºi ar fi un univers în cicluri, nimeni nu ne garanteazã cã aparþinem primului sau ultimului ciclu. De asemenea considerãm cã universul are doar 15 miliarde de ani fiindcã numai atât se aflã în raza instrumentelor noastre de cercetare ºi de altfel imaginea obiectelor stelare de la acele distanþe este foarte veche. Nu avem cum ºti ce s-a întâmplat cu stelele în timpul nostru dacã nu putem cãlãtori pânã la ele. Dar cum se vor strãbate vreodatã asemenea distanþe al cãror numãr de zero ar deprima pe orice om sãnãtos la cap.

O tânãrã grãsuþã cu mãnuºi fãrã degete a intervenit cu întrebarea „dar luminii cum i-a fost atribuitã viteza de 300000 de km pe secundã, în vid sau în aer?”. ªi aici am spus cã evident lumina în aer are o vitezã mai micã, iar fizicienii au stabilit cã numai aici s-ar putea construi obiecte care sã-i depãºeascã viteza. Din altã parte a grupului un tânãr cu frezã de arici mi-a cerut sã explic cum se comportã lumina ca o undã. Nu am înþeles care era legãtura cu întrebarea de mai înainte, dar hai ºi cu asta – o undã de luminã nu se comportã ca o undã radio sau una de apã, ci mai degrabã seamãnã modului cum se propagã un zvon sau începe o isterie în masã. Mai mult, o undã de luminã dacã se manifestã într-o încãpere, va umple întreg spaþiul. Le-am spus ascultãtorilor ºi de fenomenul sonoluminiscenþei care apare atunci când apa e bombardatã cu unde sonore de mare intensitate dând naºtere unor lumini.

Câteva persoane au început sã se uite la ceas, dãdeau semn cã ar vrea sã revin la tema iniþialã. Totuºi nu m-am putut stãpâni sã abandonez concepþiile cele mai moderne ale fizicii fãrã sã nu menþionez câteva realizãri ale zerofiliei în artã. Astfel în picturã pictorul Ad Rinhardt a propus tehnica nullichromiei, respectiv a lipsei totale de culoare. A pictat tablouri într-o singurã culoare. Un tablou negru. Un tablou roºu. Înþelegea fiecare ce credea. Tot în picturã se vorbeºte de punctul de fugã sau de zeroul vizual, linii care converg cãtre un singur punct. În muzicã John Cage a propus o compoziþie a tãcerii intitulatã 4’ 33’’ interpretatã de un pianist ce poartã smocking ºi stã nemiºcat pe un scaun, în faþa unui pian Steinway în stare de funcþionare. Iar în literaturã Elbert Hubbard a realizat un volum gol intitulat Essay On Silence. A fãcut ºi economie de cernealã. A realizat ºi opera perfectã, poezia purã. Oriunde ai fi deschis cartea, totul era cristal. De-a dreptul nimic.

Existã apoi obiceiul practicãrii zeroului prin anularea contrariilor, în fond un procedeu retoric.. Iatã ce a fost gravat pe o piatrã de mormânt din Northumberland despre o femeie: „a fost cumpãtatã, castã ºi generoasã, dar a fost mândrã, certãreaþã ºi pasionatã. A fost o soþie afectuoasã ºi o mamã delicatã, dar soþul ºi copilul i-au vãzut rar chipul fãrã o expresie încruntatã ºi respingãtoare”.

O pensionarã înfiptã ºi-a reamintit de spaima cu individul nul – individul cu o personalitate atât de negativã încât atunci când a sosit la o petrecere, invitaþii s-au uitat unii la alþii miraþi, întrebând cine a plecat? Am atras atenþia în încheierea acestui subiect cã existã persoane stresate de operarea cu cifre de zeci de milioane, care par întregi cu excepþia dorinþei de a scrie ºiruri nesfârºite de zerouri. ªi pentru astfel de zerofobi s-a gãsit o cale de ascunde zerourile: 109 nu impresioneazã atât de neplãcut ca 1000000000.

Toate aceste argumente ºi nedumeriri le-am extras evident din cartea Mic tratat despre nimic a lui John D. Barrow. Totuºi rãmân oarecum nelãmurit. Este oare acelaºi lucru nimicul cu noþiunea de zero – despre care se face o adevãratã istorie a modului cum a apãrut – sau cu noþiunea de vid, care când este, dar nu e, când nu este, dar parcã ar fi. ªi nici nu mi-am lãmurit problema ce fel de nimic ºtia Socrate. Un nimic pur sau un nimic ceva. Sau poate un nimic de tip energetic. ªi neapãrat trebuie sã-i reproºez cãrþii diferenþa între primele capitole cu o expoziþie atrãgãtoare, þinuta narativã ori mãcar istoricã ºi restul cãrþii sufocat de formule ºi consideraþii asupra realizãrilor ºtiinþifice din care cu greu puteai înþelege ceva fãrã o pregãtire solidã în domeniu.

Am sã închei cu un citat din Kafka – extras din aceeaºi sursã – despre arma cea nouã ºi eficace a sirenelor: „ acum sirenele au o armã ºi mai de temut decât cântecul lor ºi anume liniºtea lor… este posibil ca cineva sã fi putut scãpa de cântecul lor, dar de liniºtea lor niciodatã”.
Pãrerea mea!











Fosta membra 9am.ro

1171 mesaje
Membru din: 23/08/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:32

Pentru Alehin :

nebun-alzheimer-oligofren-retardat-autist-prost-destept-inteligent-geniu

Dupa parerea mea e cam greu sa treci dintr-o parte in alta -nu functioneaza decat spre nebunie sau alzheimer !



Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:36

Pulvis
Immensity, eternity,
You, chaos, who gather everything ...
In your void is insanity -
You make us all insane.
Imensitate, vesnicie,
To, haos, care toate-aduni ...
In golul tau e nebunie, -
Si tu ne faci pe toti nebuni.
In fata ta sant cel mai las.
Imensitate, vesnicie, -
Iubesc o fata din oras ...
Invata-ma filozofie.
Before you I'm the most cowardly.
Immensity, eternity -
I love a girl from the town ...
Teach me philosophy.
Immensity, eternity,
With what supreme irony,
As I shake with fever, you reveal
In the background a cemetery.
Imensitate, vesnicie,
Pe cand eu tremur in delir,
Cu ce suprema ironie
Arati in fund un cimitir.


Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:48


.............................................in memoriam AUCH


Invata de la apa sa ai statornic drum
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi
Invata de la stanca cum neclintit sa crezi

Invata de la soare cum trebuie s-apui
Invata de la piatra cat trebuie sa spui
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
cat trebuie prin lume de linistit sa treci

Invata de la toate ca toate sunt surori
Sa treci frumos prin viata, sa poti frumos sa mori
Invata de la vieme ca nimeni nu-i uitat
Invata de la nufar sa fii mereu curat

Invata de la vultur cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti
Invata de la Luna sa nu te inspaimanti

Invata de la pasari sa fii mai mult un zbor
Invata de la toate ca totu-i trecator
Ia seama, fiu al jerfei, prin lumea care treci
Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in veci

din lirica populara norvegiana


alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:53

PULVIS ET UMBRA
God forbid it should be man the erected, the reasoner, the wise in his own eyes — God forbid it should be man that wearies in well-doing, that despairs of unrewarded effort, or utters the language of complaint. Let it be enough for faith, that the whole creation groans in mortal frailty, strives with unconquerable constancy: Surely not all in vain.


Fosta membra 9am.ro

1171 mesaje
Membru din: 23/08/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:54

Trei iezi cucuieþi
Uºa mamei descuieþi !
Cã mama v-aduce vouã :
Frunze-n buze,
Lapte-n þâþe,
Drob de sare
În spinare,
Mãlãieº
În cãlcãieº
Smoc de flori
Pe subsuori.


nastasemihail

47672 mesaje
Membru din: 3/11/2008
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:57

De la: mytcor, la data 2009-10-04 02:48:22
.............................................in memoriam AUCH


Invata de la apa sa ai statornic drum
Invata de la flacari ca toate-s numai scrum
Invata de la umbra sa taci si sa veghezi
Invata de la stanca cum neclintit sa crezi

Invata de la soare cum trebuie s-apui
Invata de la piatra cat trebuie sa spui
Invata de la vantul ce-adie pe poteci
cat trebuie prin lume de linistit sa treci

Invata de la toate ca toate sunt surori
Sa treci frumos prin viata, sa poti frumos sa mori
Invata de la vieme ca nimeni nu-i uitat
Invata de la nufar sa fii mereu curat

Invata de la vultur cand umerii ti-s grei
Si du-te la furnica sa vezi povara ei
Invata de la greier, cand singur esti, sa canti
Invata de la Luna sa nu te inspaimanti

Invata de la pasari sa fii mai mult un zbor
Invata de la toate ca totu-i trecator
Ia seama, fiu al jerfei, prin lumea care treci
Sa-nveti din tot ce piere cum sa traiesti in veci

din lirica populara norvegiana


Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.
Fosta membra 9am.ro

1171 mesaje
Membru din: 23/08/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 02:57

Cucurigu ! boieri mari, Dati punguta cu doi bani !


Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 03:02

De la: Horus, la data 2009-10-04 02:57:28Cucurigu ! boieri mari, Dati punguta cu doi bani !




Labirint în flãcãri


Deci ceea ce nu se-nþelege
suie în ceruri, palid fum,
dã Lycurg o nouã lege
poimâine, mâine, acum, -

Cum cã potrivit se-aratã
la distrugerea de sens
litera neînarmatã
în cuvântul cel mai dens.

Ba muiere, ba bãrbat e,
semn ºi semne la un loc
o, cuvântule, cetate
pururea în fum ºi foc.


Nichita Stãnescu


Fosta membra 9am.ro

1171 mesaje
Membru din: 23/08/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 03:07

Cercetãtorii susþin cã un animal, cu cât este mai social, cu atât el tinde sã fie mai inteligent. Cele mai sociale pãsãri sunt Corvidele (ciorile, gaiþele). Ele, ºi nu numai ele, se adunã în grupuri familiare, pentru activitãþi de apãrare a teritoriilor. Experþii susþin cã pentru o astfel de interacþiune socialã este nevoie de o inteligenþã superioarã. Aceste pãsãri nu trebuie numai sã ºtie fiecare membru al clanului ºi statutul lui, ci mai trebuie sã observe fiecare schimbare din clan, pentru a putea reacþiona corespunzãtor.

Memoria nu este una din cele mai importante aspecte ale inteligenþei, însã pãsãrile au o memorie excelentã. Multe au chiar o memorie spaþialã mai bunã ca cea a oamenilor. Marea majoritate a pãsãrilor þin minte exact locul unde ºi-au construit cuibul ºi tind sã se întoarcã la el sau într-o zonã apropiatã lui dupã perioada de migraþie. Multe pãsãri îºi amintesc 90% din locurile unde ºi-au îngropat seminþele toamna precedentã.


alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 03:10

Horus ..ce legatura ai facut ..si de ce ???
Chestia cu ,,cu cât este mai social, cu atât el tinde sã fie mai inteligent. Cele mai sociale pãsãri...,,...si ...cucurigu ...sau cu ce ????


Fosta membra 9am.ro

1171 mesaje
Membru din: 23/08/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 03:18

De la: alehin, la data 2009-10-04 03:10:55Horus ..ce legatura ai facut ..si de ce ???
Chestia cu ,,cu cât este mai social, cu atât el tinde sã fie mai inteligent. Cele mai sociale pãsãri...,,...si ...cucurigu ...sau cu ce ????




Comme un fauve assoupli sous la main du dompteur,
"Le microbe feroce obeit a Pasteur.
O nature, o splendeur! Il protege, il vaccine:
Ce mal, c'est le charbon, et ses causes: un bacille



Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 03:20

A XI-a poruncã


Ascultã, priveºte ºi taci!…
Ascultã, sã-nveþi sã vorbeºti,
Priveºte, sã-nveþi sã clãdeºti.
ªi taci, sã-nþelegi ce sã faci…
Ascultã, priveºte ºi taci!

Când simþi cã pãcatul te paºte
ªi glasul Sirenei te furã,
Tu pune-þi lacãt la gurã
ªi-mplorã doar sfintele moaºte -
Când simþi cã pãcatul te paºte!…

Când simþi cã duºmanul te-nvinge,
Smulgându-þi din suflet credinþa,
Aºteaptã-þi tãcut biruinþa
ªi candela minþii nu-þi stinge -
Când simþi cã duºmanul te-nvinge!

Când braþele-ncep sã te doarã,
De teamã sã nu-mbãtrâneºti,
Rãmâi tot cel care eºti -
Aceeaºi piatrã de moarã -
Când braþele-ncep sã te doarã!…

Iar când, cu ochii spre cer,
Te-ntrebi ce-ai putea sã mai faci,
Ascultã, priveºte ºi taci!…
Din braþe fã-þi aripi de fier
ªi zboarã cu ele spre cer!…



Ion Minulescu.....


alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 03:21

Comme un fauve assoupli sous la main du dompteur,
"Le microbe feroce obeit a Pasteur.
O nature, o splendeur! Il protege, il vaccine:
Ce mal, c'est le charbon, et ses causes: un bacille,,,


Asta da legatura ??!!!


Fosta membra 9am.ro

1171 mesaje
Membru din: 23/08/2009
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 03:22

E cald,Padurea freamata
Cand mandrul ienicer
Trece,cladind cu pasii
Un sunet ca si el.
Nu vrea o inchinare
Caci iata,o icoana
E doar pamant uscat
Si luciu de arama.
In fata sa , martirul,
Se-asterne tot norodul,
Marind un rege care
A pacalit norocul.
El stie totul,
Intr-adevar un tata,
El s-a vazut prea bine
Murind din nou sub roata...
A inteles vreodata?


Fosta membra 9am.ro

9751 mesaje
Membru din: 30/11/-0001
Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 03:23

...voi asti 2, beep, beep !...si lui Karpov!...


alehin

2584 mesaje
Membru din: 25/03/2009
Oras: BUCURESTI

Postat pe: 4 Octombrie 2009, ora 03:23

De la: mytcor, la data 2009-10-04 03:20:54A XI-a poruncã


Ascultã, priveºte ºi taci!…
Ascultã, sã-nveþi sã vorbeºti,
Priveºte, sã-nveþi sã clãdeºti.
ªi taci, sã-nþelegi ce sã faci…
Ascultã, priveºte ºi taci!

Când simþi cã pãcatul te paºte
ªi glasul Sirenei te furã,
Tu pune-þi lacãt la gurã
ªi-mplorã doar sfintele moaºte -
Când simþi cã pãcatul te paºte!…

Când simþi cã duºmanul te-nvinge,
Smulgându-þi din suflet credinþa,
Aºteaptã-þi tãcut biruinþa
ªi candela minþii nu-þi stinge -
Când simþi cã duºmanul te-nvinge!

Când braþele-ncep sã te doarã,
De teamã sã nu-mbãtrâneºti,
Rãmâi tot cel care eºti -
Aceeaºi piatrã de moarã -
Când braþele-ncep sã te doarã!…

Iar când, cu ochii spre cer,
Te-ntrebi ce-ai putea sã mai faci,
Ascultã, priveºte ºi taci!…
Din braþe fã-þi aripi de fier
ªi zboarã cu ele spre cer!…



Ion Minulescu.....





Pagini: << 544 545 546 547 548 549 550 551 552 553 >> Sari la pagina:
| Varianta pentru tiparire a topicului despre orice
Mergi la: