Info
x
Haideþi sã ne descoperim istoria pierdutã
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 28 Ianuarie 2010, ora 17:49
De la: ioanna_dark, la data 2010-01-28 17:18:57De la: mytcor, la data 2010-01-28 13:21:26De la: ioanna_dark, la data 2010-01-28 12:34:19 TU ?...ISTORIC?....ce specialitate, ce teme de cercetare ai definitivat, ce-ai publicat �n nume propriu ?...ce comunic�ri �tiin�ifice ai sus�inut �i-n fa�a c�rui forum academic ?....etc, etc... m� la�i ?---arogan�a pe care-o tot v�nturi p-aici te-a cam orbit f�tuc� !...la poropriu. Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Ianuarie 2010, ora 17:52
De la: mytcor, la data 2010-01-28 17:49:10De la: ioanna_dark, la data 2010-01-28 17:18:57De la: mytcor, la data 2010-01-28 13:21:26De la: ioanna_dark, la data 2010-01-28 12:34:19 ma rog....viitor istoric (mai am un semestru si termin facultatea...).... si nu-mi vorbi mie de aroganta...tu , un diletant in materie de istorie te contrazici cu mine care sunt studenta ....ba mai mult..chiar si cu profesorii mei pe care eu ti i-au citat pe topicul asta si carora tu le contesti autoritatea acoperindu-te de ridicol.... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 28 Ianuarie 2010, ora 17:56
De la: ioanna_dark, la data 2010-01-28 17:52:34 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Ianuarie 2010, ora 17:59
De la: mytcor, la data 2010-01-28 17:56:23De la: ioanna_dark, la data 2010-01-28 17:52:34 si ce-ti pasa tie? 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
stejerean_vasile 672 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Bistrita |
Postat pe: 28 Ianuarie 2010, ora 17:59
cum poti descoperi ceva ce este din prima distorsionat de limitarea umana?!!!
Raporteaza abuz de limbaj
Omerta Vision
|
|
Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 28 Ianuarie 2010, ora 18:02
De la: stejerean_vasile, la data 2010-01-28 17:59:41cum poti descoperi ceva ce este din prima distorsionat de limitarea umana?!!! iti recomand un articol....liviudami.wordpress.com/..... numai bine... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 31 Ianuarie 2010, ora 00:02
Daca din Cartea Genezei aflam ca Adam si Eva au avut trei copii, pe Cain, Abel si Seth, de la geneticieni aflam de existenta a 10 fii ai lui Adam si 18 fiice ale Evei. Studiul genomului uman devine un important instrument stiintific in cercetarea istoriei si preistoriei rasei umane, de la inceputurile existentei acesteia si pana in zilele noastre. Astfel, de la Nicholas Wade, �Science Time�, New York Time, din 2 mai 2000, aflam ca oamenii de stiinta, studiind ADN-ul matern, mostenit din generatie in generatie, au putut urmari traseul cromozomial al speciei umane, mergand pana la originea ei, ajungand, pur si simplu, la acea pereche primordiala, la Adam si Eva. Americanii isi redescopera istoria, studiile recente cromozomiale aratand migratia omului preistoric spre America, nu din Africa, ci din Asia. Aceasta migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o singura exceptie, a unei Eve venita din Europa, de undeva din nordul spatiului Carpato-Dunarean. Dar cum Eva aceasta a migrat, traseul ei nu s-a gasit, astfel incat se considera ca s-a facut pe calea apei: fie spre vest, traversand Oceanul Atlantic, fie spre est, prin Marea Nordului. Peste noapte, englezii si irlandezii devin frati, descoperindu-si radacini comune, ciudate, din timpuri imemoriale. Norman Davies publica �The Isles� � Oxford University Press -, un studiu despre ADN-ul mitocondrial extras din scheletul omului din Cheddar, de acum 8.980 ani, care s-a potrivit cu acela al unui invatator din satul ceddar, Adrian Targett, dovedind astfel continuitatea genetica a populatiei locale, in ciuda numeroaselor invazii care s-au suprapus in timpul celor aproape 9.000 de ani.
Spre deosebire de analiza ADN folosita in medicina forensica, in studiile de mai sus se analizeaza legaturile dintre indivizi, si nu indivizii in sine. Biologii pot determina, astfel, chiar marimea unei populatii antice si, de asemenea, ramurile ei in cazul raspandirii acesteia in diferite grupuri. Astfel, arheologii descopera o alta dimensiune in studiile lor care le revolutioneaza gandirea. Cel mai precis arbore al umanitatii, cel mai detaliat, a fost construit, dupa o munca de ani, de catre dr. Douglas C. Wallace si colaboratorii acestuia de la Emory University School of Medicine din Atlanta, Georgia, SUA. Arborele uman al dr. Wallace este bazat pe ADN-ul mitocondrial, care este reprezentat de cateva mici inele genetice apartinand originii primordiale materne. Un arbore uman, de data aceasta avand la origine analiza cromozomului �Y� ( cel care stabileste sexul masculin), a fost elaborat de dr. Peter A. Underhill si dr. Peter J. Oefner de la Stanford University, CT, SUA. Geneticienii considera, astfel, ca populatia de baza, �The ancestral human population�, a fost foarte mica, de circa 2.000 de indivizi. Problemele au aparut in cadrul studiului cromozomului �Y� si al arborelui acestuia, ca o consecinta a faptului ca unii barbati, din aceeasi generatie, pot sa nu aiba copii ori sa aiba numai fete. Astfel, numarul cromozomilor �Y� stabili se poate diminua, chiar daca populatia, ca numar, nu se modifica. Prima populatie umana a aparut undeva in Africa, dupa parerea geneticienilor, in urma cu 144.000 de ani. |n urmatorii 10.000 de ani, prin interferenta mitocondriala si a cromozomului �Y�, vor aparea primele ramuri. Mitocondria, care este localizata in interiorul celulei, dar in afara nucleului acesteia, nu este afectata de schimbarile genetice ulterioare, fiind trecuta neschimbata de la mama la copii. |n principiu, toti oamenii ar trebui sa aiba acelasi cod ADN mitocondrial. |n practica, ADN-ul mitocondrial va suferi modificari in decursul secolelor, fie datorita copierii gresite, fie radiatiilor. Cunoscand astfel raspandirea pe glob a celor 18 Eve care au suferit schimbari in codul ADN mitocondrial, putem determina azi originea materna a unei persoane, indiferent daca a schimbat sau nu regiunea ori continentul de origine. Dr. Wallace descopera ca aproape toti indienii americani au o mitocondrie care apartine ramurilor, pe care el le numeste: A, B, C si D. Europenii apartin unui set diferit de ramuri, de la H pana la K, plus T pana la X, sugerand ca primii europeni moderni au sosit in Europa in urma cu 39.000-51.000 de ani, corespunzand, cu datele arheologice, anului 35.000 i.d.H. |n Asia, cea mai veche linie genetica cunoscuta, M, va avea ca descendenti feminini liniile A pana la D si F plus G. Ramurile A, B, C, D se vor deplasa in America de Nord si, de acolo, in America de Sud. Dar cum lucruri misterioase se intampla totdeauna si peste tot in lume, tot in America de Nord vom gasi ramura feminina X, plecata din Europa, din nordul spatiului Carpato-Dunarean, pe o ruta nestiuta. La ce a dat ea nastere, vom vedea mai tarziu. Vedem astfel cum de la originea primei Eve, din sud-estul Africii, de fapt a radacinilor primordiale feminine � L1, L2 si L3 � din care se va pastra numai una (L3), se vor naste cele 18 ramuri cunoscute ca �haplo groups�, dar cunoscute popular ca cele 18 fiice ale Evei. Originea paterna, arborele cromozomial �Y�, am gasit-o in cartea �Genes, people and language�, aparuta in luna martie a.c. si scrisa de dr. Luca Cavalli-Sforza, fara insa sa avem o comunicare oficiala a cercetatorilor de la Stanford. Acest arbore are 10 ramuri principale. Primele trei ramuri I, II si III au fost gasite exclusiv in Africa. Ramura III migreaza insa in Asia, din ea desprinzandu-se ramurile de la IV pana la X, care vor popula lumea. |n Marea Japoniei gasim fiul IV, in nordul Indiei � fiul V, iar in sudul Marii Caspice � fiii VI si IX. Dr. Cavalli-Sforza considera ca aceste ramuri ale cromozomului �Y� ar putea fi asociate cu grupurile principale de limbi vorbite in lume. Cand Dr. Wallace a fost intrebat daca ramurile mitocondriale ADN sunt si ele in corelatie cu limbile principale vorbite in lume, el a fost mai circumspect. |ntr-un articol publicat, in martie a.c., in �The American Journal of Human Genetics�, Dr. Wallace identifica o populatie in sudul continentului african, nord-vestul desertului Kalahari, Vasike Kung, a carei vechime crozomiala este cea mai apropiata de radacina cromozomiala originala. O alta populatie africana, care este aproape la fel de veche ca cea sus-amintita, este cea a pigmeilor Biaka din centrul Africii. Amandoua grupurile de populatie traiesc in regiuni izolate si aceasta pare a fi cauza pentru care ADN-ul lor mitocondrial nu arata prea multe schimbari fata de cel ancestral. America, fiind tara care investeste cei mai multi bani in aceste studii, are si cei mai multi cercetatori in acest domeniu de pionierat. Astfel, dr.Joseph Greenberg, lingvist la Stanford University, a propus trei migratii, corespunzatoare cu cele trei grupuri lingvistice ale americanilor, cunoscute ca: amer-ind, Na-Dene si Eskimo-Aleut. Studiul mitocondrial al dr.Wallace arata ca sosirea primelor grupuri in America a fost mult mai complexa decat o simpla migrare de populatie. Din ramurile A, B, C si D gasite la populatia bastinasa nord-americana, A, C, si D se gasesc si in Siberia, sugerand ca principala sursa migratia acestora in America de Nord. Absenta ramurii B in Siberia ne sugereaza sosirea acesteia de undeva de peste ocean. Surpriza mare s-a produs in anul 1998, cand dr. Wallace gaseste ramura X, o ramura europeana foarte rara printre nativii Americii de Nord, ca Ojibwa si Sioux. La inceput, el a considerat ca aceasta a aparut in urma casatoriei localnicilor cu europenii moderni. Dar, X-lineage-ul american s-a dovedit a fi�pre-columbian (!), avand o varsta intre 15.000 si 30.000 de ani. X-lineage-ul european a avut doua cai de a ajunge in America: una trans-Siberiana, dar nu s-au gasit urmele ei in populatia siberiana; alta trans-Atlantica�acum mai mult de 20.000 de ani!!! Cand primii oameni �moderni� au inceput sa paraseasca Africa, acum 50.000 de ani, au facut-o probabil in grupuri mici, de cateva sute, aventurandu-se ca vanatori, in cautarea hranei. Ei au venit in contact cu populatia de Neanderthal, care i-a precedat. Biologul Edward O. Wilson, intr-un interviu acordat in The Wall Street Journal, vorbind despre istoria originii rasei umane, spunea: �noi trebuie sa rescriem epopeea originii rasei umane�. Si tot el adauga : �Homo Sapiens a avut si are o istorie data naibii! Si cand spun asta, ma refer la acea istorie indepartata, la istoria evolutiei, la istoria lui genetica, la care trebuie sa adaugam si istoria culturala si religioasa a ultimilor 10.000 de ani� . Multi biologi ai lumii, care reconstruiesc istoria rasei umane, spun:�Noi toti suntem frati africani la origine�! Cand oare si istoricii nostri se vor trezi si vor accepta originea poporului nostru Carpato-Dunarean ca fiind cel ce a dat nastere poporului european modern, cand se va termina cu basmul romanizarii populatiei dacice si se va accepta si de catre ei adevarul: ca spatiul Carpato-Dunarean este vatra Vechii Europe, iar poporul nostru este cel mai vechi popor european ? NAPOLEON SAVESCU --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- - Domnule Savescu, cine sunt parintii dumneavoastra? - Tatal meu a fost colonelul Savescu, fost sef al apararii antiaeriene a Bucurestiului in timpul razboiului. Si-a facut studiile in Germania � matematica superioara, astronomie si balistica. Pe vremea lui Hitler, lucra in Germania. Cand a vazut ca lucrurile s-au incurcat mult, s-a intors in Romania, unde s-a casatorit si a avut doi copii: pe mine si pe sora mea, Aida Savescu, cantareata de opera. Pe linia tatalui, sunt moldovean get-beget. Bunicul era dintr-o comuna de langa Iasi, care se numea Saveni. Avea o moara, la care venea lume multa. - Numele Savescu de la comuna vi se trage? - S-ar putea sa fie� Mai tarziu, Savenii au fost inghititi de Iasi, au disparut. Bunica era si ea moldoveanca, dar din partile acestea, de la Ivancea. In 1976, am incercat sa vad locurile bunicii. Am ajuns la Chisinau. Mi-a placut, dar mi se parea ca nimeni nu mai vorbeste romaneste pe aici. Aveam un ceas american care canta muzica scotiana la fiecare ora. Am intalnit o tiganca care vorbea romaneste. Vindea flori in centrul Chisinaului. M-a intrebat daca nu vreau sa-i vand ceasul. I-am spus ca nu. �Iti dau toate florile�, zice ea. Si m-a dus undeva in parc, langa statuia lui Stefan cel Mare. Mi-a dat trei cosuri cu foarte multe flori. Venisem din Romania cu un autobuz, impreuna cu 41 de doctori. Si le-am spus: �Am toate florile astea, le ducem la Stefan cel Mare�. Imediat a aparut la toti sentimentul patriotic. Am poze foarte frumoase de atunci: un cortegiu de medici din Romania care inunda cu flori spatiul din jurul monumentului. Anii au trecut si l-am cunoscut pe ambasadorul Republicii Moldova la ONU, Tudor Pantaru, un om deosebit, pe care l-am respectat si am ramas prieteni. Datorita lui, am revazut, acum trei ani, Chisinaul. Azi, lucrurile mi se par schimbate. La aeroport, peste tot lumea vorbeste romaneste. Unii vorbesc si ruseste. Evident, nu poti sa le interzici, caci aici s-au nascut� - Si americanii educa sentimentul internationalist? - Americanii au scoli pentru toate nationalitatile din lume. Toate sunt insa pana la un punct. In momentul in care vrei sa ocupi o pozitie intr-un sistem in care sa primesti bani americani, daca nu stii engleza, nu poti sa intri. - Atunci, in 1976, n-ati ajuns la Ivancea? - Nu, nu mi-au dat voie sa ies din Chisinau. Aveam un ghid care vorbea perfect romaneste. L-am intrebat: esti roman? Mi-a raspuns cu un fel de ura: �Nu�. Am mers mai departe. Am ajuns la Bender. Nu ne-au dat voie sa fotografiem cetatea. Aveam un aparat foto si am facut cateva poze. Ghidul s-a uitat la mine, dar n-a zis nimic. A fost un om amabil, cine stie ce probleme avea si el� Anul trecut, m-am reintors la Chisinau. Tudor Pantaru a vrut sa ma duca la Cricova, sa vad cramele. Am refuzat: am venit pentru o zi si vreau sa vad Ivancea, Orheiul. Am ajuns acolo si el mi-a facut cunostinta cu Andrei Vartic. Am ramas impresionat de acest om si de ceea ce a facut el. Mi se pare ca a facut mai mult decat multi romani din Romania si de pretutindeni pentru neamul romanesc. Pastrez legaturile cu el. - Ati gasit la Ivancea rude? - Nu, au disparut. In America, inteligenta m-a ajutat sa fac bani - Cand ati plecat in America? - In 1977. Am simtit ca situatia din Romania te ingradea si nu mai puteai face nimic. Era un plafon peste care nu mai puteai trece. Devenisem un chirurg bun, dar asta nu ma salva. Ca sa plec, m-a ajutat Ambasada americana din Bucuresti. O persoana de la ambasada m-a inclus pe o lista speciala, pe care Ceausescu a semnat-o cu scarba: �Sa plece astia din tara!� Si am plecat. Dupa ani de zile, l-am intalnit pe acel om de la ambasada, David Fandenberg, ajunsese congresman. L-am ajutat in campaniile electorale cu bani. Intr-o zi, a venit din Carolina de Nord la New York ca sa vada cine e omul care il ajuta cu atatia bani si de ce. Si i-am spus adevarul: �Tu ai fost cel care mi-ai schimbat viata cand eram in Romania si nu puteam sa plec. L-am dus la Societatea doctorilor romani �Pan America�. Colegii m-au intrebat: �De ce il onorezi?�. Le-am raspuns: �Am fondat aceasta societate si cu ajutorul acestui congresman�. - Dar de unde avea Napoleon Savescu bani ca sa-l ajute pe viitorul congresman? - Din inteligenta. - Ati lucrat ca chirurg in SUA? - In SUA am fost, initial, chirurg la un spital, apoi am facut medicina de urgenta � traumatologie, dupa asta � medicina interna. Am fost nominalizat de curand printre cei mai buni 100 de doctori internisti din America. Datorita clinicilor mele medicale, sunt mai bine stabilit din punct de vedere material decat ati crede. - Locuiti la New York? - Da. - E adevarat ca, in America, sunteti presedinte a doua societati? - Da, una din ele a fost fondata pe baze medicale. Cand am sosit in America, n-am gasit pe cineva care sa ma ajute. A trebuit sa ma catar singur in piramida vietii. In momentul cand mi s-a parut ca am ajuns pe o platforma buna, am hotarat ca romanii trebuie sa fie ajutati. Sunt oameni inteligenti care, atunci cand sosesc intr-o tara straina, nu le este usor. Asa am fondat Societatea doctorilor romani din America, care a devenit, in momentul de fata, mai mult decat prestigioasa. Este considerata cea mai puternica organizatie romaneasca profesionala peste granitele Romaniei. L-am avut ca invitat si pe Emil Constantinescu, in momentul cand candida la presedintie. I-am facut si dansului un �fine leasing�. Nu ne-a uitat. De cate ori vine in America, ne intalnim. La fel, cand vin eu in Romania. Acum doua zile, m-a invitat la Cotroceni, unde i-am prezentat cartea mea �Noi nu suntem urmasii Romei�. A fost surprins: �Va ocupati si de altceva in afara de medicina?� A doua societate pe care am facut-o a fost Reinvierea Daciei. Cred ca in spiritul acesta trebuie sa actionam si sa gandim cu totii. As renunta la medicina ca sa ma ocup de preistoria poporului roman - Ati scris �Noi nu suntem urmasii Romei�. Premiera mondiala o faceti la Chisinau. Cum s-a intamplat ca un medic are o atractie deosebita fata de preistoria dacilor? - Tot timpul am fost curios sa stiu cine sunt strabunii nostri si de unde au venit ei. Niciodata nu s-a spus clar. Eram in clasa a patra elementara cand ni se spunea ca limba romana este o limba slava. Ca la dumneavoastra. Astazi � cu putine influente latine. Intre timp, spre ghinionul conducatorilor de atunci ai Tarii Romanesti, au aparut niste cantece italiene ale lui Domenico Modunio, in care limba italiana semana atat de mult cu limba romana, incat mi se parea ca nu mai are rost nici pentru un copil din clasa a patra elementara sa gandeasca ca am fi de origine slava. Lucrurile in Romania au evoluat si ni s-a spus apoi ca noi, de fapt, ne-am trage de la Roma. Am crezut si asta, dar tinand cont de ceea ce mi s-a intamplat la o varsta frageda, am avut dubii. Au trecut anii. Eram student la medicina. Un coleg de-al meu, ungur, a hotarat sa se duca la bunici, la Targu Mures, ca sa se pregateasca de examene. Era o vara caniculara. M-a invitat si pe mine cu el. Sigur ca in acel moment Loti nu a stiut ce face. M-a dus la Targu Mures, unde familia lui nu vorbea romaneste. Bunicul lui, care infiintase Biserica adventista a Ardealului, avea o singura carte romaneasca printre miile de carti unguresti. Era o carte a lui Densuseanu � �Dacia preistorica�. Si atunci mi-am zis: �Domnule, mai sunt si alte opinii despre istoria poporului roman!� - Intamplarea a facut sa va deschideti ochii? - Faptul ca am ajuns in America si ca am o situatie materiala confortabila m-a ajutat sa-mi dezvolt aceasta pasiune. In America, fiecare grup etnic are mandria lui. Grecii au mandria lor, sunt foarte puternici. In America ai posibilitati nelimitate de a deveni destept peste noapte. Te duci la o librarie, spui doar cuvantul �Dacia� si astia iti dau indata mii de subiecte despre Dacia. Ti le aduc din Elvetia, din Franta, de peste tot. In felul acesta am devenit destept. Dintr-o pasiune mica, m-am trezit asa de mult preocupat in problema asta, incat imi vine uneori sa renunt la medicina si sa ma ocup doar de preistoria poporului roman. - Faceti opinie in societatea americana privind preistoria romanilor? - Sunt invitat la conferinte, in special � de macedoromanii din America. Lumea este interesata de aceasta noua prezentare a poporului daco-roman. Datele pe care le-am adus in plus apartin cercetatorilor impecabili din toata lumea, care sustin de ani de zile ca spatiul carpato-danubian a dat nastere Europei. Romania este vatra Europei. Cand Europa a fost acoperita de doua ori de o hala de gheata, cum a fost ultima, cea alpina, singura arie ramasa neacoperita era cea din Carpatii de Jos. Or, nu putea sa apara o civilizatie in aria Germaniei, aflata atunci sub calota de gheata. In plus, marile civilizatii au aparut la gura de varsare a marilor fluvii: chinezii � la gura Fluviului Galben, indienii � a Gangelui, egiptenii � a Nilului. In acest context, nu puteau occidentalii sa apara la gura de varsare a Rinului, Senei sau sub gheata. Sa fim oameni seriosi, ca si prostia are o limita. Sunt si alte teorii care ne ajuta. Bunaoara, �teoria sarii�. Popoarele au aparut in ariile unde predomina sarea. Sa ne amintim ca soldatii romani erau platiti nu cu aur, ci cu sare. - Care este esenta cartii �Noi nu suntem urmasii Romei�? - Cartea mea are trei capitole distincte. In primul capitol, �Noi nu suntem urmasii Romei�, arat clar si convingator de ce trebuie sa renuntam la ideea impusa de un preot care se numea Miron Costin si care a spus: �Noi de la Ram ne tragem�. Ideea a fost preluata de Scoala Ardeleana care, din mandrie nationala si dorind sa apartina unui grup important, in lupta contra ungurilor, a zis: �Sigur, noi suntem urmasii Romei!�. Bogdan P. Hasdeu s-a opus acestei idei si a zis: �Nu distrugeti istoria acestui popor!�. Multa lume nu l-a ascultat si am ajuns unde am ajuns. - Si Iorga, nu numai Hasdeu, a sustinut acelasi lucru� - Absolut. Capitolul doi, �Epopeea poporului carpato-danubian�, este unul mai delicat. Grecii au epopeea lor. Romanii, prin �Eneida� lui Virgiliu, a lor. Singurul popor mare si important din Europa care nu are epopeea sa este cel roman. Si atunci am scris �Epopeea poporului carpato-danubian�, bazata pe date noi. - Cum ati adunat aceste date, sunt ele convingatoare? - Cand am scris despre alesul zeilor, Alexandru Macedon, imi trebuia sa stiu cum a fost vremea in Irak in anul 317 i.e.n, in cutare zi. Am gasit cu ajutorul computerului: batea vantul� Pe Columna de la Roma putem vedea chipuri de daci care numai a fi cotropiti nu par. Sunt oameni mandri, inteligenti, imbracati frumos, curati. Se pare ca civilizatia dacica, prin unele personalitati, a influentat mult timp inainte civilizatia moderna, cel putin pana la Constantin cel Mare. Cand Herodot a spus cine sunt dacii, ei traiau de mult pe acest pamant. Erau cei mai viteji dintre toti tracii. Vorbeau o limba clara. Ii place, nu-i place lumii, dar asa e scris peste tot in istorie: dacii au fost primii locuitori ai Europei. Apoi au venit peste ei grecii. Mai tarziu � slavii, ungurii, care au reusit sa patrunda in Transilvania abia in sec. XI. Si toate aceste popoare s-au gasit acuma ca sunt la ele acasa si ne pun conditii de intrare in Europa! Noi nu avem nevoie sa intram in Europa. dar Europa noi am fondat-o si nu trebuie sa rugam pe nici un cotropitor ca sa ne primeasca in tara noastra. Aici ne-am nascut, aici suntem si aici vom fi. Eminescu ar spune: totul trebuie dacizat - Care e atitudinea oficiosilor de la Bucuresti fata de teoria dvs? - Deschideti cartea la pagina doi. Acolo este raspunsul nostru pentru toti oficiosii care vor s-o citeasca. Credeti ca ne vor da dreptate, dupa ce au muncit ani de zile si au dat teze de doctorat pe o ipoteza care nu e adevarata? Cum sa arunce ei toata munca lor la gunoi? Ei nu au mila si nu trebuie sa-i condamnam. - Dar ce zic americanii, bunaoara? - La New York pana si portarii stiu ca noi nu suntem urmasii Romei. - Ce-ar spune Eminescu? - Ar spune frumos: totul trebuie dacizat. In ultima calatorie facuta in Carpati, impreuna cu o echipa din 15 oameni, printre care generalul Spiroiu, fostul ministru al Apararii, actualul reprezentant al Romaniei la ONU, si consilierul principal al societatii �Reinvierea Daciei�, senatorul Boiangiu, alte personalitati din Romania, am umblat zece zile pe la cetatile dacice. Trebuie sa stiti ca este un acces foarte greu la aceste cetati. Drumuri nu exista sau sunt drumuri forestiere, trebuie sa mergi cate 10-15 km pe jos. Muntii Carpati sunt furiosi, demoleaza cararile, zilnic ploua� - Aveati calauze? - De multe ori, calauza e Andrei Vartic si cativa oameni, stalkeri din zona, care stiu sa vorbeasca si cu ursul, si cu albina, si cu muntele. - Aceste zone ar putea deveni turistice? - Sigur. Poate ca ultima intalnire cu domnul Emil Constantinescu va misca lucrurile din loc. - Dar nu credeti ca ele sunt pentru cercetari serioase? - Va reproduc cuvintele pe care le-a spus generalul Spiroiu: �Dupa ce am vazut aceste locuri, consider ca fiecare dintre cei ce vor sa candideze pentru o functie guvernamentala si, in special, pentru functia de presedinte, trebuie sa viziteze Sarmisegetusa�. Aceste cuvinte spun totul. - De ce in ultima calatorie in Carpati ati mers cu militari, cu persoane de stat, si nu cu oameni de stiinta? - Pentru ca oamenii de stiinta, ca Glodaru, Ferenz, sunt de mult timp acolo si fac ceea ce n-ar trebui sa faca: intra cu buldozerul in zidurile dacice fara sa le pese, le distrug, isi construiesc cabane arheologice, smulgand pietre din zidurile dacice. Vin acolo pentru 2 saptamani. Daca ploua, stau in cort, beau o tuica, se imbata, ies afara si� au scris lucrarea. Apoi se intorc la universitate. Cu doua saptamani de cercetare nu faci nimic. Am pus in carte o poza, in care trei sunt cu sapa, doi � cu mapa, iar doi � cu roaba. Nu se face arheologie cu sapa. Mie mi-a placut ce a spus Andrei Vartic: arheologia se face pe grupuri pluridisciplinare. Trebuie sa aduci specialisti din toate grupurile ca sa intelegi care a fost situatia militara oferita de Sarmisegetusa. Gasesti pe aici pietre din granit fasonate de peste 10 tone, ramase prin rapi salbatice. Ele au fost baza unei Columne, facute de niste tarani daci care au fost mandri si bucurosi sa-i afle pe romani si sa-i invete ce sa faca cu banii. Iar romanii, cu banii furati de la daci, au facut cea mai lunga serbare din istoria omenirii. Sarbatoarea romanilor, cu placinte, vin si distractii luate pe gratis de la daci, a durat 123 de zile. De fapt, Traian nu ne-a iubit niciodata. El a venit, ne-a furat tezaurul si a plecat. Ca el au procedat si alti barbari, mai tarziu, de cateva ori. E foarte usor sa distrugi un popor, sa-i schimbi istoria. Timpul trece si poporul habar nu are cine au fost stramosii lui. Cred ca voi, basarabenii, intelegeti foarte bine aceste lucruri. Dar e greu sa convingi oamenii ca ipotezele mele din �Noi nu suntem urmasii Romei� pot fi adevarate. A trebuit sa depun eforturi, bunaoara, ca sa-l conving pe generalul Spiroiu, care acum e stabilit la New York. Sa vedeti, azi el este avocatul cel mai puternic al acestei istorii. - E o carte care vrea sa ne spuna ca noi, romanii, ar trebui sa ne cunoastem istoria adevarata? - Da. Adevarul are nevoie de doua lucruri: cineva sa-l rosteasca si cineva sa-l asculte. Nu poti sa traiesti mereu ca un leu care crede ca este oaie - In Romania este cunoscut numele tatalui dvs? - Tatal meu a fost Vitalie Savescu, un om inteligent, deosebit. A fost un parinte bun si l-am iubit foarte mult. Am sa va spun ce l-a salvat de la moarte, ca ar fi fost impuscat odata cu schimbarea regimului, dupa razboi. Cand romanii au intors armele impotriva germanilor, niste generali nemti, stiind ca el este un filogerman, au venit si i-au spus: �Romanii sunt tradatori, trebuie sa distrugem Bucurestiul. Tata i-a arestat. Asta l-a salvat. Apoi a fost luat sa lucreze la constructia Canalului. - Unde este ingropat? - La New York, in libertate. Mama traieste cu mine. Cu ei alaturi, America a devenit a doua mea casa. Cand m-am intalnit cu Hillary Clinton, i-am vorbit foarte frumos despre Romania. Ea imi zice: �Dar, de fapt, esti un american. Pe cine iubesti mai mult, pe romani sau pe americani?� I-am raspuns foarte iute: �Romania este mama mea, iar America � sotia mea�. Ea a ras si a spus: �O sa tin minte aceasta expresie�. America este tara care mi-a dat voie sa progresez si sa-mi iubesc si mai mult Romania, locul unde m-am nascut si unde ii am ingropati pe toti strabunii mei. - Ce inseamna Societatea �Reinvierea Daciei�? - Am anuntat-o prin ziare in mai, anul acesta. Au venit rapid vreo 160 de romani stabiliti in America. Nu incapeau in sala si unul dintre ei a propus: �Am eu o sala mai incapatoare. Am numit-o �Sala Eminescu�. V-o pun la dispozitie�. Un preot mi-a propus si el ceva asemanator. Cu ei discutam si propagam istoria poporului daco-roman. In America, oamenii sunt ocupati, n-au timp de vorba goala, dar cand au auzit de istoria lor� Scriu articole, le public in ziarele de acolo. E greu sa-i convingi la sfarsitul sec. XX pe oameni ca singurul popor care n-a venit de nicaieri in Europa suntem noi, daco-romanii. Noi n-am migrat de nicaieri. Aici ne-au gasit alte popoare, care au venit peste noi. La 2-3 metri sub pamant avem o civilizatie deosebita. Dacii aveau o tehnologie a metalurgiei foarte avansata cu 200-300 de ani inaintea lui Hristos. Exista mostre de fier foarte perfecte din acele timpuri, pe cand cealalta Europa era cu mult in urma dacilor. In America, prin ceea ce facem noi, aceasta idee este cu mult mai incetatenita decat in Romania. - Privind, din universul dvs dacic, realitatea de la Chisinau, nu vi se face scarba de urmasii dacilor? - Chiar sunt foarte mandru. Venind la Chisinau, am gasit un oras foarte frumos, curat, plin de verdeata. Cam peste tot auzi limba noastra dacica. Mi se pare ca si aici sentimentul patriotic trebuie sa se dezvolte. Pentru ca nu poti sa traiesti tot timpul ca un leu care credea ca este oaie. E timpul sa stiti ca sunteti lei, sa stati drept si sa va mandriti de asta. Dar nu inseamna ca trebuie sa calcati peste alti oameni din jurul vostru. - Ati putea sa strangeti mana unui conducator de la Chisinau si sa-i spuneti:�Buna ziua, pui de dac�? - De ce vreti sa ma bagati in discutii politice pe care nu le inteleg? Stiu ca seful statului este Petru Lucinschi. Cand a fost la New York a dat un interviu pentru statia romaneasca de televiziune de acolo si mi s-a parut un mare patriot, mai mare decat unii din Romania. Cand l-au intrebat ce crede despre Unire, el a raspuns: �Daca poporul vrea si daca o sa fie momentul, unirea trebuie sa se faca�. - Sunteti crestin? - Eu sunt ceea ce sunt. Sunt vedic. Ati auzit vreodata de esenieni, acel popor ciudat de la care a pornit Biblia si toata credinta? Se spune ca esenienii se trag de aici, din spatiul nostru. Daca nu ne vom mandri noi cu aceasta, sa stiti ca nu va veni nimeni sa zica: �Mandriti-va, voi, romanilor, ca sunteti cei mai frumosi si cei mai destepti, ca voi ati inventat roata!� La noi a aparut cel mai vechi scris al lumii. Sa dam fiecarui popor in parte ceea ce merita, dar sa nu uitam si de noi. Sa stim cine suntem si sa fim mandri. Cu aceasta demnitate sa-i tratam pe toti de la nivelul la care ne gasim din punct de vedere spiritual. - Acesta e mesajul cartii dvs? - Sigur. Dar scriind cartea, eu am inchegat intre paginile ei ceea ce se cunoaste fragmentar despre trecutul nostru. - Daca traiti de 22 de ani in America, cum de vorbiti atat de bine romaneste? - Romanii care o fac pe americanii sunt niste mizerabili care vor sa-i impresioneze cu accentul lor pe cei de acasa. Plecand din America, un tanar m-a rugat sa le transmit salutari la ai sai, dar m-a implorat sa nu le spun ce lucreaza. Cand ai lucrat acasa inginer si acolo cari cu roaba, te simti lezat in mandria ta personala. Dar nu-i corect. Am un coleg, Serban Cocioaba, care si-a pus in sala de asteptare a pacientilor o poza de-a lui de pe cand lucra ca sudor. Zice: �Asa am inceput viata in America�. Nu este o rusine sa muncesti si sa perseverezi. - Sunteti un om bogat? - Cand m-am dus in America aveam in buzunar 99 de dolari, plus 2 valize. Pe una mi-a pierdut-o pe drum compania aeriana. Dar timpul a fost foarte bun cu mine. In 3,5 luni mi-am luat toate examenele. M-am intalnit cu secretara Ambasadei sud-africane si ea mi-a zis: �Vino in tara mea ca doctor si o sa fii un rege�. Era sa plec, dar am mai dat un examen, dupa care m-am trezit ca am dreptul sa lucrez in orice spital din New York. - Cum faceti de aratati atat de tanar? Fumati? - In New York, nici in spitale, nici in alte institutii, nici in restaurantele care au mai mult de 4 mese nu se permite ca cineva sa fumeze. Acolo, cei care fumeaza ii insulta pe cei care nu fumeaza. Pana la 36 de ani, n-am baut nici macar o lingurita de bere. Acum cativa ani, am aflat ca un pahar de vin rosu prelungeste viata si am zis: de ce sa mor atat de devreme? - N-ati uitat ca sunteti si medic? - Am cateva clinici medicale in New York si, cum v-am mai spus, sunt nominalizat printre primii 100 dintre cei mai buni internisti din America. Mai mult decat atata nu se poate atinge, cel putin in momentul de fata. - Cu ce se deosebeste un spital din New Yok de unul din Chisinau? - Este mai usor sa lucrezi acolo, pentru ca ai totul la indemana. Aici, bunaoara, in loc sa-ti stabileasca bine diagnosticul, daca te jelui de stomac, iti taie burta, ca sa vada ce ai acolo, apoi te coase la loc si-ti spun ca n-ai avut nimic. Acolo exista o tehnologie fantastica. Eu am adus la Institutul Oncologic din Chisinau un mamograf. Dar peste tot doctorii sunt oameni cu problemele lor, si aici si acolo. Oricum, doctorii nostri, daca ajung in America, dau dovada de o buna pregatire. |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 31 Ianuarie 2010, ora 00:29
�Istoria Rom�niei, mai ales istoria ei veche, a fost mutilat� �i r�st�lm�cit�
1. Ce este �Societatea Dacia Revival� �i care sunt scopurile sale educative? Societatea �DACIA REVIVAL INTERNATIONAL� este ast�zi cea mai cunoscut� asocia�ie de larg� audien�� dedicat� studiului istoriei vechi a Rom�niei. Nucleul societ��ii, pe care am �nfiin�at-o la New York �n anul 1999, cre�te mereu, astfel �nc�t ast�zi exist� filiale active �n Rom�nia, Germania, Elve�ia, Spania, Macedonia �i Australia. Iubitori ai istoriei noastre vechi din alte c�teva ��ri ale lumii �i-au exprimat recent inten�ia de a-�i constitui propriile lor filiale. �Dacia Revival International� a fost � �i este �n continuare � principalul organizator al congreselor interna�ionale de dacologie care au loc �n Rom�nia. Am ridicat �n Rom�nia, prin cheltuial� proprie, statui �i monumente omagiale dedicate str�mo�ilor no�tri geto-daci. Am acordat burse de studiu unor merituo�i studen�i rom�ni, premii �i distinc�ii. Edit�m revista �DACIA MAGAZIN�, care are distribu�ie interna�ional�, avem la New York o sta�ie de televiziune, �Dacia TV�, (vezi �i www.dacia.tv) �i de�inem un foarte frecventat site pe internet, la www.dacia.org . Activitatea filialelor o constituie studiul istoriei noastre vechi pe baza ultimelor cercet�ri, rezultate �i ipoteze �tiin�ifice, corelate pluridisciplinar. Aceast� corelare este operat� at�t de cercet�tori voluntari, c�t �i de consacra�i profesional: arheologi, istorici, sociologi, arhitec�i, lingvi�ti, bibliologi, ingineri constructori sau metalurgi�ti, astronomi �i matematicieni, topografi �i geologi, profesioni�ti �n geodezie, chimie, analiz� spectral� �i magnetometric�, doctori �i biologi. Dup� cum se poate observa, un foarte variat buchet de profesii colaboreaz� productiv la reexaminarea fondului de informa�ie absolut necesar valid�rii sau infirm�rii unor concluzii vechi, de cele mai multe ori net dep�ite de actuala informa�ie stiin�ific�. Caracterul �pluridisciplinar� al cercet�rii contemporane justific� prezen�a �n acest buchet al unor lucr�tori cu profesii diferite, dar care contribuie revelator la stabilirea adev�rului istoric. Numero�i speciali�ti ai societ��ii noastre au fost nu numai marginaliza�i, dar chiar ignora�i ostentativ de �istoricii tradi�ionali�ti� ai ultimelor dou� secole din mileniul trecut care socoteau c� domeniul cunoa�terii trecutului este o mo�ie personal� care le apar�ine exclusiv �i c� �biletul de intrare� �n acest univers l-ar constitui doar diploma de absolvent al Facult��ii de Istorie. �n aceast� nou� er� a computerului, nu numai informa�ia cursurilor universitare, ci �i un enorm volum informativ se afl�, prin internet, la dispozi�ia oric�rui intelectual interesat de acest domeniu. �i, cum istoria Rom�niei, mai ales istoria ei veche, a fost mutilat� �i r�st�lm�cit� nu numai dintr-o ignoran�� datorat� unor complexe de inferioritate dar, cel mai adesea, prin servitu�i solicitate de caleidoscopul geopolitic, este ast�zi o chestiune de demnitate na�ional� prioritar� scoaterea de sub obroc a acelor dovezi (�i ele sunt multe, nu numai arheologice!) care demonstreaz� c� str�mo�ii no�tri au fost autohtoni autentici �n vatra Europei �i nu ni�te neica-nimeni purta�i �ntr-acolo de cine �tie ce v�nturi �i furtuni ale vremurilor. Cu alte cuvinte: noi, str�nepo�i ai pelasgilor danubieni, ai marelui �i respectatului neam al traco-daco-ge�ilor, locuim cu �ndrept��ire �n propria noastr� cas�! 2. Recent, guvernul Rom�niei a organizat �i s�rb�torit �1900 de ani de la formarea poporului rom�n�. De ce este aceast� s�rb�toare, de fapt, o ocazie de comemorare trist�? �n �ntrebare dumneavoastr� exist� o sintagm� care cu siguran�� nu v� apar�ine, ci este expresia nefericitei formul�ri cu privire la evenimentul din acest an pe care guvernul rom�n �i propusese s�-l� omagieze (!!). �Formarea poporului rom�n acum 1900 de ani� este o sintagm� absurd�, c�ci un popor ca al nostru, cu o asemenea �ntindere �i vigoare, nu se putea �forma� peste noapte � fie ea �i cea a Evului Mediu! � doar �ntr-o �esime din teritoriul geto-dacic, chiar �i �n aceasta dacii r�m�n�nd cople�itor majoritari! Ceea ce ni�te suspec�i consilieri de moment ai acestui guvern au propus (�i erau c�t pe ce s� realizeze!), era celebrarea na�ional� �i�aten�ie!� interna�ional� (!), a� invad�rii unei �esimi din p�m�ntul str�bunilor no�tri de c�tre legionarii lui Traian. Cred c� ar fi fost o premier� mondial�: un popor care-�i omagiaz� nu eroii lupt�tori pentru libertatea p�m�ntului str�mo�esc, ci� invadatorii! Toate filialele societ��ii noastre (�i, elocvent, ac�iunii noastre i s-au al�turat o serie de alte asocia�ii ale iubitorilor adev�ratei istorii a Rom�niei, inclusiv din media scris�, audiovizual� �i internet) au protestat la nivel preziden�ial, guvernamental, stiin�ific �i de conducere religioas� a ��rii. Cel de-al 7-lea Congres Interna�ional de Dacologie, care a avut loc la sf�r�itul lui iunie �n Bucure�ti, urmat de o comemorare public� la Or�tie, a fost dedicat eroicei lupte pentru neat�rnare conduse de regele dacilor, Decebal. Comemorare, �i nu celebrare! O �celebrare� �i-ar fi dorit fie niscaiva b�rbi academice care au apucat �n secolul trecut s�-�i ridice piedestale l�ud�nd, sub semn�tur� proprie, toate perioadele de succesive �i temporare ocup�ri str�ine ale p�m�nturilor acestui neam, fie megie�i �i interpu�i interesa�i �n str�vechea tez� c� dacii au pierit sub c�lc�iul latinilor iar vlahii �s-au format� t�rziu, mai t�rziu, cam dup� ce str�mo�ii acestor megie�i s-au �desc�lecat� �n �inuturile carpato-bacano-danubiene!� Parodia trop�irii la Bucure�ti, �n toamn�, pe cap�tul C�ii Victoriei, a unei trupe de figuran�i invita�i din Ungaria (!), �mbr�ca�i �n plato�e romane � umilitoare bazaconie organizat�, incredibil, de actuala direc�ie a Muzeului Na�ional de Istorie a Rom�niei (!?) � n-a fost dec�t un palid �i ridicol icnet de vanitate �n numele celor care prefer� s� se pretind�, slugarnic, urma�ii prostituatelor din coasta celor vreo �apte-opt castrumuri romane infipte pentru un secol �i jum�tate �n fragmentul bogat al Daciei. Romanii imperiali au jefuit un secol �i jum�tate Dacia de �nsemnate bunuri materiale; unii cona�ionali ai no�tri, ast�zi, ar vrea s� continue s� o jefuiasc� �i de istorie!.. 3. Ce este limba rom�n� �i �n ce m�sur� p�streaz� conota�ii dacice �n vocabular? Din nou, �ntrebarea dumneavoastr� aduce involuntar ecoul erorilor tradi�ionale: limba noastr� nu �p�streaz� conota�ii dacice�, ea este � precum noi suntem urma�ii �n linie dreapt�, prin veriga vlah�, ai str�mo�ilor geto-daci! � str�nepoata vechii limbi, limba gentilic� de pe cursul mediu �i inferior al Dun�rii, vorbit� �ntre Carpa�i, Balcani, Dinarici �i Alpi. Se ajunge treptat la concluzia c� era o limb� comun� a acestei arii, �n neolitic, denumit� �n vremurile moderne ba �arian�, ba �indo-germanic� ori, mai recent, �indo-european� �i pe care, mai corect, ar trebui s-o numim �DANUBIANÔ (a�a cum propune profesorul Timotei Ursu, consilierul �tiin�ific al societ��ii �Dacia Revival�, al c�rui punct de vedere �l pre�uiesc �i �l �mp�rt�esc). Este limba pe care, ast�zi, lingvi�tii � unanim pe plan interna�ional � o consider� idiomul ancestral al �vetrei indoeuropene�. Dup� numeroase studii comparative, a devenit tot mai evident c� aceste a�a-numite limbi indo-europene nu au o origine asiatic� sau nord-pontic�, ci sunt derivate centrifugal dintr-o �zon� central� situat� chiar �n mijlocul Europei: o zon� de infloritoare dezvoltare autohton� a agriculturii �i a cre�terii vitelor, un centru de difuzie cu o mare densitate de locuire, care se dovede�te arheologic a fi cel al cursului mediu �i inferior al V�ii Dun�rii. Pe parcursul a trei-patru milenii, o dat� cu migrarea periodic� a excesului de popula�ie �n toate direc�iile cardinale, s-au �desprins� � �n etaje diferite de timp! � familii ligvistice. Acestea s-au dezvoltat apoi, prin sl�birea contactului cu vatra, printr-un autoproces al evolu�iei lingvistice, dar �i prin asimilarea de elemente lexicale ale popula�iilor peste care s au a�ezat, devenind astfel, �n timp, cunoscutele grupe ale limbilor �indo-europene�: indo-iranice (�n Est), greco-anatolice (�n Sud), romanice (�n Sud-Vest), celtice (�n Vest), aglo-germanice (�n Nord-Vest), balto-slave (�n Nord-Est). Nu trebuie s� ne mire c� un idiom fundamental, situat �n centrul danubian al acestui evantai lingvistic � cum este limba rom�n� (urma��, �i ea, a danubienei ini�iale!) � de�ine mai toate cuvintele lexicului de baz�, ba �i structuri gramaticale, cu coresponden�e �n absolut toate grupele amintite mai sus! Situa�ia era at�t de frapant�, �nc�t �n perioada� tinere�ii lingvisticii, c�nd domina ideea unei limbi �indo-europene� importate din Asia, lingvi�tii rom�ni au cedat cosmopolit sugestiei lingvi�tilor str�ini (care, de fapt, nu cuno�teau limba roman�!) �ncet��enindu-se ideea profund eronat� c� rom�na este format� dintr-un amalgam de ��mprumurturi� din� latin�, din limbile slave din Sud, din cele slave de Est, ba �i din� german�, maghiar�, turc� �i din greaca modern�. Lipsa de informa�ie, ca �i �modelul� accept�rii mecanice a descenden�ei actualilor rom�ni din� legiunile romane, au dus la ignorarea sistematic� a probabilit��ii p�str�rii comune, din Limba Danubian� Central�, a unui impresionant volum de cuvinte �i structuri lingvistice, at�t �n limbile ast�zi �nvecinate nou�, c�t �i �n actuala limb� rom�n�! Evident, ne referim la limbile din familia indo-european�. �n structura acestora, de la caz la caz, apar �i �conota�ii� ale unor idiomuri �i mai str�vechi, ale unor triburi autohtone, pre-neolitice, anterioare dezvolt�rii explozive a limbii danubiene. Probabil c� aceasta este explica�ia existen�ei �n rom�n� �i albanez� (ca �i �n idiomul danubian geto-dac!) a circa dou� sute de cuvinte �ilire�, care nu se reg�sesc �n celelalte limbi �indo-europene�. �n cazul vorbitorilor unei alte grupe de limb� � cum sunt maghiarii ori turcii, precum �i bulgarii originari din familia limbilor fino-ugro-turcice � dincolo de c�teva �mprumuturi reciproce, fire�ti unei �convie�uiri�, este o chestiune de logic� elementar� c�, la imigrarea dovedit� a acelor str�mo�i ai lor � fie �n Pannonia, fie �n profund tracica Anatolie � ei au preluat nu numai p�uni, ogoare, p�duri, sate, ora�e �i supu�i, ci �i cuvinte g�site acolo, �n special cele cu caracter �tehnic� denumind realit��i care nu le apar�ineau. Este, de pild�, ridicol s� deriv�m rom�nescul �ora�� din� maghiarul �varos� (citi�i: waro�), de vreme ce vorbitorii de maghiar� veche, proveni�i din zona stepelor nomadismului, nu aveau acolo ora�e; ca atare, nu aveau cum s� aib� cuv�ntul care s� le denumeasc�. Vlahii aveau ora�e �i, drept urmare, nu-i a�teptau ei pe alogeni ca �s�-i �nve�e� cum s� le spun� acelor ��ngr�m�diri de case�!� Acest exemplu e doar o pic�tur� din marea de probleme care �i reclam� reexaminarea �i recalificarea temeinic�. 4. Care a fost influen�a dacilor �n Roma �i �n Imperiul Roman, pe ce durat� s-a extins aceasta, cum s-a manifestat acest lucru �n arta roman� �i unde se mai pot vedea opere din acea epoc�? N-ar trebui s� spune�i �influen��, ci prezen�a geto-dacilor la Roma. Istoricii italieni sunt, �n cvasi-totalitatea lor, de acord c� latinii vechi au fost un trib bine �narmat militar, se pare, dar �i cu tradi�ii agricole certe, care a cobor�t din zona Dun�rii, mai exact din sudul Pannoniei, parcurg�nd cursul Dravei �i Savei �i �n�v�lind� peste o lume etrusc�, etruscii fiind autohtoni � sau, oricum, anteriori � �n m�noasa vale a r�ului Po. Emigrarea a avut loc prin zona actualului ora� Trieste. Nici m�car n-au avut de parcurs un drum prea lung: privi�i harta �i ve�i vedea c�, de pe cursurile celor dou� r�uri amintite p�n� �n zona Trieste-Gori�ia, ei au avut de mers mai pu�in dec�t le-a trebuit o�tenilor lui� Drago�-Vod� pentru a �desc�leca� pe apa Moldovei!.. Mai lung � de c�teva secole! � a fost drumul dorienilor, pe Morava �i Vardar (din actualul Banat p�n� �n Macedonia �i Tessalia), ca s� nu mai vorbim de exodul, mult mai vechi, al indo-iranicilor sau cel al cimerienilor �i hitti�ilor; ba chiar extensia spre nord-vest, mai recent� (c�tre sf�r�itul neoliticului) a proto-cel�ilor, peste izvoarele Dun�rii. Prin urmare, str�mo�ii latinilor �i ai geto-dacilor s-au aflat ini�ial �n aceea�i vatr� danubian� (aminti�i-v� �i simbolul �natal� al Romei, celebra Lupoaic� Capitolin�, totem danubian bine cunoscut!). A�a se �i explic� acuzata apropiere (�i nu �derivare�!) a lexicului �i structurii gramaticale �ntre latin� �i rom�n� sau �ntre rom�n� �i celelalte limbi romanice, ba chiar cele �celtice�, �anglo-germanice� �i �balto-slave�. �n timp, (�i anume atunci c�nd latinii Romei au �nceput s� devin� o for�� invadatoare �i dincolo de Peninsula Italic�, cu v�dite tendin�e imperiale), geto-dacii au intrat �ntr-un conflict devenit treptat cvasi-permanent cu �pericolul roman�. Dar cei doi veri�ori, neamuri mai apropiate dec�t s-ar crede, nu s-au ignorat: au existat o serie de contacte atestate ca atare. Statuile (pe care le-am socotit, din iner�ie, ale unor �sclavi ge�i� � �n fapt: ale unor lupt�tori sau sacerdo�i danubieni) sunt m�rturii ale acestui contact social, la Roma �i �n alte col�uri ale peninsulei; �i n-au ap�rut acolo numai dup� conflictul lui Decebal cu Traian! Acest conflict a devenit acut mai ales dup� ocuparea Greciei, a Macedoniei �i a �geticelor� Moesii de la sudul Dun�rii. Dar contactul cultural �i economic, dincolo de conflictele uzuale �n antichitate, a fost o certitudine, pe care o dovede�te, printre altele, bogatul inventar monetar roman g�sit �n Dacia, ca �i contrafacerea monedelor romane pe plan local! Probabil c� mul�i vor trebui s� mediteze serios la imaginea � insuflat� lor artificial � a �primitivei Dacii�, dac� le vom reaminti c� cel mai puternic �mp�rat roman, Augustus, a fost la un pas de a se �ncuscri cu regele dac Cotiso! Trebuie foarte serios examinat� ipoteza c� a�a-numita �Sarmisegetusa Romana� a fost adev�rata capital� a geto-dacilor iar construc�iile �romane� de acolo au fost ridicate inclusiv cu me�teri romani �i dup� planuri �mediteraniene� (cum sugereaz� Dio Cassius!) mult anterior apari�iei legiunilor lui Traian �n �ara Ha�egului (probabil c� numai �ntr-o astfel de capital� urban� �i confortabil� se preg�tea �mp�ratul Augustus s�-�i dea fiica de so�ie regetului dac!). Trebuie apoi temeinic examinat� ipoteza � bazat� pe referin�ele lui Iordanes, Isidor din Sevilla �i ale unui impresionant num�r de �nv��a�i medievali � c� �go�ii� erau, de fapt, de neam getic; ea ar putea s� ne conduc� la constatarea c� dacii � �ncreng�tur� a aceluia�i neam get, situat� cel mai aproape de Imperiul Roman � au avut un important cuv�nt de spus nu numai prin implicarea militar� a lui Burebista �n conflictul politic intern al imperiului, sub Caesar, apoi �n formarea unor �cohorte� �n� armata roman�, �n furnizarea de �mp�ra�i �i generali romani de origine danubian� �ntre secolele II � V, dar p�n� �i �n pr�bu�irea Romei, datorat� go�ilor! Subiectul �ns� e prea vast ca s�-l putem comprima �ntr-un astfel de r�spuns rezumativ. 5) A existat un scris �dacic� ? Se poate �nc� vedea acesta �n ziua de azi? 6) Exist� vreo continuitate �ntre t�bli�ele de la T�rt�ria (7,000-7,500 I.C.) �i scrisul dacic pre-romanic? 7) Sunt pl�cu�ele �dabogete� contraf�cute sau sunt autentice? De ce? 5, 6, �i 7. �Scrisul dacic� este unul din aspectele cele mai sensibile ale cercet�rii contemporane. Pe de o parte, de�inem dovada �T�bli�elor de la T�rt�ria�, care s-au dovedit anterioare cu dou� milenii apari�iei scrisului �n Summer; pe de alt� parte, au ie�it la iveal�, recent, � gra�ie h�rniciei �neprofesionistului� dar �ndr�gostitului de istorie, inginerul Dan Romalo! � uimitoarele copii (�n plumb) ale �t�bli�elor de la Sinaia�. Acestea au fost nu numai t�inuite, dar �i jecm�nite barbar, vreme de un secol, �n beciurile Institutului bucure�tean de� Arheologie (!). S� nu uit�m inscrip�ia de trei cuvinte de pe colanul de aur de la Pietroasa � interpretat� eronat drept gotic� � sau cea a�a-zis illiric� din �Necropoli di Komani�: ANA OHOHICER, interpretat� �n mod comic drept un rebus de limb� greac� (vezi �Dacii vorbesc� � Iordache Moldoveanu, p.15). S� mai amintim inscrip�ia pelasg�, de 14 propozi�ii de la Camina din Lemnos, care a�teapt� � �n Muzeul din Atena � de mul�i ani de zile, s� fie interpretat� corect; literele ei nu pot fi grece�ti, fiindc� neamul ce va r�m�ne cu acest nume, �grex, gregis�, nici nu ap�ruse �nc� �n Europa, c�nd a fost scris� aceast� inscrip�ie �n alfabetul geto-pelasgo-trac. Ce putem spune despre inscrip�ia geto-dac� de la Kiolmen, g�sit� pe o piatr�, �n anul 1965, �i care st� prip�it� la Preslav, din cauza citirii ei eronate de c�tre bulgarii Be�evlev �i Georgiev?! Inelul de la Ezer, de pe valea Hebruliu, av�nd trei propozi�ii deosebit de interesante �n con�inut, scrise �n limba daco-get� Nu �n�elegem de ce filologii rom�ni nu �l iau �n considera�ie. �n timp ce pe inelul de aur de la Celei , Sucidava- Oltenia, se scriau rug�ciuni �n proto-latina prisc� (latina arhaic�) �populi romani� era P�STOR �i practica o agricultur� rudimentar� �n Latium. Toate cele men�ionate mai sus sunt gata s� spun� foarte multe despre limba pelasgo-geto dac�, limb� c�reia i se refuz� dreptul de a fi avut un alfabet, de�i primele alfabete au fost create �i promovate de c�tre pelasgo-geto-daci (vezi Iordache Moldovan). Oare chiar trebuie s�-l a�tept�m pe italianul Marco Merlini s� ne spun� c� scrisul a ap�rut la noi pentru prima oar� �n lume? �mi amintesc c�, atunci c�nd la cel de-al 39-lea Congres Interna�ional de la Kalamazoo, � Western Michigan University, SUA, 6-9 mai 2004 � am spus: �When no one read, who started to write?�, lumea �n sal� a aplaudat. C�nd �ns� le-am vorbit la rom�ni, la Bucure�ti, despre acela�i subiect: �C�nd nimeni �n lume nu citea, la T�rt�ria se scria�, �tiin�ificii de acolo s-au gr�bit s� m� taxeze drept protoconist! S� a�ez�m �ntre aceste extreme tradi�ia documentar� a existen�ei unui celebru Kogaion hiperboreic (care s-a dovedit ast�zi a fi marele centru al sanctuarelor de la Gr�di�tea, din Mun�ii Or�tiei, un veritabil unicat mondial recunoscut ca atare de UNESCO!), ca �i apelarea expres�, de c�tre Iordanes, a existen�ei unor misterioase ��nscrisuri de legi ale Ge�ilor� intitulate Legile Belagine. Chiar dac� tradi�ia cultural� a Europei antice, centrale �i de nord, �transmontan� (spre deosebire de tradi�ia Peri-mediteraneean�!), cultiva �secretul comunic�rii sacerdotale� �i metodele de �nv��are memotehnic� prin memorizarea unor imnuri � ca �n practica cultual� druidic� � tot mai multe dovezi se acumuleaz� ast�zi pentru identificarea unor forme de scris str�vechi, paralele sau anterioare celor tradi�ional recunoscute: etrusc, sumero-accadian, egiptean, fenician, linear A �i B, etc� Forme de scris similare, ca metode de comunicare sau ��nregistrare�, au ap�rut spontan �i relativ concomitent ori sunt �ntr-o rela�ie care a�teapt� �nc� s� fie relevat�. De pild�, exist� o vizibil� asem�nare �ntre �alfabetul Ogham� din Irlanda secolelor VI-VII d.C., �inciziile pe b�tele ciob�ne�ti� �n Carpa�i, o parte a semnelor de pe t�bli�ele de la T�rt�ria �i extrem de interesantul � �i pu�in studiatul! � alfabet clasificat ast�zi drept al� �runelor maghiare�, �n fapt transilvan, utilizat p�n� t�rziu �n Evul Mediu �n �inuturile secuie�ti, zon� care a fost �n antichitate vatra agatar�ilor! �ntrebarea asupra �pl�cu�elor daco-gete� �i g�se�te un prim r�spuns chiar pe situl www.dacia.org/ , articole/rom: �Se fur� ca �n codru la Institutul de Arheologie ?�. V� pot spune c� �n anul 1875, cu ocazia construc�iei castelului Pele� din Poina V�c�ria, Sinaia, s-a descoperit un tezaur de aur compus din mai multe tablete de aur scrise �n relief �i alte obiecte de aur. Din ignoran�� sau� nu �tiu din ce alte motive, tezaurul a fost cedat de guvernul procarlist Lasc�r Catargiu, lui Carol I. Acesta, �n mare tain� , decide s�-l topeasc� �i, cu banii ob�inu�i pe aur, s�-�i continue ridicarea castelului. S-au realizat, �ns�, ni�te copii �n plumb la fabrica de cuie din Sinaia. Am �n�eles c� unele copii au ajuns la profesorul Niculescu-Plop�or. �n 1978, la Muzeul M�n�stirii din Sinaia a fost trimis cercet�torul �tiin�ific M.Dogaru de la Institutul de Studii Istorice �i Politice. Se pare c� el a luat de acolo dou� t�bli�e con�in�nd aceast� scriere dacic�. Ce a f�cut cu ele� nu am aflat. �n salutara lucrare a lui Dan Romalo, �Cronic� apocrif� pe pl�ci de plumb�, premiat� de Societatea �Dacia Revival�, le vedem fotografiate �i publicate, �mpreun� cu o �ncercare de descifrare a acestor uimitoare �pl�cu�e de plumb� �i care acum sunt t�inuite at�t de suspect �n beciurile Institutului de Arheologie din Bucure�ti �i taxate (de incapacitatea sau de frustrarea unor cercet�tori care �i v�d amenin�ate mai vechile lor teorii!) drept� falsuri. Cele 79 extraordinare �falsuri� sunt, �n realitate, copiile �n plumb, foarte �ngrijit realizate, dup� originale care � ne asigur� inginerul Romalo � nu puteau fi dec�t din aur, cu o tehnologie pe c�t de original�, pe at�t de dificil�, reclam�nd un �nalt nivel de pricepere me�te�ug�reasc�. (Am reprodus fotografiile acestora, cu acordul autorului c�r�ii, pe site-ul www.dacia.org , unde le pot consulta to�i utilizatorii de computer). Faptul c� originalele � de aur?! � au disp�rut, probabil topite, este regretabil; dar exist� copiile elocvente ale acestor �nscrisuri �n care, re�ine�i!: numele lui Burebista este pomenit vizibil de 37 de ori, al dacilor de 22 ori, al lui Decebal de 21 de ori, al Sarmisegetusei de 31 de ori, al lui Zalmoxis de 8 ori. A� dori s� men�ionez �i lucrarea lui Iordache Moldoveanu �Dacii vorbesc� (anul 2000, editura Semne) unde, la paginile 136-137, sunt redate dou� din aceste t�bli�e �mpreun� cu o descifrare a lor. Nu vi se pare acesta un argument zdrobitor pentru care t�bli�ele, redactate �n trei alfabete diferite, ar fi trebuit s� devin� un obiectiv de cercetare primordial, nu numai pentru diferi�i cutez�tori individuali, ci pentru un puternic colectiv pluridisciplinar, organizat �i finan�at de �ns�i Academia Rom�n�?! Ei bine, dup� ce doi �academici� � asupra c�rora planeaz� b�nuiala c� au fost p�rta�i la condamnabila t�inuire �n beciuri a acestei comori! � au declarat b�lb�it, �ntr-o emisiune tv, c� ei le consider� (f�r� niciun temei!) falsuri, iat� c� au trecut trei ani de la publicarea fotografiilor referen�iale de c�tre Dan Romalo f�r� ca forumul �tiin�ific, finan�at din bugetul na�ional, s� fi imaginat o echip� de cercetare colectiv� �i exhaustiv�; iar Muzeul Na�ional de Istorie a Rom�niei �i cheltuie�te fondurile �n transportul, cazarea �i hr�nirea unor �invita�i din� Europa� costuma�i �n armuri legionare romane �i chema�i s� m�r��luiasc� �n inima capitalei rom�nilor pentru a le �reaminti� c� � �n lips� de documente elocvente! � ei nu sunt nimic altceva dec�t, cel mult, copii din flori ai centurionilor ab�tu�i c�ndva pe aceste meleaguri!� Referitor la conec�ia Daciei cu textele vedice, cu posibila conec�ie �ntre lumea tracilor �i Asia, precum �i cu �Auraicept ma N-Eces� � opera �n limba gaelic� a �nv��atului irlandez Longarad, din secolul al VII-lea, �i redactat� �ntr-o variant� a alfabetului Ogham � pentru a nu lungi excesiv acest interviu, v� propun s� le socotim subiecte ale unor discu�ii ulterioare. Cu at�t mai mult cu c�t zilnic apar noi descoperiri, dovezi materiale sau ipoteze plauzibile, justificate �tiin�ific. C�nd, pe baza unui fond de informa�ii disponibile atunci, am scris � �n urm� cu un deceniu �i jum�tate � cartea �Noi nu suntem urma�ii Romei!�, am totalizat, argument�nd, o concluzie ini�iat� de Nicolae Densusianu, de Nicolae Miulescu, par�ial de Hasdeu, ba chiar intuit� corect de Petru Maior �i de o serie de al�i cercet�tori. �n acest deceniu �i jum�tate care s-a scurs de atunci, principiul enun�at �n �nsu�i titlul volumului nu s-a modificat, dar o serie de date de referin�� s-au completat, s-au nuan�at ori s-au impus preponderent. Ne afl�m �n fa�a unui c�mp �tiin�ific abia des�elenit care, cum spuneam, devine teritoriul unor complexe colective de cercetare inter- �i pluridisciplinare, nu numai al unor intui�ii individuale. Pas cu pas, r�spunsurile apar etalate pe internet �i sunt identificabile prin por�ile Google, Vikipedia sau cele peste 1000 de site-uri cu profil de istorie. �ntre acestea, se afl� �i site-ul societ��ii �Dacia Revival International�: www.dacia.org deschis at�t pentru informare, c�t �i pentru comentariile celor care �l frecventeaz�. Nu posed �r�spunsuri� suplimentare iar preocup�rile mele de baz� (de doctor, de director de policlinic�, de pre�edinte al Societ��ii Medicilor Rom�ni de la New York �i, nu �n ultimul r�nd, de pre�edinte activ al �Daciei Revival�) nu �mi �ng�duie, ca timp material, s� port �ndelungi discu�ii individuale, chiar dac� apreciez �n mod deosebit interesul pentru istorie al unor semeni ai mei. Le recomand frecventarea site-ului �i abonarea la revista noastr� �DACIA MAGAZIN�. �i, pentru c� suntem la �nceput de nou an, �l doresc tuturor plin de bucurie �i, mai ales, aduc�tor de adev�r. S� nu uit�m, apoi, c� �n anul 2007 va fi �i Cel de-al VIII-lea Congres Interna�ional de Dacologie, dedicat � apelativ de ast� dat� � anticei regine a massage�ilor nord-pontici, Tomyris; ca de obicei, congresul va fi prilejul anual de etalare a celor mai noi ipoteze �i dovezi dedicate efortului de descifrare a mult prea multelor �taine� ale trecutului nostru!� Sper�m ca cele dou� importante organisme care �i-au exprimat interesul de a sprijini acest congres � Departamentul Rom�nilor de Pretutindeni din Ministerul Afacerilor Externe ale Rom�niei �i Academia Oamenilor de Stiin�� din Rom�nia � s� �i materializeze �n fapt aceast� inten�ie. Dr. NAPOLEON SAVESCU |
|
|
|
|
Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 31 Ianuarie 2010, ora 00:34
** Aceasta migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o singura exceptie, a unei Eve venita din Europa, de undeva din nordul spatiului Carpato-Dunarean.**
mytcor...tocmai am vazut pentru pentru a mia ora ultima parte din *stapanul inelelor* iar eu dupa ce vad filmul asta sunt foarte bine dispusa....categoric asta e filmul meu preferat...imi place la nebunie  deci...in seara asta ...nicio sansa sa ma cert cu tine  dar lasa ca discutam noi maine mai larg....  ps: iti recomand calduros LOTR....daca nu l-ai vazut pana acum vezi-l neaparat....
Raporteaza abuz de limbaj |
|
mihaivilcu2004 153 mesaje Membru din: 30/11/-0001 Oras: Ploiesti |
Postat pe: 1 Februarie 2010, ora 10:34
Oare de ce folosim expresia "get-beget" ? S-a perpetuat din tat-n fiu. De unde vine ea?
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 1 Februarie 2010, ora 13:31
De la: ioanna_dark, la data 2010-01-31 00:34:11** Aceasta migrare s-a produs din Asia acum 35.000 de ani, cu o singura exceptie, a unei Eve venita din Europa, de undeva din nordul spatiului Carpato-Dunarean.** ...."Aceast� corelare este operat� at�t de cercet�tori voluntari, c�t �i de consacra�i profesional: arheologi, istorici, sociologi, arhitec�i, lingvi�ti, bibliologi, ingineri constructori sau metalurgi�ti, astronomi �i matematicieni, topografi �i geologi, profesioni�ti �n geodezie, chimie, analiz� spectral� �i magnetometric�, doctori �i biologi. Dup� cum se poate observa, un foarte variat buchet de profesii colaboreaz� productiv la reexaminarea fondului de informa�ie absolut necesar valid�rii sau infirm�rii unor concluzii vechi, de cele mai multe ori net dep�ite de actuala informa�ie stiin�ific�. Caracterul �pluridisciplinar� al cercet�rii contemporane justific� prezen�a �n acest buchet al unor lucr�tori cu profesii diferite, dar care contribuie revelator la stabilirea adev�rului istoric. Numero�i speciali�ti ai societ��ii noastre au fost nu numai marginaliza�i, dar chiar ignora�i ostentativ de �istoricii tradi�ionali�ti� ai ultimelor dou� secole din mileniul trecut care socoteau c� domeniul cunoa�terii trecutului este o mo�ie personal� care le apar�ine exclusiv �i c� �biletul de intrare� �n acest univers l-ar constitui doar diploma de absolvent al Facult��ii de Istorie."...... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1276 mesaje Membru din: 7/07/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 1 Februarie 2010, ora 13:45
De la: mytcor, la data 2010-01-31 00:29:12�Istoria Rom�niei, mai ales istoria ei veche, a fost mutilat� �i r�st�lm�cit� Eeee�mytcor..cand am incercat pe topicul cu religia mileniului 3 sa spun ca Cinamar cam tot asta vrea sa spuna in cartile lui,cineva a inceput sa faca bascalie�pe forumul asta daca iti expui propriile idei si puncte de vedere ,fie ele bune sau proaste,esti luat la misto�daca vii cu copy/paste,acelasi lucru�stau si ma intreb :CARE ESTE MIZA??? Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 9751 mesaje Membru din: 30/11/-0001 |
Postat pe: 1 Februarie 2010, ora 13:56
De la: serena, la data 2010-02-01 13:45:13De la: mytcor, la data 2010-01-31 00:29:12�Istoria Rom�niei, mai ales istoria ei veche, a fost mutilat� �i r�st�lm�cit� ...cred c-ar fi cazul s� spui �i cine . Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1276 mesaje Membru din: 7/07/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 01:17
De la: mytcor, la data 2010-02-01 13:56:58De la: serena, la data 2010-02-01 13:45:13De la: mytcor, la data 2010-01-31 00:29:12�Istoria Rom�niei, mai ales istoria ei veche, a fost mutilat� �i r�st�lm�cit� Nu la tine m-am referit..si nu vreau sa arunc cu piatra�pentru ca si eu,incercand sa ma adaptez,,am cazut in capcana intepaturilor de orice fel, mai mult sau mai putin �inteligente�� Dar parca-i prea multa inversunare pe aici�la un moment dat ti se face lehamite� Radem unii de altii incercand sa parem spirituali si neaparat cat mai inteligenti�in fond ,care e miza ??? ca mie imi scapa� Ioana, nu trebuia sa-ti stergi comentariul !!! Mi-a placut ..in special fraza aia cu �creierele plapande� asezonate cu trandafiri� Eu stiu ca tu ai un suflet curat�si sunt sigura ca esti o studenta eminenta.  Eu nu prea am excelat la istorie si de aceea ma bucur ca pot invata orice de altii mai documentati intr-un anumit domeniu. Istoria ,totusi ,nu-i o stiinta exacta.Se bazeaza pe descoperiri arheologige,izvoare scrise si alte surse de orice fel�Ea trebuie sa se bazeze ,in fond,pe adevar�dar cine ne poate oferi garantii ca acest adevar nu a fost distorsionat de unii sau de altii??? Mie nu-mi place ca ,in general,istoria este scrisa de invingatori�Dar si mai tare ma enerveaza ca noi ,romanii,ne laudam cu faptul ca am fost mai mereu invinsi� Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1572 mesaje Membru din: 20/09/2009 Oras: BUCURESTI |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 01:22
De la: serena, la data 2010-02-02 01:17:42De la: mytcor, la data 2010-02-01 13:56:58De la: serena, la data 2010-02-01 13:45:13De la: mytcor, la data 2010-01-31 00:29:12�Istoria Rom�niei, mai ales istoria ei veche, a fost mutilat� �i r�st�lm�cit� serena...nu mi l-am sters eu...  nici nu as avea cum si nici nu ar fi logic sa-l sterg (de ce l-as mai fi scris daca nu voiam sa-l postez?) comentariul mi-a fost sters si nu e prima data cand mi se intampla asta.... a raportat cineva *abuz de limbaj*  ps: vezi ca am dat mai sus cuiva un link cu un articol despre cum este posibila cunosterea istorica (pentru ca si istoria este o stiinta....).... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1276 mesaje Membru din: 7/07/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 01:36
Am crezut ca ti-a parut rau de ce srisesesi acolo si l-ai sters...Hmmm..curios...nu mi s-a parut a fi chiar un abuz de limbaj ...
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1276 mesaje Membru din: 7/07/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 02:27
Peter Moon
Long Island, New York November 23, 2008 [Although it is not in my power to prove any of these claims, it is important to realize that the Masons have paid attention to Romania because they have known for a long time that it is a potential powder keg for them. There are prophecies in scrolls from the Vatican as well as the Vienna Museum with regard to Romania and the role it will play in the near future. The priest who influenced Cezar and Gen-eral Obadea also made a similar prophecy which has begun to be realized. How far this will all go is anyone�s guess, but it is my karmic destiny and assignment to report on this and ferret out what truth I can. Most recently, I have had some interesting dreams about David Anderson wherein he has gave me huge rings with all sorts of different keys. That is a good sign. I expect to hear from him soon with regard to my return to Romania. Peter Moon is best known for his work centered around The Montauk Project with Preston Nichols and Peter has authored a number of books The Montauk Book of the Dead, Synchronicity and the Seventh Seal, The Black Sun, The Spandau Mystery and his most recent book The Montauk Book of the Living, To find out more about his work or to contact Peter Moon please visit www.skybooksusa.com] |
|
Fosta membra 9am.ro 1276 mesaje Membru din: 7/07/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 02:34
www.sovereignmindmagazine.com/Transylvanian%20Sunrise%20Emerges.pdf
www.amazon.com/Transylvanian-Sunrise-Radu-Cinamar/dp/images/0967... www.blogtalkradio.com/otherworldradio/2009/10/18/peter-moon--int... www.blogtalkradio.com/otherworldradio/2009/12/03/peter-moon--int... www.flipkart.com/transylvanian-sunrise-radu-cinamar-peter/096781... Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1171 mesaje Membru din: 23/08/2009 |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 20:50
De la: serena, la data 2010-02-02 01:36:44Am crezut ca stiu ca nu stiu nimic ,dar acum sunt convinsa ! Imi dau seama ca gresesc ,dumnezeu intr-advar nu exista ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1171 mesaje Membru din: 23/08/2009 |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 20:51
De la: Horus, la data 2010-02-02 20:50:24De la: serena, la data 2010-02-02 01:36:44Am crezut ca stiu ca nu stiu nimic ,dar acum sunt convinsa ! Imi dau seama ca gresesc ,dumnezeu intr-advar nu exista ! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1671 mesaje Membru din: 26/09/2009 |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 21:53
Savescu asta nu a citit Cartea Facerii ( Genezei)
Facerea 5,4. Zilele pe care le-a tr�it Adam dup� na�terea lui Set au fost �apte sute de ani �i i s-au n�scut fii �i FIICE. Raporteaza abuz de limbaj
Ioan 8 ,32. �i ve�i cunoa�te adev�rul, iar adev�rul v� va face liberi.
|
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 21:59
De la: tutenes, la data 2010-02-02 21:53:17Savescu asta nu a citit Cartea Facerii ( Genezei)  Si aia si alea cu cine s-au imperecheat ? S-ar intelege din biblie ca au facut-o cu adam si eva si intre ei ! Pe atunci cred ca nu era infractiune -in prezent ar fi dat de  
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 2 Februarie 2010, ora 21:59
De la: tutenes, la data 2010-02-02 21:53:17Savescu asta nu a citit Cartea Facerii ( Genezei) Foarte grav ! D-aia sunt unii dusi cu ...capu ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1276 mesaje Membru din: 7/07/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 3 Februarie 2010, ora 00:13
Esti o vaca ,Horus !!!
|
|
Fosta membra 9am.ro 1276 mesaje Membru din: 7/07/2009 Oras: ALTA LOCALITATE |
Postat pe: 3 Februarie 2010, ora 00:24
De la: karpov, la data 2010-01-27 23:04:04Vezi ca eu sunt cel mai mare bou !!! |
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 3 Februarie 2010, ora 01:43
De la: serena, la data 2010-02-03 00:24:26De la: karpov, la data 2010-01-27 23:04:04Vezi ca eu sunt cel mai mare bou !!! Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 5243 mesaje Membru din: 11/08/2009 |
Postat pe: 3 Februarie 2010, ora 01:44
De la: serena, la data 2010-02-03 00:13:57Esti o vaca ,Horus !!! "" Multumesc la fel "" Am raspuns eu in locul lui horus -ca sa te menajez ! Horus te-ar fi facut bucatele sau te transa ! 
Raporteaza abuz de limbaj |
|
marco 627 mesaje Membru din: 16/01/2010 |
Postat pe: 3 Februarie 2010, ora 01:55
De la: serena, la data 2010-02-03 00:13:57Esti o vaca ,Horus !!! ... pardon ... se spune ... CURUS ... si ''transeaza'' problemele cu dorsalul de te apuca pandaliile ...
Raporteaza abuz de limbaj |
|
Fosta membra 9am.ro 1171 mesaje Membru din: 23/08/2009 |
Postat pe: 3 Februarie 2010, ora 02:03
De la: marco, la data 2010-02-03 01:55:06De la: serena, la data 2010-02-03 00:13:57Esti o vaca ,Horus !!! Zise poponautul de serviciu ...  Homo , baaai ...pt cei ca tine ..ai observat bine .....te tratez cu partea dorsala ...ca vad ca doar asta .observi....
Raporteaza abuz de limbaj |
|
marco 627 mesaje Membru din: 16/01/2010 |
Postat pe: 3 Februarie 2010, ora 02:06
De la: Horus, la data 2010-02-03 02:03:58De la: marco, la data 2010-02-03 01:55:06De la: serena, la data 2010-02-03 00:13:57Esti o vaca ,Horus !!! ... trateaza-ma ... trateaza-ma ... ca nu ma supar ... ... da sa stii ca eu iti dau un ... multumesc ... nimic mai mult ... Raporteaza abuz de limbaj |
|
|
|
