HaideĂľi sĂŁ ne descoperim istoria pierdutĂŁ

De la: ioanna_dark, la data 2010-02-26 22:49:54 băi!!!!!!!!!!!!!!...ce-i aici???....cenaclul FLACĂRA...VIOLET?

poftiti niște imagini în aceeași nuanță....

Ioana preia conducerea, ca noi estem magari. Spune-ti raspicat parerea

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Încă mai avem susţinători ai crimei organizate de Stat pe aici ?
Chiar nu vă este ruşine ?

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

la ce si la cine te referi? Dorinel.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Toate statele au organizare militara. Iar aceasta organizare are ca scop apararea tari, calamitati. Si ptr probleme la interior. Scopul nobil si efectele se cunosc. La asta te referi?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

sa se reintroduca armata obligatorie

De la: Dorinel, la data 2010-03-01 01:34:37Încă mai avem susţinători ai crimei organizate de Stat pe aici ?
Chiar nu vă este ruşine ?

ce crima?

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

DA,dar doar pentru cine vrea.

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

De la: nastasemihail, la data 2010-02-27 16:57:34

De la: ioanna_dark, la data 2010-02-26 22:49:54 băi!!!!!!!!!!!!!!...ce-i aici???....cenaclul FLACĂRA...VIOLET?

poftiti niște imagini în aceeași nuanță....

Ioana preia conducerea, ca noi estem magari. Spune-ti raspicat parerea

la cenaclu' era frumos

De la: rodik_mi, la data 2010-03-01 13:55:05

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

ne instruit in ale democratieii pe care o traiesc si nu o inteleg ....dece,cum, de unde si pana unde .....rolul ei adevarat in istoria poporului ROMAN,caci suveranitatea si integritatea tari noastre este calcata in picioare o data cu integrarea tarii in U.E.Nu inteleg ce istorie mai putem avea daca independenta statuli si implicit a poporuli roman......... :smlnsad0116: a devenit dependenta de mai mariiU.E.,la mila si la bunul lor plac.Intradevar unii spun ca doctrina comunismului o cred o utopie.... eu tind sa cred ca democratia este si se bazeaza pe lege junglei.... cineva spunea:,,pentru a reusi in democrastie aplica o lege simpla:,,DEZBINA SI CONDU'', ,,UMILESTE SI SUBJUGA''.

De la: 9am045616, la data 2010-03-05 10:33:47

De la: rodik_mi, la data 2010-03-01 13:55:05

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

ne instruit in ale democratieii pe care o traiesc si nu o inteleg ....dece,cum, de unde si pana unde .....rolul ei adevarat in istoria poporului ROMAN,caci suveranitatea si integritatea tari noastre este calcata in picioare o data cu integrarea tarii in U.E.Nu inteleg ce istorie mai putem avea daca independenta statuli si implicit a poporuli roman......... :smlnsad0116: a devenit dependenta de mai mariiU.E.,la mila si la bunul lor plac.Intradevar unii spun ca doctrina comunismului o cred o utopie.... eu tind sa cred ca democratia este si se bazeaza pe lege junglei.... cineva spunea:,,pentru a reusi in democrastie aplica o lege simpla:,,DEZBINA SI CONDU'', ,,UMILESTE SI SUBJUGA''.

De la: 9am045616, la data 2010-03-05 10:33:47

De la: rodik_mi, la data 2010-03-01 13:55:05

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

ne instruit in ale democratieii pe care o traiesc si nu o inteleg ....dece,cum, de unde si pana unde .....rolul ei adevarat in istoria poporului ROMAN,caci suveranitatea si integritatea tari noastre este calcata in picioare o data cu integrarea tarii in U.E.Nu inteleg ce istorie mai putem avea daca independenta statuli si implicit a poporuli roman......... :smlnsad0116: a devenit dependenta de mai mariiU.E.,la mila si la bunul lor plac.Intradevar unii spun ca doctrina comunismului o cred o utopie.... eu tind sa cred ca democratia este si se bazeaza pe lege junglei.... cineva spunea:,,pentru a reusi in democrastie aplica o lege simpla:,,DEZBINA SI CONDU'', ,,UMILESTE SI SUBJUGA''.

De la: 9am045616, la data 2010-03-23 11:58:04

De la: 9am045616, la data 2010-03-05 10:33:47

De la: rodik_mi, la data 2010-03-01 13:55:05

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

ne instruit in ale democratieii pe care o traiesc si nu o inteleg ....dece,cum, de unde si pana unde .....rolul ei adevarat in istoria poporului ROMAN,caci suveranitatea si integritatea tari noastre este calcata in picioare o data cu integrarea tarii in U.E.Nu inteleg ce istorie mai putem avea daca independenta statuli si implicit a poporuli roman......... :smlnsad0116: a devenit dependenta de mai mariiU.E.,la mila si la bunul lor plac.Intradevar unii spun ca doctrina comunismului o cred o utopie.... eu tind sa cred ca democratia este si se bazeaza pe lege junglei.... cineva spunea:,,pentru a reusi in democrastie aplica o lege simpla:,,DEZBINA SI CONDU'', ,,UMILESTE SI SUBJUGA''.

Daca am fi Elvetia, am putea discuta... dar suntem romani, mereu inclusi in cam toate imperile ce s-au rulat prin Europa... e nevoie de noi. Acel cineva este Machiaveli, parintele politicii moderne. "divide et impera"

Omerta Vision

NU mai avem moralitate, educatie, nu mai ne raportam la valorile noastre nationale. Suntem la pamant .. onatie pe cale de disparitie... NU MAI AVEM IDENTITATE NATIONALA...Ne meritam soarta.. Un idiot spunea undeva ca el este" tigan nu taran de la tara"... Sa nu mai dam vina pe altii pentru nenorocirile noastre...Cand ne-om trezi la realitate sa vedem ca numai prin noi insine ne vom ridica

am vazut pe youtube cum bulgarii se identifica acum cu tracii. Uitandu-ma pe strada in jutrul meu inclin sa cred ca bulgarii sunt mai "traco-geti" ca noi.Spre marea mea durere inclin sa dau dreptate cedlor care spun ca NOI NU suntem urmasii dacilor !!!!! Prin comportament suntem o amastecatura de natii dar nu si daci

Vezi ce "traci". sint bulgarii, autoritati mina in mina cu hotii de masini si invinovatesc pe pagubiti.
Incetati sa mai inventati calitati si vini imaginare natiei noastre. Sau ma rog celor ce se considera acestei natii.

tracii, dacii erau oamenii f cinstiti si curajosi. Nu precum vecinii de mai jos. Sau cei care dau tonul. Ca nu e natia de vina ptr niste indivizi care le pun dop.
Un om care lupta isi pune viata in pericol ptr o idee, libertate, nu are calitatile pe care tot inceraca unii sa ni le atribuie. Albanezii si acum sint cei mai traci. Si sint un popor caruia ii place cariera militara. Si acum. Dar nu ptr atrocitatile razboaielor. Le place sa lupte. Vezi skanderberg.
Mai deschideti-va si voi ochii ca lumea e satula de minciunile spuse si inversarile de valori.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-05-03 12:31:57Vezi ce "traci". sint bulgarii, autoritati mina in mina cu hotii de masini si invinovatesc pe pagubiti.
Incetati sa mai inventati calitati si vini imaginare natiei noastre. Sau ma rog celor ce se considera acestei natii.

tracii, dacii erau oamenii f cinstiti si curajosi. Nu precum vecinii de mai jos. Sau cei care dau tonul. Ca nu e natia de vina ptr niste indivizi care le pun dop.
Un om care lupta isi pune viata in pericol ptr o idee, libertate, nu are calitatile pe care tot inceraca unii sa ni le atribuie. Albanezii si acum sint cei mai traci. Si sint un popor caruia ii place cariera militara. Si acum. Dar nu ptr atrocitatile razboaielor. Le place sa lupte. Vezi skanderberg.
Mai deschideti-va si voi ochii ca lumea e satula de minciunile spuse si inversarile de valori.

a fost cineva curios sa vada cam cati din jurul lui mai este mandru ca-i roman? a fost cineva curios sa vada cam cati din jurul lui mai stiu cine ii sunt stramosii? a fost cineva curios sa vada cam cati din jurul lui mai tresalta la vedera tricolorului sau sta si asculta imnul?a fost cineva curios sa vada cam cati din jurul lui mai intereseaza sa pastreze si sa perpetueze valorile nationale?

devine realitate .
duminică, 24 februarie 2008
EI, TRACII, ERAU DACI!
Civilizatii dacice : Pelasgii, pãrinþii geto-dacilor

În perioada 2.700-1.700 î. H., în spaþiul carpato-danubian are loc etnogeneza popoarelor vest-europene, care ºi-au tras rãdãcinile din populaþia autohtonã. Aceastã populaþie autohtonã a rãmas cunoscutã în miturile scriitorilor antici sub numele de pelasgi, având ca cei mai veritabili urmaºi în Occident pe bascii de astãzi, în Spania, unde a fost creatã cetatea pelasgã Uxama. Miturile elene îi considerau pe aceºti pelasgi ca fiind „dioi” (divini) ºi „primii locuitori ai pãmântului”.

Herodot, în vestita sa lucrare Istorii, spune cã pelasgii au fost primii locuitori ai Greciei ºi Italiei, aparþinând rasei europene. Erau veniþi din nordul Dunãrii. Felix Colson afirmã cã: „toþi dacii erau pelasgi”. În plus, numele Ion, care era pãrintele eponim al pelasgilor se regãseºte numai la daco-români ºi la basci.
Crearea Imperiului Pelasg a avut loc dupã glaciaþiunea Wurm, N. Densuºeanu afirmând cã pe la anul 6.000 î. H. Acest mare imperiu avea centrul administrativ, politic, religios în regiunea Munþilor Carpaþi, probabil cu precãdere în Ardeal ºi avea o vastã întindere: Europa, Nordul Africii ºi o parte din Asia.
Pelasgii sunt descriºi în lucrãrile a numeroºi autori antici, dintre care amintim pe Homer, Herodot, Hesiod, Pausanias, Diodor din Sicilia, Eschil, Apollodor. Pentru toþi aceºti autori pelasgii erau un popor ales, descendenþi din vechii atlanþi, care aveau preocupãri ºi purtãri înalte, regii lor fiind consideraþi zei.
Pelasgii au migrat din aceste zone foarte bogate ºi propice dezvoltãrii ºi sporului demografic, populând Europa, ajungând în Nordul Africii, în Asia Micã ºi chiar în India, prin Rama.
Vasile Lovinescu redã o mãrturie de o valoare excepþionalã în aceastã direcþie: un domn educat din perioada interbelicã, dorind sã convingã un þãran bãtrân cã svastica este un semn strãin, importat din afarã (se ºtie cã nemþii l-au preluat în propoganda lor de la hinduºi), a primit replica urmãtoare: Ba nu, e de aici, îl avem de pe vremea uriaºilor. În textele grecilor antici se vorbeºte despre titani sau uriaºi care trãiau în Þara Zeilor (identificatã cu þinutul carpato-dunãran) ºi, mai mult, cercetãtorii au descoperit în zilele noastre schelete de oameni care mãsurau între 2 ºi 4 metri. Acest mister nu a fost elucidat pâna acum ºi bineînþeles cã nu a fost dat publicitãþii.
Nu intrãm acum în amãnunte pentru a dovedi contrariul a ceea ce afirmã istoricii oficiali (care ne „învaþã” cã suntem în primul rând urmaºii romanilor, ca ne datorãm lor limba ºi civilizaþia actualã) pentru cã ne-am extinde prea mult, dar existã în aceastã direcþie dovezi, ºi chiar numeroase.
Pelasgii aveau o limbã comunã, unicã, o limbã prelatinã, aºa-zisa protolatina. Grecii afirmau, la venirea lor în europa, cã pelasgii vorbeau o limbã barbarã, diferitã de a lor. Quintilian aminteºte cã, dacã se adaugã la cuvintele latine, ori, se lãsau pe dinafarã unele litere sau silabe, se obþinea vorbirea barbarã. Dupã unii autori, limba barbarã avea carcterul unei limbi latine vulgare sau rustice. Romanii înºiºi erau etichetaþi de cãtre greci ca vorbitori de limbã barbarã. Poetul Ovidiu ºi-a compus ultimele versuri apelând la latina barbarã a geþilor, atît de apropiatã de latina literarã ºi a afirmat cã el însuºi a devenit un poet get. Pe Columna lui Traian, dialogul dintre solii daci ºi împãrat se face fãrã translatori, în deplinã înþelegere. ªi nu putem crede cã „dacii cei mândri ºi nemuritori” s-au servit de latina împãratului.
Dar, cel mai important argument este acela cã romanii nu au reuºit sã-i romanizeze pe daci în 165 de ani, la fel cum nu au reuºit sã-i romanizeze nici pe greci în 600 de ani, pe egipteni în 400, pe evrei în 300, pe maltezi în 1000 de ani ºi cum nu au reuºit sã creeze o limbã unitarã nici chiar în Italia, unde se vorbesc 1500 de dialecte. Toate limbile cu caracter latin rezultã din originea lor veche pelasgã ºi nu din romanizare.
Nicolae Densuºianu remarcã faptul cã majoritatea popoarelor civilizate din vechea Europã au împrumutat în religa lor panteonul pelasgic, pe care l-au gãsit la vechii locuitori. Cea mai arhaicã religie, dar poate ºi cea mai înaltã ºi profundã de pânã acum, o reprezintã adorarea Cerului ºi a Pãmântului. Grecii personificau Cerul prin Uranus, iar Pãmântul prin Geea sau Gaia. Cerului i s-au dedicat cele mai mari înãlþimi muntoase ºi pe teritoriul Daciei ne stau mãrturie monumentele megalitice din Carpaþii Meridionali.
Originea acestei cosmogonii era consideratã în epoca clasicã a Greciei ca fiind barbarã. Herodot ne spune cã grecii au primit numele divinitãþilor, pe care egiptenii spun cã nu le cunosc, de la pelasgi. La romani, Cerul ne apare sub denumirea de Kerus sau Cerus Manus (Magnus), expresie identicã cu Megas Uranus întâlnit la Hesiod, în lucrarea sa Theogonia.
Dar cine este Uranus? Textele vechi ni-l prezintã ca pe primul monarh al marelui Imperiu Pelasg, cel dintâi om care a guvernat lumea. Acesta nu era un om obiºnuit, ci unul cu deosebite calitãþi ºi înzestrãri divine, merite pentru care oamenii l-au divinizat. Uranus i-a învãþat pe oameni sã construiascã colibe din lut. Dupã Hesiod, Uranus era fiul Geei sau, dupã alte tradiþii al Istrului. Denumirea sa înseamnã Munteanul, cel de la munte. Acest munte nu era altul decât lanþul Carpatic.
Dupã încetarea din viaþã a lui Uranus, domnia marelui Imperiu Pelasg va trece la fiul sãu, Saturn. Acesta este de asemenea unul dintre cei mai mari regi ai ginþii pelasge. Astfel în cadrul ritualurilor, care erau aceleaºi, numele lui Uranus a fost înlocuit cu Saturn. Sub domnia lui Saturn, omenirea face un progres enorm pe calea civilizaþiei. Saturn este acela, dupã cum spun tradiþiile vechi, care i-a determinat pe oameni sã pãrãseascã viaþa sãlbaticã, îi adunã în societate, le dã legi ºi i-a învãþat agricultura. El este începãtorul ºi propagatorul fericirii omeneºti. Sub imperiul lumesc al lui Saturn este identificat paradisul terestru al Bibliei, acele secole pline de abundenþã, când pe pãmânt dominau justiþia ºi buna-credinþã.
Cultul lui Saturn era rãspândit în special în nordul Istrului ºi în nordul Italiei. Saturn era la geþi acelaºi cu Zamolxis. Dupã cum ne spune Diodor din Sicilia, în antichitate, întreaga regiune nord-vesticã era consideratã ca imperiul religiei lui Saturn.
Nicolae Densuºeanu considerã Sfinxul ca o reprezentare a lui Saturn, o legãturã a omului cu Cerul. El afirmã cã munþii Carpaþi era muntele cel sfânt al pelasgilor, muntele Olimp din mitologia greacã, sau Atlas. Denumirile din Bucegi: Caraiman ºi Omul nu sunt altceva decât Cerus Manus al romanilor ºi Saturn, numit ºi Omul. De altfel, pentru antici, þinutul zeilor era zona hiperboreeanã, la nord de Istru.
Dupã cum amintea Vasile Lovinescu, nenumãrate surse antice i-au desemnat pe geto-daci ca fiind un popor hiperborean.
Eruditul poet grec Pindar (c.518-c.438) afirmase cã Apollo, dupã zidirea Troiei, s-a reîntors în patria sa de pe Istru (Dunãre), la hiperboreeni: "x nthon epeigen...es Istron elaLnon" (Olymp VIII, 47).
În secolul al treilea, înainte de era creºtinã, Apollonius din Rhodos arãtase în Argonautica cã hiperboreenii sunt pelasgi locuind în nordul Traciei.
Vergilius Maro (70-19), vestitul autor al Eneidei scria despre Orfeu: "Singuratec, cutreiera gheþurile hiperboreene ºi Tanais (Donul) acoperit de gheþuri, ºi câmpiile niciodatã fãrã zãpadã, în jurul munþilor Riphei (Carpaþi).
Strabon (c.63/58 î.e.c.- 21/25 e.c.) consemna: "Primii care au descris diferitele pãrþi ale lumii spun cã hiperboreenii locuiau deasupra Pontului Euxin (Marea Neagrã) ºi a Istrului" (Geografia XI,6.2).
Intr-o frumoasã epigramã, Martial (40-104) îi scria lui Marcellin: "soldat Marcellin, tu pleci acum ca sã iei pe umerii tãi cerul hiperborean ºi astrele Polului getic": "Miles, hyperboreos modo, Marcelline, triones/ Et getici tuleris sidera pigra poli" (Epigrame IX, 45). În epistole, el numeºte triumful lui Domiþian asupra dacilor: "hyperboreus triumphus" (Epistulae VIII, 78), comentând: "De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori ºi-a scãldat calul în zãpada geþilor; mereu modest, el a refuzat triumful pe care-l merita ºi n-a adus cu sine decât renumele de a fi învins lumea hiperboreenilor" (Epistulae VIII, 50).
Clement din Alexandria (mort în jurul anului 215) îi atribuia lui Zalmoxis epitetul de hiperborean (Stromateis IV, 213).
Macrobiu (activ c.400) amintea de "regiunile udate de Don ºi Dunãre...pe care antichitatea le numea hiperboreene": Antichitatea avea cuvinte de apreciere la adresa geto-dacilor. Scriind despre geþi, Herodot, supranumit "pãrintele Istoriei", arãta: "ei sunt cei mai viteji ºi cei mai drepþi dintre traci" (Istorii IV, 93).
Revenind, Zeus era de asemenea la loc de frunte printre regii-zei ai pelasgilor, fiind fiul lui Saturn.
Dupã Saturn, odatã cu domnia lui Typhon, marele imperiu începe sã decadã ºi sã se destrame.
Hermes se spune cã a domnit în acea perioadã de început al declinului, având ca centru cultural, politic ºi spiritual tot regiunea din nordul Istrului. În Dacia Hermes a rãmas ca Armis sau Sarmis, la sciþi Armes, la egipteni Thot ºi la fenicieni Taaut. Chiar Sarmisegetuza dupã unele opinii este reºedinþa lui Hermes. Dupã Herodot, regii din Thracia îl venerau pe Hermes ca fiind strãmoºul ºi începãtorul dinastiei lor. În tradiþiile istorice ale antichitãþii, Hermes era considerat ca întemeietorul tuturor ºtiinþelor divine ºi umane. Era privit ca izvorul cugetãrii.
Dupã domnia lui Hermes, succesiunea la tronul imperiului pelasg trece la Marte, pe care grecii îl numeau Ares. În cele mai vechi texte egiptene, Marte ne apare ca fiind domnitor peste egipt, imediat dupã Typhon ºi Horus. El a domnit, conform lui Herodot ºi peste Scyþia. El era considerat ca un rege vechi naþional al geþilor ºi dacilor. Reºedinþa lui se aflã în munþii geþilor ºi este, conform lui Virgilius, protectorul câmpiilor getice. Iordanes scrie cã geþii era aºa renumiþi încât se spune cã Marte, zeul rãzboiului se nãscuse la ei. La Homer, Marte este numit „ducele oamenilor celor drepþi”, iar oamenii cei mai drepþi ai antichitãþii au fost geþii, identificaþi cu hyperboreii. Despre Marte se spune cã i-a învãþat pe oameni sã fabrice arme din metal, cã a înfiinþat oºti armate ºi i-a învãþat tehnici de luptã.
Dupã Marte urmeazã la tron Hercule. La Herodot, Hercule apare ca fiind pãrintele lui Agathyrsus, care domnise peste þinuturile de lângã Mureº ºi a lui Scythes, întemeietorul dinastiei Scyþilor. Armele sale obiºnuite erau cele din vechea Dacie: arcul, paloºul ºi mãciuca (buzduganul).
Dupã Hercule, figureazã în listele egiptene Apollo ca domnitor al pelasgilor. Ca origine, Apollo era hyperboreu de la nord de Istru ºi Diana, sora sa, ne spune poetul Pindar cã petrecea în þara de la Istru. Templul cel renumit al lui Apollo Hyperboreul se aflã în insula cea sfântã de la gurile Dunãrii, Leuce, astãzi numitã Insula ªerpilor. Apollo era adorat cu deosebitã onoare în toate regiunile Pontului Euxin. Apollo, ca divinitate a soarelui este reprezentat adeseori pe monedele naþionale ale dacilor cu numele Aplus ºi Lucu. Existã în Dacia ºi oraºul Apullum, închinat lui.
Durata Imperiului pelasg condus de regii-zei este consideratã ca fiind de aproximativ 1500 de ani.
Iatã cum toate divinitãþile gãsite în mitologiile popoarelor antice îºi au originea în aceste meleaguri, tradiþia lor fiind continuatã de cãtre geto-daci, transmiþându-se pânã la noi în colinde ºi tradiþiile pãstrate în teritoriile româneºti. La geþi vom gãsi o spiritualitate nealteratã, remarcându-se ulterior doar anumite tendinþe care amintesc de epoca decadenþei care va urma. Una dintre acestea unii cercetãtori considerã cã era sacrificiul uman, introdus mai târziu în tradiþia geþilor.


Notã:
Acestea sunt materiale de la o conferinþã mai veche. Sunt preluãri din mai multe cãrþi, puse într-o formã proprie. Principalele lucrãri din care s-au preluat date sunt:
Nicolae Densuºeanu, "Dacia Preistoricã"; Vasile Lovinescu, "Dacia Hiperboreeanã"; Eugen Delcea ºi Paul Lazãr Tonciulescu, "Secretele Terrei - Istoria începe în Carpaþi, vol. I""

http://www.youtube.com/watch?v=6hriHT00jYw RADU_MAMII EROII NU MOR NICIODATA,NIMIC DIN CE E ROMANESC,NU PIERE RADU_MAMII------http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4-----RADU_MAMII-

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-03 11:50:15am vazut pe youtube cum bulgarii se identifica acum cu tracii. Uitandu-ma pe strada in jutrul meu inclin sa cred ca bulgarii sunt mai "traco-geti" ca noi.Spre marea mea durere inclin sa dau dreptate cedlor care spun ca NOI NU suntem urmasii dacilor !!!!! Prin comportament suntem o amastecatura de natii dar nu si daci

...păcătuitul n-ar fi ceva grav dacă nu s-ar repeta acelaş păcat, numai că; din păcat în păcat, (greşeală) se ajunge la victoria finală, a unora, de obicei a celor ce sunt strict interesaţi în a determina pe cineva să greşească.

...de unde sintagma : o insulă de latinitate într-o mare slavă...

...dacă bulgarii ar fi traci, ar mai avea sens această ultimă , greşeală?

De la: mytcor, la data 2010-05-19 12:27:57

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-03 11:50:15am vazut pe youtube cum bulgarii se identifica acum cu tracii. Uitandu-ma pe strada in jutrul meu inclin sa cred ca bulgarii sunt mai "traco-geti" ca noi.Spre marea mea durere inclin sa dau dreptate cedlor care spun ca NOI NU suntem urmasii dacilor !!!!! Prin comportament suntem o amastecatura de natii dar nu si daci

...păcătuitul n-ar fi ceva grav dacă nu s-ar repeta acelaş păcat, numai că; din păcat în păcat, (greşeală) se ajunge la victoria finală, a unora, de obicei a celor ce sunt strict interesaţi în a determina pe cineva să greşească.

...de unde sintagma : o insulă de latinitate într-o mare slavă...

...dacă bulgarii ar fi traci, ar mai avea sens această ultimă , greşeală?

Ce vroiam eu sa subliniez este ca bulgarii isi doresc sa fie urmasii tracilor pe acand noi romanii.... copiem pe tigani in comportament, gandire,muzica... nu ne mai cunoastem radacinile, nu ne mai dorim sa fim noi insine... Si atunci unde este vitejia si mandria dacilor? In noi ? Doar dand citate din diversi istorici care spun lucruri frumoase despre daci nu rezolvam nimic. Suntem precum cartoful: partea ce buna zace in pamant ...!!!! Atata timp cat tineretul viseaza numai bani, masini, manele si nu mai are IDENTITATE NATIONALA inclin sa cred ca noi nu suntem urmasii DACILOR!!!!
DOvediti-mi contrariul

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44

De la: mytcor, la data 2010-05-19 12:27:57

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-03 11:50:15am vazut pe youtube cum bulgarii se identifica acum cu tracii. Uitandu-ma pe strada in jutrul meu inclin sa cred ca bulgarii sunt mai "traco-geti" ca noi.Spre marea mea durere inclin sa dau dreptate cedlor care spun ca NOI NU suntem urmasii dacilor !!!!! Prin comportament suntem o amastecatura de natii dar nu si daci

...păcătuitul n-ar fi ceva grav dacă nu s-ar repeta acelaş păcat, numai că; din păcat în păcat, (greşeală) se ajunge la victoria finală, a unora, de obicei a celor ce sunt strict interesaţi în a determina pe cineva să greşească.

...de unde sintagma : o insulă de latinitate într-o mare slavă...

...dacă bulgarii ar fi traci, ar mai avea sens această ultimă , greşeală?

Ce vroiam eu sa subliniez este ca bulgarii isi doresc sa fie urmasii tracilor pe acand noi romanii.... copiem pe tigani in comportament, gandire,muzica... nu ne mai cunoastem radacinile, nu ne mai dorim sa fim noi insine... Si atunci unde este vitejia si mandria dacilor? In noi ? Doar dand citate din diversi istorici care spun lucruri frumoase despre daci nu rezolvam nimic. Suntem precum cartoful: partea ce buna zace in pamant ...!!!! Atata timp cat tineretul viseaza numai bani, masini, manele si nu mai are IDENTITATE NATIONALA inclin sa cred ca noi nu suntem urmasii DACILOR!!!!
DOvediti-mi contrariul

...poate c-am rămas prea puţini cei ce încă mai ne simţim c-am avea strămoşi pe Daci, şi-atunci ar trebui să solicităm aceleaşi drepturi pe care le solicită pretinşii minoritari de astăzi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o soluţie, cel puţin de reprezentare oficială , poate am câştica căteva drepturi :
-reprezentare parlamentară
-locuri de studii rezervate prin universităţi
-fonduri europene
-etc, etc....

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am rămas prea puţini cei ce încă mai ne simţim c-am avea strămoşi pe Daci, şi-atunci ar trebui să solicităm aceleaşi drepturi pe care le solicită pretinşii minoritari de astăzi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o soluţie, cel puţin de reprezentare oficială , poate am câştica căteva drepturi :
-reprezentare parlamentară
-locuri de studii rezervate prin universităţi
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am rămas prea puţini cei ce încă mai ne simţim c-am avea strămoşi pe Daci, şi-atunci ar trebui să solicităm aceleaşi drepturi pe care le solicită pretinşii minoritari de astăzi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o soluţie, cel puţin de reprezentare oficială , poate am câştica căteva drepturi :
-reprezentare parlamentară
-locuri de studii rezervate prin universităţi
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatică !.

...aş fi curios ce s-ar întâmpla după, câţi s-ar considera Geto-Daci, sătui de aculturalizarea la care au fost supuşi mediatic ( citeşte, ţiganizare)

De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:33:28

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am rămas prea puţini cei ce încă mai ne simţim c-am avea strămoşi pe Daci, şi-atunci ar trebui să solicităm aceleaşi drepturi pe care le solicită pretinşii minoritari de astăzi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o soluţie, cel puţin de reprezentare oficială , poate am câştica căteva drepturi :
-reprezentare parlamentară
-locuri de studii rezervate prin universităţi
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatică !.

...aş fi curios ce s-ar întâmpla după, câţi s-ar considera Geto-Daci, sătui de aculturalizarea la care au fost supuşi mediatic ( citeşte, ţiganizare)

S-ar putea sa fim considerati "decibeli"( de la Decebal)..dar tot e mai bine decat romi..

Copy/paste.. Soldm.com/tdman/argumente.htm

Decebalus. Atestările.

1. Atestările numelui în textele istorice:
•Dio Cassius (cca. 155-235 AD), Ist.Rom. 67.6: Δεκέβαλος ἐβασίλευε [(peste Daci) domnea Dekebalos] ; 67.7: πρὸς τὸν Δεκέβαλον τὸν Δακῶν βασιλέα [la Dekebalos, regele Dacilor]; 67.10: μετὰ Δεκέβαλον [după Dekebalos].
•Ioannes Lydos (contemporan cu Iustinian), spune în De Magistribus...2.28: σὺν Δεκεβάλῳ τῶν Γετῶν ἡγησαμένῳ împreună cu Dekebalos, conducătorul Geţilor
•Iordanes, Romana, 217: Decebalo eorum rege devicto după ce Decebalus, rege lor (=al Dacilor), a fost învins
•Aurelius Victor (sec. IV, prob. în a doua jum.) De Caesaribus 13,3: Decibalo regi [rege (fiindu-le)Decebalus]
•Historia Augusta (încep.sec.IV) 24, 10, 8: vir gentis Daciae, Decibali ipsius ut fertur adfinis un bărbat din neamul dac, rudă, se zice, cu însuşi Decebalus.
•Paulus Diaconus (sec.VIII), Historia Romana 8.2: Daciam, Decibalo uicto, subegit, prouincia trans Danubium facta in his agris quos Taifali nunc, Victoali et Teruingi habent. Învingându-l pe Decebal, a cucerit Dacia, şi a făcut provincie în ţinuturile ei, dincolo de Danubius, pe care acum le stăpânesc Taifalii, Victoalii şi Teruingii.

•Lexiconul Suda, :
▪delta.189: Δεκέβαλος: ὁ τῶν Δακῶν βασιλεύς. ζήτει ἐν τῷ δεινός Dekebalus: regele Dacilor. Caută la 'deinos'.
▪delta.344 (la cuv. δεινός teribil): ὅτι Δεκέβαλος, ὁ τῶν Δακῶν βασιλεύς, δεινὸς μὲν ἦν συνεῖναι τὰ πολέμια că Dekebalos, regele Dacilor, era teribil în a împleti planurile de război
▪epsilon.1864: Ἐξυβρίζοντα: παρασπονδοῦντα, παραβαίνοντα τὰς συνθήκας, ἀδικοῦντα. τὰ ἐκδικήματα τοῦ Δεκεβάλου ἐς τοσόνδε προσεληλύθει, ὥστε ἀναγκαῖον εἶναι πολέμῳ καταπαῦσαι ἐξυβρίζοντα. Obraznic: care calcă învoielile, ocoleşte tratatele, face ilegalităţi; Decebal şi-a făcut de cap într-atâta, încât a fost nevoie ca obraznicul să fie potolit printr-un război.
▪epsilon.2038: Ἐπεκηρυκεύετο: διὰ κήρυκος ἔλεγεν. ἐπεὶ μηδὲ εἷς ἐπεκηρυκεύετο ὑπὲρ τοῦ Λευκίου, διελέγετο αὐτῷ ὁ Δεκέβαλος. A negociat prin sol: după ce nici unul nu a negiciat pentru Leukios (Lucius?), Decebal a vorbit cu el.
▪upsilon.483:Υπόδικοι: κατάκριτοι. στρατιῶται ὑπόδικοι ἐπὶ κακουργίᾳ, δρασμὸν βουλεύοντες παρὰ Δεκέβαλον θανάτῳ κολάζονται. Pârâţi: acuzaţi; soldaţii acuzaţi de rea purtare fiindcă au vrut să fugă, sunt pdepsiţi de Decebal cu moartea.

2. În inscripţii (am omis pe cele în care numele era doar presupus, ori mutilat, lipsindu-i tocmai centrul, cam 2 sau 3 în total ). În toate cele 21 de inscripţii -- deloc puţine, comparativ cu alte nume tracice, mult mai slab atestate -- acest nume are doar două variante: Decibalus şi Decebalus.

Forma Decibalus (în 8 inscripţii) :
-CIL 3, 7477 (Durostorum=Silistria, Moesia Inf.): Valerio Marco militi...Aurelia Faustina coniux et heres una cum Valeriis Decibalm et Seicipere et Mamutzim et Macaria et Matidia filiis suis Lui Valerius Marcus (au pus monumentul)...Aurelia Faustina, soţie şi moştenitoare, împreună cu Valerii Decibal(us), Seiciperis, Mamutzis, Macaria şi Matidia, copiii săi etc. Pe baza acestei inscripţii, prof. Poghirc a crezut că -m-ul final din Decibalm şi Mamutzim este desinenţa dacică de instrumental (instrumentalul [ablativ] latinesc corect al acestor nume fiind Decibalo şi Mamutzi]. Fără să fie teoretic imposibilă, această ipoteză este însă improbabilă.
-CIL 6, 25572 (Roma): Sex(tus) Rufius Decibalus
-AE 1954, 83 (Roma), listă de nume, mai toate abreviate: Nigr(inius) Maximus Aur(elius) Heroul(anus) / Silvin(ius) Decibal(us) etc.
-AE 1964, 144f (Blain, Lugdunensis, Franţa): Decibal(us) IMP PART ori Decibali MP PART
-AE 1989, 299 (Asisium=Assisi, Umbria): T(ito) Vibatio Decibalo
-AE 1945, 35 (Ostia): [caput?] Decibali (capul?) lui Decibalus
-AE 1998, 01141: (Sacidava, Moes.Inf., înainte de sf. sec. III): Diurdano Decibali veteran(o) Q(uintus) Priscus filius lui Diurdanus Decibalus, veteran, Quintus Priscus, fiu, (i-a pus monumentul).
-CIL 3, 4150 (Savaria=Szombathely, Pannonia Sup.), listă de nume : Marc(ius) Vindex Iun(ior), Iul(ius) Decibalus, Ulp(ius) Nigrinus etc.

Forma Decebalus (tot în 8 inscripţii) :
-CIL 15, 2797 (Roma): Deceb[alus]
-CIL 3, 7437 (de la Lăžen, în Bulgaria, lângă Nicopole, pe Dunăre); este o listă de persoane, I 52: Cresce(n)s Decebali;
-CIL 06, 31654 (Roma): gentem Dacor(um) et regem Decebalum bello superavit (Traian) a învins în război neamul Dacilor şi pe regele Decebalus
-IDR 3,3,nr.272 (Sarmizegetusa): Decebalus per Scorilo. Inscripţie foarte discutată. Cei care susţin că este limbă dacă, traduc Decebal, fiul lui Scorilo. Cei care optează pentru limba latină populară, traduc Decebal, pentru Scorilo ori Decebal, prin (intermediul lui) Scorilo.
-IGLNovae nr.82 (Novae, Moesia Inf.=Svištov, Bulgaria): Fl(avio) Decebalo vet(erano) leg(ionis) I Ital(icae) Severianae lui Fl. Decebalus, veteran al legiunii I Italica.
-AE 1912, 264 (Heliopolis=Balabakk, Syria): adversus quos expeditionem fecit per regnum Decebali regis Dacorum împotriva cărora (sc. Marcomani, Quazi şi Sarmaţi) a făcut o expediţie prin regatul lui Decebalus, regele Dacilor
-AE 1985, nr.721 (Philippi=Grameni, Macedonia): quod cepisset Decebalu(m) et caput eius pertulisset ei Ranisstoro [(Ti(berius) Claudius Maximus... făcut decurion de către Traian) fiindcă l-a prins pe Decebalus şi capul i l-a adus lui (Traian) la Ranisstorum
-AE 1992, 01483 (Germisara=Geoagiu Băi): Nymfis Decebalus Luci posuit Decebalus al lui Lucius a pus (monumentul) nimfelor

Într-o inscripţie din sec. IV, publicată de Em.Popescu în IGLR, nr. 272 (de la Salsovia=Mahmudia), apare şi o formă Dicebalus într-o listă de exarhi, cu închiderea târzie a lui /e/ la /i/, dacă nu cumva scribul a inversat literele din greşeală, vrând de fapt să scrie Decibalus şi nu Dicebalus.
Acestea sunt toate atestările antice ale numelui regelui dac. Ele prezintă o singură alternanţă, şi aceea minoră: vocala din finalul primului element este scrisă când 'i', când 'e'. Cele două variante nu pot fi distribuite nici în spaţii diferite (ca să le considerăm variante dialectale) şi nici în epoci diferite (ca să le luăm ca variante evolutive), ele fiind uniform răspândite şi sincronic şi diacronic. Explicaţia constă în timbrul acestei vocale, care era la origine un /i/ scurt, pronunţat în latina dunăreană foarte deschis, în unele locuri chiar ca /e/. Ştim acest lucru din multe surse, fie din reconstrucţiile fonetice (pe care le găsim în istoriile limbii române), fie chiar din documentele istorice, de pildă de la Procopius, care ne transmite mai multe toponime din aceste locuri în care se produce acelaşi fenomen: Μέδεκα [Medeka] < medĭca, Βέτζας [Vetzas] < vĭteas, Τρεδετετιλίους [Tredetetilius] < tredecĭm tilios etc.
Decebalus (+var.) este un nume compus, de tip indo-european, ca şi pers. Vištāspa ("cu cai pregătiţi": višta "gata" + aspa "cal"), got. Þiudareik ("regele neamului": þiud "popor, neam" + reik "rege, conducător, putere") , sl. Svjętoslav ("slava sfântă" ori "slava lumii": svjęt "sfânt, lume" + slava "slavă"), vechi ind. Yajnapati ("stăpânul sacrificiilor": yajna "sacrificiu"+pati "domn, stăpân"), grec Θεόδωρος[Theo-dōros] ("darul zeului": theos "zeu" + dōros "dar") etc. Cele două părţi ale lui sunt lesne de separat, Deke-balos, dar nu şi de explicat. Fiecare din cei doi componenţi are paralele în onomastica TDM:
-dek(e)-(unde radicalul este dek, vocala finală fiind vocală cu rol gramatical, cu diverse variante). Ca prim formant el apare cu siguranţă în Δεκαίνεος [Dekaineos] la Strabon 12.2.39 (la Iordanes Get. 39: Dicineus). Nu este imposibil ca acelaşi radical să se afle şi în numele geografice Οὐσ-δικησική (Ptol. 3.11.6) = Us-dicensis (CIL 6, 32582 Roma), una din strategiile nordice al Thraciei, şi A-us-decensis (civitas) în CIL 3, 14437 (2), la Tropaeum Traiani. Etimologiile date până acum acestui component sunt neconvingătoare.
-bal(os) (radicalul fiind bal-) este mult mai răspândit, apărând în mai multe nume TDM, dar şi în în frigiană şi în nume iranice: Βαζο-βαλις[Bazo-balis] (IGB IV, 2173 la Caristorum=Kopilovci, lângă Kjustendil, Bulgaria), Dini-balis (CIL 4, 1397, la Pompei), Δρει-βαλος[Drei-balos] (în ISM 2, 125 la Tomis), Δρει-βαλις[Drei-balis] (IPE 1,50 la Olbia) şi Dri-balus (CIL 3, 3888 la Less), Σαρ-βαλος[Sar-balos] (IG 7, 585 la Tanagra, la 426 a.Chr !!), poate şi Γί-βαλος[Gi-balos] în papirul SB 6796, 150; apare de asemenea în numele scitice Ουαρζ-βαλος[Uarz-balos] (IPE 1,54 la Olbia) şi Ουαστο-βαλος[Uasto-balos] (2,451 la Tanais), v. I.I.Russu, Limba traco-dacilor. Sensul lui -bal(os) are toate şansele să fie acelaşi cu al cuvântului frigian βάλην [balēn] "rege" (cu etimologie indo-europeană), caz în care trebuie să adăugăm acestei serii şi supranumele Βαληος[Balēos] (Zeus), ca rege al zeilor, şi Βάλις[Balis] care, după Etym.Magn., este numele trac al lui Apollon.
Nu ştim care este înţelesul exact al numelui întreg, dar plecând de la sensul, foarte probabil - cum am spus -, al componentului secund, el poate să fi însemnat "rege" + un anumit epitet (deke-). Acest epitet poate fi explicat în mai multe feluri, însă niciunul mai probabil ca altul, aşa încât -- vorba lui Ţuţea! -- "mai multe adevăruri, nici un adevăr". El aparţinea însă cu siguranţă unei palete limitate de sensuri, moştenită din indo-europeană, şi nu este deloc imposibil ca înţelesul întregului nume să existe în vreuna din celelaltre limbi indo-europene vechi (chiar dacă numele în acea limbă sună cu totul altfel). Aici ne interesează însă mai mult forma decât înţelesul acestui nume.

1.Cu excepţia lui Dicebalus (cu închiderea târzie a lui /e/ la /i/, ca şi în Dicineus [sec. VI la Iordanes] pentru *Deceneus, neatestat, dar care trebuie să fi fost pronunţia prin sec. II-IV a formei Dekaineos de la Strabon), toate celelalte 21 de atestări, între care -- cum am văzut -- şi mulţi daci şi traci romanizaţi, arată că vocala primului radical era /e/: Decebal(us).
2. În ce priveşte consoana /c/ a radicalului dec(e)- (numai în variantele latineşti, fiindcă cele greceşti au /κ/), filologii clasici nu au nici o îndoială asupra faptului că până prin sec. IV AD (şi în multe locuri chiar şi mai târziu), grupul ce/ci se pronunţa în latină ke/ki. Există o mulţime de argumente în acest sens, pe care nu le voi înşira aici. E de ajuns să spun că în transcrierile greceşti contemporane, aceste grupuri sunt redate prin κε / κι. De abia din sec. IV, /c/ înainte de /e/ ori /i/ se înmoaie (se palatalizează), ajungând într-o primă fază să se pronunţe undeva între /če/ şi /tze/, foarte apropiat de modul în care se pronunţa grupul /ti/. Situaţia aceasta a durat câteva secole, şi este uşor de detectat în scrierile vechi, datorită faptului că autorii epocii confundau în scris grupurile /ci/ şi /ti/, pe care le pronunţau aproape la fel. De exemplu, Geograful Anonim din Ravenna (sec. VII), scria cu dezinvoltură Tratia şi Datia, în loc de Tracia şi Dacia, pe care oricum le pronunţa /Tratzia/ şi /Datzia/. Această palatalizare (care era o pronunţie nouă, o inovaţie) nu s-a răspândit în tot teritoriul latinofon! În dalmată, de pildă, grupurile ce/ci s-au pronunţat ke/ki, până la dispariţia acestei limbi, la sf.sec.XIX. După sec. VIII-IX evoluţia este divergentă: în spaţiul italo-romanic şi daco-romanic, grupurile au ajuns să se pronunţe ca în italiana şi româna moderne: če/či. În spaţiul vestic (franceză, ladină, provensală, galiciană > spaniolă şi portugheză etc.) această consoană devine /tz/, /þ/[ca th în engleză] ori /s/. Este însă foarte probabil ca limba dacă (ca şi alte limbi satәm, precum cele slave ori indo-iranice) să fi avut consoana /č/ (ca şi /ğ/ ori /š/) care nu exista nici în greacă nici în latină. Mai mult, dacă romanii şi grecii ar fi vrut să redea acest sunet (de cele mai multe ori însă ei erau complet neinteresaţi de acest lucru), ei n-ar fi folosit pe [c] în latină ori pe [κ] în greacă, pentru că aceste sunete erau prea depărtate de [č]!. Când ei voiau să transcrie aceste sunete cât mai exact, ei căutau -- cum este şi normal şi cum s-a întâmplat peste tot în lume -- literele cu care ei scriau sunetele (ori grupurile de sunete) cele mai apropiate în limba lor de cele străine. Or, /č/ nu este deloc apropiat de /k/. El este azi redat, de pildă, în germană prin [tsch] (adică din t+š [care se scrie sch]); în maghiară prin [cs] (litera [c] pronunţându-se /ts/, iar [s] = /š/; [cs] are deci valoarea /tsš/, simţită în maghiară ca cea mai apropiată de /č/). La fel şi în antichitate. Greaca transcria acest sunet cel mai adesea prin [θ] (theta) ori [τι]/[τει] (pentru că /t/-ul grecesc, ca şi /s/-ul, cum putem auzi şi azi, semănau mult cu /t/-ul lui Sean Connery şi cu [ş]-ul nostru), mai târziu prin [τσ]/[τζ], [ζ] etc. Şi avem exemple sigure în acest sens, de la Herodot până în greaca bizantină. Herodot, de pildă, transcria prin Τείσπης şi Ἀσπαθίνης numele persane Čišpīš şi Aspāčanāh, ale căror pronunţii exacte le ştim din inscripţiile cuneiforme. În regiunile tracice întâlnim nume precum Βουρθειθης ori Θιντας, pe care romanii, care nu îl aveau pe θ, le transcriau Burtsitsi şi Tsinta. Este deci exclus ca un /κ/ grecesc ori un /c/ latinesc să fi transcris în antichitate un sunet apropiat de /č/.
Atât dacii înşişi, cât şi de romanii ori grecii care au auzit acest nume, îl pronunţau prin urmare Dekebal(us,-os), aşa cum îl auzeau de la alţii fiindcă, spre deosebire de noi astăzi, ei nu l-au învăţat la şcoală, din cărţi. Până prin sec. VI-VII, când nu doar limba dacilor ci şi urmele ei (numele proprii) au început să dispară, oamenii antichităţii auzeau aceste nume în jurul lor, aşa cum s-au transmis ele din generaţie în generaţie.
De unde atunci /a/ şi /č/ în Dačebalo, forma unică a acestui nume în tăbliţe? Dacă aceasta ar fi fost forma autentică, atunci sursele pe care tocmai le-am enumerat ar fi scris Δαθεβαλο, Dasebalo, Dazebalo, Datsebalo sau altfel, dar nu Dekebal(os,-us). Dar chiar dacă este un artifact modern, de ce autorul lui a ales această formă, care contrazice sursele istorice? Răspunsul nu este deloc greu de dat. Pentru acest autor, ingenios dar fără multe cunoştinţe de lingvistică, numele acesta conţine două "adevăruri", surprinzător de densuşiene: 1. În româneşte noi spunem azi Daci (fonetic /dači/); românii sunt daci nu romani, aşadar -- cum în 2000 de ani într-o limbă nu se schimbă nimic -- atunci şi dacii (=românii) din antichitate trebuie să fi spus tot Dači. 2. Decebal fiind regele dacilor, numele lui nu putea fi deče(-balo), ci dacĕ(-balo) (cel puţin aşa ar fi mai normal, nu? Deşi la nici unul din neamurile vechi nu am găsit nume de regi formate de la numele neamului + "rege". Ciudat, nu?) 3. Ce dacă e o mică diferenţă între Dečebal şi Dačebalo? Cine crede că plăcuţele sunt autentice, crede şi aşa.
***

De la: serena, la data 2010-05-22 14:46:43

De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:33:28

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am rămas prea puţini cei ce încă mai ne simţim c-am avea strămoşi pe Daci, şi-atunci ar trebui să solicităm aceleaşi drepturi pe care le solicită pretinşii minoritari de astăzi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o soluţie, cel puţin de reprezentare oficială , poate am câştica căteva drepturi :
-reprezentare parlamentară
-locuri de studii rezervate prin universităţi
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatică !.

...aş fi curios ce s-ar întâmpla după, câţi s-ar considera Geto-Daci, sătui de aculturalizarea la care au fost supuşi mediatic ( citeşte, ţiganizare)

S-ar putea sa fim considerati "decibeli"( de la Decebal)..dar tot e mai bine decat romi..

...te referi cumva, la acei decibelii, ca factor de zgomot manelistic emis din portbagajele diferitelor modele de autoturisme, ce incropesc ad hoc , campusuri de week-end pe la margini de crânguri , pajişti , lunci şi luminişuri ?...roagă-i să-şi strângă: gunoiul menajer, PET-urile, excrementele , absorbantele şi pamperşii abandonaţi printre boscheţi...la plecare !...aaa !...mai spune-Le că; iarba primăvăratică abia-ncolţită au distrus-o cu focul , "strict necesar" perpelirii hălcilor unsuroase şi-a mititeilor dubioşi, pe grătare, discuri agricole, sau direct în spuza jarului ce-a mistuit o parte din ramurile arborilor, retezate fără milă, lăsându-i ciuntiţi, mutilaţi, pe-o lungă perioadă de timp.

De la: mytcor, la data 2010-05-23 14:17:50

De la: serena, la data 2010-05-22 14:46:43

De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:33:28

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am rămas prea puţini cei ce încă mai ne simţim c-am avea strămoşi pe Daci, şi-atunci ar trebui să solicităm aceleaşi drepturi pe care le solicită pretinşii minoritari de astăzi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o soluţie, cel puţin de reprezentare oficială , poate am câştica căteva drepturi :
-reprezentare parlamentară
-locuri de studii rezervate prin universităţi
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatică !.

...aş fi curios ce s-ar întâmpla după, câţi s-ar considera Geto-Daci, sătui de aculturalizarea la care au fost supuşi mediatic ( citeşte, ţiganizare)

S-ar putea sa fim considerati "decibeli"( de la Decebal)..dar tot e mai bine decat romi..

...te referi cumva, la acei decibelii, ca factor de zgomot manelistic emis din portbagajele diferitelor modele de autoturisme, ce incropesc ad hoc , campusuri de week-end pe la margini de crânguri , pajişti , lunci şi luminişuri ?...roagă-i să-şi strângă: gunoiul menajer, PET-urile, excrementele , absorbantele şi pamperşii abandonaţi printre boscheţi...la plecare !...aaa !...mai spune-Le că; iarba primăvăratică abia-ncolţită au distrus-o cu focul , "strict necesar" perpelirii hălcilor unsuroase şi-a mititeilor dubioşi, pe grătare, discuri agricole, sau direct în spuza jarului ce-a mistuit o parte din ramurile arborilor, retezate fără milă, lăsându-i ciuntiţi, mutilaţi, pe-o lungă perioadă de timp.

Sa traiti ,am inteles ! Eu le spun ..cand ma intalnesc adeseori cu asa ceva..da' crezi ca problema-i doar la nivelul ala ???

Prinţul cu colţi de mistreţ

de Ioan Gârda

"Un mahăr din Est, practicând vânătoarea,
Cu inima neagră spre codri venea.
Urmându-şi uşor într-un porsche cărarea,
Mulţi prinţi şi miniştri cu el aducea.
- Veniţi să-mpuşcăm în păduri carpatine
Mistreţii sălbatici mânaţi de gonaci,
Am gloanţe destule şi puşti-carabine
Şi standuri solide din lemn de copaci.
Un prinţ doritor să omoare jivine
C-un aer sever abordă un servant:
- Hai, mişcă, băiete, adu carabine
Şi-ajută-mă iute să urc într-un stand.
- Stăpâne, se spune că-n vremuri de fală,
În beznă de codri străbunii purtau
Bătaia cu fiara în luptă egală
Şi urme de colţi pe veşminte aveau.
De ce nu vii, sire, să simţi răsuflarea
Mistreţului viu grohăind sub copaci
Fugind hăituit, căutându-şi cărarea?
Răspunse alteţa: - Incarcă şi taci!
Dar iată, soseşte sălbatica turmă!
- Să tragem cu sete, amici, în grămadă!
Priviţi cum se zbat, cum guiţă şi scurmă,
Ce roşu pârâu şiroind în zăpadă!
Să tragem, prieteni, momentul e bun
Căci gardul electric elanul li-l frânge!
De ce nu am, Doamne, obuze de tun?!
Aş bate recorduri la carne şi sânge!...
- Stăpâne, ajunge, măcelu-i măreţ,
Dar sunt deja sute căzuţi sub copaci!
Răspunse alteţa rânjind cu dispreţ:
- Adu carabine, dă gloanţe şi taci!
Târziu, când sui peste creştete luna,
Sticliri risipind peste tristul decor,
Strigă micul prinţ agitându-se-ntruna:
- Servant, ţine scara să pot să cobor!
Povestea mi-a spus-o servantul dibaci,
Ce nu-şi ascundea, la o cană cu vin,
Profundul respect pentru porci şi gonaci.
Cum?... Şi pentru prinţi, însă foarte puţin..."

De la: serena, la data 2010-05-23 16:15:33

De la: mytcor, la data 2010-05-23 14:17:50

De la: serena, la data 2010-05-22 14:46:43

De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:33:28

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am rămas prea puţini cei ce încă mai ne simţim c-am avea strămoşi pe Daci, şi-atunci ar trebui să solicităm aceleaşi drepturi pe care le solicită pretinşii minoritari de astăzi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o soluţie, cel puţin de reprezentare oficială , poate am câştica căteva drepturi :
-reprezentare parlamentară
-locuri de studii rezervate prin universităţi
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatică !.

...aş fi curios ce s-ar întâmpla după, câţi s-ar considera Geto-Daci, sătui de aculturalizarea la care au fost supuşi mediatic ( citeşte, ţiganizare)

S-ar putea sa fim considerati "decibeli"( de la Decebal)..dar tot e mai bine decat romi..

...te referi cumva, la acei decibelii, ca factor de zgomot manelistic emis din portbagajele diferitelor modele de autoturisme, ce incropesc ad hoc , campusuri de week-end pe la margini de crânguri , pajişti , lunci şi luminişuri ?...roagă-i să-şi strângă: gunoiul menajer, PET-urile, excrementele , absorbantele şi pamperşii abandonaţi printre boscheţi...la plecare !...aaa !...mai spune-Le că; iarba primăvăratică abia-ncolţită au distrus-o cu focul , "strict necesar" perpelirii hălcilor unsuroase şi-a mititeilor dubioşi, pe grătare, discuri agricole, sau direct în spuza jarului ce-a mistuit o parte din ramurile arborilor, retezate fără milă, lăsându-i ciuntiţi, mutilaţi, pe-o lungă perioadă de timp.

Sa traiti ,am inteles ! Eu le spun ..cand ma intalnesc adeseori cu asa ceva..da' crezi ca problema-i doar la nivelul ala ???

Prinţul cu colţi de mistreţ

de Ioan Gârda

"Un mahăr din Est, practicând vânătoarea,
Cu inima neagră spre codri venea.
Urmându-şi uşor într-un porsche cărarea,
Mulţi prinţi şi miniştri cu el aducea.
- Veniţi să-mpuşcăm în păduri carpatine
Mistreţii sălbatici mânaţi de gonaci,
Am gloanţe destule şi puşti-carabine
Şi standuri solide din lemn de copaci.
Un prinţ doritor să omoare jivine
C-un aer sever abordă un servant:
- Hai, mişcă, băiete, adu carabine
Şi-ajută-mă iute să urc într-un stand.
- Stăpâne, se spune că-n vremuri de fală,
În beznă de codri străbunii purtau
Bătaia cu fiara în luptă egală
Şi urme de colţi pe veşminte aveau.
De ce nu vii, sire, să simţi răsuflarea
Mistreţului viu grohăind sub copaci
Fugind hăituit, căutându-şi cărarea?
Răspunse alteţa: - Incarcă şi taci!
Dar iată, soseşte sălbatica turmă!
- Să tragem cu sete, amici, în grămadă!
Priviţi cum se zbat, cum guiţă şi scurmă,
Ce roşu pârâu şiroind în zăpadă!
Să tragem, prieteni, momentul e bun
Căci gardul electric elanul li-l frânge!
De ce nu am, Doamne, obuze de tun?!
Aş bate recorduri la carne şi sânge!...
- Stăpâne, ajunge, măcelu-i măreţ,
Dar sunt deja sute căzuţi sub copaci!
Răspunse alteţa rânjind cu dispreţ:
- Adu carabine, dă gloanţe şi taci!
Târziu, când sui peste creştete luna,
Sticliri risipind peste tristul decor,
Strigă micul prinţ agitându-se-ntruna:
- Servant, ţine scara să pot să cobor!
Povestea mi-a spus-o servantul dibaci,
Ce nu-şi ascundea, la o cană cu vin,
Profundul respect pentru porci şi gonaci.
Cum?... Şi pentru prinţi, însă foarte puţin..."

mmmmda !..Ţiriac-Balc.-concesii postdecembriste făcute democraţiei originale şi miliardarilor de mucava.
Aţi construi imagine comiţând atrocităţi împotriva animalelor ( chiar, care ar fi diferenţa; între ceea ce se petrece la Balc şi atrocităţile romanilor comise-n arena acelor vremuri demult apuse împotriva diverselor animale , istoria a consemnat) într-o ţară epuizată din toate punctele de vedere, nu poate fi catalogat în opinia mea , altfel decât : o abjecţie caracterial-comportamentală a individului /indivizilor ce practică aşa ceva-n Mil.III .

crezi?