Haideþi sã ne descoperim istoria pierdutã

De la: ioanna_dark, la data 2010-02-26 22:49:54 b�i!!!!!!!!!!!!!!...ce-i aici???....cenaclul FLAC�RA...VIOLET?

poftiti niște imagini �n aceeași nuanț�....

Ioana preia conducerea, ca noi estem magari. Spune-ti raspicat parerea

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

�nc� mai avem sus�in�tori ai crimei organizate de Stat pe aici ?
Chiar nu v� este ru�ine ?

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

la ce si la cine te referi? Dorinel.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

Toate statele au organizare militara. Iar aceasta organizare are ca scop apararea tari, calamitati. Si ptr probleme la interior. Scopul nobil si efectele se cunosc. La asta te referi?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

sa se reintroduca armata obligatorie

De la: Dorinel, la data 2010-03-01 01:34:37�nc� mai avem sus�in�tori ai crimei organizate de Stat pe aici ?
Chiar nu v� este ru�ine ?

ce crima?

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

DA,dar doar pentru cine vrea.

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

De la: nastasemihail, la data 2010-02-27 16:57:34

De la: ioanna_dark, la data 2010-02-26 22:49:54 b�i!!!!!!!!!!!!!!...ce-i aici???....cenaclul FLAC�RA...VIOLET?

poftiti niște imagini �n aceeași nuanț�....

Ioana preia conducerea, ca noi estem magari. Spune-ti raspicat parerea

la cenaclu' era frumos

De la: rodik_mi, la data 2010-03-01 13:55:05

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

ne instruit in ale democratieii pe care o traiesc si nu o inteleg ....dece,cum, de unde si pana unde .....rolul ei adevarat in istoria poporului ROMAN,caci suveranitatea si integritatea tari noastre este calcata in picioare o data cu integrarea tarii in U.E.Nu inteleg ce istorie mai putem avea daca independenta statuli si implicit a poporuli roman......... :smlnsad0116: a devenit dependenta de mai mariiU.E.,la mila si la bunul lor plac.Intradevar unii spun ca doctrina comunismului o cred o utopie.... eu tind sa cred ca democratia este si se bazeaza pe lege junglei.... cineva spunea:,,pentru a reusi in democrastie aplica o lege simpla:,,DEZBINA SI CONDU'', ,,UMILESTE SI SUBJUGA''.

De la: 9am045616, la data 2010-03-05 10:33:47

De la: rodik_mi, la data 2010-03-01 13:55:05

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

ne instruit in ale democratieii pe care o traiesc si nu o inteleg ....dece,cum, de unde si pana unde .....rolul ei adevarat in istoria poporului ROMAN,caci suveranitatea si integritatea tari noastre este calcata in picioare o data cu integrarea tarii in U.E.Nu inteleg ce istorie mai putem avea daca independenta statuli si implicit a poporuli roman......... :smlnsad0116: a devenit dependenta de mai mariiU.E.,la mila si la bunul lor plac.Intradevar unii spun ca doctrina comunismului o cred o utopie.... eu tind sa cred ca democratia este si se bazeaza pe lege junglei.... cineva spunea:,,pentru a reusi in democrastie aplica o lege simpla:,,DEZBINA SI CONDU'', ,,UMILESTE SI SUBJUGA''.

De la: 9am045616, la data 2010-03-05 10:33:47

De la: rodik_mi, la data 2010-03-01 13:55:05

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

ne instruit in ale democratieii pe care o traiesc si nu o inteleg ....dece,cum, de unde si pana unde .....rolul ei adevarat in istoria poporului ROMAN,caci suveranitatea si integritatea tari noastre este calcata in picioare o data cu integrarea tarii in U.E.Nu inteleg ce istorie mai putem avea daca independenta statuli si implicit a poporuli roman......... :smlnsad0116: a devenit dependenta de mai mariiU.E.,la mila si la bunul lor plac.Intradevar unii spun ca doctrina comunismului o cred o utopie.... eu tind sa cred ca democratia este si se bazeaza pe lege junglei.... cineva spunea:,,pentru a reusi in democrastie aplica o lege simpla:,,DEZBINA SI CONDU'', ,,UMILESTE SI SUBJUGA''.

De la: 9am045616, la data 2010-03-23 11:58:04

De la: 9am045616, la data 2010-03-05 10:33:47

De la: rodik_mi, la data 2010-03-01 13:55:05

De la: 9am045616, la data 2010-03-01 08:18:39 sa se reintroduca armata obligatorie

AI ramas neinstruit?

ne instruit in ale democratieii pe care o traiesc si nu o inteleg ....dece,cum, de unde si pana unde .....rolul ei adevarat in istoria poporului ROMAN,caci suveranitatea si integritatea tari noastre este calcata in picioare o data cu integrarea tarii in U.E.Nu inteleg ce istorie mai putem avea daca independenta statuli si implicit a poporuli roman......... :smlnsad0116: a devenit dependenta de mai mariiU.E.,la mila si la bunul lor plac.Intradevar unii spun ca doctrina comunismului o cred o utopie.... eu tind sa cred ca democratia este si se bazeaza pe lege junglei.... cineva spunea:,,pentru a reusi in democrastie aplica o lege simpla:,,DEZBINA SI CONDU'', ,,UMILESTE SI SUBJUGA''.

Daca am fi Elvetia, am putea discuta... dar suntem romani, mereu inclusi in cam toate imperile ce s-au rulat prin Europa... e nevoie de noi. Acel cineva este Machiaveli, parintele politicii moderne. "divide et impera"

Omerta Vision

NU mai avem moralitate, educatie, nu mai ne raportam la valorile noastre nationale. Suntem la pamant .. onatie pe cale de disparitie... NU MAI AVEM IDENTITATE NATIONALA...Ne meritam soarta.. Un idiot spunea undeva ca el este" tigan nu taran de la tara"... Sa nu mai dam vina pe altii pentru nenorocirile noastre...Cand ne-om trezi la realitate sa vedem ca numai prin noi insine ne vom ridica

am vazut pe youtube cum bulgarii se identifica acum cu tracii. Uitandu-ma pe strada in jutrul meu inclin sa cred ca bulgarii sunt mai "traco-geti" ca noi.Spre marea mea durere inclin sa dau dreptate cedlor care spun ca NOI NU suntem urmasii dacilor !!!!! Prin comportament suntem o amastecatura de natii dar nu si daci

Vezi ce "traci". sint bulgarii, autoritati mina in mina cu hotii de masini si invinovatesc pe pagubiti.
Incetati sa mai inventati calitati si vini imaginare natiei noastre. Sau ma rog celor ce se considera acestei natii.

tracii, dacii erau oamenii f cinstiti si curajosi. Nu precum vecinii de mai jos. Sau cei care dau tonul. Ca nu e natia de vina ptr niste indivizi care le pun dop.
Un om care lupta isi pune viata in pericol ptr o idee, libertate, nu are calitatile pe care tot inceraca unii sa ni le atribuie. Albanezii si acum sint cei mai traci. Si sint un popor caruia ii place cariera militara. Si acum. Dar nu ptr atrocitatile razboaielor. Le place sa lupte. Vezi skanderberg.
Mai deschideti-va si voi ochii ca lumea e satula de minciunile spuse si inversarile de valori.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: nastasemihail, la data 2010-05-03 12:31:57Vezi ce "traci". sint bulgarii, autoritati mina in mina cu hotii de masini si invinovatesc pe pagubiti.
Incetati sa mai inventati calitati si vini imaginare natiei noastre. Sau ma rog celor ce se considera acestei natii.

tracii, dacii erau oamenii f cinstiti si curajosi. Nu precum vecinii de mai jos. Sau cei care dau tonul. Ca nu e natia de vina ptr niste indivizi care le pun dop.
Un om care lupta isi pune viata in pericol ptr o idee, libertate, nu are calitatile pe care tot inceraca unii sa ni le atribuie. Albanezii si acum sint cei mai traci. Si sint un popor caruia ii place cariera militara. Si acum. Dar nu ptr atrocitatile razboaielor. Le place sa lupte. Vezi skanderberg.
Mai deschideti-va si voi ochii ca lumea e satula de minciunile spuse si inversarile de valori.

a fost cineva curios sa vada cam cati din jurul lui mai este mandru ca-i roman? a fost cineva curios sa vada cam cati din jurul lui mai stiu cine ii sunt stramosii? a fost cineva curios sa vada cam cati din jurul lui mai tresalta la vedera tricolorului sau sta si asculta imnul?a fost cineva curios sa vada cam cati din jurul lui mai intereseaza sa pastreze si sa perpetueze valorile nationale?

devine realitate .
duminic�, 24 februarie 2008
EI, TRACII, ERAU DACI!
Civilizatii dacice : Pelasgii, pãrinþii geto-dacilor

�n perioada 2.700-1.700 �. H., �n spaþiul carpato-danubian are loc etnogeneza popoarelor vest-europene, care ºi-au tras rãdãcinile din populaþia autohtonã. Aceastã populaþie autohtonã a rãmas cunoscutã �n miturile scriitorilor antici sub numele de pelasgi, av�nd ca cei mai veritabili urmaºi �n Occident pe bascii de astãzi, �n Spania, unde a fost creatã cetatea pelasgã Uxama. Miturile elene �i considerau pe aceºti pelasgi ca fiind �dioi� (divini) ºi �primii locuitori ai pãm�ntului�.

Herodot, �n vestita sa lucrare Istorii, spune cã pelasgii au fost primii locuitori ai Greciei ºi Italiei, aparþin�nd rasei europene. Erau veniþi din nordul Dunãrii. Felix Colson afirmã cã: �toþi dacii erau pelasgi�. �n plus, numele Ion, care era pãrintele eponim al pelasgilor se regãseºte numai la daco-rom�ni ºi la basci.
Crearea Imperiului Pelasg a avut loc dupã glaciaþiunea Wurm, N. Densuºeanu afirm�nd cã pe la anul 6.000 �. H. Acest mare imperiu avea centrul administrativ, politic, religios �n regiunea Munþilor Carpaþi, probabil cu precãdere �n Ardeal ºi avea o vastã �ntindere: Europa, Nordul Africii ºi o parte din Asia.
Pelasgii sunt descriºi �n lucrãrile a numeroºi autori antici, dintre care amintim pe Homer, Herodot, Hesiod, Pausanias, Diodor din Sicilia, Eschil, Apollodor. Pentru toþi aceºti autori pelasgii erau un popor ales, descendenþi din vechii atlanþi, care aveau preocupãri ºi purtãri �nalte, regii lor fiind consideraþi zei.
Pelasgii au migrat din aceste zone foarte bogate ºi propice dezvoltãrii ºi sporului demografic, popul�nd Europa, ajung�nd �n Nordul Africii, �n Asia Micã ºi chiar �n India, prin Rama.
Vasile Lovinescu redã o mãrturie de o valoare excepþionalã �n aceastã direcþie: un domn educat din perioada interbelicã, dorind sã convingã un þãran bãtr�n cã svastica este un semn strãin, importat din afarã (se ºtie cã nemþii l-au preluat �n propoganda lor de la hinduºi), a primit replica urmãtoare: Ba nu, e de aici, �l avem de pe vremea uriaºilor. �n textele grecilor antici se vorbeºte despre titani sau uriaºi care trãiau �n Þara Zeilor (identificatã cu þinutul carpato-dunãran) ºi, mai mult, cercetãtorii au descoperit �n zilele noastre schelete de oameni care mãsurau �ntre 2 ºi 4 metri. Acest mister nu a fost elucidat p�na acum ºi bine�nþeles cã nu a fost dat publicitãþii.
Nu intrãm acum �n amãnunte pentru a dovedi contrariul a ceea ce afirmã istoricii oficiali (care ne ��nvaþã� cã suntem �n primul r�nd urmaºii romanilor, ca ne datorãm lor limba ºi civilizaþia actualã) pentru cã ne-am extinde prea mult, dar existã �n aceastã direcþie dovezi, ºi chiar numeroase.
Pelasgii aveau o limbã comunã, unicã, o limbã prelatinã, aºa-zisa protolatina. Grecii afirmau, la venirea lor �n europa, cã pelasgii vorbeau o limbã barbarã, diferitã de a lor. Quintilian aminteºte cã, dacã se adaugã la cuvintele latine, ori, se lãsau pe dinafarã unele litere sau silabe, se obþinea vorbirea barbarã. Dupã unii autori, limba barbarã avea carcterul unei limbi latine vulgare sau rustice. Romanii �nºiºi erau etichetaþi de cãtre greci ca vorbitori de limbã barbarã. Poetul Ovidiu ºi-a compus ultimele versuri apel�nd la latina barbarã a geþilor, at�t de apropiatã de latina literarã ºi a afirmat cã el �nsuºi a devenit un poet get. Pe Columna lui Traian, dialogul dintre solii daci ºi �mpãrat se face fãrã translatori, �n deplinã �nþelegere. ªi nu putem crede cã �dacii cei m�ndri ºi nemuritori� s-au servit de latina �mpãratului.
Dar, cel mai important argument este acela cã romanii nu au reuºit sã-i romanizeze pe daci �n 165 de ani, la fel cum nu au reuºit sã-i romanizeze nici pe greci �n 600 de ani, pe egipteni �n 400, pe evrei �n 300, pe maltezi �n 1000 de ani ºi cum nu au reuºit sã creeze o limbã unitarã nici chiar �n Italia, unde se vorbesc 1500 de dialecte. Toate limbile cu caracter latin rezultã din originea lor veche pelasgã ºi nu din romanizare.
Nicolae Densuºianu remarcã faptul cã majoritatea popoarelor civilizate din vechea Europã au �mprumutat �n religa lor panteonul pelasgic, pe care l-au gãsit la vechii locuitori. Cea mai arhaicã religie, dar poate ºi cea mai �naltã ºi profundã de p�nã acum, o reprezintã adorarea Cerului ºi a Pãm�ntului. Grecii personificau Cerul prin Uranus, iar Pãm�ntul prin Geea sau Gaia. Cerului i s-au dedicat cele mai mari �nãlþimi muntoase ºi pe teritoriul Daciei ne stau mãrturie monumentele megalitice din Carpaþii Meridionali.
Originea acestei cosmogonii era consideratã �n epoca clasicã a Greciei ca fiind barbarã. Herodot ne spune cã grecii au primit numele divinitãþilor, pe care egiptenii spun cã nu le cunosc, de la pelasgi. La romani, Cerul ne apare sub denumirea de Kerus sau Cerus Manus (Magnus), expresie identicã cu Megas Uranus �nt�lnit la Hesiod, �n lucrarea sa Theogonia.
Dar cine este Uranus? Textele vechi ni-l prezintã ca pe primul monarh al marelui Imperiu Pelasg, cel dint�i om care a guvernat lumea. Acesta nu era un om obiºnuit, ci unul cu deosebite calitãþi ºi �nzestrãri divine, merite pentru care oamenii l-au divinizat. Uranus i-a �nvãþat pe oameni sã construiascã colibe din lut. Dupã Hesiod, Uranus era fiul Geei sau, dupã alte tradiþii al Istrului. Denumirea sa �nseamnã Munteanul, cel de la munte. Acest munte nu era altul dec�t lanþul Carpatic.
Dupã �ncetarea din viaþã a lui Uranus, domnia marelui Imperiu Pelasg va trece la fiul sãu, Saturn. Acesta este de asemenea unul dintre cei mai mari regi ai ginþii pelasge. Astfel �n cadrul ritualurilor, care erau aceleaºi, numele lui Uranus a fost �nlocuit cu Saturn. Sub domnia lui Saturn, omenirea face un progres enorm pe calea civilizaþiei. Saturn este acela, dupã cum spun tradiþiile vechi, care i-a determinat pe oameni sã pãrãseascã viaþa sãlbaticã, �i adunã �n societate, le dã legi ºi i-a �nvãþat agricultura. El este �ncepãtorul ºi propagatorul fericirii omeneºti. Sub imperiul lumesc al lui Saturn este identificat paradisul terestru al Bibliei, acele secole pline de abundenþã, c�nd pe pãm�nt dominau justiþia ºi buna-credinþã.
Cultul lui Saturn era rãsp�ndit �n special �n nordul Istrului ºi �n nordul Italiei. Saturn era la geþi acelaºi cu Zamolxis. Dupã cum ne spune Diodor din Sicilia, �n antichitate, �ntreaga regiune nord-vesticã era consideratã ca imperiul religiei lui Saturn.
Nicolae Densuºeanu considerã Sfinxul ca o reprezentare a lui Saturn, o legãturã a omului cu Cerul. El afirmã cã munþii Carpaþi era muntele cel sf�nt al pelasgilor, muntele Olimp din mitologia greacã, sau Atlas. Denumirile din Bucegi: Caraiman ºi Omul nu sunt altceva dec�t Cerus Manus al romanilor ºi Saturn, numit ºi Omul. De altfel, pentru antici, þinutul zeilor era zona hiperboreeanã, la nord de Istru.
Dupã cum amintea Vasile Lovinescu, nenumãrate surse antice i-au desemnat pe geto-daci ca fiind un popor hiperborean.
Eruditul poet grec Pindar (c.518-c.438) afirmase cã Apollo, dupã zidirea Troiei, s-a re�ntors �n patria sa de pe Istru (Dunãre), la hiperboreeni: "x nthon epeigen...es Istron elaLnon" (Olymp VIII, 47).
�n secolul al treilea, �nainte de era creºtinã, Apollonius din Rhodos arãtase �n Argonautica cã hiperboreenii sunt pelasgi locuind �n nordul Traciei.
Vergilius Maro (70-19), vestitul autor al Eneidei scria despre Orfeu: "Singuratec, cutreiera gheþurile hiperboreene ºi Tanais (Donul) acoperit de gheþuri, ºi c�mpiile niciodatã fãrã zãpadã, �n jurul munþilor Riphei (Carpaþi).
Strabon (c.63/58 �.e.c.- 21/25 e.c.) consemna: "Primii care au descris diferitele pãrþi ale lumii spun cã hiperboreenii locuiau deasupra Pontului Euxin (Marea Neagrã) ºi a Istrului" (Geografia XI,6.2).
Intr-o frumoasã epigramã, Martial (40-104) �i scria lui Marcellin: "soldat Marcellin, tu pleci acum ca sã iei pe umerii tãi cerul hiperborean ºi astrele Polului getic": "Miles, hyperboreos modo, Marcelline, triones/ Et getici tuleris sidera pigra poli" (Epigrame IX, 45). �n epistole, el numeºte triumful lui Domiþian asupra dacilor: "hyperboreus triumphus" (Epistulae VIII, 78), coment�nd: "De trei ori a trecut prin coarnele perfide ale Istrului sarmatic; de trei ori ºi-a scãldat calul �n zãpada geþilor; mereu modest, el a refuzat triumful pe care-l merita ºi n-a adus cu sine dec�t renumele de a fi �nvins lumea hiperboreenilor" (Epistulae VIII, 50).
Clement din Alexandria (mort �n jurul anului 215) �i atribuia lui Zalmoxis epitetul de hiperborean (Stromateis IV, 213).
Macrobiu (activ c.400) amintea de "regiunile udate de Don ºi Dunãre...pe care antichitatea le numea hiperboreene": Antichitatea avea cuvinte de apreciere la adresa geto-dacilor. Scriind despre geþi, Herodot, supranumit "pãrintele Istoriei", arãta: "ei sunt cei mai viteji ºi cei mai drepþi dintre traci" (Istorii IV, 93).
Revenind, Zeus era de asemenea la loc de frunte printre regii-zei ai pelasgilor, fiind fiul lui Saturn.
Dupã Saturn, odatã cu domnia lui Typhon, marele imperiu �ncepe sã decadã ºi sã se destrame.
Hermes se spune cã a domnit �n acea perioadã de �nceput al declinului, av�nd ca centru cultural, politic ºi spiritual tot regiunea din nordul Istrului. �n Dacia Hermes a rãmas ca Armis sau Sarmis, la sciþi Armes, la egipteni Thot ºi la fenicieni Taaut. Chiar Sarmisegetuza dupã unele opinii este reºedinþa lui Hermes. Dupã Herodot, regii din Thracia �l venerau pe Hermes ca fiind strãmoºul ºi �ncepãtorul dinastiei lor. �n tradiþiile istorice ale antichitãþii, Hermes era considerat ca �ntemeietorul tuturor ºtiinþelor divine ºi umane. Era privit ca izvorul cugetãrii.
Dupã domnia lui Hermes, succesiunea la tronul imperiului pelasg trece la Marte, pe care grecii �l numeau Ares. �n cele mai vechi texte egiptene, Marte ne apare ca fiind domnitor peste egipt, imediat dupã Typhon ºi Horus. El a domnit, conform lui Herodot ºi peste Scyþia. El era considerat ca un rege vechi naþional al geþilor ºi dacilor. Reºedinþa lui se aflã �n munþii geþilor ºi este, conform lui Virgilius, protectorul c�mpiilor getice. Iordanes scrie cã geþii era aºa renumiþi �nc�t se spune cã Marte, zeul rãzboiului se nãscuse la ei. La Homer, Marte este numit �ducele oamenilor celor drepþi�, iar oamenii cei mai drepþi ai antichitãþii au fost geþii, identificaþi cu hyperboreii. Despre Marte se spune cã i-a �nvãþat pe oameni sã fabrice arme din metal, cã a �nfiinþat oºti armate ºi i-a �nvãþat tehnici de luptã.
Dupã Marte urmeazã la tron Hercule. La Herodot, Hercule apare ca fiind pãrintele lui Agathyrsus, care domnise peste þinuturile de l�ngã Mureº ºi a lui Scythes, �ntemeietorul dinastiei Scyþilor. Armele sale obiºnuite erau cele din vechea Dacie: arcul, paloºul ºi mãciuca (buzduganul).
Dupã Hercule, figureazã �n listele egiptene Apollo ca domnitor al pelasgilor. Ca origine, Apollo era hyperboreu de la nord de Istru ºi Diana, sora sa, ne spune poetul Pindar cã petrecea �n þara de la Istru. Templul cel renumit al lui Apollo Hyperboreul se aflã �n insula cea sf�ntã de la gurile Dunãrii, Leuce, astãzi numitã Insula ªerpilor. Apollo era adorat cu deosebitã onoare �n toate regiunile Pontului Euxin. Apollo, ca divinitate a soarelui este reprezentat adeseori pe monedele naþionale ale dacilor cu numele Aplus ºi Lucu. Existã �n Dacia ºi oraºul Apullum, �nchinat lui.
Durata Imperiului pelasg condus de regii-zei este consideratã ca fiind de aproximativ 1500 de ani.
Iatã cum toate divinitãþile gãsite �n mitologiile popoarelor antice �ºi au originea �n aceste meleaguri, tradiþia lor fiind continuatã de cãtre geto-daci, transmiþ�ndu-se p�nã la noi �n colinde ºi tradiþiile pãstrate �n teritoriile rom�neºti. La geþi vom gãsi o spiritualitate nealteratã, remarc�ndu-se ulterior doar anumite tendinþe care amintesc de epoca decadenþei care va urma. Una dintre acestea unii cercetãtori considerã cã era sacrificiul uman, introdus mai t�rziu �n tradiþia geþilor.


Notã:
Acestea sunt materiale de la o conferinþã mai veche. Sunt preluãri din mai multe cãrþi, puse �ntr-o formã proprie. Principalele lucrãri din care s-au preluat date sunt:
Nicolae Densuºeanu, "Dacia Preistoricã"; Vasile Lovinescu, "Dacia Hiperboreeanã"; Eugen Delcea ºi Paul Lazãr Tonciulescu, "Secretele Terrei - Istoria �ncepe �n Carpaþi, vol. I""

http://www.youtube.com/watch?v=6hriHT00jYw RADU_MAMII EROII NU MOR NICIODATA,NIMIC DIN CE E ROMANESC,NU PIERE RADU_MAMII------http://www.youtube.com/watch?v=KV86OxVkse4-----RADU_MAMII-

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-03 11:50:15am vazut pe youtube cum bulgarii se identifica acum cu tracii. Uitandu-ma pe strada in jutrul meu inclin sa cred ca bulgarii sunt mai "traco-geti" ca noi.Spre marea mea durere inclin sa dau dreptate cedlor care spun ca NOI NU suntem urmasii dacilor !!!!! Prin comportament suntem o amastecatura de natii dar nu si daci

...p�c�tuitul n-ar fi ceva grav dac� nu s-ar repeta acela� p�cat, numai c�; din p�cat �n p�cat, (gre�eal�) se ajunge la victoria final�, a unora, de obicei a celor ce sunt strict interesa�i �n a determina pe cineva s� gre�easc�.

...de unde sintagma : o insul� de latinitate �ntr-o mare slav�...

...dac� bulgarii ar fi traci, ar mai avea sens aceast� ultim� , gre�eal�?

De la: mytcor, la data 2010-05-19 12:27:57

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-03 11:50:15am vazut pe youtube cum bulgarii se identifica acum cu tracii. Uitandu-ma pe strada in jutrul meu inclin sa cred ca bulgarii sunt mai "traco-geti" ca noi.Spre marea mea durere inclin sa dau dreptate cedlor care spun ca NOI NU suntem urmasii dacilor !!!!! Prin comportament suntem o amastecatura de natii dar nu si daci

...p�c�tuitul n-ar fi ceva grav dac� nu s-ar repeta acela� p�cat, numai c�; din p�cat �n p�cat, (gre�eal�) se ajunge la victoria final�, a unora, de obicei a celor ce sunt strict interesa�i �n a determina pe cineva s� gre�easc�.

...de unde sintagma : o insul� de latinitate �ntr-o mare slav�...

...dac� bulgarii ar fi traci, ar mai avea sens aceast� ultim� , gre�eal�?

Ce vroiam eu sa subliniez este ca bulgarii isi doresc sa fie urmasii tracilor pe acand noi romanii.... copiem pe tigani in comportament, gandire,muzica... nu ne mai cunoastem radacinile, nu ne mai dorim sa fim noi insine... Si atunci unde este vitejia si mandria dacilor? In noi ? Doar dand citate din diversi istorici care spun lucruri frumoase despre daci nu rezolvam nimic. Suntem precum cartoful: partea ce buna zace in pamant ...!!!! Atata timp cat tineretul viseaza numai bani, masini, manele si nu mai are IDENTITATE NATIONALA inclin sa cred ca noi nu suntem urmasii DACILOR!!!!
DOvediti-mi contrariul

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44

De la: mytcor, la data 2010-05-19 12:27:57

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-03 11:50:15am vazut pe youtube cum bulgarii se identifica acum cu tracii. Uitandu-ma pe strada in jutrul meu inclin sa cred ca bulgarii sunt mai "traco-geti" ca noi.Spre marea mea durere inclin sa dau dreptate cedlor care spun ca NOI NU suntem urmasii dacilor !!!!! Prin comportament suntem o amastecatura de natii dar nu si daci

...p�c�tuitul n-ar fi ceva grav dac� nu s-ar repeta acela� p�cat, numai c�; din p�cat �n p�cat, (gre�eal�) se ajunge la victoria final�, a unora, de obicei a celor ce sunt strict interesa�i �n a determina pe cineva s� gre�easc�.

...de unde sintagma : o insul� de latinitate �ntr-o mare slav�...

...dac� bulgarii ar fi traci, ar mai avea sens aceast� ultim� , gre�eal�?

Ce vroiam eu sa subliniez este ca bulgarii isi doresc sa fie urmasii tracilor pe acand noi romanii.... copiem pe tigani in comportament, gandire,muzica... nu ne mai cunoastem radacinile, nu ne mai dorim sa fim noi insine... Si atunci unde este vitejia si mandria dacilor? In noi ? Doar dand citate din diversi istorici care spun lucruri frumoase despre daci nu rezolvam nimic. Suntem precum cartoful: partea ce buna zace in pamant ...!!!! Atata timp cat tineretul viseaza numai bani, masini, manele si nu mai are IDENTITATE NATIONALA inclin sa cred ca noi nu suntem urmasii DACILOR!!!!
DOvediti-mi contrariul

...poate c-am r�mas prea pu�ini cei ce �nc� mai ne sim�im c-am avea str�mo�i pe Daci, �i-atunci ar trebui s� solicit�m acelea�i drepturi pe care le solicit� pretin�ii minoritari de ast�zi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o solu�ie, cel pu�in de reprezentare oficial� , poate am c�tica c�teva drepturi :
-reprezentare parlamentar�
-locuri de studii rezervate prin universit��i
-fonduri europene
-etc, etc....

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am r�mas prea pu�ini cei ce �nc� mai ne sim�im c-am avea str�mo�i pe Daci, �i-atunci ar trebui s� solicit�m acelea�i drepturi pe care le solicit� pretin�ii minoritari de ast�zi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o solu�ie, cel pu�in de reprezentare oficial� , poate am c�tica c�teva drepturi :
-reprezentare parlamentar�
-locuri de studii rezervate prin universit��i
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am r�mas prea pu�ini cei ce �nc� mai ne sim�im c-am avea str�mo�i pe Daci, �i-atunci ar trebui s� solicit�m acelea�i drepturi pe care le solicit� pretin�ii minoritari de ast�zi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o solu�ie, cel pu�in de reprezentare oficial� , poate am c�tica c�teva drepturi :
-reprezentare parlamentar�
-locuri de studii rezervate prin universit��i
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatic� !.

...a� fi curios ce s-ar �nt�mpla dup�, c��i s-ar considera Geto-Daci, s�tui de aculturalizarea la care au fost supu�i mediatic ( cite�te, �iganizare)

De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:33:28

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am r�mas prea pu�ini cei ce �nc� mai ne sim�im c-am avea str�mo�i pe Daci, �i-atunci ar trebui s� solicit�m acelea�i drepturi pe care le solicit� pretin�ii minoritari de ast�zi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o solu�ie, cel pu�in de reprezentare oficial� , poate am c�tica c�teva drepturi :
-reprezentare parlamentar�
-locuri de studii rezervate prin universit��i
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatic� !.

...a� fi curios ce s-ar �nt�mpla dup�, c��i s-ar considera Geto-Daci, s�tui de aculturalizarea la care au fost supu�i mediatic ( cite�te, �iganizare)

S-ar putea sa fim considerati "decibeli"( de la Decebal)..dar tot e mai bine decat romi..

Copy/paste.. Soldm.com/tdman/argumente.htm

Decebalus. Atest�rile.

1. Atest�rile numelui �n textele istorice:
�Dio Cassius (cca. 155-235 AD), Ist.Rom. 67.6: Δεκέβαλος ἐβασίλευε [(peste Daci) domnea Dekebalos] ; 67.7: πρὸς τὸν Δεκέβαλον τὸν Δακῶν βασιλέα [la Dekebalos, regele Dacilor]; 67.10: μετὰ Δεκέβαλον [dup� Dekebalos].
�Ioannes Lydos (contemporan cu Iustinian), spune �n De Magistribus...2.28: σὺν Δεκεβάλῳ τῶν Γετῶν ἡγησαμένῳ �mpreun� cu Dekebalos, conduc�torul Ge�ilor
�Iordanes, Romana, 217: Decebalo eorum rege devicto dup� ce Decebalus, rege lor (=al Dacilor), a fost �nvins
�Aurelius Victor (sec. IV, prob. �n a doua jum.) De Caesaribus 13,3: Decibalo regi [rege (fiindu-le)Decebalus]
�Historia Augusta (�ncep.sec.IV) 24, 10, 8: vir gentis Daciae, Decibali ipsius ut fertur adfinis un b�rbat din neamul dac, rud�, se zice, cu �nsu�i Decebalus.
�Paulus Diaconus (sec.VIII), Historia Romana 8.2: Daciam, Decibalo uicto, subegit, prouincia trans Danubium facta in his agris quos Taifali nunc, Victoali et Teruingi habent. �nving�ndu-l pe Decebal, a cucerit Dacia, �i a f�cut provincie �n �inuturile ei, dincolo de Danubius, pe care acum le st�p�nesc Taifalii, Victoalii �i Teruingii.

�Lexiconul Suda, :
▪delta.189: Δεκέβαλος: ὁ τῶν Δακῶν βασιλεύς. ζήτει ἐν τῷ δεινός Dekebalus: regele Dacilor. Caut� la 'deinos'.
▪delta.344 (la cuv. δεινός teribil): ὅτι Δεκέβαλος, ὁ τῶν Δακῶν βασιλεύς, δεινὸς μὲν ἦν συνεῖναι τὰ πολέμια c� Dekebalos, regele Dacilor, era teribil �n a �mpleti planurile de r�zboi
▪epsilon.1864: Ἐξυβρίζοντα: παρασπονδοῦντα, παραβαίνοντα τὰς συνθήκας, ἀδικοῦντα. τὰ ἐκδικήματα τοῦ Δεκεβάλου ἐς τοσόνδε προσεληλύθει, ὥστε ἀναγκαῖον εἶναι πολέμῳ καταπαῦσαι ἐξυβρίζοντα. Obraznic: care calc� �nvoielile, ocole�te tratatele, face ilegalit��i; Decebal �i-a f�cut de cap �ntr-at�ta, �nc�t a fost nevoie ca obraznicul s� fie potolit printr-un r�zboi.
▪epsilon.2038: Ἐπεκηρυκεύετο: διὰ κήρυκος ἔλεγεν. ἐπεὶ μηδὲ εἷς ἐπεκηρυκεύετο ὑπὲρ τοῦ Λευκίου, διελέγετο αὐτῷ ὁ Δεκέβαλος. A negociat prin sol: dup� ce nici unul nu a negiciat pentru Leukios (Lucius?), Decebal a vorbit cu el.
▪upsilon.483:Υπόδικοι: κατάκριτοι. στρατιῶται ὑπόδικοι ἐπὶ κακουργίᾳ, δρασμὸν βουλεύοντες παρὰ Δεκέβαλον θανάτῳ κολάζονται. P�r��i: acuza�i; solda�ii acuza�i de rea purtare fiindc� au vrut s� fug�, sunt pdepsi�i de Decebal cu moartea.

2. �n inscrip�ii (am omis pe cele �n care numele era doar presupus, ori mutilat, lipsindu-i tocmai centrul, cam 2 sau 3 �n total ). �n toate cele 21 de inscrip�ii -- deloc pu�ine, comparativ cu alte nume tracice, mult mai slab atestate -- acest nume are doar dou� variante: Decibalus �i Decebalus.

Forma Decibalus (�n 8 inscrip�ii) :
-CIL 3, 7477 (Durostorum=Silistria, Moesia Inf.): Valerio Marco militi...Aurelia Faustina coniux et heres una cum Valeriis Decibalm et Seicipere et Mamutzim et Macaria et Matidia filiis suis Lui Valerius Marcus (au pus monumentul)...Aurelia Faustina, so�ie �i mo�tenitoare, �mpreun� cu Valerii Decibal(us), Seiciperis, Mamutzis, Macaria �i Matidia, copiii s�i etc. Pe baza acestei inscrip�ii, prof. Poghirc a crezut c� -m-ul final din Decibalm �i Mamutzim este desinen�a dacic� de instrumental (instrumentalul [ablativ] latinesc corect al acestor nume fiind Decibalo �i Mamutzi]. F�r� s� fie teoretic imposibil�, aceast� ipotez� este �ns� improbabil�.
-CIL 6, 25572 (Roma): Sex(tus) Rufius Decibalus
-AE 1954, 83 (Roma), list� de nume, mai toate abreviate: Nigr(inius) Maximus Aur(elius) Heroul(anus) / Silvin(ius) Decibal(us) etc.
-AE 1964, 144f (Blain, Lugdunensis, Fran�a): Decibal(us) IMP PART ori Decibali MP PART
-AE 1989, 299 (Asisium=Assisi, Umbria): T(ito) Vibatio Decibalo
-AE 1945, 35 (Ostia): [caput?] Decibali (capul?) lui Decibalus
-AE 1998, 01141: (Sacidava, Moes.Inf., �nainte de sf. sec. III): Diurdano Decibali veteran(o) Q(uintus) Priscus filius lui Diurdanus Decibalus, veteran, Quintus Priscus, fiu, (i-a pus monumentul).
-CIL 3, 4150 (Savaria=Szombathely, Pannonia Sup.), list� de nume : Marc(ius) Vindex Iun(ior), Iul(ius) Decibalus, Ulp(ius) Nigrinus etc.

Forma Decebalus (tot �n 8 inscrip�ii) :
-CIL 15, 2797 (Roma): Deceb[alus]
-CIL 3, 7437 (de la L�en, �n Bulgaria, l�ng� Nicopole, pe Dun�re); este o list� de persoane, I 52: Cresce(n)s Decebali;
-CIL 06, 31654 (Roma): gentem Dacor(um) et regem Decebalum bello superavit (Traian) a �nvins �n r�zboi neamul Dacilor �i pe regele Decebalus
-IDR 3,3,nr.272 (Sarmizegetusa): Decebalus per Scorilo. Inscrip�ie foarte discutat�. Cei care sus�in c� este limb� dac�, traduc Decebal, fiul lui Scorilo. Cei care opteaz� pentru limba latin� popular�, traduc Decebal, pentru Scorilo ori Decebal, prin (intermediul lui) Scorilo.
-IGLNovae nr.82 (Novae, Moesia Inf.=Svi�tov, Bulgaria): Fl(avio) Decebalo vet(erano) leg(ionis) I Ital(icae) Severianae lui Fl. Decebalus, veteran al legiunii I Italica.
-AE 1912, 264 (Heliopolis=Balabakk, Syria): adversus quos expeditionem fecit per regnum Decebali regis Dacorum �mpotriva c�rora (sc. Marcomani, Quazi �i Sarma�i) a f�cut o expedi�ie prin regatul lui Decebalus, regele Dacilor
-AE 1985, nr.721 (Philippi=Grameni, Macedonia): quod cepisset Decebalu(m) et caput eius pertulisset ei Ranisstoro [(Ti(berius) Claudius Maximus... f�cut decurion de c�tre Traian) fiindc� l-a prins pe Decebalus �i capul i l-a adus lui (Traian) la Ranisstorum
-AE 1992, 01483 (Germisara=Geoagiu B�i): Nymfis Decebalus Luci posuit Decebalus al lui Lucius a pus (monumentul) nimfelor

�ntr-o inscrip�ie din sec. IV, publicat� de Em.Popescu �n IGLR, nr. 272 (de la Salsovia=Mahmudia), apare �i o form� Dicebalus �ntr-o list� de exarhi, cu �nchiderea t�rzie a lui /e/ la /i/, dac� nu cumva scribul a inversat literele din gre�eal�, vr�nd de fapt s� scrie Decibalus �i nu Dicebalus.
Acestea sunt toate atest�rile antice ale numelui regelui dac. Ele prezint� o singur� alternan��, �i aceea minor�: vocala din finalul primului element este scris� c�nd 'i', c�nd 'e'. Cele dou� variante nu pot fi distribuite nici �n spa�ii diferite (ca s� le consider�m variante dialectale) �i nici �n epoci diferite (ca s� le lu�m ca variante evolutive), ele fiind uniform r�sp�ndite �i sincronic �i diacronic. Explica�ia const� �n timbrul acestei vocale, care era la origine un /i/ scurt, pronun�at �n latina dun�rean� foarte deschis, �n unele locuri chiar ca /e/. �tim acest lucru din multe surse, fie din reconstruc�iile fonetice (pe care le g�sim �n istoriile limbii rom�ne), fie chiar din documentele istorice, de pild� de la Procopius, care ne transmite mai multe toponime din aceste locuri �n care se produce acela�i fenomen: Μέδεκα [Medeka] < medĭca, Βέτζας [Vetzas] < vĭteas, Τρεδετετιλίους [Tredetetilius] < tredecĭm tilios etc.
Decebalus (+var.) este un nume compus, de tip indo-european, ca �i pers. Vi�tāspa ("cu cai preg�ti�i": vi�ta "gata" + aspa "cal"), got. Þiudareik ("regele neamului": þiud "popor, neam" + reik "rege, conduc�tor, putere") , sl. Svj�toslav ("slava sf�nt�" ori "slava lumii": svj�t "sf�nt, lume" + slava "slav�"), vechi ind. Yajnapati ("st�p�nul sacrificiilor": yajna "sacrificiu"+pati "domn, st�p�n"), grec Θεόδωρος[Theo-dōros] ("darul zeului": theos "zeu" + dōros "dar") etc. Cele dou� p�r�i ale lui sunt lesne de separat, Deke-balos, dar nu �i de explicat. Fiecare din cei doi componen�i are paralele �n onomastica TDM:
-dek(e)-(unde radicalul este dek, vocala final� fiind vocal� cu rol gramatical, cu diverse variante). Ca prim formant el apare cu siguran�� �n Δεκαίνεος [Dekaineos] la Strabon 12.2.39 (la Iordanes Get. 39: Dicineus). Nu este imposibil ca acela�i radical s� se afle �i �n numele geografice Οὐσ-δικησική (Ptol. 3.11.6) = Us-dicensis (CIL 6, 32582 Roma), una din strategiile nordice al Thraciei, �i A-us-decensis (civitas) �n CIL 3, 14437 (2), la Tropaeum Traiani. Etimologiile date p�n� acum acestui component sunt neconving�toare.
-bal(os) (radicalul fiind bal-) este mult mai r�sp�ndit, ap�r�nd �n mai multe nume TDM, dar �i �n �n frigian� �i �n nume iranice: Βαζο-βαλις[Bazo-balis] (IGB IV, 2173 la Caristorum=Kopilovci, l�ng� Kjustendil, Bulgaria), Dini-balis (CIL 4, 1397, la Pompei), Δρει-βαλος[Drei-balos] (�n ISM 2, 125 la Tomis), Δρει-βαλις[Drei-balis] (IPE 1,50 la Olbia) �i Dri-balus (CIL 3, 3888 la Less), Σαρ-βαλος[Sar-balos] (IG 7, 585 la Tanagra, la 426 a.Chr !!), poate �i Γί-βαλος[Gi-balos] �n papirul SB 6796, 150; apare de asemenea �n numele scitice Ουαρζ-βαλος[Uarz-balos] (IPE 1,54 la Olbia) �i Ουαστο-βαλος[Uasto-balos] (2,451 la Tanais), v. I.I.Russu, Limba traco-dacilor. Sensul lui -bal(os) are toate �ansele s� fie acela�i cu al cuv�ntului frigian βάλην [balēn] "rege" (cu etimologie indo-european�), caz �n care trebuie s� ad�ug�m acestei serii �i supranumele Βαληος[Balēos] (Zeus), ca rege al zeilor, �i Βάλις[Balis] care, dup� Etym.Magn., este numele trac al lui Apollon.
Nu �tim care este �n�elesul exact al numelui �ntreg, dar plec�nd de la sensul, foarte probabil - cum am spus -, al componentului secund, el poate s� fi �nsemnat "rege" + un anumit epitet (deke-). Acest epitet poate fi explicat �n mai multe feluri, �ns� niciunul mai probabil ca altul, a�a �nc�t -- vorba lui �u�ea! -- "mai multe adev�ruri, nici un adev�r". El apar�inea �ns� cu siguran�� unei palete limitate de sensuri, mo�tenit� din indo-european�, �i nu este deloc imposibil ca �n�elesul �ntregului nume s� existe �n vreuna din celelaltre limbi indo-europene vechi (chiar dac� numele �n acea limb� sun� cu totul altfel). Aici ne intereseaz� �ns� mai mult forma dec�t �n�elesul acestui nume.

1.Cu excep�ia lui Dicebalus (cu �nchiderea t�rzie a lui /e/ la /i/, ca �i �n Dicineus [sec. VI la Iordanes] pentru *Deceneus, neatestat, dar care trebuie s� fi fost pronun�ia prin sec. II-IV a formei Dekaineos de la Strabon), toate celelalte 21 de atest�ri, �ntre care -- cum am v�zut -- �i mul�i daci �i traci romaniza�i, arat� c� vocala primului radical era /e/: Decebal(us).
2. �n ce prive�te consoana /c/ a radicalului dec(e)- (numai �n variantele latine�ti, fiindc� cele grece�ti au /κ/), filologii clasici nu au nici o �ndoial� asupra faptului c� p�n� prin sec. IV AD (�i �n multe locuri chiar �i mai t�rziu), grupul ce/ci se pronun�a �n latin� ke/ki. Exist� o mul�ime de argumente �n acest sens, pe care nu le voi �n�ira aici. E de ajuns s� spun c� �n transcrierile grece�ti contemporane, aceste grupuri sunt redate prin κε / κι. De abia din sec. IV, /c/ �nainte de /e/ ori /i/ se �nmoaie (se palatalizeaz�), ajung�nd �ntr-o prim� faz� s� se pronun�e undeva �ntre /�e/ �i /tze/, foarte apropiat de modul �n care se pronun�a grupul /ti/. Situa�ia aceasta a durat c�teva secole, �i este u�or de detectat �n scrierile vechi, datorit� faptului c� autorii epocii confundau �n scris grupurile /ci/ �i /ti/, pe care le pronun�au aproape la fel. De exemplu, Geograful Anonim din Ravenna (sec. VII), scria cu dezinvoltur� Tratia �i Datia, �n loc de Tracia �i Dacia, pe care oricum le pronun�a /Tratzia/ �i /Datzia/. Aceast� palatalizare (care era o pronun�ie nou�, o inova�ie) nu s-a r�sp�ndit �n tot teritoriul latinofon! �n dalmat�, de pild�, grupurile ce/ci s-au pronun�at ke/ki, p�n� la dispari�ia acestei limbi, la sf.sec.XIX. Dup� sec. VIII-IX evolu�ia este divergent�: �n spa�iul italo-romanic �i daco-romanic, grupurile au ajuns s� se pronun�e ca �n italiana �i rom�na moderne: �e/�i. �n spa�iul vestic (francez�, ladin�, provensal�, galician� > spaniol� �i portughez� etc.) aceast� consoan� devine /tz/, /þ/[ca th �n englez�] ori /s/. Este �ns� foarte probabil ca limba dac� (ca �i alte limbi satәm, precum cele slave ori indo-iranice) s� fi avut consoana /�/ (ca �i /ğ/ ori /�/) care nu exista nici �n greac� nici �n latin�. Mai mult, dac� romanii �i grecii ar fi vrut s� redea acest sunet (de cele mai multe ori �ns� ei erau complet neinteresa�i de acest lucru), ei n-ar fi folosit pe [c] �n latin� ori pe [κ] �n greac�, pentru c� aceste sunete erau prea dep�rtate de [�]!. C�nd ei voiau s� transcrie aceste sunete c�t mai exact, ei c�utau -- cum este �i normal �i cum s-a �nt�mplat peste tot �n lume -- literele cu care ei scriau sunetele (ori grupurile de sunete) cele mai apropiate �n limba lor de cele str�ine. Or, /�/ nu este deloc apropiat de /k/. El este azi redat, de pild�, �n german� prin [tsch] (adic� din t+� [care se scrie sch]); �n maghiar� prin [cs] (litera [c] pronun��ndu-se /ts/, iar [s] = /�/; [cs] are deci valoarea /ts�/, sim�it� �n maghiar� ca cea mai apropiat� de /�/). La fel �i �n antichitate. Greaca transcria acest sunet cel mai adesea prin [θ] (theta) ori [τι]/[τει] (pentru c� /t/-ul grecesc, ca �i /s/-ul, cum putem auzi �i azi, sem�nau mult cu /t/-ul lui Sean Connery �i cu [�]-ul nostru), mai t�rziu prin [τσ]/[τζ], [ζ] etc. �i avem exemple sigure �n acest sens, de la Herodot p�n� �n greaca bizantin�. Herodot, de pild�, transcria prin Τείσπης �i Ἀσπαθίνης numele persane �i�pī� �i Aspā�anāh, ale c�ror pronun�ii exacte le �tim din inscrip�iile cuneiforme. �n regiunile tracice �nt�lnim nume precum Βουρθειθης ori Θιντας, pe care romanii, care nu �l aveau pe θ, le transcriau Burtsitsi �i Tsinta. Este deci exclus ca un /κ/ grecesc ori un /c/ latinesc s� fi transcris �n antichitate un sunet apropiat de /�/.
At�t dacii �n�i�i, c�t �i de romanii ori grecii care au auzit acest nume, �l pronun�au prin urmare Dekebal(us,-os), a�a cum �l auzeau de la al�ii fiindc�, spre deosebire de noi ast�zi, ei nu l-au �nv��at la �coal�, din c�r�i. P�n� prin sec. VI-VII, c�nd nu doar limba dacilor ci �i urmele ei (numele proprii) au �nceput s� dispar�, oamenii antichit��ii auzeau aceste nume �n jurul lor, a�a cum s-au transmis ele din genera�ie �n genera�ie.
De unde atunci /a/ �i /�/ �n Da�ebalo, forma unic� a acestui nume �n t�bli�e? Dac� aceasta ar fi fost forma autentic�, atunci sursele pe care tocmai le-am enumerat ar fi scris Δαθεβαλο, Dasebalo, Dazebalo, Datsebalo sau altfel, dar nu Dekebal(os,-us). Dar chiar dac� este un artifact modern, de ce autorul lui a ales aceast� form�, care contrazice sursele istorice? R�spunsul nu este deloc greu de dat. Pentru acest autor, ingenios dar f�r� multe cuno�tin�e de lingvistic�, numele acesta con�ine dou� "adev�ruri", surprinz�tor de densu�iene: 1. �n rom�ne�te noi spunem azi Daci (fonetic /da�i/); rom�nii sunt daci nu romani, a�adar -- cum �n 2000 de ani �ntr-o limb� nu se schimb� nimic -- atunci �i dacii (=rom�nii) din antichitate trebuie s� fi spus tot Da�i. 2. Decebal fiind regele dacilor, numele lui nu putea fi de�e(-balo), ci dacĕ(-balo) (cel pu�in a�a ar fi mai normal, nu? De�i la nici unul din neamurile vechi nu am g�sit nume de regi formate de la numele neamului + "rege". Ciudat, nu?) 3. Ce dac� e o mic� diferen�� �ntre De�ebal �i Da�ebalo? Cine crede c� pl�cu�ele sunt autentice, crede �i a�a.
***

De la: serena, la data 2010-05-22 14:46:43

De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:33:28

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am r�mas prea pu�ini cei ce �nc� mai ne sim�im c-am avea str�mo�i pe Daci, �i-atunci ar trebui s� solicit�m acelea�i drepturi pe care le solicit� pretin�ii minoritari de ast�zi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o solu�ie, cel pu�in de reprezentare oficial� , poate am c�tica c�teva drepturi :
-reprezentare parlamentar�
-locuri de studii rezervate prin universit��i
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatic� !.

...a� fi curios ce s-ar �nt�mpla dup�, c��i s-ar considera Geto-Daci, s�tui de aculturalizarea la care au fost supu�i mediatic ( cite�te, �iganizare)

S-ar putea sa fim considerati "decibeli"( de la Decebal)..dar tot e mai bine decat romi..

...te referi cumva, la acei decibelii, ca factor de zgomot manelistic emis din portbagajele diferitelor modele de autoturisme, ce incropesc ad hoc , campusuri de week-end pe la margini de cr�nguri , paji�ti , lunci �i lumini�uri ?...roag�-i s�-�i str�ng�: gunoiul menajer, PET-urile, excrementele , absorbantele �i pamper�ii abandona�i printre bosche�i...la plecare !...aaa !...mai spune-Le c�; iarba prim�v�ratic� abia-ncol�it� au distrus-o cu focul , "strict necesar" perpelirii h�lcilor unsuroase �i-a mititeilor dubio�i, pe gr�tare, discuri agricole, sau direct �n spuza jarului ce-a mistuit o parte din ramurile arborilor, retezate f�r� mil�, l�s�ndu-i ciunti�i, mutila�i, pe-o lung� perioad� de timp.

De la: mytcor, la data 2010-05-23 14:17:50

De la: serena, la data 2010-05-22 14:46:43

De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:33:28

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am r�mas prea pu�ini cei ce �nc� mai ne sim�im c-am avea str�mo�i pe Daci, �i-atunci ar trebui s� solicit�m acelea�i drepturi pe care le solicit� pretin�ii minoritari de ast�zi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o solu�ie, cel pu�in de reprezentare oficial� , poate am c�tica c�teva drepturi :
-reprezentare parlamentar�
-locuri de studii rezervate prin universit��i
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatic� !.

...a� fi curios ce s-ar �nt�mpla dup�, c��i s-ar considera Geto-Daci, s�tui de aculturalizarea la care au fost supu�i mediatic ( cite�te, �iganizare)

S-ar putea sa fim considerati "decibeli"( de la Decebal)..dar tot e mai bine decat romi..

...te referi cumva, la acei decibelii, ca factor de zgomot manelistic emis din portbagajele diferitelor modele de autoturisme, ce incropesc ad hoc , campusuri de week-end pe la margini de cr�nguri , paji�ti , lunci �i lumini�uri ?...roag�-i s�-�i str�ng�: gunoiul menajer, PET-urile, excrementele , absorbantele �i pamper�ii abandona�i printre bosche�i...la plecare !...aaa !...mai spune-Le c�; iarba prim�v�ratic� abia-ncol�it� au distrus-o cu focul , "strict necesar" perpelirii h�lcilor unsuroase �i-a mititeilor dubio�i, pe gr�tare, discuri agricole, sau direct �n spuza jarului ce-a mistuit o parte din ramurile arborilor, retezate f�r� mil�, l�s�ndu-i ciunti�i, mutila�i, pe-o lung� perioad� de timp.

Sa traiti ,am inteles ! Eu le spun ..cand ma intalnesc adeseori cu asa ceva..da' crezi ca problema-i doar la nivelul ala ???

Prin�ul cu col�i de mistre�

de Ioan G�rda

"Un mah�r din Est, practic�nd v�n�toarea,
Cu inima neagr� spre codri venea.
Urm�ndu-�i u�or �ntr-un porsche c�rarea,
Mul�i prin�i �i mini�tri cu el aducea.
- Veni�i s�-mpu�c�m �n p�duri carpatine
Mistre�ii s�lbatici m�na�i de gonaci,
Am gloan�e destule �i pu�ti-carabine
�i standuri solide din lemn de copaci.
Un prin� doritor s� omoare jivine
C-un aer sever abord� un servant:
- Hai, mi�c�, b�iete, adu carabine
�i-ajut�-m� iute s� urc �ntr-un stand.
- St�p�ne, se spune c�-n vremuri de fal�,
�n bezn� de codri str�bunii purtau
B�taia cu fiara �n lupt� egal�
�i urme de col�i pe ve�minte aveau.
De ce nu vii, sire, s� sim�i r�suflarea
Mistre�ului viu groh�ind sub copaci
Fugind h�ituit, c�ut�ndu-�i c�rarea?
R�spunse alte�a: - Incarc� �i taci!
Dar iat�, sose�te s�lbatica turm�!
- S� tragem cu sete, amici, �n gr�mad�!
Privi�i cum se zbat, cum gui�� �i scurm�,
Ce ro�u p�r�u �iroind �n z�pad�!
S� tragem, prieteni, momentul e bun
C�ci gardul electric elanul li-l fr�nge!
De ce nu am, Doamne, obuze de tun?!
A� bate recorduri la carne �i s�nge!...
- St�p�ne, ajunge, m�celu-i m�re�,
Dar sunt deja sute c�zu�i sub copaci!
R�spunse alte�a r�njind cu dispre�:
- Adu carabine, d� gloan�e �i taci!
T�rziu, c�nd sui peste cre�tete luna,
Sticliri risipind peste tristul decor,
Strig� micul prin� agit�ndu-se-ntruna:
- Servant, �ine scara s� pot s� cobor!
Povestea mi-a spus-o servantul dibaci,
Ce nu-�i ascundea, la o can� cu vin,
Profundul respect pentru porci �i gonaci.
Cum?... �i pentru prin�i, �ns� foarte pu�in..."

De la: serena, la data 2010-05-23 16:15:33

De la: mytcor, la data 2010-05-23 14:17:50

De la: serena, la data 2010-05-22 14:46:43

De la: mytcor, la data 2010-05-22 14:33:28

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 23:32:08

De la: mytcor, la data 2010-05-20 23:17:18

De la: mihaivilcu2004, la data 2010-05-20 20:16:44[

...poate c-am r�mas prea pu�ini cei ce �nc� mai ne sim�im c-am avea str�mo�i pe Daci, �i-atunci ar trebui s� solicit�m acelea�i drepturi pe care le solicit� pretin�ii minoritari de ast�zi de pe teritoriul Ro.

...ar fi o solu�ie, cel pu�in de reprezentare oficial� , poate am c�tica c�teva drepturi :
-reprezentare parlamentar�
-locuri de studii rezervate prin universit��i
-fonduri europene
-etc, etc....

Inseamna ca s-a terminat cu neamul asta daca ajungem sa ne cerem dreptul ca MiNORITARI. Hai mai bine sa incercam sa facem ceva sa renastem din cenusa. Hai sa venim cu idei sa luam initiativa fiecare in mahalaua lui , in cercul de prieteni. Propuneri:? Idei?

...nu !..este o idee pragmatic� !.

...a� fi curios ce s-ar �nt�mpla dup�, c��i s-ar considera Geto-Daci, s�tui de aculturalizarea la care au fost supu�i mediatic ( cite�te, �iganizare)

S-ar putea sa fim considerati "decibeli"( de la Decebal)..dar tot e mai bine decat romi..

...te referi cumva, la acei decibelii, ca factor de zgomot manelistic emis din portbagajele diferitelor modele de autoturisme, ce incropesc ad hoc , campusuri de week-end pe la margini de cr�nguri , paji�ti , lunci �i lumini�uri ?...roag�-i s�-�i str�ng�: gunoiul menajer, PET-urile, excrementele , absorbantele �i pamper�ii abandona�i printre bosche�i...la plecare !...aaa !...mai spune-Le c�; iarba prim�v�ratic� abia-ncol�it� au distrus-o cu focul , "strict necesar" perpelirii h�lcilor unsuroase �i-a mititeilor dubio�i, pe gr�tare, discuri agricole, sau direct �n spuza jarului ce-a mistuit o parte din ramurile arborilor, retezate f�r� mil�, l�s�ndu-i ciunti�i, mutila�i, pe-o lung� perioad� de timp.

Sa traiti ,am inteles ! Eu le spun ..cand ma intalnesc adeseori cu asa ceva..da' crezi ca problema-i doar la nivelul ala ???

Prin�ul cu col�i de mistre�

de Ioan G�rda

"Un mah�r din Est, practic�nd v�n�toarea,
Cu inima neagr� spre codri venea.
Urm�ndu-�i u�or �ntr-un porsche c�rarea,
Mul�i prin�i �i mini�tri cu el aducea.
- Veni�i s�-mpu�c�m �n p�duri carpatine
Mistre�ii s�lbatici m�na�i de gonaci,
Am gloan�e destule �i pu�ti-carabine
�i standuri solide din lemn de copaci.
Un prin� doritor s� omoare jivine
C-un aer sever abord� un servant:
- Hai, mi�c�, b�iete, adu carabine
�i-ajut�-m� iute s� urc �ntr-un stand.
- St�p�ne, se spune c�-n vremuri de fal�,
�n bezn� de codri str�bunii purtau
B�taia cu fiara �n lupt� egal�
�i urme de col�i pe ve�minte aveau.
De ce nu vii, sire, s� sim�i r�suflarea
Mistre�ului viu groh�ind sub copaci
Fugind h�ituit, c�ut�ndu-�i c�rarea?
R�spunse alte�a: - Incarc� �i taci!
Dar iat�, sose�te s�lbatica turm�!
- S� tragem cu sete, amici, �n gr�mad�!
Privi�i cum se zbat, cum gui�� �i scurm�,
Ce ro�u p�r�u �iroind �n z�pad�!
S� tragem, prieteni, momentul e bun
C�ci gardul electric elanul li-l fr�nge!
De ce nu am, Doamne, obuze de tun?!
A� bate recorduri la carne �i s�nge!...
- St�p�ne, ajunge, m�celu-i m�re�,
Dar sunt deja sute c�zu�i sub copaci!
R�spunse alte�a r�njind cu dispre�:
- Adu carabine, d� gloan�e �i taci!
T�rziu, c�nd sui peste cre�tete luna,
Sticliri risipind peste tristul decor,
Strig� micul prin� agit�ndu-se-ntruna:
- Servant, �ine scara s� pot s� cobor!
Povestea mi-a spus-o servantul dibaci,
Ce nu-�i ascundea, la o can� cu vin,
Profundul respect pentru porci �i gonaci.
Cum?... �i pentru prin�i, �ns� foarte pu�in..."

mmmmda !..�iriac-Balc.-concesii postdecembriste f�cute democra�iei originale �i miliardarilor de mucava.
A�i construi imagine comi��nd atrocit��i �mpotriva animalelor ( chiar, care ar fi diferen�a; �ntre ceea ce se petrece la Balc �i atrocit��ile romanilor comise-n arena acelor vremuri demult apuse �mpotriva diverselor animale , istoria a consemnat) �ntr-o �ar� epuizat� din toate punctele de vedere, nu poate fi catalogat �n opinia mea , altfel dec�t : o abjec�ie caracterial-comportamental� a individului /indivizilor ce practic� a�a ceva-n Mil.III .

crezi?