Antonescu a fost un adevarat patriot?

De la: Shlomo_Imre_Istvan, la data 2009-05-04 11:55:03

De la: 9am037202, la data 2009-05-03 21:06:27

De la: Shlomo_Imre_Istvan, la data 2009-05-03 17:51:14Niciodata sa nu va ganditi ca razboiul, fie el cat de justificat, fie el cat de necesar�nu reprezinta o crima. (Ernest Hemingway) �A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de tara drept o datorie e �n stare sa se laude cu ea.� George Toparceanu

Stimabile, ma bucur si ma minumez cand vad un "evreu" aparandu-l si chiar onorand memoria maresalului. In fond el a gandit corect: jidanii mei sunt ai mei si ai nostri tot ai mei. Nu va bagati peste ei ca numai eu am dreptul sa-i trimit in Transnistria, sa-i pun sa poarte steaua galbena, sa-i trimit la detasamante de munci fortate, sa le interzic accesul in institutii de invatamant, sa practice profesii liberale, sa fie "romanizate" fabricile prin darea afara a jidanilor, sa cumpere alimente pe cartele barate adica jumatate din ratia unui roman, sa nu mai aiba acces institutiile statului(armata, politie, functii publice) . Evident ca nu sunt demni sa apere onoarea Romaniei in razboi cum au facut in 1877 si 1914 si pana la urma ce atata tevatura pentru cativa jidani in sus si-n jos ca pana la urma tot n-am scapat de ei , a se vedea amicul Shlomo! Ad mea ve Esrim, Adoni! Le shana habaa be`Romania!

Bucura-te si minuneaza-te in continuare,viata-i frumoasa!

Draga Sloimala ai dreptate! Ce sa ne mai incurcam cu mortii! Ei cu ei si noi , adica viii ,cu noi! Scuze ca te-am facut sa pierzi pretiosul matale timp de excavatorist citindu-mi posturile. Sloim draga, ca sa vorbim in ovreiasca de Romania, nu merita sa pui nimic la suflet ca ,vorba unui clasic in viata, viata-i frumoasa! Traiasca eroii neamului! Restul sunt pierderi colaterale si nu e cazul sa intram in derizoriu amintindu-ne de ele(sutele de mii de evrei "rezolvati"intre Nistru si Bug, sutele de mii de romani si ei "rezolvati" nu se stie de ce tocmai la Cotul Donului si Stalingrad etc)
Iti urez in continuare postari vesele demne de mistocareala specifica neamului matale! Shalom si Lehaim pentru mata cand o sa tragi o berica pe santier! Toda Raba ca ne-ai deschis ochii pe forumul asta ca prea ameninta sa devina serios!

De la: 9am037202, la data 2009-05-03 21:06:27

De la: Shlomo_Imre_Istvan, la data 2009-05-03 17:51:14Niciodata sa nu va ganditi ca razboiul, fie el cat de justificat, fie el cat de necesar�nu reprezinta o crima. (Ernest Hemingway) �A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de tara drept o datorie e �n stare sa se laude cu ea.� George Toparceanu

Stimabile, ma bucur si ma minumez cand vad un "evreu" aparandu-l si chiar onorand memoria maresalului. In fond el a gandit corect: jidanii mei sunt ai mei si ai nostri tot ai mei. Nu va bagati peste ei ca numai eu am dreptul sa-i trimit in Transnistria, sa-i pun sa poarte steaua galbena, sa-i trimit la detasamante de munci fortate, sa le interzic accesul in institutii de invatamant, sa practice profesii liberale, sa fie "romanizate" fabricile prin darea afara a jidanilor, sa cumpere alimente pe cartele barate adica jumatate din ratia unui roman, sa nu mai aiba acces institutiile statului(armata, politie, functii publice) . Evident ca nu sunt demni sa apere onoarea Romaniei in razboi cum au facut in 1877 si 1914 si pana la urma ce atata tevatura pentru cativa jidani in sus si-n jos ca pana la urma tot n-am scapat de ei , a se vedea amicul Shlomo! Ad mea ve Esrim, Adoni! Le shana habaa be`Romania!

Toate faptele reprobabile comise de Antonescu sunt cunoscute de romani,dar fiind greu digerabile sunt si greu de recunoscut!Eu n-am negat niciodata faptul ca a comis ororile pe care le descrii tu.Nu inteleg cum ti-ai dat tu seama ca sunt antisemit?Din citatele pe care le-am dat din Hemingway si Toparceanu?Nu mai citi pe diagonala,ca nu-i frumos.Faptul ca ti-am vorbit tie intr-un anumit fel,nu inseamna ca iau la misto pe nimeni altcineva!Sau,esti cumva avocatul victimelor Holocaustului?Nu-ti convine mistocareala la adresa ta,du-te!

[ Toate faptele reprobabile comise de Antonescu sunt cunoscute de romani,dar fiind greu digerabile sunt si greu de recunoscut!Eu n-am negat niciodata faptul ca a comis ororile pe care le descrii tu.Nu inteleg cum ti-ai dat tu seama ca sunt antisemit?Din citatele pe care le-am dat din Hemingway si Toparceanu?Nu mai citi pe diagonala,ca nu-i frumos.Faptul ca ti-am vorbit tie intr-un anumit fel,nu inseamna ca iau la misto pe nimeni altcineva!Sau,esti cumva avocatul victimelor Holocaustului?Nu-ti convine mistocareala la adresa ta,du-te![/quote]

Suparacios rau ,monser! Mersi totusi pt.onoarea de a ma lua la misto NUMAI pe mine.Iar de dus te poti duce si mata in acelasi loc pe care mi-l doresti mie. Si ca sa inchei discutia pe tema asta:sunt unele lucruri serioase in viata , care chiar frumoasa fiind, contine in ea niste adevaruri cu care nu se glumeste!
Sa aveti o zi buna pe santier, rabeinu!

La Ierusalim exista un muzeu al Institutului Yad Vashem, organizatia care identifica si recompenseaza pe acesti oameni care au intins evreilor o mana de ajutor. Langa muzeu, se afla Gradina celor Drepti intre Popoare, iar in ea, pe Zidul de Onoare, sunt inscrise numele a 54 de ROMANI. Printre ei, Elena, Regina Mama a Romaniei.





www.scribd.com/doc/11841057/omul-de-tain-al-marealului-eugen-cri...

Lista cet��enilor rom�ni distin�i cu titlul �Drept �ntre Popoare�

* Agarici, Viorica

Viorica Agarici (n. 1886, d. 1979) a fost pre�edinta filialei locale a Crucii Ro�ii din Roman �n timpul celui de-al doilea r�zboi mondial. �n noaptea de 2 iulie 1941, dup� ce a tratat r�ni�ii Armatei Rom�ne care se �ntorceau de pe frontul de est, ea a auzit gemetele evreilor din "trenul mor�ii" care transporta supravie�uitorii pogromului de la Ia�i. Datorit� func�iei pe care o ocupa, a pretins �i a ob�inut permisia s� le dea ap� �i alimente celor din tren. Dosar 2062.

* Antal, Rozalia

�n timpul celui de-al Doilea R�zboi Mondial, Rozalia Antal din ora�ul Satu Mare, Transilvania de Nord i-a ascuns pe vecinii ei, familia Handler, �n casa sa. Dosar 0593.

* Anu�oiu T. Anghel

N�scut �n satul Nistore�ti-Vrancea, a tr�it �n satul Naruja din judetul Vrancea. �ntre 1938-1944, Anghel T. Anu�oiu a fost secretarul �i reprezentantul asocia�iei veteranilor de r�zboi Marele Voievod Mihai. El a avertizat pe evreii din comunit��ile din Bac�u, Bra�ov, Odobe�ti, Piatra-Neam� �i Buz�u c� urmau s� fie aresta�i - a�a c� au putut fugi la timp - �i i-a ajutat s� g�seasc� ad�post. Dosar 1395.

* B�ia�, Vasile B�ia�, Maria

Vasile B�ia� �i so�ia lui, Maria erau ��rani rom�ni care tr�iau �n satul Viile Dejului, cam la 5 km de ora�ul Dej din Transilvania. �n aprilie 1944, c�nd s-a �nfiin�at ghetoul din Dej, familia B�ia� le-a adus alimente cuno�tin�elor lui, familia Steinfeld �i i-a ascuns pe b�ie�ii familiei la ferma lui. Dosar 615.

* Beceanu, Dumitru

Doctor �n farmacie, de�inea o farmacie �n Ia�i �i era ofi�er �n rezerv� al armatei rom�ne. La 29 iunie 1941, c�nd a �nceput pogromul �n Ia�i, Beceanu le-a propus celor doi angaja�i evrei ai s�i s� se ascund� �n apartamentul lui, care se afla deasupra farmaciei. �nc� aproximativ 20 de evrei �i-au g�sit adapost acolo. Dosar 3515.

* Cojoc, Gheorghe

Inginer forestier din vecin�tatea ora�ului T�rgu Neam�. �n iulie 1942 ing. Ghorghe Cojoc a ob�inut de la autorit��ile din ora�ul Piatra Neam� ca 50 de evrei s� munceasc� �n p�durile din jurul T�rgu Neam�ului. �n acest fel i-a salvat pe ace�ti evrei de la deportarea �n Transnistria. Dosar 2731.

* Cuciub�, Traian - tat�l, Cuciub�, Traian - fiul

Tat�l �i fiul Cuciub� �i-au ajutat prietenul evreu, Rosenthal, dintr-un mic or�el din Transilvania de Nord, s� scape de deportarea din 1944, trec�ndu-l ilegal �n partea rom�neasc� a Transilvaniei. Dosar 8923.

* Criveanu, Theodor

Theodor Criveanu (n. ? - d. 1988) a fost un ofi�er rom�n care a fost desemnat s� fac� listele cu evreii ap�i pentru munca obligatorie, ace�tia nemaifiind trimi�i �n lag�re. El �i-a riscat via�a acord�nd permise de munc� pentru mii de evrei care nu �ndeplineau condi�iile solicitate de comandan�i, salv�ndu-le, astfel, via�a. Dup� terminarea r�zboiului el s-a c�s�torit cu fiica unuia dintre evreii c�ruia �i salvase via�a. �n 2007 Criveanu a primit post-mortem titlul de Drept �ntre popoare.[4]

* Dumitru, Adrian Strauss-Tiron, Gabriela - Catan�, Maria

Au salvat o familie din Transnistria. Dosar 6843.

* Elena, Regina Mam� a Rom�niei

Regina Mam� Elena (n. 2 mai 1896 la Atena, prin�es� de Grecia �i Danemarca, d. 28 noiembrie 1982 la Lausanne, Elve�ia). S-a apelat la ajutorul ei pentru oprirea deport�rii evreilor din Cern�u�i. Dup� ce s-au adresat mai multor personalit��i, Regina Mam�, �nso�it� de Patriarhul Nicodim Munteanu au apelat direct la Antonescu, care a cedat �i a fost de acord ca acei evrei care nu fuseser� �nc� deporta�i din Cern�u�i s� r�m�n� acolo "temporar". Ajutorul trimis de d�nsa �n 1942 a salvat vie�ile a mii de evrei din Transnistria. �n 1943 �i la �nceputul lui 1944, Regina Mam� Elena a ajutat la �ntoarcerea a mii de evrei care r�m�seser� �n via��, inclusiv a mii de orfani evrei, din Transnistria. �n anul 1993 Statul Israel �i Institutul Yad Vashem i-au conferit post-mortem Titlul �i Medalia Dreapt� �ntre Popoare. Dosar 5106. [5]

* Farka�, Stefan Farka�, Rozalia

�n septembrie 1944, Eugen Szabo (fost Salzberger), un t�n�r evreu, se afla �ntr-un deta�ament de munc� for�at� al armatei ungare sta�ionat l�ng� ora�ul Oradea. Familia Farka� i-a ascuns pe Szabo, �mpreun� cu al�i 8 colegi din deta�amentul de munc�, �n pivni�a casei sale. Dosar 5103.

* Florescu, Constan�a

Constan�a Florescu (n. 1908) din Bucure�ti a ad�postit-o cu grij� �i devotament, �n casa sa, �ntre anii 1941-1944, pe Roza Hendler. Dosar 4398.

* Gheorghe, Petre I

Preot ortodox �n Sarovo, regiunea Golta, a ajutat �i a salvat mul�i evrei din ghetoul Crivoi-Ozero, Transnistria. Dosar 10060.

* Ghi�escu, Alexandru

La 21 ianuarie 1941, �n timpul pogromului de la Bucure�ti, c�nd vecinul lui, avocatul Joseph Morgenstern i-a b�tut la u�� cer�ndu-i ajutorul, Ghi�escu l-a ascuns �n cas� p�n� c�nd a trecut primejdia - salv�ndu-i via�a. Dosar 5014.

* Grosz, Rozalia Grosz, Bandi

�n mai 1944, Bandi Grosz, din Dej, Transilvania, a ascuns-o pe evreica Schnable sub roata de rezerv� a camionului s�u �i a strecurat-o afar� din ghetou. Dosar 1549.

* H�j, Simion H�j, Metzia

Dr. Simion H�j, avocat din Cern�u�i, a ajutat mai multe familii evreie�ti. C�nd a �nceput evacuarea ghetoului, Dr. H�j a salvat aceste familii de la a fi �ncolonate spre deportare, de c�tre jandarmeria rom�na. Dosar 725.

* Lajos, Peter

�n 1944, Peter Lajos tr�ia la Cluj. El a salvat via�a evreului Neumann aranj�ndu-i o identitate fals�, ca Janos Kovacs. Dosar 3941.

* Karadja, Constantin

Diplomat rom�n care a salvat de deportare �i exterminare peste 51.000 de persoane. Dosar 10472. [1].

* Manoliu, Florian

Diplomat rom�n �n Elve�ia, a participat la salvarea unor evrei maghiari �n 1944. Dosar 9160.

* M�rculescu, Emilian

�n 1942, �n c�teva c�l�torii la Cern�u�i, Emilian M�rculescu a reu�it s� mituiasc� un ofi�er de poli�ie rom�n, care a scos cinci evrei din �nchisoare �n mijlocul nop�ii, sub pretextul c� trebuia s�-i transfere nem�ilor, spre a fi executa�i. Dosar 4779.

* Moldovan, Valeriu

Valeriu Moldovan era proprietarul unui atelier de dulgheri din Bistri�a, Transilvania de Nord. El a salvat familia Fleischman �n 1944. Dosar 5999.

* Motora, Sabin

Ofi�er de carier� �n jandarmeria rom�n�, comandantul lag�relor Grosulovo �i Vapniarka, Sabin Motora a luat m�suri de evacuare a prizonierilor evrei din Vapniarka la Grosulovo, mai aproape de grani�a rom�n�, contrar ordinului primit, de a-i transfera spre est, pentru a fi preda�i germanilor. El a f�cut tot ce a putut ca s� salveze vie�ile evreilor, �n ciuda faptului c� astfel �i risca propria via�� �i cariera militar�. Dosar 2394.

* Muranyi, Rozsi

�n timpul r�zboiului, Rozsa Muranyi tr�ia �n Oradea Mare, Transilvania. Dup� invadarea Ungariei de c�tre Germania, �n martie 1944, Muranyi a ascuns 8 evrei, din 23 aprilie 1944 p�n� �n 12 octombrie 1944, c�nd ora�ul a fost eliberat. Dosar 534.

* Nicopoi-Strul, Elisabeta

Datorit� lui Nicopoi, familia Strul, �apte persoane - tat�l, mama �i fra�ii - au fost salva�i �n timpul pogromului de la Ia�i, la 29 iunie 1941. Dosar 3416.

* Nits, Janos Nits, Gyula Nits, Aliz

Au salvat evrei �n Transilvania de Nord, �n 1944.

* Oni�or, Ioana Demusca, Leti�ia Cr�ciun, Ana Cr�ciun, Pavel

�n mai 1944, familia Oni�or � v�duva Ioana �i copii ei, Victor de 21 de ani, Laz�r de 18 ani, Leti�ia de 16 ani �i Anna, m�ritat� cu Pavel Cr�ciun, erau ��rani care tr�iau la ferma lor �n p�dure, la circa 4 km de ora�ul Bistri�a, Transilvania. La 1 mai, cu dou� zile �nainte de internarea evreilor din Bistri�a �n ghetou, de unde au fost deporta�i �n lag�rele de exterminare, 4 membri ai familiei Kandel au fugit la ferma familiei Oni�or, care le preg�tise un ascunzi�. Dosar 1406.

* Paelungi, Stefan

Stefan Paelungi a ascuns familia Leitman �n timpul r�zboiului, �ntr-o colib� �ndep�rtat� care apar�inea tat�lui s�u. Dosar 6999.

* Pal (Kudor), Anna Pal, Jeno

�n aprilie 1944, afl�nd de soarta evreilor �n Transilvania ocupat� de nazi�ti, evreica Nissel a decis s� fug� �n Rom�nia. I-a rugat pe Anna �i Jeno Pal (ulterior so�ul ei) s�-i ascund� copilul �i ei au f�cut-o, de�i �tiau c�t de riscant este s� ascunzi evrei. Dosar 6540.

* P�ntea, Nona

�n 1941, �n timpul pogromului de la Ia�i, Nona P�ntea a ad�postit �n camera ei �ase evrei din vecini, salv�ndu-le via�a. Dosar 3455.

* Pocorni, Egon Pocorni, Nicolina

Egon Pocorni din Bucure�ti a fost numit �n 1942 director al unei fabrici de zah�r din satul Derebcin, jude�ul Moghilev, Transnistria. V�z�nd suferin�ele evreilor, el �i so�ia lui i-au ajutat dup� cum au putut. Dosar 2855.

* Pop, Nicolaie Pop, Maria Pop (Saileanu), Aristina

Familia Pop, fermieri �n satul L�pu�ul Rom�nesc, Transilvania de Nord, s-a oferit s-o ascund� pe Hanna Marmor �i pe copiii ei, �ntre�in�ndu-i cu tot ce aveau nevoie. Dosar 7123.

* Pop, Valer

�nalt demnitar �n administra�ia maghiar� �i rom�neasc� din Transilvania. �n 1933 Valer Pop se c�s�torise la Cluj cu Ilona Jonas, evreic� din familia Farka�, adopt�nd-o �i pe fiica ei din prima c�s�torie, Katalin-Catherina. Dup� ocuparea Ungariei de c�tre Germania, �n martie 1944, Pop �i-a convins fiica adoptiv� s� nu poarte steaua galben� �i a reu�it s�-�i interneze soacra, pe Lina Farkas, �n spitalul unui prieten de-al lui din Cluj, pentru a o salva de deportare. Dosar 2580.

* Popovici, Traian

Traian Popovici (n. 17 octombrie 1892, satul Ru�ii M�n�stioarei, pe atunci �n Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria; d. 4 iunie 1946, satul Colacu, com. Fundu Moldovei, jude�ul Suceava) a fost un avocat rom�n �i primar al ora�ului Cern�u�i �n timpul celui de-al Doilea R�zboi Mondial. A salvat de la deportare 20.000 de evrei din Bucovina. Dosar 0499. [6]

* Profir, Grigore

Inginerul Grigore Profir era directorul morii de f�in� Dacia din Ia�i. �n iunie 1941, c�nd a aflat c� evreii erau adu�i la sec�ia de poli�ie, a adunat c��iva evrei i-a dus la moar� �i i-a pus s� descarce sacii de f�in�, salv�ndu-i de la moarte. Dosar 3514.

* Puti, Alexa Puti, Maria Puti, Todor

Alexa Puti era un fermier rom�n care tr�ia l�ng� ora�ul �omcuta Mare, Transilvania. �n 1944 Alexa Puti l-a ascuns pe evreul Solomon �ntr-o pe�ter�, la marginea p�durii de l�ng� casa sa. Maria �i Todor, copiii lui Puti, �i-au ajutat tat�l s� ad�nceasc� pe�tera �i i-au adus m�ncare lui Solomon de trei ori pe s�pt�m�n�. Dosar 3739.

* Simionescu, Constantin

Simionescu era un avocat rom�n �i decanul baroului din Ia�i. �n timpul r�zboiului, Simionescu a ajutat 10 evrei ie�eni, majoritatea din familiile Spiegel, Sapira �i Siegler. Simionescu l-a luat pe Fred Spiegel, de 16 ani, �mpreun� cu fra�ii lui, sub aripa sa protectoare, dup� ce tat�l lor fusese �n trenurile mor�ii, iar mama fusese arestat�. Dosar 4892.

* Sion, Mircea Petru G.

�n timpul r�zboiului, avocatul Mircea Petru G. Sion a fost numit judec�tor la un tribunal militar. El a intervenit activ �n favoarea evreilor �i pentru unii dintre ei a ob�inut eliberarea din lag�rele de munc�. A f�cut tot posibilul s�-i salveze. Avocatul Sion a ascuns aproximativ 15 evrei �n casa lui din Ia�i �i la proprietatea familiei lui din afara ora�ului, risc�ndu-�i via�a �i averea. Dosar 3384.

* �orban, Raoul

Prof. Raoul �orban (n. 4 septembrie 1912 - d. 18 iulie 2006) a fost un critic de art�, pictor, scriitor, eseist, academician �i memorist rom�n. �n mai 1944, Prof. �orban l-a ajutat pe Rabinul Dr. Moshe Carmilly-Weinberger, rabinul comunit��ii evreie�ti neologe din Cluj s� fug� la Turda �i de acolo s� se �nt�lneasc� cu Iuliu Maniu �n Bucure�ti pentru a c�uta c�i de salvare. �n m�rturia sa Dr. Carmilly-Weinberger a povestit despre eforturile depuse de Prof. �orban pentru g�sirea unei solu�ii de salvare a evreilor din Transilvania ocupat�. Dosar 3499. [7]

* Stoenescu, Ioana Stoenescu, Pascu

�n 1941, �n ianuarie, �n timpul celor trei zile ale pogromului legionar �mpotriva evreilor din Bucure�ti, familia Stoenescu a invitat familia Donner s� se ascund� �n casa lor, salv�ndu-le via�a. Dosar 566.

* Stroe, Magdalena

A salvat o femeie evreic� de la deportare �n 1944, �n Transilvania de Nord.

* Su��, Ioan

�n septembrie 1944, Ioan Su�� din ora�ul Satu Mare, Transilvania de Nord a salvat 9 evrei care evadaser� din deta�amentul de munc�. Dosar 1827.

* Szakadati, Janos Szakadati, Juliana

�n 1944, so�ii Janos �i Jukiana Szakadati aveau o parfumerie �n Oradea, Transilvania de Nord. Magazinul lor era l�ng� ghetoul ora�ului, �n care erau de�inu�i evreii �n vederea deport�rii �n lag�rele mor�ii. Familia Szakadati venea zilnic s� le arunce alimente evreilor din ghetou, f�r� a primi nimic �n schimb �i risc�ndu-�i via�a. Din mai 1941 p�n� la sf�r�itul r�zboiului, familia Szakadati a ascuns o fat� evreic� �n casa lor. Dosar 1812.

* Toth, Jozsef

�n 1944, Jozsef Toth, profesor de liceu, era �nrolat �n armata maghiar� �i locuia la Cluj, Transilvania, �n casa lui Ludovic Weissberger. C�nd s-au �nceput deport�rile evreilor din Cluj, Toth i-a ascuns pe Weissberger, pe so�ia lui Hermina, pe fiica lor Clara-Luisa, pe fiul lor Andrei �i pe bunica Etelca, �n buc�t�ria casei. Dosar 6026.

* Tubak, Maria

La 21 ianuarie 1941, �n timpul pogromului legionar �mpotriva evreilor din Bucure�ti, Maria Tubak �i Stefan Marin, care lucrau la o fabric� de cherestea, s-au a�ezat l�ng� poart� �i c�nd bandele au venit �i au �ncercat s� intre �n cas� pentru a-i scoate pe locatarii evrei, cei doi le-au spus c� nu mai era niciun evreu �n cas� �i au ar�tat c�tre semnul care demonstra c� proprietarul casei era rom�n. Ei au continuat s� p�zeasc� casa p�n� c�nd rebeliunea a fost �nn�bu�it�. Dosar 4860.

* Zaharia, Josif

Josif Zaharia (Zacharias) - care apar�inea minorit��ii �vabe - era fiul unui fermier �nst�rit care tr�ia �n satul Iecea Marea din jude�ul Timi�oara. �n 1941, Zaharia a dat peste un b�iat de 13 ani, speriat �i extenuat de lungile c�ut�ri de hran� �i ad�post. B�iatul era Benjamin Weiss, elev la yeshiva condus� de rabinul Brisk din ora�ul Arad. Zaharia a ghicit c� b�iatul era evreu �i i-a fost mil� de el. A ob�inut acte false pentru el, l-a �nv��at s� munceasc� la ferm� �i l-a angajat la ferma tat�lui s�u. Dosar 6177.

[modific�] List� par�ial� a cet��enilor Republicii Moldova distin�i cu titlul �Drept �ntre Popoare�[8]

* Lozan, Paramon Lozan, Tamara

Paramon �i Tamara Lozan locuiau �n ora�ul Nisporeni din Moldova. Paramon Lozan era directorul unui gimnaziu, unde so�ia lui lucra ca profesoar�. C�nd regiunea a intrat sub control rom�nesc, Paramon Lozan a fost somat s� deschid� �coala pentru a servi temporar de arest pentru evreii din regiune. Cinci zile mai t�rziu s-a zvonit c� evreii interna�i �n cl�direa �colii vor fi omor��i. Pentru a pre�nt�mpina crima, Paramon Lozan a hot�r�t s�-i elibereze. Dup� c�teva zile el a fost executat de c�tre autorit��ile militare rom�ne. Dosar 7338.

* Marcenco, Ivan Marcenko, Feokla Marcenko, Leonty Marcenko, Nina Marcenko, Nikita Marcenko, Tatiana

Fra�ii Ivan �i Nikita Marcenko locuiau �mpreun� cu familiile lor �n localitatea R�bni�a din Moldova, �n apropierea ghetoului. �n martie 1944, c�nd rom�nii se retr�geau din acea zon�, familia Galperin s-a adresat familiei Marcenko, cer�ndu-i ad�post. Ei au r�mas ascun�i acolo p�n� dup� r�zboi. Dosar 8207.

* Morozovski, Vitali Morozovski, Alexandra -

Vitali �i Alexandra Morozovski erau �nv���tori la �coala din satul Mocra, raionul R�bni�a. Unul dintre elevii lor fusese Grigori Farber, un b�iat evreu care locuia cu p�rin�ii, colhoznici, �n colhozul evreiesc Der Shtern din apropiere. �n decembrie 1941, c�nd germanii �i rom�nii au de�inut controlul asupra Moldovei, Grigori Farber s-a dus la cei doi Morozovski pentru a le cere ad�post. Ei l-au ascuns pe copil �n podul casei timp de dou� luni �i i-au asigurat cele necesare traiului. Dosar 7135.

* Nedeliak, Ivan Nedeliak, Anna

Ivan �i Anna Nedeliak locuiau �mpreun� cu cei doi copii ai lor �n Kirpicinaia Slobodka, suburbie a Tiraspolului. �n iulie 1941, familia Nedeliak i-a ad�postit pe cei doi fra�i Yefim �i Semeon Mirocinik, singurii evrei din Oceacov care au mai r�mas �n via�� dup� masacrul care se petrecuse acolo cu o s�pt�m�n� �nainte. Dosar 6990.

* Pelin, Gheorghe Pelin, Varvara

Gheorghe �i Varvara Pelin erau agricultori �n satul M�l�ie�ti, districtul Tiraspol. �n martie 1944 ei l-au ad�postit �n casa lor pe Lev Bruter, un t�n�r evreu pe care �l cunoscuser� �nainte de r�zboi, originar din satul C�u�eni din Moldova. Dosar 6853.

* Pereplecinski, Vladimir Pereplecinski, Maria

�ntr-o zi din septembrie 1941, Maria Perplecinski a adus acas� o t�n�r� fat�, Klaudia Vain�tein, care sc�pase dintr-o groap� comun� �n timpul unei ac�iuni de ucidere �n mas�. �n tot timpul ocupa�iei Klaudia a locuit cu familia Pereplecinski �i a fost considerat� un membru al acesteia. Dosar 8303.

* Pozdniakova, Efrosina Starostina (Pozdniakova), Zinaida

�n timpul r�zboiului, Efrosinia Pozdniakova avea peste 40 de ani �i locuia cu unica sa fiic� de 12 ani, Zinaida (mai t�rziu, Starostina), la periferia ora�ului R�bni�a, �n Moldova. Ea avea c�teva cuno�tin�e �i prieteni printre interna�ii din ghetou. Ea �i fiica ei i-au ajutat pe evrei, procur�ndu-le alimente. La �nceputul lunii martie 1944, c�nd s-a decis lichidarea celor din ghetoul R�bni�a, c�teva dintre cuno�tin�ele Efrosiniei au g�sit ad�post temporar �n podul casei ei. Timp de o lun� �ntreag�, �n timp ce militarii germani i-au jefuit �i ucis pe evreii din R�bni�a, Efrosinia �i Zinaida Pozdnikova au ascuns mai mult de zece evrei �i le-au asigurat cele necesare. Dosar 7558.

* Serebrianski, Isaak Sparinopta, Samuil Mazur, Ikim -

Isaak Serebryanskiy, Samuil Sparinopta �i Ikim Mazur erau ��rani moldoveni, locuitori ai satului Bro�teni, districtul R�bni�a. �n timpul r�zboiului, cei trei i-au ajutat �n diverse moduri, hr�nindu-i �i ascunz�ndu-i pe r�nd, pe vecinii lor, fra�ii Naum �i Raisa Gomelfarb ai c�ror p�rin�i fuseser� omor��i �n septembrie 1941. Serebrianski a preg�tit o ascunz�toare pentru Naum �i sora lui, s�p�nd o groap� sub staulul oilor. Samuil Sparinopta a construit un loc secret �n interiorul casei, �n spatele sobei, iar Ikim Mazur, care locuia la marginea satului, a �inut copiii �ntr-un hambar. Dosar 7550.

* Starostina, Evghenia Starostina, Anna Starostin, Pavel -

Anna Starostina locuia �mpreun� cu mama ei Evghenia �i fiul s�u, Pavel �n Chi�in�u. La sf�r�itul lunii iulie 1941 �n ghetoul din Chi�in�u au fost internate �i buna sa prieten�, Ida Binder �mpreun� cu fiica ei de opt ani, Alla. �n primele luni, Anna �i fiul ei Pavel s-au strecurat �n ghetou pentru a le duce acestora haine �i m�ncare. C�nd a �nceput deportarea evreilor �n lag�rele din Transnistria, Alla Binder a fugit la familia Starostin. Anna �i familia ei au primit-o pe Alla �n mijlocul familiei, �ngrijind-o cu devotament �i �in�nd-o ascuns� de vecini. Dosar 6084.

* Stra�naya, Maria Stra�ny, Ivan Stra�naya, Xenia -

Maria Stra�naya avea 60 de ani �i locuia �n satul Baliavin�i, districtul Briceni, �mpreun� cu nora sa Xeniya �i dou� nepoate. �nainte de r�zboi, b�c�nia din sat apar�inea familiei Gurvi�, iar Maria �i familia ei �i f�ceau cump�r�turile acolo. Dup� ce germanii au ocupat zona, Benyamin Gurvi�, proprietarul magazinului, a rugat-o pe Maria s�-i adaposteasc� pentru o vreme. Maria i-a ascuns �n pod pe Benamin Gurvi�, so�ia sa, Ita �i copii Yefim �i Manya. Dosar 7347.

* �urcan, Peotr �urcan, Evgenia Savciuk, Makar Savciuk, Axenia -

Peotr �i Evgeniya �urcan locuiau �n satul Bul�ie�ti, districtul Orhei. �n decembrie 1941, ei au luat �n casa lor o familie evreiasc�, Celnik, din ora�ul Grigoriopol. Timp de c�teva luni, familia Celnik a stat �n pivni�� sau �n pod �i la sf�r�itul verii lui 1942, au fost mutat� �n casa lui Makar �i Axeniya Savciuk, rude ale familiei �urcan, care locuiau �n acela�i sat. Dosar 8190.

Tin minte cind i-am spus unui coleg de servici ca rominii sint inteligenti si au niste caracteristici mai interesante. Tipul s-a albit. Era mai brunet. Si nu prea era de nationalitate romin. Si era destul de inteligent sa inteleaga ce spuneam.

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: 9am037202, la data 2009-05-06 14:23:18[


Suparacios rau ,monser! Mersi totusi pt.onoarea de a ma lua la misto NUMAI pe mine.Iar de dus te poti duce si mata in acelasi loc pe care mi-l doresti mie. Si ca sa inchei discutia pe tema asta:sunt unele lucruri serioase in viata , care chiar frumoasa fiind, contine in ea niste adevaruri cu care nu se glumeste!

Sa aveti o zi buna pe santier, rabeinu!

Eu chiar n-am glumit niciodata pe aceasta tema,e treaba ta daca vezi altceva.Nu-s suparacios,ti se pare tie.Multumesc de urare,zilele nu pot fi rele pe santier,mai o bere,mai un vin...

De la: gigilipianu, la data 2009-04-26 14:24:18Da. Maresalul Antonescu a fost un mare patriot. Insa un patriot pentru romani nu pentru unii care nu stiu nici macar cine sunt. A mai fost patriot si pentru multi evrei care au recunoscut printre care si un evreu american care a scris o carte foarte frumoasa despre eroul roman. Dar pentru cine nu l-a cunoscut sau pentru cine nu-l intereseaza cu adevarat acest subiect si scrie doar ca sa scrie.. ma rog e altceva. Din pacate oameni adevarati nu mai avem astazi si uite unde am ajuns si inca nu am terminat cu prostiile. Gigi.

Bai gigele,vad ca le stii la fix pe toate!Ia povesteste-mi si mie in razboiul sarbo-croat,care au fost patriotii?Cine erau eroii?De partea cui te situezi?

Hai sa-ti mai dau unul.

Sper sa nu-mi dai vr-un raspuns gresit,ca te trimit la dracu' cu tot cu adulatul si mult pupatul in cur,vadimu'!.

Cine vrea sa vada si alte aspecte interesante ale personalitatii lui Antonescu , sa citeasca volumul scris de Aurica Simion,aparut in 1979(!) in Editura Dacia din Cluj , intitulat "Preliminarii politico-diplomatice la actul insurectional de la 23 august 1944".Nu va luati dupa titulatura(se spuneau multe in spate),este prezentata perioada 1939-1944.O recomand tuturor,mai ales celor care-l contesta pe Antonescu. Si in aceasta carte veti gasi chiar si mostre de simt al umorului la Antonescu (contrar celor ce cred ca era un om ursuz - Cainele rosu) ,de ex.: in perioada cand coabita cu legionarii,primeste la Cabinet cererea unui preot de a i se aproba purtarea centurii legionare peste sutana . Rezolutia lui Antonescu ,a fost : "Preot cu diagonala ,nici dracul n-a vazut.Aprob ca sa se vada". In orice caz,este una din cartile cele mai interesante dintre cele ce au avut acest subiect ,chiar peste foarte multe aparute dupa 1989 .

Legio tertia decima Gemina (13th Twin Legion),

Pisi, sti ce este acela un patriot ?
Eu unul nu cred ca ai sti, ori prin vene iti curge sange de evreu ori de tigan ... si de aceea tu nu vezi un adevarat patriot roman in Antonescu !
Cumva pisi, mami si tati sunt mai inchisi la culoare si tu bineantales ca esti romanca, nu-i asa ?...
In fine, ce sti tu pisi, in a avea oute si coloana vertebrala, nu de alta, dar acel maresal, ca a fost maresal si nu a fost facut la apelul bocancilor ca altii, a avut acele parti vitale a unui lider adevarat si nu a pupat pe nimeni in fund cum o fac acum liderii pe care poporul asta, obidit ii vede ca fiind calea lor cea buna si de fiecare data ramanem cu acelasi gust amar dupa ce isi ocupa functiile, pai mai pisi, tu niste oameni din astia ii propui tu sa fie patrioti ?...

BRAVO dark1secret, ai fost la inaltime cu filmuletul asta, esti un adevarat, ar trebuii sa il priveasca si cioara sau evreica aia de Cmelya, sau cum s-o fi numit ea si dupa aceea sa spuna ce inseamna patriot !
Inca o data BRAVO omule !!!

De la: nikialpinistu, la data 2009-05-08 01:15:02 BRAVO dark1secret, ai fost la inaltime cu filmuletul asta, esti un adevarat, ar trebuii sa il priveasca si cioara sau evreica aia de Cmelya, sau cum s-o fi numit ea si dupa aceea sa spuna ce inseamna patriot !
Inca o data BRAVO omule !!!

.....

Dl Mytcor, nu l-ati gasit si pe Antonescu pe lista? Asta ca sa fim in topic! Ar fi fost cu adevarat un erou al eroilor daca de ex. ar fi procedat ca generalul Franco care le-a dat multor evrei din Grecia, originari din Spania anului 1500, pasapoarte spaniole care i-au scapat de Auschwitz.
D-l Shlomo, scuze d-le ca ma tot iau de ironiile finute ale matale. E clar, de fapt in dumneata vorbeste tizul celebru al antichitatii, regele Solomon (in transcrierea originala Shlomo).Oricum fara prezenta matale, forumul ar fi fost mult mai sarac!

De la: 9am037202, la data 2009-05-08 17:54:31Dl Mytcor, nu l-ati gasit si pe Antonescu pe lista? Asta ca sa fim in topic! Ar fi fost cu adevarat un erou al eroilor daca de ex. ar fi procedat ca generalul Franco care le-a dat multor evrei din Grecia, originari din Spania anului 1500, pasapoarte spaniole care i-au scapat de Auschwitz.

D-l Shlomo, scuze d-le ca ma tot iau de ironiile finute ale matale. E clar, de fapt in dumneata vorbeste tizul celebru al antichitatii, regele Solomon (in transcrierea originala Shlomo).Oricum fara prezenta matale, forumul ar fi fost mult mai sarac!

Sper sa-ntelegi mesajul !..

DACA VRETI SA IL CUNOSTETI PE GENERALUL ANTONESCU SI MAI BINE CITIT ROMANUL "DELIRUL, VOL II", DE STEFAN DUMITRESCU, CONTINUARE LA ROMANUL "DELIRUL, VOL I", DE MARIN PREDA.

GENERATIILE MAI VECHI DE EVREI II SUNT FOARTE RECUNOSCATOARE MARERSALULUI ION ANTONESCU, CEL CARE REALMENTE A SCAPATA 350 DE MII DE EVREI DE LA MOARTE... CA DOVADA CA PE CAND CAPITALAL IZRAELULUI ERA LA TEL EVIV, UN BULEVARD CENTRAL SE NUMEA BULEBARDUL ION ANTONESCU

DA, ION ANTOMESCU A FOST UN PATRIOT ADEVRAT

De la: 9am037202, la data 2009-05-08 17:54:31Dl Mytcor, nu l-ati gasit si pe Antonescu pe lista? Asta ca sa fim in topic! Ar fi fost cu adevarat un erou al eroilor daca de ex. ar fi procedat ca generalul Franco care le-a dat multor evrei din Grecia, originari din Spania anului 1500, pasapoarte spaniole care i-au scapat de Auschwitz.
D-l Shlomo, scuze d-le ca ma tot iau de ironiile finute ale matale. E clar, de fapt in dumneata vorbeste tizul celebru al antichitatii, regele Solomon (in transcrierea originala Shlomo).Oricum fara prezenta matale, forumul ar fi fost mult mai sarac!

Dupa o zi de carca grea pe santierele patriei,si vreo doua kile de spirtoase,nu cred ca poti avea pretentia sa ma ridic la nivelul tau intelectual.N-am stiut ca esti asa usor deranjabila,ca nu ma mai nasteam.Acu' ce sa fac,raul s-a produs deja!Mie imi pasa foarte mult de parerile altora despre mine,asa ca te rog sa-mi spui tot ce te deranjaza si voi cauta sa ma corectez.Daca-mi promiti ca nu ma parasti lui terente iti spun un secret:nu-s evreu,sunt tigan.Stii ca tiganilor nu le plac decat cartile de joc...Mi-a facut placere dar trebuie sa te las,azi sunt bibliotecar sef.Sa facem cartile!

De la: 9am037202, la data 2009-05-08 17:54:31Dl Mytcor, nu l-ati gasit si pe Antonescu pe lista? Asta ca sa fim in topic! Ar fi fost cu adevarat un erou al eroilor daca de ex. ar fi procedat ca generalul Franco care le-a dat multor evrei din Grecia, originari din Spania anului 1500, pasapoarte spaniole care i-au scapat de Auschwitz.

"Maresalul �nsusi a fost executat de agentii Moscovei, ca fascist. Adevarul este ca Maresalul Antonescu este cel care a pus capat miscarii fasciste din Rom�nia, oprind toate activitatile teroriste al Garzii de Fier din 1941 si suprim�nd toate activitatile politice ale acestei organizatii. Eu �nsumi, raspunz�nd unei �ntrebari a lui Antonescu, la procesul sau - montat de comunisti - am confirmat ca teroarea fascista de strada a fost oprita �n Rom�nia la 21 ianuarie 1941, zi �n care Maresalul a luat masuri draconice pentru a face sa �nceteze anarhia fascista (�) ïn timpul perioadei de dominatie hitlerista �n Europa, eu am fost �n contact permanent cu Maresalul Ion Antonescu, care a facut foarte mult bine pentru �ndulcirea soartei evreilor expusi persecutiilor rasiale naziste (�) Eu am fost martorul unor scene emotionante de solidaritate si de ajutor �ntre rom�ni si evrei, �n momente de grele �ncercari din timpul Imperiului Nazist din Europa. Maresalul Antonescu a rezistat cu succes presiunilor naziste care cereau masuri dure �mpotriva evreilor. El este cel care mi-a dat pasapoarte �n alb, pentru salvarea de teroarea nazista a evreilor din Ungaria, a caror viata era �n pericol! Datorita politicii sale, averile evreilor au fost puse sub un regim de administratie tranzitorie care, fac�ndu-le sa para pierdute, le-a asigurat conservarea �n scopul restituirii lor la momentul oportun." -- din "Testamentul lui Wilhelm Filderman", act legalizat la New York �n 1956;

"(�) seful unui guvern obligat sa asculte de poruncile ne�nduratoare ale unui tragic razboi, hartuit de greutati inexplicabile, pus mereu �n situatii penibile si aproape insurmontabile" "(�) larga toleranta a guvernului dumneavoastra fata de exodul evreilor unguri, polonezi etc., care au gasit si continua sa gaseasca aici un refugiu sigur si putinta unei definitive salvari prin emigratie (�). si daca astazi evreimea din Ungaria urca �ns�ngeratul calvar pe care a patimit si pierit iudaismul polonez, iar cel bulgar urca acelasi rug, noi, evreii rom�ni suntem mereu obladuiti de guvernul dumneavoastra, care se straduieste sa �ndulceasca restrictiile si sa �nlature masurile impuse de �mprejurarile haine". -- (pasaj din scrisoarea de multumire adresata la 26 iunie 1944 de Al. I. Zissu)

Marcus Eli Ravage -Evreu din Romania in "Century Magazin"
"Voi �nca n'ati �nceput sa apreciati adancimea vinovatiei noastre. Noi suntem intrusii. Noi suntem subversivii. Noi v'am luat lumea voastra naturala, idealurile voastre, destinul vostru, si am facut ravagii cu ele. Noi am fost la radacina nu numai a ultimului mare razboi, ci si la toate revolutiile majore din istoria voastra. Noi am adus ne�ntelegeri, confuzii si frustratii In viata voastra privata si publica si noi Inca o mai facem. Nimeni nu va poate spune cat timp vom continua asa. Cine stie ce destin maret ati fi avut daca noi v'am fi lasat in pace."

P.S.-Wilhelm Filderman -Pre�edintele Uniunii Comunitãtilor Evreiesti din Rom�nia �n anii �40

Vegheaz� s� nu dispari �n personalitatea altcuiva - Scott Fitzgerald

Crede (ceea ce ai scris) si nu cerceta!. Macar pentru a evita surpizele neplacute! Mai bine , cum ziceai , IUBESTE!
Daca o faci bine, e un castig pentru si pentru tine si pentru dragul tau!
Bucura-te de viata ca e scurta si lasa-i pe istorici sa-ti spuna ca citatele sunt fie false , fie nesemnficative fiind scrise la comanda pana in 23 august.
O existenta duuulce!

De la: Shlomo_Imre_Istvan, la data 2009-05-09 00:49:01

De la: 9am037202, la data 2009-05-08 17:54:31Dl Mytcor, nu l-ati gasit si pe Antonescu pe lista? Asta ca sa fim in topic! Ar fi fost cu adevarat un erou al eroilor daca de ex. ar fi procedat ca generalul Franco care le-a dat multor evrei din Grecia, originari din Spania anului 1500, pasapoarte spaniole care i-au scapat de Auschwitz.
D-l Shlomo, scuze d-le ca ma tot iau de ironiile finute ale matale. E clar, de fapt in dumneata vorbeste tizul celebru al antichitatii, regele Solomon (in transcrierea originala Shlomo).Oricum fara prezenta matale, forumul ar fi fost mult mai sarac!

Dupa o zi de carca grea pe santierele patriei,si vreo doua kile de spirtoase,nu cred ca poti avea pretentia sa ma ridic la nivelul tau intelectual.N-am stiut ca esti asa usor deranjabila,ca nu ma mai nasteam.Acu' ce sa fac,raul s-a produs deja!Mie imi pasa foarte mult de parerile altora despre mine,asa ca te rog sa-mi spui tot ce te deranjaza si voi cauta sa ma corectez.Daca-mi promiti ca nu ma parasti lui terente iti spun un secret:nu-s evreu,sunt tigan.Stii ca tiganilor nu le plac decat cartile de joc...Mi-a facut placere dar trebuie sa te las,azi sunt bibliotecar sef.Sa facem cartile!

Si mie mi se spune in mahala Pirandella! M-or fi crezand sora lui Pirandello dramaturgul? Asa ca ai toata intelegerea mea pentru micile matale bucurii cotidiene.

gim castel,orice natiune au avut eroi,un Napoleon,un Nero,un Hitler,un Stalin,toti la vremurile respective au luptat pentru tara si poporul lor sub o forma s-au alta de expasiune s-au de aparare,si Antonescu a luptat pentru tara si poporul lui care din cauza ciumei rosii nu a putut fi ridicat pe soclul eroilor acestui neam nerecunoscator,acest neam care nu vrea sa-si elogieze eroii,acest neam care mai de graba elogiaza eroii altor neamuri care ne-au asuprit de lungul secolelor,acest neam care accepta si aproba construirea si amplasare de monumente ale unor eroi care nu au de aface cu absolut nimic cu neamul ROMANESC,daca esti patriot,nu pentru clasa politica securisto-comunista,nu pentru acei oameni care isi denigreaza tara,fii pentru tine,pentru acest loc calcat in picioare de cotropitorii acceptati de lingaii(comunisti)acestei tari,de tradatorii acestui popor nerecunoscator.Da ANTONESCU ESTE EROUL NEAMULUI DIN CARE FACEM PARTE.

Depinde cita ISTORIA ROMANILOR cunosti,poate tu stii numai istoria impusa de comunisti,cea cu ANA PAUKER,EMIL BODNARENCO,CHIVU STOICA,LUCRETIU PATRASCANU.........

erou= individ fara instinct de autoconservare (pe timp de razboi si pe timp de pace sfarseste cel mai adesea impuscat mortal)
concluzia o trageti voi

MA ASOCIEZ SI EU CELOR CE AU SPUS: ,,DA,,,ANTONESCU A FOST,UNUL DINTRE CEI MAI MARI PATRIOTI AI ROMINIEI,DAR L-A LICHIDAT TRADATORII DE TARA..IN ROMINIA PATRIOTII SE IMPUSCA,,,IAR TRADATORII ,PACEPA,,EX.MIHAI,,ION ILIESCU, VICTOR ATANASIU STANCULESCU SI MULTI ALTII, SE PREMIAZA CU PENSII SI GRADE DE GENERAL DIMINUAND BUGETUL SI ASA GOL AL ROMANILOR ADANCIND CRIZA ORDONATA DE OCCIDENT.".
ASASINAREA MARESALULUI
ION ANTONESCU
Dupa vointa falsului "Tribunal al Poporului" din Bucuresti � asemenea celui al sotilor Nicolae si Elena Ceausescu, �n conformitate cu litera si spiritul sentintei dictate la finele "Procesului" Antonescu, din 6-17 mai 1946.
Revenim, asadar, �n urma cu 63 de ani, la �nchisoarea Jilava.
S�mbata, 1 iunie 1946, putin dupa ora 18,00: sub gloantele unui pluton de executie, format exclusiv din gardieni, suprema ofensa adusa Armatei tarii, al carei ultim Maresal se afla el �nsusi �n bataia pistolarilor nenorociti selectionati pe baza de "voluntariat", cadeau secerati, �n Valea Piersicilor, Ion Antonescu, Conducatorul Statului Rom�n si premierul perioadei 1940-1944, si c�tiva dintre cei mai apropiati colaboratori de-ai sai - Mihai Antonescu, Gh. Alexianu si C. Piky Vasiliu.
Executia, �n fapt MACELUL, trebuia, �n intentia organizatorilor, politicieni si comunisti complotisti, rom�ni si indivizi de aiurea, propovaduitori ai doctrinei internationalismului proletar, cu totii aflati �n solda Kremlinului ori �n serviciul comandat al Marilor Puteri �nvingatoare �n razboiul mondial din 1939-1945, sa ram�na pentru c�t mai mult timp posibil �nvaluita �n mister. Nu avea sa fie asa! Nu a fost posibil sa fie astfel! Martorii asasinatului de la 1 iunie 1946 au fost cei dint�i care au rupt valul tacerii. Operatorul Ovidiu Gologan, pe l�nga faptul ca - alaturi, dar separat de "omologul" sau desemnat de puterea ocupanta, URSS - ne-a lasat pelicula nemuritoare surprinz�nd principalele momente ale crimei, s-a aflat �ntre cei care au relatat �n detaliu faptele. Pe de alta parte, persoane anume desemnate au consemnat, �n sinteze si procese-verbale, cele petrecute. Documentele respective, pastrate zeci de ani sub sapte lacate, au ajuns, dupa deschiderea arhivelor, �ncep�nd cu 1989 si �n anii ce au urmat, la dispozitia istoricilor si, �n consecinta, la cunostinta cititorilor. Tot asa cum se afla la dispozitia istoricilor si aceasta corespondenta transmisa, �n seara MACELULUI, din Bucuresti - via Londra - pentru celebrul cotidian "The New York Times" de catre corespondentul local (L. P. Nasta): "Executia lui Antonescu. La executie au participat 2 procurori generali, Avram Bunaciu, secretarul general al Ministerului de Interne, avocatii arestatilor, un fotograf si un operator cinematografic. Corespondentii nu au fost admisi sa participe. Arestatii erau calmi. Ei au refuzat sa fie legati la st�lpi si la ochi, cu exceptia lui Piky Vasiliu. La ora 18 si 2 minute, plutonul de executie a tras prima salva cu arme automate. Ei n-au murit imediat, �n afara de Mihai Antonescu. Ceilalti 3 au fost omor�ti dupa 3 minute prin focuri de pistol. Cu toate astea, Piky Vasiliu n-a murit si a spus: . Cadavrele au fost duse la crematoriu" (Arhiva SRI, Bucuresti, dosar 8213, vol. 2). Este inutil sa subliniem ca, exceptie fac�nd presa de inspiratie moscovita si internationalista, unele grupuri interne si o banda de scelerati, care se "remarcasera" organiz�nd penibilul "Proces al marii tradari nationale", Poporul Rom�n, cercurile democratice, fortele armatei nationale, prestigioase personalitati, rom�ne si straine, au blamat MACELUL, cel dint�i, �n ordinea strict cronologica, �n cortegiul crimelor Holocaustului Rosu, resping�nd din prima clipa fapta abominabila a nevolnicilor "�nvingatori" de moment. �n fond, din r�ndurile nemultumitilor si protestatarilor s-au impus cei dint�i partizni ai posteritatii Maresalului Antonescu (vezi, �n acest sens, contributiile si grupajele de documente gazduite �n revistele "Dosarele istoriei", "Europa XXI", "Magazin istoric", "Document" si, �ndeosebi, "Revista de istorie militara" - numerele 1-2/1994, 5/1994, 1/1995). Aflat departe de tara, �n Elvetia, celebrul diplomat care a fost Grigore Gafencu a consemnat imediat, deci chiar �n seara de 1 iunie 1946, �n amplul sau Jurnal: Radio Bucuresti anunta ca azi, la orele sase seara, Maresalul Antonescu, Ica Antonescu si alti patru demnitari, �n fapt doi, au fost "executati". Gratia regala nu a putut, deci, interveni. Rusii au cerut moartea lor. Sa nu fie cumva semnalul unei cumplite dezlantuiri de patimi s�ngeroase. Pacatele Maresalului au fost oarecum spalate prin abuzurile regimului de azi si prin primejdia de moarte pe care sovieticii o tin �ntinsa asupra tarii. �nt�mplarile care au urmat prabusirii sale au asternut uitarea peste campania nenorocita pe care el a purtat-o �n Rusia, ca si peste oarba �nversunare cu care s-a aruncat �n bratele lui Hitler. Ieri, �nca vinovat, maresalul cade ca un martir al cauzei rom�nesti; pentru ca Rom�nia nu mai cunoaste dec�t o singura amenintare - Rusia, �n jurul lui se va naste o legenda care va �ndulci judecata istoriei. Moartea ce i se trage din m�nia imperiului vecin �l apropie de sufletul unui popor care se simte, �n �ntregime, amenintat de aceasta �mparatie (n.p..). La numai trei ani dupa MACELUL din Valea Piersicilor, ziaristul american Reuben H. Markham retinea, la r�ndu-i, �n amintirile sale, aparute �n original �n SUA, faptul ca, �n cursul "procesului", "Antonescu a avut o conduita plina de calm si demnitate. El a �nfruntat Rusia si de aceasta data, refuz�nd sa-si ceara scuze pentru faptul de a o fi atacat. A repetat chiar ca a luptat pentru a �nvinge. Multi rom�ni au vazut �n atitudinea sa un simbol al respectului de sine ca natiune si i-au fost recunoscatori pentru ca le-a oferit acest simbol. Nu l-au putut ajuta cu nimic, dar au jubilat vaz�nd ca un rom�n, desi cu funia ruseasca deasupra capului, statea demn si �i �nfrunta cu calm pe bolsevici. O tacere grea s-a lasat peste inimile rom�nilor, c�nd acesta a fost condus �n celula condamnatilor la moarte, si ea s-a transformat �n consternare c�nd s-au rasp�ndit, peste tot �n tara, vesti despre felul �n care a fost executat. El a dorit, fireste, sa fie executat nu prin sp�nzuratoare, ci prin �mpuscare, asa cum e practica �n cazul ofiterilor, pretutindeni si dintotdeauna. Si a murit dupa cum i-a fost dorinta, cu fata la plutonul de executie, refuz�nd sa fie legat la ochi. Maresalul �nsusi a dat plutonului de executie comanda , dovedindu-se mai stap�n pe sine dec�t ei. Ani de zile, Antonescu fusese apreciat drept cel mai remarcabil militar al tarii. Avea o expresie severa, o privire scrutatoare si reputatia de a fi plin de vointa, dur, aspru. C�nd tinerii soldati gardieni, care se aflau la mica distanta �n fata sa, cu degetul pe tragaciul armei, i-au �nt�lnit privirea vie, au tremurat o clipa. C�nd au tras, Maresalul a cazut, dar nu era mort si nici macar nu-si pierduse cunostinta. Ridic�ndu-se putin, a �ntins m�na dreapta spre soldatii din pluton, strig�ndu-le: "Trageti �nca o data, baieti, trageti!" Ei au �nceput sa traga salva dupa salva, iar un ofiter a folosit pistolul. C�nd aceasta relatare, mereu �nfrumusetata, a �nceput sa circule, din gura �n gura, crimele lui Antonescu au fost acoperite de compasiunea poporului pentru d�nsul, iar �n mintea oamenilor el a �nceput sa dob�ndeasca statura unei victime. Ultima varianta a acestei relatari ce capatase dimensiuni de legenda �i descria pe cei care l-au �mpuscat pe Maresal ca nefiind rom�ni. Nici un rom�n nu fusese gasit, se zicea, pentru a-l ucide pe Conducator. Cazut �n genunchi, cu s�ngele siroind, cu ochii larg deschisi, Antonescu se �nfatisa ca salvatorul onoarei rom�nesti" (Reuben H. Markham, Rom�nia sub jugul sovietic, Bucuresti, 1996). Este semnificativ ca, �nainte de MACEL, Maresalul Antonescu si-a reafirmat credinta, justetea actiunii sale �mpotriva comunismului, pentru libertatea provinciilor rom�nesti: "Daca mor, este pentru Bucovina si Basarabia. De ar fi sa re�ncep, as face la fel". Totodata, Antonescu nu a socotit necesar sa-l "ierte" �n vreun fel pe Suveran; dimpotriva, prezic�ndu-i si un final de domnie apropiat si obligatoriu sub comunisti, el a declarat: "Regele este un monstru moral, �ntr-o luna �si va pierde tronul". Nici nu se putea altfel, de vreme ce acest parvenit acum in Romania si reimproprietarit de gunernantii nostrii, este cel ce la 1 iunie 1946, contrasemnase decretul �ntocmit de Lucretiu Patrascanu privind executia, exact cu doi ani mai devreme, mai precis la 2 iunie 1944 (?!), expediase din Sinaia pe adresa Conducatorului Statului �n exercitiu acest mesaj cu adevarat... regal prin triserie: "domnului maresal Ion Antonescu - cu ocazia zilei de nastere, scumpa mea mama si cu mine va exprimam urarile noastre de multa sanatate si viata �ndelungata - Mihai rege" (Arhivele Nationale ale Rom�niei, Bucuresti, fond PCM, dosar 258/1944.). La scurt timp dupa MACEL, la 9 iunie 1946, un nume de prima marime a literaturii rom�nilor din toate timpurile, Tudor Arghezi, se adauga acelora care, �n ciuda cenzurii, reusise sa publice o remarcabila tableta alegorica - Moarte, din care retinem: "Am de c�teva zile, de la 1 iunie 1946, �n gradina, un morm�nt. N-am avut �nca un morm�nt at�t de mare �n gradina. Aveam numai morminte mici, pui, m�te si catei, care au murit blajin pe l�nga noi... Moartea e si ea �ndoita, �ntr-adevar: moartea �n lupta si moartea fara atac... Razboiul nu l-a ucis, ci pacea. Poate ca otrava unui scelerat al drepturilor omului, cu cartela. Morm�ntul din gradina ma obsedeaza. Nu ma pot �nvata cu acest morm�nt si cu aceasta moarte. Ea �ntrece trista mea filosofie. Nu ne mai place nimic. Ne g�ndim la morm�nt. Ni se pare ca acest morm�nt nu va fi uitat niciodata!" (vezi Barbu B. Berceanu, Arghezi de la "Baroane" la o alegorie antonesciana, �n "Revista de istorie militara", nr. 57/1990, pag. 17; Gh. Buzatu, Maresalul Antonescu la judecata istoriei, Bucuresti, 2002, pag. 353).
Este trist cum romanii isi omoara conducatorii.
O zi buna.

De la Lovilutie incoace s-a tot vorbit despre procesul lui Antonescu si espre executia acestuia.
Evident, Antonescu a fost un militar curajos si demn pana in ultima sa clipa si si-a aparat convingerile fara sa-i pese de consecintele pe plan personal. Pentru asta merita toata stima!
Dar de aici si pana la a-l denumi Erou al Neamului mi se pare o mare distanta.Sa recapitulam:
-a inhamat tara la caruta lui Hitler, asteptand de la acesta retrocedarea pamanturilor romanesti recuperate dupa iunie 1941. Hitler nu a fost NICIODATA de acord cu aceasta si la toate cererile lui Antonescu i-a rspuns acestuia ca vom vedea la sfarsitul razboiului!. Ca urmare, Basarabia a avut un statut de provincie
inamica cucerita , fiind condusa de un guvernator (Alexianu) ca si Transnistria. Cei de varsta inaintata poate isi mai amintesc cum veneau in tara garnituri de tren pline cu lucruri(mobila, haine etc) luate drept prada de razboi si trimise in Romania. Asa ca ar fi bine sa o lasam mai moale cu dezrobirea si alipirea la Patria Muma cat timp acesta a fost departe de ceea ce s-ar putea numi o mama buna cu copiii ei.
Ba mai mult, intr-un articol relativ recent dintr-o cunoscuta revista istorica s-a descoperit un plan al germanilor prin care acestia doreau ca dupa incheierea victorioasa a razBoiului sa infiinteze un stat tampon intre ei si Rusia invinsa, stat care sa se intinda de la Marea Baltica la Marea Neagra si care sa cuprinda si Basarabia. deci nici vorba sa accepte nemtii realipirea la Romania.
-"caruta "lui Hitler a ajuns pana la Stalingrad si Caucaz. Era nevoie sa mergem pana in panzele albe dincolo de Nistru , sa moara sute de mii de flacai in floarea varstei ca sa ce?..sa nu cumva sa mai vina bolsevicii in Romania(credea cineva asta in 1941-42?) si sa ne ia Basarabia din nou (dupa cum se exprima pe forum un distins coleg). Bine ca n-am cucerit noi Rusia pana la Pacific!! Interesul Romaniei, acela mic de a-si recupera pamanturile furate, a fost subjugat intereselor mari ale lui Hitler si consecintele s-au vazut zeci de ani dupa aceea. N-au fost mai destepti finlandezii lui Mannerheim ca s-au oprit dupa ce si-au rezolvat problemele teritoriale cu Rusia? N-au fost mai destepti Franco si Salazar ca nu s-au inhamat cu arme si bagaje total la caruta nemtilor?
-Politica rasiala de care Antonescu s-a dezis partial dupa Stalingrad, inchizand lagarele din Transnistria, si care este laudata de unii astazi mai ales in ceea ce priveste regimul tiganilor ,nu este un lucru de lauda si nu cred ca poate fi cineva numit erou pentru tot ceea ce s-a intamplat ca probleme rasiale dincolo de Prut in timpul razboiului.
-incapatanarea dusa pana la ultimele limite in ceea ce priveste alianta cu Germania desi era evident ca jocurile sunt facute si ca Romania poate fi expusa unei distrugeri catastrofale inclusiv pierderea statalitatii si toate acestea numai datorita onoarei de militar si cuvantului dat lui Hitler!

DECI, de ce este Antonescu erou??Ce fapte de arme si de vitejie care au adus numai bine poporului si tarii a facut el? Aaaa. a luptat contra bolsevicilor care ne-au calcat in picioare urmatoarea jumatate de secol!. Dar Antonescu evident ca nu a facut-o din premonitie ca nu era Nostradamus ci pentru ca asa a fost conjuctura europeana! Vae victis!-vai de cei invinsi! Haideti sa luam omul asa cum a fost si sa nu-l preamarim fara rost ca acusi il facem sfant ca pe Stefan cel Mare ,alt mare invins al istoriei,care a aparat tara de turci si pana la urma neavand incotro a devenit vasalul acestora si care in calitate de viitor sfant a contribuit din plin la cresterea populatiei de luptatori ai Moldovei!

nu mai stiu ce sa mai cred!multi il lauda ,multi il acuza!!sa ajuns pana acolo ca i sa facut statuie in cimitirul de la letcani-iasi(eu personal am avut fericirea sa o vad cu ochii mei)pt ca dupa caderea taranistilor de la puterea actuala sa o de astialati jos!am avut fericirea sa citesc stenogramele cu judecarea si executare lui antonescu(in timpul cand era interzis)!aveam un cult pt ANTONESCU! Acum nu-l mai am!de ce?nu pot intui care este adevarul!si m-am lasat pagubas nu mai pun intrebari!!poate cu timpul daca voi mai trai se va afla adevarul despre toate adevarurile necesare in romania!!sanatate sa fie!!

PATRIOT!!!
Mi-ar lua prea mult ca sa va expic motivele... In ansamblu, :"PATRIOT!!!"