Romanul s-a nascut poet

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Musetel, la data 2014-11-08 13:19:32

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: Fl_Orion999, la data 2014-11-08 18:52:22

De la: Musetel, la data 2014-11-08 13:19:32

Vreau poezii! Mi-e sete de poezie!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

În toamna asta

Aº vrea ca ziua sã nu-mui fie tristã,
sã curgã vinul în pahar,
sã nu simt gustul de amar,
atât cât viaþa mai existã!

Aº vrea cu prietenii sã beau,
sã râd, sã chefuiesc din plin,
golind ulcioarele de vin,
sã pot sã-njur aºa, pe ºleau!

S-o fac în toamna asta latã,
sã mã îmbete bucuria,
s-arunc în 16 pãlãria,
cã n-a fost ziua blestematã.

Sã nu mã izolez pe strãzi inguste,
sã-mi fie silã ºi de trecãtori,
sã-mi amintesc adeseori,
cã iar trãiesc in vremi vetuste!

De nu va fi nu mã treziþi!
Îmi place somnul liniºtit.
Iar de sunt treaz, sunt obosit,
aºa cã... nu mã chinuiþi!

Cand viata ce-o traiesc mi-e dulce
Si toate simt ca-mi merg din plin,
N-as refuza sa sorb paharul
Chiar daca vinul e Pelin...

,Tu sa nu te tragi cu mine de sireturi, intrucat eu ma port descult" Nichita Stanescu

Dragi POETI , va tzuc si va iubesc si BINE ATI REVENIT!

Asteptam poeziile voastre, dragilor! Mereu cu drag!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: 9am_4565, la data 2014-11-09 14:53:13Cand viata ce-o traiesc mi-e dulce
Si toate simt ca-mi merg din plin,
N-as refuza sa sorb paharul
Chiar daca vinul e Pelin...

In portul sau am ancorat
Mai mult decat o clipa;
O zi din viata si-ar fi dat
De lacrimi sa nu fac risipa.

Dar am refuzat acea zi
De teama sa nu-l ranesc;
Daca maine nu-l voi mai regasi?
Stiut-a el c-am sa-l iubesc?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

Dac-ancorand in portul sau
De lacrimi tu-ai facut risipa
Mai bine ca n-ai zabovit
si ai plecat in pripa.

Si maine de-l vei regasi
Ce mai conteaza ce-a stiut?
Viata-si are cursul ei.
Trecutul e trecut...

,Tu sa nu te tragi cu mine de sireturi, intrucat eu ma port descult" Nichita Stanescu

Trecutul e trecut stimata doamna?
Dar el pastreaza rani adanci si cicatrici
Adanci ca araturile de toamna,
Si nu poti ori nu vrei sa le abdici.

Trecutul e trecut ,asa e precum zici stimata doamna,
Dar ce faci cand se-ntoarce-n gand mereu,
Reamintindu-ti obsesiv ca si in viata ta e toamna,
Degeaba vrei ca s a te minti ca-i doar un biet eseu....

Trecutul e prezentul de care ne desprindem
Si ii lasam zalog minutele trecute
crezand ca astfel inspre nemurire ascendem,
Dar nu,acumulam doar doruri mute...

O fabula ar merge?

FABULA
Se aprinsese in iarna un stog de paie
Si ardea cu valvatai pana la cer;
In juru-i se-aduna indata o droaie
De gura-casca (spre a scapa de ger).
Se lauda cu limbi de para stogul:
- Eu, frate, ard n-astept sa putrezesc
sau sa ajung cumva sa fiu pologul
Celor ce dupa un culcus tanjesc.
Priviti cata lumina dau din mine
si ce caldura radiez spre voi ...
Dar n-apuca sa-si zica vorba bine ,
ca palpai un pic si chiar se stinse apoi.

MORALA:
Prietene, cand vezi o valvataie,
Intreaba-te de nu-i un foc de paie'

De la: 9am_4565, la data 2014-11-10 23:35:56Dac-ancorand in portul sau
De lacrimi tu-ai facut risipa
Mai bine ca n-ai zabovit
si ai plecat in pripa.

Si maine de-l vei regasi
Ce mai conteaza ce-a stiut?
Viata-si are cursul ei.
Trecutul e trecut...

Portul sau se vedea in zare,
Farul sau imi lumina calea,
Intentiile-i dadeau crezare,
De ani de zile cutreieram marea.

Furtuni si triste amintiri
Care in calea-mi se ivira,
Ma facura sa folosesc lacrimi
Care in portul sau se risipira.

Iar de acum e in cala mea,
Il rog sa ma inteleaga bine:
Chiar de cortina e din catifea,
Se mai poate bizui pe mine!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: giovausaro, la data 2014-11-11 01:24:03Trecutul e trecut stimata doamna?
Dar el pastreaza rani adanci si cicatrici
Adanci ca araturile de toamna,
Si nu poti ori nu vrei sa le abdici.

Trecutul e trecut ,asa e precum zici stimata doamna,
Dar ce faci cand se-ntoarce-n gand mereu,
Reamintindu-ti obsesiv ca si in viata ta e toamna,
Degeaba vrei ca s a te minti ca-i doar un biet eseu....

Trecutul e prezentul de care ne desprindem
Si ii lasam zalog minutele trecute
crezand ca astfel inspre nemurire ascendem,
Dar nu,acumulam doar doruri mute...

Trecutul este viitorul de ieri
In care ne pierduram inocenti;
Prezentul ne face influenti,
Sufleteste suntem mereu tineri.

Trecutul este prezentul de acum
Care in secunda urmatoare,
Fara nicio avertizare,
Tacit se transforma in scrum.

Trecutul este mereu de fata
Asezat la masa vietii noastre;
El este pagina cartii maestre
Si este singura prefata.

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: 9am019084, la data 2014-11-11 13:36:22O fabula ar merge?

FABULA
Se aprinsese in iarna un stog de paie
Si ardea cu valvatai pana la cer;
In juru-i se-aduna indata o droaie
De gura-casca (spre a scapa de ger).
Se lauda cu limbi de para stogul:
- Eu, frate, ard n-astept sa putrezesc
sau sa ajung cumva sa fiu pologul
Celor ce dupa un culcus tanjesc.
Priviti cata lumina dau din mine
si ce caldura radiez spre voi ...
Dar n-apuca sa-si zica vorba bine ,
ca palpai un pic si chiar se stinse apoi.

MORALA:
Prietene, cand vezi o valvataie,
Intreaba-te de nu-i un foc de paie'

''Dupa atata frig si ceata
Se arata iar soarele'' (George Toparceanu)

Dupa atatea lacrimi varsate
Si trecuturi dezarmate,
Sa soarbem incet esenta
Fabulei motivand absenta!

Bine ai revenit!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

e inc-o data toamna, nu eu am inventat-o,
Eu sunt doar precupetul ce targuie destinul ,
e inca o erata,ce mi potriveste vinul,
e doar o prada,sacra si-un gand ce striga:iat-o.

De la: Musetel, la data 2014-11-11 13:50:21

De la: 9am_4565, la data 2014-11-10 23:35:56Dac-ancorand in portul sau
De lacrimi tu-ai facut risipa
Mai bine ca n-ai zabovit
si ai plecat in pripa.

Si maine de-l vei regasi
Ce mai conteaza ce-a stiut?
Viata-si are cursul ei.
Trecutul e trecut...

Portul sau se vedea in zare,
Farul sau imi lumina calea,
Intentiile-i dadeau crezare,
De ani de zile cutreieram marea.

Furtuni si triste amintiri
Care in calea-mi se ivira,
Ma facura sa folosesc lacrimi
Care in portul sau se risipira.

Iar de acum e in cala mea,
Il rog sa ma inteleaga bine:
Chiar de cortina e din catifea,
Se mai poate bizui pe mine!

Pentru ca acum cateva luni unii colegi au fost de parere ca numarul de cont "9am" nu este reprezentativ, din respect pentru ei, am inlocuit impersonalul "19084" cu unul mai usor de retinut si de identificat,anume: "HETERODOX"

De la: giovausaro, la data 2014-11-11 01:24:03Trecutul e trecut stimata doamna?
Dar el pastreaza rani adanci si cicatrici
Adanci ca araturile de toamna,
Si nu poti ori nu vrei sa le abdici.

Trecutul e trecut ,asa e precum zici stimata doamna,
Dar ce faci cand se-ntoarce-n gand mereu,
Reamintindu-ti obsesiv ca si in viata ta e toamna,
Degeaba vrei ca s a te minti ca-i doar un biet eseu....

Trecutul e prezentul de care ne desprindem
Si ii lasam zalog minutele trecute
crezand ca astfel inspre nemurire ascendem,
Dar nu,acumulam doar doruri mute...

Doruletz

De la: Heterodox, la data 2014-11-14 16:14:07Pentru ca acum cateva luni unii colegi au fost de parere ca numarul de cont "9am" nu este reprezentativ, din respect pentru ei, am inlocuit impersonalul "19084" cu unul mai usor de retinut si de identificat,anume: "HETERODOX"

Politici ne separa
Religii ne-ngradesc
Cand ati spus ultima oara:
Omule,prietene, te iubesc?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Doruleatza, la data 2014-11-15 11:49:19

De la: giovausaro, la data 2014-11-11 01:24:03Trecutul e trecut stimata doamna?
Dar el pastreaza rani adanci si cicatrici
Adanci ca araturile de toamna,
Si nu poti ori nu vrei sa le abdici.

Trecutul e trecut ,asa e precum zici stimata doamna,
Dar ce faci cand se-ntoarce-n gand mereu,
Reamintindu-ti obsesiv ca si in viata ta e toamna,
Degeaba vrei ca s a te minti ca-i doar un biet eseu....

Trecutul e prezentul de care ne desprindem
Si ii lasam zalog minutele trecute
crezand ca astfel inspre nemurire ascendem,
Dar nu,acumulam doar doruri mute...

Trecutul sa ramana trecut
Viitorul sa-l recladim alaturi
Caci prin multe noi doua am trecut
Si mereu imi erai alaturi

Chiar daca eu ti-am gresit
Imi pare rau si de vrei ma iarta
Adevarul e ca mi-ai lipsit
Si nu mai vreau intre noi cearta

Stilul tau de a glumi
Imi dadea mie de furca
Am reusit a-l tâlcui
Si-mi vine iar un dor de duca

Stii unde m-as duce eu?
O parte din mine ar vrea sa fie acasa
Mama mea are o problema
Si eu sunt neputincioasa

Te iubesc dorulet dragut
Si sincera sunt cu tine
Imi dai voie ca de acum
Sa iti arat ca poti conta pe mine?

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Doruleatza, la data 2014-11-15 11:49:19

De la: giovausaro, la data 2014-11-11 01:24:03Trecutul e trecut stimata doamna?
Dar el pastreaza rani adanci si cicatrici
Adanci ca araturile de toamna,
Si nu poti ori nu vrei sa le abdici.

Trecutul e trecut ,asa e precum zici stimata doamna,
Dar ce faci cand se-ntoarce-n gand mereu,
Reamintindu-ti obsesiv ca si in viata ta e toamna,
Degeaba vrei ca s a te minti ca-i doar un biet eseu....

Trecutul e prezentul de care ne desprindem
Si ii lasam zalog minutele trecute
crezand ca astfel inspre nemurire ascendem,
Dar nu,acumulam doar doruri mute...

Bine ai revenit sirenã,
rar, ºi scumpã la vedere,
dar din flora cea perenã,
doar parfumul tãu nu piere.

O toamnã vitregã de-ar fi sã fie,
când veºtejeºte tot în cale,
rãmâne-o crizantemã aurie
cu trainicele ei petale.

Ne sperie o toamnã sumbrã?
O, nu! Cât sufletul e tânãr,
trecutul va rîmâne-n umbrã,
iar anii nu mai au un numãr.

Orice, oricine e supus la soartã,
timpul viclean ºi el se luptã,
rotind natura vie cu cea moartã,
metamorfozã ne-întreruptã.

''La un semn deschisa-i calea, si se-apropia incet. Victoras, al carui nume e celebru la parchet.
- Tu esti ponta?
- Da Instanta!
- Te invit sa dovedesti cum de ai prostit poporu? cu puteri dumnezeiesti?!
- Orice gand ai onorate si oricum o sa-mi repeti v-am mai spus ca-mi plac romanii care sunt analfabeti!
- Cum se face inculpate ca batranii au votat, dar cei din strainatate stand la cozi n-au apucat?
- Care cozi? Strainatate!? Adevarul nu il stiti? Au fost manarii jonglate de-al meu neam de comunisti! Intr-un fel sau altul...fie.. recunosc ca am gresit.. ca n-am xeroxat cu brio voturile de la Madrid! Sper acum in ciuda faptei sa fiu ales de popor in cea mai meritata functie de "Prea-Inalt Plagiator''
........................................................
Dar acuma onorate, eu regret, m-am pocãit.
Vreau o pace cu Iohannis pe care l-am murdãrit
ºi promit sã-i ascult ruga, sã votez
legile în parlament, chiar de o sã-i intristez
pe baroni ºi cu legea amnistiei, in infern
toþi corupþii, ca sã rãmân în guvern.
Diaspora ºi duºmanii vor demisia pe loc,
însã eu cu grija þãrii, cu românii nu mã joc.
În partid nu vreu rãzboi fratricid
chiar de-i exclud din partid
pe acei frondiºti rebeli,
rufele care-s murdare în familie le speli.
Aºa cã, mã simt util, MAE nu este pãtat,
pânã chiar ºi Melescanu nu e deloc vinovat.
Aºadar, sã iei aminte, voi rãmâne
prim ministru, USL2 mã susþine,
n-am s-ascult eu diaspora, ACL-ul.
Gata! Acum o sã iau troleul
sã mã duc la Daciana, s-o îmbun,
sã o mângâi ºi sã-i spun:
Poporul a avut dreptate,
umilit, fac acum un pas în spate.

Ieri compusesem altceva, asa, printre doua programari si 7 alergaturi!

Te-ai desteptat române
Din somnul cel de moarte
In care te-adancira
Barbarii de dusmani
Acum ca niciodata
Ti-ai croit alta soarta
La care se inchina
Si cruzii tai dusmani
Acum ori niciodata
Croieste-ti un alt nume
De care sa fie mandri
Si-ai tai stranepoti!

Cu drag, pt voi, Musetel din hexagon!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: emil9am, la data 2014-11-18 11:36:11

''La un semn deschisa-i calea, si se-apropia incet. Victoras, al carui nume e celebru la parchet.
- Tu esti ponta?
- Da Instanta!
- Te invit sa dovedesti cum de ai prostit poporu? cu puteri dumnezeiesti?!
- Orice gand ai onorate si oricum o sa-mi repeti v-am mai spus ca-mi plac romanii care sunt analfabeti!
- Cum se face inculpate ca batranii au votat, dar cei din strainatate stand la cozi n-au apucat?
- Care cozi? Strainatate!? Adevarul nu il stiti? Au fost manarii jonglate de-al meu neam de comunisti! Intr-un fel sau altul...fie.. recunosc ca am gresit.. ca n-am xeroxat cu brio voturile de la Madrid! Sper acum in ciuda faptei sa fiu ales de popor in cea mai meritata functie de "Prea-Inalt Plagiator''
........................................................
Dar acuma onorate, eu regret, m-am pocãit.
Vreau o pace cu Iohannis pe care l-am murdãrit
ºi promit sã-i ascult ruga, sã votez
legile în parlament, chiar de o sã-i intristez
pe baroni ºi cu legea amnistiei, in infern
toþi corupþii, ca sã rãmân în guvern.
Diaspora ºi duºmanii vor demisia pe loc,
însã eu cu grija þãrii, cu românii nu mã joc.
În partid nu vreu rãzboi fratricid
chiar de-i exclud din partid
pe acei frondiºti rebeli,
rufele care-s murdare în familie le speli.
Aºa cã, mã simt util, MAE nu este pãtat,
pânã chiar ºi Melescanu nu e deloc vinovat.
Aºadar, sã iei aminte, voi rãmâne
prim ministru, USL2 mã susþine,
n-am s-ascult eu diaspora, ACL-ul.
Gata! Acum o sã iau troleul
sã mã duc la Daciana, s-o îmbun,
sã o mângâi ºi sã-i spun:
Poporul a avut dreptate,
umilit, fac acum un pas în spate.

O, tu nici nu stii batrane cum a fost pe la Madrid
Cu un soare, ca in vara de torid
S-au trezit aici votantii pe la doua, dupa masa
Ca au fript-o toata noaptea ciocnind si damsand pe masa

In Coslada si Alcala sunt cu miile, olteni
Crezi tu ca ei au dat mana cu ai vostri sibieni
Pentru faptul ca sunt frati?
Manelistii pan'la unu, toti au fost manipulati!

Si mai crezi tu c-a lu' Ponta sunt aia analfabeti?
Diaspora este plina, cum e campul de scaieti!

Coslada si Alcala de hernares sunt doua orasele unde romanii sunt predominant din oltenia

Sandu

De la: Musetel, la data 2014-11-18 19:08:56Ieri compusesem altceva, asa, printre doua programari si 7 alergaturi!

Te-ai desteptat române
Din somnul cel de moarte
In care te-adancira
Barbarii de dusmani
Acum ca niciodata
Ti-ai croit alta soarta
La care se inchina
Si cruzii tai dusmani
Acum ori niciodata
Croieste-ti un alt nume
De care sa fie mandri
Si-ai tai stranepoti!

Cu drag, pt voi, Musetel din hexagon!

Scrisoarea III

Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbã,
Ce cu-a turmelor pãºune, a ei patrie º-o schimbã,
La pãmânt dormea þinându-ºi cãpãtâi mâna cea dreaptã;
Darã ochiu-nchis afarã, înlãuntru se deºteaptã.
Vede cum din ceruri luna lunecã ºi se coboarã
ªi s-apropie de dânsul preschimbatã în fecioarã.
Înflorea cãrarea ca de pasul blândei primãveri;
Ochii ei sunt plini de umbra tãinuitelor dureri;
Codrii se înfioreazã de atâta frumuseþe,
Apele-ncreþesc în tremur strãveziile lor feþe,
Pulbere de diamante cade finã ca o burã,
Scânteind plutea prin aer ºi pe toate din naturã
ªi prin mândra fermecare sun-o muzicã de ºoapte,
Iar pe ceruri se înalþã curcubeele de noapte...
Ea, ºezând cu el alãturi, mâna finã i-o întinde,
Pãrul ei cel negru-n valuri de mãtasã se desprinde:
- Las' sã leg a mea viaþã de a ta... În braþu-mi vino,
ªi durerea mea cea dulce cu durerea ta alin-o...
Scris în cartea vieþii este ºi de veacuri ºi de stele
Eu sã fiu a ta stãpânã, tu stãpân vieþii mele.

ªi cum o privea sultanul, ea se-ntunecã... dispare;
Iar din inima lui simte un copac cum cã rãsare,
Care creºte într-o clipã ca în veacuri, mereu creºte,
Cu-a lui ramuri peste lume, peste mare se lãþeºte;
Umbra lui cea uriaºã orizontul îl cuprinde
ªi sub dânsul universul într-o umbrã se întinde;
Iar în patru pãrþi a lumii vede ºiruri munþii mari,
Atlasul, Caucazul, Taurul ºi Balcanii seculari;
Vede Eufratul ºi Tigris, Nilul, Dunãrea bãtrânã -
Umbra arborelui falnic peste toate e stãpânã.
Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri
ªi corãbiile negre legãnându-se pe râuri,
Valurile verzi de grâie legãnându-se pe lanuri,
Mãrile þãrmuitoare ºi cetãþi lângã limanuri,
Toate se întind nainte-i... ca pe-un uriaº covor,
Vede þarã lângã þarã ºi popor lângã popor -
Ca prin neguri alburie se strevãd ºi se prefac
În întinsã-mpãrãþie sub o umbrã de copac.

Vulturii porniþi la ceruri pân' la ramuri nu ajung;
Dar un vânt de biruinþã se porneºte îndelung
ªi loveºte rânduri, rânduri în frunziºul sunãtor,
Strigãte de-Allah! Allahu! se aud pe sus prin nori,
Zgomotul creºtea ca marea turburatã ºi înaltã,
Urlete de bãtãlie s-alungau dupãolaltã,
Însã frunzele-ascuþite se îndoaie dupã vânt
ªi deasupra Romei nouã se înclinã la pãmânt.

Se cutremurã sultanul... se deºteaptã... ºi pe cer
Vede luna cum pluteºte peste plaiul Eschiºer.
ªi priveºte trist la casa ºeihului Edebali;
Dupã gratii de fereastrã o copilã el zãri
Ce-i zâmbeºte, mlãdioasã ca o creangã de alun;
E a ºeihului copilã, e frumoasa Malcatun.
Atunci el pricepe visul cã-i trimis de la profet,
Cã pe-o clipã se-nãlþase chiar în rai la Mohamet,
Cã din dragostea-i lumeascã un imperiu se va naºte,
Ai cãruia ani ºi margini numai cerul le cunoaºte.

Visul sãu se-nfiripeazã ºi se-ntinde vultureºte,
An cu an împãrãþia tot mai largã se sporeºte,
Iarã flamura cea verde se înalþã an cu an,
Neam cu neam urmându-i zborul ºi sultan dupã sultan.
Astfel þarã dupã þarã drum de glorie-i deschid...
Pân-în Dunãre ajunge furtunosul Baiazid...

La un semn, un þãrm de altul, legând vas de vas, se leagã
ªi în sunet de fanfare trece oastea lui întreagã;
Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah ºi spahii
Vin de-ntunecã pãmântul la Rovine în câmpii;
Rãspândindu-se în roiuri, întind corturile mari...
Numa-n zarea depãrtatã sunã codrul de stejari.

Iatã vine-un sol de pace c-o nãframã-n vârf de bãþ.
Baiazid, privind la dânsul, îl întreabã cu dispreþ:
- Ce vrei tu?
- Noi? Bunã pace! ªi de n-o fi cu bãnat,
Domnul nostru-ar vrea sã vazã pe mãritul împãrat.

La un semn deschisã-i calea ºi s-apropie de cort
Un bãtrân atât de simplu, dupã vorbã, dupã port.
- Tu eºti Mircea?
- Da-mpãrate!
- Am venit sã mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroanã într-o ramurã de spini.
- Orice gând ai, împãrate, ºi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încã pe pace, eu îþi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinãrii însã, Doamne, sã ne ierþi;
Dar acu vei vrea cu oaste ºi rãzboi ca sã ne cerþi,
Ori vei vrea sã faci întoarsã de pe-acuma a ta cale,
Sã ne dai un semn ºi nouã de mila Mãriei tale...
De-o fi una, de-o fi alta... Ce e scris ºi pentru noi,
Bucuroºi le-om duce toate, de e pace, de-i rãzboi.
- Cum? Când lumea mi-e deschisã, a privi gândeºti cã pot
Ca întreg Aliotmanul sã se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, bãtrâne, câþi în cale mi s-au pus!
Toatã floarea cea vestitã a întregului Apus,
Tot ce stã în umbra crucii, împãraþi ºi regi s-adunã
Sã dea piept cu uraganul ridicat de semilunã.
S-a-mbrãcat în zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
În turbarea-i furtunoasã a cuprins pãmânt ºi mare.
N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,
ªi Apusul îºi împinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruinþã se miºcarã râuri-râuri,
Ori din codri rãscolite, ori stârnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adâncã ale lumii începuturi,
Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se miºcau îngrozitoare ca pãduri de lãnci ºi sãbii,
Tremura înspãimântatã marea de-ale lor corãbii!...
La Nicopole vãzut-ai câte tabere s-au strâns
Ca sã steie înainte-mi ca ºi zidul neînvins.
Când vãzui a lor mulþime, câtã frunzã, câtã iarbã,
Cu o urã ne'mpãcatã mi-am ºoptit atunci în barbã,
Am jurat ca peste dânºii sã trec falnic, fãrã pãs,
Din pristolul de la Roma sã dau calului ovãs...
ªi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
ªi, purtat de biruinþã, sã mã-mpiedec de-un moºneag?
- De-un moºneag, da, împãrate, cãci moºneagul ce priveºti
Nu e om de rând, el este domnul Þãrii Româneºti.
Eu nu þi-aº dori vrodatã sã ajungi sã ne cunoºti,
Nici ca Dunãrea sã-nece spumegând a tale oºti.
Dupã vremuri mulþi venirã, începând cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneºte, cu Dariu a lui Istaspe;
Mulþi durarã, dupã vremuri, peste Dunãre vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii ºi mulþime de norod;
Împãraþi pe care lumea nu putea sã-i mai încapã
Au venit ºi-n þara noastrã de-au cerut pãmânt ºi apã -
ªi nu voi ca sã mã laud, nici cã voi sã te-nspãimânt,
Cum venirã, se fãcurã toþi o apã º-un pãmânt.
Te fãleºti cã înainte-þi rãsturnat-ai valvârtej
Oºtile leite-n zale de-mpãraþi ºi de viteji?
Tu te lauzi cã Apusul înainte þi s-a pus?...
Ce-i mâna pe ei în luptã, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau sã-i smulgã de pe funtea ta de fier,
A credinþei biruinþã cãta orice cavaler.
Eu? Îmi apãr sãrãcia ºi nevoile ºi neamul...
ªi de-aceea tot ce miºcã-n þara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iarã þie duºman este,
Duºmãnit vei fi de toate, fãr-a prinde chiar de veste;
N-avem oºti, darã iubirea de moºie e un zid
Care nu se-nfioreazã de-a ta faimã, Baiazid!

ªi abia plecã bãtrânul... Ce mai freamãt, ce mai zbucium!
Codrul clocoti de zgomot ºi de arme ºi de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasã;
Cãlãreþii umplu câmpul ºi roiesc dupã un semn
ªi în caii lor sãlbatici bat cu scãrile de lemn,
Pe copite iau în fugã faþa negrului pãmânt,
Lãnci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt,
ªi ca nouri de aramã ºi ca ropotul de grindeni,
Orizontu-ntunecându-l, vin sãgeþi de pretutindeni,
Vâjâind ca vijelia ºi ca plesnetul de ploaie...
Urlã câmpul ºi de tropot ºi de strigãt de bãtaie.
În zadar striga-mpãratul ca ºi leul în turbare,
Umbra morþii se întinde tot mai mare ºi mai mare;
În zadar flamura verde o ridicã înspre oaste,
Cãci cuprinsã-i de pieire ºi în faþã ºi în coaste,
Cãci se clatinã rãrite ºiruri lungi de bãtãlie;
Cad asabii ca ºi pâlcuri risipite pe câmpie,
În genunchi cãdeau pedestri, colo caii se rãstoarnã,
Când sãgeþile în valuri, care ºuierã, se toarnã
ªi, lovind în faþã,-n spate, ca ºi crivãþul ºi gerul,
Pe pãmânt lor li se pare cã se nãruie tot cerul...
Mircea însuºi mânã-n luptã vijelia-ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calcã totul în picioare;
Durduind soseau cãlãrii ca un zid înalt de suliþi,
Printre cetele pãgâne trec rupându-ºi large uliþi;
Risipite se-mprãºtie a duºmanilor ºiraguri,
ªi gonind biruitoare tot veneau a þãrii steaguri,
Ca potop ce prãpãdeºte, ca o mare turburatã -
Peste-un ceas pãgânãtatea e ca pleava vânturatã.
Acea grindin-oþelitã înspre Dunãre o mânã,
Iar în urma lor se-ntinde falnic armia românã.

Pe când oastea se aºeazã, iatã soarele apune,
Voind creºtetele nalte ale þãrii sã-ncunune
Cu un nimb de biruinþã; fulger lung încremenit
Mãrgineºte munþii negri în întregul asfinþit,
Pân' ce izvorãsc din veacuri stele una câte una
ªi din neguri, dintre codri, tremurând s-aratã luna:
Doamna mãrilor º-a nopþii varsã liniºte ºi somn.
Lângã cortu-i, unul dintre fiii falnicului domn
Sta zâmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,
S-o trimiþã dragei sale, de la Argeº mai departe:
"De din vale de Rovine
Grãim, Doamnã, cãtre Tine,
Nu din gurã, ci din carte,
Cã ne eºti aºa departe.
Te-am ruga, mãri, ruga
Sã-mi trimiþi prin cineva
Ce-i mai mândru-n valea Ta:
Codrul cu poienele,
Ochii cu sprâncenele;
Cã ºi eu trimite-voi
Ce-i mai mândru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul ºi cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprâncenele.
ªi sã ºtii cã-s sãnãtos,
Cã, mulþãmind lui Cristos,
Te sãrut, Doamnã, frumos."

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De-aºa vremi se-nvrednicirã cronicarii ºi rapsozii;
Veacul nostru ni-l umplurã saltimbancii ºi irozii...
În izvoadele bãtrâne pe eroi mai pot sã caut;
Au cu lira visãtoare ori cu sunete de flaut
Poþi sã-ntâmpini patrioþii ce-au venit de-atunci încolo?
Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!
O, eroi! care-n trecutul de mãriri vã adumbriseþi,
Aþi ajuns acum de modã de vã scot din letopiseþ,
ªi cu voi drapându-ºi nula, vã citeazã toþi nerozii,
Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.
Rãmâneþi în umbrã sfântã, Basarabi ºi voi Muºatini,
Descãlecãtori de þarã, dãtãtori de legi ºi datini,
Ce cu plugul ºi cu spada aþi întins moºia voastrã
De la munte pân' la mare ºi la Dunãrea albastrã.

Au prezentul nu ni-i mare? N-o sã-mi dea ce o sã cer?
N-o sã aflu într-ai noºtri vre un falnic juvaer?
Au la Sybaris nu suntem lângã capiºtea spoielii?
Nu se nasc glorii pe stradã ºi la uºa cafenelii,
N-avem oameni ce se luptã cu retoricele suliþi
În aplauzele grele a canaliei de uliþi,
Panglicari în ale þãrii, care joacã ca pe funii,
Mãºti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeºte liberalul,
De ai crede cã viaþa-i e curatã ca cristalul?
Nici visezi cã înainte-þi stã un stâlp de cafenele,
Ce îºi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fãrã suflet, fãrã cuget,
Cu privirea-mpãroºatã ºi la fãlci umflat ºi buget,
Negru, cocoºat ºi lacom, un izvor de ºiretlicuri,
La tovarãºii sãi spune veninoasele-i nimicuri;
Toþi pe buze-având virtute, iar în ei monedã calpã,
Chintesenþã de mizerii de la creºtet pânã-n talpã.
ªi deasupra tuturora, oastea sã ºi-o recunoascã,
κi aruncã pocitura bulbucaþii ochi de broascã...
Dintr-aceºtia þara noastrã îºi alege astãzi solii!
Oameni vrednici ca sã ºazã în zidirea sfintei Golii,
În cãmeºi cu mâneci lunge ºi pe capete scufie,
Ne fac legi ºi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patrioþii! Virtuoºii, ctitori de aºezãminte,
Unde spumegã desfrâul în miºcãri ºi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, ºed pe locuri
ªi aplaudã frenetic schime, cântece ºi jocuri...
ªi apoi în sfatul þãrii se adun sã se admire
Bulgãroi cu ceafa groasã, grecotei cu nas subþire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
Toatã greco-bulgãrimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-nveninatã, astã plebe, ãst gunoi
Sã ajung-a fi stãpânã ºi pe þarã ºi pe noi!
Tot ce-n þãrile vecine e smintit ºi stârpiturã,
Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de naturã,
Tot ce e perfid ºi lacom, tot Fanarul, toþi iloþii,
Toþi se scurserã aicea ºi formeazã patrioþii,
Încât fonfii ºi flecarii, gãgãuþii ºi guºaþii,
Bâlbâiþi cu gura strâmbã sunt stãpânii astei naþii!

Voi sunteþi urmaºii Romei? Niºte rãi ºi niºte fameni!
I-e ruºine omenirii sã vã zicã vouã oameni!
ªi aceastã ciumã-n lume ºi aceste creaturi
Nici ruºine n-au sã ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocarã,
Îndrãznesc ca sã rosteascã pân' ºi numele tãu... þarã!

La Paris, în lupanare de cinismu ºi de lene,
Cu femeile-i pierdute ºi-n orgiile-i obscene,
Acolo v-aþi pus averea, tinereþele la stos...
Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?

Ne-aþi venit apoi, drept minte o sticluþã de pomadã,
Cu monoclu-n ochi, drept armã beþiºor de promenadã,
Vestejiþi fãrã de vreme, dar cu creieri de copil,
Drept ºtiinþ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil,
Iar în schimb cu-averea toatã vrun papuc de curtezanã...
O, te-admir, progeniturã de origine romanã!

ªi acum priviþi cu spaimã faþa noastrã sceptic-rece,
Vã miraþi cum de minciuna astãzi nu vi se mai trece?
Când vedem cã toþi aceia care vorbe mari aruncã
Numai banul îl vâneazã ºi câºtigul fãrã muncã,
Azi, când fraza lustruitã nu ne poate înºela,
Astãzi alþii sunt de vinã, domnii mei, nu este-aºa?
Prea v-aþi atãtat arama sfâºiind aceastã þarã,
Prea fãcurãþi neamul nostru de ruºine ºi ocarã,
Prea v-aþi bãtut joc de limbã, de strãbuni ºi obicei,
Ca sã nu s-arate-odatã ce sunteþi - niºte miºei!
Da, câºtigul fãrã muncã, iatã singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lãsaþi mãcar strãmoºii ca sã doarmã-n colb de cronici;
Din trecutul de mãrire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Þepeº doamne, ca punând mâna pe ei,
Sã-i împarþi în douã cete: în smintiþi ºi în miºei,
ªi în douã temniþi large cu de-a sila sã-i aduni,
Sã dai foc la puºcãrie ºi la casa de nebuni!

Singura religie pe care o accept si o propovaduiesc este.....RELIGIA IUBIRII , a FERICIRII si a PROSPERITATII.... --------DUMNEZEU sa binecuvanteze ROMANIA.... *** ,,Fii om, fii drept �i recunoa�te c�, pe deasupra ambi�iilor, intrigilor �i urilor, este Patria, este ve�nicia neamului, �i c� acolo trebuie s� ne �nt�lnim totdeauna, chiar dac� nu ne �n�elegem de fiecare dat�."(Ion Antonescu) *** ,,�n ziua de azi, pentru a st�p�ni c�t mai mul�i oameni, nu se mai cuceresc teritorii, ci sufletele acelor oameni. Odat� ce ai sufletul, ai omul; iar c�nd ai omul, teritoriul vine de la sine." (contele de Marenches) ***,,Putem avea fie democratie in aceasta tara , fie putem avea mari bogatii concentrate in mainile a putini oameni, dar nu le putem avea pe ambele'' [Louis Brandeis---membru al Curtii Supreme de Justitie a S.U.A. ]***

De la: VrajitoruldinovaZ, la data 2014-11-21 16:20:18

De la: emil9am, la data 2014-11-18 11:36:11

''La un semn deschisa-i calea, si se-apropia incet. Victoras, al carui nume e celebru la parchet.
- Tu esti ponta?
- Da Instanta!
- Te invit sa dovedesti cum de ai prostit poporu? cu puteri dumnezeiesti?!
- Orice gand ai onorate si oricum o sa-mi repeti v-am mai spus ca-mi plac romanii care sunt analfabeti!
- Cum se face inculpate ca batranii au votat, dar cei din strainatate stand la cozi n-au apucat?
- Care cozi? Strainatate!? Adevarul nu il stiti? Au fost manarii jonglate de-al meu neam de comunisti! Intr-un fel sau altul...fie.. recunosc ca am gresit.. ca n-am xeroxat cu brio voturile de la Madrid! Sper acum in ciuda faptei sa fiu ales de popor in cea mai meritata functie de "Prea-Inalt Plagiator''
........................................................
Dar acuma onorate, eu regret, m-am pocãit.
Vreau o pace cu Iohannis pe care l-am murdãrit
ºi promit sã-i ascult ruga, sã votez
legile în parlament, chiar de o sã-i intristez
pe baroni ºi cu legea amnistiei, in infern
toþi corupþii, ca sã rãmân în guvern.
Diaspora ºi duºmanii vor demisia pe loc,
însã eu cu grija þãrii, cu românii nu mã joc.
În partid nu vreu rãzboi fratricid
chiar de-i exclud din partid
pe acei frondiºti rebeli,
rufele care-s murdare în familie le speli.
Aºa cã, mã simt util, MAE nu este pãtat,
pânã chiar ºi Melescanu nu e deloc vinovat.
Aºadar, sã iei aminte, voi rãmâne
prim ministru, USL2 mã susþine,
n-am s-ascult eu diaspora, ACL-ul.
Gata! Acum o sã iau troleul
sã mã duc la Daciana, s-o îmbun,
sã o mângâi ºi sã-i spun:
Poporul a avut dreptate,
umilit, fac acum un pas în spate.

O, tu nici nu stii batrane cum a fost pe la Madrid
Cu un soare, ca in vara de torid
S-au trezit aici votantii pe la doua, dupa masa
Ca au fript-o toata noaptea ciocnind si damsand pe masa

In Coslada si Alcala sunt cu miile, olteni
Crezi tu ca ei au dat mana cu ai vostri sibieni
Pentru faptul ca sunt frati?
Manelistii pan'la unu, toti au fost manipulati!

Si mai crezi tu c-a lu' Ponta sunt aia analfabeti?
Diaspora este plina, cum e campul de scaieti!

Coslada si Alcala de hernares sunt doua orasele unde romanii sunt predominant din oltenia

da' di shi ti miri , ca shi moldovienii din fundul satelor Moldovei tat pi shel Iohannis l'or votat !?

Cand citesti aceasta bijuterie a literaturii romane (mai ales ultima parte), nu te mai miri dece un "filosof" contemporan (cu noi) il declara pe Eminescu: "cadavrul din debara de care trebuie sa scapam".
Oare poetii adevarati de pe forum pot fi de acord cu aceasta propunere rusinoasa?

De la: gabigabi2, la data 2014-11-21 17:17:38

da' di shi ti miri , ca shi moldovienii din fundul satelor Moldovei tat pi shel Iohannis l'or votat !?

Cu moldovenii oare ce ai?

Da'" cu satenii? Printre sateni se afla oameni harnici si independenti! Ori omiti tu asta? Intentionat? Uiti ca oamenii independenti, satenii, care sunt harnici si muncesc, tin in spate o parte din venitul lunar al celor c shed fain frumos acasa si bat din taste, luand bani pe 'utu-ti pomana?

Nu, Gabi, iti dai jos palaria si faci o plecaciune in fata fiecarui satean din orice fund de sat si sau de vale traieste!

Iasiul e albastru! Indiferent ca are sau nu fundasi care stiu sa centreze si sa marcheze! BRAVO TUTUROR MOLDOVENILOR, ca sunt fratii nostri!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Heterodox, la data 2014-11-22 11:17:16Cand citesti aceasta bijuterie a literaturii romane (mai ales ultima parte), nu te mai miri dece un "filosof" contemporan (cu noi) il declara pe Eminescu: "cadavrul din debara de care trebuie sa scapam".
Oare poetii adevarati de pe forum pot fi de acord cu aceasta propunere rusinoasa?

Mihai Eminescu este pentru totdeauna simbolul geniului neinteles. Iar oamenii insuficienti dezvoltati la tartacutza, prefera sa il huleasca din cauza incapacitatii lor de a-l fi inteles!

Asta fac oamenii cu lipsuri la nivel intelectual, indiferent de domeniile abordate!

''Dacã ar trebui sã scriu o carte de moralã, primele 99 de pagini le-aº lãsa goale ºi pe a o suta aº scrie: "Existã o singurã datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me léser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exupéry

De la: Musetel, la data 2014-11-22 17:49:56

De la: Heterodox, la data 2014-11-22 11:17:16Cand citesti aceasta bijuterie a literaturii romane (mai ales ultima parte), nu te mai miri dece un "filosof" contemporan (cu noi) il declara pe Eminescu: "cadavrul din debara de care trebuie sa scapam".
Oare poetii adevarati de pe forum pot fi de acord cu aceasta propunere rusinoasa?

Mihai Eminescu este pentru totdeauna simbolul geniului neinteles. Iar oamenii insuficienti dezvoltati la tartacutza, prefera sa il huleasca din cauza incapacitatii lor de a-l fi inteles!

Asta fac oamenii cu lipsuri la nivel intelectual, indiferent de domeniile abordate!

Subscriu. Oameni de inculturã au fost dintotdeauna ºi vor fi. Mãrginiþii ºi invidioºii au denigrat pentru cã
n-au putut ajunge nici la tãlpile geniilor.