Istoria tragica a bucovinei,basarabiei si tinutului herta

Timocenii



Romanii din Serbia traiesc �ntr-un spatiu care acopera a sasea parte din teritoriul tarii, localizat �n nord-estul Serbiei si delimitat la vest de raul Morava, la sud de muntele Artan, la nord de fluviul Dunarea, prin care are hotar cu tara-mama, Romania, si la est tot de Dunare, care de la Belgrad la Vidin formeaza un �genunchi" spre sud, ca si muntii Balcani, care delimiteaza acest teritoriu de Bulgaria. Fiind strabatuta de raul Timoc, format prin unirea Timocului Negru cu Timocul Alb, �n orasul Zaicear, aceasta zona locuita de romani se mai numeste si Timoc (sau cum �i spun sarbii, Timocika Krajna). Valea Timocului este formata din 300 de sate si 20 de orase (Bor, Negotin, Kladovo, Maidanpek, Pozarevat, Zaicear, Kucevo, Zagubita, Loznita, Donji, Milanovat, Bolievat, Petrovat etc). Conform rezultatelor recensamantului din 31 martie 1991, �n Serbia traiesc 17 000 de vlahi. Conform cercetarilor recente efectuate de specialisti romani-vlahi din zona, se estimeaza ca la ora actuala aceasta populatie a ajuns la 500 000 de suflete.

�n aprilie a.c., �n Serbia a avut loc un nou recensamant al populatiei. Oficialii au trecut �n formularele de recensamant pentru romani denumirea de �vlahi" sau �valahi", separat de �romani". �nca nu au fost furnizate rezultatele oficiale, dar liderii romanilor timoceni au date din care rezulta ca, in ciuda presiunilor la care au fost supusi, s-au declarat peste 44 000 de romani si aproximativ 130 000 de vlahi. Rezultatele sunt greu de explicat din punct de vedere demografic.

Anul 1948----------Romani-vlahi -------93 444

1954 -------------------------------28 047

1961------------------------------- 1 369

1991 ------------------------------17 810

�nca de la �nceput trebuie precizat ca �nainte de 1830, cand s-a format statul sarbesc, riul Timoc nu-i despartea pe romanii din Serbia de romanii din Bulgaria. Pana �n acel an, romanii traiau �ntr-o tara comuna care se numea �Provincia Morava - Lom" si care era situata pe o mare parte a teritoriului vechii provincii Moesia Superior si pe teritoriul Daciei Aureliene. �n perioada ocupatiei turcesti, aceasta zona a format �Pasalacul de Vidin", cu centrul administrativ la Vidin. Pentru romanii din Timoc, raspunsul la �ntrebarea �Cum a aparut poporul roman din sudul Dunarii si care este originea lui?" a fost si este o mare enigma. Ulterior, �n scolile din Serbia si Bulgaria, unde au studiat, nici un profesor de istorie nu a putut, nu a vrut sau nu a fost lasat sa explice acest lucru. Ei explicau, �n sarbeste sau bulgareste, unor copii care acasa vorbeau numai romaneste, ca, �n antichitate, �n Peninsula Balcanica traiau trei mari popoare: celtii, traco-dacii si ilirii. Le spuneau ca celtii din Balcani au disparut fara urmasi, din iliri au aparut albanezii, iar din amestecul tracilor si dacilor cu colonizatorii romani a aparut poporul roman, pe cand romanii-vlahi ar fi slavi (bulgari sau sarbi) romanizati.

Noi, romanii din Balcani, suntem de mii de ani, iar Serbia a aparut �n perioada 1718-1739, ca o creatie a politicii austriece care cauta sa faca un pas �n Peninsula Balcanica. Serbia nu avea autonomie nationala sau locala. La sud, Serbia nu atingea nici macar limitele Pasalacului de Belgrad, care era sub stapanire otomana. �n timpul primei rascoale sarbesti �mpotriva turcilor, din perioada 1804-1806, eroul Caragheorghe, pentru a putea face legatura cu ostile rusesti din zona Vidinului, a trimis emisari sa rascoale si oamenii din judetele timocene, care apartineau Pasei de la Vidin, din Craina, tarna Reka si Zaicear. De la �nceput, din cauza firescului antagonism national, o mare parte a romanilor timoceni nu a vrut sa lupte cot la cot cu sarbii. �n alte randuri �nsa romanii timoceni au luptat alaturi de sarbi, desi nu au castigat nimic din aceste aliante prea usor uitate. Acesti tarani romani s-au �mpotrivit, de data aceasta, rascoalei conduse de Haiduc Veljko Petrovic. Caragheorghe �nsusi a venit, cu 3 000 de oameni, �mpotriva acestor sate �neascultatoare", locuite de romani, si ca pedepsa le-a ars si le-a desfiintat, cerand �nca din anul 1809 ca granita rasariteana a viitoarei Serbii sa fie raul Timoc. La Pacea de la Bucuresti din mai 1812, sultanul turc a refuzat sa cedeze judetele Timocul Negru si Craina.

Milos Obrenovic, alt mare erou sarb, reia miscarea de eliberare a sarbilor, iar �n aprilie 1815 obtine autonomia Serbiei, �n limitele Pasalacului de Belgrad, si reuseste anexarea zonei romanesti dintre Morava de Est si Timoc (zona locuita de romanii apuseni). Dar Timocul si Craina nu au fost cucerite. Abia �n anul 1829, la Pacea de la Adrianopole, si prin Hatiseriful de la 1830, Milos Obrenovic capata dreptul sa anexeze, la Pasalacul de Belgrad, Timocul si Craina locuite de romanii timoceni. Dupa trei ani, �n 1833, printr-o interventie militara �n Timoc si Craina, el reuseste sa le ocupe si sa stabileasca granita, spre Bulgaria, pe raul Timoc. �n acest mod, pentru prima data �n istorie au fost separati romanii din Timocul Sarbesc de fratii lor din Bulgaria, locuitori acum ai Timocului Bulgaresc. Din acest an, 1833, �ncepe �cataclismul cultural, religios si national" al poporului roman din Timoc. Obrenovic initiaza un program agresiv de discriminare nationala si de asimilare fortata a romanilor din Timoc. �nvatatorii romani din Timoc sunt �nlocuiti cu �nvatatori sarbi, care nu vorbeau romaneste. Preotii romani din regiune au fost goniti �n Romania si �nlocuti cu preoti slavi, care cantau liturghia �n slava veche.

Mitropolitul sarb de atunci a �ntocmit o lista cu cate 20 de prenume masculine si feminine sarbesti, pe care le-a �mpartit tuturor preotilor sarbi pentru a-i boteza pe copiii romanilor (treptat, numele si prenumele romanesti au �nceput sa dispara). Procesul de asimilare fortata a romanilor din Timoc a continuat zeci de ani, devenind �n timp mai intens si mai complex. Romanii au �ncercat sa reziste tiparind ziarul �Vorba Noastra", la Zaicear, �n limba romana (�ncepand cu anul 1948, ziarul a fost interzis, aceeasi soarta avand si ziarul bilingv �Bilten" din Pozarevat). Tot prin anii 50, �n actele oficiale dispare din capitolul �apartenenta nationala" denumirea de roman; astfel, romanii-vlahi au devenit sarbi, fara a fi �ntrebati daca sunt de acord. Referitor la viata de zi cu zi, majoritatea populatiei din Timoc, locuind la sate, avea ca ocupatie principala cresterea animalelor, taierea si negotul de lemne, vanatoarea, extragerea carbunelui, obtinerea pietrei de var. Dupa al doilea razboi mondial, �n perioada 1950-1960, �ncepe industrializarea rapida a zonei, creandu-se mine de cupru si aur �n zonele Bor, Veliki Krivelije si Maidanpek.

Cea mai mare parte a populatiei din zona, neavand nici un fel de studii, a fost angajata ca personal necalificat, la muncile grele. Oamenii nu aveau studii nu pentru ca nu erau doritori de �nvatatura, ci din cauza ca nu existau scoli �n limba romana, iar la cele sarbesti nu erau acceptati. �ntregul personal calificat era adus de autoritati din marile orase (Pirot, Nis, Vranje, Leskovat, chiar si din Macedonia) �n centrele industriale din Timoc, unde li se acordau locuinte si beneficiau de privilegii la care romanii timoceni nici nu visau. La �nceputul anilor 70, o mare parte a populatiei autohtone romanesti din Timoc, aspirand la o viata decenta, a luat calea Occidentului. �n foarte scurt timp, beneficiind de toate drepturile, copiii lor au frecventat scoli �n care nu mai erau considerati inferiori. Nu numai cei care au ales sa plece si-au schimbat viata, ci si cei care au ramas �n caminele lor. Industrializarea rapida a zonei a ridicat brusc standardele de viata, muncitorii au �nceput sa-si construiasca locuinte, sa investeasca �n agricultura, cumparand tractoare, combine, alte utilaje agricole cu care si-au sporit productia, foarte multi ajungand sa infiinteze mici ferme.

Durerea cea mare ramane desconsiderarea lor ca etnici romani, fiind nevoiti sa-si trimita copiii la scolile sarbesti, unde fac un an pregatitor pentru a �nvata limba sarba, pentru ca apoi sa parcurga �n aceasta limba toate etapele de �nvatamant. Succesele scolare ale copiilor au aparut �n scurt timp, din randul acestora ridicandu-se avocati, medici, ingineri, profesori, unii dintre ei chiar mai buni decat �intelighentia" venita �n Timoc din marile orase ale Iugoslaviei. �n ultimul timp, foarte multi lideri ai romanilor timoceni au cerut drepturi pentru romanii din Serbia de Rasarit. �nca din 1989, s-a solicitat autoritatilor recunoasterea romanilor timoceni ca minoritate nationala. La cerintele lor, autoritatile sarbesti au raspuns printr-o condamnare la puscarie de mai bine de un an de zile. �n ultimii zece ani, lupta pentru drepturile elementare a continuat, dar regimul Milosevici a solutionat totul, �n prima faza, prin concluzia �Nu existati!". Dupa rasturnarea acestuia, romanii timoceni au sperat ca noul guvern, format de opozitia democrata, va schimba substantial statutul lor, acordandu-le drepturi elementare: �nvatamant �n limba materna, biserica si recunoasterea lor ca minoritate.

Pana acum Belgradul tace �nsa. Romanii timoceni se confrunta cu multe probleme. Unele necesita timp pentru a fi rezolvate, altele tin de partea financiara. �n continuare, copiii romanilor timoceni �nvata la scoli sarbesti, �n bisericile lor, construite acum sute de ani de domnitori romani, cu sprijinul populatiei autohtone romane din zona, slujba este tinuta �n limba slavona, iar predica �n sarbeste. Foarte multe biserici si manastiri romanesti au ajuns o ruina, autoritatile nealocand fonduri pentru restaurarea lor. O parte din populatia romana din Timoc nu are constiinta nationala dezvoltata, pentru ca de-a lungul anilor instrumentele oficiale de propaganda le-au spus altceva. Poporul sarb �i denumeste pe romani cu termenul �vlasi", denumirea de vlah fiind data celor care apartin unui popor latin, adica neslav. Mare parte a poporului roman din Timoc nu se considera �nsa (sau doar) �vlasi", ci romani, vorbitori de limba romana. Daca ar fi fost �vlasi", ar fi trebuit sa vorbeasca �vlaseste", adica o limba neslava, alta decat limba romana. Dar �n Timoc, cand doi romani se �ntalnesc, ei se �nteleg �n limba romana.

Un ungur de pe malul lacului Balaton , sa spunem , cand pleaca la Reghin de exemplu , spune ca merge in Transilvania, nu in Romania . Ungurul nu are dreptate ! Transilvania este pamant romanesc , el merge in Romania !
Cand un roman merge la Balcic , ori la Albena sa se bronzeze , spune ca merge in Bulgaria , nu in Cadrilater . Romanul nu are dreptate ! Balcicul sau Albena nu sunt pe pamant bulgaresc , sunt in Cadrilater , iar Cadrilaterul este pamant romanesc !

Poporul rom�n - creator de civiliza�ie �i cultur� [2/2]
www.youtube.com/watch?v=_C1PvQV733A

Poporul rom�n - creator de civiliza�ie �i cultur� [1/2]
www.youtube.com/watch?v=x_lcnPQCfVg

Cre�tinismul rom�nesc - primul cre�tinism european [2/2]
www.youtube.com/watch?v=ZeVJGzx6GbU

Cre�tinismul rom�nesc - primul cre�tinism european [1/2]
www.youtube.com/watch?v=nuZimXRATbo

Istoria este falsificata de unii, dar ADEVARUL iese pana la urma la suprafata. Nu credeti !

www.youtube.com/watch?v=h77TUs6mvKk

www.youtube.com/watch?v=sV4KDxbpJDo

www.youtube.com/watch?v=vJfG-QxpjrE

www.youtube.com/watch?v=9OWikaR_rLI&feature=related

www.youtube.com/watch?v=qE7mxmV_tk0

"... the saxons who lived in Bistrita said at the Gathering that the "Wallachians" left..."

They are Romanians as you can see from this video!
98,52% declare themselves Romanians, and the European Council recognizes them as Romanians!
The Document of the EU Council:
www.coe.int/t/e/human_rights/m...

The Proof that the "Csango's" are different from the Szeklers:
dienekes.blogspot.com/2007/05/...

Ceangaii din Moldova s-au declarat rom�ni:
www.catholica.ro/stiri/show.as...

Sorry for my english mistakes!
www.monitorulneamt.ro/stiri/?e...
www.romanii.ro/NewSite/Ceangai...

Serbia de r�s�rit: o mare de rom�ni
Se tot vorbe�te de sute de mii de rom�ni din Serbia de la sud de Dun�re care nu au nici cel mai mic drept la identitate na�ional�. Am vizitat la sf�r�it de august 2003 zona. Iat� rezultatele.

Serbia sau cum s� �tergi o provincie de pe blazon
Aceast� zon� a Serbiei de r�s�rit sau a Timocului a fost luat� de s�rbi de la turci abia �n 1833. P�n� atunci aici fusese pa�al�cul de Vidin �i, merg�nd �napoi �n timp, �aratul �i cnezatul de Vidin, �inuturile Maciva �i Branicevo sub unguri, imperiul rom�no-bulgar al As�ne�tilor, imperiul bizantin, Dacia Ripensis, Dacia Mediteranea, Moesia roman�, Tribalia (dup� vechea spi�� a dacilor-tribalii). Vechea Ra�ca sau Serbia nu atingea Dun�rea, fiind situat� mai la sud (vezi atlasul istoric s�rb de la 1925 �i bulgar de la 1917). Timocul sau Craina a fost �i �n st�p�nire austriac�, fiind unit administrativ cu Banatul, dar �i sporadic �n st�p�nirea Munteniei.
�ntre 1804-1813 a existat o uniune �ntre Serbia �i Tribalia, �ntre s�rbi �i rom�nii timoceni pentru lupta �mpotriva turcilor (f�r� colaborarea rom�nilor timoceni care controlau dreapta Dun�rii, s�rbii nu aveau acces la sprijinul rusesc ce venea prin principate). Acest lucru este evident din stema respectiv� care reunea cunoscuta stem� a Serbiei r�mas� p�n� azi (cei 4 S �n 4 col�uri) cu stema Tribaliei (un cap de mistre� str�puns de o s�geat�, uneori �i o bufni��). Deci cam pe c�nd ru�ii r�peau Basarabia, s�rbii se uneau cu rom�nii timoceni din fosta Tribalie pentru ca mai t�rziu s� se fac� st�p�ni �n zon�, uit�nd de ajutorul dat de ace�tia �mpotriva p�g�nilor �i devenind ni�te asupritori cre�tini mult mai s�lbatici �n metode.
Etnograful s�rb Tihomir Georgevici a fost acuzat de tr�dare fiindc� publicase lucrarea �Printre rom�nii no�tri�, �ncumet�ndu-se s� vorbeasc� despre rom�nii care trebuiau s� fie t�inui�i c�ci altfel s-ar putea na�te o a�a zis� periculoas� chestiune rom�neasc� din Serbia.

Serbia sau cum po�i ascunde un milion de rom�ni
Cu toate c� s�rbii la �nceput imediat �n 1833 interzicerea limbii rom�ne �n �coli �i biserici �i au dat tuturor nume s�rbe�ti (pe care le puteau alege dintr-o list�, la botez), cu toate c� nici un rom�n nu primea vreo func�ie �i c� erau adu�i s�rbi pentru orice post de r�spundere, la recens�m�ntul din 1895 apar totu�i 159 510 rom�ni. S�rbii se sesizeaz� �i vor schimba macazul, mai ales dup� ce, la 1919, unele glasuri din Timoc cer unirea cu Rom�nia. Astfel, la recens�m�ntul din 1921 nu mai apare nici un rom�n ci apare o nou� etnie � cea valah�, cu 142 773 suflete. Prea mul�i �ns� pentru s�rbi, �i, dup� ce �n 1946 vor cere drepturi etnice, va urma o mai mare prigoan� �i munc� de l�murire cum c� ei sunt de fapt s�rbi ce vorbesc �i o alt� limb�. Astfel �n 1953 apar �n statistici doar 36 728 valahi �i 198 728 s�rbi cu limba matern� valah�, iar �n 1961 doar 1330 valahi �i 2233 rom�ni.
�n ultimii ani, paralel cu ini�iativele unor asocia�ii ale rom�nilor de aici pentru rede�teptarea na�ional�, au �nceput acuze �n presa s�rb� la adresa liderilor acestora c� vor destabilizarea Serbiei �i un nou Kosovo (regiunea locuit� de rom�ni este mai �ntins� dec�t Kosovo). Biserica Ortodox� S�rb� a f�cut apel cet��enilor s� se declare s�rbi pentru binele patriei �i al ortodoxiei. �n ciuda acestor presiuni, la recens�m�ntul din 2002 s-au declarat 39 953 valahi �i 4 157 rom�ni. Un num�r ridicol de mic �i totu�i mai mare dec�t cel al rom�nilor din Voivodina care se bucur� de drepturi etnice fire�ti.
Referitor la aceste comice recens�minte, men�ionez c� ele �i fac pe unii intelectuali s�rbi s� ro�easc� �i s� le conteste chiar ei obiectivitatea. Astfel istoricul dr. D.Petrovici �ntr-o lucrare despre valahi nu crede c� pot fi mai pu�ini de 240 000.



O bro�ur� oficial� privind minorit��ile din Serbia recunoa�te c� �n ceea ce �i prive�te pe valahi recens�mintele sunt �d�t�toare de confuzii �i greu de explicat din punct de vedere demografic�. Mai scrie c� �Vlahii nu sunt reprezenta�i la nivelul conducerii administrative nici m�car �n Homolie sau Valea Timocului, unde ace�tia sunt majoritari�. �n acela�i buletin editat de Belgrad se recunoa�te c� �membri ai acestei popula�ii, f�r� �ndoial�, au caracteristici asem�n�toare cu cele rom�ne�ti, iar limba �i folclorul conduc spre varianta originii lor rom�ne�ti. Reprezentan�ii minorit��ii vlahe sus�in originea lor rom�n�. Dac� orice s�rb cinstit spune c� rom�nii timoceni sunt majoritari �n 200 localit��i �nseamn� c� sigur este vorba de 400. Organiza�iile rom�ne�ti au contestat oficial recens�m�ntul din 2002 �n fa�a guvernului s�rb �i OSCE. Rom�nia a t�cut chitic.

Serbia sau uite cine vorbe�te
Un reprezentant �n parlament al opozi�iei s�rbe din vremea lui Milo�evici spunea c� sunt 1 100 000 de rom�ni timoceni. Eu, dup� ce am b�tut zona �n lung �i �n lat, f�r� s� �nt�lnesc pe cineva care s� nu vorbeasc� rom�ne�te, afirm c� sunt �ntre 400 000 �i 1 000 000 de rom�ni �n estul ��rii vecine, ei reprezent�nd �ntre 10% �i o �esime din popula�ia Serbiei.
O mare de rom�ni este lipsit� de cele mai elementare drepturi na�ionale. Nici un minut de limb� rom�n� �n �coli, nici un cuv�nt rom�nesc �n bisericile lor, nici un cuv�nt rom�nesc la televiziunea sau radioul public s�rbe�ti care s� se recep�ioneze �n zon�, nici un reprezentant al lor �n Consiliul Na�ional Rom�n din Serbia, �n urma manevrelor Belgradului din decembrie 2002.
�n acela�i timp, �n Voivodina, la nord de Dun�re, este un paradis pentru minorit��i: cei 35 000 rom�ni sunt majoritari �n doar 17 localit��i, �nv���m�nt �n limba rom�n� se face �n 9 localit��i, �n celelalte limba rom�n� se studiaz� doar facultativ. Ar mai fi loc �i aici de mai bine dar este incomparabil cu zona Timocului. Nu pot s� nu amintesc tupeul cu care ni�te deputa�i s�rbi oaspe�i ai Aradului (discursul lor a fost televizat la TV RCS �n ultima s�pt�m�n� din august) amenin�au Rom�nia c� vor sesiza UE c� nu acord� s�rbilor din Rom�nia acelea�i drepturi cu ale rom�nilor din Serbia. Oficialii ar�deni au t�cut chitic.

Serbia sau bibliotec� maghiar� doar la C�l�ra�i
Ca s� termin cu Voivodina unde situa�ia este totu�i prin compara�ie roz�, s� amintesc c� s�rbii nu recunosc titlul de episcop conferit de biserica rom�n� lui Daniel de la V�r�e�. Ei doresc s� r�m�n� doar vicariat la V�r�e� de teama c� �i va extinde competen�a �i �n Timoc, unde �i este interzis s� se deplaseze �n calitate oficial�. Cum ar fi ca lui Toke� s� nu �i permitem s� mearg� �n Harghita �i s� acord�m drepturi exclusiv maghiarilor din Timi�? Este similar cu ce se petrece �n Serbia prieten�. Rom�nii recunosc la Timi�oara episcopie s�rb� �i consulat s�rb.
Dac� Republica Moldova a fost reclamat� �i obligat� de Curtea European� a Drepturilor Omului s� recunoasc� Mitropolia Rom�neasc� a Basarabiei, nu v�d de ce nu reclam�m �i Serbia. �n ceea ce prive�te consulatul s�rb de la Timi�oara, trebuie s� re�inem c� noi nu avem nici un consulat �n Serbia chiar dac� rom�nii timoceni au cerut unul la Bor.
O alt� lucr�tur� a Belgradului �n Banat este c� �nfiin�eaz� institu�ii pentru rom�nii b�n��eni departe de locurile lor. Cu toate c� rom�nii locuiesc �n jurul V�r�e�ului, s-a �nfiin�at o bibliotec� la Novi Sad unde nu locuia nici un rom�n. Acum �n Novisad s-au mutat c��iva angaja�i rom�ni ai bibliotecii �i RTV. Cititorii nu. Cum ar veni s� deschidem noi bibliotec� maghiar� doar la C�l�ra�i? Am uitat s� mai spun despre Comunitatea Rom�nilor din Iugoslavia care a fost scoas� afar� din sediul pe care l-a ridicat chiar ea sub austrieci. Se judec� �i acum. Bucure�tiul nu aude. CRI din V�r�e� poate fi contactat� prin tel: 013 823 435 sau e-mail �i editeaz� combativa publica�ie de �inut� �Cuv�ntul Rom�nesc�; �n conducere sunt Ion Cizma�, Marin Ga�p�r, Todor Groza Delacodru, Pavel Greonean�. Spre deosebire de ace�tia exist� �i rom�ni v�ndu�i dintre care am cunoscut pe Lucian Marina �i pe �eful �Libert��ii�- oficios rom�n al statului s�rb, care nu vor s� aud� de rom�nii timoceni.

Articolul este scris de catre domnul Viorel Dolha

Catalin Negoita - " Tara Uitata - Cadrilaterul in timpul administratiei romanesti 1913 - 1940 " , editura Fundatiei " Scrisul Romanesc " Craiva 2008 . Cartea este rodul a 6 ani de cercetare a istoriei Cadrilaterului . Autorul a invatat limba bulgara , pentru a putea studia si arhivele inamicului . Lucrarea se poate achizitiona si de la libraria virtuala " Lumea Cartii "

Multumesc pentru informatie. Am s-o caut !

" Tribalia Sacra " , autor Ion de la Vidin , editura ERASMUS 1996 ; " Romanii de la est de Bug " , autor Anton Golopentia , editura ENCICLOPEDICA 2006 si cu acelasi titlu " Romanii de la est de Bug " , autor Anton Ratiu , edittura 'FUNDATIEI CULTURALE ROMANE " , 1994 . Prima carte se refera la romanii bastinasi de la inceputuri din Tribalia - regiune administrata astazi de catre Bulgaria si Serbia .

PENTRU EUGENB : Daca doriti cartea domnului Catalin Negoita - " Tara Uitata - Cadrilaterul in timpul administratiei romanesti 1913 - 1940 " , o puteti comanda pe site - ul librariei virtuale " Lumea Cartii " sau la adresa postala a acesteia :Casa de difuzare " Alfa si Omega " str Inf . Marin Alexe nr. 2 Bucuresti sector 1 , cod 010838 . sau la adresa e - mail : [email protected]

Va multumesc !

www.variantacojocaru.ro 20 000 EURO pt FIECARE roman MAJOR

www.variantacojocaru.ro 20 000 EURO pt FIECARE roman MAJOR