Istoria tragica a bucovinei,basarabiei si tinutului herta

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

vizionati aceste filmulete,pt.a nu ramane niste mancurti,trebuie sa cunosti istoria adevarata pt.a putea vorbi despre ea sau sa emiti pretentii ca sti istorie

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Am impresia ca tu nu mai stii de gluma. Ce ai patit?

Cei ce le interzic altora accesul la anumite aspecte ale vietii.....sint satui de acel aspect.

De la: , la data 2009-01-20 13:53:37Despre tinuturile noastre romanesti pe nedrept rapite si ocupate in urma odiosului pact ribbentrop-molotov,s-au scris,mai ales dupa REVOLUTIA din DECEMBRIE1989,relativ destule lucruri,dar o lucrare de sinteza,in care sa fie adunate la un loc toate marturiile acelor evenimente tragice,care in ultimii 200 de ani au dus la rapirea de doua ori a celor doua provincii romanesti,nu exista,asadar asta vreau sa facem noi acum,pe acest topic.

Ce-ti doresc eu tie ,dulce Romanie,


Tara mea de glorii,tara mea de dor?

Bratele nervoase ,arme de tarie,


La trecutu-ti mare ,mare viitor!


Fiarba vinu-n cupe,spumege pocalul,


Daca fiii-ti mandrii aste le nutresc;


Caci ramane stanca ,desi moare valul ,


Dulce Romanie,asta ti-o doresc.





Vis de razbunare negru ca mormantul


Spada ta de sange dusman fumegand,


Si deasupra idrei fluture ca vantul


Visul tau de glorii falnic triumfand,


Spuna lumii large steaguri tricoloare,


Spuna ce-i poporul mare,romanesc,


Cand s-aprinde sacru candida-i valvoare,


Dulce Romanie,asta ti-o doresc.





Ingerul iubirii,ingerul de pace,


Pe altarul Vestei tainic surazand,


Ce pe Marte-n glorii sa-l orbeasca -l face,


Cand cu lampa-i zboara lumea luminand,


El pe pe sanu-ti vergin inca sa coboara,


Guste fericirea raiului ceresc,


Tu il strange-n brate,tu ii fa altare,


Dulce Romanie,asta ti-o doresc.





Ce-ti doresc eu tie,dulce Romanie,


Tanara mireasa,mama cu amor!


Fiii tai traiasca numai in fratie,


Ca a noptii stele,ca a zilei zori,


Viata in vecie,glorii bucurie,


Arme cu tarie,suflet romanesc,


Vis de vitejie,fala si mandrie,


Dulce Romanie,asta ti-o doresc!

Va semnalez si o alta carte foarte interesanta : "Rezistenta Basarabiei" de Anton Margarit, 1990.

"Motto-ul cartii :

"Basarabia nu poate servi ca obiect de trafic sau de compensatiune pentru orice achizitiuni de teritorii in alta parte. O parte din natiune oricat de insemnata, nu poate vinde sau schimba o alta parte a unei natiuni, oricat de mica, pentru nimic in lume." (C. Stere, 1917)

oamenii trebuie in sfarsit sa inteleaga ca sunt proprii stapani. Ca ei se pot conduce singuri, fara a fi sclavii guvernelor, a unor anumite
familii, a bancilor, ca nu depind de nimeni si de nimic. Acum este momentul in care trebuie sa ne trezim si sa incepem sa simtim, sa ne luam in maini fraiele propriilor vieti. Nu mai trebuie sa ne Iasam influentati de altii. Nu mai trebuie sa inghitim intoxicarile zilnice. Acum e
clipa noastra,nu trebuie s-o ratam!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

oamenii te pot lua drept nebun...
Si ce daca? O parte te vor lua drept nebun, altii se vor alia ideeilor tale, altii isi vor cauta propriile raspunsuri... Trebuie sa te gandesti doar la cati poti ajuta, cati poti salva, pe cati ii poli restructura in gandire. Conteaza numarul celor care te judeca, sau numarul celor care vor fi ajutati de ideile tale?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

n octombrie 1941 romanii au ocupat orasul dupa un lung si dificil asediu inceput in iulie (in fapt, un alt episod mai contestabil din cariera lui Antonescu, care a decis dintr-un orgoliu destul de prost plasat ca armata romana sa cucereasca singura acest oras important, bine fortificat si bine aparat, ceea ce a condus la pierderi destul de serioase). La putin timp dupa cucerirea orasului, profitand de catacombele existente sub oras un grup de partizani a reusit sa arunce in aer sediul comandamentului roman, decapitand practic trupele aflate in oras. Intr-un acces de furie vecina cu nebunia si neputand sa-i prinda pe partizanii a caror identitate era complet necunoscuta, militarii romani au navalit in cartierul evreiesc al Odessei, masacrandu-i pe locuitori, indiferent de varsta si de sexul lor.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Rabdarea si continuitatea sunt cele mai mari surse de neliniste pentru actualii chiriasi ai istoriei.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Fii mandru ca incepand de azi ,nu traiesti degeaba, doar ca sa mananci si mori, da sens trairii tare, vorbeste, tipa, urla-ti durerea, spune-ne ca nu mai suporti sa muncesti o viata intreaga pentru un guvern nepasator, pentru o pensie de nimic. Exista atatea moduri prin care poti trai decent. Dar furtul e atat de mare ca te bufneste rasul si nu iti vine sa crezi cum pana acum toti au tacut !

De ce nimeni nu zice nimic ? De ce parintii nostri au permis atatea ? Generatiile ce urmeaza o sa ne blesteme , priveste in jur la ce ramane� Eu unul nu mai pot !

Romani uniti-va sub un singur nume : ROMANIA MEA, cea pura, simpla, si cea de care or sa scrie si invete viitorii tai copii.

AJUNGE CU LACOMIA, CORUPTIA, SA TRAIM BINE NOI CEI DE SUS,GATA CU CRIME DE BATRANI, GATA CU MINCIUNA , VREM TARA INAPOI !

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Despre Pocu�ia �tefan cel Mare scria: ,,�ara aceasta nu e scris� �n zapise �i e �ara mea din vremuri vechi, �iindu-se de �ara Moldovei� de aceea am venit la d�nsa ca �n �ara mea� Eu voi �ine ce e al meu �i �n ruptul capului.�

Acum 60 ani marele actor Constantin Tanase avea un cuplet la adresa guvernantilor. Din nefericire este la fel de actual si azi si mi-e teama ca va mai fi inca multi ani de aici inainte in Romania. Spun asta cu regret. Chiar imi pasa de Romania si as vrea sa aud de bine pe acolo.

"Ne-am trezit din hibernare
Si-am strigat cat am putut:
Sus Cutare! Jos Cutare!?
Si cu asta ce-am facut?

Am dorit, cu mic, cu mare,
Si-am luptat, cum am stiut,
S-avem noua guvernare?
Si cu asta ce-am facut?

Ca mai bine sa ne fie,
Ne-a crescut salariul brut,
Dar traim in saracie?
Si cu asta ce-am facut?

Ia coruptia amploare,
Cum nicicand nu s-a vazut,
Scoatem totul la vanzare?
Si cu asta ce-am facut?

Pentru-a castiga o piine,
Multi o iau de la-nceput,
Ratacesc prin tari straine?
Si cu asta ce-am facut?

Traversam ani grei cu crize,
Leul iar a decazut,
Cresc intruna taxe-accize?
Si cu asta ce-am facut?

Totul este ca-nainte,
De belele n-am trecut,
Se trag sforile, se minte?
Si cu asta ce-am facut?

Se urzesc pe-ascuns vendete,
Cum nicicand nu s-a vazut,
Tara-i plina de vedete?
Si cu asta ce-am facut?

Pleaca-ai nostri, vin ai nostri!
E sloganul cunoscut;
Iarasi am votat ca prostii.
Si cu asta ce-am facut?"

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Pocutia , face legatura dintre Bucovina si Maramures . Soarta ei a fost mai tragica decat a tuturor celorlalte tinuturi romanesti . Romanii din Pocutia , inca de la inceputul mileniului anterior , au fost urgisiti de catre slavi . Polonia , este nevoita sa o restituie Moldovei drept amanet pentru o datorie . Mentalitate de hoti au avut acei regi ai Poloniei : sa amanetezi datoria , tot cu bunul creditorului ! Minunea nu a durat mult . Fara sa restituie niciodata banii , polonezii , ocupa din nou Pocutia cu forta armelor , in al patrulea deceniu al secolului al XVI - lea . In 1919 , Pocutia este eliberata de catre armata romana , de sub ocupatia hoardelor ucrainene . Populatia tinutului , s - a pronuntat , pentru unirea cu Tara . Totusi guvernul Romaniei de atunci , o cedeaza .... Poloniei ! In 1918 , delegatii Maramuresului de Nord , cer la Alba Iulia , unirea cu Romania . Din pacate Romania cedeaza mult prea usor insistentelor occidentale de a renunta la acest tinut . In 1938 , Romania a avut din nou ocazia sa recupereze Maramuresul de Nord ! In 1939 , a fost iarasi ocazia recuperarii Pocutiei . Ambele ocazii au fost ratate ! De ce s - a renuntat la Maramuresul de Nord in 1918 si 1938 , iar la Pocutia in 1919 si 1939 ? Romania a fost fidela aliatilor sai occidentali! A cedat in fata intereselor acestora , sau nu a vrut sa - i " deranjeze " . A refuzat sa participe la impartirea Ceho -Slovaciei si Poloniei , in preajma celui de al doilea razboi mondial . Inutile scrupule ! In primul si in primul rand , Maramuresul de Nord si Pocutia , sunt teritorii romanesti . In al doilea rand populatia acestor tinuturi , indiferent de nationalitate , avea sa o duca mult mai greu sub ocupatia horthy - sta ( in Maramuresul de Nord ) si cea hitlerista in Pocutia . In alt treilea rand , occidentalii , aveau peste putin timp , sa abandoneze Romania sovieticilor si sa fie de acord cu dezmebrarea ei ( februarie 1947 , Paris )

Imediat dupa 1990 , a aparut initiativa de a se publica o serie de monografii ale teritoriilor romanesti ocupate . Asa numitele " tari romanesti care ne inconjura " . Demersul era binevenit . De exemplu despre Pocutia sau Cadrilater ( Dobrogea de Sud ) , la fel ca si despre nordul Maramuresului , nu exista nicio referinta bibliografica semnificativa . Din proiectata serie de monografii , a aparut una , despre insula Serpilor si o alta despre Herta . Dupa care ... liniste . Probabil Moscova s - a suparat , s - au poate nici nu a apucat sa se supere , ca preventiv , a si venit ordinul de sus , pentru stoparea aparitiei unor astfel de carti . Ar fi fost necesare ! Pentru informare si documentare . dar in primul rand ar fi fost un puternic antidot impotriva ... uitarii ! Uitarea si ma refer la cea colectiva , este cel mai periculos dusman . Daca uiti cine esti si ce este al tau , inseamna ca nu mai ai viitor . Deci poti considera ca nu mai existi .

Ana Maria Marin - poveste de dincolo, din tara cotropita Ana Maria Marin - poveste de dincolo, din tara cotropita

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Gligor Popi : ,, Rom�nii din Banatul S�rbesc�
Dupã primul rãzboi mondial, �n urma Conferin�ei de la Paris, Banatul a fost �mpãr�it �ntre Regatul S�rbilor, Croa�ilor �i Slovenilor (R.S.C.S.) �i Rom�nia (Magazin istoric, nr.12/2001). Aproape 80.000 de rom�ni au rãmas �n Banatul s�rbesc ce apar�ineR.S.C.S., iar circa 50.000 s�rbi �i croa�i acontinuat sã trãiascã �n Banatul rom�nesc.
Litigiul ini�ial dintre cele douã state vecine privind delimitarea Banatului a fost solu�ionat din 1929, �n virtutea tradi�ionalelor legãturi de prietenie rom�no-s�rbe. La conferin�a de la Paris, Nikola Pasici, �eful delega�iei s�rbe, declarase, de altfel, cã partea s�rbã dorea ca buna vecinãtate cu rom�nii s� se men�inã �i sã rãm�nã permanentã.
Guvernele celor douã �ãri au avut dese convorbiri �i au �ncheiat conven�ii �i acorduri reciproce privind soarta rom�nilor din R.S.C.S. �i a s�rbilor �i croa�ilor din Banatul rom�nesc. Statutul lor a fost reglementat �i printr-o serie de tratate interna�ionale.
Care a fost situa�ia rom�nilor din Banatul s�rbesc �n perioada interbelicã?


Cele 24 de pl�ngeri ale protopopului

�n primii ani de existen�ã a Regatului S�rbilor, Croa�ilor �i Slovenilor, minoritatea rom�nã rãmasã aici a �nt�mpinat multe dificultã�i �n desfã�urarea �n bune condi�ii a vie�ii ei na�ionale, spiritual-culturale. Cu toate cã Tratatul de pace de la Saint-Germain din 10 septembrie 1919 stabilea protec�ia interna�ionalã a minoritã�ilor din R.S.C.S., prevederile sale nu s-au aplicat �n mod consecvent. Dimpotrivã, au fost �nregistrate numeroase abuzuri, prigoniri, �icanãri �i nedreptã�i privindu-i pe rom�nii din Banatul s�rbesc.
Se resim�ea, �n primul r�nd, lipsa intelectualilor � preo�i, �nvã�ãtori �.a. Majoritatea acestora, �mpreunã cu multe familii de �ãrani, �n baza dreptului de op�iune, pãrãsiserã Banatul s�rbesc, stabilindu-se �n Rom�nia.
Situa�ia rom�nilor devenise �ngrijorãtoare mai ales �n ceea ce prive�te �nvã�ãm�ntul primar. Din cei 105 �nvã�ãtori care au func�ionat �nainte de primul rãzboi mondial, 72 au trecut �n Rom�nia. Fãcuserã aceasta deoarece n-au vrut sã se supunã ordinelor noilor autoritã�i de a �nvã�a limba s�rbã, respectiv �limba statului�. La fel �i-au pãrãsit rosturile �i mul�i avoca�i, preo�i, medici, func�ionari care n-au vrut sa rãm�nã sub stãp�nire s�rbã.
�colile confesionale au fost transformate �n �coli de stat. Autoritã�ile centrale au numit �n satele rom�ne�ti �nvã�ãtori s�rbi, ru�i sau bulgari, care nu cuno�teau limba maternã a elevilor. La fel, func�ionarii rom�ni au fost �nlocui�i cu al�ii din r�ndul s�rbilor, tot sub pretextul cã nu cunosc �limba statului�. Fa�ã de nedreptãþile la care erau supu�i, rom�nii din Banatul s�rbesc au reac�ionat. Slujitorii Bisericii ortodoxe rom�ne au cerut ca enoria�ii lor sã fie trata�i ca cetã�eni cu drepturi egale. De un deosebit prestigiu s-a bucurat protopopul Traian Oprea, din V�r�e�. El este autorul celor �24 de pl�ngeri�, expuse public, �n care arãta nedreptã�ile sãv�r�ite fa�ã de rom�ni; nu beneficiau de efectele reformei agrare, nefiind �mproprietãri�i; studen�ii �i elevii care studiau �n Rom�nia nu puteau ob�ine pa�apoarte; autoritã�ile nu aprobau statutele Asocia�iei Culturale Rom�ne �i ale Asocia�iei Studen�ilor, organizate �n scopul propã�irii intelectuale �i spirituale; era interzisã folosirea manualelor �colare primite din Rom�nia.
Totodatã, protopopul Oprea semnala autoritã�ilor ecleziastice diecezane de la Caransebe� abuzurile sãv�r�ite de autoritã�i �mpotriva unor clerici �i intelectuali rom�ni. Preotul George Baias din Iablanca fusese �nchis douã luni, apoi pus sub supraveghere. Parohul Avram Corcea fusese nevoit sã se refugieze �n Rom�nia pentru a scãpa de amenin�ãrile �i maltratãrile unor func�ionari administrativi. Un alt preot, Teodor Petrica, din Nicolin�, a fost �nchis la V�r�e� �i apoi la Belgrad.
Tot acest protopop a intervenit �i pe l�ngã comandantul militar din V�r�e�, spre a curma unele abuzuri fa�ã de intelectualitatea rom�nã. Printre cei prigoni�i s-a aflat �i �nvã�ãtorul Petru Bizerea din Co�tei care, bãtut de solda�i, a fost nevoit sã treacã cu toatã familia �n Rom�nia.

V�r�e�, mai 2003

prof. dr. GLIGOR POPI,

membru corespondent al Academiei Rom�ne

Gligor Popi , luptator pentru libertatea Banatului cotropit de slavi , s - a stins din viata nu cu mult timp in urma . Romanii , poporul pentru care a luptat , aproape ca nu stiu de el si nu - i pretuiesc memoria . In 1917 sarbii ocupa Banatul . La cererea autoritatilor rpmane , Franta intevine si solicita retragerea administratiei sarbesti . In retragere sarbii prada tot ce au putut prada , inclusiv sinele de cale ferata si sarmele de telegraf . Banatul intra pentru cateva luni in administratie franceza , dupa care se stie prea bine , cancelariile occidentale il impart intre Romania - tara mama si Serbia , care nu avea nici un drept . ( a se vedea lucrarea Istoria Marelui Razboi , autor Ioan Kiritescu , editura CASA SCOALELOR , Bucuresti 1926 ) . Dupa episodul din 1929 , amintit de regretatul Gligor Popi , Romania putea recupera Banatul de Vest , in 1941 . Aceleasi scrupule paguboase , de care am amintit intr - o postare anterioara , ne - au facut sa ratam recuperarea acestui teritoriu romanesc si salvarea romanilor bastinasi de la oprimare coloniala si deznationalizare . Dupa modelul rusesc , sarbii nu recunosc nationalitatea romana , inventand un nou grup etnic , diferit de romani , numit vlahi . Mai rau dupa 1990 , un ziar de mare tiraj din Belgrad , ridica problema ca Serbia sa - si alipeasca si Banatul de Est . Cine a spus ca cea mai buna aparare este atacul , a avut perfecta dreptate .

Tot la presiunea " aliatilor " occidentali , Romania cedeaza in 1920 , Ungariei , o portiune din Banat si vestul Crisanei ( judetele Biharia si Bichis )

Cadrilaterul reprezint� partea de sud a Dobrogei m�rginit� de Dun�re la NV, r�urile Beli Lom �i Kamchiya �i Marea Neagr� la E. Numele �nseamn� �patrulater� �i provine de la cele patru cet��i turce�ti care alc�tuiau un sistem defensiv �n nord-estul Bulgariei: Silistra, Ruse, Shumen �i Varna.

De�i devine parte a Rom�niei abia in 1913, Rom�nia s-a implicat �nc� din sec. al XIX-lea �n patronajul cultural �i educa�ional al rom�nilor de aici:

Autorit��ile otomane din Dobrogea au �ns�rcinat pe c�rturarul Nifon B�l�escu s� organizeze �colile rom�ne�ti �i s� creeze altele acolo unde nu existau. In sec. XIX a continuat s� func�ioneze vechea �coal� rom�neasc� din Turtucaia unde documentele au p�strat numele unei �ntreg pleiade de �nv���tori �ncep�nd cu dasc�lul Rusu �aru �n 1774. �n Silistra �nc� �nainte de 1850 func�iona o �coal� rom�neasc� din care ie�iser� serii �ntregi de absolven�i. Dasc�lul Petru Mihail nota ,,anul 1847 martie �nt�iul: m-am tocmit la �coal� ca s� �nv�� pe copii carte rom�neasc�. C. Petrescu, ce crease �n 1866 o Eforie, un comitet �colar va tip�ri cu ajutorul mitropolitului de Silistra �n 1874 un abecedar turco-rom�n. La dotarea ei a participat �ncep�nd cu 1877 guvernul Rom�niei. La ini�iativa conducerii �colii normale din Silistra a fost �nfiin�at� ,,Societatea rom�n� pentru cultur� �i limb� care de�inea regulament, statute, registre �i sigiliu propriu, iar scopul ei era ,,de a propaga prin toate mijloacele putincioase �ntre rom�nii din aceste p�r�i, �nv���tura limbii materne� �i de ,,a conlucra la dezvoltarea educa�iei na�ionale �i a ap�ra privilegiile ei�. Mai exista �i ,,Comunitatea Bisericii Rom�ne�ti�

"�n anul 1940 dup� discu�iile care au avut loc la Craiova, guvernan�ii rom�ni cedeaz� presiunilor Germaniei naziste �i alia�ilor ei bulgari �i decid abandonarea Cadrilaterului. Unii ofi�eri ai armatei Rom�ne (de exemplu, Generalul Arge�anu) s-au opus acestei retrageri �i au organizat pe cont propriu o rezisten�� armat�. Conduc�torul rezisten�ei este �ns� arestat si �n cele din urm� bulgarii au reintrat �n posesia acestei regiuni".Ma intreb cati romani mai cinstesc astazi numele generalului Argesanu ! De fapt romanii nu stiu nimic despre istoria si geografia Cadrilaterului ( Dobrogei de Sud ) . Merg romanii la Albena si zic ca merg in ... Bulgaria , cand ei de fapt se afla tot in Romania sau mai bine zis intr - o provincie romaneasca . Chiar nu se gaseste nimeni sa scrie si sa publice o monografie despre Cadrilater ?

Autorit��ile otomane din Dobrogea au �ns�rcinat pe c�rturarul Nifon B�l�escu s� organizeze �colile rom�ne�ti �i s� creeze altele acolo unde nu existau. In sec. XIX a continuat s� func�ioneze vechea �coal� rom�neasc� din Turtucaia unde documentele au p�strat numele unei �ntreg pleiade de �nv���tori �ncep�nd cu dasc�lul Rusu �aru �n 1774. �n Silistra �nc� �nainte de 1850 func�iona o �coal� rom�neasc� din care ie�iser� serii �ntregi de absolven�i. Dasc�lul Petru Mihail nota ,,anul 1847 martie �nt�iul: m-am tocmit la �coal� ca s� �nv�� pe copii carte rom�neasc�. C. Petrescu, ce crease �n 1866 o Eforie, un comitet �colar va tip�ri cu ajutorul mitropolitului de Silistra �n 1874 un abecedar turco-rom�n. La dotarea ei a participat �ncep�nd cu 1877 guvernul Rom�niei. La ini�iativa conducerii �colii normale din Silistra a fost �nfiin�at� ,,Societatea rom�n� pentru cultur� �i limb� care de�inea regulament, statute, registre �i sigiliu propriu, iar scopul ei era ,,de a propaga prin toate mijloacele putincioase �ntre rom�nii din aceste p�r�i, �nv���tura limbii materne� �i de ,,a conlucra la dezvoltarea educa�iei na�ionale �i a ap�ra privilegiile ei�. Mai exista �i ,,Comunitatea Bisericii Rom�ne�ti� [36].

�i la 1854 se va v�rsa s�nge rom�nesc la sud de Dun�re, voluntari rom�ni lupt�nd eroic la asediul Silistrei [37]. �nainte de jum�tatea sec. XIX c�lug�rul Partenie descrie locuitorii Dobrogei: ,,��rani numi�i rom�ni au un port bulgaresc �i vorbesc limba rom�neasc�, foarte primitori �i ospitalieri [38].

La 1878 Cadrilaterul cuprinz�nd chiar Varna �i Rusciucul a fost oferit Rom�niei �nainte de constituirea statului independent bulgar, �ns� atunci Rom�nia nu l-a primit pentru a nu-�i pierde printr-o tranzac�ie dreptul ei asupra sudului Basarabiei. Nici �n timpul r�zboiului s�rbo-bulgar din 1886, Rom�nia nu a �n�eles s� profite de situa�ia grea a Bulgariei [39].

De abia dup� ce s-a consemnat pierderea sudului Basarabiei, I. C. Br�tianu �i M. Kog�lniceanu, la 24 iunie 1878 cereau includerea Silistrei. La sf�r�itul r�zboiului din 1877 Rusia ar fi fost de acord ca Rom�niei s�-i revin� �i Cadrilaterul, �ns� pentru a pedepsi refuzul Rom�niei de a semna cedarea sudului Basarabiei, va sus�ine ca sudul Dobrogei s� apar�in� Bulgariei. Cam t�rziu s-a hot�r�t Br�tianu s� afirme r�spicat c� ,,pe c�nd Bulgaria era a Turciei, Dobrogea era a ��rii Rom�ne�ti� [40]. Guvernul de atunci a retras doar func�ionarii din Basarabia, iar referitor la Dobrogea nu a �n�eles poate importan�a acesteia [41]. Congresul de pace de la Berlin ne-a dat �i Silistra �ns� la punerea pe teren a grani�ei, acest ora� ne-a fost sustras, Rom�nia cer�ndu-l apoi �n 1879, 1884, 1886 �n fa�a comisiei interna�ionale de delimitare a frontierei dobrogene. Negocieri au avut loc la Londra �i Petersburg unde se parafeaz� �n 26 aprilie 1913 un protocol prin care Bulgaria recunoa�te apartenen�a la statul rom�n a Silistrei cu o zon� exterioar� de 3 km. La aplicarea acestuia au ap�rut probleme privind locul de unde �n�elegeau p�r�ile s� �nceap� m�surarea celor 3 km [42].


�n Cadrilater �i chiar la sud de acesta, �inutul era ocupat de un num�r mare de turci, cei mai mul�i dispu�i s� emigreze. Atribuit� �ns� principatului autonom al Bulgariei, Dobrogea de sud va fi �mp�nzit� cu elemente bulgare, absente aproape p�n� atunci �n regiune.

B�lcescu, merg�nd spre Constantinopol a �ntrebat mirat ,,unde-s bulgarii?�, iar Carol I a m�rturisit c� p�n� la Plevna n-a vorbit cu localnicii altfel dec�t rom�ne�te. Erau voci care cereau tot p�m�ntul unde se auzea vorb� rom�neasc�: Vidinul, Rahova, �i�tovul, Turtucaia, Silistra, Ostrovul �i tot malul dobrogean p�n� la mare st�p�nit c�ndva de legiunile romane ale str�mo�ilor no�tri. O statistic� din 1850 �n cazaua Balcic d�dea �n 84 localit��i doar 682 familii bulgare, iar �n Bazargic �n 89 de localit��i doar 930 familii bulgare. Iat� deci cum popula�ia bulgar� a Cadrilaterului este sosit� �n zon� abia dup� 1878 din restul Bulgariei, Rusia, Turcia �i chiar Rom�nia. Aceast� stare de fapt au recunoscut�o �i savan�ii bulgari. P. Gabe, Miletici care scriu c� ,,popula�ia bulgar� din nord-estul Bulgariei �i mai ales cea din Dobrogea �i din �inuturile Varna, Silistra �i Sumba provine �n marea ei majoritate din sudul Bulgariei �i din regiunile muntoase ale Balcanilor.� [43]

Etnograful austriac Kanitz a obsevat �n c�l�toriile din 1866-1879 c� a�ez�rile bulgare sunt recente chiar �i �n Varna care era mai mult turco-t�tar� �i c� popula�ia rom�neasc� formeaz� majoritatea locuitorilor la Turtucaia. �nv���torul bulgar Raici I. Bl�scov scria �n 1868 c� bulgarii din jurul Silistrei �n satele Popina, Aidemir ,,vorbeau mai mult rom�ne�te�. Mai spunea c� preo�ii foloseau limba rom�n� �n biseric� iar �n staul Calipetrovo toate c�r�ile biserice�ti erau rom�ne�ti, slavona era dispre�uit� �i c� doar el a �nceput s� c�nte ,,Gospodi pomilui� �n loc de rom�nescul ,,Doamne miluie�te�. Vechimea rom�nilor �n Cadrilater e dovedit� de faptul c� �n timpul st�p�nirii turce�ti biserica din Silistra �i Turtucaia era rom�neasc�. Primele coloniz�ri bulgare sunt din timpul r�zboaielor ruso-turce de la sf�r�itul sec. XVIII �i �nceputul sec. XIX, �ns� abia dup� 1878 ponderea lor cre�te, popula�ia Cadrilaterului la 1912 fiind de 48% turco-t�tari, 43% bulgari, 2,3% rom�ni. [44]

�n urma atacului Bulgariei �mpotriva fo�tilor alia�i, armata rom�n� intr� �n Cadrilater, �nainteaz� spre Sofia, f�r� a �nt�mpina rezisten��. La conferin�a de pace de la Bucure�ti din 1913 se recunoa�te Rom�niei st�p�nirea Dobrogei de sud (Cadrilaterului). Despre aceast� pace, Grecia spunea c� a fost ,,bine f�cut� solid� toate ��rile �n afara Bulgariei au fost mul�umite. Chiar �i Bulgariei, r�zboaiele i-au adus un surplus de popula�ie de 1.200.000 locuitori [45]. Dup� pacea din 1913 pan-slavi�tii au distrus monumentul voluntarei ,,valaco-tribalian�, Mari�a, �n v�rst� de 15 ani, eroin� a r�zboiului din 1877-1878, fiind prima din cele 5 victime din r�ndurile a 37 fete de la Sm�rdan.

�nc� de la aderarea Bulgariei la Tripla Alian��, ea �i rezerva dreptul s� emit� preten�ii teritoriale asupra Rom�niei. �ntre august 1916-nov. 1918, Bulgaria va ocupa Dobrogea �ntreag�. �n dezastrul rom�nesc de la Turtucaia a c�zut prizonier �i apoi ucis de bulgari publicistul ar�dean Mircea Russu �irianu ce lupta ca voluntar �n armata rom�n� [46].

La sf�r�itul r�zboiului ni se recunoa�te dreptul asupra Cadrilaterului. �n 13 dec. 1919, prezentantul musulmanilor din Dobrogea (�n Parlamentul rom�n intraser� 4 deputa�i musulmani) amintea c� ,,la marele congres din Constan�a al musulmanilor s-a protestat contra dezlipirii Cadrilaterului de �ara mam�, Rom�nia� [47]. Principala popula�ie a Cadrilaterului dorea s� fie �ntre frontierele Rom�niei, sim�ind de pe atunci viitoarele campanii de slavizare a ei pe care i le va aplica Bulgaria mai t�rziu.

�n perioada c�t Cadrilaterul a fost �n componen�a Rom�niei, ponderea bulgarilor a r�mas constant� (40%), iar �n timp ce elementul turco-t�tar va sc�dea prin emigrare, elementul rom�nesc va cre�te de exemplu : �ntre 1928-1938 de la 14.7% la 29% prin coloniz�ri. �ncep�nd cu 1925, arom�nii, c�rora statul grec le-a r�pit p�m�nturile �i le-a dat grecilor adu�i din Asia Mic�, vor fi coloniza�i �n Dobrogea de sud, beneficiind de loturi �ntre 5, 10, 15 ha. (militarii p�n� la 75 ha). Au fost adu�i din Macedonia greac� aproape 80.000 macedo-rom�ni. Ei au �ntemeiat sate precum: Fra�ari, Gramo�tea, Regina Maria, General Dragalina, Ezibei, Cusuiul din Vale, Regele Mihai etc.

Cadrilaterul se �ncadreaz� �n societatea rom�neasc�. �n jude�ul Durostor func�ionau 2 licee rom�ne�ti, 2 bulgare, 1 liceu comercial, 1 gimnaziu mixt, alte 205 �coli �i 95 gr�dini�e. Aceea�i re�ea �colar� func�iona �n Caliacra. La Silistra ap�reau publica�ii ca: Dobrogea Cultural�, Dun�rea, Cadrilater, �nv���toul Durostorean, Ac�iunea Rom�neasc�, Rom�nul, Viitorul Silistrei, �ara lui Mircea, iar la Bazargic apar Curierul Caliacrei, Straja Cadrilaterului, Cuv�ntul nostru, Legionarii, Buciumul, Caliacra, Sentinela rom�n�, C�minul nostru, Frontiera, Sem�n�torul, Dobrogea de sud. Se construiesc 80 km cale ferat�, aeroport la Bazargic �i Balcic, port la Balcic, Palatul Administrativ, sedul sucursalei B.N.R., spitalul jude�ean, cl�direa liceului de b�ie�i �n Bazargic, uzine electrice etc. [48]

�n 1928, regina Maria �ncepe construc�ia unui mic castel la Balcic, transfom�nd locul �ntr-un cuib de lini�te �i reg�sire deosebit de pitoresc. Conform testamentului ,,cu trupul voi odihni la Curtea de Arge�, l�ng� iubitul meu so�, Regele Ferdinand, dar doresc ca inima mea s� fie a�ezat� sub lespezile bisericii ce am cl�dit-o pe malul M�rii Negre �n Cadrilater�. �n 1940 inima �i este dus� la Bran iar din 1965 la Muzeul Na�ional de Istorie [49].

�n tragica var� 1940, diploma�ii bulgari vorbeau deja de probabilitatea ca Bulgaria s� primeasc� sudul Dobrogei ,,ca un cadou din m�inile Uniunii Sovietice�. �i Hitler a f�cut presiuni pentru aceast� solu�ie. Drama Basarabiei, Bucovinei �i Ardealului, a f�cut ca cedarea celor 2 jude�e dobrogene s� treac� aproape neobservat�. Comitagii bulgari infiltra�i de organiza�ia terorist� DVRO au �nceput asasinate pentru ca rom�nii s� plece c�t mai repede �i s� �i lase bunurile. �n zadar popula�ia striga: ,,Nu ced�m, s� lupt�m!�.

Tratatul de la Craiova din 7 sept. 1940 semnat de Antonescu la 10 sept. Ceda Bulgariei un teritoriu de 7.726 km2, 378.000 locuitori, ora�ele Balcic, Bazargic, Silistra, Turtucaia. To�i rom�nii erau obliga�i s� p�r�seasc� teritoriul cedat. �n 1913, c�nd Rom�nia a dob�ndit Cadrilaterul, Bulgaria a primit �n compensa�ie de la turci Tracia. Slaba pondere a bulgarilor aici �nainte de sec. XIX �i mai ales �nainte de 1878 o recunosc chiar bulgarii. Dr. Miletici scria ,,s� credem c� �n Dobrogea except�nd ora�ele este o popula�ie veche bulg�reasc�, ar fi s� ne �n�el�m singuri. Bulgari autohtoni �nt�lnim numai de la linia Rusciuc-Varna spre sud�. �n Cadrilater, scria c� ,,n-am putut g�si o singur� localitate cu popula�ie indigen�. Istoricul, fost ministru al Bulgariei C. Jencek scria ,,elementul bulg�resc �ntre Iantra �i Marea Neagr� este foarte slab reprezentat, iar �n T�rnovo, �umla, Silistra se c�l�tore�te ca �ntr-o regiune turceasc�. Prof. Romansky scria ,,cre�terea num�rului bulgarilor �n regiunea Varna-Silistra �n ultimi 30 ani se datore�te faptului c� bulgarii originari din alte �inuturi i-au �nlocuit pe turcii ce emigrau�. Atlasul otoman din 1840 �i raportul guvernatorului Dobrogei din 1856 nici nu �i enumer� pe bulgari printre locuitorii regiunii [50].

Zahu Pan� aprecia c� tratatul de la Craiova din 1940 ar fi cel mai ru�inos act semnat de Rom�nia, nu doar pentru c� s-a cedat un teritoriu f�r� lupt� unui adversar net inferior, dar acesta este singurul care a retras pe to�i rom�nii din teritoriul cedat printr-un schimb neechitabil de popula�ie [51].

Au p�r�sit Rom�nia �n 1940, 61 000 de bulgari �i s-au refugiat din Cadrilater 100 000 de rom�ni, l�s�nd �n urma lor sate ca Doimu�lari, Cainargeaua Mare, Curt-Bunar, Sars�nlar, Acad�nlar, Popina, Casim, Amutli, Stejarul, Vulture�ti, Cavarna etc. Pe ansamblu �n Dobrogea erau 223.000 rom�ni �i 173.000 bulgari. Exist� p�reri c� �n 1940 �n Cadrilater bulgarii ar fi fost deja pe locul III, dup� rom�ni �i turco-t�tari. �n veacurile de domina�ie otoman�, sudul Dobrogei a fost aproape complet turcizat �i cu toat� �ng�duin�a turcilor din sec. XVII-XVIII, prin 1850 �n �ntreaga Dobroge erau numai 7-8 000 bulgari �n ora�e fa�� de 50 000 rom�ni �i 43 000 �n sate fa�� de 166 000 rom�ni. Prin spor natural nu puteau cre�te �ntre 1850 cu 750% ajung�nd la 50 000, ci doar la vreo 20-25 000. Restul nu au fost originari de aici. Dobrogea au st�p�nit-o: 292 ani bulgarii (679-971), 280 ani bizatinii (971-1186 �i 1320-1385), 70 ani patriarhatul din Constantinopol (1250-1320), 458 ani turcii (1420-1878) �i 679 de ani romanii, str�mo�ii no�tri la care se adaug� 77 ani de st�p�nire direct� a rom�nilor (1385-1420 �i 1879-1919) plus 64 ani de domina�ie a valahilor as�ne�ti (1186-1250) totaliz�nd 820 ani de st�p�nire latino-roman� �i 292 ani de domina�ie bulgar� [52].

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Aparent subiectul nu are legatura cu topicul , dar si in acest caz aveam de a face cu istoria tragica a unui pamant romanesc
Cine stapanea Insula Ada-Kaleh de langa Orsova controla si navigatia pe fluviu. De aceea, palma de pamant a fost indelung disputata ajungand cand pamant austriac, cand otoman. In final, insula, o oaza de Orient in mijlocul apei, a ajuns la romani, care au dinamitat-o si au scufundat-o.

Vocea cantata a imamului strabate, din minaret, fiecare cotlon al insulei, desenand minunatul contur de stea aruncata in apele Dunarii. Strabate strazile inguste, cu case care strang in ele o mie de nopti de povesti, bate in divanul scund, intins a dupa-amiezi lenese si se opreste pe mustiucul fiecareia din narghilele din care turcii trag cu sete.

Chemarea spre invatamintele lui Allah a lasat bazarul pustiu, iar matasurile cu fir de aur � nealintate de degete de turcoaica tanara. Si invartitul la cazanul de rahat s-a oprit la vocea imamului, iar zaharul aruncat acolo cu petale de trandafir s-a prins in forma care avea sa se topeasca in gura. E vremea pentru Allah, pentru una din cele cinci rugaciuni zilnice.

Covorul rosu al geamiei, un dar de la sultanul Abdul Hamid, primeste in moliciunea lui talpile goale ale musulmanilor veniti la rugaciune. Femeile, cu fata ascunsa in ferigea si cu trupul infasurat in grele matasuri negre, isi au locul lor, in partea din spate a geamiei.

BAZARUL
Dupa rugaciune, viata incepea din nou sa palpite. Din Ezarzia, strada principala, care se strecoara pe sub zidurile cetatii, se ridica iar mirosul de tutun aromat din narghilea si aroma de cafea la nisip.

"O bratara! Si o salba! Si matasea asta, cum vi se potriveste? Dar poate pana atunci ati dori o dulceata de trandafir? Nu e graba!", zambeste din mustati turcul batran care tine una din pravalii. Si petalele de trandafir strivite intr-o savanta amestecatura dulce si se topesc in gura te ametesc, de-ti vine sa cumperi toata pravalia turcului in salvari.

ADA SI KALEH
"Iasomie! Smirna! Si o pereche de papuci cusuti cu fir de aur!", isi canta urmatorul negustor de pe Ezarzia marfa. "Priviti, toate tocmai de la Stanbul!", intinde negustorul mainile incarcate de podoabe spre tine. Ca sa poti sa le admiri si sa te tocmesti cum isi sade bine, atunci cand faci afaceri cu un turc, musti din rahatul si cafeaua la nisip oferite.

La cafenea, numai oamenii mari au voie. N-ai sa pomenesti tanar pierzandu-si vremea asa. Ii auzi pe terenul de fotbal al insulei cum bat mingea si se striga in limba lor. "Meraba", te saluta un tinerel de sub un copac de Musmoale, un pom de clima mediteraneana.

Intr-un tarziu, cu bratele incarcate de cutii de rahat, tigari "Ada Kaleh", din cel mai parfumat tutun, matasuri grele si podoabe migalos mestesugite, pleci spre barca ce te va aduce pe tarm.

Iar turcul ce potriveste lotca dupa valurile Dunarii iti va spune inca o data povestea de care nu te mai saturi: a sultanului Kaleh si a preaiubitei lui sotii, Ada, pentru care le-a parasit pe toate celelalte neveste din harem. S-a mutat cu Ada pe insula de la Dunare, dar sultana, nefericita si izolata, a sfarsit prin a se arunca in Dunare, in timpul unei calatorii.

"Allah ekber!"� chemarea imamului joaca peste apele Dunarii, in intrecere cu ultimele raze ale soarelui.

POVESTE CU SFARSIT
Asa a fost si, probabil, asa ar fi ramas si acum Ada-Kaleh, daca nu i-ar fi sosit sfarsitul intr-o zi a anului 1971, cand comunistii au dinamitat-o pur si simplu si au scufundat-o in apele noului lac de acumulare creat de barajul de la Portile de Fier 1. "Ne-am dat seama ca avea sa ne mute imediat ce au venit si au facut masuratorile. Era prin �64-�65.

Mai apoi ne-a spus ca se face barajul", ne spune Musref Durgut, unul din cei aproximativ 600 de stramutati de pe Ada-Kaleh.

Au sperat pana in ultimul moment ca nu va fi adevarat. Ca barajul avea, cumva, sa refuze sa inghita paradisul tutunului si locumului � rahatul turcesc.

S-au rugat turcii la Allah, s-au dus cu petitie si la sefii de pe pamant� Nimic nu mai putea sa salveze soarta insulei. Ada-Kaleh, cu toate legendele ei, urma sa moara. Ca sa evite un scandal foarte mare, autoritatile au incercat sa inghita gura celor care protestau fata de inundarea insulei cu un proiect care ar fi salvat frumusetile de pe Ada-Kaleh.

Locuitorii si chiar copacii urmau sa fie mutati pe Simian, o insula de langa Drobeta Turnu-Severin, care urma sa fie noul Ada-Kaleh. Cetatea, cazematele de langa ea, cimitirul musulman urmau sa ia drumul Simianului. Moscheei de pe Ada-Kaleh nu i s-a dat nici macar aceasta sansa. A fost aruncata in aer, ca si restul cladirilor care mai ramasesera pe insula.
Ranile de dupa explozie le-a acoperit apa.

In ciuda efortului autoritatilor de a reinvia insula-cetate pe Simian, nici un turc nu s-a mutat pe, ceea ce proiectantii numeau, "noul Ada-Kaleh". "Lucrurile s-au petrecut prea repede pentru a ne duce pe Simian. Majoritatea au plecat la Constanta sau in Turcia, acolo unde aveau rude. Eu am plecat in Turcia, dar m-am intors la Drobeta Turnu-Severin dupa doi ani.

Un aer si o atmosfera ca pe insula aceea nu mai gaseai nicaieri. De aceea multi din batrani nu au mai rezistat si au murit pe la 50-60 de ani", marturiseste Durgut, un turc nascut pe insula.

SIMIAN
Pe Insula Simian faci pe Dunare cel mult 10 minute cu o barca motorizata din portul de la Drobeta Turnu-Severin. Cei care au proiectat mutarea Ada-Kaleh-ului nu au pus pe Simian si fostul debarcader la care ancorau seara barcile pescarilor turci, obositi de atata tras la rame pe apele Dunarii. Salupele intind o punte de lemn pe care cobori pe pe malul insulei.

Chiar daca nu te intampina smochinii si maslinii din clima mediteraneana de care se bucura Ada-Kaleh-ul, aerul de pe Simian e unul special, imbibat de aroma blondelor caise care cresc in copacii cine stie de ce plantati. Si peste toate mirosurile de fructe coapte si iarba de mult timp necosita, Dunarea arunca si ea curenti imbibati de navalnicia apelor abia invartite in cazane.

Vegetatia creste necontrolat pe insula, iar serpii se strecoara in voie prin iarba. Localnicii din satul Simian, care si-au incropit cate o gradina de zarzavat pe insula, spun ca e mare lucru daca intr-o zi scapi fara sa ti se incolaceasca de picioare sau de maini cate o mandrete de sarpe. Noroc ca nu sunt veninosi, sau cel putin asa se spune.

Oricat de "bland" ar fi veninul serpilor insa, cu greu ei pot reprezenta o atractie pentru eventualii turisti care ar veni pe insula.

"CETATEA" GRANICERILOR
In 1971, cand au vazut autoritatile ca n-au reusit sa populeze insula, au dat-o in grija granicerilor. Dovada sta si acum o cladire greoaie, cu etaj si pod mare, in care se adaposteau granicerii.

Cladirea e imprejmuita de un gard, dar poarta e deschisa si oricine poate vizita camerele goale, bine pastrate, in care � in mod ciudat, aproape � peretii au ramas intacti, fara mazgaleli si alte urme de "civilizatie" pe care le gasesti intr-un imobil abandonat. In apropierea cladirii granicerilor se afla cimitirul musulman mutat de pe Ada-Kaleh.

Sau ce a mai ramas din el � adica un mormant vandalizat, cu capacul spart, in care poti zari ramasitele de schelet ale musulmanilor ingropati acolo si cateva pietre funerare de pe care cu greu distingi ceva.

Cetatea luata de pe Ada-Kaleh a fost astfel remodelata incat sa se potriveasca pe conturul noii insule. Insa putine lucruri din aceasta cetate mai aduc cu "micul Orient" de pe Dunare. Caramida nu e cu siguranta cea originala, iar potrivirea elementelor aduse de pe insula-cetate a fost facuta, de cele mai multe ori, cu un ciment grosolan.

Singura amintire clara de pe Ada-Kaleh: piatra pusa in Ada-Kaleh de sultanul Mahmut Khan al II-lea, in anul 1739. Cazematele transferate de pe insula-cetate arata si ele jalnic, mai ales ca granicerii le-au folosit la un moment dat ca si grajduri pentru cai.

Putine lucruri de pe Simian te duc cu gandul la Ada-Kaleh, insa insula are un farmec pe care nici un trecator prin zona Portilor de Fier nu ar trebui sa refuze sa-l incerce. De pe zidurile vechii cetati, de unde se vede atat de minunat Dunarea, cu o cafea pe care va puteti imagina ca a facut-o la nisip un turc priceput, puteti visa in voie la Ada-Kaleh.

Iar daca va aflati pe Dunare, la 3 kilometri in aval de Orsova, si vedeti naluca unei barci care dispare si apare din valuri, sa stiti ca sunteti exact deasupra insulei Ada-Kaleh.


Istoria Insulei Ada-Kaleh

Ada-Kaleh se gasea pe mijlocul Dunarii, la 3 kilometri de Orsova, in aval, si la 20 km de Turnu-Severin, in amonte. Climatul insulei era mediteranean si submediteranean.

S-a numit Yernis, in vremea faptelor eroice ale argonautilor. Era un loc atat de minunat, ca pana si Hercules s-a aruncat sa cucereasca acest pamant al uriasului Geryon. Grecii o botezasera, dupa numele pe care si-l merita, Cotinusa, adica insula maslinilor salbatici. La Herodot, insula apare cu numele de Cyraunis, iar Cornelius Nepos o numea Cerne.

Mare minune daca insula, cu vegetatia ei luxurianta, n-ar fi adapostit si vreun altar geto-dac.

Cine avea "micul Gibraltar" al Dunarii controla, practic, circulatia pe fluviu si pe uscat in zona, asa ca bucatica de pamant botezata Ada-Kaleh (adica, in turca, "Insula cetatii") a tot fost motiv de numeroase batalii.

Prima data ar fi fost fortificata pe la sfarsitul secolului al XIV-lea de Iancu de Hunedoara, pe atunci ban al Severinului. Din 1526 incepe dominatia otomana in zona "Portile de Fier", iar spre sfarsitul secolului al XVII-lea, in functie de cine iesea invingator din razboaiele turco-austriece, insula isi schimba stapanirea.

Fortificarea insulei au facut-o austriecii intre 1717-1739, care au ridicat cetatea solida din carmida, care avea sa se pastreze pana la decizia comunistilor de a scufunda insula. Carolina � acesta era numele cu care alintau austriecii insula fortificata.

N-au avut parte insa prea mult de minunata cetate ridicata, pentru ca, incepand cu 1739, cu doar o mica exceptie de cateva luni, in 1870, insula a trecut sub stapanire otomana.

Dupa primul razboi mondial, in urma unui referendum, Ada-Kaleh, considerata pana in acel moment teritoriu austro-ungar, ca urmare a Congresului de la Berlin, din 1878, a revenit Romaniei, dupa dorinta celor care locuiau pe insula.

de Carmen Plesa, Alex Nedea

V. P�rvan spunea: ,,Dintre ��rile care alc�tuiesc Rom�nia de azi, Dobrogea este cea mai veche �ar� rom�n�. Cu mult �nainte ca dacii din Dacia s� se fac� romani, dacii din Dobrogea au �nceput s� vorbeasc� latine�te, s� se �nchine ca romanii �i s�-�i fac� ora�e �i sate romane��[1].

Prin Dobrogea de sud, Dobrogea Nou� sau Cadrilater se desemneaz� jude�ele Durostor (3.226 km2) �i Caliacra (4500 km2) aflate �ntre grani�ele Rom�niei �ntre 1913-1940. Acest Cadrilater (patrulater) este urma�ul Cadrilaterului format de cet��ile Rusciuc, �umla, Varna �i Silistra din timpul turcilor care era mai �ntins [2].

Cadrilaterul este �i el parte a spa�iului etnogenezei rom�ne�ti, care �n sud a avut loc p�n� �n Balcani. Din sec. VIII-VI �dHr. a avut loc colonizarea greac� a litoralului vestic al M�rii Negre, dar dincolo de zidurile cet��ilor popula�ia cea mai important� o constituiau ge�ii. Herodot poveste�te c� �nainte de a ajunge la Istru, Darius a biruit mai �nt�i pe ge�i, ce se credeau nemuritori �i care au luptat cu mult� vitejie �n trec�torile mun�ilor Balcani �i la nord de ace�tia. [3]

�n sec. II �dHr. rege peste ge�ii din sudul Dobrogei, aliat cu romanii �mpotriva bastarnilor �i r�spl�tit de Octavian cu titlul ,,amicus et socius populi romani� a fost Rholes [4]. Burebista pusese st�p�nire pe ora�ele grece�ti de la Olbia p�n� la Apollonia. Dionysopolitanii recuno�teau c� acesta, devenit ,,st�p�nul �ntregii ��ri de dincolo �i de dincoace de fluviu� era ,,cel dint�i �i cel mai mare dintre regii Tracilor� [5]. Poetul Ovidiu recuno�tea ,,c�-i �nvins� de getic� elena� [7].


Ceilal�i str�mo�i ai no�tri, romanii �i aduc legiunile �n zon� �nc� din anul 72 �dHr. dar incorporarea efectiv� la imperiul roman va avea loc dup� 29 �dHr. pentru ca la 46 d.Hr., Duorostor s� fie deja municipium din provincia Moesia Inferior. Referitor la numele acestei provincii, s� men�ion�m c� Sallustius spunea c� ,,moesii sunt totuna cu vechiul neam aprig al ge�ilor� [8]. La Durostorum (Silistra) a fost fixat� legiunea a XI-a Claudia. Sub Antonius Pius se g�sesc numeroase enclave de veterani �i negustori romani sau romaniza�i convie�uind cu ge�ii b�tina�i. Romanii vor numi Dobrogea �i Scythia Minor de la popula�ia stabilit� aici �n sec. III �dHr. �i asimilate de ge�i. ,,Sci�i au fost numi�i �i Ioan Cassian, Aethicus, Histricus, Dionisie Exiguus �i al�i monahi din Dobrogea care foloseau �n vorbire �i �n scris limba latin� fiind precursori ai vechii literaturi rom�ne �mpreun� cu autorii anonmi �i de la Durostorum (362), Niceta Remesianul etc.

Teritoriul dintre Dun�re �i mare a fost scena treceriii a aproape tuturor popoarelor migratoare cunoscute de istoria european�. Autohtonii daco-romani s-au ap�rat uneori bizuindu-se pe for�ele lor, alte ori, a�a cum s-a �nt�mplat �n 594 c�nd generalul Priscus primea ajutorul or�enilor din Durostorum �mpotriva slavilor, se al�turau puterii militare a Bizan�ului. C�nd Constantinopolul f�cea abuzuri centralizatoare �i fiscale ei ofereau ajutor adversarilor acestora. �n momentele de sl�biciune ale bizantinilor, rezisten�a era organizat� �n exclusivitate de ob�tile s�te�ti �i ,,romaniile populare� [9].

�n sec. IV Constantin cel Mare a creat episcopate la Tomis, Odessos (Varna), Durostorum, Appiaria, Abrittus (Razgrad), Sexanta-Prisca (Russe), Novae (�i�tov), Nicopolis, Oescus (Isker), Ratiaria (Arciar), Viminacium (Kostolac), Singidunum (Belgrad) pentru popula�ia romanic� [10]. La Durostorum s-a n�scut generalul roman Aetius care i-a �nfr�nt pe huni pe C�mpiile Catalunice �n 451. [11]

Limba bisericii a fost mult� vreme latina, lucru ar�tat �i de existen�a episcopatelor dun�rene p�n� la sf�r�itul sec. VI (un episcop Ursus era �nc� la 787 �n Abrittus). Latina i-a influen�at �i pe slavii a�eza�i �n Peninsula Balcanic� �ncep�nd cu sec. VII, ei prelu�nd din latin� numeroase cuvinte (oltar, kalenda, �esar-�ar). Slavii au ajuns s� aib� chiar conduc�tori de neam latin (Laurentius, Menandru, Sabinus, Paganus) �nainte de cre�tinarea bulgarilor. Dup� cre�tinarea acestora la 865 s-au �nfiin�at episcopate slave la Silistra �i Vidin ce le au continuat pe cele latine. De aici probabil s-a tras �i limba slavon� �n biserica rom�nilor fiindc� mul�i monahi se vor refugia la nord de Dun�re dup� distrugerea statului bulgar din 1018. [12]

Popula�ia romanizat� dintre Dun�re-Balcani �i mare a sprijinit o�tile bizantine �n luptele cu bulgarii �n 971 �i �n luptele cu Sviatoslav, cneazul Kievului. Pe acest teritoriu a fost constituit� thema Pradunavon (Paristrion) [13]. Ponderea neamurilor turce �n structura etnic� a Dobrogei devine �nsemnat� la �nceputul mileniului II, autohtonii trebuind s� �in� piept pecenegilor, uzilor, cumanilor, t�tarilor.

La confluen�a sec. XII-XIII �i Cadrilaterul a fost integrat statului rom�no-bulgar al As�ne�tilor. Dup� anul 1000, aici sunt atestate forma�iuni politice ca cea din jurul Silistrei conduse de Tatul [14]. �n 1245 o scrisoare a papei Innocen�iu IV �i men�ioneaz� pe rom�nii care locuiau pe teritoriul dintre Dun�re �i mare [15].

�n jurul anului 1320 se cristalizeaz� nucleul statal independent �ara C�rvunei cu fortifica�ii la Cavarna, Caliacra, Dristra. Balica, unul din c�rmuitorii acesteia intervenea �n conflictele din imperiul bizantin. Dobrotici va fi recunoscut despot de c�tre Bizan� fiind suveran �n Dobrogea, valea Carasu, zona Silistra, Vlahia As�ne�tilor etc. A luptat �n multe r�nduri �mpotriva turcilor, a �aratului de T�rnovo, a Genovei sprijinit� �i de unguri. S-a sprijinit pe ajutorul domnului Vlaicu Vod�, pe al Vene�iei �i �i-a �nt�rit prestigiul printr-o unire dinastic� cu Bizan�ul. Va fi urmat de fiul s�u Ioancu, care va continua politica antiotoman� [16].

Vlaicu Vod� a avut �i el posesiuni pe malul drept al Dun�rii [17]. �i Radu I Basarab a colaborat cu Dobroti�� [18]. Moartea �n 1386, dup� o domnie de aproape 4 decenii a despotului Dobroti�� a deschis prilejul ca mo�tenirea acestuia s� fie r�vnit� de �aratul bulgar de la T�rnovo �i de turcii otomani. Pentru Dobrogea a luptat �n 1386 �i Dan I, iar dup� moartea acestuia �ntr-o lupt� cu �arul bulgar �i�man �i urmeaz� la domnie fratele s�u Mircea [19]. Sus�inut de contingentele dobrogene, Mircea cel B�tr�n �l �nvinge �i alung� de la putere �n 1388 pe vizirul Candarli Ali Pa�a �i �nf�ptuie�te unirea Dobrogei (inclusiv Silistra) cu �ara Rom�neasc�.

Din 1390 st�p�nirea lui Mircea �n Dobrogea este formulat� ,,terrarum Dobrodicii despotus�. Cetatea D�rstorului apare �n titlul voievodului ca entitate separat� pentru c� ,,�ara Dristei� separat� de despotatul lui Dobrotici a luat na�tere �n jurul centrelor P�cuiul lui Soare �i Silistra [20].

Dup� cucerirea Bulgariei (cu toate c� de exemplu, Mircea a salvat Vidinul la 1390) turcii �n 1393 atac� Dobrogea asediind cetatea Silistra. O�tirea lui Mircea, ajutat� de popula�ia ora�ului este �nvins� printr-un ,,�iretlic�. �n tratatul �ncheiat �ntre Mircea �i Baiazid se spunea ,,to�i cre�tinii care �mbr��is�nd religia lui Mahomed vor trece apoi din regiunile supuse puterii noastre �n Valahia �i vor deveni acolo din nou cre�tin, nu vor putea fi reclama�i �n nici un fel �i ataca�i� [21]. �n iarna 1393-1394 Mircea a repurtat o victorie des�v�r�it� la sud de Balcani �n zona Kar�novas�. Urmarea fost redob�ndirea Silistrei. [22] La 1404 arhiepiscopul Ioan de Sultanieh afirma : ,,l�ng� Marea cea Mare sau Pontic� este Valahia o �ar� mare. Are un domnitor al s�u �i de�i turcul a prins pe mul�i dintre ei, nu a dob�ndit st�p�nirea acestei ��ri� [23].

�ncercarea turcilor de a cuceri Silistra rom�neasc� �n 1408, a e�uat. Dup� Mircea, fiul s�u a continuat aceea�i politic�. La 1418 �ntitul�ndu-se ,,Mihail, domn al T�rii Rom�ne�ti �i al mun�ilor �i p�n� la Marea Neagr�. Dan II izbutise cu for�a armelor s� asigure controlul Dun�rii lupt�nd �n 1425 la Vidin �i Dr�stor. �i Radu II se va intitula domn �i al ,,Podunaviei p�n� la Marea cea Mare�. Exist� ipoteze c� Dobrogea a fost cucerit� de turci specul�nd rivalitatea dintre Dan II �i Radu II dar �i p�rerea c� st�p�nirea rom�neasc� s-a men�inut �n Dobrogea p�n� �ntre anii 1445 (Vlad Dracul) �i 1462 (Vlad �epe�) [24].

Vlad Dracul cu fiul s�u V. �epe� asediaz� �n 1445 Silistra �i cucere�te Turtucaia ajutat de crucia�i. �n iarna 1461-1462 Vlad �epe� a trecut prin sabie malul drept al Dun�rii de la Zimnicea p�n� la gurile Dun�rii, ucig�nd 23.809 supu�i turci �i primind la nord de fluviu numero�i cre�tini [25].

Turcii au zis �inutului dintre Dun�re �i mare p�n� la Varna Dobrugi-lli, adic� �inutul lui Dobrug�, dup� numele celui mai vechi st�p�nitor al zonei pe care �l �tiau [26]. Dup� definitivarea cuceririi ei de c�tre otomani �ntre 1445-1466 [27], Dobrogea a fost organizat� militar �i administrativ �n sangiacurile Tulcea �i Silistra. Popula�ia cre�tin� era exclus� de la serviciul militar dar efectua �ndatoriri administrativ-poli�iene�ti. �n unit��ile militare din Dobrogea se aflau pe l�ng� turci �i cazaci, t�tari. Sangeacul Silistra avea districtele Constan�a, Mangalia, Balcic �i Bazargic [28].

�n 1595 Mihai Viteazul a eliberat ora�ul Silistra f�r� �ns� a cuceri �i cetatea. �mpreun� cu Aron Vod� a alungat garnizoanele turce�ti din raialele din sudul Moldovei �i Dobrogea, Nicopol, Rusciuc, Vidin, V�r�e�. Dup� �nfr�ngerea lui Hd�m Pa�a, conduc�torul Vidinului, Mihai a stat �n �inutul acela 10 zile. �i �n 1596 el va intreprinde o campanie la sud de Dun�re [29].

�n februarie 1603 voievodul Radu �erban a lovit �i el Silistra �i �nfr�nge pe Ahmed-Pa�a [30].
Bogdan Boksici primul episcop catolic al Bulgariei f�cea la 1641 constatarea c� locuitorii bulgari din Dobrogea ,,vorbesc �i turce�te �i rom�ne�te�. �n toat� perioada st�p�nirii turce�ti �n zon�, pe fondul autohton al acelor dicieni sau ,,rom�ni vechi �, au continuat s� se stabileasc� locuitori din Muntenia, Transilvania �i Moldova. �n sec. XVIII ora�ul Silistra cuprindea 60.000 locuitori, cam c�t Bucure�tiul de atunci [31].

La 1673 Grigore Ghica, Mihai Apafi �i �tefan Petriceicu �mpreun� cu Polonia adunaser� o�ti �i se preg�teau s� atace cet��ile Silistra, Br�ila, Ismail, Chilia. Tighina, Cetatea Alb�. Peste un secol �n 1773 for�ele ruse desf�urau lupte �n Dobrogea mai ales pentru cucerirea Silistrei. �n aprilie, unit��i de voluntari rom�ni sub comanda maiorului Bogdan au executat atacuri �n jurul Vidinului, iar �n iunie un deta�ament format dintr-un regiment de infanterie, 1 de carabinieri, arn�u�i �i recru�i a atacat Turtucaia �i i-a �nfr�nt pe otomani. Pe timpurile acelea V�lsan consider� c� s-ar fi elaborat de c�tre rom�ni o hart� a Dobrogei [32].

Mitropolia Br�ilei (Proilavei) cuprindea �i Silistra unde de c�teva ori s-a �i mutat re�edin�a acesteia. �n sec. XVI-XVIII �n fruntea mitropoliei de D�rstor au p�storit o �ntreag� pleiad� de clerici rom�ni. Biserica mitropolitan� din Silistra �i biserici din zon� au fost �ntre�inute serios de domnii rom�ni. N. Iorga a g�sit c�r�i vechi pe care era ,,�n grai rom�nesc �nsemnarea vechilor dasc�li�, iar �n �coala rom�neasc� din Turtucaia (sec. XVII) condicele �i c�r�ile biserice�ti cuprindeau un �ntreg pomelnic de vechi c�rturari. �n sec. XVII erau la Silistra 40 de �coli islamice [33].

�n 1806 armatele �ariste ocup� iar cet��ile din Moldova �i Dobrogea [34]. �n 1811 la un recens�m�nt moldovenesc se semnaleaz� 2487 ,,b�jenari de peste Dun�re� din care mai mult de o mie ,,rom�ni veni�i din satele dobrogene� [35].

Transnistria a avut dintotdeauna acela�i rol �n planurile imperiale ruse�ti: de avanpost �i de cap de pod militar spre Europa civilizat�. Ast�zi, Noua Rusie �i impune pozi�ia la grani�a cu NATO printr-o politic� agresiv�, de for��.

Documentarul, a c�rei ultim� parte o public�m �n acest num�r al revistei Rost, prezint� istoriografic soarta acestei f�ii de p�m�nt transnistrian, r�vnit� �i folosit� de-a lungul secolelor �ntr-un singur scop: strategic.



Toponimia confirma rom�nitatea Transnistriei

Iat� �n continuare o serie de nume ale localit��ilor de dincolo de Nistru: Singuri, Volosovca, Cioban, Beseni, Volosschie, C�r�cin�i-Valahi, Cotiujani, U�ita, (l�ng� izvoarele Bugului); Glodoasa, Troianca, Mamaica, Adaba�i, Alexandria, Perepelitino, Santuia, M�lai (pe l�ng� Kirovograd); Buric, Fundescleevca, V�r�a�i, Curecni (�ntre Cigirin �i Novomirgorod); Babanca, Burta, Tecucica (l�ng� Novoarhanghelsk); R�zmeri�a, Selari, Moldovca, Moldovscaia, Odaia, Moldovanca (l�ng� Olviopol); Arca�i, Cantacuzinca, Moldovca Bra�oveanovca, P�dure�, Ur�ta, �erbani, Arnautovca (l�ng� Voznerensk); Baraboi, Gr�dini�a, Dobrojeni, Grosulovo, Moldovanca (l�nga Odessa); Co�uri, Gu�a, �ura-Bondureni, Buda, Soroca, Chisleac, Bursuci, Odaeva, �ura (l�ng� Gaisan) etc.

�n 1893, Th. Burada men�ioneaz� urm�toarele sate moldovene�ti din gubernia Cherson: Iasca, Gr�dini�a, Sevartaica, Belcauca (spre Ovideopol), M�l�ie�ti, Floarea, Tei, Co�arca, Buturul, Perperita, Goiana, Siclia, Corotna, Cioburceni, Speia, Caragaciu, Taslac, Doro�caia, Voznisevsca (pe Bug), Moldovca �i Cantacuzinovca. Acela�i Burada g�seste, �n 1906, �n Podolia satele rom�ne�ti: Lescov��, Ruda, Iv�ne�, Rogozna, Studenita, U�i�a, Lipciani, Serebia, Busa, Co�ni�a, Grusca, Ocni�a, Camenca, L�pu�na, S�r��ei, Rabni�a, Botu�ani, Pietrosul, Slobozia, Domni�a, Balta, Mo�neagul, Senina, Bursucul.

Tot atunci, potrivit statisticilor oficiale, tr�iau �n Cherson �i Podolia 532.416 de rom�ni, �n Ecaterinoslav 11.813, iar �n Taurida (Crimeea) 4.015. Aprecierile asupra cifrelor reale merg p�n� la 1.200.000. La mijlocul secolului XIV, �n Transnistria existau peste 400 de sate curat rom�ne�ti.

Alexis Nour (care a identificat �n Transnistria o localitate "Nouroaia") nume�te ca ultime sate ale zonei compact rom�ne�ti spre r�s�rit Glodo�i - cam la aceea�i paralela cu Cern�u�iul �i �erbani - la o paralel� cu Ia�ul �ns� la 200-250 km de la Nistru. Acesta a g�sit �n Kiev un liceu care purta numele celui care �l �ntre�inea prin dona�ii uria�e: "Pavel Galagan". La fel de vesti�i erau cei din familiile Funduclea (numele �l purta �i o strad� �n Kiev), Cordunean, Frunzetti, M�c�rescu, Bonta�, Gredescu.

Dintre numele de ape din Transnistria amintim Tiligul, Ingul, Ingule�ul, Baraboi, Volo�ica, Balacliica, Berezan, Cuciurean, Tigheci, Putred, Soroca, Ocni�a, Darla, Udici, Sahaidac (veche denumire pentru desag�), Moldovca, Bu�a, T�trani, Humor, Merla, U�i�a.



�n 1918 Transnistria c�nta "De�teapt�-te rom�ne"

�ntre 1909 �i 1913, ieromonahul Inochentie a condus �n Transnistria, la Balta, o "mi�care" pentru reintroducerea limbii rom�ne �n biseric�. Zeci de mii de moldoveni veneau �n pelerinaj la Balta unde li se vorbea �i li se �mp�r�eau gazete �n limba lor. De�i ap�rat de ��rani (60 vor c�dea uci�i), Inochentie este ridicat de cazaci �i �nchis. Autorit��ile vor permite �ns� folosirea limbii rom�ne �n biserici.

�n 1914, Austria promitea Rom�niei "toat� Basarabia cu Odessa", promisiune ce o va re�nnoi. Prezen�a voluntarilor ardeleni �i bucovineni �n Ucraina a avut un rol benefic �n rede�teptarea con�tiin�ei na�ionale la rom�nii din Imperiul �arist. Ofi�erii rom�ni vor desf�ura o vie activitate cultural� atr�g�nd de partea lor studen�ii din Kiev. La Odessa se aflau 40.000 de osta�i �i ofi�eri rom�ni din armata rus�, care vor avea �i ei o puternic� �nr�urire asupra studen�ilor din Odessa �i �mpreun� vor organiza un congres la 23 martie 1917. �n ziua de 18 aprilie a aceluia�i an, la Odessa a avut loc o manifestare a solda�ilor rom�ni la care au luat parte 12.000 de osta�i �i student�i basarabeni �i transnistrieni. La 9 aprilie ziarul "Cuv�nt moldovenesc" publicase programul P.N.M., care cuprindea printre altele �i drepturi na�ionale pentru rom�nii de dincolo de Nistru, iar �n 14 aprilie se �nfiin�ase "Asocia�ia �nv���torilor moldoveni din Basarabia �i de dincolo de Nistru". Congresul �nv���torilor rom�ni din Rusia, �inut la Odessa, a cerut pentru transnistrieni serviciu religios, �coli, inspectorat �colar, episcopie la Dub�sari, seminar la Odessa, toate �n limba rom�n�.



"Pe noi cui ne l�sa�i?"

�n �edin�a Radei ucrainene, deputatul transnistrean Ion Dumitra�cu va protesta �mpotriva preten�iilor Ucrainei asupra Basarabiei. Dumitra�cu �mpreun� cu Ion Precul �i Valeriu Cicate vor conduce "De�teptarea - societate na�ional� a romnilor din Ucraina" infiintata la Kiev la 26 noiembrie 1917.

Congresul ostasesc moldovenesc de la inceputul lui noiembrie 1917 din Chi�in�u a avut pe ordinea de zi la punctul 8 "Moldovenii de peste Nistru" �i a hot�r�t c� �n Sfatul ��rii, rom�nii de peste Nistru s� de�in� 10 mandate. S-a mai cerut Ucrainei s� recunoasc� rom�nilor de peste Nistru, din Caucaz, din Siberia acelea�i drepturi pe care Basarabia le recunoa�te minorit��ilor etnice. Chi�in�ul mai cerea administra�iilor transnistriene s� notifice num�rul copiilor rom�ni de v�rst� �colar�. La acest congres ��ranul transnistrean Toma Jalb� a �ntrebat "�i cu noi, care tr�im pe cel�lalt mal al Nistrului, cum r�m�ne fra�ilor, pe noi cui ne l�sa�i?".

La 17 decembrie 1917 s-a organizat un Congres al rom�nilor transnistrieni la Tiraspol, precedat fiind de adun�ri preg�titoare la Tiraspol �n 16 noiembrie �i Grigoriopol �n 21 noiembrie, hot�r�ndu-se ca fiecare sat s� trimit� doi delega�i. �inut sub semnul tricolorului, Congresul a votat pentru crearea de �coli na�ionale cu predare �n limba rom�n� �i alfabet latin; introducerea limbii rom�ne �n biserici, Justi�ia �n limba ba�tina�ilor, medici rom�ni la sate, moldovenii s� fac� armata �n oastea na�ional� �i alegerea a opt reprezentan�i �n Rada ucrainean�. S-a mai hot�r�t tip�rirea de gazete, �mp�r�irea mo�iilor la ��rani �i s� se fac� tot posibilul ca Transnistria s� fie alipit� Basarabiei. �i cum nu �tiau dac� Basarabia va lupta pentru aceast� alipire, sublocotenentul transnistrean Bulat aten�iona: "Dac� vom lasa Ucraina s� taie o ramur� azi, alta m�ine, din copacul nostru va r�m�ne buturuga". Trimisul Radei ucrainene a urat �n �ncheiere "Slav� Moldovei slobode!".

Comitetul Na�ional Rom�n ales a deschis 52 �coli rom�ne�ti, Rada ucrainean� a aprobat manualele rom�ne�ti tip�rite la Chi�in�u cu litere latine, Consiliul Zemstvei din Tiraspol a �nceput s� introduce� �i �n Administra�ie �i �n Justi�ie cunosc�tori ai limbii rom�ne. Timotei Ple�ca �i Toma Jalb� au organizat batalionul rom�nesc, osta�ii primind echipament, armament, cazarm�. Cadrele didactice nu au fost silite s� urmeze cercurile de var� �n limba ucrainean�, ci 30 dintre ele au urmat cursuri la Chi�in�u. �n satul Lunca s-a jucat chiar "Piatra din cas�" de Vasile Alecsandri. P�n� ce teroarea bol�evic� va p�trunde peste tot, pe alocuri, �n �coli �i �n 1919 se mai c�nta "De�teapt�-te rom�ne".

�n 9 ianuarie 1918, deputatul Ion Precul, moldovean din st�nga Nistrului, ia cuv�ntul �n Rada ucrainean� �i cere drepturi egale pentru compatriot�ii lui. Se preconiza un Congres general al rom�nilor din Ucraina �n iunie 1918, dar abia �n decembrie 1919, la o Adunare na�ional�, se pune problema organiz�rii lor �ntr-un stat na�ional. La 21 martie 1919, �n urm�rirea bandelor bol�evice, rom�nii trec Nistrul �i ocup� pentru scurt timp Tiraspolul �i Razdelnaia.

La Conferin�a de pace de la Paris, Rom�nia nu a reclamat Transnistria �i r�m�n de domeniul istoriei motivele pentru care dezrobirea fra�ilor transnistrieni nu s-a �nf�ptuit atunci, fiind sili�i s� �nfrunte �nc� o epoc� de suferin�e. Dup� spusele lui Dominte Timonu (n�scut �n Mahala l�ng� Dub�sari, membru mai apoi al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Rom�nia) perioada a fost "mai grea �i mai cumplit�".

�ntr-o cuv�ntare �inut� la Var�ovia, �n noiembrie 1920, Take Ionescu spunea c� "600.000 de rom�ni traiesc dincolo de frontiera estic�". �n aprilie 1920 �ncep mari revolte ��r�ne�ti, r�scula�ii condu�i de Tutunica ocup� Balta, r�scoala �ntinz�ndu-se �n raioanele Codama �i Ananev (raion despre care "Marea enciclopedie rus�" spunea c� "moldovenii s�nt locuitorii autohtoni ai raionului"). �n 1922, sub conducerea lui Chirsul�, revolta a reizbucnit. Dup� �n�bu�irea �n s�nge a acestora s-au f�cut deport�ri �n mas�.



Un stat rom�nesc �ntre Rusia �i Rom�nia Mare

Dup� declara�ia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind na�ionalit��ile �i libera folosire a limbii materne, �i ca urmare a tendin�elor brutale de ucrainizare, la 3 septembrie se �ntrunesc la Balta delega�ii satelor rom�ne�ti. Ucrainienii au f�cut opozi�ie la organizarea unei republici autonome. �i totu�i, �n 12 octombrie 1924, se creaz� Republica Autonom� Socialist� Sovietic� Moldoveneasc�, �n cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul, cu grani�a vestic� fixat� declarativ pe Prut. La Barzula, �n aprilie 1925, Congresul Pan-Moldovenesc a fixat grani�ele �i Constitu�ia recunoscut� de ucrainieni la 10 mai.

Cu o suprafata, in 1934, de 8434 kilometri patrati si o populatie de 615.500 locuitori (din care 80% romani), noua republica cuprindea raioanele: Balta, Barzula, Camenca, Crut, Dub�sari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Ro�ie, Rabni�a, Slobozia, Tiraspol. A fost creat� pentru a a���a pe nemultumi�ii din Basarabia. Vintil� Br�tianu considera cu luciditate: "Crearea unui stat rom�n �ntre Rusia �i noi" va permite dezvoltarea �n URSS "a unei vie�i na�ionale rom�ne�ti".

Mo�tenirea l�sat� de �arism era �nfior�toare: popula�ia analfabet�, �coli de limba matern� lips�, con�tiin�a na�ional� stins�, oamenii �n mare parte ne�tiind de unde se trag �i cine s�nt. Demn de men�ionat c� �n RASSM nu s-a vorbit totu�i despre "limba moldoveneasc�", ci despre rom�n�. Reiese din paginile s�pt�m�nalului "Plugarul ro�u", care, la 21 august 1924, relata: "S-a hot�r�t ca �n �coale, case �i �n a�ez�minte de culture� rom�neasc� s� se �ntrebuin�eze limba rom�neasc�".

�n RASS Moldoveneasc� au func�ionat 145 �coli rom�ne�ti gimnaziale, 18 �coli rom�ne�ti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic �i politehnica, cu o popula�ie �colar� rom�neasc� total� de 24.200 din care 800 studen�i. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publica�ii cum ar fi: "Plugarul ro�u", "Moldova Socialist�", "Comsomolistul Moldovei", "Moldova literar�", "Octombrie", "Sc�nteia Leninist�". Mai existau sta�ie radio la Tiraspol, Corul de Stat "Doina", teatrul de stat �i sec�ie rom�n� la �coal� teatral� din Odessa, institut de cercet�ri �tiin�ifice. T�n�ra republica avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern �i chiar un pre�edinte de republica.



Prigoana stalinist�

�n 1937, �ns�, intelectualitatea din RASS Moldoveneasc� a fost acuzat� c� a f�cut jocul du�manului de clas�, fiind exterminat� �n mod barbar. �ncep�nd cu �ntregul guvern al republicii �i termin�nd cu inimo�ii scriitori transnistrieni �ntre care: Nicolae Smochin�, Toader M�lai, Nicolae �urcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru B�tr�ncea, Nistor Cabac. Atrocit��ile staliniste au mers p�n� acolo �nc�t �n satul lui Toma Jalba (Butor-raionul Grigoriopol) au fost �mpu�cati 167 b�rba�i din cei 168.

Datorit� colectiviz�rilor for�ate �i �nchiderii bisericilor (�ncheiat� �n 1938) a avut loc un adev�rat exod peste Nistru at�t de intens �nc�t a fost nevoie de un lag�r pentru refugia�ii transnistrieni, iar num�rul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese at�t de mare �nc�t la Chi�in�u, Cluj �i Ia�i, apar reviste ale acestora: "Tribuna rom�nilor transnistrieni" condus� de St. Bulat, "Transnistria" � redactat� de Ilia Zaftur, respectiv "Moldova Nou�" redactat� de N. Smochin�. Gr�nicerii ru�i tr�geau f�r� mil� �n cei pe care �i descopereau trec�nd Nistrul. Astfel de evenimente erau obi�nuite, �ns�, la 23 februarie 1932 a fost un adev�rat masacru fiind uci�i 40 de barba�i, femei �i copii, fiind un subiect de discu�ie �n Parlament �i �n pres� intern� �i interna�ional�.


Sf�ierea Transnistriei

�nainte de 28 iunie 1940 �i �n zilele urm�toare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut �i Nistru cu RASSM. Agen�ia RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat sus�inerii "�ntrunirii poporului basarabean cu poporul RASS Moldovene�ti." Ecouri ale inten�iei CC al PC din URSS din 11 iunie 1940 se reg�sesc �n paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: "Cu mare bucurie am aflat noi c� Sovietul Comisarilor Poporului din CC al PC Unional au sus�inut rug�mintea organizatorilor Moldovei �i au intrat cu propunere �n Sovietul Suprem al URSS de a �ntruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea RASSM �i organiza Republica Confederativ� Socialist� Sovietic� Moldoveneasc�".

Kremlinul comandase culegerea de date �n vederea lu�rii hot�r�rii privind structura administrativ-teritorial� a RSSM. Un asemenea raport, datat 15 iulie 1940 �i semnat A.Scerbacov, propune cedarea dintre jude�ele basarabene doar a Hotinului (care �mpreun� cu Cern�u�iul s� apar�in� Ucrainei), iar din RASSM s� cedeze Ucrainei doar raioanele Balta �i Pesceansc. Viitoarea Moldova urma s� aib� cinci regiuni: Bal�i, Chi�in�u, Bender, Akkerman �i Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Hotului, Grigoriopol, Dub�sari, Camenca, Codama, Cotovsc, Ocna Rosie, Rabnita, Slobozia, Tiraspol �i Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 locuitori.

Conducerea fostei RASS Moldoveneasc� propune �i ea cedarea c�tre Ucraina, pe l�ng� Bucovina de Nord, doar a Hotinului, Cet��ii Albe �i Chiliei, iar de la est de Nistru s� fie cedate doar raioanele Codama, Balt� �i Pesciana.

Prin pre�edintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M.Greciuha, Kievul cerea, la 22 iulie 1940, ca Ucrainei s�-i revin� pe l�ng� Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia �i Ismail, Bolgradului �i a opt din raioanele RASSM (Codama, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Hotului, Ocna Rosie, Cerneansc, Kotovsk). De�i �n urma analiz�rii propunerilor Ucrainei �i RASSM, A.Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem �i propunea lui G. Malenkov (secretar al CC al PCUS) s� se adopte varianta RASSM, �n 2 august 1940, Sovietul Suprem a adoptat legea form�rii RSSM �n varianta propus� de Ucraina.

La 10 mai 1941 se respingeau demersurile cet��enilor din urm�toarele localit��i transnistriene de a trece din componen�a Ucrainei �n componen�a Moldovei: Timcov (raionul Codama) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche (raionul Kotovsc), Grebenichi �i Slaveano-Serbca (raionul Grosu). S�nt aprobate doar cererilor satelor Dorotcaia Noua �i Sadovo (raionul Ocna Ro�ie).

Iat� c�teva din numele localit��ilor din fosta RASSM care treceau la Ucraina: Lunga, Hartop, Visterniceni, Bors, Dabija, C�rle�ti, Serpa, Culmea Veche �i Noua (raionul B�rzu); Valea Hotului, Tocila, Grecu, Peri�ori, Handrabura, �alpani (raionul Nani); P�sat, Holmu, P�rlita, P�s��el, Mironi, Banzari, Bursuci, Mosneanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Budai, Buza, Str�mba, Bro�teni, Slobozia, Buchet, Timcau, Ploti, �erbi (raionul Crutai); Ocna Ro�ie, Cl�veni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Co�ari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dubau, Tabuleanca, Sahaidac, Topal�, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, M�l�ie�ti, Ilie, Br�nz�, Untilovca, G�v�nosu (raionul Ocna Ro�ie). Multe din numele rom�ne�ti vor fi schimbate: B�rzu �n Kotovsk, M�rculeni �n Dimovka, Volo�ca �n Pisariovka, �ntunecata �n Svetloe, Nani �n Ananiev, Vrabie �n Vradievka, Valea Ho�ului �n Dolinskoie, M�lai �n Karataevka, Ur�ta �n Elenovka etc.

Numele moldovenilor au fost ucrainizate �i ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevara au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko.



Sub administra�ie rom�neasc�.

�ntre 19 august 1941 �i 29 ianuarie 1944, Rom�nia a avut sub administra�ie temporar� "Transnistria" ce se �ntindea �ntre Nistru �i Bugul de p�n� la limanul Niprului, iar �n nord p�n� la apa Niomjai �i a Rovului. Teritoriul, �n suprafa�a de 44.000 kilometri p�tra�i �i cu o popula�ie de 1,2 milioane de locuitori, a fost �mp�r�it �n 13 jude�e: Ananiev, Balta, Berzovca, Dub�sari, Golta, Jugastru, Movil�u, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, Rabni�a, Tiraspol, Tulcin. �n vederea deschiderii �colilor la 1941, primarii urmau s� consulte imediat ob�tile locale spre a stabili limba de predare a �nv���m�ntului (rus� sau rom�n�) dup� alegerea obstei. P�str�nd vechea �mp�r�ire �n 64 de raioane, din cei 1623 func�ionari, doar 398 proveneau din Rom�nia. Din cele peste 1000 de biserici desfiin�ate de comuni�ti, �n 1943 nu erau �nc� reparate dec�t 76. Al�turi de 219 preo�i localnici mai slujeau 250 preo�i din Rom�nia. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, rom�ne�ti din Transnistria, apar publica�ii ca "Transnistria", "Glasul Nistrului", "Bugul", "Gazeta Odessei", "�ara Bugului", "Molva". La Tiraspol s-a �nfiin�at liceul rom�nesc "Duca Vod�", iar cinematografe s-au deschis �n Tiraspol, Ananiev �i Odessa. Reprezenta�ii cinematografice au avut loc �n toate satele Transnistriei. �n satul H�rj�u au fost repatria�i rom�ni din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate �ntre Prut �i Bug la �nceputul ac�iunii). Din relat�rile buliba�ei Coca din Sinte�ti - Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lag�r unde au fost aduna�i 2600 �igani.

�n 1944, odat� cu �naintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost �ncorporat� �n RSS Ucrainean�, iar raioanele Camenca, Rabni�a, Dub�sari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia �n componen�a RSS Moldovene�ti, situa�ie existent� �i �n prezent.



O Rom�nie extrem-oriental�

�n 1966, R. Udler precizeaz� c� 240 de localit��i cercetate �n cadrul Atlasului Lingvistic Moldav se aflau �n Ucraina (Transcarpatia, Cern�u�i, Odessa, Nicolaev, Kirovograd, Dniepropetrovsk, Zaporojie, Donetk, Lugansk), �n RSSA Abhazia, �n Khirghizia. Mai existau materiale necartografiate �i pentru Omsk �i Primorsk. V. Buescu aduce date noi privind diaspora rom�neasc� de peste Ural. �n regiunea Orenburg �i Turgai exist� sate pur moldovene�ti. �n satul Berdianski locuiesc basarabeni ce mai �nt�i fusser� coloniza�i �n Simferopol. �n satul Abiarski a �nt�lnit familii cu numele Septechita. �n regiunea Samarkand exist� un sat exclusiv moldovenesc, iar �n satul Orheievka din Semipalatinsk tr�iau coloni din Orhei. Sate rom�ne�ti exist� �n jurul Omskului �i Akmolinskului �i �n regiunea Tansk. �n jurul ora�ului Irkutsk exist� rom�ni, unul din satele �n care ace�tia s�nt concentra�i fiind Ceremskov. L�ng� Vladivostok pe fluviul Usuri exist� sate ca Teiul, Z�mbreni, Bogatarca, Ki�inovka, B�lcine�ti, Dunai, Basarabia Nou�, Log�ne�ti cuprinz�nd la 1968, 30.000 moldoveni. Pe Amur, l�ng� Habarovsk, exist� sate c� Inul, Aur, Dun�rea. �n Manciuria tr�iau �nainte de r�zboi 20.000 de rom�ni. S-au semnalat pescari rom�ni din Primorsk care au cerut azil �n Japonia.

�ntre multele valuri de deport�ri, emigr�ri, coloniz�ri ale rom�nilor spre est, un rol important l-a avut �i str�mutarea �n Siberia �i Kazastan �ntre 1906-1914 a 60.000 basarabeni �i crearea unei adev�rate Rom�nii extrem-orientale.



Destr�marea URSS nu le-a folosit rom�nilor din Transnistria

Recens�m�ntul din 1989 din Ucraina atest� prezen�a rom�nilor la est de Nistru, �n regiunea Odessa, care cuprinde �ns� �i sudul Basarabiei (149.534), Nikolaev (16.673), Kirovograd (10.694) �i alte regiuni (73.128). Exist�, �n 1992, la Odessa o Societate Cultural� Rom�neasc� "Luceaf�rul" care edita �i un s�pt�m�nal cu acela�i nume condus de Vadim Bacinschi. Maria M�rg�rit din Ananiev spunea despre acest s�pt�m�nal c� este un "alin pentru durerea ce m� �ncearc�" �i c� "ne dor schimb�rile c�rora au fost supuse c�ndva denumirile satelor noastre" �i vorbe�te de "existen�a de veacuri a noastr� pe aceste locuri".

Interesele ruse�ti �n zona - a c�ror expresie este conflictul �nceput �n 1992 �i tendin�ele centrifuge continuate p�n� �n prezent - �mpiedic� accesul la via�a na�ional� m�car pentru rom�nii transnistrieni din raioanele Moldovei. Dac� la �nceput 26.000 elevi din Transnistria au cerut grafie latin�, �n urma presiunilor rusofonilor au rezistat doar �colile nr. 20 din Tiraspol (despre care T. Tabunscic vicepre�edinte al Societ��ii "Transnistria" anun�a c� a crescut de la 30 la 700 de elevi); nr.4, 17, 18, 19, din Bender (Thighina) �i nr. 12 din Rabni�a. �n �ntreaga Transnistrie moldovenii constituie 40% din popula�ie (ru�ii �i ucrainenii reprezint� doar 22, respectiv 28%); �n Tiraspol unde, �n 1940, rom�nii formau 65% din popula�ie, �n 1989 reprezentau abia 12%.

Cu g�ndul la ace�ti bravi rom�ni transnistrieni va fi zis probabil Corneliu Coposu c� "integritatea noastr� territorial� p�n� la frontierele estice ale neamului este o oblige�ie sf�nt�, ca a XI-a porunca a decalogului rom�nesc".

Autorit��ile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controleaz� pe l�ng� raioanele de la est de Nistru �i ora�ul Tighina care este �n Basarabia. �n 1992, dup� ce armata Moldovei a intrat �n Tiraspol, a primit ordin de la Snegur s� se retrag�. Osta�ii au pl�ns de necaz. Chi�in�ul este �ndrept��it conform dreptului interna�ional s� restabileasc� ordinea constitu�ional� �n zon� �ns� a avut �i are ni�te ezit�ri cel pu�in suspecte.