Subiect la liber

acest topic se vrea unul libertin in care fiecare sa scrie ce vrea si cum vrea,toate frustrarile pot fi strigate aici,este un topic pt.misogini,pt.lesbiene,pt.homosexuali,pt.ratati,pt.politicieni,pt.analfabeti,pt.intelectuali,este o supapa unde fiecare face ce vrea,va astept iubitilor,cine incepe?

facem pariu ca nu se vor inghesui prea multi?de ce?pt.ca fiecare se considera altceva decat ce este in realitate,s-auzim numai de bine!

si mai facem un pariu?toti vor vizualiza acest topic dar putini vor scrie deoarece este greu sa scri liber despre orice cand nu ai habar de nimic,se vor gasi cativa sa ma injure pe mine si cam atat,nu avem valori ,nu stim sa apreciem adevaratele valori si atunci asteptam sa ne dea cineva un sut in partile moi dupa care sa incepem sa plagiem pe unul si pe altul,s-auzim numai de bine!

chiar nimeni nu stie nimic sau nu vrea sa ne spuna si noua nimic?orice iubitilor aventuri sexuale,impresii de calatorie etc.,nu mai vreau sa scriem dupa dictare ca la clasa a doua,vreau originalitate,povesti de viata,trairi personale,haideti sa vedem stie cineva ce inseamna sa cugeti si sa scri liber,fara a copia?

este foarte important sa va balacariti pe subiecte de doi bani decat sa scrieti despre orice lucru frumos sau mai putin frumos dar care va aduce o binemeritata relaxare in plan sufletesc?nu mai bine scrieti orice despre orice sau oricine si va eliberati de stres?va astept sa facem ce ne trece prin cap ,sa scriem mult sau putin despre un subiect sau altul,sa ne descarcam de energiile negative acumulate,promit ca voi scrie povesti pt.oameni mari dar si pt.cei mici,astept subiecte,s-auzim numai de bine!

bai dracusor,spuneai ca vrei sa devii regizor,atunci de ce nu poti crea un scenariu la liber?iti trebuie un subiect anume?nu ai imaginatie?

haideti sa va dau un mic ajutor,haideti sa ne punem imaginatia la treaba,de ce sa scriem numai lucruri inutile care ni se par noua importante?va dau cadru o poienita inflorita langa un lac,o barca,doi indragostiti si un pescar,creati o poveste cu aceste elemente,este chiar asa de greu?

hai sa va dau alte elemente:un fumator inrait intr-un tren supraaglomerat,cativa tarani,o batranica cu o sacosa in care tine o rata,un controlor de bilete si un tanar manelizat si prost crescut,ce ziceti ,puteti crea ceva cu aceste personaje?macar o povestioara scurta fara dialog,astept si s-auzim numai de bine!

De la: florin_bad_boy2006, la data 2009-01-06 17:14:49acest topic se vrea unul libertin in care fiecare sa scrie ce vrea si cum vrea,toate frustrarile pot fi strigate aici,este un topic pt.misogini,pt.lesbiene,pt.homosexuali,pt.ratati,pt.politicieni,pt.analfabeti,pt.intelectuali,este o supapa unde fiecare face ce vrea,va astept iubitilor,cine incepe?

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

"LA MULTI ANI !"

Pentru ca pe 07 ianuarie il celebram pe Sf�ntul Ioan Botez�torul , doresc sa le urez numai bine si "La Multi Ani ! " tuturor sarbatoritilor de maine .
De asemenea, voi enumera cativa Ioni nemuritori , Ioni care prin ceea ce au facut in timpul vietii demonstreaza ca exista viata dupa moarte, dar nu pentru oricine.

Ion Neculce
Ion Creanga
Tudor Arghezi , pe numele adevarat Ion Theodorescu
Ion C. Bratianu
Ionel Teodoreanu
Ion Luca Caragiale
Ion Mincu

Dana P

P.S.
Florin, de ce ai pus subiectul la liber tocmai la Politica ?

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

am postat acest topic la sectiunea politica in virtutea inertiei deoarece este binevenit aici unde sunt acumulate cele mai multe tensiuni si patimi,unde se scrie cu multa traire si se acumuleaza mult stres,s-auzim numai de bine!

....au si Romanii,.....Katin-ul lor....



Comemorarea victimelor de la F�nt�na-Alb�

Publicat de Puiu la April 6th, 2007

�n p�durea Varni�a, pulbere a�ezat� peste durere

Auzim adesea discursuri spumoase la posturile de televiziune, politicieni de mucava se dau bravi rom�ni, din patru �n patru ani se str�ng voturi �n numele unei Rom�nii Mari, Bucovina devine un brand de �ar� sau o carte de vizit� pentru cancelariile de la Bruxelles �i totu�i�la marile s�rb�tori din nordul Bucovinei, rom�nii �i pl�ng singuri r�nile. Rom�nia s-a sp�lat pas�mite pe m�ini de ��morbul�� istoriei,�i-a �ndeplinit obliga�ia fireasc�, �nfiin��nd un consulat la Cern�u�i, altul la Odessa sau mai cine �tie pe unde, diploma�ii nu au dec�t s� fie buni rom�ni �i basta �i s� reprezinte Guvernul �i dragostea fr��easc� a celor 22 de miloane de rom�ni din �ar�,( sau c�t Doamne or mai fi r�mas?) a�a c� ideea de rom�nism se c�nt�re�te azi doar cu greut��i ��cump�tate��, iar abandonul �mbr�cat �n hain� de catifea se instalez� �n str�fundurile istoriei. Rom�nul de mod� nou� trebuie s�-�i m�soare �n�elept �i cuvintele �i sentimentele �i banii��n fiecare an, la 1 aprilie, sute de rom�ni din nordul Bucovinei se adun� �n P�duricea Varni�a . C�nd urci calea spre p�durice, �n zare po�i vedea conturul Bisericii lipovene�ti de la F�nt�na Alb�, iar nisipul drumului parc� ar vrea s� spun� c� nimic nu s-a schimbat� Peste tot, nisip, amintiri de nisip, pulbere a�ezat� peste durerea acelora care au fost �ngropa�i de vii �n urm� cu 66 de ani c�nd, la 1 aprilie, 1941, c�teva mii de rom�ni de pe Valea Siretului, din nordul Bucovinei, au plecat �ntr-un mar� pa�nic spre zona de frontier�, de l�ng� satul F�nt�na Alb�, cu dorin�a de a ajunge �n Rom�nia, Patria Mam�. �n p�duricea Varni�a, gr�nicerii sovietici �i a�teptau pe rom�ni ascun�i �n p�dure. Ei au tras cu mitralierele, transform�nd �n co�mar visul de eliberare al celor care nu voiau dec�t s� fie al�turi de cei dragi. Num�rul real al celor secera�i nu se cunoa�te nici azi.

Aproximativ 300 de persoane s-au adunat duminic� �n p�duricea Varni�a pentru a participa la o manifestare de doliu dedicat� masacrului din 1941, manifestare organizat� de Societatea ��Golgota��a rom�nilor din Regiunea Cern�u�i- victime ale represaliilor staliniste, cu sprijinul Admnistra�iei Raionale Hliboca �i al Administra�iei Regionale Cern�u�i. Despre evenimentele tragice desf�urate �n urm� cu 66 de ani au vorbit Petru Ostaficiuc, primarul a�ez�rii F�nt�na Alb�, Petro Panciuk, �eful Administra�iei Raionale Hliboca, Romeo S�ndulescu, consulul general al Rom�niei la Cern�u�i,Timi� Ivanovici, adjunctul �efului Consiliului Raional Hliboca, Octavian Bivolaru, vicepre�edintele Societ��ii ��Golgota��, Aurica Bojescu, deputat regional,Arcadie Opai�, pre�edintele Societ��ii pentru Cultur� Rom�neasc� ��Mihai Eminescu��, Ilie Ione�, reprezentantul Administra�iei Regionale Cern�u�i, Aurel Constantinovici, pre�edintele Asocia�iei �tiin�ifico- Pedagogice ��Aron Pumnul��, Emil Ianu�, publicist din Suceava.

Rom�ncele Alexandrina Jar �i Elena Fedoreac le-au adus un omagiu �n versuri celor disp�ru�i, iar supravie�uitorul masacrului Ion Alergu� ( azi �n v�rst� de 80 de ani) din Cupca le-a povestit celor prezen�i cum a avut norocul s� r�m�n� �n via��. Slujba de pomenire a fost oficiat� de un sobor de preo�i �n frunte cu p�rintele Ion Gorda, protopop de Hliboca.�� Nou� ni se pare c� suntem c��i se vede, dar �n realitate suntem mai mul�i pentru c� aici sunt �i sufletele mor�ilor��, le-a atras aten�ia p�rintele Gorda participan�ilor. ���nc� o dat� �i omagiem pe cei care au c�zut aici la Varni�a . Aerul pl�cut se �mprosp�teaz� de mirosul de t�m�ie, �i de flori, �i de coroane. Am crescut �ntr-o familie ai c�ror membri au fost deporta�i, bunelul meu fiind permanent maltratat de regimul comunist, el fiind dasc�l la biserica din sat. El �mi povestea mereu de evenimentele petrecute atunci. Pe oamenii care au fost uci�i aici i-a �mpins dragostea de patrie, de meleagul natal��, a ar�tat Timi� Ivanovici.

��Din p�cate, din an �n an �i noi suntem mai pu�ini, dar �i mai pu�ini sunt cei care au v�zut �i au tr�it acele �nt�mpl�ri, �ns� observa�i un lucru; suntem at��ia oameni maturi aici, dar n-am v�zut c� lum�n�rile nu sunt aprinse. Le-a aprins o copil� pe care nu a �nv��at-o nimeni, asta �nseamn� c� �i pentru noi este un viitor �i c� �n sufletele noastre exist� o lumin� �i ea va fi ve�nic� dac� vom �ti s� o pred�m genera�iilor care vin��, a accentuat consulul general Romeo S�ndulescu. �� Cu p�rere de r�u , p�n� la ora actual�, sunt identificate numai 24 de persoane care au disp�rut �n aceast� tragedie, persoane la care li se �tie numele, prenumele, dar mai sunt documente confiden�iale care nu se pot cerceta. E foarte greu s� descoperi numele celor care au murit aici. Eu cred c� din coloana de 2000 de oameni nu au murit numai 24. Anul acesta am mai descoperit numele a trei persoane �n arhiva gr�nicerilor sovietici. Consider c�, �n viitor, se va descoperi mai mult��, a spus la r�ndul s�u Octavian Bivolaru, vicepre�edintele Societ��ii ��Golgota�� mul�umind Administra�iei Regionale Cern�u�i care finan�eaz� manifest�rile �i ��neobositului�� Ilie Ione� pentru permanentul ajutor acordat.

��N-ar fi fost toate nenorocirile astea aici, pe p�m�ntul nostru, dac� nu ar fi venit ru�ii. Asta e p�rerea mea. �i cu p�rere de r�u, mul�i rom�ni de-ai no�tri, ast�zi, �ntind m�na �nspre ru�i �i ar vrea s� �i aduc� din nou aici��, a �ncheiat Octavian Bivolaru. Discursul cel mai acid a fost rostit de Arcadie Opai�, pre�edintele Societ��ii ��Eminescu��. A�ez�nd degetul pe ran�, Arcadie Opai� a spus;��Haide�i s� cerem de la acest stat �n care tr�im noi ast�zi s� descopere adev�rul. Nu cred c� s-a pierdut totul, nu este bun�-voin��, nu este o hot�r�re ferm� a conducerii. De ce s� umbl�m cu fof�rlica? �i s� spunem c� nu �tim de ce au venit ace�ti oameni care au murit aici? Au venit s� plece �n patria lor istoric�, fiind convin�i c� vor trece cu bine grani�a. Iar noi trebuie s� fim aten�i c� acest lucru se poate �nt�mpla m�ine, poim�ine, p�n� �n Pa�ti, �i, undeva, �n Kiev, sau la Cern�u�i sau poate �n alt� parte, copiii no�tri sau noi vom veni la o cruce �i vom spune c� sub ea odihnesc robii lui Dumnezeu,care au vrut s� apere democra�ia. Democra�ia f�r� toleran�� nu e nimic. Nu �tim ce se �nt�mpl�, dar parc� Dumnezeu le-a luat min�ile celor din �ara noastr� , patria istoric�, dar �i celor de aici, de la Kiev. Noi suntem poporul �i noi trebuie s� cerem de la ei . C�t este de bine aici, �n Regiunea Cern�u�i, unde a dat Dumnezeu pace �i �n�elegere��, a ar�tat Arcadie Opai�, subliniind ;��Iubi�i fra�i rom�ni, aici, acum 66 de ani, rom�nii no�tri au fost opri�i s� treac� �n patria lor istoric�, ast�zi noi suntem opri�i s� mergem liber �n patria noastr� istoric� prin obstacole de vize, prin obstacole de invita�ii, prin obstacole de bilete de autobuz, prin lips� de bun�-voin��. De ce Rom�nia nu a avut puterea de caracter s� condi�ioneze �i s� spun� Nu vorbesc �mpotriva Consulatului Rom�niei la Cern�u�i, eu m� adresez domnului pre�edinte B�sescu, s� lase lupta cu T�riceanu �i s� se g�ndeasc� la noi �i s� nu uite c� noi r�m�n�nd cet��eni ai Ucrainei, c�t n-am vrea, oricum sufletul ni se �ndreapt� spre Patria Mam�, sfin�ind acest loc unde ne afl�m��.

M�lina Ani�oaei

www.gid-romania.com/Articol.asp?ID=3279

Prof. Gheorghe Mihailiuc, �nvinov��it de na�ionalism rom�nesc, a fost purtat timp de jum�tate de secol dintr-o �coal� �n alta, h�r�uit, acuzat de lips� de devotament pentru Uniunea Sovietic�, �ns� nici prigoana, nici teroarea la care a fost supus nu l-au fr�nt. �i ast�zi, la frumoasa v�rst� de 80 de ani, el a r�mas cu fruntea sus. De aceasta ne putem convinge o dat� �n plus citind cartea sa de poezie �i proz�, �Dincolo de cuvintele rostite�, ap�rut� la Editura ob�teasc� �Vivacitas� (Hliboca, 2004), din care prezent�m isto-risirea de mai jos.

Nici n-am observat c�nd au trecut anii. Am str�b�tut un drum lung �i greu, deseori pres�rat cu lacrimi amare. De multe ori traiul mi-a fost vizitat de dureri. �i acum, la marginea vie�ii, r�sfoind cartea existen�ei mele, caut s�-mi adun a-mintirile, cele mai multe g�sindu-le triste. Unele din ele se mai pierd �n negura timpului. Sunt fapte asupra c�rora se a�terne t�cerea, �ns� evenimen-tele tragice, care mi-au r�nit ad�nc sufletul, nu se pot uita vreo-dat�.

�mi a-mintesc cu spaim� �n suflet de anul 1940, de la care au �nceput nenorocirile noastre. A-�a-zi�ii fra�i mai mari, eliberatori, au �nlocuit adev�rul cu minciuna. Sub acel regim odios sp�rg�torii de u�i, to�i acei crescu�i �ntr-un mediu �n care credin�a, dreptatea, adev�rul nu-�i g�seau loc, au devenit fruntea societ��ii. Noi, b�tina�ii acestui p�m�nt, obi�nui�i cu alt mod de via-��, au fost cu des�v�r�ire margina-liza�i. Limba, istoria, �nv���m�n-tul, credin�a �i, �n genere, cultura na�ional� au avut mult de suferit.

Ap�s�toare este via�a sub un re-gim totalitar. O via�� grea, umi-litoare, c�nd demnitatea omului este desconsiderat�, de fapt, nici nu este via��, ci o moarte lent�. Aceast� stare intolerabil� i-a f�cut pe mul�i oameni s� cad� pe g�n-duri. Prin satele noastre se r�s-p�ndea nelini�tea. Trebuia g�sit� o solu�ie. B�rba�ii se adunau �n gru-puri mici, sf�tuindu-se �n �oapt�. Unii �i tr�iau zilele negre �n as-cunzi�uri. Au �nceput urm�rirea celor b�nui�i, anchet�rile, arest�-rile, deport�rile. Peste sate se ab�tuse teroare bol�evic�. Dac� nu f�ceai c�rd�ie cu noii st�p�ni, erai pierdut. �n aceste condi�ii insupor-tabile o parte din popula�ia rom�n� a �inutului a hot�r�t s� fug� din �ar�, ca s� scape de prigoan�. La 1 aprilie 1941, c�teva mii de rom�ni, chema�i de dorul libert��ii, au por-nit pa�ii spre F�nt�na Alb�, la fron-tier�. Dar pentru mul�i acest drum a fost f�r� �ntoarcere. Eram �i eu, �mpreun� cu fratele mai mare, printre ei. Am fost martor ocular �i am v�zut cum s-au desf�urat lu-crurile. A fost un adev�rat masacru, un genocid. Varni�a mi-a r�mas �n amintire ca un simbol al barbariei. �n memorie s-au �ntip�rit episoade de o rar� cruzime, cr�mpeie ce m� urm�resc cu �nfiorare toat� via�a.

Uciga�ii au a�teptat cu degetul pe tr�gaci p�n� c�nd mul�imea a ie�it la lumini�. Era o acalmie prevestitoare de rele. Pa�ii greoi �i purtau pe oameni spre un sf�r�it fatal. Tricolorul din fa�a coloanei flutura m�ndru, demonstr�nd dra-gostea de neam �i �ar� a rom�nilor bucovineni. Deodat� lini�tea a fost spart� de groaznicul glas al arme-lor. Zgomotul mor�ii s-a r�sp�ndit h�t departe peste codri. Cineva din mul�ime a strigat: �La p�m�nt!� �uvoiul ne�ntrerupt de foc ne �inea culca�i, cu respira�ia curmat�. �n acea stare de �ncremenire un b�rbat din primele r�nduri a strigat peste puterile sale: ��nainte, fra�ilor, ei nu vor cuteza s� ne omoare!�. Dar chiar atunci a �nceput m�celul. Tra-gedia de acum jum�tate de secol m� nelini�te�te p�n� ast�zi, deoarece nu sunt convins c�-i im-posibil� repetarea unor asemenea nenorociri. E greu de redat �n cuvinte tot ce am v�zut la Varni�a. Era un adev�rat iad de la p�m�nt p�n� la cer. �n ochii mei, un fl�c�u voinic, cu tricolorul �n m�n�, s-a pr�bu�it �ntr-o balt� de s�nge. Aud �i acum strig�tele lui cu groaza mor�ii pe buze: �Fugi�i, oameni buni, eu r�m�n aici s� mor pentru libertate!�.

�n �nv�lm�eal� m-am pierdut de fratele meu. �ntregul c�mp era o spaim�, oamenii c�deau ca frunzele de brum�. P�n� la p�dure �mi r�-m�seser� vreo dou�zeci de pa�i, o �ntreag� ve�nici. La dreapta mea un b�rbat usc��iv, care ne-a �mb�rb�tat tot drumul, se d�dea de-a rosto-golul p�n� a ajuns la marginea p�-durii. I-am urmat exemplu. L-am v�zut o clip� cum s-a ridicat �n picioare, c�ut�nd cu privirea pe cineva. C�nd am ajuns l�ng� el, bietul om se trudea s� moar�, c�u-t�ndu-�i ad�post la r�d�cina unui stejar. Se tr�gea gr�mad� ca un arici atacat de du�mani, repet�nd un nume drag: �Flori��, Flori��!�

Solda�ii tr�geau f�r� �ntreru-pere, cu prec�dere �n grupurile compacte de oameni. Aproape incon�tient am �nceput s� fug prin desi�. Moartea m� p�tea la fiecare pas� Deodat� mi s-a f�cut �ntuneric �naintea ochilor, �i am c�zut. Au urmat c�teva momente de tihn�. Dar degrab� mi-am venit �n fire. Frica de moarte m-a pus �n picioare �i am �nceput s� fug la �nt�mplare. V�ntul mi-a adus un bocet �optit. Am pornit dup� el. �ntr-un desi� de brazi c�teva femei se t�nguiau deasupra unei neveste care-�i d�-dea sufletul. Muribunda str�ngea la pieptul s�nger�nd un b�ie�el de vreo doi ani�ori. Parc� o v�d �i acum cu ni�te ochi mari �i tulburi, �n care str�luceau lacrimile pierza-niei. P�rul bogat �i acoperea umerii. O �uvi�� de s�nge curgea domol pes-te bundi�a �mpodobit� cu bl�ni�� de dihor. O femeie a smuls copilul din bra�ele mamei, care �i-a dat su-fletul. Apoi toate au disp�rut f�r� urm�. Din nou m-am pomenit sin-gur �n mijlocul unei p�duri necu-noscute. Nu �tiam ce s� fac, �ncotro s-o iau. Noaptea gr�bit� se a�eza peste copaci. Se auzeau �nc� �m-pu�c�turi sporadice, la care tres�-ream ca mu�cat de �arpe. �Braco-nierii� ie�iser� din nou la v�n�toare de oameni. A�teptam sf�r�itul. M� �ntrebam unde o fi fratele Culu��, ce le voi spune p�rin�ilor, dac� voi sc�pa cu zile? �i totu�i, am avut noroc. �mi sclipi o n�dejde trimis� de Dumnezeu. Prin �ntuneric z�rii un om care cobora pov�rni�ul, �in�ndu-se de copaci. �mi f�cu semn s-o iau dup� el. Ca prin minune am ajuns �n satul Camenca. Ni�te oa-meni cu suflet mare, ucraineni de na�ionalitate, ne-au dat ad�post �i ne-au hr�nit. Datorit� lor am r�mas cu zile. Ucrainenii, ca �i rom�nii, visau s� scape de asuprire, s� fie oameni liberi. �n sat c�inii l�trau a moarte. �ntr-o �ur�, unde am fost ascun�i, am dat de mai mul�i oa-meni, care tremurau de fric�. A fost o noapte plin� de spaim�.

Cu riscul de a c�dea �n ghearele solda�ilor, am ajuns acas� a doua zi, pe la chindii. �i p�n� acum u-neori aud �uieratul a-celor gloan-�e blestema-te. Timpul trece mai mult �n r�u dec�t �n bi-ne, trec �i amintirile, cum se duc f�r� �ntoar-cere toate de pe p�-m�nt. Se ruineaz� im-perii �i re-gimuri to-talitare. Fas-cismul a fost demascat, con-damnat, interzis. De ce oare s-a procedat ast-fel numai cu acest regim odios? Doar e cunoscut de toat� lumea c� regimul comunist a comis atro-cit��i �ngrozitoare, omul a suferit enorm. Lumea a �ncetat s�-l caute pe Dumnezeu. Iar la noi acest par-tid activeaz� �nc�, este reprezentat �n Parlamentul Ucrainei! �n re-zultatul unei educa�ii nefire�ti, so-cietatea a devenit plin� de nele-giuiri. �i acum tr�im timpuri cu pu�in� speran�� �i mult� disperare. Se propag� mai mult o politic� a promisiunilor. Apar tot felul de �savan�i�-me�teri tradi�ionali �n falsificarea istoriei. �n dauna omului de r�nd se fac prea multe cheltuieli birocratice. Avem o �ar� bogat� �i� mul�i oameni s�raci� Pentru a ie�i din aceast� situa�ie e nevoie de rena�tere moral�, de �n�elepciune, de iubire de adev�r.

* * *

Ast�zi, ca �n fiecare an de la destr�marea satanicului imperiu sovietic, la Troi�a de la Varni�a, ridicat� �n memoria victimelor de la 1 aprilie 1941, are loc o slujb� de pomenire a celor c�zu�i f�r� vin�. Dumnezeu s�-i aib� �n grija sa. (I.C.)

Prezentarea autorului �i adaptare pentru ziar � ION CRE�U, Cern�u�i

Copy Paste

Competent Consulting ofera gratuit Calendarul de self-coaching pe 2009 intitulat �Traieste la 150%�. Superb ilustrate cu performantele uimitoare ale unor balerini ce si-au ales drept scena strazile si cerul New Yorkului, paginile calendarului sunt un instrument de coaching ce-ti permite sa optimizezi, una dupa alta, diferitele elemente ce compun o viata fericita si plina de impliniri. Temele de auto-analiza, dezvoltare a resurselor si actiuni eficiente sunt:

� Rezolva chestiunile stagnante

� Construieste o comunitate de sprijin

� Obtine mai multa putere personala

� Adu mai multa gratie & dragoste in viata ta

� Extinde-ti limitele

� Manifesta mai multa vitalitate & sanatate

� Exprima-ti pasiunile personale

� Conecteaza-te la sursele reale de fericire

� Obtine satisfactii depline in viata

� Dezvolta-ti echilibrul natural

� Ridica-ti standardele personale

� Bucura-te de o viata implinita

www.competent.ro/wp-content/uploads/2008/12/calendar-2009-a4.pdf

Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

Daca acesta este un subiect la liber cred ca pot sa scriu aici o chestie in legatura cu contul meu pe 9AM .... precizez ca am scris moderatorului .... sa vedem cum se rezolva ...
Asadar, de 2 zile primesc in repetate randuri acelasi mesaj :" 9am - Cele mai importante stiri ale zilei - Te-ai inscris cu succes pe 9am.ro" ..... ca si cum nu sunt inscrisa de ceva vreme ..... si surprize, surprize ! in mesaj apare si parola (schimbata) si nu stiu de ce dar am senzatia ca "se cotrobaie" prin contul meu (oi fi paranoica)
Este o coincidenta ca se intampla chestia asta dupa cateva mesaje in contradictoriu cu un alt utilizator ?
Va mai aduceti aminte de disputa "homemarcel" - "vasix" ???
Cine are dreptate ???

sper sa fie vorba despre o eroare de server sau ceva de genul asta

De la: cla03, la data 2009-01-09 08:25:51Daca acesta este un subiect la liber cred ca pot sa scriu aici o chestie in legatura cu contul meu pe 9AM .... precizez ca am scris moderatorului .... sa vedem cum se rezolva ...
Asadar, de 2 zile primesc in repetate randuri acelasi mesaj :" 9am - Cele mai importante stiri ale zilei - Te-ai inscris cu succes pe 9am.ro" ..... ca si cum nu sunt inscrisa de ceva vreme ..... si surprize, surprize ! in mesaj apare si parola (schimbata) si nu stiu de ce dar am senzatia ca "se cotrobaie" prin contul meu (oi fi paranoica)
Este o coincidenta ca se intampla chestia asta dupa cateva mesaje in contradictoriu cu un alt utilizator ?
Va mai aduceti aminte de disputa "homemarcel" - "vasix" ???
Cine are dreptate ???

sper sa fie vorba despre o eroare de server sau ceva de genul asta

...nu-i nici o eroare... paroleaza.ti lap-ul , foloseste tot ceea ce este necsar, securizarii continutului sau7si mai ales decupleaza-l de la net in timpul nefolosirii lui. nu ti-ar strica o scanare profesionista facuta la un service de specialitate.
lap-ul ce-l folosesti pt. discutiile pe dif forumuri ori navigare, nu trebuie sa contina sub nici o forma documente importane ori personlizate.

am avut aceeasi problema, nu importa atat timp cat lap-ul pe care-l folosesc pt.aceste forumuri este diferit de cel pe care lucrez.....

o seara placuta !

Nu am documente importante in el si am un antivirus bun .....
Multumesc pentru sfaturi Mytcor

am sa schimb toate parolele

www.europafm.ro/stiri/zambestirea/casca-din-dovleac-pentru-motoc...

Pe strazile din Nigeria a aparut o noua specie de motociclisti: cei cu dovleac pe cap, in loc de casca.

Casca din dovleac pentru motociclisti (08 ianuarie 2009)

Motocicli�tii nigerieni folosesc c�ti de protec�ie improvizate din dovleci usca�i dup� ce, la 1 ianuarie 2009, a intrat in vigoare o lege care ii obliga sa aiba capul protejat.

In caz contrar, poli�i�tii pot s� le confi�te motocicletele.

Dar cum o casca costa aproximativ 20 de lire sterline, multi au recurs la acest viclesug.

De la inceputul anului, motociclistii cu dovleci au fost opriti.

Politistii, uluiti de ideea participantilor la trafic n-au stiut cum sa reactioneze.

Perioada de buimaceala a trecut, iar acum, toti cei prinsi cu dovleci scobiti si uscati pe cap vor fi amendati.



Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

........WoW ... te claxoneaza dovleacul ?.. esti in Nigeria negresit !

www.gandul.info/actualitatea/egoismul-e-foarte-malefic-pentru-pr...

�n exclusivitate De la Bremen, via internet Aurora Simionescu - cercet�tor de succes la 24 de ani

Membr� a echipei de cercet�tori din Germania �i Olanda, rom�nca Aurora Simionescu a observat pentru prima dat� un fragment de mas� "obi�nuit�" lips� din cosmos

"Egoismul e foarte malefic pentru progres"
09 MAI 2008

-Cat se poate de simplu spus , ce inseamna de fapt descoperirea la care ati participat. Mai exact ,ce inseamna ,si ce importanta are ca exista un fragment din masa lipsa a universului.?
- �n primul rand este foarte important ca am descoperit acest fragment, pentru ca teoriile despre formarea universului preziceau existenta lui. Astfel, prin aceasta descoperire, confirmam validitatea acestor teorii, ceea ce ne face un pic mai siguri ca intelegem cum s-a dezvoltat universul de azi. �n plus, �n general, majoritatea simularilor care incearca sa reproduca formarea universului prezic existenta acestor filamente, dintre care unul a fost descoperit de noi. Dar nu toate aceste teorii pot reproduce in mod exact proprietatile pe care le observam noi. Astfel, putem constrange varietatea de simulari existenta si putem decide care sunt cele mai exacte.
- Ma tem ca nu inteleg foarte exact. De aceea, va intreb direct daca exista vreo consecinta "lumeasca" a faptului ca din masa lipsa a universului a fost descoperit acest fragment si, in primul rand, cred ca ar fi util daca ne-ati explica ce inseamna masa lipsa a universului?
- Bun, atunci in primul rand despre masa lipsa. Din datele existente la momentul de fata, astronomii pot calcula cu destul de multa exactitate compozitia universului. Acesta e alcatuit din cam 4% barioni (atomi, electroni, in general materia familiara noua). Restul, de 96% ne este necunoscut - alcatuit din asa-numita materie obscura si energie obscura (''dark energy / dark matter"). Dar nu despre asta este vorba.
- Dar despre ce este vorba, atunci?
- Chiar si din putinele 4 procente alcatuite din materie pe care o intelegem, daca adunam ceea ce puteam observa pana acum (galaxii, stele etc.) nu ajungem decat la o jumatate din barionii pe care ne asteptam sa ii masuram. Restul, asa prezic simularile, se afla in forma unui gaz rarefiat, de densitate foarte mica, aflat in acest tip de filamente intre "clustere" (grupari mari) de galaxii. Acest gaz rarefiat este greu de observat, pentru ca datorita densitatii sale scazute, intensitatea luminii emise de acest gaz este de asemenea redusa. Trebuie mentionat ca majoritatea barionilor din univers, chiar si in momentul de fata, se afla in astfel de gaz fierbinte si difuz, care emite in domeniul razelor X.
Deci, daca observam un cluster de galaxii, care de asemenea contine acest fel de gaz (la o densitate mai mare decat in filamente, de aceea mai usor de observat), masa gazului care emite raze X este de 5 ori mai mare decat masa tuturor galaxiilor din aceasta grupare de galaxii. Pana acum, filamentele dintre clustere de galaxii au fost observate in lumina optica (ca un sir de galaxii intre clustere) dar nu si in razele X. Acum e pentru prima data cand vedem si emisia in raze X, iar gazul din filamente care emite in raze X ar trebui sa aiba o masa mult mai mare decat a galaxiilor observate pana acum.
- Bun, spuneati ca aceasta descoperire ne ajuta sa fim un pic mai siguri ca intelegem cum s-a dezvoltat universul?
- Teoria, in prezent, este asa-numitul "big bang". Aceasta teorie spune ca universul a inceput cu o mare "explozie". La inceput, densitatea si temperatura erau foarte mari, apoi universul s-a extins din ce in ce mai mult si astfel densitatea a scazut, si la fel si temperatura. Prima indicatie pentru acest model a fost o observatie a lui Edwin Hubble, care a vazut ca, cu cat mai indepartate sunt galaxiile de noi, cu atat mai mare este viteza cu care ele se indeparteaza de noi.
Astfel Hubble a conclus ca universul se extinde. La inceput, densitatea universului era constanta(cel putin aproximativ), apoi, scazand temperatura si astfel agitatia termica, au inceput sa se poata forma structuri mici in jurul fluctuatiilor de densitate infime. Aceasta formare de structuri si evolutia acestor structuri, care au devenit stele, galaxii si clustere de galaxii, poate fi simulata cu ajutorul calculatoarelor de performanta si aceste simulari prezic faptul ca in momentul de fata universul are o forma filamentara. La "nodurile" retelei cosmice sunt clusterele de galaxii, cele mai mari structuri din univers. �ntre clustere sunt filamentele, din care unul a fost gasit de noi.
- Exista vreo consecinta, pentru viata de pe pamant, sau pentru viitorul acesteia ,mai exact, aceasta descoperire poate influenta major viata pe pamant ,sau este extrem de importanta doar pentru cunoastere ,pentru stiinta pura?
- Viata pe pamant, cel putin in viitorul apropiat, nu poate fi influentata. De fapt, nu poate fi niciodata influentata, pentru ca inainte de a simti posibile efecte, soarele nostru ar muri. Aceasta descoperire poate avea consecinte pentru viitorul indepartat al universului, dar nu ne va afecta pe noi in mod imediat.
- Cum ati ajuns in echipa de la Max-Planck? Ce facultate ati facut in Romania,sau nu ati studiat decat in afara tarii?
- Sunt din Braila, am 24 de ani, am facut liceul in Braila, dupa care am studiat in Bremen ,la, pe atunci, numita International University Bremen, care acum se numeste Jacobs University Bremen (au schimbat recent numele). Acolo am facut 3 ani de licenta ("bachelor"). Decanul de la Bremen, si el profesor de astrofizica, fusese director al institutului Max Planck inainte sa devina decan �i el mi-a recomandat sa vin aici si m-a recomandat profesorilor de aici pentru o pozitie de doctorand.
- Cum sunt profesorii germani si,in general, ati sesizat diferente-mari sau mici-intre scoala noastra si cea germana?
- Nu stiu daca pot compara - nu am facut facultatea in Romania si nu am facut liceul in Germania. �n plus, scoala de la Bremen e un caz special in Germania, fiind o universitate privata.
- Totusi,daca soarele nostru ar muri, viata noastra pe pamant ar disparea, nu?Faptul ca ati descoperit acum o particica din partea de univers care ne lipsea,de fapt despre care nu stiam prea mult ,in ce fel ne poate ajuta asta sa intelegem viitorul universului?
- Da, daca soarele ar muri, nici noi nu am avea o alta soarta. Din fericire, asta nu se va intampla decat peste vreo 5 miliarde de ani. Revenind la subiect, proprietatile acestor filamente (densitatea medie, temperatura gazului difuz) dupa cum am spus la inceput, pot constrange diferite modele (simulari cu diferiti parametri) ale evolutiei universului, astfel putem prezice mai bine viitorul indepartat al universului.
- De cand n-ati mai fost in tara? Va este dor de Romania?
- Am fost de Paste (cel Ortodox) acasa, asa ca inca nu mi s-a facut din nou dor.
- Stiati de atunci de descoperire? De fapt, cand s-a petrecut evenimentul? Ieri, acum un timp?
- Da, cand am fost in Romania deja stiam cand va fi lansat comunicatul de presa referitor la descoperire. Comunicatul de presa de fapt l-am scris de mai mult timp.
- Ce inseamna sa lucrezi intr-un grup de cercetatori,presupun ca sunteti printre cei mai tineri de acolo, sau intregul grup este asa de tanar? Este interesant de aflat care sunt relatiile de munca acolo, intre tineri si cei mai varstnici. In Romania nu cred ca s-ar da fonduri mari pe mana tinerilor si cred ca asta este o mare greseala a cercetarii romanesti.
- Avem un grup divers, si ca varsta si ca nationalitate. Cat priveste fondurile, aici totul e pe baza de concurenta. De exemplu, pentru a primi timp de observare cu satelitul pe care l-am folosit noi, exista in fiecare an, in octombrie, un concurs - oricine poate trimite o propunere in care se explica ce doresti sa observi, pentru cat timp si de ce. Toate propunerile sunt date unui comitet, in fiecare an altul, care decide cine primeste timpul de observare. Desigur, e putin mai greu, daca nu esti un cercetator recunoscut, dar in orice caz, daca ai o propunere foarte buna, vei fi acceptat. Asta pot spune cu certitudine: egoismul e foarte malefic pentru progres. Daca suntem egoisti (in stiinta, dar si, de exemplu, in politica) si ne e frica sa colaboram, sa incurajam oamenii talentati din jurul nostru, de frica sa nu ne-o ia inainte, nu devenim mai buni. Nici noi, si nici altii.
- �n ce conditii v-ati intoarce in tara,daca v-ati intoarce?
- �n primul rand, aprecierea rezultatelor. Sunt placut surprinsa de ecoul acestei descoperiri in presa romaneasca, ceea ce arata ca deja ne indreptam spre aprecierea rezultatelor din cercetare, dar sunt convinsa ca multi inca se intreba: ce rost are? Cu ce imi foloseste mie? Atunci cand romanii, si in special politicienii, vor avea viziunea noilor descoperiri, vor sustine cercetarea fara a intreba "ce imi aduce mie asta", vor intelege valoarea castigului intelectual si nu numai material si atunci vom putea dezvolta o comunitate puternica in cercetare din Romania.
- Este interesant de aflat cum gandeste un tanar om de stiinta. In tara, asemenea performante ,ca ale dv., nu prea exista ,cel putin pe stiinta asta pura. Mai sunt tineri exceptionali in zona disciplinelor socio-umane si prin zona IT. Cum arata viata si preocuparile unui tanar om de stiinta de succes? Credeti ca norocul, sau stiinta si munca v-au adus pe dv. si grupul dv. de studiu la asemenea rezultat ? Aveti simpatii politice?Vorbiti foarte exact despre rolul politicienilor ,ceea ce, iarasi, pentru mine, este o surpriza. Deci oamenii de stiinta nu stau doar cu capul in nori.
- Nu toti oamenii de stiinta stau cu capul in nori, de fapt oamenii buni de stiinta nu si-o pot permite. Stiinta in sine are nevoie de politica si diplomatie. Un exemplu simplu: daca stiu sa imi "fac reclama" mie insami la o conferinta, voi avea mai multe sanse sa primesc o slujba dupa aceea. Un exemplu mai complex: pentru fiecare satelit sau telescop construit exista mai multe tari, grupuri de cercetare, grupuri de interese, care finanteaza acest proiect si oamenii de stiinta trebuie, in acest caz, sa negocieze caracteristicile exacte ale satelitului: ce instrumente vor fi la bord? cine va plati lansarea rachetei? Niciodata nu se pot indeplini toate cerintele tuturor grupelor de cercetatori si ale tuturor institutelor care finanteza proiectul.
Cine negociaza cel mai bine are de castigat. Apropo de noroc sau stiinta - pentru mine raspunsul este, intotdeauna, pasiunea. Cred ca fiecare trebuie sa faca in viata ceea ce il pasioneaza, ceea ce ii da impulsul de a fi activ, de a se implica. Daca esti pasionat, si astfel si motivat, vei invata de 2 ori mai eficient, de aceea inteleg rar intrebari de genul "dar la ce iti foloseste studiul asta"? Daca intr-adevar este pasiunea mea in viata sa studiez asa ceva, atunci imi foloseste - cel putin spiritual - si daca invat asta de 2 ori mai bine decat orice altceva, voi avea rezultate bune, voi fi recunoscut(a) si voi gasi astfel si un loc de munca.
- Mai ai timp de altceva ,de prieteni ,de plimbari? La ce trebuie sa renunti din placerile de zi cu zi pentru performanta? Ai un iubit? Ai alte pasiuni in afara astronomiei?
- Desigur. De fapt, asta este unul din lucrurile care ma atrag la cercetare: flexibilitatea. Cand am idei, muncesc din greu, e adevarat, cateodata si 12 ore pe zi. Cand nu am inspiratie, nu muncesc. Nimeni nu imi numara zilele si orele de lucru, cand sunt inspirata sunt inspirata si cand nu, nu, asta nu se poate controla. Si atunci cand nu sunt inspirata pot face orice, de fapt, inspiratia nu vine muncind din greu esti mult mai eficient la munca daca te relaxezi din cand in cand, faci altceva, te destinzi. Asta e greseala multora, care sunt sub presiune: din cauza stresului, muncesc continuu, crezand ca nu au timp de pauza. Dar daca iei o pauza de jumatate de zi, dupa pauza, lucrezi mult mai eficient si reusesti in jumatate de zi ceea ce ai fi facut altfel in 2 zile.
Ca hobby, pe primul loc, la egalitate cred, se afla dansul si dezbaterile. Am facut dans modern (jazz) in clasa a 11a, 2 ani de dansuri de societate, la Bremen si acum am ajuns la salsa (am curs in fiecare marti). Cu dezbaterile - e greu de explicat. Dezbaterea e un "sport" britanic - un fel de discutie cu reguli. Exista o echipa pro, una contra, fiecare are 7 minute la dispozitie, tema e anuntata cu 15 min inainte de inceperea dezbaterii si pozitia (pro/contra) se trage la sorti. E extrem de fascinant, din multe motive: trebuie sa gandesti repede, si cateodata sa sustii puncte de vedere care nu iti apartin. Un exercitiu excelent de toleranta (si de aici se trage in parte si faptul ca vorbesc despre politica poate mai mult decat alti cercetatori).
- Care sunt primele trei lucruri,fiinte ,cele mai importante, pentru tine?Ai un prieten?
- Da, in acest weekend implinim un an de cand suntem impreuna. E si el tot cercetator in astrofizica... ceea ce, la inceput, mi s-a parut un pic riscant - a aduce munca acasa. Dar ne intelegem reciproc pasiunea pentru astronomie, ceea ce e important, si am reusit sa avem destule alte activitati ca sa nu lasam munca sa ne cucereasca relatia. Ca si pentru toti, importante pentru mine sunt: familia, cariera, si viata, prin viata intelegand tot ceea ce te face sa simti ca traiesti (un apus de soare cu culori uluitoare, un gest de la un prieten care te face sa zambesti, o imbratisare a celui iubit). Interviu realizat de Melania Mandas Vergu
Info plus:
Aurora Simionescu are 24 de ani, s-a n�scut �n Br�ila �i este doctorand al Institutului Max Planck din anul 2002. �n liceu a fost olimpic� la fizic�, iar �n clasa a XI-a a ob�inut o burs� de un an �n Statele Unite ale Americii. A fost recomandat� de decanul Universit��ii din Bremen pentru doctoratul pe care �l urmeaz� la institutul german. Teza de doctorat a tinerei va fi redactat� �mpreun� cu un coleg din Olanda, Norbert Werner, coordonatorul studiului ce prive�te noua descoperire, publicat �n revista american�



Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

www.adevarul.ro/articole/e-un-exercitiu-fabulos-sa-ierti-marlanu...

Oana Pellea: �E un exerci�iu fabulos s� ier�i m�rlanul�

Autor: George R�dulescu
Data: 9 ian 2009

Fiica �ndr�gitului �i regretatului Amza Pellea, Oana, este una dintre cele mai bine cotate actri�e din Rom�nia. Ea a acceptat invita�ia de a se a�eza �La masa Adev�rului� pentru a pune degetul pe r�nile s�pate de neajunsuri, complexe �i prejudec��i �n societatea noastr�.

Un artist apreciat at�t �n �ar�, c�t �i �n str�in�tate poate lua pulsul spa�iului �n care s-a format. Oana Pellea spune c� �i iube�te �ara, chiar dac� agresivitatea, murd�ria �i indolen�a au atins cote alarmante.

Ea este convins� c� ne trebuie mul�i ani pentru a ne deprinde s� tr�im normal �i c�, pentru a accelera acest proces, fiecare e chemat s� pun� um�rul. De altfel, Oana Pellea crede c� elitele au datoria s�-�i fac� treaba c�t mai bine �n domeniul lor de activitate, iar oamenii obi�nui�i, s� cure�e un pic locul care �i �nconjoar�.



Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

Evenimentul Zilei
htdig.informatia.ro/expres/afisez.php?sid=835860&date=2009-01-16...

DAN C. MIH�ILESCU: Winston Churchill? Ca sa vezi!
vineri, 16 Ianuarie 2009

Cainii te privesc de jos, pisicile te privesc de sus. Mie dati-mi un porc. El te priveste drept in ochi si te trateaza ca pe un egal'.

Presimt ce o sa ziceti: numai de 'Vorbele de duh ale lui Winston Churchill' selectate de James C. Humes (Humanitas, traducere de Dana Ligia Ilin, cuvant inainte de Richard M. Nixon) nu aveam noi chef acum. Mai ales ca volumul vine dupa ce, in aceeasi serie, a aparut aforistica lui Cioran, Petre �utea si C. Noica!

De ce batranul cinic lup de mare, cu trabucul aferent si sticla de whisky vesnic alaturi, si nu tu un Chamfort, un Montaigne la purtator, ceva Epictet, Seneca sau Marc Aureliu? In plus, romanii nici nu prea au motive sa alinte posteritatea celui care ne-a lasat in bratele sovietelor, cu celebrul servetel pe care, la faimoasa tacla cu Stalin, s-a decis ca in proportie de 80 de procente Romania sa treaca in gura vesnic flamanda a Rusiei si tot atata din Grecia sa revina intereselor britanice.

Ca noi nu vrem sa-l vedem pe Roosevelt in spatele deciziei lui Churchill, asta e treaba (proasta!) noastra. Mai rau e ca nu stiu cum lucreaza demonii istoriei, dar majoritatea dintre noi ii vad indaratul 'servetelului' numai pe englezi si americani, uitand de Stalin insusi, capcaunul Rasaritului, care ne-a tot visat gubernie printre gubernii.

Ei bine, vorbele de duh extrase de James C. Humes (fost purtator de cuvant prezidential, autor de discursuri pentru cinci presedinti ai SUA, Eisenhower, Nixon, Ford, Reagan si Bush) din cuvantarile lui Churchill sunt o sarbatoare pentru orice spirit conservator- liberal si antisocialist. Chiar daca nu ai flegma, cinismul si pragmatismul britanic, dar ai umor, cumintenie si cultivi macar utopia staifului, vei zambi participativ la perle precum: 'E mai bine sa avem egalitate cu pretul saraciei sau bunastare cu pretul inegalitatii?'. 'Diferenta dintre punctul nostru (conservator) de vedere si cel socialist este echivalenta cu diferenta dintre scara si statul la coada. Noi suntem pentru scara. Oricine poate sa faca tot ce-i sta in puteri ca sa se catere. Ei sunt pentru statul la coada'. 'O natiune care isi uita trecutul nu are viitor'. 'Cu cat puteti privi mai departe indarat, cu atat puteti vedea mai departe inainte'.

Ultimele doua se pliaza perfect pe valul junilor relativisti corecti politic, pentru care trecutul e mort, minabil sau eliminabil, utopia fiind un prezent continuu, decerebrat si decrestinat. Dar si adversarii conspirativitei, negatorii manipularilor la scara continentala si ai ingineriilor sociale planetare se vad dezmintiti aici, dintr-o simpla trasatura de condei: 'Prin lume circula o groaza de minciuni, si cel mai rau e ca o jumatate dintre ele sunt adevarate'.

Arta compromisului:
'Nu te cocota niciodata atat de sus pe un principiu incat sa nu-l mai poti cobori la nivelul imprejurarilor'. Cam urat, dar foarte practic. Cine sufera de radicalism utopic va fi urzicat fatalmente de atari vorbe grele, insa dezamagitor de adevarate in politica.

Am zis 'politica'? '
Principala calificare pentru o functie politica este capacitatea de a prevedea ce o sa se intample maine, saptamana viitoare, luna viitoare si anul viitor. Si capacitatea de a explica apoi de ce nu s-a intamplat'.

Ca sa nu mai vorbim de cele picante ori suculente.
Un Churchill apostrofat de o lady (extrem de urata) cum ca 'esti dezgustator de beat'. Da, zice el, 'numai ca maine in zori eu o sa fiu treaz', in vreme ce dumneata vei ramane la fel de urata!

Si culmea naturaletii:
Churchill la 78 de ani, asteptand sa ia cuvantul, dar fiind usor descheiat la slit. 'Domnule prim-ministru (vine biletelul disperat al aghiotantului), sunteti descheiat la pantaloni'. La care legenda vie a razboiului britanic raspunde calm: 'Nicio grija. Pasarile moarte nu cad din cuib'.

Sa nu uitam:
Churchill (care a stat in politica din 1900 pana in 1964) a primit Premiul Nobel pentru Literatura. Cantitativ, spune Richard M. Nixon, 'ca vorbitor in Camera Comunelor, la radio si in fata publicului larg, ii depaseste pe aproape toti scriitorii din acest secol'.

Si noi ne impiedicam de un biet servetel cu procente...

2009-01-16



Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

De la: pasadro, la data 2009-01-16 21:41:39Evenimentul Zilei
htdig.informatia.ro/expres/afisez.php?sid=835860&date=2009-01-16...

DAN C. MIH�ILESCU: Winston Churchill? Ca sa vezi!
vineri, 16 Ianuarie 2009

Cainii te privesc de jos, pisicile te privesc de sus. Mie dati-mi un porc. El te priveste drept in ochi si te trateaza ca pe un egal'.

Presimt ce o sa ziceti: numai de 'Vorbele de duh ale lui Winston Churchill' selectate de James C. Humes (Humanitas, traducere de Dana Ligia Ilin, cuvant inainte de Richard M. Nixon) nu aveam noi chef acum. Mai ales ca volumul vine dupa ce, in aceeasi serie, a aparut aforistica lui Cioran, Petre �utea si C. Noica!

De ce batranul cinic lup de mare, cu trabucul aferent si sticla de whisky vesnic alaturi, si nu tu un Chamfort, un Montaigne la purtator, ceva Epictet, Seneca sau Marc Aureliu? In plus, romanii nici nu prea au motive sa alinte posteritatea celui care ne-a lasat in bratele sovietelor, cu celebrul servetel pe care, la faimoasa tacla cu Stalin, s-a decis ca in proportie de 80 de procente Romania sa treaca in gura vesnic flamanda a Rusiei si tot atata din Grecia sa revina intereselor britanice.

Ca noi nu vrem sa-l vedem pe Roosevelt in spatele deciziei lui Churchill, asta e treaba (proasta!) noastra. Mai rau e ca nu stiu cum lucreaza demonii istoriei, dar majoritatea dintre noi ii vad indaratul 'servetelului' numai pe englezi si americani, uitand de Stalin insusi, capcaunul Rasaritului, care ne-a tot visat gubernie printre gubernii.

Ei bine, vorbele de duh extrase de James C. Humes (fost purtator de cuvant prezidential, autor de discursuri pentru cinci presedinti ai SUA, Eisenhower, Nixon, Ford, Reagan si Bush) din cuvantarile lui Churchill sunt o sarbatoare pentru orice spirit conservator- liberal si antisocialist. Chiar daca nu ai flegma, cinismul si pragmatismul britanic, dar ai umor, cumintenie si cultivi macar utopia staifului, vei zambi participativ la perle precum: 'E mai bine sa avem egalitate cu pretul saraciei sau bunastare cu pretul inegalitatii?'. 'Diferenta dintre punctul nostru (conservator) de vedere si cel socialist este echivalenta cu diferenta dintre scara si statul la coada. Noi suntem pentru scara. Oricine poate sa faca tot ce-i sta in puteri ca sa se catere. Ei sunt pentru statul la coada'. 'O natiune care isi uita trecutul nu are viitor'. 'Cu cat puteti privi mai departe indarat, cu atat puteti vedea mai departe inainte'.

Ultimele doua se pliaza perfect pe valul junilor relativisti corecti politic, pentru care trecutul e mort, minabil sau eliminabil, utopia fiind un prezent continuu, decerebrat si decrestinat. Dar si adversarii conspirativitei, negatorii manipularilor la scara continentala si ai ingineriilor sociale planetare se vad dezmintiti aici, dintr-o simpla trasatura de condei: 'Prin lume circula o groaza de minciuni, si cel mai rau e ca o jumatate dintre ele sunt adevarate'.

Arta compromisului:
'Nu te cocota niciodata atat de sus pe un principiu incat sa nu-l mai poti cobori la nivelul imprejurarilor'. Cam urat, dar foarte practic. Cine sufera de radicalism utopic va fi urzicat fatalmente de atari vorbe grele, insa dezamagitor de adevarate in politica.

Am zis 'politica'? '
Principala calificare pentru o functie politica este capacitatea de a prevedea ce o sa se intample maine, saptamana viitoare, luna viitoare si anul viitor. Si capacitatea de a explica apoi de ce nu s-a intamplat'.

Ca sa nu mai vorbim de cele picante ori suculente.
Un Churchill apostrofat de o lady (extrem de urata) cum ca 'esti dezgustator de beat'. Da, zice el, 'numai ca maine in zori eu o sa fiu treaz', in vreme ce dumneata vei ramane la fel de urata!

Si culmea naturaletii:
Churchill la 78 de ani, asteptand sa ia cuvantul, dar fiind usor descheiat la slit. 'Domnule prim-ministru (vine biletelul disperat al aghiotantului), sunteti descheiat la pantaloni'. La care legenda vie a razboiului britanic raspunde calm: 'Nicio grija. Pasarile moarte nu cad din cuib'.

Sa nu uitam:
Churchill (care a stat in politica din 1900 pana in 1964) a primit Premiul Nobel pentru Literatura. Cantitativ, spune Richard M. Nixon, 'ca vorbitor in Camera Comunelor, la radio si in fata publicului larg, ii depaseste pe aproape toti scriitorii din acest secol'.

Si noi ne impiedicam de un biet servetel cu procente...

2009-01-16



Dana P

iarasi am senzatia ca se umbla prin contul meu
am fost plecata doua zile si gasesc surprize
oricum .... pentru cei ce ma cunosc ...... as vrea sa stiti ca nu obisnuiesc sa trimit mesaje ofensatoare ..... si nici nu raspund mesajelor idioate trimise catre mine

BANII - Grigore Vieru
Lui Alexandru Cazacu


Nu ma supar ca n-am bani,
Bani putini, putini dusmani.
Bani nu am si nici n-au fost,
Dar ii vad la omul prost.
Unii nici de paine n-au,
Altii cainelui o dau,
Vara mana intre lei
Ca-ntre pulpe la femei.
Cine-asa te-a impartit, banule,
Nu te-a impartit cinstit, banule!
Sa te-mparta Dumnezeu, banule,
Te-as cunoaste-atunci si eu, banule!

Cu banul ii tot asa
Cum ii si cu dragostea:
Cand mai bine si cand nu,
Cand deasupra el, cand tu.
Am avut si eu un sfant
Si l-am dat la muzicanti,
Muzicantii mi-au cantat
Si-au crezut ca-s om bogat.
Cine-asa te-a impartit, banule,
Nu te-a impartit cinstit, banule!
Sa te-mparta Dumnezeu, banule,
Te-as cunoaste-atunci si eu, banule!


DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA !




Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

haideti sa vorbim liber si deshis despre .......nu v-ati saturat sa vi se indice ce anume aveti voie si ce nu?spuneti orice,numai sa deschidem supapa refularilor din noi,va astept,s-auzim numai de bine!

De la: pasadro, la data 2009-01-18 10:14:15BANII - Grigore Vieru
Lui Alexandru Cazacu


Nu ma supar ca n-am bani,
Bani putini, putini dusmani.
Bani nu am si nici n-au fost,
Dar ii vad la omul prost.
Unii nici de paine n-au,
Altii cainelui o dau,
Vara mana intre lei
Ca-ntre pulpe la femei.
Cine-asa te-a impartit, banule,
Nu te-a impartit cinstit, banule!
Sa te-mparta Dumnezeu, banule,
Te-as cunoaste-atunci si eu, banule!

Cu banul ii tot asa
Cum ii si cu dragostea:
Cand mai bine si cand nu,
Cand deasupra el, cand tu.
Am avut si eu un sfant
Si l-am dat la muzicanti,
Muzicantii mi-au cantat
Si-au crezut ca-s om bogat.
Cine-asa te-a impartit, banule,
Nu te-a impartit cinstit, banule!
Sa te-mparta Dumnezeu, banule,
Te-as cunoaste-atunci si eu, banule!


DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA !




Dana P

"Omul anului" Cotidianul, fata cu ochii �n stele, prime�te burs� Einstein de la NASA (Video)
18 Ian 2009 Ionut Dulamita, Cristina Hurdubaia


Aurora Simionescu, t�n�ra cercet�toare care a mai risipit din universul necunoscut p�n� acum oamenilor �i care �i-a c�tigat pre�uirea presei interna�ionale, a ales s� cerceteze mai departe la Universitatea Stanford din California, dup� ce a primit burs� de la agen�ia spa�ial� american�.
........

"Omul Anului" la "Zece pentru Rom�nia"

Anul trecut, �n iarn�, Cotidianul a hot�r�t s� �nm�neze propriul trofeu, �Omul Anului�, �n cadrul proiectului �Zece pentru Rom�nia�, prefer�nd s� nu dea curs voturilor anonime. Aleas� pentru acest titlu a fost Aurora Simionescu, care, la �nceputul lui mai 2008, pe vremea c�nd era doctorand la Institutul ,,Max-Planck�� din Germania, a f�cut parte dintr-o echip� de astrofizicieni care a detectat �n premier� mondial� un fragment din masa de �materie obi�nuit� din univers �nc� necunoscut� oamenilor.

�Dac� num�r�m toate obiectele - de exemplu, stele, galaxii - �i adun�m toate masele acestor obiecte, nu ajungem la total, ci la jum�tate din ceea ce s-ar a�tepta. �i atunci, �ntrebarea este: unde e restul?�, spunea la acea vreme Aurora pentru Cotidianul, dup� ce descoperirea ei f�cuse deja �nconjurul lumii. De la �Der Spiegel� la CBC �i Fox News �i de la Astronomy la space.com.

Cercet�toarea s-a n�scut �n Br�ila, unde a f�cut �i liceul, apoi a ajuns cu burs� la Universitatea Interna�ional� Bremen �i doctorand la Institutul ,,Max-Planck��, petrec�nd �i 12 ore �n laborator. Premiera la care a participat prim�vara trecut� a fost chiar parte a tezei de doctorat, iar ideea din spatele descoperirii i-a venit chiar tinerei rom�nce, �n vara lui 2007, �ntr-o discu�ie cu colegii de cercetare, apoi a fost dat� �n primire telescopului XMM-Newton, cu raze X, al Agen�iei Spa�iale Europene.

www.cotidianul.ro/omul_anului_cotidianul_fata_cu_ochii_in_stele_...




Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

Exclusiv G�ndul

Cu ce se ocup� serviciile �n Rom�nia

www.gandul.info/actualitatea/talpes-presedintele-trebuie-sa-stie...


Talpe�: �Pre�edintele trebuie s� �tie c�nd se �mbat� so�iile ambasadorilor�
de Marian SULT�NOIU



Un fost �ef de serviciu �la curent�Declara�iile fostului consilier preziden�ial �i director SIE, Claudiu S�ftoiu, viz�nd practici neortodoxe ale serviciilor de informa�ii din Rom�nia, au declan�at o reac�ie �n lan�. Emil Constantinescu �i cere pre�edintelui Traian B�sescu s� r�spund� responsabil unei astfel de declara�ii ��i nu s� o expedieze �ntr-un talk-show televizat cu moderatori aranja�i�. La r�ndul s�u, fostul director SIE, Ioan Talpe�, sus�ine c� nu-�i aminte�te s� fi f�cut astfel de inform�ri c�tre �efii s�i, �ntre care s-a aflat �i Emil Constantinescu, dar c� i se pare normal �s� afle �i pre�edintele c�nd se �mbat� o so�ie de ambasador�.

Cine pe cine asculta

Dac� fostul pre�edinte Ion Iliescu a preferat s� nu fac� declara�ii pe aceast� tem�, Emil Constantinescu a amintit c� s-a confruntat cu asemenea practici �n prima parte a mandatului s�u. �Serviciile �ncearc� s� c�tige bun�voin�a pre�edintelui � a afirmat Constantinescu la un post de televiziune. De la SIE, de pild�, am primit informa�ii despre ce f�ceau so�iile ambasadorilor prin ambasade�, a mai spus el.

�n replic�, Ioan Talpe�, director SIE �n primul an al mandatului lui Emil Constantinescu, a declarat pentru G�ndul c� nu-�i aminte�te s� fi f�cut o astfel de informare. �Dar mi se pare absolut normal ca, dac� o so�ie de ambasador se �mbat�, s� afle �i pre�edintele. Mi se pare la fel de normal ca, dac� se �nt�mpl� ceva �n afara moralei, �n ambasad�, care este o mic� �ar� la urma-urmei, s� se fac� o informare. Nu se poate ca pre�edintele s� nu fie informat�, a afirmat Talpe�. Fostul �ef al SIE a mai ad�ugat, f�c�nd referire la �eful s�u de la Cotroceni, din acea perioad�, c� �toate acestea sunt penibilit��ile unor personaje care nu au �nv��at ABC-ul administr�rii �i guvern�rii unei ��ri�. �Nu exist� stat care s� nu fac� astfel de inform�ri�, a conchis Talpe�.

Constantinescu �i cere lui B�sescu s� dea socoteal�

La r�ndul s�u, fostul pre�edinte Constantinescu s-a declarat indignat c� spusele sale au fost duse �n derizoriu. El a precizat pentru G�ndul c� �rolul serviciilor secrete nu este acela de a-l informa pe pre�edinte despre cump�r�turile f�cute de personalul ambasadelor sau despre discu�ii neprincipiale ale angaja�ilor, pe sistem poli�ie politic�, a�a cum primeam eu inform�ri �n fluxul general�.

�Domnul Talpe� sus�ine c� nu-�i mai aminte�te dar nu se poate s� nu �tie c� eu primeam aceste informa�ii chiar de la adjunc�ii s�i!� a mai spus Constantinescu. El a cerut din nou, ca o comisie parlamentar� s� cerceteze declara�ii de genul celor f�cute de S�ftoiu, �i s� controleze strict activitatea serviciilor secrete. �O astfel de comisie are ca obiect de lucru tocmai cercetarea unor astfel de afirma�ii, are dreptul s�-i invite la audieri pe mini�tri, pe �efii serviciilor �i pe adjunc�ii lor �i chiar pe pre�edinte Rom�niei, care nu poate expedia un astfel de subiect, foarte grav, �ntr-un talk-show televizat, cu moderatori aranja�i�, a precizat Constantinescu.
El a mai spus c�, potrivit unui studiu LADO, �n perioadele 1990-1996 �i 2000-2004 a existat un num�r foarte mare de solicit�ri pentru urm�rirea unor convorbiri telefonice din care au fost folosite �n justi�ie foarte pu�ine, �n timp ce, �ntre anii 1997-2000 s-au �nregistrat mult mai pu�ine cereri de acest fel.



Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

"Nu-mi place felul �n care arat� Rom�nia azi, dar �tiu c� nu se putea altfel dup� 60 de ani de �ndobitocire. Am fost mereu la vot, n-am lipsit niciodat�, cum s� lipsesc? Face parte din libertatea mea, genera�iile tinere trebuie s� �tie c� �sta e un drept c�tigat cu greu. Eu m� duc la vot, chiar dac� n-am cu cine vota. Altfel, n-a� �ndr�zni s� m� pl�ng dup� aia de unul sau de altul"


"R�zboaiele nu rezolv� nimic, aduc doar ur� �i moarte"

www.evz.ro/articole/detalii-articol/836908/quotRazboaiele-nu-rez...#

Vlad Stoicescu
Andrei Cr�ciun
Duminic�, 25 Ianuarie 2009


EXCLUSIV. Evz.ro �ncheie ast�zi epopeea incredibil� a lui Oleg Dombrovschi, veteran al celei mai s�ngeroase conflagra�ii din istorie, prizonier �n lag�rele ruse�ti �i �n pu�c�riile comuniste din Rom�nia. Finalul este, ca �n orice poveste adev�rat�, f�r� artificii. Basarabeanul Oleg r�m�ne cu �ansa de a fi supravie�uit celui mai criminal secol din istorie. �i, ca un ultim mohican, are ceva important de spus celor care vin.


Odessa, Rezina, Cern�u�i, a�ez�ri uitate ale Poloniei �i, �n sf�r�it, p�m�ntul rom�nesc de la Sighet. S�pt�m�ni �ntregi �ntr-un tren, repet�nd experien�a drumului spre lag�r, de data asta cu direc�ia niciodat� rostit� cu voce tare �n anii odiseei carcerale sovietice: acas�. Oleg Dombrovschi se �ntorcea dup� �apte ani �n �ara pentru care luptase �i suferise, �nc�rcat de amintirile negre ale unui trecut ce avea s�-l b�ntuie �nc� mult timp.

Rom�nia nu mai p�stra �ns� nimic din osatura perioadei interbelice. Basarabia nu mai exista, exista o republic� sovietic� moldoveneasc�, pe care Dombrovschi n-a acceptat-o niciodat�, Regele fugise, iar domnii deveniser� tovar�i. Suspiciunea era la cote la maxime. Trenul cu prizonieri rom�ni, acum oameni liberi prin voia st�p�nului sovietic, a fost imediat oprit la grani��. Oleg �i camarazii s�i au fost din nou aresta�i �i du�i �n cel mai mare secret la Bucure�ti.

Nimic nu �i recomanda pe ace�ti oameni �n fa�a unui regim care voia doar s� taie leg�turile cu "vechea gard�" a Rom�niei Mari. Pentru basarabeanul Dombrovschi o nou� aventur� dureroas� st�tea s� �nceap�.

Pu�c�riile rom�ne�ti, mai dure ca lag�rele sovietice

Via�a lui Oleg are ceva dintr-o pild� biblic�. Dup� �apte ani de lag�r au urmat �apte ani de pace, apoi al�i �ase ani de �nchisoare. �n 1951, �ntors �n �ar�, Oleg avea 32 de ani �i nicio certitudine. Fratele lui, Igor, supravie�uise �i el r�zboiului �i lag�relor sovietice. S-au �nt�lnit o singur� dat�, �ntr-o �nchisoare �n buza Siberiei. Apoi, v�ntul dezastrului i-a purtat spre alte �i alte celule.

Dup� ce s-a �ntors din anticamera mor�ii, Dombrovschi s-a c�s�torit �i a fost bine. A lucrat ca inginer la Institutul de proiect�ri din industria lemnului (IPROIL) care era condus de un alt fost ofi�er. "De ce-am ajuns inginer? P�i, eu m� pricepeam la cifre, f�cusem �coala de ofi�eri, �tiam ce �nseamn� s� arunci un pod �n aer, �tiam cum sunt f�cute drumurile, �tiam proiectare...", poveste�te Oleg. �n 1951 nu existau mul�i speciali�ti, abia atunci se formau.

Dombrovschi a f�cut studii de inginerie, a �ncercat s� uite prin ce-a trecut �i s� tr�iasc�. �n primii ani de dup� experien�a lag�rului nu putea s� doarm�. Nop�ile erau re�nt�lniri macabre cu propriile drame. St�teau �ase oameni �n casa socrilor s�i. Se culca pe jos, se trezea url�nd �i pl�ngea cu genunchii la gur�, ca un copil c�ruia nu ai ce s�-i spui. Cum a trecut peste?

"S-au adunat alte amintiri care le-au luat locul celor din lag�r, am fost plecat mult cu diverse proiecte de la institut". Via�a nu st� �n loc nici m�car s�-i lase s� pl�ng� �i s� se lini�teasc� pe ei, veteranii care �i-au v�zut camarazii d�ndu-�i ultima suflare. Din perioada r�zboiului, lui Oleg Dombrovschi i-a r�mas o singur� fotografie, format mic. A fost f�cut� la Chi�in�u, �n 1942. Acum st� pe noptier�, l�ng� patul �n care cu greu s-a reobi�nuit s� doarm�. Dintre rame z�mbe�te un t�n�r chipe�.

Lustragiul ajunge un om important

Fericirea lui Oleg s-a terminat dup� Revolu�ia Maghiar� din 1956. �n tot timpul acesta fusese suspect �i interogat des de Securitate, �ns�, dup� �nt�mpl�rile de la Budapesta, paranoicul regim comunist rom�n a �nceput o nou� v�n�toare de vr�jitoare. "A avut loc o 'defascizare a aparatului de stat'. Pe mine m-au luat �n 1958", �i aminte�te Dombrovschi. A fost condamnat la 15 ani pentru uneltire �n vederea r�sturn�rii regimului cu m�n� armat�.

Numai c� Oleg Dombrovschi nu uneltise nimic. Era doar un inginer care pl�tea pentru c� �n tinere�e fusese mai na�ionalist (na�ionalist, nu antisemit!) dec�t trebuia �i-n lag�r refuzase s� se �ntoarc� triumf�tor, c�lare pe un tanc sovietic eliberator. N-a fost singur, to�i ofi�erii rom�ni care fuseser� prizionieri �n URSS �i nu se convertiser� la religia ro�ie au fost aresta�i. A fost ca o reuniune de clas� a lor, a oamenilor �nv��a�i s� supravie�uiasc� dup� gratii.

"Am fost �n toate pu�c�riile, la Jilava, la Gala�i, Bra�ov, m-au mutat peste tot. M-am eliberat de la Aiud." Dombrovschi las� privirea �n jos �i recunoa�te c� anii �tia au fost mai grei chiar dec�t prizonieratul sovietic. "Ne b�teau cu o bestialitate cum n-am crezut c� poate fi posibil..."

Tratament cu v�n� de bou

Tor�ionarii nu erau dec�t ni�te brute care-�i d�deau importan��: "Veneau cu o m�su�� pe ro�i, �nvelit� cu o p�nz� alb�. Sub p�nz� erau instrumentele de tortur�". La mare pre� era v�na de bou, cu care Dombrovschi a fost b�tut nu o dat� p�n� c�nd a le�inat. Lumea rom�neasc� se schimbase mult, �i se schimbase �n r�u.

Ierarhiile se inversaser� �ntr-un univers r�mas f�r� repere. "Am fost coleg de divizie cu Nanu �i Cern�ianu, fo�ti prefec�i �nainte de r�zboi. C�nd s-au �ntors din lag�r, cei doi au fost lua�i �n primire de cel care le f�cea pantofii �nainte s� intre �n cl�direa prefecturii." Lustragiul ajunsese mare securist.

INTRANSIGENT

O promisiune respectat�: nici un rus nu i-a trecut pragul

T�rziu, la sf�r�itul anilor '70, Oleg a fost oprit pe strad�. "�mi pare bine c� te v�d, ce mai faci?", i-a spus senin b�rbatul din fa�a sa. Dombrovschi �l �tia bine. Nici nu ar fi avut cum s�-l uite. "Domnule, nu te cunosc", a �ncercat s� r�spund� scurt �i s� plece. "Cum nu m� cuno�ti?", a venit pe nea�teptate r�spunsul. "Las�-m� �n pace. Dac� trebuie s� te cunosc, te scuip �i te calc �n picioare", a reac�ionat nervos Oleg. Tor�ionarul a plecat, gr�bind pasul.

�ntr-unul dintre anii ano�ti ai regimului Ceau�escu, Oleg s-a �nt�lnit �ntr-o unitate po�tal� cu doi ru�i. Ei ar fi avut nevoie de cineva care s� le intermedieze comunicarea, el �tia rusa. Schimb de amabilit��i, polite�ea obi�nuit� a unui om pe care regimul carceral nu l-a transformat �ntr-un animal �i, la final, o confesiune - Oleg era filatelist.

Ru�ii s-au oferit s�-l duc� cu ma�ina lor p�n� acas�, doar pentru a-i vedea colec�ia de timbre. Basarabeanul s-a crispat din senin. "Eu am fost prizonier la voi �n lag�r timp de �apte ani �i mi-am jurat �n anii aceia c� nici un rus nu va c�lca vreodat� �n casa mea, dac� m� voi mai �ntoarce. Nu v� pot invita." Avea o promisiune de respectat.

EPILOG

Doi salc�mi, un securist fum�tor �i o revolu�ie care n-a fost

�n 1964, por�ile pu�c�riilor s-au deschis pentru de�inu�ii politici. Dombrovschi a �mbr�cat iar haina de inginer �i-a schimbat Institutul de proiect�ri �n industria lemnului pe unul de proiect�ri miniere. Oleg a mers toat� via�a cu tramvaiul la serviciu, pe Calea Grivi�ei. P�n� la sf�r�it, cu el �n tramvai, mergea �i securistul care-l urm�rea.



Vizavi de casa familei Dombrovschi erau doi salc�mi. Oleg vedea noapte de noapte cum iese fum din spatele unuia. Un securist suda �ig�rile. L-au urm�rit mereu, i-au "vegheat" somnul �i au distrus �ansa ca povestea aceasta tulbur�toare �i crud� s� ajung� vreodat� �n fa�a publicului. Dombrovschi avea, la �nceputul anilor '70, cinci caiete studen�e�ti pline cu �nt�mpl�ri de pe front �i din pu�c�rii.

C�nd un securist a b�tut intempestiv la u��, soacra basarabeanului, speriat� c� iadul se �ntoarce, a fugit la bibliotec�, a luat caietele �i le-a aruncat pe foc. Din ziua aceea, Dombrovschi n-a mai scris nimic.

"Da, eu sunt ultimul mohican..."

S-au adunat anii �i s-a f�cut Revolu�ia din 1989. Oleg a ie�it �i el pe str�zi, �ns� a �n�eles repede ce se �nt�mpl�. "Fiecare fil� are dou� pagini. Dac� pe una e scris cu o cerneal� proast�, se imprim� pe cealalt� parte �i nu se mai �n�elege nimic. A�a a fost revolu�ia noastr�. Eu nu m-am entuziasmat u�or, via�a m-a �nv��at s� fiu sceptic", �ncheie b�tr�nul. Nu vrea s�-�i ia dosarele de la CNSAS. Abia a reu�it s�-�i uite tor�ionarii.

Ast�zi, Oleg e un b�tr�n t�cut care merge de trei ori pe s�pt�m�n� la Uniune, la veterani, face gimnastic� �n fiecare diminea�� �i se plimb� mult prin parc, ap�sat de amintirile pe care nu i le �tie nimeni. So�ia i-a murit de zece ani, singurul s�u fiu a decedat �ntr-un accident, pe c�nd avea 24 de ani. Oleg Dombrovschi a tr�it. �ntre colegii s�i de arme a r�mas cel din urm� supravie�uitor: "Da, eu sunt ultimul mohican...".

κi poart� b�tr�ne�ea ca pe o medalie, a �n�eles c� singurii �nving�tori din r�zboaie sunt supravie�uitorii. De zeci de ani cite�te c�r�i de istorie, caut� s� priceap� cum au fost posibile ororile secolului trecut. κi desface atlasul, se uit� pe h�r�i, reconstituie b�t�lii cu c�r�i groase pe post de tancuri. Mereu ajunge la aceea�i concluzie, ceva important de spus celor care vin: "R�zboaiele nu rezolv� niciodat� nimic, aduc doar ur� �i moarte".




"Nu-mi place felul �n care arat� Rom�nia azi, dar �tiu c� nu se putea altfel dup� 60 de ani de �ndobitocire. Am fost mereu la vot, n-am lipsit niciodat�, cum s� lipsesc? Face parte din libertatea mea, genera�iile tinere trebuie s� �tie c� �sta e un drept c�tigat cu greu. Eu m� duc la vot, chiar dac� n-am cu cine vota. Altfel, n-a� �ndr�zni s� m� pl�ng dup� aia de unul sau de altul"





Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)