Subiect la liber

Time, gentlemen!

Editorial Cristian Tudor Popescu: Time, gentlemen!
www.prosport.ro/sport-life/special/editorial-cristian-tudor-pope...

Safin se pregãteºte sã serveascã din dreapta. E setul al treilea, pe primele douã Federer le-a luat clar, acum rusul trage din rãsputeri ºi ajunge în tie-break. Se agaþã de fiecare minge, orgoliul i-a rãmas intact, ca în anii în care doar el îl mai putea bate aici, la Australian Open, pe Federer. Poziþia lui Safin la serviciu e specialã, el duce mult în spate piciorul drept, ca Becker, ºi se aºazã foarte aproape de ax, întors, la unghi, cu umãrul stâng spre terenul advers.

Serviciul pleacã perfect, ca din tun. Un strigãt: foot fault! Greºealã de picior. Safin se întoarce stupefiat spre arbitrul din spatele lui, cel care supravegheazã linia medianã a terenului, cãci acesta strigase!, nu arbitrul aºezat în lungul liniei de fund, cum se întâmplã de obicei la cãlcarea liniei de cãtre jucãtor când serveºte. Piciorul stâng al lui Safin nu atinsese linia, în schimb dreptul, mai exact cãlcâiul, depãºise spre stânga linia imaginarã care împarte terenul în douã, lucru interzis de regulament: întreg corpul jucãtorului trebuie sã se afle în jumãtatea de teren din care serveºte. Situaþie rarisimã, dar rezolvatã strict ºi corect de cãtre arbitru. Safin scoate flãcãri pe gurã, se îndreaptã, mare cum e ºi cu alura lui de bãtãuº sovietic, spre micuþul chino-australian care îndrãznise sã deschidã gura. Safin urlã.

N-am înþeles ce zicea, dar îi înþelegeam frustrarea: bãi, piºpiricã, te-ai gãsit acum sã vezi chestia asta, pe care n-a vãzut-o nimeni, ºi nici nu-mi dã vreun avantaj la serviciu, e o chichiþã de regulament, nu puteai sã taci ºi sã mã laºi sã joc punctul, sã-l câºtig sau sã-l pierd, dar nu aºa, meschin, bicisnic, cã vrei tu?! Piticotul cu ochi oblici nici nu clipeºte în faþa vlãjganului furios. El spune impasibil încã o datã: foot fault. La reluare se vede limpede cã are dreptate. Safin nu înþelege: ridicã ochii spre cerul austral, e o victimã. Mi se pare foarte român în acele momente: hai, jupâne, dã-o dracului, ºtii cine sunt, muncesc din greu sã fac o treabã ºi vii matale cu un rãhãtiº sã-mi pui piedicã, cã aºa e legea, ºi ce, legea asta n-au fãcut-o tot niºte oameni ca noi, trebuie s-o aplici la buche, sã mã nenoroceºti, bãga-mi-aº!…

Ceva asemãnãtor trebuie sã fi spus ºi spaniolul Nicolas Almagro în meciul pierdut la francezul Gael Monfils. Mingea trimisã de francez, un lung de linie in extremis, prin afara terenului, dupã un schimb puternic de mingi în cros, e la limitã, un milimetru afarã sau înãuntru. Almagro vede, cu ochiul minþii invadate de tensiunea ºi nervii partidei, out. Se întoarce spre arbitrul de linie de pe fundul terenului ºi îi aratã ipotetica „urmã“ pe plexicushionul neimpresionabil din care e fãcut terenul australian. Arbitrul clatinã din cap ºi menþine mâinile jos, cu palmele deschise, îndreptate spre sol: minge în teren. Almagro îi mai zice ceva, arbitrul rãmâne impasibil. Spaniolul renunþã ºi se întoarce spre arbitrul principal, ridicând mâna: challenge, vrea sã vadã mingea pe computer. Principalul clatinã ºi el din capul perfect chel, cu cerceluº în ureche: too late, mr. Almagro! Prea târziu. Contestarea unei decizii a arbitrilor se face imediat ce s-a oprit jocul.

Focosul brunet Almagro face ochii mari, aproape îºi smulge pãrul din cap: domnule, dar am dreptul sã contest mingea, e un punct foarte important, nu mã jecmãniþi în felul ãsta! Chelia cu cercel explicã fãrã cea mai micã urmã de iritare: nu trebuia sã vã întoarceþi ºi sã intraþi în discuþii cu arbitrul de linie. Potrivit regulamentului, trebuia sã-mi adresaþi contestaþia mie, imediat. N-aþi fãcut-o, nu mai aveþi dreptul la ea. Minge bunã, punct pentru Monfils. Almagro face mãrunt din buze, dar înþeleg ce zice, de parcã ar vorbi româneºte: fir-ar mã-ta a dracului de poponar, vrei sã mã furi, nu-þi plac spaniolii, ai cârlig la negroteiu’ ãsta de Monfils! Almagro pierde ghemul, Monfils câºtigã setul ºi meciul.

Secvenþa numãrul 3: sârbul Djokovici face eforturi mari sã returneze serviciile-bombã ºi sã prindã voleurile bosniacului naturalizat american Amer Delici. Meci de mare frumuseþe, între doi jucãtori de forþã ºi fineþe. Schimb lung de mingi, punct important, cu încãrcãturã nervoasã mare. Delici trimite o dreaptã nãprasnicã la linia de fund. Arbitrul de linie nu strigã out. Djokovici opreºte mingea ºi ridicã mâna: challenge, contestaþie. În vuietul mulþimii, mingea bosniacului îºi reface traiectoria computerizatã peste teren ºi aterizeazã... nici pe calculator nu se vede din prima unde! Abia la apropiere ºi mãrire a imaginii se deosebeºte jumãtatea de milimetru dintre urmã ºi linie: out, Djokovici a câºtigat pariul pe muchie de cuþit.

Delici strânge din fãlci, îl doare rãu. ªi atunci Djokovici, în loc sã profite de momentul de dezamãgire al adversarului, în loc sã serveascã repede ca sã nu-i lase timp sã uite mingea pierdutã la milimetru, aºa cum spune tactica de manual, îi zâmbeºte prieteneºte bosniacului, ridicã ambele mâini în sus a scuzã ºi pe urmã îºi aratã ochii: ce sã fac, dacã am ochi buni… Delici se destinde, zâmbeºte ºi el, situaþia s-a egalizat psihic ºi acum Djokovici poate servi. Sârbul vorbise, gesticulase, ca ºi Safin ºi Almagro, în afara regulamentului, dar demersul sãu ºi al lui Delici duseserã nu spre contestarea legilor jocului, ci spre respectarea lor mai mult decât în literã.

La sfârºitul meciului, Novak ºi Amer s-au îmbrãþiºat: nici asta nu prevede regulamentul. În acest timp, în afara stadionului, suporterii sârbi ºi bosniaci ai celor doi se scuipau, se înjurau, îºi aruncau mese ºi scaune în cap, se luau la pumni ºi picioare, o femeie a fost rãnitã în încãierare ºi dusã la spital.

Legile sunt fãcute de oameni pentru oameni, nu de zei pentru brute, spune o voce, nu ºtiu dacã a arbitrului. Time, gentlemen!


"Legile sunt fãcute de oameni pentru oameni, nu de zei pentru brute, spune o voce, nu ºtiu dacã a arbitrului", Cristian Tudor Popescu

"Sunt trist sã aud de incidente. Nu e loc de aºa ceva aici, la un meci de tenis", Amer Delici, depre duelul dintre fanii sârbi ºi bosniaci

"Din pãcate, unii oameni vor neapãrat sã iasã în evidenþã, sã aparã cinci secunde la televizor. E trist. E cel mai stupid lucru pe care l-am trãit în viaþa mea", Marat Safin, despre incidentul din meciul cu Federer



articol scris de Cristian Tudor Popescu




Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

Gheorghe, omul care ne-a trezit, adormindu-se

www.gardianul.ro/Gheorghe,-omul-care-ne-a-trezit,-adormindu-se-s...
31-01-2009

Traim sub dictatura nesimtirii si a indiferentei. In fiecare clipa suntem martorii muti ai unor crime abominabile.
Un tanar zace lafait pe scaun in autobuz, in timp ce un varstnic isi chinuie ciolanele in pozitie de drepti. Este un atentat, o crima, un foc de arma tras in inima bunului-simt, dar nimeni nu intervine. Un om crapa cu zile, uitat pe un hol de spital. Este un atentat, o crima, un foc de arma tras in inima omeniei, dar nimeni nu aude strigatele de ajutor. Un copil este ucis in chinuri de cea care ar trebui sa-l ocroteasca. Este un atentat, o crima, un foc de arma tras in inima copilariei, dar nimeni nu ocroteste la piept puiul de om.
Murim in fiecare zi impuscati in inima, fara sa intelegem ca ne pietruim cu granitul indiferentei propria Golgota, ca astfel suntem in egala masura victime si faptasi.
Suntem victimele nesimtirii politicienilor, dar si faptasi, pentru ca noi ii tinem in capul mesei nationale. Suntem martori cand o femeie este calcata in picioare pe strada, dar si faptasi, pentru ca ne bagam capul intre urechi si ne prefacem ca nu s-a intamplat nimic.
Ne tragem unii altora gloante in inima intr-o ciclicitate pe care nu o mai sesizam, ciclicitate cauzata de interdependenta factorilor din trinomul martor indiferent - victima - faptas.
Astfel, viata noastra a devenit o suma de abuzuri pe care am inceput sa le consideram adevaruri, acceptand astfel tacit ca nesimtirea si indiferenta sa ne guverneze.
Doctrina acestei politici are primitivismul facil al ideologiei vietatilor unicelulare: “Eu sa am, sa obtin, sa apuc, sa supravietuiesc, ceilalti pot sa se duca dracului!” Din acest paradis al iadului, cineva trebuia sa ne smulga.
La Brasov, un om a dat semnalul revolutiei morale, un om a racnit “Jos dictatura nesimtirii!”, dar nu ca o dovada de curaj nebun, pentru ca ar fi o erezie sa asezam valorile morale si adrenalina pe aceleasi coordonate. Acest om a rescris cu propriul sange, constient de moarte ca un apostol, legile bunului-simt abrogate de dictatura indiferentei.
Opriti-va o clipa din orice ati face, opriti-va si incercati sa cuprindeti dimensiunea responsabilitatii de a face din tine o baricada. Un om care trecea anonim prin propria lui viata, prin propriile neajunsuri, s-a oprit si a spus “Nu!”. A renuntat la tot si la toate si a alergat constient in intampinarea mortii, “constient” pentru ca stia ca asasinul este inarmat. Stia, pentru ca fusese martor cand au fost impuscati primii oameni. Stia! Stia, si totusi a pornit in urmarirea neomului, constient ca moartea se afla la o rasuflare distanta.
Nu a contat viata lui, nu a contat ca era asteptat si iubit de doi copii.
Trebuia sa spuna “Nu!” si a spus cuvantul-evanghelie cu pretul ultimelor batai de inima.
Il chem martor pe Domnul Iisus Hristos, adevarat sa ne spuna noua, ca are de-a dreapta si de-a stanga Lui si sfinti canonizati pentru mult mai putin sacrificiu, pentru mult mai putina daruire...

Ziua cand a murit acest om ar trebui sa fie insemnata cu o cruce rosie in calendarul sufletelor noastre. Este Gheorghe, omul care ne-a trezit, adormindu-se...
Igor Drag



Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

DE CE VA MAI OBOSITI SA SCRIETI PE TOPICURILE ECESTUI SITE?
TOT CEEA CE NU LE COMVINE SI NU CORESPUNDE POLITICII LOR STERG.
INCLUSIV COMENTARIILE DE LA ARTICOLELE APARUTE PRIN ZIARE. ALEGETIVA UN ALT SITE SI SA MERGEM ACOLO. ASTIA CHIAR SUNT NESERIOSI DEABINELEA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Dan Puric povesteºte pentru Cotidianul cum strânge bani sã-ºi facã Mãnãstirea Memorialã
11 Feb 2009 Magdalena Popa Buluc

Actorul îºi învaþã publicul sã nu mai stea cu braþele încruciºate, aºteptând doar încheierea ciclurilor electorale: „Sã ne deºteptãm pe cont propriu!“

Marþi searã, Sala Ateneului a fost neîncãpãtoare la prelegerea „Omul frumos“, susþinutã de Dan Puric. Acest actor total, care ºi-a transformat partiturile, orchestrându-le pentru mai toate instrumentele teatrului, argintul viu al scenei româneºti s-a dovedit a fi ºi un extraordinar orator, vorbind mai mult de douã ore, cucerind sala cu capacitatea sa de a traversa fãrã efort zone diferite, de la filozofie la amintirile de cãtãnie, de la moralã la întâmplãri memorabile din viaþa scenei ºi a actorilor. Totul explodeazã la Dan Puric, ochii, bucuria de a trãi, talentul artistic. Într-o lume care se urâþeºte permanent, el demonstreazã cã frumosul existã.

La mulþi ani pentru cei 50 de ani de viaþã. Ca actor, regizor, coregraf, scriitor, pedagog te afli într-un moment de graþie. Ai reuºit performanþa de a crea o galerie de personaje ce-ºi strigã individualitatea prin tãcerea asurzitoare a corpului în miºcare. În aceastã duelare de floretã, într-o reprizã de scrimã, la care spectatorul ar putea exclama mereu „Touché“, atins, învins, cucerit, acaparat, sedus, îngenuncheat, tulburat, fermecat, cuvântul nu sunã magic sau bigot ca la alþii, ci simplu ºi evident ca la oamenii înduhovniciþi. Sala Ateneului a fost arhiplinã la lansarea cãrþii „Omul frumos“.

A fost pretextul întâlnirii cu publicul, ca o rampã de lansare a unor mãrturisiri. Din substanþa acestor întâlniri se naºte frumosul. Este nevoie ca oamenii sã-ºi redescopere capacitatea de a-l sesiza. Trebuie sã ne autodefinim, sã începem sã desþelenim pe cont propriu, pentru cã nu putem sta tot timpul în orizontul de aºteptare al unor alegeri electorale, care se desfãºoarã în buclã, în cerc închis, se face rotaþia cadrelor. M-am hotãrât la un ciclu de patru întâlniri la Ateneu: despre omul frumos, despre corp, despre umor ºi despre iubire. Din banii câºtigaþi îmi voi face, ca toþi oamenii bogaþi, o vilã, dar nu la Pipera sau la Snagov. Am gãsit un cartier rezidenþial al lui Dumnezeu, uitat de oameni, la Aiud, pe Râpa Robilor. Vila se va numi Mãnãstire Memorialã.

Mulþi te-au asemuit cu Charlot. Ca ºi el, eºti personajul cu mai multe faþete.
Am dat întrucâtva glas nostalgiei lui Chaplin despre care Einstein spunea: „Îþi trebuie geniu ca sã vezi lumea cu ochii unui copil ºi trebuie sã ai curaj s-o aduci astfel pe scenã“. Chaplin spunea despre el cã este un geniu al comicului, dar eu îl prefer pe Buster Keaton. Pe mine cei doi geniali artiºti m-au interesat, racordându-i la tipul de umor românesc.

Cum apreciezi umorul românesc? Crezi cã a fost o insulã de supravieþuire?
Umorul nostru este de cea mai bunã calitate. El are o substanþã creºtinã, în sensul cã nu rãneºte. Nu este cinic, nu are nici o legãturã cu bãºcãlia, care este copilul ateismului. Când faci bãºcãlie, râzi de tot: de valori, de mamã, de Eminescu, de Dumnezeu. În România, totul se „bãºcãlizeazã“, totul se minimalizeazã, totul se încoloneazã. Umorul îþi aratã încã o realitate paralelã, ca în fizica cuanticã. Atunci când râzi, trebuie sã trezeºti ºi totodatã sã vindeci. A fost luntrea cu care noi am strãbãtut tragedia acestei istorii. Cred cã el are o rãdãcinã dacicã, acel râs în faþa morþii, pe care nu l-am întâlnit la alte popoare. Ernst Bernea spunea cã þãranul român trãieºte ºi în istorie, dar ºi în veºnicie. Iar veºnicia dã sens istoriei. Umorul te dezmãrgineºte, face parte din taina supravieþuirii, a dãinuirii acestui neam.

Scriai: „România este o þarã înbeznatã, în care lumina a fost confiscatã de întuneric“. Cum simþi pulsul societãþii de astãzi?
Este un proces de degradare continuã. Se pare cã secolul XXI nu mai suferã de boli infecþioase, ci de boli degenerative. Aceastã degradare existã ºi în familie, ºi în moralitate, ºi în credinþã. Faptul cã o lume întreagã nu reacþioneazã la ea înseamnã cã suntem deja prinºi în plasa acestui virus care ne-a mãcinat încet. Ideologia comunistã a amortizat senzorii de alarmã. Înainte se distrugeau trupuri, oameni ºi suflete, acum se cumpãrã. A fi român a devenit un fel de hainã ruptã pe care o purtãm cu umilinþã, cu jenã. Ce distanþã uriaºã faþã de conceptul de deplinãtate de a fi român care domnea în perioada interbelicã! Sã ne gândim la un Brãtianu, la un Take Ionescu… Ei construiau, se sacrificau, se jertfeau. Deplinãtatea de a fi român astãzi, în România, este ca o anticã statuie cãlcatã în picioare de „vitejii“ contemporani, încãlecaþi pe caii iuþi ai lipsei de conºtiinþã.

Ce te împinge sã mãrturiseºti virulent, cu accente de pamflet, toate acestea atât în volumul „Cine suntem“, vândut în 85.000 de exemplare, sau în audiobook-ul „Acces la memorie“, cât ºi în agora?
Sunt alergic la imposturã. Îmi declin poporul, istoria în alþi termeni, nu în cei care mi se impun, nici în termeni þâfnos-naþionaliºti, aºa cum foarte mulþi culturnici exersaþi prin tabere internaþionale s-au pus sã mã eticheteze acum. Aceasta nu înseamnã naþionalism comunist deºãnþat, în care îþi pui tricolorul pe chiloþi sau vopseºti bãncile în roºu, galben ºi albastru. Dragostea de þarã, ca ºi dragostea de Dumnezeu se poartã discret. În trecut, omul politic avea responsabilitate. Cei de azi dãrâmã, nu construiesc. Ei furã instituþional, furã legal. Clasa politicã de azi este un epifenomen. Trebuie sã refacem sinapsele, potecile dintre noi, care au fost distruse, marcate de suspiciune.

Am putea spune cã noi, ca popor, am suferit o crizã identitarã. Modelele culturale sunt aneantizate. Valorile au fost rãsturnate. Com-pari Omul Rãsãritean cu Omul Globalizat al postmodernitãþii într-o Europã care îºi cautã identitatea. Cel din urmã n-are grijã de suflet. Dar noi avem? Crezi în rolul elitelor?
Îmi aduc aminte de cuvintele lui Gabriel Marcel, care spunea cã Occidentul are probleme, iar Orientul, taine. Cu demitizarea ºi desacralizarea s-au ocupat intelectualii. Nu poþi sã trãieºti numai cu acte, cã ai nevoie de mit, ai nevoie de poveste, ai nevoie de sacru. Aristocratul, afirma Alain de Benoist, dã întotdeauna de la el. Aristocraþia are generozitatea firii. Elitã înseamnã acel ceva care depã-ºeºte simþul comun, care atrage. Christos s-a coborât la noi nu ca s-o punã de-un chef ºi de-o manea, ci ca sã ne ridice.

S-a învecinat cu noi în umanitate tocmai ca sã ne dea ºansa de desãvârºire. La noi criza de identitate a fost provocatã. Am trãit într-un spaþiu identitar fals. Comuniºtii au desacralizat tradiþia. Intelectualitatea din România, din ultimii 20 de ani, a fost prinsã cu garda jos: amorþitã, speriatã, cu mici excepþii de reacþie onestã. Din aceastã cauzã, la noi cultura nu te izbãveºte. Nu poþi amesteca simfonicul cu maneaua, pentru cã bruiezi valoarea.

Afirmai cã în zilele noastre actorul este un supravieþuitor ºi este folosit pe gustul mitocanului în telenovele, în filme de doi bani. Între ficþiune ºi realitate, Don Quijote ºi Sancho Panza se înfruntã ºi se completeazã într-un dialog al surzilor. Cum ai diagnostica criza din culturã?
La Teatrul Naþional, zilele trecute, a fost Teatrul Ny din Japonia, iar în dreptul unui actor scria: „Este de o valoare intangibilã pentru Japonia“. La noi, actorul este o þintã publicã de aruncat cu bolovani. Am fost umiliþi ca breaslã. Pânã în 1989, puterea politicã fiind monocefalã, avea nevoie de propagandã, iar artistul devenea un vector politic. În clipa în care s-a spart sistemul, puterea politicã s-a atomizat. Ea nu mai avea nevoie de acest instrument de propagandã.

S-a declarat cã este o piaþã liberã. Fals! Nu existã aºa ceva. Aceastã breaslã a rãmas a nimãnui. Sã mai amintesc ºi degradarea învãþãmântului, cu actori nepregãtiþi, dispuºi sã facã toate compromisurile posibile. Existã actori excelenþi care joacã pentru ca sã supravieþuiascã. Occidentul, ca ºi America fac tot timpul un capital din culturã. La noi, cultura este o inutilitate. Azi trebuie sã înduri impostura, pornografia, prostul gust. Un redactor-ºef care face divertisment, atât în ziar, cât ºi în televiziune, ºtie cã mitocanul îi aduce bani. Dar nu înþelege cã omul inteligent îi poate aduce ºi bani, ºi calitate. ªi nu pot sã nu acuz public zona de indolenþã, de primitivism, întâlnitã în culturã.

În teatru ai creat un limbaj aparte, ca director al Companiei de Teatru „Passe-Partout“, înfiinþatã în urmã cu 10 ani, bazatã în principal pe pantomimã ºi teatru vizual. Eºti un excelent dansator de step ºi un mim debordant, un Hopa-Miticã al paradoxului ºi inteligenþei.
Din pãcate, n-am ieºit din starea de jertfã a teatrului românesc. M-am chinuit sã fac Artã, fapt recunoscut în peste 38 de state ale lumii în care am fost în turnee. Am lucrat într-o subversivitate. Este vorba despre a acredita o formã de limbaj teatral care s-a impus deja, s-a cristalizat în câmpul cultural românesc, în spectacole precum „Toujours l’amour“, „Costumele“, „Made in Romania“, „Visul“, „Hic sunt leones“, „Don Quijote“ etc. Aproape nimic din ceea ce e omenesc nu lipseºte din acest puzzle al condiþiei individului ºi a societãþii. Prin limbajul universal care se practicã, aceastã dimensiune îi asigurã dialogul european. Aºa intrãm în Europa cu identitate, dar ºi cu o formã de comunicare teatralã care rãspunde problemelor lumii.

Am adunat bulgãri de talent ºi spiritualitate româneascã. Atunci când te închini meseriei ºi artei tale, ele te salveazã. Am încercat sã gãsesc sponsori pentru Rapsodia Românã, unde îmi þin spectacolele, dar tot timpul fac afiºe pentru o tragedie. Rãsplata lui Dumnezeu este însã imensã, pentru cã am reuºit sã opresc timpul ºi sã creez momente de meditaþie. De ani de zile se joacã cu sãli arhipline, fãrã nici cea mai micã reclamã.

Ce ai pe agenda de lucru?
Felix Alexa, la cei 50 de ani, mi-a fãcut cel mai frumos cadou: un rol pe care îl iubesc, Podsekalnikov Semionovici din „Sinucigaºul“, de Nikolai Erdman, pe scena Teatrului Naþional.

Ce înseamnã fericirea pentru tine?

Cu cât cauþi s-o defineºti mai mult, cu atât fericirea dispare. O remarcã a lui Boetius din „Mângâierile filozofiei“ sunã aºa: „Orice soartã, cât de nedreaptã ar fi, dacã este dusã de un suflet stãpân pe sine, acela este fericit“. Fericirea nu în-seamnã a avea, nici a fi, ci a învia, a fi prezent. A fi fericit în România nu înseamnã sã te îneci în mizerabilitatea de zi cu zi, ci sã vezi dincolo de ea profunzimea, chiar tragicã, a acestui popor, marcatã de demnitate ºi frumuseþe. Se spune cã omul când stã sã moarã, Dumnezeu îi trimite Îngerul Morþii, un înger care are pe aripi mulþi ochi. Dacã, în Mila Sa, Dumnezeu decide sã-i lase omului viaþa, îºi cheamã îngerul înapoi. Acesta nu pleacã însã înainte de a lua un ochi de pe aripa lui ºi de a-l pune muribundului. Readus la viaþã, omul vede toate lucrurile altfel. Eu vãd altfel...

Dacã l-ai întâlni pe acest înger, ce i-ai cere?
Sã dea acest ochi poporului român, astãzi.


Dana P

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

Poporul de imparati din tara nimanui



Astazi, popoarele care au daruit lumii marile civilizatii ori au disparut (sumerienii, persii, vechii egipteni, incasii...), ori, comparativ cu gloria trecuta, vegeteaza (grecii, italienii, olandezii, spaniolii, portughezii, englezii, turcii, arabii etc.). Noi, cei nascuti din ciocnirea a doua civilizatii care au modelat fata Lumii Vechi, traco-daca si romana, nu am avut inca momentul nostru de stralucire. Ba parca, cel putin teritorial, traim intr-un regres continuu!
Suntem un popor nascut batran, sau neterminat, spun unii, popor vegetal, proclama altii! Strainii sunt de vina si faptul ca ne-am nascut in calea rautatilor, proclamam noi! Sau greaua mostenire a trecutului, sustine fiecare generatie, lamentandu-se ca nu sunt vremurile sub oameni, ci bietul om sub vremi si refuzand sa priceapa ca omul nu poate fi sub vremi, ci tot sub oameni, sub alti oameni care au avut taria sa-si supuna vremurile! Si niciodata nu ne-am pus intrebarea de bun-simt... Dar noi, noi chiar nu avem nici o vina?
Strainii ne resping pentru ca au ceva cu noi sau pentru ca nu pot sa ne inteleaga? Dar noi, noi ii intelegem, oare? Am facut ceva concret sa-i intelegem si sa ne facem intelesi? Ii vorbim strainului, adesea copilul sau chiar nepotul nostru, la scara Istoriei, in limba lui si pe coordonatele mentalului lui, sau in limba noastra si coordonatele gandirii noastre intortocheate, de ghiuj batran si sfatos chiar si cand cere? Se impaca vreunul dintre noi cu ideea de a fi doar simplu soldat al datoriei si nu un Napoleon genial in toate, gata sa gaseasca solutii si sa dea sfaturi oricui, la orice, oricand si in oricare imprejurare? Se simte vreunul dintre noi in stare sa si primeasca lectii, nu numai sa dea? Vrem cu adevarat sa invatam despre si de la altii si sa-i invatam, la randul nostru, cate ceva despre noi? Stim si, daca stim, recunoastem oare cine suntem cu adevarat?
De ce?
Ne tragem seva, ca popor statornic, in aceasta parte a Lumii Vechi, dintr-o semintie care era, pentru antici, cea mai numeroasa dupa aceea a inzilor. O semintie care, considera Herodot cu doua milenii si jumatate in urma, ar fi putut fi de neinfrant si cu mult mai puternica decat toate semintiile pamantului! Ar fi putut fi, dar nu a fost! De ce? Nu numai ca inaintasii nostri nu au durat un imperiu care sa supuna lumea, dar si-au pierdut treptat bastina!
Spatiul nord tracic, spatiu al etnogenezei romanesti, cuprins intre Dunarea de Mijloc si Adriatica, Nipru si Marea Neagra, Carpatii Padurosi si Albania, Kosovo, nordul Greciei (linia Skok-Jirecek-Philippide), a explodat in puzderie de insule gravitand de jur imprejurul continentului nord-dunarean (Adolf Armbruster), redus la ceea ce, la 1 decembrie 1918, s-a numit Romania Mare. Si erodarea a continuat: am pierdut Tisa cu Jula, Seghedinul si Debretinul, Timocul si vestul Banatului in 1920, Moldova de est si de nord, cu Tara Hertei, in 1940, Vlahia Dristorului care s-a dus, tot in 1940, dupa fosta Vlahie care este Tara lui Asan, Insula Serpilor in 1948... De ce, daca vitejia nu ne-a contestat-o niciodata nimeni? Si nici dreapta judecata! De ce, daca inaintasii nostri au fost cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci (Herodot)?
In evul mediu romanesc nici un proiect de cruciada nu ne-a ocolit, imparatul latin de Constantinopol, Henri de Hainaut (1206-1216), fiind incredintat ca romanii erau oamenii... cei mai temuti si cei mai tari ai intregului Imperiu, ba chiar ai pamantului! Si nici un papa, rege ori imparat catolic n-a imaginat o cruciada antiotomana fara Magna Valahia (Marea Tara a Romanilor, Mapamondul Borgian, sec. XV) sau blocul dacic (1595, Barton, agent englez la Poarta). De ce, daca s-a temut insusi Soliman (Magnificul, dupa Anton Verancsics) sa ne atace in 1526, cand a desfiintat Ungaria, sau in 1529, cand a indraznit sa asedieze Viena, de ce, cand in prima conflagratie mondiala, Occidentul, prin Georges Clemenceau, declara in fata poporului roman imi scot respectuos palaria, am pierdut treptat aproape totul? De ce am castigat batalii dupa batalii, dar am pierdut de fiecare data razboiul? De ce vitejii traco-daci si-au pierdut rand pe rand pamanturile in fata legiunilor Romei, intre 146 i.Hr. si 106 d.Hr.? De ce, daca erau superiori aproape tuturor popoarelor si aproape egali cu grecii (Cassius Dio), si-au pierdut limba, mare parte din obiceiuri, traditii, intr-un cuvant cultura, capotand in fata civilizatiei romane? Si daca tot si-au impletit destinul cu al semintiilor mediteraneene, de limba si cultura latina, venite in Dacii ex toto orbe Romano (Eutropius), de ce poporul rezultat din impletire n-a mostenit de la romani tenacitatea, disciplina, acceptarea ordinii si supunerii fata de porunci (Strabon) care, racordate calitatilor lor nationale, aceleasi ca si ale romanilor, i-ar fi facut stapanii lumii? De ce i-au influentat ei pe cuceritori, o data deveniti cetateni ai republicii si militari, legiune dupa legiune proclamandu-si comandantul imparat si indreptandu-se de la Dunare spre Roma, cu vechea netemere de moarte a poporului nemuritorilor (Herodot, Ovidiu, Pomponius Mela, Strabon)? De ce n-am suportat, ca germanicii, ideea unui conducator pe care sa-l urmam? De ce, inteligenti fiind si autori individuali de planuri perfecte, niciodata aproape duse la bun sfarsit, n-am durat o putere care sa infrunte veacurile? De ce imparatii basmelor noastre, Ros Imparat, Verde Imparat etc. in realitate sunt simpli cnezi de sate, de ce Fetii nostri Frumosi au alergat dupa himere si tinerete fara de batranete sau viata fara de moarte, nu dupa concret, chiar daca fetele noastre l-au preferat pe Catalin Luceafarului? De ce taranii nostri si-au spus pruncilor coconi, adica fii de imparat, si nevestelor lor cocoane, de ce voievozii s-au numit dominus - domn, purtand mantia de purpura si coroana imperiala? De ce, avand ca indivizi toate calitatile si stapanind un pamant atat de bogat, a carui dulceata l-am preschimbat in Eden pentru latrones gentium din toate timpurile, am fost si suntem condamnati sa fim vesnic poporul sarac din tara bogata? De ce, darzi si razboinici, adevarata intruchipare a lui Marte (Ovidiu), ne-am topit in popoarele moderne vecine, constituite pe pamantul nostru, cu sangele nostru curgandu-le prin vene, cu trasaturile noastre, dar cu alte apucaturi in spatele pavezei ridicate de limbi straine noua, pe care le-am insusit uitandu-ne stirpea? De ce suntem romani dar si, in parte, unguri, secui, ceangai, bulgari, sarbi, croati, sloveni, slovaci, cehi, hutuli si, de foarte curand, ucraineni? De ce buciumele si doinele noastre plang? De ce intotdeauna in baladele noastre eroul moare acceptandu-si cu fatalism destinul? De ce la trei romani doi se intorc intotdeauna impotriva celui de-al treilea? De ce, beneficiind de uriasul bagaj de cunostinte tehnice si inventivitate mostenit de la inaintasii traco-romani, am durat o civilizatie a lemnului in Tara de piatra? De ce noi, urmasii cetatenilor Romei care au cladit Europa, noi artefact al istoriei, suntem astazi invitati sa intram alaturi de urmasii barbarilor in casa comuna care a fost, in fapt, casa noastra? De ce din bagajul de intelepciune mostenit ne-am facut lozinci doar din proverbele ce accepta fatalitatea: Apa trece pietrele raman!, Capul plecat, sabia nu-l taie!, Fa-te frate cu dracul pana treci puntea! s.c.l., sugrumandu-ne in numele lor, in fasa, eroii?

Si fara sa ne gandim ca, apa trecand, roade piatra care in timp se tot micsoreaza, ca nu e nevoie ca sabia sa desprinda capul care va fi strivit de cizma straina pusa pe grumaz si ca, o data pe punte, diavolul ne va arunca de fiecare data in hau! De ce ne-am impiedicat eroii sa-si urmeze destinul? Din pizma care, potrivit cronicilor, l-a ucis si pe Domnul Unirii? Ca nu cumva sa sara cizmarul peste calapod? De ce ne place sa ne punem in frunte prosti, pentru a putea sa-i batjocorim apoi cum ne vine la gura, aratandu-ne superioritatea doar prin vorbe? Si de ce vedem intotdeauna doar paiul din ochii altora si niciodata barna din propriii ochi? De ce la noi prostul moare intotdeauna de grija altuia? De ce n-am acceptat niciodata principiul omul potrivit, la locul potrivit? De ce clamam nevoia de Tepes, dar admitem ca hotul neprins e negustor cinstit? De ce admitem transformarea hotilor in negustori cinstiti si a tradatorilor in eroi, gratulandu-i cu invidie cu un Bravo lui, baiat destept! Cine poate, oase roade!? De ce generatie dupa generatie ne confruntam, in saracie cu lustru, exact cu aceleasi probleme, refacem ca Sisif drumul la infinit, cand solutia era mostenita? De ce sfarsim la batranete prin a deveni exact ceea ce uram mai mult in tinerete, pentru ca generatia urmatoare sa o ia de la capat, cu speranta ca, daca strange cureaua un pic, o sa-i fie bine candva, la pastele cailor sau, mai curand, pe lumea cealalta? Vulturii nu vaneaza muste!, ne-au lasat diata mosii si exact asta facem, nascandu-ne si murind, generatie dupa generatie, in una si aceeasi vesnica reforma, care ne scoate periodic gunoaiele la suprafata, ca furtuna ce rascoleste fundul apelor adanci, fiindca mandria ne-a impiedicat de fiecare data sa incepem cu inceputul - cu acel strop de intelepciune care spune Cunoaste-te pe tine insuti! Si, cunoscandu-ne, ne-am fi dat seama ca tragedia noastra incape intreaga in cinci vorbe - Sa moara si capra vecinului!
Avem tot ce ne trebuie sa cladim piramide, dar constructia noastra nu depaseste stadiul de plan, fiindca de mii de ani ne amagim cu minciuna ca Pe-al nostru steag e scris Unire,/ Unire-n cuget si-n simtiri! Noi, cei care sarim intotdeauna cu usurinta nevastuicii dintr-o extrema in cealalta! Votand schimbarea cu eterna majoritate zdrobitoare de 99,98%! De ce, scapati de marxism, de patriotardism, ne aruncam astazi, cu bucuria prostului, intr-un nou tip de internationalism, la fel de antiuman ca si cel proletar? Chiar nu putem trai fara isme?
Ce ne lipseste?
Cheia insucceselor noastre dintotdeauna nu sta in suma defectelor noastre care, trecand pe prim-plan la elite, ne saboteaza interesul national, aceleasi defecte sesizate de Herodot in veacul V i.Hr., de Mauricius in veacul VI d.Hr., de Kekaumenos in 1078, de mii de tineri reformatori ai natiei sau de observatori straini pe care ne grabim sa-i huiduim si chiar de noi insine, atunci cand ne analizam la rece clasa politica in cuvinte identice pe parcursul a doua milenii si jumatate: umbla pe toti sa-i insele si minte strasnic si fura mult, jurandu-ne zilnic cu juraminte infricosate - si isi calca usor juramintele si facand si fratii de cruce, si cumetrii, inchipuindu-si ca prin aceasta ii vor insela pe cei mai simpli! Cheia se afla in cuvintele lui Herodot - sub o conducere unitara! Sub o conducere unitara, semintia inaintasilor nostri si a noastra ar fi putut deveni de neinfrant si cu mult mai puternica decat toate semintiile pamantului!
Dar de cate ori au acceptat inaintasii nostri si noi insine unitatea in istorie? De ce ala si nu eu? De circumstanta l-au acceptat pe Burebista in fata asaltului Romei si, cand Cezar a pierit, de Maur n-a mai fost nevoie! Porniti pe un drum, uniti in interes national s-au gasit intotdeauna, de-a doua zi, unii mai cu idei, care au actionat independent si contrar, din pozitie subalterna. Decebal tradat si parasit, Vitalian tradat si ucis, Gelu parasit si uitat, Ahtum tradat si ucis si asa mai departe Vlad Dracul, Vlad Tepes, Ion Voda, Mihai Viteazul, Constantin Brancoveanu, Horea, Tudor, Avram Iancu, Ion Antonescu etc. Au rezistat ca lideri la romani cei foarte norocosi si cei ce au stiut sa-i scurteze de cap pe hicleni: Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Petru Rares si ceilalti, dar acestora li s-a dus vestea de degraba varsatoriu de sange nevinovat. Tara a ramas aceeasi si a indurat mai departe, suportandu-si fatalist boierii pe care Macarie ii definea la 1538, pentru eternitate, drept minti oarbe pentru cele ce vor veni, dornici doar sa-si insuseasca averi ale altora, iar pe ale lor sa le inmulteasca cu mijloace nedrepte, prea rar saturandu-se de nesfarsita reforma si sculandu-se impotriva balaurilor care ne inghit de vii (Tudor Vladimirescu)! Ba chiar acceptand periculoasa idee ca nu am fost si nu suntem in stare sa facem nimic decat sub bici!
Soarta noastra ar fi fost alta si va putea fi alta daca am fi inteles ori vom intelege ca, in numele interesului national, ar fi trebuit sau va trebui, o data decizia luata si liderul ales, sa actionam unit si nu numai prin vorbe, de la opinca la vladica, pentru telul propus, fara sa acordam prioritate intereselor personale sau de grup. Dovada ca, in ce priveste trezirea constiintei nationale, doua milenii de istorie, de experiente catastrofale, de pierderi irecuperabile, de la Herodot citire, n-au schimbat intr-adevar nimic sta in plangerea reformistilor de la 1769, care-si doreau exact ce ne dorim si noi, astazi: In patru parti ale lumii/ Pre numiti era romanii/ ca sunt escusiti la fire/ Dar n-au intre ei unire./ Si dintr-a lor neunire/ Va veni a tarii peire. (Istoria Tarii Romanesti da la let 1769)
Iar daca cei ajunsi, cel mai adesea pe nemerit, in fruntea bucatelor au subordonat aproape intotdeauna interesul national lacomiei, setei de putere, ambitiilor lor meschine, poporul s-a facut in egala masura vinovat de a se fi complacut, adaptandu-se fara ambitii oricarei situatii si facand din complacere si adaptabilitate un modus vivendi. In 1736-1739, unul din cumplitele razboaie ruso-austro-turce, decise sa rezolve Chestiunea Orientala (nerezolvata nici astazi cu toate bombardamentele pacifiste din Kosovo), ne-a insangerat pentru a mia oara tara, excese deosebite petrecandu-se in Banat, acolo unde romanii luptasera atat in armata romano-germana, cat si in armata turca si, cei mai multi, pe cont propriu, ca haiduci impotriva colonistilor catolici. Cu stupoare notau agentii imperiali ca, la hore, duminica, jucau alaturi tarani, haiduci si soldati romani in uniforme nemtesti sau otomane, chiuind Tine Doamne tot asa, nici cu turcu, nici cu neamtu! Tine Doamne tot asa! Haosul devenise stare naturala, iar urmasii cuceritorilor Lumii Vechi - un popor de supravietuitori!
Tradarile si ambitiile personale, lipsa de unitate au facut ca planul unirii tuturor romanilor, conceput atunci, la jumatatea veacului XVIII, sa tot fie amanat, pana cand Europa s-a incaierat, miza fiind tocmai bogatiile noastre, si razboiul Crimeii a pus capat celei de-a n-a Noi Ordini continentale, introdusa cu tunul de Sfanta Alianta. Condusa de tineri cu pregatire militara, dar si scoliti in revolutiile europene, generatia pasoptista a reusit sa-si impuna vointa vechilor boieri si sa realizeze, dintr-o fictiune numita Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, printr-o lupta tenace, in perioada 24 ianuarie 1859-11 decembrie 1861, unirea reala, intr-un singur stat numit Romania. Cum? Ne dezvaluie secretul scrisoarea din 13 ianuarie 1856 a lui Mihail Kogalniceanu catre C.A. Rosetti: Am indemnat pe toata lumea, si sper sa fi reusit, ca fiecare sa lase deoparte orice dusmanie, orice parere de mana a doua si sa ne tinem hotarat si uniti sub marele si nobilul steag al Unirii!
Printr-un efort de vointa surprinzator, care a dovedit ca se poate, unitatea a rezistat atunci pana la implinirea obiectivului Unirii, avand deci ca liant camarazii de arme si idei, dar a capotat ulterior in fata magicului cuvant Reforma. Proiectul de reforma agrara din 1862 i-a facut pe cei ce purtau in suflet germenul parvenirii si demonul lacomiei sa devina peste noapte, din marxisti, boieri. Este cazul lui I.C. Bratianu, daca nu artizanul, cel putin sufletul Monstruoasei coalitii care a dus la rasturnarea ctitorului Romaniei moderne, Alexandru Ioan I Cuza, punand sub semnul intrebarii insasi Unirea in perioada 11 februarie-10 mai 1866!
In locul lui Cuza, care a acceptat sacrificiul de dragul interesului national, a fost adus un strain si inoculata criminala idee ca nu suntem in stare sa ne guvernam singuri. Ca ne trebuie un mediator strain pentru a realiza ceva! Nemaivorbind de faptul ca noi, cei nascuti intr-o republica devenita imperium mundi, am acceptat reintoarcerea de la democratie la barbarie prin regalitatea reintrodusa, intr-o Europa unita si civilizata, de germanici (franci, ostrogoti, vizigoti, vandali, saxoni) la inceputurile evului intunecat!
Uitam adesea, datorita meritelor minore incontestabile ale lui I.C. Bratianu, in continuarea operei cuzistilor de modernizare a structurilor statale, ca, la apusul carierei, el a fost, alaturi de Carol I, artizanul si semnatarul unui tratat secret de alianta a Romaniei cu Austro-Ungaria (Viena, 18/30 octombrie 1883), indreptat nu numai impotriva Frantei, Marii Britanii si Rusiei, dar si a interesului national care cerea eliberarea teritoriilor celor patru milioane de romani supusi de Ungaria dualista genocidului etnic si cultural si Unirea lor cu tara! Ca o ironie a sortii insa, cel ce va relua munca lui Mihail Kogalniceanu si Cuza, in perspectiva primei mari conflagratii mondiale, avea sa fie tocmai fiul sau, Ionel Bratianu, adevaratul artizan, alaturi de Regina Maria, al Marii Uniri din 1918. Cu diplomatie, dar si duritate, el a explicat generatiei sale ca in chestiunile cele mari, in acele de ordin moral care stapanesc viitorul unui neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare si de nationalitate, nu pot fi preturi de tocmeala, nu pot fi motive de oportunitate ca sa te hotarasca a le compromite, coborandu-te de pe taramul inalt si sigur al principiilor. Oricare ar fi vicisitudinile zilelor si anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora rasplatirii!
De ce era necesara o astfel de punere la punct? Pentru ca adevarul in privinta elitei noastre politice din primele decenii ale veacului trecut, elita idealizata de urmasii sai intru totul de astazi, difera de ceea ce ni s-a inoculat prin educatie. Si, fara cunoasterea acestui adevar, am ajuns sa facem scump platita greseala din 1996, cand ne-am dat pe mana celor 15 000 de specialisti, adica a propriilor noastre himere! In cuvinte cumplit de actuale, unul dintre analistii politici lucizi facea, din interior, radiografia elitei politice romanesti a anilor 1914-1919, definind-o drept Turn Babel... in care cele mai scarboase ambitii cautau sa-si faca jocul la adapostul declamatiilor patriotice... Toata lumea facea politica europeana si nimeni romaneasca, adica toata lumea se preocupa de soarta Europei si nimeni de a Romaniei.
Romanii se imparteau in francofoni si germanofili si cereau intrarea noastra imediat in razboi, dupa cum simpatiile lor se indreptau spre unii sau spre altii din beligeranti, fara sa se ocupe de interesele romanesti. Nimeni nu mai simtea romaneste! (C. Argetoianu)
Daca am fi cunoscut si acceptat acest adevar, am mai fi fost oare nevoiti sa o luam de la capat sau sa suportam oracaiala bicisnica a unor falsi profeti botezati analisti politici? Fiindca Europa nu a permis Unirii celei Mari, platita cu un milion de martiri, carora, in loc de Remembrance Day, le dam astazi Valentine's Day, sa existe decat 20 de ani, dupa care, in anul tradarii generale 1940, cand diplomatii lesinau ca midinetele, semnandu-i decesul, cand regele, politicienii si generalii si-au pus limba in ghips, armata Tarii, neprimind ordinul de lupta s-a retras de la toate fruntariile fara sa fi tras (suprema umilinta!) un foc de arma! Cu o singura exceptie - maiorul Valeriu Carp, simplu comandant de batalion, care s-a jertfit interesului national, oprindu-i pe rusi cu foc in fata Putnei! Iar rasplata i-a fost pe masura! Proclamat de rusi criminal de razboi, figureaza inca pe lista infamiei in tara in care o justitie chioara i-a declarat eroi pe spionii defectori care, vanzand secrete economice si militare, n-au tradat poporul roman, ci pe Ceausescu (!!!!!).
In aceeasi situatie se afla Reintregitorul, militarul care a reinviat virtutea romana, angajandu-i pe romani intr-un razboi national, fara aliati consfintiti prin tratate! Si a facut-o ridicand prin proclamatia Catre romani, din ianuarie 1941, steagul lui Mihai Kogalniceanu, Cuza si Ion Bratianu: Fii om, fii drept si recunoaste ca deasupra ambitiilor si intrigilor si urilor este Patria, este vesnicia Neamului si ca acolo trebuie sa ne intalnim intotdeauna chiar daca nu ne intelegem de fiecare data! (Ion Antonescu). Pentru ca nu Unirea pamanturilor noastre intr-un tot a fost cheia de bolta a edificiului nostru national, ci unirea in cuget si-n simtiri, unitatea care ne-a lipsit aproape intotdeauna si ne lipseste si astazi cand suntem pe cale sa cedam pentru eternitate parti din putinul ramas, fara sa ne punem, orbi la colapsul spre care ne indreptam ca neam, intrebari...
Ai voie?
Ai voie in dispretul majoritatii, urmand doar propriul interes, sa calci in picioare jertfa generatiilor trecute si viitorul generatiilor nenascute? Ai voie sa te substitui lui Dumnezeu, decizand unilateral ca binele general nu tine de vointa majoritatii dispretuite, ci de vointa celor putini si (auto)alesi, despre a caror moralitate si calitati reale ar fi multe de spus? Ai voie sa vinzi in detrimentul interesului national suflete de romani, pamant romanesc, paduri, pasuni, ape, fabrici, holde, mine, drumuri, flote, banci? Gandeste-te, spunea geniul national si el hulit astazi de epigoni, ca Tara aceasta este rodul muncii unor zeci de generatii si ca apartine altor zeci de generatii care vor veni (Mihai Eminescu). Iar interesul national este liantul fara de care ne-am inceta existenta ca fiinta etnica, este coloana noastra vertebrala, este ceea ce ne face demni si egali in randul celorlalte natiuni, amintindu-le ca avem si noi o misie a implini in lume (Nicolae Balcescu). Cu singura conditie de a ne tine hotarat si uniti sub steagul lui! Cine s-a saturat de Romania este liber sa plece unde o vedea cu ochii! Dar fara pamantul mortilor nostri si al pruncilor nostri nenascuti, pe talpi! Pentru ca nimeni nu are dreptul sa ia decizii pentru altii!
De mii de ani ne lamentam! De mii de ani cladim scenarii si ne ucidem, din indolenta sau invidie, visele. De mii de ani speram ca poate o noua generatie va avea curajul sa se priveasca sincer in oglinda sufletului si sa extirpe, in sfarsit, cancerul din noi! Romanul... dusmanul romanului! Singurul etern! De mii de ani! Si tot de mii de ani adormim cu speranta ca generatia copiilor nostri va fi poate cea aleasa, aceea care va gasi solutia nu in isme, nu pe pamant strain, ci in sine! Sa fi sosit oare clipa? Sa se fi nascut in sfarsit o generatie de romani-soldati, dupa atatea si atatea generatii de romani-Napoleoni si imparati? O generatie unita, capabila sa-si schimbe mentalul, genetic mostenit, de supravietuitor intr-unul de cuceritor? Si daca aceasta este generatia, va intelege ea, oare, ca nu Canada trebuie cucerita, nu Statele Unite, nu Germania, ci... Romania?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Asa pisica tii cainele ocupat peste 20 soareci de lup secunde canar un arici idiot. Acum citeste fara animale!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: ADERP_NIROLF_ERTEP999, la data 2009-05-02 09:39:39Asa pisica tii cainele ocupat peste 20 soareci de lup secunde canar un arici idiot. Acum citeste fara animale!

Afara-i frig si innorat,
In soba arde mama
De lustra tata-i spanzurat,
Iar eu ma tai cu lama;
In frigider, in pungi de-un chil,
Se relaxa bunicul,
Iar din bunica a mai ramas
Un deget si buricul.
Si fratii mei intinsi pe jos,
Sunt morti de-o saptamana,
In putrefactie-au intrat, si nimeni nu-i aduna.
Si-acum astept cu dor curat
Iubita ca sa-mi vina,
Si-n camera i-am pregatit
O mica ghilotina.

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

oamenii trebuie in sfarsit sa inteleaga ca sunt proprii stapani. Ca ei se pot conduce singuri, fara a fi sclavii guvernelor, a unor anumite
familii, a bancilor, ca nu depind de nimeni si de nimic. Acum este momentul in care trebuie sa ne trezim si sa incepem sa simtim, sa ne luam in maini fraiele propriilor vieti. Nu mai trebuie sa ne Iasam influentati de altii. Nu mai trebuie sa inghitim intoxicarile zilnice. Acum e
clipa noastra,nu trebuie s-o ratam!

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

oamenii te pot lua drept nebun...
Si ce daca? O parte te vor lua drept nebun, altii se vor alia ideeilor tale, altii isi vor cauta propriile raspunsuri... Trebuie sa te gandesti doar la cati poti ajuta, cati poti salva, pe cati ii poli restructura in gandire. Conteaza numarul celor care te judeca, sau numarul celor care vor fi ajutati de ideile tale?

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Afara-i cald si e senin,
Iar la iubita i-ai pregatit
O mica serenada.

P.S. pentru Florin@
www.youtube.com/watch?v=GNFZUtNyY0c

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

www.asociatiapavel.ro/index.php?ln=ro&cat=40

Copy-paste

Din 6 mai 2009, pentru 3 luni avem 3 numere de telefon TELEDON pentru Asociatia P.A.V.E.L., in cadrul campaniei "COPII CU CANCER", desfasurate de noi cu ajutorul acestor numere:

0900 900 310 10 EURO
0900 900 314 4 EURO
0900 900 316 6 EURO

Va rugam sa sustineti activitatile desfasurate de organizatia noastra pentru copiii si tinerii cu cancer si parintii lor! Multumim!


P.S.
Asociatia P.A.V.E.L. (Primind Ajutor, Viata Este Luminoasa) este asociatia parintilor cu copii bolnavi de cancer, leucemii si anemii grave si este o asociate caritabila, non-profit, neguvernamentala, apolitica si fara afiliere religioasa, inregistrata la 10 mai 1996.

Asociatia P.A.V.E.L. este membra a mai multor federatii: ICCCPO (Confederatia Internationala a Organizatiilor Parintilor cu Copii Bolnavi de Cancer), UICC (Uniunea Internationala Contra Cancerului), ECPC (Coalitia Europeana a Pacientilor cu Cancer), EUROCHILD aisbl (retea activa de organizatii si persoane lucrand pentru a imbunatati calitatea vietii copiilor si tinerilor din Europa), IAPO (Alianta Internationala a Organizatiilor de Pacienti) si membru asociat a SIOPE (Societatea Internationala Europeana a Oncologilor Pediatri).

Mai multe pe www.asociatiapavel.ro

Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Autor: Partizan
Melodie: Fata mea

Am cu ce, ma !
Ma, am cu ce, ma !
Ma, ma ma...!
Ma, am cu ce, ma !
Am cu ce, ma ! Am cu ce, ma !
Oh, yeah, oh yeah !

I:
Am cu ce ma lauda
Sa stie toata lumea
V-o prezint pe fata mea,
E model si mai ceva
E frica de Dumnezeu
C-asa am educat-o eu
Fata mea este de vis,
A luat locul intai la Miss.

1:
Fata mea este model
(Se ia lumea dupa el)
Fata mea este model
(Are focul plin cu gel)
Fata mea este model
(E fata de colonel)
Fata mea este model
(Tatal ei a fost la fel)
Oh yeah, oh yeah !

II:
Maine este ziua ei
Doamne, ce cadou sa-i iei
Un cadou mai special
Mercedes ar fi banal
Are deja doua tipuri
Vile si alte nimicuri
Stiu precis ce i-ar placea
Vrea sa salveze lumea.

2:
Fata mea este model
(Se ia lumea dupa el)
Fata mea este model
(O cheama Coco Chanel)
Fata mea este model
(Canta ?? asa mister)
Fata mea este model
(Si a luat premiul Nobel, maaa).

III:
Fata mea la toti le place
Ca-l are pe vino'ncoace
Fata mea este de top
Se bate pe primul loc
Merge la Roland Garros
Ca s-aduca banu' gros
Fata mea e manager
Urca firma pan' la cer.

3:
Fata mea este model
(E nepoata lu' Ionel)
Fata mea este model
(Ii pasa de portofel)
Fata mea este model
(Face plinul pe ??)
Fata mea este model
(Si a mea este la fel, maaa).

Fata mea este model...
Fata mea este model
(Si a mea este la fel, maaa).
Am cu ce, ma !
Ma, am cu ce, ma !
Ma, ma, ma !
Fata mea este model(x4)

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

999

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Postat pe: 14 Iunie 2009, ora 00:31
Citeaza Raspunde

www.asociatiapavel.ro/index.php?ln=ro&cat=40

Copy-paste

Din 6 mai 2009, pentru 3 luni avem 3 numere de telefon TELEDON pentru Asociatia P.A.V.E.L., in cadrul campaniei "COPII CU CANCER", desfasurate de noi cu ajutorul acestor numere:

0900 900 310 10 EURO
0900 900 314 4 EURO
0900 900 316 6 EURO

Va rugam sa sustineti activitatile desfasurate de organizatia noastra pentru copiii si tinerii cu cancer si parintii lor! Multumim!


P.S.
Asociatia P.A.V.E.L. (Primind Ajutor, Viata Este Luminoasa) este asociatia parintilor cu copii bolnavi de cancer, leucemii si anemii grave si este o asociate caritabila, non-profit, neguvernamentala, apolitica si fara afiliere religioasa, inregistrata la 10 mai 1996.

Asociatia P.A.V.E.L. este membra a mai multor federatii: ICCCPO (Confederatia Internationala a Organizatiilor Parintilor cu Copii Bolnavi de Cancer), UICC (Uniunea Internationala Contra Cancerului), ECPC (Coalitia Europeana a Pacientilor cu Cancer), EUROCHILD aisbl (retea activa de organizatii si persoane lucrand pentru a imbunatati calitatea vietii copiilor si tinerilor din Europa), IAPO (Alianta Internationala a Organizatiilor de Pacienti) si membru asociat a SIOPE (Societatea Internationala Europeana a Oncologilor Pediatri).

Mai multe pe www.asociatiapavel.ro

Raporteaza abuz de limbaj
Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

Dan Puric povesteºte pentru Cotidianul cum strânge bani sã-ºi facã Mãnãstirea Memorialã
11 Feb 2009 Magdalena Popa Buluc

Actorul îºi învaþã publicul sã nu mai stea cu braþele încruciºate, aºteptând doar încheierea ciclurilor electorale: „Sã ne deºteptãm pe cont propriu!“

Marþi searã, Sala Ateneului a fost neîncãpãtoare la prelegerea „Omul frumos“, susþinutã de Dan Puric. Acest actor total, care ºi-a transformat partiturile, orchestrându-le pentru mai toate instrumentele teatrului, argintul viu al scenei româneºti s-a dovedit a fi ºi un extraordinar orator, vorbind mai mult de douã ore, cucerind sala cu capacitatea sa de a traversa fãrã efort zone diferite, de la filozofie la amintirile de cãtãnie, de la moralã la întâmplãri memorabile din viaþa scenei ºi a actorilor. Totul explodeazã la Dan Puric, ochii, bucuria de a trãi, talentul artistic. Într-o lume care se urâþeºte permanent, el demonstreazã cã frumosul existã.

La mulþi ani pentru cei 50 de ani de viaþã. Ca actor, regizor, coregraf, scriitor, pedagog te afli într-un moment de graþie. Ai reuºit performanþa de a crea o galerie de personaje ce-ºi strigã individualitatea prin tãcerea asurzitoare a corpului în miºcare. În aceastã duelare de floretã, într-o reprizã de scrimã, la care spectatorul ar putea exclama mereu „Touché“, atins, învins, cucerit, acaparat, sedus, îngenuncheat, tulburat, fermecat, cuvântul nu sunã magic sau bigot ca la alþii, ci simplu ºi evident ca la oamenii înduhovniciþi. Sala Ateneului a fost arhiplinã la lansarea cãrþii „Omul frumos“.

A fost pretextul întâlnirii cu publicul, ca o rampã de lansare a unor mãrturisiri. Din substanþa acestor întâlniri se naºte frumosul. Este nevoie ca oamenii sã-ºi redescopere capacitatea de a-l sesiza. Trebuie sã ne autodefinim, sã începem sã desþelenim pe cont propriu, pentru cã nu putem sta tot timpul în orizontul de aºteptare al unor alegeri electorale, care se desfãºoarã în buclã, în cerc închis, se face rotaþia cadrelor. M-am hotãrât la un ciclu de patru întâlniri la Ateneu: despre omul frumos, despre corp, despre umor ºi despre iubire. Din banii câºtigaþi îmi voi face, ca toþi oamenii bogaþi, o vilã, dar nu la Pipera sau la Snagov. Am gãsit un cartier rezidenþial al lui Dumnezeu, uitat de oameni, la Aiud, pe Râpa Robilor. Vila se va numi Mãnãstire Memorialã.

Mulþi te-au asemuit cu Charlot. Ca ºi el, eºti personajul cu mai multe faþete.
Am dat întrucâtva glas nostalgiei lui Chaplin despre care Einstein spunea: „Îþi trebuie geniu ca sã vezi lumea cu ochii unui copil ºi trebuie sã ai curaj s-o aduci astfel pe scenã“. Chaplin spunea despre el cã este un geniu al comicului, dar eu îl prefer pe Buster Keaton. Pe mine cei doi geniali artiºti m-au interesat, racordându-i la tipul de umor românesc.

Cum apreciezi umorul românesc? Crezi cã a fost o insulã de supravieþuire?
Umorul nostru este de cea mai bunã calitate. El are o substanþã creºtinã, în sensul cã nu rãneºte. Nu este cinic, nu are nici o legãturã cu bãºcãlia, care este copilul ateismului. Când faci bãºcãlie, râzi de tot: de valori, de mamã, de Eminescu, de Dumnezeu. În România, totul se „bãºcãlizeazã“, totul se minimalizeazã, totul se încoloneazã. Umorul îþi aratã încã o realitate paralelã, ca în fizica cuanticã. Atunci când râzi, trebuie sã trezeºti ºi totodatã sã vindeci. A fost luntrea cu care noi am strãbãtut tragedia acestei istorii. Cred cã el are o rãdãcinã dacicã, acel râs în faþa morþii, pe care nu l-am întâlnit la alte popoare. Ernst Bernea spunea cã þãranul român trãieºte ºi în istorie, dar ºi în veºnicie. Iar veºnicia dã sens istoriei. Umorul te dezmãrgineºte, face parte din taina supravieþuirii, a dãinuirii acestui neam.

Scriai: „România este o þarã înbeznatã, în care lumina a fost confiscatã de întuneric“. Cum simþi pulsul societãþii de astãzi?
Este un proces de degradare continuã. Se pare cã secolul XXI nu mai suferã de boli infecþioase, ci de boli degenerative. Aceastã degradare existã ºi în familie, ºi în moralitate, ºi în credinþã. Faptul cã o lume întreagã nu reacþioneazã la ea înseamnã cã suntem deja prinºi în plasa acestui virus care ne-a mãcinat încet. Ideologia comunistã a amortizat senzorii de alarmã. Înainte se distrugeau trupuri, oameni ºi suflete, acum se cumpãrã. A fi român a devenit un fel de hainã ruptã pe care o purtãm cu umilinþã, cu jenã. Ce distanþã uriaºã faþã de conceptul de deplinãtate de a fi român care domnea în perioada interbelicã! Sã ne gândim la un Brãtianu, la un Take Ionescu… Ei construiau, se sacrificau, se jertfeau. Deplinãtatea de a fi român astãzi, în România, este ca o anticã statuie cãlcatã în picioare de „vitejii“ contemporani, încãlecaþi pe caii iuþi ai lipsei de conºtiinþã.

Ce te împinge sã mãrturiseºti virulent, cu accente de pamflet, toate acestea atât în volumul „Cine suntem“, vândut în 85.000 de exemplare, sau în audiobook-ul „Acces la memorie“, cât ºi în agora?
Sunt alergic la imposturã. Îmi declin poporul, istoria în alþi termeni, nu în cei care mi se impun, nici în termeni þâfnos-naþionaliºti, aºa cum foarte mulþi culturnici exersaþi prin tabere internaþionale s-au pus sã mã eticheteze acum. Aceasta nu înseamnã naþionalism comunist deºãnþat, în care îþi pui tricolorul pe chiloþi sau vopseºti bãncile în roºu, galben ºi albastru. Dragostea de þarã, ca ºi dragostea de Dumnezeu se poartã discret. În trecut, omul politic avea responsabilitate. Cei de azi dãrâmã, nu construiesc. Ei furã instituþional, furã legal. Clasa politicã de azi este un epifenomen. Trebuie sã refacem sinapsele, potecile dintre noi, care au fost distruse, marcate de suspiciune.

Am putea spune cã noi, ca popor, am suferit o crizã identitarã. Modelele culturale sunt aneantizate. Valorile au fost rãsturnate. Com-pari Omul Rãsãritean cu Omul Globalizat al postmodernitãþii într-o Europã care îºi cautã identitatea. Cel din urmã n-are grijã de suflet. Dar noi avem? Crezi în rolul elitelor?
Îmi aduc aminte de cuvintele lui Gabriel Marcel, care spunea cã Occidentul are probleme, iar Orientul, taine. Cu demitizarea ºi desacralizarea s-au ocupat intelectualii. Nu poþi sã trãieºti numai cu acte, cã ai nevoie de mit, ai nevoie de poveste, ai nevoie de sacru. Aristocratul, afirma Alain de Benoist, dã întotdeauna de la el. Aristocraþia are generozitatea firii. Elitã înseamnã acel ceva care depã-ºeºte simþul comun, care atrage. Christos s-a coborât la noi nu ca s-o punã de-un chef ºi de-o manea, ci ca sã ne ridice.

S-a învecinat cu noi în umanitate tocmai ca sã ne dea ºansa de desãvârºire. La noi criza de identitate a fost provocatã. Am trãit într-un spaþiu identitar fals. Comuniºtii au desacralizat tradiþia. Intelectualitatea din România, din ultimii 20 de ani, a fost prinsã cu garda jos: amorþitã, speriatã, cu mici excepþii de reacþie onestã. Din aceastã cauzã, la noi cultura nu te izbãveºte. Nu poþi amesteca simfonicul cu maneaua, pentru cã bruiezi valoarea.

Afirmai cã în zilele noastre actorul este un supravieþuitor ºi este folosit pe gustul mitocanului în telenovele, în filme de doi bani. Între ficþiune ºi realitate, Don Quijote ºi Sancho Panza se înfruntã ºi se completeazã într-un dialog al surzilor. Cum ai diagnostica criza din culturã?
La Teatrul Naþional, zilele trecute, a fost Teatrul Ny din Japonia, iar în dreptul unui actor scria: „Este de o valoare intangibilã pentru Japonia“. La noi, actorul este o þintã publicã de aruncat cu bolovani. Am fost umiliþi ca breaslã. Pânã în 1989, puterea politicã fiind monocefalã, avea nevoie de propagandã, iar artistul devenea un vector politic. În clipa în care s-a spart sistemul, puterea politicã s-a atomizat. Ea nu mai avea nevoie de acest instrument de propagandã.

S-a declarat cã este o piaþã liberã. Fals! Nu existã aºa ceva. Aceastã breaslã a rãmas a nimãnui. Sã mai amintesc ºi degradarea învãþãmântului, cu actori nepregãtiþi, dispuºi sã facã toate compromisurile posibile. Existã actori excelenþi care joacã pentru ca sã supravieþuiascã. Occidentul, ca ºi America fac tot timpul un capital din culturã. La noi, cultura este o inutilitate. Azi trebuie sã înduri impostura, pornografia, prostul gust. Un redactor-ºef care face divertisment, atât în ziar, cât ºi în televiziune, ºtie cã mitocanul îi aduce bani. Dar nu înþelege cã omul inteligent îi poate aduce ºi bani, ºi calitate. ªi nu pot sã nu acuz public zona de indolenþã, de primitivism, întâlnitã în culturã.

În teatru ai creat un limbaj aparte, ca director al Companiei de Teatru „Passe-Partout“, înfiinþatã în urmã cu 10 ani, bazatã în principal pe pantomimã ºi teatru vizual. Eºti un excelent dansator de step ºi un mim debordant, un Hopa-Miticã al paradoxului ºi inteligenþei.
Din pãcate, n-am ieºit din starea de jertfã a teatrului românesc. M-am chinuit sã fac Artã, fapt recunoscut în peste 38 de state ale lumii în care am fost în turnee. Am lucrat într-o subversivitate. Este vorba despre a acredita o formã de limbaj teatral care s-a impus deja, s-a cristalizat în câmpul cultural românesc, în spectacole precum „Toujours l’amour“, „Costumele“, „Made in Romania“, „Visul“, „Hic sunt leones“, „Don Quijote“ etc. Aproape nimic din ceea ce e omenesc nu lipseºte din acest puzzle al condiþiei individului ºi a societãþii. Prin limbajul universal care se practicã, aceastã dimensiune îi asigurã dialogul european. Aºa intrãm în Europa cu identitate, dar ºi cu o formã de comunicare teatralã care rãspunde problemelor lumii.

Am adunat bulgãri de talent ºi spiritualitate româneascã. Atunci când te închini meseriei ºi artei tale, ele te salveazã. Am încercat sã gãsesc sponsori pentru Rapsodia Românã, unde îmi þin spectacolele, dar tot timpul fac afiºe pentru o tragedie. Rãsplata lui Dumnezeu este însã imensã, pentru cã am reuºit sã opresc timpul ºi sã creez momente de meditaþie. De ani de zile se joacã cu sãli arhipline, fãrã nici cea mai micã reclamã.

Ce ai pe agenda de lucru?
Felix Alexa, la cei 50 de ani, mi-a fãcut cel mai frumos cadou: un rol pe care îl iubesc, Podsekalnikov Semionovici din „Sinucigaºul“, de Nikolai Erdman, pe scena Teatrului Naþional.

Ce înseamnã fericirea pentru tine?

Cu cât cauþi s-o defineºti mai mult, cu atât fericirea dispare. O remarcã a lui Boetius din „Mângâierile filozofiei“ sunã aºa: „Orice soartã, cât de nedreaptã ar fi, dacã este dusã de un suflet stãpân pe sine, acela este fericit“. Fericirea nu în-seamnã a avea, nici a fi, ci a învia, a fi prezent. A fi fericit în România nu înseamnã sã te îneci în mizerabilitatea de zi cu zi, ci sã vezi dincolo de ea profunzimea, chiar tragicã, a acestui popor, marcatã de demnitate ºi frumuseþe. Se spune cã omul când stã sã moarã, Dumnezeu îi trimite Îngerul Morþii, un înger care are pe aripi mulþi ochi. Dacã, în Mila Sa, Dumnezeu decide sã-i lase omului viaþa, îºi cheamã îngerul înapoi. Acesta nu pleacã însã înainte de a lua un ochi de pe aripa lui ºi de a-l pune muribundului. Readus la viaþã, omul vede toate lucrurile altfel. Eu vãd altfel...

Dacã l-ai întâlni pe acest înger, ce i-ai cere?
Sã dea acest ochi poporului român, astãzi.


Dana P

Raporteaza abuz de limbaj
Insusirea este numita perseverenta cand este folosita pentru o cauza buna si incapatanare daca e pusa in slujba unei cauze rele. (Lawrence Sterne)

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost