Care sunt cartile voastre preferate?

De la: clageenacd, la data 2009-07-03 17:03:47LUMINA IN AMURG

CIRESARII(5 VOLUME)

Ai citit "Lumina in amurg"??? Cred ca e prima "telenovela" aparuta la noi......Ma tampise nevasta-mea cu cartea aia; i-o imprumutase o matusa si nu se mai dezlipea de ea.

N-avem gusturi comune !!!



Mie imi place "Reteaua sugrumata"...mai mult un documentar despre retelele de spionaj englezesti in al doilea razboi mondial.

Sau "Lumi Galactice" de Doru Davidovici....tot documentara....si, in oarecare masura, autobiografica.

Uitam......Patul lui Procust .....Superba si un pic trista.

De la: marian_bd_rotaru, la data 2008-12-02 10:59:15Iubesc cartea . Am insa si preferinte . Imi place in mod deosebit literatura de calatorii . Indiferent de epoca si spatiul in care a fost creata . O consider un mod perfect ( desi nu sistematic ) de informare , in varii domenii : geografie , istorie , etnografie , economie , societate , etc . Literatura de calatorii , cultiva toletanta si ideea diversitatii ( antidot impotriva globalizarii ) . Este si un excelent mod de destindere . Sunt multi autori si multe carti in acest domeniu , care m - au incantat . Amintesc doar " Calatorie la Marea Interioara " , autor Romulus Rusan . Regret ca Domnul Rusan nu a publicat si volumul IV a acestei lucrari . Sunt autori de valoare , putin cunoscuti din pacate : Constantin Chifane Dragusani ( un Mihai Tican Rumano contemporan ) , Oltea Tascanu Gramaticu , Vladimir Rosulescu , Paula Popesco cu a ei serie " Carusel prin .... " necontinuata din pacate . Astept printre altele ca Doamana Uca Marinescu sa inceapa in sfarsit a - si scrie memoriile de calatorie .

Indienii din Mato Grosso - un pic socanta

De la: marian_bd_rotaru, la data 2008-12-02 10:59:15Iubesc cartea . Am insa si preferinte . Imi place in mod deosebit literatura de calatorii . Indiferent de epoca si spatiul in care a fost creata . O consider un mod perfect ( desi nu sistematic ) de informare , in varii domenii : geografie , istorie , etnografie , economie , societate , etc . Literatura de calatorii , cultiva toletanta si ideea diversitatii ( antidot impotriva globalizarii ) . Este si un excelent mod de destindere . Sunt multi autori si multe carti in acest domeniu , care m - au incantat . Amintesc doar " Calatorie la Marea Interioara " , autor Romulus Rusan . Regret ca Domnul Rusan nu a publicat si volumul IV a acestei lucrari . Sunt autori de valoare , putin cunoscuti din pacate : Constantin Chifane Dragusani ( un Mihai Tican Rumano contemporan ) , Oltea Tascanu Gramaticu , Vladimir Rosulescu , Paula Popesco cu a ei serie " Carusel prin .... " necontinuata din pacate . Astept printre altele ca Doamana Uca Marinescu sa inceapa in sfarsit a - si scrie memoriile de calatorie .

Indienii din Mato Grosso - un pic socanta

Cred ca e ceva stricat pe site-ul asta !!!

Inginerul Silviu N. Dragomir , este un cunoscut al lumii filatelistilor , cartofililor si numismatilor , dar in acelasi timp este si un redutabil scriitor . Temele abordate in cartile domniei sale sunt aspectele ocultate ale realitatii prezente sau istorice . Aspecte care pentru noi romanii , prezinta un mare interes . Carti scrise de catre domnul Silviu N . Dragomir : " Istorii neelucidate " , " Enigme in jurul nostru " , " Un Bucuresti mai putin cunoscut " , " Alte enigme " , " Schimbarea la fata si legendele Ceahlaului " , " Controverse " .

Magicianul (Fowles)

Dragul meu,incearca sa citesti si Octavian paler.E distractiv,e de invatat,si e profesional.Pacat ca nu mai e in viata ca sa ne mai invete cate ceva.

M - am numar printre admiratorii lui Octavian Paler . Regret disparitia sa , asa cum dealtfel regret disparitia oricarui om de valoare . Multi prieteni , mi - au recomandat cartile lui Octavian Paler . In mod sigur le voi citi .

De la: marian_bd_rotaru, la data 2009-07-06 20:49:34Marcu Beza " Urme romanesti on Orientul Apropiat si Mijlociu " . O carte document . Printre altele scrie si despre tribul de beduini valahi de la Manastirea Sfanta Ecaterina . Probabil centrul Sinaiului , este punctul cel mai sudic al arealului etnic romanesc .

Valahii de pe muntele Sinai

Legenda sau adevar pierdut?



Beduinii din tribul geabelilor nu par sa se deosebeasca de ceilalti sinaiti. Arata la fel, vorbesc la fel, au aceleasi traditii. Totusi, cand intalnesc un roman, se opresc si isi deapana repede povestea: si ei, geabelii, sunt de origine romana, iar stramosii lor valahi au fost adusi acolo de catre imparatul Iustinian, cand a fost intemeiata manastirea Sfanta Ecaterina, adica in secolul VI. Au fost crestini pana nu demult, prin sec. XVIII. Povestea lor este incredibila. Pana de curand, nimeni nu i-a luat in serios. Lingvistii romani nu stiu nimic despre ei, istoricii au vagi informatii, care provin din notele de calatorie ale unor straini ce s-au perindat pe la locurile sfinte in secolele trecute. Pare de necrezut, dar daca au dreptate, inseamna ca sunt fratii nostri, descendenti ai unei romanitati care s-a conservat si a evoluat separat, departe de Europa romanica, si care, probabil, si-a pastrat multa vreme trasaturile, inainte sa cedeze sub influenta araba. Daca nu este asa, si este doar o legenda, care este samburele de adevar in jurul caruia a crescut aceasta poveste?

De curand, au fost facute cateva cercetari amanuntite cu privire la aceasta comunitate. Cercetatorul Andrei Popescu-Belis a studiat o multime de izvoare, de la surse istoriografice bizantine, la manuscrise din biblioteca manastirii si marturii din evul mediu, renastere si epoca moderna, tinand cont si de traditia orala a beduinilor numiti geabeli, adica “oameni de la munte”. Ce rezulta din cercetarile sale? Intr-adevar, in secolul VI, cand Iustinian a hotarat construirea Manastirii “Sfanta Ecaterina”, au fost trimise in Egipt o suta de familii de ‘abid-al-Rum, adica “servitori/ sclavi ai romanilor”, cum sustine cronicarul Eutychius din Alexandria (sec. X), cu scopul de a sluji manastirii si de a o apara. Descendentii acestor servitori traiau si in vremea cronicarului, in preajma manastirii, iar printre ei se numarau si asa-numitii Lahmiyin. Se pare ca toate informatiile ulterioare deriva din aceasta marturie, dar au fost reinterpretate si modificate. Astfel ca numele Lahm, care nu se stie exact la ce neam se refera, a fost interpretat ca provenind din Valah (in araba nu exista v la inceput de cuvant), iar in loc de “sclavi ai romanilor”, prin care se arata doar ca cele o suta de familii proveneau din imperiu, s-a spus ca geabelii vin din Pont (Marea Neagra n.red.). Un manuscris din manastire, considerat copie dupa un document din anul 530, care vorbeste chiar despre fondarea manastirii, pomeneste despre aducerea acestor crestini de la Marea Neagra, din tara valahilor (bilad-al-Aflah). Unii cercetatori considera ca acest manuscris a fost redactat abia in sec. XVII-XVIII. In sec. XVI, un calator ceh, pe nume Cristophe Harant, povesteste despre acesti beduini si face o afirmatie surprinzatoare: capeteniile se numesc in limba lor capi.

In epoca moderna, beduinii geabeli au aflat tot mai multe despre aceasta legenda a originii lor europene, integrand-o in traditia lor orala. Un cercetator japonez, Nishio Tetsuo, a alcatuit un inventar lexical al geabelilor, care nu contine insa nici o trasatura particulara, fiind vorba doar de cuvinte arabe. Prin urmare, nici un fir care sa confirme legenda originii valahe a acestor beduini. Totusi, exista un factor biologic care merita luat in seama: cercetarile facute in anii ‘70, pe esantioane de sange, prelevate de la toti beduinii de pe muntele Sinai, au demonstrat ca geabelii sunt diferiti si destul de neobisnuiti fata de celelalte triburi de beduini. Din pacate, nu s-au facut comparatii cu populatiile din nordul sau sudul Dunarii. In plus, chiar daca s-ar face, nu stim cat de relevante ar fi rezultatele, deoarece in Balcani au avut loc, de-a lungul timpului, multe amestecuri de populatii. Iata si concluzia cercetatorului: este vorba de o interpretare eronata a textului lui Eutychius, care a luat proportii, asemenea telefonului fara fir, si a patruns chiar si in traditia beduinilor. In realitate, nu stim decat ca cele o suta de familii trimise de Iustinian sa ajute la treburile manastirii proveneau din imperiu, dar nu stim de unde anume. Etnonimul Lah nu stim la ce se refera. Valahii si Marea Neagra au fost introduse ulterior in poveste, printr-o interpretare eronata. Capi nu este un cuvant romanesc sau romanic. Nu exista urme romanice in limba geabelilor. Prin urmare, daca acesti beduini au, intr-adevar, o ascendenta europeana, acest lucru nu mai poate fi stabilit astazi decat pe baza unor analize de ADN.

O alta cercetare a fost intreprinsa de catre Laura Sitaru, dar concluziile sale sunt diferite de cele ale lui Popescu-Belis. Pe langa marturia lingvistica a calatorului ceh, mai aflam si de aventurile calatorului german Samuel Kiechel, tot in secolul al XVI-lea, care spune ca acesti beduini spun la paduchi pedoci. Mai trebuie sa tinem cont, afirma cercetatoarea, de faptul ca, la scurta vreme dupa fondarea manastirii, in anul 570, pelerinul Antoninus Placentinus, vizitand acele locuri, sustine ca la Sfanta Ecaterina se vorbeau latina, greaca, siriaca, egipteana si bessa. Or, se stie ca bessi erau un trib tracic din Balcani. Exista si astazi un trib de beduini numit bezya, care locuieste in orasul Ter, nu departe de muntele Sinai. Este aceasta o coincidenta? Oare acei “servitori romani (sau ai romanilor)” de care pomeneste Eutychius erau traci romanizati, care inca isi pastrasera limba materna si se rugau in limba lor ori intr-o limba romanica in curs de formare? Pentru Andrei Popescu-Belis, prezenta bessilor la Manastirea Sfanta Ecaterina este extrem de improbabila, in ciuda acestei marturii. Pentru Laura Sitaru, este o cale importanta de cercetare. In plus, spune cercetatoarea, existenta celor doua cuvinte cu aspect romanesc in limba geabelilor in sec. XVI este o dovada clara ca acesti beduini sunt romanici crestini care au fost arabizati. E posibil ca in limba lor sa mai existe si alte urme, dar inca nu au fost intreprinse cercetari serioase in acest sens. Inventarul lexical redactat de cercetatorul japonez nu este suficient de relevant, caci se bazeaza doar pe trei subiecti intervievati, membri ai aceleiasi familii, care, in plus, nu locuiesc in satul geabelilor, aflat chiar langa manastire, ci in orasul Ter.

Cercetarile cu privire la misteriosul trib al geabelilor sunt abia la inceput. Sa rezumam: traditia afirma ca geabelii sunt crestini europeni, adusi chiar la intemeierea manastirii, in sec. VI, pentru slujirea si paza monahilor. Nu stim exact din ce parte a imperiului provin, deoarece au avut loc interpolari in manuscrise. Din punct de vedere biologic, geabelii sunt in mod sigur un neam distinct de ceilalti beduini de pe muntele Sinai. Din punct de vedere lingvistic, ei au fost arabizati complet, dar in sec. XVI, mai existau cuvinte romanice in limba lor. De altfel, inca nu au fost intreprinse anchete lingvistice serioase asupra graiului lor. Rezulta de aici multe semne de intrebare. Dar cel mai important lucru care trebuie luat in considerare este prezenta bessilor la aceasta manastire, dar si la altele din zona. Intr-un articol intitulat “Bessi in manastirile din Orient”, pr. prof. Dumitru Staniloae inventariaza toate izvoarele care se refera la prezenta acestui neam la locurile sfinte. Astfel, pe langa jurnalul de calatorie al lui Antoninus Placentinus, pomenit mai sus, din care am aflat ca la Sfanta Ecaterina se vorbea limba bessa, mai aflam, din Viata Sfantului Teodosie, ca in manastirea intemeiata de Teodosie la rasarit de Betleem, in sec. VI, existau patru biserici: una pentru bolnavi mintal, una in care se slujea in limba greaca, una in care “neamul bessilor inalta in limba lor rugaciunile Stapanului comun” si o alta, in care se slujea in limba armeana; tot din sec. VI-VII ne provine o informatie datorata lui Ioan Moscu, care spune ca in Palestina existau doua manastiri cu numele Soubiba, una de limba bessa si una de limba siriaca; in Viata Sfantului Sava cel Sfintit se vorbeste de mai multe manastiri besse in Palestina; mai mult, o manastire de bessi exista la 553 chiar in Constantinopol. Cine sunt acesti bessi, prezenti in numar asa de mare in manastirile din Orient? Sunt traci care vorbeau o latina evoluata spre o limba romanica? Se intelege oare prin “limba bessa” limba autohtonilor traci? Semnalarea bessilor si a limbii lor la o vreme cand se presupune ca limba autohtonilor a murit demult, si ca toti tracii si dacii romanizati vorbeau latina, ar fi uimitoare. Insa cel mai important lucru care trebuie retinut este acela al prezentei incontestabile a bessilor la locurile sfinte, inclusiv la Manastirea “Sfanta Ecaterina”. Atestarea lor coincide, in mod surprinzator, cu semnalarea celor o suta de familii plecate din imperiu sa slujeasca manastirea, care stau la baza viitorului trib al geabelilor. De aici trebuie sa porneasca viitoarele cercetari.

Geabelii, “oamenii de la munte”, isi duc viata mai departe, nestiuti de fratii lor de sange. E de mirare ca nimeni nu i-a luat in seama pana acum. E de mirare ca istoricii si lingvistii romani nici n-au auzit de ei. Astazi, s-ar putea sa fie prea tarziu sa se mai poata face ceva pentru a salva de la pieire adevarul. Arabizarea ultimilor beduini valahi pare sa fie completa. Legenda va ramane legenda, daca nu se va gasi o echipa cu mult entuziasm si cu fonduri, care sa intreprinda cercetari aprofundate, sa faca anchete lingvistice si teste biologice. Va ramane doar amintirea unei comunitati de valahi, plecata acum un mileniu si jumatate sa slujeasca o manastire in Egipt.

AURORA PETAN



_______________________



Academician Virgil Candea



“Pastrarea unei insule crestine intr-o mare

islamica se datoreaza sprijinului romanesc”



- Se spune ca in secolul VI dupa Cristos, imparatul bizantin Iustinian a stramutat un numar de colonisti de la gurile Dunarii in indepartatul Egipt, pentru a construi o manastire. Este un fapt documentat sau o legenda, domnule profesor?

- Este un fapt cat se poate de real, nu e o legenda. Cercetarile intreprinse sunt serioase, iar documentele existente in arhiva manastirii “Sfanta Ecaterina” de pe Muntele Sinai confirma legaturile permanente dintre crestinismul dunarean si insula de crestinatate de acolo. La noi, in nord-vestul Imperiului Bizantin, era, fireste, o civilizatie superioara altor zone ale imperiului, iar colonistii trimisi de Iustinian au avut ca misiune zidirea manastirii. Dupa incheierea lucrarilor, acesti muncitori, vorbitori ai unei forme incipiente a romanei, au ramas pe loc, in slujba manastirii. Erau numiti bessi (bessoi - dupa unii cronicari bizantini) - numele generic al crestinilor de la Marea Neagra, urmasi ai geto-dacilor. Recunoscand originea lor latina, arabii i-au numit llah - ca o derivatie a denumirii obisnuite folosite de alte popoare pentru romani, vlah. Un alt nume generic dat de arabi colonistilor crestini din Sinai a fost jabaliyya, adica oameni de la munte. Aceste informatii, in forme variate, pot fi regasite la multi istorici si calatori, ca J.L. Burkhardt, E. Robinson, E.H.Palmer, Lina Eckenstein si altii. Dupa marturiile acestora, colonistii isi pastrasera religia crestina cel putin pana in secolul al XVIII-lea. Apoi, au trecut treptat la islam, fara sa-si fi pierdut cu totul constiinta originilor lor europene indepartate. Marcus Beza, diplomat si scriitor aroman, demonstreaza, in anii ‘30, ca trimisii sau, dupa unii, prizonierii de razboi ai imparatului Iustinian au fost aromani. El a descris destinul in istorie al acestor stramosi ai sai. Mai recent, in 1990, istoricul britanic de origine romana, John Nandris, a publicat un eseu despre “jebaliyehi”, in care face o analiza critica a izvoarelor privitoare la acesti valahi din Sinai.

- Care sunt semnificatiile istorice ale prezentei acestor aromani sau vlahi sau bessi sau jebalieni in Sinai?

- Sinaiul este un punct de pornire deosebit de important in istoria relatiilor dintre tarile romane si orientul crestin. Pe langa calugarii bizantini si colonistii protoromani, la manastirea “Sfanta Ecaterina” au vietuit si calugari veniti din Moldova si Tara Romaneasca. Mai tot timpul, legaturile au fost stranse, dar ultimele patru secole au lasat urme adanci, atat in privinta arhitecturii complexului monahal din Sinai, cat si in privinta daniilor nenumarate facute de domnii romani, potrivit arhivelor manastirii. Incepand cu secolul al XVI-lea, pana la secularizarea averilor manastiresti din secolul al XIX-lea, a lui Cuza, manastirea din Sinai a fost ajutata sistematic si continuu de toti domnitorii nostri. Ii amintesc doar pe Radu Paisie, Petru cel Tanar, Alexandru al II-lea Mircea, Petru Schiopu, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si altii. Au contribuit cu danii importante si familii boieresti ca Balacenii si Cantacuzinii. Pastrarea acestei insule crestine intr-o mare islamica se datoreaza practic sprijinului romanesc, asa cum s-a intamplat cu multe manastiri de la Muntele Athos, din Constantinopol, Meteora, Alexandria, Palestina, Peninsula Balcanica etc. Un moment important in aceste relatii il reprezinta pelerinajul din 1682, al Doamnei Elina, mama lui Serban Cantacuzino, domnul Tarii Romanesti, la Ierusalim si Sinai. Dupa intoarcerea acasa, fiul sau va ctitori o manastire la Sinaia, pe care o va inchina manastirii “Sfanta Ecaterina”. Practic, desi romanii timpurii trimisi in Sinai au fost in cele din urma convertiti la islam, fara insa a-si pierde cu totul identitatea (dupa Robinson, ultima femeie crestina a tribului a murit la 1750), manastirea crestin-ortodoxa de acolo a supravietuit pana azi gratie romanilor.

ION LONGIN POPESCU

bai frate lasa-ne ca ne plictisesti ,tu n-ai ce face / ?cat scrii tampeniile astea mai bine citesti altceva...

PENTRU ALEIHIN : Un om inteligent aduce contrargumente . Genul proletcultist pe care - l abordati este fumat de mult . Dar hai sa analizam ceea ce a iesit din putul gandirii Dvs .
1. In primul rand nu va obliga nimeni sa cititi " tampeniile mele " ;
2. In al doilea rand , daca nu sunteti de acord , aduceti contraargumente documentate . Dupa modul cum va exprimati am mari indoieli ca sunteti o autoritate in domeniu ;
3. In al treilea rand , remarc ca nu ati observat un lucru elementar : eu nu am scris . ci doar am postat prin lipire . Pentru viitoarea Dvs . stiinta va spun ca numele autorului , este la sfarsit .
4. In al patrulea rand nu suntem frati si nici la " bai " nu am mers impreuna . Probabil ma confundati ;Cat despre " tu " , chiar nu - mi amitesc sa fi impartit ceva amandoi ;
5. In al cincilea rand nu era necesar sa va injositi in asemenea hal , scriind ceea ce ati scris( oricum este fara efect ) ;
6. In al saselea rand , daca va plictisesc ( vad ca vorbiti in numele unui grup ) , aveti urmatoarele alternative :
- sa scrieti pe acest topic sau pe altul , ceva inteligent daca va duce capul si sa nu luati in seama ce scriu eu ,
- sa renuntati la poluare si sa va apucati de ping pong .
In final sa stiti ca asteptam de mult un " om de bine " precum Dvs . , care sa incerce sa ma faca sa nu mai postez aici .
PS : Nu am de gand sa va mai raspund la insultele si amenitarile pe care le veti scrie , fie aici fie prin mesaje private . Nu ca nu as fi capabil sa va raspund in aceeasi termeni , dar prefer sa fiu infrant de domnia voastra si de onorabilul grup pe care - l reprezentati , pentru ca " sunt succese care te injosesc si infrangeri care te inalta " dupa cum a scris Nocolaie Iorga . Dvs . va las succesul !

PENTRU ALEHIN , postez articolul de mai jos :
Marcu Beza – diplomatul ºi cãrturarul



Peste numele ºi scrierile lui Marcu Beza (1882-1949) s-a aºternut o nedreaptã uitare, accentuatã parcã dupã 1989, adicã tocmai dupã ce, prin prãbuºirea regimului comunist, se puteau îndeplini condiþiile corectei sale redescoperiri în cele douã dimensiuni majore care l-au caracterizat ºi care rãmân mãrturisitoare în posteritate: cea naþionalã (româneascã ºi aromâneascã deopotrivã) ºi cea creºtinã (profund angajatã în Ortodoxie ºi în destinul cultural al României Mari).



Cartea sa Urme româneºti în Rãsãritul ortodox, apãrutã în 1935 ºi foarte apreciatã la vremea respectivã atât de istorici (în frunte cu Nicolae Iorga însuºi), cât ºi de teologi (Teodor Bodogae, care i-a ºi continuat cercetãrile), poate cã va reuºi sã reînvieze, prin reeditarea aflatã în pregãtire la o prestigioasã editurã bucureºteanã, figura aleasã a autorului ei, intelectual ºi diplomat exemplar, încã posibil model paideic pentru generaþiile de azi (care se confruntã tocmai cu lipsa de modele autentice ºi cu dificultatea reconexãrii la marea tradiþie culturalã a creºtinismului – fãrã de care nu se pot defini nici românitatea, nici europenitatea în ansamblul ei).

Eseist, critic literar, folclorist, poet, prozator ºi traducãtor, primul nostru mare anglist (alãturi de Iancu Botez ºi înainte de Dragoº Protopopescu), membru corespondent al Academiei Române (din 1925), consul general al României în Anglia (1920-1933) ºi apoi la Ierusalim, iar în timpul celui de-al doilea rãzboi mondial consilier cultural al Legaþiei Române de la Londra (unde s-a zbãtut enorm pentru promovarea valorilor culturale româneºti, cum poate nimeni n-a mai fãcut-o de la el încoace*), Marcu Beza a fost nu doar studentul apreciat al lui Titu Maiorescu ºi Nicolae Iorga la Facultatea de Litere ºi Filosofie din Bucureºti, dar ºi un vrednic continuator al misionarismului intelectual al celor doi “apostoli” ai culturii noastre moderne (“un junimist târziu”, s-a spus), de care-l apropie ºi marea varietate a preocupãrilor, precum ºi darul scrisului (pânã la veleitãþile creaþiei literare – parþial transpuse ºi în limba englezã). Deºi cu sensibilitate conservatoare, iar ulterior cu prietenii printre simpatizanþii dreptei creºtine, cariera diplomaticã l-a þinut departe, ca ºi pe Blaga (sau ca pe un Teodor Baconsky astãzi), de angajãrile politice de tip partinic.

A debutat editorial în 1903 – la numai 21 de ani – cu volumul De la noi (prozã scurtã în dialectul macedo-român) ºi în anii urmãtori a redactat revista Grai bun (1906-1909)**, fãrã a reuºi sã satisfacã exigenþele estetice ale unui Eugen Lovinescu (care are totuºi cuvinte de laudã, de pildã, pentru nuvela sa Gardana, ce le-a plãcut ºi englezilor la vremea ei, dar nu ºi pentru romanul O viaþã, din 1921, apãrut ºi-n versiune englezã în 1925, pe care Marcu Beza îl considera principala sa ispravã literarã). L-au consacrat mai ales studiile sale de anglist, care se pot consulta cu folos ºi astãzi: Romantismul englez (Bucureºti, f. a.) ºi Romanul englez contimporan (Bucureºti, 1928)***, Shakespeare in Roumania (Londra, 1931), Vechi legãturi cu Anglia (Bucureºti, 1938) etc. De un oarecare succes s-a bucurat ºi eseul Paganism in Romanian Folklore (Londra, 1928), cãreia i se datoreazã în mare mãsurã prezenþa sa în Dicþionarul etnologilor români (vol. I, pp. 72-73) alcãtuit de Iordan Datcu (1998)****.

Un loc aparte în preocupãrile ºi scrisul lui Marcu Beza îl ocupã repetatele sale cãlãtorii ºi însemnãri din Orient (Peninsula Balcanicã, Grecia continentalã ºi insularã, Asia Micã, Orientul Apropiat, cu predilecþie pentru Muntele Athos, Egipt ºi Locurile Sfinte), în cãutarea “moºtenirii bizantine”, dar ºi a urmelor istorice sau legendare lãsate de vlahii din vechime (fie ei de la dreapta sau de la stânga Dunãrii). Marcu Beza nu e doar un turist superior, nu cãlãtoreºte doar din plãcere ºi curiozitate particularã, ci face adevãratã muncã de investigaþie, ca un documentarist erudit, dar ºi ca un scriitor capabil sã transmitã – asemenea lui C. Gane, bunãoarã – fiorul inefabil al vremurilor apuse. ªtiinþa limbilor (inclusiv a celei greceºti) îi sunt de mare ajutor în demersurile sale, ce au putut cãpãta greutate academicã (a se vedea, între altele, comunicãrile înregistrate la finele cãrþii de faþã). Volumele din aceastã sferã de interes sunt destul de numeroase (ºi lor li se adaugã ºi alte contribuþii, risipite prin presa vremii sau rãmase în manuscris): Biblioteci mânãstireºti la Muntele Athos (Bucureºti, 1934), Lands of Many Religions: Palestine, Syria, Cyprus and Mount Sinai (Londra, 1934), Urme româneºti în Rãsãritul ortodox (Bucureºti, 1935 – probabil cartea sa cea mai cunoscutã), Pe tãrâmuri biblice (Bucureºti, 2000). Cercetãrile sale au fost valorificate ºi extinse în a doua jumãtate a secolului XX de câþiva cãrturari redutabili, îndeosebi de regretatul academician Virgil Cândea*****, care avea cuvenita preþuire pentru lucrãrile lui Marcu Beza – adeseori deschizãtoare de drum (chiar dacã precursorul interbelic nu avea formaþie specificã de medievist ori bizantinolog, ba nici mãcar de istoric în general).

Urme româneºti în Rãsãritul ortodox este acum la a treia ediþie (dupã cele din 1935 ºi 1937). Chiar la distanþã de trei sferturi de veac, cartea îºi pãstreazã interesul ºi prospeþimea, provocând mereu la o meditaþie reînnoitã asupra trecutului nostru istoric ºi spiritual, pe care ne ajutã sã-l înþelegem în adevãratele lui coordonate, din adâncurile Evului Mediu ºi pânã la sinteza târzie a “Bizanþului dupã Bizanþ”. O românitate care a respirat organic în duhul Ortodoxiei, cu al cãrei destin ºi-a împletit istoria ºi fiinþa identitarã, lãsând urme diverse pe toate meridianele spaþiului euro-afro-asiatic ce a constituit leagãnul creºtinãtãþii. Aceste lucruri trebuie cunoscute nu pentru a ne mândri cu ele mai mult decât este cazul, ci pentru a ne înþelege corect aºezarea istoricã ºi tradiþia culturalã, precum ºi mãsura interioarã, îndelung ºi smerit purtãtoare de Dumnezeu, inseparabilã de dinamica soteriologicã a credinþei ºi a faptelor ei mãrturisitoare.

Încredinþaþi de urmele cele vechi, lãsa-vom poate ºi alte urme, vrednice de pomenire, în Rãsãritul ortodox al (pe)trecerii noastre pãmânteºti spre marea tainã a Rãsãritului de Sus...



Rãzvan Codrescu


--------------------------------------------------------------------------------

D-le Rotaru sa stii ca m-am gandit ceva,daca meriti sa-ti raspund sai nu si totusi...de dragul obiectivitatii,uita-te putin ce au scris ceilalti si ai sa vezi ca te remarci prin ceva ,in primul rand ai scris mult (eu una chiar am citit dar cred ca ceilalti s-au plictisit)si in al doilea rand ,asa cum ai spus nu ai scris ci ai postat ,,prin lipire,,...ce rost are .....Topicul asta are ca subiect carti preferate citite...te-ai indepartat dar ...si reactia ta spune ceva ....siguranta asta ca tu doar tu, esti pe drumul cel bun iar ceilalti sunt niste rataciti si tu iesi in calea lor cu o faclie si ii luminezi...imi aminteste mie de o zicala care spune ca numai prostii sunt suguri pe ei ....ce sa-ti spun ...nu am fost impreuna la bai ...dupa cate vad eu in ,,balta,, asta te,, balacesti,, si tu ....Observa si tu ca in general oamenii astia care posteaza diverse aici au bun simt ..si putini se erijeaza in ,,luminatori,,..scriu scurt si la obiect asta e si scopul sa informezi nu sa intoxici sau sa faci prozelitism.. E o vorba spusa bineinteles de altcineva care cu aprox.suna cam asa :cu prostul fara scoala te lupti putin si ai invins, dar sa te fereasca D-zeu de prostul cu scoala....

De la: Ninu, la data 2009-07-08 17:34:57Dragul meu,incearca sa citesti si Octavian paler.E distractiv,e de invatat,si e profesional.Pacat ca nu mai e in viata ca sa ne mai invete cate ceva.

...Eu il citesc pe Paler de 20 de ani de cand a inceput el sa scrie -caci srie de pe la 40 de ani...dar sa stii ca amuzant nu l-am gasit niciodata ...este ...a fost ...un erudit ..un mucalit ..sincer, si putin ,sau mai mult autobiografic ,este el in tot ce a scris ,.si .tot ce a trait se reflecta cumva in ce a scris ..Insingurarea lui se simte in toate obsesiile lui legate de mituri .,..

Indraznesc sa va recomand "PRIMEJDIA MARTURISIRII" de NICOLAE STEINHARDT.



Maria

toate 52 de carti imi plac dar cel mai mult asii si popiii

De la: trnmh16, la data 2009-07-06 21:33:07

Stimate marian_bd_rotaru va sunt recuoscator pentru precizrile referitoare la Cadrilater.Nu stiu cum ma pot revansa.

Trnmh,parerea mea este sa-i cumperi o sticla de vin.Faptul ca a facut cautarile pe Google si te-a scutit pe tine de acest efort cam atata cred ca face. .



PS:Domnule Rotaru,daca simtiti sa am fost zgarcit va rog sa-mi spuneti ! .Nu vreau sa va prejudiciez cumva ci doar am vrut sa-l ajut pe Trnmh care parea incurcat nestiind cum se poate revansa fata de dumnevoastra.Fireste ca pentru dumnevoastra "o strangere de mana" ajungea insa m-am gandit ca nici vinul nu va strica...

Mie mi-a placut ION, o lectie de viata care a fost si ramne valabila, cat e omul de dual cu sune insusi si e greu sa aleaga intre dragoste si avere. Cu totii le-am vrea pe toate dar nu se prea poate.

De la: Ninu, la data 2009-06-23 14:17:32O filozofie simpla si pe inteles ar putea fi cartile lui Octavian Paler,acum disparut dintre noi,un om cu un caracater extrem de puternic,de vioi de atent si experimentat.Daca exist aun al doilea Eminescu al culturii noastre moderne acesta ar fi Paler.Nu am nimic cu acest om.ne-am cunoscut{e adevarat}in niste circumstante aiurea ,dar m-a impresionat de cele ce-i tyreceau prin cap.Un fantastic.Pacat ca nu mai e printre noi pentru a ne arata ceea ce noi hnu vedem,sau nu vrem sa vedem.Acest om a fost un pic cam crud,dar intr-un sens pozitivCruzimea sa e fantastica,e adevarata.

Vi-l recomand cu placere ,si mai ales celor care cauta o rezolvare in viata lor.E fantastc.

DACA NU TE DERANJEAZA INTREBAREA SI POTI SI VREI SA SPUI ,SUNT CURIOASA CUM L-AI CUNOSCUT PE OCTAVIAN PALER? Mi-as fi dorit sa-l cunosc personal (bine am fost la o lansare de carte, dar asta nu se pune) ii stiam chiar si adresa ,el se simtea (cel putin asta declara )un insingurat .Imi pare rau ca n-am avut curajul sa-i spun cat de mult il apreciez si ca probabil ca mine ,milioane...

Am descoperit topicul acum 3 ore.. si l-am frunzarit. Stimate domnule Rotaru, credeam ca am citit f. multe carti dar ACUM nu cred ca au fost MAI MULT DE10% DIN CEEA CE DVS. A-TI CITAT, SI ACESTEA DIN LITERATURA CLASICA SI S.F. Inseamna o viata de om pusa in slujba ... romanilor. Felicitari! Voi urmari in continuare...

Cristi

De la: Maramara, la data 2008-12-05 09:30:17Osho m-a enervat rau de tot in mom in care am citit ca Sfanta Treime este un grup de gay. Mai da-l incolo. N-am mai citit in continuare din cartea lui.

Misterele Parisului, Regii blestemati,Mizerabilii, Doi ochi albastri, Ana Karenina,Autorii preferat i: Cronin si Balzac.Imi plac mult jurnalele de calatorie si biografiile diferitelor personalitati.

Bernad Floare

O CARTE BUNA SI INDICATA PT CITIT ESTE: "COPILUL CU PIJAMAUA IN DUNGI" DE MARK HERMAN, ALTA CARE MI-A PLACUT A FOST "MEMORIILE UNEI GEISHE", "SHOGUN" IAR ACUM CITESC,"TOTI SE DUC" DE WENDY GUERRA.TITLURILE NU SUNT TRADUSE CHIAR PERFECT PT CA NU SUNT IN ROMANESTE DAR ORICUM SUNT SUPERBE.MERITA CITITE!

De la: vaneamarin, la data 2009-07-11 09:11:43

De la: trnmh16, la data 2009-07-06 21:33:07
Stimate marian_bd_rotaru va sunt recuoscator pentru precizrile referitoare la Cadrilater.Nu stiu cum ma pot revansa.

Trnmh,parerea mea este sa-i cumperi o sticla de vin.Faptul ca a facut cautarile pe Google si te-a scutit pe tine de acest efort cam atata cred ca face. .

PS:Domnule Rotaru,daca simtiti sa am fost zgarcit va rog sa-mi spuneti ! .Nu vreau sa va prejudiciez cumva ci doar am vrut sa-l ajut pe Trnmh care parea incurcat nestiind cum se poate revansa fata de dumnevoastra.Fireste ca pentru dumnevoastra "o strangere de mana" ajungea insa m-am gandit ca nici vinul nu va strica...

Are dreptate !!!!!

Domnule Rotaru,am inceput sa citec postarile de pe acest form,fiind curios ce carti se mai citesc si cum sunt privite diversele romane.Am constat ca marea majoritate a celor ce posteaza aici se dovedesc oameni,pe care cartile citite i-au influentat,le-au marit orizontul cultural,le-au imbogatit limbajul si le-a schimbat modul de a vorbi si de a se comporta.Din pacate,mai sunt si specimene,care,daca au citit,ori n-au inteles ce au citit sau se considera prea dotati ca sa se lase influentati.Vad ca sunteti atacat de diversii in mod nejustificat.Banuiesc ca sunteti un om tanar,vati dovedit ca ati citit mult,sunteti documentat si ca sunteti disponibil de a comunica si altora cunostintele dv.Eu va rog continuati si nu dati atentie celor care va ataca.Nu aveti ce le face,nu puteti sa-i influentati in nici un mod asa ca cel mai bine ignorati-i si bine veti face.Eu deja am inceput si sunt mai linistit.Cand le vad postarile nu le citesc,fiindca nu ma intereseaza nici ce scriu si nici personalitatea lor.Va multumesc.

Intreg al optulea deceniu al existentei sale , Domnul Vasile Dumitrache , l - a petrecut stabatand tara pe jos si vizitand toate schiturile si manastirile din Romania de azi . In al noualea deceniu , a scris si publicat o carte in sase volume " Manastirile si Schiturile Romaniei , pas cu pas " . Cartea a aparut la editura NEMIRA . Nu se adreseaza obligatoriu , spiritelor evlavioase . Cartea se adreseaza in primul rand celor care vor sa cunoasca Romania , istoria si cultura ei . Prin cartea scrisa , domnul Vasile Dumitrache , ne demonstreaza ca indiferent de varsta , poti avea idealuri majore si ca , avand drept aliat tenacitatea , le poti si infaptui !

" Cuvantul " autor Irving Wallace , editura LEDA , Bucuresti 2008 .

" Oamenii marii " ( Victor Hugo ) . Un roman pe care in mod consecvent , l - am recomandat celor tineri .

Trei romane care au drept cadru India de alta data : " Vin Ploile " , autor Louis Bromfield , " Calatorie in India " , autor Edward Morgan Forster si " Meandrele Gangelui " , autor Manohar Malgonkar .

Poti sa incerci sa citesti ceva de Octavian Paler?Trebuie!!!Ti-l recomand cu multa placere.Succes,si astept comentarii

Poti incerca si ceva romanesc?Eu unul iti recomand Octavian Paler.E grozav.E adevarata ca se gasesc cam greu operele lui,dar...