Eu am o idee: toti tinerii scarbiti de politica sa ne unim fortele !!!

Astept ceva concret!!!

Nu v-ați mai unit p�n� acum?�nseamn� c� mai am mult de așteptat.

De la: jimi_rom, la data 2009-09-20 20:26:54Astept ceva concret!!!

Proletari din toate tarile, uniti-va !

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

De la: costelaeg, la data 2009-09-20 19:37:35

De la: horiaradu, la data 2009-09-12 13:19:43

De la: costelaeg, la data 2009-09-12 12:28:09Pentru toti care comentati pe aceasta tema va sugerez urmatoarele :
1 - stabiliti-va prioritatile
2 creionati pe scurt care ar fi doctrina pe care doriti sa o abordati
3 aveti curajul si suficient sange in instalatie pentru aface primul pas.
4 stabilim un comitet de initiativa max 10 persoane sau cate se doreste
5 inventariati comentariile in pro si contra
6 intalnirea comitetului de initiativa
7 aveti curajul si raspunderea actiunilor voastre
8 evitati sa sustineti ca ideia mea este cea mai buna ( meteahna actualilor guvernati )
9 Stabiliti comitetul de initiativa dupa numele de fe forum.
10 stabiliti intalnrea comitetului de initiativa ori unde in tara
11 Membri comitetului de initiativa sa vina la intalnire cu idei sanatoase creionate intr-o doctrina
12 sa dati dovada de spirit de echipa, revolutionar fara interese meschine
Voi fi alaturi de ori ce initiativa de bun simt , moralitate , obiectivism
sa ne vedem sanatosi

Apel-manifest pentru proiectul ROMANIA ALTFEL
Astazi, am avut onoarea de a fi invitat de un grup de sustinatori ai Principelui Radu si ai Casei Regale sa particip la un manifest. Sustinatorii doresc sa stranga cat mai multe persoane pentru a crea un nucleu de sustinere a proiectelor initiate de Alteta Sa Regala, proiecte cum ar fi �Romania. O viziune pe 30 de ani.�
Pentru cei interesati, acesta este manifestul:
Prieteni,
constienti de faptul ca ASR Principele Radu, Majestatea Sa Regele si ASR. Principesa Margareta nu incurajeaza si nu sprijina infiintarea de miscari, partide sau organizatii avand ca scop promovarea monarhiei sau a altor idei legate de Casa Regala, constienti de faptul ca Familia si Casa Regala nu reprezinta o institutie a societatii civile sau o institutie politica, ci o parte definitorie, istorica a Statului roman, constienti de faptul ca nu trebuie sa impunem implicarea ASR Principele Radu in demersul noastru de asociere si promovare a miscarii pentru proiectul Romania Altfel, constienti de faptul ca nu trebuie sa transformam blogul, jurnalul, site-urile si imaginea Familiei Regale intr-un spatiu virtual de propaganda, constienti de faptul ca ASR Principele Radu nu doreste sa impiedice actiunile noastre civice de libera asociere prin manifestari si activitati pe baza de voluntariat, va informam: s-a constituit nucleul miscarii de promovare a proiectului Romania Altfel.
Acest nucleu, speram, va inspira constituirea altor centre de solidaritate a simpatizantilor si sustinatorilor din tara si Diaspora.
Pentru a face parte din nucleul central al Miscarii pentru Romania Altfel va invitam sa ne contactati la adresele �

Ai uitat sa ne dai adresele?

Mai exista Miscarea Pentru Romania? Pe aia o facuse Marian Munteanu prin '91...

Ezie dele mezenai (inscriptie pe un inel tracic, secolul V I.Ch.)

Adresa?

Pai da, toti tinerii scarbiti de politica sa ne unim fortele si sa facem ... politica!
Cam paradoxal, nu?

De la: cetatean, la data 2009-09-22 14:16:36Pai da, toti tinerii scarbiti de politica sa ne unim fortele si sa facem ... politica!
Cam paradoxal, nu?

Ei acum!... .Nu trebuie sa te gandesti prea mult,trebuie sa aderi repede si gata

De la: cetatean, la data 2009-09-22 14:16:36Pai da, toti tinerii scarbiti de politica sa ne unim fortele si sa facem ... politica!
Cam paradoxal, nu?

Unii dintre noi si anume multi nu suntem facuti pentru politica dar ne dorim oameni politic de calitate. E ceva rau in asta ? Se cheama asta ca facem politica? Nu, se cheama ca nu mai avem incredere ca cei care ne conduc de 20 de ani au bunavointa sa-si fac treaba pentru care sunt in functii. Ne dorim oameni "curati", nimic mai mult. Am vrea sa se termine odata cu hotia si "cotoiala" din politica romaneasca. Se poate ?

All Things Grow With Love

Poa sa ne unim "in cuget si-n simtiri" si sa emigram. ca la cata mafie e in Romania.......................

Poate sa ne "unim in cuget si-n simtiri" si sa emigram. Ca la ce mafie e in Romania.......................

De la: super_green_frog, la data 2009-09-23 21:07:22

De la: cetatean, la data 2009-09-22 14:16:36Pai da, toti tinerii scarbiti de politica sa ne unim fortele si sa facem ... politica!
Cam paradoxal, nu?

Unii dintre noi si anume multi nu suntem facuti pentru politica dar ne dorim oameni politic de calitate. E ceva rau in asta ? Se cheama asta ca facem politica? Nu, se cheama ca nu mai avem incredere ca cei care ne conduc de 20 de ani au bunavointa sa-si fac treaba pentru care sunt in functii. Ne dorim oameni "curati", nimic mai mult. Am vrea sa se termine odata cu hotia si "cotoiala" din politica romaneasca. Se poate ?

Mo�iunea

CRE�TIN DEMOCRA�IA SALVEAZ� ROM�NIA !


Congresul PN�CD are loc �ntr-o perioad� �n care �ara traverseaz� momente grele, momente de cump�n�, care ne afecteaz� nu numai �n imediat, ci pot periclita bun�starea rom�nilor pe termen mediu �i lung. Criza financiar� mondial� a provocat �n Rom�nia o criz� economic�, �n fa�a c�reia guvernan�ii no�tri �i-au demonstrat neputin�a, generat� de propria incapacitate �i de iresponsabilitate! �n loc s� reduc� cheltuielile, iau credite cu nemiluita �i ipotecheaz� viitorul nostru �i al copiilor no�tri! Guvernul Boc-B�sescu �mprumut� �n fiecare lun� c�te 1 miliard de euro pentru plata salariilor! Numai pentru rambursarea acestor credite, va trebui s� pl�tim 50 de milioane de euro pe zi, 365 de zile pe an, timp de cel pu�in 10 ani de acum �nainte!

Criza moral�

Cum este posibil acest lucru?!? Cum este posibil ca organiza�iile interna�ionale s� finan�eze o administra�ie falimentar�?!? De ce b�ncile centrale de peste tot din lume, din ��ri s�race ori bogate, au pornit tiparni�ele de bani?

R�spunsul este unul singur: criza prin care lumea trece ast�zi nu este numai o criz� financiar�, nu este numai o criz� economic�, ci este o criz� de sistem, care are o cauz� evident�: criza moral�. Asist�m la o criz� profund�, care este �n primul r�nd de natur� moral� �i spiritual� �i abia apoi social�, economic�, financiar� �i politic�. Cauza comun� a tuturor crizelor prin care trecem este criza moral�! Este o dec�dere moral� f�r� precedent, crizele se provoac� una pe alta, pr�bu�ind totul precum piesele unui dominou. Statul modern este incapabil s� ofere solu�ii crizei de valori �n care se ad�nce�te societatea, iar societatea de ast�zi respinge cu bun� �tiin�� valorile spirituale.

Majorit��ile asist� pasive la un fenomen foarte periculos: �n lumea de azi, se promoveaz� p�n� la absurd minorit��ile de orice fel � confesionale, etnice, rasiale, sexuale - ceea ce de fapt, constituie un atac la adresa democra�iei. Se �ncearc� impunerea unei tiranii a minorit��ilor asupra majorit��ii, lucru care nu poate fi acceptat.

Nevoia de cre�tin democra�ie

�n concep�ia cre�tin democrat� despre via��, drepturile minorit��ilor trebuie s� fie acelea�i cu drepturile majorit��ii. Noi suntem pentru promovarea valorilor �i principiilor autentice ale democra�iei �i nu pentru promovarea unor pseudo-valori, bazate pe un pseudo-principiu, al a�a-numitei �corectitudini politice�; nu putem accepta ca �n numele �corectitudinii politice� s� ne fie afectate drepturile fundamentale.

Exist� o nevoie enorm� de cre�tin democra�ie �i - sub presiunea acestei nevoi - ea se va impune. Liberalismul �i-a demonstrat limitele, de socialism nu mai vorbim, cre�tin democra�ia este solu�ia care r�m�ne. Aceasta este solu�ia pentru o economie eficient�, dar care s� fie controlat� de a�a natur� �nc�t crizele, ca cea de astazi, s� nu mai fie posibile.

Viziunea cre�tin democrat� este bazat� pe c�teva mari valori care sunt: libertate, democra�ie, dreptate, solidaritate. Ea preconizeaz� o economie social� de pia��, care permite pie�ei s� func�ioneze liber �i s� asigure eficacitatea economic�, garant�nd �ns� solidaritatea �i dreptatea social�. De asemenea, cre�tin democra�ia preconizeaz� o gestiune �i o administrare performante, bazate pe principiul subsidiarit��ii. Cre�tin democra�ia permite evitarea derap�rilor la care am asistat �n aceast� trist� �i imoral� perioad� a tranzi�iei.

Dac� lumea are nevoie de cre�tin democra�ia, apoi Rom�nia, cu at�t mai mult! Pentru c� toate relele Europei Occidentale au fost absorbite cu o rapiditate de necrezut �i exacerbate �n mod canceros.

Nevoia de PN�CD

Astazi, dup� 20 de ani, putem �ntelege mai u�or cum a c�zut zidul Berlinului �i cum s-a elaborat �i implementat �tranzi�ia� de la socialism la capitalism. A fost un acord �ntre Est �i Vest prin care, �n schimbul trecerii la modelul politico-economic al lumii occidentale, nomenklatura �i structurile de sorginte KGB-ist� au preluat �i au p�strat controlul procesului de tranzi�ie �n fostele ��ri comuniste �i au transformat puterea poli�ieneasc� �ntr-una financiar�. Tranzac�ia cu �tranzi�ia� a avut avantaje evidente �i pentru Occident: �ncetarea r�zboiului rece, dispari�ia pericolului degener�rii �ntr-unul unul cald, accesul la m�na de lucru ieftin� �i calificat� �i c�tigarea unor pie�e de desfacere imense.

�ntr-o lume �n care fiecare stat �i urm�re�te cu prec�dere, dac� nu exclusiv, propriile interese, Rom�nia are nevoie de o politic� subordonat� intereselor sale na�ionale �i de oameni politici care tr�iesc �i ac�ioneaz� �n spiritul moralei cre�tine. Rom�nia are nevoie de cre�tin democra�ie! Trebuie s� impunem doctrina cre�tin democrat�, pentru c� ea r�spunde cel mai bine problemelor cu care se confrunt� �ara!

�n Rom�nia post-comunist�, Partidul Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat a fost singurul care a avut, �nc� de la �nceput, op�iuni politice corecte, c�rora le-a r�mas consecvent: smulgerea Rom�niei din zona de influen�� ruseasc�, integrarea ��rii �n NATO, aderarea la Uniunea European�, restituirea propriet��ilor confiscate de comuni�ti � p�m�nturi, p�duri, case, active economice � reformarea economiei, a justi�iei, instituirea statului de drept �i lustra�ia.

Unele dintre aceste obiective strategice s-au �ndeplinit, majoritatea dintre ele datorit� eforturilor PN�CD �n perioada 1996-2000, c�nd am participat la guvernare. Noi am �ntrerupt �firul ro�u� dintre Bucure�ti �i Moscova, noi am �ntors �ara cu fa�a la Occident, noi am reformat economia na�ional�, noi am �nceput restituirea propriet��ilor, �n timpul guvern�rii noastre au �nceput negocierile de aderare la Uniunea European� �i noi am ob�inut angajamentul ferm al NATO cu privire la apropiata acceptare a Rom�niei.

Lustra�ia � pasul esen�ial spre reconcilierea na�ional�

Bloca�i de partenerii de guvernare, �n primul r�nd de Partidul Democrat, nu am reu�it s� facem lustra�ia, iar acest e�ec major a diminuat efectele benefice ale celorlalte m�suri. Lustra�ia era absolut necesar�, ea fiind primul pas � obligatoriu! � pe drumul spre reconcilierea na�ional�. Profunzimea crizei morale �n care este scufundat� societatea rom�neasc� se datoreaz� tocmai supravie�uirii securi�tilor �i nomenclaturi�tilor �n structurile puterii de stat. Mecanismele democratice func�ioneaz� prost, pentru c� Rom�nia este controlat� de oligarhie.

Oligarhia rom�neasc� este format� din mai pu�in de zece mii de oameni, adic� sub o jum�tate de procent din popula�ie. To�i ace�tia sunt lega�i �ntre ei prin linii de for��, pe care se mi�c� cu u�urin��, ceea ce explic� traiectoriile spectaculoase ale multor cariere �i averi. Majoritatea componen�ilor s�i au rela�ii str�nse cu serviciile secrete succesoare fostei Securit��i, �n principal ca ofi�eri acoperi�i.

Din cauza lor, multe p�m�nturi au fost �restituite� pe alte amplasamente, din cauza lor, multe p�duri au fost �restituite� gata t�iate, din cauza lor multe case au fost �restituite� nu proprietarilor, ci chiria�ilor, din cauza lor propriet��ile economice, na�ionalizate dup� r�zboi, practic nu au fost restituite. Ei sunt responsabili pentru organizarea dezorganiz�rii func�ion�rii institu�iilor de stat �n Rom�nia, ei sunt responsabili pentru manipularea opiniei publice, pentru promovarea incompeten�ilor p�n� la cel mai �nalt nivel �n stat, pentru instabilitatea legislativ�, pentru blocarea justi�iei �i pentru corup�ia generalizat�!

Ei sunt cei care au v�ndut pe nimic 100% din infrastructura de comunica�ii a ��rii, aproape 100% din infrastructura energetic�, 90% din sistemul bancar �i altele, transform�ndu-l pe rom�n �n slug� la el acas�. Dac� i-am fi lustrat, nu ar mai fi v�ndut rezervele de petrol �i gaze; dac� i-am fi lustrat nu ar mai fi putut devaliza b�ncile; dac� i-am fi lustrat nu ar fi transformat agricultura �n tranzanc�ii imobiliare; dac� i-am fi lustrat nu ne-ar fi costat at�t de mult kilometrul de autostrad�; dac� i-am fi lustrat am fi avut �coli, spitale �i re�elele de infrastructur� puse la punct! Dac� i-am fi lustrat, am fi tr�it mai bine!

Limitarea �i reducerea influen�ei oligarhilor asupra actului de guvernare a constituit dificultatea esen�ial� a procesului de aderare a ��rii la structurile euro-atlantice. De�i Rom�nia a fost p�n� la urm� acceptat�, partida nu este nici pe departe c�tigat�, deoarece structurile oligarhice, de sorginte securisto-comunist�, se regenereaz� prin plasarea unor oameni noi �n toate punctele cheie ale sistemului financiar-bancar, economic, politic �i �n justi�ie.

Societatea civil� rom�neasc� a fost prea slab� �i nu a putut, iar Uniunea European� nu a vrut s� ne ajute s� facem lustra�ia. ��rilor candidate fost-comuniste li s-a cerut s�-�i reformeze sistemul juridic �i s�-�i creeze agen�ii independente anticorup�ie, dar lustra�ia �i deschiderea dosarelor poli�iei secrete nu a fost niciodata o precondi�ie pentru aderare.

La fel stau lucrurile �n privin�a anul�rii consecin�elor pactului Ribbentrop-Molotov; to�i �l denun��, inclusiv Vladimir Putin, to�i �l condamn�, dar � �n egal� m�sur� � to�i se prefac a nu observa c� produce �n continuare efecte: exist� dou� state rom�ne! �n Serbia s-a putut crea un nou stat, Kosovo, dar povestea Basarabiei, care era cea mai legitim� dintre toate, nu s-a putut rezolva. Din nou, constat�m c� oligarhiei noastre nu �i pas�, iar Occidentul prefer� s� nu-�i prejudicieze leg�turile cu Rusia. �n abordarea lui pragmatic�, Occidentul poart� o evident� responsabilitate; prea adesea Rom�nia este tratat� cu condescenden��, ca o �ar� semi-european�.

Continua degradare a st�rii de fapt din societatea rom�neasc� demonstreaz� c� Uniunea European� trebuie s� stabileasc� un parteneriat cu o p�tura mult mai larg� a popula�iei dec�t p�n� acum.

Politica nu trebuie separat� de moral�

Ast�zi, la 20 de ani de la pr�bu�irea comunismului, Rom�nia este ca o corabie care a �nceput s� ia ap�, condus� de un c�rmaci beat, pe o mare dezl�n�uit�! Pentru a supravie�ui, �ara are nevoie de altfel de politicieni, are nevoie de oameni politici responsabili �i competen�i, dar � mai ales! � are nevoie de lideri morali!

Dac� deciden�ii ar fi morali, grija lor ar fi binele comun; banul public ar fi administrat onest �i cump�tat, cet��enii ar fi servi�i, nu folosi�i �i asupri�i, iar �ara ar prospera.

Nu exist� ��ri bogate �i ��ri s�race; exist� doar ��ri bine administrate �i ��ri prost administrate. Rom�nia de azi este prost administrat�.

Programul nostru politic, pe care vi-l supunem spre dezbatere �i aprobare, pune accentul pe dimensiunea moral�, component� esen�ial� a proiectului PN�CD pentru salvarea Rom�niei. Viziunea �i misiunea Partidului nostrum se definesc astfel:

Viziunea PN�CD:
Libertate, Dreptate �i Solidaritate, prin Responsabilitate, Credin�� �i Democra�ie �ntr-o Rom�nie Modern�, Prosper� �i Fericit�.

Misiunea PN�CD:
PN�CD � are misiunea de a fi Con�tiin�a Politic� Responsabil� a Rom�niei, fiind singurul partid cre�tin-democrat, autentic de centru-dreapta, din Rom�nia, capabil s� creeze o Rom�nie Modern�, Prosper� �i Fericit�.

Obiectivul nostru general este binele comun. Pentru a-l atinge, sunt necesare ac�iuni politice ferme �i morale! Urm�rim re�ntregirea ��rii �i afirmarea demnit��ii ei, propunem proiectul unei noi constitu�ii a Rom�niei, propunem m�suri concrete pentru reformarea justi�iei, un set de politici macroeconomice care ar scoate �ara din criz� �i consider�m c� dezvoltarea economic�, care ia �n considerare dimensiunea social� �i cea ecologic�, este o extensie a credin�ei �n fiin�a uman� �i �n libertatea ei.

Credem cu toat� convingerea c� omul nu trebuie s� fie separat de Dumnezeu �i nici politica de moral�! Trebuie s� fim con�tien�i c� lupta dintre Bine �i R�u nu se sf�r�e�te niciodat�, dar nu este totuna de care parte a baricadei ne situ�m! �n �ndelungata sa istorie, Partidul Na�ional ��r�nesc Cre�tin Democrat s-a situat �ntotdeauna de partea bun�! Este datoria noastr� s�-i onor�m tradi�ia! Este datoria noastr� s� salv�m Rom�nia!

A�a s� ne ajute Dumnezeu!

Bucure�ti, 26 septembrie 2009





Radu S�rbu

De la: DanubianKnight, la data 2009-09-21 22:22:35

De la: costelaeg, la data 2009-09-20 19:37:35

De la: horiaradu, la data 2009-09-12 13:19:43

De la: costelaeg, la data 2009-09-12 12:28:09Pentru toti care comentati pe aceasta tema va sugerez urmatoarele :
1 - stabiliti-va prioritatile
2 creionati pe scurt care ar fi doctrina pe care doriti sa o abordati
3 aveti curajul si suficient sange in instalatie pentru aface primul pas.
4 stabilim un comitet de initiativa max 10 persoane sau cate se doreste
5 inventariati comentariile in pro si contra
6 intalnirea comitetului de initiativa
7 aveti curajul si raspunderea actiunilor voastre
8 evitati sa sustineti ca ideia mea este cea mai buna ( meteahna actualilor guvernati )
9 Stabiliti comitetul de initiativa dupa numele de fe forum.
10 stabiliti intalnrea comitetului de initiativa ori unde in tara
11 Membri comitetului de initiativa sa vina la intalnire cu idei sanatoase creionate intr-o doctrina
12 sa dati dovada de spirit de echipa, revolutionar fara interese meschine
Voi fi alaturi de ori ce initiativa de bun simt , moralitate , obiectivism
sa ne vedem sanatosi

Apel-manifest pentru proiectul ROMANIA ALTFEL
Astazi, am avut onoarea de a fi invitat de un grup de sustinatori ai Principelui Radu si ai Casei Regale sa particip la un manifest. Sustinatorii doresc sa stranga cat mai multe persoane pentru a crea un nucleu de sustinere a proiectelor initiate de Alteta Sa Regala, proiecte cum ar fi �Romania. O viziune pe 30 de ani.�
Pentru cei interesati, acesta este manifestul:
Prieteni,
constienti de faptul ca ASR Principele Radu, Majestatea Sa Regele si ASR. Principesa Margareta nu incurajeaza si nu sprijina infiintarea de miscari, partide sau organizatii avand ca scop promovarea monarhiei sau a altor idei legate de Casa Regala, constienti de faptul ca Familia si Casa Regala nu reprezinta o institutie a societatii civile sau o institutie politica, ci o parte definitorie, istorica a Statului roman, constienti de faptul ca nu trebuie sa impunem implicarea ASR Principele Radu in demersul noastru de asociere si promovare a miscarii pentru proiectul Romania Altfel, constienti de faptul ca nu trebuie sa transformam blogul, jurnalul, site-urile si imaginea Familiei Regale intr-un spatiu virtual de propaganda, constienti de faptul ca ASR Principele Radu nu doreste sa impiedice actiunile noastre civice de libera asociere prin manifestari si activitati pe baza de voluntariat, va informam: s-a constituit nucleul miscarii de promovare a proiectului Romania Altfel.
Acest nucleu, speram, va inspira constituirea altor centre de solidaritate a simpatizantilor si sustinatorilor din tara si Diaspora.
Pentru a face parte din nucleul central al Miscarii pentru Romania Altfel va invitam sa ne contactati la adresele �

tashy.ro/miscarea-romania-altfel/

Ai uitat sa ne dai adresele?

tashy.ro/miscarea-romania-altfel/

Mai exista Miscarea Pentru Romania? Pe aia o facuse Marian Munteanu prin '91...

MISCAREA ROMANIA ALTFEL
Comunicat de presa

Membrii fondatori ai Grupului de Initiativa anunta constituirea asociatiei civice Miscarea Rom�nia Altfel, prescurtat Mi.R.A., av�nd scopul de a promova generosul proiect �Rom�nia Altfel� si programul strategic �Rom�nia. O viziune pe 30 de ani� prin care Casa Regala a Rom�niei propune propriul parteneriat istoric tuturor mediilor � politic, economic, administrativ, mass-media si civic - pentru o dezvoltare durabila a Rom�niei.
 In acest sens, Miscarea Rom�nia Altfel si-a stabilit urmatoarele obiective prioritare:
constientizarea si unificarea ideatica a tuturor asociatiilor, aliantelor, formatiunilor, organizatiilor si a membrilor societii civile, indiferent de orientarile politice, nationaliste, rasiale sau confesionale, pentru reformarea, purificarea morala si reconstructia din temelii a Rom�niei moderne, europene.
 Mobilizarea si polarizarea energiilor pozitive ale societatii si statului �n jurul valorilor traditionale si contemporane ale natiunii rom�ne, �n jurul celor mai morali si reprezentativi militanti pentru educarea si pregatirea congenerilor nostri, a tinerilor mai ales, �n vederea alegerii libere si constiente, �n viitor, a formei de guvernam�nt care sa garanteze reafirmarea demnitatii si posperitaii Rom�niei.

Miscarea Rom�nia Altfel poate fi accesata prin mijloace electronice la urmatoarele link-uri:
Forumul Miscarii Romania Altfel: tashy.ro/miscarea-romania-altfel/
Chat: www.tashy.ro/chat

De la: DanubianKnight, la data 2009-09-21 22:22:35



Mai exista Miscarea Pentru Romania? Pe aia o facuse Marian Munteanu prin '91...

Misiunea noastr�: salvarea statului rom�n







Demnitate �i prosperitate pentru cet��enii Rom�niei



� manifest politic �







Statul rom�n traverseaz� o perioad� de criz� major�. La numai 11 ani de la insurec�ia din 1989, clasa politic� a epocii post-comuniste a reu�it s� �ngroape speran�a acelui Decembrie miraculos sub lespedea ap�s�toare a s�r�ciei �i disper�rii.

Ce rost ar mai avea, ve�i spune, �n aceste condi�ii, candidatura, participarea la via�a politic�, despre care toat� lumea �tie c� este dominat� de incorectitudine?

Cu toate acestea, am hot�r�t, sprijinit de cei care m� cunosc �i au �ncredere �n mine, s� �nfrunt barierele ne�ncrederii �i s� ofer o alt� cale, deosebit� complet de sistemul ultimilor 11 ani.



Am atras aten�ia �nc� din 1990 asupra direc�iei gre�ite spre care era �mpins� Rom�nia. Am criticat aspru puterea de atunci. De asemenea, m-am �mpotrivit �i celor care, ini�iind CDR[1], urm�reau doar s� ajung� la putere, f�r� a fi preocupa�i �n mod serios de interesele reale ale poporului rom�n.



Guvern�rile perioadei 1990-1996[2] au e�uat. Guvern�rile din 1996-2000[3] au constituit un e�ec �i mai dureros. Desigur, cei pe care i-am criticat �n ace�ti 11 ani �i-au utilizat puterea pentru a m� discredita. Am fost atacat �n toate felurile, de la minciuni, calomnii �i dezinform�ri p�n� la agresiuni fizice, tentativ� de omor, arest�ri �i �nchisoare. M-au atacat �i unii, �i ceilal�i.

�ntreb: ce a determinat aceste for�e s� atace at�t de puternic un om care nu a fost nici demnitar, nici parlamentar, nici m�car membru al vreunui partid? Oare nu teama c�, la un moment dat, poporul va afla c� ceea ce propun este �n interesul ��rii, al cet��enilor?



�tiu c� mul�i oameni nu m� cunosc sau au informa�ii gre�ite despre mine. �i rog numai s� asculte propunerile pe care le aduc, cu sinceritate �i deschidere sufleteasc�.

Aceste alegeri reprezint� doar o etap�. Recl�direa statului rom�n, refacerea demnit��ii na�ionale �i asigurarea prosperit��ii cet��enilor Rom�niei reprezint� pentru mine �elul fundamental c�ruia i-am dedicat �ntreaga energie, putere de munc� �i cunoa�tere. Preluarea valorilor �i mecanismelor civiliza�iei moderne reunite �ntr-o sintez� inteligent� cu fondul nostru tradi�ional, cultural �i spiritual reprezint�, �n viziunea mea, calea pentru construirea unei societ��i puternice �i prospere.



Am convingerea c� poporul nostru merit� pe deplin o via�� �n demnitate �i bun�stare. Realizarea acestui obiectiv depinde de fiecare din noi. Cu ajutorul Lui Dumnezeu, vom reu�i.







�Credin��, lege, bun�stare�



� program politic �









Unde ne afl�m





La mai bine de 11 ani de la c�derea dictaturii comuniste, Rom�nia nu �i-a g�sit pacea material� �i moral� pe care o merit�. Starea actual� este de-a dreptul dramatic�. Totul a dec�zut. Singur� demoralizarea societ��ii a progresat.



�ara pl�te�te falimentul guvern�rilor de dup� 1989. Regimul politic �i electoral, prin cinismul �i demagogia evolu�iilor sale, este mai mult o b�taie de joc. Regimul administrativ se complace �n anarhie. Regimul economic este definit prin ineficien��, corup�ie �i nep�sare. Regimul social nu este dec�t nedreptate. Regimul intelectual �i moral, impus de clasa politic� actual�, este dominat de un materialism steril, dispre�uitor fa�� de valorile fundamentale, spirituale �i culturale rom�ne�ti �i, pe de alt� parte, incapabil s� �n�eleag� experien�a civiliza�iei occidentale.



Dezordinea �i impreciziile clasei politice au un asemenea corespondent �n haosul din administra�ie, �nc�t nu e de mirare c� prestigiul Parlamentului, al Guvernului �i al Justi�iei sunt at�t de cobor�te, �nc�t amenin�� s� clatine �ns�i baza statului. Ambi�iile �i ranchiunele se �nmul�esc, intrigile se �nnoad� cu o rapiditate fantastic�, propunerile �i solu�iile realiste nu intereseaz� aproape pe nimeni.



Except�nd r�zboaiele, probabil c� nu se poate g�si �n �ntreaga istorie a Rom�niei o perioad� mai neagr� �i mai plin� de pericole pentru fiin�a noastr� na�ional�. Niciodat� rom�nii nu au sim�it mai violent �i mai dureros dec�t �n prezent umilin�a de a tr�i f�r� drepturi �n propria lor �ar�, prin�i �n captivitatea unui sistem anticre�tin, inuman �i falimentar, sistem ce i-a aruncat pe ultimul loc �n r�ndul fostelor ��ri comuniste, at�t din punctul de vedere al mecanismelor economice �i sociale, c�t �i din punctul de vedere al evolu�iei democratice.



Toate institu�iile �i formele de organizare pe care le-a creat poporul rom�n sunt supuse unui proces sistematic de anulare �i distrugere. Pre�edin�ia Rom�niei a ajuns un birou de protocol, anexat unor interese de grup. Parlamentul b�jb�ie �n incoeren��, iar Guvernul �i institu�iile subordonate reprezint� expresia unui algoritm str�in de interesele cet��enilor. Organismele reprezentative ale marilor grup�ri socio-profesionale, sindicatele �i patronatele, nu sunt ascultate de nimeni. Interesul clasei politice se restr�nge la a utiliza electoral aceste structuri �i, eventual, la controlul lor prin amestecuri brutale sau presiuni de tot felul. Institu�iile de men�inere a ordinii interne �i de justi�ie sunt permanent agresate �i lipsite de orice protec�ie. Armata Rom�n� este umilit� pe toate c�ile, urm�rindu-se practic anularea func�iilor sale fundamentale; onoarea militar� nu �nseamn� nimic pentru politicieni, iar ap�rarea ��rii nu numai c� nu intereseaz� dar chiar deranjeaz� oligarhiile ce stau �n spatele grupurilor politice. Comunitatea serviciilor de informa�ii este de asemeni redus� la statutul de instrument, rezultatele muncii acestora fiind ignorate, ascunse �n sertare de cei afla�i la putere sau, eventual, folosite ca arme de �antaj. �nv���m�ntul, educa�ia na�ional�, au r�mas amintiri; valorile noastre culturale sunt r�nd pe r�nd izgonite din manuale �i din via�a cet��ii, tinerilor acestei ��ri oferindu-li-se avalan�a degradant� a subculturii �i distrugerii morale. Biserica, singur�, rezist� �nc� �n fa�a atacurilor cu care este �nconjurat� din toate p�r�ile, fiind �ns� grav afectat� de refuzul conducerii politice de a acorda sprijinul firesc acelor forme de via�� cre�tine, singurele prin care s-ar putea afla calea de ie�ire din criza moral� care amenin�� �ns�i fiin�a na�ional�.







Ce avem de f�cut





Regimul politic instalat dup� insurec�ia din Decembrie 89 a anulat aproape orice ordine �i orice ierarhie fireasc� �n societate. Via�a public� a fost desfigurat� printr-o avalan�� de minciuni �i dezinform�ri iar institu�iile esen�iale au fost �populate� cu amatori, incompeten�i �i chiar tr�d�tori.



Nu de pseudo-reforma de p�n� acum avem nevoie. Cred cu t�rie c� salvarea poporului rom�n trebuie s� �nceap� printr-un proces de reconstruc�ie total�, pe baze noi, a institu�iilor statului. Nu avem partide politice organizate institu�ional, ci grupuri clientelare, nu avem formule ideologice articulate, ci sloganuri g�ngave �i lozinci mincinoase. Ne a�teapt� acelea�i �algoritmuri�, acelea�i grup�ri de interese, aceea�i ineficien��.



Reconstruc�ia statului rom�n trebuie s� �nceap� cu Pre�edin�ia Rom�niei, cu reconstruc�ia institu�iei preziden�iale. Aceast� institu�ie este singura care are, acum, posibilitatea s� ac�ioneze �n interesul poporului �i s� blocheze aventurile �i tr�d�rile politicienilor.

�n acest sens, propun rom�nilor transformarea Pre�edin�iei �ntr-o institu�ie activ�, energic�, subordonat� exclusiv interesului na�ional �i cl�dit� pe principii de competen��, cinste �i fermitate.





Parteneriat social �i reconciliere na�ional�.

Consiliul Na�ional Rom�n



Dac� rom�nii vor decide s�-mi �ncredin�eze mandatul de Pre�edinte, voi constitui imediat, �n jurul institu�iei preziden�iale, Consiliul Na�ional Rom�n, care va reuni reprezentan�ii ale�i democratic ai categoriilor socio-profesionale din ramurile economiei na�ionale, angaja�i �i angajatori, precum �i reprezentan�ii autoriza�i ai institu�iilor fundamentale ale ��rii, Armata, Biserica, Justi�ia, Academia, �nv���m�ntul, Comunitatea Serviciilor de Informa�ii, Poli�ia �i Jandarmeria. Pre�edintele Rom�niei va ac�iona numai �n acord cu op�iunile �i analizele acestui consiliu. Promulgarea legilor va �ine cont de felul �n care proiectele respective respect� interesele societ��ii rom�ne�ti. Conform prerogativelor sale, Pre�edintele se va adresa Parlamentului �i Guvernului transmi��nd acestora nu p�rerile sale personale ci puncte de vedere argumentate �i mai ales reprezentative. Voi ac�iona �n orice moment �n care partidele din Parlament nu-�i respect� angajamentele luate �n fa�a poporului. Aceasta este, �n viziunea mea, misiunea fundamental� a �efului statului rom�n. A�a vor fi lichidate tensiunile (artificial �i criminal create �n ace�ti ani) �ntre diversele grup�ri socio-profesionale, �ntre institu�ii, �ntre diversele categorii de cet��eni.





Restaurarea drept��ii �i a legalit��ii



Ca Pre�edinte al Rom�niei, voi garanta eliberarea de orice form� de influen�� sau interven�ie politic� a institu�iilor legal abilitate s� asigure respectarea �i aplicarea legii, securitatea ��rii, siguran�a statului �i a cet��eanului. Voi anula orice posibilitate ca grupuri politice sau de influen�� s� se mai amestece �n activitatea acestor institu�ii, iar reprezentan�ii �i lucr�torii lor se vor bucura de protec�ia direct� a Pre�edintelui.



Voi sus�ine �nceperea imediat� a reanaliz�rii modului �n care s-a efectuat p�n� acum privatizarea economiei. Privatiz�rile frauduloase vor fi anulate, banii vor fi recupera�i, iar vinova�ii vor trebui s� r�spund� �n fa�a justi�iei. Justi�ia rom�n� va proceda la cercetarea ne�nt�rziat� a cazurilor de parazitare a �ntreprinderilor prin firme c�pu�� �i privatiz�ri oneroase. Nici un func�ionar al statului, din administra�ie sau din economia na�ional� nu va putea avea alte surse de venit dec�t acelea provenite din munc� cinstit�.



Voi lucra �n acest sens direct cu poporul, pe care �l voi informa cu o total� transparen�� cu privire la ac�iunile de restabilire a legalit��ii. Voi institui obliga�ia ca Pre�edintele s� se adreseze periodic poporului, prin rapoarte privind starea na�iunii, redactate �n spiritul adev�rului social �i na�ional integral.



Nici un partid sau grup politic nu va mai �ndr�zni s� se ridice �mpotriva poporului, nici un demnitar nu va mai avea posibilitatea s� prezinte rom�nilor neadev�ruri �i dezinform�ri menite s� ascund� acele fapte care contravin legii �i voin�ei poporului rom�n.





Rom�nizarea economiei.

Bun�stare prin munc� cinstit�



Voi utiliza toate prerogativele constitu�ionale �i voi ac�iona categoric pentru a determina Parlamentul �i Guvernul s� opreasc� imediat a�a-numita �privatizare�, care nu are nimic comun nici cu economia de pia�� �i nici cu interesele poporului rom�n. Propun schimbarea integral� a concep�iei privind reforma economic�.



Comuni�tii, for�ele de ocupa�ie str�in�, au na�ionalizat industria. Regimul actual privatizeaz� industria. Nici una dintre aceste m�suri nu a avut succes. Na�ionalizarea nu a adus nimic bun. Privatizarea s-a dovedit a fi doar o metod� de a fura bunurile poporului. Guvernan�ii v�nd �ntreprinderile pe nimic prietenilor, rudelor �i celor care-i sprijin�. Este doar mijlocul prin care politicenii se �mbog��esc.



Eu nu doresc na�ionalizarea, dar nu doresc nici privatizarea care camufleaz� �nstr�inarea avu�iei na�ionale. Eu vreau a treia cale. �ntreprinderile trebuie v�ndute �n mod cinstit �i la pre�uri bune numai celor care le vor conduce bine, cu condi�ia p�str�rii �i dezvolt�rii lor, iar banii �i vom pune �ntr-un Fond pentru Rom�nia. Guvernul nu va pune m�inile pe ace�ti bani. Banii apar�in poporului rom�n. Politicienilor nu li se va permite s�-i foloseasc� pentru ei. Fiecare rom�n va de�ine partea cuvenit� din acest Fond. Dar nimeni nu va primi banii ca atare. Banii ace�ta vor fi folosi�i pentru �mprumuturi bancare cu dob�nd� sc�zut� numai pentru investi�ii �i numai pentru cet��enii rom�ni. Fiecare va avea posibilitatea s� �nceap� propria sa afacere, propria sa activitate economic�. De exemplu, o familie ar putea cump�ra un tractor. O alt� familie va cump�ra o ferm� de animale. Alta va cump�ra un computer sau un mic atelier. Banii ob�inu�i din v�nzarea �ntreprinderilor de stat sunt banii oamenilor. Este munca lor �n ace�ti bani �i ei sunt cei care trebuie s� beneficieze de ace�ti bani. Aceasta nu este privatizare. Aceasta este Rom�nizare. Aceasta este calea pentru crearea unei clase de mijloc puternice, majoritare, format� din oameni stabili �i independen�i economic.





Reorganizare �i eficientizare economic�



De asemenea, voi ac�iona pentru a sprijini introducerea urgent� a urm�toarelor m�suri privind:



1. Recompensarea deopotriv� a muncii lucr�torilor �i a ini�iativei capitalului.

Statul, prin politicile sale vamale, comerciale, fiscale �i monetare are datoria s� �ncurajeze at�t recompensarea muncii individuale, c�t �i a capitalului, �n condi�iile cre�terii productivit��ii muncii, a economisirii �i a investi�iilor. Nu se poate constitui o economie performant� �n condi�iile salahoriz�rii �i subnutri�iei for�ei de munc� �i nici prin strivirea ini�iativei economice private.



2. Desp�gubirea imediat� a ��ranilor pentru inventarul agricol, uneltele �i bunurile confiscate la colectivizare. Asigurarea, prin utilizarea capacit��ilor industriale existente, a ma�inilor agricole necesare activit��ii agricultorilor rom�ni. Dezvoltarea mecanismelor de distribuire a produselor agricole autohtone �i eliminarea intermediarilor speculan�i.



3. Stabilitatea contextului legislativ, a politicilor economice ale statului. Libertatea ac�iunii economice �i dreptul la munc�.



4. Reducerea fiscalit��ii, despov�rarea Bugetului de cheltuieli inutile �i utilizarea fondurilor pentru dezvoltare �i sprijinire a ini�iativei. Guvernele vor trebui s� �nceteze imediat politica de �ncurajare a nemuncii.



5. Refacerea �i dezvoltarea �nv���m�ntului �i cercet�rii, pentru ridicarea nivelului �i performan�ei economice.



6. Legarea creditului de produc�ia industrial� �i agricol�, de servicii. Statul rom�n prin organismele abilitate va trebui s� vegheze sub pedepse aspre ca structura creditului �i natura acestuia s� fie subordonate �n primul r�nd nevoilor productive ale economiei. Performan�a bancar� va trebui s� fie indisolubil legat� de nivelul �i eficien�a sprijinirii de c�tre b�nci a activit��ilor reale din economie.



7. Dezvoltarea rapid� a autostr�zilor, a re�elei de drumuri.



8. Construc�ia urgent� a unei re�ele �Intranet� na�ional�, cu acces liber pentru utilizatorii rom�ni �i cu facilit��i la accesul �i conectarea la re�eaua mondial� Internet.





Promovarea profesionalismului �i a tinerei genera�ii de speciali�ti



Am convingerea c� una din cauzele principale ale e�ecului economic �i politic de p�n� acum st� �n incapacitatea clasei politice de a promova adev�ra�ii speciali�ti de care dispune Rom�nia. Doresc schimbarea radical� a acestei situa�ii. �ara dispune de oameni cu un excep�ional nivel de preg�tire precum �i de mul�i tineri ce au dovedit performan�� �i rezultate deosebite. Nimeni nu s-a g�ndit la ace�ti oameni dec�t eventual �n mesaje electorale.



Eu nu sunt legat de nici o obliga�ie fa�� de nici o clientel� sau grup de interese. Interesele mele sunt exclusiv cele ale dezvolt�rii Rom�niei, ale moderniz�rii institu�iilor �i mecanismelor sale administrative �i social-politice. Misiunea mea ca Pre�edinte al Rom�niei va fi s� promovez reprezentan�ii autentici ai unei noi mentalit��i, moderne �i eficiente, pe reprezentan�ii competen�ei �i profesionalismului autentic. Voi �ntreprinde tot ce corespunde prerogativelor legale pentru a determina �nlocuirea celor care, cu incompeten�� sau rea voin��, au adus prejudicii grave institu�iilor statului rom�n.





Drepturile familiei. Drepturile cet��eanului.



Pre�edintele trebuie s� fie preocupat de drepturile �i �ansele fiec�rui cet��ean �i ale fiec�rei familii. Respectarea drepturilor cet��eanului �i ale familiei sale asigur� temelia organiz�rii statale. C�nd familia nu-�i poate exercita func�iunile proprii, societatea este amenin�at� de distrugere �i dizolvare. Autoritatea tat�lui, cultul mamei �i iubirea de frate sunt puterile morale unice care pot garanta stabilitatea �i armonia societ��ii. Criza familiei se propag� �n mediul de via�� al unei colectivit��i ca o grav� criz� a ordinii, a solidarit��ii �i a respectului.



Pre�edintele trebuie s� ac�ioneze pentru eliminarea tuturor cauzelor care au condus la situa�ia grav� �n care se afl� azi familiile rom�nilor. Lipsa mijloacelor elementare la dispozi�ia familiei, a celei tinere �n special, livreaz� noua genera�ie primejdiei abandonului, disolu�iei �i anarhiei.





Protec�ia social�. Tinerii �i v�rstnicii.



Aten�ia pre�edintelui trebuie s� fie �ndreptat� asupra modului �n care este rezolvat� grava problem� a protec�iei sociale.



Dou� categorii sunt cu prec�dere lovite �n ace�ti ani ai dezastrului na�ional: v�rstnicii �i tinerii, pensionarii �i cei ce se afl� la �nceputul vie�ii, al carierei profesionale.



Trebuie urgent clarificat� situa�ia fondurilor de pensii, iar statul trebuie s� aib� ca prioritate respectarea echitabil� a drepturilor celor care, prin munca lor, au participat la crearea avu�iei na�ionale, avu�ie distrus� �i �nstr�inat� prin �grija� guvernelor post-decembriste.



De asemenea, relansarea economiei �i acordarea dreptului la ini�iativ� al tinerei genera�ii vor constitui �i modalit��i de rezolvare a problemelor celor v�rstnici. Cre�terea rapid� a veniturilor tinerilor � cea mai performant� categorie a vie�ii economice moderne � va duce la ameliorarea condi�iilor de via�� pentru p�rin�ii �i bunicii acestora.



Ca Pre�edinte al Rom�niei, m� voi implica direct �n sprijinirea tuturor ini�iativelor care vizeaz� oprirea exodului tineretului �i crearea condi�iilor necesare pentru ca �ara s� beneficieze de creativitatea, inteligen�a �i puterea de munc� a tinerei genera�ii.



Dreptul familiei tinere la o locuin�� �i la venituri decente, precum �i dreptul v�rstnicilor la o pensie potrivit muncii depuse, la o asisten�� medical� corespunz�toare trebuie scoase din arsenalul demagogic al propagandi�tilor electorali �i trecute ca urgen�e absolute �n activitatea statului rom�n.





Organizarea cunoa�terii realit��ii sociale �n sprijinul reconstruc�iei na�ionale



O important� datorie na�ional� �i social� este organizarea competen�ei �i a intereselor profesionale colective �i ale capitalului, deopotriv� cu organizarea cunoa�terii realit��ii sociale �n serviciul Reconstruc�iei na�ionale.



Organizarea studiilor �n slujba reconstruc�iei na�ionale cere, la r�ndul ei, relansarea Institutului Social Rom�n, care va ac�iona �n teritoriu dup� modelul de cunoa�tere promovat �i institu�ionalizat de �coala sociologic� a lui D. Gusti. Aceast� organizare devine �i o metod� eficient� pentru ap�rarea spiritualit��ii rom�ne�ti �i a inteligen�ei na�ionale.





Educa�ia Na�ional�.

Competen��, performan��, moralitate.



Pre�edintele are datoria s� vegheze �i s� intervin� pentru sus�inerea ini�iativelor care vizeaz� reorganizarea �i �nt�rirea �nv���m�ntului, a �ntregului sistem al educa�iei na�ionale:



1. Reg�ndirea unei noi Legi a �nv���m�ntului, care s� reprezinte o baz� pentru o Reform� real�, adecvat� realit��ii vie�ii, care s� reliefeze identitatea �nv���m�ntului rom�nesc �i nevoile educa�ionale reale.



2. Stabilirea unor politici coerente de finan�are, corespunz�toare costurilor unui �nv���m�nt modern �i performant.



3. Implicarea tuturor institu�iilor (Biseric�, mass-media, Armat� etc.) care, prin natura activit��ii lor, intervin �n procesul de educa�ie �i formare a tineretului.



4. Aplicarea de m�suri severe privind protec�ia fa�� de mecanismele manipulatorii, antisociale �i subculturale care agreseaz� sistematic popula�ia Rom�niei, cu efecte grave mai cu seam� asupra copiilor �i tineretului.



5. Luarea unor m�suri urgente privind:

- stabilirea unor criterii unitare de admitere �n liceu �i �n �nv���m�ntul superior;

- restabilirea �nv���m�ntului rom�nesc �n zonele cu etnici rom�ni minoritari;

- reg�ndirea, planurilor �i programelor de �nv���m�nt, cu c�utarea unui raport echilibrat �ntre tradi�ie �i inova�ie;

- �mbun�t��irea procesului de evaluare �i control pe pia�a liber� a manualelor alternative.



6. Instituirea zilei de 15 Iunie, Ziua Eminescu, ca Zi Na�ional� a Rom�niei �i construc�ia �ntregului concept educa�ional privind formarea tinerei genera�ii plec�nd de la amplul curent de crea�ie �i g�ndire reprezentat de Mihai Eminescu �i recunoscut ca atare de to�i marii reprezentan�i ai spiritualit��ii �i culturii rom�ne�ti moderne.





Ap�rarea na�ional�. Armata.



Ca institu�ie de baz� a Rom�niei menit� s� apere valorile fundamentale � suveranitatea Rom�niei, independen�a, integritatea noastr� teritorial�, organismele �i principiile Statului de Drept �, Armata va fi �nt�rit� permanent la toate e�aloanele �i �n toate sectoarele. Buna func�ionare a Armatei �i buna preg�tire militar� este o problem� grav� �i de responsabilitate moral� pentru fiecare cet��ean �i pentru �ntregul popor rom�n. Va fi atent urm�rit� organizarea �i dotarea O�tirii, ameliorarea continu� a structurilor de comand� �i de execu�ie, a resurselor sale de aprovizionare, a tehnicii de lupt�, a performan�elor pe care le ob�ine.



Pre�edintele va urm�ri cu cea mai mare aten�ie colaborarea Armatei noastre cu alte armate, �n func�ie de interesele statului �i ale na�iunii rom�ne. Avem convingerea c� o bun� colaborare cu Alian�a militar� occidental� corespunde intereselor noastre na�ionale �i tradi�iilor noastre istorice.



De asemenea, va trebui respectat actul de decizie al Marelui Stat Major, �n conformitate cu Constitu�ia �i regulamentele militare. �n ceea ce prive�te �nzestrarea armatei, aceasta se va face prin �ncurajarea industriei na�ionale, prin practici comerciale compensatorii �i prin alocarea unor bugete de �nzestrare optime, independente de constr�ngerile financiare conjuncturale.



Voi promova conceptul Ap�r�rii ��rii de c�tre �ntregul Popor, concept fundamental pentru �ntreaga noastr� istorie politic� �i militar�, dar abandonat �n mod eronat �i iresponsabil de c�tre clasa politic� postdecembrist�.







Siguran�a Na�ional�



�ntruc�t for�ele comunit��ii informa�ionale sunt garante ale siguran�ei na�ionale, ele trebuie s� dispun� de un cadru legal substan�ial �mbun�t��it pentru a identifica eventualele surse de insecuritate �i pentru a ac�iona preventiv �nc�t aceste surse s� nu capete amploare. �n acest sens, dup� modelul democratic al institu�iilor similare din statele occidentale trebuie �nt�rite �i sporite competen�ele SRI, SIE etc. inclusiv prin instituirea unor capacit��i (limitate �i supravegheate prin control parlamentar) de interven�ie.



Serviciile de informa�ii trebuie s� conlucreze cu toate celelalte institu�ii militare, iar informa�ia furnizat� diverselor institu�ii �i persoane abilitate ale statului trebuie protejat� de articole de lege clare, formulate sub aspectul sanc�iunii penale. De aceea se impune de urgen�� �mbun�t��irea Legii Siguran�ei Na�ionale �i a articolelor corespunz�toare din Codul Penal.



De asemenea, formarea ofi�erilor de informa�ii nu se mai poate face, ca �n situa�ia actual�, la sugestiile diver�ilor amatori ce b�ntuie nestingheri�i - �i deloc dezinteresa�i - prin institu�iile de �nv���m�nt superior de profil.



Aceste institu�ii de importan�� na�ional� trebuie s� aib� un nivel de secretizare �i profesionalizare apropiat de standardele tuturor statelor democratice al c�ror exemplu este mereu invocat f�r� a fi �ns� �i urmat.







Integrare cu demnitate �n comunitatea statelor democratice.

Cooperare �i parteneriat interna�ional



Ca Pre�edinte voi ac�iona pentru integrarea Rom�niei �n comunitatea statelor democratice avansate. Doresc �ns� o integrare cu demnitate, care s� �in� seama de identitatea noastr�, de valorile noastre �i mai ales de drepturile noastre, ale rom�nilor, ale tuturor cet��enilor Rom�niei. �n acela�i timp, voi lucra pentru ca Rom�nia s�-�i reia �i s�-�i �nt�reasc� bunele rela�ii de colaborare cu marile puteri ale lumii � S.U.A., Federa�ia Rus�, China, Puterile europene � pentru asigurarea unui echilibru �n sistemul de rela�ii interna�ionale, lucru esen�ial pentru interesele politice �i economice ale ��rii noastre.



Cel mai important, pentru noi, eveniment al sf�r�itului de mileniu, �nt�lnirea de la Bucure�ti dintre Patriarhul Rom�niei �i liderul spiritual al Occidentului, Sanctitatea Sa Papa, a oferit expresia sintetic� a rolului ��rii noastre, �i anume acela de ��ar� punte �ntre Orient �i Occident�. Misiunea noastr� ca stat �n aceast� parte a lumii este aceea de a asigura echilibrul geo-politic regional, de a fi � a�a cum spunea Eminescu � �un stat de cultur� la gurile Dun�rii�.







�ncotro ne �ndrept�m





Redob�ndirea demnit��ii �i integrit��ii na�ionale.

Intrarea �n al III-lea Mileniu cre�tin al existen�ei noastre ca popor.



Eu cred �n vitalitatea, inteligen�a �i puterea poporului rom�n. Calit��ile �i resursele noastre sunt �ns� irosite de o clas� politic� dominat� de ineficien��, incompeten�� �i incorectitudine.



Rec�tigarea demnit��ii noastre trebuie s� �nceap� de sus �n jos. Nu poporul este vinovat pentru situa�ia actual�. Vinovate sunt acele grupuri care, profit�nd de contextul interna�ional, au ajuns la conducere mai �nt�i dup� al II-lea R�zboi Mondial, cu sprijinul unei puteri str�ine, �i apoi, �n 1989, pe fondul dezorganiz�rii grave �n care se afla societatea rom�neasc�, au revenit �i s-au dezvoltat, constituindu-se �ntr-un sistem de oligarhie politic� �nstr�inat� de poporul peste care a ajuns s� guverneze. Aceste grupuri oligarhice nu au nimic comun cu poporul rom�n, nu au nimic comun, de altfel, cu nici un popor. Cei care ac�ioneaz� permanent �n dispre�ul legii �i a oric�ror norme morale nu sunt altceva dec�t simpli infractori.



Acum, �n pragul celui de-al III-lea mileniu cre�tin, afirm credin�a �n puterea poporului rom�n de a-�i reconstrui un stat care s� garanteze buna organizare a tuturor componentelor sociale, economice, politice, culturale, spirituale �n a�a fel �nc�t cet��enii Rom�niei s� se bucure de o via�� �n bun�stare �i demnitate, s� contribuie cu valorile create de-a lungul istoriei la fondul de valori al umanit��ii. Eu cred �n for�a �i capacitatea rom�nilor, cred �n misiunea cultural� a poporului rom�n, cred �n dimensiunea spiritual� a Rom�niei, �ar� at�t de �n�l��tor onorat� de Tradi�ia Europei cre�tine cu frumosul nume �Gr�dina Maicii Domnului�.



Condi�ia fundamental� pentru ca Rom�nii s�-�i redob�ndeasc� drepturile fire�ti iar Rom�nia s�-�i �ndeplineasc� menirea �n aceast� parte a lumii este ca institu�iile statului s� func�ioneze �n interesul cet��enilor �i nu �mpotriva lor. Acest proces nu poate �ncepe dec�t cu �i prin institu�ia suprem� a �efului Statului.



Rom�nii vor decide care va fi momentul acestui �nceput.



Dumnezeu s� ajute Rom�nia!





Marian Munteanu






www.munteanu.ro/Foto%20internet%20mari/MM-%20IPS%20TEOFAN-separat.jpg">

@horiaradu

La v�rsta mea sunt saturat de "mi�c�ri" cu denumiri pompoase.

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

De la: 111dinu, la data 2009-09-24 14:06:34@horiaradu

La v�rsta mea sunt saturat de "mi�c�ri" cu denumiri pompoase.

cea mai buna miscare este miscarea din gaoaza,atunci cand impingi cu forta prezidentiala in gaura neagra a bugetului

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: 999florin, la data 2009-09-24 14:11:50

De la: 111dinu, la data 2009-09-24 14:06:34@horiaradu

La v�rsta mea sunt saturat de "mi�c�ri" cu denumiri pompoase.

cea mai buna miscare este miscarea din gaoaza,atunci cand impingi cu forta prezidentiala in gaura neagra a bugetului

sau miscarea urechilor in ritmuri de manele imputite,efectuate dis-de-dimineata pt.a goni intunericul prezidential al noptii instelate

Cine nu este corect cu el insusi,nu poate convinge pe nimeni de adevarul spuselor sale. Toti oamenii normali se inteleg in probleme de viata,stiinte si creatie. Nu-ti dori prea multe,n-o sa ai unde le pune. Mare pacat trebuie sa fie viata,daca se pedepseste cu moartea." Exista batalii pe care este bine sa le ocolesti , nu din teama ca le - ai putea pierde , ci pentru ca ai deveni ridicol castigandu - le " Gelu Negrea Ca sa intelegi ca esti prost trebuie totusi sa-ti mearga mintea[Georges Brassens] Nimeni nu este destul de inteligent ca sa poata convinge un prost ca e prost. Rau e cand esti prost,dar si mai rau este cand nu-ti dai seama ca esti prost,crezandu-te inteligent.Credeti in cel ce cauta ADEVARUL si feriti-va de cei care l-au gasit. Adevarul este pretutindeni,dar nu-l recunoaste decat cel care-l cauta-NICOLAE IORGA Primul om care a preferat sa injure decat sa dea cu piatra poate fi considerat inventatorul civilizatiei-SIGMUND FREUD Daca vrei sa cunosti un om cu adevarat,da-i o functie de conducere-ROBERT BRASILLACH Nimic nu este mai scump decat ceea ce primesti gratis. Cu cat regulile sunt mai stricte,cu atat capul care le-a conceput este mai prost- JEAN de la BRUYERE Nu e greu sa fii darnic azi,greu este sa nu regreti maine-JULES RENARD Bine ne pot face numai anumiti oameni,rau ne poate face orice prost

De la: 999florin, la data 2009-09-24 14:11:50

De la: 111dinu, la data 2009-09-24 14:06:34@horiaradu

La v�rsta mea sunt saturat de "mi�c�ri" cu denumiri pompoase.

cea mai buna miscare este miscarea din gaoaza,atunci cand impingi cu forta prezidentiala in gaura neagra a bugetului

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

De la: 111dinu, la data 2009-09-24 14:06:34@horiaradu

La v�rsta mea sunt saturat de "mi�c�ri" cu denumiri pompoase.

La varsta ta trebuia sa fii la Antipa, nu pe topicul asta adresat tinerilor.
Eject!

De la: black10131307, la data 2009-09-25 01:03:44

De la: 111dinu, la data 2009-09-24 14:06:34@horiaradu

La v�rsta mea sunt saturat de "mi�c�ri" cu denumiri pompoase.

La varsta ta trebuia sa fii la Antipa, nu pe topicul asta adresat tinerilor.
Eject!

Tu e�ti t�n�r? Nu chiuli de la �coal�, mai ai timp s� �nve�i �i altceva, de la profesori califica�i �i nu de la un marinar traficant de m�rfuri de contraband�. C�nd vei ajunge la v�rsta mea ai s�-mi mul�ume�ti c� vei fi capabil s� te exprimi frumos, s� cite�ti o carte, s� dai sfaturi unora (ne�coli�i, ca tine acum) s� urmeze m�car alfabetizarea.

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

De la: 111dinu, la data 2009-09-25 10:31:34

De la: black10131307, la data 2009-09-25 01:03:44

De la: 111dinu, la data 2009-09-24 14:06:34@horiaradu

La v�rsta mea sunt saturat de "mi�c�ri" cu denumiri pompoase.

La varsta ta trebuia sa fii la Antipa, nu pe topicul asta adresat tinerilor.
Eject!

Tu e�ti t�n�r? Nu chiuli de la �coal�, mai ai timp s� �nve�i �i altceva, de la profesori califica�i �i nu de la un marinar traficant de m�rfuri de contraband�. C�nd vei ajunge la v�rsta mea ai s�-mi mul�ume�ti c� vei fi capabil s� te exprimi frumos, s� cite�ti o carte, s� dai sfaturi unora (ne�coli�i, ca tine acum) s� urmeze m�car alfabetizarea.

Bai boso, ti-am aratat pe alt topic ce greseli gramaticale crase faci! Las-o naibii de treaba ca te-ai demascat! Ai tot atata minte cat....

Studiile in DIVERSIONISM la scoala de securitate comunista a lui Basescu ,nu mai sint eficiente,Poporul este satul de delatorul corupt,betiv si excroc Basescu,care lanseaza diversiuni cu Referendum in ziua alegerilor ,pentru a produce confuzii in rindul electoratului,dar betivii pling usor si acum populatia este satula de alcoolicii care duc Romania la ruina

nu va uitati ca Basescu este un gainar hot,suportati mizeriile lui !

Daca reusesc sa mai trag o pacaleala cu REFERENDUMUL,reusesc sa iau licenta "Doctor in Diversiuni"

De la: INLACRIMATUL, la data 2009-09-26 02:20:58Daca reusesc sa mai trag o pacaleala cu REFERENDUMUL,reusesc sa iau licenta "Doctor in Diversiuni"

Nici cl�tita cu br�nz� nu se diferen�iaz� de celelalte cl�tite politice. G�oaza este un desert preziden�ial. "Daltonistul de urechi" aude �n "blond�" �i negru. Cine se scoal� "prea" de diminea��, r�m�ne cu "noaptea �n cap".

pe mine politica ma lasa indiferenta, dar cine stie poate o sa ajung o viitoare elena udrea a romaniei

De la: anamaria_17, la data 2009-09-26 09:58:56pe mine politica ma lasa indiferenta, dar cine stie poate o sa ajung o viitoare elena udrea a romaniei

Chiar asa este de bogat domnul de langa tine din poza???? .Oricum,pe langa asta trebuie si sa iti vopsesti parul,o Elena Udrea bruneta este de neconceput

De la: 111dinu, la data 2009-09-26 09:23:20

De la: INLACRIMATUL, la data 2009-09-26 02:20:58Daca reusesc sa mai trag o pacaleala cu REFERENDUMUL,reusesc sa iau licenta "Doctor in Diversiuni"

Si noi tinerii o sa plecam din tara ! Sa diversionam bineeeeeeeeeeeeee ! La mai mareeeeeeeeeeee ... neamule !

Ori suntem capitalisti, ori nu mai suntem.

Ambitia lui Emil Boc a fost:
"Ori premier, ori nimic!"
Se pare ca i-au reusit amandoua... .


Basescu la psihiatru:
-Nu stiu ce se-ntampla ca in ultimul timp sunt tot mai atacat de opozitie si de moguli, au inceput sa ma paraseasca pana si sustinatorii fideli si scad vertiginos in sondaje. Mi se reproseaza ca prea ma bag in toate, ca sunt autoritar si chiar ca ma dau drept Dumnezeu...
Psihiatrul:
-S-o luam incet si metodic. Spuneti-mi amanuntit si in ordine cronologica tot ce-ati facut.
Basescu:
-Pai, la inceput am creat Cerul si Pamantul...


Sloganul electoral al PD-L:
Frati romani!
Iliescu si Constantinescu ne-au adus pe marginea prapastiei. Numai alegandu-l pe Traian Basescu vom face un pas inainte!


Presedintele cu sotia se plimba la pas prin Bucuresti. La un moment dat, Traian Basescu se opreste brusc in fatza unei vitrine si exclama:
-Ia uite, Marie, ce preturi: sacou -15 Roni, pantaloni -10 Roni, camasa -5 Roni. Si se mai plang toti de criza in loc sa-mi fie recunoscatori ca traiesc atat de bine !
La care consoarta, intrucatva jenata, ii spune:
-Pai, Traiane, asta-i o spalatorie!


El: Draga mea, daca tu, pe criza asta, ai invata sa gatesti, am putea concedia bucatareasa.
Ea: Ai dreptate, dragul meu. Dar daca tu ai invata sa faci sex, am putea concedia si soferul.


Cativa politicieni, cam cu chef, fac un turneu electoral prin sate. Pe un drum de tara, masina se izbeste de un copac si accidentu-i gata.
Aflat in trecere, un taran cu frica lui Dumnezeu ii aduna, ii ingroapa pe loc si isi vede mai departe de treaba.
Dupa un timp, se observa lipsa politicienilor. Ancheta, reconstituire, interogatorii etc.
Anchetatorul il intreaba pe taran:
-Cand ai sosit la locul accidentului mai era vreunul in viata?
-Unii dintre ei ziceau ca sunt, dar poti sa-i crezi pe astia?!


D-zeu crea tarile... . La un moment dat Sf. Petre il intreaba:
- Bine, Doamne, in toate tarile, ba ai pus numai desert, ba numai paduri, ba numai petrol, ba numai ape, dar in tarisoara asta Romania ai pus de toate, si paduri, si ape, si bogatii, cum vine asta?
- Da, asa este, dar sa vezi ce popor pun... .


Un parlamentar iese agale din sala de sedinte si se intalneste cu un coleg din opozitie care se plimba pe hol si-l intreaba soptit: - Nici tu n-ai somn?


Basescu, Nastase si Vadim naufragiaza pe o insula.
Pentru a gasi de mancare ei se despart.
Nastase merge in stanga.
Basescu in drepta.
Vadim tiptil si el se duce in dreapta, dupa Basescu.
Dupa un timp, ratacind aiurea, Nastase, mort de foame, il vede pe Basescu prajind ceva.
Nestiind cum sa intre in vorba cu el deoarece erau dusmani ii spune:
"Auzi, mie nu-mi prea place de Vadim asta."
La care Basescu ii zice autoritar:
"Nu-ti place, nu mananci !"


Maria si Traian Basescu, pe plaja. Ploua... .
Ea: Da Doamne sa stea !
El: O sa-ncerc...


Vara, la mare...
Salvamarii ies in larg si striga spre un tip care inota:
"Domnule vames, ati depasit geamandura !"
Tipul nedumerit intreaba:
"Cum v-ati dat seama ca sunt vames? ca doar sunt in chiloti, ca toata lumea... ."
"Dom'le, lumea obisnuita, cand inoata, da apa in lateral, mata o strangi la piept... ."

favorita nr.1

STIITI E BUNA IDEEA CU SCHIMBAREA VECHILOR PARLAMENTARI AM 26 DE ANI SI SUNT SATUL DE EI NUMA NE MINTESC TOT TIMPUL AS VOTA SA SPUN DREPT PTR UN PARTID CARE SA REPEZINTE TINERETUL IN PARLAMENT SI SA FACA CEVA PTR NOI ACESTI TINERI .DAR DIN PACATE NOI TRAIM IN ROMANIA E TARA TUTUROR POSIBILITATILOR POT SA SPUN ASA.DE FACUT UN PARTID E USOR .A DOUA E SA AI SUSTINERE SI E VB DE TINERII PESTE 18 ANII SATI DEE SEMNATURA SI SA TINA CU TINA IN ALEGERI .DAR DIN PACATE PE TINERI DIN ZIUA DE AZII II INTERESEAZA MAI MUL NICOLAE GUTA.CINE FACE UN PARTID DE TINERET EU II ADUC 50 DE SEMNATURII DE LA TINERI PESTE 18 ANI DINTRUN SUT. .DAR CUM ZICEAM TRAIM IN ROMANIA TOATA LUMEA ARE IDEI DAR PUTINE LE PUN IN PRACTICA. ASTA E.

Ai perfecta dreptate!!!!!!! Cred ca a venit timpul sa se faca ceva,sa luam atitudine,prea isi bat joc de noi si noi suntem prea toleranti!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

I never seen before a wild thing who cry himself