Basescu

Un președinte promotor și garant al statului de drept



Tema independen�ei justi�iei ne diferen�iaz� ast�zi de st�nga politic�. �n vreme ce
st�nga doar afirm� acest principiu, parlamentarii s�i vot�nd �n mod constant �i necondi�ionat
pentru men�inerea imunit��ii celor urm�ri�i penal, dreapta se pozi�ioneaz� �n mod clar �n
sensul sus�inerii demersurilor justi�iei. Statul de drept nu este o no�iune abstract�, ci una c�t
se poate de concret�. Ata�amentul fa�� de statul de drept trebuie scos din sfera declara�iilor
politice �i probat prin ac�iuni concrete, printr-un anumit tip de comportament �n raport cu
institu�iile statului.


Din perspectiva raport�rii de facto la statul de drept, scena politic� poate fi descris�
astfel:
pe de-o parte, cei care respect� principiile acestuia, cu o aten�ie special� asupra
independen�ei justi�iei, pe de alta, cei care doar mimeaz� respectul pentru justi�ie, cu care �ns�
�ncearc� s� interfereze politic, inclusiv prin promovarea de m�suri legislative. De fapt, aceast�
polarizare se suprapune peste cea fundamental� dreapta � st�nga.

Tema statului de drept, �n�eleg�nd prin aceasta ap�rarea statului de drept, este �i va fi
�n continuare clar asumat� de dreapta. Acesta este instrumentul prin care ne putem opune
�baroniz�rii� �i feudaliz�rii Rom�niei pe care le ofer� st�nga �n acest moment.


Principalele obiective ale programului meu, la acest capitol, sunt:

Egalitate �n fața legii.

Justiția și statul �n general trebuie s� trateze imparțial și f�r� nicio diferenț� pe orice
cet�țean rom�n sau european. Rom�nii nu trebuie s� mai perceap� c�, indiferent de cine vine
la putere, exist� oameni deasupra legii care se bucur� de toate privilegiile. Este meritul
justiției de a fi dovedit c� lucrurile pot sta și altfel și consider misiunea mea principal� aceea
de a ocroti și sprijini acest demers, precum și de a �ncuraja și celelalte instituții ale statului s�
se angajeze activ și s� coopereze pentru atingerea acestui scop. Președintele trebuie s� fie nu
doar garantul, ci și primul promotor al statului de drept.


Eradicarea corupției ca obstacol �n calea competiției libere și a promov�rii bazate pe meritocrație.


Corupția și birocrația menit� a �ntreține corupția sunt factorii principali de descurajare
a investițiilor str�ine și a inițiativei și inovației rom�nești. Vreau s� ajungem s� putem spune
c� �n Rom�nia au succes cei care muncesc sau inoveaz�, nu cei care cunosc �pe cine trebuie� �n
administrație sau ofer� diverse foloase necuvenite. Numai reduc�nd corupția și elimin�nd
crima organizat�, Rom�nia poate recupera decalajul de dezvoltare faț� de primele 6 state
europene.


Rec�știgarea �ncrederii partenerilor europeni �n capacitatea Rom�niei de a
proteja spațiul comun european de intr�ri ilicite de orice fel, cu consecința admiterii
noastre �n spațiul Schengen.
Este esențial s� lupt�m contra curentului actual european, de restr�ngere a libert�ții de
mișcare �n spațiul comun european. Am ratat oportunit�ți și conjuncturi importante c�nd
integrarea �n spațiul Schengen ar fi fost mai ușoar�, dar chiar și �n ceasul al doisprezecelea
trebuie s� ap�r�m ideea de frontiere comune și s� convingem c� Rom�nia poate fi un paznic
de �ncredere al graniței europene de est.
Punerea �n practic� a tuturor angajamentelor internaționale ale Rom�niei �n
materie de stat de drept, �n spiritul și litera lor.
Aceste angajamente le punem �n practic� nu pentru c� ne forțeaz� cineva, ci pentru c�
demnitatea ne cere s� ne respect�m cuv�ntul dat. Un stat care nu �și pune �n practic� propriile
legi și angajamente derivate din acorduri internaționale nu este respectat de nimeni, nici de
cet�țenii s�i, nici de partenerii str�ini. Rom�nia are angajamente asumate prin Tratatul de
aderare la Uniunea European� și numeroase convenții internaționale și voi veghea la
respectarea lor.
Construcția unui stat �n care legea s� nu fie �n avantajul unor grupuri de interese,
ci s� fie legitim�, unanim aplicat� și respectat�.
Trebuie s� dep�șim acea situație din perioada comunismului �n care legi proaste sau
discriminatorii erau suportabile doar pentru c� le ocoleam cu toții. Misiunea mea ca
președinte, cel care promulg� legile, este s� m� asigur c� ele sunt imparțiale, oportune și �n
avantajul oamenilor. Trebuie s� fie documentate temeinic, inclusiv financiar și s� fie adoptate
printr-un proces transparent �n care toți cei interesați s� �și poat� spune cuv�ntul. Trebuie s�
avem reguli stricte asupra cheltuirii banului public și un plan pe 10 ani de alocare a fondurilor
care s� fac� imposibile aloc�rile clientelare din bugetul statului.

Acțiunile mai importante prin care voi atinge aceste obiective sunt:

Voi �ncuraja dezvoltarea capacit�ții procurorilor Direcției Naționale Anticorupție
și �mbun�t�țirea performanței la nivel local, �n paralel cu cea foarte bun� de la nivel
național. DNA a fost o instituție foarte performant� �n ultimii ani, fapt reflectat și de opinia
public� �n ultimul Eurobarometru pe tema corupției publicat de Comisia European� �n anul
2013 și merit� tot sprijinul pentru consolidarea și extinderea sa.

Acest lucru va contribui cu certitudine și la reducerea percepției c� investigațiile nu sunt �ntotdeauna imparțiale politic.

Voi susține �mbun�t�țirea capacit�ții Agenției Naționale de Integritate care are un rol
vital �n prevenirea faptelor de corupție. Din poziția de Președinte al Rom�niei, voi sprijini elaborarea unui Cod al Incompatibilit�ților și Conflictelor de Interese, care s� unifice legislația
disparat� �n materie.

Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru ca toate organismele statului implicate �n
combaterea corupției și a crimei organizate, cele care fac parte din sistemul judiciar, servicii de
informații sau aflate �n subordinea Ministerului de Interne s� fie finanțate corespunz�tor și s�
fie libere de orice intervenție partizan�.

Voi pleda pentru crearea, la nivelul Președinției, a unei platforme permanente de dialog
și cooperare �ntre toate partidele politice reprezentative, societatea civil� și instituțiile statului
pe tema corupției. Cet�țenii trebuie s� fie implicați �n implementarea strategiei naționale
anticorupție (SNA) și, implicit, a Convenției Națiunilor Unite �mpotriva Corupției.

Ca Președinte al Rom�niei, voi urm�ri proactiv ca și celelalte angajamente ale Rom�niei
care au un impact asupra bunei guvern�ri, de exemplu transparența finanț�rii politice, a
cheltuielilor statului și oferirea de servicii electronice pentru cet�țeni prin platforma OGP
(Parteneriatul pentru o Guvernare Deschis�) s� fie puse �n practic�.

Chiar dac� guvernul estecel responsabil direct de implementarea acestor politici și angajamente, președintele va urm�ri și informa publicul permanent asupra stadiului realiz�rii acestor obiective.
Președinția Rom�niei va da un exemplu celorlalte instituții ale statului printr-o organizare administrativ� care va scoate �n evidenț� selectarea personalului pe criterii de competențe profesionale, stimularea performanței, managementul profesionist al resurselor
umane.

Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru descentralizarea fiscal�, pentru a pune
cap�t presiunii necuvenite la care autorit�țile locale sunt adesea supuse de c�tre guvernul
central. Structurile de control vor trebui �ns� și ele adaptate descentraliz�rii și regionaliz�rii
inerente europeniz�rii noastre, astfel �nc�t și la nivel regional sau local s� existe un control
adecvat al corupției, unul �n care cet�țenii s� aib� un rol direct și mult mai mare asupra
priorit�ților și calit�ții cheltuirii fondurilor publice. Ca mediator �ntre cet�țeni și stat,
președintele poate iniția, stimula și coordona un dialog politic pe aceste teme.

Președintele Rom�niei are un rol important �n filtrarea legislativ� prin promulgarea
actelor legislative și dreptul de a sesiza Curtea Constituțional� dac� legalitatea și
constituționalitatea acestor acte este pus� la �ndoial�. Ca Președinte al Rom�niei, voi uza �n
mod activ, cu echilibru și discern�m�nt de acest drept, recurg�nd �ns� la un dialog permanent
cu Guvernul, partidele parlamentare și societatea civil�, pentru a preveni refuzul promulg�rii
unor legi care nu corespund Constituției, statului de drept, interesului național sau
obiectivelor de dezvoltare a Rom�niei.

Ca Președinte al Rom�niei, �mi voi asuma, de asemenea, filtrarea, pe criterii de
profesionalism, integritate și �n cel mai transparent mod posibil, a numirilor �n toate pozițiile
oficiale ale statului unde Constituția ofer� astfel de atribuții președintelui.


Ca Președinte al Rom�niei, voi promova numirea acelor magistrați care au trecut
printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe și voi �ncuraja
Consiliul Superior al Magistraturii s� organizeze un asemenea proces pentru orice selecție.

Ca Președinte al Rom�niei, voi folosi dreptul de grațiere doar acolo unde eroarea
judiciar� este probat� sau Guvernul recomand� situații sociale ieșite din comun. Nu sunt �n
favoarea unor legi ale amnistiei care s� includ� infracțiunile de corupție și conexe. Sunt
necesari �nc� mulți ani de consolidare a capacit�ții de ap�rare a statului de drept �nainte de a
c�știga b�t�lia cu corupția, iar �n acest proces grațierea celor condamnați nu ar servi cauzei, ci
dimpotriv�.

Nu voi grația persoane condamnate pentru infracțiunea de corupție.

....

Las electoratul sa ma aleaga. Nu imi cumpar voturile! Nici nu le negociez!

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

De la: 9am_4546, la data 2014-11-09 19:24:00
Minciuna, in 21 decembrie 1989 nu sa manifestat in fata tvr.,manifestatiile impotriva regimului comunist,mafiot si dictatorial au avut loc intre piata Romana si Universitate.Psihopatii antibasisti mint cu nerusinare ptr.ai manipula pe Romani si-ai convinge sa legitimeze mafia psdista punind stampila la reprezentantul mafiei.
Ponta-i uneste pe Romani in doua tabere: basisti ( cei ce doresc un stat modern si fara hoti) si antibasisti ( mafiotii si prostii care au votat impotriva intereselor legitime ale lor )
CITA TICALOSIE ?

te-nseli ! in seara balconului, cind a inceput sa se traga asupra lui , si-n palatul regal, dar si-n biblioteca centrala, la sala radio, pe str. Nuferilor s-a TRAS ! s-a tras si la Tv si in noaptea de 22 spre 23 s-a tras cu gloante cu capul crestat si s-a murit cu virf si indesat ....deci, NU NUMAI la Romana si in pta Universitatii !

P>S
scumpa : cind mai spui ca basistii vor un stat modern si fara hoti, te gindesti la T. Basescu si la familia lui penala, ca sa stiu ce sa fac ?

De la: ioi_Haakon_oio, la data 2014-11-10 13:29:14Un președinte promotor și garant al statului de drept



Tema independen�ei justi�iei ne diferen�iaz� ast�zi de st�nga politic�. �n vreme ce
st�nga doar afirm� acest principiu, parlamentarii s�i vot�nd �n mod constant �i necondi�ionat
pentru men�inerea imunit��ii celor urm�ri�i penal, dreapta se pozi�ioneaz� �n mod clar �n
sensul sus�inerii demersurilor justi�iei. Statul de drept nu este o no�iune abstract�, ci una c�t
se poate de concret�. Ata�amentul fa�� de statul de drept trebuie scos din sfera declara�iilor
politice �i probat prin ac�iuni concrete, printr-un anumit tip de comportament �n raport cu
institu�iile statului.


Din perspectiva raport�rii de facto la statul de drept, scena politic� poate fi descris�
astfel:
pe de-o parte, cei care respect� principiile acestuia, cu o aten�ie special� asupra
independen�ei justi�iei, pe de alta, cei care doar mimeaz� respectul pentru justi�ie, cu care �ns�
�ncearc� s� interfereze politic, inclusiv prin promovarea de m�suri legislative. De fapt, aceast�
polarizare se suprapune peste cea fundamental� dreapta � st�nga.

Tema statului de drept, �n�eleg�nd prin aceasta ap�rarea statului de drept, este �i va fi
�n continuare clar asumat� de dreapta. Acesta este instrumentul prin care ne putem opune
�baroniz�rii� �i feudaliz�rii Rom�niei pe care le ofer� st�nga �n acest moment.


Principalele obiective ale programului meu, la acest capitol, sunt:

Egalitate �n fața legii.

Justiția și statul �n general trebuie s� trateze imparțial și f�r� nicio diferenț� pe orice
cet�țean rom�n sau european. Rom�nii nu trebuie s� mai perceap� c�, indiferent de cine vine
la putere, exist� oameni deasupra legii care se bucur� de toate privilegiile. Este meritul
justiției de a fi dovedit c� lucrurile pot sta și altfel și consider misiunea mea principal� aceea
de a ocroti și sprijini acest demers, precum și de a �ncuraja și celelalte instituții ale statului s�
se angajeze activ și s� coopereze pentru atingerea acestui scop. Președintele trebuie s� fie nu
doar garantul, ci și primul promotor al statului de drept.


Eradicarea corupției ca obstacol �n calea competiției libere și a promov�rii bazate pe meritocrație.


Corupția și birocrația menit� a �ntreține corupția sunt factorii principali de descurajare
a investițiilor str�ine și a inițiativei și inovației rom�nești. Vreau s� ajungem s� putem spune
c� �n Rom�nia au succes cei care muncesc sau inoveaz�, nu cei care cunosc �pe cine trebuie� �n
administrație sau ofer� diverse foloase necuvenite. Numai reduc�nd corupția și elimin�nd
crima organizat�, Rom�nia poate recupera decalajul de dezvoltare faț� de primele 6 state
europene.


Rec�știgarea �ncrederii partenerilor europeni �n capacitatea Rom�niei de a
proteja spațiul comun european de intr�ri ilicite de orice fel, cu consecința admiterii
noastre �n spațiul Schengen.
Este esențial s� lupt�m contra curentului actual european, de restr�ngere a libert�ții de
mișcare �n spațiul comun european. Am ratat oportunit�ți și conjuncturi importante c�nd
integrarea �n spațiul Schengen ar fi fost mai ușoar�, dar chiar și �n ceasul al doisprezecelea
trebuie s� ap�r�m ideea de frontiere comune și s� convingem c� Rom�nia poate fi un paznic
de �ncredere al graniței europene de est.
Punerea �n practic� a tuturor angajamentelor internaționale ale Rom�niei �n
materie de stat de drept, �n spiritul și litera lor.
Aceste angajamente le punem �n practic� nu pentru c� ne forțeaz� cineva, ci pentru c�
demnitatea ne cere s� ne respect�m cuv�ntul dat. Un stat care nu �și pune �n practic� propriile
legi și angajamente derivate din acorduri internaționale nu este respectat de nimeni, nici de
cet�țenii s�i, nici de partenerii str�ini. Rom�nia are angajamente asumate prin Tratatul de
aderare la Uniunea European� și numeroase convenții internaționale și voi veghea la
respectarea lor.
Construcția unui stat �n care legea s� nu fie �n avantajul unor grupuri de interese,
ci s� fie legitim�, unanim aplicat� și respectat�.
Trebuie s� dep�șim acea situație din perioada comunismului �n care legi proaste sau
discriminatorii erau suportabile doar pentru c� le ocoleam cu toții. Misiunea mea ca
președinte, cel care promulg� legile, este s� m� asigur c� ele sunt imparțiale, oportune și �n
avantajul oamenilor. Trebuie s� fie documentate temeinic, inclusiv financiar și s� fie adoptate
printr-un proces transparent �n care toți cei interesați s� �și poat� spune cuv�ntul. Trebuie s�
avem reguli stricte asupra cheltuirii banului public și un plan pe 10 ani de alocare a fondurilor
care s� fac� imposibile aloc�rile clientelare din bugetul statului.

Acțiunile mai importante prin care voi atinge aceste obiective sunt:

Voi �ncuraja dezvoltarea capacit�ții procurorilor Direcției Naționale Anticorupție
și �mbun�t�țirea performanței la nivel local, �n paralel cu cea foarte bun� de la nivel
național. DNA a fost o instituție foarte performant� �n ultimii ani, fapt reflectat și de opinia
public� �n ultimul Eurobarometru pe tema corupției publicat de Comisia European� �n anul
2013 și merit� tot sprijinul pentru consolidarea și extinderea sa.

Acest lucru va contribui cu certitudine și la reducerea percepției c� investigațiile nu sunt �ntotdeauna imparțiale politic.

Voi susține �mbun�t�țirea capacit�ții Agenției Naționale de Integritate care are un rol
vital �n prevenirea faptelor de corupție. Din poziția de Președinte al Rom�niei, voi sprijini elaborarea unui Cod al Incompatibilit�ților și Conflictelor de Interese, care s� unifice legislația
disparat� �n materie.

Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru ca toate organismele statului implicate �n
combaterea corupției și a crimei organizate, cele care fac parte din sistemul judiciar, servicii de
informații sau aflate �n subordinea Ministerului de Interne s� fie finanțate corespunz�tor și s�
fie libere de orice intervenție partizan�.

Voi pleda pentru crearea, la nivelul Președinției, a unei platforme permanente de dialog
și cooperare �ntre toate partidele politice reprezentative, societatea civil� și instituțiile statului
pe tema corupției. Cet�țenii trebuie s� fie implicați �n implementarea strategiei naționale
anticorupție (SNA) și, implicit, a Convenției Națiunilor Unite �mpotriva Corupției.

Ca Președinte al Rom�niei, voi urm�ri proactiv ca și celelalte angajamente ale Rom�niei
care au un impact asupra bunei guvern�ri, de exemplu transparența finanț�rii politice, a
cheltuielilor statului și oferirea de servicii electronice pentru cet�țeni prin platforma OGP
(Parteneriatul pentru o Guvernare Deschis�) s� fie puse �n practic�.

Chiar dac� guvernul estecel responsabil direct de implementarea acestor politici și angajamente, președintele va urm�ri și informa publicul permanent asupra stadiului realiz�rii acestor obiective.
Președinția Rom�niei va da un exemplu celorlalte instituții ale statului printr-o organizare administrativ� care va scoate �n evidenț� selectarea personalului pe criterii de competențe profesionale, stimularea performanței, managementul profesionist al resurselor
umane.

Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru descentralizarea fiscal�, pentru a pune
cap�t presiunii necuvenite la care autorit�țile locale sunt adesea supuse de c�tre guvernul
central. Structurile de control vor trebui �ns� și ele adaptate descentraliz�rii și regionaliz�rii
inerente europeniz�rii noastre, astfel �nc�t și la nivel regional sau local s� existe un control
adecvat al corupției, unul �n care cet�țenii s� aib� un rol direct și mult mai mare asupra
priorit�ților și calit�ții cheltuirii fondurilor publice. Ca mediator �ntre cet�țeni și stat,
președintele poate iniția, stimula și coordona un dialog politic pe aceste teme.

Președintele Rom�niei are un rol important �n filtrarea legislativ� prin promulgarea
actelor legislative și dreptul de a sesiza Curtea Constituțional� dac� legalitatea și
constituționalitatea acestor acte este pus� la �ndoial�. Ca Președinte al Rom�niei, voi uza �n
mod activ, cu echilibru și discern�m�nt de acest drept, recurg�nd �ns� la un dialog permanent
cu Guvernul, partidele parlamentare și societatea civil�, pentru a preveni refuzul promulg�rii
unor legi care nu corespund Constituției, statului de drept, interesului național sau
obiectivelor de dezvoltare a Rom�niei.

Ca Președinte al Rom�niei, �mi voi asuma, de asemenea, filtrarea, pe criterii de
profesionalism, integritate și �n cel mai transparent mod posibil, a numirilor �n toate pozițiile
oficiale ale statului unde Constituția ofer� astfel de atribuții președintelui.


Ca Președinte al Rom�niei, voi promova numirea acelor magistrați care au trecut
printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe și voi �ncuraja
Consiliul Superior al Magistraturii s� organizeze un asemenea proces pentru orice selecție.

Ca Președinte al Rom�niei, voi folosi dreptul de grațiere doar acolo unde eroarea
judiciar� este probat� sau Guvernul recomand� situații sociale ieșite din comun. Nu sunt �n
favoarea unor legi ale amnistiei care s� includ� infracțiunile de corupție și conexe. Sunt
necesari �nc� mulți ani de consolidare a capacit�ții de ap�rare a statului de drept �nainte de a
c�știga b�t�lia cu corupția, iar �n acest proces grațierea celor condamnați nu ar servi cauzei, ci
dimpotriv�.

Nu voi grația persoane condamnate pentru infracțiunea de corupție.

....

de la prima si pina la ultima fraza , discursul asta e o minciuna Demontabila cu exemple, pas cu pas !
si daca ma uit la ultima fraza si as vrea sa-i aduc aminte ca a Gratiat de 2 ORI o avocata condamnata si prima si a doua oara ,ptr. implicarea in Mafia Imobiliara, asa ca lasati-o balta ca macane !

lupu' isi schimba parul ,dar naravul, ba !

KALUS JOHANNIS:


Cum r�spundem la viitorul sistemului de pensii

Actualul sistem de pensii din Rom�nia se confrunt� cu c�teva probleme majore, care
sunt cunoscute de ani buni, dar la care nu exist� �nc� r�spunsuri coerente și general acceptate.

Din p�cate, teama de a �nu mai putea pl�ti pensii� este adesea utilizat� �n discursul public din
considerente electorale sau populiste, �n locul unei abord�ri serioase și al unei proiecții de
viitor.

Exist� un set de realit�ți care privesc sistemul de pensii și pe care suntem datori s� le
lu�m �n calcul:

- raportul dintre salariați și pensionari, care devine din ce �n ce mai disproporționat �n
defavoarea salariaților, fapt ce determin� o creștere a deficitului la bugetul asigur�rilor sociale


Acest raport disproporționat a fost accentuat de �ncurajarea pension�rilor anticipate, ca
modalitate de a rezolva problema lipsei locurilor de munc�;

- rata de ocupare �n r�ndul pensionarilor din țara noastr� este una dintre cele mai mici
din Uniunea European�;

- ponderea cheltuielilor cu pensiile (raportat� la PIB) este una dintre cele mai mici din
UE;

- Rom�nia se afl� �n primele 5 state membre UE care vor cunoa�te cel mai rapid ritm de
�mb�tr�nire a popula�iei �n urm�toarele decenii, fapt ce are un impact extins din punct de
vedere bugetar, economic și social.

�n afara unor m�suri punctuale care pot fi g�ndite pe termen scurt, �n perspectiva
anilor ce vor urma, va trebui adoptat� o decizie cu privire la modul �n care arat�
sistemul de pensii pentru a r�spunde acestor probleme și pentru a acționa �nainte ca el
s� devin� nesustenabil.

Ca Președinte al Rom�niei, voi chema toate forțele politice s� decidem �mpreun�
viitorul sistemului de pensii. Spre exemplu, este important de stabilit ca obiectiv strategic
conservarea actualului sistem care se bazeaz� pe principiul solidarit��ii �ntre genera�ii, a�anumitul
sistem pay-as-you-go (�n care plata pensiilor este pl�tit� din contribuțiile celor aflați
�n munc�) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investi�ii
pruden�iale, centrat pe principiul contributivit�ții, al responsabilit�ții individuale �i al definirii
�i garant�rii beneficiilor.

De asemenea, �n paralel cu sistemul public de pensii, voi solicita decidenților politici s�și
�ndrepte atenția c�tre alte formule de asigurare de venituri la b�tr�nețe și, dup� o dezbatere
ampl�, s� lu�m de comun acord decizii.

Prima dintre ele se refer� la �nt�rirea �ncrederii participan�ilor �n sistemul de
pensii private obligatorii � pilonul II și l�rgirea bazei participan�ilor la acesta. Va trebui s�
r�spundem la mai multe provoc�ri la acest capitol, printre care se num�r�:

- adoptarea legislației privind plata pensiilor obligatorii private;

- protejarea drepturilor participan�ilor, prin reglementarea mai multor tipuri de tipuri
de fonduri de pensii administrate privat, pentru ca aderarea s� se fac� �n condi�ii mai
transparente;

- adecvarea capitalului social al administratorilor fondurilor de pensii pentru
�ndeplinirea cerin�elor minime de solvabilitate;

- compensarea diferen�elor de rentabilitate sub rentabilitatea minim�, detalierea �i
diversificarea formelor de plat�.

Pentru a l�rgi baza participanților, va fi nevoie de modific�ri legislative, dar, pentru ca
ele s� fie durabile, �n beneficiul cet�țenilor, și nu supuse arbitrariului schimb�rilor politice, va
fi necesar� o abordare consensual�.


Ca președinte, voi �ncuraja dezbaterea cu privire la introducerea unui sistem de
pensii ocupa�ionale și a unui sistem de asigur�ri sociale pentru activit��i ocazionale.
Sus�in introducerea sistemului facultativ de pensii ocupa�ionale, prin statutul profesional
�i/sau contractul colectiv de munc� aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a
angajatorului, inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul.

Vorbim despre beneficii definite, cu o component� de asigurare de via��, pornind de la
specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de ap�rare, ordine public�, dar �i
profesii unde, prin negociere colectiv�, se constituie o schem� de pensii, �n vederea fideliz�rii
salaria�ilor).

�n acest fel, sunt eliminate nedrept�țile create beneficiarilor pensiilor speciale
din legea pensiilor publice �i pot fi stimulate pe termen lung profesiile cu grad mai mare de
uzur�.

De asemenea, av�nd �n vedere rata ocup�rii formale reduse �n agricultur�, dar �i �n alte
sectoare de activitate � activit��i ziliere sau sezoniere, este necesar� crearea unui sistem de
drepturi de asigur�ri sociale care s� permit� celor vizați accesul la servicii medicale, dar �i
drepturi de pensie public� administrat� privat.


Gradul de dezvoltare a unei societ�ți este vizibil prin modul �n care �și trateaz�
pensionarii.
Ca Președinte al Rom�niei, consider c� sistemul de pensii și preocuparea
pentru pensionari nu este nici o chestiune de ordin ideologic și nici una pentru care
este suficient� o gestionare curent� și o privire �n prezent.

La fel ca și �n cazul celorlalte
mari sisteme publice, precum educația și s�n�tatea, problema sistemului de pensii trebuie
abordat� pe termen lung. Ea �i privește, ast�zi, deopotriv� pe cei care sunt beneficiari acum ai
sistemului de pensii, pe cei care sunt salariați, dar și generațiile mai tinere care vor fi cele mai
afectate de schimb�rile sociale și demografice.

Trebuie s� avem �nțelepciunea de a lua acum decizii ale c�ror efecte se vor vedea peste mai multe decenii, peste mai multe generații. Iar ca Președinte al Rom�niei, voi fi garantul lu�rii acestor decizii �n urma unor dezbateri și pe baz� de acord.

nu te-nveti minte, nu-i asa ?
la cit te Pretinzi a fi un cognitiv sadea ar trebui sa stii ca folosind aceleasi cuvinte abjecte , vei obtine mereu acelasi raspuns din partea tuturor ! dar tu nu esti nicidecum un cognitiv....nici macar un om cu inteligenta medie , asa ca : ce altceva sa asteptam de la tine decit ura improscata ?

Il votezi pe #Iohannis? Esti sigur? Crezi ca participa singur la aceste alegeri? Mai gandeste-te o data! Uite gasca de penali din spatele lui Iohannis care abia asteapta ca dl. Ghinion sa castige, pentru a-i scapa de puscaria pe care o MERITA cu varf si indesat pentru cati bani au FURAT in ultimii 10 ani in #Romania!

#NuIohannis!

� Traian #Basescu, capul Famigliei, acuzat in Dosarul Flota, Nana, Casa din Mihaileanu, afacerile penale ale ginerilor sai (unul in imobiliar, altul in dosarul BRD), mita primita de la Bercea Mondial de fratele sau, Mircea basescu, il voteaza pe Iohannis � Mafia #ACL Romania - www.mafiilepdl.ro/traian-basescu/
� Elena #Udrea, mana dreapta a Mafiei, acuzata in dosarul EADS, sotul arestat in dosarul Microsoft, a deturnat milioane de euro, il voteaza pe iohannis, patroana Mafiei dreptei din Romania - www.mafiilepdl.ro/elena-udrea/
� Vasile Blaga, mana dreapta a lui Iohannis, seful sau de campanie, acuzat ca a primit 80.000 de euro MITA, in dosarul EADS, implicat in mafia vamilor, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL #Bucuresti - bit.ly/1GHVTxN
� Adriean Videanu, mafia Energiei, vinovat pentru dezastrul de la Hidroelectrica si Oltchim Rm. Valcea, sute de milioane de euro deturnati, companii devalizate, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL #Bucure�ti - bit.ly/1wacBO1
� Laszlo Tokes, iredentist maghiar care cere autonomia Transilvaniei, protectorat din partea Ungariei si care a declarat ca ziua de 1 decembrie este �zi de doliu� pentru Ungaria, PPE, il voteaza pe Iohannis - bit.ly/144wvTX
� Sorin Blejnar, trimis in judecata pentru evaziune fiscala de 56 milioane de euro, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL #Arad - bit.ly/1pIxPWH
� Roberta Anastase, cap al Mafiei petrolului din Prahova, tatal sau a incasat prime ilegale de zeci de mii de euro de la Conpet, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL #Prahova - bit.ly/1pIFxjE
� Radu Berceanu, coruptie si clientelism politic, il voteaza pe Iohannis , Mafia ACL #Dolj - bit.ly/1oCviMT
� Gheorghe Flutur, retrocedari ilegale de paduri, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL Suceava - bit.ly/1xryBYF
� Ioan Oltean, urmarit penal de DNA pentru coruptie, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL Bistrita-Nasaud - bit.ly/1ATV8Bn
� Cristian Boureanu, Cercetat de DNA pentru abuz �n serviciu, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL #Dambovita - bit.ly/1tTZdzl
� Gheorghe Ștefan �Pinalti� � arestat de DNA pentru trafic de influen�� �i sp�lare de bani, il voteaza pe Iohannis, Mafia ACL #Neamt - bit.ly/1wEf3y6
� Teodor Atanasiu, acuzat de abuz in serviciu, il voteaza pe Iohannis - Mafia ACL Alba - bit.ly/1xlMCX5
� Ludovic Orban, acuzat de fals �i abuz �n serviciu, implicat in afaceri cu Regele Asfaltului Nelu Iordache si regele caii ferate, Gruia Stoica � Mafia ACL Bucuresti - bit.ly/1zeJMmW
� Valeriu Acatrinei, acuzat de comiterea unor fapte de coruptie � Mafia ACL #Arges - bit.ly/1w9Wu2Q
� Romeo Stavarache, arestat, judecat pentru luare de mita - Mafia ACL #Bac�u - bit.ly/1uf3dvF
� Florin �urcanu, condamnat intr-un dosar de fals intelectual � Mafia ACL #Boto�ani - bit.ly/1GHM9Ul
� Sebastian Grap�, declarat incompatibil de ANI - Mafia ACL #Brașov - bit.ly/10LyNVS
� Aristotel C�ncescu, arestat de DNA, trei dosare penale deschise de DNA - Mafia ACL #Brasov - bit.ly/1ypT1zz
� Sorin Frunz�verde, leg�turi cu contrabandi�tii de �ig�ri de la Dun�re � Mafia ACL Caraș Severin - bit.ly/1sruohs
� Radu Filipescu, nereguli �n proiecte europene � Mafia ACL #C�l�rași - bit.ly/10Qn34R
� Horea Uioreanu, arestat, cercetat pentru coruptie � Mafia ACL #Cluj - bit.ly/1oCb4Tj
� Rareș Vasile Pop, judecat pentru abuz in serviciu � Mafia ACL Cluj - bit.ly/1uW1wFJ
� Dian Popescu, judecat pentru corup�ie, fals, abuz �n serviciu � Mafia ACL #Gorj - bit.ly/1wa4HUZ
� Mircea Moloț, acuzat de conflict de interese � Mafia ACL #Hunedoara - bit.ly/1uW2q51
� Mircea Man, cercetat de DNA pentru coruptie � Mafia ACL #Maramures - bit.ly/144osXv
� Relu Fenechiu, condamnat definitiv la 5 ani de �nchisoare CU EXECUTARE � Mafia ACL #Iasi - bit.ly/1u1qBNj
� Marian Petrache, audiat la DNA �n dosarul procurorilor S�mpetru �i B�lan � Mafia ACL Ilfov - bit.ly/11b8M3B
� Akos Mora Daniel, acuzat de incompatibilitate � Mafia ACL #Mures - bit.ly/1zeRfT1
� Nicolae Robu, cercetat de ANI � Mafia ACLTimiș - bit.ly/1GHSzTz
� Constantin Ostaficiuc, acuzat de instigare la abuz in serviciu � Mafia ACL#Timiș - bit.ly/10QAqlz
� Alin Popoviciu, acuzat de instigare la abuz in serviciu � Mafia ACLTimiș - bit.ly/1wL49sx
� Cornel Samartinean, acuzat de abuz in serviciu in forma continuata si conflict de interese � Mafia ACL #Timis - bit.ly/1oCngn5
� Mircea Hava, audiat la DNA intr-un-dosar-de-coruptie - Mafia ACL #Alba - bit.ly/1tU2Ipw
� Claudiu Maior, declarat incompatibil de ANI � Mafia ACL Mures - bit.ly/1pIAXlt
� Dorin Florea, DNA a descins la Primaria din Tg. Mures in iunie 2014 - Mafia ACL #Mures - bit.ly/1qAmtPc
� Mircea Andrei, contracte date discretionar in jud. Arges, mafia ACL #Arges - bit.ly/10LRY1Y
� Mircea Toader, rambursari ilegale de TVA, mafia ACL #Galati - bit.ly/1pIFxjE
� Mihail Boldea, condamnat pentru santaj si coruptie, Mafia ACL Galati - bit.ly/144u8ke
� Marius Necula, cercetat pentru inselaciune si fals, Mafia ACL Galati - bit.ly/1xrC61g
� Catalin Flutur, anchetat de DNA � Mafia ACL #Botosani - bit.ly/1xryBYF
� Dragomir Tomaseschi, anchetat de DNA � Mafia ACL #Iasi - bit.ly/1xCKj10
� Mircia Gut�u, condamnat la trei ani �i jum�tate de �nchisoare pentru luare de mit�, dosar instrumentat de DNA � Mafia ACL #Valcea - bit.ly/1EkVWM0


sursa: Demite-l.ro

Astazi pe la ora 14 am intalnit pe Pantelimon o ceata de maxim 50 de mumii comuniste cu veste rosii care scandau ....Ponta presedinte.
Cum era firesc am tras pe dreapta si am asteptat sa ajunga in dreptul meu si I-am luat la mascari..........de la borfasi, hoti, puscariabili...etc ...toata gama de de cuvinte binevoitoare.
I-am si intrebat de ce voteaza inpotriva viitorului propriilor copii......de ce sunt atat de prosti si nu in ultimul rand de ce sunt atat de NENOROCITI la suflet.
Au tacut si chiar au lasat capetele in jos deoarece majoritatea trecatorilor I-au luat la balacarit si huiduit.
Ei bine astia sunt votantii PLAGIATORULUI alaturi de marii si micii corupti.
RUSINE NEMERNICILOR.......muscati mana care va hraneste.....javrelor!

un plagiator care a trecut prin scoala ca gasca prin apa, un boschetar care a hoinarit prin parcurile si peroanele parisului, un mincinos ordinar care a obtinut bac-ul cu spaga, un habar-nul care a frecventat cursurile unei facultati romanesti numai din doi-in-doi, un impostor care nu a fost vreodata masterand a obtinut doctoratul copiind textele altora, de ce i-a reusit toata aceasta mascarada acestui individ lipsit de scrupule ?

simplu, este un demn urmas al lui bunica-so , care a fost un authentic si inrait KGB-ist iar el impreuna cu toata familia au fost bine infipti prin structurile securisto-ceausiste , iar acum, partidul care a mostenit, atat activul de cadre de nadejde ale PCR, cat si practicile staliniste impreuna metehnele comportamentale ale stalinistio-comunistilor, PSD-ul, il vor PRESEDINTE, de-aia !
KGB-istul Iliescu, isi petrecea vacantele de tanar utemist prestand activitati voluntare prin Albania, probabil l-a avut amic de "suferinta" pe bunica-so lui Ponta si acum ii intoarce vreun serviciu din tineretile lor revolutionary-comuniste.

Cine voteaz� cu Johannis voteaz� pentru dezmembrarea Rom�niei
Tinutul SecuiescNovember 8, 2014 24 Comentarii 5.056 Afiș�ri
iohannis si ungurii

Lucrurile s-au l�murit:

Johannis a b�tut palma cu Budapesta!
�Cine voteaz� al�turi de Tokes și Petre Roman nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!�
Mai �nt�i a fost Tokes care și-a declarat susținerea pentru Johannis. Bine sf�tuit din colțul ringului, Johannis a dat o declarație �n doi peri, a c�rei importanț� �ns� este nul�! Semnificativ este c� Tokes, un individ ca Tokes, un anti-rom�n �nr�it, i se al�tur� lui Johannis. Se reg�sește �n Johannis și �și pune �n Johannis speranțele toate!�.

Este evident c� Tokes �l cunoaște bine pe Johannis, mai bine dec�t �l cunoaștem noi, și știe ce poate aștepta de la el. Cumva un sprijin pentru cauza �secuilor�?!

Apoi au urmat ceilalți lideri maghiari, destul de dezbinați �ntre ei de obicei, dar care acum se reg�sesc laolalt� �n sprijinul unanim pe care au decis s�-l dea �minoritarului� sas. Știm bine c� pe acești lideri �i mai unește ceva pe deasupra ambițiilor personale: ascultarea faț� de Budapesta. Rareori UDMR a mers al�turi de Tokes! Dac� o face acum, e foarte probabil c� sfatul sau decizia a venit de la Budapesta.

Evident, declarațiile lui Vadim, de sprijin pentru Ponta, sunt un pretext binevenit pentru Kelemen Hunor. Dar esența gestului s�u r�m�ne neschimbat�: tr�darea colegului de alianț�!

Ponta și-a riscat o bun� parte din șanse și din simpatiile publicului prin susținerea UDMR! Partid pe care l-a ajutat decisiv s� prind� Parlamentul!� S�-i fie �nv�ț�tur� de minte cu cine se aliaz�!�

Partea bun� este c� aceast� decizie a UDMR scade serios șansele iredentiștilor maghiari de a mai avea reprezentare �n viitorul guvern! Tot r�ul e spre un bine!� (Nu știu dac� vorba asta exist� și �n limba maghiar�!)

Comunitatea germanilor din Rom�nia, sași și șvabi, a fost loial� statului și poporului rom�n. �n 1918 au aderat f�r� echivoc la proclamația de la Alba Iulia și au fost �ntotdeauna o component� de valoare a societ�ții rom�nești! Cu o singur� excepție: acțiunile bezmetice al Grupului Etnic German, din vremea celui de al Doilea R�zboi Mondial, c�nd liderii și membrii acestui Grup Etnic s-au constituit ca un stat �n stat, au sfidat autorit�țile rom�nești, au terorizat populația pe care pretindeau c� o reprezint� Dac� pe teritoriul Rom�niei, �n acei ani, s-au s�v�rșit �crime de r�zboi� și au existat naziști, hitleriști propriu ziși, acestea sunt �opera� organizației amintite! Aceast� organizație, desființat� pentru activitatea sa criminal� �n toamna anului 1944, s-a re�nființat dup� 1990, av�ndu-l �n frunte pe Johannis al nostru�

Nota bene: Grupul Etnic German, aflat sub ascultarea oarb� faț� de Hitler, nu a avut nicio reținere sau delimitare faț� de Diktatul de la Viena, impus de conduc�torul lor suprem!�

Lui Johannis nu cred c�-i convine declarația de sprijin venit� din partea revizioniștilor maghiari. �i va aduce un plus de 3% din voturi, dar va pierde mult mai multe procente de-ale rom�nilor! Rom�ni care l-au votat �n primul tur p�c�liți de propaganda care i se face pe ideea c� este �neamț�, c� ar putea fi un �al doilea Carol I�! Și c� ne-ar prinde bine s� punem din nou �n fruntea Ț�rii un german!

O spun �nc� o dat� și mi-e team� c� trebuie repetat mereu: �n 1866, c�nd clasa politic� din Principate a c�utat un succesor al lui Cuza, scopul urm�rit era aducerea unui domnitor str�in �nrudit �ndeaproape cu marile familii regale care controlau de sute de ani destinele Europei! Nu au c�utat un prinț german! Ci un prinț, indiferent de nație, care s� aib� relații de familie, adic� �pile�, la �naltele Curți!

Ion I.C. Br�tianu a dirijat toat� �afacerea�, iar alegerea sa a c�zut pe un prinț belgian, nu pe un prinț neamț! Doar Rom�nia era �Belgia Orientului�! Prințul din Benelux �ns� a declinat oferta, adic� l-a refuzat politicos pe Br�tianu, și acesta a trebuit s� plece mai departe, pe la curțile regale din Occident, �n c�utarea unui demn urmaș al lui Mihai Viteazu�

Nu se poate spune c� ��n lips� de ceva mai bun� Br�tianu a pus ochii pe Carol. Ca la t�rgul de vite c�nd alegi un taur de pr�sil�! Carol de Hohenzollern, pe l�ng� calitatea de prinț cu rude sus puse �n ierarhia european�, avea și calit�ți personale remarcabile, avea �n spate o carier� militar� onorabil�, dac� nu chiar str�lucit�! Nu ne-a fost rușine cu Carol s�-l punem �n fruntea noastr�! Ceea ce, din p�cate, nu este nici pe departe cazul lui Johannis, neamțul nostru de azi�

Ce interes au maghiarii �n candidatura și, eventual, alegerea lui Johannis?
Deja se face caz, prin mass media din Transilvania, pe Internet, ca și prin zvonistica de la om la om, c� ce bine ar fi s� avem un președinte ardelean! Așa cum n-a fost niciunul p�n� acum din cei trei! Va fi mai bine pentru ardeleni, �n primul r�nd!�

Nu reiau toate vorbele care circul� pe acest subiect, ci vreau s� sublinez efectul acestor vorbe, al acestor insinu�ri. Efectul nu vor fi mai multe voturi pentru Johannis. Nu asta urm�rește Budapesta, care se afl� �n spatele acestei diversiuni mediatice! Ci scopul este ca s� lanseze și s� insinueze �n mintea rom�nilor, a ardelenilor �n primul r�nd, c�t mai ad�nc, ideea c� n-ar fi r�u ca ardelenii s�-și ia soarta �n propriile m�ini, s� n-o mai lase pe seama �miticilor� din București! C�, la urma urmelor, de ce s� nu ne g�ndim și la varianta �Transilvania stat de sine st�t�tor�!�

Nu lu�m �n discuție aceast� ideea acum! Ce doresc eu este ca lumea s� știe, s� priceap� care este sensul celor ce se petrec �n aceste zile, c�nd motoarele dezinform�rii și ale manipul�rii sunt turate la maximum!

L-am v�zut la un post TV pe Petre Roman f�c�nd propagand� pentru Johannis. Ce naște din pisic�, mi-am zis, tot un Valter Roman r�m�ne!

C�ci ideea de a declara Transilvania stat independent a fost lansat� de Budapesta imediat dup� august 1944, c�nd ungurii au aflat c� Stalin nu le va recunoaște niciun drept asupra Transilvaniei. De la cine au aflat? De la Walter Roman, foarte probabil agent la Moscova al Budapestei, sub acoperirea c� ar fi activist al Partidului Comunist din Rom�nia! Abia dup� 1990, scotocind �n arhivele KGB-ului, marele istoric care a fost Gheorghe Buzatu a descoperit dovada, dovada acțiunii lui Valter Roman �n fruntea unui grup de comuniști �rom�ni� care militau pentru ideea de a declara Transilvania stat independent și de a pune cap�t astfel unei dispute p�guboase pentru unitatea mișc�rii comuniste internaționale!�

Norocul nostru a fost c� Stalin numai prost nu era și a �nțeles imediat c� i se f�cea o propunere, o sugestie, inacceptabil� chiar și pentru el!

M� mir de Petre Roman! Cunoaște bine c� tat�lui s�u i s-a adus aceast� acuzație devastatoare! Oare nu-și d� seama c� prin susținerea lui Johannis, �n contextul disputelor electorale de azi, confirm� acuzația și demonstrația lui Gheorghe Buzatu?!�

Probabil c� Petre Roman numai deștept nu e, ca s�-și fi dat seama. Alt� explicație nu am!�

Așadar, ca s� nu lungesc vorba, cine voteaz� al�turi de Tokes și de Petre Roman, s� știe c� nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!

Probabil c� nici Johannis, c�nd va vota cu Johannis, nu are habar pentru ce voteaz� �n fond și la urma urmelor! Deci nu pe Johannis �l acuz de manevra criminal� pe care o face Budapesta! Particip� la aceast� diversiune f�r� s�-și dea seama!� Nu știe cu cine a b�tut palma!�

C�ci și Johannis al nostru, numai deștept și isteț nu se poate spune c� e!�

Ion Coja

Imi place de voi! Cu ala sa nu votam! Da'nici cu ala sa nu votam!

Minunat!

Da' ce alternativa ne ramane, fratilor?

Trei luni ....daca socotim cat a fost suspendat presedintele actual, ajungem la ....3 luni de prelungire a mandatului, care prelungire este defapt dreptul sau de a sede pe tronul tarii?!

Io numa' intreb, nu mi-s io cu puliticiile.....

''Dac� ar trebui s� scriu o carte de moral�, primele 99 de pagini le-a� l�sa goale �i pe a o suta a� scrie: "Exist� o singur� datorie. Aceea de a iubi"". Albert Camus ''CONSTIINTA este marturia si dovada prezentei incontestabile a lui DUMNEZEU in OM ! '' Musetel deea ''Si tu diffères de moi, mon frère, loin de me l�ser, tu m'enrichis.'' Antoine de Saint Exup�ry

Mai mult biserica indeamna prostimea sa voteze un ortodox.
Aceasta biserica plina ochi de poponari.violatori, securisti cu grade inalte si pedofili......institutia in care se fura ca in codru dar este scutita de impozite....uite cum pune umarul la inaltarea statului national-mafiot.
Totusi daca luam pe ,,fruntasii,, prezidentialelor vom afla usor ca......
1.Ponta este albanez trei sferturi(se pare ca are in el si samnta jidaneasca ca Ana P).
2.Tericeanu catholic
3.Vadin Tudor pana la 40 de anisori a fost un ateu convins.
iN TURUL 1..... de ce ,,sfanta,, biserica nu a indemnat electoratul?
Ei bine istoria Romaniei a devenit MAREATA odat cu venirea pe tron a unui NEAMT care a scos tara din evul mediu si din acest motiv EU VOI VOTA CU NEAMȚUL KLAUS J......sa moara jigodiile comuniste de oftica!

De la: 9am_4158, la data 2014-11-10 18:51:32Astazi pe la ora 14 am intalnit pe Pantelimon o ceata de maxim 50 de mumii comuniste cu veste rosii care scandau ....Ponta presedinte.
Cum era firesc am tras pe dreapta si am asteptat sa ajunga in dreptul meu si I-am luat la mascari..........de la borfasi, hoti, puscariabili...etc ...toata gama de de cuvinte binevoitoare.
I-am si intrebat de ce voteaza inpotriva viitorului propriilor copii......de ce sunt atat de prosti si nu in ultimul rand de ce sunt atat de NENOROCITI la suflet.
Au tacut si chiar au lasat capetele in jos deoarece majoritatea trecatorilor I-au luat la balacarit si huiduit.
Ei bine astia sunt votantii PLAGIATORULUI alaturi de marii si micii corupti.
RUSINE NEMERNICILOR.......muscati mana care va hraneste.....javrelor!

ps. IDIOTILOR mai puteti inca sa va salvati onoarea......!
Sunteti voi lichele dar totul are o limita!
Nu distrugeti viitorul tinerei generatii!

De la: Black_Friday_, la data 2014-11-10 19:13:52Cine voteaz� cu Johannis voteaz� pentru dezmembrarea Rom�niei
Tinutul SecuiescNovember 8, 2014 24 Comentarii 5.056 Afiș�ri
iohannis si ungurii

Lucrurile s-au l�murit:

Johannis a b�tut palma cu Budapesta!
�Cine voteaz� al�turi de Tokes și Petre Roman nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!�
Mai �nt�i a fost Tokes care și-a declarat susținerea pentru Johannis. Bine sf�tuit din colțul ringului, Johannis a dat o declarație �n doi peri, a c�rei importanț� �ns� este nul�! Semnificativ este c� Tokes, un individ ca Tokes, un anti-rom�n �nr�it, i se al�tur� lui Johannis. Se reg�sește �n Johannis și �și pune �n Johannis speranțele toate!�.

Este evident c� Tokes �l cunoaște bine pe Johannis, mai bine dec�t �l cunoaștem noi, și știe ce poate aștepta de la el. Cumva un sprijin pentru cauza �secuilor�?!

Apoi au urmat ceilalți lideri maghiari, destul de dezbinați �ntre ei de obicei, dar care acum se reg�sesc laolalt� �n sprijinul unanim pe care au decis s�-l dea �minoritarului� sas. Știm bine c� pe acești lideri �i mai unește ceva pe deasupra ambițiilor personale: ascultarea faț� de Budapesta. Rareori UDMR a mers al�turi de Tokes! Dac� o face acum, e foarte probabil c� sfatul sau decizia a venit de la Budapesta.

Evident, declarațiile lui Vadim, de sprijin pentru Ponta, sunt un pretext binevenit pentru Kelemen Hunor. Dar esența gestului s�u r�m�ne neschimbat�: tr�darea colegului de alianț�!

Ponta și-a riscat o bun� parte din șanse și din simpatiile publicului prin susținerea UDMR! Partid pe care l-a ajutat decisiv s� prind� Parlamentul!� S�-i fie �nv�ț�tur� de minte cu cine se aliaz�!�

Partea bun� este c� aceast� decizie a UDMR scade serios șansele iredentiștilor maghiari de a mai avea reprezentare �n viitorul guvern! Tot r�ul e spre un bine!� (Nu știu dac� vorba asta exist� și �n limba maghiar�!)

Comunitatea germanilor din Rom�nia, sași și șvabi, a fost loial� statului și poporului rom�n. �n 1918 au aderat f�r� echivoc la proclamația de la Alba Iulia și au fost �ntotdeauna o component� de valoare a societ�ții rom�nești! Cu o singur� excepție: acțiunile bezmetice al Grupului Etnic German, din vremea celui de al Doilea R�zboi Mondial, c�nd liderii și membrii acestui Grup Etnic s-au constituit ca un stat �n stat, au sfidat autorit�țile rom�nești, au terorizat populația pe care pretindeau c� o reprezint� Dac� pe teritoriul Rom�niei, �n acei ani, s-au s�v�rșit �crime de r�zboi� și au existat naziști, hitleriști propriu ziși, acestea sunt �opera� organizației amintite! Aceast� organizație, desființat� pentru activitatea sa criminal� �n toamna anului 1944, s-a re�nființat dup� 1990, av�ndu-l �n frunte pe Johannis al nostru�

Nota bene: Grupul Etnic German, aflat sub ascultarea oarb� faț� de Hitler, nu a avut nicio reținere sau delimitare faț� de Diktatul de la Viena, impus de conduc�torul lor suprem!�

Lui Johannis nu cred c�-i convine declarația de sprijin venit� din partea revizioniștilor maghiari. �i va aduce un plus de 3% din voturi, dar va pierde mult mai multe procente de-ale rom�nilor! Rom�ni care l-au votat �n primul tur p�c�liți de propaganda care i se face pe ideea c� este �neamț�, c� ar putea fi un �al doilea Carol I�! Și c� ne-ar prinde bine s� punem din nou �n fruntea Ț�rii un german!

O spun �nc� o dat� și mi-e team� c� trebuie repetat mereu: �n 1866, c�nd clasa politic� din Principate a c�utat un succesor al lui Cuza, scopul urm�rit era aducerea unui domnitor str�in �nrudit �ndeaproape cu marile familii regale care controlau de sute de ani destinele Europei! Nu au c�utat un prinț german! Ci un prinț, indiferent de nație, care s� aib� relații de familie, adic� �pile�, la �naltele Curți!

Ion I.C. Br�tianu a dirijat toat� �afacerea�, iar alegerea sa a c�zut pe un prinț belgian, nu pe un prinț neamț! Doar Rom�nia era �Belgia Orientului�! Prințul din Benelux �ns� a declinat oferta, adic� l-a refuzat politicos pe Br�tianu, și acesta a trebuit s� plece mai departe, pe la curțile regale din Occident, �n c�utarea unui demn urmaș al lui Mihai Viteazu�

Nu se poate spune c� ��n lips� de ceva mai bun� Br�tianu a pus ochii pe Carol. Ca la t�rgul de vite c�nd alegi un taur de pr�sil�! Carol de Hohenzollern, pe l�ng� calitatea de prinț cu rude sus puse �n ierarhia european�, avea și calit�ți personale remarcabile, avea �n spate o carier� militar� onorabil�, dac� nu chiar str�lucit�! Nu ne-a fost rușine cu Carol s�-l punem �n fruntea noastr�! Ceea ce, din p�cate, nu este nici pe departe cazul lui Johannis, neamțul nostru de azi�

Ce interes au maghiarii �n candidatura și, eventual, alegerea lui Johannis?
Deja se face caz, prin mass media din Transilvania, pe Internet, ca și prin zvonistica de la om la om, c� ce bine ar fi s� avem un președinte ardelean! Așa cum n-a fost niciunul p�n� acum din cei trei! Va fi mai bine pentru ardeleni, �n primul r�nd!�

Nu reiau toate vorbele care circul� pe acest subiect, ci vreau s� sublinez efectul acestor vorbe, al acestor insinu�ri. Efectul nu vor fi mai multe voturi pentru Johannis. Nu asta urm�rește Budapesta, care se afl� �n spatele acestei diversiuni mediatice! Ci scopul este ca s� lanseze și s� insinueze �n mintea rom�nilor, a ardelenilor �n primul r�nd, c�t mai ad�nc, ideea c� n-ar fi r�u ca ardelenii s�-și ia soarta �n propriile m�ini, s� n-o mai lase pe seama �miticilor� din București! C�, la urma urmelor, de ce s� nu ne g�ndim și la varianta �Transilvania stat de sine st�t�tor�!�

Nu lu�m �n discuție aceast� ideea acum! Ce doresc eu este ca lumea s� știe, s� priceap� care este sensul celor ce se petrec �n aceste zile, c�nd motoarele dezinform�rii și ale manipul�rii sunt turate la maximum!

L-am v�zut la un post TV pe Petre Roman f�c�nd propagand� pentru Johannis. Ce naște din pisic�, mi-am zis, tot un Valter Roman r�m�ne!

C�ci ideea de a declara Transilvania stat independent a fost lansat� de Budapesta imediat dup� august 1944, c�nd ungurii au aflat c� Stalin nu le va recunoaște niciun drept asupra Transilvaniei. De la cine au aflat? De la Walter Roman, foarte probabil agent la Moscova al Budapestei, sub acoperirea c� ar fi activist al Partidului Comunist din Rom�nia! Abia dup� 1990, scotocind �n arhivele KGB-ului, marele istoric care a fost Gheorghe Buzatu a descoperit dovada, dovada acțiunii lui Valter Roman �n fruntea unui grup de comuniști �rom�ni� care militau pentru ideea de a declara Transilvania stat independent și de a pune cap�t astfel unei dispute p�guboase pentru unitatea mișc�rii comuniste internaționale!�

Norocul nostru a fost c� Stalin numai prost nu era și a �nțeles imediat c� i se f�cea o propunere, o sugestie, inacceptabil� chiar și pentru el!

M� mir de Petre Roman! Cunoaște bine c� tat�lui s�u i s-a adus aceast� acuzație devastatoare! Oare nu-și d� seama c� prin susținerea lui Johannis, �n contextul disputelor electorale de azi, confirm� acuzația și demonstrația lui Gheorghe Buzatu?!�

Probabil c� Petre Roman numai deștept nu e, ca s�-și fi dat seama. Alt� explicație nu am!�

Așadar, ca s� nu lungesc vorba, cine voteaz� al�turi de Tokes și de Petre Roman, s� știe c� nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!

Probabil c� nici Johannis, c�nd va vota cu Johannis, nu are habar pentru ce voteaz� �n fond și la urma urmelor! Deci nu pe Johannis �l acuz de manevra criminal� pe care o face Budapesta! Particip� la aceast� diversiune f�r� s�-și dea seama!� Nu știe cu cine a b�tut palma!�

C�ci și Johannis al nostru, numai deștept și isteț nu se poate spune c� e!�

Ion Coja

LIPOVENE......zi sa-ti moara la intrare ca asa e?
Mai la cat de cretin esti......dar sunt convinsa ca nici tu nu crezi asta.
Dar poponare.....cand era candidatul pentru functia de prim-ministru din partea USL nu mai vroia sa I o traga lui ma-ta?

De la: 9am_4158, la data 2014-11-10 19:37:57

De la: Black_Friday_, la data 2014-11-10 19:13:52Cine voteaz� cu Johannis voteaz� pentru dezmembrarea Rom�niei
Tinutul SecuiescNovember 8, 2014 24 Comentarii 5.056 Afiș�ri
iohannis si ungurii

Lucrurile s-au l�murit:

Johannis a b�tut palma cu Budapesta!
�Cine voteaz� al�turi de Tokes și Petre Roman nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!�
Mai �nt�i a fost Tokes care și-a declarat susținerea pentru Johannis. Bine sf�tuit din colțul ringului, Johannis a dat o declarație �n doi peri, a c�rei importanț� �ns� este nul�! Semnificativ este c� Tokes, un individ ca Tokes, un anti-rom�n �nr�it, i se al�tur� lui Johannis. Se reg�sește �n Johannis și �și pune �n Johannis speranțele toate!�.

Este evident c� Tokes �l cunoaște bine pe Johannis, mai bine dec�t �l cunoaștem noi, și știe ce poate aștepta de la el. Cumva un sprijin pentru cauza �secuilor�?!

Apoi au urmat ceilalți lideri maghiari, destul de dezbinați �ntre ei de obicei, dar care acum se reg�sesc laolalt� �n sprijinul unanim pe care au decis s�-l dea �minoritarului� sas. Știm bine c� pe acești lideri �i mai unește ceva pe deasupra ambițiilor personale: ascultarea faț� de Budapesta. Rareori UDMR a mers al�turi de Tokes! Dac� o face acum, e foarte probabil c� sfatul sau decizia a venit de la Budapesta.

Evident, declarațiile lui Vadim, de sprijin pentru Ponta, sunt un pretext binevenit pentru Kelemen Hunor. Dar esența gestului s�u r�m�ne neschimbat�: tr�darea colegului de alianț�!

Ponta și-a riscat o bun� parte din șanse și din simpatiile publicului prin susținerea UDMR! Partid pe care l-a ajutat decisiv s� prind� Parlamentul!� S�-i fie �nv�ț�tur� de minte cu cine se aliaz�!�

Partea bun� este c� aceast� decizie a UDMR scade serios șansele iredentiștilor maghiari de a mai avea reprezentare �n viitorul guvern! Tot r�ul e spre un bine!� (Nu știu dac� vorba asta exist� și �n limba maghiar�!)

Comunitatea germanilor din Rom�nia, sași și șvabi, a fost loial� statului și poporului rom�n. �n 1918 au aderat f�r� echivoc la proclamația de la Alba Iulia și au fost �ntotdeauna o component� de valoare a societ�ții rom�nești! Cu o singur� excepție: acțiunile bezmetice al Grupului Etnic German, din vremea celui de al Doilea R�zboi Mondial, c�nd liderii și membrii acestui Grup Etnic s-au constituit ca un stat �n stat, au sfidat autorit�țile rom�nești, au terorizat populația pe care pretindeau c� o reprezint� Dac� pe teritoriul Rom�niei, �n acei ani, s-au s�v�rșit �crime de r�zboi� și au existat naziști, hitleriști propriu ziși, acestea sunt �opera� organizației amintite! Aceast� organizație, desființat� pentru activitatea sa criminal� �n toamna anului 1944, s-a re�nființat dup� 1990, av�ndu-l �n frunte pe Johannis al nostru�

Nota bene: Grupul Etnic German, aflat sub ascultarea oarb� faț� de Hitler, nu a avut nicio reținere sau delimitare faț� de Diktatul de la Viena, impus de conduc�torul lor suprem!�

Lui Johannis nu cred c�-i convine declarația de sprijin venit� din partea revizioniștilor maghiari. �i va aduce un plus de 3% din voturi, dar va pierde mult mai multe procente de-ale rom�nilor! Rom�ni care l-au votat �n primul tur p�c�liți de propaganda care i se face pe ideea c� este �neamț�, c� ar putea fi un �al doilea Carol I�! Și c� ne-ar prinde bine s� punem din nou �n fruntea Ț�rii un german!

O spun �nc� o dat� și mi-e team� c� trebuie repetat mereu: �n 1866, c�nd clasa politic� din Principate a c�utat un succesor al lui Cuza, scopul urm�rit era aducerea unui domnitor str�in �nrudit �ndeaproape cu marile familii regale care controlau de sute de ani destinele Europei! Nu au c�utat un prinț german! Ci un prinț, indiferent de nație, care s� aib� relații de familie, adic� �pile�, la �naltele Curți!

Ion I.C. Br�tianu a dirijat toat� �afacerea�, iar alegerea sa a c�zut pe un prinț belgian, nu pe un prinț neamț! Doar Rom�nia era �Belgia Orientului�! Prințul din Benelux �ns� a declinat oferta, adic� l-a refuzat politicos pe Br�tianu, și acesta a trebuit s� plece mai departe, pe la curțile regale din Occident, �n c�utarea unui demn urmaș al lui Mihai Viteazu�

Nu se poate spune c� ��n lips� de ceva mai bun� Br�tianu a pus ochii pe Carol. Ca la t�rgul de vite c�nd alegi un taur de pr�sil�! Carol de Hohenzollern, pe l�ng� calitatea de prinț cu rude sus puse �n ierarhia european�, avea și calit�ți personale remarcabile, avea �n spate o carier� militar� onorabil�, dac� nu chiar str�lucit�! Nu ne-a fost rușine cu Carol s�-l punem �n fruntea noastr�! Ceea ce, din p�cate, nu este nici pe departe cazul lui Johannis, neamțul nostru de azi�

Ce interes au maghiarii �n candidatura și, eventual, alegerea lui Johannis?
Deja se face caz, prin mass media din Transilvania, pe Internet, ca și prin zvonistica de la om la om, c� ce bine ar fi s� avem un președinte ardelean! Așa cum n-a fost niciunul p�n� acum din cei trei! Va fi mai bine pentru ardeleni, �n primul r�nd!�

Nu reiau toate vorbele care circul� pe acest subiect, ci vreau s� sublinez efectul acestor vorbe, al acestor insinu�ri. Efectul nu vor fi mai multe voturi pentru Johannis. Nu asta urm�rește Budapesta, care se afl� �n spatele acestei diversiuni mediatice! Ci scopul este ca s� lanseze și s� insinueze �n mintea rom�nilor, a ardelenilor �n primul r�nd, c�t mai ad�nc, ideea c� n-ar fi r�u ca ardelenii s�-și ia soarta �n propriile m�ini, s� n-o mai lase pe seama �miticilor� din București! C�, la urma urmelor, de ce s� nu ne g�ndim și la varianta �Transilvania stat de sine st�t�tor�!�

Nu lu�m �n discuție aceast� ideea acum! Ce doresc eu este ca lumea s� știe, s� priceap� care este sensul celor ce se petrec �n aceste zile, c�nd motoarele dezinform�rii și ale manipul�rii sunt turate la maximum!

L-am v�zut la un post TV pe Petre Roman f�c�nd propagand� pentru Johannis. Ce naște din pisic�, mi-am zis, tot un Valter Roman r�m�ne!

C�ci ideea de a declara Transilvania stat independent a fost lansat� de Budapesta imediat dup� august 1944, c�nd ungurii au aflat c� Stalin nu le va recunoaște niciun drept asupra Transilvaniei. De la cine au aflat? De la Walter Roman, foarte probabil agent la Moscova al Budapestei, sub acoperirea c� ar fi activist al Partidului Comunist din Rom�nia! Abia dup� 1990, scotocind �n arhivele KGB-ului, marele istoric care a fost Gheorghe Buzatu a descoperit dovada, dovada acțiunii lui Valter Roman �n fruntea unui grup de comuniști �rom�ni� care militau pentru ideea de a declara Transilvania stat independent și de a pune cap�t astfel unei dispute p�guboase pentru unitatea mișc�rii comuniste internaționale!�

Norocul nostru a fost c� Stalin numai prost nu era și a �nțeles imediat c� i se f�cea o propunere, o sugestie, inacceptabil� chiar și pentru el!

M� mir de Petre Roman! Cunoaște bine c� tat�lui s�u i s-a adus aceast� acuzație devastatoare! Oare nu-și d� seama c� prin susținerea lui Johannis, �n contextul disputelor electorale de azi, confirm� acuzația și demonstrația lui Gheorghe Buzatu?!�

Probabil c� Petre Roman numai deștept nu e, ca s�-și fi dat seama. Alt� explicație nu am!�

Așadar, ca s� nu lungesc vorba, cine voteaz� al�turi de Tokes și de Petre Roman, s� știe c� nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!

Probabil c� nici Johannis, c�nd va vota cu Johannis, nu are habar pentru ce voteaz� �n fond și la urma urmelor! Deci nu pe Johannis �l acuz de manevra criminal� pe care o face Budapesta! Particip� la aceast� diversiune f�r� s�-și dea seama!� Nu știe cu cine a b�tut palma!�

C�ci și Johannis al nostru, numai deștept și isteț nu se poate spune c� e!�

Ion Coja

LIPOVENE......zi sa-ti moara la intrare ca asa e?
Mai la cat de cretin esti......dar sunt convinsa ca nici tu nu crezi asta.
Dar poponare.....cand era candidatul pentru functia de prim-ministru din partea USL nu mai vroia sa I o traga lui ma-ta?

A lu' pigus? Hai ca-ti fac lipeala cu maidanezii, sa te tina in priza pentru intalnirea cu "canadianul".

De la: Black_Friday_, la data 2014-11-10 19:55:13

De la: 9am_4158, la data 2014-11-10 19:37:57

De la: Black_Friday_, la data 2014-11-10 19:13:52Cine voteaz� cu Johannis voteaz� pentru dezmembrarea Rom�niei
Tinutul SecuiescNovember 8, 2014 24 Comentarii 5.056 Afiș�ri
iohannis si ungurii

Lucrurile s-au l�murit:

Johannis a b�tut palma cu Budapesta!
�Cine voteaz� al�turi de Tokes și Petre Roman nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!�
Mai �nt�i a fost Tokes care și-a declarat susținerea pentru Johannis. Bine sf�tuit din colțul ringului, Johannis a dat o declarație �n doi peri, a c�rei importanț� �ns� este nul�! Semnificativ este c� Tokes, un individ ca Tokes, un anti-rom�n �nr�it, i se al�tur� lui Johannis. Se reg�sește �n Johannis și �și pune �n Johannis speranțele toate!�.

Este evident c� Tokes �l cunoaște bine pe Johannis, mai bine dec�t �l cunoaștem noi, și știe ce poate aștepta de la el. Cumva un sprijin pentru cauza �secuilor�?!

Apoi au urmat ceilalți lideri maghiari, destul de dezbinați �ntre ei de obicei, dar care acum se reg�sesc laolalt� �n sprijinul unanim pe care au decis s�-l dea �minoritarului� sas. Știm bine c� pe acești lideri �i mai unește ceva pe deasupra ambițiilor personale: ascultarea faț� de Budapesta. Rareori UDMR a mers al�turi de Tokes! Dac� o face acum, e foarte probabil c� sfatul sau decizia a venit de la Budapesta.

Evident, declarațiile lui Vadim, de sprijin pentru Ponta, sunt un pretext binevenit pentru Kelemen Hunor. Dar esența gestului s�u r�m�ne neschimbat�: tr�darea colegului de alianț�!

Ponta și-a riscat o bun� parte din șanse și din simpatiile publicului prin susținerea UDMR! Partid pe care l-a ajutat decisiv s� prind� Parlamentul!� S�-i fie �nv�ț�tur� de minte cu cine se aliaz�!�

Partea bun� este c� aceast� decizie a UDMR scade serios șansele iredentiștilor maghiari de a mai avea reprezentare �n viitorul guvern! Tot r�ul e spre un bine!� (Nu știu dac� vorba asta exist� și �n limba maghiar�!)

Comunitatea germanilor din Rom�nia, sași și șvabi, a fost loial� statului și poporului rom�n. �n 1918 au aderat f�r� echivoc la proclamația de la Alba Iulia și au fost �ntotdeauna o component� de valoare a societ�ții rom�nești! Cu o singur� excepție: acțiunile bezmetice al Grupului Etnic German, din vremea celui de al Doilea R�zboi Mondial, c�nd liderii și membrii acestui Grup Etnic s-au constituit ca un stat �n stat, au sfidat autorit�țile rom�nești, au terorizat populația pe care pretindeau c� o reprezint� Dac� pe teritoriul Rom�niei, �n acei ani, s-au s�v�rșit �crime de r�zboi� și au existat naziști, hitleriști propriu ziși, acestea sunt �opera� organizației amintite! Aceast� organizație, desființat� pentru activitatea sa criminal� �n toamna anului 1944, s-a re�nființat dup� 1990, av�ndu-l �n frunte pe Johannis al nostru�

Nota bene: Grupul Etnic German, aflat sub ascultarea oarb� faț� de Hitler, nu a avut nicio reținere sau delimitare faț� de Diktatul de la Viena, impus de conduc�torul lor suprem!�

Lui Johannis nu cred c�-i convine declarația de sprijin venit� din partea revizioniștilor maghiari. �i va aduce un plus de 3% din voturi, dar va pierde mult mai multe procente de-ale rom�nilor! Rom�ni care l-au votat �n primul tur p�c�liți de propaganda care i se face pe ideea c� este �neamț�, c� ar putea fi un �al doilea Carol I�! Și c� ne-ar prinde bine s� punem din nou �n fruntea Ț�rii un german!

O spun �nc� o dat� și mi-e team� c� trebuie repetat mereu: �n 1866, c�nd clasa politic� din Principate a c�utat un succesor al lui Cuza, scopul urm�rit era aducerea unui domnitor str�in �nrudit �ndeaproape cu marile familii regale care controlau de sute de ani destinele Europei! Nu au c�utat un prinț german! Ci un prinț, indiferent de nație, care s� aib� relații de familie, adic� �pile�, la �naltele Curți!

Ion I.C. Br�tianu a dirijat toat� �afacerea�, iar alegerea sa a c�zut pe un prinț belgian, nu pe un prinț neamț! Doar Rom�nia era �Belgia Orientului�! Prințul din Benelux �ns� a declinat oferta, adic� l-a refuzat politicos pe Br�tianu, și acesta a trebuit s� plece mai departe, pe la curțile regale din Occident, �n c�utarea unui demn urmaș al lui Mihai Viteazu�

Nu se poate spune c� ��n lips� de ceva mai bun� Br�tianu a pus ochii pe Carol. Ca la t�rgul de vite c�nd alegi un taur de pr�sil�! Carol de Hohenzollern, pe l�ng� calitatea de prinț cu rude sus puse �n ierarhia european�, avea și calit�ți personale remarcabile, avea �n spate o carier� militar� onorabil�, dac� nu chiar str�lucit�! Nu ne-a fost rușine cu Carol s�-l punem �n fruntea noastr�! Ceea ce, din p�cate, nu este nici pe departe cazul lui Johannis, neamțul nostru de azi�

Ce interes au maghiarii �n candidatura și, eventual, alegerea lui Johannis?
Deja se face caz, prin mass media din Transilvania, pe Internet, ca și prin zvonistica de la om la om, c� ce bine ar fi s� avem un președinte ardelean! Așa cum n-a fost niciunul p�n� acum din cei trei! Va fi mai bine pentru ardeleni, �n primul r�nd!�

Nu reiau toate vorbele care circul� pe acest subiect, ci vreau s� sublinez efectul acestor vorbe, al acestor insinu�ri. Efectul nu vor fi mai multe voturi pentru Johannis. Nu asta urm�rește Budapesta, care se afl� �n spatele acestei diversiuni mediatice! Ci scopul este ca s� lanseze și s� insinueze �n mintea rom�nilor, a ardelenilor �n primul r�nd, c�t mai ad�nc, ideea c� n-ar fi r�u ca ardelenii s�-și ia soarta �n propriile m�ini, s� n-o mai lase pe seama �miticilor� din București! C�, la urma urmelor, de ce s� nu ne g�ndim și la varianta �Transilvania stat de sine st�t�tor�!�

Nu lu�m �n discuție aceast� ideea acum! Ce doresc eu este ca lumea s� știe, s� priceap� care este sensul celor ce se petrec �n aceste zile, c�nd motoarele dezinform�rii și ale manipul�rii sunt turate la maximum!

L-am v�zut la un post TV pe Petre Roman f�c�nd propagand� pentru Johannis. Ce naște din pisic�, mi-am zis, tot un Valter Roman r�m�ne!

C�ci ideea de a declara Transilvania stat independent a fost lansat� de Budapesta imediat dup� august 1944, c�nd ungurii au aflat c� Stalin nu le va recunoaște niciun drept asupra Transilvaniei. De la cine au aflat? De la Walter Roman, foarte probabil agent la Moscova al Budapestei, sub acoperirea c� ar fi activist al Partidului Comunist din Rom�nia! Abia dup� 1990, scotocind �n arhivele KGB-ului, marele istoric care a fost Gheorghe Buzatu a descoperit dovada, dovada acțiunii lui Valter Roman �n fruntea unui grup de comuniști �rom�ni� care militau pentru ideea de a declara Transilvania stat independent și de a pune cap�t astfel unei dispute p�guboase pentru unitatea mișc�rii comuniste internaționale!�

Norocul nostru a fost c� Stalin numai prost nu era și a �nțeles imediat c� i se f�cea o propunere, o sugestie, inacceptabil� chiar și pentru el!

M� mir de Petre Roman! Cunoaște bine c� tat�lui s�u i s-a adus aceast� acuzație devastatoare! Oare nu-și d� seama c� prin susținerea lui Johannis, �n contextul disputelor electorale de azi, confirm� acuzația și demonstrația lui Gheorghe Buzatu?!�

Probabil c� Petre Roman numai deștept nu e, ca s�-și fi dat seama. Alt� explicație nu am!�

Așadar, ca s� nu lungesc vorba, cine voteaz� al�turi de Tokes și de Petre Roman, s� știe c� nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!

Probabil c� nici Johannis, c�nd va vota cu Johannis, nu are habar pentru ce voteaz� �n fond și la urma urmelor! Deci nu pe Johannis �l acuz de manevra criminal� pe care o face Budapesta! Particip� la aceast� diversiune f�r� s�-și dea seama!� Nu știe cu cine a b�tut palma!�

C�ci și Johannis al nostru, numai deștept și isteț nu se poate spune c� e!�

Ion Coja

LIPOVENE......zi sa-ti moara la intrare ca asa e?
Mai la cat de cretin esti......dar sunt convinsa ca nici tu nu crezi asta.
Dar poponare.....cand era candidatul pentru functia de prim-ministru din partea USL nu mai vroia sa I o traga lui ma-ta?

A lu' pigus? Hai ca-ti fac lipeala cu maidanezii, sa te tina in priza pentru intalnirea cu "canadianul".

Ai impresia ca toata lumea este depravata ca neamul tau?
Tu din asta traiesti.....prostituata mica! Asa iti place tie ?.....de la dos spre fata?
I-șa-maș pe fața ta de boschetar bulangiu!

KLAUS IOHANNIS:
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
CUPRINS
Preambul � Rom�nia la 25 de ani de la Revoluție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Misiune, viziune, valori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
I. Un proiect pentru viitorii 10 ani � ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1. Ce �nseamn� ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2. Un alt mod de exercitare a funcției prezidențiale � lucrul bine f�cut, respect, seriozitate,
competenț� și rezultate m�surabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Un președinte care pune cet�țeanul �naintea statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Un președinte echilibrat, mediator și integrator, dar ferm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Un președinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de demnitate
național� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Un președinte promotor și garant al statului de drept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Un președinte coordonator al marilor orient�ri de politic� extern� și de securitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
II. 11 teme majore de dezbatere și consens național . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.Educația ca resurs� de performanț� a Rom�niei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.Investiția �n s�n�tate � o investiție �n viitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.Economia liberal�: competitivitate �i prosperitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
4.Viziunea fiscal-bugetar�: reg�ndirea relației dintre stat și cet�țean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
5.Agricultur� performant� și dezvoltarea satului rom�nesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
6.Cum r�spundem la viitorul sistemului de pensii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
7.Infrastructura ca instrument al europeniz�rii Rom�niei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
8.Reforma instituțiilor politice și administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
9.Regionalizarea �i descentralizarea ca instrumente de modernizare �i reducere a decalajelor . . . . . 28
10.Demografia � o provocare pe termen lung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
11.Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate național� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2
KLAUS IOHANNIS: ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
Preambul � Rom�nia la 25 de ani de la Revoluție
Rom�nia se afl� la r�scruce.
Alegerile prezidențiale din 2014 au loc la un sfert de secol dup� c�derea comunismului
�n Rom�nia. Acest lucru ne oblig� nu doar la o analiz� asupra celor 25 de ani scurși de la
Revoluție, ci și la un demers care �nseamn� desprinderea de trecut și reacțiile la el. Tot ceea ce
s-a petrecut �n aceast� perioad� este deja istorie, o istorie din care avem datoria de a �nv�ța, de
a extrage concluziile necesare, dar care nu trebuie s� ne restricționeze viitorul. �n 2014, avem
oportunitatea de a privi �nainte și, �mbog�țiți de experiența trecutului, de a r�spunde la
�ntreb�rile: �Ce vrem s� construim pentru viitor?�, �Cum vrem s� arate Rom�nia urm�torilor
10 ani?�, �Cum vrem s� funcționeze instituția prezidențial�?� și, mai ales, �Cum putem
r�spunde mai bine nevoilor cet�țeanului?�.
�n decursul celor 25 ani, Rom�nia și noi, toți rom�nii, am reușit c�teva evoluții majore,
pe care suntem datori s� le recunoaștem. Se poate discuta cu argumente și contraargumente
despre performanța diferitelor guvern�ri, despre modul �n care au funcționat sau nu
instituțiile statului, despre maniera �n care a fost exercitat� funcția de președinte, despre
evenimente controversate, despre promisiuni respectate și, mai ales, ne�mplinite, despre
aștept�ri și dezam�giri la nivelul societ�ții. Dincolo de toate acestea, �ns�, Rom�nia anului
2014 este, �n raport cu momentul zero al noii republici (imediat dup� Revoluția din 1989), o
Rom�nie profund transformat�. De-a lungul celor 25 de ani, țara noastr� a trecut prin dificila
perioad� a tranziției și a devenit o democrație recunoscut�, care � prin eforturi susținute � are
toate șansele de a deveni o democrație consolidat�, cu instituții și comportamente
democratice evidente. Pluripartidismul, alternanța la putere și libertatea de exprimare sunt
doar cele mai elocvente exemple de realit�ți ce reflect� o societate democratic�.
�n acest context, dreapta politic� a jucat un rol fundamental. Valorile liberale � precum
libertatea, sub diferitele ei forme, respectul pentru proprietatea privat�, pluralismul ș.a. � au
devenit bunuri ale fiec�rui individ și sunt privite de generațiile mai tinere, care nu au avut
experiența dictaturii comuniste, aproape ca un dat. Este meritul celor care, �n anii grei ai
tranziției, dar și mai t�rziu, au reprezentat și ap�rat aceste valori �ntr-o b�t�lie dificil� și
adeseori inegal� cu st�nga și cu partidul care o reprezint�, cu mentalit�țile ad�nc �nr�d�cinate
dup� 45 de ani de comunism și cu provoc�rile prezentului.
3
�n al doilea r�nd, trebuie s� recunoaștem faptul c�, �n aceast� perioad�, Rom�nia și-a
atins dou� obiective majore care nu țin doar de planul politicii externe și de securitate, ci
practic definesc locul Rom�niei �n lume și opțiunile sale fundamentale ca stat. Ne referim aici
la apartenența la Alianța Nord-Atlantic� și la Uniunea European�. Deși acestea fac ast�zi parte,
la r�ndul lor, dintr-o realitate curent�, integr�rile �n NATO și UE nu au fost nicidecum facile, iar
parcursul politic care a condus la �nf�ptuirea lor a fost marcat de decizii strategice curajoase.
Aderarea la NATO și, mai apoi, la UE au fost parte, se poate spune, dintr-un proiect de țar�,
care a �ntrunit acordul larg al forțelor politice și pentru �mplinirea c�ruia au acționat toate
guvern�rile care s-au succedat, indiferent de orientarea lor politic�. Atingerea acestor dou�
obiective demonstreaz� faptul c� elitele politice rom�nești au fost capabile de consens sau de
acord larg atunci c�nd a venit vorba de proiecte naționale. Faptul c�, dup� anul 2007, care
marcheaz� aderarea la spațiul comunitar, Rom�nia nu a mai avut astfel de teme majore care s�
genereze unanimitate �n spațiul politic și �n societate reprezint� unul dintre lipsurile
semnificative ale ultimilor ani. �nchiz�nd capitolul ader�rii, Rom�nia nu a finalizat integrarea
european� (accesul nerestricționat �n Spațiul Schengen, apartenența la zona euro ș.a.) și nici
nu a deschis alt capitol, iar clasa politic� nu a reușit s� propun� cet�țenilor un alt proiect care
s� angreneze și s� mobilizeze energii naționale.
�n acești 25 de ani, Rom�nia a c�știgat, așadar, la capitolul democrație, reprezentare �n
plan extern, cu prec�dere �n cadrul organizațiilor europene și euro-atlantice (mai bine definit�
la nivelul NATO și �nc� deficitar� �n plan comunitar), apartenenț� la lumea democratic�,
occidental�.
Bilanțul celor 25 de ani arat� cu totul altfel �ns� și este preponderent nemulțumitor
atunci c�nd ne raport�m la strategii sectoriale și politici publice cu impact asupra vieții de zi
cu zi a cet�țenilor. Este dezam�gitor �n raport cu aștept�rile cet�țenilor și cu potențialul real
de dezvoltare al ț�rii.
La mai bine de dou� decenii de la c�derea comunismului, deși exist� mecanisme
concurențiale de piaț�, economia Rom�niei nu este �nc� una competitiv�. Ea a r�mas tributar�
unor practici și mentalit�ți din trecut, legate �n special de prevalența statului �n raport cu
cet�țeanul, cu mediul privat, cu contribuabilul �n general. Dincolo de criza economic� și de
influențele globaliz�rii, economia rom�neasc� sufer� de impredictibilitate, de lipsa unei
direcții pe termen lung și a unei viziuni clare. Principiul pașilor m�runți și al m�surilor
punctuale, �n special motivate electoral, pare s� fi fost regula dup� care s-au decis politicile
fiscale și economice �n Rom�nia postcomunist�.
Niciuna dintre marile reforme așteptate, anunțate sau �ncepute nu a fost dus� p�n� la
cap�t. Toate marile procese la nivel de administrație � descentralizarea, depolitizarea,
profesionalizarea funcției publice � au fost derulate �n diferite grade, f�r� ca ele s� reprezinte
ast�zi, �n mod autentic, o realitate. �n absența unui acord pe direcțiile mari de parcurs, fiecare
schimbare de guvern și, mai mult, fiecare schimbare de ministru a �nsemnat o schimbare de
abordare, de legislație și de practici. Mai degrab� putem vorbi de un veritabil �mit al
4
meșterului Manole�, �n care noua putere, noul ministru, noul director au schimbat at�t oamenii
din funcții, c�t și obiectivele la fiecare ciclu electoral. Oamenii au obosit de at�ta schimbare �n
van, f�r� finalitate la nivelul intereselor naționale și al aștept�rilor cet�țenilor. Rom�nii au
nevoie de predictibilitate și de mai puține schimb�ri politice care, foarte adesea, s-au limitat
doar la �nlocuirea �oamenilor lor� cu �oamenii noștri�.
Reforma educației, a s�n�t�ții, a administrației, a sistemului de pensii au fost mereu
obiective afirmate de toate guvernele, dar pașii concreți f�cuți au fost fie insuficienți, fie de
scurt� durat�. Ce s-a construit sub o guvernare s-a distrus sub urm�toarea, �n principal, din
considerente politice și electorale. O reform� profund� și coerent� ar fi adus certe beneficii
celor c�rora i se adreseaz� (cadrelor didactice și elevilor, celor care au nevoie de asistenț�
medical�, funcționarilor publici, pensionarilor etc.) și nu celor care au anunțat-o, aplicat-o și,
eventual, care au avut beneficii personale sau politice de pe urma ei.
�nc� din primii ani ai tranziției, cheltuirea ineficient� și adesea irațional� a banilor
publici, precum și corupția au devenit fenomene curente, care s-au extins și au afectat
semnificativ performanța guvern�rilor și, mai ales, �ncrederea cet�țenilor �n instituțiile
publice, �n capacitatea lor de a opera �n interesul public, cu rezultate care s� se resimt� asupra
nivelului de trai al fiec�rui individ.
Din punct de vedere social, exist� o sum� de probleme care s-au acumulat �n timp și de
fenomene, tratate adeseori separat, dar care, �mpreun�, dau o imagine de ansamblu asupra
problemelor din societate. Sc�derea natalit�ții, �mb�tr�nirea popula�iei, �exodul creierelor�,
dar și �fuga locurilor de munc� �n alte ��ri mai prietenoase din punct de vedere fiscal,
num�rul mare de �omeri și de asistați sociali sunt tot at�tea probleme la adresa dezvolt�rii
sustenabile.
Suntem datori s� recunoaștem c�, adesea, elitele politice din Rom�nia au tratat efectul
și nu cauza acestor probleme.
Suntem datori s� recunoaștem c� nu a existat determinarea soluțion�rii unor probleme
ce afecteaz� grav echilibrul social și dezvoltarea armonioas� a societ�ții.
Suntem datori s� recunoaștem faptul c� Rom�nia �nregistreaz� pierderi la toate tipurile
de capital care definesc competitivitatea unei națiuni. Astfel, capitalul natural este puternic
afectat de poluare, uneori de indiferenț�, alteori de defriș�ri masive și necontrolate și, destul
de des, de exploatare abuziv�.
Capitalul uman, la r�ndul s�u, se deterioreaz� vizibil. Accesul limitat la servicii
medicale performante, munca prost pl�tit�, emigrarea masiv� a forței de munc� bine calificat�,
accesul ocazional la formare permanent�, salariile care nu reflect� calitatea și performanța și,
adesea, nici importanța social� a activit�ții prestate, stresul social ridicat, inexistența egalit�ții
de șanse sunt simptome ale deterior�rii capitalului uman. Educația sufer� de mulți ani, iar
tratamentul jignitor la care sunt supuse cadrele didactice, desele psedo-reforme și afectarea
sistemului de valori la care tinerii se raporteaz� �n prezent constituie cele mai mari provoc�ri
ale Rom�niei contemporane. Viitorul nostru const� �n tinerii aflați azi pe b�ncile școlii.
5
Situația este similar� dac� vorbim despre capitalul social. Rom�nia arat� ca o societate
divizat�, puternic polarizat�, definit� de ruperea leg�turilor �ntre oameni (potrivit unor
sondaje de opinie recente, circa 85% dintre rom�ni se declar� prudenți �n relațiile cu ceilalți),
de frica �n relația cu ceilalți (66% dintre rom�ni cred c� ceilalți �ncearc� s� profite de pe urma
lor), de izolarea social� �n funcție de statut, de multiplicarea ne�ncrederii (ne�ncrederea �n
sine, ne�ncrederea �n ceilalți, ne�ncrederea �n viitor, ne�ncrederea �n instituții etc.).
Treptat, se pare c� am devenit o societate anxioas�, tem�toare și fragil�, ale c�rei valori
și repere par s� fi fost zdruncinate, iar la acest lucru au contribuit din plin dezbaterile politice
sterile și conflictuale. Cu preponderenț� �n anii electorali, campaniile politice negative,
pres�rate cu atacuri la persoan� și, adesea, sub standardele minimei decențe au angrenat
indirect categorii socio-profesionale, au contribuit la �nvr�jbirea unor largi categorii sociale,
au creat false percepții cu privire la posibilele soluții și, implicit, au dus la polarizarea f�r�
precedent a societ�ții și la sc�derea �ncrederii cet�țenilor �n politicieni. Prea multe promisiuni
neonorate fac ast�zi dificil� convingerea cet�țenilor rom�ni de a participa la vot.
Ca efect secundar, ne�nțelegerile, nemulțumirile, certurile și atitudinea general� de
pesimism ne afecteaz� �n tot ceea ce facem. Filosofia lucrului bine f�cut, ce a caracterizat sute
de ani activitatea socio-economic� și politic� a rom�nilor, a fost puternic zdruncinat�.
Afectarea țesutului social și a valorilor care �l fundamenteaz� fac dificil� asocierea
oamenilor, cu �ncredere, pentru un țel comun, economic sau social. �n acest climat de
ne�ncredere, capacitatea de acțiune colectiv� - care este motorul dezvolt�rii economice - a
ajuns la un nivel mult prea sc�zut.
Acestor riscuri cu care Rom�nia se confrunt� suntem datori s� le r�spundem �n mod
responsabil.
Trebuie s� readucem �n sistemul de valori filosofia lucrului bine f�cut, corectitudinea și
onestitatea, �ncrederea �n propriile capacit�ți și speranța �n viitor.
Ne place c�nd vedem �n afara ț�rii lucruri bine f�cute, �ns� ne-am pierdut speranța c�
ele pot fi replicate și �n Rom�nia. Respect�m cu strictețe legile altor ț�ri, dar le �nc�lc�m pe ale
noastre imediat ce ne re�ntoarcem �n țar�, pentru c� ne-am obișnuit ca la noi s� fie �altfel�.
Acest mit al excepționalit�ții � benefic atunci c�nd vorbim de valori istorice, culturale și de
patrimoniu, �ns� extrem de nociv c�nd vorbim de lucruri aparent banale, precum respectarea
legii � trebuie �nlocuit cu practica lucrului bine și corect f�cut.
Rom�nia nu mai are voie s� rateze oportunit�ți de dezvoltare (cum este, de pild�, cea
oferit� de atragerea fondurilor europene), s� urm�reasc� mize mici, de moment, eventual
legate de interesele electorale ale partidelor aflate la putere, nu are voie s� neglijeze
susținerea capitalului intern și a investitorilor autohtoni și nici s� continue distrugerea clasei
de mijloc, s� se transforme �ntr-o economie de mic� valoare ad�ugat�, util� doar ca piaț� de
desfacere și surs� de forț� de munc� ieftin�, s�-și abandoneze valorile și s�-și �ndep�rteze
elitele. Sunt riscuri majore care justific� urgența unei dezbateri autentice, a unui proiect de
6
societate, deopotriv� de c�tre clasa politic� și societatea civil�, dezbatere pe care o voi iniția
imediat dup� preluarea mandatului.
�n ansamblul celor 25 de ani, instituția prezidențial� a jucat un rol aparte. Caracterul
semiprezidențial al republicii, a c�rui principal� expresie instituțional� este alegerea prin vot
direct a președintelui, face ca de președinte, at�t ca persoan�, c�t și de instituția prezidențial�,
s� se lege aștept�ri publice semnificative. Chiar dac� nu decide el �nsuși asupra guvern�rii și
politicilor specifice, președintele are o influenț� major� asupra direcției �n care merge
Rom�nia, asupra interacțiunii dintre actorii politici și forțele din societate și asupra climatului
general. Modul �n care președintele �nțelege s�-și exercite mandatul, s� se poziționeze �n
raport cu cadrul constituțional, precum și conduita sa politic� s-au reflectat și se vor reflecta,
f�r� doar și poate, �n modul �n care arat� societatea.
Din punct de vedere geopolitic, deși are o poziție excelent� și resurse care o
�ndrept�țesc s� reclame un rol mult mai important, Rom�nia nu a reușit s�-și dep�șeasc�
statutul de periferie a sistemului european.
Cu o politic� intern�, strategii economice și politici publice interne elaborate și aplicate
�n logica lucrului bine f�cut, țara noastr� trebuie s�-și propun�, de azi, s� fie tot mai puțin o
țar� balcanic� și, de m�ine, tot mai mult o țar� central-european�, cuplat� la marile decizii.
Rom�nia trebuie s�-și ocupe locul meritat �n istorie și s�-și dep�șeasc� temporara
mediocritate �n care a fost adus� de leadershipul politic care nu a reușit s� valorifice la maxim
toate capabilit�țile și oportunit�țile.
Rom�nia trebuie s�-și defineasc� clar ambițiile regionale/europene �n acord cu
resursele și interesele proprii (definite pe termen mediu și lung), precum și �n deplin�
convergenț� cu angajamentele internaționale/regionale și relațiile sale de cooperare cu
principalii aliați și parteneri externi.
*
* *
Dou� momente majore, cu adev�rat istorice, vor marca perioada urm�torilor cinci ani.
Rom�nia �mplinește 100 de ani de la des�v�rșirea statalit�ții sale prin actul Marii Uniri de la
1918, iar �n 2019, Rom�nia este chemat� pentru prima dat� s� asigure Președinția Consiliului
UE. Acestea fac din mandatul viitorului președinte unul cu totul special și, mai ales, �nc�rcat de
o dubl� responsabilitate.
Prima este legat� de obligația de a reuși s� pun� cap�t �r�zboiului rom�no-rom�n�, de a
redescoperi curajul de a fi noi �nșine, sensul unit�ții �n diversitate și de a reda speranța
rom�nilor. Scoaterea competiției politice din sfera conflictului personal, renunțarea la b�t�liile
f�r� miz� național� și unificarea energiilor politice, economice și sociale pe un drum al
progresului comun sunt obiective pe care m� angajez s� le urm�resc cu r�bdare și
perseverenț�.
7
A doua responsabilitate privește necesitatea unei Rom�nii competente și competitive.
Momentul prelu�rii Președinției Consiliului Uniunii Europene trebuie s� ne g�seasc� cu toate
temele europene f�cute: o țar� care știe s� beneficieze la maximum de toate drepturile care i
se cuvin ca membru deplin al UE (a șaptea țar� ca pondere economic� și geopolitic�); o țar�
capabil� s� �și respecte toate angajamentele; o țar� care se bate inteligent pentru resursele
europene care i se cuvin; o țar� care are idei și știe s� le promoveze cu succes, despre cum
putem s� creștem �mpreun� unitatea, forța și competitivitatea Europei �n plan global.
Misiune, viziune, valori
Misiune
Protejarea democrației, ap�rarea statului de drept, promovarea intereselor naționale,
modernizarea Rom�niei, alinierea strategiilor sectoriale și a politicilor publice la imperativul
dezvolt�rii sustenabile, creșterea nivelului de trai, schimbarea paradigmei prin punerea
cet�țeanului �naintea statului, reforma serviciilor publice pentru a fi mai aproape de cet�țean,
asigurarea securit�ții naționale, consolidarea parteneriatelor strategice și respectarea
angajamentelor internaționale reprezint� misiunea mea, ca Președinte al Rom�niei.
Viziune
Rom�nia trebuie s� devin� o țar� mai sigur�, cu o economie durabil� și competitiv� și
servicii publice adaptate nevoilor cet�țeanului.
�n plan extern, Rom�nia trebuie s� devin� un aliat de n�dejde și un partener respectat,
cu o identitate bine conturat� �n UE/NATO și alte organisme de cooperare regional� și
internațional�, cu o strategie de politic� extern� care s�-i calibreze corect ambițiile la
capabilit�ți.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara care pune �n echilibru nevoile de libertate,
dezvoltare, prosperitate și cele de securitate. Este patria tuturor rom�nilor, indiferent de
simpatiile politice. Este statul care pune �n centrul preocup�rilor sale cet�țeanul. Este
națiunea care știe s�-și (re)afirme identitatea și demnitatea. Este societatea �n care sursele
concordiei ofer� energie pentru progres și �n care ierarhia de valori este clar stabilit�. Este
comunitatea de interese (naționale) sau suma comunit�ților de interese (locale, etnice,
religioase etc.), �n diversitatea lor.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia celor care sunt activi și se manifest�
civic și politic, dar este și țara majorit�ții t�cute, a celor care tac, dar fac.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT reprezint� viziunea mea despre cum trebuie s�
evolueze Rom�nia �n urm�torii 10 ani.
8
Valori
Democrație
Libertate
Familie
Pluripartidism
Economie de piaț�
Liberalism economic
Protejarea propriet�ții private
Modernizare instituțional�
Cadru competițional corect
Competitivitate
Echitate
Competențe profesionale
Atitudine constructiv�
Echilibru
Patriotism
Demnitate
Corectitudine
Respect
Seriozitate
Onorarea promisiunilor
Eficienț�
Lucrul bine f�cut
Echilibru �ntre securitate și libertate
Euroatlantism și europenism
I. Un proiect pentru viitorii 10 ani � ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
1. Ce �nseamn� ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
Misiunea mea, ca Președinte al Rom�niei, este aceea de a construi, �mpreun� cu
toți rom�nii, o țar� a lucrurilor bine f�cute.
Ca s� ajungem la ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, trebuie s� ieșim din tipare, s�
demol�m tabuurile, prejudec�țile și barierele care au ținut �n loc societatea rom�neasc� p�n�
acum. Am auzit foarte des c� ��n Rom�nia nu se poate, c� la noi e altfel�. Nu cred �n mitul
9
conform c�ruia Rom�nia este o excepție. Nu cred nici �n mitul conform c�ruia rom�nii s-au
obișnuit cu r�ul. Am mai auzit și de mentalitatea extrem de p�guboas� �las� c� merge și așa�.
Am ferma convingere c� filosofia lucrului bine f�cut este una care se potrivește
mult mai bine rom�nilor. Vine din trecutul nostru plin de realiz�ri temeinice, cu care ne
m�ndrim azi și care au c�p�tat recunoaștere �n plan extern. Sunt convins c� doar
leadershipul politic a fost r�spunz�tor de nevalorificarea corect� a potențialului imens al
rom�nilor �n spiritul lucrului bine f�cut. Și �n Rom�nia se poate schimba paradigma politic�,
așa cum s-a �nt�mplat �n alte state prospere și cu democrație consolidat�. Rom�nia nu este
altfel dec�t statele europene, Rom�nia poate fi o națiune la fel de prosper� și de respectat�.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care orice ne propunem ca națiune
este posibil, dac� lucr�m �mpreun�, dac� ne urm�rim neab�tuți obiectivele și dac� acțiunile
noastre sunt �n acord cu acestea. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia �n care
strategiile naționale și sectoriale, politicile publice și angajamentele internaționale sunt
aplicate. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia �n care promisiunile sunt onorate.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� un președinte care vegheaz� la
realizarea efectiv� a acestei schimb�ri de paradigm�, preocupat exclusiv de destinul ț�rii
sale, nu de jocuri de culise, nu de conflicte cu și �ntre politicieni și partide, nu de interese de
grup și nu de calcule electorale.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, prioritar� este dezvoltarea economic� și
social� a tuturor cet�țenilor, familiilor și comunit�ților, iar guvernarea se face nu la
televizor, ci �n practic�, prin strategii sectoriale, politici publice, m�suri și acțiuni concrete, și
nu se m�soar� �n propagand�, ci �n rezultate palpabile/vizibile, �ntr-o realitate ce va fi simțit�
direct de fiecare rom�n. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� proiecte finalizate,
reforme �ncheiate, instituții solide și cu un comportament corect faț� de cet�țean, �nseamn�
stabilitate și predictibilitate.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� �ncredere și respect reconstruit �ntre
noi, �ntre instituții și cet�țeni, �ntre aleși și aleg�tori, ca fundament pentru inițiative,
decizii și legi durabile, care s� foloseasc�, cu adev�rat, generațiilor care vin. �nseamn� o țar�
care susține și promoveaz� valorile, educația, cultura, performanța, excelența, care apreciaz�
fiecare individ pentru contribuția pe care o are la bunul mers al societ�ții și care r�spl�tește
rezultatele �n toate domeniile. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT prețuiește inițiativa
aduc�toare de progres și poate s� asigure tuturor cet�țenilor s�i un trai pe m�sura muncii,
talentului și efortului lor.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, economia este cu adev�rat liberal� și
competitiv�. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care orice cet�țean poate deveni
investitor, iar toți investitorii, indiferent de m�rimea capitalului investit, g�sesc reguli simple
și clare pentru dezvoltarea afacerilor lor, aduc�toare de venituri la buget. ROM�NIA LUCRULUI
BINE F�CUT este țara care face economie g�ndindu-se la viitor. Economia rom�neasc� trebuie
s� fac� pasul c�tre economia inovativ�, bazat� pe cunoaștere, cercetare și dezvoltare, pe
10
servicii și tehnologie, astfel �nc�t s� asigure un consum rațional de resurse, o valoare ad�ugat�
mare și, �n consecinț�, o productivitate crescut�.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia statului de drept, a separației
puterilor și a domniei legii.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este o țar� pe deplin occidental�, at�t din punctul
de vedere al nivelului de trai, al funcțion�rii sistemelor sale publice, c�t și al mentalit�ților și
practicilor.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn�, de fapt, o nou� etic� politic� și
public�, �nțeleas� nu at�t �n sens moral, ci pornind de la conștientizarea faptului c�, �n absența
unor relații corecte �ntre stat și cet�țean, �ntre clasa politic� și societate, �ntre decidenții
politici și �ntre instituții, nu se poate vorbi despre prosperitate, progres și performanț�. A fi �n
serviciul public presupune tocmai un tip de etic� politic� și de comportament public, definit
nu doar printr-un set de constr�ngeri impuse de cadrul legislativ, ci mai ales prin
(auto)asumarea unor limite nescrise care țin de maturizarea democratic�. Integritatea ca
principiu nu trebuie suprapus� doar cu forma sa legislativ� privitoare la respectarea regimului
incompatibilit��ilor �i al conflictelor de interese. Aici vorbim despre un mod de ac�iune �i
comportament mai larg, �ntemeiat pe respectarea regulilor �i acordurilor legale, politice �i
sociale, pe ac�iune �n acord cu declara�iile �i promisiunile f�cute �i pe eficien��.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care obiectivele m�surabile și indicatorii
de performanț� reprezint� garanția c� �ntreg ansamblul instituțional funcționeaz� eficient și
coerent, �ntr-o abordare participativ�, constructiv� și bidirecțional� pentru binele comun.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care relația bani - politic� este
clarificat� odat� pentru totdeauna. Susțin un sistem de finanțare a partidelor și campaniilor
electorale care s� permit� mai mult� transparenț� și control public. Resursele publice și
private nu vor mai fi deturnate de la obiectivul dezvolt�rii și nu vor mai alimenta cercul vicios
al obținerii și p�str�rii puterii politice.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara care las� generațiilor viitoare
siguranț�, resurse și oportunit�ți pentru dezvoltare, nu datorii multiplicate, nesiguranț� si
�ncr�ncenare. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este o țar� bazat� pe o societate dezvoltat�
armonios, nu o sum� de locuitori dominați de incertitudini.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care demnitatea de a fi rom�n nu
este un simplu slogan, ci o stare de spirit și un mod autentic de a fi, țara ai c�rei cet�țeni
sunt respectați peste tot unde muncesc și tr�iesc.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara unde fiecare �și face bine treaba.
11
2. Un alt mod de exercitare a funcției prezidențiale � lucrul bine f�cut, respect,
seriozitate, competenț� și rezultate m�surabile
�n ultimii 25 de ani, am v�zut modele și modalit�ți diferite de exercitare a funcției
prezidențiale, cu avantaje și dezavantaje, cu mai multe sau mai puține rezultate, pe care
rom�nii le-au evaluat singuri, iar istoria le va consemna la un moment dat. Opțiunea
titularului funcției prezidențiale și stilul politic pe care acesta l-a impus, dincolo de
prerogativele constituționale, au avut consecințe majore asupra sferei politice și sociale. De
aceea, militez pentru depersonalizarea instituțiilor, astfel �nc�t acestea s� nu mai fie la
cheremul unor persoane numite (vremelnic) s� le conduc� și pentru așezarea lor pe regulile
clare ale managementului, competenței profesionale dovedite, ale trasabilit�ții și memoriei
instituționale, ale eficienței m�surabile.
Modelul de președinte pe care �l propun rom�nilor este unul bazat pe seriozitate
și respect, pe competențe și rezultate.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, președintele trebuie s� fie un model de
comportament politic și public. Reinventarea respectului �n viața public� este esențial. De
aici pleac� respectul pentru instituții, dar și respectul faț� de cet�țean, iar mai departe, nu
putem cere nim�nui �n lume s� ne respecte, dac� nu ne respect�m �ntre noi și pe noi �nșine.
�mi propun scoaterea instituției prezidențiale din arena conflictelor politice. �n viziunea
mea, președintele nu trebuie s� fie cel care polarizeaz� și antagonizeaz� societatea, ci acela
care st� la originea dialogului și acordului larg pe teme de interes general. Nu cred c�
exercitarea celor mai �nalte funcții �n stat, inclusiv a celor de președinte și prim-ministru, se
face la televizor și nu cred c� propaganda ori supramediatizarea pot compensa lipsa de
profesionalism, de bun�-credinț� și de rezultate. �mi doresc mai puțin spectacol și mai mult�
seriozitate �n exercitarea funcției de președinte.
O instituție prezidențial� nonconflictual� nu �nseamn� nicidecum o instituție slab� sau
neimplicat�, iar absența spectacolului steril nu �nseamn�, la r�ndul s�u, lipsa de intervenție a
președintelui. Dimpotriv�, cred c� președintele trebuie s� fie ferm, s� intervin� atunci c�nd
sesizeaz� derapaje politice, atunci c�nd acțiunile decidenților politici nu sunt �n acord cu
angajamentele luate, cu promisiunile f�cute și, mai ales, c�nd nu servesc �n mod real interesul
public. Și, cel mai important, președintele trebuie s� intervin� ferm ori de c�te ori interesul
cet�țeanului este �nc�lcat, indiferent de costurile electorale ori politice ale deciziilor sale.
Instituția prezidențial� trebuie scoas� din sfera divertismentului cotidian și trebuie s�și
recapete prestanța specific�.
Reconectarea Președintelui Rom�niei cu Constituția ț�rii este un prim pas foarte
important. Legea Fundamental� este sediul central al actelor președintelui, dar și al
gesturilor sale politice și al comportamentului s�u civic. Interpretarea corect� de c�tre
președinte a Constituției, prin acțiuni practice cotidiene, va reda primei funcții �n stat
legalitatea, legitimitatea și respectul, toate absolut necesare pentru ca șeful statului s� �și
12
�ndeplineasc� tripla menire: echilibrat (care observ�/vegheaz�/monitorizeaz� și
echilibreaz�), mediator (care intervine) și integrator (care
face/integreaz�/unific�/valorific�/aduce consens). Atunci c�nd se impune, el trebuie s� fie
ferm (arbitru).
Președintele Rom�niei trebuie s� recentreze dezbaterea național�, s� reconecteze
spațiul public la teme legate de prezent, dar orientate c�tre viitor. Președintele trebuie s� fie
un generator de dezbateri publice legate de modul �n care putem asigura, ca națiune, șanse
pentru libera dezvoltare a fiec�rui cet�țean rom�n.
Un președinte care pune cet�țeanul �naintea statului
Președintele trebuie s� fie garantul principiului potrivit c�ruia cet�țeanul va sta
mereu �naintea statului, iar instituțiile statului servesc și respect� cet�țeanul. Este
nevoie s� r�sturn�m paradigma care domin� viaț� public� din Rom�nia: nu cet�țenii trebuie
s� lucreze �n folosul statului, ca s� �l �ntrețin�, fiind doar numere �ntr-o contabilitate și
birocrație seac�, ci statul trebuie s� fie la dispoziția lor.
Aceasta se traduce prin respectul cuvenit acordat fiec�rui cet�țean.
Cred c� fundamentul societ�ții noastre trebuie s� fie �ncrederea �n fiecare rom�n și �n
capacitatea fiec�ruia de a progresa nestingherit și cinstit, �ncrederea �n abilit�țile și aspirațiile
lui. Statul trebuie reg�ndit ca un motor care s� fie �n spatele acestor eforturi oneste. Rom�nia
poate prospera dac� inițiativa este predat� cu adev�rat rom�nilor �n viața de zi cu zi, dac�
aceștia vor simți c� pot munci și �și pot utiliza resursele �n folosul propriu, pentru propriul
destin.
Aceast� eliberare a inițiativei private trebuie s� se petreac� sub toate formele și �n toate
privințele:
- �n relațiile cu administrația public�;
- �n regimul propriet�ții;
- �n raport cu fiscalitatea și concepția bugetului național, �n felul �n care sunt f�cute
investițiile publice;
- �n �nf�ptuirea justiției;
- printr-un acces egal și real la fondurile publice și care trebuie eliberate de rețelele
parazitare;
- �n creșterea accesului la educație la toate nivelurile;
- �n construcția unui sistem de s�n�tate modern;
- printr-o reform� constituțional� care s� reașeze și s� reafirme individul �n relație cu
autorit�țile;
- prin reforme ale instituțiilor care s� aduc� cet�țenii mai aproape de deciziile publice
și de finanțarea comunit�ților.
13
Statul trebuie s� �nceteze s� mai fie o piedic� pentru rom�ni și este nevoie s� devin�
eficient, dinamic și suplu, adaptat permanent nevoilor cet�țeanului. Statul trebuie s� fie mult
mai transparent �n raport cu proprii cet�țeni și s� dea socoteal� de modul �n care lucreaz� �n
beneficiul cet�țenilor și de modalitatea �n care cheltuie banul public. Este rolul Președintelui
Rom�niei s� indice permanent aceast� prioritate celor �ns�rcinați cu r�spundere �n aparatul
statului și s� o impun� �n balanța puterilor �n stat, �n relație cu Guvernul, Legislativul și
Justiția. Este nevoie de un mesaj ferm c� statul trebuie s� se �nt�reasc� �n acest fel, �n niciun
caz s� devin� mai vulnerabil sau mai neputincios. Puternic nu �nseamn� omniprezent și
sufocant, ci agil și precis. Statul trebuie s� fie nucleul unui proiect național modern, un proiect
prin care toți rom�nii s� aib� o șans� autentic� �n a se �mplini prin forțe proprii.
Statul, prin ansamblul instituțiilor sale, trebuie s� parcurg� ample procese de
schimbare, prin modernizare, debirocratizare, depersonalizare și transparentizare.
Statul și interesele naționale trebuie protejate de modific�rile dese impuse de ciclurile
electorale, care duc la schimbarea funcționarilor publici dup� alte criterii dec�t cele legate de
competențele profesionale. Se impune profesionalizarea funcționarilor publici și protejarea
acestora, prin adoptarea unor proceduri clare și transparente de selecție și promovare, axate
pe meritocrație, eficienț� și rezultate și nu dup� loialit�ți de partid sau personale.
Vorbim de o schimbare de paradigm� �n funcționarea statului și �n definirea regulilor
sale de funcționare, prin plasarea �n centrul s�u a ansamblului cet�țean � familie � comunitate
local�, și nu a propriilor instituții.
Statul trebuie s� adopte filosofia lucrului bine f�cut �n beneficiul cet�țeanului.
Un președinte echilibrat, mediator și integrator, dar ferm
Modelul pe care vi-l propun este al unui președinte care s� fie un factor de
echilibru, s� acționeze ca mediator și integrator, s� fie capabil s� genereze consens �ntre
instituții și �n societate, mobiliz�nd energii și capabilit�ți, gestion�nd riscuri și gener�nd
oportunit�ți pentru dezvoltare. Acest lucru nu presupune transformarea Președinției
Rom�niei �ntr-o instituție foarte slab�, dar nici foarte puternic�. Președintele nu va nici
juc�tor, nici simplu spectator. El trebuie s� se desprind� de zgomotul de fond, de rutin�, de
interesele m�runte care nu aduc conținut și nu contribuie la viitorul ț�rii, �ns� trebuie s� fie
ferm �n fața derapajelor de la statul de drept, a exceselor politicienilor și a �nc�lc�rilor
intereselor naționale.
Rom�nia trebuie s� aib� un pre�edinte cu adev�rat echilibrat și echidistant �n raport cu
jocul politic al partidelor. �eful statului are obliga�ia constitu�ional� �i moral� de a trata toate
for�ele politice cu aceea�i m�sur� �i conform acelora�i reguli. Rom�nii nu doresc un președinte
care una spune și alta face. Rom�nii vor un președinte care s� fie garantul respect�rii
promisiunilor și al onor�rii angajamentelor. Cred �n ideea unui președinte care onoreaz�
promisiunea generic� a ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT.
14
Un asemenea pre�edinte trebuie s� �tie c�nd s� adopte o pozi�ie puternic�, ferm� �i
r�spicat� �n numele �ncrederii �i legitimit��ii cu care l-au �nvestit cet��enii, dar �i c�nd s� nu
intervin� �n jocul politic. Un astfel de președinte �și asigur� rolul de echilibrator și mediator,
p�str�nd contactul permanent cu cet�țenii de la care se informeaz� (direct sau prin
intermediul organizațiilor reprezentative, al ONG-urilor ori al instituțiilor chemate s� le
protejeze drepturile) c�nd interesele lor au fost �nc�lcate.
Prima obliga�ie a Pre�edintelui Rom�niei este aceea de a asigura func�ionarea
eficient� și integrat� a institu�iilor statului. De ani buni, �n ciuda procesului de integrare �n
Uniunea European�, institu�iile ț�rii par a fi blocate. Statul func�ioneaz� cu pu�in� eficien�� �i
parc� tot mai costisitor. Schimbarea continu� a conducerilor de tot felul dup� criterii arbitrare,
�mp�r�irea �i re�mp�r�irea perpetu� a autorit��ii statului �ntre clanuri politice �i clientele,
�nc�lcarea continu� a statutului func�ionarului public, presiunile politice, absen�a colabor�rii
�i a dialogului au transformat statul �ntr-un mecanism greoi �i adesea inutil care ac�ioneaz� nu
de puține ori �mpotriva cet��eanului/contribuabilului. Pre�edintele trebuie s� fie cu adev�rat
garantul unui stat eficient, cu institu�ii func�ionale, �n care rolul lui nu este acela de a se
pricepe la orice, ci de a-i pune la lucru pe cei cu competen�ele necesare �n fiecare domeniu �i
de a respecta responsabilit�țile. Este un obiectiv derivat din ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT,
�n care fiecare trebuie s�-și fac� bine treaba. Este un obiectiv dintre cele mai dificile �i de
durat�, pentru c� presupune reformarea statului ca atare, implicit a partidelor �i a clasei
politice. Dar pre�edintele nu va trebui s� piard� nicio zi din mandatul s�u f�r� a acționa pentru
atingerea acestui obiectiv, aleg�ndu-și cu grij� partenerii cu care s� conlucreze activ �n acest
orizont.
Mult timp, dialogul politic �i social �n Rom�nia a fost practic �ntrerupt sau doar mimat.
Un pre�edinte mediator este neap�rat necesar pentru reluarea dialogului real �ntre principalii
actori sociali: guvern, opozi�ie, sindicate, patronate, asocia�ii profesionale, ONG-uri. Acest
dialog are nevoie de un mediator, iar pre�edintele poate fi un moderator eficient, atunci c�nd
respect� cu adev�rat interesele diferite care ac�ioneaz� �n societate, diversitatea opiniilor,
identitatea specific� a fiec�rui actor de pe scena public�, pe care este obligat s� le raporteze la
interesul național și la interesul cet�țeanului.
Deschiderea spre un dialog autentic, comunicarea permanent� �i transparent� �i
consultarea - ca mod principal de comportament public �i instrument �n sprijinul adopt�rii
deciziilor - trebuie s� devin� repere �n func�ionarea institu�iilor, iar pre�edintele trebuie s� fie
primul care și le asum� �i le aplic�.
15
Un președinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de
demnitate național�
Mai presus dec�t orice, președintele trebuie s� fie el �nsuși un model de
onestitate, de echilibru, de bun�-credinț�, prin tot ceea ce face și spune. Nu poți s� ceri
unei societ�ți o anumit� ierarhie de valori dac� tu, prin conduita ta, prin oamenii care te
�nconjoar� și pe care �i numești �n funcții publice, �ncurajezi non-valoarea, clientelismul,
deturnarea banilor publici, afectarea concurenței și, implicit, descurajarea profesioniștilor, a
inițiativei, a proiectelor de viitor.
Președintele Rom�niei, dincolo de prerogativele sale strict constituționale, are o
influenț� major� asupra climatului general din societate. Nu putem avea o administrație
corect� și eficient�, dac� �n fruntea sa este un președinte corupt, necinstit, care se g�ndește nu
la interesul public, ci la cel al baronilor sau al g�știlor de partid. Nu putem avea o societate
așezat� și solidar�, dac� cel menit a o conduce genereaz� conflict, ur� și scandal. Nu putem
avea o societate bazat� pe valori și �n care oamenii preg�tiți sunt promovați, dac� �n fruntea sa
este un președinte fals și incompetent sau o marionet�.
�ntre dou� posibile extreme, v� propun un președinte integru, echilibrat, mediator,
integrator, unificator, constructiv și arbitru care ia decizii ferme atunci c�nd se impune.
Pre�edintele Rom�niei �i va putea �ndeplini rolul de mediator și arbitru numai dac�
�ntregul s�u comportament public �l recomand� drept o instan�� �i �l instituie drept model.
Pre�edintele Rom�niei trebuie s� devin� modelul necesar de comportament, de atitudine, de
limbaj, conform cu criteriile respectului pentru valorile fundamentale, solidarit��ii cu to�i
cet��enii propriului s�u stat și al toleran�ei fa�� de diversitate. A�a-zisele re�ete de succes
promovate ast�zi ostentativ �n societatea rom�neasc�, inclusiv �n politic�, sunt tot mai nocive
�i mai pu�in legate de statutul unei ��ri cu aspira�ii de prosperitate, europenism �i
modernitate. Clientelismul, slug�rnicia, nepotismul, dubla m�sur�, lipsa de responsabilitate,
lipsa de respect fa�� de legi, de tradi�ii autentice, de cuv�ntul dat, dispre�ul fa�� de �coal�, de
cultur�, de valori spirituale au fost afi�ate mult� vreme cu cinism �i au contaminat imaginea
public� despre via��, succes, carier�, familie. Primul om din stat, reprezentantul tuturor
rom�nilor, trebuie s� pledeze permanent �i s� acționeze, prin fiecare gest al s�u, pentru o
cultur� a succesului bazat� pe educa�ie, munc�, talent, onestitate �i valori autentice.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, pre�edintele ocrote�te, conserv� �i, mai ales,
cultiv� valorile constitutive ale na�iunii rom�ne, protejeaz� valorile istoriei na�ionale �i
�ncurajeaz� o cultur� a libert��ii, a democra�iei �i a statului de drept. De asemenea, �eful
statului este persoana care ap�r� �i, mai ales, cultiv� memoria na�iunii rom�ne, f�c�nd din
acest lucru un fenomen de redescoperire a identit��ii �i de asigurare a consensului na�ional. �n
jurul acestui proiect � cultivarea memoriei na�ionale � Pre�edintele Rom�niei va supune
consensului na�iunii unul dintre cele mai importante proiecte ale sale: redescoperirea
sentimentului de demnitate na�ional�.
16
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia oamenilor cu demnitate.
Un președinte promotor și garant al statului de drept
Tema independen�ei justi�iei ne diferen�iaz� ast�zi de st�nga politic�. �n vreme ce
st�nga doar afirm� acest principiu, parlamentarii s�i vot�nd �n mod constant �i necondi�ionat
pentru men�inerea imunit��ii celor urm�ri�i penal, dreapta se pozi�ioneaz� �n mod clar �n
sensul sus�inerii demersurilor justi�iei. Statul de drept nu este o no�iune abstract�, ci una c�t
se poate de concret�. Ata�amentul fa�� de statul de drept trebuie scos din sfera declara�iilor
politice �i probat prin ac�iuni concrete, printr-un anumit tip de comportament �n raport cu
institu�iile statului.
Din perspectiva raport�rii de facto la statul de drept, scena politic� poate fi descris�
astfel: pe de-o parte, cei care respect� principiile acestuia, cu o aten�ie special� asupra
independen�ei justi�iei, pe de alta, cei care doar mimeaz� respectul pentru justi�ie, cu care �ns�
�ncearc� s� interfereze politic, inclusiv prin promovarea de m�suri legislative. De fapt, aceast�
polarizare se suprapune peste cea fundamental� dreapta � st�nga.
Tema statului de drept, �n�eleg�nd prin aceasta ap�rarea statului de drept, este �i va fi
�n continuare clar asumat� de dreapta. Acesta este instrumentul prin care ne putem opune
�baroniz�rii� �i feudaliz�rii Rom�niei pe care le ofer� st�nga �n acest moment.
Principalele obiective ale programului meu, la acest capitol, sunt:
Egalitate �n fața legii.
Justiția și statul �n general trebuie s� trateze imparțial și f�r� nicio diferenț� pe orice
cet�țean rom�n sau european. Rom�nii nu trebuie s� mai perceap� c�, indiferent de cine vine
la putere, exist� oameni deasupra legii care se bucur� de toate privilegiile. Este meritul
justiției de a fi dovedit c� lucrurile pot sta și altfel și consider misiunea mea principal� aceea
de a ocroti și sprijini acest demers, precum și de a �ncuraja și celelalte instituții ale statului s�
se angajeze activ și s� coopereze pentru atingerea acestui scop. Președintele trebuie s� fie nu
doar garantul, ci și primul promotor al statului de drept.
Eradicarea corupției ca obstacol �n calea competiției libere și a promov�rii
bazate pe meritocrație.
Corupția și birocrația menit� a �ntreține corupția sunt factorii principali de descurajare
a investițiilor str�ine și a inițiativei și inovației rom�nești. Vreau s� ajungem s� putem spune
c� �n Rom�nia au succes cei care muncesc sau inoveaz�, nu cei care cunosc �pe cine trebuie� �n
administrație sau ofer� diverse foloase necuvenite. Numai reduc�nd corupția și elimin�nd
crima organizat�, Rom�nia poate recupera decalajul de dezvoltare faț� de primele 6 state
europene.
17
Rec�știgarea �ncrederii partenerilor europeni �n capacitatea Rom�niei de a
proteja spațiul comun european de intr�ri ilicite de orice fel, cu consecința admiterii
noastre �n spațiul Schengen.
Este esențial s� lupt�m contra curentului actual european, de restr�ngere a libert�ții de
mișcare �n spațiul comun european. Am ratat oportunit�ți și conjuncturi importante c�nd
integrarea �n spațiul Schengen ar fi fost mai ușoar�, dar chiar și �n ceasul al doisprezecelea
trebuie s� ap�r�m ideea de frontiere comune și s� convingem c� Rom�nia poate fi un paznic
de �ncredere al graniței europene de est.
Punerea �n practic� a tuturor angajamentelor internaționale ale Rom�niei �n
materie de stat de drept, �n spiritul și litera lor.
Aceste angajamente le punem �n practic� nu pentru c� ne forțeaz� cineva, ci pentru c�
demnitatea ne cere s� ne respect�m cuv�ntul dat. Un stat care nu �și pune �n practic� propriile
legi și angajamente derivate din acorduri internaționale nu este respectat de nimeni, nici de
cet�țenii s�i, nici de partenerii str�ini. Rom�nia are angajamente asumate prin Tratatul de
aderare la Uniunea European� și numeroase convenții internaționale și voi veghea la
respectarea lor.
Construcția unui stat �n care legea s� nu fie �n avantajul unor grupuri de interese,
ci s� fie legitim�, unanim aplicat� și respectat�.
Trebuie s� dep�șim acea situație din perioada comunismului �n care legi proaste sau
discriminatorii erau suportabile doar pentru c� le ocoleam cu toții. Misiunea mea ca
președinte, cel care promulg� legile, este s� m� asigur c� ele sunt imparțiale, oportune și �n
avantajul oamenilor. Trebuie s� fie documentate temeinic, inclusiv financiar și s� fie adoptate
printr-un proces transparent �n care toți cei interesați s� �și poat� spune cuv�ntul. Trebuie s�
avem reguli stricte asupra cheltuirii banului public și un plan pe 10 ani de alocare a fondurilor
care s� fac� imposibile aloc�rile clientelare din bugetul statului.
Acțiunile mai importante prin care voi atinge aceste obiective sunt:
Voi �ncuraja dezvoltarea capacit�ții procurorilor Direcției Naționale Anticorupție
și �mbun�t�țirea performanței la nivel local, �n paralel cu cea foarte bun� de la nivel
național. DNA a fost o instituție foarte performant� �n ultimii ani, fapt reflectat și de opinia
public� �n ultimul Eurobarometru pe tema corupției publicat de Comisia European� �n anul
2013 și merit� tot sprijinul pentru consolidarea și extinderea sa. Acest lucru va contribui cu
certitudine și la reducerea percepției c� investigațiile nu sunt �ntotdeauna imparțiale politic.
Voi susține �mbun�t�țirea capacit�ții Agenției Naționale de Integritate care are un rol
vital �n prevenirea faptelor de corupție. Din poziția de Președinte al Rom�niei, voi sprijini
18
elaborarea unui Cod al Incompatibilit�ților și Conflictelor de Interese, care s� unifice legislația
disparat� �n materie.
Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru ca toate organismele statului implicate �n
combaterea corupției și a crimei organizate, cele care fac parte din sistemul judiciar, servicii de
informații sau aflate �n subordinea Ministerului de Interne s� fie finanțate corespunz�tor și s�
fie libere de orice intervenție partizan�.
Voi pleda pentru crearea, la nivelul Președinției, a unei platforme permanente de dialog
și cooperare �ntre toate partidele politice reprezentative, societatea civil� și instituțiile statului
pe tema corupției. Cet�țenii trebuie s� fie implicați �n implementarea strategiei naționale
anticorupție (SNA) și, implicit, a Convenției Națiunilor Unite �mpotriva Corupției.
Ca Președinte al Rom�niei, voi urm�ri proactiv ca și celelalte angajamente ale Rom�niei
care au un impact asupra bunei guvern�ri, de exemplu transparența finanț�rii politice, a
cheltuielilor statului și oferirea de servicii electronice pentru cet�țeni prin platforma OGP
(Parteneriatul pentru o Guvernare Deschis�) s� fie puse �n practic�. Chiar dac� guvernul este
cel responsabil direct de implementarea acestor politici și angajamente, președintele va
urm�ri și informa publicul permanent asupra stadiului realiz�rii acestor obiective.
Președinția Rom�niei va da un exemplu celorlalte instituții ale statului printr-o
organizare administrativ� care va scoate �n evidenț� selectarea personalului pe criterii de
competențe profesionale, stimularea performanței, managementul profesionist al resurselor
umane.
Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru descentralizarea fiscal�, pentru a pune
cap�t presiunii necuvenite la care autorit�țile locale sunt adesea supuse de c�tre guvernul
central. Structurile de control vor trebui �ns� și ele adaptate descentraliz�rii și regionaliz�rii
inerente europeniz�rii noastre, astfel �nc�t și la nivel regional sau local s� existe un control
adecvat al corupției, unul �n care cet�țenii s� aib� un rol direct și mult mai mare asupra
priorit�ților și calit�ții cheltuirii fondurilor publice. Ca mediator �ntre cet�țeni și stat,
președintele poate iniția, stimula și coordona un dialog politic pe aceste teme.
Președintele Rom�niei are un rol important �n filtrarea legislativ� prin promulgarea
actelor legislative și dreptul de a sesiza Curtea Constituțional� dac� legalitatea și
constituționalitatea acestor acte este pus� la �ndoial�. Ca Președinte al Rom�niei, voi uza �n
mod activ, cu echilibru și discern�m�nt de acest drept, recurg�nd �ns� la un dialog permanent
cu Guvernul, partidele parlamentare și societatea civil�, pentru a preveni refuzul promulg�rii
unor legi care nu corespund Constituției, statului de drept, interesului național sau
obiectivelor de dezvoltare a Rom�niei.
Ca Președinte al Rom�niei, �mi voi asuma, de asemenea, filtrarea, pe criterii de
profesionalism, integritate și �n cel mai transparent mod posibil, a numirilor �n toate pozițiile
oficiale ale statului unde Constituția ofer� astfel de atribuții președintelui.
19
Ca Președinte al Rom�niei, voi promova numirea acelor magistrați care au trecut
printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe și voi �ncuraja
Consiliul Superior al Magistraturii s� organizeze un asemenea proces pentru orice selecție.
Ca Președinte al Rom�niei, voi folosi dreptul de grațiere doar acolo unde eroarea
judiciar� este probat� sau Guvernul recomand� situații sociale ieșite din comun. Nu sunt �n
favoarea unor legi ale amnistiei care s� includ� infracțiunile de corupție și conexe. Sunt
necesari �nc� mulți ani de consolidare a capacit�ții de ap�rare a statului de drept �nainte de a
c�știga b�t�lia cu corupția, iar �n acest proces grațierea celor condamnați nu ar servi cauzei, ci
dimpotriv�. Nu voi grația persoane condamnate pentru infracțiunea de corupție.
Ca Președinte al Rom�niei, voi milita ca justiția și instituțiile de control financiar-fiscal
s� coopereze �n folosirea tuturor mijloacele aflate la dispoziție pentru a recupera prejudiciile
aduse de corupție și a reduce costul social al acesteia.
F�r� a avea cu adev�rat un stat de drept �i domnia legii, nu putem avea democra�ie �i
nici separa�ia puterilor �n stat. Pe tema separa�iei puterilor a existat mult� retoric� �i prea
pu�in angajament real.
Ca Președinte al Rom�niei, voi fi garantul separ�rii puterilor �n stat, nu surs� a
denatur�rii sensului ei. Voi proteja, �n limitele atribuțiilor constituționale, Legislativul de
continua erodare a prerogativelor sale, prin abuzul de ordonan�e sau privindu-l ca pe o
ma�in�rie de vot �i nu ca pe un for de dezbatere �i decizie.
Un președinte coordonator al marilor orient�ri de politic� extern� și de
securitate
Viitorul pre�edinte va trebui s� fie garantul continu�rii marilor direc�ii de politic�
extern� �i de securitate a ��rii, care au reprezentat o veritabil� surs� de modernizare și
reintrare fireasc� �n matricea occidental� a Rom�niei �n ultimii 20 de ani. Aceasta trebuie
consolidat� prin aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, prin cre�terea
rolului, a greut��ii Rom�niei �n NATO �i, mai ales, �n UE, prin eforturile de a �nt�ri, pe
zona noastr�, institu�iile cu semnifica�ie de securitate na�ional�, un buget mai
consistent al ap�r�rii, o armat� mai puternic�, servicii speciale c�t se poate de
puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan.
�mi imaginez o Rom�nie puternic� prin modul �n care este ea v�zut� de partenerii
externi, o �ar� care �tie ce vrea �i poate ceea ce vrea, iar acest lucru se poate realiza �n 10 ani.
Cred c� trebuie calibrate ambițiile internaționale, europene și regionale la potențialul
Rom�niei. Iar din acest punct de vedere, �n domeniul securit�ții, Rom�nia pare s� fi intrat
natural pe un parcurs euroatlantic care se impune a fi reconfirmat. Mai sunt de f�cut unele
lucruri pe partea de politic� extern�, care s� duc� la creșterea profilului regional al Rom�niei.
Rom�nia de ast�zi este plasat� �ntr-un mediu internațional complex, adesea marcat de
instabilitate și pericole. Provoc�rile generate de criza economic�, conflictele din imediata
20
noastr� vecin�tate, modific�rile de frontiere, recursul la metodele specifice r�zboiului rece,
dar și nevoile de asigurare a securit�ții energetice sunt constr�ngeri care nu ne mai permit
vreo sincop�. Avem nevoie de o viziune clar�, de o strategie coerent�, de acțiune concertat� și
de o �nțelegere și explicitare clar� a interesului național. Rom�nia de m�ine va fi o țar�
sigur� și prosper� doar prin intermediul unei politici externe coerente.
▪ O politic� extern� sinergic�: național�, european� și euroatlantic�
Politica extern� a Rom�niei urm�rește atingerea intereselor noastre naționale prin
intermediul NATO și UE. Susțin necondiționat dezvolt�rile de securitate și politicomilitare
din cadrul NATO și sunt adeptul unei Politici Externe și de Securitate Comune
�n cadrul UE. Voi milita �ntotdeauna pentru a promova ideile și interesele noastre la
nivel european, dar numai �n cadrul solidarit�ții și valorilor �mp�rt�șite cu aliații și
partenerii noștri euroatlantici și europeni. Voi promova alianțe �n interiorul UE și voi
sprijini și alte cauze dec�t cele care ne privesc direct, pentru a ne bucura, la r�ndul nostru, de
solidaritatea celorlalte state membre atunci c�nd avem nevoie de ea pentru a ne promova
interesele naționale.
Și �n contextul politicii externe, dar și �n cel mai larg al afacerilor europene, consider c�
reprezentarea noastr� la nivel UE trebuie s� se realizeze pe baza unui mandat reprezent�nd
interesul național, adoptat prin consens �ntre președinte, principalul actor constituțional al
politicii externe, guvern, opoziția politic� și societatea civil�. Voi fi factorul principal de
coagulare, inițiativ� și de construire a unui dialog permanent care s� ne permit� o
reprezentare demn� și eficient� a intereselor noastre.
▪ �nt�rirea parteneriatului cu SUA
Dac� vorbim de politica extern� �i de securitatea na�ional�, trebuie s� remarc�m c�
Rom�nia se afl�, ast�zi, �ntr-o situa�ie optim�. Cred cu t�rie c� parteneriatul strategic cu
Statele Unite ale Americii, al�turi de calitatea de membru al NATO �i al UE, reprezint�,
pentru Rom�nia, elementul fundamental al politicii noastre externe �i al strategiei
naționale �n domeniul securit��ii.
Criza din Ucraina a generat o schimbare important� �n situa�ia geopolitic� a zonei. �n
contextul actual, c�nd astfel de provoc�ri �n domeniul securit��ii nu s-au mai �nregistrat pe
continent de la R�zboiul Rece, Estul Europei �i Rom�nia au nevoie de mesaje ferme din partea
SUA care s� reitereze men�inerea garan�iilor de securitate pentru alia�ii din aceast� parte a
Europei. Avem nevoie de aceast� solidaritate, de prezen�a militar� a Statelor Unite �n zon� �i
ar fi de dorit ca �i alte ��ri NATO din vestul Europei s� manifeste o preocupare �i o solidaritate
similar�. Trebuie s� ar�t�m �mpreun� c� spiritul Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic este
21
la fel de puternic, c� nimeni nu poate re�nvia politica sferelor de influen�� sau redesena
grani�e.
Dimensiunea militar� �i politic� a parteneriatului nostru strategic cu SUA este
excelent�, iar dimensiunea economic� trebuie s� devin� la fel de dinamic�. Nu putem
�ns� atinge acest obiectiv dec�t dac� Rom�nia va avea un stat de drept puternic. �ntre mediul
favorabil investi�iilor �i statul de drept exist� o leg�tur� foarte str�ns�. Este nevoie s� avem
institu�ii puternice care s� lupte �mpotriva corup�iei, pentru a ar�ta investitorilor c� statul de
drept func�ioneaz�.
▪ Securitatea energetic�
Securitatea energetic� este o component� extrem de important� a securit��ii na�ionale.
Trebuie s� finaliz�m procesul de evaluare a poten�ialului unor noi resurse �n Rom�nia, cele
neconven�ionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar, �nainte de a se pune problema
�nceperii exploat�rii, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot
�ndeplini at�t criteriul eficien�ei produc�iei, c�t �i pe cel al protej�rii mediului. Cred c� este
necesar s� implic�m mai mult comunit��ile locale �n acest proces de cre�tere a independen�ei
energetice a ��rii noastre. Din acest motiv, cred c� este necesar� modificarea legisla�iei, pentru
ca o parte din redeven�ele c�tre bugetul central s� fie reorientate c�tre comunit��ile locale �i
chiar c�tre proprietarii terenurilor, a�a cum se �nt�mpl� �n SUA. �n acest fel, cet��enii,
comunit��ile locale vor beneficia de prosperitate �i vor sim�i c� sunt parteneri ai statului �n
acest proces.
�n egal� m�sur�, voi susține și �ncuraja m�surile de dezvoltare a alternativei la energia
convențional�, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, �n cadrul
unor strategii integrate care s� vizeze �n mod unitar crearea de avantaje strategice Rom�niei
(pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice,
protejarea infrastructurilor critice, dar și prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici.
▪ Un rol mai important �n NATO, dar și �n plan regional
�n ceea ce prive�te NATO, consider c� trebuie s� existe un echilibru �ntre flancul nordic
�i cel sudic, �n Estul Europei. Este important� concentrarea de for�e �n statele baltice sau
Polonia, dar, �n noul context, la fel de important� este o cre�tere a prezen�ei militare �n
Rom�nia �i Bulgaria.
Rom�nia trebuie s� participe cu resurse relevante la planificarea strategic� și
implementarea obiectivelor NATO, inclusiv prin susținerea procesului de extindere a Alianței.
Țara noastr� trebuie s� aib� o contribuție activ� la acquis-ul Alianței bazat pe dialog politic și
schimb de informații, la modelarea obiectivelor NATO �n domeniu �n concordanț� cu profilul
22
alianței și la intensificarea colabor�rii cu ț�rile din Europa, Caucaz, Asia Central�, Orientul
Mijlociu și Nordul Africii.
Consider c�, �n viitorii 10 ani, Rom�nia va deveni un reper important pe harta
geopolitic� mondial�, prin furnizarea de securitate �n plan regional, consolidarea rolului de
baz� operațional� pentru principalii aliați, inclusiv �n contextul sistemului de ap�rare
antirachet� al SUA și �n perspectiva integr�rii acestuia din urm� �n sistemul NATO.
�n perspectiva acestui rol, voi susține, �n calitate de Președinte al Rom�niei, majorarea
bugetului pentru ap�rare.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, voi propune tuturor partidelor politice un
acord pentru asigurarea constant� a unei finan��ri anuale de 2% din PIB pentru
ap�rare.
Consider c� sumele suplimentare direc�ionate de la buget c�tre MApN vor trebui
folosite, �n principal, pentru programele majore de �nzestrare ale Armatei Rom�niei. Totodat�,
prin acest acord, voi solicita partidelor semnatare s� se angajeze c� nu vor diminua bugetul
destinat Ap�r�rii �n timpul exercit�rii guvern�rii.
Majorarea bugetului pentru ap�rare va reprezenta �i o oportunitate de parteneriat
tehnologic �ntre firmele rom�ne�ti din industria de ap�rare �i companiile europene �i
americane, va �nsemna �i noi locuri de munc� �i poate �nt�ri dimensiunea economic�, nu doar
cea militar�, a parteneriatului strategic dintre Rom�nia �i SUA.
�n paralel, pentru c� Rom�nia beneficiaz� totuși de garanția umbrelei de securitate
asigurat� de NATO, voi susține operaționalizarea conceptelor de soft și smart power �n cadrul
CSAT, cu accent pe cele care vizeaz� corelarea instrumentelor reprezentate de diplomația
clasic�, a formatelor de cooperare regional� și internațional�, a acordurilor politico-economice
(cu accent pe cele comerciale, dar și de securitate) și a celor de intelligence.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, voi milita ca ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT s�
fie o țar� inteligent� care �și promoveaz� interesele, utiliz�nd rațional și sinergic resursele și
capabilit�țile proprii, dar și ale aliaților.
Creșterea profilului regional al Rom�niei necesit� o abordare interdisciplinar�, adic� nu
numai de ap�rare, ci și de politic� extern� � �n acord cu politica intern� a interesului național -
și de securitate național� (�n acord cu proiectele pe termen lung ale Rom�niei, dar și ale
aliaților), precum și de economie (implicit și partea energetic�). Toate aspectele conceptului
de stat inteligent vor fi abordate ca un tot unitar, pentru crearea și valorificarea ferestrelor de
oportunit�ți.
Voi milita ca Rom�nia s� devin� un model regional de asigurare a securit�ții, de
predictibilitate, de atragere de investiții str�ine, de creștere sustenabil�, de politic� extern�
coerent� și, implicit, un model regional de democrație și stabilitate �n Europa Central�.
Voi utiliza instrumentele puse la dispoziție de Constituție, pentru ca Rom�nia s�
confirme c� este un furnizor de securitate �n regiune și catalizator (posibil model) pentru
23
ț�rile din regiune și chiar mentor pentru aspirațiile europene sau euroatlantice ale altor state
din regiune (Republica Moldova, Georgia ș.a.).
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia �n care interesul național este bine și
corect promovat.
▪ Rom�nia ca actor european: recuperarea decalajului de dezvoltare
Rom�nia a �ncheiat primul s�u ciclu �n calitate de membru al Uniunii Europene. Pot
aprecia c� aceast� etap� nu a fost fructificat� �n mod optim de �ara noastr�, sub aspectul
influen�ei pe care trebuia s� o aib� ca al �aptelea stat membru (ca m�rime) al UE, al atragerii
de fonduri europene ca vector de modernizare a ��rii și al fructific�rii oportunit�ții economice
oferite de piața comun�.
Faptele sunt gr�itoare. �n pofida creșterilor anuale, suntem �n continuare pe ultimul loc
la absorbția de fonduri europene.
Bilan�ul negativ poate fi justificat prin declan�area crizei economice �i prin sl�birea
solidarit��ii europene pe care aceast� criz� a determinat-o, �ns� nimic nu scuz� faptul c�
Rom�nia nu a avut, dup� momentul integr�rii, un proiect de �ar� �n interiorul Uniunii
Europene. Cu at�t mai puțin scuzabil este acest lucru, cu c�t nu doar potențialul deosebit
(uman, inovativ, turistic etc.), ci și poziționarea geografic� și geopolitic� (Dun�rea, gurile de
v�rsare, frontiera estic� a UE/NATO, proiectele de diversificare a surselor de aprovizionare cu
resurse energetice etc.) �ndrept�țeau țara noastr� s� aib� un profil mult mai puternic și s�
reprezinte o voce de care s� se țin� cont �n cadrul construcției comunitare.
Un ciclu politic de 10 ani va trebui s� �nsemne �i redefinirea rolului pe care
dorim s� �l juc�m �n interiorul UE, redefinirea priorit��ilor noastre �n ceea ce prive�te
finan��rile, atragerea de fonduri, oportunit�țile economice �i rela�iile intracomunitare.
Organizația comunitar� se afl�, ea �ns�i, �ntr-un proces de redefinire �i nu putem permite ca
vocea �i priorit��ile Rom�niei s� lipseasc� din acest proces, iar obiectivul de recuperare a
decalajului economic s� fie ratat din cauza unor interese str�ine de cele naționale.
Rom�nia trebuie s� �i propun� s� joace un rol activ at�t �n ceea ce prive�te procesul de
decizie, c�t �i temele mari de dezbatere care stau pe agenda UE.
Președintele Rom�niei va juca un rol decisiv �n creșterea performanței europene a ț�rii,
at�t pe plan intern, c�t și pe plan extern, deoarece numai prin cooperare la nivel regional, local
și central este posibil� atingerea obiectivului nostru de țar�: dezvoltarea, care s� se reflecte �n
casa fiec�rui rom�n, precum și �n statutul nostru �n plan european.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va fi un membru respectat al Uniunii Europene, un
partener care �i onoreaz� angajamentele și care �tie s� �i negocieze condi�iile, un membru cu
personalitate al organizației comunitare. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT presupune
abandonarea unui anumit tip de mimetism care a caracterizat atitudinea noastr� �n raport cu
24
marile teme ale dezbaterii. Vom absolvi școala de integrare european� și vom deveni un stat
matur, puternic și respectat �n UE.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �și propune s� joace un rol activ at�t �n ceea ce
privește procesul de decizie la nivel comunitar, c�t și �n promovarea și influențarea marilor
teme de dezbatere de pe agenda UE.
�n raport cu Uniunea European�, exist� c�teva obiective naționale pe care �mi propun
s� le sprijin, ca președinte, prin armonizarea politicilor tuturor instituțiilor implicate:
- susținerea elabor�rii unui Plan de Dezvoltare Durabil� pentru urm�torii 10 ani,
care s� cuprind� at�t obiectivele acoperite prin fonduri europene prin Acordul de Parteneriat,
c�t și pe cele care urmeaz� a fi acoperite din bugetul de stat. Voi invita actorii implicați (cu
prec�dere partidele politice) s�-și asume acest Plan � un veritabil contract cu și pentru
societate, pentru a nu se mai face cheltuieli �n afara obiectivelor sale, adic� �n scopuri
electorale sau clientelare;
- accederea rapid� la spațiul Schengen, �n dou� etape (aeroporturi și frontiere
terestre și maritime) ca urmare a creșterii credibilit�ții �n fața partenerilor europeni;
- asumarea unei date clare pentru adoptarea monedei euro agreat� de toate
partidele și BNR, pentru a stimula preg�tirea economiei rom�nești la presiunile competitive
ale pieței comune și a recupera deficitul comercial actual;
- �ncheierea conving�toare a angajamentelor asumate de Rom�nia acoperite de
Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru dep�șirea acestui stadiu istoric și stabilirea
egalit�ții �ntre Rom�nia și alte state membre prin noile mecanisme de evaluare a situației
corupției și democrației, care acoper� toate ț�rile membre;
- diminuarea decalajului de dezvoltare �ntre Rom�nia și primele 6 state
europene, care s� confere ț�rii noastre dreptul și legitimitatea de a reprezenta o voce
puternic� la nivelul UE;
- repoziționarea Rom�niei ca un partener activ și cooperant �n cadrul
Parteneriatului Estic și �nt�rirea poziției statelor membre care militeaz� pentru eforturile de
integrare a ț�rilor de la frontiera UE, cu oferirea unui tratament diferențiat �n funcție de
progresul reformelor ț�rilor �n curs de aderare;
- definirea și implementarea unor proiecte concrete, �n cadrul Strategiei Dun�rii,
cu implicarea autorit�ților regionale și locale �n scopul dezvolt�rii județelor riverane;
- realizarea unei Platforme Naționale Comune de maximizare a absorbției
fondurilor europene, care s� faciliteze cooperarea �ntre actorii implicați �n acest proces și
adoptarea rapid� și adecvat� a deciziilor necesare;
- restructurarea sistemului de gestionare a fondurilor europene prin: crearea unui
corp de funcționari de elit� care s� monitorizeze și s� implementeze programele cu finanțare
UE, remunerați competitiv �n funcție de gradul de absorbție a fondurilor; centralizarea
gestion�rii absorbției fondurilor structurale la nivelul Ministerului Afacerilor Europene și
25
consolidarea tuturor Autorit�ților de Management �n cadrul acestui minister; crearea unui
departament care s� monitorizeze dialogul dintre autorit�țile contractante și Comisia
European�; crearea, la Bruxelles, a unui ofițer de leg�tur� din partea fiec�rei Autorit�ți de
Management, aflat �n relaționare permanent� cu omologii de la Comisia European� și
beneficiind de sprijinul direct al Reprezentanței Permanente a Rom�niei pe l�ng� Uniunea
European�.
Ca președinte, voi sus�ine proiectul unei Europe unite, cu institu�ii puternice, cu o bun�
coordonare a politicilor �n toate domeniile de activitate. Cred c� proiectul european
avantajeaz� �n acest moment Rom�nia, put�nd fi un puternic vector de modernizare a
societ��ii noastre. Rom�nia trebuie s� devin� mai coerent� �n negocierea/impunerea
propriilor interese și proiecte la nivel comunitar și, �n paralel, s� asimileze fondurile alocate.
Este indamisibil s� nu putem genera proiecte care s� utilizeze �n integralitate fondurile
europene alocate. Nu putem rata aceast� important� șans� de dezvoltare sustenabil�, de
modernizare și creștere a prosperit�ții.
▪ Rom�nia și comunit�țile din afara granițelor: identitate comun�, drepturi
comune
Statul rom�n are obliga�ia constitu�ional� de a sprijini at�t minorit��ile rom�ne�ti din
alte state, c�t �i pe cet��enii rom�ni care lucreaz� �i tr�iesc temporar pe teritoriul altor ��ri.
Una dintre primele m�suri pe care le voi adopta �n calitate de Președinte al
Rom�niei va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanții
comunit�ților de rom�ni de peste graniț�. Acest Consiliu va trebui s� constituie cadrul
�n care vor fi dezb�tute temele ce preocup� rom�nii din afara granițelor și armonizate
pozițiile instituțiilor.
Faț� de conaționali, Rom�nia trebuie s� aib� o politic� mai viguroas� �i mai activ�,
desigur, �n respectul rela�iilor bilaterale cu statele pe teritoriul c�rora tr�iesc rom�nii. Vom
�ncuraja reprezentarea politic� a minorit��ilor rom�ne�ti, afirmarea identit��ii lor religioase,
lingvistice �i culturale și dreptul firesc la a-și conserva și proteja valorile, precum și la a
p�stra/consolida leg�turile cu rom�nii din țar�.
Pe agenda acestui Consiliu Consultativ, voi propune m�suri pentru:
- garantarea posibilit�ții de exercitare a dreptului la vot pentru toți rom�nii din afara
granițelor prin implementarea unui sistem care s� elimine barierele logistice (vot electronic,
vot prin corespondenț� sau stabilirea unei cote a num�rului de secții de votare de natur� a
permite exercitarea votului chiar și de c�tre comunit�țile cele mai izolate);
- asigurarea libert�ții de circulație și a dreptului de a munci �n toate statele UE,
contracararea tendințelor xenofobe și izolaționiste din anumite state membre și gestionarea
corect� a eventualelor campanii negative la adresa Rom�niei;
26
- dezvoltarea rețelei de consulate și �mbun�t�țirea calit�ții serviciilor consulare,
inclusiv prin implementarea unor soluții informatice securizate prin care cet�țenii s� poat�
beneficia de servicii consulare la distanț�;
- dezvoltarea programelor de predare a limbii rom�ne �n școlile din comunit�ți cu un
num�r semnificativ de rom�ni și creșterea num�rului de copii rom�ni de peste granițe
prezenți �n tabere școlare/școli de var� �n Rom�nia;
- extinderea num�rului de catedre de limba rom�n� �n statele cu comunit�ți rom�nești
semnificative;
- �ncurajarea implic�rii societ�ții civile �n programe de sprijinire a comunit�ților de
rom�ni din afara granițelor, inclusiv prin identificarea de surse de finanțare pentru activit�ți
legate de diaspora; sprijinirea parteneriatelor dintre ONG-urile din Rom�nia și cele ale
rom�nilor din afara granițelor;
- oferirea de consiliere �n vederea integr�rii pe piața muncii și dezvolt�rii spiritului
antreprenorial, inclusiv prin programe comune cu statele gazd�;
- derularea de campanii culturale și educaționale care s� sprijine crearea unei imagini
corecte/pozitive a comunit�ților de rom�ni �n cadrul societ�ții statului gazd�;
- derularea unor programe de sprijin pedagogic și consiliere psihologic� pentru copiii
din familiile ai c�ror p�rinți locuiesc sau muncesc �n afara granițelor.
▪ Eficienț� �n domeniul securit�ții naționale și de ap�rare
Al�turi de politica extern�, coordonarea strategiilor de securitate �i de ap�rare a
Rom�niei este atributul executiv fundamental al Pre�edintelui Rom�niei �i reprezint�
componenta cea mai important� a activit��ii Administra�iei preziden�iale. Ca Pre�edinte al
Rom�niei, sus�in c� politica �n domeniul securit��ii na�ionale, �n toate componentele ei,
trebuie s� fac� obiectul unui dialog �i consens al societ��ii rom�ne�ti. Ca �i �n cazul
politicii externe, Pre�edintele Rom�niei este generatorul conceptului de securitate na�ional� �i
coordonatorul activit��ii institu�iilor cu atribu�ii �n realizarea acesteia. Este misiunea
Pre�edintelui Rom�niei de a integra organic politica extern� �i de securitate na�ional� �n
vederea ap�r�rii �i promov�rii intereselor na�ionale ale statului.
Ca Președinte al Rom�niei, voi promova conceptul de securitate național� extins�, care
s� cuprind� urm�toarele domenii: ap�rarea, securitatea social�, securitatea educațional�,
securitatea alimentar�, securitatea economic�, securitatea energetic�, securitatea mediului,
securitatea financiar�, securitatea infrastructurilor critice. Voi promova o Strategie Național�
de Ap�rare a Ț�rii care s� acopere toate aceste domenii și care s� constituie reperul pentru
strategiile sectoriale proiectate la nivel instituțional.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, dup� o consultare prealabil� cu
reprezentanții instituțiilor din sistemul național de securitate, precum și cu principalii
27
noștri aliați euroatlantici, voi elabora și prezenta Parlamentului, spre aprobare,
Strategia Național� de Ap�rare a Ț�rii.
O atenție sporit� voi acorda sectorului industrial de ap�rare, care va trebui s� parcurg�
un amplu proces de modernizare.
Structurile de intelligence din Rom�nia sunt acum definitiv desprinse de vechiul sistem
�i de mentalit��ile comuniste, pe deplin reformate și aflate �n avanpostul integr�rii și al
angajamentelor euroatlantice. Procesul de modernizare a acestora este cu at�t mai remarcabil
cu c�t s-a desf�urat �ntr-un context marcat de un cadru legislativ neadecvat realit��ii �i de o
presiune important� din partea societ��ii civile, iar uneori și a partidelor politice. De
asemenea, serviciile de informa�ii au asigurat elementele de flexibilitate organizatoric� �i
opera�ional�, permiț�nd abordarea �i rezolvarea unor probleme de securitate cu totul noi, nu
numai pentru serviciile de informații rom�ne�ti �i est-europene. Deschiderea, anterior intr�rii
�n NATO �i UE, c�tre serviciile aliate, c�t �i derularea �n comun cu acestea a unor opera�iuni
complexe, �ndeosebi �n zona amenin��rilor asimetrice și non-tradi�ionale (terorism,
criminalitate organizat� etc.), a contribuit �n mod semnificativ la aderare �i la construc�ia de
securitate a spa�iului euroatlantic. Foarte apreciat� de c�tre alia�i a fost �i resursa analitic�
oferit� de serviciile de informa�ii rom�ne�ti, care a pus �n valoare demersurile operative �i a
asigurat suportul informativ necesar procesului decizional, precum �i schimbul de date cu
serviciile partenere.
Cooperarea internațional� � fireasc� �n cadrul parteneriatelor din cadrul NATO/UE, dar
și bilaterale � reprezint� o resurs� dual� (furniz�m, dar și primim intelligence), necesar�
asigur�rii securit�ții �n sens mai larg, nu doar național, ci și regional, european și euroatlantic.
Este o evoluție fireasc�, pe care, �n calitate de Președinte al Rom�niei, o voi �ncuraja ca parte a
proiectului de construire și dezvoltare a unor capabilit�ți de smart power, o ROM�NIE A
LUCRULUI BINE F�CUT ce știe s�-și gestioneze riscurile și s�-și valorifice oportunit�țile pentru
asigurarea propriei securit�ți.
�mi doresc o recunoaștere a contribuțiilor structurilor de intelligence și �n interiorul
ț�rii, la un nivel comparativ cu cel c�știgat �n exterior.
Dincolo de unele reminiscențe ale epocii comuniste, care afecteaz� percepția public�
legat� de activitatea serviciilor de informații din Rom�nia, ca Președinte al Rom�niei, voi
milita, totuși, pentru schimbarea etapizat� a concepției de securitate național�, de la o
abordare specific� actualei etape, de contracarare a riscurilor și ameninț�rilor la adresa
securit�ții, c�tre una puternic axat� pe prevenire, care reprezint�, �n sine, o schimbare de
paradigm� necesar� trecerii la o etap� nou� �n devenirea statului rom�n.
Doresc s� asigur �n continuare institu�iilor de securitate na�ional�, inclusiv celor de
intelligence, toate instrumentele necesare atingerii scopurilor strategice care se refer� la
avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, decizie coerent� �n momente de criz�, �ntemeiat�
pe informa�ie real�, exact� �i la timp.
28
Printre obiectivele mandatului meu se vor num�ra:
- consolidarea echidistanței, neamestecului politic și profesionaliz�rii �n
activitatea structurilor de intelligence;
- modernizarea legislației din domeniul securit�ții naționale, astfel �nc�t aceasta
s� fie adecvat� nu numai noilor realit�ți (faptul c� Rom�nia este membru al NATO și UE), ci și
noilor riscuri și ameninț�ri cu care ne confrunt�m;
- creșterea eficienței Consiliului Suprem de Ap�rare a Ț�rii �n coordonarea unitar�
a domeniului securit�ții și ap�r�rii prin crearea unor grupuri și comitete de lucru care s�
preg�teasc� analize de impact �n vederea realiz�rii consensului decizional. De asemenea,
consider necesar� creșterea frecvenței consult�rilor �n cadrul CSAT pentru combaterea
ameninț�rilor de securitate (interne și externe) la adresa intereselor naționale ale Rom�niei;
- reanalizarea rolului unor organisme cu rol de coordonare și integrare a
informațiilor, precum Comunitatea Național� de Informații și Oficiul pentru Informații
Integrate și propunerea, dup� consultarea tuturor p�rților interesate/vizate, a unui concept
integrator cu privire la domeniul securit�ții naționale și al intelligence.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va fi o țar� care va gestiona inteligent at�t
oportunit�țile, c�t și riscurile, av�nd drept fundament cele trei nevoi esențiale ale
cet�țeanului: libertate, prosperitate și securitate.
De asemenea, ca Președinte al Rom�niei, voi propune dezvoltarea conceptului de
Strategie de securitate intern� a Rom�niei �n consonanț� cu Strategia de securitate intern�
a Uniunii Europene pe urm�toarele direcții: siguranța cet�țeanului rom�n �n diversitatea
european�; o Rom�nie sigur� �n serviciul cet�țeanului și pentru protecția acestuia; spațiul
rom�nesc ca parte a spațiului de libertate, securitate și justiție. Strategia de Securitate Intern�
a UE include 5 m�suri comune privind combaterea rețelelor infracționale și teroriste,
combaterea criminalit�ții cibernetice, consolidarea securit�ții frontierelor și gestionarea
situațiilor de criz�, la care Rom�nia trebuie s� se alinieze pe deplin. Obiectivul este ca
Rom�nia s� fie o țar� sigur� și ordonat�, iar acest lucru s� fie resimțit de fiecare
cet�țean, prin garantarea siguranței și protecției acestuia și a bunurilor sale.
II. 11 teme majore de dezbatere și consens național
Ca președinte mediator și integrator, dar implicat direct și ferm �n construcția
unei Rom�nii cu adev�rat occidentale, voi propune �ntregii clase politice și societ�ții
rom�nești c�teva mari teme de dezbatere, �n jurul c�rora s� putem genera un acord c�t
mai larg. Acestea ar putea deveni pilonii pe care se articuleaz� un nou proiect de țar�, cu
29
obiective naționale la care s� se raporteze toate guvernele și toți decidenții politici, indiferent
de identitatea lor ideologic� sau de alternanțele la putere.
�ncerc�rile similare din trecut de a realiza așa-numite �pacte�, pe s�n�tate și educație
spre exemplu, de la nivelul instituției prezidențiale au eșuat pentru c� au fost mai mult gesturi
politice dec�t acorduri naționale și pentru c� nu au fost scoase din sfera conflictului politic și
personal. Cred c� �n astfel de chestiuni extrem de serioase nu ar trebui s� vorbim despre
persoana președintelui care inițiaz� un asemenea acord, nici despre persoana primministrului,
nici despre cine �și impune punctul de vedere sau cine puncteaz� electoral, ci
despre cet�țeni și despre obiective naționale pe termen lung.
Modul de exercitare a funcției prezidențiale �n ultimii 10 ani a conținut germenii
conflictului inclusiv �n raport cu asemenea domenii, care ar fi trebuit s� fie, de fapt, veritabile
punți de dialog și acord larg la nivelul clasei politice. Modelul de președinte pe care �l propun
Rom�niei presupune tocmai capacitatea de a media și de a integra puncte de vedere diferite pe
teme de interes public general, dar și abnegație și determinare �n respectarea acordurilor
odat� �ncheiate.
Dup� ani de zile �n care conflictul și dezbinarea social� au f�cut parte din cotidian, �n
care a fost mai ușor s� distrugi dec�t s� construiești, un asemenea demers nu este facil și va fi
probabil �nt�mpinat cu �ntreb�ri, �ndoieli și prudenț�. Ca președinte, �ns�, �mi voi asuma
responsabilitatea de a schimba regulile jocului și de a deschide acest drum care �nseamn� o
transformare a practicilor predominante �n politic�. Cred c� și �n Rom�nia se poate, c� un
asemenea demers este fezabil și c� putem �nlocui conflictul și spectacolul steril cu dialogul și
dezbaterea pe teme naționale.
De aceea, �n cadrul viziunii mele asupra instituției prezidențiale, am ales s� fac referire
nu doar la domeniile strategice �n care președintele are atribuții constituționale directe și nu
doar la chestiunile fundamentale de politic� general�, ci propun 11 asemenea mari teme
naționale, la a c�ror dezbatere voi chema �ntreaga clas� politic�.
1. Educația ca resurs� de performanț� a Rom�niei
Premisa fundamental� de la care pornesc �n abordarea domeniului educației este aceea
c� o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bun� dec�t sistemul s�u de
educa�ie. O societate, o națiune poate s� fie performant� sau neperformant� �n func�ie de
sistemul s�u de educa�ie, care are, �n realitate, cel mai mare impact asupra viitorului unei
na�iuni.
Nu exist� niciun alt sistem care poate s� schimbe starea lucrurilor at�t de profund.
Viziunea ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT este indiscutabil legat� de viziunea unui sistem de
educațional performant, care poate fi privit drept cea mai mare șans� pe care o avem pentru a
face Rom�nia performant�.
30
Ca Președinte al Rom�niei, am convingerea c� putem s� devenim efectiv un �tigru al
Europei�, �n același sens �n care au ap�rut �tigrii din Asia� care �i bazeaz� pe educa�ie �i
disciplin� �n societate cre�terea și dezvoltarea.
Vreau s� afirm un lucru foarte direct și deschis: un sistem educa�ional performant nu
poate s� fie nici creat, nici perpetuat �i nici s� produc� rezultate dec�t peste mai multe
genera�ii. De aceea, o abordare serioas� trebuie s� porneasc� de la o decizie luat� consensual
și asumat� pe termen lung cel pu�in de c�tre partidele relevante, cu privire la construc�ia unui
asemenea sistem.
Rom�nia nu a beneficiat �n ultimii ani de un sistem de educa�ie performant, nici m�car
de un sistem de educa�ie care s� permit� continuarea unui anumit nivel la care se ajunsese �n
anii �70 - �80. Desigur, putem discuta realiz�rile acelui sistem, dar el produsese un nivel de
cultur� general acceptat �i apreciat.
Exist�, �n lume, exemple de ��ri care �i-au neglijat sistemul educa�ional �i au pierdut din
competitivitate �i altele care au �n�eles aceast� nevoie �i, f�r� a avea alte resurse la dispoziție,
au devenit extrem de performante.
�n momentul de faț�, avem c�țiva indicatori care arat� c� sistemul nostru educa�ional
este prost conceput. Rezultatele catastrofale de la bacalaureat sunt expresia unui �nv�ț�m�nt
preuniversitar fundamental gre�it structurat, care las� f�r� direcție jum�tate dintr-o genera�ie.
Creșterea calit�ții și performanței unui sistem educațional presupune, pe de-o parte, o
motiva�ie imediat� și, pe de alt� parte, o perspectiv� �ndelungat�, pornind de la un obiectiv.
Trebuie s� vedem, evident, care este obiectivul nostru pe termen lung, unde vrem s� ajungem?
Vrem s� avem genera�ii preg�tite pentru a deveni muncitori forestieri sau vrem s� avem
genera�ii educate pentru a transforma Rom�nia �ntr-o �ar� a tehnologiei moderne? Avem
at�tea exemple c� potențialul uman este unul de excepție, �nc�t cred c� este o crim� s� nu poți
utiliza aceast� important� resurs�. Este suficient s� ne uit�m la tinerii noștri olimpici și apoi
s� vedem c�ți dintre ei r�m�n �n țar� pentru a contribui la progresul nostru general.
�n viziunea mea, un sistem performant presupune:
- un segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe
acumulare de informații, ci pe o formul� dual� care �mbin� �n mod creativ teoria cu practica și
care ofer� opțiuni diferite de ieșire �n funcție de abilit�ți și competențe;
- un segment universitar �n care se acumuleaz� masiv competențe și care permite
�n mod real specializarea �ntr-un domeniu, ce poate fi apoi urmat� de o hiperspecializare;
- corelarea cu cercetarea. Crearea unui sistem foarte performant care s� duc�
Rom�nia �n zona de �nalte tehnologii poate s� func�ioneze numai dac�, �n paralel, se
desf�șoar� o activitate de cercetare foarte serioas�. Desp�r�irea educa�iei de cercetare este o
gre�eal� fundamental�. Ele trebuie s� fie corelate;
- �ncurajarea educației continue. F�r� a �ncuraja un proces de educație continu�, pe
toat� durata vieții profesionale, nu se poate asigura adaptarea la nevoile unei piețe a muncii
31
tot mai dinamice și asigurarea eficienței �n fața creșterii competiției �n plan regional și
internațional.
Rom�nia poate s� devin� un pol al �naltei tehnologii �n Europa. Acest lucru presupune,
�n afar� de un nivel general mai bun, o specializare �i o hiperspecializare. Specializarea se
poate ob�ine, de regul�, introduc�nd un sistem educa�ional de tip dual: teorie �mbinat� cu
practic�, urmat� de separarea celor dou� ramuri, astfel �nc�t elevii s� poat� opta dac� doresc
s� se �ndrepte spre o meserie sau dac� vor s�-și continue studiile spre o zon� teoretic� sau de
hiperspecializare.
Cea mai drastic� pierdere de competitivitate am �nregistrat-o la nivel universitar, unde,
din pu�ine universit��i, dar cu un nivel de multe ori foarte rezonabil pe care l-am avut �nc� �n
anii �70 �i �n anii �80, s-a ajuns la o multitudine de instituții de �nv�ț�m�nt superior, dar care,
�ntr-o m�sur� mare, sunt doar �furnizoare de diplome� �i nu generatoare de educa�ie de nivel
universitar �i de competențe, conform criteriilor de la Bologna.
�n opinia mea, este nevoie de o reechilibrare a țintelor pe care le avem �n raport cu
�nv�ț�m�ntul și de adaptarea acestuia la cerințele unei societ�ți moderne. �n Rom�nia,
�ncerc�m �nc� s� punem accentul pe preg�tirea din sistemul preuniversitar și pe acumularea
de informații din toate domeniile, �n timp ce �nv�ț�m�ntul superior nu furnizeaz� destule
competențe și abilit�ți. �n schimb, �n societ�țile occidentale �nv�ț�m�ntul preuniversitar
ofer� un nivel mediu de cunoștințe și libertate de opțiune, iar acumularea de
competențe și specializarea provine dintr-un mediu universitar cu exigențe crescute.
Desigur, este de discutat și despre statutul dasc�lilor �n societate. Nu po�i s� ai un corp
profesoral performant dac� nu ai o remunera�ie corespunz�toare. Nu po�i s� a�tep�i de la un
profesor din mediul preuniversitar s� fie foarte performant f�r� s� fie remunerat decent. Dar
acestea sunt lucruri cunoscute deja de toat� lumea. Trebuie s� con�tientiz�m faptul c� a
construi un sistem de educa�ie performant reprezint� un lucru extrem de scump, �ns� este o
investiție �n viitor, f�r� de care o națiune nu poate progresa și performa.
Dac� vrem s� avem o educa�ie performant�, trebuie s� recunoa�tem c� am gre�it �i s�
�ncepem s� reconstruim �ntreg sistemul. Ca Președinte al Rom�niei, �mi propun s� organizez o
asemenea dezbatere național�. Dac� reu�im s� fundament�m o analiz� serioas� �i dac� ne
vom propune ținte clare, atunci vom putea s� schimb�m sistemul suficient de mult. �ns�, din
experiența mea, doresc s� evidențiez un aspect: schimb�rile �n sistemul de educație nu se pot
m�sura �n luni sau �n ani. Dac� reușim s�-l așez�m pe baze funcționale, efectul se va vedea
peste c�teva generații. Dac� vom ob�ine rezultate foarte bune, �n 20 de ani, ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT poate s� se transforme dintr-o �ar� importatoare de know-how �i de
�nalt� tehnologie, �ntr-o �ar� exportatoare, un veritabil hub regional de �nalt� tehnologie.
�n lumea modern� a globaliz�rii, orice produs se poate cump�ra, dar educa�ia nu.
Educa�ia se poate cump�ra pentru un individ sau pentru un grup de indivizi, dar nu se poate
cump�ra pentru o națiune. Resursa uman� r�m�ne �n continuare cheia reu�itei unei na�iuni.
De aceea, este nevoie de acest efort, de a defini un sistem propriu și performant de educație.
32
Educația va fi o prioritate a mandatului meu de președinte.
2. Investiția �n s�n�tate � o investiție �n viitor
Deși considerat invariabil drept prioritate, domeniul s�n�t�ții nu s-a bucurat de o
gestionare unitar� �n timp. Absența unui cadru strategic stabil a f�cut ca sectorul serviciilor de
s�n�tate s� fie afectat de schimb�rile politice frecvente. A lipsit �n toți acești ani o abordare
coerent� și un acord asupra modului �n care vrem s� arate sistemul sanitar din Rom�nia pe
termen lung, dincolo de granițele politicului. Rom�nia are nevoie de punerea �n aplicare
c�t mai rapid� a unei strategii naționale de s�n�tate care s� priveasc� investiția �n
s�n�tate ca pe o investiție �n viitor, �n vigoarea, energia și, implicit, prosperitatea
națiunii.
Ca președinte, voi insista ca s�n�tatea s� fie tratat� ca un factor cheie de dezvoltare, ca
o resurs� pe termen lung și nu ca o povar�. O națiune cu oameni care au probleme de s�n�tate
din ce �n ce mai diverse, cu un sistem sanitar nemulțumitor, incapabil s� r�spund� nevoilor de
s�n�tate și ineficient din punctul de vedere al cheltuirii banilor publici nu poate fi o națiune
s�n�toas�, cu speranț� și nici cu adev�rat prosper�. �mbun�t�țirea st�rii de s�n�tate a
populației, care se va reflecta �n creșterea speranței de viaț�, prevenirea și reducerea
�mboln�virilor, va avea un impact economic și social semnificativ. Investiția �n s�n�tate
�nseamn� investiția �n educație pentru s�n�tate, �n resursele umane și �n infrastructura
sanitar�.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, pacientul va fi cu adev�rat �n centrul
sistemului, va știi clar care �i sunt drepturile, ce servicii primește pentru ceea ce pl�tește,
iar personalul medical va fi tratat cu respect și salarizat pe m�sur�. �n ROM�NIA LUCRULUI
BINE F�CUT, banii publici, și așa insuficienți, nu vor mai fi risipiți pe servicii ineficiente, ci vor
fi direcționați corect, �n așa fel �nc�t problemele de s�n�tate s� fie rezolvate c�t mai aproape de
pacient și �n modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. �n ROM�NIA LUCRULUI
BINE F�CUT, spitalele vor avea un management performant, nu politizat. �n ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT, vor funcționa dou� principii fundamentale: medicina bazat� pe dovezi
și s�n�tate �n toate politicile.
Regulile jocului trebuie schimbate profund și �n sistemul sanitar.
Ca mediator �ntre factorii de decizie din sfera s�n�t�ții publice și societate, Președintele
Rom�niei este dator s� cunoasc� marile probleme de s�n�tate public� și felul �n care
decidenții politici r�spund la acestea. Ca un principiu fundamental, consider c� prevenția
trebuie s� fie preocuparea zero �n abordarea asupra s�n�t�ții publice. Pornesc de la
convingerea c� �nțelegerea și conștientizarea importanței prevenției �nc� din copil�rie,
educația pentru s�n�tate și adoptarea unor comportamente și a unui stil de viaț� s�n�tos vor
avea, pe termen lung, un impact major asupra �mbun�t�țirii st�rii de s�n�tate și creșterii
speranței de viaț� �n Rom�nia. �n societatea modern�, cele mai r�sp�ndite boli (boli
33
cardiovasculare și cerebrovasculare, diabetul, unele forme de cancer) sunt evitabile prin
prevenție. De aceea, voi �ncuraja crearea unui amplu proiect național de educație �n scopul
prevenției, care s� aduc� la un loc reprezentanții autorit�ților cu responsabilit�ți conexe din
domeniile s�n�t�ții, muncii și protecției sociale, alimentației, educației, ai organizațiilor
nonguvernamentale specifice, ai asociațiilor profesionale ale personalului medical și care s�
beneficieze de un capitol de finanțare separat, cu proiecție multianual�.
O schimbare de abordare este necesar� și �n relația pacientului cu sistemul
sanitar, precum și �n interiorul sistemului sanitar. De-a lungul anilor, sistemul de s�n�tate
s-a dezvoltat �n mod dezechilibrat. Accesarea lui la nivel spitalicesc - trec�nd peste medicina
de familie și de ambulator de specialitate - a devenit o practic� frecvent�. Creșterea de la an la
an a fondurilor alocate spitalelor nu s-a reflectat direct proporțional �n creșterea calit�ții
serviciilor medicale sau �mbun�t�țirea st�rii de s�n�tate. Dimpotriv�, din rațiuni economice și
administrative, s-a preferat de multe ori tratarea �n spitalizare continu� a cazurilor ce puteau
fi rezolvate �n ambulatoriul de specialitate sau prin spitalizare de zi, ceea ce a condus inclusiv
la o cheltuire ineficient� a banilor publici.
�n absența reg�ndirii raportului �ntre componentele sistemului, a restabilirii traseului
firesc al pacienților (medicin� primar� - medicin� ambulatorie de specialitate � spital) și a
unor m�suri de reorganizare fundamental�, simpla creștere a finanț�rii nu va putea rezolva
problema de fond. �n acest moment, sistemul sanitar din Rom�nia risc� s� trateze un num�r
mai mic de pacienți cu bani din ce �n ce mai mulți.
De aceea, consider c� principalele direcții de reform� a sistemului sanitar ar trebui s�
vizeze:
- echilibrarea componentelor sistemului sanitar, �n sensul cre�terii volumului �i calit��ii
serviciilor medicale acordate �n sectorul medicinei de familie �i de ambulator;
- acordarea de servicii medicale at�t prin pachetul de baz�, c�t și printr-un pachet
suplimentar din asigur�ri private. Una din dezbaterile necesare va trebui s� se refere la
asigur�rile private de s�n�tate și caracterul lor;
- profesionalizarea managementului spitalelor �i asigurarea unui cadru normativ flexibil
at�t pentru personalul medical, c�t �i pentru func�ionarea spitalelor. Vor trebui g�site
r�spunsuri consensuale la �ntreb�rile privitoare la statutul personalului medical, dar și al
unit�ților sanitare;
- redarea demnit�ții profesiei medicale, susținerea medicilor și personalului medical de a
�și desf�șura activitatea �n condiții decente, susținerea tinerilor medici de a r�m�ne �n țar�
prin creșterea salariz�rii și valorizarea lor profesional� și social�;
- descentralizarea unor activit��i c�tre comunit��ile locale sau c�tre structuri ale
Ministerului S�n�t�ții �n scopul cre�terii responsabilit��ilor �i monitoriz�rii realiz�rii
obiectivelor, dar �i implic�rii autorit��ilor locale �n medicina comunitar� �i �colar�;
34
- controlul utiliz�rii fondurilor publice �n tot sistemul sanitar prin informatizarea acestuia,
prin revizuirea cadrului normativ privind controlul �i auditul, listele de medicamente
compensate, pre�urile la medicamente etc.;
- perfec�ionarea activit��ii colegiilor profesionale, a rela�iilor cu asocia�iile de pacien�i,
sindicate, a cre�terii procesului de transparen�� a deciziilor privitoare la sistemul sanitar.
�n fine, este nevoie și de o schimbare de abordare la nivel politic �n raport cu domeniul
s�n�t�ții. Prioritatea acordat� s�n�t�ții trebuie s� se reflecte �ntr-o creștere a finanț�rii
de la bugetul de stat. Dar aceasta trebuie �nsoțit� de instituirea unor mecanisme
legislative, de management, de control și sancțiune, care s� constituie garanția c� banii
publici sunt cheltuiți �n mod corect și eficient.
Ca președinte, voi așeza la mas� toți actorii politici și voi propune acceptarea de c�tre
toate forțele politice a unei proiecții bugetare pe termen lung, �n care prioritatea pentru
s�n�tate s� fie concretizat� prin alocarea a 6% din PIB, indiferent de componența politic�
a cabinetului sau de configurația Parlamentului. �n paralel, voi susține crearea unui Plan de
investiții și achiziții �n s�n�tate, care s� aib� ca scop modernizarea infrastructurii sanitare,
dotarea cu aparatur� și tehnologii medicale noi, dezvoltarea sistemului național de urgenț�
integrat, extinderea serviciilor de telemedicin� și extinderea utiliz�rii de soluții IT �n s�n�tate.
3. Economia liberal�: competitivitate �i prosperitate
Rom�nia se afl�, �n prezent, �n fa�a unei op�iuni fundamentale pentru �ansele sale de
dezvoltare. �ntr-un context dominat incertitudini �i dezechilibre, nu doar economice, ci și
sociale și politice, este limpede c� modernizarea Rom�niei necesit� nu doar pa�i imedia�i, de
politic� economic� �i reform� institu�ional�, ci și construirea unui nou model de dezvoltare
economic�, axat pe pilonii durabili ai competitivit�ții economice, din perspectiva propriilor
atuuri �i oportunit��i.
Dup� 25 de ani de tranziție sinuoas�, de aderare european� și post-aderare, Rom�nia
este, �n prezent, �mpov�rat� de multiple deficite de competitivitate, a c�ror �mpletire reduce
șansele unei convergențe economice rapide cu ț�rile dezvoltate ale UE.
Economia rom�neasc� pare construit�, �n continuare, prin �i �n jurul bugetului
statului. Este o stare de fapt profund�, structural�, care explic� de ce cet�țenii așteapt� ca at�t
de multe lucruri s� vin� de la stat sau, oricum, prin intermediul statului.
�n ciuda ader�rii europene, Rom�nia nu pare s� fi f�cut �nc� saltul la o economie de
pia�� real�, modern�, similar� ț�rilor dezvoltate, care s� ne aduc� prosperitatea și via�a demn�
mult a�teptate. Cultura economiei de piaț� �nc� este departe de a atinge �masa critic� at�t de
necesar� unei economii performante, iar una din cauze este legat� direct de faptul c� statul
35
ține s� fie �n centrul vieții rom�nilor, și nu oricum, ci prin centralizare, clientele politice, dar și
prin politici și instituții care exerseaz�, �n continuare, reflexe socialiste.
Trebuie s� r�spl�tim munca �i s� stop�m risipa banilor publici c�tre diverse
interese de scurt� durat� ori populiste. Prezența Rom�niei �n UE nu este suficient� pentru
ca rom�nii s� tr�iasc� bine, �n pofida diverselor slogane. S� tr�im bine �n economia de piaț�
�nseamn�, �nainte de toate, s� muncim bine. Avem nevoie s� �n�elegem aceast� idee simpl�,
c�ci, altfel, r�m�n doar vorbe din �ansele noastre de dezvoltare.
Pentru ca Rom�nia s� renasc�, trebuie s� renasc� filosofia lucrului bine f�cut,
adic� munca productiv�. Esențial� este redefinirea ierarhiei valorilor, adic� a ansamblului de
norme, reguli, idealuri, interese și atitudini sociale.
▪ Liberalismul economic - libertate, prosperitate
Prosperitatea nu poate fi, �n esen��, dec�t marca liberalismului �i a economiei de
pia��. Dup� un sfert de veac de tranzi�ie, a c�rei menire era s� lase �n urm� comunismul și
socialismul, cu toate defectele sale economice și morale, ale c�ror efecte, din nefericire, le
simțim și azi, �ansa modernit�ții pentru Rom�nia este legat� intrinsec de politicile de dreapta,
de liberalismul economic. A fi liberali nu �nseamn� apartenența la un partid, ci atașamentul la
anumite valori. A fi liberali �nseamn� s� respect�m și s� �ncuraj�m, deopotriv�, orice inițiativ�
legitim�, orice act creator de valoare, c�ci bun�starea oamenilor este și trebuie s� fie
�ntruchiparea acțiunilor lor, iar satisfacția lucrului bine f�cut trebuie s� existe �n orice
domeniu, fie c� vorbim de munc� salariat�, antreprenoriat sau voluntariat.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT se construiește �n Rom�nia oamenilor liberi,
care, la r�ndul s�u, este Rom�nia statului de drept. Libertatea individual� este cea
consfințit� de domnia legii, iar oamenii au libertate atunci c�nd se pot bucura pe deplin de
proprietatea asupra roadelor muncii lor legitime. Cu c�t legea este mai fragil� și arbitrariul
statului mai mare, cu at�t proprietatea este mai fragil� și forța sa economic� este mai redus�.
�n viziunea liberalismului, modernizarea Rom�niei se bazeaz� pe cinci dimensiuni
fundamentale:
1) garantarea propriet�ții, deoarece dreptul la proprietate este instituția vital� a
libert�ții și a economiei de piaț�, atunci c�nd proprietatea este ob�inut� legitim �i prin
respectarea legii;
2) libertatea economic�, susținerea inițiativei private �i asigurarea competi�iei
corecte, care sunt cele mai eficiente mijloace de creare durabil� a prosperit�ții, prin
antreprenoriat și munc� productiv�, nu prin mecanisme sociale specifice statului asistențial
care asigur�, �n fapt, minimul necesar traiului;
36
3) industria competitiv� �i agricultura modern�, care s� creeze valoare ad�ugat�,
pentru ca rom�nii s� aib� locuri de munc�, stabile �i bine remunerate;
4) protejarea avuției naționale, prin valorificarea inteligent� a potențialului de
resurse naturale, �n condiții lipsite de riscuri pentru mediul natural;
5) politici și sisteme publice sustenabile, astfel �nc�t �ntre stat și cet�țean s� existe
exigențele unui parteneriat, cu drepturi și obligații reciproce, care s� �nsemne acces liber �i
egal la educa�ie, s�n�tate, munc� etc., pentru a oferi rom�nilor o via�� demn�.
�n centrul tuturor preocup�rilor noastre este individul, cet�țeanul, cu drepturile și
libert�țile sale. �n viziunea dreptei rom�nești, fiecare persoan� conteaz� �n egal� m�sur�, c�ci
dreapta nu-și propune s� egalizeze și s� uniformizeze indivizii așa cum fac doctrinele de
st�nga. Cet�țeanul este reperul ultim al oric�rei schimb�ri sociale, c�ci societatea nu este o
mas� amorf�, ci �nseamn� indivizi și cooperare social� �ntre aceștia, iar progresul societ�ții
vine odat� cu progresul fiec�rei persoane.
Liberalismul și politicile economice de dreapta vor conduce la dezvoltarea clasei
de mijloc �n Rom�nia, aceasta fiind coloana vertebral� a unei națiuni și cel mai elocvent
criteriu de prosperitate a unei societ�ți. Potrivit unor studii, numai circa 10% dintre
cet�țenii rom�ni pot fi asimilați clasei de mijloc, �n timp ce aceast� important� categorie
social� reprezint� � așa cum este firesc � majoritatea �n națiunile dezvoltate. O clas� de
mijloc puternic� și extins� este și soluția pentru reducerea dezechilibrelor sociale, c�ci
cea mai durabil� protecție social� o face tocmai creșterea economic� s�n�toas�.
At�t �n economie, c�t și �n societate, statul aflat �n slujba cet�țenilor este cel care
guverneaz� prin strategii economice și politici publice pentru bun�starea tuturor, nu doar
pentru birocrația statal� sau pentru diverse grupuri de interese ce graviteaz� �n jurul unor
politicieni, care au �c�pușat� clientelar statul și intervin �n procesele de decizie public�.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, politicile publice vor fi protejate faț� de orice
ingerințe sau partizanate, astfel �nc�t �n ansamblul deciziilor de importanț� strategic� sau
tactic� s� guverneze exclusiv logica interesului național și a interesului cet�țeanului. ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT presupune implementarea conceptului de bun� guvernare.
A guverna bine �nseamn� a guverna �n interesul națiunii, iar conceptul de bun�
guvernare este legat de principiile liberale: a nu face discriminare, prin politici care dau
avantaje unora și dezavantaje altora, a nu stabili taxe și impozite pentru anumite grupuri de
persoane, iar subvenții pentru altele.
Deși militeaz� pentru egalitate, politica de st�nga este una a privilegiilor și
discrimin�rii: �ntr-un fel �i trateaz� pe salariați și altfel pe patroni, �ntr-un fel pe investitorii
autohtoni și altfel pe cei str�ini, �ntr-un fel pe cei mai nevoiași și altfel pe cei mai puțin
nevoiași. Prin politici selective și redistribuirea avuției, st�nga politic� susține, de fapt,
egalitarismul și nu egalitatea (de șanse).
37
A�a cum, �n economia de piaț�, �ntreprinz�torii sunt �n slujba consumatorilor serviciilor
lor, tot a�a, �ntr-o democra�ie respectabil�, politicienii �i organismele statului trebuie s�
lucreze �n slujba cet��enilor.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT presupune ca statul s� fie la dispoziția
oamenilor, și nu oamenii s� fie la dispoziția statului.
Modelul liberal de dezvoltare: convergenț� economic� și modernizare instituțional�
Dup� 1990, paradigma dezvolt�rii economice a fost relativizat� - dac� nu chiar
subordonat� - de paradigma democrației politice. �n pofida progreselor rapide impuse de
noile exigențe democratice, tranziția economic� a consemnat totuși ezit�ri, eșecuri, am�n�ri,
deturn�ri de la scopul inițial, nefiind rezolvate problemele structurale și instituționale ale
economiei rom�nești.
Rom�nia a exersat succesiv, aproape ciclic, diferite politici de creștere economic�, �ns�
niciodat� o strategie pentru dezvoltare economic�, un model de dezvoltare axat pe
principiile liberalismului și pe pilonii competitivit�ții economice. Construirea unui
proiect de țar� pentru Rom�nia european� din viitorul apropiat �nseamn� s� putem privi �n
viitorul mai �ndep�rtat, astfel �nc�t țintele economice și instituționale s� fie mijloacele și nu
scopurile moderniz�rii Rom�niei.
Ast�zi, Rom�nia se afl� �n fața unei noi etape, a treia etap�, de consacrare a unor
schimb�ri esențiale �n istoria post-decembrist�. Momentul devenirii noastre istorice este
foarte important, pentru c�:
- �n primul r�nd, tranziția a consemnat transform�ri instituționale majore ��n litera�
economiei de piaț�, dar și rezistenț� la schimbare ��n spiritul� acesteia;
- �n al doilea r�nd, aderarea european� a generat urm�torul val de schimbare
instituțional� cu traiect predefinit. �ns�, prin ea �ns�și, aderarea european� asigur� doar
cadrul, nu și ingredientele prosperit�ții economice;
- �n al treilea r�nd, etapa actual�, de post-aderare, este cea care deschide cu adev�rat
dezideratul convergenței economice, ceea ce reclam� o opțiune fundamental� asupra
oportunit�ților de dezvoltare ale Rom�niei.
Rom�nia prosper� nu poate fi dec�t rezultatul unui model liberal de dezvoltare,
ancorat puternic �n instituțiile economiei de piaț�, bazat pe surse sustenabile de
dezvoltare care aduc valoare ad�ugat�, valorific� oportunit��i �i genereaz� avantaje
competitive pentru Rom�nia.
�n acest sens, modelul liberal de dezvoltare este modelul competitivit�ții
economice, care rezult� din �mbinarea a dou� paradigme cumulative:
1) paradigma economic� pro-activ�, ca paradigm� a relans�rii �i cre�terii economice
s�n�toase, pe fondul reformelor de creștere a competitivit�ții;
38
2) paradigma moderniz�rii institu�ionale, ca paradigm� a exigen�elor institu�ionale
comunitare, �n conformitate cu valorile politice �i culturale europene.
�n esen��, ambele paradigme marcheaz� convergent reg�ndirea rolului statului, prin
restr�ngerea prezen�ei sale �n economie �i �nt�rirea prezenței sale instituționale, prin
rolul s�u definitoriu de garant al drepturilor constitu�ionale, al echit��ii �i al bunei
func�ion�ri a economiei de pia��. Numai astfel, �n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT vom
obține dezvoltarea unui sector privat puternic, autonom fa�� de puterile politice, capabil s�
genereze prosperitate �i s� dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.
Acest cadru economic-instituțional indic� direcțiile strategice ale modelului liberal de
dezvoltare: model economic centrat pe investi�ii �i competitivitate, fonduri europene �i
dezvoltarea infrastructurii, dezvoltare regional� �i administra�ie public� centrat� pe cet��ean
și modernizarea sistemelor publice: educa�ie, s�n�tate, pensii. Rom�nia nu-și mai poate
permite s� mai �ntrețin� ineficiența, nici �n termeni financiari, nici instituționali. Prioritatea
absolut� a ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT trebuie s� fie stimularea actorilor
economici performan�i, care a�teapt� de la stat un semnal pozitiv, unul �n favoarea
performanței economice, a ini�iativei private, a unei dezvolt�ri durabile.
Obiectivul fundamental al convergenței economice nu poate fi deplin fructificat �n
absența celui de-al doilea deziderat: maturizarea și modernizarea instituțional�. Acesta
�nseamn� c�, �n etapa post-aderare, Rom�nia trebuie s� g�seasc� forța de a p�r�si ciclul
�politicilor asistate�, cu puseuri reformiste ancorate fie financiar-internațional, fie
instituțional-european. Cred c� a venit cu adev�rat vremea maturit�ții, a schimb�rilor de
paradigm� și a reformelor duse la cap�t.
Poate c�, �n acest sens, cea mai important� prob� este aderarea Rom�niei la zona
euro, care trebuie s� �nsemne, pentru anii urm�tori, o adev�rat� ancor� pentru
disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate și accelerarea creșterii
economice. Odat� așezat� pe culoarul monedei unice, economia Rom�niei va fi �forțat� s� �și
�nsușeasc� rapid și mult mai profund lecția esențial� a competitivit�ții, pentru consolidarea
convergenței.
�n privința convergenței economice reale, Rom�nia se g�sește �n prezent la cca. 54%
faț� de media PIB real/locuitor (exprimat prin puterea de cump�rare), cu prognoze favorabile
de a atinge cca. 65% din media european� la orizontul adopt�rii euro. �ns� prognozele
economice tocmai ce au fost bulversate, la mijlocul acestui an, dup� dou� trimestre
consecutive de sc�dere economic�. Abia �n 2014, și numai prin stoparea proaspetei �recesiuni
tehnice�, avem șansa de a reveni la nivelul PIB real din 2008. Faț� de acum 6 ani, practic
Rom�nia a b�tut pasul pe loc �n privința performanțelor economice reale.
O creștere economic� bazat� pe competitivitate va fi o creștere s�n�toas�,
sustenabil�, care se va vedea nu doar �n statistici, ci mai ales �n bun�starea vieții de zi
cu zi a oamenilor. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va aduce rom�nilor prosperitate real� și
durabil�, nu o creștere fantomatic�, bazat� pe explozia consumului pe termen scurt sau pe
39
aportul exclusiv al expansiunii bugetare, prin cercul vicios al deficitului bugetar și datoriei
publice.
Primul semn de responsabilitate pentru dezvoltarea ROM�NIEI LUCRULUI BINE
F�CUT este s� renunț�m la capcana politicilor prociclice. Pe de o parte, s� nu mai facem
deficite bugetare �n anii de boom economic, așa cum a fost cazul deficitelor record din anii
de dinaintea crizei. Pe de alt� parte, s� nu introducem impozite �n anii de criz� sau atunci
c�nd economia �și caut� culoarul relans�rii și al consolid�rii, așa cum este cazul
impozitelor și accizelor recent introduse.
�n aceast� etap� post-aderare, voi susține strategiile prin care Rom�nia va avansa
consistent pe calea convergenței economice reale, odat� ce criteriul major al tuturor politicilor
publice va deveni competitivitatea.
�n clasamentul competitivit�ții globale, Rom�nia �nc� deține poziții dintre cele
mai dezavantajoase pentru: impozitarea muncii și efectele impozit�rii asupra investițiilor,
rata de cuprindere �n educația primar�, risipa banilor publici, discreționarism guvernamental,
corupția și �ncrederea public� �n politicieni, dar și capacitatea de a ne p�stra �n țar� talentele
profesionale. Doar Rom�nia și Bulgaria fac parte din stadiul 2 de dezvoltare, cea bazat� pe
eficienț�, �n timp ce majoritatea ț�rilor din Europa Central� și de Est sunt �n stadiul de
tranziție c�tre dezvoltarea bazat� pe inovare.
Devine astfel limpede c� modelul de dezvoltare al ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT
trebuie s� �nsemne mai mult� economie de piaț�, politici publice stimulative, care s� genereze
acumulare de capital și investiții, locuri de munc� productive și antreprenoriat inovativ, capital
uman performant și tehnologie avansat�, instituții de calitate pentru mediul de afaceri, dar și
c�t mai puține bariere administrative și birocratice �n calea liberei inițiative, a activit�ții
economice �n general.
Economia liberal�, economia afacerilor: pilonii modelului de dezvoltare
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va fi competitiv� odat� ce vom �mbun�t�ți
calitatea instituțional� a mediului de afaceri. �n ecuația competitivit�ții, conteaz� �n mod
esențial anumiți factori instituționali și administrativi care afecteaz� funcționarea mediului de
afaceri: birocrația, corupția, ușurința de a iniția sau de a �nchide o afacere, reglement�rile
fiscale și economice. Economia liberal� este economia afacerilor, iar soluțiile trebuie
c�utate �n susținerea mediului de afaceri, a capitalului rom�nesc, a �ntreprinderilor
mici și mijlocii. Aici este sursa adev�rat� a locurilor de munc� pe care rom�nii le așteapt�,
locuri de munc� stabile și bine pl�tite, care s� extind� rapid clasa de mijloc.
Calitatea instituțional� a mediului de afaceri comport� �nc� decalaje majore �n
comparație cu ț�rile UE, �n special �n privința a trei factori instituționali: protejarea
propriet�ții, corupția și plata impozitelor. Dup� cicluri �ntregi de declarații și probe reformiste,
40
Rom�nia este �n continuare o campioan� european� �n privința birocra�iei �i a costurilor cu
actele și autorizațiile administrative.
�n ultimii 10 ani, Codul Fiscal a fost modificat de peste 100 de ori, iar regimul juridic al
investițiilor str�ine directe a suferit 15 schimb�ri.
Așa cum corect invoc� mediul de afaceri, performanța economic� necesit� reguli
bune pe termen lung, adic� predictibilitate fiscal� și legislativ�. �n absența acestor
condiții elementare, �ntreprinz�torii nu pot planifica nimic, nici formarea capitalului, nici
investițiile și crearea de noi locuri de munc�, iar economia st� �n blocaj și pierde oportunit�ți,
�n așteptarea unor vremuri mai bune.
Consider c� industria și energia trebuie s� devin� vectori constanți ai
competitivit�ții economiei Rom�niei, prin investiții susținute și mediu concurențial. O
politic� industrial� coerent� trebuie s� fac� din industria rom�neasc� un veritabil actor
european. �O politic� industrial� pentru era globaliz�rii�, conform Strategiei Europa 2020,
�nseamn� abordarea �ntregului lan� valoric, de la infrastructur� �i materii prime p�n� la
serviciile post-v�nzare, pentru a obține un sistem industrial puternic și inovativ, diversificat �i
competitiv. �n același timp, printr-o strategie energetic� ambițioas�, una real� - nu doar
clamat� - ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT are toate atuurile pentru a deveni un veritabil pol
energetic regional. Dac� vom fructifica toate oportunit�țile economice și geostrategice,
inclusiv prin diversificarea surselor, țara noastr� se poate plasa durabil și eficient pe harta
energetic� regional�.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� și agricultur� performant�, care
necesit�, de asemenea, industrializare, capitalizare și competitivitate. Rom�nia nu-�i mai
permite gre�eli �n defavoarea fermierului rom�n. Nu este suficient s� con�tientiz�m faptul c�
avem un poten�ial agricol imens, ci trebuie s� valorific�m �n mod real acest avantaj, și nu doar
conjunctural, �n funcție de starea vremii, ci ca surs� constant� de creștere economic�. �n
viziunea mea, dezvoltarea agriculturii �nseamn� scoaterea agricultorului rom�n din
agricultura de subzistenț�, care trebuie s� devin� o afacere ca toate celelalte. Prin capitalizare,
agricultorul rom�n �și va putea dezvolta potențialul de adev�rat fermier european.
Industrializarea agriculturii este esențial� pentru echilibrarea balanței ocup�rii
forței de munc�. Decalajele de competitivitate ale Rom�niei sunt evidente fie și numai dac�
invoc�m decalajele de structur� economic�. Suntem pe primul loc �n privința populației
ocupate �n agricultur� din UE și suntem pe ultimele locuri �n ceea ce privește populația
ocupat� �n sfera serviciilor. Așadar, �n leg�tur� cu piața muncii, suntem �nc� departe de a fi
parcurs ajust�rile �n direcția unei structuri economice competitive.
Absorbția fondurilor europene trebuie s� fie prioritatea zero a oric�rei
guvern�ri. O economie lipsit� de capital este obligat� s� fructifice șansele dezvolt�rii
durabile cu bani europeni. �n aceast� privinț�, ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT nu are doar
datoria de a �nzestra contabil bugetul cu fonduri de cofinanțare pentru proiectele europene, ci
41
s� creeze capacitate instituțional� și administrativ� pentru ca proiectele de dezvoltare s� fie
concretizate financiar și economic.
Dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, �n general, este o alt�
direcție strategic� a modelului liberal de dezvoltare, una menit� s� mobilizeze capitalul
investițional și s� asigure accesul eficient și facil al investitorilor str�ini la piața local�.
Actualmente, piața de capital din Rom�nia r�m�ne una dintre cele mai reduse din UE. Tocmai
�n acest sens, consider o prioritate �nl�turarea tuturor barierelor ce inhib� dezvoltarea pieței
de capital. De exemplu, prin reclasificarea pieței de capital din Rom�nia de la piaț� de frontier�
la piaț� emergent�, s-ar obține beneficii certe �n materie de capital și investiții.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �și va dezvolta infrastructura financiar� necesar�
susținerii IMM-urilor. �n ultim� instanț�, nu banii sunt problema, ci calitatea politicilor
prin care urm�rim atragerea lor.
Consider c� politica economic� trebuie s� se fac� �n primul r�nd pentru economie,
adic� pentru cet�țeni și nu pentru politicieni (pentru c�știgurile electorale ale acestora).
4. Viziunea fiscal-bugetar�: reg�ndirea relației dintre stat și cet�țean
Filosofia finanțelor publice este, �n prezent, �n flagrant� contradicție cu principiile
dezvolt�rii economice s�n�toase. Calitatea de contribuabil a ajuns s� fie sinonim� doar cu
aceea de pl�titor de taxe și impozite, oric�t de multe și de ap�s�toare uneori, f�r� ca
cet�țeanul s� simt� c� este și beneficiar al sistemelor publice. C�nd acest sentiment
ajunge s� predomine �n relația dintre contribuabil și stat, devine clar de ce economia
subteran� și corolarul s�u fiscal, evaziunea, tind s� devin� regula � de supraviețuire uneori �
care erodeaz� treptat și subtil calitatea și sustenabilitatea sistemelor publice.
�n viziunea mea, soluțiile nu trebuie c�utate �n afara sistemului fiscal, ci tocmai
�n�untrul lui, și nu prin transformarea contribuabililor �n ținte fiscale, ci prin prisma
unei noi abord�ri a relației dintre stat și contribuabil, una cl�dit� pe principiile unui
parteneriat fiscal, ceea ce reclam� de fapt reg�ndirea �ntregului sistem fiscal-bugetar pe
criterii de transparenț� și corectitudine reciproce. Statul la coad� pentru plata impozitelor
este, �nc�, cel mai trist indiciu al funcțion�rii unui sistem fiscal �n care contribuabilii nu au fost
niciodat� parteneri egali ai statului, ci mai degrab� subordonații ori clienții birocrației fiscale
și ai tratamentului discreționar.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, a fi contribuabil nu �nseamn� a avea doar
obligații fiscale c�tre stat, ci a avea dreptul legitim de a pretinde de la stat
corectitudine, tratament egal, eficienț� și chibzuinț� �n cheltuirea banilor publici, adic�
bun� guvernare, �n general.
�n dimensiunea sa fiscal-bugetar�, modelul liberal de dezvoltare a ROM�NIEI LUCRULUI
BINE F�CUT este ancorat �n principii precum:
42
- competitivitate fiscal�: impozitarea redus� și simplificat� trebuie s� redevin�
atuul fiscal al Rom�niei, pentru a atrage din nou atenția investitorilor str�ini, pentru a
susține capitalul rom�nesc și crearea de noi locuri de munc�. Nevoile bugetare mai mari
nu trebuie s� �nsemne impozite mai mari, ci dimpotriv�, trebuie urm�rite prin �mbun�t�țirea
eficienței fiscale, prin simplificare și creșterea colect�rii. Rom�nia competitiv� fiscal �n UE
�nseamn� convergenț� rapid� �n planul prosperit�ții economice;
- echitate și corectitudine: tratamentul fiscal egal și universal este definitoriu pentru
viziunea noastr� liberal�. Cota unic� este soluția just�, corect� și care a dat rezultate �n
economia rom�neasc�. Echitate �n politica fiscal� nu �nseamn� unit�ți de m�sur� diferite
pentru contribuabili diferiți, așa cum stau lucrurile �n viziunea fiscal� a st�ngii;
- disciplin� fiscal� și bugetar�: �nt�rirea guvernan�ei fiscale și reducerea deciziei
discre�ionare �n politicile fiscal-bugetare sunt esențiale pentru creșterea eficienței sistemului
fiscal. �n acest sens, cre�terea colect�rii veniturilor bugetare �i cre�terea calit��ii cheltuielilor
publice trebuie s� aduc� transparenț�, simplificare, costuri mai mici cu funcționarea
sistemului fiscal, costuri de conformare pentru contribuabili și de administrare fiscal� din
partea statului.
Acestea sunt principiile esențiale care ofer� coerenț� strategiilor și politicilor fiscalbugetare.
�n definitiv, coerența sistemului fiscal transmite la r�ndul s�u coerenț� și
predictibilitate �n �ntreg sistemul economic.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, voi �ncerca s� conving Guvernul c� nu
politica bugetar� trebuie s� conduc� politica fiscal� (așa cum, din p�cate, se �nt�mpl� �n
prezent), c� nu trebuie s� introducem impozite dup� c�t dorește s� cheltuiasc� ministerul
Bugetului, ca s� descoperim, ulterior, c� nici nu poate s� o fac�. �n viziunea mea, politica fiscal�
nu trebuie proiectat� din perspectiva maximiz�rii �ncas�rilor la bugetul de stat.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, statul nu trebuie s� fac� doar ceea ce �i
permite cadrul fiscal-bugetar, cu prec�dere �n cazul unui cadru fiscal-bugetar rostogolit
inerțial de la un an la altul, f�r� viziune și priorit�ți, ci s� modifice cadrul fiscal-bugetar
potrivit oportunit�ților de dezvoltare economic�. Este, �n esenț�, o filosofie simpl�: nu
modific�m obiectivele datorit� instrumentelor care aparent ne �ncorseteaz�, ci adecv�m
instrumentele astfel �nc�t s� ne atingem mai bine obiectivele.
Schimbarea filozofiei fiscal-bugetare �nseamn� a face din bugetul statului un suport al
dezvolt�rii, dar nu �n sensul trivial al simplei expansiunii bugetare, ci pe baza priorit�ților și
oportunit�ților indicate de pilonii competitivit�ții economice.
�n planul politicii bugetare, creșterea calit�ții cheltuielilor publice reclam�
transparenț�, �n primul r�nd, dar și o construcție bugetar� axat� pe criterii de oportunitate,
prioritate și eficien��. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �și poate așeza sistemul
cheltuielilor publice pe proiecte și programe, �n baza unor criterii clare de
performanț�, dar și pe bugete multianuale, pentru o viziune de investiții pe termen
lung. Consider c� este imperativ� prioritizarea temeinic� a programelor publice, �n funcție de
43
relevanța lor pentru cet�țeni, astfel �nc�t rom�nii s� simt� c� bugetul statului nu reflect�
doar agende politice, ci și nevoile lor și ale comunit�ților lor, iar guvernul nu este un
simplu trezorier care, discreționar, taie și �mparte felii din �pl�cinta bugetar�.
�n planul politicii fiscale și din perspectiva competitivit�ții, Rom�nia are de rezolvat
numeroase carențe instituționale, de la dificult�țile de a pl�ti impozitele și p�n� la
neajunsurile administr�rii sistemului fiscal, de la povara fiscal� asupra muncii și p�n� la
evaziunea sistemic�. �n prezent, Rom�nia �nregistreaz� cel mai sc�zut grad de
conformare voluntar� �n plan fiscal dintre ț�rile UE. Este �ns� limpede c� aceast�
degradare a relației stat - contribuabil inhib� grav competitivitatea fiscal� a economiei
rom�nești și, totodat�, șansele noastre de dezvoltare.
Prin cota unic� de 16%, Rom�nia beneficiaz� �nc� de competitivitate fiscal� �n raport cu
cele mai multe din ț�rile UE. �n schimb, impozitarea muncii este cea mai important� povar�
pentru crearea de noi locuri de munc�. Potrivit Global Competitiveness Report, Rom�nia se
g�sește pe poziția 140 din toate cele 144 de ț�ri �n privința efectelor depresive ale tax�rii
asupra stimulentelor de a munci. �n Rom�nia, salariile sunt mici, �n timp ce costurile cu forța
de munc� sunt mari. Acesta este paradoxul unei poveri fiscale asupra muncii aproape
sufocante.
�n același timp, cota de TVA de 24% pare aproape o invitație deschis� la evaziune
fiscal� și un obstacol dintre cele mai serioase �n calea consumului. Potrivit Comisiei
Europene, Rom�nia este pe primul loc �n UE privind evaziunea fiscal� prin neplata TVA.
Este pe deplin explicabil, mai ales �n condițiile �n care 22 de ț�ri ale UE au TVA mai mic dec�t
Rom�nia. Probabil c� cea mai nefast� combinație fiscal-bugetar� pentru Rom�nia este dat� de
cota crescut� de TVA și slaba capacitate de control și administrare fiscal�.
�n planul politicilor de relaxare fiscal� și �n perspectiva apropiat� a guvern�rii dreptei
rom�nești, pentru mine, reprezint� o prioritate absolut� revenirea TVA la 19%, �ntruc�t
relaxarea fiscal� va duce nu doar la �mbun�t�țirea colect�rii veniturilor și a
sustenabilit�ții finanțelor publice, ci mai cu seam� la creșterea economiei și a nivelului
de trai al rom�nilor.
5. Agricultur� performant� și dezvoltarea satului rom�nesc
Rom�nia a f�cut pași importanți �n spațiul integr�rii europene, �ns� agricultura și satul
rom�nesc au resimțit cele mai modeste progrese, c�ci saltul spre modernizare �nc� �nt�rzie s�
apar�. �n aceast� privinț�, �n care agricultura și problemele satului rom�nesc aproape c� par
�ngem�nate, Rom�nia are nevoie de o viziune integrat�, care s� formuleze priorit�ți și direcții
de dezvoltare. Dup� un sfert de secol de reforme și miliarde de euro cheltui�i, prosperitatea
�nt�rzie s� apar� �n satul rom�nesc. El �nc� mai reprezint� o a doua Rom�nie, desprins� parc�
din alt secol, dominat� de s�r�cie �i dependent� cvasitotal de asistența statului. Satul
rom�nesc va renaște �ns� nu doar odat� cu agricultura, pentru c� satul trebuie s�
44
�nsemne și altceva, adic� mici industrii, ferme familiale, oamenii cu viziune �i ini�iativ�,
�ntreprinz�tori rurali capabili s� utilizeze tehnologii performante, s� dezvolte
avantajele competitive pe care Rom�nia le are �n acest sector.
�n viziunea dreptei rom�nești, modernizarea sectorului agro-rural este de interes
național. Pentru ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, reformarea exploata�iilor agricole,
modernizarea spa�iului rural �i deblocarea poten�ialului s�u economic, precum și
simplificarea administrativ� constituie direc�ii clare care vor aduce și beneficiile așteptate. Nu
este suficient s� con�tientiz�m c� avem un poten�ial agricol imens, ci trebuie s� facem ca
agricultorul rom�n s� devin� un pion important �n arhitectura economiei rom�nești. Este
vital� transfomarea agriculturii rom�ne�ti �ntr-un motor de cre�tere economic�, prin
crearea de locuri de munc� pentru popula�ia din mediul rural și prin susținerea
performanței și a veniturilor agricultorilor.
Pasul esențial care ar urni agricultura pe calea moderniz�rii europene este rezolvarea
durabil� a problemei propriet�ții. Performanța economic� a agriculturii rom�nești va
crește proporțional cu consolidarea regimului de proprietate funciar�. ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT �ncepe cu definirea și recunoașterea clar� a propriet�ții, care s� ofere
oamenilor stimulente economice și perspective de dezvoltare.
�n concepția mea, nu structura polarizat� a propriet��ii funciare a constituit obstacolul
major �n dezvoltarea agriculturii, ci lipsa voin�ei politice de a clarifica legislativ, la timp �i �n
mod neutru, dreptul de proprietate. Din aceast� cauz�, s-a �nt�rziat procesul natural de creare
a pie�elor �n acest domeniu, de la cea a credit�rii, la cea a asigur�rilor, a garan�iilor funciare
etc., iar agricultura a devenit eficient� aproape doar �n privința marilor ferme. Tocmai de aceea
avem nevoie s� �ncuraj�m, �ntr-un cadru instituțional tranparent, cooperarea fermierilor și a
proprietarilor de terenuri agricole.
Pentru o agricultur� performant�, lucr�rile de cadastru trebuie finalizate cu
celeritate. �n aceast� privinț�, autorit�țile locale trebuie s� aib� un rol determinant, nu doar
�n a urgenta procedurile birocratice legate de reglementarea propriet�ții, ci și �n implicarea
pentru rezolvarea eficient� a litigiilor privind proprietatea. �n același timp, politica agrar� nu
trebuie s� interfereze cu piața funciar�, ci s� elimine excesul de reglementare și birocratizare.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn�, �n mod necesar, un cadru legislativ care s�
reglementeze pia�a funciar� �ntr-o form� coerent�, unitar� și simplificat�.
Odat� cu rezolvarea contextului instituțional de reglementare și proprietate, atunci
piața, cadrul competitiv și performanțele economice vor deveni factorii definitorii care vor
optimiza raporturile dintre mica și marea exploatație agricol�. �n ROM�NIA LUCRULUI BINE
F�CUT, mica exploatație agricol� trebuie s� �nceteze a mai fi doar mijloc informal de
protecție social�, ci trebuie s� genereze motivație economic� și r�splat� pe m�sura
performanțelor comerciale.
Actualmente, populația ocupat� �n agricultura Rom�niei reprezint� peste 29%,
comparativ cu o medie european� de circa 5%, ceea ce ilustreaz� un imens dezechilibru
45
structural, precum și indiciul unei productivit�ți a muncii foarte sc�zute. �n același timp,
importante suprafe�e agricole r�m�n �nc� necultivate, �n timp ce pe pia�a na�ional�, european�
�i mondial� cererea de produse alimentare crește �n continuare. Va fi foarte greu de sus�inut
pe viitor, at�t din punct de vedere politic, c�t �i economic, o asemenea situație care nu
�ncurajeaz� cultivarea terenurilor agricole și mai ales gruparea lor �n parcele atractive și
eficiente din punct de vedere economic.
Un asemenea cerc vicios atrage atenția asupra adev�ratei priorit�ți investiționale:
industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale, astfel �nc�t și
agricultura rom�neasc� s� poat� deveni o afacere profitabil� �n condiții civilizate.
�n viziunea mea, cred c� se cuvine s� ne concentr�m atenția asupra potențialului
exploatațiilor familiale de tip comercial. Este indispensabil� crearea și dezvoltarea unei
infrastructuri de pia�� moderne, �n deplin acord cu modelul european, dar adaptat� eficient la
specificul gospod�riei ��r�ne�ti. Trebuie s� folosim resursele din cercetare pentru crearea
unor modele de func�ionare local� a pie�elor, av�nd ca punct de pornire centrele de
tranzac�ionare existente. Astfel, vom putea configura un sistem na�ional eficient, dinamic �i
adaptat specificit��ilor locale pentru colectarea �i depozitarea produselor din gospod�riile
��r�ne�ti.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, o agricultur� performant� necesit� adaptarea la
condi�iile dinamice ale Politicii Agricole Comune. Rom�nia trebuie s� se armonizeze �n func�ie
de Politica Agricol� Comun�, �ns� �ntr-o manier� benefic� intereselor rom�nești, astfel �nc�t
activitatea fermierului rom�n s� devin� competitiv�, iar dezvoltarea spa�iului rural s� devin�
real� și durabil�.
Agricultura performant� �n Rom�nia necesit� sisteme moderne de irigații. �n
aceast� privinț�, este absolut necesar� modernizarea infrastructurii de iriga�ii din fonduri
structurale �n perioada 2014-2020. �n același timp, �ntre�inerea sistemelor vechi este
costisitoare pe termen lung at�t pentru agricultori, c�t �i pentru stat, ceea ce conduce la
cre�terea costurilor pentru agricultori. Tocmai de aceea, statul trebuie s� sprijine, prin
toate tipurile de instrumente � fiscale, legislative, financiare � atragerea de investiții
majore �n agricultur�, c�ci competitivitatea agriculturii trebuie s� se bazeze pe
capitalizare și acces facil al agricultorilor la finanțare.
Rom�nia are nevoie de o poziție politic� implicat� �n privința agriculturii, �n leg�tur� cu
șansele de dezvoltare competitiv� ale agriculturii rom�nești. La nivel european, avem nevoie
s� ap�r�m și s� promov�m interesele agriculturii rom�nești, nu doar �n leg�tur� cu noua
concepție financiar� a Politicii Agricole Comune, ci �n orice privinț� care poate fi benefic�
fermierilor rom�ni. Rom�nia dispune de �ntreg potențialul pentru a deveni una din
principalele forțe ale agriculturii europene.
Rom�nia poate deveni num�rul 1 �n UE �n privința agriculturii ecologice. Piața
european� ne ofer� largi oportunit�ți, mai ales c� produsele rom�nești �ncep s� fie
recunoscute și premiate la diverse t�rguri europene. Avem �ns� nevoie s� dezvolt�m susținut
46
partea de procesare și comercializare, prin promovare continu� și inventiv�. Agricultura
ecologic� și produsele tradiționale merit� s� devin� veritabile m�rci �nregistrate ale
performanțelor rom�nești.
�n perioada urm�toare, aferent� ciclului 2014-2020, agricultura trebuie s� treac� la o
etapa superioar� �n dezvoltarea ei, prin revigorarea ramurilor procesatoare ale industriei
alimentare, prin sporirea competitivit�ții economice a exploatațiilor familiale de tip comercial,
prin �nt�rirea rolului organizațiilor profesionale și interprofesionale din sfera agro-alimentar�,
prin refacerea lanțului valoric al activit�ții economice din domeniul agriculturii și industriei
alimentare.
Prin implementarea Programului Național pentru Dezvoltare Rural�, dar și �n contextul
unor ani agricoli buni, performanțele agriculturii s-au �mbun�t�țit treptat. �ns�, la nivelul
satului rom�nesc nu s-au simțit schimb�ri majore, progrese comparabile cu cele din
agricultur�. Dimpotriv� chiar, calitatea vieții stagneaz� sau chiar este �n sc�dere �n mediul
rural, media de v�rst� a oamenilor de la țar� a crescut. Populația rural� a Rom�niei are cea
mai ridicat� pondere �n totalul populației dintre toate ț�rile UE, aproape 45%. Ast�zi, aproape
60% din agricultori au v�rste de peste 60 de ani și dețin peste 25% din terenul agricol al
Rom�niei, ceea ce atrage atenția asupra unei probleme majore a politicii agricole rom�nești
din perspectiva resurelor umane din spațiul rural. �n multe locuri, c�mpurile și lanurile sunt
mai frumoase și mai �ngrijite dec�t satul rom�nesc. De aceea, politica agricol� rom�neasc�
trebuie s� cuprind� și priorit�ți dedicate satului rom�nesc.
Satul rom�nesc a fost �ntotdeauna un izvor de cultur� �i civiliza�ie, dar evoluțiile
economice și lipsa unei consecvențe a priorit�ților nu i-au permis s� �in� pasul cu
ritmul moderniz�rilor actuale. �n acest sens, investițiile �n infrastructura rural�, de la
cea școlar� și p�n� la utilit�țile publice, vor trebui s� fie primul semn clar de
modernizare a satului rom�nesc.
6. Cum r�spundem la viitorul sistemului de pensii
Actualul sistem de pensii din Rom�nia se confrunt� cu c�teva probleme majore, care
sunt cunoscute de ani buni, dar la care nu exist� �nc� r�spunsuri coerente și general acceptate.
Din p�cate, teama de a �nu mai putea pl�ti pensii� este adesea utilizat� �n discursul public din
considerente electorale sau populiste, �n locul unei abord�ri serioase și al unei proiecții de
viitor.
Exist� un set de realit�ți care privesc sistemul de pensii și pe care suntem datori s� le
lu�m �n calcul:
- raportul dintre salariați și pensionari, care devine din ce �n ce mai disproporționat �n
defavoarea salariaților, fapt ce determin� o creștere a deficitului la bugetul asigur�rilor sociale.
47
Acest raport disproporționat a fost accentuat de �ncurajarea pension�rilor anticipate, ca
modalitate de a rezolva problema lipsei locurilor de munc�;
- rata de ocupare �n r�ndul pensionarilor din țara noastr� este una dintre cele mai mici
din Uniunea European�;
- ponderea cheltuielilor cu pensiile (raportat� la PIB) este una dintre cele mai mici din
UE;
- Rom�nia se afl� �n primele 5 state membre UE care vor cunoa�te cel mai rapid ritm de
�mb�tr�nire a popula�iei �n urm�toarele decenii, fapt ce are un impact extins din punct de
vedere bugetar, economic și social.
�n afara unor m�suri punctuale care pot fi g�ndite pe termen scurt, �n perspectiva
anilor ce vor urma, va trebui adoptat� o decizie cu privire la modul �n care arat�
sistemul de pensii pentru a r�spunde acestor probleme și pentru a acționa �nainte ca el
s� devin� nesustenabil.
Ca Președinte al Rom�niei, voi chema toate forțele politice s� decidem �mpreun�
viitorul sistemului de pensii. Spre exemplu, este important de stabilit ca obiectiv strategic
conservarea actualului sistem care se bazeaz� pe principiul solidarit��ii �ntre genera�ii, a�anumitul
sistem pay-as-you-go (�n care plata pensiilor este pl�tit� din contribuțiile celor aflați
�n munc�) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investi�ii
pruden�iale, centrat pe principiul contributivit�ții, al responsabilit�ții individuale �i al definirii
�i garant�rii beneficiilor.
De asemenea, �n paralel cu sistemul public de pensii, voi solicita decidenților politici s�și
�ndrepte atenția c�tre alte formule de asigurare de venituri la b�tr�nețe și, dup� o dezbatere
ampl�, s� lu�m de comun acord decizii.
Prima dintre ele se refer� la �nt�rirea �ncrederii participan�ilor �n sistemul de
pensii private obligatorii � pilonul II și l�rgirea bazei participan�ilor la acesta. Va trebui s�
r�spundem la mai multe provoc�ri la acest capitol, printre care se num�r�:
- adoptarea legislației privind plata pensiilor obligatorii private;
- protejarea drepturilor participan�ilor, prin reglementarea mai multor tipuri de tipuri
de fonduri de pensii administrate privat, pentru ca aderarea s� se fac� �n condi�ii mai
transparente;
- adecvarea capitalului social al administratorilor fondurilor de pensii pentru
�ndeplinirea cerin�elor minime de solvabilitate;
- compensarea diferen�elor de rentabilitate sub rentabilitatea minim�, detalierea �i
diversificarea formelor de plat�.
Pentru a l�rgi baza participanților, va fi nevoie de modific�ri legislative, dar, pentru ca
ele s� fie durabile, �n beneficiul cet�țenilor, și nu supuse arbitrariului schimb�rilor politice, va
fi necesar� o abordare consensual�.
Un al doilea subiect de dezbatere și decizie se refer� la �ncurajarea pensiilor private
facultative � pilonul III, prin acordarea unui regim egal de deductibilit��i fiscale pentru
48
asigur�rile de via�� pl�tite sub form� de pensie și posibilitatea diversific�rii portofoliului de
investi�ii.
Ca președinte, voi �ncuraja dezbaterea cu privire la introducerea unui sistem de
pensii ocupa�ionale și a unui sistem de asigur�ri sociale pentru activit��i ocazionale.
Sus�in introducerea sistemului facultativ de pensii ocupa�ionale, prin statutul profesional
�i/sau contractul colectiv de munc� aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a
angajatorului, inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul.
Vorbim despre beneficii definite, cu o component� de asigurare de via��, pornind de la
specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de ap�rare, ordine public�, dar �i
profesii unde, prin negociere colectiv�, se constituie o schem� de pensii, �n vederea fideliz�rii
salaria�ilor). �n acest fel, sunt eliminate nedrept�țile create beneficiarilor pensiilor speciale
din legea pensiilor publice �i pot fi stimulate pe termen lung profesiile cu grad mai mare de
uzur�. De asemenea, av�nd �n vedere rata ocup�rii formale reduse �n agricultur�, dar �i �n alte
sectoare de activitate � activit��i ziliere sau sezoniere, este necesar� crearea unui sistem de
drepturi de asigur�ri sociale care s� permit� celor vizați accesul la servicii medicale, dar �i
drepturi de pensie public� administrat� privat.
Gradul de dezvoltare a unei societ�ți este vizibil prin modul �n care �și trateaz�
pensionarii. Ca Președinte al Rom�niei, consider c� sistemul de pensii și preocuparea
pentru pensionari nu este nici o chestiune de ordin ideologic și nici una pentru care
este suficient� o gestionare curent� și o privire �n prezent. La fel ca și �n cazul celorlalte
mari sisteme publice, precum educația și s�n�tatea, problema sistemului de pensii trebuie
abordat� pe termen lung. Ea �i privește, ast�zi, deopotriv� pe cei care sunt beneficiari acum ai
sistemului de pensii, pe cei care sunt salariați, dar și generațiile mai tinere care vor fi cele mai
afectate de schimb�rile sociale și demografice. Trebuie s� avem �nțelepciunea de a lua acum
decizii ale c�ror efecte se vor vedea peste mai multe decenii, peste mai multe generații. Iar ca
Președinte al Rom�niei, voi fi garantul lu�rii acestor decizii �n urma unor dezbateri și pe baz�
de acord.
7. Infrastructura ca instrument al europeniz�rii Rom�niei
Ca Președinte al Rom�niei, �mi propun s� construiesc o dezbatere și un consens pe
termen lung �n ceea ce privește priorit�țile infrastructurii naționale. Nu este acceptabil ca
aceste priorit�ți s� se schimbe de la o guvernare la alta, �n funcție de interese conjuncturale
sau de presiuni locale, de miniștri nominalizați și de forța lor �n guvernare, �n timp ce
constat�m c� au trecut 20 de ani f�r� un avans semnificativ �n domeniul moderniz�rii marii
infrastructuri. Am �n vedere aici, �n primul r�nd, sistemul național de autostr�zi și
aeroporturile.
Conectarea la Europa și la lumea occidental� nu �nseamn� doar instituții politice
și apartenența la organisme internaționale, ci cunoaște o expresie practic� �n ceea ce
49
�nseamn� infrastructura de transport. Construcția de autostr�zi, la fel ca reforma
sistemelor publice, face parte din setul de obiective și deziderate c�rora li s-a recunoscut
mereu necesitatea �n teorie, dar �n cazul c�rora s-a construit prea puțin �n ultimii 25 de ani.
Absența unei infrastructuri funcționale, care s� lege Rom�nia de celelalte state europene, risc�
s� lase țara noastr� la periferia Uniunii Europene și reprezint� un impediment serios �n
dezvoltare, atragerea de investiții, promovarea turismului și culturii etc.
Rom�nia trebuie s�-și stabileasc� priorit�țile de infrastructur�, pornind de la necesit�ți
și țin�nd cont de sursele posibile de finanțare. �n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT,
kilometrii de autostrad� nu r�m�n pe h�rtie, ci sunt construiți, contractele sunt
�ncheiate corect, nu �n detrimentul statului rom�n, iar termenele de finalizare sunt
respectate. �n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, exist� opțiuni diverse de transport accesibile
și eficiente, nu costisitoare și �n condiții de proast� calitate.
Voi solicita partidelor politice s� convin� asupra realiz�rii și s�-și asume un master plan
de transport pe o perioad� de 10 ani care ar trebui s� cuprind�:
- construirea principalelor axe de autostr�zi ale Rom�niei și o etapizare a acestora;
- realizarea unei linii feroviare de mare vitez� pe teritoriul ț�rii noastre;
- asigurarea unui transport aerian performant și accesibil, prin continuarea
implement�rii programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor �n rețeaua de
transport european�;
- dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de aeroporturi regionale;
- promovarea transportului maritim și pe c�ile navigabile interioare.
Dup� ani de �inovații și c�ut�ri� care au l�sat Rom�nia �n urm� �n comparație cu alte
state foste comuniste, va trebui s� alegem un drum de urmat, care s� r�spund� realit�ților
rom�nești și care s� nu fie doar o opțiune politic� de moment, ci una național�.
8. Reforma instituțiilor politice și administrative
Misiunea mea, �n calitate de viitor Președinte al Rom�niei, țin�nd cont și de
calendarul electoral, este ca, �n anul 2015, s� relansez și s� impulsionez finalizarea
dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției.
Desigur, modificarea Legii Fundamentale se afl� �n sarcina Parlamentului, dar
președintele poate deveni un catalizator al relu�rii dezbaterii și al construcției unui dialog �n
societate pe tema reformei constituționale. Ar fi total neserios ca acest proces s� r�m�n�
nefinalizat din considerente de echilibru strict politic, mai exact datorit� faptului c� la un
moment dat nu a mai existat o majoritate care s�-l susțin�. A fost, de asemenea, un semnal
negativ faptul c� dezbaterea despre modificarea Constituției s-a centrat strict pe elemente
conjuncturale, cum ar fi procedura de desemnare a prim-ministrului sau raporturile dintre
Președinte și Guvern. Consider c� ar fi fost elemente mult mai importante - care țin de
50
drepturi și libert�ți, de raporturile corecte dintre stat și cet�țean, de echilibrul �ntre puterile
statului - ce trebuiau s� se reg�seasc� �n noul proiect de Constituție. �mi propun, ca Președinte
al Rom�niei, s� reinițiez aceast� dezbatere, s� construiesc consens și s� m� asigur de
finalizarea ei p�n� la debutul viitorului exercițiu parlamentar.
A doua tem� important� a anului 2015 privește reforma de fond a legislației
electorale, respectiv a sistemului de alegere a Camerei Deputaților, Senatului,
președinților de Consilii Județene și primarilor. Rom�nia nu-și mai poate permite un nou
mandat parlamentar �n condițiile �n care actualul sistem electoral, profund distorsionat,
genereaz� anomalii precum creșterea num�rului de parlamentari, obținerea de mandate cu un
num�r insignifiant de voturi și, �n ultim� instanț�, degradarea accentuat� a �ncrederii
cet�țenilor �n instituțiile democrației reprezentative. Avem cu toții datoria unei analize atente
a sistemului electoral și a efectelor pe care acesta le-a produs �n planul evoluției sau involuției
democratice. Avem datoria de a conveni asupra unei formule de sistem electoral care s�
asigure reprezentativitate și care s� fie durabil� �n timp. Sistemul electoral nu poate fi
modificat odat� la 4 ani din rațiuni populiste sau din interesele conjuncturale ale
actorilor politici care doresc s�-și constituie, la un moment dat, avantaje �n perspectiva
alegerilor.
Aceeași abordare trebuie s� fie valabil� și �n ceea ce privește mecanismele elective la
nivel local, �n cazul primarilor sau al președinților de Consilii Județene. Trebuie s� ne g�ndim
�n ce m�sur� modific�rile succesive ale legislației au �nt�rit reprezentativitatea local� și
controlul comunit�ților asupra administrației locale sau, dimpotriv�, au creat și consolidat
sisteme de relații feudale, clientelare, �n detrimentul cet�țenilor.
A treia tem� privește modificarea legislației partidelor politice, at�t �n privința
condițiilor de �nființare a unor noi formațiuni, c�t și a finanț�rii acestora. S-a coagulat un
puternic curent de opinie �n favoarea modific�rii legislației privind �nființarea partidelor
politice, considerat� prea restrictiv� pentru cei care �și doresc participarea la viața politic�.
Legislația nu trebuie s� fie o barier� �n calea libert�ții de asociere. �n ultim� instanț�, votul
popular este acela care decide asupra viabilit�ții unor structuri politice, și nu constr�ngerile
legislative. Unii interpreteaz� c� aceste constr�ngeri au fost introduse pentru a prezerva un
anumit status quo la nivelul partidelor politice mari. Ca Președinte al Rom�niei, doresc s�
inițiez o asemenea dezbatere, consider�nd c� libertatea de asociere trebuie garantat�.
Finanțarea partidelor politice este o tem� sensibil� a societ�ții rom�nești, la fel ca și
finanțarea campaniilor electorale. Deși exist� mecanisme de control instituite printr-o lege
modern�, adaptat� realit�ților din societ�țile cu democrații avansate, aceste mecanisme nu au
fost niciodat� activate. Orice observator avizat poate constata c� �ntre cheltuielile raportate
oficial de partide și costul vizibil al campaniilor electorale exist� discrepanțe enorme, f�r� ca
acestea s� fie �n mod real evaluate și sancționate. O discuție asupra acestei teme este absolut
necesar� pentru s�n�tatea democrației rom�nești.
51
Suspiciunile privind corupția electoral� au fost prezente �n toate campaniile electorale
trecute. Ca Președinte al Rom�niei, voi genera o dezbatere asupra necesit�ții stabilirii
unor limite financiare �n ceea ce privește campaniile electorale. Cel puțin pentru
urm�toarele dou� cicluri electorale, avem nevoie, cred, de o legislație extrem de restrictiv�,
care s� stabileasc� foarte clar ce au sau ce nu au dreptul s� fac� partidele politice pentru a
c�știga votul aleg�torilor. Dac� vom reduce substanțial cheltuielile reale ale campaniilor
electorale, dac� vom fixa maximal tipurile de cheltuieli care se pot face, avem oportunitatea ca
suspiciunea despre cump�rarea voturilor s� nu mai greveze asupra imaginii democrației
rom�nești.
�n str�ns� leg�tur� cu aceasta, trebuie s� reglement�m definitiv problema așazisului
turism electoral, respectiv a listelor electorale suplimentare. Este profund
incorect ca, la fiecare rund� de alegeri, condițiile de existenț� ale acestora s� fie modificate �n
funcție de interesele și calculele electorale ale partidelor aflate la putere. Ca Președinte al
Rom�niei, voi invita partidele politice la un dialog pe aceast� tem�, solicit�ndu-le
angajamentul de a ajunge la o reglementare pe termen lung care s� elimine orice fel de
suspiciune asupra corectitudinii proceselor electorale. O societate democratic� european� nu
�și poate permite ca asupra rezultatului alegerilor � adic� asupra voinței cet�țenilor - s�
planeze �ntotdeauna suspiciuni.
O alt� tem� privește reglementarea votului rom�nilor de pretutindeni. Comunit�țile
rom�nilor din afara granițelor susțin, pe bun� dreptate, necesitatea introducerii unor
proceduri moderne care s� le permit� exercitarea dreptului de vot. Este vorba de votul prin
corespondenț�, dar și de votul electronic. Ca Președinte al Rom�niei, cred c� statul rom�n are
datoria de a lua toate m�surile necesare pentru ca milioanele de rom�ni care muncesc
și tr�iesc �n afara granițelor s� aib� toate condițiile pentru a-și exercita dreptul
fundamental la vot. Sunt �n favoarea votului electronic și �n favoarea votului prin
corespondenț�, �n condițiile asigur�rii unei depline securit�ți, astfel �nc�t s� nu existe niciun
fel de suspiciune asupra corectitudinii procesului electoral.
Un alt subiect subiect important al reformei politice privește relația dintre partide și
administrația public�. Din 4 �n 4 ani, partidele �ocup� efectiv administrația public� central� și
serviciile ei deconcentrate �n județe prin numiri politice, dar desf�șurate sub paravanul unei
legislații aparent legate de funcția public�. De fiecare dat�, atunci c�nd se schimb� culoarea
politic� a guvern�rii, urmeaz� un proces masiv de �nlocuiri �n administrația public�, �nsoțit de
conflicte. Acest proces ciclic perturb� funcționarea normal� și eficient� a administrației din
Rom�nia. Trebuie s� punem cap�t acestei ipocrizii, �n care recomandarea politic� este decisiv�
la intrarea �n sistemul administrativ, dar la ieșire toți funcționarii numiți politic �și invoc�, pe
de-o parte, competențele administrative, iar pe de alt� parte, stabilitatea �n funcție pe așa-zisul
principiu al depolitiz�rii. Este limpede ast�zi, dup� c�teva alternanțe la putere, c�
modelul administrativ pe care ni l-am propus, respectiv funcția public� independent�
dincolo de nivelul secretarilor de stat, este o ficțiune inoperant� �n practic�. Ca
52
președinte, �mi propun s� organizez o dezbatere național� și un consens al forțelor politice pe
tema funcției publice �n Rom�nia.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT trebuie s� ajungem la un model rațional al
funcției publice care s� aib� stabilitate și predictibilitate pe termen lung. Am �n vedere
un model care s� fie și aplicabil, nu doar inspirat teoretic de �rețete europene�, care s� fie real
și profund, nu aparent. Dau un singur exemplu: nu putem �ngroșa r�ndul corpului �nalților
funcționari publici cu foști prefecți care, la momentul numirii lor, proveneau din structuri
politice. Obiectivul meu este ca, �mpreun� cu toate partidele, s� fix�m o departajare realist�
de la nivel național p�n� la nivel local a funcțiilor numite politic (așa cum se �nt�mpl� �n
orice societate democratic�) de funcțiile de carier� administrativ�.
Cred c�, dac� vom ajunge la un consens pe toate aceste teme care privesc reforma
instituțiilor politice și administrative, vom putea considera c� am reașezat viața democratic� a
Rom�niei pe baze mai s�n�toase pe termen mediu și lung.
9. Regionalizarea �i descentralizarea ca instrumente de modernizare �i
reducere a decalajelor
Ca Președinte al Rom�niei, voi relua temele regionaliz�rii și descentraliz�rii. �n 2014,
�ncercarea de a construi un mare proiect național pe tema regionaliz�rii a eșuat, pe de-o parte
datorit� destr�m�rii alianței politice aflate la guvernare, pe de alt� parte, ca urmare a unei
viziuni extrem de simplificatoare a actorilor implicați �n acest proces. Dezbaterea asupra
regionaliz�rii, at�t c�t a existat, s-a centrat mai degrab� �n jurul unor proiecții politice și a
r�spuns unor preocup�ri legate de �mp�rțirea influenței diferitelor partide și grupuri �n
administrațiile locale. Nu �nt�mpl�tor, subiectele aflate �n contradicție s-au rezumat la
num�rul regiunilor, la posibilele lor capitale și la mecanismele de alegere a structurilor de
conducere regionale. Totul a culminat cu declanșarea unor controverse legate strict de
interese locale, cum ar fi jurisdicția asupra porturilor sau a poliției.
Nu avem, p�n� �n momentul de faț�, o analiz� realist� asupra consecințelor
descentraliz�rii �n Rom�nia, proces care dureaz� de 20 de ani. Este un proces pozitiv f�r� de
care, de exemplu, dezvoltarea unor orașe ca Sibiul, pe care l-am condus, nu s-ar fi putut
produce. Dar aceste evoluții pozitive nu au fost liniare la nivelul �ntregii Rom�nii. �n multe
locuri, descentralizarea financiar� a �nsemnat mai degrab� ad�ncirea inegalit�ților de
dezvoltare, dec�t armonizarea la nivel regional sau național. Aceast� tem� merit� un
proces de reflecție național�, proces pe care �l poate conduce Președintele Rom�niei.
�n același timp, discuția asupra procesului de regionalizare a pornit f�r� obiective și
evalu�ri foarte clare. S-au �ncet�țenit c�teva stereotipuri: de pild�, c� regionalizarea este
cerut� de Uniunea European�, ceea ce nu este adev�rat, statele europene av�nd modele
administrative diferite; sau c� regionalizarea este condiția pentru o mai bun� absorbție a
53
fondurilor europene, lucru care s-a demonstrat, de exemplu, �n Polonia, dar care nu este
neap�rat obligatoriu dac� regionalizarea nu este �nsoțit� de politici publice consistente.
P�n� la urm�, totul s-a limitat la o dezbatere despre cine și cum �și adjudec� beneficiile
politice ale unei reorganiz�ri administrativ-teritoriale.
Ca Președinte al Rom�niei, voi susține reluarea unei discuții serioase cu privire
la regionalizare și descentralizare. Actuala �mp�rțire administrativ-teritorial� a Rom�niei
dateaz� din perioada comunist� și transform�rile prin care a trecut nu i-au alterat fondul.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, proiectul de regionalizare-descentralizare
reprezint� o nou� viziune asupra statului rom�n �i a organiz�rii administrativ
teritoriale, proces care presupune realizarea unui transfer structural de amploare de servicii
publice, competen�e �i fonduri din subordinea autorit��ilor centrale, reprezentate de guvern,
ministere �i agen�ii na�ionale, �n subordinea autorit��ilor locale, respectiv consilii regionale,
jude�ene �i locale. Prin componenta de regionalizare, procesul necesit� modificarea structurii
administrativ-teritoriale a ț�rii prin �nfiin�area regiunilor administrative. Ca urmare,
organizarea administrativ� a statul rom�n ar trece de la trei la patru nivele: (1) central; (2)
regional; (3) jude�ean; (4) local.
Ținta acestui proces trebuie s� fie, pe de-o parte, eliminarea decalajelor de dezvoltare,
iar pe de alt� parte, determinarea unui efect de antrenare a �ntregii economii. Experien�a mea
personal� �n administrație �mi arat� c� practica descentraliz�rii din Rom�nia nu are nimic de-a
face cu principiile dezvolt�rii regionale. Cre�terea bugetelor locale a avut, �ns�, ca efect
investi�ii masive �n infrastructura la nivel local, cum ar fi re�elele de ap� �i canalizare �i
infrastructura rutier�. De�i aceste investi�ii conduc la cre�terea calit��ii vie�ii locuitorilor din
zonele respective, efectul de antrenare asupra �ntregii economii este foarte slab, mai pu�in de
7% din varia�ia PIB pe locuitor fiind explicabil� prin aceast� variabil�.
De asemenea, discuția asupra regionaliz�rii și descentraliz�rii nu va putea evita o
analiz� �n profunzime asupra structurii administrative a Rom�niei. Ne place sau nu, �n ultimii
ani s-a demonstrat lipsa de viabilitate a unor unit�ți administrativ-teritoriale mici, tem� de
discuție care va trebui s� devin� subiectul unui consens �ntre partidele politice din Rom�nia.
10. Demografia � o provocare pe termen lung
Viitorul Președinte al Rom�niei trebuie s� abordeze o provocare pe termen lung
pentru națiunea noastr�, o provocare despre care nu s-a vorbit �n mod serios și
responsabil la nivelul clasei politice: reducerea dramatic� a popula�iei ț�rii noastre și
perspectiva accentu�rii acestui trend �n urm�torii ani.
�n cei 25 de ani de la Revolu�ie, popula�ia a sc�zut cu peste 3 milioane de locuitori, iar
efectele acestei realit�ți sunt deja observabile și, �ntr-un viitor deloc �ndep�rtat, vor deveni din
ce �n ce mai pregnante. Dac� nimic nu se schimb� �n abordarea acestei probleme și la nivelul
funcțion�rii economiei și sistemelor publice �n ansamblu, scenariul este unul pesimist, cu o
54
Rom�nie ajuns� la jum�tatea acestui secol la 14 milioane de locuitori, dintre care un sfert vor
avea peste 65 de ani.
Fenomenul declinului demografic a afectat �n mare parte și statele occidentale
dezvoltate, fiind �ns� mai accentuat �n ț�rile foste comuniste, pe fondul șocurilor economice și
sociale ale tranziției. Chiar dac� nu exist� r�spunsuri universal valabile cu privire la cauzele
acestui fenomen, ca națiune și societate, suntem datori s� privim aceast� problem� �n
perspectiv�.
Declinul populației va �nsemna sc�derea abrupt� a for�ei de munc� și va avea
consecințe economice majore. Cre�terea productivit�ții �i volumului investi�iilor de capital vor
fi insuficiente, chiar și �n cele mai optimiste scenarii, pentru a suplini reducerea num�rului de
consumatori �i a for�ei de munc�. Ne vom confrunta cu un PIB �n sc�dere, �n ciuda oric�ror
m�suri economice luate �i cu o presiune uria�� asupra func�iei sociale a statului, �n special
asupra sistemelor de asigur�ri sociale. Nici modific�rile din sistemul de pensii nu vor fi
suficiente singure pentru a r�spunde acestei realit�ți.
Ca Președinte al Rom�niei, consider c� misiunea mea este s� pun fundamentele unei
construcții durabile �n timp și s� las �n urm� r�spunsuri nu doar la problemele curente ale
societ�ții, ci și la cele care vor afecta generațiile viitoare. Urm�torii 10 ani vor fi decisivi pentru
evoluția și istoria acestei națiuni. Ast�zi și �n urm�torul deceniu, de fapt, d�m r�spunsul la o
�ntrebare crucial�: vrem ca Rom�nia s� existe ca națiune puternic� și prosper� sau s� r�m�n�
la periferia Europei? Depopularea ar fi, p�n� la urm�, e�ecul Rom�niei, ca proiect de �ar�.
Acesta este un viitor probabil, �n condițiile lipsei de conștientizare și de acțiuni
concrete, dar nu este un viitor obligatoriu. Avem exemplele altor state, precum Franța, care s-a
confruntat cu o problem� demografic�, dar care, printr-un set de politici coerente, a reușit s�-i
r�spund� cu succes �n doar un deceniu și este, ast�zi, singurul stat european care nu se afl� �n
declin demografic. Așadar, se poate, exist� soluții. �n esen��, modelul francez a presupus
suport financiar, �ns� concentrat c�tre familiile de salaria�i sau de condi�ie economic� medie �i
un pachet de servicii de suport pentru familiile cu copii (cre�e, gr�dini�e, �ngrijirea copilului).
Linia general� era sc�derea costului de oportunitate de a avea un copil.
Orice demers de r�spuns la problema demografic� pornește de la recunoașterea �i
dezbaterea acesteia. Ca mediator �ntre stat și societate, Pre�edintele Rom�niei este
personalitatea chemat� �n cel mai �nalt grad s� ini�ieze o asemenea dezbatere. Voi face acest
lucru pornind de la o viziune a unei politici sociale centrat� pe copil �i v�zut� ca
investi�ie �n viitorul Rom�niei.
Pentru orizontul anilor 2015-2020, voi propune spre dezbatere mai multe direc�ii de
ac�iune. Prima dintre ele vizeaz� ie�irea din mentalitatea de austeritate atunci c�nd vine
vorba de concediul �i indemniza�ia pentru cre�terea copilului �i adoptarea unor m�suri
�n acest sens care s� nu descurajeze natalitatea.
A doua direc�ie urm�re�te cre�terea accesului la servicii de gr�dini�� �i cre��.
Putem avea �n vedere inclusiv introducerea unor tichete pentru subven�ionarea costului
55
acestor servicii, cu impact �n bugetul gospod�riilor. �n prezent, exist� asemenea tichete, dar ele
sunt suportate exclusiv de angajatori, �n regim voluntar.
�n al treilea r�nd, �n perspectiva anului 2016, ca Pre�edinte al Rom�niei, voi propune
g�ndirea unui sistem de deduceri personale pentru persoanele fizice care realizeaz�
venituri potrivit Codului Fiscal, �intit pentru persoanele care au copii �n �ngrijire. Spre
deosebire de deducerile din prezent, cuantumul acestora trebuie s� fie sesizabil �n bugetul
individual sau al gospod�riei. M�sura este menit� s� sprijine natalitatea responsabil�.
�n fine, consider c� este necesar� �nt�rirea capacit��ii de planificare strategic�
privind politicile �n domeniul popula�iei, prin care s� fie gestionat riscul declinului
demografic. Aceasta presupune dep�irea paradigmei copilului ca subiect al ac�iunii de
asisten�� social� (protec�ia copilului) sau de combatere a s�r�ciei. Voi propune un pact
na�ional pe tema politicilor cu privire la copil �i popula�ie, la care voi chema toate
for�ele politice �i sociale.
Problema demografic� este direct corelat� cu abordarea pe care o avem �n domeniul
economic, cu educa�ia �i s�n�tatea, de aceea toate temele pe care le-am lansat �n acest proiect
preziden�ial converg �ntr-o viziune unitar�. F�r� o clas� de mijloc puternic� �i f�r� o economie
competitiv�, f�r� o �mbun�t��ire a st�rii de s�n�tate a popula�iei, f�r� o educa�ie care s� ofere
�anse de viitor, f�r� un sistem de pensii sustenabil, nu vom putea r�spunde eficient acestei
provoc�ri.
11. Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate național�
Ca Președinte al Rom�niei, �mi propun s� construiesc un consens politic și social
pentru a fixa ca prioritate național� parcursul european al Republicii Moldova, care a
fost și va r�m�ne o tem� major� a Rom�niei �n context european. Comuniunea de limb�,
istorie, civilizație și cultur� fac din relația Rom�niei cu Republica Moldova un episod unic la
nivel european. Indiferent de culoarea politic� a guvern�rii de la București, Rom�nia are o
datorie faț� de cet�țenii de dincolo de Prut, derivat� tocmai din aceast� relație special�.
Acordarea cet�țeniei rom�ne pentru aceștia este consecința fireasc� a unei asemenea asum�ri.
Un parteneriat strategic pentru aducerea Republicii Moldova �n spațiul european
este, de aceea, un imperativ politic major. Toți președinții și toate guvernele Rom�niei au
subliniat acest aspect, chiar dac� implementarea acestui deziderat a avut grade diferite de
succes.
Republica Moldova este grevat� �n parcursul ei european de așa numitul �conflict
�nghețat� din Transnistria. Chiar dac� nu face parte din formatul �5 plus 2� de negocieri,
Rom�nia va trebui s� militeze pentru ca nicio variant� de soluționare a conflictului s� nu
greveze asupra parcursului european al Republicii Moldova. Totodat�, �n negocierile privind
56
parcursul european al Chișin�ului, obiectivul ader�rii la UE nu trebuie s� fie pus �n balanț� cu
�dosarul transnistrean� și nici condiționat de acesta.
Drumul european al Republicii Moldova este �nc� lung, f�r� garanții formale de aderare
la UE, de aceea eforturile viitorului Președinte al Rom�niei trebuie s� fie susținute și
perseverente.
Exist� dou� tipuri de declarații publice privind Republica Moldova. Pe de-o parte,
angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișin�ul �n drumul s�u european iar, pe de
alta, ideea reunific�rii celor dou� state. Ar fi o eroare s� le consider�m drept contradictorii.
Avem, �n acest moment, ca proiect politic asumat unanim - Președinție, Guvern,
Parlament - ideea de sprijin european pentru Chișin�u.
A pune �reunificarea� �mpotriva �integr�rii� e greșit și inutil. �Reunificarea� este
alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișin�ul o poate accepta și
beneficia de ea. Dac� cet�țenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu �i
poate forța, iar dac� o doresc, nimeni nu �i poate opri s� o fac�. Aceasta este consecința
ultim� a relației speciale dintre cele dou� state.
B�t�lia politic� intern� nu trebuie s� �mpiedice elitele Rom�niei s� g�ndeasc� relația cu
Republica Moldova, �n perspectiv� post- sau ne- electoral�, mai cu seam� dac� parcursul
european al vecinilor de peste Prut se va �ncetini sau va fi blocat. La baza oric�rui proiect
major trebuie s� existe un consens care trebuie construit, la nivelul societ�ții, al clasei politice,
al instituțiilor statului, Parlamentului etc. Președintele Rom�niei va trebui s� aib� un rol
determinant �n acest proces.
Singurul proiect de țar� al Rom�niei care a reușit a fost desemnarea integr�rii
europene și euroatlantice ca obiectiv strategic național, iar reușita s-a datorat faptului c� acest
consens a funcționat, fie și tacit, pe trei paliere:
- consens societal (societatea civil� sub impulsul Academiei Rom�ne);
- consens politic la nivel de partide;
- consens la nivelul instituțiilor fundamentale (Președinție, Guvern, Parlament etc.);
- instituționalizarea proiectului (construcție instituțional� care s� dureze mai mult
dec�t un ciclu electoral) și asumarea lui dincolo de culoarea de partid.
Aceasta a fost esența �Pactului de la Snagov�, inițiat și patronat la �nceputul anilor �90
de c�tre Academia Rom�n�, semnat de toate partidele politice și asumat politic și social.
Decizia strategic� de a urma calea integr�rii �n NATO și UE a fost primul proiect de țar�,
vizionar și coerent, al Rom�niei democratice. Adoptat �ntr-o conjunctur� internațional�
prielnic�, el a fost, �n mod categoric, produsul voinței politice bine cump�nite a societ�ții
rom�nești �n ansamblul s�u. Existau și atunci tensiuni și animozit�ți politice, dar s-a reușit
consensul �n numele interesului național.
At�t timp c�t nu se va declanșa un proces similar �n privința raport�rii Rom�niei la
Republica Moldova - poate tot sub egida Academiei Romane � ne putem aștepta ca dezbaterile
pe aceast� tem� s� se desf�șoare �n continuare sub semnul improvizației.
57
Ca Președinte al Rom�niei, nevoia de a construi un �nou Snagov� pentru
societatea rom�neasc� va fi cadrul �n care �mi voi asuma problematica Republicii
Moldova.
*
* *
Lucrul bine f�cut �nseamn� o Rom�nie puternic�.
Lucrul bine f�cut �nseamn� c� viitorul Președinte al Rom�niei trebuie s� propun� și s�
g�seasc� r�spunsuri la temele pe care le-am enunțat mai sus. Ele privesc viitorul pe termen
mediu și lung al națiunii.
Rom�nia nu va fi puternic� și respectat� dac� nu va avea un model propriu de
dezvoltare, un sistem educațional construit �ntr-o viziune pe termen lung, un sistem de
s�n�tate performant, pensii sustenabile și dac� nu �și va inversa tendințele demografice. Așa
v�d eu exercițiul viitorului mandat de președinte.
Din p�cate, o parte important� a clasei politice pare ast�zi at�t de preocupat� de
scandalul zilnic, de spectacolul mediatic și de calcule electorale pe termen scurt, �nc�t pierde
din vedere asemenea lucruri, care sunt cu adev�rat importante și care ne privesc pe noi toți.
De aceea, eu doresc un alt model de președinte, bazat pe seriozitate și respect, pe
competenț� și rezultate, un președinte care s� impun� o alt� calitate a dezbaterii politice și
publice.
58

De la: 9am_4158, la data 2014-11-10 19:58:14

De la: Black_Friday_, la data 2014-11-10 19:55:13

De la: 9am_4158, la data 2014-11-10 19:37:57

De la: Black_Friday_, la data 2014-11-10 19:13:52Cine voteaz� cu Johannis voteaz� pentru dezmembrarea Rom�niei
Tinutul SecuiescNovember 8, 2014 24 Comentarii 5.056 Afiș�ri
iohannis si ungurii

Lucrurile s-au l�murit:

Johannis a b�tut palma cu Budapesta!
�Cine voteaz� al�turi de Tokes și Petre Roman nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!�
Mai �nt�i a fost Tokes care și-a declarat susținerea pentru Johannis. Bine sf�tuit din colțul ringului, Johannis a dat o declarație �n doi peri, a c�rei importanț� �ns� este nul�! Semnificativ este c� Tokes, un individ ca Tokes, un anti-rom�n �nr�it, i se al�tur� lui Johannis. Se reg�sește �n Johannis și �și pune �n Johannis speranțele toate!�.

Este evident c� Tokes �l cunoaște bine pe Johannis, mai bine dec�t �l cunoaștem noi, și știe ce poate aștepta de la el. Cumva un sprijin pentru cauza �secuilor�?!

Apoi au urmat ceilalți lideri maghiari, destul de dezbinați �ntre ei de obicei, dar care acum se reg�sesc laolalt� �n sprijinul unanim pe care au decis s�-l dea �minoritarului� sas. Știm bine c� pe acești lideri �i mai unește ceva pe deasupra ambițiilor personale: ascultarea faț� de Budapesta. Rareori UDMR a mers al�turi de Tokes! Dac� o face acum, e foarte probabil c� sfatul sau decizia a venit de la Budapesta.

Evident, declarațiile lui Vadim, de sprijin pentru Ponta, sunt un pretext binevenit pentru Kelemen Hunor. Dar esența gestului s�u r�m�ne neschimbat�: tr�darea colegului de alianț�!

Ponta și-a riscat o bun� parte din șanse și din simpatiile publicului prin susținerea UDMR! Partid pe care l-a ajutat decisiv s� prind� Parlamentul!� S�-i fie �nv�ț�tur� de minte cu cine se aliaz�!�

Partea bun� este c� aceast� decizie a UDMR scade serios șansele iredentiștilor maghiari de a mai avea reprezentare �n viitorul guvern! Tot r�ul e spre un bine!� (Nu știu dac� vorba asta exist� și �n limba maghiar�!)

Comunitatea germanilor din Rom�nia, sași și șvabi, a fost loial� statului și poporului rom�n. �n 1918 au aderat f�r� echivoc la proclamația de la Alba Iulia și au fost �ntotdeauna o component� de valoare a societ�ții rom�nești! Cu o singur� excepție: acțiunile bezmetice al Grupului Etnic German, din vremea celui de al Doilea R�zboi Mondial, c�nd liderii și membrii acestui Grup Etnic s-au constituit ca un stat �n stat, au sfidat autorit�țile rom�nești, au terorizat populația pe care pretindeau c� o reprezint� Dac� pe teritoriul Rom�niei, �n acei ani, s-au s�v�rșit �crime de r�zboi� și au existat naziști, hitleriști propriu ziși, acestea sunt �opera� organizației amintite! Aceast� organizație, desființat� pentru activitatea sa criminal� �n toamna anului 1944, s-a re�nființat dup� 1990, av�ndu-l �n frunte pe Johannis al nostru�

Nota bene: Grupul Etnic German, aflat sub ascultarea oarb� faț� de Hitler, nu a avut nicio reținere sau delimitare faț� de Diktatul de la Viena, impus de conduc�torul lor suprem!�

Lui Johannis nu cred c�-i convine declarația de sprijin venit� din partea revizioniștilor maghiari. �i va aduce un plus de 3% din voturi, dar va pierde mult mai multe procente de-ale rom�nilor! Rom�ni care l-au votat �n primul tur p�c�liți de propaganda care i se face pe ideea c� este �neamț�, c� ar putea fi un �al doilea Carol I�! Și c� ne-ar prinde bine s� punem din nou �n fruntea Ț�rii un german!

O spun �nc� o dat� și mi-e team� c� trebuie repetat mereu: �n 1866, c�nd clasa politic� din Principate a c�utat un succesor al lui Cuza, scopul urm�rit era aducerea unui domnitor str�in �nrudit �ndeaproape cu marile familii regale care controlau de sute de ani destinele Europei! Nu au c�utat un prinț german! Ci un prinț, indiferent de nație, care s� aib� relații de familie, adic� �pile�, la �naltele Curți!

Ion I.C. Br�tianu a dirijat toat� �afacerea�, iar alegerea sa a c�zut pe un prinț belgian, nu pe un prinț neamț! Doar Rom�nia era �Belgia Orientului�! Prințul din Benelux �ns� a declinat oferta, adic� l-a refuzat politicos pe Br�tianu, și acesta a trebuit s� plece mai departe, pe la curțile regale din Occident, �n c�utarea unui demn urmaș al lui Mihai Viteazu�

Nu se poate spune c� ��n lips� de ceva mai bun� Br�tianu a pus ochii pe Carol. Ca la t�rgul de vite c�nd alegi un taur de pr�sil�! Carol de Hohenzollern, pe l�ng� calitatea de prinț cu rude sus puse �n ierarhia european�, avea și calit�ți personale remarcabile, avea �n spate o carier� militar� onorabil�, dac� nu chiar str�lucit�! Nu ne-a fost rușine cu Carol s�-l punem �n fruntea noastr�! Ceea ce, din p�cate, nu este nici pe departe cazul lui Johannis, neamțul nostru de azi�

Ce interes au maghiarii �n candidatura și, eventual, alegerea lui Johannis?
Deja se face caz, prin mass media din Transilvania, pe Internet, ca și prin zvonistica de la om la om, c� ce bine ar fi s� avem un președinte ardelean! Așa cum n-a fost niciunul p�n� acum din cei trei! Va fi mai bine pentru ardeleni, �n primul r�nd!�

Nu reiau toate vorbele care circul� pe acest subiect, ci vreau s� sublinez efectul acestor vorbe, al acestor insinu�ri. Efectul nu vor fi mai multe voturi pentru Johannis. Nu asta urm�rește Budapesta, care se afl� �n spatele acestei diversiuni mediatice! Ci scopul este ca s� lanseze și s� insinueze �n mintea rom�nilor, a ardelenilor �n primul r�nd, c�t mai ad�nc, ideea c� n-ar fi r�u ca ardelenii s�-și ia soarta �n propriile m�ini, s� n-o mai lase pe seama �miticilor� din București! C�, la urma urmelor, de ce s� nu ne g�ndim și la varianta �Transilvania stat de sine st�t�tor�!�

Nu lu�m �n discuție aceast� ideea acum! Ce doresc eu este ca lumea s� știe, s� priceap� care este sensul celor ce se petrec �n aceste zile, c�nd motoarele dezinform�rii și ale manipul�rii sunt turate la maximum!

L-am v�zut la un post TV pe Petre Roman f�c�nd propagand� pentru Johannis. Ce naște din pisic�, mi-am zis, tot un Valter Roman r�m�ne!

C�ci ideea de a declara Transilvania stat independent a fost lansat� de Budapesta imediat dup� august 1944, c�nd ungurii au aflat c� Stalin nu le va recunoaște niciun drept asupra Transilvaniei. De la cine au aflat? De la Walter Roman, foarte probabil agent la Moscova al Budapestei, sub acoperirea c� ar fi activist al Partidului Comunist din Rom�nia! Abia dup� 1990, scotocind �n arhivele KGB-ului, marele istoric care a fost Gheorghe Buzatu a descoperit dovada, dovada acțiunii lui Valter Roman �n fruntea unui grup de comuniști �rom�ni� care militau pentru ideea de a declara Transilvania stat independent și de a pune cap�t astfel unei dispute p�guboase pentru unitatea mișc�rii comuniste internaționale!�

Norocul nostru a fost c� Stalin numai prost nu era și a �nțeles imediat c� i se f�cea o propunere, o sugestie, inacceptabil� chiar și pentru el!

M� mir de Petre Roman! Cunoaște bine c� tat�lui s�u i s-a adus aceast� acuzație devastatoare! Oare nu-și d� seama c� prin susținerea lui Johannis, �n contextul disputelor electorale de azi, confirm� acuzația și demonstrația lui Gheorghe Buzatu?!�

Probabil c� Petre Roman numai deștept nu e, ca s�-și fi dat seama. Alt� explicație nu am!�

Așadar, ca s� nu lungesc vorba, cine voteaz� al�turi de Tokes și de Petre Roman, s� știe c� nu voteaz� pentru Johannis, ci pentru dezmembrarea Rom�niei!

Probabil c� nici Johannis, c�nd va vota cu Johannis, nu are habar pentru ce voteaz� �n fond și la urma urmelor! Deci nu pe Johannis �l acuz de manevra criminal� pe care o face Budapesta! Particip� la aceast� diversiune f�r� s�-și dea seama!� Nu știe cu cine a b�tut palma!�

C�ci și Johannis al nostru, numai deștept și isteț nu se poate spune c� e!�

Ion Coja

LIPOVENE......zi sa-ti moara la intrare ca asa e?
Mai la cat de cretin esti......dar sunt convinsa ca nici tu nu crezi asta.
Dar poponare.....cand era candidatul pentru functia de prim-ministru din partea USL nu mai vroia sa I o traga lui ma-ta?

A lu' pigus? Hai ca-ti fac lipeala cu maidanezii, sa te tina in priza pentru intalnirea cu "canadianul".

Ai impresia ca toata lumea este depravata ca neamul tau?
Tu din asta traiesti.....prostituata mica! Asa iti place tie ?.....de la dos spre fata?
I-șa-maș pe fața ta de boschetar bulangiu!

Una care isi pune koorool la bataie pentru o masa calda nu are dreptul sa dechida ciocul, fomisto. destul il deschizi tu prin parcari, macar aici tine-l inchis pentru ca iti scapa cina printre dinti.

De la: H44k0n, la data 2014-11-10 20:00:43KLAUS IOHANNIS:
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
CUPRINS
Preambul � Rom�nia la 25 de ani de la Revoluție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Misiune, viziune, valori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
I. Un proiect pentru viitorii 10 ani � ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1. Ce �nseamn� ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2. Un alt mod de exercitare a funcției prezidențiale � lucrul bine f�cut, respect, seriozitate,
competenț� și rezultate m�surabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Un președinte care pune cet�țeanul �naintea statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Un președinte echilibrat, mediator și integrator, dar ferm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Un președinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de demnitate
național� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Un președinte promotor și garant al statului de drept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Un președinte coordonator al marilor orient�ri de politic� extern� și de securitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
II. 11 teme majore de dezbatere și consens național . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.Educația ca resurs� de performanț� a Rom�niei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.Investiția �n s�n�tate � o investiție �n viitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.Economia liberal�: competitivitate �i prosperitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
4.Viziunea fiscal-bugetar�: reg�ndirea relației dintre stat și cet�țean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
5.Agricultur� performant� și dezvoltarea satului rom�nesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
6.Cum r�spundem la viitorul sistemului de pensii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
7.Infrastructura ca instrument al europeniz�rii Rom�niei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
8.Reforma instituțiilor politice și administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
9.Regionalizarea �i descentralizarea ca instrumente de modernizare �i reducere a decalajelor . . . . . 28
10.Demografia � o provocare pe termen lung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
11.Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate național� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2
KLAUS IOHANNIS: ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
Preambul � Rom�nia la 25 de ani de la Revoluție
Rom�nia se afl� la r�scruce.
Alegerile prezidențiale din 2014 au loc la un sfert de secol dup� c�derea comunismului
�n Rom�nia. Acest lucru ne oblig� nu doar la o analiz� asupra celor 25 de ani scurși de la
Revoluție, ci și la un demers care �nseamn� desprinderea de trecut și reacțiile la el. Tot ceea ce
s-a petrecut �n aceast� perioad� este deja istorie, o istorie din care avem datoria de a �nv�ța, de
a extrage concluziile necesare, dar care nu trebuie s� ne restricționeze viitorul. �n 2014, avem
oportunitatea de a privi �nainte și, �mbog�țiți de experiența trecutului, de a r�spunde la
�ntreb�rile: �Ce vrem s� construim pentru viitor?�, �Cum vrem s� arate Rom�nia urm�torilor
10 ani?�, �Cum vrem s� funcționeze instituția prezidențial�?� și, mai ales, �Cum putem
r�spunde mai bine nevoilor cet�țeanului?�.
�n decursul celor 25 ani, Rom�nia și noi, toți rom�nii, am reușit c�teva evoluții majore,
pe care suntem datori s� le recunoaștem. Se poate discuta cu argumente și contraargumente
despre performanța diferitelor guvern�ri, despre modul �n care au funcționat sau nu
instituțiile statului, despre maniera �n care a fost exercitat� funcția de președinte, despre
evenimente controversate, despre promisiuni respectate și, mai ales, ne�mplinite, despre
aștept�ri și dezam�giri la nivelul societ�ții. Dincolo de toate acestea, �ns�, Rom�nia anului
2014 este, �n raport cu momentul zero al noii republici (imediat dup� Revoluția din 1989), o
Rom�nie profund transformat�. De-a lungul celor 25 de ani, țara noastr� a trecut prin dificila
perioad� a tranziției și a devenit o democrație recunoscut�, care � prin eforturi susținute � are
toate șansele de a deveni o democrație consolidat�, cu instituții și comportamente
democratice evidente. Pluripartidismul, alternanța la putere și libertatea de exprimare sunt
doar cele mai elocvente exemple de realit�ți ce reflect� o societate democratic�.
�n acest context, dreapta politic� a jucat un rol fundamental. Valorile liberale � precum
libertatea, sub diferitele ei forme, respectul pentru proprietatea privat�, pluralismul ș.a. � au
devenit bunuri ale fiec�rui individ și sunt privite de generațiile mai tinere, care nu au avut
experiența dictaturii comuniste, aproape ca un dat. Este meritul celor care, �n anii grei ai
tranziției, dar și mai t�rziu, au reprezentat și ap�rat aceste valori �ntr-o b�t�lie dificil� și
adeseori inegal� cu st�nga și cu partidul care o reprezint�, cu mentalit�țile ad�nc �nr�d�cinate
dup� 45 de ani de comunism și cu provoc�rile prezentului.
3
�n al doilea r�nd, trebuie s� recunoaștem faptul c�, �n aceast� perioad�, Rom�nia și-a
atins dou� obiective majore care nu țin doar de planul politicii externe și de securitate, ci
practic definesc locul Rom�niei �n lume și opțiunile sale fundamentale ca stat. Ne referim aici
la apartenența la Alianța Nord-Atlantic� și la Uniunea European�. Deși acestea fac ast�zi parte,
la r�ndul lor, dintr-o realitate curent�, integr�rile �n NATO și UE nu au fost nicidecum facile, iar
parcursul politic care a condus la �nf�ptuirea lor a fost marcat de decizii strategice curajoase.
Aderarea la NATO și, mai apoi, la UE au fost parte, se poate spune, dintr-un proiect de țar�,
care a �ntrunit acordul larg al forțelor politice și pentru �mplinirea c�ruia au acționat toate
guvern�rile care s-au succedat, indiferent de orientarea lor politic�. Atingerea acestor dou�
obiective demonstreaz� faptul c� elitele politice rom�nești au fost capabile de consens sau de
acord larg atunci c�nd a venit vorba de proiecte naționale. Faptul c�, dup� anul 2007, care
marcheaz� aderarea la spațiul comunitar, Rom�nia nu a mai avut astfel de teme majore care s�
genereze unanimitate �n spațiul politic și �n societate reprezint� unul dintre lipsurile
semnificative ale ultimilor ani. �nchiz�nd capitolul ader�rii, Rom�nia nu a finalizat integrarea
european� (accesul nerestricționat �n Spațiul Schengen, apartenența la zona euro ș.a.) și nici
nu a deschis alt capitol, iar clasa politic� nu a reușit s� propun� cet�țenilor un alt proiect care
s� angreneze și s� mobilizeze energii naționale.
�n acești 25 de ani, Rom�nia a c�știgat, așadar, la capitolul democrație, reprezentare �n
plan extern, cu prec�dere �n cadrul organizațiilor europene și euro-atlantice (mai bine definit�
la nivelul NATO și �nc� deficitar� �n plan comunitar), apartenenț� la lumea democratic�,
occidental�.
Bilanțul celor 25 de ani arat� cu totul altfel �ns� și este preponderent nemulțumitor
atunci c�nd ne raport�m la strategii sectoriale și politici publice cu impact asupra vieții de zi
cu zi a cet�țenilor. Este dezam�gitor �n raport cu aștept�rile cet�țenilor și cu potențialul real
de dezvoltare al ț�rii.
La mai bine de dou� decenii de la c�derea comunismului, deși exist� mecanisme
concurențiale de piaț�, economia Rom�niei nu este �nc� una competitiv�. Ea a r�mas tributar�
unor practici și mentalit�ți din trecut, legate �n special de prevalența statului �n raport cu
cet�țeanul, cu mediul privat, cu contribuabilul �n general. Dincolo de criza economic� și de
influențele globaliz�rii, economia rom�neasc� sufer� de impredictibilitate, de lipsa unei
direcții pe termen lung și a unei viziuni clare. Principiul pașilor m�runți și al m�surilor
punctuale, �n special motivate electoral, pare s� fi fost regula dup� care s-au decis politicile
fiscale și economice �n Rom�nia postcomunist�.
Niciuna dintre marile reforme așteptate, anunțate sau �ncepute nu a fost dus� p�n� la
cap�t. Toate marile procese la nivel de administrație � descentralizarea, depolitizarea,
profesionalizarea funcției publice � au fost derulate �n diferite grade, f�r� ca ele s� reprezinte
ast�zi, �n mod autentic, o realitate. �n absența unui acord pe direcțiile mari de parcurs, fiecare
schimbare de guvern și, mai mult, fiecare schimbare de ministru a �nsemnat o schimbare de
abordare, de legislație și de practici. Mai degrab� putem vorbi de un veritabil �mit al
4
meșterului Manole�, �n care noua putere, noul ministru, noul director au schimbat at�t oamenii
din funcții, c�t și obiectivele la fiecare ciclu electoral. Oamenii au obosit de at�ta schimbare �n
van, f�r� finalitate la nivelul intereselor naționale și al aștept�rilor cet�țenilor. Rom�nii au
nevoie de predictibilitate și de mai puține schimb�ri politice care, foarte adesea, s-au limitat
doar la �nlocuirea �oamenilor lor� cu �oamenii noștri�.
Reforma educației, a s�n�t�ții, a administrației, a sistemului de pensii au fost mereu
obiective afirmate de toate guvernele, dar pașii concreți f�cuți au fost fie insuficienți, fie de
scurt� durat�. Ce s-a construit sub o guvernare s-a distrus sub urm�toarea, �n principal, din
considerente politice și electorale. O reform� profund� și coerent� ar fi adus certe beneficii
celor c�rora i se adreseaz� (cadrelor didactice și elevilor, celor care au nevoie de asistenț�
medical�, funcționarilor publici, pensionarilor etc.) și nu celor care au anunțat-o, aplicat-o și,
eventual, care au avut beneficii personale sau politice de pe urma ei.
�nc� din primii ani ai tranziției, cheltuirea ineficient� și adesea irațional� a banilor
publici, precum și corupția au devenit fenomene curente, care s-au extins și au afectat
semnificativ performanța guvern�rilor și, mai ales, �ncrederea cet�țenilor �n instituțiile
publice, �n capacitatea lor de a opera �n interesul public, cu rezultate care s� se resimt� asupra
nivelului de trai al fiec�rui individ.
Din punct de vedere social, exist� o sum� de probleme care s-au acumulat �n timp și de
fenomene, tratate adeseori separat, dar care, �mpreun�, dau o imagine de ansamblu asupra
problemelor din societate. Sc�derea natalit�ții, �mb�tr�nirea popula�iei, �exodul creierelor�,
dar și �fuga locurilor de munc� �n alte ��ri mai prietenoase din punct de vedere fiscal,
num�rul mare de �omeri și de asistați sociali sunt tot at�tea probleme la adresa dezvolt�rii
sustenabile.
Suntem datori s� recunoaștem c�, adesea, elitele politice din Rom�nia au tratat efectul
și nu cauza acestor probleme.
Suntem datori s� recunoaștem c� nu a existat determinarea soluțion�rii unor probleme
ce afecteaz� grav echilibrul social și dezvoltarea armonioas� a societ�ții.
Suntem datori s� recunoaștem faptul c� Rom�nia �nregistreaz� pierderi la toate tipurile
de capital care definesc competitivitatea unei națiuni. Astfel, capitalul natural este puternic
afectat de poluare, uneori de indiferenț�, alteori de defriș�ri masive și necontrolate și, destul
de des, de exploatare abuziv�.
Capitalul uman, la r�ndul s�u, se deterioreaz� vizibil. Accesul limitat la servicii
medicale performante, munca prost pl�tit�, emigrarea masiv� a forței de munc� bine calificat�,
accesul ocazional la formare permanent�, salariile care nu reflect� calitatea și performanța și,
adesea, nici importanța social� a activit�ții prestate, stresul social ridicat, inexistența egalit�ții
de șanse sunt simptome ale deterior�rii capitalului uman. Educația sufer� de mulți ani, iar
tratamentul jignitor la care sunt supuse cadrele didactice, desele psedo-reforme și afectarea
sistemului de valori la care tinerii se raporteaz� �n prezent constituie cele mai mari provoc�ri
ale Rom�niei contemporane. Viitorul nostru const� �n tinerii aflați azi pe b�ncile școlii.
5
Situația este similar� dac� vorbim despre capitalul social. Rom�nia arat� ca o societate
divizat�, puternic polarizat�, definit� de ruperea leg�turilor �ntre oameni (potrivit unor
sondaje de opinie recente, circa 85% dintre rom�ni se declar� prudenți �n relațiile cu ceilalți),
de frica �n relația cu ceilalți (66% dintre rom�ni cred c� ceilalți �ncearc� s� profite de pe urma
lor), de izolarea social� �n funcție de statut, de multiplicarea ne�ncrederii (ne�ncrederea �n
sine, ne�ncrederea �n ceilalți, ne�ncrederea �n viitor, ne�ncrederea �n instituții etc.).
Treptat, se pare c� am devenit o societate anxioas�, tem�toare și fragil�, ale c�rei valori
și repere par s� fi fost zdruncinate, iar la acest lucru au contribuit din plin dezbaterile politice
sterile și conflictuale. Cu preponderenț� �n anii electorali, campaniile politice negative,
pres�rate cu atacuri la persoan� și, adesea, sub standardele minimei decențe au angrenat
indirect categorii socio-profesionale, au contribuit la �nvr�jbirea unor largi categorii sociale,
au creat false percepții cu privire la posibilele soluții și, implicit, au dus la polarizarea f�r�
precedent a societ�ții și la sc�derea �ncrederii cet�țenilor �n politicieni. Prea multe promisiuni
neonorate fac ast�zi dificil� convingerea cet�țenilor rom�ni de a participa la vot.
Ca efect secundar, ne�nțelegerile, nemulțumirile, certurile și atitudinea general� de
pesimism ne afecteaz� �n tot ceea ce facem. Filosofia lucrului bine f�cut, ce a caracterizat sute
de ani activitatea socio-economic� și politic� a rom�nilor, a fost puternic zdruncinat�.
Afectarea țesutului social și a valorilor care �l fundamenteaz� fac dificil� asocierea
oamenilor, cu �ncredere, pentru un țel comun, economic sau social. �n acest climat de
ne�ncredere, capacitatea de acțiune colectiv� - care este motorul dezvolt�rii economice - a
ajuns la un nivel mult prea sc�zut.
Acestor riscuri cu care Rom�nia se confrunt� suntem datori s� le r�spundem �n mod
responsabil.
Trebuie s� readucem �n sistemul de valori filosofia lucrului bine f�cut, corectitudinea și
onestitatea, �ncrederea �n propriile capacit�ți și speranța �n viitor.
Ne place c�nd vedem �n afara ț�rii lucruri bine f�cute, �ns� ne-am pierdut speranța c�
ele pot fi replicate și �n Rom�nia. Respect�m cu strictețe legile altor ț�ri, dar le �nc�lc�m pe ale
noastre imediat ce ne re�ntoarcem �n țar�, pentru c� ne-am obișnuit ca la noi s� fie �altfel�.
Acest mit al excepționalit�ții � benefic atunci c�nd vorbim de valori istorice, culturale și de
patrimoniu, �ns� extrem de nociv c�nd vorbim de lucruri aparent banale, precum respectarea
legii � trebuie �nlocuit cu practica lucrului bine și corect f�cut.
Rom�nia nu mai are voie s� rateze oportunit�ți de dezvoltare (cum este, de pild�, cea
oferit� de atragerea fondurilor europene), s� urm�reasc� mize mici, de moment, eventual
legate de interesele electorale ale partidelor aflate la putere, nu are voie s� neglijeze
susținerea capitalului intern și a investitorilor autohtoni și nici s� continue distrugerea clasei
de mijloc, s� se transforme �ntr-o economie de mic� valoare ad�ugat�, util� doar ca piaț� de
desfacere și surs� de forț� de munc� ieftin�, s�-și abandoneze valorile și s�-și �ndep�rteze
elitele. Sunt riscuri majore care justific� urgența unei dezbateri autentice, a unui proiect de
6
societate, deopotriv� de c�tre clasa politic� și societatea civil�, dezbatere pe care o voi iniția
imediat dup� preluarea mandatului.
�n ansamblul celor 25 de ani, instituția prezidențial� a jucat un rol aparte. Caracterul
semiprezidențial al republicii, a c�rui principal� expresie instituțional� este alegerea prin vot
direct a președintelui, face ca de președinte, at�t ca persoan�, c�t și de instituția prezidențial�,
s� se lege aștept�ri publice semnificative. Chiar dac� nu decide el �nsuși asupra guvern�rii și
politicilor specifice, președintele are o influenț� major� asupra direcției �n care merge
Rom�nia, asupra interacțiunii dintre actorii politici și forțele din societate și asupra climatului
general. Modul �n care președintele �nțelege s�-și exercite mandatul, s� se poziționeze �n
raport cu cadrul constituțional, precum și conduita sa politic� s-au reflectat și se vor reflecta,
f�r� doar și poate, �n modul �n care arat� societatea.
Din punct de vedere geopolitic, deși are o poziție excelent� și resurse care o
�ndrept�țesc s� reclame un rol mult mai important, Rom�nia nu a reușit s�-și dep�șeasc�
statutul de periferie a sistemului european.
Cu o politic� intern�, strategii economice și politici publice interne elaborate și aplicate
�n logica lucrului bine f�cut, țara noastr� trebuie s�-și propun�, de azi, s� fie tot mai puțin o
țar� balcanic� și, de m�ine, tot mai mult o țar� central-european�, cuplat� la marile decizii.
Rom�nia trebuie s�-și ocupe locul meritat �n istorie și s�-și dep�șeasc� temporara
mediocritate �n care a fost adus� de leadershipul politic care nu a reușit s� valorifice la maxim
toate capabilit�țile și oportunit�țile.
Rom�nia trebuie s�-și defineasc� clar ambițiile regionale/europene �n acord cu
resursele și interesele proprii (definite pe termen mediu și lung), precum și �n deplin�
convergenț� cu angajamentele internaționale/regionale și relațiile sale de cooperare cu
principalii aliați și parteneri externi.
*
* *
Dou� momente majore, cu adev�rat istorice, vor marca perioada urm�torilor cinci ani.
Rom�nia �mplinește 100 de ani de la des�v�rșirea statalit�ții sale prin actul Marii Uniri de la
1918, iar �n 2019, Rom�nia este chemat� pentru prima dat� s� asigure Președinția Consiliului
UE. Acestea fac din mandatul viitorului președinte unul cu totul special și, mai ales, �nc�rcat de
o dubl� responsabilitate.
Prima este legat� de obligația de a reuși s� pun� cap�t �r�zboiului rom�no-rom�n�, de a
redescoperi curajul de a fi noi �nșine, sensul unit�ții �n diversitate și de a reda speranța
rom�nilor. Scoaterea competiției politice din sfera conflictului personal, renunțarea la b�t�liile
f�r� miz� național� și unificarea energiilor politice, economice și sociale pe un drum al
progresului comun sunt obiective pe care m� angajez s� le urm�resc cu r�bdare și
perseverenț�.
7
A doua responsabilitate privește necesitatea unei Rom�nii competente și competitive.
Momentul prelu�rii Președinției Consiliului Uniunii Europene trebuie s� ne g�seasc� cu toate
temele europene f�cute: o țar� care știe s� beneficieze la maximum de toate drepturile care i
se cuvin ca membru deplin al UE (a șaptea țar� ca pondere economic� și geopolitic�); o țar�
capabil� s� �și respecte toate angajamentele; o țar� care se bate inteligent pentru resursele
europene care i se cuvin; o țar� care are idei și știe s� le promoveze cu succes, despre cum
putem s� creștem �mpreun� unitatea, forța și competitivitatea Europei �n plan global.
Misiune, viziune, valori
Misiune
Protejarea democrației, ap�rarea statului de drept, promovarea intereselor naționale,
modernizarea Rom�niei, alinierea strategiilor sectoriale și a politicilor publice la imperativul
dezvolt�rii sustenabile, creșterea nivelului de trai, schimbarea paradigmei prin punerea
cet�țeanului �naintea statului, reforma serviciilor publice pentru a fi mai aproape de cet�țean,
asigurarea securit�ții naționale, consolidarea parteneriatelor strategice și respectarea
angajamentelor internaționale reprezint� misiunea mea, ca Președinte al Rom�niei.
Viziune
Rom�nia trebuie s� devin� o țar� mai sigur�, cu o economie durabil� și competitiv� și
servicii publice adaptate nevoilor cet�țeanului.
�n plan extern, Rom�nia trebuie s� devin� un aliat de n�dejde și un partener respectat,
cu o identitate bine conturat� �n UE/NATO și alte organisme de cooperare regional� și
internațional�, cu o strategie de politic� extern� care s�-i calibreze corect ambițiile la
capabilit�ți.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara care pune �n echilibru nevoile de libertate,
dezvoltare, prosperitate și cele de securitate. Este patria tuturor rom�nilor, indiferent de
simpatiile politice. Este statul care pune �n centrul preocup�rilor sale cet�țeanul. Este
națiunea care știe s�-și (re)afirme identitatea și demnitatea. Este societatea �n care sursele
concordiei ofer� energie pentru progres și �n care ierarhia de valori este clar stabilit�. Este
comunitatea de interese (naționale) sau suma comunit�ților de interese (locale, etnice,
religioase etc.), �n diversitatea lor.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia celor care sunt activi și se manifest�
civic și politic, dar este și țara majorit�ții t�cute, a celor care tac, dar fac.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT reprezint� viziunea mea despre cum trebuie s�
evolueze Rom�nia �n urm�torii 10 ani.
8
Valori
Democrație
Libertate
Familie
Pluripartidism
Economie de piaț�
Liberalism economic
Protejarea propriet�ții private
Modernizare instituțional�
Cadru competițional corect
Competitivitate
Echitate
Competențe profesionale
Atitudine constructiv�
Echilibru
Patriotism
Demnitate
Corectitudine
Respect
Seriozitate
Onorarea promisiunilor
Eficienț�
Lucrul bine f�cut
Echilibru �ntre securitate și libertate
Euroatlantism și europenism
I. Un proiect pentru viitorii 10 ani � ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
1. Ce �nseamn� ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
Misiunea mea, ca Președinte al Rom�niei, este aceea de a construi, �mpreun� cu
toți rom�nii, o țar� a lucrurilor bine f�cute.
Ca s� ajungem la ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, trebuie s� ieșim din tipare, s�
demol�m tabuurile, prejudec�țile și barierele care au ținut �n loc societatea rom�neasc� p�n�
acum. Am auzit foarte des c� ��n Rom�nia nu se poate, c� la noi e altfel�. Nu cred �n mitul
9
conform c�ruia Rom�nia este o excepție. Nu cred nici �n mitul conform c�ruia rom�nii s-au
obișnuit cu r�ul. Am mai auzit și de mentalitatea extrem de p�guboas� �las� c� merge și așa�.
Am ferma convingere c� filosofia lucrului bine f�cut este una care se potrivește
mult mai bine rom�nilor. Vine din trecutul nostru plin de realiz�ri temeinice, cu care ne
m�ndrim azi și care au c�p�tat recunoaștere �n plan extern. Sunt convins c� doar
leadershipul politic a fost r�spunz�tor de nevalorificarea corect� a potențialului imens al
rom�nilor �n spiritul lucrului bine f�cut. Și �n Rom�nia se poate schimba paradigma politic�,
așa cum s-a �nt�mplat �n alte state prospere și cu democrație consolidat�. Rom�nia nu este
altfel dec�t statele europene, Rom�nia poate fi o națiune la fel de prosper� și de respectat�.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care orice ne propunem ca națiune
este posibil, dac� lucr�m �mpreun�, dac� ne urm�rim neab�tuți obiectivele și dac� acțiunile
noastre sunt �n acord cu acestea. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia �n care
strategiile naționale și sectoriale, politicile publice și angajamentele internaționale sunt
aplicate. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia �n care promisiunile sunt onorate.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� un președinte care vegheaz� la
realizarea efectiv� a acestei schimb�ri de paradigm�, preocupat exclusiv de destinul ț�rii
sale, nu de jocuri de culise, nu de conflicte cu și �ntre politicieni și partide, nu de interese de
grup și nu de calcule electorale.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, prioritar� este dezvoltarea economic� și
social� a tuturor cet�țenilor, familiilor și comunit�ților, iar guvernarea se face nu la
televizor, ci �n practic�, prin strategii sectoriale, politici publice, m�suri și acțiuni concrete, și
nu se m�soar� �n propagand�, ci �n rezultate palpabile/vizibile, �ntr-o realitate ce va fi simțit�
direct de fiecare rom�n. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� proiecte finalizate,
reforme �ncheiate, instituții solide și cu un comportament corect faț� de cet�țean, �nseamn�
stabilitate și predictibilitate.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� �ncredere și respect reconstruit �ntre
noi, �ntre instituții și cet�țeni, �ntre aleși și aleg�tori, ca fundament pentru inițiative,
decizii și legi durabile, care s� foloseasc�, cu adev�rat, generațiilor care vin. �nseamn� o țar�
care susține și promoveaz� valorile, educația, cultura, performanța, excelența, care apreciaz�
fiecare individ pentru contribuția pe care o are la bunul mers al societ�ții și care r�spl�tește
rezultatele �n toate domeniile. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT prețuiește inițiativa
aduc�toare de progres și poate s� asigure tuturor cet�țenilor s�i un trai pe m�sura muncii,
talentului și efortului lor.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, economia este cu adev�rat liberal� și
competitiv�. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care orice cet�țean poate deveni
investitor, iar toți investitorii, indiferent de m�rimea capitalului investit, g�sesc reguli simple
și clare pentru dezvoltarea afacerilor lor, aduc�toare de venituri la buget. ROM�NIA LUCRULUI
BINE F�CUT este țara care face economie g�ndindu-se la viitor. Economia rom�neasc� trebuie
s� fac� pasul c�tre economia inovativ�, bazat� pe cunoaștere, cercetare și dezvoltare, pe
10
servicii și tehnologie, astfel �nc�t s� asigure un consum rațional de resurse, o valoare ad�ugat�
mare și, �n consecinț�, o productivitate crescut�.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia statului de drept, a separației
puterilor și a domniei legii.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este o țar� pe deplin occidental�, at�t din punctul
de vedere al nivelului de trai, al funcțion�rii sistemelor sale publice, c�t și al mentalit�ților și
practicilor.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn�, de fapt, o nou� etic� politic� și
public�, �nțeleas� nu at�t �n sens moral, ci pornind de la conștientizarea faptului c�, �n absența
unor relații corecte �ntre stat și cet�țean, �ntre clasa politic� și societate, �ntre decidenții
politici și �ntre instituții, nu se poate vorbi despre prosperitate, progres și performanț�. A fi �n
serviciul public presupune tocmai un tip de etic� politic� și de comportament public, definit
nu doar printr-un set de constr�ngeri impuse de cadrul legislativ, ci mai ales prin
(auto)asumarea unor limite nescrise care țin de maturizarea democratic�. Integritatea ca
principiu nu trebuie suprapus� doar cu forma sa legislativ� privitoare la respectarea regimului
incompatibilit��ilor �i al conflictelor de interese. Aici vorbim despre un mod de ac�iune �i
comportament mai larg, �ntemeiat pe respectarea regulilor �i acordurilor legale, politice �i
sociale, pe ac�iune �n acord cu declara�iile �i promisiunile f�cute �i pe eficien��.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care obiectivele m�surabile și indicatorii
de performanț� reprezint� garanția c� �ntreg ansamblul instituțional funcționeaz� eficient și
coerent, �ntr-o abordare participativ�, constructiv� și bidirecțional� pentru binele comun.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care relația bani - politic� este
clarificat� odat� pentru totdeauna. Susțin un sistem de finanțare a partidelor și campaniilor
electorale care s� permit� mai mult� transparenț� și control public. Resursele publice și
private nu vor mai fi deturnate de la obiectivul dezvolt�rii și nu vor mai alimenta cercul vicios
al obținerii și p�str�rii puterii politice.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara care las� generațiilor viitoare
siguranț�, resurse și oportunit�ți pentru dezvoltare, nu datorii multiplicate, nesiguranț� si
�ncr�ncenare. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este o țar� bazat� pe o societate dezvoltat�
armonios, nu o sum� de locuitori dominați de incertitudini.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care demnitatea de a fi rom�n nu
este un simplu slogan, ci o stare de spirit și un mod autentic de a fi, țara ai c�rei cet�țeni
sunt respectați peste tot unde muncesc și tr�iesc.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara unde fiecare �și face bine treaba.
11
2. Un alt mod de exercitare a funcției prezidențiale � lucrul bine f�cut, respect,
seriozitate, competenț� și rezultate m�surabile
�n ultimii 25 de ani, am v�zut modele și modalit�ți diferite de exercitare a funcției
prezidențiale, cu avantaje și dezavantaje, cu mai multe sau mai puține rezultate, pe care
rom�nii le-au evaluat singuri, iar istoria le va consemna la un moment dat. Opțiunea
titularului funcției prezidențiale și stilul politic pe care acesta l-a impus, dincolo de
prerogativele constituționale, au avut consecințe majore asupra sferei politice și sociale. De
aceea, militez pentru depersonalizarea instituțiilor, astfel �nc�t acestea s� nu mai fie la
cheremul unor persoane numite (vremelnic) s� le conduc� și pentru așezarea lor pe regulile
clare ale managementului, competenței profesionale dovedite, ale trasabilit�ții și memoriei
instituționale, ale eficienței m�surabile.
Modelul de președinte pe care �l propun rom�nilor este unul bazat pe seriozitate
și respect, pe competențe și rezultate.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, președintele trebuie s� fie un model de
comportament politic și public. Reinventarea respectului �n viața public� este esențial. De
aici pleac� respectul pentru instituții, dar și respectul faț� de cet�țean, iar mai departe, nu
putem cere nim�nui �n lume s� ne respecte, dac� nu ne respect�m �ntre noi și pe noi �nșine.
�mi propun scoaterea instituției prezidențiale din arena conflictelor politice. �n viziunea
mea, președintele nu trebuie s� fie cel care polarizeaz� și antagonizeaz� societatea, ci acela
care st� la originea dialogului și acordului larg pe teme de interes general. Nu cred c�
exercitarea celor mai �nalte funcții �n stat, inclusiv a celor de președinte și prim-ministru, se
face la televizor și nu cred c� propaganda ori supramediatizarea pot compensa lipsa de
profesionalism, de bun�-credinț� și de rezultate. �mi doresc mai puțin spectacol și mai mult�
seriozitate �n exercitarea funcției de președinte.
O instituție prezidențial� nonconflictual� nu �nseamn� nicidecum o instituție slab� sau
neimplicat�, iar absența spectacolului steril nu �nseamn�, la r�ndul s�u, lipsa de intervenție a
președintelui. Dimpotriv�, cred c� președintele trebuie s� fie ferm, s� intervin� atunci c�nd
sesizeaz� derapaje politice, atunci c�nd acțiunile decidenților politici nu sunt �n acord cu
angajamentele luate, cu promisiunile f�cute și, mai ales, c�nd nu servesc �n mod real interesul
public. Și, cel mai important, președintele trebuie s� intervin� ferm ori de c�te ori interesul
cet�țeanului este �nc�lcat, indiferent de costurile electorale ori politice ale deciziilor sale.
Instituția prezidențial� trebuie scoas� din sfera divertismentului cotidian și trebuie s�și
recapete prestanța specific�.
Reconectarea Președintelui Rom�niei cu Constituția ț�rii este un prim pas foarte
important. Legea Fundamental� este sediul central al actelor președintelui, dar și al
gesturilor sale politice și al comportamentului s�u civic. Interpretarea corect� de c�tre
președinte a Constituției, prin acțiuni practice cotidiene, va reda primei funcții �n stat
legalitatea, legitimitatea și respectul, toate absolut necesare pentru ca șeful statului s� �și
12
�ndeplineasc� tripla menire: echilibrat (care observ�/vegheaz�/monitorizeaz� și
echilibreaz�), mediator (care intervine) și integrator (care
face/integreaz�/unific�/valorific�/aduce consens). Atunci c�nd se impune, el trebuie s� fie
ferm (arbitru).
Președintele Rom�niei trebuie s� recentreze dezbaterea național�, s� reconecteze
spațiul public la teme legate de prezent, dar orientate c�tre viitor. Președintele trebuie s� fie
un generator de dezbateri publice legate de modul �n care putem asigura, ca națiune, șanse
pentru libera dezvoltare a fiec�rui cet�țean rom�n.
Un președinte care pune cet�țeanul �naintea statului
Președintele trebuie s� fie garantul principiului potrivit c�ruia cet�țeanul va sta
mereu �naintea statului, iar instituțiile statului servesc și respect� cet�țeanul. Este
nevoie s� r�sturn�m paradigma care domin� viaț� public� din Rom�nia: nu cet�țenii trebuie
s� lucreze �n folosul statului, ca s� �l �ntrețin�, fiind doar numere �ntr-o contabilitate și
birocrație seac�, ci statul trebuie s� fie la dispoziția lor.
Aceasta se traduce prin respectul cuvenit acordat fiec�rui cet�țean.
Cred c� fundamentul societ�ții noastre trebuie s� fie �ncrederea �n fiecare rom�n și �n
capacitatea fiec�ruia de a progresa nestingherit și cinstit, �ncrederea �n abilit�țile și aspirațiile
lui. Statul trebuie reg�ndit ca un motor care s� fie �n spatele acestor eforturi oneste. Rom�nia
poate prospera dac� inițiativa este predat� cu adev�rat rom�nilor �n viața de zi cu zi, dac�
aceștia vor simți c� pot munci și �și pot utiliza resursele �n folosul propriu, pentru propriul
destin.
Aceast� eliberare a inițiativei private trebuie s� se petreac� sub toate formele și �n toate
privințele:
- �n relațiile cu administrația public�;
- �n regimul propriet�ții;
- �n raport cu fiscalitatea și concepția bugetului național, �n felul �n care sunt f�cute
investițiile publice;
- �n �nf�ptuirea justiției;
- printr-un acces egal și real la fondurile publice și care trebuie eliberate de rețelele
parazitare;
- �n creșterea accesului la educație la toate nivelurile;
- �n construcția unui sistem de s�n�tate modern;
- printr-o reform� constituțional� care s� reașeze și s� reafirme individul �n relație cu
autorit�țile;
- prin reforme ale instituțiilor care s� aduc� cet�țenii mai aproape de deciziile publice
și de finanțarea comunit�ților.
13
Statul trebuie s� �nceteze s� mai fie o piedic� pentru rom�ni și este nevoie s� devin�
eficient, dinamic și suplu, adaptat permanent nevoilor cet�țeanului. Statul trebuie s� fie mult
mai transparent �n raport cu proprii cet�țeni și s� dea socoteal� de modul �n care lucreaz� �n
beneficiul cet�țenilor și de modalitatea �n care cheltuie banul public. Este rolul Președintelui
Rom�niei s� indice permanent aceast� prioritate celor �ns�rcinați cu r�spundere �n aparatul
statului și s� o impun� �n balanța puterilor �n stat, �n relație cu Guvernul, Legislativul și
Justiția. Este nevoie de un mesaj ferm c� statul trebuie s� se �nt�reasc� �n acest fel, �n niciun
caz s� devin� mai vulnerabil sau mai neputincios. Puternic nu �nseamn� omniprezent și
sufocant, ci agil și precis. Statul trebuie s� fie nucleul unui proiect național modern, un proiect
prin care toți rom�nii s� aib� o șans� autentic� �n a se �mplini prin forțe proprii.
Statul, prin ansamblul instituțiilor sale, trebuie s� parcurg� ample procese de
schimbare, prin modernizare, debirocratizare, depersonalizare și transparentizare.
Statul și interesele naționale trebuie protejate de modific�rile dese impuse de ciclurile
electorale, care duc la schimbarea funcționarilor publici dup� alte criterii dec�t cele legate de
competențele profesionale. Se impune profesionalizarea funcționarilor publici și protejarea
acestora, prin adoptarea unor proceduri clare și transparente de selecție și promovare, axate
pe meritocrație, eficienț� și rezultate și nu dup� loialit�ți de partid sau personale.
Vorbim de o schimbare de paradigm� �n funcționarea statului și �n definirea regulilor
sale de funcționare, prin plasarea �n centrul s�u a ansamblului cet�țean � familie � comunitate
local�, și nu a propriilor instituții.
Statul trebuie s� adopte filosofia lucrului bine f�cut �n beneficiul cet�țeanului.
Un președinte echilibrat, mediator și integrator, dar ferm
Modelul pe care vi-l propun este al unui președinte care s� fie un factor de
echilibru, s� acționeze ca mediator și integrator, s� fie capabil s� genereze consens �ntre
instituții și �n societate, mobiliz�nd energii și capabilit�ți, gestion�nd riscuri și gener�nd
oportunit�ți pentru dezvoltare. Acest lucru nu presupune transformarea Președinției
Rom�niei �ntr-o instituție foarte slab�, dar nici foarte puternic�. Președintele nu va nici
juc�tor, nici simplu spectator. El trebuie s� se desprind� de zgomotul de fond, de rutin�, de
interesele m�runte care nu aduc conținut și nu contribuie la viitorul ț�rii, �ns� trebuie s� fie
ferm �n fața derapajelor de la statul de drept, a exceselor politicienilor și a �nc�lc�rilor
intereselor naționale.
Rom�nia trebuie s� aib� un pre�edinte cu adev�rat echilibrat și echidistant �n raport cu
jocul politic al partidelor. �eful statului are obliga�ia constitu�ional� �i moral� de a trata toate
for�ele politice cu aceea�i m�sur� �i conform acelora�i reguli. Rom�nii nu doresc un președinte
care una spune și alta face. Rom�nii vor un președinte care s� fie garantul respect�rii
promisiunilor și al onor�rii angajamentelor. Cred �n ideea unui președinte care onoreaz�
promisiunea generic� a ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT.
14
Un asemenea pre�edinte trebuie s� �tie c�nd s� adopte o pozi�ie puternic�, ferm� �i
r�spicat� �n numele �ncrederii �i legitimit��ii cu care l-au �nvestit cet��enii, dar �i c�nd s� nu
intervin� �n jocul politic. Un astfel de președinte �și asigur� rolul de echilibrator și mediator,
p�str�nd contactul permanent cu cet�țenii de la care se informeaz� (direct sau prin
intermediul organizațiilor reprezentative, al ONG-urilor ori al instituțiilor chemate s� le
protejeze drepturile) c�nd interesele lor au fost �nc�lcate.
Prima obliga�ie a Pre�edintelui Rom�niei este aceea de a asigura func�ionarea
eficient� și integrat� a institu�iilor statului. De ani buni, �n ciuda procesului de integrare �n
Uniunea European�, institu�iile ț�rii par a fi blocate. Statul func�ioneaz� cu pu�in� eficien�� �i
parc� tot mai costisitor. Schimbarea continu� a conducerilor de tot felul dup� criterii arbitrare,
�mp�r�irea �i re�mp�r�irea perpetu� a autorit��ii statului �ntre clanuri politice �i clientele,
�nc�lcarea continu� a statutului func�ionarului public, presiunile politice, absen�a colabor�rii
�i a dialogului au transformat statul �ntr-un mecanism greoi �i adesea inutil care ac�ioneaz� nu
de puține ori �mpotriva cet��eanului/contribuabilului. Pre�edintele trebuie s� fie cu adev�rat
garantul unui stat eficient, cu institu�ii func�ionale, �n care rolul lui nu este acela de a se
pricepe la orice, ci de a-i pune la lucru pe cei cu competen�ele necesare �n fiecare domeniu �i
de a respecta responsabilit�țile. Este un obiectiv derivat din ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT,
�n care fiecare trebuie s�-și fac� bine treaba. Este un obiectiv dintre cele mai dificile �i de
durat�, pentru c� presupune reformarea statului ca atare, implicit a partidelor �i a clasei
politice. Dar pre�edintele nu va trebui s� piard� nicio zi din mandatul s�u f�r� a acționa pentru
atingerea acestui obiectiv, aleg�ndu-și cu grij� partenerii cu care s� conlucreze activ �n acest
orizont.
Mult timp, dialogul politic �i social �n Rom�nia a fost practic �ntrerupt sau doar mimat.
Un pre�edinte mediator este neap�rat necesar pentru reluarea dialogului real �ntre principalii
actori sociali: guvern, opozi�ie, sindicate, patronate, asocia�ii profesionale, ONG-uri. Acest
dialog are nevoie de un mediator, iar pre�edintele poate fi un moderator eficient, atunci c�nd
respect� cu adev�rat interesele diferite care ac�ioneaz� �n societate, diversitatea opiniilor,
identitatea specific� a fiec�rui actor de pe scena public�, pe care este obligat s� le raporteze la
interesul național și la interesul cet�țeanului.
Deschiderea spre un dialog autentic, comunicarea permanent� �i transparent� �i
consultarea - ca mod principal de comportament public �i instrument �n sprijinul adopt�rii
deciziilor - trebuie s� devin� repere �n func�ionarea institu�iilor, iar pre�edintele trebuie s� fie
primul care și le asum� �i le aplic�.
15
Un președinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de
demnitate național�
Mai presus dec�t orice, președintele trebuie s� fie el �nsuși un model de
onestitate, de echilibru, de bun�-credinț�, prin tot ceea ce face și spune. Nu poți s� ceri
unei societ�ți o anumit� ierarhie de valori dac� tu, prin conduita ta, prin oamenii care te
�nconjoar� și pe care �i numești �n funcții publice, �ncurajezi non-valoarea, clientelismul,
deturnarea banilor publici, afectarea concurenței și, implicit, descurajarea profesioniștilor, a
inițiativei, a proiectelor de viitor.
Președintele Rom�niei, dincolo de prerogativele sale strict constituționale, are o
influenț� major� asupra climatului general din societate. Nu putem avea o administrație
corect� și eficient�, dac� �n fruntea sa este un președinte corupt, necinstit, care se g�ndește nu
la interesul public, ci la cel al baronilor sau al g�știlor de partid. Nu putem avea o societate
așezat� și solidar�, dac� cel menit a o conduce genereaz� conflict, ur� și scandal. Nu putem
avea o societate bazat� pe valori și �n care oamenii preg�tiți sunt promovați, dac� �n fruntea sa
este un președinte fals și incompetent sau o marionet�.
�ntre dou� posibile extreme, v� propun un președinte integru, echilibrat, mediator,
integrator, unificator, constructiv și arbitru care ia decizii ferme atunci c�nd se impune.
Pre�edintele Rom�niei �i va putea �ndeplini rolul de mediator și arbitru numai dac�
�ntregul s�u comportament public �l recomand� drept o instan�� �i �l instituie drept model.
Pre�edintele Rom�niei trebuie s� devin� modelul necesar de comportament, de atitudine, de
limbaj, conform cu criteriile respectului pentru valorile fundamentale, solidarit��ii cu to�i
cet��enii propriului s�u stat și al toleran�ei fa�� de diversitate. A�a-zisele re�ete de succes
promovate ast�zi ostentativ �n societatea rom�neasc�, inclusiv �n politic�, sunt tot mai nocive
�i mai pu�in legate de statutul unei ��ri cu aspira�ii de prosperitate, europenism �i
modernitate. Clientelismul, slug�rnicia, nepotismul, dubla m�sur�, lipsa de responsabilitate,
lipsa de respect fa�� de legi, de tradi�ii autentice, de cuv�ntul dat, dispre�ul fa�� de �coal�, de
cultur�, de valori spirituale au fost afi�ate mult� vreme cu cinism �i au contaminat imaginea
public� despre via��, succes, carier�, familie. Primul om din stat, reprezentantul tuturor
rom�nilor, trebuie s� pledeze permanent �i s� acționeze, prin fiecare gest al s�u, pentru o
cultur� a succesului bazat� pe educa�ie, munc�, talent, onestitate �i valori autentice.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, pre�edintele ocrote�te, conserv� �i, mai ales,
cultiv� valorile constitutive ale na�iunii rom�ne, protejeaz� valorile istoriei na�ionale �i
�ncurajeaz� o cultur� a libert��ii, a democra�iei �i a statului de drept. De asemenea, �eful
statului este persoana care ap�r� �i, mai ales, cultiv� memoria na�iunii rom�ne, f�c�nd din
acest lucru un fenomen de redescoperire a identit��ii �i de asigurare a consensului na�ional. �n
jurul acestui proiect � cultivarea memoriei na�ionale � Pre�edintele Rom�niei va supune
consensului na�iunii unul dintre cele mai importante proiecte ale sale: redescoperirea
sentimentului de demnitate na�ional�.
16
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia oamenilor cu demnitate.
Un președinte promotor și garant al statului de drept
Tema independen�ei justi�iei ne diferen�iaz� ast�zi de st�nga politic�. �n vreme ce
st�nga doar afirm� acest principiu, parlamentarii s�i vot�nd �n mod constant �i necondi�ionat
pentru men�inerea imunit��ii celor urm�ri�i penal, dreapta se pozi�ioneaz� �n mod clar �n
sensul sus�inerii demersurilor justi�iei. Statul de drept nu este o no�iune abstract�, ci una c�t
se poate de concret�. Ata�amentul fa�� de statul de drept trebuie scos din sfera declara�iilor
politice �i probat prin ac�iuni concrete, printr-un anumit tip de comportament �n raport cu
institu�iile statului.
Din perspectiva raport�rii de facto la statul de drept, scena politic� poate fi descris�
astfel: pe de-o parte, cei care respect� principiile acestuia, cu o aten�ie special� asupra
independen�ei justi�iei, pe de alta, cei care doar mimeaz� respectul pentru justi�ie, cu care �ns�
�ncearc� s� interfereze politic, inclusiv prin promovarea de m�suri legislative. De fapt, aceast�
polarizare se suprapune peste cea fundamental� dreapta � st�nga.
Tema statului de drept, �n�eleg�nd prin aceasta ap�rarea statului de drept, este �i va fi
�n continuare clar asumat� de dreapta. Acesta este instrumentul prin care ne putem opune
�baroniz�rii� �i feudaliz�rii Rom�niei pe care le ofer� st�nga �n acest moment.
Principalele obiective ale programului meu, la acest capitol, sunt:
Egalitate �n fața legii.
Justiția și statul �n general trebuie s� trateze imparțial și f�r� nicio diferenț� pe orice
cet�țean rom�n sau european. Rom�nii nu trebuie s� mai perceap� c�, indiferent de cine vine
la putere, exist� oameni deasupra legii care se bucur� de toate privilegiile. Este meritul
justiției de a fi dovedit c� lucrurile pot sta și altfel și consider misiunea mea principal� aceea
de a ocroti și sprijini acest demers, precum și de a �ncuraja și celelalte instituții ale statului s�
se angajeze activ și s� coopereze pentru atingerea acestui scop. Președintele trebuie s� fie nu
doar garantul, ci și primul promotor al statului de drept.
Eradicarea corupției ca obstacol �n calea competiției libere și a promov�rii
bazate pe meritocrație.
Corupția și birocrația menit� a �ntreține corupția sunt factorii principali de descurajare
a investițiilor str�ine și a inițiativei și inovației rom�nești. Vreau s� ajungem s� putem spune
c� �n Rom�nia au succes cei care muncesc sau inoveaz�, nu cei care cunosc �pe cine trebuie� �n
administrație sau ofer� diverse foloase necuvenite. Numai reduc�nd corupția și elimin�nd
crima organizat�, Rom�nia poate recupera decalajul de dezvoltare faț� de primele 6 state
europene.
17
Rec�știgarea �ncrederii partenerilor europeni �n capacitatea Rom�niei de a
proteja spațiul comun european de intr�ri ilicite de orice fel, cu consecința admiterii
noastre �n spațiul Schengen.
Este esențial s� lupt�m contra curentului actual european, de restr�ngere a libert�ții de
mișcare �n spațiul comun european. Am ratat oportunit�ți și conjuncturi importante c�nd
integrarea �n spațiul Schengen ar fi fost mai ușoar�, dar chiar și �n ceasul al doisprezecelea
trebuie s� ap�r�m ideea de frontiere comune și s� convingem c� Rom�nia poate fi un paznic
de �ncredere al graniței europene de est.
Punerea �n practic� a tuturor angajamentelor internaționale ale Rom�niei �n
materie de stat de drept, �n spiritul și litera lor.
Aceste angajamente le punem �n practic� nu pentru c� ne forțeaz� cineva, ci pentru c�
demnitatea ne cere s� ne respect�m cuv�ntul dat. Un stat care nu �și pune �n practic� propriile
legi și angajamente derivate din acorduri internaționale nu este respectat de nimeni, nici de
cet�țenii s�i, nici de partenerii str�ini. Rom�nia are angajamente asumate prin Tratatul de
aderare la Uniunea European� și numeroase convenții internaționale și voi veghea la
respectarea lor.
Construcția unui stat �n care legea s� nu fie �n avantajul unor grupuri de interese,
ci s� fie legitim�, unanim aplicat� și respectat�.
Trebuie s� dep�șim acea situație din perioada comunismului �n care legi proaste sau
discriminatorii erau suportabile doar pentru c� le ocoleam cu toții. Misiunea mea ca
președinte, cel care promulg� legile, este s� m� asigur c� ele sunt imparțiale, oportune și �n
avantajul oamenilor. Trebuie s� fie documentate temeinic, inclusiv financiar și s� fie adoptate
printr-un proces transparent �n care toți cei interesați s� �și poat� spune cuv�ntul. Trebuie s�
avem reguli stricte asupra cheltuirii banului public și un plan pe 10 ani de alocare a fondurilor
care s� fac� imposibile aloc�rile clientelare din bugetul statului.
Acțiunile mai importante prin care voi atinge aceste obiective sunt:
Voi �ncuraja dezvoltarea capacit�ții procurorilor Direcției Naționale Anticorupție
și �mbun�t�țirea performanței la nivel local, �n paralel cu cea foarte bun� de la nivel
național. DNA a fost o instituție foarte performant� �n ultimii ani, fapt reflectat și de opinia
public� �n ultimul Eurobarometru pe tema corupției publicat de Comisia European� �n anul
2013 și merit� tot sprijinul pentru consolidarea și extinderea sa. Acest lucru va contribui cu
certitudine și la reducerea percepției c� investigațiile nu sunt �ntotdeauna imparțiale politic.
Voi susține �mbun�t�țirea capacit�ții Agenției Naționale de Integritate care are un rol
vital �n prevenirea faptelor de corupție. Din poziția de Președinte al Rom�niei, voi sprijini
18
elaborarea unui Cod al Incompatibilit�ților și Conflictelor de Interese, care s� unifice legislația
disparat� �n materie.
Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru ca toate organismele statului implicate �n
combaterea corupției și a crimei organizate, cele care fac parte din sistemul judiciar, servicii de
informații sau aflate �n subordinea Ministerului de Interne s� fie finanțate corespunz�tor și s�
fie libere de orice intervenție partizan�.
Voi pleda pentru crearea, la nivelul Președinției, a unei platforme permanente de dialog
și cooperare �ntre toate partidele politice reprezentative, societatea civil� și instituțiile statului
pe tema corupției. Cet�țenii trebuie s� fie implicați �n implementarea strategiei naționale
anticorupție (SNA) și, implicit, a Convenției Națiunilor Unite �mpotriva Corupției.
Ca Președinte al Rom�niei, voi urm�ri proactiv ca și celelalte angajamente ale Rom�niei
care au un impact asupra bunei guvern�ri, de exemplu transparența finanț�rii politice, a
cheltuielilor statului și oferirea de servicii electronice pentru cet�țeni prin platforma OGP
(Parteneriatul pentru o Guvernare Deschis�) s� fie puse �n practic�. Chiar dac� guvernul este
cel responsabil direct de implementarea acestor politici și angajamente, președintele va
urm�ri și informa publicul permanent asupra stadiului realiz�rii acestor obiective.
Președinția Rom�niei va da un exemplu celorlalte instituții ale statului printr-o
organizare administrativ� care va scoate �n evidenț� selectarea personalului pe criterii de
competențe profesionale, stimularea performanței, managementul profesionist al resurselor
umane.
Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru descentralizarea fiscal�, pentru a pune
cap�t presiunii necuvenite la care autorit�țile locale sunt adesea supuse de c�tre guvernul
central. Structurile de control vor trebui �ns� și ele adaptate descentraliz�rii și regionaliz�rii
inerente europeniz�rii noastre, astfel �nc�t și la nivel regional sau local s� existe un control
adecvat al corupției, unul �n care cet�țenii s� aib� un rol direct și mult mai mare asupra
priorit�ților și calit�ții cheltuirii fondurilor publice. Ca mediator �ntre cet�țeni și stat,
președintele poate iniția, stimula și coordona un dialog politic pe aceste teme.
Președintele Rom�niei are un rol important �n filtrarea legislativ� prin promulgarea
actelor legislative și dreptul de a sesiza Curtea Constituțional� dac� legalitatea și
constituționalitatea acestor acte este pus� la �ndoial�. Ca Președinte al Rom�niei, voi uza �n
mod activ, cu echilibru și discern�m�nt de acest drept, recurg�nd �ns� la un dialog permanent
cu Guvernul, partidele parlamentare și societatea civil�, pentru a preveni refuzul promulg�rii
unor legi care nu corespund Constituției, statului de drept, interesului național sau
obiectivelor de dezvoltare a Rom�niei.
Ca Președinte al Rom�niei, �mi voi asuma, de asemenea, filtrarea, pe criterii de
profesionalism, integritate și �n cel mai transparent mod posibil, a numirilor �n toate pozițiile
oficiale ale statului unde Constituția ofer� astfel de atribuții președintelui.
19
Ca Președinte al Rom�niei, voi promova numirea acelor magistrați care au trecut
printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe și voi �ncuraja
Consiliul Superior al Magistraturii s� organizeze un asemenea proces pentru orice selecție.
Ca Președinte al Rom�niei, voi folosi dreptul de grațiere doar acolo unde eroarea
judiciar� este probat� sau Guvernul recomand� situații sociale ieșite din comun. Nu sunt �n
favoarea unor legi ale amnistiei care s� includ� infracțiunile de corupție și conexe. Sunt
necesari �nc� mulți ani de consolidare a capacit�ții de ap�rare a statului de drept �nainte de a
c�știga b�t�lia cu corupția, iar �n acest proces grațierea celor condamnați nu ar servi cauzei, ci
dimpotriv�. Nu voi grația persoane condamnate pentru infracțiunea de corupție.
Ca Președinte al Rom�niei, voi milita ca justiția și instituțiile de control financiar-fiscal
s� coopereze �n folosirea tuturor mijloacele aflate la dispoziție pentru a recupera prejudiciile
aduse de corupție și a reduce costul social al acesteia.
F�r� a avea cu adev�rat un stat de drept �i domnia legii, nu putem avea democra�ie �i
nici separa�ia puterilor �n stat. Pe tema separa�iei puterilor a existat mult� retoric� �i prea
pu�in angajament real.
Ca Președinte al Rom�niei, voi fi garantul separ�rii puterilor �n stat, nu surs� a
denatur�rii sensului ei. Voi proteja, �n limitele atribuțiilor constituționale, Legislativul de
continua erodare a prerogativelor sale, prin abuzul de ordonan�e sau privindu-l ca pe o
ma�in�rie de vot �i nu ca pe un for de dezbatere �i decizie.
Un președinte coordonator al marilor orient�ri de politic� extern� și de
securitate
Viitorul pre�edinte va trebui s� fie garantul continu�rii marilor direc�ii de politic�
extern� �i de securitate a ��rii, care au reprezentat o veritabil� surs� de modernizare și
reintrare fireasc� �n matricea occidental� a Rom�niei �n ultimii 20 de ani. Aceasta trebuie
consolidat� prin aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, prin cre�terea
rolului, a greut��ii Rom�niei �n NATO �i, mai ales, �n UE, prin eforturile de a �nt�ri, pe
zona noastr�, institu�iile cu semnifica�ie de securitate na�ional�, un buget mai
consistent al ap�r�rii, o armat� mai puternic�, servicii speciale c�t se poate de
puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan.
�mi imaginez o Rom�nie puternic� prin modul �n care este ea v�zut� de partenerii
externi, o �ar� care �tie ce vrea �i poate ceea ce vrea, iar acest lucru se poate realiza �n 10 ani.
Cred c� trebuie calibrate ambițiile internaționale, europene și regionale la potențialul
Rom�niei. Iar din acest punct de vedere, �n domeniul securit�ții, Rom�nia pare s� fi intrat
natural pe un parcurs euroatlantic care se impune a fi reconfirmat. Mai sunt de f�cut unele
lucruri pe partea de politic� extern�, care s� duc� la creșterea profilului regional al Rom�niei.
Rom�nia de ast�zi este plasat� �ntr-un mediu internațional complex, adesea marcat de
instabilitate și pericole. Provoc�rile generate de criza economic�, conflictele din imediata
20
noastr� vecin�tate, modific�rile de frontiere, recursul la metodele specifice r�zboiului rece,
dar și nevoile de asigurare a securit�ții energetice sunt constr�ngeri care nu ne mai permit
vreo sincop�. Avem nevoie de o viziune clar�, de o strategie coerent�, de acțiune concertat� și
de o �nțelegere și explicitare clar� a interesului național. Rom�nia de m�ine va fi o țar�
sigur� și prosper� doar prin intermediul unei politici externe coerente.
▪ O politic� extern� sinergic�: național�, european� și euroatlantic�
Politica extern� a Rom�niei urm�rește atingerea intereselor noastre naționale prin
intermediul NATO și UE. Susțin necondiționat dezvolt�rile de securitate și politicomilitare
din cadrul NATO și sunt adeptul unei Politici Externe și de Securitate Comune
�n cadrul UE. Voi milita �ntotdeauna pentru a promova ideile și interesele noastre la
nivel european, dar numai �n cadrul solidarit�ții și valorilor �mp�rt�șite cu aliații și
partenerii noștri euroatlantici și europeni. Voi promova alianțe �n interiorul UE și voi
sprijini și alte cauze dec�t cele care ne privesc direct, pentru a ne bucura, la r�ndul nostru, de
solidaritatea celorlalte state membre atunci c�nd avem nevoie de ea pentru a ne promova
interesele naționale.
Și �n contextul politicii externe, dar și �n cel mai larg al afacerilor europene, consider c�
reprezentarea noastr� la nivel UE trebuie s� se realizeze pe baza unui mandat reprezent�nd
interesul național, adoptat prin consens �ntre președinte, principalul actor constituțional al
politicii externe, guvern, opoziția politic� și societatea civil�. Voi fi factorul principal de
coagulare, inițiativ� și de construire a unui dialog permanent care s� ne permit� o
reprezentare demn� și eficient� a intereselor noastre.
▪ �nt�rirea parteneriatului cu SUA
Dac� vorbim de politica extern� �i de securitatea na�ional�, trebuie s� remarc�m c�
Rom�nia se afl�, ast�zi, �ntr-o situa�ie optim�. Cred cu t�rie c� parteneriatul strategic cu
Statele Unite ale Americii, al�turi de calitatea de membru al NATO �i al UE, reprezint�,
pentru Rom�nia, elementul fundamental al politicii noastre externe �i al strategiei
naționale �n domeniul securit��ii.
Criza din Ucraina a generat o schimbare important� �n situa�ia geopolitic� a zonei. �n
contextul actual, c�nd astfel de provoc�ri �n domeniul securit��ii nu s-au mai �nregistrat pe
continent de la R�zboiul Rece, Estul Europei �i Rom�nia au nevoie de mesaje ferme din partea
SUA care s� reitereze men�inerea garan�iilor de securitate pentru alia�ii din aceast� parte a
Europei. Avem nevoie de aceast� solidaritate, de prezen�a militar� a Statelor Unite �n zon� �i
ar fi de dorit ca �i alte ��ri NATO din vestul Europei s� manifeste o preocupare �i o solidaritate
similar�. Trebuie s� ar�t�m �mpreun� c� spiritul Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic este
21
la fel de puternic, c� nimeni nu poate re�nvia politica sferelor de influen�� sau redesena
grani�e.
Dimensiunea militar� �i politic� a parteneriatului nostru strategic cu SUA este
excelent�, iar dimensiunea economic� trebuie s� devin� la fel de dinamic�. Nu putem
�ns� atinge acest obiectiv dec�t dac� Rom�nia va avea un stat de drept puternic. �ntre mediul
favorabil investi�iilor �i statul de drept exist� o leg�tur� foarte str�ns�. Este nevoie s� avem
institu�ii puternice care s� lupte �mpotriva corup�iei, pentru a ar�ta investitorilor c� statul de
drept func�ioneaz�.
▪ Securitatea energetic�
Securitatea energetic� este o component� extrem de important� a securit��ii na�ionale.
Trebuie s� finaliz�m procesul de evaluare a poten�ialului unor noi resurse �n Rom�nia, cele
neconven�ionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar, �nainte de a se pune problema
�nceperii exploat�rii, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot
�ndeplini at�t criteriul eficien�ei produc�iei, c�t �i pe cel al protej�rii mediului. Cred c� este
necesar s� implic�m mai mult comunit��ile locale �n acest proces de cre�tere a independen�ei
energetice a ��rii noastre. Din acest motiv, cred c� este necesar� modificarea legisla�iei, pentru
ca o parte din redeven�ele c�tre bugetul central s� fie reorientate c�tre comunit��ile locale �i
chiar c�tre proprietarii terenurilor, a�a cum se �nt�mpl� �n SUA. �n acest fel, cet��enii,
comunit��ile locale vor beneficia de prosperitate �i vor sim�i c� sunt parteneri ai statului �n
acest proces.
�n egal� m�sur�, voi susține și �ncuraja m�surile de dezvoltare a alternativei la energia
convențional�, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, �n cadrul
unor strategii integrate care s� vizeze �n mod unitar crearea de avantaje strategice Rom�niei
(pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice,
protejarea infrastructurilor critice, dar și prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici.
▪ Un rol mai important �n NATO, dar și �n plan regional
�n ceea ce prive�te NATO, consider c� trebuie s� existe un echilibru �ntre flancul nordic
�i cel sudic, �n Estul Europei. Este important� concentrarea de for�e �n statele baltice sau
Polonia, dar, �n noul context, la fel de important� este o cre�tere a prezen�ei militare �n
Rom�nia �i Bulgaria.
Rom�nia trebuie s� participe cu resurse relevante la planificarea strategic� și
implementarea obiectivelor NATO, inclusiv prin susținerea procesului de extindere a Alianței.
Țara noastr� trebuie s� aib� o contribuție activ� la acquis-ul Alianței bazat pe dialog politic și
schimb de informații, la modelarea obiectivelor NATO �n domeniu �n concordanț� cu profilul
22
alianței și la intensificarea colabor�rii cu ț�rile din Europa, Caucaz, Asia Central�, Orientul
Mijlociu și Nordul Africii.
Consider c�, �n viitorii 10 ani, Rom�nia va deveni un reper important pe harta
geopolitic� mondial�, prin furnizarea de securitate �n plan regional, consolidarea rolului de
baz� operațional� pentru principalii aliați, inclusiv �n contextul sistemului de ap�rare
antirachet� al SUA și �n perspectiva integr�rii acestuia din urm� �n sistemul NATO.
�n perspectiva acestui rol, voi susține, �n calitate de Președinte al Rom�niei, majorarea
bugetului pentru ap�rare.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, voi propune tuturor partidelor politice un
acord pentru asigurarea constant� a unei finan��ri anuale de 2% din PIB pentru
ap�rare.
Consider c� sumele suplimentare direc�ionate de la buget c�tre MApN vor trebui
folosite, �n principal, pentru programele majore de �nzestrare ale Armatei Rom�niei. Totodat�,
prin acest acord, voi solicita partidelor semnatare s� se angajeze c� nu vor diminua bugetul
destinat Ap�r�rii �n timpul exercit�rii guvern�rii.
Majorarea bugetului pentru ap�rare va reprezenta �i o oportunitate de parteneriat
tehnologic �ntre firmele rom�ne�ti din industria de ap�rare �i companiile europene �i
americane, va �nsemna �i noi locuri de munc� �i poate �nt�ri dimensiunea economic�, nu doar
cea militar�, a parteneriatului strategic dintre Rom�nia �i SUA.
�n paralel, pentru c� Rom�nia beneficiaz� totuși de garanția umbrelei de securitate
asigurat� de NATO, voi susține operaționalizarea conceptelor de soft și smart power �n cadrul
CSAT, cu accent pe cele care vizeaz� corelarea instrumentelor reprezentate de diplomația
clasic�, a formatelor de cooperare regional� și internațional�, a acordurilor politico-economice
(cu accent pe cele comerciale, dar și de securitate) și a celor de intelligence.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, voi milita ca ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT s�
fie o țar� inteligent� care �și promoveaz� interesele, utiliz�nd rațional și sinergic resursele și
capabilit�țile proprii, dar și ale aliaților.
Creșterea profilului regional al Rom�niei necesit� o abordare interdisciplinar�, adic� nu
numai de ap�rare, ci și de politic� extern� � �n acord cu politica intern� a interesului național -
și de securitate național� (�n acord cu proiectele pe termen lung ale Rom�niei, dar și ale
aliaților), precum și de economie (implicit și partea energetic�). Toate aspectele conceptului
de stat inteligent vor fi abordate ca un tot unitar, pentru crearea și valorificarea ferestrelor de
oportunit�ți.
Voi milita ca Rom�nia s� devin� un model regional de asigurare a securit�ții, de
predictibilitate, de atragere de investiții str�ine, de creștere sustenabil�, de politic� extern�
coerent� și, implicit, un model regional de democrație și stabilitate �n Europa Central�.
Voi utiliza instrumentele puse la dispoziție de Constituție, pentru ca Rom�nia s�
confirme c� este un furnizor de securitate �n regiune și catalizator (posibil model) pentru
23
ț�rile din regiune și chiar mentor pentru aspirațiile europene sau euroatlantice ale altor state
din regiune (Republica Moldova, Georgia ș.a.).
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia �n care interesul național este bine și
corect promovat.
▪ Rom�nia ca actor european: recuperarea decalajului de dezvoltare
Rom�nia a �ncheiat primul s�u ciclu �n calitate de membru al Uniunii Europene. Pot
aprecia c� aceast� etap� nu a fost fructificat� �n mod optim de �ara noastr�, sub aspectul
influen�ei pe care trebuia s� o aib� ca al �aptelea stat membru (ca m�rime) al UE, al atragerii
de fonduri europene ca vector de modernizare a ��rii și al fructific�rii oportunit�ții economice
oferite de piața comun�.
Faptele sunt gr�itoare. �n pofida creșterilor anuale, suntem �n continuare pe ultimul loc
la absorbția de fonduri europene.
Bilan�ul negativ poate fi justificat prin declan�area crizei economice �i prin sl�birea
solidarit��ii europene pe care aceast� criz� a determinat-o, �ns� nimic nu scuz� faptul c�
Rom�nia nu a avut, dup� momentul integr�rii, un proiect de �ar� �n interiorul Uniunii
Europene. Cu at�t mai puțin scuzabil este acest lucru, cu c�t nu doar potențialul deosebit
(uman, inovativ, turistic etc.), ci și poziționarea geografic� și geopolitic� (Dun�rea, gurile de
v�rsare, frontiera estic� a UE/NATO, proiectele de diversificare a surselor de aprovizionare cu
resurse energetice etc.) �ndrept�țeau țara noastr� s� aib� un profil mult mai puternic și s�
reprezinte o voce de care s� se țin� cont �n cadrul construcției comunitare.
Un ciclu politic de 10 ani va trebui s� �nsemne �i redefinirea rolului pe care
dorim s� �l juc�m �n interiorul UE, redefinirea priorit��ilor noastre �n ceea ce prive�te
finan��rile, atragerea de fonduri, oportunit�țile economice �i rela�iile intracomunitare.
Organizația comunitar� se afl�, ea �ns�i, �ntr-un proces de redefinire �i nu putem permite ca
vocea �i priorit��ile Rom�niei s� lipseasc� din acest proces, iar obiectivul de recuperare a
decalajului economic s� fie ratat din cauza unor interese str�ine de cele naționale.
Rom�nia trebuie s� �i propun� s� joace un rol activ at�t �n ceea ce prive�te procesul de
decizie, c�t �i temele mari de dezbatere care stau pe agenda UE.
Președintele Rom�niei va juca un rol decisiv �n creșterea performanței europene a ț�rii,
at�t pe plan intern, c�t și pe plan extern, deoarece numai prin cooperare la nivel regional, local
și central este posibil� atingerea obiectivului nostru de țar�: dezvoltarea, care s� se reflecte �n
casa fiec�rui rom�n, precum și �n statutul nostru �n plan european.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va fi un membru respectat al Uniunii Europene, un
partener care �i onoreaz� angajamentele și care �tie s� �i negocieze condi�iile, un membru cu
personalitate al organizației comunitare. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT presupune
abandonarea unui anumit tip de mimetism care a caracterizat atitudinea noastr� �n raport cu
24
marile teme ale dezbaterii. Vom absolvi școala de integrare european� și vom deveni un stat
matur, puternic și respectat �n UE.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �și propune s� joace un rol activ at�t �n ceea ce
privește procesul de decizie la nivel comunitar, c�t și �n promovarea și influențarea marilor
teme de dezbatere de pe agenda UE.
�n raport cu Uniunea European�, exist� c�teva obiective naționale pe care �mi propun
s� le sprijin, ca președinte, prin armonizarea politicilor tuturor instituțiilor implicate:
- susținerea elabor�rii unui Plan de Dezvoltare Durabil� pentru urm�torii 10 ani,
care s� cuprind� at�t obiectivele acoperite prin fonduri europene prin Acordul de Parteneriat,
c�t și pe cele care urmeaz� a fi acoperite din bugetul de stat. Voi invita actorii implicați (cu
prec�dere partidele politice) s�-și asume acest Plan � un veritabil contract cu și pentru
societate, pentru a nu se mai face cheltuieli �n afara obiectivelor sale, adic� �n scopuri
electorale sau clientelare;
- accederea rapid� la spațiul Schengen, �n dou� etape (aeroporturi și frontiere
terestre și maritime) ca urmare a creșterii credibilit�ții �n fața partenerilor europeni;
- asumarea unei date clare pentru adoptarea monedei euro agreat� de toate
partidele și BNR, pentru a stimula preg�tirea economiei rom�nești la presiunile competitive
ale pieței comune și a recupera deficitul comercial actual;
- �ncheierea conving�toare a angajamentelor asumate de Rom�nia acoperite de
Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru dep�șirea acestui stadiu istoric și stabilirea
egalit�ții �ntre Rom�nia și alte state membre prin noile mecanisme de evaluare a situației
corupției și democrației, care acoper� toate ț�rile membre;
- diminuarea decalajului de dezvoltare �ntre Rom�nia și primele 6 state
europene, care s� confere ț�rii noastre dreptul și legitimitatea de a reprezenta o voce
puternic� la nivelul UE;
- repoziționarea Rom�niei ca un partener activ și cooperant �n cadrul
Parteneriatului Estic și �nt�rirea poziției statelor membre care militeaz� pentru eforturile de
integrare a ț�rilor de la frontiera UE, cu oferirea unui tratament diferențiat �n funcție de
progresul reformelor ț�rilor �n curs de aderare;
- definirea și implementarea unor proiecte concrete, �n cadrul Strategiei Dun�rii,
cu implicarea autorit�ților regionale și locale �n scopul dezvolt�rii județelor riverane;
- realizarea unei Platforme Naționale Comune de maximizare a absorbției
fondurilor europene, care s� faciliteze cooperarea �ntre actorii implicați �n acest proces și
adoptarea rapid� și adecvat� a deciziilor necesare;
- restructurarea sistemului de gestionare a fondurilor europene prin: crearea unui
corp de funcționari de elit� care s� monitorizeze și s� implementeze programele cu finanțare
UE, remunerați competitiv �n funcție de gradul de absorbție a fondurilor; centralizarea
gestion�rii absorbției fondurilor structurale la nivelul Ministerului Afacerilor Europene și
25
consolidarea tuturor Autorit�ților de Management �n cadrul acestui minister; crearea unui
departament care s� monitorizeze dialogul dintre autorit�țile contractante și Comisia
European�; crearea, la Bruxelles, a unui ofițer de leg�tur� din partea fiec�rei Autorit�ți de
Management, aflat �n relaționare permanent� cu omologii de la Comisia European� și
beneficiind de sprijinul direct al Reprezentanței Permanente a Rom�niei pe l�ng� Uniunea
European�.
Ca președinte, voi sus�ine proiectul unei Europe unite, cu institu�ii puternice, cu o bun�
coordonare a politicilor �n toate domeniile de activitate. Cred c� proiectul european
avantajeaz� �n acest moment Rom�nia, put�nd fi un puternic vector de modernizare a
societ��ii noastre. Rom�nia trebuie s� devin� mai coerent� �n negocierea/impunerea
propriilor interese și proiecte la nivel comunitar și, �n paralel, s� asimileze fondurile alocate.
Este indamisibil s� nu putem genera proiecte care s� utilizeze �n integralitate fondurile
europene alocate. Nu putem rata aceast� important� șans� de dezvoltare sustenabil�, de
modernizare și creștere a prosperit�ții.
▪ Rom�nia și comunit�țile din afara granițelor: identitate comun�, drepturi
comune
Statul rom�n are obliga�ia constitu�ional� de a sprijini at�t minorit��ile rom�ne�ti din
alte state, c�t �i pe cet��enii rom�ni care lucreaz� �i tr�iesc temporar pe teritoriul altor ��ri.
Una dintre primele m�suri pe care le voi adopta �n calitate de Președinte al
Rom�niei va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanții
comunit�ților de rom�ni de peste graniț�. Acest Consiliu va trebui s� constituie cadrul
�n care vor fi dezb�tute temele ce preocup� rom�nii din afara granițelor și armonizate
pozițiile instituțiilor.
Faț� de conaționali, Rom�nia trebuie s� aib� o politic� mai viguroas� �i mai activ�,
desigur, �n respectul rela�iilor bilaterale cu statele pe teritoriul c�rora tr�iesc rom�nii. Vom
�ncuraja reprezentarea politic� a minorit��ilor rom�ne�ti, afirmarea identit��ii lor religioase,
lingvistice �i culturale și dreptul firesc la a-și conserva și proteja valorile, precum și la a
p�stra/consolida leg�turile cu rom�nii din țar�.
Pe agenda acestui Consiliu Consultativ, voi propune m�suri pentru:
- garantarea posibilit�ții de exercitare a dreptului la vot pentru toți rom�nii din afara
granițelor prin implementarea unui sistem care s� elimine barierele logistice (vot electronic,
vot prin corespondenț� sau stabilirea unei cote a num�rului de secții de votare de natur� a
permite exercitarea votului chiar și de c�tre comunit�țile cele mai izolate);
- asigurarea libert�ții de circulație și a dreptului de a munci �n toate statele UE,
contracararea tendințelor xenofobe și izolaționiste din anumite state membre și gestionarea
corect� a eventualelor campanii negative la adresa Rom�niei;
26
- dezvoltarea rețelei de consulate și �mbun�t�țirea calit�ții serviciilor consulare,
inclusiv prin implementarea unor soluții informatice securizate prin care cet�țenii s� poat�
beneficia de servicii consulare la distanț�;
- dezvoltarea programelor de predare a limbii rom�ne �n școlile din comunit�ți cu un
num�r semnificativ de rom�ni și creșterea num�rului de copii rom�ni de peste granițe
prezenți �n tabere școlare/școli de var� �n Rom�nia;
- extinderea num�rului de catedre de limba rom�n� �n statele cu comunit�ți rom�nești
semnificative;
- �ncurajarea implic�rii societ�ții civile �n programe de sprijinire a comunit�ților de
rom�ni din afara granițelor, inclusiv prin identificarea de surse de finanțare pentru activit�ți
legate de diaspora; sprijinirea parteneriatelor dintre ONG-urile din Rom�nia și cele ale
rom�nilor din afara granițelor;
- oferirea de consiliere �n vederea integr�rii pe piața muncii și dezvolt�rii spiritului
antreprenorial, inclusiv prin programe comune cu statele gazd�;
- derularea de campanii culturale și educaționale care s� sprijine crearea unei imagini
corecte/pozitive a comunit�ților de rom�ni �n cadrul societ�ții statului gazd�;
- derularea unor programe de sprijin pedagogic și consiliere psihologic� pentru copiii
din familiile ai c�ror p�rinți locuiesc sau muncesc �n afara granițelor.
▪ Eficienț� �n domeniul securit�ții naționale și de ap�rare
Al�turi de politica extern�, coordonarea strategiilor de securitate �i de ap�rare a
Rom�niei este atributul executiv fundamental al Pre�edintelui Rom�niei �i reprezint�
componenta cea mai important� a activit��ii Administra�iei preziden�iale. Ca Pre�edinte al
Rom�niei, sus�in c� politica �n domeniul securit��ii na�ionale, �n toate componentele ei,
trebuie s� fac� obiectul unui dialog �i consens al societ��ii rom�ne�ti. Ca �i �n cazul
politicii externe, Pre�edintele Rom�niei este generatorul conceptului de securitate na�ional� �i
coordonatorul activit��ii institu�iilor cu atribu�ii �n realizarea acesteia. Este misiunea
Pre�edintelui Rom�niei de a integra organic politica extern� �i de securitate na�ional� �n
vederea ap�r�rii �i promov�rii intereselor na�ionale ale statului.
Ca Președinte al Rom�niei, voi promova conceptul de securitate național� extins�, care
s� cuprind� urm�toarele domenii: ap�rarea, securitatea social�, securitatea educațional�,
securitatea alimentar�, securitatea economic�, securitatea energetic�, securitatea mediului,
securitatea financiar�, securitatea infrastructurilor critice. Voi promova o Strategie Național�
de Ap�rare a Ț�rii care s� acopere toate aceste domenii și care s� constituie reperul pentru
strategiile sectoriale proiectate la nivel instituțional.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, dup� o consultare prealabil� cu
reprezentanții instituțiilor din sistemul național de securitate, precum și cu principalii
27
noștri aliați euroatlantici, voi elabora și prezenta Parlamentului, spre aprobare,
Strategia Național� de Ap�rare a Ț�rii.
O atenție sporit� voi acorda sectorului industrial de ap�rare, care va trebui s� parcurg�
un amplu proces de modernizare.
Structurile de intelligence din Rom�nia sunt acum definitiv desprinse de vechiul sistem
�i de mentalit��ile comuniste, pe deplin reformate și aflate �n avanpostul integr�rii și al
angajamentelor euroatlantice. Procesul de modernizare a acestora este cu at�t mai remarcabil
cu c�t s-a desf�urat �ntr-un context marcat de un cadru legislativ neadecvat realit��ii �i de o
presiune important� din partea societ��ii civile, iar uneori și a partidelor politice. De
asemenea, serviciile de informa�ii au asigurat elementele de flexibilitate organizatoric� �i
opera�ional�, permiț�nd abordarea �i rezolvarea unor probleme de securitate cu totul noi, nu
numai pentru serviciile de informații rom�ne�ti �i est-europene. Deschiderea, anterior intr�rii
�n NATO �i UE, c�tre serviciile aliate, c�t �i derularea �n comun cu acestea a unor opera�iuni
complexe, �ndeosebi �n zona amenin��rilor asimetrice și non-tradi�ionale (terorism,
criminalitate organizat� etc.), a contribuit �n mod semnificativ la aderare �i la construc�ia de
securitate a spa�iului euroatlantic. Foarte apreciat� de c�tre alia�i a fost �i resursa analitic�
oferit� de serviciile de informa�ii rom�ne�ti, care a pus �n valoare demersurile operative �i a
asigurat suportul informativ necesar procesului decizional, precum �i schimbul de date cu
serviciile partenere.
Cooperarea internațional� � fireasc� �n cadrul parteneriatelor din cadrul NATO/UE, dar
și bilaterale � reprezint� o resurs� dual� (furniz�m, dar și primim intelligence), necesar�
asigur�rii securit�ții �n sens mai larg, nu doar național, ci și regional, european și euroatlantic.
Este o evoluție fireasc�, pe care, �n calitate de Președinte al Rom�niei, o voi �ncuraja ca parte a
proiectului de construire și dezvoltare a unor capabilit�ți de smart power, o ROM�NIE A
LUCRULUI BINE F�CUT ce știe s�-și gestioneze riscurile și s�-și valorifice oportunit�țile pentru
asigurarea propriei securit�ți.
�mi doresc o recunoaștere a contribuțiilor structurilor de intelligence și �n interiorul
ț�rii, la un nivel comparativ cu cel c�știgat �n exterior.
Dincolo de unele reminiscențe ale epocii comuniste, care afecteaz� percepția public�
legat� de activitatea serviciilor de informații din Rom�nia, ca Președinte al Rom�niei, voi
milita, totuși, pentru schimbarea etapizat� a concepției de securitate național�, de la o
abordare specific� actualei etape, de contracarare a riscurilor și ameninț�rilor la adresa
securit�ții, c�tre una puternic axat� pe prevenire, care reprezint�, �n sine, o schimbare de
paradigm� necesar� trecerii la o etap� nou� �n devenirea statului rom�n.
Doresc s� asigur �n continuare institu�iilor de securitate na�ional�, inclusiv celor de
intelligence, toate instrumentele necesare atingerii scopurilor strategice care se refer� la
avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, decizie coerent� �n momente de criz�, �ntemeiat�
pe informa�ie real�, exact� �i la timp.
28
Printre obiectivele mandatului meu se vor num�ra:
- consolidarea echidistanței, neamestecului politic și profesionaliz�rii �n
activitatea structurilor de intelligence;
- modernizarea legislației din domeniul securit�ții naționale, astfel �nc�t aceasta
s� fie adecvat� nu numai noilor realit�ți (faptul c� Rom�nia este membru al NATO și UE), ci și
noilor riscuri și ameninț�ri cu care ne confrunt�m;
- creșterea eficienței Consiliului Suprem de Ap�rare a Ț�rii �n coordonarea unitar�
a domeniului securit�ții și ap�r�rii prin crearea unor grupuri și comitete de lucru care s�
preg�teasc� analize de impact �n vederea realiz�rii consensului decizional. De asemenea,
consider necesar� creșterea frecvenței consult�rilor �n cadrul CSAT pentru combaterea
ameninț�rilor de securitate (interne și externe) la adresa intereselor naționale ale Rom�niei;
- reanalizarea rolului unor organisme cu rol de coordonare și integrare a
informațiilor, precum Comunitatea Național� de Informații și Oficiul pentru Informații
Integrate și propunerea, dup� consultarea tuturor p�rților interesate/vizate, a unui concept
integrator cu privire la domeniul securit�ții naționale și al intelligence.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va fi o țar� care va gestiona inteligent at�t
oportunit�țile, c�t și riscurile, av�nd drept fundament cele trei nevoi esențiale ale
cet�țeanului: libertate, prosperitate și securitate.
De asemenea, ca Președinte al Rom�niei, voi propune dezvoltarea conceptului de
Strategie de securitate intern� a Rom�niei �n consonanț� cu Strategia de securitate intern�
a Uniunii Europene pe urm�toarele direcții: siguranța cet�țeanului rom�n �n diversitatea
european�; o Rom�nie sigur� �n serviciul cet�țeanului și pentru protecția acestuia; spațiul
rom�nesc ca parte a spațiului de libertate, securitate și justiție. Strategia de Securitate Intern�
a UE include 5 m�suri comune privind combaterea rețelelor infracționale și teroriste,
combaterea criminalit�ții cibernetice, consolidarea securit�ții frontierelor și gestionarea
situațiilor de criz�, la care Rom�nia trebuie s� se alinieze pe deplin. Obiectivul este ca
Rom�nia s� fie o țar� sigur� și ordonat�, iar acest lucru s� fie resimțit de fiecare
cet�țean, prin garantarea siguranței și protecției acestuia și a bunurilor sale.
II. 11 teme majore de dezbatere și consens național
Ca președinte mediator și integrator, dar implicat direct și ferm �n construcția
unei Rom�nii cu adev�rat occidentale, voi propune �ntregii clase politice și societ�ții
rom�nești c�teva mari teme de dezbatere, �n jurul c�rora s� putem genera un acord c�t
mai larg. Acestea ar putea deveni pilonii pe care se articuleaz� un nou proiect de țar�, cu
29
obiective naționale la care s� se raporteze toate guvernele și toți decidenții politici, indiferent
de identitatea lor ideologic� sau de alternanțele la putere.
�ncerc�rile similare din trecut de a realiza așa-numite �pacte�, pe s�n�tate și educație
spre exemplu, de la nivelul instituției prezidențiale au eșuat pentru c� au fost mai mult gesturi
politice dec�t acorduri naționale și pentru c� nu au fost scoase din sfera conflictului politic și
personal. Cred c� �n astfel de chestiuni extrem de serioase nu ar trebui s� vorbim despre
persoana președintelui care inițiaz� un asemenea acord, nici despre persoana primministrului,
nici despre cine �și impune punctul de vedere sau cine puncteaz� electoral, ci
despre cet�țeni și despre obiective naționale pe termen lung.
Modul de exercitare a funcției prezidențiale �n ultimii 10 ani a conținut germenii
conflictului inclusiv �n raport cu asemenea domenii, care ar fi trebuit s� fie, de fapt, veritabile
punți de dialog și acord larg la nivelul clasei politice. Modelul de președinte pe care �l propun
Rom�niei presupune tocmai capacitatea de a media și de a integra puncte de vedere diferite pe
teme de interes public general, dar și abnegație și determinare �n respectarea acordurilor
odat� �ncheiate.
Dup� ani de zile �n care conflictul și dezbinarea social� au f�cut parte din cotidian, �n
care a fost mai ușor s� distrugi dec�t s� construiești, un asemenea demers nu este facil și va fi
probabil �nt�mpinat cu �ntreb�ri, �ndoieli și prudenț�. Ca președinte, �ns�, �mi voi asuma
responsabilitatea de a schimba regulile jocului și de a deschide acest drum care �nseamn� o
transformare a practicilor predominante �n politic�. Cred c� și �n Rom�nia se poate, c� un
asemenea demers este fezabil și c� putem �nlocui conflictul și spectacolul steril cu dialogul și
dezbaterea pe teme naționale.
De aceea, �n cadrul viziunii mele asupra instituției prezidențiale, am ales s� fac referire
nu doar la domeniile strategice �n care președintele are atribuții constituționale directe și nu
doar la chestiunile fundamentale de politic� general�, ci propun 11 asemenea mari teme
naționale, la a c�ror dezbatere voi chema �ntreaga clas� politic�.
1. Educația ca resurs� de performanț� a Rom�niei
Premisa fundamental� de la care pornesc �n abordarea domeniului educației este aceea
c� o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bun� dec�t sistemul s�u de
educa�ie. O societate, o națiune poate s� fie performant� sau neperformant� �n func�ie de
sistemul s�u de educa�ie, care are, �n realitate, cel mai mare impact asupra viitorului unei
na�iuni.
Nu exist� niciun alt sistem care poate s� schimbe starea lucrurilor at�t de profund.
Viziunea ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT este indiscutabil legat� de viziunea unui sistem de
educațional performant, care poate fi privit drept cea mai mare șans� pe care o avem pentru a
face Rom�nia performant�.
30
Ca Președinte al Rom�niei, am convingerea c� putem s� devenim efectiv un �tigru al
Europei�, �n același sens �n care au ap�rut �tigrii din Asia� care �i bazeaz� pe educa�ie �i
disciplin� �n societate cre�terea și dezvoltarea.
Vreau s� afirm un lucru foarte direct și deschis: un sistem educa�ional performant nu
poate s� fie nici creat, nici perpetuat �i nici s� produc� rezultate dec�t peste mai multe
genera�ii. De aceea, o abordare serioas� trebuie s� porneasc� de la o decizie luat� consensual
și asumat� pe termen lung cel pu�in de c�tre partidele relevante, cu privire la construc�ia unui
asemenea sistem.
Rom�nia nu a beneficiat �n ultimii ani de un sistem de educa�ie performant, nici m�car
de un sistem de educa�ie care s� permit� continuarea unui anumit nivel la care se ajunsese �n
anii �70 - �80. Desigur, putem discuta realiz�rile acelui sistem, dar el produsese un nivel de
cultur� general acceptat �i apreciat.
Exist�, �n lume, exemple de ��ri care �i-au neglijat sistemul educa�ional �i au pierdut din
competitivitate �i altele care au �n�eles aceast� nevoie �i, f�r� a avea alte resurse la dispoziție,
au devenit extrem de performante.
�n momentul de faț�, avem c�țiva indicatori care arat� c� sistemul nostru educa�ional
este prost conceput. Rezultatele catastrofale de la bacalaureat sunt expresia unui �nv�ț�m�nt
preuniversitar fundamental gre�it structurat, care las� f�r� direcție jum�tate dintr-o genera�ie.
Creșterea calit�ții și performanței unui sistem educațional presupune, pe de-o parte, o
motiva�ie imediat� și, pe de alt� parte, o perspectiv� �ndelungat�, pornind de la un obiectiv.
Trebuie s� vedem, evident, care este obiectivul nostru pe termen lung, unde vrem s� ajungem?
Vrem s� avem genera�ii preg�tite pentru a deveni muncitori forestieri sau vrem s� avem
genera�ii educate pentru a transforma Rom�nia �ntr-o �ar� a tehnologiei moderne? Avem
at�tea exemple c� potențialul uman este unul de excepție, �nc�t cred c� este o crim� s� nu poți
utiliza aceast� important� resurs�. Este suficient s� ne uit�m la tinerii noștri olimpici și apoi
s� vedem c�ți dintre ei r�m�n �n țar� pentru a contribui la progresul nostru general.
�n viziunea mea, un sistem performant presupune:
- un segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe
acumulare de informații, ci pe o formul� dual� care �mbin� �n mod creativ teoria cu practica și
care ofer� opțiuni diferite de ieșire �n funcție de abilit�ți și competențe;
- un segment universitar �n care se acumuleaz� masiv competențe și care permite
�n mod real specializarea �ntr-un domeniu, ce poate fi apoi urmat� de o hiperspecializare;
- corelarea cu cercetarea. Crearea unui sistem foarte performant care s� duc�
Rom�nia �n zona de �nalte tehnologii poate s� func�ioneze numai dac�, �n paralel, se
desf�șoar� o activitate de cercetare foarte serioas�. Desp�r�irea educa�iei de cercetare este o
gre�eal� fundamental�. Ele trebuie s� fie corelate;
- �ncurajarea educației continue. F�r� a �ncuraja un proces de educație continu�, pe
toat� durata vieții profesionale, nu se poate asigura adaptarea la nevoile unei piețe a muncii
31
tot mai dinamice și asigurarea eficienței �n fața creșterii competiției �n plan regional și
internațional.
Rom�nia poate s� devin� un pol al �naltei tehnologii �n Europa. Acest lucru presupune,
�n afar� de un nivel general mai bun, o specializare �i o hiperspecializare. Specializarea se
poate ob�ine, de regul�, introduc�nd un sistem educa�ional de tip dual: teorie �mbinat� cu
practic�, urmat� de separarea celor dou� ramuri, astfel �nc�t elevii s� poat� opta dac� doresc
s� se �ndrepte spre o meserie sau dac� vor s�-și continue studiile spre o zon� teoretic� sau de
hiperspecializare.
Cea mai drastic� pierdere de competitivitate am �nregistrat-o la nivel universitar, unde,
din pu�ine universit��i, dar cu un nivel de multe ori foarte rezonabil pe care l-am avut �nc� �n
anii �70 �i �n anii �80, s-a ajuns la o multitudine de instituții de �nv�ț�m�nt superior, dar care,
�ntr-o m�sur� mare, sunt doar �furnizoare de diplome� �i nu generatoare de educa�ie de nivel
universitar �i de competențe, conform criteriilor de la Bologna.
�n opinia mea, este nevoie de o reechilibrare a țintelor pe care le avem �n raport cu
�nv�ț�m�ntul și de adaptarea acestuia la cerințele unei societ�ți moderne. �n Rom�nia,
�ncerc�m �nc� s� punem accentul pe preg�tirea din sistemul preuniversitar și pe acumularea
de informații din toate domeniile, �n timp ce �nv�ț�m�ntul superior nu furnizeaz� destule
competențe și abilit�ți. �n schimb, �n societ�țile occidentale �nv�ț�m�ntul preuniversitar
ofer� un nivel mediu de cunoștințe și libertate de opțiune, iar acumularea de
competențe și specializarea provine dintr-un mediu universitar cu exigențe crescute.
Desigur, este de discutat și despre statutul dasc�lilor �n societate. Nu po�i s� ai un corp
profesoral performant dac� nu ai o remunera�ie corespunz�toare. Nu po�i s� a�tep�i de la un
profesor din mediul preuniversitar s� fie foarte performant f�r� s� fie remunerat decent. Dar
acestea sunt lucruri cunoscute deja de toat� lumea. Trebuie s� con�tientiz�m faptul c� a
construi un sistem de educa�ie performant reprezint� un lucru extrem de scump, �ns� este o
investiție �n viitor, f�r� de care o națiune nu poate progresa și performa.
Dac� vrem s� avem o educa�ie performant�, trebuie s� recunoa�tem c� am gre�it �i s�
�ncepem s� reconstruim �ntreg sistemul. Ca Președinte al Rom�niei, �mi propun s� organizez o
asemenea dezbatere național�. Dac� reu�im s� fundament�m o analiz� serioas� �i dac� ne
vom propune ținte clare, atunci vom putea s� schimb�m sistemul suficient de mult. �ns�, din
experiența mea, doresc s� evidențiez un aspect: schimb�rile �n sistemul de educație nu se pot
m�sura �n luni sau �n ani. Dac� reușim s�-l așez�m pe baze funcționale, efectul se va vedea
peste c�teva generații. Dac� vom ob�ine rezultate foarte bune, �n 20 de ani, ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT poate s� se transforme dintr-o �ar� importatoare de know-how �i de
�nalt� tehnologie, �ntr-o �ar� exportatoare, un veritabil hub regional de �nalt� tehnologie.
�n lumea modern� a globaliz�rii, orice produs se poate cump�ra, dar educa�ia nu.
Educa�ia se poate cump�ra pentru un individ sau pentru un grup de indivizi, dar nu se poate
cump�ra pentru o națiune. Resursa uman� r�m�ne �n continuare cheia reu�itei unei na�iuni.
De aceea, este nevoie de acest efort, de a defini un sistem propriu și performant de educație.
32
Educația va fi o prioritate a mandatului meu de președinte.
2. Investiția �n s�n�tate � o investiție �n viitor
Deși considerat invariabil drept prioritate, domeniul s�n�t�ții nu s-a bucurat de o
gestionare unitar� �n timp. Absența unui cadru strategic stabil a f�cut ca sectorul serviciilor de
s�n�tate s� fie afectat de schimb�rile politice frecvente. A lipsit �n toți acești ani o abordare
coerent� și un acord asupra modului �n care vrem s� arate sistemul sanitar din Rom�nia pe
termen lung, dincolo de granițele politicului. Rom�nia are nevoie de punerea �n aplicare
c�t mai rapid� a unei strategii naționale de s�n�tate care s� priveasc� investiția �n
s�n�tate ca pe o investiție �n viitor, �n vigoarea, energia și, implicit, prosperitatea
națiunii.
Ca președinte, voi insista ca s�n�tatea s� fie tratat� ca un factor cheie de dezvoltare, ca
o resurs� pe termen lung și nu ca o povar�. O națiune cu oameni care au probleme de s�n�tate
din ce �n ce mai diverse, cu un sistem sanitar nemulțumitor, incapabil s� r�spund� nevoilor de
s�n�tate și ineficient din punctul de vedere al cheltuirii banilor publici nu poate fi o națiune
s�n�toas�, cu speranț� și nici cu adev�rat prosper�. �mbun�t�țirea st�rii de s�n�tate a
populației, care se va reflecta �n creșterea speranței de viaț�, prevenirea și reducerea
�mboln�virilor, va avea un impact economic și social semnificativ. Investiția �n s�n�tate
�nseamn� investiția �n educație pentru s�n�tate, �n resursele umane și �n infrastructura
sanitar�.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, pacientul va fi cu adev�rat �n centrul
sistemului, va știi clar care �i sunt drepturile, ce servicii primește pentru ceea ce pl�tește,
iar personalul medical va fi tratat cu respect și salarizat pe m�sur�. �n ROM�NIA LUCRULUI
BINE F�CUT, banii publici, și așa insuficienți, nu vor mai fi risipiți pe servicii ineficiente, ci vor
fi direcționați corect, �n așa fel �nc�t problemele de s�n�tate s� fie rezolvate c�t mai aproape de
pacient și �n modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. �n ROM�NIA LUCRULUI
BINE F�CUT, spitalele vor avea un management performant, nu politizat. �n ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT, vor funcționa dou� principii fundamentale: medicina bazat� pe dovezi
și s�n�tate �n toate politicile.
Regulile jocului trebuie schimbate profund și �n sistemul sanitar.
Ca mediator �ntre factorii de decizie din sfera s�n�t�ții publice și societate, Președintele
Rom�niei este dator s� cunoasc� marile probleme de s�n�tate public� și felul �n care
decidenții politici r�spund la acestea. Ca un principiu fundamental, consider c� prevenția
trebuie s� fie preocuparea zero �n abordarea asupra s�n�t�ții publice. Pornesc de la
convingerea c� �nțelegerea și conștientizarea importanței prevenției �nc� din copil�rie,
educația pentru s�n�tate și adoptarea unor comportamente și a unui stil de viaț� s�n�tos vor
avea, pe termen lung, un impact major asupra �mbun�t�țirii st�rii de s�n�tate și creșterii
speranței de viaț� �n Rom�nia. �n societatea modern�, cele mai r�sp�ndite boli (boli
33
cardiovasculare și cerebrovasculare, diabetul, unele forme de cancer) sunt evitabile prin
prevenție. De aceea, voi �ncuraja crearea unui amplu proiect național de educație �n scopul
prevenției, care s� aduc� la un loc reprezentanții autorit�ților cu responsabilit�ți conexe din
domeniile s�n�t�ții, muncii și protecției sociale, alimentației, educației, ai organizațiilor
nonguvernamentale specifice, ai asociațiilor profesionale ale personalului medical și care s�
beneficieze de un capitol de finanțare separat, cu proiecție multianual�.
O schimbare de abordare este necesar� și �n relația pacientului cu sistemul
sanitar, precum și �n interiorul sistemului sanitar. De-a lungul anilor, sistemul de s�n�tate
s-a dezvoltat �n mod dezechilibrat. Accesarea lui la nivel spitalicesc - trec�nd peste medicina
de familie și de ambulator de specialitate - a devenit o practic� frecvent�. Creșterea de la an la
an a fondurilor alocate spitalelor nu s-a reflectat direct proporțional �n creșterea calit�ții
serviciilor medicale sau �mbun�t�țirea st�rii de s�n�tate. Dimpotriv�, din rațiuni economice și
administrative, s-a preferat de multe ori tratarea �n spitalizare continu� a cazurilor ce puteau
fi rezolvate �n ambulatoriul de specialitate sau prin spitalizare de zi, ceea ce a condus inclusiv
la o cheltuire ineficient� a banilor publici.
�n absența reg�ndirii raportului �ntre componentele sistemului, a restabilirii traseului
firesc al pacienților (medicin� primar� - medicin� ambulatorie de specialitate � spital) și a
unor m�suri de reorganizare fundamental�, simpla creștere a finanț�rii nu va putea rezolva
problema de fond. �n acest moment, sistemul sanitar din Rom�nia risc� s� trateze un num�r
mai mic de pacienți cu bani din ce �n ce mai mulți.
De aceea, consider c� principalele direcții de reform� a sistemului sanitar ar trebui s�
vizeze:
- echilibrarea componentelor sistemului sanitar, �n sensul cre�terii volumului �i calit��ii
serviciilor medicale acordate �n sectorul medicinei de familie �i de ambulator;
- acordarea de servicii medicale at�t prin pachetul de baz�, c�t și printr-un pachet
suplimentar din asigur�ri private. Una din dezbaterile necesare va trebui s� se refere la
asigur�rile private de s�n�tate și caracterul lor;
- profesionalizarea managementului spitalelor �i asigurarea unui cadru normativ flexibil
at�t pentru personalul medical, c�t �i pentru func�ionarea spitalelor. Vor trebui g�site
r�spunsuri consensuale la �ntreb�rile privitoare la statutul personalului medical, dar și al
unit�ților sanitare;
- redarea demnit�ții profesiei medicale, susținerea medicilor și personalului medical de a
�și desf�șura activitatea �n condiții decente, susținerea tinerilor medici de a r�m�ne �n țar�
prin creșterea salariz�rii și valorizarea lor profesional� și social�;
- descentralizarea unor activit��i c�tre comunit��ile locale sau c�tre structuri ale
Ministerului S�n�t�ții �n scopul cre�terii responsabilit��ilor �i monitoriz�rii realiz�rii
obiectivelor, dar �i implic�rii autorit��ilor locale �n medicina comunitar� �i �colar�;
34
- controlul utiliz�rii fondurilor publice �n tot sistemul sanitar prin informatizarea acestuia,
prin revizuirea cadrului normativ privind controlul �i auditul, listele de medicamente
compensate, pre�urile la medicamente etc.;
- perfec�ionarea activit��ii colegiilor profesionale, a rela�iilor cu asocia�iile de pacien�i,
sindicate, a cre�terii procesului de transparen�� a deciziilor privitoare la sistemul sanitar.
�n fine, este nevoie și de o schimbare de abordare la nivel politic �n raport cu domeniul
s�n�t�ții. Prioritatea acordat� s�n�t�ții trebuie s� se reflecte �ntr-o creștere a finanț�rii
de la bugetul de stat. Dar aceasta trebuie �nsoțit� de instituirea unor mecanisme
legislative, de management, de control și sancțiune, care s� constituie garanția c� banii
publici sunt cheltuiți �n mod corect și eficient.
Ca președinte, voi așeza la mas� toți actorii politici și voi propune acceptarea de c�tre
toate forțele politice a unei proiecții bugetare pe termen lung, �n care prioritatea pentru
s�n�tate s� fie concretizat� prin alocarea a 6% din PIB, indiferent de componența politic�
a cabinetului sau de configurația Parlamentului. �n paralel, voi susține crearea unui Plan de
investiții și achiziții �n s�n�tate, care s� aib� ca scop modernizarea infrastructurii sanitare,
dotarea cu aparatur� și tehnologii medicale noi, dezvoltarea sistemului național de urgenț�
integrat, extinderea serviciilor de telemedicin� și extinderea utiliz�rii de soluții IT �n s�n�tate.
3. Economia liberal�: competitivitate �i prosperitate
Rom�nia se afl�, �n prezent, �n fa�a unei op�iuni fundamentale pentru �ansele sale de
dezvoltare. �ntr-un context dominat incertitudini �i dezechilibre, nu doar economice, ci și
sociale și politice, este limpede c� modernizarea Rom�niei necesit� nu doar pa�i imedia�i, de
politic� economic� �i reform� institu�ional�, ci și construirea unui nou model de dezvoltare
economic�, axat pe pilonii durabili ai competitivit�ții economice, din perspectiva propriilor
atuuri �i oportunit��i.
Dup� 25 de ani de tranziție sinuoas�, de aderare european� și post-aderare, Rom�nia
este, �n prezent, �mpov�rat� de multiple deficite de competitivitate, a c�ror �mpletire reduce
șansele unei convergențe economice rapide cu ț�rile dezvoltate ale UE.
Economia rom�neasc� pare construit�, �n continuare, prin �i �n jurul bugetului
statului. Este o stare de fapt profund�, structural�, care explic� de ce cet�țenii așteapt� ca at�t
de multe lucruri s� vin� de la stat sau, oricum, prin intermediul statului.
�n ciuda ader�rii europene, Rom�nia nu pare s� fi f�cut �nc� saltul la o economie de
pia�� real�, modern�, similar� ț�rilor dezvoltate, care s� ne aduc� prosperitatea și via�a demn�
mult a�teptate. Cultura economiei de piaț� �nc� este departe de a atinge �masa critic� at�t de
necesar� unei economii performante, iar una din cauze este legat� direct de faptul c� statul
35
ține s� fie �n centrul vieții rom�nilor, și nu oricum, ci prin centralizare, clientele politice, dar și
prin politici și instituții care exerseaz�, �n continuare, reflexe socialiste.
Trebuie s� r�spl�tim munca �i s� stop�m risipa banilor publici c�tre diverse
interese de scurt� durat� ori populiste. Prezența Rom�niei �n UE nu este suficient� pentru
ca rom�nii s� tr�iasc� bine, �n pofida diverselor slogane. S� tr�im bine �n economia de piaț�
�nseamn�, �nainte de toate, s� muncim bine. Avem nevoie s� �n�elegem aceast� idee simpl�,
c�ci, altfel, r�m�n doar vorbe din �ansele noastre de dezvoltare.
Pentru ca Rom�nia s� renasc�, trebuie s� renasc� filosofia lucrului bine f�cut,
adic� munca productiv�. Esențial� este redefinirea ierarhiei valorilor, adic� a ansamblului de
norme, reguli, idealuri, interese și atitudini sociale.
▪ Liberalismul economic - libertate, prosperitate
Prosperitatea nu poate fi, �n esen��, dec�t marca liberalismului �i a economiei de
pia��. Dup� un sfert de veac de tranzi�ie, a c�rei menire era s� lase �n urm� comunismul și
socialismul, cu toate defectele sale economice și morale, ale c�ror efecte, din nefericire, le
simțim și azi, �ansa modernit�ții pentru Rom�nia este legat� intrinsec de politicile de dreapta,
de liberalismul economic. A fi liberali nu �nseamn� apartenența la un partid, ci atașamentul la
anumite valori. A fi liberali �nseamn� s� respect�m și s� �ncuraj�m, deopotriv�, orice inițiativ�
legitim�, orice act creator de valoare, c�ci bun�starea oamenilor este și trebuie s� fie
�ntruchiparea acțiunilor lor, iar satisfacția lucrului bine f�cut trebuie s� existe �n orice
domeniu, fie c� vorbim de munc� salariat�, antreprenoriat sau voluntariat.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT se construiește �n Rom�nia oamenilor liberi,
care, la r�ndul s�u, este Rom�nia statului de drept. Libertatea individual� este cea
consfințit� de domnia legii, iar oamenii au libertate atunci c�nd se pot bucura pe deplin de
proprietatea asupra roadelor muncii lor legitime. Cu c�t legea este mai fragil� și arbitrariul
statului mai mare, cu at�t proprietatea este mai fragil� și forța sa economic� este mai redus�.
�n viziunea liberalismului, modernizarea Rom�niei se bazeaz� pe cinci dimensiuni
fundamentale:
1) garantarea propriet�ții, deoarece dreptul la proprietate este instituția vital� a
libert�ții și a economiei de piaț�, atunci c�nd proprietatea este ob�inut� legitim �i prin
respectarea legii;
2) libertatea economic�, susținerea inițiativei private �i asigurarea competi�iei
corecte, care sunt cele mai eficiente mijloace de creare durabil� a prosperit�ții, prin
antreprenoriat și munc� productiv�, nu prin mecanisme sociale specifice statului asistențial
care asigur�, �n fapt, minimul necesar traiului;
36
3) industria competitiv� �i agricultura modern�, care s� creeze valoare ad�ugat�,
pentru ca rom�nii s� aib� locuri de munc�, stabile �i bine remunerate;
4) protejarea avuției naționale, prin valorificarea inteligent� a potențialului de
resurse naturale, �n condiții lipsite de riscuri pentru mediul natural;
5) politici și sisteme publice sustenabile, astfel �nc�t �ntre stat și cet�țean s� existe
exigențele unui parteneriat, cu drepturi și obligații reciproce, care s� �nsemne acces liber �i
egal la educa�ie, s�n�tate, munc� etc., pentru a oferi rom�nilor o via�� demn�.
�n centrul tuturor preocup�rilor noastre este individul, cet�țeanul, cu drepturile și
libert�țile sale. �n viziunea dreptei rom�nești, fiecare persoan� conteaz� �n egal� m�sur�, c�ci
dreapta nu-și propune s� egalizeze și s� uniformizeze indivizii așa cum fac doctrinele de
st�nga. Cet�țeanul este reperul ultim al oric�rei schimb�ri sociale, c�ci societatea nu este o
mas� amorf�, ci �nseamn� indivizi și cooperare social� �ntre aceștia, iar progresul societ�ții
vine odat� cu progresul fiec�rei persoane.
Liberalismul și politicile economice de dreapta vor conduce la dezvoltarea clasei
de mijloc �n Rom�nia, aceasta fiind coloana vertebral� a unei națiuni și cel mai elocvent
criteriu de prosperitate a unei societ�ți. Potrivit unor studii, numai circa 10% dintre
cet�țenii rom�ni pot fi asimilați clasei de mijloc, �n timp ce aceast� important� categorie
social� reprezint� � așa cum este firesc � majoritatea �n națiunile dezvoltate. O clas� de
mijloc puternic� și extins� este și soluția pentru reducerea dezechilibrelor sociale, c�ci
cea mai durabil� protecție social� o face tocmai creșterea economic� s�n�toas�.
At�t �n economie, c�t și �n societate, statul aflat �n slujba cet�țenilor este cel care
guverneaz� prin strategii economice și politici publice pentru bun�starea tuturor, nu doar
pentru birocrația statal� sau pentru diverse grupuri de interese ce graviteaz� �n jurul unor
politicieni, care au �c�pușat� clientelar statul și intervin �n procesele de decizie public�.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, politicile publice vor fi protejate faț� de orice
ingerințe sau partizanate, astfel �nc�t �n ansamblul deciziilor de importanț� strategic� sau
tactic� s� guverneze exclusiv logica interesului național și a interesului cet�țeanului. ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT presupune implementarea conceptului de bun� guvernare.
A guverna bine �nseamn� a guverna �n interesul națiunii, iar conceptul de bun�
guvernare este legat de principiile liberale: a nu face discriminare, prin politici care dau
avantaje unora și dezavantaje altora, a nu stabili taxe și impozite pentru anumite grupuri de
persoane, iar subvenții pentru altele.
Deși militeaz� pentru egalitate, politica de st�nga este una a privilegiilor și
discrimin�rii: �ntr-un fel �i trateaz� pe salariați și altfel pe patroni, �ntr-un fel pe investitorii
autohtoni și altfel pe cei str�ini, �ntr-un fel pe cei mai nevoiași și altfel pe cei mai puțin
nevoiași. Prin politici selective și redistribuirea avuției, st�nga politic� susține, de fapt,
egalitarismul și nu egalitatea (de șanse).
37
A�a cum, �n economia de piaț�, �ntreprinz�torii sunt �n slujba consumatorilor serviciilor
lor, tot a�a, �ntr-o democra�ie respectabil�, politicienii �i organismele statului trebuie s�
lucreze �n slujba cet��enilor.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT presupune ca statul s� fie la dispoziția
oamenilor, și nu oamenii s� fie la dispoziția statului.
Modelul liberal de dezvoltare: convergenț� economic� și modernizare instituțional�
Dup� 1990, paradigma dezvolt�rii economice a fost relativizat� - dac� nu chiar
subordonat� - de paradigma democrației politice. �n pofida progreselor rapide impuse de
noile exigențe democratice, tranziția economic� a consemnat totuși ezit�ri, eșecuri, am�n�ri,
deturn�ri de la scopul inițial, nefiind rezolvate problemele structurale și instituționale ale
economiei rom�nești.
Rom�nia a exersat succesiv, aproape ciclic, diferite politici de creștere economic�, �ns�
niciodat� o strategie pentru dezvoltare economic�, un model de dezvoltare axat pe
principiile liberalismului și pe pilonii competitivit�ții economice. Construirea unui
proiect de țar� pentru Rom�nia european� din viitorul apropiat �nseamn� s� putem privi �n
viitorul mai �ndep�rtat, astfel �nc�t țintele economice și instituționale s� fie mijloacele și nu
scopurile moderniz�rii Rom�niei.
Ast�zi, Rom�nia se afl� �n fața unei noi etape, a treia etap�, de consacrare a unor
schimb�ri esențiale �n istoria post-decembrist�. Momentul devenirii noastre istorice este
foarte important, pentru c�:
- �n primul r�nd, tranziția a consemnat transform�ri instituționale majore ��n litera�
economiei de piaț�, dar și rezistenț� la schimbare ��n spiritul� acesteia;
- �n al doilea r�nd, aderarea european� a generat urm�torul val de schimbare
instituțional� cu traiect predefinit. �ns�, prin ea �ns�și, aderarea european� asigur� doar
cadrul, nu și ingredientele prosperit�ții economice;
- �n al treilea r�nd, etapa actual�, de post-aderare, este cea care deschide cu adev�rat
dezideratul convergenței economice, ceea ce reclam� o opțiune fundamental� asupra
oportunit�ților de dezvoltare ale Rom�niei.
Rom�nia prosper� nu poate fi dec�t rezultatul unui model liberal de dezvoltare,
ancorat puternic �n instituțiile economiei de piaț�, bazat pe surse sustenabile de
dezvoltare care aduc valoare ad�ugat�, valorific� oportunit��i �i genereaz� avantaje
competitive pentru Rom�nia.
�n acest sens, modelul liberal de dezvoltare este modelul competitivit�ții
economice, care rezult� din �mbinarea a dou� paradigme cumulative:
1) paradigma economic� pro-activ�, ca paradigm� a relans�rii �i cre�terii economice
s�n�toase, pe fondul reformelor de creștere a competitivit�ții;
38
2) paradigma moderniz�rii institu�ionale, ca paradigm� a exigen�elor institu�ionale
comunitare, �n conformitate cu valorile politice �i culturale europene.
�n esen��, ambele paradigme marcheaz� convergent reg�ndirea rolului statului, prin
restr�ngerea prezen�ei sale �n economie �i �nt�rirea prezenței sale instituționale, prin
rolul s�u definitoriu de garant al drepturilor constitu�ionale, al echit��ii �i al bunei
func�ion�ri a economiei de pia��. Numai astfel, �n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT vom
obține dezvoltarea unui sector privat puternic, autonom fa�� de puterile politice, capabil s�
genereze prosperitate �i s� dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.
Acest cadru economic-instituțional indic� direcțiile strategice ale modelului liberal de
dezvoltare: model economic centrat pe investi�ii �i competitivitate, fonduri europene �i
dezvoltarea infrastructurii, dezvoltare regional� �i administra�ie public� centrat� pe cet��ean
și modernizarea sistemelor publice: educa�ie, s�n�tate, pensii. Rom�nia nu-și mai poate
permite s� mai �ntrețin� ineficiența, nici �n termeni financiari, nici instituționali. Prioritatea
absolut� a ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT trebuie s� fie stimularea actorilor
economici performan�i, care a�teapt� de la stat un semnal pozitiv, unul �n favoarea
performanței economice, a ini�iativei private, a unei dezvolt�ri durabile.
Obiectivul fundamental al convergenței economice nu poate fi deplin fructificat �n
absența celui de-al doilea deziderat: maturizarea și modernizarea instituțional�. Acesta
�nseamn� c�, �n etapa post-aderare, Rom�nia trebuie s� g�seasc� forța de a p�r�si ciclul
�politicilor asistate�, cu puseuri reformiste ancorate fie financiar-internațional, fie
instituțional-european. Cred c� a venit cu adev�rat vremea maturit�ții, a schimb�rilor de
paradigm� și a reformelor duse la cap�t.
Poate c�, �n acest sens, cea mai important� prob� este aderarea Rom�niei la zona
euro, care trebuie s� �nsemne, pentru anii urm�tori, o adev�rat� ancor� pentru
disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate și accelerarea creșterii
economice. Odat� așezat� pe culoarul monedei unice, economia Rom�niei va fi �forțat� s� �și
�nsușeasc� rapid și mult mai profund lecția esențial� a competitivit�ții, pentru consolidarea
convergenței.
�n privința convergenței economice reale, Rom�nia se g�sește �n prezent la cca. 54%
faț� de media PIB real/locuitor (exprimat prin puterea de cump�rare), cu prognoze favorabile
de a atinge cca. 65% din media european� la orizontul adopt�rii euro. �ns� prognozele
economice tocmai ce au fost bulversate, la mijlocul acestui an, dup� dou� trimestre
consecutive de sc�dere economic�. Abia �n 2014, și numai prin stoparea proaspetei �recesiuni
tehnice�, avem șansa de a reveni la nivelul PIB real din 2008. Faț� de acum 6 ani, practic
Rom�nia a b�tut pasul pe loc �n privința performanțelor economice reale.
O creștere economic� bazat� pe competitivitate va fi o creștere s�n�toas�,
sustenabil�, care se va vedea nu doar �n statistici, ci mai ales �n bun�starea vieții de zi
cu zi a oamenilor. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va aduce rom�nilor prosperitate real� și
durabil�, nu o creștere fantomatic�, bazat� pe explozia consumului pe termen scurt sau pe
39
aportul exclusiv al expansiunii bugetare, prin cercul vicios al deficitului bugetar și datoriei
publice.
Primul semn de responsabilitate pentru dezvoltarea ROM�NIEI LUCRULUI BINE
F�CUT este s� renunț�m la capcana politicilor prociclice. Pe de o parte, s� nu mai facem
deficite bugetare �n anii de boom economic, așa cum a fost cazul deficitelor record din anii
de dinaintea crizei. Pe de alt� parte, s� nu introducem impozite �n anii de criz� sau atunci
c�nd economia �și caut� culoarul relans�rii și al consolid�rii, așa cum este cazul
impozitelor și accizelor recent introduse.
�n aceast� etap� post-aderare, voi susține strategiile prin care Rom�nia va avansa
consistent pe calea convergenței economice reale, odat� ce criteriul major al tuturor politicilor
publice va deveni competitivitatea.
�n clasamentul competitivit�ții globale, Rom�nia �nc� deține poziții dintre cele
mai dezavantajoase pentru: impozitarea muncii și efectele impozit�rii asupra investițiilor,
rata de cuprindere �n educația primar�, risipa banilor publici, discreționarism guvernamental,
corupția și �ncrederea public� �n politicieni, dar și capacitatea de a ne p�stra �n țar� talentele
profesionale. Doar Rom�nia și Bulgaria fac parte din stadiul 2 de dezvoltare, cea bazat� pe
eficienț�, �n timp ce majoritatea ț�rilor din Europa Central� și de Est sunt �n stadiul de
tranziție c�tre dezvoltarea bazat� pe inovare.
Devine astfel limpede c� modelul de dezvoltare al ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT
trebuie s� �nsemne mai mult� economie de piaț�, politici publice stimulative, care s� genereze
acumulare de capital și investiții, locuri de munc� productive și antreprenoriat inovativ, capital
uman performant și tehnologie avansat�, instituții de calitate pentru mediul de afaceri, dar și
c�t mai puține bariere administrative și birocratice �n calea liberei inițiative, a activit�ții
economice �n general.
Economia liberal�, economia afacerilor: pilonii modelului de dezvoltare
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va fi competitiv� odat� ce vom �mbun�t�ți
calitatea instituțional� a mediului de afaceri. �n ecuația competitivit�ții, conteaz� �n mod
esențial anumiți factori instituționali și administrativi care afecteaz� funcționarea mediului de
afaceri: birocrația, corupția, ușurința de a iniția sau de a �nchide o afacere, reglement�rile
fiscale și economice. Economia liberal� este economia afacerilor, iar soluțiile trebuie
c�utate �n susținerea mediului de afaceri, a capitalului rom�nesc, a �ntreprinderilor
mici și mijlocii. Aici este sursa adev�rat� a locurilor de munc� pe care rom�nii le așteapt�,
locuri de munc� stabile și bine pl�tite, care s� extind� rapid clasa de mijloc.
Calitatea instituțional� a mediului de afaceri comport� �nc� decalaje majore �n
comparație cu ț�rile UE, �n special �n privința a trei factori instituționali: protejarea
propriet�ții, corupția și plata impozitelor. Dup� cicluri �ntregi de declarații și probe reformiste,
40
Rom�nia este �n continuare o campioan� european� �n privința birocra�iei �i a costurilor cu
actele și autorizațiile administrative.
�n ultimii 10 ani, Codul Fiscal a fost modificat de peste 100 de ori, iar regimul juridic al
investițiilor str�ine directe a suferit 15 schimb�ri.
Așa cum corect invoc� mediul de afaceri, performanța economic� necesit� reguli
bune pe termen lung, adic� predictibilitate fiscal� și legislativ�. �n absența acestor
condiții elementare, �ntreprinz�torii nu pot planifica nimic, nici formarea capitalului, nici
investițiile și crearea de noi locuri de munc�, iar economia st� �n blocaj și pierde oportunit�ți,
�n așteptarea unor vremuri mai bune.
Consider c� industria și energia trebuie s� devin� vectori constanți ai
competitivit�ții economiei Rom�niei, prin investiții susținute și mediu concurențial. O
politic� industrial� coerent� trebuie s� fac� din industria rom�neasc� un veritabil actor
european. �O politic� industrial� pentru era globaliz�rii�, conform Strategiei Europa 2020,
�nseamn� abordarea �ntregului lan� valoric, de la infrastructur� �i materii prime p�n� la
serviciile post-v�nzare, pentru a obține un sistem industrial puternic și inovativ, diversificat �i
competitiv. �n același timp, printr-o strategie energetic� ambițioas�, una real� - nu doar
clamat� - ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT are toate atuurile pentru a deveni un veritabil pol
energetic regional. Dac� vom fructifica toate oportunit�țile economice și geostrategice,
inclusiv prin diversificarea surselor, țara noastr� se poate plasa durabil și eficient pe harta
energetic� regional�.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� și agricultur� performant�, care
necesit�, de asemenea, industrializare, capitalizare și competitivitate. Rom�nia nu-�i mai
permite gre�eli �n defavoarea fermierului rom�n. Nu este suficient s� con�tientiz�m faptul c�
avem un poten�ial agricol imens, ci trebuie s� valorific�m �n mod real acest avantaj, și nu doar
conjunctural, �n funcție de starea vremii, ci ca surs� constant� de creștere economic�. �n
viziunea mea, dezvoltarea agriculturii �nseamn� scoaterea agricultorului rom�n din
agricultura de subzistenț�, care trebuie s� devin� o afacere ca toate celelalte. Prin capitalizare,
agricultorul rom�n �și va putea dezvolta potențialul de adev�rat fermier european.
Industrializarea agriculturii este esențial� pentru echilibrarea balanței ocup�rii
forței de munc�. Decalajele de competitivitate ale Rom�niei sunt evidente fie și numai dac�
invoc�m decalajele de structur� economic�. Suntem pe primul loc �n privința populației
ocupate �n agricultur� din UE și suntem pe ultimele locuri �n ceea ce privește populația
ocupat� �n sfera serviciilor. Așadar, �n leg�tur� cu piața muncii, suntem �nc� departe de a fi
parcurs ajust�rile �n direcția unei structuri economice competitive.
Absorbția fondurilor europene trebuie s� fie prioritatea zero a oric�rei
guvern�ri. O economie lipsit� de capital este obligat� s� fructifice șansele dezvolt�rii
durabile cu bani europeni. �n aceast� privinț�, ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT nu are doar
datoria de a �nzestra contabil bugetul cu fonduri de cofinanțare pentru proiectele europene, ci
41
s� creeze capacitate instituțional� și administrativ� pentru ca proiectele de dezvoltare s� fie
concretizate financiar și economic.
Dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, �n general, este o alt�
direcție strategic� a modelului liberal de dezvoltare, una menit� s� mobilizeze capitalul
investițional și s� asigure accesul eficient și facil al investitorilor str�ini la piața local�.
Actualmente, piața de capital din Rom�nia r�m�ne una dintre cele mai reduse din UE. Tocmai
�n acest sens, consider o prioritate �nl�turarea tuturor barierelor ce inhib� dezvoltarea pieței
de capital. De exemplu, prin reclasificarea pieței de capital din Rom�nia de la piaț� de frontier�
la piaț� emergent�, s-ar obține beneficii certe �n materie de capital și investiții.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �și va dezvolta infrastructura financiar� necesar�
susținerii IMM-urilor. �n ultim� instanț�, nu banii sunt problema, ci calitatea politicilor
prin care urm�rim atragerea lor.
Consider c� politica economic� trebuie s� se fac� �n primul r�nd pentru economie,
adic� pentru cet�țeni și nu pentru politicieni (pentru c�știgurile electorale ale acestora).
4. Viziunea fiscal-bugetar�: reg�ndirea relației dintre stat și cet�țean
Filosofia finanțelor publice este, �n prezent, �n flagrant� contradicție cu principiile
dezvolt�rii economice s�n�toase. Calitatea de contribuabil a ajuns s� fie sinonim� doar cu
aceea de pl�titor de taxe și impozite, oric�t de multe și de ap�s�toare uneori, f�r� ca
cet�țeanul s� simt� c� este și beneficiar al sistemelor publice. C�nd acest sentiment
ajunge s� predomine �n relația dintre contribuabil și stat, devine clar de ce economia
subteran� și corolarul s�u fiscal, evaziunea, tind s� devin� regula � de supraviețuire uneori �
care erodeaz� treptat și subtil calitatea și sustenabilitatea sistemelor publice.
�n viziunea mea, soluțiile nu trebuie c�utate �n afara sistemului fiscal, ci tocmai
�n�untrul lui, și nu prin transformarea contribuabililor �n ținte fiscale, ci prin prisma
unei noi abord�ri a relației dintre stat și contribuabil, una cl�dit� pe principiile unui
parteneriat fiscal, ceea ce reclam� de fapt reg�ndirea �ntregului sistem fiscal-bugetar pe
criterii de transparenț� și corectitudine reciproce. Statul la coad� pentru plata impozitelor
este, �nc�, cel mai trist indiciu al funcțion�rii unui sistem fiscal �n care contribuabilii nu au fost
niciodat� parteneri egali ai statului, ci mai degrab� subordonații ori clienții birocrației fiscale
și ai tratamentului discreționar.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, a fi contribuabil nu �nseamn� a avea doar
obligații fiscale c�tre stat, ci a avea dreptul legitim de a pretinde de la stat
corectitudine, tratament egal, eficienț� și chibzuinț� �n cheltuirea banilor publici, adic�
bun� guvernare, �n general.
�n dimensiunea sa fiscal-bugetar�, modelul liberal de dezvoltare a ROM�NIEI LUCRULUI
BINE F�CUT este ancorat �n principii precum:
42
- competitivitate fiscal�: impozitarea redus� și simplificat� trebuie s� redevin�
atuul fiscal al Rom�niei, pentru a atrage din nou atenția investitorilor str�ini, pentru a
susține capitalul rom�nesc și crearea de noi locuri de munc�. Nevoile bugetare mai mari
nu trebuie s� �nsemne impozite mai mari, ci dimpotriv�, trebuie urm�rite prin �mbun�t�țirea
eficienței fiscale, prin simplificare și creșterea colect�rii. Rom�nia competitiv� fiscal �n UE
�nseamn� convergenț� rapid� �n planul prosperit�ții economice;
- echitate și corectitudine: tratamentul fiscal egal și universal este definitoriu pentru
viziunea noastr� liberal�. Cota unic� este soluția just�, corect� și care a dat rezultate �n
economia rom�neasc�. Echitate �n politica fiscal� nu �nseamn� unit�ți de m�sur� diferite
pentru contribuabili diferiți, așa cum stau lucrurile �n viziunea fiscal� a st�ngii;
- disciplin� fiscal� și bugetar�: �nt�rirea guvernan�ei fiscale și reducerea deciziei
discre�ionare �n politicile fiscal-bugetare sunt esențiale pentru creșterea eficienței sistemului
fiscal. �n acest sens, cre�terea colect�rii veniturilor bugetare �i cre�terea calit��ii cheltuielilor
publice trebuie s� aduc� transparenț�, simplificare, costuri mai mici cu funcționarea
sistemului fiscal, costuri de conformare pentru contribuabili și de administrare fiscal� din
partea statului.
Acestea sunt principiile esențiale care ofer� coerenț� strategiilor și politicilor fiscalbugetare.
�n definitiv, coerența sistemului fiscal transmite la r�ndul s�u coerenț� și
predictibilitate �n �ntreg sistemul economic.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, voi �ncerca s� conving Guvernul c� nu
politica bugetar� trebuie s� conduc� politica fiscal� (așa cum, din p�cate, se �nt�mpl� �n
prezent), c� nu trebuie s� introducem impozite dup� c�t dorește s� cheltuiasc� ministerul
Bugetului, ca s� descoperim, ulterior, c� nici nu poate s� o fac�. �n viziunea mea, politica fiscal�
nu trebuie proiectat� din perspectiva maximiz�rii �ncas�rilor la bugetul de stat.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, statul nu trebuie s� fac� doar ceea ce �i
permite cadrul fiscal-bugetar, cu prec�dere �n cazul unui cadru fiscal-bugetar rostogolit
inerțial de la un an la altul, f�r� viziune și priorit�ți, ci s� modifice cadrul fiscal-bugetar
potrivit oportunit�ților de dezvoltare economic�. Este, �n esenț�, o filosofie simpl�: nu
modific�m obiectivele datorit� instrumentelor care aparent ne �ncorseteaz�, ci adecv�m
instrumentele astfel �nc�t s� ne atingem mai bine obiectivele.
Schimbarea filozofiei fiscal-bugetare �nseamn� a face din bugetul statului un suport al
dezvolt�rii, dar nu �n sensul trivial al simplei expansiunii bugetare, ci pe baza priorit�ților și
oportunit�ților indicate de pilonii competitivit�ții economice.
�n planul politicii bugetare, creșterea calit�ții cheltuielilor publice reclam�
transparenț�, �n primul r�nd, dar și o construcție bugetar� axat� pe criterii de oportunitate,
prioritate și eficien��. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �și poate așeza sistemul
cheltuielilor publice pe proiecte și programe, �n baza unor criterii clare de
performanț�, dar și pe bugete multianuale, pentru o viziune de investiții pe termen
lung. Consider c� este imperativ� prioritizarea temeinic� a programelor publice, �n funcție de
43
relevanța lor pentru cet�țeni, astfel �nc�t rom�nii s� simt� c� bugetul statului nu reflect�
doar agende politice, ci și nevoile lor și ale comunit�ților lor, iar guvernul nu este un
simplu trezorier care, discreționar, taie și �mparte felii din �pl�cinta bugetar�.
�n planul politicii fiscale și din perspectiva competitivit�ții, Rom�nia are de rezolvat
numeroase carențe instituționale, de la dificult�țile de a pl�ti impozitele și p�n� la
neajunsurile administr�rii sistemului fiscal, de la povara fiscal� asupra muncii și p�n� la
evaziunea sistemic�. �n prezent, Rom�nia �nregistreaz� cel mai sc�zut grad de
conformare voluntar� �n plan fiscal dintre ț�rile UE. Este �ns� limpede c� aceast�
degradare a relației stat - contribuabil inhib� grav competitivitatea fiscal� a economiei
rom�nești și, totodat�, șansele noastre de dezvoltare.
Prin cota unic� de 16%, Rom�nia beneficiaz� �nc� de competitivitate fiscal� �n raport cu
cele mai multe din ț�rile UE. �n schimb, impozitarea muncii este cea mai important� povar�
pentru crearea de noi locuri de munc�. Potrivit Global Competitiveness Report, Rom�nia se
g�sește pe poziția 140 din toate cele 144 de ț�ri �n privința efectelor depresive ale tax�rii
asupra stimulentelor de a munci. �n Rom�nia, salariile sunt mici, �n timp ce costurile cu forța
de munc� sunt mari. Acesta este paradoxul unei poveri fiscale asupra muncii aproape
sufocante.
�n același timp, cota de TVA de 24% pare aproape o invitație deschis� la evaziune
fiscal� și un obstacol dintre cele mai serioase �n calea consumului. Potrivit Comisiei
Europene, Rom�nia este pe primul loc �n UE privind evaziunea fiscal� prin neplata TVA.
Este pe deplin explicabil, mai ales �n condițiile �n care 22 de ț�ri ale UE au TVA mai mic dec�t
Rom�nia. Probabil c� cea mai nefast� combinație fiscal-bugetar� pentru Rom�nia este dat� de
cota crescut� de TVA și slaba capacitate de control și administrare fiscal�.
�n planul politicilor de relaxare fiscal� și �n perspectiva apropiat� a guvern�rii dreptei
rom�nești, pentru mine, reprezint� o prioritate absolut� revenirea TVA la 19%, �ntruc�t
relaxarea fiscal� va duce nu doar la �mbun�t�țirea colect�rii veniturilor și a
sustenabilit�ții finanțelor publice, ci mai cu seam� la creșterea economiei și a nivelului
de trai al rom�nilor.
5. Agricultur� performant� și dezvoltarea satului rom�nesc
Rom�nia a f�cut pași importanți �n spațiul integr�rii europene, �ns� agricultura și satul
rom�nesc au resimțit cele mai modeste progrese, c�ci saltul spre modernizare �nc� �nt�rzie s�
apar�. �n aceast� privinț�, �n care agricultura și problemele satului rom�nesc aproape c� par
�ngem�nate, Rom�nia are nevoie de o viziune integrat�, care s� formuleze priorit�ți și direcții
de dezvoltare. Dup� un sfert de secol de reforme și miliarde de euro cheltui�i, prosperitatea
�nt�rzie s� apar� �n satul rom�nesc. El �nc� mai reprezint� o a doua Rom�nie, desprins� parc�
din alt secol, dominat� de s�r�cie �i dependent� cvasitotal de asistența statului. Satul
rom�nesc va renaște �ns� nu doar odat� cu agricultura, pentru c� satul trebuie s�
44
�nsemne și altceva, adic� mici industrii, ferme familiale, oamenii cu viziune �i ini�iativ�,
�ntreprinz�tori rurali capabili s� utilizeze tehnologii performante, s� dezvolte
avantajele competitive pe care Rom�nia le are �n acest sector.
�n viziunea dreptei rom�nești, modernizarea sectorului agro-rural este de interes
național. Pentru ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, reformarea exploata�iilor agricole,
modernizarea spa�iului rural �i deblocarea poten�ialului s�u economic, precum și
simplificarea administrativ� constituie direc�ii clare care vor aduce și beneficiile așteptate. Nu
este suficient s� con�tientiz�m c� avem un poten�ial agricol imens, ci trebuie s� facem ca
agricultorul rom�n s� devin� un pion important �n arhitectura economiei rom�nești. Este
vital� transfomarea agriculturii rom�ne�ti �ntr-un motor de cre�tere economic�, prin
crearea de locuri de munc� pentru popula�ia din mediul rural și prin susținerea
performanței și a veniturilor agricultorilor.
Pasul esențial care ar urni agricultura pe calea moderniz�rii europene este rezolvarea
durabil� a problemei propriet�ții. Performanța economic� a agriculturii rom�nești va
crește proporțional cu consolidarea regimului de proprietate funciar�. ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT �ncepe cu definirea și recunoașterea clar� a propriet�ții, care s� ofere
oamenilor stimulente economice și perspective de dezvoltare.
�n concepția mea, nu structura polarizat� a propriet��ii funciare a constituit obstacolul
major �n dezvoltarea agriculturii, ci lipsa voin�ei politice de a clarifica legislativ, la timp �i �n
mod neutru, dreptul de proprietate. Din aceast� cauz�, s-a �nt�rziat procesul natural de creare
a pie�elor �n acest domeniu, de la cea a credit�rii, la cea a asigur�rilor, a garan�iilor funciare
etc., iar agricultura a devenit eficient� aproape doar �n privința marilor ferme. Tocmai de aceea
avem nevoie s� �ncuraj�m, �ntr-un cadru instituțional tranparent, cooperarea fermierilor și a
proprietarilor de terenuri agricole.
Pentru o agricultur� performant�, lucr�rile de cadastru trebuie finalizate cu
celeritate. �n aceast� privinț�, autorit�țile locale trebuie s� aib� un rol determinant, nu doar
�n a urgenta procedurile birocratice legate de reglementarea propriet�ții, ci și �n implicarea
pentru rezolvarea eficient� a litigiilor privind proprietatea. �n același timp, politica agrar� nu
trebuie s� interfereze cu piața funciar�, ci s� elimine excesul de reglementare și birocratizare.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn�, �n mod necesar, un cadru legislativ care s�
reglementeze pia�a funciar� �ntr-o form� coerent�, unitar� și simplificat�.
Odat� cu rezolvarea contextului instituțional de reglementare și proprietate, atunci
piața, cadrul competitiv și performanțele economice vor deveni factorii definitorii care vor
optimiza raporturile dintre mica și marea exploatație agricol�. �n ROM�NIA LUCRULUI BINE
F�CUT, mica exploatație agricol� trebuie s� �nceteze a mai fi doar mijloc informal de
protecție social�, ci trebuie s� genereze motivație economic� și r�splat� pe m�sura
performanțelor comerciale.
Actualmente, populația ocupat� �n agricultura Rom�niei reprezint� peste 29%,
comparativ cu o medie european� de circa 5%, ceea ce ilustreaz� un imens dezechilibru
45
structural, precum și indiciul unei productivit�ți a muncii foarte sc�zute. �n același timp,
importante suprafe�e agricole r�m�n �nc� necultivate, �n timp ce pe pia�a na�ional�, european�
�i mondial� cererea de produse alimentare crește �n continuare. Va fi foarte greu de sus�inut
pe viitor, at�t din punct de vedere politic, c�t �i economic, o asemenea situație care nu
�ncurajeaz� cultivarea terenurilor agricole și mai ales gruparea lor �n parcele atractive și
eficiente din punct de vedere economic.
Un asemenea cerc vicios atrage atenția asupra adev�ratei priorit�ți investiționale:
industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale, astfel �nc�t și
agricultura rom�neasc� s� poat� deveni o afacere profitabil� �n condiții civilizate.
�n viziunea mea, cred c� se cuvine s� ne concentr�m atenția asupra potențialului
exploatațiilor familiale de tip comercial. Este indispensabil� crearea și dezvoltarea unei
infrastructuri de pia�� moderne, �n deplin acord cu modelul european, dar adaptat� eficient la
specificul gospod�riei ��r�ne�ti. Trebuie s� folosim resursele din cercetare pentru crearea
unor modele de func�ionare local� a pie�elor, av�nd ca punct de pornire centrele de
tranzac�ionare existente. Astfel, vom putea configura un sistem na�ional eficient, dinamic �i
adaptat specificit��ilor locale pentru colectarea �i depozitarea produselor din gospod�riile
��r�ne�ti.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, o agricultur� performant� necesit� adaptarea la
condi�iile dinamice ale Politicii Agricole Comune. Rom�nia trebuie s� se armonizeze �n func�ie
de Politica Agricol� Comun�, �ns� �ntr-o manier� benefic� intereselor rom�nești, astfel �nc�t
activitatea fermierului rom�n s� devin� competitiv�, iar dezvoltarea spa�iului rural s� devin�
real� și durabil�.
Agricultura performant� �n Rom�nia necesit� sisteme moderne de irigații. �n
aceast� privinț�, este absolut necesar� modernizarea infrastructurii de iriga�ii din fonduri
structurale �n perioada 2014-2020. �n același timp, �ntre�inerea sistemelor vechi este
costisitoare pe termen lung at�t pentru agricultori, c�t �i pentru stat, ceea ce conduce la
cre�terea costurilor pentru agricultori. Tocmai de aceea, statul trebuie s� sprijine, prin
toate tipurile de instrumente � fiscale, legislative, financiare � atragerea de investiții
majore �n agricultur�, c�ci competitivitatea agriculturii trebuie s� se bazeze pe
capitalizare și acces facil al agricultorilor la finanțare.
Rom�nia are nevoie de o poziție politic� implicat� �n privința agriculturii, �n leg�tur� cu
șansele de dezvoltare competitiv� ale agriculturii rom�nești. La nivel european, avem nevoie
s� ap�r�m și s� promov�m interesele agriculturii rom�nești, nu doar �n leg�tur� cu noua
concepție financiar� a Politicii Agricole Comune, ci �n orice privinț� care poate fi benefic�
fermierilor rom�ni. Rom�nia dispune de �ntreg potențialul pentru a deveni una din
principalele forțe ale agriculturii europene.
Rom�nia poate deveni num�rul 1 �n UE �n privința agriculturii ecologice. Piața
european� ne ofer� largi oportunit�ți, mai ales c� produsele rom�nești �ncep s� fie
recunoscute și premiate la diverse t�rguri europene. Avem �ns� nevoie s� dezvolt�m susținut
46
partea de procesare și comercializare, prin promovare continu� și inventiv�. Agricultura
ecologic� și produsele tradiționale merit� s� devin� veritabile m�rci �nregistrate ale
performanțelor rom�nești.
�n perioada urm�toare, aferent� ciclului 2014-2020, agricultura trebuie s� treac� la o
etapa superioar� �n dezvoltarea ei, prin revigorarea ramurilor procesatoare ale industriei
alimentare, prin sporirea competitivit�ții economice a exploatațiilor familiale de tip comercial,
prin �nt�rirea rolului organizațiilor profesionale și interprofesionale din sfera agro-alimentar�,
prin refacerea lanțului valoric al activit�ții economice din domeniul agriculturii și industriei
alimentare.
Prin implementarea Programului Național pentru Dezvoltare Rural�, dar și �n contextul
unor ani agricoli buni, performanțele agriculturii s-au �mbun�t�țit treptat. �ns�, la nivelul
satului rom�nesc nu s-au simțit schimb�ri majore, progrese comparabile cu cele din
agricultur�. Dimpotriv� chiar, calitatea vieții stagneaz� sau chiar este �n sc�dere �n mediul
rural, media de v�rst� a oamenilor de la țar� a crescut. Populația rural� a Rom�niei are cea
mai ridicat� pondere �n totalul populației dintre toate ț�rile UE, aproape 45%. Ast�zi, aproape
60% din agricultori au v�rste de peste 60 de ani și dețin peste 25% din terenul agricol al
Rom�niei, ceea ce atrage atenția asupra unei probleme majore a politicii agricole rom�nești
din perspectiva resurelor umane din spațiul rural. �n multe locuri, c�mpurile și lanurile sunt
mai frumoase și mai �ngrijite dec�t satul rom�nesc. De aceea, politica agricol� rom�neasc�
trebuie s� cuprind� și priorit�ți dedicate satului rom�nesc.
Satul rom�nesc a fost �ntotdeauna un izvor de cultur� �i civiliza�ie, dar evoluțiile
economice și lipsa unei consecvențe a priorit�ților nu i-au permis s� �in� pasul cu
ritmul moderniz�rilor actuale. �n acest sens, investițiile �n infrastructura rural�, de la
cea școlar� și p�n� la utilit�țile publice, vor trebui s� fie primul semn clar de
modernizare a satului rom�nesc.
6. Cum r�spundem la viitorul sistemului de pensii
Actualul sistem de pensii din Rom�nia se confrunt� cu c�teva probleme majore, care
sunt cunoscute de ani buni, dar la care nu exist� �nc� r�spunsuri coerente și general acceptate.
Din p�cate, teama de a �nu mai putea pl�ti pensii� este adesea utilizat� �n discursul public din
considerente electorale sau populiste, �n locul unei abord�ri serioase și al unei proiecții de
viitor.
Exist� un set de realit�ți care privesc sistemul de pensii și pe care suntem datori s� le
lu�m �n calcul:
- raportul dintre salariați și pensionari, care devine din ce �n ce mai disproporționat �n
defavoarea salariaților, fapt ce determin� o creștere a deficitului la bugetul asigur�rilor sociale.
47
Acest raport disproporționat a fost accentuat de �ncurajarea pension�rilor anticipate, ca
modalitate de a rezolva problema lipsei locurilor de munc�;
- rata de ocupare �n r�ndul pensionarilor din țara noastr� este una dintre cele mai mici
din Uniunea European�;
- ponderea cheltuielilor cu pensiile (raportat� la PIB) este una dintre cele mai mici din
UE;
- Rom�nia se afl� �n primele 5 state membre UE care vor cunoa�te cel mai rapid ritm de
�mb�tr�nire a popula�iei �n urm�toarele decenii, fapt ce are un impact extins din punct de
vedere bugetar, economic și social.
�n afara unor m�suri punctuale care pot fi g�ndite pe termen scurt, �n perspectiva
anilor ce vor urma, va trebui adoptat� o decizie cu privire la modul �n care arat�
sistemul de pensii pentru a r�spunde acestor probleme și pentru a acționa �nainte ca el
s� devin� nesustenabil.
Ca Președinte al Rom�niei, voi chema toate forțele politice s� decidem �mpreun�
viitorul sistemului de pensii. Spre exemplu, este important de stabilit ca obiectiv strategic
conservarea actualului sistem care se bazeaz� pe principiul solidarit��ii �ntre genera�ii, a�anumitul
sistem pay-as-you-go (�n care plata pensiilor este pl�tit� din contribuțiile celor aflați
�n munc�) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investi�ii
pruden�iale, centrat pe principiul contributivit�ții, al responsabilit�ții individuale �i al definirii
�i garant�rii beneficiilor.
De asemenea, �n paralel cu sistemul public de pensii, voi solicita decidenților politici s�și
�ndrepte atenția c�tre alte formule de asigurare de venituri la b�tr�nețe și, dup� o dezbatere
ampl�, s� lu�m de comun acord decizii.
Prima dintre ele se refer� la �nt�rirea �ncrederii participan�ilor �n sistemul de
pensii private obligatorii � pilonul II și l�rgirea bazei participan�ilor la acesta. Va trebui s�
r�spundem la mai multe provoc�ri la acest capitol, printre care se num�r�:
- adoptarea legislației privind plata pensiilor obligatorii private;
- protejarea drepturilor participan�ilor, prin reglementarea mai multor tipuri de tipuri
de fonduri de pensii administrate privat, pentru ca aderarea s� se fac� �n condi�ii mai
transparente;
- adecvarea capitalului social al administratorilor fondurilor de pensii pentru
�ndeplinirea cerin�elor minime de solvabilitate;
- compensarea diferen�elor de rentabilitate sub rentabilitatea minim�, detalierea �i
diversificarea formelor de plat�.
Pentru a l�rgi baza participanților, va fi nevoie de modific�ri legislative, dar, pentru ca
ele s� fie durabile, �n beneficiul cet�țenilor, și nu supuse arbitrariului schimb�rilor politice, va
fi necesar� o abordare consensual�.
Un al doilea subiect de dezbatere și decizie se refer� la �ncurajarea pensiilor private
facultative � pilonul III, prin acordarea unui regim egal de deductibilit��i fiscale pentru
48
asigur�rile de via�� pl�tite sub form� de pensie și posibilitatea diversific�rii portofoliului de
investi�ii.
Ca președinte, voi �ncuraja dezbaterea cu privire la introducerea unui sistem de
pensii ocupa�ionale și a unui sistem de asigur�ri sociale pentru activit��i ocazionale.
Sus�in introducerea sistemului facultativ de pensii ocupa�ionale, prin statutul profesional
�i/sau contractul colectiv de munc� aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a
angajatorului, inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul.
Vorbim despre beneficii definite, cu o component� de asigurare de via��, pornind de la
specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de ap�rare, ordine public�, dar �i
profesii unde, prin negociere colectiv�, se constituie o schem� de pensii, �n vederea fideliz�rii
salaria�ilor). �n acest fel, sunt eliminate nedrept�țile create beneficiarilor pensiilor speciale
din legea pensiilor publice �i pot fi stimulate pe termen lung profesiile cu grad mai mare de
uzur�. De asemenea, av�nd �n vedere rata ocup�rii formale reduse �n agricultur�, dar �i �n alte
sectoare de activitate � activit��i ziliere sau sezoniere, este necesar� crearea unui sistem de
drepturi de asigur�ri sociale care s� permit� celor vizați accesul la servicii medicale, dar �i
drepturi de pensie public� administrat� privat.
Gradul de dezvoltare a unei societ�ți este vizibil prin modul �n care �și trateaz�
pensionarii. Ca Președinte al Rom�niei, consider c� sistemul de pensii și preocuparea
pentru pensionari nu este nici o chestiune de ordin ideologic și nici una pentru care
este suficient� o gestionare curent� și o privire �n prezent. La fel ca și �n cazul celorlalte
mari sisteme publice, precum educația și s�n�tatea, problema sistemului de pensii trebuie
abordat� pe termen lung. Ea �i privește, ast�zi, deopotriv� pe cei care sunt beneficiari acum ai
sistemului de pensii, pe cei care sunt salariați, dar și generațiile mai tinere care vor fi cele mai
afectate de schimb�rile sociale și demografice. Trebuie s� avem �nțelepciunea de a lua acum
decizii ale c�ror efecte se vor vedea peste mai multe decenii, peste mai multe generații. Iar ca
Președinte al Rom�niei, voi fi garantul lu�rii acestor decizii �n urma unor dezbateri și pe baz�
de acord.
7. Infrastructura ca instrument al europeniz�rii Rom�niei
Ca Președinte al Rom�niei, �mi propun s� construiesc o dezbatere și un consens pe
termen lung �n ceea ce privește priorit�țile infrastructurii naționale. Nu este acceptabil ca
aceste priorit�ți s� se schimbe de la o guvernare la alta, �n funcție de interese conjuncturale
sau de presiuni locale, de miniștri nominalizați și de forța lor �n guvernare, �n timp ce
constat�m c� au trecut 20 de ani f�r� un avans semnificativ �n domeniul moderniz�rii marii
infrastructuri. Am �n vedere aici, �n primul r�nd, sistemul național de autostr�zi și
aeroporturile.
Conectarea la Europa și la lumea occidental� nu �nseamn� doar instituții politice
și apartenența la organisme internaționale, ci cunoaște o expresie practic� �n ceea ce
49
�nseamn� infrastructura de transport. Construcția de autostr�zi, la fel ca reforma
sistemelor publice, face parte din setul de obiective și deziderate c�rora li s-a recunoscut
mereu necesitatea �n teorie, dar �n cazul c�rora s-a construit prea puțin �n ultimii 25 de ani.
Absența unei infrastructuri funcționale, care s� lege Rom�nia de celelalte state europene, risc�
s� lase țara noastr� la periferia Uniunii Europene și reprezint� un impediment serios �n
dezvoltare, atragerea de investiții, promovarea turismului și culturii etc.
Rom�nia trebuie s�-și stabileasc� priorit�țile de infrastructur�, pornind de la necesit�ți
și țin�nd cont de sursele posibile de finanțare. �n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT,
kilometrii de autostrad� nu r�m�n pe h�rtie, ci sunt construiți, contractele sunt
�ncheiate corect, nu �n detrimentul statului rom�n, iar termenele de finalizare sunt
respectate. �n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, exist� opțiuni diverse de transport accesibile
și eficiente, nu costisitoare și �n condiții de proast� calitate.
Voi solicita partidelor politice s� convin� asupra realiz�rii și s�-și asume un master plan
de transport pe o perioad� de 10 ani care ar trebui s� cuprind�:
- construirea principalelor axe de autostr�zi ale Rom�niei și o etapizare a acestora;
- realizarea unei linii feroviare de mare vitez� pe teritoriul ț�rii noastre;
- asigurarea unui transport aerian performant și accesibil, prin continuarea
implement�rii programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor �n rețeaua de
transport european�;
- dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de aeroporturi regionale;
- promovarea transportului maritim și pe c�ile navigabile interioare.
Dup� ani de �inovații și c�ut�ri� care au l�sat Rom�nia �n urm� �n comparație cu alte
state foste comuniste, va trebui s� alegem un drum de urmat, care s� r�spund� realit�ților
rom�nești și care s� nu fie doar o opțiune politic� de moment, ci una național�.
8. Reforma instituțiilor politice și administrative
Misiunea mea, �n calitate de viitor Președinte al Rom�niei, țin�nd cont și de
calendarul electoral, este ca, �n anul 2015, s� relansez și s� impulsionez finalizarea
dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției.
Desigur, modificarea Legii Fundamentale se afl� �n sarcina Parlamentului, dar
președintele poate deveni un catalizator al relu�rii dezbaterii și al construcției unui dialog �n
societate pe tema reformei constituționale. Ar fi total neserios ca acest proces s� r�m�n�
nefinalizat din considerente de echilibru strict politic, mai exact datorit� faptului c� la un
moment dat nu a mai existat o majoritate care s�-l susțin�. A fost, de asemenea, un semnal
negativ faptul c� dezbaterea despre modificarea Constituției s-a centrat strict pe elemente
conjuncturale, cum ar fi procedura de desemnare a prim-ministrului sau raporturile dintre
Președinte și Guvern. Consider c� ar fi fost elemente mult mai importante - care țin de
50
drepturi și libert�ți, de raporturile corecte dintre stat și cet�țean, de echilibrul �ntre puterile
statului - ce trebuiau s� se reg�seasc� �n noul proiect de Constituție. �mi propun, ca Președinte
al Rom�niei, s� reinițiez aceast� dezbatere, s� construiesc consens și s� m� asigur de
finalizarea ei p�n� la debutul viitorului exercițiu parlamentar.
A doua tem� important� a anului 2015 privește reforma de fond a legislației
electorale, respectiv a sistemului de alegere a Camerei Deputaților, Senatului,
președinților de Consilii Județene și primarilor. Rom�nia nu-și mai poate permite un nou
mandat parlamentar �n condițiile �n care actualul sistem electoral, profund distorsionat,
genereaz� anomalii precum creșterea num�rului de parlamentari, obținerea de mandate cu un
num�r insignifiant de voturi și, �n ultim� instanț�, degradarea accentuat� a �ncrederii
cet�țenilor �n instituțiile democrației reprezentative. Avem cu toții datoria unei analize atente
a sistemului electoral și a efectelor pe care acesta le-a produs �n planul evoluției sau involuției
democratice. Avem datoria de a conveni asupra unei formule de sistem electoral care s�
asigure reprezentativitate și care s� fie durabil� �n timp. Sistemul electoral nu poate fi
modificat odat� la 4 ani din rațiuni populiste sau din interesele conjuncturale ale
actorilor politici care doresc s�-și constituie, la un moment dat, avantaje �n perspectiva
alegerilor.
Aceeași abordare trebuie s� fie valabil� și �n ceea ce privește mecanismele elective la
nivel local, �n cazul primarilor sau al președinților de Consilii Județene. Trebuie s� ne g�ndim
�n ce m�sur� modific�rile succesive ale legislației au �nt�rit reprezentativitatea local� și
controlul comunit�ților asupra administrației locale sau, dimpotriv�, au creat și consolidat
sisteme de relații feudale, clientelare, �n detrimentul cet�țenilor.
A treia tem� privește modificarea legislației partidelor politice, at�t �n privința
condițiilor de �nființare a unor noi formațiuni, c�t și a finanț�rii acestora. S-a coagulat un
puternic curent de opinie �n favoarea modific�rii legislației privind �nființarea partidelor
politice, considerat� prea restrictiv� pentru cei care �și doresc participarea la viața politic�.
Legislația nu trebuie s� fie o barier� �n calea libert�ții de asociere. �n ultim� instanț�, votul
popular este acela care decide asupra viabilit�ții unor structuri politice, și nu constr�ngerile
legislative. Unii interpreteaz� c� aceste constr�ngeri au fost introduse pentru a prezerva un
anumit status quo la nivelul partidelor politice mari. Ca Președinte al Rom�niei, doresc s�
inițiez o asemenea dezbatere, consider�nd c� libertatea de asociere trebuie garantat�.
Finanțarea partidelor politice este o tem� sensibil� a societ�ții rom�nești, la fel ca și
finanțarea campaniilor electorale. Deși exist� mecanisme de control instituite printr-o lege
modern�, adaptat� realit�ților din societ�țile cu democrații avansate, aceste mecanisme nu au
fost niciodat� activate. Orice observator avizat poate constata c� �ntre cheltuielile raportate
oficial de partide și costul vizibil al campaniilor electorale exist� discrepanțe enorme, f�r� ca
acestea s� fie �n mod real evaluate și sancționate. O discuție asupra acestei teme este absolut
necesar� pentru s�n�tatea democrației rom�nești.
51
Suspiciunile privind corupția electoral� au fost prezente �n toate campaniile electorale
trecute. Ca Președinte al Rom�niei, voi genera o dezbatere asupra necesit�ții stabilirii
unor limite financiare �n ceea ce privește campaniile electorale. Cel puțin pentru
urm�toarele dou� cicluri electorale, avem nevoie, cred, de o legislație extrem de restrictiv�,
care s� stabileasc� foarte clar ce au sau ce nu au dreptul s� fac� partidele politice pentru a
c�știga votul aleg�torilor. Dac� vom reduce substanțial cheltuielile reale ale campaniilor
electorale, dac� vom fixa maximal tipurile de cheltuieli care se pot face, avem oportunitatea ca
suspiciunea despre cump�rarea voturilor s� nu mai greveze asupra imaginii democrației
rom�nești.
�n str�ns� leg�tur� cu aceasta, trebuie s� reglement�m definitiv problema așazisului
turism electoral, respectiv a listelor electorale suplimentare. Este profund
incorect ca, la fiecare rund� de alegeri, condițiile de existenț� ale acestora s� fie modificate �n
funcție de interesele și calculele electorale ale partidelor aflate la putere. Ca Președinte al
Rom�niei, voi invita partidele politice la un dialog pe aceast� tem�, solicit�ndu-le
angajamentul de a ajunge la o reglementare pe termen lung care s� elimine orice fel de
suspiciune asupra corectitudinii proceselor electorale. O societate democratic� european� nu
�și poate permite ca asupra rezultatului alegerilor � adic� asupra voinței cet�țenilor - s�
planeze �ntotdeauna suspiciuni.
O alt� tem� privește reglementarea votului rom�nilor de pretutindeni. Comunit�țile
rom�nilor din afara granițelor susțin, pe bun� dreptate, necesitatea introducerii unor
proceduri moderne care s� le permit� exercitarea dreptului de vot. Este vorba de votul prin
corespondenț�, dar și de votul electronic. Ca Președinte al Rom�niei, cred c� statul rom�n are
datoria de a lua toate m�surile necesare pentru ca milioanele de rom�ni care muncesc
și tr�iesc �n afara granițelor s� aib� toate condițiile pentru a-și exercita dreptul
fundamental la vot. Sunt �n favoarea votului electronic și �n favoarea votului prin
corespondenț�, �n condițiile asigur�rii unei depline securit�ți, astfel �nc�t s� nu existe niciun
fel de suspiciune asupra corectitudinii procesului electoral.
Un alt subiect subiect important al reformei politice privește relația dintre partide și
administrația public�. Din 4 �n 4 ani, partidele �ocup� efectiv administrația public� central� și
serviciile ei deconcentrate �n județe prin numiri politice, dar desf�șurate sub paravanul unei
legislații aparent legate de funcția public�. De fiecare dat�, atunci c�nd se schimb� culoarea
politic� a guvern�rii, urmeaz� un proces masiv de �nlocuiri �n administrația public�, �nsoțit de
conflicte. Acest proces ciclic perturb� funcționarea normal� și eficient� a administrației din
Rom�nia. Trebuie s� punem cap�t acestei ipocrizii, �n care recomandarea politic� este decisiv�
la intrarea �n sistemul administrativ, dar la ieșire toți funcționarii numiți politic �și invoc�, pe
de-o parte, competențele administrative, iar pe de alt� parte, stabilitatea �n funcție pe așa-zisul
principiu al depolitiz�rii. Este limpede ast�zi, dup� c�teva alternanțe la putere, c�
modelul administrativ pe care ni l-am propus, respectiv funcția public� independent�
dincolo de nivelul secretarilor de stat, este o ficțiune inoperant� �n practic�. Ca
52
președinte, �mi propun s� organizez o dezbatere național� și un consens al forțelor politice pe
tema funcției publice �n Rom�nia.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT trebuie s� ajungem la un model rațional al
funcției publice care s� aib� stabilitate și predictibilitate pe termen lung. Am �n vedere
un model care s� fie și aplicabil, nu doar inspirat teoretic de �rețete europene�, care s� fie real
și profund, nu aparent. Dau un singur exemplu: nu putem �ngroșa r�ndul corpului �nalților
funcționari publici cu foști prefecți care, la momentul numirii lor, proveneau din structuri
politice. Obiectivul meu este ca, �mpreun� cu toate partidele, s� fix�m o departajare realist�
de la nivel național p�n� la nivel local a funcțiilor numite politic (așa cum se �nt�mpl� �n
orice societate democratic�) de funcțiile de carier� administrativ�.
Cred c�, dac� vom ajunge la un consens pe toate aceste teme care privesc reforma
instituțiilor politice și administrative, vom putea considera c� am reașezat viața democratic� a
Rom�niei pe baze mai s�n�toase pe termen mediu și lung.
9. Regionalizarea �i descentralizarea ca instrumente de modernizare �i
reducere a decalajelor
Ca Președinte al Rom�niei, voi relua temele regionaliz�rii și descentraliz�rii. �n 2014,
�ncercarea de a construi un mare proiect național pe tema regionaliz�rii a eșuat, pe de-o parte
datorit� destr�m�rii alianței politice aflate la guvernare, pe de alt� parte, ca urmare a unei
viziuni extrem de simplificatoare a actorilor implicați �n acest proces. Dezbaterea asupra
regionaliz�rii, at�t c�t a existat, s-a centrat mai degrab� �n jurul unor proiecții politice și a
r�spuns unor preocup�ri legate de �mp�rțirea influenței diferitelor partide și grupuri �n
administrațiile locale. Nu �nt�mpl�tor, subiectele aflate �n contradicție s-au rezumat la
num�rul regiunilor, la posibilele lor capitale și la mecanismele de alegere a structurilor de
conducere regionale. Totul a culminat cu declanșarea unor controverse legate strict de
interese locale, cum ar fi jurisdicția asupra porturilor sau a poliției.
Nu avem, p�n� �n momentul de faț�, o analiz� realist� asupra consecințelor
descentraliz�rii �n Rom�nia, proces care dureaz� de 20 de ani. Este un proces pozitiv f�r� de
care, de exemplu, dezvoltarea unor orașe ca Sibiul, pe care l-am condus, nu s-ar fi putut
produce. Dar aceste evoluții pozitive nu au fost liniare la nivelul �ntregii Rom�nii. �n multe
locuri, descentralizarea financiar� a �nsemnat mai degrab� ad�ncirea inegalit�ților de
dezvoltare, dec�t armonizarea la nivel regional sau național. Aceast� tem� merit� un
proces de reflecție național�, proces pe care �l poate conduce Președintele Rom�niei.
�n același timp, discuția asupra procesului de regionalizare a pornit f�r� obiective și
evalu�ri foarte clare. S-au �ncet�țenit c�teva stereotipuri: de pild�, c� regionalizarea este
cerut� de Uniunea European�, ceea ce nu este adev�rat, statele europene av�nd modele
administrative diferite; sau c� regionalizarea este condiția pentru o mai bun� absorbție a
53
fondurilor europene, lucru care s-a demonstrat, de exemplu, �n Polonia, dar care nu este
neap�rat obligatoriu dac� regionalizarea nu este �nsoțit� de politici publice consistente.
P�n� la urm�, totul s-a limitat la o dezbatere despre cine și cum �și adjudec� beneficiile
politice ale unei reorganiz�ri administrativ-teritoriale.
Ca Președinte al Rom�niei, voi susține reluarea unei discuții serioase cu privire
la regionalizare și descentralizare. Actuala �mp�rțire administrativ-teritorial� a Rom�niei
dateaz� din perioada comunist� și transform�rile prin care a trecut nu i-au alterat fondul.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, proiectul de regionalizare-descentralizare
reprezint� o nou� viziune asupra statului rom�n �i a organiz�rii administrativ
teritoriale, proces care presupune realizarea unui transfer structural de amploare de servicii
publice, competen�e �i fonduri din subordinea autorit��ilor centrale, reprezentate de guvern,
ministere �i agen�ii na�ionale, �n subordinea autorit��ilor locale, respectiv consilii regionale,
jude�ene �i locale. Prin componenta de regionalizare, procesul necesit� modificarea structurii
administrativ-teritoriale a ț�rii prin �nfiin�area regiunilor administrative. Ca urmare,
organizarea administrativ� a statul rom�n ar trece de la trei la patru nivele: (1) central; (2)
regional; (3) jude�ean; (4) local.
Ținta acestui proces trebuie s� fie, pe de-o parte, eliminarea decalajelor de dezvoltare,
iar pe de alt� parte, determinarea unui efect de antrenare a �ntregii economii. Experien�a mea
personal� �n administrație �mi arat� c� practica descentraliz�rii din Rom�nia nu are nimic de-a
face cu principiile dezvolt�rii regionale. Cre�terea bugetelor locale a avut, �ns�, ca efect
investi�ii masive �n infrastructura la nivel local, cum ar fi re�elele de ap� �i canalizare �i
infrastructura rutier�. De�i aceste investi�ii conduc la cre�terea calit��ii vie�ii locuitorilor din
zonele respective, efectul de antrenare asupra �ntregii economii este foarte slab, mai pu�in de
7% din varia�ia PIB pe locuitor fiind explicabil� prin aceast� variabil�.
De asemenea, discuția asupra regionaliz�rii și descentraliz�rii nu va putea evita o
analiz� �n profunzime asupra structurii administrative a Rom�niei. Ne place sau nu, �n ultimii
ani s-a demonstrat lipsa de viabilitate a unor unit�ți administrativ-teritoriale mici, tem� de
discuție care va trebui s� devin� subiectul unui consens �ntre partidele politice din Rom�nia.
10. Demografia � o provocare pe termen lung
Viitorul Președinte al Rom�niei trebuie s� abordeze o provocare pe termen lung
pentru națiunea noastr�, o provocare despre care nu s-a vorbit �n mod serios și
responsabil la nivelul clasei politice: reducerea dramatic� a popula�iei ț�rii noastre și
perspectiva accentu�rii acestui trend �n urm�torii ani.
�n cei 25 de ani de la Revolu�ie, popula�ia a sc�zut cu peste 3 milioane de locuitori, iar
efectele acestei realit�ți sunt deja observabile și, �ntr-un viitor deloc �ndep�rtat, vor deveni din
ce �n ce mai pregnante. Dac� nimic nu se schimb� �n abordarea acestei probleme și la nivelul
funcțion�rii economiei și sistemelor publice �n ansamblu, scenariul este unul pesimist, cu o
54
Rom�nie ajuns� la jum�tatea acestui secol la 14 milioane de locuitori, dintre care un sfert vor
avea peste 65 de ani.
Fenomenul declinului demografic a afectat �n mare parte și statele occidentale
dezvoltate, fiind �ns� mai accentuat �n ț�rile foste comuniste, pe fondul șocurilor economice și
sociale ale tranziției. Chiar dac� nu exist� r�spunsuri universal valabile cu privire la cauzele
acestui fenomen, ca națiune și societate, suntem datori s� privim aceast� problem� �n
perspectiv�.
Declinul populației va �nsemna sc�derea abrupt� a for�ei de munc� și va avea
consecințe economice majore. Cre�terea productivit�ții �i volumului investi�iilor de capital vor
fi insuficiente, chiar și �n cele mai optimiste scenarii, pentru a suplini reducerea num�rului de
consumatori �i a for�ei de munc�. Ne vom confrunta cu un PIB �n sc�dere, �n ciuda oric�ror
m�suri economice luate �i cu o presiune uria�� asupra func�iei sociale a statului, �n special
asupra sistemelor de asigur�ri sociale. Nici modific�rile din sistemul de pensii nu vor fi
suficiente singure pentru a r�spunde acestei realit�ți.
Ca Președinte al Rom�niei, consider c� misiunea mea este s� pun fundamentele unei
construcții durabile �n timp și s� las �n urm� r�spunsuri nu doar la problemele curente ale
societ�ții, ci și la cele care vor afecta generațiile viitoare. Urm�torii 10 ani vor fi decisivi pentru
evoluția și istoria acestei națiuni. Ast�zi și �n urm�torul deceniu, de fapt, d�m r�spunsul la o
�ntrebare crucial�: vrem ca Rom�nia s� existe ca națiune puternic� și prosper� sau s� r�m�n�
la periferia Europei? Depopularea ar fi, p�n� la urm�, e�ecul Rom�niei, ca proiect de �ar�.
Acesta este un viitor probabil, �n condițiile lipsei de conștientizare și de acțiuni
concrete, dar nu este un viitor obligatoriu. Avem exemplele altor state, precum Franța, care s-a
confruntat cu o problem� demografic�, dar care, printr-un set de politici coerente, a reușit s�-i
r�spund� cu succes �n doar un deceniu și este, ast�zi, singurul stat european care nu se afl� �n
declin demografic. Așadar, se poate, exist� soluții. �n esen��, modelul francez a presupus
suport financiar, �ns� concentrat c�tre familiile de salaria�i sau de condi�ie economic� medie �i
un pachet de servicii de suport pentru familiile cu copii (cre�e, gr�dini�e, �ngrijirea copilului).
Linia general� era sc�derea costului de oportunitate de a avea un copil.
Orice demers de r�spuns la problema demografic� pornește de la recunoașterea �i
dezbaterea acesteia. Ca mediator �ntre stat și societate, Pre�edintele Rom�niei este
personalitatea chemat� �n cel mai �nalt grad s� ini�ieze o asemenea dezbatere. Voi face acest
lucru pornind de la o viziune a unei politici sociale centrat� pe copil �i v�zut� ca
investi�ie �n viitorul Rom�niei.
Pentru orizontul anilor 2015-2020, voi propune spre dezbatere mai multe direc�ii de
ac�iune. Prima dintre ele vizeaz� ie�irea din mentalitatea de austeritate atunci c�nd vine
vorba de concediul �i indemniza�ia pentru cre�terea copilului �i adoptarea unor m�suri
�n acest sens care s� nu descurajeze natalitatea.
A doua direc�ie urm�re�te cre�terea accesului la servicii de gr�dini�� �i cre��.
Putem avea �n vedere inclusiv introducerea unor tichete pentru subven�ionarea costului
55
acestor servicii, cu impact �n bugetul gospod�riilor. �n prezent, exist� asemenea tichete, dar ele
sunt suportate exclusiv de angajatori, �n regim voluntar.
�n al treilea r�nd, �n perspectiva anului 2016, ca Pre�edinte al Rom�niei, voi propune
g�ndirea unui sistem de deduceri personale pentru persoanele fizice care realizeaz�
venituri potrivit Codului Fiscal, �intit pentru persoanele care au copii �n �ngrijire. Spre
deosebire de deducerile din prezent, cuantumul acestora trebuie s� fie sesizabil �n bugetul
individual sau al gospod�riei. M�sura este menit� s� sprijine natalitatea responsabil�.
�n fine, consider c� este necesar� �nt�rirea capacit��ii de planificare strategic�
privind politicile �n domeniul popula�iei, prin care s� fie gestionat riscul declinului
demografic. Aceasta presupune dep�irea paradigmei copilului ca subiect al ac�iunii de
asisten�� social� (protec�ia copilului) sau de combatere a s�r�ciei. Voi propune un pact
na�ional pe tema politicilor cu privire la copil �i popula�ie, la care voi chema toate
for�ele politice �i sociale.
Problema demografic� este direct corelat� cu abordarea pe care o avem �n domeniul
economic, cu educa�ia �i s�n�tatea, de aceea toate temele pe care le-am lansat �n acest proiect
preziden�ial converg �ntr-o viziune unitar�. F�r� o clas� de mijloc puternic� �i f�r� o economie
competitiv�, f�r� o �mbun�t��ire a st�rii de s�n�tate a popula�iei, f�r� o educa�ie care s� ofere
�anse de viitor, f�r� un sistem de pensii sustenabil, nu vom putea r�spunde eficient acestei
provoc�ri.
11. Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate național�
Ca Președinte al Rom�niei, �mi propun s� construiesc un consens politic și social
pentru a fixa ca prioritate național� parcursul european al Republicii Moldova, care a
fost și va r�m�ne o tem� major� a Rom�niei �n context european. Comuniunea de limb�,
istorie, civilizație și cultur� fac din relația Rom�niei cu Republica Moldova un episod unic la
nivel european. Indiferent de culoarea politic� a guvern�rii de la București, Rom�nia are o
datorie faț� de cet�țenii de dincolo de Prut, derivat� tocmai din aceast� relație special�.
Acordarea cet�țeniei rom�ne pentru aceștia este consecința fireasc� a unei asemenea asum�ri.
Un parteneriat strategic pentru aducerea Republicii Moldova �n spațiul european
este, de aceea, un imperativ politic major. Toți președinții și toate guvernele Rom�niei au
subliniat acest aspect, chiar dac� implementarea acestui deziderat a avut grade diferite de
succes.
Republica Moldova este grevat� �n parcursul ei european de așa numitul �conflict
�nghețat� din Transnistria. Chiar dac� nu face parte din formatul �5 plus 2� de negocieri,
Rom�nia va trebui s� militeze pentru ca nicio variant� de soluționare a conflictului s� nu
greveze asupra parcursului european al Republicii Moldova. Totodat�, �n negocierile privind
56
parcursul european al Chișin�ului, obiectivul ader�rii la UE nu trebuie s� fie pus �n balanț� cu
�dosarul transnistrean� și nici condiționat de acesta.
Drumul european al Republicii Moldova este �nc� lung, f�r� garanții formale de aderare
la UE, de aceea eforturile viitorului Președinte al Rom�niei trebuie s� fie susținute și
perseverente.
Exist� dou� tipuri de declarații publice privind Republica Moldova. Pe de-o parte,
angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișin�ul �n drumul s�u european iar, pe de
alta, ideea reunific�rii celor dou� state. Ar fi o eroare s� le consider�m drept contradictorii.
Avem, �n acest moment, ca proiect politic asumat unanim - Președinție, Guvern,
Parlament - ideea de sprijin european pentru Chișin�u.
A pune �reunificarea� �mpotriva �integr�rii� e greșit și inutil. �Reunificarea� este
alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișin�ul o poate accepta și
beneficia de ea. Dac� cet�țenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu �i
poate forța, iar dac� o doresc, nimeni nu �i poate opri s� o fac�. Aceasta este consecința
ultim� a relației speciale dintre cele dou� state.
B�t�lia politic� intern� nu trebuie s� �mpiedice elitele Rom�niei s� g�ndeasc� relația cu
Republica Moldova, �n perspectiv� post- sau ne- electoral�, mai cu seam� dac� parcursul
european al vecinilor de peste Prut se va �ncetini sau va fi blocat. La baza oric�rui proiect
major trebuie s� existe un consens care trebuie construit, la nivelul societ�ții, al clasei politice,
al instituțiilor statului, Parlamentului etc. Președintele Rom�niei va trebui s� aib� un rol
determinant �n acest proces.
Singurul proiect de țar� al Rom�niei care a reușit a fost desemnarea integr�rii
europene și euroatlantice ca obiectiv strategic național, iar reușita s-a datorat faptului c� acest
consens a funcționat, fie și tacit, pe trei paliere:
- consens societal (societatea civil� sub impulsul Academiei Rom�ne);
- consens politic la nivel de partide;
- consens la nivelul instituțiilor fundamentale (Președinție, Guvern, Parlament etc.);
- instituționalizarea proiectului (construcție instituțional� care s� dureze mai mult
dec�t un ciclu electoral) și asumarea lui dincolo de culoarea de partid.
Aceasta a fost esența �Pactului de la Snagov�, inițiat și patronat la �nceputul anilor �90
de c�tre Academia Rom�n�, semnat de toate partidele politice și asumat politic și social.
Decizia strategic� de a urma calea integr�rii �n NATO și UE a fost primul proiect de țar�,
vizionar și coerent, al Rom�niei democratice. Adoptat �ntr-o conjunctur� internațional�
prielnic�, el a fost, �n mod categoric, produsul voinței politice bine cump�nite a societ�ții
rom�nești �n ansamblul s�u. Existau și atunci tensiuni și animozit�ți politice, dar s-a reușit
consensul �n numele interesului național.
At�t timp c�t nu se va declanșa un proces similar �n privința raport�rii Rom�niei la
Republica Moldova - poate tot sub egida Academiei Romane � ne putem aștepta ca dezbaterile
pe aceast� tem� s� se desf�șoare �n continuare sub semnul improvizației.
57
Ca Președinte al Rom�niei, nevoia de a construi un �nou Snagov� pentru
societatea rom�neasc� va fi cadrul �n care �mi voi asuma problematica Republicii
Moldova.
*
* *
Lucrul bine f�cut �nseamn� o Rom�nie puternic�.
Lucrul bine f�cut �nseamn� c� viitorul Președinte al Rom�niei trebuie s� propun� și s�
g�seasc� r�spunsuri la temele pe care le-am enunțat mai sus. Ele privesc viitorul pe termen
mediu și lung al națiunii.
Rom�nia nu va fi puternic� și respectat� dac� nu va avea un model propriu de
dezvoltare, un sistem educațional construit �ntr-o viziune pe termen lung, un sistem de
s�n�tate performant, pensii sustenabile și dac� nu �și va inversa tendințele demografice. Așa
v�d eu exercițiul viitorului mandat de președinte.
Din p�cate, o parte important� a clasei politice pare ast�zi at�t de preocupat� de
scandalul zilnic, de spectacolul mediatic și de calcule electorale pe termen scurt, �nc�t pierde
din vedere asemenea lucruri, care sunt cu adev�rat importante și care ne privesc pe noi toți.
De aceea, eu doresc un alt model de președinte, bazat pe seriozitate și respect, pe
competenț� și rezultate, un președinte care s� impun� o alt� calitate a dezbaterii politice și
publice.
58

Domnule Procuror General �ef,
Subsemnatul(a) � CNP ------------, CI SERIA , domiciliat(a) �.....................................�n temeiul art. 289 / 290 din Codul de procedur� penal�, formulez prezentul / prezenta:
PL�NGERE / DENUNȚ


�mpotriva numitului �.. ............................
Motivele plangerii:
�n fapt, la data de 16.11.2014, ora ..., locul .............., f�ptuitorul ..[introduce�i sec�ia de votare la care a�i vrut s� vota�i]........................., a s�v�r�it ..[povesti�i ce s-a �nt�mplat �i motivul pentru care nu a�i putut vota]...................... .

�n drept, fapta constituie infrac�iunea de �mpiedicare a exercit�rii drepturilor electorale, prev�zut� �i pedepsit� de art. 385 C. penal ( si infractiunea de abuz in serviciu , prevazuta si pedepsita de art. 297 Cod penal )
.
�n dovedirea pl�ngerii, �nteleg s� m� folosesc de urm�toarele probe:
Martori [ar fi bine dac� a�i reu�i s� pune�i numele altor prieteni/ rude care au fost cu voi]:
- .....[nume �i prenume].................., domiciliat �n ..............
- .....[nume �i prenume].................., domiciliat �n ..............
Fotografii:
Data ................
Semn�tura reclamantului
....................
Domnului Procuror General �ef al Rom�niei � Parchetul de pe l�ng� �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie

De la: H44k0n, la data 2014-11-10 20:25:26

De la: H44k0n, la data 2014-11-10 20:00:43KLAUS IOHANNIS

Prostul pana nu e si fudul, parca nu e prost destul!

Tu esti obisnuit sa ti-o faci singur, asa ca da-i inainte, citeaza-te si aproba-te!

De la: H44k0n, la data 2014-11-10 20:30:30Domnule Procuror General �ef,
Subsemnatul(a) � CNP ------------, CI SERIA , domiciliat(a) �.....................................�n temeiul art. 289 / 290 din Codul de procedur� penal�, formulez prezentul / prezenta:
PL�NGERE / DENUNȚ


�mpotriva numitului �.. ............................
Motivele plangerii:
�n fapt, la data de 16.11.2014, ora ..., locul .............., f�ptuitorul ..[introduce�i sec�ia de votare la care a�i vrut s� vota�i]........................., a s�v�r�it ..[povesti�i ce s-a �nt�mplat �i motivul pentru care nu a�i putut vota]...................... .

�n drept, fapta constituie infrac�iunea de �mpiedicare a exercit�rii drepturilor electorale, prev�zut� �i pedepsit� de art. 385 C. penal ( si infractiunea de abuz in serviciu , prevazuta si pedepsita de art. 297 Cod penal )
.
�n dovedirea pl�ngerii, �nteleg s� m� folosesc de urm�toarele probe:
Martori [ar fi bine dac� a�i reu�i s� pune�i numele altor prieteni/ rude care au fost cu voi]:
- .....[nume �i prenume].................., domiciliat �n ..............
- .....[nume �i prenume].................., domiciliat �n ..............
Fotografii:
Data ................
Semn�tura reclamantului
....................
Domnului Procuror General �ef al Rom�niei � Parchetul de pe l�ng� �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie

Avocatul Poporului
Str. Eugeniu Carada nr. 3 Sector 3 Bucure�ti
Adres� de e-mail: [email protected]
C�tre:
Dl. Victor Ciorbea, Avocatul Poporului
Pl�ngere


Numele �i prenumele (cu majuscule) ..................................................................�............... domiciliat �n (re�edin�a ori alt� adres� unde pute�i fi g�sit)......������ str.��.. nr. �.. bl. �.. sc. �.. ap. �.. telefon �����...........................................................................

Data la care a�i luat cuno�tint� despre �nc�lcarea drepturilor dumneavoastr�
16/11/2014����������.
Prezentarea succint� a drepturilor �i libert��ilor �nc�lcate: .............................................................................................................................................
................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
Autoritatea administrativ� sau func�ionarul public reclamat: (consulatul/ ambasada/ sec�ia de votare unde a�i vrut s� vota�i) ......................................................................................................................................................................................................................................................................................
Descrierea succint� a faptelor invocate, prin care vi s-au �nc�lcat drepturile:
(insuficiente sectii de votare sau reprezentanti ai ambasadei si/sau altor sectii pentru a ne ajuta cu votul si ca toti cei prezenti sa exercite acest drept) ....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................�����.
�n dovedirea celor afirmate depun urm�toarele acte (�n copie, nu �n original): �............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................(ata�a�i poze sau datele de contact pentru martori)
-.................................................................................................................
- ............................................................................................................
-..........................................................................................���������..
Doresc ca toate informa�iile �i rezultatele acestei cereri s� r�m�n� confiden�iale:
DA NU
Cererea este depus� o Personal o Prin mandatar


Data 16/11/2014�����

Semn�tura ������

De la: H44k0n, la data 2014-11-10 20:36:22

De la: Black_Friday_, la data 2014-11-10 20:32:07

De la: H44k0n, la data 2014-11-10 20:25:26

De la: H44k0n, la data 2014-11-10 20:00:43

Prostul pana nu e si fudul, parca nu e prost destul!

Tu esti obisnuit sa ti-o faci singur, asa ca da-i inainte, citeaza-te si aproba-te! ...

imi sugiosu' , zozo ba' onanistule impreuna cu tot familionul tau de imbecili patentati SIKTIR , lepra colhoznica !

Bai kakaon cu motz, imbecili patentati au fost aia care in inconstienta lor te-au adus pe tine pe lume, probabil la betie, ca altfel nu imi explic cum ai fi putut sa iesi asa dement.

De la: H44k0n, la data 2014-11-10 20:30:30Domnule Procuror General �ef,
Subsemnatul(a) � CNP ------------, CI SERIA , domiciliat(a) �.....................................�n temeiul art. 289 / 290 din Codul de procedur� penal�, formulez prezentul / prezenta:
PL�NGERE / DENUNȚ


�mpotriva numitului �.. ............................
Motivele plangerii:
�n fapt, la data de 16.11.2014, ora ..., locul .............., f�ptuitorul ..[introduce�i sec�ia de votare la care a�i vrut s� vota�i]........................., a s�v�r�it ..[povesti�i ce s-a �nt�mplat �i motivul pentru care nu a�i putut vota]...................... .

�n drept, fapta constituie infrac�iunea de �mpiedicare a exercit�rii drepturilor electorale, prev�zut� �i pedepsit� de art. 385 C. penal ( si infractiunea de abuz in serviciu , prevazuta si pedepsita de art. 297 Cod penal )
.
�n dovedirea pl�ngerii, �nteleg s� m� folosesc de urm�toarele probe:
Martori [ar fi bine dac� a�i reu�i s� pune�i numele altor prieteni/ rude care au fost cu voi]:
- .....[nume �i prenume].................., domiciliat �n ..............
- .....[nume �i prenume].................., domiciliat �n ..............
Fotografii:
Data ................
Semn�tura reclamantului
....................
Domnului Procuror General �ef al Rom�niei � Parchetul de pe l�ng� �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie

Securistii basisti isi pregatesc urmatoarea actiune de contestare a rezultatului elegerilor de duminica asta?
S-a dat ordin de zi pe unitatate bai scarba securista? O sa muriti de icter, jegurilor securiste iar pe stapanul vostru o sa il ia pentru ca o sa infunde puscaria!!!

KLAUS IOHANNIS:
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
CUPRINS
Preambul � Rom�nia la 25 de ani de la Revoluție . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Misiune, viziune, valori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
I. Un proiect pentru viitorii 10 ani � ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1. Ce �nseamn� ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
2. Un alt mod de exercitare a funcției prezidențiale � lucrul bine f�cut, respect, seriozitate,
competenț� și rezultate m�surabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Un președinte care pune cet�țeanul �naintea statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Un președinte echilibrat, mediator și integrator, dar ferm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Un președinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de demnitate
național� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Un președinte promotor și garant al statului de drept . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Un președinte coordonator al marilor orient�ri de politic� extern� și de securitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
II. 11 teme majore de dezbatere și consens național . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.Educația ca resurs� de performanț� a Rom�niei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
2.Investiția �n s�n�tate � o investiție �n viitor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.Economia liberal�: competitivitate �i prosperitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
4.Viziunea fiscal-bugetar�: reg�ndirea relației dintre stat și cet�țean . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
5.Agricultur� performant� și dezvoltarea satului rom�nesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
6.Cum r�spundem la viitorul sistemului de pensii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
7.Infrastructura ca instrument al europeniz�rii Rom�niei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
8.Reforma instituțiilor politice și administrative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
9.Regionalizarea �i descentralizarea ca instrumente de modernizare �i reducere a decalajelor . . . . . 28
10.Demografia � o provocare pe termen lung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
11.Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate național� . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
2
KLAUS IOHANNIS: ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
Preambul � Rom�nia la 25 de ani de la Revoluție
Rom�nia se afl� la r�scruce.
Alegerile prezidențiale din 2014 au loc la un sfert de secol dup� c�derea comunismului
�n Rom�nia. Acest lucru ne oblig� nu doar la o analiz� asupra celor 25 de ani scurși de la
Revoluție, ci și la un demers care �nseamn� desprinderea de trecut și reacțiile la el. Tot ceea ce
s-a petrecut �n aceast� perioad� este deja istorie, o istorie din care avem datoria de a �nv�ța, de
a extrage concluziile necesare, dar care nu trebuie s� ne restricționeze viitorul. �n 2014, avem
oportunitatea de a privi �nainte și, �mbog�țiți de experiența trecutului, de a r�spunde la
�ntreb�rile: �Ce vrem s� construim pentru viitor?�, �Cum vrem s� arate Rom�nia urm�torilor
10 ani?�, �Cum vrem s� funcționeze instituția prezidențial�?� și, mai ales, �Cum putem
r�spunde mai bine nevoilor cet�țeanului?�.
�n decursul celor 25 ani, Rom�nia și noi, toți rom�nii, am reușit c�teva evoluții majore,
pe care suntem datori s� le recunoaștem. Se poate discuta cu argumente și contraargumente
despre performanța diferitelor guvern�ri, despre modul �n care au funcționat sau nu
instituțiile statului, despre maniera �n care a fost exercitat� funcția de președinte, despre
evenimente controversate, despre promisiuni respectate și, mai ales, ne�mplinite, despre
aștept�ri și dezam�giri la nivelul societ�ții. Dincolo de toate acestea, �ns�, Rom�nia anului
2014 este, �n raport cu momentul zero al noii republici (imediat dup� Revoluția din 1989), o
Rom�nie profund transformat�. De-a lungul celor 25 de ani, țara noastr� a trecut prin dificila
perioad� a tranziției și a devenit o democrație recunoscut�, care � prin eforturi susținute � are
toate șansele de a deveni o democrație consolidat�, cu instituții și comportamente
democratice evidente. Pluripartidismul, alternanța la putere și libertatea de exprimare sunt
doar cele mai elocvente exemple de realit�ți ce reflect� o societate democratic�.
�n acest context, dreapta politic� a jucat un rol fundamental. Valorile liberale � precum
libertatea, sub diferitele ei forme, respectul pentru proprietatea privat�, pluralismul ș.a. � au
devenit bunuri ale fiec�rui individ și sunt privite de generațiile mai tinere, care nu au avut
experiența dictaturii comuniste, aproape ca un dat. Este meritul celor care, �n anii grei ai
tranziției, dar și mai t�rziu, au reprezentat și ap�rat aceste valori �ntr-o b�t�lie dificil� și
adeseori inegal� cu st�nga și cu partidul care o reprezint�, cu mentalit�țile ad�nc �nr�d�cinate
dup� 45 de ani de comunism și cu provoc�rile prezentului.
3
�n al doilea r�nd, trebuie s� recunoaștem faptul c�, �n aceast� perioad�, Rom�nia și-a
atins dou� obiective majore care nu țin doar de planul politicii externe și de securitate, ci
practic definesc locul Rom�niei �n lume și opțiunile sale fundamentale ca stat. Ne referim aici
la apartenența la Alianța Nord-Atlantic� și la Uniunea European�. Deși acestea fac ast�zi parte,
la r�ndul lor, dintr-o realitate curent�, integr�rile �n NATO și UE nu au fost nicidecum facile, iar
parcursul politic care a condus la �nf�ptuirea lor a fost marcat de decizii strategice curajoase.
Aderarea la NATO și, mai apoi, la UE au fost parte, se poate spune, dintr-un proiect de țar�,
care a �ntrunit acordul larg al forțelor politice și pentru �mplinirea c�ruia au acționat toate
guvern�rile care s-au succedat, indiferent de orientarea lor politic�. Atingerea acestor dou�
obiective demonstreaz� faptul c� elitele politice rom�nești au fost capabile de consens sau de
acord larg atunci c�nd a venit vorba de proiecte naționale. Faptul c�, dup� anul 2007, care
marcheaz� aderarea la spațiul comunitar, Rom�nia nu a mai avut astfel de teme majore care s�
genereze unanimitate �n spațiul politic și �n societate reprezint� unul dintre lipsurile
semnificative ale ultimilor ani. �nchiz�nd capitolul ader�rii, Rom�nia nu a finalizat integrarea
european� (accesul nerestricționat �n Spațiul Schengen, apartenența la zona euro ș.a.) și nici
nu a deschis alt capitol, iar clasa politic� nu a reușit s� propun� cet�țenilor un alt proiect care
s� angreneze și s� mobilizeze energii naționale.
�n acești 25 de ani, Rom�nia a c�știgat, așadar, la capitolul democrație, reprezentare �n
plan extern, cu prec�dere �n cadrul organizațiilor europene și euro-atlantice (mai bine definit�
la nivelul NATO și �nc� deficitar� �n plan comunitar), apartenenț� la lumea democratic�,
occidental�.
Bilanțul celor 25 de ani arat� cu totul altfel �ns� și este preponderent nemulțumitor
atunci c�nd ne raport�m la strategii sectoriale și politici publice cu impact asupra vieții de zi
cu zi a cet�țenilor. Este dezam�gitor �n raport cu aștept�rile cet�țenilor și cu potențialul real
de dezvoltare al ț�rii.
La mai bine de dou� decenii de la c�derea comunismului, deși exist� mecanisme
concurențiale de piaț�, economia Rom�niei nu este �nc� una competitiv�. Ea a r�mas tributar�
unor practici și mentalit�ți din trecut, legate �n special de prevalența statului �n raport cu
cet�țeanul, cu mediul privat, cu contribuabilul �n general. Dincolo de criza economic� și de
influențele globaliz�rii, economia rom�neasc� sufer� de impredictibilitate, de lipsa unei
direcții pe termen lung și a unei viziuni clare. Principiul pașilor m�runți și al m�surilor
punctuale, �n special motivate electoral, pare s� fi fost regula dup� care s-au decis politicile
fiscale și economice �n Rom�nia postcomunist�.
Niciuna dintre marile reforme așteptate, anunțate sau �ncepute nu a fost dus� p�n� la
cap�t. Toate marile procese la nivel de administrație � descentralizarea, depolitizarea,
profesionalizarea funcției publice � au fost derulate �n diferite grade, f�r� ca ele s� reprezinte
ast�zi, �n mod autentic, o realitate. �n absența unui acord pe direcțiile mari de parcurs, fiecare
schimbare de guvern și, mai mult, fiecare schimbare de ministru a �nsemnat o schimbare de
abordare, de legislație și de practici. Mai degrab� putem vorbi de un veritabil �mit al
4
meșterului Manole�, �n care noua putere, noul ministru, noul director au schimbat at�t oamenii
din funcții, c�t și obiectivele la fiecare ciclu electoral. Oamenii au obosit de at�ta schimbare �n
van, f�r� finalitate la nivelul intereselor naționale și al aștept�rilor cet�țenilor. Rom�nii au
nevoie de predictibilitate și de mai puține schimb�ri politice care, foarte adesea, s-au limitat
doar la �nlocuirea �oamenilor lor� cu �oamenii noștri�.
Reforma educației, a s�n�t�ții, a administrației, a sistemului de pensii au fost mereu
obiective afirmate de toate guvernele, dar pașii concreți f�cuți au fost fie insuficienți, fie de
scurt� durat�. Ce s-a construit sub o guvernare s-a distrus sub urm�toarea, �n principal, din
considerente politice și electorale. O reform� profund� și coerent� ar fi adus certe beneficii
celor c�rora i se adreseaz� (cadrelor didactice și elevilor, celor care au nevoie de asistenț�
medical�, funcționarilor publici, pensionarilor etc.) și nu celor care au anunțat-o, aplicat-o și,
eventual, care au avut beneficii personale sau politice de pe urma ei.
�nc� din primii ani ai tranziției, cheltuirea ineficient� și adesea irațional� a banilor
publici, precum și corupția au devenit fenomene curente, care s-au extins și au afectat
semnificativ performanța guvern�rilor și, mai ales, �ncrederea cet�țenilor �n instituțiile
publice, �n capacitatea lor de a opera �n interesul public, cu rezultate care s� se resimt� asupra
nivelului de trai al fiec�rui individ.
Din punct de vedere social, exist� o sum� de probleme care s-au acumulat �n timp și de
fenomene, tratate adeseori separat, dar care, �mpreun�, dau o imagine de ansamblu asupra
problemelor din societate. Sc�derea natalit�ții, �mb�tr�nirea popula�iei, �exodul creierelor�,
dar și �fuga locurilor de munc� �n alte ��ri mai prietenoase din punct de vedere fiscal,
num�rul mare de �omeri și de asistați sociali sunt tot at�tea probleme la adresa dezvolt�rii
sustenabile.
Suntem datori s� recunoaștem c�, adesea, elitele politice din Rom�nia au tratat efectul
și nu cauza acestor probleme.
Suntem datori s� recunoaștem c� nu a existat determinarea soluțion�rii unor probleme
ce afecteaz� grav echilibrul social și dezvoltarea armonioas� a societ�ții.
Suntem datori s� recunoaștem faptul c� Rom�nia �nregistreaz� pierderi la toate tipurile
de capital care definesc competitivitatea unei națiuni. Astfel, capitalul natural este puternic
afectat de poluare, uneori de indiferenț�, alteori de defriș�ri masive și necontrolate și, destul
de des, de exploatare abuziv�.
Capitalul uman, la r�ndul s�u, se deterioreaz� vizibil. Accesul limitat la servicii
medicale performante, munca prost pl�tit�, emigrarea masiv� a forței de munc� bine calificat�,
accesul ocazional la formare permanent�, salariile care nu reflect� calitatea și performanța și,
adesea, nici importanța social� a activit�ții prestate, stresul social ridicat, inexistența egalit�ții
de șanse sunt simptome ale deterior�rii capitalului uman. Educația sufer� de mulți ani, iar
tratamentul jignitor la care sunt supuse cadrele didactice, desele psedo-reforme și afectarea
sistemului de valori la care tinerii se raporteaz� �n prezent constituie cele mai mari provoc�ri
ale Rom�niei contemporane. Viitorul nostru const� �n tinerii aflați azi pe b�ncile școlii.
5
Situația este similar� dac� vorbim despre capitalul social. Rom�nia arat� ca o societate
divizat�, puternic polarizat�, definit� de ruperea leg�turilor �ntre oameni (potrivit unor
sondaje de opinie recente, circa 85% dintre rom�ni se declar� prudenți �n relațiile cu ceilalți),
de frica �n relația cu ceilalți (66% dintre rom�ni cred c� ceilalți �ncearc� s� profite de pe urma
lor), de izolarea social� �n funcție de statut, de multiplicarea ne�ncrederii (ne�ncrederea �n
sine, ne�ncrederea �n ceilalți, ne�ncrederea �n viitor, ne�ncrederea �n instituții etc.).
Treptat, se pare c� am devenit o societate anxioas�, tem�toare și fragil�, ale c�rei valori
și repere par s� fi fost zdruncinate, iar la acest lucru au contribuit din plin dezbaterile politice
sterile și conflictuale. Cu preponderenț� �n anii electorali, campaniile politice negative,
pres�rate cu atacuri la persoan� și, adesea, sub standardele minimei decențe au angrenat
indirect categorii socio-profesionale, au contribuit la �nvr�jbirea unor largi categorii sociale,
au creat false percepții cu privire la posibilele soluții și, implicit, au dus la polarizarea f�r�
precedent a societ�ții și la sc�derea �ncrederii cet�țenilor �n politicieni. Prea multe promisiuni
neonorate fac ast�zi dificil� convingerea cet�țenilor rom�ni de a participa la vot.
Ca efect secundar, ne�nțelegerile, nemulțumirile, certurile și atitudinea general� de
pesimism ne afecteaz� �n tot ceea ce facem. Filosofia lucrului bine f�cut, ce a caracterizat sute
de ani activitatea socio-economic� și politic� a rom�nilor, a fost puternic zdruncinat�.
Afectarea țesutului social și a valorilor care �l fundamenteaz� fac dificil� asocierea
oamenilor, cu �ncredere, pentru un țel comun, economic sau social. �n acest climat de
ne�ncredere, capacitatea de acțiune colectiv� - care este motorul dezvolt�rii economice - a
ajuns la un nivel mult prea sc�zut.
Acestor riscuri cu care Rom�nia se confrunt� suntem datori s� le r�spundem �n mod
responsabil.
Trebuie s� readucem �n sistemul de valori filosofia lucrului bine f�cut, corectitudinea și
onestitatea, �ncrederea �n propriile capacit�ți și speranța �n viitor.
Ne place c�nd vedem �n afara ț�rii lucruri bine f�cute, �ns� ne-am pierdut speranța c�
ele pot fi replicate și �n Rom�nia. Respect�m cu strictețe legile altor ț�ri, dar le �nc�lc�m pe ale
noastre imediat ce ne re�ntoarcem �n țar�, pentru c� ne-am obișnuit ca la noi s� fie �altfel�.
Acest mit al excepționalit�ții � benefic atunci c�nd vorbim de valori istorice, culturale și de
patrimoniu, �ns� extrem de nociv c�nd vorbim de lucruri aparent banale, precum respectarea
legii � trebuie �nlocuit cu practica lucrului bine și corect f�cut.
Rom�nia nu mai are voie s� rateze oportunit�ți de dezvoltare (cum este, de pild�, cea
oferit� de atragerea fondurilor europene), s� urm�reasc� mize mici, de moment, eventual
legate de interesele electorale ale partidelor aflate la putere, nu are voie s� neglijeze
susținerea capitalului intern și a investitorilor autohtoni și nici s� continue distrugerea clasei
de mijloc, s� se transforme �ntr-o economie de mic� valoare ad�ugat�, util� doar ca piaț� de
desfacere și surs� de forț� de munc� ieftin�, s�-și abandoneze valorile și s�-și �ndep�rteze
elitele. Sunt riscuri majore care justific� urgența unei dezbateri autentice, a unui proiect de
6
societate, deopotriv� de c�tre clasa politic� și societatea civil�, dezbatere pe care o voi iniția
imediat dup� preluarea mandatului.
�n ansamblul celor 25 de ani, instituția prezidențial� a jucat un rol aparte. Caracterul
semiprezidențial al republicii, a c�rui principal� expresie instituțional� este alegerea prin vot
direct a președintelui, face ca de președinte, at�t ca persoan�, c�t și de instituția prezidențial�,
s� se lege aștept�ri publice semnificative. Chiar dac� nu decide el �nsuși asupra guvern�rii și
politicilor specifice, președintele are o influenț� major� asupra direcției �n care merge
Rom�nia, asupra interacțiunii dintre actorii politici și forțele din societate și asupra climatului
general. Modul �n care președintele �nțelege s�-și exercite mandatul, s� se poziționeze �n
raport cu cadrul constituțional, precum și conduita sa politic� s-au reflectat și se vor reflecta,
f�r� doar și poate, �n modul �n care arat� societatea.
Din punct de vedere geopolitic, deși are o poziție excelent� și resurse care o
�ndrept�țesc s� reclame un rol mult mai important, Rom�nia nu a reușit s�-și dep�șeasc�
statutul de periferie a sistemului european.
Cu o politic� intern�, strategii economice și politici publice interne elaborate și aplicate
�n logica lucrului bine f�cut, țara noastr� trebuie s�-și propun�, de azi, s� fie tot mai puțin o
țar� balcanic� și, de m�ine, tot mai mult o țar� central-european�, cuplat� la marile decizii.
Rom�nia trebuie s�-și ocupe locul meritat �n istorie și s�-și dep�șeasc� temporara
mediocritate �n care a fost adus� de leadershipul politic care nu a reușit s� valorifice la maxim
toate capabilit�țile și oportunit�țile.
Rom�nia trebuie s�-și defineasc� clar ambițiile regionale/europene �n acord cu
resursele și interesele proprii (definite pe termen mediu și lung), precum și �n deplin�
convergenț� cu angajamentele internaționale/regionale și relațiile sale de cooperare cu
principalii aliați și parteneri externi.
*
* *
Dou� momente majore, cu adev�rat istorice, vor marca perioada urm�torilor cinci ani.
Rom�nia �mplinește 100 de ani de la des�v�rșirea statalit�ții sale prin actul Marii Uniri de la
1918, iar �n 2019, Rom�nia este chemat� pentru prima dat� s� asigure Președinția Consiliului
UE. Acestea fac din mandatul viitorului președinte unul cu totul special și, mai ales, �nc�rcat de
o dubl� responsabilitate.
Prima este legat� de obligația de a reuși s� pun� cap�t �r�zboiului rom�no-rom�n�, de a
redescoperi curajul de a fi noi �nșine, sensul unit�ții �n diversitate și de a reda speranța
rom�nilor. Scoaterea competiției politice din sfera conflictului personal, renunțarea la b�t�liile
f�r� miz� național� și unificarea energiilor politice, economice și sociale pe un drum al
progresului comun sunt obiective pe care m� angajez s� le urm�resc cu r�bdare și
perseverenț�.
7
A doua responsabilitate privește necesitatea unei Rom�nii competente și competitive.
Momentul prelu�rii Președinției Consiliului Uniunii Europene trebuie s� ne g�seasc� cu toate
temele europene f�cute: o țar� care știe s� beneficieze la maximum de toate drepturile care i
se cuvin ca membru deplin al UE (a șaptea țar� ca pondere economic� și geopolitic�); o țar�
capabil� s� �și respecte toate angajamentele; o țar� care se bate inteligent pentru resursele
europene care i se cuvin; o țar� care are idei și știe s� le promoveze cu succes, despre cum
putem s� creștem �mpreun� unitatea, forța și competitivitatea Europei �n plan global.
Misiune, viziune, valori
Misiune
Protejarea democrației, ap�rarea statului de drept, promovarea intereselor naționale,
modernizarea Rom�niei, alinierea strategiilor sectoriale și a politicilor publice la imperativul
dezvolt�rii sustenabile, creșterea nivelului de trai, schimbarea paradigmei prin punerea
cet�țeanului �naintea statului, reforma serviciilor publice pentru a fi mai aproape de cet�țean,
asigurarea securit�ții naționale, consolidarea parteneriatelor strategice și respectarea
angajamentelor internaționale reprezint� misiunea mea, ca Președinte al Rom�niei.
Viziune
Rom�nia trebuie s� devin� o țar� mai sigur�, cu o economie durabil� și competitiv� și
servicii publice adaptate nevoilor cet�țeanului.
�n plan extern, Rom�nia trebuie s� devin� un aliat de n�dejde și un partener respectat,
cu o identitate bine conturat� �n UE/NATO și alte organisme de cooperare regional� și
internațional�, cu o strategie de politic� extern� care s�-i calibreze corect ambițiile la
capabilit�ți.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara care pune �n echilibru nevoile de libertate,
dezvoltare, prosperitate și cele de securitate. Este patria tuturor rom�nilor, indiferent de
simpatiile politice. Este statul care pune �n centrul preocup�rilor sale cet�țeanul. Este
națiunea care știe s�-și (re)afirme identitatea și demnitatea. Este societatea �n care sursele
concordiei ofer� energie pentru progres și �n care ierarhia de valori este clar stabilit�. Este
comunitatea de interese (naționale) sau suma comunit�ților de interese (locale, etnice,
religioase etc.), �n diversitatea lor.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia celor care sunt activi și se manifest�
civic și politic, dar este și țara majorit�ții t�cute, a celor care tac, dar fac.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT reprezint� viziunea mea despre cum trebuie s�
evolueze Rom�nia �n urm�torii 10 ani.
8
Valori
Democrație
Libertate
Familie
Pluripartidism
Economie de piaț�
Liberalism economic
Protejarea propriet�ții private
Modernizare instituțional�
Cadru competițional corect
Competitivitate
Echitate
Competențe profesionale
Atitudine constructiv�
Echilibru
Patriotism
Demnitate
Corectitudine
Respect
Seriozitate
Onorarea promisiunilor
Eficienț�
Lucrul bine f�cut
Echilibru �ntre securitate și libertate
Euroatlantism și europenism
I. Un proiect pentru viitorii 10 ani � ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
1. Ce �nseamn� ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT
Misiunea mea, ca Președinte al Rom�niei, este aceea de a construi, �mpreun� cu
toți rom�nii, o țar� a lucrurilor bine f�cute.
Ca s� ajungem la ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, trebuie s� ieșim din tipare, s�
demol�m tabuurile, prejudec�țile și barierele care au ținut �n loc societatea rom�neasc� p�n�
acum. Am auzit foarte des c� ��n Rom�nia nu se poate, c� la noi e altfel�. Nu cred �n mitul
9
conform c�ruia Rom�nia este o excepție. Nu cred nici �n mitul conform c�ruia rom�nii s-au
obișnuit cu r�ul. Am mai auzit și de mentalitatea extrem de p�guboas� �las� c� merge și așa�.
Am ferma convingere c� filosofia lucrului bine f�cut este una care se potrivește
mult mai bine rom�nilor. Vine din trecutul nostru plin de realiz�ri temeinice, cu care ne
m�ndrim azi și care au c�p�tat recunoaștere �n plan extern. Sunt convins c� doar
leadershipul politic a fost r�spunz�tor de nevalorificarea corect� a potențialului imens al
rom�nilor �n spiritul lucrului bine f�cut. Și �n Rom�nia se poate schimba paradigma politic�,
așa cum s-a �nt�mplat �n alte state prospere și cu democrație consolidat�. Rom�nia nu este
altfel dec�t statele europene, Rom�nia poate fi o națiune la fel de prosper� și de respectat�.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care orice ne propunem ca națiune
este posibil, dac� lucr�m �mpreun�, dac� ne urm�rim neab�tuți obiectivele și dac� acțiunile
noastre sunt �n acord cu acestea. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia �n care
strategiile naționale și sectoriale, politicile publice și angajamentele internaționale sunt
aplicate. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia �n care promisiunile sunt onorate.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� un președinte care vegheaz� la
realizarea efectiv� a acestei schimb�ri de paradigm�, preocupat exclusiv de destinul ț�rii
sale, nu de jocuri de culise, nu de conflicte cu și �ntre politicieni și partide, nu de interese de
grup și nu de calcule electorale.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, prioritar� este dezvoltarea economic� și
social� a tuturor cet�țenilor, familiilor și comunit�ților, iar guvernarea se face nu la
televizor, ci �n practic�, prin strategii sectoriale, politici publice, m�suri și acțiuni concrete, și
nu se m�soar� �n propagand�, ci �n rezultate palpabile/vizibile, �ntr-o realitate ce va fi simțit�
direct de fiecare rom�n. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� proiecte finalizate,
reforme �ncheiate, instituții solide și cu un comportament corect faț� de cet�țean, �nseamn�
stabilitate și predictibilitate.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� �ncredere și respect reconstruit �ntre
noi, �ntre instituții și cet�țeni, �ntre aleși și aleg�tori, ca fundament pentru inițiative,
decizii și legi durabile, care s� foloseasc�, cu adev�rat, generațiilor care vin. �nseamn� o țar�
care susține și promoveaz� valorile, educația, cultura, performanța, excelența, care apreciaz�
fiecare individ pentru contribuția pe care o are la bunul mers al societ�ții și care r�spl�tește
rezultatele �n toate domeniile. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT prețuiește inițiativa
aduc�toare de progres și poate s� asigure tuturor cet�țenilor s�i un trai pe m�sura muncii,
talentului și efortului lor.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, economia este cu adev�rat liberal� și
competitiv�. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care orice cet�țean poate deveni
investitor, iar toți investitorii, indiferent de m�rimea capitalului investit, g�sesc reguli simple
și clare pentru dezvoltarea afacerilor lor, aduc�toare de venituri la buget. ROM�NIA LUCRULUI
BINE F�CUT este țara care face economie g�ndindu-se la viitor. Economia rom�neasc� trebuie
s� fac� pasul c�tre economia inovativ�, bazat� pe cunoaștere, cercetare și dezvoltare, pe
10
servicii și tehnologie, astfel �nc�t s� asigure un consum rațional de resurse, o valoare ad�ugat�
mare și, �n consecinț�, o productivitate crescut�.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia statului de drept, a separației
puterilor și a domniei legii.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este o țar� pe deplin occidental�, at�t din punctul
de vedere al nivelului de trai, al funcțion�rii sistemelor sale publice, c�t și al mentalit�ților și
practicilor.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn�, de fapt, o nou� etic� politic� și
public�, �nțeleas� nu at�t �n sens moral, ci pornind de la conștientizarea faptului c�, �n absența
unor relații corecte �ntre stat și cet�țean, �ntre clasa politic� și societate, �ntre decidenții
politici și �ntre instituții, nu se poate vorbi despre prosperitate, progres și performanț�. A fi �n
serviciul public presupune tocmai un tip de etic� politic� și de comportament public, definit
nu doar printr-un set de constr�ngeri impuse de cadrul legislativ, ci mai ales prin
(auto)asumarea unor limite nescrise care țin de maturizarea democratic�. Integritatea ca
principiu nu trebuie suprapus� doar cu forma sa legislativ� privitoare la respectarea regimului
incompatibilit��ilor �i al conflictelor de interese. Aici vorbim despre un mod de ac�iune �i
comportament mai larg, �ntemeiat pe respectarea regulilor �i acordurilor legale, politice �i
sociale, pe ac�iune �n acord cu declara�iile �i promisiunile f�cute �i pe eficien��.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care obiectivele m�surabile și indicatorii
de performanț� reprezint� garanția c� �ntreg ansamblul instituțional funcționeaz� eficient și
coerent, �ntr-o abordare participativ�, constructiv� și bidirecțional� pentru binele comun.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care relația bani - politic� este
clarificat� odat� pentru totdeauna. Susțin un sistem de finanțare a partidelor și campaniilor
electorale care s� permit� mai mult� transparenț� și control public. Resursele publice și
private nu vor mai fi deturnate de la obiectivul dezvolt�rii și nu vor mai alimenta cercul vicios
al obținerii și p�str�rii puterii politice.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara care las� generațiilor viitoare
siguranț�, resurse și oportunit�ți pentru dezvoltare, nu datorii multiplicate, nesiguranț� si
�ncr�ncenare. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este o țar� bazat� pe o societate dezvoltat�
armonios, nu o sum� de locuitori dominați de incertitudini.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara �n care demnitatea de a fi rom�n nu
este un simplu slogan, ci o stare de spirit și un mod autentic de a fi, țara ai c�rei cet�țeni
sunt respectați peste tot unde muncesc și tr�iesc.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este țara unde fiecare �și face bine treaba.
11
2. Un alt mod de exercitare a funcției prezidențiale � lucrul bine f�cut, respect,
seriozitate, competenț� și rezultate m�surabile
�n ultimii 25 de ani, am v�zut modele și modalit�ți diferite de exercitare a funcției
prezidențiale, cu avantaje și dezavantaje, cu mai multe sau mai puține rezultate, pe care
rom�nii le-au evaluat singuri, iar istoria le va consemna la un moment dat. Opțiunea
titularului funcției prezidențiale și stilul politic pe care acesta l-a impus, dincolo de
prerogativele constituționale, au avut consecințe majore asupra sferei politice și sociale. De
aceea, militez pentru depersonalizarea instituțiilor, astfel �nc�t acestea s� nu mai fie la
cheremul unor persoane numite (vremelnic) s� le conduc� și pentru așezarea lor pe regulile
clare ale managementului, competenței profesionale dovedite, ale trasabilit�ții și memoriei
instituționale, ale eficienței m�surabile.
Modelul de președinte pe care �l propun rom�nilor este unul bazat pe seriozitate
și respect, pe competențe și rezultate.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, președintele trebuie s� fie un model de
comportament politic și public. Reinventarea respectului �n viața public� este esențial. De
aici pleac� respectul pentru instituții, dar și respectul faț� de cet�țean, iar mai departe, nu
putem cere nim�nui �n lume s� ne respecte, dac� nu ne respect�m �ntre noi și pe noi �nșine.
�mi propun scoaterea instituției prezidențiale din arena conflictelor politice. �n viziunea
mea, președintele nu trebuie s� fie cel care polarizeaz� și antagonizeaz� societatea, ci acela
care st� la originea dialogului și acordului larg pe teme de interes general. Nu cred c�
exercitarea celor mai �nalte funcții �n stat, inclusiv a celor de președinte și prim-ministru, se
face la televizor și nu cred c� propaganda ori supramediatizarea pot compensa lipsa de
profesionalism, de bun�-credinț� și de rezultate. �mi doresc mai puțin spectacol și mai mult�
seriozitate �n exercitarea funcției de președinte.
O instituție prezidențial� nonconflictual� nu �nseamn� nicidecum o instituție slab� sau
neimplicat�, iar absența spectacolului steril nu �nseamn�, la r�ndul s�u, lipsa de intervenție a
președintelui. Dimpotriv�, cred c� președintele trebuie s� fie ferm, s� intervin� atunci c�nd
sesizeaz� derapaje politice, atunci c�nd acțiunile decidenților politici nu sunt �n acord cu
angajamentele luate, cu promisiunile f�cute și, mai ales, c�nd nu servesc �n mod real interesul
public. Și, cel mai important, președintele trebuie s� intervin� ferm ori de c�te ori interesul
cet�țeanului este �nc�lcat, indiferent de costurile electorale ori politice ale deciziilor sale.
Instituția prezidențial� trebuie scoas� din sfera divertismentului cotidian și trebuie s�și
recapete prestanța specific�.
Reconectarea Președintelui Rom�niei cu Constituția ț�rii este un prim pas foarte
important. Legea Fundamental� este sediul central al actelor președintelui, dar și al
gesturilor sale politice și al comportamentului s�u civic. Interpretarea corect� de c�tre
președinte a Constituției, prin acțiuni practice cotidiene, va reda primei funcții �n stat
legalitatea, legitimitatea și respectul, toate absolut necesare pentru ca șeful statului s� �și
12
�ndeplineasc� tripla menire: echilibrat (care observ�/vegheaz�/monitorizeaz� și
echilibreaz�), mediator (care intervine) și integrator (care
face/integreaz�/unific�/valorific�/aduce consens). Atunci c�nd se impune, el trebuie s� fie
ferm (arbitru).
Președintele Rom�niei trebuie s� recentreze dezbaterea național�, s� reconecteze
spațiul public la teme legate de prezent, dar orientate c�tre viitor. Președintele trebuie s� fie
un generator de dezbateri publice legate de modul �n care putem asigura, ca națiune, șanse
pentru libera dezvoltare a fiec�rui cet�țean rom�n.
Un președinte care pune cet�țeanul �naintea statului
Președintele trebuie s� fie garantul principiului potrivit c�ruia cet�țeanul va sta
mereu �naintea statului, iar instituțiile statului servesc și respect� cet�țeanul. Este
nevoie s� r�sturn�m paradigma care domin� viaț� public� din Rom�nia: nu cet�țenii trebuie
s� lucreze �n folosul statului, ca s� �l �ntrețin�, fiind doar numere �ntr-o contabilitate și
birocrație seac�, ci statul trebuie s� fie la dispoziția lor.
Aceasta se traduce prin respectul cuvenit acordat fiec�rui cet�țean.
Cred c� fundamentul societ�ții noastre trebuie s� fie �ncrederea �n fiecare rom�n și �n
capacitatea fiec�ruia de a progresa nestingherit și cinstit, �ncrederea �n abilit�țile și aspirațiile
lui. Statul trebuie reg�ndit ca un motor care s� fie �n spatele acestor eforturi oneste. Rom�nia
poate prospera dac� inițiativa este predat� cu adev�rat rom�nilor �n viața de zi cu zi, dac�
aceștia vor simți c� pot munci și �și pot utiliza resursele �n folosul propriu, pentru propriul
destin.
Aceast� eliberare a inițiativei private trebuie s� se petreac� sub toate formele și �n toate
privințele:
- �n relațiile cu administrația public�;
- �n regimul propriet�ții;
- �n raport cu fiscalitatea și concepția bugetului național, �n felul �n care sunt f�cute
investițiile publice;
- �n �nf�ptuirea justiției;
- printr-un acces egal și real la fondurile publice și care trebuie eliberate de rețelele
parazitare;
- �n creșterea accesului la educație la toate nivelurile;
- �n construcția unui sistem de s�n�tate modern;
- printr-o reform� constituțional� care s� reașeze și s� reafirme individul �n relație cu
autorit�țile;
- prin reforme ale instituțiilor care s� aduc� cet�țenii mai aproape de deciziile publice
și de finanțarea comunit�ților.
13
Statul trebuie s� �nceteze s� mai fie o piedic� pentru rom�ni și este nevoie s� devin�
eficient, dinamic și suplu, adaptat permanent nevoilor cet�țeanului. Statul trebuie s� fie mult
mai transparent �n raport cu proprii cet�țeni și s� dea socoteal� de modul �n care lucreaz� �n
beneficiul cet�țenilor și de modalitatea �n care cheltuie banul public. Este rolul Președintelui
Rom�niei s� indice permanent aceast� prioritate celor �ns�rcinați cu r�spundere �n aparatul
statului și s� o impun� �n balanța puterilor �n stat, �n relație cu Guvernul, Legislativul și
Justiția. Este nevoie de un mesaj ferm c� statul trebuie s� se �nt�reasc� �n acest fel, �n niciun
caz s� devin� mai vulnerabil sau mai neputincios. Puternic nu �nseamn� omniprezent și
sufocant, ci agil și precis. Statul trebuie s� fie nucleul unui proiect național modern, un proiect
prin care toți rom�nii s� aib� o șans� autentic� �n a se �mplini prin forțe proprii.
Statul, prin ansamblul instituțiilor sale, trebuie s� parcurg� ample procese de
schimbare, prin modernizare, debirocratizare, depersonalizare și transparentizare.
Statul și interesele naționale trebuie protejate de modific�rile dese impuse de ciclurile
electorale, care duc la schimbarea funcționarilor publici dup� alte criterii dec�t cele legate de
competențele profesionale. Se impune profesionalizarea funcționarilor publici și protejarea
acestora, prin adoptarea unor proceduri clare și transparente de selecție și promovare, axate
pe meritocrație, eficienț� și rezultate și nu dup� loialit�ți de partid sau personale.
Vorbim de o schimbare de paradigm� �n funcționarea statului și �n definirea regulilor
sale de funcționare, prin plasarea �n centrul s�u a ansamblului cet�țean � familie � comunitate
local�, și nu a propriilor instituții.
Statul trebuie s� adopte filosofia lucrului bine f�cut �n beneficiul cet�țeanului.
Un președinte echilibrat, mediator și integrator, dar ferm
Modelul pe care vi-l propun este al unui președinte care s� fie un factor de
echilibru, s� acționeze ca mediator și integrator, s� fie capabil s� genereze consens �ntre
instituții și �n societate, mobiliz�nd energii și capabilit�ți, gestion�nd riscuri și gener�nd
oportunit�ți pentru dezvoltare. Acest lucru nu presupune transformarea Președinției
Rom�niei �ntr-o instituție foarte slab�, dar nici foarte puternic�. Președintele nu va nici
juc�tor, nici simplu spectator. El trebuie s� se desprind� de zgomotul de fond, de rutin�, de
interesele m�runte care nu aduc conținut și nu contribuie la viitorul ț�rii, �ns� trebuie s� fie
ferm �n fața derapajelor de la statul de drept, a exceselor politicienilor și a �nc�lc�rilor
intereselor naționale.
Rom�nia trebuie s� aib� un pre�edinte cu adev�rat echilibrat și echidistant �n raport cu
jocul politic al partidelor. �eful statului are obliga�ia constitu�ional� �i moral� de a trata toate
for�ele politice cu aceea�i m�sur� �i conform acelora�i reguli. Rom�nii nu doresc un președinte
care una spune și alta face. Rom�nii vor un președinte care s� fie garantul respect�rii
promisiunilor și al onor�rii angajamentelor. Cred �n ideea unui președinte care onoreaz�
promisiunea generic� a ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT.
14
Un asemenea pre�edinte trebuie s� �tie c�nd s� adopte o pozi�ie puternic�, ferm� �i
r�spicat� �n numele �ncrederii �i legitimit��ii cu care l-au �nvestit cet��enii, dar �i c�nd s� nu
intervin� �n jocul politic. Un astfel de președinte �și asigur� rolul de echilibrator și mediator,
p�str�nd contactul permanent cu cet�țenii de la care se informeaz� (direct sau prin
intermediul organizațiilor reprezentative, al ONG-urilor ori al instituțiilor chemate s� le
protejeze drepturile) c�nd interesele lor au fost �nc�lcate.
Prima obliga�ie a Pre�edintelui Rom�niei este aceea de a asigura func�ionarea
eficient� și integrat� a institu�iilor statului. De ani buni, �n ciuda procesului de integrare �n
Uniunea European�, institu�iile ț�rii par a fi blocate. Statul func�ioneaz� cu pu�in� eficien�� �i
parc� tot mai costisitor. Schimbarea continu� a conducerilor de tot felul dup� criterii arbitrare,
�mp�r�irea �i re�mp�r�irea perpetu� a autorit��ii statului �ntre clanuri politice �i clientele,
�nc�lcarea continu� a statutului func�ionarului public, presiunile politice, absen�a colabor�rii
�i a dialogului au transformat statul �ntr-un mecanism greoi �i adesea inutil care ac�ioneaz� nu
de puține ori �mpotriva cet��eanului/contribuabilului. Pre�edintele trebuie s� fie cu adev�rat
garantul unui stat eficient, cu institu�ii func�ionale, �n care rolul lui nu este acela de a se
pricepe la orice, ci de a-i pune la lucru pe cei cu competen�ele necesare �n fiecare domeniu �i
de a respecta responsabilit�țile. Este un obiectiv derivat din ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT,
�n care fiecare trebuie s�-și fac� bine treaba. Este un obiectiv dintre cele mai dificile �i de
durat�, pentru c� presupune reformarea statului ca atare, implicit a partidelor �i a clasei
politice. Dar pre�edintele nu va trebui s� piard� nicio zi din mandatul s�u f�r� a acționa pentru
atingerea acestui obiectiv, aleg�ndu-și cu grij� partenerii cu care s� conlucreze activ �n acest
orizont.
Mult timp, dialogul politic �i social �n Rom�nia a fost practic �ntrerupt sau doar mimat.
Un pre�edinte mediator este neap�rat necesar pentru reluarea dialogului real �ntre principalii
actori sociali: guvern, opozi�ie, sindicate, patronate, asocia�ii profesionale, ONG-uri. Acest
dialog are nevoie de un mediator, iar pre�edintele poate fi un moderator eficient, atunci c�nd
respect� cu adev�rat interesele diferite care ac�ioneaz� �n societate, diversitatea opiniilor,
identitatea specific� a fiec�rui actor de pe scena public�, pe care este obligat s� le raporteze la
interesul național și la interesul cet�țeanului.
Deschiderea spre un dialog autentic, comunicarea permanent� �i transparent� �i
consultarea - ca mod principal de comportament public �i instrument �n sprijinul adopt�rii
deciziilor - trebuie s� devin� repere �n func�ionarea institu�iilor, iar pre�edintele trebuie s� fie
primul care și le asum� �i le aplic�.
15
Un președinte model de comportament public. Redescoperirea sentimentului de
demnitate național�
Mai presus dec�t orice, președintele trebuie s� fie el �nsuși un model de
onestitate, de echilibru, de bun�-credinț�, prin tot ceea ce face și spune. Nu poți s� ceri
unei societ�ți o anumit� ierarhie de valori dac� tu, prin conduita ta, prin oamenii care te
�nconjoar� și pe care �i numești �n funcții publice, �ncurajezi non-valoarea, clientelismul,
deturnarea banilor publici, afectarea concurenței și, implicit, descurajarea profesioniștilor, a
inițiativei, a proiectelor de viitor.
Președintele Rom�niei, dincolo de prerogativele sale strict constituționale, are o
influenț� major� asupra climatului general din societate. Nu putem avea o administrație
corect� și eficient�, dac� �n fruntea sa este un președinte corupt, necinstit, care se g�ndește nu
la interesul public, ci la cel al baronilor sau al g�știlor de partid. Nu putem avea o societate
așezat� și solidar�, dac� cel menit a o conduce genereaz� conflict, ur� și scandal. Nu putem
avea o societate bazat� pe valori și �n care oamenii preg�tiți sunt promovați, dac� �n fruntea sa
este un președinte fals și incompetent sau o marionet�.
�ntre dou� posibile extreme, v� propun un președinte integru, echilibrat, mediator,
integrator, unificator, constructiv și arbitru care ia decizii ferme atunci c�nd se impune.
Pre�edintele Rom�niei �i va putea �ndeplini rolul de mediator și arbitru numai dac�
�ntregul s�u comportament public �l recomand� drept o instan�� �i �l instituie drept model.
Pre�edintele Rom�niei trebuie s� devin� modelul necesar de comportament, de atitudine, de
limbaj, conform cu criteriile respectului pentru valorile fundamentale, solidarit��ii cu to�i
cet��enii propriului s�u stat și al toleran�ei fa�� de diversitate. A�a-zisele re�ete de succes
promovate ast�zi ostentativ �n societatea rom�neasc�, inclusiv �n politic�, sunt tot mai nocive
�i mai pu�in legate de statutul unei ��ri cu aspira�ii de prosperitate, europenism �i
modernitate. Clientelismul, slug�rnicia, nepotismul, dubla m�sur�, lipsa de responsabilitate,
lipsa de respect fa�� de legi, de tradi�ii autentice, de cuv�ntul dat, dispre�ul fa�� de �coal�, de
cultur�, de valori spirituale au fost afi�ate mult� vreme cu cinism �i au contaminat imaginea
public� despre via��, succes, carier�, familie. Primul om din stat, reprezentantul tuturor
rom�nilor, trebuie s� pledeze permanent �i s� acționeze, prin fiecare gest al s�u, pentru o
cultur� a succesului bazat� pe educa�ie, munc�, talent, onestitate �i valori autentice.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, pre�edintele ocrote�te, conserv� �i, mai ales,
cultiv� valorile constitutive ale na�iunii rom�ne, protejeaz� valorile istoriei na�ionale �i
�ncurajeaz� o cultur� a libert��ii, a democra�iei �i a statului de drept. De asemenea, �eful
statului este persoana care ap�r� �i, mai ales, cultiv� memoria na�iunii rom�ne, f�c�nd din
acest lucru un fenomen de redescoperire a identit��ii �i de asigurare a consensului na�ional. �n
jurul acestui proiect � cultivarea memoriei na�ionale � Pre�edintele Rom�niei va supune
consensului na�iunii unul dintre cele mai importante proiecte ale sale: redescoperirea
sentimentului de demnitate na�ional�.
16
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia oamenilor cu demnitate.
Un președinte promotor și garant al statului de drept
Tema independen�ei justi�iei ne diferen�iaz� ast�zi de st�nga politic�. �n vreme ce
st�nga doar afirm� acest principiu, parlamentarii s�i vot�nd �n mod constant �i necondi�ionat
pentru men�inerea imunit��ii celor urm�ri�i penal, dreapta se pozi�ioneaz� �n mod clar �n
sensul sus�inerii demersurilor justi�iei. Statul de drept nu este o no�iune abstract�, ci una c�t
se poate de concret�. Ata�amentul fa�� de statul de drept trebuie scos din sfera declara�iilor
politice �i probat prin ac�iuni concrete, printr-un anumit tip de comportament �n raport cu
institu�iile statului.
Din perspectiva raport�rii de facto la statul de drept, scena politic� poate fi descris�
astfel: pe de-o parte, cei care respect� principiile acestuia, cu o aten�ie special� asupra
independen�ei justi�iei, pe de alta, cei care doar mimeaz� respectul pentru justi�ie, cu care �ns�
�ncearc� s� interfereze politic, inclusiv prin promovarea de m�suri legislative. De fapt, aceast�
polarizare se suprapune peste cea fundamental� dreapta � st�nga.
Tema statului de drept, �n�eleg�nd prin aceasta ap�rarea statului de drept, este �i va fi
�n continuare clar asumat� de dreapta. Acesta este instrumentul prin care ne putem opune
�baroniz�rii� �i feudaliz�rii Rom�niei pe care le ofer� st�nga �n acest moment.
Principalele obiective ale programului meu, la acest capitol, sunt:
Egalitate �n fața legii.
Justiția și statul �n general trebuie s� trateze imparțial și f�r� nicio diferenț� pe orice
cet�țean rom�n sau european. Rom�nii nu trebuie s� mai perceap� c�, indiferent de cine vine
la putere, exist� oameni deasupra legii care se bucur� de toate privilegiile. Este meritul
justiției de a fi dovedit c� lucrurile pot sta și altfel și consider misiunea mea principal� aceea
de a ocroti și sprijini acest demers, precum și de a �ncuraja și celelalte instituții ale statului s�
se angajeze activ și s� coopereze pentru atingerea acestui scop. Președintele trebuie s� fie nu
doar garantul, ci și primul promotor al statului de drept.
Eradicarea corupției ca obstacol �n calea competiției libere și a promov�rii
bazate pe meritocrație.
Corupția și birocrația menit� a �ntreține corupția sunt factorii principali de descurajare
a investițiilor str�ine și a inițiativei și inovației rom�nești. Vreau s� ajungem s� putem spune
c� �n Rom�nia au succes cei care muncesc sau inoveaz�, nu cei care cunosc �pe cine trebuie� �n
administrație sau ofer� diverse foloase necuvenite. Numai reduc�nd corupția și elimin�nd
crima organizat�, Rom�nia poate recupera decalajul de dezvoltare faț� de primele 6 state
europene.
17
Rec�știgarea �ncrederii partenerilor europeni �n capacitatea Rom�niei de a
proteja spațiul comun european de intr�ri ilicite de orice fel, cu consecința admiterii
noastre �n spațiul Schengen.
Este esențial s� lupt�m contra curentului actual european, de restr�ngere a libert�ții de
mișcare �n spațiul comun european. Am ratat oportunit�ți și conjuncturi importante c�nd
integrarea �n spațiul Schengen ar fi fost mai ușoar�, dar chiar și �n ceasul al doisprezecelea
trebuie s� ap�r�m ideea de frontiere comune și s� convingem c� Rom�nia poate fi un paznic
de �ncredere al graniței europene de est.
Punerea �n practic� a tuturor angajamentelor internaționale ale Rom�niei �n
materie de stat de drept, �n spiritul și litera lor.
Aceste angajamente le punem �n practic� nu pentru c� ne forțeaz� cineva, ci pentru c�
demnitatea ne cere s� ne respect�m cuv�ntul dat. Un stat care nu �și pune �n practic� propriile
legi și angajamente derivate din acorduri internaționale nu este respectat de nimeni, nici de
cet�țenii s�i, nici de partenerii str�ini. Rom�nia are angajamente asumate prin Tratatul de
aderare la Uniunea European� și numeroase convenții internaționale și voi veghea la
respectarea lor.
Construcția unui stat �n care legea s� nu fie �n avantajul unor grupuri de interese,
ci s� fie legitim�, unanim aplicat� și respectat�.
Trebuie s� dep�șim acea situație din perioada comunismului �n care legi proaste sau
discriminatorii erau suportabile doar pentru c� le ocoleam cu toții. Misiunea mea ca
președinte, cel care promulg� legile, este s� m� asigur c� ele sunt imparțiale, oportune și �n
avantajul oamenilor. Trebuie s� fie documentate temeinic, inclusiv financiar și s� fie adoptate
printr-un proces transparent �n care toți cei interesați s� �și poat� spune cuv�ntul. Trebuie s�
avem reguli stricte asupra cheltuirii banului public și un plan pe 10 ani de alocare a fondurilor
care s� fac� imposibile aloc�rile clientelare din bugetul statului.
Acțiunile mai importante prin care voi atinge aceste obiective sunt:
Voi �ncuraja dezvoltarea capacit�ții procurorilor Direcției Naționale Anticorupție
și �mbun�t�țirea performanței la nivel local, �n paralel cu cea foarte bun� de la nivel
național. DNA a fost o instituție foarte performant� �n ultimii ani, fapt reflectat și de opinia
public� �n ultimul Eurobarometru pe tema corupției publicat de Comisia European� �n anul
2013 și merit� tot sprijinul pentru consolidarea și extinderea sa. Acest lucru va contribui cu
certitudine și la reducerea percepției c� investigațiile nu sunt �ntotdeauna imparțiale politic.
Voi susține �mbun�t�țirea capacit�ții Agenției Naționale de Integritate care are un rol
vital �n prevenirea faptelor de corupție. Din poziția de Președinte al Rom�niei, voi sprijini
18
elaborarea unui Cod al Incompatibilit�ților și Conflictelor de Interese, care s� unifice legislația
disparat� �n materie.
Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru ca toate organismele statului implicate �n
combaterea corupției și a crimei organizate, cele care fac parte din sistemul judiciar, servicii de
informații sau aflate �n subordinea Ministerului de Interne s� fie finanțate corespunz�tor și s�
fie libere de orice intervenție partizan�.
Voi pleda pentru crearea, la nivelul Președinției, a unei platforme permanente de dialog
și cooperare �ntre toate partidele politice reprezentative, societatea civil� și instituțiile statului
pe tema corupției. Cet�țenii trebuie s� fie implicați �n implementarea strategiei naționale
anticorupție (SNA) și, implicit, a Convenției Națiunilor Unite �mpotriva Corupției.
Ca Președinte al Rom�niei, voi urm�ri proactiv ca și celelalte angajamente ale Rom�niei
care au un impact asupra bunei guvern�ri, de exemplu transparența finanț�rii politice, a
cheltuielilor statului și oferirea de servicii electronice pentru cet�țeni prin platforma OGP
(Parteneriatul pentru o Guvernare Deschis�) s� fie puse �n practic�. Chiar dac� guvernul este
cel responsabil direct de implementarea acestor politici și angajamente, președintele va
urm�ri și informa publicul permanent asupra stadiului realiz�rii acestor obiective.
Președinția Rom�niei va da un exemplu celorlalte instituții ale statului printr-o
organizare administrativ� care va scoate �n evidenț� selectarea personalului pe criterii de
competențe profesionale, stimularea performanței, managementul profesionist al resurselor
umane.
Ca Președinte al Rom�niei, voi milita pentru descentralizarea fiscal�, pentru a pune
cap�t presiunii necuvenite la care autorit�țile locale sunt adesea supuse de c�tre guvernul
central. Structurile de control vor trebui �ns� și ele adaptate descentraliz�rii și regionaliz�rii
inerente europeniz�rii noastre, astfel �nc�t și la nivel regional sau local s� existe un control
adecvat al corupției, unul �n care cet�țenii s� aib� un rol direct și mult mai mare asupra
priorit�ților și calit�ții cheltuirii fondurilor publice. Ca mediator �ntre cet�țeni și stat,
președintele poate iniția, stimula și coordona un dialog politic pe aceste teme.
Președintele Rom�niei are un rol important �n filtrarea legislativ� prin promulgarea
actelor legislative și dreptul de a sesiza Curtea Constituțional� dac� legalitatea și
constituționalitatea acestor acte este pus� la �ndoial�. Ca Președinte al Rom�niei, voi uza �n
mod activ, cu echilibru și discern�m�nt de acest drept, recurg�nd �ns� la un dialog permanent
cu Guvernul, partidele parlamentare și societatea civil�, pentru a preveni refuzul promulg�rii
unor legi care nu corespund Constituției, statului de drept, interesului național sau
obiectivelor de dezvoltare a Rom�niei.
Ca Președinte al Rom�niei, �mi voi asuma, de asemenea, filtrarea, pe criterii de
profesionalism, integritate și �n cel mai transparent mod posibil, a numirilor �n toate pozițiile
oficiale ale statului unde Constituția ofer� astfel de atribuții președintelui.
19
Ca Președinte al Rom�niei, voi promova numirea acelor magistrați care au trecut
printr-un proces de selecție deschis și bazat pe rezultate profesionale certe și voi �ncuraja
Consiliul Superior al Magistraturii s� organizeze un asemenea proces pentru orice selecție.
Ca Președinte al Rom�niei, voi folosi dreptul de grațiere doar acolo unde eroarea
judiciar� este probat� sau Guvernul recomand� situații sociale ieșite din comun. Nu sunt �n
favoarea unor legi ale amnistiei care s� includ� infracțiunile de corupție și conexe. Sunt
necesari �nc� mulți ani de consolidare a capacit�ții de ap�rare a statului de drept �nainte de a
c�știga b�t�lia cu corupția, iar �n acest proces grațierea celor condamnați nu ar servi cauzei, ci
dimpotriv�. Nu voi grația persoane condamnate pentru infracțiunea de corupție.
Ca Președinte al Rom�niei, voi milita ca justiția și instituțiile de control financiar-fiscal
s� coopereze �n folosirea tuturor mijloacele aflate la dispoziție pentru a recupera prejudiciile
aduse de corupție și a reduce costul social al acesteia.
F�r� a avea cu adev�rat un stat de drept �i domnia legii, nu putem avea democra�ie �i
nici separa�ia puterilor �n stat. Pe tema separa�iei puterilor a existat mult� retoric� �i prea
pu�in angajament real.
Ca Președinte al Rom�niei, voi fi garantul separ�rii puterilor �n stat, nu surs� a
denatur�rii sensului ei. Voi proteja, �n limitele atribuțiilor constituționale, Legislativul de
continua erodare a prerogativelor sale, prin abuzul de ordonan�e sau privindu-l ca pe o
ma�in�rie de vot �i nu ca pe un for de dezbatere �i decizie.
Un președinte coordonator al marilor orient�ri de politic� extern� și de
securitate
Viitorul pre�edinte va trebui s� fie garantul continu�rii marilor direc�ii de politic�
extern� �i de securitate a ��rii, care au reprezentat o veritabil� surs� de modernizare și
reintrare fireasc� �n matricea occidental� a Rom�niei �n ultimii 20 de ani. Aceasta trebuie
consolidat� prin aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, prin cre�terea
rolului, a greut��ii Rom�niei �n NATO �i, mai ales, �n UE, prin eforturile de a �nt�ri, pe
zona noastr�, institu�iile cu semnifica�ie de securitate na�ional�, un buget mai
consistent al ap�r�rii, o armat� mai puternic�, servicii speciale c�t se poate de
puternice, pe deplin scoase din jocul politic partizan.
�mi imaginez o Rom�nie puternic� prin modul �n care este ea v�zut� de partenerii
externi, o �ar� care �tie ce vrea �i poate ceea ce vrea, iar acest lucru se poate realiza �n 10 ani.
Cred c� trebuie calibrate ambițiile internaționale, europene și regionale la potențialul
Rom�niei. Iar din acest punct de vedere, �n domeniul securit�ții, Rom�nia pare s� fi intrat
natural pe un parcurs euroatlantic care se impune a fi reconfirmat. Mai sunt de f�cut unele
lucruri pe partea de politic� extern�, care s� duc� la creșterea profilului regional al Rom�niei.
Rom�nia de ast�zi este plasat� �ntr-un mediu internațional complex, adesea marcat de
instabilitate și pericole. Provoc�rile generate de criza economic�, conflictele din imediata
20
noastr� vecin�tate, modific�rile de frontiere, recursul la metodele specifice r�zboiului rece,
dar și nevoile de asigurare a securit�ții energetice sunt constr�ngeri care nu ne mai permit
vreo sincop�. Avem nevoie de o viziune clar�, de o strategie coerent�, de acțiune concertat� și
de o �nțelegere și explicitare clar� a interesului național. Rom�nia de m�ine va fi o țar�
sigur� și prosper� doar prin intermediul unei politici externe coerente.
▪ O politic� extern� sinergic�: național�, european� și euroatlantic�
Politica extern� a Rom�niei urm�rește atingerea intereselor noastre naționale prin
intermediul NATO și UE. Susțin necondiționat dezvolt�rile de securitate și politicomilitare
din cadrul NATO și sunt adeptul unei Politici Externe și de Securitate Comune
�n cadrul UE. Voi milita �ntotdeauna pentru a promova ideile și interesele noastre la
nivel european, dar numai �n cadrul solidarit�ții și valorilor �mp�rt�șite cu aliații și
partenerii noștri euroatlantici și europeni. Voi promova alianțe �n interiorul UE și voi
sprijini și alte cauze dec�t cele care ne privesc direct, pentru a ne bucura, la r�ndul nostru, de
solidaritatea celorlalte state membre atunci c�nd avem nevoie de ea pentru a ne promova
interesele naționale.
Și �n contextul politicii externe, dar și �n cel mai larg al afacerilor europene, consider c�
reprezentarea noastr� la nivel UE trebuie s� se realizeze pe baza unui mandat reprezent�nd
interesul național, adoptat prin consens �ntre președinte, principalul actor constituțional al
politicii externe, guvern, opoziția politic� și societatea civil�. Voi fi factorul principal de
coagulare, inițiativ� și de construire a unui dialog permanent care s� ne permit� o
reprezentare demn� și eficient� a intereselor noastre.
▪ �nt�rirea parteneriatului cu SUA
Dac� vorbim de politica extern� �i de securitatea na�ional�, trebuie s� remarc�m c�
Rom�nia se afl�, ast�zi, �ntr-o situa�ie optim�. Cred cu t�rie c� parteneriatul strategic cu
Statele Unite ale Americii, al�turi de calitatea de membru al NATO �i al UE, reprezint�,
pentru Rom�nia, elementul fundamental al politicii noastre externe �i al strategiei
naționale �n domeniul securit��ii.
Criza din Ucraina a generat o schimbare important� �n situa�ia geopolitic� a zonei. �n
contextul actual, c�nd astfel de provoc�ri �n domeniul securit��ii nu s-au mai �nregistrat pe
continent de la R�zboiul Rece, Estul Europei �i Rom�nia au nevoie de mesaje ferme din partea
SUA care s� reitereze men�inerea garan�iilor de securitate pentru alia�ii din aceast� parte a
Europei. Avem nevoie de aceast� solidaritate, de prezen�a militar� a Statelor Unite �n zon� �i
ar fi de dorit ca �i alte ��ri NATO din vestul Europei s� manifeste o preocupare �i o solidaritate
similar�. Trebuie s� ar�t�m �mpreun� c� spiritul Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic este
21
la fel de puternic, c� nimeni nu poate re�nvia politica sferelor de influen�� sau redesena
grani�e.
Dimensiunea militar� �i politic� a parteneriatului nostru strategic cu SUA este
excelent�, iar dimensiunea economic� trebuie s� devin� la fel de dinamic�. Nu putem
�ns� atinge acest obiectiv dec�t dac� Rom�nia va avea un stat de drept puternic. �ntre mediul
favorabil investi�iilor �i statul de drept exist� o leg�tur� foarte str�ns�. Este nevoie s� avem
institu�ii puternice care s� lupte �mpotriva corup�iei, pentru a ar�ta investitorilor c� statul de
drept func�ioneaz�.
▪ Securitatea energetic�
Securitatea energetic� este o component� extrem de important� a securit��ii na�ionale.
Trebuie s� finaliz�m procesul de evaluare a poten�ialului unor noi resurse �n Rom�nia, cele
neconven�ionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar, �nainte de a se pune problema
�nceperii exploat�rii, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot
�ndeplini at�t criteriul eficien�ei produc�iei, c�t �i pe cel al protej�rii mediului. Cred c� este
necesar s� implic�m mai mult comunit��ile locale �n acest proces de cre�tere a independen�ei
energetice a ��rii noastre. Din acest motiv, cred c� este necesar� modificarea legisla�iei, pentru
ca o parte din redeven�ele c�tre bugetul central s� fie reorientate c�tre comunit��ile locale �i
chiar c�tre proprietarii terenurilor, a�a cum se �nt�mpl� �n SUA. �n acest fel, cet��enii,
comunit��ile locale vor beneficia de prosperitate �i vor sim�i c� sunt parteneri ai statului �n
acest proces.
�n egal� m�sur�, voi susține și �ncuraja m�surile de dezvoltare a alternativei la energia
convențional�, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, �n cadrul
unor strategii integrate care s� vizeze �n mod unitar crearea de avantaje strategice Rom�niei
(pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice,
protejarea infrastructurilor critice, dar și prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici.
▪ Un rol mai important �n NATO, dar și �n plan regional
�n ceea ce prive�te NATO, consider c� trebuie s� existe un echilibru �ntre flancul nordic
�i cel sudic, �n Estul Europei. Este important� concentrarea de for�e �n statele baltice sau
Polonia, dar, �n noul context, la fel de important� este o cre�tere a prezen�ei militare �n
Rom�nia �i Bulgaria.
Rom�nia trebuie s� participe cu resurse relevante la planificarea strategic� și
implementarea obiectivelor NATO, inclusiv prin susținerea procesului de extindere a Alianței.
Țara noastr� trebuie s� aib� o contribuție activ� la acquis-ul Alianței bazat pe dialog politic și
schimb de informații, la modelarea obiectivelor NATO �n domeniu �n concordanț� cu profilul
22
alianței și la intensificarea colabor�rii cu ț�rile din Europa, Caucaz, Asia Central�, Orientul
Mijlociu și Nordul Africii.
Consider c�, �n viitorii 10 ani, Rom�nia va deveni un reper important pe harta
geopolitic� mondial�, prin furnizarea de securitate �n plan regional, consolidarea rolului de
baz� operațional� pentru principalii aliați, inclusiv �n contextul sistemului de ap�rare
antirachet� al SUA și �n perspectiva integr�rii acestuia din urm� �n sistemul NATO.
�n perspectiva acestui rol, voi susține, �n calitate de Președinte al Rom�niei, majorarea
bugetului pentru ap�rare.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, voi propune tuturor partidelor politice un
acord pentru asigurarea constant� a unei finan��ri anuale de 2% din PIB pentru
ap�rare.
Consider c� sumele suplimentare direc�ionate de la buget c�tre MApN vor trebui
folosite, �n principal, pentru programele majore de �nzestrare ale Armatei Rom�niei. Totodat�,
prin acest acord, voi solicita partidelor semnatare s� se angajeze c� nu vor diminua bugetul
destinat Ap�r�rii �n timpul exercit�rii guvern�rii.
Majorarea bugetului pentru ap�rare va reprezenta �i o oportunitate de parteneriat
tehnologic �ntre firmele rom�ne�ti din industria de ap�rare �i companiile europene �i
americane, va �nsemna �i noi locuri de munc� �i poate �nt�ri dimensiunea economic�, nu doar
cea militar�, a parteneriatului strategic dintre Rom�nia �i SUA.
�n paralel, pentru c� Rom�nia beneficiaz� totuși de garanția umbrelei de securitate
asigurat� de NATO, voi susține operaționalizarea conceptelor de soft și smart power �n cadrul
CSAT, cu accent pe cele care vizeaz� corelarea instrumentelor reprezentate de diplomația
clasic�, a formatelor de cooperare regional� și internațional�, a acordurilor politico-economice
(cu accent pe cele comerciale, dar și de securitate) și a celor de intelligence.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, voi milita ca ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT s�
fie o țar� inteligent� care �și promoveaz� interesele, utiliz�nd rațional și sinergic resursele și
capabilit�țile proprii, dar și ale aliaților.
Creșterea profilului regional al Rom�niei necesit� o abordare interdisciplinar�, adic� nu
numai de ap�rare, ci și de politic� extern� � �n acord cu politica intern� a interesului național -
și de securitate național� (�n acord cu proiectele pe termen lung ale Rom�niei, dar și ale
aliaților), precum și de economie (implicit și partea energetic�). Toate aspectele conceptului
de stat inteligent vor fi abordate ca un tot unitar, pentru crearea și valorificarea ferestrelor de
oportunit�ți.
Voi milita ca Rom�nia s� devin� un model regional de asigurare a securit�ții, de
predictibilitate, de atragere de investiții str�ine, de creștere sustenabil�, de politic� extern�
coerent� și, implicit, un model regional de democrație și stabilitate �n Europa Central�.
Voi utiliza instrumentele puse la dispoziție de Constituție, pentru ca Rom�nia s�
confirme c� este un furnizor de securitate �n regiune și catalizator (posibil model) pentru
23
ț�rile din regiune și chiar mentor pentru aspirațiile europene sau euroatlantice ale altor state
din regiune (Republica Moldova, Georgia ș.a.).
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT este Rom�nia �n care interesul național este bine și
corect promovat.
▪ Rom�nia ca actor european: recuperarea decalajului de dezvoltare
Rom�nia a �ncheiat primul s�u ciclu �n calitate de membru al Uniunii Europene. Pot
aprecia c� aceast� etap� nu a fost fructificat� �n mod optim de �ara noastr�, sub aspectul
influen�ei pe care trebuia s� o aib� ca al �aptelea stat membru (ca m�rime) al UE, al atragerii
de fonduri europene ca vector de modernizare a ��rii și al fructific�rii oportunit�ții economice
oferite de piața comun�.
Faptele sunt gr�itoare. �n pofida creșterilor anuale, suntem �n continuare pe ultimul loc
la absorbția de fonduri europene.
Bilan�ul negativ poate fi justificat prin declan�area crizei economice �i prin sl�birea
solidarit��ii europene pe care aceast� criz� a determinat-o, �ns� nimic nu scuz� faptul c�
Rom�nia nu a avut, dup� momentul integr�rii, un proiect de �ar� �n interiorul Uniunii
Europene. Cu at�t mai puțin scuzabil este acest lucru, cu c�t nu doar potențialul deosebit
(uman, inovativ, turistic etc.), ci și poziționarea geografic� și geopolitic� (Dun�rea, gurile de
v�rsare, frontiera estic� a UE/NATO, proiectele de diversificare a surselor de aprovizionare cu
resurse energetice etc.) �ndrept�țeau țara noastr� s� aib� un profil mult mai puternic și s�
reprezinte o voce de care s� se țin� cont �n cadrul construcției comunitare.
Un ciclu politic de 10 ani va trebui s� �nsemne �i redefinirea rolului pe care
dorim s� �l juc�m �n interiorul UE, redefinirea priorit��ilor noastre �n ceea ce prive�te
finan��rile, atragerea de fonduri, oportunit�țile economice �i rela�iile intracomunitare.
Organizația comunitar� se afl�, ea �ns�i, �ntr-un proces de redefinire �i nu putem permite ca
vocea �i priorit��ile Rom�niei s� lipseasc� din acest proces, iar obiectivul de recuperare a
decalajului economic s� fie ratat din cauza unor interese str�ine de cele naționale.
Rom�nia trebuie s� �i propun� s� joace un rol activ at�t �n ceea ce prive�te procesul de
decizie, c�t �i temele mari de dezbatere care stau pe agenda UE.
Președintele Rom�niei va juca un rol decisiv �n creșterea performanței europene a ț�rii,
at�t pe plan intern, c�t și pe plan extern, deoarece numai prin cooperare la nivel regional, local
și central este posibil� atingerea obiectivului nostru de țar�: dezvoltarea, care s� se reflecte �n
casa fiec�rui rom�n, precum și �n statutul nostru �n plan european.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va fi un membru respectat al Uniunii Europene, un
partener care �i onoreaz� angajamentele și care �tie s� �i negocieze condi�iile, un membru cu
personalitate al organizației comunitare. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT presupune
abandonarea unui anumit tip de mimetism care a caracterizat atitudinea noastr� �n raport cu
24
marile teme ale dezbaterii. Vom absolvi școala de integrare european� și vom deveni un stat
matur, puternic și respectat �n UE.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �și propune s� joace un rol activ at�t �n ceea ce
privește procesul de decizie la nivel comunitar, c�t și �n promovarea și influențarea marilor
teme de dezbatere de pe agenda UE.
�n raport cu Uniunea European�, exist� c�teva obiective naționale pe care �mi propun
s� le sprijin, ca președinte, prin armonizarea politicilor tuturor instituțiilor implicate:
- susținerea elabor�rii unui Plan de Dezvoltare Durabil� pentru urm�torii 10 ani,
care s� cuprind� at�t obiectivele acoperite prin fonduri europene prin Acordul de Parteneriat,
c�t și pe cele care urmeaz� a fi acoperite din bugetul de stat. Voi invita actorii implicați (cu
prec�dere partidele politice) s�-și asume acest Plan � un veritabil contract cu și pentru
societate, pentru a nu se mai face cheltuieli �n afara obiectivelor sale, adic� �n scopuri
electorale sau clientelare;
- accederea rapid� la spațiul Schengen, �n dou� etape (aeroporturi și frontiere
terestre și maritime) ca urmare a creșterii credibilit�ții �n fața partenerilor europeni;
- asumarea unei date clare pentru adoptarea monedei euro agreat� de toate
partidele și BNR, pentru a stimula preg�tirea economiei rom�nești la presiunile competitive
ale pieței comune și a recupera deficitul comercial actual;
- �ncheierea conving�toare a angajamentelor asumate de Rom�nia acoperite de
Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru dep�șirea acestui stadiu istoric și stabilirea
egalit�ții �ntre Rom�nia și alte state membre prin noile mecanisme de evaluare a situației
corupției și democrației, care acoper� toate ț�rile membre;
- diminuarea decalajului de dezvoltare �ntre Rom�nia și primele 6 state
europene, care s� confere ț�rii noastre dreptul și legitimitatea de a reprezenta o voce
puternic� la nivelul UE;
- repoziționarea Rom�niei ca un partener activ și cooperant �n cadrul
Parteneriatului Estic și �nt�rirea poziției statelor membre care militeaz� pentru eforturile de
integrare a ț�rilor de la frontiera UE, cu oferirea unui tratament diferențiat �n funcție de
progresul reformelor ț�rilor �n curs de aderare;
- definirea și implementarea unor proiecte concrete, �n cadrul Strategiei Dun�rii,
cu implicarea autorit�ților regionale și locale �n scopul dezvolt�rii județelor riverane;
- realizarea unei Platforme Naționale Comune de maximizare a absorbției
fondurilor europene, care s� faciliteze cooperarea �ntre actorii implicați �n acest proces și
adoptarea rapid� și adecvat� a deciziilor necesare;
- restructurarea sistemului de gestionare a fondurilor europene prin: crearea unui
corp de funcționari de elit� care s� monitorizeze și s� implementeze programele cu finanțare
UE, remunerați competitiv �n funcție de gradul de absorbție a fondurilor; centralizarea
gestion�rii absorbției fondurilor structurale la nivelul Ministerului Afacerilor Europene și
25
consolidarea tuturor Autorit�ților de Management �n cadrul acestui minister; crearea unui
departament care s� monitorizeze dialogul dintre autorit�țile contractante și Comisia
European�; crearea, la Bruxelles, a unui ofițer de leg�tur� din partea fiec�rei Autorit�ți de
Management, aflat �n relaționare permanent� cu omologii de la Comisia European� și
beneficiind de sprijinul direct al Reprezentanței Permanente a Rom�niei pe l�ng� Uniunea
European�.
Ca președinte, voi sus�ine proiectul unei Europe unite, cu institu�ii puternice, cu o bun�
coordonare a politicilor �n toate domeniile de activitate. Cred c� proiectul european
avantajeaz� �n acest moment Rom�nia, put�nd fi un puternic vector de modernizare a
societ��ii noastre. Rom�nia trebuie s� devin� mai coerent� �n negocierea/impunerea
propriilor interese și proiecte la nivel comunitar și, �n paralel, s� asimileze fondurile alocate.
Este indamisibil s� nu putem genera proiecte care s� utilizeze �n integralitate fondurile
europene alocate. Nu putem rata aceast� important� șans� de dezvoltare sustenabil�, de
modernizare și creștere a prosperit�ții.
▪ Rom�nia și comunit�țile din afara granițelor: identitate comun�, drepturi
comune
Statul rom�n are obliga�ia constitu�ional� de a sprijini at�t minorit��ile rom�ne�ti din
alte state, c�t �i pe cet��enii rom�ni care lucreaz� �i tr�iesc temporar pe teritoriul altor ��ri.
Una dintre primele m�suri pe care le voi adopta �n calitate de Președinte al
Rom�niei va fi crearea unui Consiliu Consultativ format din reprezentanții
comunit�ților de rom�ni de peste graniț�. Acest Consiliu va trebui s� constituie cadrul
�n care vor fi dezb�tute temele ce preocup� rom�nii din afara granițelor și armonizate
pozițiile instituțiilor.
Faț� de conaționali, Rom�nia trebuie s� aib� o politic� mai viguroas� �i mai activ�,
desigur, �n respectul rela�iilor bilaterale cu statele pe teritoriul c�rora tr�iesc rom�nii. Vom
�ncuraja reprezentarea politic� a minorit��ilor rom�ne�ti, afirmarea identit��ii lor religioase,
lingvistice �i culturale și dreptul firesc la a-și conserva și proteja valorile, precum și la a
p�stra/consolida leg�turile cu rom�nii din țar�.
Pe agenda acestui Consiliu Consultativ, voi propune m�suri pentru:
- garantarea posibilit�ții de exercitare a dreptului la vot pentru toți rom�nii din afara
granițelor prin implementarea unui sistem care s� elimine barierele logistice (vot electronic,
vot prin corespondenț� sau stabilirea unei cote a num�rului de secții de votare de natur� a
permite exercitarea votului chiar și de c�tre comunit�țile cele mai izolate);
- asigurarea libert�ții de circulație și a dreptului de a munci �n toate statele UE,
contracararea tendințelor xenofobe și izolaționiste din anumite state membre și gestionarea
corect� a eventualelor campanii negative la adresa Rom�niei;
26
- dezvoltarea rețelei de consulate și �mbun�t�țirea calit�ții serviciilor consulare,
inclusiv prin implementarea unor soluții informatice securizate prin care cet�țenii s� poat�
beneficia de servicii consulare la distanț�;
- dezvoltarea programelor de predare a limbii rom�ne �n școlile din comunit�ți cu un
num�r semnificativ de rom�ni și creșterea num�rului de copii rom�ni de peste granițe
prezenți �n tabere școlare/școli de var� �n Rom�nia;
- extinderea num�rului de catedre de limba rom�n� �n statele cu comunit�ți rom�nești
semnificative;
- �ncurajarea implic�rii societ�ții civile �n programe de sprijinire a comunit�ților de
rom�ni din afara granițelor, inclusiv prin identificarea de surse de finanțare pentru activit�ți
legate de diaspora; sprijinirea parteneriatelor dintre ONG-urile din Rom�nia și cele ale
rom�nilor din afara granițelor;
- oferirea de consiliere �n vederea integr�rii pe piața muncii și dezvolt�rii spiritului
antreprenorial, inclusiv prin programe comune cu statele gazd�;
- derularea de campanii culturale și educaționale care s� sprijine crearea unei imagini
corecte/pozitive a comunit�ților de rom�ni �n cadrul societ�ții statului gazd�;
- derularea unor programe de sprijin pedagogic și consiliere psihologic� pentru copiii
din familiile ai c�ror p�rinți locuiesc sau muncesc �n afara granițelor.
▪ Eficienț� �n domeniul securit�ții naționale și de ap�rare
Al�turi de politica extern�, coordonarea strategiilor de securitate �i de ap�rare a
Rom�niei este atributul executiv fundamental al Pre�edintelui Rom�niei �i reprezint�
componenta cea mai important� a activit��ii Administra�iei preziden�iale. Ca Pre�edinte al
Rom�niei, sus�in c� politica �n domeniul securit��ii na�ionale, �n toate componentele ei,
trebuie s� fac� obiectul unui dialog �i consens al societ��ii rom�ne�ti. Ca �i �n cazul
politicii externe, Pre�edintele Rom�niei este generatorul conceptului de securitate na�ional� �i
coordonatorul activit��ii institu�iilor cu atribu�ii �n realizarea acesteia. Este misiunea
Pre�edintelui Rom�niei de a integra organic politica extern� �i de securitate na�ional� �n
vederea ap�r�rii �i promov�rii intereselor na�ionale ale statului.
Ca Președinte al Rom�niei, voi promova conceptul de securitate național� extins�, care
s� cuprind� urm�toarele domenii: ap�rarea, securitatea social�, securitatea educațional�,
securitatea alimentar�, securitatea economic�, securitatea energetic�, securitatea mediului,
securitatea financiar�, securitatea infrastructurilor critice. Voi promova o Strategie Național�
de Ap�rare a Ț�rii care s� acopere toate aceste domenii și care s� constituie reperul pentru
strategiile sectoriale proiectate la nivel instituțional.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, dup� o consultare prealabil� cu
reprezentanții instituțiilor din sistemul național de securitate, precum și cu principalii
27
noștri aliați euroatlantici, voi elabora și prezenta Parlamentului, spre aprobare,
Strategia Național� de Ap�rare a Ț�rii.
O atenție sporit� voi acorda sectorului industrial de ap�rare, care va trebui s� parcurg�
un amplu proces de modernizare.
Structurile de intelligence din Rom�nia sunt acum definitiv desprinse de vechiul sistem
�i de mentalit��ile comuniste, pe deplin reformate și aflate �n avanpostul integr�rii și al
angajamentelor euroatlantice. Procesul de modernizare a acestora este cu at�t mai remarcabil
cu c�t s-a desf�urat �ntr-un context marcat de un cadru legislativ neadecvat realit��ii �i de o
presiune important� din partea societ��ii civile, iar uneori și a partidelor politice. De
asemenea, serviciile de informa�ii au asigurat elementele de flexibilitate organizatoric� �i
opera�ional�, permiț�nd abordarea �i rezolvarea unor probleme de securitate cu totul noi, nu
numai pentru serviciile de informații rom�ne�ti �i est-europene. Deschiderea, anterior intr�rii
�n NATO �i UE, c�tre serviciile aliate, c�t �i derularea �n comun cu acestea a unor opera�iuni
complexe, �ndeosebi �n zona amenin��rilor asimetrice și non-tradi�ionale (terorism,
criminalitate organizat� etc.), a contribuit �n mod semnificativ la aderare �i la construc�ia de
securitate a spa�iului euroatlantic. Foarte apreciat� de c�tre alia�i a fost �i resursa analitic�
oferit� de serviciile de informa�ii rom�ne�ti, care a pus �n valoare demersurile operative �i a
asigurat suportul informativ necesar procesului decizional, precum �i schimbul de date cu
serviciile partenere.
Cooperarea internațional� � fireasc� �n cadrul parteneriatelor din cadrul NATO/UE, dar
și bilaterale � reprezint� o resurs� dual� (furniz�m, dar și primim intelligence), necesar�
asigur�rii securit�ții �n sens mai larg, nu doar național, ci și regional, european și euroatlantic.
Este o evoluție fireasc�, pe care, �n calitate de Președinte al Rom�niei, o voi �ncuraja ca parte a
proiectului de construire și dezvoltare a unor capabilit�ți de smart power, o ROM�NIE A
LUCRULUI BINE F�CUT ce știe s�-și gestioneze riscurile și s�-și valorifice oportunit�țile pentru
asigurarea propriei securit�ți.
�mi doresc o recunoaștere a contribuțiilor structurilor de intelligence și �n interiorul
ț�rii, la un nivel comparativ cu cel c�știgat �n exterior.
Dincolo de unele reminiscențe ale epocii comuniste, care afecteaz� percepția public�
legat� de activitatea serviciilor de informații din Rom�nia, ca Președinte al Rom�niei, voi
milita, totuși, pentru schimbarea etapizat� a concepției de securitate național�, de la o
abordare specific� actualei etape, de contracarare a riscurilor și ameninț�rilor la adresa
securit�ții, c�tre una puternic axat� pe prevenire, care reprezint�, �n sine, o schimbare de
paradigm� necesar� trecerii la o etap� nou� �n devenirea statului rom�n.
Doresc s� asigur �n continuare institu�iilor de securitate na�ional�, inclusiv celor de
intelligence, toate instrumentele necesare atingerii scopurilor strategice care se refer� la
avertizare timpurie, prevenirea conflictelor, decizie coerent� �n momente de criz�, �ntemeiat�
pe informa�ie real�, exact� �i la timp.
28
Printre obiectivele mandatului meu se vor num�ra:
- consolidarea echidistanței, neamestecului politic și profesionaliz�rii �n
activitatea structurilor de intelligence;
- modernizarea legislației din domeniul securit�ții naționale, astfel �nc�t aceasta
s� fie adecvat� nu numai noilor realit�ți (faptul c� Rom�nia este membru al NATO și UE), ci și
noilor riscuri și ameninț�ri cu care ne confrunt�m;
- creșterea eficienței Consiliului Suprem de Ap�rare a Ț�rii �n coordonarea unitar�
a domeniului securit�ții și ap�r�rii prin crearea unor grupuri și comitete de lucru care s�
preg�teasc� analize de impact �n vederea realiz�rii consensului decizional. De asemenea,
consider necesar� creșterea frecvenței consult�rilor �n cadrul CSAT pentru combaterea
ameninț�rilor de securitate (interne și externe) la adresa intereselor naționale ale Rom�niei;
- reanalizarea rolului unor organisme cu rol de coordonare și integrare a
informațiilor, precum Comunitatea Național� de Informații și Oficiul pentru Informații
Integrate și propunerea, dup� consultarea tuturor p�rților interesate/vizate, a unui concept
integrator cu privire la domeniul securit�ții naționale și al intelligence.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va fi o țar� care va gestiona inteligent at�t
oportunit�țile, c�t și riscurile, av�nd drept fundament cele trei nevoi esențiale ale
cet�țeanului: libertate, prosperitate și securitate.
De asemenea, ca Președinte al Rom�niei, voi propune dezvoltarea conceptului de
Strategie de securitate intern� a Rom�niei �n consonanț� cu Strategia de securitate intern�
a Uniunii Europene pe urm�toarele direcții: siguranța cet�țeanului rom�n �n diversitatea
european�; o Rom�nie sigur� �n serviciul cet�țeanului și pentru protecția acestuia; spațiul
rom�nesc ca parte a spațiului de libertate, securitate și justiție. Strategia de Securitate Intern�
a UE include 5 m�suri comune privind combaterea rețelelor infracționale și teroriste,
combaterea criminalit�ții cibernetice, consolidarea securit�ții frontierelor și gestionarea
situațiilor de criz�, la care Rom�nia trebuie s� se alinieze pe deplin. Obiectivul este ca
Rom�nia s� fie o țar� sigur� și ordonat�, iar acest lucru s� fie resimțit de fiecare
cet�țean, prin garantarea siguranței și protecției acestuia și a bunurilor sale.
II. 11 teme majore de dezbatere și consens național
Ca președinte mediator și integrator, dar implicat direct și ferm �n construcția
unei Rom�nii cu adev�rat occidentale, voi propune �ntregii clase politice și societ�ții
rom�nești c�teva mari teme de dezbatere, �n jurul c�rora s� putem genera un acord c�t
mai larg. Acestea ar putea deveni pilonii pe care se articuleaz� un nou proiect de țar�, cu
29
obiective naționale la care s� se raporteze toate guvernele și toți decidenții politici, indiferent
de identitatea lor ideologic� sau de alternanțele la putere.
�ncerc�rile similare din trecut de a realiza așa-numite �pacte�, pe s�n�tate și educație
spre exemplu, de la nivelul instituției prezidențiale au eșuat pentru c� au fost mai mult gesturi
politice dec�t acorduri naționale și pentru c� nu au fost scoase din sfera conflictului politic și
personal. Cred c� �n astfel de chestiuni extrem de serioase nu ar trebui s� vorbim despre
persoana președintelui care inițiaz� un asemenea acord, nici despre persoana primministrului,
nici despre cine �și impune punctul de vedere sau cine puncteaz� electoral, ci
despre cet�țeni și despre obiective naționale pe termen lung.
Modul de exercitare a funcției prezidențiale �n ultimii 10 ani a conținut germenii
conflictului inclusiv �n raport cu asemenea domenii, care ar fi trebuit s� fie, de fapt, veritabile
punți de dialog și acord larg la nivelul clasei politice. Modelul de președinte pe care �l propun
Rom�niei presupune tocmai capacitatea de a media și de a integra puncte de vedere diferite pe
teme de interes public general, dar și abnegație și determinare �n respectarea acordurilor
odat� �ncheiate.
Dup� ani de zile �n care conflictul și dezbinarea social� au f�cut parte din cotidian, �n
care a fost mai ușor s� distrugi dec�t s� construiești, un asemenea demers nu este facil și va fi
probabil �nt�mpinat cu �ntreb�ri, �ndoieli și prudenț�. Ca președinte, �ns�, �mi voi asuma
responsabilitatea de a schimba regulile jocului și de a deschide acest drum care �nseamn� o
transformare a practicilor predominante �n politic�. Cred c� și �n Rom�nia se poate, c� un
asemenea demers este fezabil și c� putem �nlocui conflictul și spectacolul steril cu dialogul și
dezbaterea pe teme naționale.
De aceea, �n cadrul viziunii mele asupra instituției prezidențiale, am ales s� fac referire
nu doar la domeniile strategice �n care președintele are atribuții constituționale directe și nu
doar la chestiunile fundamentale de politic� general�, ci propun 11 asemenea mari teme
naționale, la a c�ror dezbatere voi chema �ntreaga clas� politic�.
1. Educația ca resurs� de performanț� a Rom�niei
Premisa fundamental� de la care pornesc �n abordarea domeniului educației este aceea
c� o societate nu poate fi, pe termen mediu sau lung, mai bun� dec�t sistemul s�u de
educa�ie. O societate, o națiune poate s� fie performant� sau neperformant� �n func�ie de
sistemul s�u de educa�ie, care are, �n realitate, cel mai mare impact asupra viitorului unei
na�iuni.
Nu exist� niciun alt sistem care poate s� schimbe starea lucrurilor at�t de profund.
Viziunea ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT este indiscutabil legat� de viziunea unui sistem de
educațional performant, care poate fi privit drept cea mai mare șans� pe care o avem pentru a
face Rom�nia performant�.
30
Ca Președinte al Rom�niei, am convingerea c� putem s� devenim efectiv un �tigru al
Europei�, �n același sens �n care au ap�rut �tigrii din Asia� care �i bazeaz� pe educa�ie �i
disciplin� �n societate cre�terea și dezvoltarea.
Vreau s� afirm un lucru foarte direct și deschis: un sistem educa�ional performant nu
poate s� fie nici creat, nici perpetuat �i nici s� produc� rezultate dec�t peste mai multe
genera�ii. De aceea, o abordare serioas� trebuie s� porneasc� de la o decizie luat� consensual
și asumat� pe termen lung cel pu�in de c�tre partidele relevante, cu privire la construc�ia unui
asemenea sistem.
Rom�nia nu a beneficiat �n ultimii ani de un sistem de educa�ie performant, nici m�car
de un sistem de educa�ie care s� permit� continuarea unui anumit nivel la care se ajunsese �n
anii �70 - �80. Desigur, putem discuta realiz�rile acelui sistem, dar el produsese un nivel de
cultur� general acceptat �i apreciat.
Exist�, �n lume, exemple de ��ri care �i-au neglijat sistemul educa�ional �i au pierdut din
competitivitate �i altele care au �n�eles aceast� nevoie �i, f�r� a avea alte resurse la dispoziție,
au devenit extrem de performante.
�n momentul de faț�, avem c�țiva indicatori care arat� c� sistemul nostru educa�ional
este prost conceput. Rezultatele catastrofale de la bacalaureat sunt expresia unui �nv�ț�m�nt
preuniversitar fundamental gre�it structurat, care las� f�r� direcție jum�tate dintr-o genera�ie.
Creșterea calit�ții și performanței unui sistem educațional presupune, pe de-o parte, o
motiva�ie imediat� și, pe de alt� parte, o perspectiv� �ndelungat�, pornind de la un obiectiv.
Trebuie s� vedem, evident, care este obiectivul nostru pe termen lung, unde vrem s� ajungem?
Vrem s� avem genera�ii preg�tite pentru a deveni muncitori forestieri sau vrem s� avem
genera�ii educate pentru a transforma Rom�nia �ntr-o �ar� a tehnologiei moderne? Avem
at�tea exemple c� potențialul uman este unul de excepție, �nc�t cred c� este o crim� s� nu poți
utiliza aceast� important� resurs�. Este suficient s� ne uit�m la tinerii noștri olimpici și apoi
s� vedem c�ți dintre ei r�m�n �n țar� pentru a contribui la progresul nostru general.
�n viziunea mea, un sistem performant presupune:
- un segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe
acumulare de informații, ci pe o formul� dual� care �mbin� �n mod creativ teoria cu practica și
care ofer� opțiuni diferite de ieșire �n funcție de abilit�ți și competențe;
- un segment universitar �n care se acumuleaz� masiv competențe și care permite
�n mod real specializarea �ntr-un domeniu, ce poate fi apoi urmat� de o hiperspecializare;
- corelarea cu cercetarea. Crearea unui sistem foarte performant care s� duc�
Rom�nia �n zona de �nalte tehnologii poate s� func�ioneze numai dac�, �n paralel, se
desf�șoar� o activitate de cercetare foarte serioas�. Desp�r�irea educa�iei de cercetare este o
gre�eal� fundamental�. Ele trebuie s� fie corelate;
- �ncurajarea educației continue. F�r� a �ncuraja un proces de educație continu�, pe
toat� durata vieții profesionale, nu se poate asigura adaptarea la nevoile unei piețe a muncii
31
tot mai dinamice și asigurarea eficienței �n fața creșterii competiției �n plan regional și
internațional.
Rom�nia poate s� devin� un pol al �naltei tehnologii �n Europa. Acest lucru presupune,
�n afar� de un nivel general mai bun, o specializare �i o hiperspecializare. Specializarea se
poate ob�ine, de regul�, introduc�nd un sistem educa�ional de tip dual: teorie �mbinat� cu
practic�, urmat� de separarea celor dou� ramuri, astfel �nc�t elevii s� poat� opta dac� doresc
s� se �ndrepte spre o meserie sau dac� vor s�-și continue studiile spre o zon� teoretic� sau de
hiperspecializare.
Cea mai drastic� pierdere de competitivitate am �nregistrat-o la nivel universitar, unde,
din pu�ine universit��i, dar cu un nivel de multe ori foarte rezonabil pe care l-am avut �nc� �n
anii �70 �i �n anii �80, s-a ajuns la o multitudine de instituții de �nv�ț�m�nt superior, dar care,
�ntr-o m�sur� mare, sunt doar �furnizoare de diplome� �i nu generatoare de educa�ie de nivel
universitar �i de competențe, conform criteriilor de la Bologna.
�n opinia mea, este nevoie de o reechilibrare a țintelor pe care le avem �n raport cu
�nv�ț�m�ntul și de adaptarea acestuia la cerințele unei societ�ți moderne. �n Rom�nia,
�ncerc�m �nc� s� punem accentul pe preg�tirea din sistemul preuniversitar și pe acumularea
de informații din toate domeniile, �n timp ce �nv�ț�m�ntul superior nu furnizeaz� destule
competențe și abilit�ți. �n schimb, �n societ�țile occidentale �nv�ț�m�ntul preuniversitar
ofer� un nivel mediu de cunoștințe și libertate de opțiune, iar acumularea de
competențe și specializarea provine dintr-un mediu universitar cu exigențe crescute.
Desigur, este de discutat și despre statutul dasc�lilor �n societate. Nu po�i s� ai un corp
profesoral performant dac� nu ai o remunera�ie corespunz�toare. Nu po�i s� a�tep�i de la un
profesor din mediul preuniversitar s� fie foarte performant f�r� s� fie remunerat decent. Dar
acestea sunt lucruri cunoscute deja de toat� lumea. Trebuie s� con�tientiz�m faptul c� a
construi un sistem de educa�ie performant reprezint� un lucru extrem de scump, �ns� este o
investiție �n viitor, f�r� de care o națiune nu poate progresa și performa.
Dac� vrem s� avem o educa�ie performant�, trebuie s� recunoa�tem c� am gre�it �i s�
�ncepem s� reconstruim �ntreg sistemul. Ca Președinte al Rom�niei, �mi propun s� organizez o
asemenea dezbatere național�. Dac� reu�im s� fundament�m o analiz� serioas� �i dac� ne
vom propune ținte clare, atunci vom putea s� schimb�m sistemul suficient de mult. �ns�, din
experiența mea, doresc s� evidențiez un aspect: schimb�rile �n sistemul de educație nu se pot
m�sura �n luni sau �n ani. Dac� reușim s�-l așez�m pe baze funcționale, efectul se va vedea
peste c�teva generații. Dac� vom ob�ine rezultate foarte bune, �n 20 de ani, ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT poate s� se transforme dintr-o �ar� importatoare de know-how �i de
�nalt� tehnologie, �ntr-o �ar� exportatoare, un veritabil hub regional de �nalt� tehnologie.
�n lumea modern� a globaliz�rii, orice produs se poate cump�ra, dar educa�ia nu.
Educa�ia se poate cump�ra pentru un individ sau pentru un grup de indivizi, dar nu se poate
cump�ra pentru o națiune. Resursa uman� r�m�ne �n continuare cheia reu�itei unei na�iuni.
De aceea, este nevoie de acest efort, de a defini un sistem propriu și performant de educație.
32
Educația va fi o prioritate a mandatului meu de președinte.
2. Investiția �n s�n�tate � o investiție �n viitor
Deși considerat invariabil drept prioritate, domeniul s�n�t�ții nu s-a bucurat de o
gestionare unitar� �n timp. Absența unui cadru strategic stabil a f�cut ca sectorul serviciilor de
s�n�tate s� fie afectat de schimb�rile politice frecvente. A lipsit �n toți acești ani o abordare
coerent� și un acord asupra modului �n care vrem s� arate sistemul sanitar din Rom�nia pe
termen lung, dincolo de granițele politicului. Rom�nia are nevoie de punerea �n aplicare
c�t mai rapid� a unei strategii naționale de s�n�tate care s� priveasc� investiția �n
s�n�tate ca pe o investiție �n viitor, �n vigoarea, energia și, implicit, prosperitatea
națiunii.
Ca președinte, voi insista ca s�n�tatea s� fie tratat� ca un factor cheie de dezvoltare, ca
o resurs� pe termen lung și nu ca o povar�. O națiune cu oameni care au probleme de s�n�tate
din ce �n ce mai diverse, cu un sistem sanitar nemulțumitor, incapabil s� r�spund� nevoilor de
s�n�tate și ineficient din punctul de vedere al cheltuirii banilor publici nu poate fi o națiune
s�n�toas�, cu speranț� și nici cu adev�rat prosper�. �mbun�t�țirea st�rii de s�n�tate a
populației, care se va reflecta �n creșterea speranței de viaț�, prevenirea și reducerea
�mboln�virilor, va avea un impact economic și social semnificativ. Investiția �n s�n�tate
�nseamn� investiția �n educație pentru s�n�tate, �n resursele umane și �n infrastructura
sanitar�.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, pacientul va fi cu adev�rat �n centrul
sistemului, va știi clar care �i sunt drepturile, ce servicii primește pentru ceea ce pl�tește,
iar personalul medical va fi tratat cu respect și salarizat pe m�sur�. �n ROM�NIA LUCRULUI
BINE F�CUT, banii publici, și așa insuficienți, nu vor mai fi risipiți pe servicii ineficiente, ci vor
fi direcționați corect, �n așa fel �nc�t problemele de s�n�tate s� fie rezolvate c�t mai aproape de
pacient și �n modul cel mai eficient din punctul de vedere al costurilor. �n ROM�NIA LUCRULUI
BINE F�CUT, spitalele vor avea un management performant, nu politizat. �n ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT, vor funcționa dou� principii fundamentale: medicina bazat� pe dovezi
și s�n�tate �n toate politicile.
Regulile jocului trebuie schimbate profund și �n sistemul sanitar.
Ca mediator �ntre factorii de decizie din sfera s�n�t�ții publice și societate, Președintele
Rom�niei este dator s� cunoasc� marile probleme de s�n�tate public� și felul �n care
decidenții politici r�spund la acestea. Ca un principiu fundamental, consider c� prevenția
trebuie s� fie preocuparea zero �n abordarea asupra s�n�t�ții publice. Pornesc de la
convingerea c� �nțelegerea și conștientizarea importanței prevenției �nc� din copil�rie,
educația pentru s�n�tate și adoptarea unor comportamente și a unui stil de viaț� s�n�tos vor
avea, pe termen lung, un impact major asupra �mbun�t�țirii st�rii de s�n�tate și creșterii
speranței de viaț� �n Rom�nia. �n societatea modern�, cele mai r�sp�ndite boli (boli
33
cardiovasculare și cerebrovasculare, diabetul, unele forme de cancer) sunt evitabile prin
prevenție. De aceea, voi �ncuraja crearea unui amplu proiect național de educație �n scopul
prevenției, care s� aduc� la un loc reprezentanții autorit�ților cu responsabilit�ți conexe din
domeniile s�n�t�ții, muncii și protecției sociale, alimentației, educației, ai organizațiilor
nonguvernamentale specifice, ai asociațiilor profesionale ale personalului medical și care s�
beneficieze de un capitol de finanțare separat, cu proiecție multianual�.
O schimbare de abordare este necesar� și �n relația pacientului cu sistemul
sanitar, precum și �n interiorul sistemului sanitar. De-a lungul anilor, sistemul de s�n�tate
s-a dezvoltat �n mod dezechilibrat. Accesarea lui la nivel spitalicesc - trec�nd peste medicina
de familie și de ambulator de specialitate - a devenit o practic� frecvent�. Creșterea de la an la
an a fondurilor alocate spitalelor nu s-a reflectat direct proporțional �n creșterea calit�ții
serviciilor medicale sau �mbun�t�țirea st�rii de s�n�tate. Dimpotriv�, din rațiuni economice și
administrative, s-a preferat de multe ori tratarea �n spitalizare continu� a cazurilor ce puteau
fi rezolvate �n ambulatoriul de specialitate sau prin spitalizare de zi, ceea ce a condus inclusiv
la o cheltuire ineficient� a banilor publici.
�n absența reg�ndirii raportului �ntre componentele sistemului, a restabilirii traseului
firesc al pacienților (medicin� primar� - medicin� ambulatorie de specialitate � spital) și a
unor m�suri de reorganizare fundamental�, simpla creștere a finanț�rii nu va putea rezolva
problema de fond. �n acest moment, sistemul sanitar din Rom�nia risc� s� trateze un num�r
mai mic de pacienți cu bani din ce �n ce mai mulți.
De aceea, consider c� principalele direcții de reform� a sistemului sanitar ar trebui s�
vizeze:
- echilibrarea componentelor sistemului sanitar, �n sensul cre�terii volumului �i calit��ii
serviciilor medicale acordate �n sectorul medicinei de familie �i de ambulator;
- acordarea de servicii medicale at�t prin pachetul de baz�, c�t și printr-un pachet
suplimentar din asigur�ri private. Una din dezbaterile necesare va trebui s� se refere la
asigur�rile private de s�n�tate și caracterul lor;
- profesionalizarea managementului spitalelor �i asigurarea unui cadru normativ flexibil
at�t pentru personalul medical, c�t �i pentru func�ionarea spitalelor. Vor trebui g�site
r�spunsuri consensuale la �ntreb�rile privitoare la statutul personalului medical, dar și al
unit�ților sanitare;
- redarea demnit�ții profesiei medicale, susținerea medicilor și personalului medical de a
�și desf�șura activitatea �n condiții decente, susținerea tinerilor medici de a r�m�ne �n țar�
prin creșterea salariz�rii și valorizarea lor profesional� și social�;
- descentralizarea unor activit��i c�tre comunit��ile locale sau c�tre structuri ale
Ministerului S�n�t�ții �n scopul cre�terii responsabilit��ilor �i monitoriz�rii realiz�rii
obiectivelor, dar �i implic�rii autorit��ilor locale �n medicina comunitar� �i �colar�;
34
- controlul utiliz�rii fondurilor publice �n tot sistemul sanitar prin informatizarea acestuia,
prin revizuirea cadrului normativ privind controlul �i auditul, listele de medicamente
compensate, pre�urile la medicamente etc.;
- perfec�ionarea activit��ii colegiilor profesionale, a rela�iilor cu asocia�iile de pacien�i,
sindicate, a cre�terii procesului de transparen�� a deciziilor privitoare la sistemul sanitar.
�n fine, este nevoie și de o schimbare de abordare la nivel politic �n raport cu domeniul
s�n�t�ții. Prioritatea acordat� s�n�t�ții trebuie s� se reflecte �ntr-o creștere a finanț�rii
de la bugetul de stat. Dar aceasta trebuie �nsoțit� de instituirea unor mecanisme
legislative, de management, de control și sancțiune, care s� constituie garanția c� banii
publici sunt cheltuiți �n mod corect și eficient.
Ca președinte, voi așeza la mas� toți actorii politici și voi propune acceptarea de c�tre
toate forțele politice a unei proiecții bugetare pe termen lung, �n care prioritatea pentru
s�n�tate s� fie concretizat� prin alocarea a 6% din PIB, indiferent de componența politic�
a cabinetului sau de configurația Parlamentului. �n paralel, voi susține crearea unui Plan de
investiții și achiziții �n s�n�tate, care s� aib� ca scop modernizarea infrastructurii sanitare,
dotarea cu aparatur� și tehnologii medicale noi, dezvoltarea sistemului național de urgenț�
integrat, extinderea serviciilor de telemedicin� și extinderea utiliz�rii de soluții IT �n s�n�tate.
3. Economia liberal�: competitivitate �i prosperitate
Rom�nia se afl�, �n prezent, �n fa�a unei op�iuni fundamentale pentru �ansele sale de
dezvoltare. �ntr-un context dominat incertitudini �i dezechilibre, nu doar economice, ci și
sociale și politice, este limpede c� modernizarea Rom�niei necesit� nu doar pa�i imedia�i, de
politic� economic� �i reform� institu�ional�, ci și construirea unui nou model de dezvoltare
economic�, axat pe pilonii durabili ai competitivit�ții economice, din perspectiva propriilor
atuuri �i oportunit��i.
Dup� 25 de ani de tranziție sinuoas�, de aderare european� și post-aderare, Rom�nia
este, �n prezent, �mpov�rat� de multiple deficite de competitivitate, a c�ror �mpletire reduce
șansele unei convergențe economice rapide cu ț�rile dezvoltate ale UE.
Economia rom�neasc� pare construit�, �n continuare, prin �i �n jurul bugetului
statului. Este o stare de fapt profund�, structural�, care explic� de ce cet�țenii așteapt� ca at�t
de multe lucruri s� vin� de la stat sau, oricum, prin intermediul statului.
�n ciuda ader�rii europene, Rom�nia nu pare s� fi f�cut �nc� saltul la o economie de
pia�� real�, modern�, similar� ț�rilor dezvoltate, care s� ne aduc� prosperitatea și via�a demn�
mult a�teptate. Cultura economiei de piaț� �nc� este departe de a atinge �masa critic� at�t de
necesar� unei economii performante, iar una din cauze este legat� direct de faptul c� statul
35
ține s� fie �n centrul vieții rom�nilor, și nu oricum, ci prin centralizare, clientele politice, dar și
prin politici și instituții care exerseaz�, �n continuare, reflexe socialiste.
Trebuie s� r�spl�tim munca �i s� stop�m risipa banilor publici c�tre diverse
interese de scurt� durat� ori populiste. Prezența Rom�niei �n UE nu este suficient� pentru
ca rom�nii s� tr�iasc� bine, �n pofida diverselor slogane. S� tr�im bine �n economia de piaț�
�nseamn�, �nainte de toate, s� muncim bine. Avem nevoie s� �n�elegem aceast� idee simpl�,
c�ci, altfel, r�m�n doar vorbe din �ansele noastre de dezvoltare.
Pentru ca Rom�nia s� renasc�, trebuie s� renasc� filosofia lucrului bine f�cut,
adic� munca productiv�. Esențial� este redefinirea ierarhiei valorilor, adic� a ansamblului de
norme, reguli, idealuri, interese și atitudini sociale.
▪ Liberalismul economic - libertate, prosperitate
Prosperitatea nu poate fi, �n esen��, dec�t marca liberalismului �i a economiei de
pia��. Dup� un sfert de veac de tranzi�ie, a c�rei menire era s� lase �n urm� comunismul și
socialismul, cu toate defectele sale economice și morale, ale c�ror efecte, din nefericire, le
simțim și azi, �ansa modernit�ții pentru Rom�nia este legat� intrinsec de politicile de dreapta,
de liberalismul economic. A fi liberali nu �nseamn� apartenența la un partid, ci atașamentul la
anumite valori. A fi liberali �nseamn� s� respect�m și s� �ncuraj�m, deopotriv�, orice inițiativ�
legitim�, orice act creator de valoare, c�ci bun�starea oamenilor este și trebuie s� fie
�ntruchiparea acțiunilor lor, iar satisfacția lucrului bine f�cut trebuie s� existe �n orice
domeniu, fie c� vorbim de munc� salariat�, antreprenoriat sau voluntariat.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT se construiește �n Rom�nia oamenilor liberi,
care, la r�ndul s�u, este Rom�nia statului de drept. Libertatea individual� este cea
consfințit� de domnia legii, iar oamenii au libertate atunci c�nd se pot bucura pe deplin de
proprietatea asupra roadelor muncii lor legitime. Cu c�t legea este mai fragil� și arbitrariul
statului mai mare, cu at�t proprietatea este mai fragil� și forța sa economic� este mai redus�.
�n viziunea liberalismului, modernizarea Rom�niei se bazeaz� pe cinci dimensiuni
fundamentale:
1) garantarea propriet�ții, deoarece dreptul la proprietate este instituția vital� a
libert�ții și a economiei de piaț�, atunci c�nd proprietatea este ob�inut� legitim �i prin
respectarea legii;
2) libertatea economic�, susținerea inițiativei private �i asigurarea competi�iei
corecte, care sunt cele mai eficiente mijloace de creare durabil� a prosperit�ții, prin
antreprenoriat și munc� productiv�, nu prin mecanisme sociale specifice statului asistențial
care asigur�, �n fapt, minimul necesar traiului;
36
3) industria competitiv� �i agricultura modern�, care s� creeze valoare ad�ugat�,
pentru ca rom�nii s� aib� locuri de munc�, stabile �i bine remunerate;
4) protejarea avuției naționale, prin valorificarea inteligent� a potențialului de
resurse naturale, �n condiții lipsite de riscuri pentru mediul natural;
5) politici și sisteme publice sustenabile, astfel �nc�t �ntre stat și cet�țean s� existe
exigențele unui parteneriat, cu drepturi și obligații reciproce, care s� �nsemne acces liber �i
egal la educa�ie, s�n�tate, munc� etc., pentru a oferi rom�nilor o via�� demn�.
�n centrul tuturor preocup�rilor noastre este individul, cet�țeanul, cu drepturile și
libert�țile sale. �n viziunea dreptei rom�nești, fiecare persoan� conteaz� �n egal� m�sur�, c�ci
dreapta nu-și propune s� egalizeze și s� uniformizeze indivizii așa cum fac doctrinele de
st�nga. Cet�țeanul este reperul ultim al oric�rei schimb�ri sociale, c�ci societatea nu este o
mas� amorf�, ci �nseamn� indivizi și cooperare social� �ntre aceștia, iar progresul societ�ții
vine odat� cu progresul fiec�rei persoane.
Liberalismul și politicile economice de dreapta vor conduce la dezvoltarea clasei
de mijloc �n Rom�nia, aceasta fiind coloana vertebral� a unei națiuni și cel mai elocvent
criteriu de prosperitate a unei societ�ți. Potrivit unor studii, numai circa 10% dintre
cet�țenii rom�ni pot fi asimilați clasei de mijloc, �n timp ce aceast� important� categorie
social� reprezint� � așa cum este firesc � majoritatea �n națiunile dezvoltate. O clas� de
mijloc puternic� și extins� este și soluția pentru reducerea dezechilibrelor sociale, c�ci
cea mai durabil� protecție social� o face tocmai creșterea economic� s�n�toas�.
At�t �n economie, c�t și �n societate, statul aflat �n slujba cet�țenilor este cel care
guverneaz� prin strategii economice și politici publice pentru bun�starea tuturor, nu doar
pentru birocrația statal� sau pentru diverse grupuri de interese ce graviteaz� �n jurul unor
politicieni, care au �c�pușat� clientelar statul și intervin �n procesele de decizie public�.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, politicile publice vor fi protejate faț� de orice
ingerințe sau partizanate, astfel �nc�t �n ansamblul deciziilor de importanț� strategic� sau
tactic� s� guverneze exclusiv logica interesului național și a interesului cet�țeanului. ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT presupune implementarea conceptului de bun� guvernare.
A guverna bine �nseamn� a guverna �n interesul națiunii, iar conceptul de bun�
guvernare este legat de principiile liberale: a nu face discriminare, prin politici care dau
avantaje unora și dezavantaje altora, a nu stabili taxe și impozite pentru anumite grupuri de
persoane, iar subvenții pentru altele.
Deși militeaz� pentru egalitate, politica de st�nga este una a privilegiilor și
discrimin�rii: �ntr-un fel �i trateaz� pe salariați și altfel pe patroni, �ntr-un fel pe investitorii
autohtoni și altfel pe cei str�ini, �ntr-un fel pe cei mai nevoiași și altfel pe cei mai puțin
nevoiași. Prin politici selective și redistribuirea avuției, st�nga politic� susține, de fapt,
egalitarismul și nu egalitatea (de șanse).
37
A�a cum, �n economia de piaț�, �ntreprinz�torii sunt �n slujba consumatorilor serviciilor
lor, tot a�a, �ntr-o democra�ie respectabil�, politicienii �i organismele statului trebuie s�
lucreze �n slujba cet��enilor.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT presupune ca statul s� fie la dispoziția
oamenilor, și nu oamenii s� fie la dispoziția statului.
Modelul liberal de dezvoltare: convergenț� economic� și modernizare instituțional�
Dup� 1990, paradigma dezvolt�rii economice a fost relativizat� - dac� nu chiar
subordonat� - de paradigma democrației politice. �n pofida progreselor rapide impuse de
noile exigențe democratice, tranziția economic� a consemnat totuși ezit�ri, eșecuri, am�n�ri,
deturn�ri de la scopul inițial, nefiind rezolvate problemele structurale și instituționale ale
economiei rom�nești.
Rom�nia a exersat succesiv, aproape ciclic, diferite politici de creștere economic�, �ns�
niciodat� o strategie pentru dezvoltare economic�, un model de dezvoltare axat pe
principiile liberalismului și pe pilonii competitivit�ții economice. Construirea unui
proiect de țar� pentru Rom�nia european� din viitorul apropiat �nseamn� s� putem privi �n
viitorul mai �ndep�rtat, astfel �nc�t țintele economice și instituționale s� fie mijloacele și nu
scopurile moderniz�rii Rom�niei.
Ast�zi, Rom�nia se afl� �n fața unei noi etape, a treia etap�, de consacrare a unor
schimb�ri esențiale �n istoria post-decembrist�. Momentul devenirii noastre istorice este
foarte important, pentru c�:
- �n primul r�nd, tranziția a consemnat transform�ri instituționale majore ��n litera�
economiei de piaț�, dar și rezistenț� la schimbare ��n spiritul� acesteia;
- �n al doilea r�nd, aderarea european� a generat urm�torul val de schimbare
instituțional� cu traiect predefinit. �ns�, prin ea �ns�și, aderarea european� asigur� doar
cadrul, nu și ingredientele prosperit�ții economice;
- �n al treilea r�nd, etapa actual�, de post-aderare, este cea care deschide cu adev�rat
dezideratul convergenței economice, ceea ce reclam� o opțiune fundamental� asupra
oportunit�ților de dezvoltare ale Rom�niei.
Rom�nia prosper� nu poate fi dec�t rezultatul unui model liberal de dezvoltare,
ancorat puternic �n instituțiile economiei de piaț�, bazat pe surse sustenabile de
dezvoltare care aduc valoare ad�ugat�, valorific� oportunit��i �i genereaz� avantaje
competitive pentru Rom�nia.
�n acest sens, modelul liberal de dezvoltare este modelul competitivit�ții
economice, care rezult� din �mbinarea a dou� paradigme cumulative:
1) paradigma economic� pro-activ�, ca paradigm� a relans�rii �i cre�terii economice
s�n�toase, pe fondul reformelor de creștere a competitivit�ții;
38
2) paradigma moderniz�rii institu�ionale, ca paradigm� a exigen�elor institu�ionale
comunitare, �n conformitate cu valorile politice �i culturale europene.
�n esen��, ambele paradigme marcheaz� convergent reg�ndirea rolului statului, prin
restr�ngerea prezen�ei sale �n economie �i �nt�rirea prezenței sale instituționale, prin
rolul s�u definitoriu de garant al drepturilor constitu�ionale, al echit��ii �i al bunei
func�ion�ri a economiei de pia��. Numai astfel, �n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT vom
obține dezvoltarea unui sector privat puternic, autonom fa�� de puterile politice, capabil s�
genereze prosperitate �i s� dinamizeze inclusiv reformele din sfera sectorului public.
Acest cadru economic-instituțional indic� direcțiile strategice ale modelului liberal de
dezvoltare: model economic centrat pe investi�ii �i competitivitate, fonduri europene �i
dezvoltarea infrastructurii, dezvoltare regional� �i administra�ie public� centrat� pe cet��ean
și modernizarea sistemelor publice: educa�ie, s�n�tate, pensii. Rom�nia nu-și mai poate
permite s� mai �ntrețin� ineficiența, nici �n termeni financiari, nici instituționali. Prioritatea
absolut� a ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT trebuie s� fie stimularea actorilor
economici performan�i, care a�teapt� de la stat un semnal pozitiv, unul �n favoarea
performanței economice, a ini�iativei private, a unei dezvolt�ri durabile.
Obiectivul fundamental al convergenței economice nu poate fi deplin fructificat �n
absența celui de-al doilea deziderat: maturizarea și modernizarea instituțional�. Acesta
�nseamn� c�, �n etapa post-aderare, Rom�nia trebuie s� g�seasc� forța de a p�r�si ciclul
�politicilor asistate�, cu puseuri reformiste ancorate fie financiar-internațional, fie
instituțional-european. Cred c� a venit cu adev�rat vremea maturit�ții, a schimb�rilor de
paradigm� și a reformelor duse la cap�t.
Poate c�, �n acest sens, cea mai important� prob� este aderarea Rom�niei la zona
euro, care trebuie s� �nsemne, pentru anii urm�tori, o adev�rat� ancor� pentru
disciplinarea politicilor economice, pentru predictibilitate și accelerarea creșterii
economice. Odat� așezat� pe culoarul monedei unice, economia Rom�niei va fi �forțat� s� �și
�nsușeasc� rapid și mult mai profund lecția esențial� a competitivit�ții, pentru consolidarea
convergenței.
�n privința convergenței economice reale, Rom�nia se g�sește �n prezent la cca. 54%
faț� de media PIB real/locuitor (exprimat prin puterea de cump�rare), cu prognoze favorabile
de a atinge cca. 65% din media european� la orizontul adopt�rii euro. �ns� prognozele
economice tocmai ce au fost bulversate, la mijlocul acestui an, dup� dou� trimestre
consecutive de sc�dere economic�. Abia �n 2014, și numai prin stoparea proaspetei �recesiuni
tehnice�, avem șansa de a reveni la nivelul PIB real din 2008. Faț� de acum 6 ani, practic
Rom�nia a b�tut pasul pe loc �n privința performanțelor economice reale.
O creștere economic� bazat� pe competitivitate va fi o creștere s�n�toas�,
sustenabil�, care se va vedea nu doar �n statistici, ci mai ales �n bun�starea vieții de zi
cu zi a oamenilor. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va aduce rom�nilor prosperitate real� și
durabil�, nu o creștere fantomatic�, bazat� pe explozia consumului pe termen scurt sau pe
39
aportul exclusiv al expansiunii bugetare, prin cercul vicios al deficitului bugetar și datoriei
publice.
Primul semn de responsabilitate pentru dezvoltarea ROM�NIEI LUCRULUI BINE
F�CUT este s� renunț�m la capcana politicilor prociclice. Pe de o parte, s� nu mai facem
deficite bugetare �n anii de boom economic, așa cum a fost cazul deficitelor record din anii
de dinaintea crizei. Pe de alt� parte, s� nu introducem impozite �n anii de criz� sau atunci
c�nd economia �și caut� culoarul relans�rii și al consolid�rii, așa cum este cazul
impozitelor și accizelor recent introduse.
�n aceast� etap� post-aderare, voi susține strategiile prin care Rom�nia va avansa
consistent pe calea convergenței economice reale, odat� ce criteriul major al tuturor politicilor
publice va deveni competitivitatea.
�n clasamentul competitivit�ții globale, Rom�nia �nc� deține poziții dintre cele
mai dezavantajoase pentru: impozitarea muncii și efectele impozit�rii asupra investițiilor,
rata de cuprindere �n educația primar�, risipa banilor publici, discreționarism guvernamental,
corupția și �ncrederea public� �n politicieni, dar și capacitatea de a ne p�stra �n țar� talentele
profesionale. Doar Rom�nia și Bulgaria fac parte din stadiul 2 de dezvoltare, cea bazat� pe
eficienț�, �n timp ce majoritatea ț�rilor din Europa Central� și de Est sunt �n stadiul de
tranziție c�tre dezvoltarea bazat� pe inovare.
Devine astfel limpede c� modelul de dezvoltare al ROM�NIEI LUCRULUI BINE F�CUT
trebuie s� �nsemne mai mult� economie de piaț�, politici publice stimulative, care s� genereze
acumulare de capital și investiții, locuri de munc� productive și antreprenoriat inovativ, capital
uman performant și tehnologie avansat�, instituții de calitate pentru mediul de afaceri, dar și
c�t mai puține bariere administrative și birocratice �n calea liberei inițiative, a activit�ții
economice �n general.
Economia liberal�, economia afacerilor: pilonii modelului de dezvoltare
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT va fi competitiv� odat� ce vom �mbun�t�ți
calitatea instituțional� a mediului de afaceri. �n ecuația competitivit�ții, conteaz� �n mod
esențial anumiți factori instituționali și administrativi care afecteaz� funcționarea mediului de
afaceri: birocrația, corupția, ușurința de a iniția sau de a �nchide o afacere, reglement�rile
fiscale și economice. Economia liberal� este economia afacerilor, iar soluțiile trebuie
c�utate �n susținerea mediului de afaceri, a capitalului rom�nesc, a �ntreprinderilor
mici și mijlocii. Aici este sursa adev�rat� a locurilor de munc� pe care rom�nii le așteapt�,
locuri de munc� stabile și bine pl�tite, care s� extind� rapid clasa de mijloc.
Calitatea instituțional� a mediului de afaceri comport� �nc� decalaje majore �n
comparație cu ț�rile UE, �n special �n privința a trei factori instituționali: protejarea
propriet�ții, corupția și plata impozitelor. Dup� cicluri �ntregi de declarații și probe reformiste,
40
Rom�nia este �n continuare o campioan� european� �n privința birocra�iei �i a costurilor cu
actele și autorizațiile administrative.
�n ultimii 10 ani, Codul Fiscal a fost modificat de peste 100 de ori, iar regimul juridic al
investițiilor str�ine directe a suferit 15 schimb�ri.
Așa cum corect invoc� mediul de afaceri, performanța economic� necesit� reguli
bune pe termen lung, adic� predictibilitate fiscal� și legislativ�. �n absența acestor
condiții elementare, �ntreprinz�torii nu pot planifica nimic, nici formarea capitalului, nici
investițiile și crearea de noi locuri de munc�, iar economia st� �n blocaj și pierde oportunit�ți,
�n așteptarea unor vremuri mai bune.
Consider c� industria și energia trebuie s� devin� vectori constanți ai
competitivit�ții economiei Rom�niei, prin investiții susținute și mediu concurențial. O
politic� industrial� coerent� trebuie s� fac� din industria rom�neasc� un veritabil actor
european. �O politic� industrial� pentru era globaliz�rii�, conform Strategiei Europa 2020,
�nseamn� abordarea �ntregului lan� valoric, de la infrastructur� �i materii prime p�n� la
serviciile post-v�nzare, pentru a obține un sistem industrial puternic și inovativ, diversificat �i
competitiv. �n același timp, printr-o strategie energetic� ambițioas�, una real� - nu doar
clamat� - ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT are toate atuurile pentru a deveni un veritabil pol
energetic regional. Dac� vom fructifica toate oportunit�țile economice și geostrategice,
inclusiv prin diversificarea surselor, țara noastr� se poate plasa durabil și eficient pe harta
energetic� regional�.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn� și agricultur� performant�, care
necesit�, de asemenea, industrializare, capitalizare și competitivitate. Rom�nia nu-�i mai
permite gre�eli �n defavoarea fermierului rom�n. Nu este suficient s� con�tientiz�m faptul c�
avem un poten�ial agricol imens, ci trebuie s� valorific�m �n mod real acest avantaj, și nu doar
conjunctural, �n funcție de starea vremii, ci ca surs� constant� de creștere economic�. �n
viziunea mea, dezvoltarea agriculturii �nseamn� scoaterea agricultorului rom�n din
agricultura de subzistenț�, care trebuie s� devin� o afacere ca toate celelalte. Prin capitalizare,
agricultorul rom�n �și va putea dezvolta potențialul de adev�rat fermier european.
Industrializarea agriculturii este esențial� pentru echilibrarea balanței ocup�rii
forței de munc�. Decalajele de competitivitate ale Rom�niei sunt evidente fie și numai dac�
invoc�m decalajele de structur� economic�. Suntem pe primul loc �n privința populației
ocupate �n agricultur� din UE și suntem pe ultimele locuri �n ceea ce privește populația
ocupat� �n sfera serviciilor. Așadar, �n leg�tur� cu piața muncii, suntem �nc� departe de a fi
parcurs ajust�rile �n direcția unei structuri economice competitive.
Absorbția fondurilor europene trebuie s� fie prioritatea zero a oric�rei
guvern�ri. O economie lipsit� de capital este obligat� s� fructifice șansele dezvolt�rii
durabile cu bani europeni. �n aceast� privinț�, ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT nu are doar
datoria de a �nzestra contabil bugetul cu fonduri de cofinanțare pentru proiectele europene, ci
41
s� creeze capacitate instituțional� și administrativ� pentru ca proiectele de dezvoltare s� fie
concretizate financiar și economic.
Dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, �n general, este o alt�
direcție strategic� a modelului liberal de dezvoltare, una menit� s� mobilizeze capitalul
investițional și s� asigure accesul eficient și facil al investitorilor str�ini la piața local�.
Actualmente, piața de capital din Rom�nia r�m�ne una dintre cele mai reduse din UE. Tocmai
�n acest sens, consider o prioritate �nl�turarea tuturor barierelor ce inhib� dezvoltarea pieței
de capital. De exemplu, prin reclasificarea pieței de capital din Rom�nia de la piaț� de frontier�
la piaț� emergent�, s-ar obține beneficii certe �n materie de capital și investiții.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �și va dezvolta infrastructura financiar� necesar�
susținerii IMM-urilor. �n ultim� instanț�, nu banii sunt problema, ci calitatea politicilor
prin care urm�rim atragerea lor.
Consider c� politica economic� trebuie s� se fac� �n primul r�nd pentru economie,
adic� pentru cet�țeni și nu pentru politicieni (pentru c�știgurile electorale ale acestora).
4. Viziunea fiscal-bugetar�: reg�ndirea relației dintre stat și cet�țean
Filosofia finanțelor publice este, �n prezent, �n flagrant� contradicție cu principiile
dezvolt�rii economice s�n�toase. Calitatea de contribuabil a ajuns s� fie sinonim� doar cu
aceea de pl�titor de taxe și impozite, oric�t de multe și de ap�s�toare uneori, f�r� ca
cet�țeanul s� simt� c� este și beneficiar al sistemelor publice. C�nd acest sentiment
ajunge s� predomine �n relația dintre contribuabil și stat, devine clar de ce economia
subteran� și corolarul s�u fiscal, evaziunea, tind s� devin� regula � de supraviețuire uneori �
care erodeaz� treptat și subtil calitatea și sustenabilitatea sistemelor publice.
�n viziunea mea, soluțiile nu trebuie c�utate �n afara sistemului fiscal, ci tocmai
�n�untrul lui, și nu prin transformarea contribuabililor �n ținte fiscale, ci prin prisma
unei noi abord�ri a relației dintre stat și contribuabil, una cl�dit� pe principiile unui
parteneriat fiscal, ceea ce reclam� de fapt reg�ndirea �ntregului sistem fiscal-bugetar pe
criterii de transparenț� și corectitudine reciproce. Statul la coad� pentru plata impozitelor
este, �nc�, cel mai trist indiciu al funcțion�rii unui sistem fiscal �n care contribuabilii nu au fost
niciodat� parteneri egali ai statului, ci mai degrab� subordonații ori clienții birocrației fiscale
și ai tratamentului discreționar.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, a fi contribuabil nu �nseamn� a avea doar
obligații fiscale c�tre stat, ci a avea dreptul legitim de a pretinde de la stat
corectitudine, tratament egal, eficienț� și chibzuinț� �n cheltuirea banilor publici, adic�
bun� guvernare, �n general.
�n dimensiunea sa fiscal-bugetar�, modelul liberal de dezvoltare a ROM�NIEI LUCRULUI
BINE F�CUT este ancorat �n principii precum:
42
- competitivitate fiscal�: impozitarea redus� și simplificat� trebuie s� redevin�
atuul fiscal al Rom�niei, pentru a atrage din nou atenția investitorilor str�ini, pentru a
susține capitalul rom�nesc și crearea de noi locuri de munc�. Nevoile bugetare mai mari
nu trebuie s� �nsemne impozite mai mari, ci dimpotriv�, trebuie urm�rite prin �mbun�t�țirea
eficienței fiscale, prin simplificare și creșterea colect�rii. Rom�nia competitiv� fiscal �n UE
�nseamn� convergenț� rapid� �n planul prosperit�ții economice;
- echitate și corectitudine: tratamentul fiscal egal și universal este definitoriu pentru
viziunea noastr� liberal�. Cota unic� este soluția just�, corect� și care a dat rezultate �n
economia rom�neasc�. Echitate �n politica fiscal� nu �nseamn� unit�ți de m�sur� diferite
pentru contribuabili diferiți, așa cum stau lucrurile �n viziunea fiscal� a st�ngii;
- disciplin� fiscal� și bugetar�: �nt�rirea guvernan�ei fiscale și reducerea deciziei
discre�ionare �n politicile fiscal-bugetare sunt esențiale pentru creșterea eficienței sistemului
fiscal. �n acest sens, cre�terea colect�rii veniturilor bugetare �i cre�terea calit��ii cheltuielilor
publice trebuie s� aduc� transparenț�, simplificare, costuri mai mici cu funcționarea
sistemului fiscal, costuri de conformare pentru contribuabili și de administrare fiscal� din
partea statului.
Acestea sunt principiile esențiale care ofer� coerenț� strategiilor și politicilor fiscalbugetare.
�n definitiv, coerența sistemului fiscal transmite la r�ndul s�u coerenț� și
predictibilitate �n �ntreg sistemul economic.
�n calitate de Președinte al Rom�niei, voi �ncerca s� conving Guvernul c� nu
politica bugetar� trebuie s� conduc� politica fiscal� (așa cum, din p�cate, se �nt�mpl� �n
prezent), c� nu trebuie s� introducem impozite dup� c�t dorește s� cheltuiasc� ministerul
Bugetului, ca s� descoperim, ulterior, c� nici nu poate s� o fac�. �n viziunea mea, politica fiscal�
nu trebuie proiectat� din perspectiva maximiz�rii �ncas�rilor la bugetul de stat.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, statul nu trebuie s� fac� doar ceea ce �i
permite cadrul fiscal-bugetar, cu prec�dere �n cazul unui cadru fiscal-bugetar rostogolit
inerțial de la un an la altul, f�r� viziune și priorit�ți, ci s� modifice cadrul fiscal-bugetar
potrivit oportunit�ților de dezvoltare economic�. Este, �n esenț�, o filosofie simpl�: nu
modific�m obiectivele datorit� instrumentelor care aparent ne �ncorseteaz�, ci adecv�m
instrumentele astfel �nc�t s� ne atingem mai bine obiectivele.
Schimbarea filozofiei fiscal-bugetare �nseamn� a face din bugetul statului un suport al
dezvolt�rii, dar nu �n sensul trivial al simplei expansiunii bugetare, ci pe baza priorit�ților și
oportunit�ților indicate de pilonii competitivit�ții economice.
�n planul politicii bugetare, creșterea calit�ții cheltuielilor publice reclam�
transparenț�, �n primul r�nd, dar și o construcție bugetar� axat� pe criterii de oportunitate,
prioritate și eficien��. ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �și poate așeza sistemul
cheltuielilor publice pe proiecte și programe, �n baza unor criterii clare de
performanț�, dar și pe bugete multianuale, pentru o viziune de investiții pe termen
lung. Consider c� este imperativ� prioritizarea temeinic� a programelor publice, �n funcție de
43
relevanța lor pentru cet�țeni, astfel �nc�t rom�nii s� simt� c� bugetul statului nu reflect�
doar agende politice, ci și nevoile lor și ale comunit�ților lor, iar guvernul nu este un
simplu trezorier care, discreționar, taie și �mparte felii din �pl�cinta bugetar�.
�n planul politicii fiscale și din perspectiva competitivit�ții, Rom�nia are de rezolvat
numeroase carențe instituționale, de la dificult�țile de a pl�ti impozitele și p�n� la
neajunsurile administr�rii sistemului fiscal, de la povara fiscal� asupra muncii și p�n� la
evaziunea sistemic�. �n prezent, Rom�nia �nregistreaz� cel mai sc�zut grad de
conformare voluntar� �n plan fiscal dintre ț�rile UE. Este �ns� limpede c� aceast�
degradare a relației stat - contribuabil inhib� grav competitivitatea fiscal� a economiei
rom�nești și, totodat�, șansele noastre de dezvoltare.
Prin cota unic� de 16%, Rom�nia beneficiaz� �nc� de competitivitate fiscal� �n raport cu
cele mai multe din ț�rile UE. �n schimb, impozitarea muncii este cea mai important� povar�
pentru crearea de noi locuri de munc�. Potrivit Global Competitiveness Report, Rom�nia se
g�sește pe poziția 140 din toate cele 144 de ț�ri �n privința efectelor depresive ale tax�rii
asupra stimulentelor de a munci. �n Rom�nia, salariile sunt mici, �n timp ce costurile cu forța
de munc� sunt mari. Acesta este paradoxul unei poveri fiscale asupra muncii aproape
sufocante.
�n același timp, cota de TVA de 24% pare aproape o invitație deschis� la evaziune
fiscal� și un obstacol dintre cele mai serioase �n calea consumului. Potrivit Comisiei
Europene, Rom�nia este pe primul loc �n UE privind evaziunea fiscal� prin neplata TVA.
Este pe deplin explicabil, mai ales �n condițiile �n care 22 de ț�ri ale UE au TVA mai mic dec�t
Rom�nia. Probabil c� cea mai nefast� combinație fiscal-bugetar� pentru Rom�nia este dat� de
cota crescut� de TVA și slaba capacitate de control și administrare fiscal�.
�n planul politicilor de relaxare fiscal� și �n perspectiva apropiat� a guvern�rii dreptei
rom�nești, pentru mine, reprezint� o prioritate absolut� revenirea TVA la 19%, �ntruc�t
relaxarea fiscal� va duce nu doar la �mbun�t�țirea colect�rii veniturilor și a
sustenabilit�ții finanțelor publice, ci mai cu seam� la creșterea economiei și a nivelului
de trai al rom�nilor.
5. Agricultur� performant� și dezvoltarea satului rom�nesc
Rom�nia a f�cut pași importanți �n spațiul integr�rii europene, �ns� agricultura și satul
rom�nesc au resimțit cele mai modeste progrese, c�ci saltul spre modernizare �nc� �nt�rzie s�
apar�. �n aceast� privinț�, �n care agricultura și problemele satului rom�nesc aproape c� par
�ngem�nate, Rom�nia are nevoie de o viziune integrat�, care s� formuleze priorit�ți și direcții
de dezvoltare. Dup� un sfert de secol de reforme și miliarde de euro cheltui�i, prosperitatea
�nt�rzie s� apar� �n satul rom�nesc. El �nc� mai reprezint� o a doua Rom�nie, desprins� parc�
din alt secol, dominat� de s�r�cie �i dependent� cvasitotal de asistența statului. Satul
rom�nesc va renaște �ns� nu doar odat� cu agricultura, pentru c� satul trebuie s�
44
�nsemne și altceva, adic� mici industrii, ferme familiale, oamenii cu viziune �i ini�iativ�,
�ntreprinz�tori rurali capabili s� utilizeze tehnologii performante, s� dezvolte
avantajele competitive pe care Rom�nia le are �n acest sector.
�n viziunea dreptei rom�nești, modernizarea sectorului agro-rural este de interes
național. Pentru ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, reformarea exploata�iilor agricole,
modernizarea spa�iului rural �i deblocarea poten�ialului s�u economic, precum și
simplificarea administrativ� constituie direc�ii clare care vor aduce și beneficiile așteptate. Nu
este suficient s� con�tientiz�m c� avem un poten�ial agricol imens, ci trebuie s� facem ca
agricultorul rom�n s� devin� un pion important �n arhitectura economiei rom�nești. Este
vital� transfomarea agriculturii rom�ne�ti �ntr-un motor de cre�tere economic�, prin
crearea de locuri de munc� pentru popula�ia din mediul rural și prin susținerea
performanței și a veniturilor agricultorilor.
Pasul esențial care ar urni agricultura pe calea moderniz�rii europene este rezolvarea
durabil� a problemei propriet�ții. Performanța economic� a agriculturii rom�nești va
crește proporțional cu consolidarea regimului de proprietate funciar�. ROM�NIA
LUCRULUI BINE F�CUT �ncepe cu definirea și recunoașterea clar� a propriet�ții, care s� ofere
oamenilor stimulente economice și perspective de dezvoltare.
�n concepția mea, nu structura polarizat� a propriet��ii funciare a constituit obstacolul
major �n dezvoltarea agriculturii, ci lipsa voin�ei politice de a clarifica legislativ, la timp �i �n
mod neutru, dreptul de proprietate. Din aceast� cauz�, s-a �nt�rziat procesul natural de creare
a pie�elor �n acest domeniu, de la cea a credit�rii, la cea a asigur�rilor, a garan�iilor funciare
etc., iar agricultura a devenit eficient� aproape doar �n privința marilor ferme. Tocmai de aceea
avem nevoie s� �ncuraj�m, �ntr-un cadru instituțional tranparent, cooperarea fermierilor și a
proprietarilor de terenuri agricole.
Pentru o agricultur� performant�, lucr�rile de cadastru trebuie finalizate cu
celeritate. �n aceast� privinț�, autorit�țile locale trebuie s� aib� un rol determinant, nu doar
�n a urgenta procedurile birocratice legate de reglementarea propriet�ții, ci și �n implicarea
pentru rezolvarea eficient� a litigiilor privind proprietatea. �n același timp, politica agrar� nu
trebuie s� interfereze cu piața funciar�, ci s� elimine excesul de reglementare și birocratizare.
ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT �nseamn�, �n mod necesar, un cadru legislativ care s�
reglementeze pia�a funciar� �ntr-o form� coerent�, unitar� și simplificat�.
Odat� cu rezolvarea contextului instituțional de reglementare și proprietate, atunci
piața, cadrul competitiv și performanțele economice vor deveni factorii definitorii care vor
optimiza raporturile dintre mica și marea exploatație agricol�. �n ROM�NIA LUCRULUI BINE
F�CUT, mica exploatație agricol� trebuie s� �nceteze a mai fi doar mijloc informal de
protecție social�, ci trebuie s� genereze motivație economic� și r�splat� pe m�sura
performanțelor comerciale.
Actualmente, populația ocupat� �n agricultura Rom�niei reprezint� peste 29%,
comparativ cu o medie european� de circa 5%, ceea ce ilustreaz� un imens dezechilibru
45
structural, precum și indiciul unei productivit�ți a muncii foarte sc�zute. �n același timp,
importante suprafe�e agricole r�m�n �nc� necultivate, �n timp ce pe pia�a na�ional�, european�
�i mondial� cererea de produse alimentare crește �n continuare. Va fi foarte greu de sus�inut
pe viitor, at�t din punct de vedere politic, c�t �i economic, o asemenea situație care nu
�ncurajeaz� cultivarea terenurilor agricole și mai ales gruparea lor �n parcele atractive și
eficiente din punct de vedere economic.
Un asemenea cerc vicios atrage atenția asupra adev�ratei priorit�ți investiționale:
industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale, astfel �nc�t și
agricultura rom�neasc� s� poat� deveni o afacere profitabil� �n condiții civilizate.
�n viziunea mea, cred c� se cuvine s� ne concentr�m atenția asupra potențialului
exploatațiilor familiale de tip comercial. Este indispensabil� crearea și dezvoltarea unei
infrastructuri de pia�� moderne, �n deplin acord cu modelul european, dar adaptat� eficient la
specificul gospod�riei ��r�ne�ti. Trebuie s� folosim resursele din cercetare pentru crearea
unor modele de func�ionare local� a pie�elor, av�nd ca punct de pornire centrele de
tranzac�ionare existente. Astfel, vom putea configura un sistem na�ional eficient, dinamic �i
adaptat specificit��ilor locale pentru colectarea �i depozitarea produselor din gospod�riile
��r�ne�ti.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, o agricultur� performant� necesit� adaptarea la
condi�iile dinamice ale Politicii Agricole Comune. Rom�nia trebuie s� se armonizeze �n func�ie
de Politica Agricol� Comun�, �ns� �ntr-o manier� benefic� intereselor rom�nești, astfel �nc�t
activitatea fermierului rom�n s� devin� competitiv�, iar dezvoltarea spa�iului rural s� devin�
real� și durabil�.
Agricultura performant� �n Rom�nia necesit� sisteme moderne de irigații. �n
aceast� privinț�, este absolut necesar� modernizarea infrastructurii de iriga�ii din fonduri
structurale �n perioada 2014-2020. �n același timp, �ntre�inerea sistemelor vechi este
costisitoare pe termen lung at�t pentru agricultori, c�t �i pentru stat, ceea ce conduce la
cre�terea costurilor pentru agricultori. Tocmai de aceea, statul trebuie s� sprijine, prin
toate tipurile de instrumente � fiscale, legislative, financiare � atragerea de investiții
majore �n agricultur�, c�ci competitivitatea agriculturii trebuie s� se bazeze pe
capitalizare și acces facil al agricultorilor la finanțare.
Rom�nia are nevoie de o poziție politic� implicat� �n privința agriculturii, �n leg�tur� cu
șansele de dezvoltare competitiv� ale agriculturii rom�nești. La nivel european, avem nevoie
s� ap�r�m și s� promov�m interesele agriculturii rom�nești, nu doar �n leg�tur� cu noua
concepție financiar� a Politicii Agricole Comune, ci �n orice privinț� care poate fi benefic�
fermierilor rom�ni. Rom�nia dispune de �ntreg potențialul pentru a deveni una din
principalele forțe ale agriculturii europene.
Rom�nia poate deveni num�rul 1 �n UE �n privința agriculturii ecologice. Piața
european� ne ofer� largi oportunit�ți, mai ales c� produsele rom�nești �ncep s� fie
recunoscute și premiate la diverse t�rguri europene. Avem �ns� nevoie s� dezvolt�m susținut
46
partea de procesare și comercializare, prin promovare continu� și inventiv�. Agricultura
ecologic� și produsele tradiționale merit� s� devin� veritabile m�rci �nregistrate ale
performanțelor rom�nești.
�n perioada urm�toare, aferent� ciclului 2014-2020, agricultura trebuie s� treac� la o
etapa superioar� �n dezvoltarea ei, prin revigorarea ramurilor procesatoare ale industriei
alimentare, prin sporirea competitivit�ții economice a exploatațiilor familiale de tip comercial,
prin �nt�rirea rolului organizațiilor profesionale și interprofesionale din sfera agro-alimentar�,
prin refacerea lanțului valoric al activit�ții economice din domeniul agriculturii și industriei
alimentare.
Prin implementarea Programului Național pentru Dezvoltare Rural�, dar și �n contextul
unor ani agricoli buni, performanțele agriculturii s-au �mbun�t�țit treptat. �ns�, la nivelul
satului rom�nesc nu s-au simțit schimb�ri majore, progrese comparabile cu cele din
agricultur�. Dimpotriv� chiar, calitatea vieții stagneaz� sau chiar este �n sc�dere �n mediul
rural, media de v�rst� a oamenilor de la țar� a crescut. Populația rural� a Rom�niei are cea
mai ridicat� pondere �n totalul populației dintre toate ț�rile UE, aproape 45%. Ast�zi, aproape
60% din agricultori au v�rste de peste 60 de ani și dețin peste 25% din terenul agricol al
Rom�niei, ceea ce atrage atenția asupra unei probleme majore a politicii agricole rom�nești
din perspectiva resurelor umane din spațiul rural. �n multe locuri, c�mpurile și lanurile sunt
mai frumoase și mai �ngrijite dec�t satul rom�nesc. De aceea, politica agricol� rom�neasc�
trebuie s� cuprind� și priorit�ți dedicate satului rom�nesc.
Satul rom�nesc a fost �ntotdeauna un izvor de cultur� �i civiliza�ie, dar evoluțiile
economice și lipsa unei consecvențe a priorit�ților nu i-au permis s� �in� pasul cu
ritmul moderniz�rilor actuale. �n acest sens, investițiile �n infrastructura rural�, de la
cea școlar� și p�n� la utilit�țile publice, vor trebui s� fie primul semn clar de
modernizare a satului rom�nesc.
6. Cum r�spundem la viitorul sistemului de pensii
Actualul sistem de pensii din Rom�nia se confrunt� cu c�teva probleme majore, care
sunt cunoscute de ani buni, dar la care nu exist� �nc� r�spunsuri coerente și general acceptate.
Din p�cate, teama de a �nu mai putea pl�ti pensii� este adesea utilizat� �n discursul public din
considerente electorale sau populiste, �n locul unei abord�ri serioase și al unei proiecții de
viitor.
Exist� un set de realit�ți care privesc sistemul de pensii și pe care suntem datori s� le
lu�m �n calcul:
- raportul dintre salariați și pensionari, care devine din ce �n ce mai disproporționat �n
defavoarea salariaților, fapt ce determin� o creștere a deficitului la bugetul asigur�rilor sociale.
47
Acest raport disproporționat a fost accentuat de �ncurajarea pension�rilor anticipate, ca
modalitate de a rezolva problema lipsei locurilor de munc�;
- rata de ocupare �n r�ndul pensionarilor din țara noastr� este una dintre cele mai mici
din Uniunea European�;
- ponderea cheltuielilor cu pensiile (raportat� la PIB) este una dintre cele mai mici din
UE;
- Rom�nia se afl� �n primele 5 state membre UE care vor cunoa�te cel mai rapid ritm de
�mb�tr�nire a popula�iei �n urm�toarele decenii, fapt ce are un impact extins din punct de
vedere bugetar, economic și social.
�n afara unor m�suri punctuale care pot fi g�ndite pe termen scurt, �n perspectiva
anilor ce vor urma, va trebui adoptat� o decizie cu privire la modul �n care arat�
sistemul de pensii pentru a r�spunde acestor probleme și pentru a acționa �nainte ca el
s� devin� nesustenabil.
Ca Președinte al Rom�niei, voi chema toate forțele politice s� decidem �mpreun�
viitorul sistemului de pensii. Spre exemplu, este important de stabilit ca obiectiv strategic
conservarea actualului sistem care se bazeaz� pe principiul solidarit��ii �ntre genera�ii, a�anumitul
sistem pay-as-you-go (�n care plata pensiilor este pl�tit� din contribuțiile celor aflați
�n munc�) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investi�ii
pruden�iale, centrat pe principiul contributivit�ții, al responsabilit�ții individuale �i al definirii
�i garant�rii beneficiilor.
De asemenea, �n paralel cu sistemul public de pensii, voi solicita decidenților politici s�și
�ndrepte atenția c�tre alte formule de asigurare de venituri la b�tr�nețe și, dup� o dezbatere
ampl�, s� lu�m de comun acord decizii.
Prima dintre ele se refer� la �nt�rirea �ncrederii participan�ilor �n sistemul de
pensii private obligatorii � pilonul II și l�rgirea bazei participan�ilor la acesta. Va trebui s�
r�spundem la mai multe provoc�ri la acest capitol, printre care se num�r�:
- adoptarea legislației privind plata pensiilor obligatorii private;
- protejarea drepturilor participan�ilor, prin reglementarea mai multor tipuri de tipuri
de fonduri de pensii administrate privat, pentru ca aderarea s� se fac� �n condi�ii mai
transparente;
- adecvarea capitalului social al administratorilor fondurilor de pensii pentru
�ndeplinirea cerin�elor minime de solvabilitate;
- compensarea diferen�elor de rentabilitate sub rentabilitatea minim�, detalierea �i
diversificarea formelor de plat�.
Pentru a l�rgi baza participanților, va fi nevoie de modific�ri legislative, dar, pentru ca
ele s� fie durabile, �n beneficiul cet�țenilor, și nu supuse arbitrariului schimb�rilor politice, va
fi necesar� o abordare consensual�.
Un al doilea subiect de dezbatere și decizie se refer� la �ncurajarea pensiilor private
facultative � pilonul III, prin acordarea unui regim egal de deductibilit��i fiscale pentru
48
asigur�rile de via�� pl�tite sub form� de pensie și posibilitatea diversific�rii portofoliului de
investi�ii.
Ca președinte, voi �ncuraja dezbaterea cu privire la introducerea unui sistem de
pensii ocupa�ionale și a unui sistem de asigur�ri sociale pentru activit��i ocazionale.
Sus�in introducerea sistemului facultativ de pensii ocupa�ionale, prin statutul profesional
�i/sau contractul colectiv de munc� aplicabil, bazat pe contribuția asiguratului și a
angajatorului, inclusiv a statului, acolo unde angajatorul este statul.
Vorbim despre beneficii definite, cu o component� de asigurare de via��, pornind de la
specificul unor profesii sau domenii de activitate (sistemul de ap�rare, ordine public�, dar �i
profesii unde, prin negociere colectiv�, se constituie o schem� de pensii, �n vederea fideliz�rii
salaria�ilor). �n acest fel, sunt eliminate nedrept�țile create beneficiarilor pensiilor speciale
din legea pensiilor publice �i pot fi stimulate pe termen lung profesiile cu grad mai mare de
uzur�. De asemenea, av�nd �n vedere rata ocup�rii formale reduse �n agricultur�, dar �i �n alte
sectoare de activitate � activit��i ziliere sau sezoniere, este necesar� crearea unui sistem de
drepturi de asigur�ri sociale care s� permit� celor vizați accesul la servicii medicale, dar �i
drepturi de pensie public� administrat� privat.
Gradul de dezvoltare a unei societ�ți este vizibil prin modul �n care �și trateaz�
pensionarii. Ca Președinte al Rom�niei, consider c� sistemul de pensii și preocuparea
pentru pensionari nu este nici o chestiune de ordin ideologic și nici una pentru care
este suficient� o gestionare curent� și o privire �n prezent. La fel ca și �n cazul celorlalte
mari sisteme publice, precum educația și s�n�tatea, problema sistemului de pensii trebuie
abordat� pe termen lung. Ea �i privește, ast�zi, deopotriv� pe cei care sunt beneficiari acum ai
sistemului de pensii, pe cei care sunt salariați, dar și generațiile mai tinere care vor fi cele mai
afectate de schimb�rile sociale și demografice. Trebuie s� avem �nțelepciunea de a lua acum
decizii ale c�ror efecte se vor vedea peste mai multe decenii, peste mai multe generații. Iar ca
Președinte al Rom�niei, voi fi garantul lu�rii acestor decizii �n urma unor dezbateri și pe baz�
de acord.
7. Infrastructura ca instrument al europeniz�rii Rom�niei
Ca Președinte al Rom�niei, �mi propun s� construiesc o dezbatere și un consens pe
termen lung �n ceea ce privește priorit�țile infrastructurii naționale. Nu este acceptabil ca
aceste priorit�ți s� se schimbe de la o guvernare la alta, �n funcție de interese conjuncturale
sau de presiuni locale, de miniștri nominalizați și de forța lor �n guvernare, �n timp ce
constat�m c� au trecut 20 de ani f�r� un avans semnificativ �n domeniul moderniz�rii marii
infrastructuri. Am �n vedere aici, �n primul r�nd, sistemul național de autostr�zi și
aeroporturile.
Conectarea la Europa și la lumea occidental� nu �nseamn� doar instituții politice
și apartenența la organisme internaționale, ci cunoaște o expresie practic� �n ceea ce
49
�nseamn� infrastructura de transport. Construcția de autostr�zi, la fel ca reforma
sistemelor publice, face parte din setul de obiective și deziderate c�rora li s-a recunoscut
mereu necesitatea �n teorie, dar �n cazul c�rora s-a construit prea puțin �n ultimii 25 de ani.
Absența unei infrastructuri funcționale, care s� lege Rom�nia de celelalte state europene, risc�
s� lase țara noastr� la periferia Uniunii Europene și reprezint� un impediment serios �n
dezvoltare, atragerea de investiții, promovarea turismului și culturii etc.
Rom�nia trebuie s�-și stabileasc� priorit�țile de infrastructur�, pornind de la necesit�ți
și țin�nd cont de sursele posibile de finanțare. �n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT,
kilometrii de autostrad� nu r�m�n pe h�rtie, ci sunt construiți, contractele sunt
�ncheiate corect, nu �n detrimentul statului rom�n, iar termenele de finalizare sunt
respectate. �n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, exist� opțiuni diverse de transport accesibile
și eficiente, nu costisitoare și �n condiții de proast� calitate.
Voi solicita partidelor politice s� convin� asupra realiz�rii și s�-și asume un master plan
de transport pe o perioad� de 10 ani care ar trebui s� cuprind�:
- construirea principalelor axe de autostr�zi ale Rom�niei și o etapizare a acestora;
- realizarea unei linii feroviare de mare vitez� pe teritoriul ț�rii noastre;
- asigurarea unui transport aerian performant și accesibil, prin continuarea
implement�rii programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor �n rețeaua de
transport european�;
- dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de aeroporturi regionale;
- promovarea transportului maritim și pe c�ile navigabile interioare.
Dup� ani de �inovații și c�ut�ri� care au l�sat Rom�nia �n urm� �n comparație cu alte
state foste comuniste, va trebui s� alegem un drum de urmat, care s� r�spund� realit�ților
rom�nești și care s� nu fie doar o opțiune politic� de moment, ci una național�.
8. Reforma instituțiilor politice și administrative
Misiunea mea, �n calitate de viitor Președinte al Rom�niei, țin�nd cont și de
calendarul electoral, este ca, �n anul 2015, s� relansez și s� impulsionez finalizarea
dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției.
Desigur, modificarea Legii Fundamentale se afl� �n sarcina Parlamentului, dar
președintele poate deveni un catalizator al relu�rii dezbaterii și al construcției unui dialog �n
societate pe tema reformei constituționale. Ar fi total neserios ca acest proces s� r�m�n�
nefinalizat din considerente de echilibru strict politic, mai exact datorit� faptului c� la un
moment dat nu a mai existat o majoritate care s�-l susțin�. A fost, de asemenea, un semnal
negativ faptul c� dezbaterea despre modificarea Constituției s-a centrat strict pe elemente
conjuncturale, cum ar fi procedura de desemnare a prim-ministrului sau raporturile dintre
Președinte și Guvern. Consider c� ar fi fost elemente mult mai importante - care țin de
50
drepturi și libert�ți, de raporturile corecte dintre stat și cet�țean, de echilibrul �ntre puterile
statului - ce trebuiau s� se reg�seasc� �n noul proiect de Constituție. �mi propun, ca Președinte
al Rom�niei, s� reinițiez aceast� dezbatere, s� construiesc consens și s� m� asigur de
finalizarea ei p�n� la debutul viitorului exercițiu parlamentar.
A doua tem� important� a anului 2015 privește reforma de fond a legislației
electorale, respectiv a sistemului de alegere a Camerei Deputaților, Senatului,
președinților de Consilii Județene și primarilor. Rom�nia nu-și mai poate permite un nou
mandat parlamentar �n condițiile �n care actualul sistem electoral, profund distorsionat,
genereaz� anomalii precum creșterea num�rului de parlamentari, obținerea de mandate cu un
num�r insignifiant de voturi și, �n ultim� instanț�, degradarea accentuat� a �ncrederii
cet�țenilor �n instituțiile democrației reprezentative. Avem cu toții datoria unei analize atente
a sistemului electoral și a efectelor pe care acesta le-a produs �n planul evoluției sau involuției
democratice. Avem datoria de a conveni asupra unei formule de sistem electoral care s�
asigure reprezentativitate și care s� fie durabil� �n timp. Sistemul electoral nu poate fi
modificat odat� la 4 ani din rațiuni populiste sau din interesele conjuncturale ale
actorilor politici care doresc s�-și constituie, la un moment dat, avantaje �n perspectiva
alegerilor.
Aceeași abordare trebuie s� fie valabil� și �n ceea ce privește mecanismele elective la
nivel local, �n cazul primarilor sau al președinților de Consilii Județene. Trebuie s� ne g�ndim
�n ce m�sur� modific�rile succesive ale legislației au �nt�rit reprezentativitatea local� și
controlul comunit�ților asupra administrației locale sau, dimpotriv�, au creat și consolidat
sisteme de relații feudale, clientelare, �n detrimentul cet�țenilor.
A treia tem� privește modificarea legislației partidelor politice, at�t �n privința
condițiilor de �nființare a unor noi formațiuni, c�t și a finanț�rii acestora. S-a coagulat un
puternic curent de opinie �n favoarea modific�rii legislației privind �nființarea partidelor
politice, considerat� prea restrictiv� pentru cei care �și doresc participarea la viața politic�.
Legislația nu trebuie s� fie o barier� �n calea libert�ții de asociere. �n ultim� instanț�, votul
popular este acela care decide asupra viabilit�ții unor structuri politice, și nu constr�ngerile
legislative. Unii interpreteaz� c� aceste constr�ngeri au fost introduse pentru a prezerva un
anumit status quo la nivelul partidelor politice mari. Ca Președinte al Rom�niei, doresc s�
inițiez o asemenea dezbatere, consider�nd c� libertatea de asociere trebuie garantat�.
Finanțarea partidelor politice este o tem� sensibil� a societ�ții rom�nești, la fel ca și
finanțarea campaniilor electorale. Deși exist� mecanisme de control instituite printr-o lege
modern�, adaptat� realit�ților din societ�țile cu democrații avansate, aceste mecanisme nu au
fost niciodat� activate. Orice observator avizat poate constata c� �ntre cheltuielile raportate
oficial de partide și costul vizibil al campaniilor electorale exist� discrepanțe enorme, f�r� ca
acestea s� fie �n mod real evaluate și sancționate. O discuție asupra acestei teme este absolut
necesar� pentru s�n�tatea democrației rom�nești.
51
Suspiciunile privind corupția electoral� au fost prezente �n toate campaniile electorale
trecute. Ca Președinte al Rom�niei, voi genera o dezbatere asupra necesit�ții stabilirii
unor limite financiare �n ceea ce privește campaniile electorale. Cel puțin pentru
urm�toarele dou� cicluri electorale, avem nevoie, cred, de o legislație extrem de restrictiv�,
care s� stabileasc� foarte clar ce au sau ce nu au dreptul s� fac� partidele politice pentru a
c�știga votul aleg�torilor. Dac� vom reduce substanțial cheltuielile reale ale campaniilor
electorale, dac� vom fixa maximal tipurile de cheltuieli care se pot face, avem oportunitatea ca
suspiciunea despre cump�rarea voturilor s� nu mai greveze asupra imaginii democrației
rom�nești.
�n str�ns� leg�tur� cu aceasta, trebuie s� reglement�m definitiv problema așazisului
turism electoral, respectiv a listelor electorale suplimentare. Este profund
incorect ca, la fiecare rund� de alegeri, condițiile de existenț� ale acestora s� fie modificate �n
funcție de interesele și calculele electorale ale partidelor aflate la putere. Ca Președinte al
Rom�niei, voi invita partidele politice la un dialog pe aceast� tem�, solicit�ndu-le
angajamentul de a ajunge la o reglementare pe termen lung care s� elimine orice fel de
suspiciune asupra corectitudinii proceselor electorale. O societate democratic� european� nu
�și poate permite ca asupra rezultatului alegerilor � adic� asupra voinței cet�țenilor - s�
planeze �ntotdeauna suspiciuni.
O alt� tem� privește reglementarea votului rom�nilor de pretutindeni. Comunit�țile
rom�nilor din afara granițelor susțin, pe bun� dreptate, necesitatea introducerii unor
proceduri moderne care s� le permit� exercitarea dreptului de vot. Este vorba de votul prin
corespondenț�, dar și de votul electronic. Ca Președinte al Rom�niei, cred c� statul rom�n are
datoria de a lua toate m�surile necesare pentru ca milioanele de rom�ni care muncesc
și tr�iesc �n afara granițelor s� aib� toate condițiile pentru a-și exercita dreptul
fundamental la vot. Sunt �n favoarea votului electronic și �n favoarea votului prin
corespondenț�, �n condițiile asigur�rii unei depline securit�ți, astfel �nc�t s� nu existe niciun
fel de suspiciune asupra corectitudinii procesului electoral.
Un alt subiect subiect important al reformei politice privește relația dintre partide și
administrația public�. Din 4 �n 4 ani, partidele �ocup� efectiv administrația public� central� și
serviciile ei deconcentrate �n județe prin numiri politice, dar desf�șurate sub paravanul unei
legislații aparent legate de funcția public�. De fiecare dat�, atunci c�nd se schimb� culoarea
politic� a guvern�rii, urmeaz� un proces masiv de �nlocuiri �n administrația public�, �nsoțit de
conflicte. Acest proces ciclic perturb� funcționarea normal� și eficient� a administrației din
Rom�nia. Trebuie s� punem cap�t acestei ipocrizii, �n care recomandarea politic� este decisiv�
la intrarea �n sistemul administrativ, dar la ieșire toți funcționarii numiți politic �și invoc�, pe
de-o parte, competențele administrative, iar pe de alt� parte, stabilitatea �n funcție pe așa-zisul
principiu al depolitiz�rii. Este limpede ast�zi, dup� c�teva alternanțe la putere, c�
modelul administrativ pe care ni l-am propus, respectiv funcția public� independent�
dincolo de nivelul secretarilor de stat, este o ficțiune inoperant� �n practic�. Ca
52
președinte, �mi propun s� organizez o dezbatere național� și un consens al forțelor politice pe
tema funcției publice �n Rom�nia.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT trebuie s� ajungem la un model rațional al
funcției publice care s� aib� stabilitate și predictibilitate pe termen lung. Am �n vedere
un model care s� fie și aplicabil, nu doar inspirat teoretic de �rețete europene�, care s� fie real
și profund, nu aparent. Dau un singur exemplu: nu putem �ngroșa r�ndul corpului �nalților
funcționari publici cu foști prefecți care, la momentul numirii lor, proveneau din structuri
politice. Obiectivul meu este ca, �mpreun� cu toate partidele, s� fix�m o departajare realist�
de la nivel național p�n� la nivel local a funcțiilor numite politic (așa cum se �nt�mpl� �n
orice societate democratic�) de funcțiile de carier� administrativ�.
Cred c�, dac� vom ajunge la un consens pe toate aceste teme care privesc reforma
instituțiilor politice și administrative, vom putea considera c� am reașezat viața democratic� a
Rom�niei pe baze mai s�n�toase pe termen mediu și lung.
9. Regionalizarea �i descentralizarea ca instrumente de modernizare �i
reducere a decalajelor
Ca Președinte al Rom�niei, voi relua temele regionaliz�rii și descentraliz�rii. �n 2014,
�ncercarea de a construi un mare proiect național pe tema regionaliz�rii a eșuat, pe de-o parte
datorit� destr�m�rii alianței politice aflate la guvernare, pe de alt� parte, ca urmare a unei
viziuni extrem de simplificatoare a actorilor implicați �n acest proces. Dezbaterea asupra
regionaliz�rii, at�t c�t a existat, s-a centrat mai degrab� �n jurul unor proiecții politice și a
r�spuns unor preocup�ri legate de �mp�rțirea influenței diferitelor partide și grupuri �n
administrațiile locale. Nu �nt�mpl�tor, subiectele aflate �n contradicție s-au rezumat la
num�rul regiunilor, la posibilele lor capitale și la mecanismele de alegere a structurilor de
conducere regionale. Totul a culminat cu declanșarea unor controverse legate strict de
interese locale, cum ar fi jurisdicția asupra porturilor sau a poliției.
Nu avem, p�n� �n momentul de faț�, o analiz� realist� asupra consecințelor
descentraliz�rii �n Rom�nia, proces care dureaz� de 20 de ani. Este un proces pozitiv f�r� de
care, de exemplu, dezvoltarea unor orașe ca Sibiul, pe care l-am condus, nu s-ar fi putut
produce. Dar aceste evoluții pozitive nu au fost liniare la nivelul �ntregii Rom�nii. �n multe
locuri, descentralizarea financiar� a �nsemnat mai degrab� ad�ncirea inegalit�ților de
dezvoltare, dec�t armonizarea la nivel regional sau național. Aceast� tem� merit� un
proces de reflecție național�, proces pe care �l poate conduce Președintele Rom�niei.
�n același timp, discuția asupra procesului de regionalizare a pornit f�r� obiective și
evalu�ri foarte clare. S-au �ncet�țenit c�teva stereotipuri: de pild�, c� regionalizarea este
cerut� de Uniunea European�, ceea ce nu este adev�rat, statele europene av�nd modele
administrative diferite; sau c� regionalizarea este condiția pentru o mai bun� absorbție a
53
fondurilor europene, lucru care s-a demonstrat, de exemplu, �n Polonia, dar care nu este
neap�rat obligatoriu dac� regionalizarea nu este �nsoțit� de politici publice consistente.
P�n� la urm�, totul s-a limitat la o dezbatere despre cine și cum �și adjudec� beneficiile
politice ale unei reorganiz�ri administrativ-teritoriale.
Ca Președinte al Rom�niei, voi susține reluarea unei discuții serioase cu privire
la regionalizare și descentralizare. Actuala �mp�rțire administrativ-teritorial� a Rom�niei
dateaz� din perioada comunist� și transform�rile prin care a trecut nu i-au alterat fondul.
�n ROM�NIA LUCRULUI BINE F�CUT, proiectul de regionalizare-descentralizare
reprezint� o nou� viziune asupra statului rom�n �i a organiz�rii administrativ
teritoriale, proces care presupune realizarea unui transfer structural de amploare de servicii
publice, competen�e �i fonduri din subordinea autorit��ilor centrale, reprezentate de guvern,
ministere �i agen�ii na�ionale, �n subordinea autorit��ilor locale, respectiv consilii regionale,
jude�ene �i locale. Prin componenta de regionalizare, procesul necesit� modificarea structurii
administrativ-teritoriale a ț�rii prin �nfiin�area regiunilor administrative. Ca urmare,
organizarea administrativ� a statul rom�n ar trece de la trei la patru nivele: (1) central; (2)
regional; (3) jude�ean; (4) local.
Ținta acestui proces trebuie s� fie, pe de-o parte, eliminarea decalajelor de dezvoltare,
iar pe de alt� parte, determinarea unui efect de antrenare a �ntregii economii. Experien�a mea
personal� �n administrație �mi arat� c� practica descentraliz�rii din Rom�nia nu are nimic de-a
face cu principiile dezvolt�rii regionale. Cre�terea bugetelor locale a avut, �ns�, ca efect
investi�ii masive �n infrastructura la nivel local, cum ar fi re�elele de ap� �i canalizare �i
infrastructura rutier�. De�i aceste investi�ii conduc la cre�terea calit��ii vie�ii locuitorilor din
zonele respective, efectul de antrenare asupra �ntregii economii este foarte slab, mai pu�in de
7% din varia�ia PIB pe locuitor fiind explicabil� prin aceast� variabil�.
De asemenea, discuția asupra regionaliz�rii și descentraliz�rii nu va putea evita o
analiz� �n profunzime asupra structurii administrative a Rom�niei. Ne place sau nu, �n ultimii
ani s-a demonstrat lipsa de viabilitate a unor unit�ți administrativ-teritoriale mici, tem� de
discuție care va trebui s� devin� subiectul unui consens �ntre partidele politice din Rom�nia.
10. Demografia � o provocare pe termen lung
Viitorul Președinte al Rom�niei trebuie s� abordeze o provocare pe termen lung
pentru națiunea noastr�, o provocare despre care nu s-a vorbit �n mod serios și
responsabil la nivelul clasei politice: reducerea dramatic� a popula�iei ț�rii noastre și
perspectiva accentu�rii acestui trend �n urm�torii ani.
�n cei 25 de ani de la Revolu�ie, popula�ia a sc�zut cu peste 3 milioane de locuitori, iar
efectele acestei realit�ți sunt deja observabile și, �ntr-un viitor deloc �ndep�rtat, vor deveni din
ce �n ce mai pregnante. Dac� nimic nu se schimb� �n abordarea acestei probleme și la nivelul
funcțion�rii economiei și sistemelor publice �n ansamblu, scenariul este unul pesimist, cu o
54
Rom�nie ajuns� la jum�tatea acestui secol la 14 milioane de locuitori, dintre care un sfert vor
avea peste 65 de ani.
Fenomenul declinului demografic a afectat �n mare parte și statele occidentale
dezvoltate, fiind �ns� mai accentuat �n ț�rile foste comuniste, pe fondul șocurilor economice și
sociale ale tranziției. Chiar dac� nu exist� r�spunsuri universal valabile cu privire la cauzele
acestui fenomen, ca națiune și societate, suntem datori s� privim aceast� problem� �n
perspectiv�.
Declinul populației va �nsemna sc�derea abrupt� a for�ei de munc� și va avea
consecințe economice majore. Cre�terea productivit�ții �i volumului investi�iilor de capital vor
fi insuficiente, chiar și �n cele mai optimiste scenarii, pentru a suplini reducerea num�rului de
consumatori �i a for�ei de munc�. Ne vom confrunta cu un PIB �n sc�dere, �n ciuda oric�ror
m�suri economice luate �i cu o presiune uria�� asupra func�iei sociale a statului, �n special
asupra sistemelor de asigur�ri sociale. Nici modific�rile din sistemul de pensii nu vor fi
suficiente singure pentru a r�spunde acestei realit�ți.
Ca Președinte al Rom�niei, consider c� misiunea mea este s� pun fundamentele unei
construcții durabile �n timp și s� las �n urm� r�spunsuri nu doar la problemele curente ale
societ�ții, ci și la cele care vor afecta generațiile viitoare. Urm�torii 10 ani vor fi decisivi pentru
evoluția și istoria acestei națiuni. Ast�zi și �n urm�torul deceniu, de fapt, d�m r�spunsul la o
�ntrebare crucial�: vrem ca Rom�nia s� existe ca națiune puternic� și prosper� sau s� r�m�n�
la periferia Europei? Depopularea ar fi, p�n� la urm�, e�ecul Rom�niei, ca proiect de �ar�.
Acesta este un viitor probabil, �n condițiile lipsei de conștientizare și de acțiuni
concrete, dar nu este un viitor obligatoriu. Avem exemplele altor state, precum Franța, care s-a
confruntat cu o problem� demografic�, dar care, printr-un set de politici coerente, a reușit s�-i
r�spund� cu succes �n doar un deceniu și este, ast�zi, singurul stat european care nu se afl� �n
declin demografic. Așadar, se poate, exist� soluții. �n esen��, modelul francez a presupus
suport financiar, �ns� concentrat c�tre familiile de salaria�i sau de condi�ie economic� medie �i
un pachet de servicii de suport pentru familiile cu copii (cre�e, gr�dini�e, �ngrijirea copilului).
Linia general� era sc�derea costului de oportunitate de a avea un copil.
Orice demers de r�spuns la problema demografic� pornește de la recunoașterea �i
dezbaterea acesteia. Ca mediator �ntre stat și societate, Pre�edintele Rom�niei este
personalitatea chemat� �n cel mai �nalt grad s� ini�ieze o asemenea dezbatere. Voi face acest
lucru pornind de la o viziune a unei politici sociale centrat� pe copil �i v�zut� ca
investi�ie �n viitorul Rom�niei.
Pentru orizontul anilor 2015-2020, voi propune spre dezbatere mai multe direc�ii de
ac�iune. Prima dintre ele vizeaz� ie�irea din mentalitatea de austeritate atunci c�nd vine
vorba de concediul �i indemniza�ia pentru cre�terea copilului �i adoptarea unor m�suri
�n acest sens care s� nu descurajeze natalitatea.
A doua direc�ie urm�re�te cre�terea accesului la servicii de gr�dini�� �i cre��.
Putem avea �n vedere inclusiv introducerea unor tichete pentru subven�ionarea costului
55
acestor servicii, cu impact �n bugetul gospod�riilor. �n prezent, exist� asemenea tichete, dar ele
sunt suportate exclusiv de angajatori, �n regim voluntar.
�n al treilea r�nd, �n perspectiva anului 2016, ca Pre�edinte al Rom�niei, voi propune
g�ndirea unui sistem de deduceri personale pentru persoanele fizice care realizeaz�
venituri potrivit Codului Fiscal, �intit pentru persoanele care au copii �n �ngrijire. Spre
deosebire de deducerile din prezent, cuantumul acestora trebuie s� fie sesizabil �n bugetul
individual sau al gospod�riei. M�sura este menit� s� sprijine natalitatea responsabil�.
�n fine, consider c� este necesar� �nt�rirea capacit��ii de planificare strategic�
privind politicile �n domeniul popula�iei, prin care s� fie gestionat riscul declinului
demografic. Aceasta presupune dep�irea paradigmei copilului ca subiect al ac�iunii de
asisten�� social� (protec�ia copilului) sau de combatere a s�r�ciei. Voi propune un pact
na�ional pe tema politicilor cu privire la copil �i popula�ie, la care voi chema toate
for�ele politice �i sociale.
Problema demografic� este direct corelat� cu abordarea pe care o avem �n domeniul
economic, cu educa�ia �i s�n�tatea, de aceea toate temele pe care le-am lansat �n acest proiect
preziden�ial converg �ntr-o viziune unitar�. F�r� o clas� de mijloc puternic� �i f�r� o economie
competitiv�, f�r� o �mbun�t��ire a st�rii de s�n�tate a popula�iei, f�r� o educa�ie care s� ofere
�anse de viitor, f�r� un sistem de pensii sustenabil, nu vom putea r�spunde eficient acestei
provoc�ri.
11. Parcursul european al Republicii Moldova ca prioritate național�
Ca Președinte al Rom�niei, �mi propun s� construiesc un consens politic și social
pentru a fixa ca prioritate național� parcursul european al Republicii Moldova, care a
fost și va r�m�ne o tem� major� a Rom�niei �n context european. Comuniunea de limb�,
istorie, civilizație și cultur� fac din relația Rom�niei cu Republica Moldova un episod unic la
nivel european. Indiferent de culoarea politic� a guvern�rii de la București, Rom�nia are o
datorie faț� de cet�țenii de dincolo de Prut, derivat� tocmai din aceast� relație special�.
Acordarea cet�țeniei rom�ne pentru aceștia este consecința fireasc� a unei asemenea asum�ri.
Un parteneriat strategic pentru aducerea Republicii Moldova �n spațiul european
este, de aceea, un imperativ politic major. Toți președinții și toate guvernele Rom�niei au
subliniat acest aspect, chiar dac� implementarea acestui deziderat a avut grade diferite de
succes.
Republica Moldova este grevat� �n parcursul ei european de așa numitul �conflict
�nghețat� din Transnistria. Chiar dac� nu face parte din formatul �5 plus 2� de negocieri,
Rom�nia va trebui s� militeze pentru ca nicio variant� de soluționare a conflictului s� nu
greveze asupra parcursului european al Republicii Moldova. Totodat�, �n negocierile privind
56
parcursul european al Chișin�ului, obiectivul ader�rii la UE nu trebuie s� fie pus �n balanț� cu
�dosarul transnistrean� și nici condiționat de acesta.
Drumul european al Republicii Moldova este �nc� lung, f�r� garanții formale de aderare
la UE, de aceea eforturile viitorului Președinte al Rom�niei trebuie s� fie susținute și
perseverente.
Exist� dou� tipuri de declarații publice privind Republica Moldova. Pe de-o parte,
angajamentul ferm al Bucureștiului de a sprijini Chișin�ul �n drumul s�u european iar, pe de
alta, ideea reunific�rii celor dou� state. Ar fi o eroare s� le consider�m drept contradictorii.
Avem, �n acest moment, ca proiect politic asumat unanim - Președinție, Guvern,
Parlament - ideea de sprijin european pentru Chișin�u.
A pune �reunificarea� �mpotriva �integr�rii� e greșit și inutil. �Reunificarea� este
alternativa pe care doar Bucureștiul o poate oferi și doar Chișin�ul o poate accepta și
beneficia de ea. Dac� cet�țenii Republicii Moldova nu doresc reunificarea, nimeni nu �i
poate forța, iar dac� o doresc, nimeni nu �i poate opri s� o fac�. Aceasta este consecința
ultim� a relației speciale dintre cele dou� state.
B�t�lia politic� intern� nu trebuie s� �mpiedice elitele Rom�niei s� g�ndeasc� relația cu
Republica Moldova, �n perspectiv� post- sau ne- electoral�, mai cu seam� dac� parcursul
european al vecinilor de peste Prut se va �ncetini sau va fi blocat. La baza oric�rui proiect
major trebuie s� existe un consens care trebuie construit, la nivelul societ�ții, al clasei politice,
al instituțiilor statului, Parlamentului etc. Președintele Rom�niei va trebui s� aib� un rol
determinant �n acest proces.
Singurul proiect de țar� al Rom�niei care a reușit a fost desemnarea integr�rii
europene și euroatlantice ca obiectiv strategic național, iar reușita s-a datorat faptului c� acest
consens a funcționat, fie și tacit, pe trei paliere:
- consens societal (societatea civil� sub impulsul Academiei Rom�ne);
- consens politic la nivel de partide;
- consens la nivelul instituțiilor fundamentale (Președinție, Guvern, Parlament etc.);
- instituționalizarea proiectului (construcție instituțional� care s� dureze mai mult
dec�t un ciclu electoral) și asumarea lui dincolo de culoarea de partid.
Aceasta a fost esența �Pactului de la Snagov�, inițiat și patronat la �nceputul anilor �90
de c�tre Academia Rom�n�, semnat de toate partidele politice și asumat politic și social.
Decizia strategic� de a urma calea integr�rii �n NATO și UE a fost primul proiect de țar�,
vizionar și coerent, al Rom�niei democratice. Adoptat �ntr-o conjunctur� internațional�
prielnic�, el a fost, �n mod categoric, produsul voinței politice bine cump�nite a societ�ții
rom�nești �n ansamblul s�u. Existau și atunci tensiuni și animozit�ți politice, dar s-a reușit
consensul �n numele interesului național.
At�t timp c�t nu se va declanșa un proces similar �n privința raport�rii Rom�niei la
Republica Moldova - poate tot sub egida Academiei Romane � ne putem aștepta ca dezbaterile
pe aceast� tem� s� se desf�șoare �n continuare sub semnul improvizației.
57
Ca Președinte al Rom�niei, nevoia de a construi un �nou Snagov� pentru
societatea rom�neasc� va fi cadrul �n care �mi voi asuma problematica Republicii
Moldova.
*
* *
Lucrul bine f�cut �nseamn� o Rom�nie puternic�.
Lucrul bine f�cut �nseamn� c� viitorul Președinte al Rom�niei trebuie s� propun� și s�
g�seasc� r�spunsuri la temele pe care le-am enunțat mai sus. Ele privesc viitorul pe termen
mediu și lung al națiunii.
Rom�nia nu va fi puternic� și respectat� dac� nu va avea un model propriu de
dezvoltare, un sistem educațional construit �ntr-o viziune pe termen lung, un sistem de
s�n�tate performant, pensii sustenabile și dac� nu �și va inversa tendințele demografice. Așa
v�d eu exercițiul viitorului mandat de președinte.
Din p�cate, o parte important� a clasei politice pare ast�zi at�t de preocupat� de
scandalul zilnic, de spectacolul mediatic și de calcule electorale pe termen scurt, �nc�t pierde
din vedere asemenea lucruri, care sunt cu adev�rat importante și care ne privesc pe noi toți.
De aceea, eu doresc un alt model de președinte, bazat pe seriozitate și respect, pe
competenț� și rezultate, un președinte care s� impun� o alt� calitate a dezbaterii politice și
publice.
58