Basescu

NUP pentru Clitemnestra Volschi, colega Elenei Udrea din grupul NIRO
Posted on | July 30, 2007

DNA protejeazã grupul de interese din jurul lui Traian Bãsescu.

În data de 30 mai 2007, procurorul Doru Florin Þuluº, ºeful Secþiei de combatere a infracþiunilor conexe infracþiunilor de corupþie din cadrul DNA, a decis neîncepere a urmãririi penale (NUP) într-un caz flagrant de conflict de interese în care a fost implicatã Clitemnestra Volschi.
Clitemnestra Volschi, nãscutã Gâdea, este consilier local PSD la Primãria sectorului 2 Bucureºti ºi, în acelaºi timp, acþionar ºi unic administrator al Central Residential Park, una dintre firmele Grupului NIRO, care construieºte un cartier de blocuri în Bucureºti, în imediata apropiere a sediului Poliþiei Române.
Clitemnestra Volschi este o apropiatã a Elenei Udrea ºi Dorin Cocoº. Consilierul PSD de la Primãria Sectorului 2 a fost cea care a reprezentat Grupul Niro în afacerea în care acest grup i-a avut drept parteneri pe Elena Udrea ºi soþul acesteia Dorin Cocoº.
În data de 15 aprilie 2007, GIP a dat publicitãþii documente care demonstrau faptul cã, în 26 ianuarie 2005, Consiliul Local al Sectorului 2 prezidat de Clitemnestra Volschi a adoptat Hotãrîrea numãrul 7 prin care a aprobat Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) pentru o serie de terenuri din acest sector. Hotãrîrea de Consiliu ºi fiecare din cele 4 anexe ale acesteia au fost votate ºi semnate, în calitate de preºedinte de ºedinþã, de Clitemnestra Volschi. La poziþia 18 a Anexei 1 a acestei Hotãrîri este aprobat PUD-ul pentru construirea unui “ansamblu rezidenþial” pe o suprafaþã de 28.009,18 mp situat pe strada Dinu Vintilã nr. 6. Pe aceastã suprafaþã de teren se construieºte un cartier de locuinþe de lux de cãtre Central Residential Park SA, firmã din grupul NIRO. La firma Central Residential Park, asociat ºi unic administrator este Clitemnestra Volschi, cea care a votat ºi a semnat Hotarîrea de Consiliu ºi fiecare dintre anexele acesteia. Practic, consilierul PSD Clitemnestra Volschi, reprezentanta grupului NIRO în Consiliul Local al Sectorului 2, ºi-a aprobat construirea unui cartier de blocuri.
Potrivit articolului 77 al Legii 161/2003 (Legea Anticorupþie) “conflictele de interese pentru (…) consilierii locali sînt prevãzute în art. 47 din Legea Administraþiei Locale nr. 215/2001 cu modificãrile ºi completãrile ulterioare“. Potrivit articolului 47, alineatul 1 din Legea nr. 215/2001 modificatã ºi completatã, “nu poate lua parte la deliberare ºi la adoptarea hotãrîrilor consilierul care, fie personal, fie prin soþ, soþie, afini sau rude pînã la gradul al 4-lea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusã dezbaterii consiliului local“.
În calitate de asociat ºi administrator unic al SC Central Residential Park SA, Clitemnestra Volschi avea un evident interes personal în adoptarea Hotãrîrii Consiliului Local prin care a fost aprobat PUD-ul pentru construirea cartierului de blocuri de cãtre firma pe care o conduce. Votînd ºi semnînd aceastã Hotãrîre, Clitemnestra Volschi a încãlcat Legea Anticorupþie ºi Legea Administraþiei Publice Locale. Ca urmare, GIP a sesizat DNA în cazul consilierului PSD Clitemnestra Volschi.
În data de 30 mai 2007, DNA a rãspuns sesizãrii noastre printr-o Rezoluþie semnatã de procurorul Doru Florin Þuluº. În ciuda evidenþei, procurorul Þuluº a decis neînceperea urmãrii penale faþã de Clitemnestra Volschi. Argumentaþia Rezoluþiei DNA este ridicolã. Practic, procurorul Þuluº confirmã toate informaþiile prezentate de noi în data de 15 aprilie 2007, dar concluzioneazã cã Clitemnestra Volschi nu a comis nici o ilegalitate. Argumentul procurorului Þuluº este acela cã „aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu nu implicã un interes patrimonial, acesta neconferind dreptul de a construi”. În sprijinul afirmaþiei sale, procurorul DNA face referire la prevederile Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului ºi urbanismul, susþinînd cã aceastã lege ar prevedea la art. 48 cã Planul Urbanistic de Detaliu „este o documentaþie tehnicã” care n-ar avea legãturã cu autorizaþia de construire propriu-zisã.
Argumentaþia procurorului Doru Florin Þuluº este stupidã ºi mincinoasã.
Stupidã pentru cã, potrivit legislaþiei în vigoare, în România nu se poate construi nici mãcar un coteþ, darãmite un cartier de blocuri, fãrã aprobarea de cãtre Consiliul Local a unui Plan Urbanistic de Detaliu. Planul Urbanistic de Detaliu reprezintã o condiþie obligatorie pentru a obþine dreptul de a construi. Pentru a putea construi e nevoie de o Autorizaþie de Construire care, potrivit art. 2. al. 2 din Legea 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, „se emite în temeiul ºi cu respectarea prevederilor documentaþiilor de urbanism, avizate ºi aprobate potrivit legii”. Mai pe înþelesul procurorului Þuluº, firma Central Residential Park, firma de la care Clitemnestra Volschi primeºte bani în calitate de acþionar ºi unic administrator, nu ar fi putut obþine Autorizaþie de Construire, deci nu ar fi putut construi nimic în lipsa Planului Urbanistic de Detaliu aprobat ºi semnat de consilierul local Clitemnestra Volschi.
Argumentaþia lui Doru Florin Þuluº este ºi mincinoasã deoarece procurorul DNA îmbogãþeºte textul Legii 350/2001 cu propriile sale invenþii. Art. 48, al. 1 din legea la care se referã procurorul DNA nu conþine sintagma „documentaþie tehnicã” pe care procurorul Þuluº o invocã pentru a demonstra nevinovãþia Clitemnestrei Volschi. Ar fi fost de dorit ca, în cazul în care procurorul Þuluº are iniþiative legislative, sã încerce mai întîi sã le promoveze în Parlament ºi abia apoi sã le foloseascã pentru spãlarea politicienilor suspectaþi de acte de corupþie.
Rezoluþia procurorului Þuluº în cazul Clitemnestrei Volschi nu poate avea decît douã explicaþii: fie procurorul DNA este de o crasã incompetenþã, fie deciziile sale rãspund la comenzi politice.
În sprijinul celei de-a doua variante, GIP publicã douã documente apãrute în Monitorul Oficial. Este vorba despre douã Hotãrîri ale Adunãrilor Generale Extraordinare ale SC NEW GLOBAL INVESTMENTS SRL, firmã la care au fost asociaþi Elena Udrea, Dorin Cocoº ºi SC NIRO 95 IMPEX SA, societate comercialã din cadrul Grupului NIRO. Aceste Hotãrîri, publicate în Monitoarele Oficiale, partea a IV-a, din 5 octombrie 2006 ºi 16 ianuarie 2007, demonstreazã faptul cã Clitemnestra Volschi a reprezentant grupul de firme condus de Dumitru Nicolae, zis Niro, în afacerea pe care acesta a realizat-o cu Elena Udrea ºi Dorin Cocoº. Decizia procurorului Þuluº ar putea fi astfel explicatã prin faptul cã Clitemnestra Volschi, în calitate de partener de afaceri al Elenei Udrea ºi al lui Dorin Cocoº, se bucurã de imunitate pentru cã face parte din grupul de interese din jurul lui Traian Bãsescu.
GIP a contestat decizia de neîncepere a urmãrii penale în cazul Clitemnestriei Volschi ºi a cerut procurorului ºef al DNA, Daniel Morar, infirmarea rezoluþiei procurorului Doru Florin Þuluº.
GIP a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în legãturã cu încercarea procurorului Þuluº de a acoperi ilegalitãþile Clitemnestrei Volschi.

Mugur Ciuvicã, preºedintele GIP

Felicitari DNA!!!

Victor Ponta, avocatul familiei Udrea-Cocoș



Victor Ponta a lucrat pentru Dorin Cocoș. În calitate de avocat, actualul prim-ministru al României a prestat servicii juridice pentru familia Elenei Udrea, începând din perioada în care aceasta era șefa Cancelariei Prezidențiale. Acum douã luni, Udrea și Cocoș au divorțat, dupã o cãsnicie de aproape zece ani (decembrie 2003 – iunie 2013).

Șase companii deținute de Dorin Cocoș, de Victor Cocoș (tatãl lui Dorin) și de Anca Dinu (sora lui Dorin) au beneficiat de serviciile avocãțești ale lui Victor Ponta în anii 2005-2006. Actele adiționale ale celor șase firme au fost modificate fie “de avocatul Victor Ponta”, fie la “Cabinetul Avocatului Victor Viorel Ponta”.

Mențiunile apar în documente oficiale depuse la Registrul Comerțului. Din acestea, reiese fie cã soțul de atunci al Elenei Udrea a trecut pragul cabinetului de avocaturã al lui Victor Ponta, fie cã Victor Ponta a venit personal la sediul firmelor lui Dorin Cocoș, pentru încheierea acestor servicii private.

Și în baza de date a Monitorului Oficial, numele cabinetului “Victor Viorel Ponta» figureazã de zece ori în legãturã cu grupul Cocoș.

Mai jos, în ordine cronologicã, RISE Project prezintã cele zece cooperãri de naturã comercialã dintre Victor Ponta și firmele lui Cocoș:

25 aprilie 2005 Firma Telemedica S.A., care îl avea printre asociați la acea vreme și pe Dorin Cocoș (cu 29%) și câțiva dintre partenerii sãi tradiționali, își modificã actul constitutiv la “Cabinetul individual de avocaturã Victor Ponta”. Elena Udrea era sefa cancelariei prezidențiale. Vezi documentul AICI.

25 aprilie 2005 În aceeași zi, firma Sanipharm SRL, din acționariatul cãreia face parte și Mioara Radu (partenerã a cuplului Udrea-Cocoș, membru PDL și consilierã la Primãria Capitalei în mandatul lui Traian Bãsescu) – își extinde acționariatul, intrând în firmã și alți asociați ai lui Dorin Cocoș. Modificarea se face printr-un «contract de cesiune încheiat la cabinetul individual de avocaturã Victor Ponta”. Vezi documentul AICI.

21 dcembrie 2005 (respectiv pe 30 august 2006) Firma Centrul de Diagnostic Clinic Internațional (CDCI), își modificã structura acționariatului și adaugã un nou domeniu de activitate prin “douã” acte adiționale, în josul cãrora apare mențiunea: “redactat și editat de avocat Victor Ponta”. Unul dintre patronii CDCI, la acea vreme, era Anca Dinu, sora lui Dorin Cocoș (cu 70%). Vezi documente AICI si AICI.

13 februarie 2006 Sanipharm SRL își deschide un punct de lucru în incinta Facultãții de Chimie – potrivit unui act adițional “redactat și editat de cãtre avocat Victor Ponta, titular al Cabinetului individual de avocat Ponta Victor Viorel”. Vezi documentul AICI

13 februarie 2006 Tot atunci, Clinica de Diagnostic Complex Interdepartamental SRL, patronatã și de Mioara Radu, își deschide un punct de lucru în incinta Institutului de Medicinã Legalã “Mina Minovici” – lucru atestat de actul adițional “redactat și editat de avocat Victor Ponta”. Ulterior, pe 5 noiembrie 2006, Dorin Cocoș preia 90% din aceastã firmã tot printr-un “contract de cesiune încheiat la Cabinet de Avocaturã Victor Ponta”. Vezi documente AICI si AICI.

3 noiembrie 2006 Au loc schimbri în acționariatul Telemedica SA. Spiridon Cristu (asociat vechi al lui Cocoș și fost administrator RAAPPS) cedeazã 32% din acțiuni cãtre însuși Dorin Cocoș. Operațiunea se realizeazã legal “în urma unui contract de cesiune încheiat la cabinetul individual de avocaturã Victor Ponta”. Vezi documentul AICI.

7 noiembrie 2006 La firma Centrul de Testare al Forței de Muncã SA se semneazã “contractul de cesiune atestat de cãtre avocat Victor Ponta”, prin care mai mulți asociați își cedeazã acțiunile. Printre cedenți figureazã și Victor Cocoș (n.r. tatãl lui Dorin Cocoș). Vezi documentul AICI.

11 decembrie 2006 Firma Medcomplex SRL, deținutã de Dorin Cocoș (cu 90%), își modificã structura patronalã printr-un “contract de cesiune încheiat la cabinetul de avocat Victor Ponta”. Vezi documentul AICI. În plus, un banal “search” pe Google dezvãluie cã Medcomplex SRL (aparținând lui Dorin Cocoș) are același numãr de telefon cu firma de contabilitate Exfin 2000, înființatã de mama lui Victor Ponta. Medcomplex apare și în declarațiile de avere ale Elenei Udrea, pe vremea când era ministru în Guvernul Boc. Astfel, familia Udrea-Cocoș a încasat dividende de 2,53 milioane lei de la aceastã companie.



SCHEMA AFACERILOR PONTA-COCOȘ-UDREA
Dați click pe link-uri si vizualizați documentele.


www.riseproject.ro/articol/victor-ponta-avocatul-familiei-udrea-...



distractie maxima, RETARDATILIR !

Mugur Ciuvicã, preºedintele GIP

Ioana, maºina de spãlat bani a familiei Bãsescu
Scris de Cornel Ivanciuc. Posted in Justitie


Aþi vãzut cum se zvârcoleºte preºedintele suspendat. Ce eforturi supraomeneºti face pentru a o convinge pe Angela Merkel cã este victima unei lovituri de stat în curs de derulare. Problema e cã, dacã lovitura va izbândi, dupã 29 iulie Bãsescu riscã 12 ani de puºcãrie pentru spãlare de bani.

Dosarul S/IV/1014 existã încã din septembrie 2004 ºi a fost întocmit de Oficiul de Prevenire ºi Combatere a Spãlãrii Banilor, dupã cum a relevat presa duºmãnoasã. În iulie 2000, în calitate de proaspãt primar ales al Capitalei, Bãsescu cumpãra de la omul de afaceri Costel Cãºuneanu, unul dintre asfaltiºtii sãi preferaþi, fie ca ministru, fie ca primar, un Mercedes Benz S500 nou-nouþ cu 13 mii $.

Câtã vreme a fost ministru,

Bãsescu a semnat licenþele pentru cele 100 de TIR-uri ale lui Cãºuneanu ºi a primit merþanul ca ºpagã pentru serviciile prestate. În august 2000, Bãsescu ºi Cãºuneanu au achiziþionat câte un teren de 3.700 m, de la acelaºi proprietar, în Aleea Privighetorilor. Bãsescu a dat pe teren 50 de mii $, iar Cãºuneanu l-a luat la preþul pieþei, cu 200 $/m, adicã cu 250.000 $. În 2002, Bãsescu îºi vinde terenul cu 361.540 $ numitei Gabriela Blaj, cumnata lui Cãºuneanu, ceea ce demonstreazã cã merþanul nu a fost suficient ºi cã ºpaga a continuat sã curgã.

Cu banii primiþi de la Cãºuneanu,

Bãsescu îºi cumpãrã o vilã în Otopeni, pe care o doneazã trei sãptãmâni mai apoi fiicei sale Ioana. Rãmas fãrã casã, îºi alocã la începutul anului 2003, în calitate de primar, casa din Mihãileanu. Pe 17 decembrie 2004, la cinci zile dupã ce fusese ales preºedinte, dosarul S/IV/1014 a fost clasat. Cercetãrile ulterioare au condus la concluzia cã din contul Ioanei Bãsescu, alimentat de Traian Bãsescu, au fost retraºi doar 30 de mii $, deci suma necesarã achiziþionãrii vilei din Otopeni a provenit din alte sur­se, la fel de negre.

Jongleriile cu bani ale clanului Bãsescu

ating cote halucinante când Ioana Bãsescu achiziþioneazã, din restul de bani rãmaºi în cont, un apartament în cartierul Bãneasa Rezidenþial al dezvoltatorului Puiu Popoviciu, cu 544.000 de euro, când preþul real al unei astfel de locuinþe este de 1.250.000 de euro plus TVA. La un moment dat, Costel Cãºuneanu s-a plâns la telefon unei cunoºtinþe cã, deºi a plãtit costurile apartamentului Ioanei Bãsescu din Bãneasa, n-a mai fost ajutat de oamenii PDL din teritoriu sã-ºi dezvolte afacerile. O înregistrare neautorizatã a acestei convorbiri a fost realizatã de UM „Doi º-un sfert“.

În martie 2009, Popoviciu a fost reþinut

de DNA pentru complicitate la abuz în serviciu contra interesului public, împreunã cu Cornel ªerban, ºeful de la „Doi ºi-un sfert“, alãturi de Petru Pitcovici, ºeful Diviziei de Operaþiuni din cadrul DGA. Cãºuneanu i-a dat mai multe telefoane Ioanei Bãsescu, prin care îi reproºa cã a fost lãsat din braþe dupã ce i-a plãtit apartamentul. Pentru cã a rãmas fãrã comenzi, a apelat la senatorul PSD Cãtãlin Voicu, cãruia i-a dat o mare sumã de bani, pentru a-l ajuta sã câºtige o licitaþie. Voicu a cãzut pe tehnicã, pentru cã telefoanele lui Cãºuneanu erau puse sub supraveghere.

Cazul va fi muºamalizat repede, iar Bãsescu

îl va reabilita pe Popoviciu la scenã deschisã cu cuvintele care nu vor fi uitate niciodatã ºi se vor întoarce împotriva sa ca un bumerang, dupã ce îºi va pierde imunitatea: „Unde-i crima lui Popoviciu cã a fãcut o investiþie de câteva miliarde în Bucureºti? Este o crimã? Se pare cã asta-i abordarea publicã ºi e foarte greºitã“. Nu va fi prima datã când Traian Bãsescu ºi-a folosit fiicele pe post de spãlãtorese de bani negri.

Înainte de a fi notar public, Ioana Bãsescu

s-a asociat cu elveþianul de origine palestinianã Karim Allan Bandack, patronul firmei „Casa del Habanos“ de la Hotel Hilton, unul dintre sponsorii campaniei electorale a lui Bãsescu. Asociatul lui Bandack este libanezul Wael El Ghadban, unul dintre protagoniºtii afacerii de corupþie Þigareta 1. Ioana Bãsescu a fost angajatã pe post de consultant ºi a încasat un salariu lunar de circa 3.000 de euro de la firma Top Services, a lui Bandack.

Karim Allan Bandack este ºi patronul societãþii

SC Top Services SRL, care a derulat proiectul de instalare a 1.200 de toalete ecologice în Bucureºti, pe care s-au pus panouri publicitare, operaþiune coordonatã de primarul Bãsescu. Doar patru panouri publicitare, a câte 1,6 metri pãtraþi, au adus venituri de 6,5 milioane de dolari anual. Dupã ce a ajuns notar, cota Ioanei Bãsescu a atins cifre ireale, graþie „vânatului“ pe care i l-a adus, prin ºantaj, tãicuþul preºedinte suspendat al României. Care sãptãmâna trecutã a primit un scandalos NUP din partea justiþiei pe care încã o controleazã, pe dosarul de spãlare de bani S/IV/1014.

www.catavencii.ro/Ioana-masina-de-spalat-bani-a-familiei-basescu...

Felicitari DNA!

Flymucinterci, fi ba' atent, de pe ccare cont de utilizator 9am postezi, ca ai activat avatarul PARTONETEI !

maaaaaare tembel poti safii !

“Infracțiunile din Gala Bute au fost pregãtite cu mult timp înainte, inclusiv în ședința de Guvern”
25 April, 2014 | 81 comentarii

Tolontan

UPDATE 2: În discursul din aceastã dupã-amiazã, președintele Traian Bãsescu s-a referit la intervențiile DNA la vîrf ca la ”niște spectacole” fãrã de care ne-am plictisi noi, mulțimea care nu înțelegem de ce șeful statului a îmbrãțișat propunerea PSD de a face din delegarea semnãturii un mod de lucru al autoritãților. Ciudata caracterizare prezidențialã, pe care Traian Bãsescu a fãcut-o exact cu argumentele adversarilor DNA, a fost observatã și de Dan Tãpãlagã. De ce a fost de acord președintele cu legea ne-a motivat încã de dimineațã Elena Udrea la B1 TV… aglomerare de semnãturi… primari suprasolicitați… sã stãm liniștiți cã nu e o formã de sprijin pentru disiparea rãspunderii…
Nu e o noutate ca Elena Udrea sã anunțe, în avans, motivațiile prezidențiale. Dar e o noutate ca președintele sã se refere la justiție ca la o mașinãrie de efecte speciale pentru prostimea plictisitã. S-a notat.
UPDATE 1: Reacția Elenei Udrea azi dimineațã, la B1TV: ”Resping categoric orice acuzație de corupție în activitatea mea și a angajaților Ministerului Dezvoltãrii în Gala Bute”. Spune cã mã pot aștepta ”inclusiv sã-l dau în judecatã”. E dreptul ei.
Nu știu însã ce înseamnã ”inclusiv”. Adicã la ce mã mai pot aștepta? Oricum e un pas înainte. În 2009, nervoasã cã tocmai se vota ridicarea imunitãții colegei ei Monica Iacob Ridzi, Elena Udrea mã amenința pe holurile Parlamentului cã va avea ea grijã sã afle lucruri despre mine și despre familia mea. ”Eu nu sînt Ridzi, sã știți, am alte mijloace, mi-a zis ea, și voi avea grijã sã cercetez. Și pe dumneavoastrã și pe soție. Voi arãta cã ați fost incorect în cazul Ridzi”. Așa a ajuns Elena Udrea în raportul Departamentului de Stat al SUA ca ministru care amenințã jurnaliști. Sã mã dea în judecatã e un progres democratic.
Despre ce s-a întîmplat dupã amenințarea Elenei Udrea de atunci vom mai vorbi cînd va fi cazul. Doar nu e nimeni naiv sã creadã cã ordinele de urmãrire care sînt transmise în sistem nu lasã urme!
Sã revenim la Gala Bute. ”Totul e legal”, pretinde ministrul. Sã ma citeascã o datã Ordonanța de respingere a rechizitoriului care o fãcea scãpatã! Procurorii susțin cã aceastã Gala a fost o ilegalitate cap-coadã! Însã acest lucru nu-l stabilim nici noi, nici Elena Udrea, nici procurorii, ci o instanțã!
Oricum, în declarațiile ei apare o nuanțã importantã pentru cei care cunosc cazul. Atenție! Pînã acum Elena Udrea dicta clar cã numele ei și al angajaților MDRT ”nu trebuie sã aparã în dosarul DNA”, iar acum, cînd simte cã vor apãrea, spune cã n-au comis nici o ilegalitate, nu cã nu vor fi cercetați.
Și adaugã cã ”anchetele gsp sînt parte a unei campanii pe care o duc de ani de zile împotriva mea”. Aici are dreptate, așa e! De ani de zile expunem în scris felul în care guvernanții, iar aici vorbim concret de ministrul Elena Udrea, au înțeles sã foloseascã banii publici în investițiile din sport. Gala Bute e o manifestare a acestui mod de lucru, e un caz de corupție care va ajunge în fața instanței.
Cum s-a pus la cale afacerea la inițiativa Elenei Udrea și cum, chiar la final, apare și firma care și-a crescut de 10 ori cifra de afaceri sub PD-L!
Investigație de Mirela Neag și Cãtãlin Tolontan
poza Rudel Obreja avea în buzunar biletul pentru o vacanþã în Maldive cînd a fost ridicat de cãtre DNA din plin bulevard bucureștean. “I-am vãzut pe procurori și am crezut cã e vorba despre Gala Bute”, reface el episodul. “De ce-aþi venit?!”, i-a luat el tare pe bãrbaþii care l-au acostat. “Sînteþi acuzat de șantaj!”, i-a rãspuns procurorul, chiar atunci, pe stradã. Era 4 februarie. Cînd se vor împlini 3 luni de atunci, Obreja va fi încã în arest la domiciliu.
Omul care fãcea spectacol în birourile DNA, aproape þipînd la procurori, afișeazã un ton fundamental schimbat. Zice cã “DNA are o misiune nobilã”. El susþine cã nu e victima unei înșcenãri, ci a unei greșeli. Cu jumãtate de glas, Obreja spune cã nu existã nici o legãturã între noul caz și Gala Bute.
Dar, din mãrturiile Gazetei, ca rãsplatã pentru cã SOV l-a turnat pe Obreja, DNA nu se va opune eliberãrii lui Vântu la finalul acestui an. Procurorii vor nega, desigur, informaþia. Sã o protejeze sau sã coopereze? Multã lume se întreabã dacã DNA l-a încolþit pe Obreja ca sã-l facã sã o protejeze sau ca sã o toarne pe Udrea. Cert e cã, ajutîndu-se de Vântu, DNA l-a legat pe Obreja de un caz cu un potenþial foarte grav. Într- un fel, Obreja e la mîna procurorilor, care pot interpreta totul fie ca pe o șarlatanie ieftinã, fie ca pe o tentativã de mituire a unui magistrat din vîrful justiþiei românești. Asta dacã nu iau de bunã versiunea lui Obreja, care pretinde cã el discuta un business imobiliar cu Vântu. Tentativa de la Înalta Curte Anchetatorii susþin cã în discuþiile de bandiþi, gata sã se dea în gît unul pe celãlalt, dintre SOV și Obreja s-au vehiculat suma de un milion de euro și numele Corinei Jîjîie, șefa secþiei penale a Înaltei Curþi de Casaþie și Justiþie.
Înalta Curte e locul unde magistraþii și-au cîștigat o reputaþie publicã, mai ales în ultima vreme, prin fi nalizarea unor procese rãsunãtoare. De aceea, a încerca sã cumperi cu un milion de euro un proces fix la șefa secþiei penale reprezintã o ameninþare enormã, la care justiþia e obligatã sã rãspundã, așa explicîndu-se și izolarea lui Obreja.
“Omul cu un ochi de sticlã” Dar, pînã la urmã, cine Dumnezeu este Obreja?! Și cum a ajuns el o mizã atît de mare pentru procurori? De ce i-au convins agenții anticorupþie sã lucreze pentru ei și împotriva lui Obreja atît pe SOV, cît și pe celãlalt fost pușcãriaș. Acest enigmatic “om cu un ochi de sticlã” l-a cãrat în spinare la propriu pe Vântu în închisoare, a fost eliberat, s-a aciuat în libertate pe lîngã Obreja și l-ar fi trãdat, dînd declaraþii împotriva lui! Pare un roman de aventuri. Ce avem noi aici? Insule cu palmieri, piraþi cu un singur ochi și papagali care ciugulesc vorbele. Papagalii putem fi noi, ziariștii. De fapt, e o afacere cu bani. Nu vorbim de un milion de euro, cît e prezumtiva mitã din justiþie, și nici de douã milioane de euro, cît a fost potul Galei Bute, ci de mult mai mult. Pușculițe de partid Prin Obreja, DNA încearcã sã ajungã la doi miniștri, Elena Udrea și Ion Ariton, la toþi directorii din ministere și șefi de companie naþionalã implicaþi și la o filierã de fraudat banii publici prin firme “pușculiþe de partid”. Vorbim despre sute de milioane de euro și despre pasiunea ceva mai nouã a DNA de a demonta filierele de bani murdari, europeni sau din bugetul naþional, bani pe care se sprijinã succesul în politica româneascã.
«Gala Bute a fost de la început și pînã la sfîrșit o fraudã. Ea a fost gînditã cu mult timp înainte și DNA va dovedi asta» Sursã judiciarã
În zare, afacerile adevãrate! Cînd ne uitãm pe lista celor peste 30 de licitaþii publice cîștigate de firma Termogaz Company Haþeg, care cumuleazã peste 100 de milioane de euro, se ridicã în zare contururile ascuþite ale afacerii. “Termogaz l-a ajutat, indirect, pe Obreja ca sã-și achite creditul luat pentru Gala Bute, plãtindu- i 2 milioane de lei”, susþin surse bine informate ale Gazetei. Datele au venit din mai multe zone și nu au fost infirmate nici de Obreja, “nu e treaba voastrã!”, și nici de Miron Gãrdean, patronul lui Termogaz, cel care evitã sã vorbeascã despre caz. Mailul care-i trãdeazã E de înþeles nervozitatea. Termogaz are toate motivele sã se zgîrie pe faþã. Pentru cã dintr-o firmã care lua contracte cu nemiluita a ajuns în insolvenþã și cu acþionarii, administratorii și toate celelalte legãturi taman în vizorul DNA. Și toate astea pentru cã a ascultat un ordin. “Existã o corespondenþã în care se lãmurește contextul implicãrii Termogaz”, explicã cineva. Vorba unui general american, nimic din ce scrii pe internet nu mai e personal, fie cã acceptãm, fie cã nu. Termogaz și-a crescut afacerile de 10 ori! Familia Gãrdean a fãcut afaceri și sub þãrãniști, și sub pesediști, Adrian Nãstase însuși îi supraveghea! Dar succesul firmei Termogaz a fost, practic, o invenþie a vremurilor pedeliste. Graficul cifrei de afaceri a Termogaz seamãnã cu un dragon care și-a vîrît capul mare în peștera lucioasã a bugetului de stat! Din 1999, anul fondãrii, și pînã în 2005, a avut cifre de afaceri relativ mici. O coadã lungã, un trend normal într-un business. În 2005, Termogaz avea afaceri de 6 milioane de lei. Urmeazã capul dragonului care urcã, urcã și atinge 55 de milioane de lei în 2008. De aproape 10 ori mai mult în trei ani! Pentru ea, criza aproape cã n-a existat Nici în crizã nu o duce deloc rãu. În primii doi ani scade la aproximativ 37 de milioane, dar apoi își revine și face în 2011 afaceri de 58 de milioane de lei, practic peste anul economic de vîrf! Între atîtea întreprinderi suferinde, Termogaz realizeazã o performanþã strãlucitoare, mai ales avînd în vedere cã e în afacerile de construcþii, reþele electrice, pîrtii de schi, în care, teoretic, statul și-a redus investițiile. Dar Termogaz crește în crizã! Cele mai multe și mai grase sînt contractele cu ministerul Elenei Udrea. Iar Termogaz este doar una dintre firmele ”grupului Gãrdean”. «SRI a trimis de-a lungul anilor zeci de informãri despre Termogaz și celelalte firme apropiate lor, dar nimeni nu le-a luat în seamã» Sursã a gsp Ce a urmãrit fiecare în Gala Bute Termogaz nu era prevãzutã în scenografia Galei Bute. E a apãrut în crizã, cînd a fost nevoie de bani, ca sã tacã Obreja. Meciul de box profesionist pentru centura semimijlocie a versiunii IBF fusese construit:
1 Ca o operaþiune de imagine personalã și de marcare a puterii în Guvern de cãtre ministrul Elena Udrea. 2 Ca o operaþiune de profit și imagine de cãtre Rudel Obreja. 3 Ca o ocazie de a mai ajuta niște clienþi politici de cãtre unii dintre “loialii” Elenei Udrea din MDRT. 4 Ca o probã de supunere politicã în faþa “Doamnei” de cãtre ministrul Ion Ariton și oamenii sãi.
“Chestia e cã nici unul dintre aceste puncte nu putea fi realizat în mod legal. Nu pentru asta existã banii publici și europeni! Și, atunci, designul Galei Bute a fost de la început unul ilegal”, explicã o sursã a ziarului.
«Infracțiunile din Gala Bute au fost pregãtite cu mult timp înainte, inclusiv în ședința de Guvern!» Sursã judiciarã
Boc refuzã, Udrea acceptã, Boc se conformeazã! În 2010, Emil Boc refuzase propunerea lui Rudel Obreja pentru finanþarea Galei Bute. “O asemenea Galã nu poate fi fãcutã din fondurile speciale ale Guvernului”, a explicat el, mai tîrziu. Dar, cînd Rudel a ajuns la Udrea, Boc și-a schimbat pãrerea! Tot în 2010, Elena Udrea anunþã într-o conferinþã de presã cã va finanþa organizarea Galei Bute. Cã va gãsi ea banii. Boc se supune voinþei colegei sale de partid. Și, în ianuarie 2011, în ședinþa de la Palatul Victoria, ministerul Elenei Udrea înainteazã o Hotãrîre de Guvern prin care încearcã transformarea Galei Bute în obiect eligibil al fondurilor europene. Reușește. Însã preþul este ilegalitatea, susþin cei care cunosc cazul.
«Ca sã poatã aplica pentru sponsorizare de la companiile naționale, Gala ar fi trebuit sã fie în sarcina unei organizații nonprofit. De aceea, Udrea s-a dus în ședința de guvern cu o Hotãrîre de Guvern în care se scria cã organizator va fi Federația Românã de Box. De fapt, totul era pregãtit pentru firma lui Obreja, care avea sã și facã Gala și sã umfle profitul» Sursã a Gazetei
Pe Hotãrîrea de Guvern scria intenționat FRB! La iniþiativa Elenei Udrea este aprobatã, așadar, H.G. nr. 14/2011. Sîntem în ianuarie 2011 și Boc, Ariton plus toþi românii interesaþi de eveniment știu cã meciul va fi organizat de FRB. În art. 2, lit. n) din Anexa 1 scrie: ”Programul anual de marketing și promovare turisticã, au fost prevãzute activitãþi de promovare a României ca destinaþie turisticã și a brandului turistic naþional, pe plan naþional și internaþional, în cadrul Galei Internaþionale de Box Profesionist organizate de Federaþia Românã de Box”. Minciuna potrivit cãreia meciul e organizat de FRB va continua pînã în ziua Galei! Așa se capãtã sponsorizãrile de la 10 companii de stat, în valoare totalã de 430.000 de euro. Cît costã? Frate, cît am nevoie! A doua minciunã din plasa corupþiei este cea referitoare la scopul finanþãrii. De ce dã Elena Udrea banii? Public, ministrul Udrea susþine repetat cã ministerul sãu finanþeazã organizarea Galei. “De fapt, potrivit fondurilor europene, ministerul nu avea voie sã finanþeze Gala, ci sã facã publicitate brandului de turism al României. Diferenþa pare de nuanþã, însã e uriașã! Dovadã cã atît inspectorii DLAF, cît și procurorii DNA au descoperit cã, de fapt, finanþarea a fost construitã de MDRT dupã nevoile lui Obreja și nu invers! E uluitor cã cei din MDRT au putut sã comitã cu ochii închiși o asemenea ilegalitate”, explicã un om din sistem.
«Probabil cã vor plãti și oameni care au fost siliți sã facã asta și care au semnat în locul altora. Dar asta nu-i va scãpa pe cei care n-au semnat însã au o rãspundere» Sursã a ziarului
“E complet ilegal” Ideea de a construi Gala în funcþie de cîþi bani a dorit firma lui Obreja va fi devastatoare pentru funcþionarii publici și demnitarii care vor fi trimiși în instanþã.
“Avocaþii lor vor avea o misiune foarte grea. Ce au fãcut ei e complet ilegal. Practic, echivaleazã cu a construi un stadion din bani publici nu pe cît valoreazã, ci pe cît are nevoie constructorul ca sã fie mulþumit!”, explicã o sursã.
Termogaz urma sã-și recupereze de la stat banii dați lui Obreja Destinul Galei Bute se împletește cu destinul Elenei Udrea și al Termogaz. Udrea i-a plãtit 8 milioane de lei lui Obreja în ultima sãptãmînã a ministeriatului sãu, pe 1 februarie 2012. Ce n-a pus ea a pus Termogaz, care intrase în ultimul an de existenþã ca firmã prosperã: 2 milioane de lei pe un contract cu un obiect încã necunoscut. Conform informaþiilor gsp, Termogaz urma sã-și recupereze acești bani din contractele cu statul și din ce pitise ministerul prin BRD! BRD are și ea o legãturã. Nu toatã suma de la MDRT a ajuns la Obreja. O parte din banii de la minister sînt încã în bancã și DNA îi poate gãsi dacã vrea. Pleacã Udrea, vine falimentul! Dupã ce Udrea pleacã, pentru Termogaz vine sfîrșitul. În 2012, compania din Haþeg mai trãiește pe ce i se dedicase înainte vreme. apoi se schimbã guvernarea și, pe 24 mai 2013, Termogaz intrã în insolvenþã. Tribunalul Hunedoara îl numește pe Heral Consult IPURL ca administrator judiciar, iar firma de insolvenþe îl numește ca administrator special pe Bogdan Costaș. Bunã treabã! Pe 21 mai, cu doar trei zile înainte, Bogdan Costaș era eliberat din funcþia de administrator al firmei Aviaþia Utilitarã București, companie sponsor al PD-L și care e controlatã tot de familia Gãrdean. Practic, Gãrdean își mutã omul de încredere de la un business la altul. Maldivele sînt încã la locul lor. Întrebarea e cine va ajunge la ele?

Felicitari DNA!

Gala Bute ai mai postat-o ! ce dracu faci ba, Flyucinterci,ai epuizat sursa de inspiratie de pe care faci copy/paste sau te-a lovit senilitatea in acea tigva vacuumata !?

ia sa verific eu acum !

Gata ba' Flymucinceai, ai delogat-o, continua sa rolluesti COPY/PASTE-uri relaxat !

Oamenii care au salvat pãdurea


Angajatul Romsilva care s-a opus retrocedãrii celor 43 de mii de hectare de pãdure din județul Bacãu a acceptat sã vorbeascã despre presiunile trãite de cei care au încercat sã apere proprietatea statului. Omul a intrat în vizorul greilor din afacere, Viorel Hrebenciuc, Ilie Sîrbu și șeful Romsilva, Adam Crãciunescu, pentru cã, împreunã cu alți funcționari cinstiți din instituție, a fost buturuga micã care a oprit tãvãlugul retrocedãrilor ilegale. RISE Project protejeazã identitatea angajatului Romsilva pe care îl numește “Pãdurarul” în interviul de mai jos.



“S-a profitat de o problemã privind sãnãtatea juristului curajos și de bunã credințã și s-a obținut, prin intermediul administrației, o recomandare a medicului de medicina muncii de a se limita deplasãrile juristului în afara Bucureștiului”

RISE: Cine ar fi trebuit sã fie, în opinia dumneavoastrã, beneficiarii acestei pãduri și ce suprafațã trebuia de fapt retrocedatã?

Pãdurarul: Dimitrie N.D. Ghika, cel care a fost deposedat de cãtre statul comunist, a avut doi fii care în anul 1948 se aflau la studii, în Anglia. Unul dintre fii, Nicolae, decedat în anul 2003, are la rândul sãu doi copii, Christopher și Jeanne – Valentinne, care locuiesc în Anglia. Așa cum rezultã din evoluția istoricã a proprietãții Ghika – Comãnești, aceștia sunt descendenții familiei și, dacã s-ar fi urmat cãile legale, ar fi avut dreptul de proprietate pentru circa 11 mii de hectare de teren forestier.

R: Cum rãmâne cu cererea depusã de Paltin Sturza?

P: Paltin Sturza nu a avut niciodatã vreun drept în privința acestei pãduri, acesta fiind și motivul pentru care, în toate etapele procesuale, începînd din anul 2006 și pânã în 2012, cererile sale au fost respinse atât de judecãtoria Onești cât și de Tribunalul Bacãu. Cererea i-a fost admisã abia în anul 2012, dupã ce dosarul a fost strãmutat la Sfântul Gheorghe, de cãtre avocatul Ioan Adam (n.r.-parlamentar). Abia acest complet de judecatã a admis acțiunea lui Sturza și a dat hotãrârea irevocabilã prin care s-a dispus reconstituirea unei suprafețe mai mari chiar decât ceruse inițial pînã și solicitantul.


R: Ce a fãcut statul în acel moment?

P: Direcția Silvicã Bacãu a depus o revizuire la aceastã hotãrâre dar cu o întârziere deliberatã de trei luni așa cã revizuirea a fost respinsã de același complet de la Sfântu Gheorghe. În baza deciziei definitive, Comisia Județeanã de fond funciar a emis mai multe hotãrâri de validare pe anumite porțiuni din cele 43 de mii de hectare, în locurile gãsite libere, unde nu erau încã puși în posesie alți cetãțeni. Aceste hotãrâri s-au dat fãrã respectarea prevederilor legilor de fond funciar pentru cã instanța a decis doar totalul suprafeței nu și amplasamentele. Mulți șefi de ocol au refuzat pânã astãzi sã ofere amplasamente Comisiei județene, chiar dacã au fost amenințați sistematic.

R: Ce ați fãcut dumneavoastrã și colegii dumneavoastrã?

P: Salariații Romsilva au început sã caute în Arhivele Statului noi documente iar acestea arãtau tot mai limpede cã cele 43 de mii de hectare nu i se cuvin lui Paltin Sturza. În baza acestor noi probe au fost fãcute plîngeri la hotãrârile Comisiilor județene și douã revizuri. Ca urmare a uneia dintre revizuiri, juristul principal a reușit chiar sã strãmute la Sibiu procesul dar apoi a fost înlãturat.

R: Cum a fost dat la o parte?

P: Procedeul de înlãturare a juristului care a inițiat și susținut acțiunile de sistare a punerii în posesie a celor 43 de mii de hectare a fost de o parșivenie de neimaginat într-o administrație de stat care funcționeazã, totuși, pe bazã de acte normative


Afirmația mea poate fi calificatã ca durã și neelegantã. O justific prin faptul cã s-a profitat de o problemã privind sãnãtatea juristului curajos și de bunã credințã și s-a obținut, prin intermediul administrației, o recomandare a medicului de medicina muncii de a se limita deplasãrile juristului în afara Bucureștiului. În baza acestei recomandãri, directorul general al Romsilva, Adam Crãciunescu, a dat un ordin prin care juristului i-au fost luate, în regim de urgențã, toate cauzele, acestea fiind repartizate altor colegi.

Un rol determinat în acest scenariu l-a jucat șeful Serviciului juridic din regie, care, și în alte cazuri, prin modul de acțiune sau mai bine zis inacțiune, a pus umãrul la retrocedarea, fãra respectarea legii, a unor importante suprafețe de pãdure.

Fãrã implicarea activã a mai multor salariați din structura Romsilva, suprafața de 43.227 ha de pãdure de pe Valea Trotușului ar fi fost transferatã valoric, încã din anul 2012, din proprietatea publicã a statului în diverse conturi bancare. Pe fondul acestor precizãri, trebuie sã aveți convingerea cã la Romsilva cei mai mulți salariați sunt onești și integri. Dacã aceștia nu ar fi existat, acest interviu nu ar fi avut subiect.

R: Au fost și alte cauze judecate de cãtre completul judecãtorilor Ordog și Uțã, adicã de cãtre judecãtorii acuzați în cazul acestor retrocedãri ilegale? Au mai dat și alte instanțe hotãrâri controversate?


P: Da, au judecat mai multe dosare. Din ce știu eu, cei doi judecãtori de la Tribunalul Covasna, Ordog Lorand Andraș și Uțã Gabriel, nu au dat nici o hotãrâre judecãtoreascã în favoarea Romsilva. În toatã țara, în alte instanțe, au fost retrocedate sau sunt în curs de retrocedare, fãrã respectare cadrului legal, suprafețe de pãdure de ordinul sutelor de mii de hectare. Nu existã județ în care pãdurea sã aibã o micã pondere, fãrã vreun caz de retrocedare nelegalã. Cred cã dimensiunea acestui fenomen și mai ales consecințele lui reprezintã o problemã de siguranțã naționalã.

R: Am observat o discrepanțã între suma pe care nemții de la Prokon s-au oferit, printr-un precontract sã o dea pentru aceasta suprafațã-140 de milioane de euro și prejudiciul evaluat de procurori-300 de milioane de euro. De unde diferența?

P: Valoarea realã a suprafeței de pãdure în discuție este în jurul a trei sute de milioane de euro, aspect pe care îl cunosc, fãrã nici un dubiu, și prezumtivii viitori proprietari. Este posibil ca diferența fațã de cea din promisiunea de vânzare sã fi putut avea caracter de comisioane.

R: Cum se poate îndrepta situația?

P: Dacã se dorește îndreptarea rãului fãcut și oprirea celui ce vrea sã vinã, atunci trebuie, în regim de urgențã, sã se constituie pe lângã o instituție importantã a statului (de exemplu: Parchetul General) un grup de lucru format din specialiști care au cunoștințã de mecanismele retrocedãrilor de terenuri. Grupul care s-ar afla sub un total anonimat ar trebui sã analizeze cel puțin marile cazuri de retrocedãri abuzive și sã stabileascã cãile de urmat pentru salvarea acestui important patrimoniu.

Romana Puiuleț

www.riseproject.ro/interviu-oamenii-care-au-salvat-padurea/



ADEVARATI PATRIOTI , CHAPEAU! FELICITARI !

Numele lui Bãsescu, menþionat într-o interceptare în dosarul de corupþie al lui Puiu Popoviciu

Publicat: Joi, 17 Ianuarie 2013 15:06 // Actualizat: Joi, 17 Ianuarie 2013 17:54 // Sursa: RTV.net
Autor: Iulian Tudor


Omul de afaceri Puiu Popoviciu, anchetat pentru fapte de corupþie, se lãuda cu relaþia pe care o are cu Traian Bãsescu. În dosarul deschis pe numele lui Puiu Popoviciu apare ºi numele lui Marian Vanghelie care, conform interceptãrilor telefonice, controla serviciul secret al Ministerului de Interne. Procurorii au interceptat mai multe discuþii între Popoviciu ºi complicii sãi. Traian Bãsescu susþine cã nu a avut niciodatã întrevederi ºi convorbiri private cu Puiu Popoviciu.



Puiu Popoviciu, omul de afaceri anchetat pentru fapte de corupþie, se lãuda cã Traian Bãsescu i-ar fi dator dupã ce a scãpat de dosarul "Flota" la intervenþia sa, susþine România TV. Potrivit unei interceptãri a DNA, Popoviciu a pretins în unele discuþii cã ºeful statului îi este dator pentru faptul cã a scãpat de cercetarea penalã.

"Trebuia sã fie arestat pe 19 iulie 2004, sub influenþa lui Nãstase. Eu l-am scãpat", ar fi spus omul de afaceri.

STENOGRAME DIN DOSARUL LUI PUIU POPOVICIU

Popoviciu: Am un amic pe care, dintr-un anumit joc de... cred cã ºtie Cornel istoria. L-am scapat de puscãrie, de arestare. Trebuia sã fie arestat pe 19 iulie, 2004, sub influenþa lui Nãstase (vorbeºte in ºoaptã) ...Traian Bãsescu.
ªerban: Traian Bãsescu!
Popoviciu: De aia mã bag, Eu l-am scãpat!
Motoc: Dosarul Flota!
Popoviciu: Având o relaþie foarte apropiatã la vremea aia cu Talpeº, nu stiu ce... Treaba...el stie foarte bine! Eu l-am anunþat, cã i-am dat vestea. A, din cauza acestui subiect, eu am fost la el ultima datã, deºi cu membrii familiei lui m-am vãzut destul de des ºi am o relaþie foarte bunã. Chiar jenant, aia mare...
ªerban: ...da
Popoviciu: Ioana îmi spune "sãrut-mâna" are ºi ea o vârstã, e mai mare ca fiicã-mea. Nu-s popã!
Motoc: (râde)
Popoviciu: Când m-am dus la el în noiembrie, anul trecut ºi am stat. Relaþia-i foarte miºto, repet! Bem un whisky, nu ºtiu ce... Am stat la birou douã ore ºi jumãtate de... Dupã douãzeci de minute stãtea la birou, eu în faþã, pe unu din cele douã scaune, dupã vreo douãzeci de minute de discuþii, aºa, a spus: "Bei un whisky? "Dom'le, dacã-i gratis ºi-i cu gheaþã, da, da!"

Tot din interceptãri aflãm cã serviciul secret al Ministerului de Interne, fostul doi ºi un sfert, era controlat de Marian Vanghelie.

Motoc(ofiþer DNA): N-ai siguranþa funcþiei, nu ºtii cine-þi vine.
Popoviciu: Dom'le, cã vin atâþia golani!
Motoc (ofiþer DNA): Asta-i problema
Popoviciu: ªi toþi îs cu Vanghelie ºi toþi ãºtia..
Motoc (ofiþer DNA): Da, asta e o mare nebuloasã pentru mine.
Popoviciu: N-are nimeni ce sã facã, aºa îi cazanul
Motoc(ofiþer DNA): Da. Ãsta vrea sã-ºi impunã pe ai lui, Vanghelie. Pe cine? Probabil pe Voicu ãla, bãnuiesc?
Popoviciu: ªi ãla-i compromis ºi... sunt inconºtienþi

În acelaºi dosar apare ºi numele lui Mircea Geoanã, pe atunci candidat la Preºedinþia României. Fostul ºef al Serviciului de operaþiuni speciale de la DGA, Petre Pitcovici, era rugat de un amic sã intervinã la Geoanã. Amicul, numit în dosar "Marin" se visa ºef al Poliþiei Române.

Pitcovici: Ce faci, domnule?
Interlocutor: Ce sã fac? Bine.
Pitcovici. L-am sunat pe Tibi, nu rãspunde. Am eu informaþii cã s-ar duce Geoanã miercuri la el.
Interlocutor:Ce?
Pitcovici: Geoanã, Geoanã, s-ar duce pe la el miercuri.
Interlocutor: Da, Da, ºtiu.
Pitcovici: Pãi, roagã-l sã-mi faci ºi mie un lobby, nu?
........................................................
Marin: Bã, tu n-ai înþeles nimic...Petre(Pitcovici)! Eu trebuia sã vin în Bucureºti de 3 ori pânã acum.
Pitcovici(ofiþer DGA): Lasã-mã, acum e important!
Marin: Eu am refuzat. Am spus nu, decât la IGP,acolo.
Pitcoviici: ªeful Poliþiei?
Marin: Nu,locþiitor! Atât! Altceva nimic!
Pitcovici: E a PDL-ului funcþia!

Procurorii DNA au fãcut cercetãri în cazul lui Gabriel Puiu Popoviciu, Cornel ªerban ºi Petru Pitcovici într-un dosar referitor la faptul cã, în 2000, omul de afaceri ar fi luat, prin asociere, un teren de 230 de hectare de la Universitatea de ªtiinþe Agronomice ºi Medicinã Veterinarã Bucureºti (USAMVB), care ar fi fost subevaluat, la 82.000 de euro.

www.romaniatv.net/puiu-popoviciu-se-lauda-ca-l-ar-fi-scapat-de-a...

|Felicitari DNA!

Urmaºii Brãtienilor, uciºi în acte de bãsiºti. Iubitul Ioanei Bãsescu, “fãcut” bogat prin decedarea Eleonorei Brãtianu, care era vie


Autor: Dan Constantin 05 Dec 2013 - 19:51
Urmaºii Brãtienilor, uciºi în acte de bãsiºti. Iubitul Ioanei Bãsescu, “fãcut” bogat prin decedarea Eleonorei Brãtianu, care era vie


Brãtienii se rãsucesc în mormânt. Dupã ce importanþi reprezentanþi ai familiei au murit în închisorile staliniste dupã 1944, ºi averile le-au fost confiscate, asistãm la un fapt incredibil. Urmaºii Brãtienilor îndreptãþiþi sã recupereze proprietãþile de la ªtefãneºti-Argeº, leagãnul marii familii de liberali, au încãput pe mâna samsarilor de terenuri care ºtiau sã “ungã” dosarele de retrocedare.
Aceste hiene nu s-au dat în lãturi de la nici o manevrã pentru a-i spolia pe Brãtieni ºi de resturile moºiei de la ªtefãneºti.

Sunt cunoscute piedicile puse proprietarilor de drept de cãtre autoritãþi: ºicanele, escrocheriile i-au pus pe foºtii proprietari în situaþia de a ceda drepturile, operaþiune discretã dar condusã de o extinsã mafie care a deturnat chiar sensul Legilor de retrocedare.
Investigaþiile Antenei 3 au adus în atenþie un caz scandalos în care sunt implicate instanþe din Piteºti, persoane din Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor, notari care au facilitat transferarea drepturilor de proprietate asupra a 90 de hectare din perimetrul localitãþii ªtefãneºti cãtre un grup de “iniþiaþi”.
Vânzarea drepturilor de proprietate, consfinþite de autoritãþi, a permis avocatului Radu Pricop, cu principala calitate de iubit al Ioanei Bãsescu, sã primeascã despãgubiri de 10 milioane de euro.
Pentru a “valida” manevrele de transfer, “echipa” a declarat-o decedatã în 2009 pe Eleonora Brãtianu. La acea datã, urmaºa directã a marilor Brãtieni era în viaþã. Certificatul ei de deces aratã clar data dispariþiei – 12 mai 2011. Instanþa de la Tribunalul Argeº, pronunþã în 19.05.2010, în Secþia civilã, punerea în proprietate a intermediarilor care cumpãraserã în luna martie 2008 drepturile de proprietate de la urmaºii Brãtienilor.
Cei patru intermediari devin în faþa celor trei judecãtori (Mihaela Badea, Ioana Pârvu ºi Mihaela Papaianopol) proprietari peste moºia lui I.C.C. Brãtianu ºi Vintilã Brãtianu. Averea celor morþi în puºcãriile comuniste încãpea pe mâini sigure, nu pe ºovãielnicii urmaºi care nu se descurcau în România capitalistã cu noua tagmã. Grupul celor patru (Viºoiu Valentin, Barbu ªerban, Bãdulescu Nicolae ºi Aritina) paseazã ºi ei aceste drepturi cãtre minþi ºi mai luminate, care aveau chei potrivite la Autoritatea Naþionalã pentru Restituirea Proprietãþilor. Între noii proprietari, deveniþi ºi în fapt urmaºii Brãtienilor, îl gãsim pe Radu Pricop, avocat. Tânãrul era deja în graþiile familiei Bãsescu, asigurând apãrarea în câteva cauze.

Aºa se înfiripã ºi o poveste de amor sincer cu Ioana Bãsescu, de meserie notar cu succes programat, dar cu ghinion în dragoste. Pricop, sã nu ne mai lungim, ia dosarul “Brãtienilor” în mânã ºi obþine în 2012 despãgubiri bãneºti de la ANRP pentru cele 90 de hectare.
Aºa, un arc de timp uneºte Brãtienii de Bãseºti prin manevrele unor bãsiºti.

ANRP, cuibul matrapazlâcurilor
Cine ºtie mai bine cum funcþioneazã instituþia respectivã decât procurorii? Anchete stufoase, interceptãri, flagrante de mitã colcãie în fiºetele parchetelor care au investigat matrapazlâcurile de la ANRP.
Echipele de conducere s-au schimbat cu mare vitezã; erau necesare noi numiri pentru cã procurorii fie arestau ºefii de la Retrocedãri, fie mahãrii instituþiei fugeau de spaima anchetelor, prin demisii. Remus Baciu, vicepreºedinte, a fost arestat; Crinuþa Nicoleta Dumitrean ºi-a dat demisia, fiind cercetatã de ANI pentru averi nejustificate. Cristian Sebastian Matei s-a retras rapid; Dorina Danielescu, procuror, s-a “camuflat” în militãrie, la cabinetul ministrului; alt ºef, Nasleu, a fost demis.
Interesant este cã singurul ºef care rezistã în funcþie publicã este Cãtãlin Florin Teodorescu, care a condus ANRP în perioada 2009-2011. Este acum parlamentar PDL de Argeº. El ºtie foarte bine ce s-a întâmplat cu moºiile Brãtienilor, pentru cã a fost ºi prefect de Argeº câþiva ani, exact când urmaºii îndreptãþiþi erau puºi pe fugã de comisiile de la ªtefãneºti ºi de la Piteºti.

Cum o va îmbulina Pricop?
Avocatul Pricop Radu are de ce sã fie supãrat ºi îngrijorat. Dezvãluirile din presã pot avea ca final reevaluarea drepturilor de proprietate. Faptul cã Eleonora Brãtianu a fost declaratã decedatã, deºi era în viaþã, este un element pentru rejudecarea procesului de la Piteºti. În acest fel, cele 10 milioane de euro primite cu rapiditate ca despãgubiri de la ANRP se vor bloca. Cine rãmâne cu buza umflatã? Evident, Bãseºtii care se ºi vãd îmbogãþiþi pe cadavrele Brãtienilor.
Pricop Radu, care se asorta cu bulinele din paltonaºul Elenei Bãsescu de la botezul nepoatei prezidenþiale, ar îmbulinat-o! Asta e!

Felicitari DNA!

Zãcãmânt uriaș de cupru – pe mâna unor afaceriști fugari


Unul dintre cele mai mari zãcãminte de cupru din România este pe cale sã ajungã sub controlul unor afaceriști sârbi deși aceștia sunt investigați și la Belgrad și la București pentru fraudã și corupție iar complicii lor sunt la pușcãrie.


RISE Project a colaborat anul trecut cu jurnaliști din Serbia și Rusia pentru a afla secretele afacerii transfrontaliere Mineco care avea ca țintã, de mai mulți ani, zãcãmintele de cupru de la Moldova Nouã. Proiectul “Mina de Aramã” a dezvãluit atunci cine erau personajele misterioase din spatele acestei afaceri penale: fugari sârbi, masoni, firme elvețiene și britanice, experți ruși suspectați de spionaj și un judecãtor corupt.

Agenția Naționalã de Administrare Fiscalã (ANAF) – principalul creditor al falimentarei Moldomin, compania de stat care a controlat zãcãmintele – și-a schimbat poziția fațã de cei care vor sã reia exploatarea zãcãmântului de la Moldova Nouã.

Aproape doi ani, ANAF s-a opus constant, în instanțã, ca firma elvețianã Mineco sã preia licența de exploatare și terenurile Moldomin din perimetrul minier. Contestațiile Fiscului au generat un scandal de corupție, dupã ce reprezentanții Mineco au fost puși sub acuzare, iar fostul director al Moldomim și un judecãtor au fost încarcerați. Șefii Mineco au încercat, în 2012, sã scape de primele contestații ale Fiscului mituindu-l pe vicepreședintele Curții de Apel Timișoara.

Atac tardiv în instanțã. Luna trecutã, ANAF a pierdut ultima bãtãlie pentru Moldomin, dupã ce agenția statului a atacat prea târziu o sentințã defavorabilã într-un proces în care solicita reluarea licitației câștigate de Mineco și despãgubiri de la lichidatorul Moldomin – firma clujeanã RTZ& Partners.

„La termenul din din data de 23 martie 2014, Curtea de Apel a calificat calea de atac a Direcției Regionale a Finanțelor Publice Timiș (n.r. subordonatã ANAF) ca fiind recurs iar la termenul din data de 7 aprilie 2014 recursul a fost respins ca fiind tardiv introdus”, se aratã într-un raport al lichidatorului din luna trecutã.

Decizia defavorabilã agenției statului a devenit astfel irevocabilã, iar lichidatorul a continuat procedura de valorificare a bunurilor Moldomin cu reprezentanții Mineco.

În doar douã zile, luna trecutã, lucrurile au luat o întorsãturã favorabilã companiei elvețiene: pe 14 aprilie 2014, Ministerul Economiei le-a cerut reprezentanților Mineco și lichidatorului Moldomin sã urgenteze finalizarea tranzacției. A doua zi, ANAF a fost de acord cu solicitarea Mineco ca termenul sã fie prelungit pânã la jumãtatea lunii iunie, în condițiile în care Ministerul solicitase ca termen final data de 31 aprilie 3014.

La discuțiile de la Ministerul Economiei, lichidatorul judiciar susține cã au fost trei reprezentanți ai Mineco și doi avocați ai companiei. RISE Project a încercat sã afle cine a reprezentat compania Mineco în condițiile în care sârbul Dimitrije Aksentijeviæ, fondatorul Mineco, și mâna lui dreaptã, Aleksandar Andrejeviæ, sunt anchetați, în lipsã, de DNA pentru corupție.

UPDATE. Ministerul Economiei ne-a precizat cã la întâlnire au participat alți reprezentanți ai Mineco, iar urgența tranzacției a fost motivatã de solicitãrile Comisiei Europene pentru rezolvarea poluãrii generatã de iazurile de decantare ale Moldomin: “Oficialii Ministerului Economiei au solicitat urgentarea procedurii de încheiere a contractului de vânzare-cumpãrare în forma autenticã pentru reconfirmare programului de investiții asumat de Mineco AG în vederea redeschiderii perimetrului minier și pentru evitarea unor sancțiuni din partea Comisiei Europene”.


Cei doi sârbi -Aksentijeviæ și Andrejeviæ - au pãrãsit România pe 14 martie 2012, chiar în ziua în care procurorii l-au prins pe complicele lor în operațiunea de mituire a judecãtorului Cãtãlin Șerban, vicepreședintele Curții de Apel Timișoara. Sârbii i-au oferit bani judecãtorului, printr-un intermediar, ca sã intervinã pentru respingerea cererii ANAF- care solicita anularea angajamentului cu Mineco.

Intermediarul mitei a fost chiar directorul Moldomin de la acea vreme, Iacob Chișãrãu, coleg într-o lojã masonicã cu magistratul corupt. Chișãrãu a fost și cel care a facilitat apoi transferul gratuit al licenței pentru exploatarea cuprului cãtre compania Mineco.

Transferul s-a fãcut, în ianuarie 2012, în plinã contestație a Fiscului. Chișãrãu a fost condamnat la trei ani cu executare pentru rolul jucat în mituirea judecãtorului Șerban – condamnat și el la cinci ani de închisoare.



Sute de hectare transferate. Cele patru milioane de euro oferite de Mineco pentru mai bine de 500 de hectare nu acoperau nici o zecime din banii pe care Moldomin îi datora bugetului de stat. Potrivit datelor oficiale, ANAF avea de recuperat datorii restante de aproape 50 de milioane de euro de la compania statului, reprezentând impozite și taxe neplãtite de-a lungul anilor. Acești bani au fost și motivul pentru care statul și-a bãgat propria companie în faliment, deși zãcãmântul de cupru valoreazã aproape 1 miliard de dolari. Iar apoi a cedat gratis licența de exploatare cãtre compania elvețianã.

Banii oferiți de Mineco au rãmas blocați într-un cont bancar pânã la îndeplinirea condițiilor din antecontractul de vânzare – cumpãrare semnat de lichidatorul Moldomin și Mineco în octombrie 2011. În schimbul banilor, Mineco urma sã primeascã terenurile din perimetrul minier. Multe suprafețe nu erau însã intabulate la acel moment, astfel cã tranzacția finalã a fost amânatã de mai multe ori.

Problema terenurilor a fost rezolvatã abia luna trecutã. Lichidatorul susține, în raportul cãtre creditori, cã a intabulat toate suprafețele în aprilie și le-a predat deja cãtre firma Mineco.


Reprezentanții companiei elvețiene au cerut însã o amânare pentru semnarea contractului final, pânã pe 17 iunie 2014, motivând cã au apãrut unele diferențe între suprafețele promise la licitație și cele primite de la lichidator.

De acesatã datã, ANAF nu s-a mai opus, aprobând amânarea cerutã de compania elevețianã pentru parafarea tranzacției și deblocarea banilor.

Ancheta continuã. Dosarul de corupție în care sunt investigați, în lipsã, cei doi șefi ai Mineco a continuat dupã condamnarea complicilor în vara anului trecut, susțin surse apropiate cazului penal. „De la începutul acestui an, DNA a solicitat în acest dosar mai multe acte avocaților Mineco”, au precizat sursele RISE Project.

Citiți (AICI) cum au interceptat procurorii negocierile dintre reprezentanții Mineco și intermediarul mitei și cum s-a derulat întrega operațiune pentru prinderea judecãtorului.

Vlad Goanțã, avocat la casa Șerban & Asociații care reprezintã firma Mineco, ne-a declarat: “Nu vã pot spune cine se va ocupa de afacerea din România. Noi am fost angajați direct de Mineco AG Elveția, nu ținem legãtura cu vreun reprezentant local al companiei”.

Avocatul a confirmat amânarea parafarea tranzacției pentru luna iunie 2014.



Actorii mitei

Dimitrije “Miki” Aksentijeviæ. Este fondatorul și șeful companiei mamã Mineco AG. Aksentjievic este cetãþean britanic de origine sârbã, locuiește la Londra, iar pânã la înfiinþarea Mineco a lucrat ca reprezentat pentru Glencore International, una dintre cele mai mari companii infiinþate de magnatul Marc Rich. În ultimii douãzeci de ani, sârbul a vândut și cumpãrat metale neferoase în România și s-a implicat fãrã succes în privatizarea Sometra Copșa Micã. Pentru construcția noii uzine de la Moldova Nouã, Aksentjievic a angajat, în 2012, experți ruși suspectați la București de spionaj (DETALII AICI).

Aleksandar Andrejeviæ. Director în grupul Mineco, sârbul a fost pus sub acuzare în scandalul NAVIP, dar a reușit sã fugã din Serbia. La București, el a negociat mita pentru judecãtorul român în numele șefului sãu, Dimitrije Aksentijevic. Ambii au fost puși sub acuzare de procurorii români dar nu au fost audiați pentru cã au plecat din România chiar în ziua flagrantului (DETALII AICI).

Adrian Rus. Reprezentantul Mineco în România, Rus a fost condamnat defintiv la doi ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la cumpãrarea influenței judecãtorului român. Rus a colaborat cu șeful Mineco încã din anii ’90, când Aksetjievic tatona privatizarea Sometra al cãrui director comercial era chiar Adrian Rus. (DETALII AICI)

Iacob Chișãrãu. Fostul director general al companiei Moldomin a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare. El a mers în localitatea sârbã Biserica Albã ca sã ridice banii de la reprezentanții Mineco pentru judecãtorul român. Dupã ce procurorii l-au interceptat la întoarcerea în țarã, Chișãrãu a colaborat cu anchetatorii pentru prinderea judecãtorului (DETALII AICI).

Cãtãlin Șerban. Arestat în martie 2012 în urma flagrantului, judecãtorul timișorean a fost condamnat anul trecut definitv la la cinci ani de închisoare cu executare. El a primit 50.000 de euro de la Iacob Chișãrãu. Banii au fost livrați la cabinetul notarial al soției jucãtorului, Ramona Șerban – condamnatã în același dosar la trei ani cu suspendare

Afacerea Mineco. Compania Mineco AG a fost înființatã în 2002, în cantonul elvețian Zug. De atunci, Mineco s-a extins pe mai multe continente. Principalele filiale ale grupului sunt în Marea Britanie, Rusia, România, Serbia, Macedonia și Bosnia.

În Serbia, grupul Mineco este strâns legat de prãbușirea NAVIP, unul dintre cei mai mari producãtori de alcool din fosta Iugoslavie. Poliția sârbã a arestat, în noiembrie 2011, mai multe persoane din conducerile celor douã companii pentru abuzuri și fraude comise în afacerea cu alcool. Unul dintre directorii acuzați a reușit sã fugã la timp din Serbia, iar apoi a venit la București sã negocieze mita pentru judecãtorul român.




www.riseproject.ro/articol/zacamant-urias-de-cupru-pe-mana-unor-...




ba
sa nu spuneti ca n-ati stiut, o sa ramaneti fara TARA sub VOI, RETARDATILOR

Gruparea Asesoft, între contracte cu SRI și afaceri cu Lukoil


Serviciul Român de Informații (SRI) și gruparea lui Sebastian Ghițã fac afaceri de mai mulți ani. Deși sunt pe bani publici, contractele au regim secret, fiind tratate oficial drept “informații clasificate”. Deputatul Sebastian Ghițã, fondatorul firmelor care furnizeazã echipamente SRI, este membru în comisia parlamentarã de supraveghere și control a serviciului de informații. Profitul intrã în contul familiei sale, operat de firma Asesoft Internațional, acolo unde ajung, de pildã, și bani plãtiți de corporația ruseascã Lukoil.


RISE Project a dezvãluit recent cã SRI, printr-o unitate specializatã (Institutul pentru Tehnologii Avansate), a plãtit 4,8 milioane de lei, în iunie 2013, companiei Teamnet International – aflatã în proprietatea lui Ghițã timp de zece ani, semnalatã public ca beneficiar constant al fondurilor de stat, controlatã acum de un offshore din Liechtenstein și condusã de partenerii din liceu ai mogulului PSD. Detalii, AICI.

Traseul banilor aratã cã mare parte din încasãrile Teamnet au fost redirecționate în contul corporației Asesoft Internațional. Aceasta e patronatã direct de familia deputatului și monitorizatã pentru spãlare de bani și evaziune, într-un caz intrat pe rolul DNA, împreunã cu zeci de firme ale grupãrii ce pompeazã regulat bani în același cont “reginã”. Detalii, AICI.

SRI CONFIRMÃ existența unui contract încheiat cu firma Teamnet Internațional și cã cele 4,8 milioane achitate în iunie 2013 reprezintã doar una dintre plãțile aferente unei înțelegeri mai ample parafate în 2012. În rest, nimic concret despre serviciile prestate de Teamnet, produsele livrate, sumã totalã, condiții și criterii de atribuire a contractului, cine a mai participat la licitație etc. Toate acestea sunt , susține SRI, al cãrui rãspuns îl redãm integral, cu tot cu mica pledoarie juridicã de la început:


“Activitatea de informații pentru realizarea securitãții naționale executatã de SRI intrã în sfera secretului de stat și, ca atare, prin efectul legii, informațiile din acest domeniu sunt exceptate de la liberul acces al persoanelor acordat în temeiul art. 31 din Constitutie (dreptul la informație), ale cãrui limite sunt stabilite la alin. (3) – , precum si in temeiul art. 51 (dreptul de petiționare) ale carui limite sunt stabilite la alin. (4) – .

Informatiile din acest domeniu fac parte din categoria celor prevãzute la art. 15 lit. b) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate și intrã sub incidența regimului juridic instituit de art. 10 din Legea nr. 51/1991 privind siguranța naționalã a României și, dupã caz, a art. 17 lit. f) si g) din Legea nr. 182/2002.

În aplicarea acestor prevederi, instituția noastrã este abilitatã sã utilizeze exceptiile prevazute de legislația achizițiilor publice, desfasurând proceduri de achiziție clasificate, potrivit unor metodologii proprii.

În acest sens, temeiul plãții cãtre S.C. TEAMNET INTERNATIONAL S.A. se regãsește în contractul de furnizare încheiat cu Institutul pentru Tehnologii Avansate, în urma desfașurãrii unei proceduri concurențiale clasificate, derulatã în mai multe etape, cu aplicarea art. 12 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificãrile și completãrile ulterioare.

Firma TEAMNET INTERNATIONAL S.A. a depus singura propunere tehnicã ce a corespuns cerințelor caietului de sarcini, fiind, ulterior, desemnatã caștigatoare a procedurii proprii mentionate.

Arãtãm cã durata de desfașurare a contractului de furnizare încheiat între Institutul pentru Tehnologii Avansate și TEAMNET INTERNATIONAL S.A. a fost pe parcursul a doi ani calendaristici, 2012 si 2013. în acest sens, plata efectuatã în luna iunie 2013 nu face parte dintr-un sistem de plati succesive, ci corespunde livrãrii efectuate de S.C. TEAMNET INTERNATIONAL S.A. în luna iunie 2013, livrare care a reprezentat finalizarea în bune condiții a contractului de furnizare.”



RELAȚIA DEMNITARULUI GHIȚÃ CU SRI, în paralel, s-a manifestat în deplin acord public și a fost exprimatã scurt într-un interviu pe care deputatul l-a acordat portalului Hotnews: “Instituția numitã SRI trebuie controlatã și trebuie controlatã de oameni care pot exercita control. (…) Sunt unul dintre cei 9 membri din comisie. Dar am puterea în fața celor de la SRI sã spun: aici nu cred cã faceți un lucru bun.”

În perioada 2007-2014, încã o firmã din platforma Ghițã a beneficiat de douã contracte cu SRI: Asesoft Internațional, controlatã de familia deputatului.


Și detaliile acestor tranzacții sunt protejate de legea informațiilor clasificate.

Potrivit SRI, contractul cu Teamnet a fost încheiat în 2012, deci trei ani mai târziu dupã ce George Maior, directorul Serviciului, ar fi fost avertizat, într-o corespondențã privatã, despre presupuse practici de corupție ale companiei lui Ghițã. Pãrți din aceastã discuție au devenit publice dupã ce un hacker din Arad, “Guccifer”, a spart contul personal de e-mail al directorului Maior.

CORPORAȚIA LUKOIL, cea mai mare investiție ruseascã din România, este un alt contributor important al platformei Ghițã. La fel ca în cazul tranzacțiilor cu SRI, beneficiarul real al afacerilor cu Lukoil este tot Asesoft Internațional, firma-mamã a grupãrii. În final, banii au ajuns aici, iar intermediarii, deși diferiți, fac parte din aceeași rețea.

Circuitul aratã în felul urmãtor: în 2013, corporația Asesoft International a încasat 4.8 milioane lei de la firma Glar Construct, parte a platformei, care, la rândul ei, primise 9,2 milioane lei de la societatea Euroconstruct Trading 98. Cea din urmã e afacerea grupãrii Golden Blitz, celebrã pentru contractele publice obținute pe vremea guvernãrii PDL, dar și pentru legãturile cu Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea. Banii provin, de fapt, de la Lukoil, în condițiile în care Euroconstruct reface batalul rafinãriei rusești din Ploiești, iar Glar Construct a subcontractat mare parte din lucrare. Cele douã grupãri, “Ghițã” și “Golden-Blitz”, se întâlnesc și în afacerile de ecologizare a deșeurilor industriale produse de rafinãriile Lukoil și OMV-Petrom din Prahova. Detalii, AICI.

Batalul unei rafinãrii este o groapã ecologicã de depozitare a țițeiului, a noroiului rezultat din forare sau a diverselor tipuri de reziduuri chimice din industria petrolierã

www.riseproject.ro/articol/gruparea-asesoft-intre-contracte-cu-s...


Aceeasi companie, Lukoil, cARE A SPALAT BANI si a comis evaziuni financiare de vreo 380 Mil. de euro ?

ha ! INTERESANT !

Traian Bãsescu ºi Elena Udrea, interceptaþi în dosarul "Motorina" al lui Sorin Blejnar VIDEO

Publicat: Vineri, 19 Octombrie 2012 20:32 // Actualizat: Vineri, 19 Octombrie 2012 23:20 // Sursa: Romania TV


Preºedintele Traian Bãsescu ºi Elena Udrea au fost interceptaþi în dosarul fostului ºef al ANAF, Sorin Blejnar, informeazã România TV. Preºedintele Bãsescu a vorbit la telefon cu Blejnar despre problema Rompetrol, dar ºi despre situaþia unei firme care are contracte cu statul. Elena Udrea a avut ºi ea patru discuþii cu Blejnar, în care stabileau întâlniri. Telefonul fostului ºef al Fiscului era ascultat de procurori în dosarul privind importurile de motorinã de la Braºov, în care fostul ºef al ANAF a fost trimis în judecatã de procurorii DIICOT pentru favorizarea infractorului.

17Comenteaza

Traian Bãsescu ºi Elena Udrea, interceptaþi în dosarul MOTORINA al lui Sorin Blejnar

Traian Bãsescu ºi Elena Udrea, interceptaþi în dosarul MOTORINA al lui Sorin Blejnar
PrevNext

Sorin Blejnar l-a sunat în luna septembrie 2010 pe preºedintele Traian Bãsescu, pentru a îl informa în legãturã cu o firmã de construcþii care a câºtigat numeroase contracte cu statul ºi care avea datorii. Firma este a unor apropiaþi ai PDL. De asemenea, preºedintele a cerut explicaþii ºi despre Rompetrol ºi i-a spus lui Blejnar sã gãseascã soluþii împreunã cu ministrul justiþiei.

Administraþia prezidenþialã recunoaºte interceptãrile din dosarul DIICOT. Vezi cum explicã preºedintele Traian Bãsescu discuþiile cu Sorin Blejnar

Iatã ce au discutat Traian Bãsescu ºi Sorin Blejnar:

Femeie: Cabinet președintele României

Sorin Blejnar: Sãrut mâna. De la ANAF. Blejnar. Președintele ANAF sunt.

Femeie: Bunã ziua, domnule Blejnar. Vã rog.

Sorin Blejnar: Cu domnul președinte aș dori dacã se poate. Sau mai târziu sau când.

Femeie: Rãmâneți pe telefon. Încerc sã vãd dacã îmi rãspunde.

Sorin Blejnar: Am înțeles

Femeie: Mulțumesc.

Traian Bãsescu: Alo

Sorin Blejnar: Sã trãiþi, domnu preºedinte

Traian Bãsescu: Salut, Sorine.

Sorin Blejnar: V-am trimis o datã pe mail situaþia aia cu constructorii.

Traian Bãsescu: Da. Mã, eu am ºi fãcut o confuzie cã era primul în lista datornicilor Tehnologica ºi am zis cã e o listã cu constructori. Da nu erau numai constructori acolo.

Sorin Blejnar: Este, este datornic. Dar a început procedura de executare pe el.

Traian Bãsescu: Da

Sorin Blejnar: Nu de acuma, e de vreo 2-3 luni

Traian Bãsescu: Aha.

Sorin Blejnar: El plãteºte, deci ei în general sunt plãtitori buni ãºtia. Dar tot timpul sunt cu restanþe datoritã faptului cã încaseazã de la CANDNR destul de greu.

Traian Bãsescu: Da, da.

Sorin Blejnar: ªi atunci noi am început sã facem o altã procedurã. Ne-am dus la CANDNR ºi i-am fãcut terþ poprit.

Traian Bãsescu: Îhî

Sorin Blejnar: Dacã o sã vã uitaþi acolo pe ce am încasat noi, marea majoritate sunt pe popriri... desigur... adicã le tãiem finanþarea, dar îi þinem aºa, cât de cât sub control

Traian Bãsescu: Da, aha

Sorin Blejnar: Subiectul doi

Traian Bãsesescu: DA

Sorin Blejnar: Am primit o hârtie de la Rompetrol

Traian Bãsesescu: Da

Sorin Blejnar: Vineri searã, mâine, urmeazã sã ne facã o platã de 54 de milioane în contul obligațiunilor ãla pe care le-am emis noi.

Traian Bãsesescu: Mãi, fiți atenți cã aici intrãm în altã belea. Cred cã e un truc

Sorin Blejnar: Știu. Asta e opinia mea

Traian Bãsesescu: Da, e un truc. Da 54 de milioane, exact atât cât statul român sã nu mai devinã majoritar

Sorin Blejnar: Da, așa este, așa este. Și eu am o decizie a consiliului concurenței din 2005

Traian Bãsesescu: Da

Sorin Blejnar: Care spune cã o astfel de ipotezã, ca ei sã facã o platã parțialã, nu va fi luatã în calcul. Am vorbit și cu Bogdan, cu Chirițoiu, sã îmi dea o hârtie în sensul ãsta. Și sã spunã cã altfel ar fi fost ajutor de stat, atunci în 2004 și nu aveam voie

Traian Bãsesescu: da

Sorin Blejnar: Ca sã îi presãm în dirrecția sã ne plãteascã tot. Și eu vreau sã le fac acuma o hârtie prin care sã le spunem cã le mulțumim pt cele 54 de milioane, dar având în vedere toate considerațiile astea, cu decizia, cu toatã istoria cum a fost.

Traian Bãsesescu: aha

Sorin Blejnar: Le spun cã asta este doar o platã parțialã și cã le mulțumim și sperãm, le indicãm conturile și spunem cã pânã în 30.09.2010 așteptãm și celelalte plãți sã ni le plãteascã. Altfel, și le bag asta voalatã, le spun cã altfel ar fi în ajutor de stat și trebuie sã luãm mãsurile legale de sancționare nu mai știu ce.

Traian Bãsesescu: Mã, sfãtuiește-te cu jurișii, ca sã nu ne trezim cã spune pãi v-am dat 54 de milioane, deci restul vã dãm acțiuni, dar sunteți minoritari. Cã tot jocul lor ãsta a fost sã ne dea ceva, sã se delisteze, sã își facã mãrire de capital, sã spunã da, dar nu mai sunteți majoritari.

Sorin Blejnar: Mâine este ziua în care npi avem opoziția la majorarea de capital. Tocmai și tot mâine este. Nu, jocul lor este ãsta, este evident numai cã știți cã am încercat cu ministerul justiției sã modificãm ordonanța.

Traian Bãsesescu: da

Sorin Blejnar: ªi au spus cã nu putem, cã exidu, curtea de arbitraj internațional, nu putem în timpul jocului sã schimbãm regula

Traian Bãsesescu: da

Sorin Blejnar: ªi atunci ne-am dus pe acel memorandum pe douã variante, unul negocierea cu ei

Traian Bãsesescu: da

Sorin Blejnar: ªi doi, opoziția asta la majorare. Mâine avem termenul pentru opoziția la majorare

Traian Bãsesescu: Da

Sorin Blejnar: Numai cã în timpul ãsta lor le curge legea așa cum este și ne-au anunțat cã...eu cred cã îi putem juca un pic cu o hârtiuțã bine gânditã, care am vorbit-o deja cu Chirițoiu...sã le spunem cã altfel e ajutor de stat și sã intrãm cu ei pe o altã direcție, pe comisia europeanã, cu notificare, cu...

Traian Bãsesescu: Mã, gândiți-o, nu cumva sã ne trezim cã spun "bãieți, v-am dat 54 de milioane, deci nu mai puteți fi majoritari. I-ați primit".

Sorin Blejnar: Da, am înțeles

Traian Bãsesescu: Adicã, atenție, cã dupã ce i-ai primit...

Sorin Blejnar: Cu tot respectul, domnule președinte, dar pe direcția asta se va merge. Suntem cam legați de mâini și de picioare. Pentru cã așa am fãcut legile în 2003 sau când Dumnezeu le-am fãcut

Traian Bãsesescu: Da

Sorin Blejnar: Da, în 2003. Deci a fost gândit atunci, cã de aia au fãcut-o, pe șmecherie au gândit-o de la început. Da, am înteles, o sã încerc sã le dau adresã, eu așa le-am scris adresa, cã le mulțumim, dar cã înțelegem cã e doar o platã parțialã, având în vedere decizia Consiliului Concurenței și care la momentul respectiv

Traian Bãsesescu: Mã, Sorine, nu mã pricep.

Sorin Blejnar: Nu, am înțeles

Traian Bãsesescu: Nu știu, dar aveți grijã sã nu ne trezim în situația în care spun, bãieți, v-am dat 54 de milioane, de restul luați acțiuni. Sunteți minoritari, asta e viața.

Sorin Blejnar: Din pãcate, asta o sã fie

Traian Bãsesescu: Mã, vorbește cu ministrul Justiției. Gãsiți o soluție sã...

Sorin Blejnar: Am înțeles. Bine, domnule preșdinte

Traian Bãsesescu: Sã ne putem valorifica toatã creanța.

Sorin Blejnar: Am înțeles

Traian Bãsesescu: Bine

Sorin Blejnar: Bine, cu mult respect

Traian Bãsesescu: La revedere.

Sursa: dosar DIICOT Braºov



Printre discuþiile interceptate apar ºi convorbiri cu Elena Udrea. De patru ori au vorbit Blejnar ºi Udrea. Într-una dintre discuþii ei stabilesc cum ºi când vor duce ajutoare. Sorin Blejnar a fost interceptat încã din iulie 2010, când procurorii DIICOT brasov l-au monitorizat ºi ascultat permanent pe ºeful ANAF.

Interceptãri ale convorbirii Elenei Udrea cu Sorin Blejnar în data de 11.08.2010, ora19.02

Elena Udrea: Scuzã-mã, Sorine, am uitat sã te sun

Sorin Blejnar: Ce fac cu alea?

Elena Udrea: Pãi nu mai știu. Ai lista,nu? Sau știi unde trebuie sã le dai?

Sorin Blejnar: Am lista. Le dau drumul?

Elena Udrea: Da, numai sã îmi spui și mie unde vrei sa le dai.

Sorin Blejnar: Pãi ce mi-au, vin eu pânã la tine eventual.

Elena Udrea: Da, da.

Sorin Blejnar: ªi îți arãt ordinul. Acuma...ãștia, deșteptii ãștia, o parte din ele le-au dat deja

Elena Udrea: Nu-i nimic, nu-i problemã

Sorin Blejnar: Dar ce e important n-au dat. Cã aia, carmen, au dat ciocolãți, zahãr, alea le-au dat

Elena Udrea: Ok

Sorin Blejnar: N-au știut cã nu trebuie

Elena Udrea: Bine, ok, bine dragule

Sorin Blejnar: Mã gândesc la o altã variantã pe viitor. Poate ar fi mai bine sã le dau așa.pentru cã s cu ordin și sunt nominalizate exact ãlea. Cam ce legãturã am avea noi cu astea? Știi? Eu sau tu sau nu mai știu cine

Elena Udrea: Aha

Sorin Blejnar: Pe viitor mã gândesc cã eu le pot da la o fundație și fundația aia sã le distribuie.

Elena Udrea: Ok, ok, bine. Pãi atunci ne vedem mâine și îmi spui tu.

Sorin Blejnar: Da, vin la ce ora: la nouã jumate, zece, când zici

Elena Udrea: La 9 30 cã la 10 pe urmã mã duc la președinte

Sorin Blejnar: La 9 30. eu acuma mã duc la președinte.

Felicitari DNA!

SMECHERIA DNA – Pentru tergiversarea plangerilor penale facute de Curtea de Conturi a Romaniei si pentru ca niciun procuror sa nu se inregistreze cu o astfel de cauza lasata in nelucrare mai mult de un an, procurorii anticoruptie isi paseaza dosarele intre ei la intervale scurte. Inspectia Judiciara a demascat acesta practica, dar a omis sa propuna sanctiunile ce se cuveneau. Raportul Inspectiei a fost insusit de CSM (Raportul)

Joi, 23 octombrie 2014 16:30 | Scris de Elena DUMITRACHE | pdf | print | email
Institutii - Csm


Auzisem noi ca procurorii sunt ingeniosi si bun strategi, dar nu ne-am gandit vreodata ca vor apela la tot felul de "tertipuri" pentru a evita atragerea de sanctiuni pentru nelucrarea unor dosare, mai ales a cauzelor care vizeaza plangerile penale ale Curtii de Conturi a Romaniei. Practica procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, condusa de Laura Codruta Kovesi (foto), de tergiversare a solutionarii unor dosare a fost data in vileag de Inspectia Judiciara, care a concluzionat in cuprinsul unui Raport care a prevazut verificarea masurilor luate de procurori si conducerile parchetelor, in vederea solutionarii dosarelor mai vechi de un an de la data sesizarii, avand ca obiect plangerile penale formulate de Curtea de Conturi, ca in parchete se redistribuie repetat dosarele de la un procuror la altul. Desi concluziile Raportului sunt ingrijoratoare, Inspectia Judiciara s-a limitat doar sa propuna efectuarea cu ritmicitate a actelor de urmarire penala in dosarele vechi ce vizeaza sesizari ale Curtii de Conturi a Romaniei, incurajand prin inactiune practica tergiversarii dosarelor si nesolutionarea acestora. Si cam atat! Nimic despre sanctiunile care ar putea fi aplicate procurorilor care continua astfel de practici.

Inspectia Judiciara: "Dosarele aflate inca pe rolul parchetelor sau la organele de politie judiciara, au inregistrat prelungiri ale duratei procedurilor, in numeroase cazuri in mod nejustificat"
Practica procurorilor de a plimba dosarele de la unul la altul are un efect negativ asupra continuitatii activitatii de urmarire penala si supraveghere a cercetarilor, Inspectia Judiciara stabilind ca dosarele aflate in continuare pe rolul parchetelor sau la organele de politie judiciara au inregistrat prelungiri ale duratei procedurilor, in numeroase cazuri in mod nejustificat.
Conform Raportului Inspectiei Judiciare, principalele cauze care au determinat prelungirea solutionarii dosarelor avand ca obiect plangerile penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei sunt tergiversarea cercetarilor de catre procurori "indeosebi in cazul structurilor Directiei Nationale Anticoruptie", exercitarea necorespunzatoare de catre procurori a supravegherii cercetarilor, volumul mare de activitate inregistrat la procurori DNA si la lucratorii de politie judiciara. In acest ultim motiv enuntat, trebuie evidentiat ca in ultima vreme a devenit o practica pentru DNA sa se ocupe de dosare care nu atrag competenta procurorilor anticoruptie, precum dosarul de santaj ale sefei DNA, Livia Stanciu, sau al fratelui presedintelui Traian Basescu, Mircea Basescu.
Inspectia judiciara a concluzionat in Raportul insusit de Sectia pentru procurori a CSM ca desi au existat procurorii cu functii de conducere la diferite parchete care au derulat in mod izolat activitati de control in scopul solutionarii cu celeritate a cauzelor privind plangerile Curtii de Conturi a Romaniei, masurile nu au fost eficiente, inspectorii judiciari retinand ca in structurile Directiei Nationale Anticoruptie eficienta unor astfel de impulsuri a fost relativ redusa.
Conform documentului, urmeaza ca in termen de 6 luni de la aprobarea raportului Inspectiei Judiciara, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Laura Codruta Kovesi, prin procurori anume desemnati, sa efectueze un control in privinta stadiului solutionarii dosarelor ce formeaza obiectul prezentelor verificari, concluziile controlului urmand sa fie transmise Inspectiei Judiciare.
Iata ce au retinut inspectorii judiciari in raport:
"Cauzele care au determinat prelungirea in timp a solutionarii dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizarii, avand ca obiect plangeri penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei.
In urma analizei datelor furnizate de parchetele verificate, s-a stabilit ca
prelungirea duratei procedurilor in dosarele supuse controlului, s-a datorat
urmatoarelor cauze:
1.Complexitatea dosarelor determinata de:
- specificul si natura faptelor investigate (ilegalitati in privinta derularii unor proceduri de achizitii publice, tranzactii frauduloase cu bunuri imobile alate in patrimoniul unor unitati administrativ teritoriale, alocarea si utilizarea ilegala a
unor fonduri din bugetul de stat etc.);
- dificultati in administrarea probatoriului (identificarea, ridicarea si analiza unui volum mare de acte si documente, efectuarea unor constatari tehnico-stiintifice si expertize financiar contabile, identificarea de bunuri si luarea masurilor asiguratorii etc.).
2.Volumul mare de activitate inregistrat atat la procurori (cu precadere in cazul structurilor Directiei Nationale Anticoruptie), cat si la lucratorii de politie judiciara.
3.Fluctuatii de personal atat in ce priveste posturile de procurori, cat si in randul lucratorilor de politie judiciara.
4.Redistribuirea repetata a unor dosare de la un procuror la altul, cu efecte negative asupra continuitatii activitatii de urmarire penala si supraveghere a cercetarilor (exemplu: dosarul nr. ……../P/2009 al Directiei Nationale Anticoruptie – Biroul Teritorial …).
5.Exercitarea necorespunzatoare de catre procurori a supravegherii cercetarilor.
6.Tergiversarea cercetarilor de catre procurori (indeosebi in cazul structurilor Directiei Nationale Anticoruptie), precum si de catre organele de politie judiciara.
C.Concluzii
1.Pe rolul parchetelor din cadrul Ministerului Public se inregistrau la data finalizarii verificarilor, un numar total de 67 dosare aflate in lucru mai vechi de 1 an de la data sesizarii avand ca obiect plangeri penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei.
2.Verificarile au evidentiat ca dosarele aflate inca pe rolul parchetelor sau la organele de politie judiciara, au inregistrat prelungiri ale duratei procedurilor, in numeroase cazuri in mod nejustificat.
Cauzele care au condus la aceste situatii, au fost: complexitatea dosarelor, volumul mare de activitate, fluctuatii de personal, redistribuirea repetata a unor dosare, exercitarea necorespunzatoare a supravegherii cercetarilor si tergiversarea cercetarilor de catre procurori (indeosebi in cazul structurilor Directiei Nationale Anticoruptie), precum si de catre organele de politie judiciara.
3.Procurorii cu functii de conducere de la parchetele verificate, desi nu au derulat decat in mod izolat activitati de control si indrumare focalizate exclusiv pe impulsionarea solutionarii cauzelor ce fac obiectul prezentului control, au luat totusi unele masuri pentru monitorizarea si urgentarea solutionarii tuturor dosarelor vechi ce le-au inclus si pe cele susmentionate. Eficienta acestor masuri, in cazul dosarelor nesolutionate, a fost relativ redusa, indeosebi la structurile Directiei Nationale Anticoruptie.
Reevaluarea modului de lucru al procurorilor in vederea stabilirii unor prioritati care sa asigure un echilibru al cauzelor solutionate, tinandu-se seama de vechimea inregistrarii acestora la parchete, de solutiile ce se preconizeaza a fi adoptate, precum si de termenele instituite prin dispozitiile art. 322 Cod procedura penala si art. 154 Cod penal.
2.Efectuarea cu ritmicitatea necesara, de catre procurori, a actelor de urmarire penala in dosarele vechi ce vizeaza sesizari ale Curtii de Conturi a Romaniei.
3.Exercitarea unei supravegheri eficiente, in limitele dispozitiilor art. 300 si art. 303 Cod procedura penala de catre procurori, in cazul dosarelor mai vechi de 1 an de la data sesizarii avand ca obiect plangeri penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei prin: intocmirea de dispozitii scrise si stabilirea unor termene precise pentru finalizarea cercetarilor, verificarea ducerii la indeplinire a dispozitiilor date, respectiv sesizarea conducerii organelor de cercetare penala si aplicarea unor amenzi judiciare ori formularea de propuneri pentru retragerea avizului de lucrator de politie judiciara in cazul in care nu sunt respectate dispozitiile procurorului (art. 303 alin. 2 si art. 283 alin. 4 lit. m Cod procedura penala).
4.Stabilirea unor obiective specifice si efectuarea periodica de catre procurorii cu functii de conducere a unor controale asupra dosarelor mai vechi e 1 an de la sesizare avand ca obiect plangeri penale formulate de Curtea de Conturi a Romaniei.
5.Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, prin procurori anume desemnati, va efectua, in termen de 6 luni de la aprobarea prezentului raport, un control in privinta stadiului solutionarii dosarelor ce formeaza obiectul prezentelor verificari, iar rezultatul acestuia va fi transmis Inspectiei Judiciare".

Felicitrii DNA!

in DNA sa ne luptam sau in corupti sa ne intrecem ?
beiii, tara asta nu s-a JEFUIT singura si cum toate partidele au facut cu schimbul la guvernare ,baaaa, au si guvernat 2 cite 2 , iar "miezul tare" a fost mereu acelasi, iata-i in mizerabila lor goliciune si, reiau : PRIMUL mare tun, cu care si-a facut mina, a fost FLOTA lu' base si daca a mers, s-a dat drumul la jaful national !
la PUSCARIE cu ei ! e atit de simplu sa-i afli cine sunt si cum si cit au jefuit !

De la: Black_Friday_, la data 2014-10-26 21:27:17

De la: sirboby, la data 2014-10-26 18:51:02

De la: gabigabi2, la data 2014-10-26 14:16:33

De la: oio_Haakon_oio, la data 2014-10-26 13:45:51

De la: Black_Friday_, la data 2014-10-26 13:21:39

De la: oio_Haakon_oio, la data 2014-10-26 13:10:47dupa doi ani de guvernare socialist-dottoriceasca Romania a luat-o la vale, nu mai puteti plati decat dobanzile la credite din rostogolirea si/sau contractarea unor noi creditari.
Dottorelul se vede nevoit sa renunte la monopoluri (cu profit garantat) in care statul este actioner majoritar,- transport gaze energie electrica- pentru a finanta datoria externa, datorie externa al carui ordin de marime a devenit incontrolabil de guvenul incompetentilor socialisti dottorisiti gonflati pe la "Harvard" !

Nashpa ! Guvernul Alli Baba si cei patruzeci de hoti, prosti !

in 2015, puhoi, avalansa, dezastru si siniste, puzderie de noi taxe si impozite pe scolioticele vertebrate bipede romanesti !

Ce al dreaq esti bai oligo-kakanelule! Minti de ingheata apele, otreapa.

Ziceai ca tu traiesti in strainatate, ca ai facut nu stiu ce scoli inalte, ca stai in vila, conduci masini de lux si iti faci vacanta in insule exotice...si te jelesti pe aici ca va fi rau in Romania!

Esti un mitoman bolnav la mintile capului, hahalera!

VEDEM noi cine MINTE, cine crede propaganda desantata si cine s-a lasat manipulat sau imbecilizat de o gasca politica mafiota si incompetent, buey DISTRUSULE !

sa vad eu de unde scoate dottorelul pontic vreo 18 MILIARDE de dollari pentru a achita datorii externe + deficite in 2015, mai vedem noi cine minte si cine NU !

pastreaza acest text si inrameaza-l, IDIOTULE !

baaa, de ce esti atit de amarnic de prost ?
da' Udrea, Macoveaica sau Iohannis , DE UNDE SCOT cei 18 Mild , ba desteptule ?
adica ce zici tu ? ca de'ndata ce devine Macoveaica pres uit' asa, ca printr-o Minune, economia incepe sa duduie, nu se mai platesc taxe si impozite, cresc salariile minime si maxime, pensia ajunge la 900 euroi, cum a PROMIS Stolojan si , pica - pleasca - din cer si valiza cu vreo 20 mld, ca sa mai ramina si un rest, acolo , ptr. citeva giumbuslucuri : spitale, autostrazi....chestii d'astea ?
haide, mars cu propaganda asta populista, de aici !

Tãierea fondurilor catre asistatii sociali.......,la fondul de pensii,ca intra DNA la control.............recuperarea prejudiciilor de la infractori.............încurajarea investitorilor ,fie ei romani plecati afara,cu ceva bani stransi,sau straini......Nu gonirea lor cum face copy cu taxele lui aberante.......asta as face eu......aia....Nu stiu!

Vad ca jigodiile lingatoare de cur basist recita toti in cor aceleasi mizerii cu care i-a indoctrinat chiorul interlop in 10 ani de zile.

"Tãierea fondurilor catre asistatii sociali.......,la fondul de pensii"

Asta e o marota basista izvorata din mintea imputita a geniului raului. Taierea pensiilor revine obsesiv. Oamenii au muncit zeci de ani, au iesit la pensie si acum ar trebui sa ramana cu aceeasi suma de bani, indiferent de inflatie. Si cel mai bine ar fi sa iaa mai repede din sistem, ca sa nu il mai impovareze.
Astia sunt basistii! Se vede ce fel de "oameni" sunt ei. Aceleasi mizerii le repeta si kakaon...si Boul...si 4158. Cu asemenea loaze distruse s-a construit socialismul. Ei sunt cei care l-au pupat pe ceausescu in cur infierand cu manie proletara pe cei care cumparau prea mult ulei si zahar. Ei sunt cei care scuipau studentii si le aratau minerilor pe strada intelectualii fascisti. Oamenii de bine, gata sa le dea in cap celor pe care au ei boala, celor pe care ii indica stapanii lor care gandesc pentru ei.

Boule, apevistul de tac'tu isi merita pensia pe care o primeste? Ce dreaq a facut el pentru pensia asta? Cu cine s-a luptat, mah? Cu racanii pe care ii jumulea de spagi si cadouri?

Prostule........basistii vor economie de piata.......vor taxe cat mai mici posibil.......vor respectarea legilor si bineanteles salarii cat mai mari.
Ei vor o tara democrata unde munca sa fie platita iar nemunca sanctionata.
Nu avem nimic cu pensionarii ADEVARATI......dar nu acceptam ca un pensioner obisnuit sa castige mai mult decat un individ care lucreaza.
Voua nu va este rusine atunci cand bate postasul la usa?
Cand stiti bine ca odraslele voastre.......tineretu actual se chinuie pe salariul minim.........de ce?
Simplu.......ei muncesc pe rupte pentru a va da voua.......iar viitorul lor este compromis......nu casa ....si nici familie datorita acestui system tampit in care cel care munceste castiga cu mult mai putin decat un pensionar.......
Corect?Asa credeti voi retardatilor......
Voi ati intors tara cu susul in jos nemernicilor.......votati cu puscariabilii socialisti deoarece si voi sunteti din acelasi aluat.....voi ati ucis cu sange rece atat in 89...90.si ati adus IMGB si minerii sa va sustina......tot voi ati decapitat economia.
Mama masi de treaba..........HOTII striga HOTII.
Voi sunteti raul cel mai sinistru din istoria Romaniei...iar timpul imi va da dreptate.

si, tot cu timpul, delirul tau obsedat si obsedant , cu pensionarii care au mai mult decit cei ce lucreaza, creste !
deci , care-i problema ta ? tu n-ai nici macar salariul minim pe economie, asta trebuie sa intelegem ?
nu de alta, dar peste 60% din pensionari au o pensie de 600-700 ron si atunci, CINE -s aia care au pensia mai mare decit salariul tau ? poi, sa-ti spun eu : cei care au avut ceva scoala si o Meserie !
pe astia ii invidiezi tu : pe un profesor , pe un arhitect, pe un inginer sau doctor ?
deh, draga, cine-i de vina ca tu nu ti-ai facut o meserie ,neavind scoala ?

29 octombrie 2014
Nr. 1536/VIII/3


COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, a inculpaților:

1. CÃLIN MITICÃ, om de afaceri ce controleazã SC REMARUL 16 FEBRUARIE SA și SC TRANSFEROVIAR GRUP SA, pentru infracțiunile de:
- constituirea unui grup infracțional organizat,
- douã infracțiuni de dare de mitã, în formã continuatã,
- trei infracțiuni de spãlare de bani, în formã continuatã,
- douã infracțiuni de instigare la abuz în serviciu, în formã continuatã,
- complicitate la dare de mitã, în formã continuatã,
- complicitate la spãlare de bani, în formã continuatã,
- trei infracțiuni de complicitate la dare de mitã, dintre care douã în formã continuatã,
- trafic de influențã,
- complicitate la cumpãrare de influențã

2. MÃDÃRÃȘAN KINGA, director general SC TRANSFEROVIAR GRUP SA, pentru infracțiunile de:
- constituirea unui grup infracțional organizat,
- complicitate la dare de mitã, în formã continuatã,
- complicitate la spãlare de bani, în formã continuatã,
- complicitate la dare de mitã, în formã continuatã,
- complicitate la spãlare de bani, în formã continuatã,
- dare de mitã, în formã continuatã,
- complicitate la dare de mitã,

3. ȘTEFAN ADRIIAN, director de infrastructurã SC TRANSFEROVIAR GRUP SA, pentru infracțiunile de:
- constituirea unui grup infracțional organizat,
- trei infracțiuni de dare de mitã, din care douã în formã continuatã
- complicitate la dare de mitã, în formã continuatã,
- spãlare de bani, în formã continuatã,
- complicitate la spãlare de bani, în formã continuatã,
- complicitate la trafic de influențã,
- cumpãrare de influențã,

5. MIHUȚ GEORGEL, directorul Salinei Ocna Dej, pentru infracțiunile de
- sprijinire a unui grup infracțional organizat,
- luare de mitã, în formã continuatã,
- complicitate la spãlare de bani, în formã continuatã,
- complicitate la trafic de influențã,

4. BÃRBÃCUȚI DUMITRU, director general SC REMARUL 16 FEBRUARIE SA, pentru infracțiunile de
- dare de mitã, în formã continuatã,
- instigare la abuz în serviciu, în formã continuatã,
- spãlare de bani, în formã continuatã,
- instigare la abuz în serviciu, în formã continuatã,

6. GAVRIȘ TEODOR ALEXANDRU, șef Serviciu Automotoare și ulterior director de tracțiune în cadrul SNTFC CFR CÃLÃTORI SA, pentru infracțiunile de
- luare de mitã, în formã continuatã,
- douã infracțiuni de abuz în serviciu, în formã continuatã,
- complicitate la spãlare de bani, în formã continuatã,

7. SECELEANU LAURENȚIU, directorul CNCF CFR SA - Sucursala Regionalã de Cãi Ferate Galați, pentru infracțiunile de
- luare de mitã, în formã continuatã,
- complicitate la spãlare de bani, în formã continuatã.


..................................................
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE

www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5465


FELICITARI D N A !

nu ca intervine in Justitie, dar zice ca daca DNA se va ocupa si de afacerea EADS ar fi foarte multumit ! si ce nu face madam Kovesi sa-l vada pe SEFU' multumit ? deschide si dosarul respectiv, implinindu-i dorinta ! dar, na, belea....ca d'aia-i bine sa te gindesti bine ce ceri presa germana zice ca in aceasta afacere de coruptie, cea mai mare din UE , e implicata si candidata la presedentia Ro, dna Udrea Elena Gabriela !
ei ca sa vezi ce chestie, dom' le !

Partoneto, cine ti-a livrat sherbeleul cu KKT pe care degraba si lacom l-ai infulecat?

Ia si citeste,

Vlad Georgescu auf Twitter folgen: www.twitter.com/LifeGen

apoi, incearca sa-mi raspunzi concis si exact:

cine ar fi prezumatii faptuitori in speta EADS si in ce matrapazlac ar fi implicat exministrul MDRAP?

De la: gabigabi2, la data 2014-10-29 14:14:51si, tot cu timpul, delirul tau obsedat si obsedant , cu pensionarii care au mai mult decit cei ce lucreaza, creste !
deci , care-i problema ta ? tu n-ai nici macar salariul minim pe economie, asta trebuie sa intelegem ?
nu de alta, dar peste 60% din pensionari au o pensie de 600-700 ron si atunci, CINE -s aia care au pensia mai mare decit salariul tau ? poi, sa-ti spun eu : cei care au avut ceva scoala si o Meserie !
pe astia ii invidiezi tu : pe un profesor , pe un arhitect, pe un inginer sau doctor ?
deh, draga, cine-i de vina ca tu nu ti-ai facut o meserie ,neavind scoala ?

Nu mamare......eu nu invidiez pe nimeni....intelegi!
Te faci ca nu intelegi?
Eu am boala pe unii ca tine......iesiti la pensie cu maxim 5 mil si care de pe urma unor mariri aberante au ajuns la peste 1500 lei actuali.
Ei bine ....voi nu meritati acesti bani......iar tineretul trudeste pentru ati asigura spaga lunara......pe care ti-o da psd pentru ai mentine la putere .
Vezi cercul l vicios.......tu primesti o pensie mult mai mare decat meriti iat tineretul salariul minim.
Este correct?
Sa lasam deoparte falsul repect pe care nu il meritați.........si sa vedem realitatea........
Asa cum respectati voi munca tineretului...votand hotii.....acelasi respect primiti!
PS. Esti mincinoasa.....deoarece TOTI pensionarii iesiti inaintea crizei au spagi mai mari decat cei de dupa criza care intradevar sunt de compatimit.
Nu as avea nimic cu voi daca as vedea ca va intereseaza si viitorul nepotilor vostri.....dar ........???

Ai impresia ca meritati respect?
Voi aIt hranit comunismul inca din tinerete iar dupa 89 ati creat STATUL DE TIP MAFIOT.
In concluzie ...NU MERITATI RESPECT deoarece sunteti la fel de vinovati precum politicienii ultimilor 24 de ani...........iar acum noi tineretul ne chinuim SA SUPRAVIETUIM si suntem furati pe criteriI de respect.........canci respect.....NU IL MERITATI!

mai sunt si, nesimtiti !
cati , dintre pensionarii romaniei, practica voluntaritul- in diferite domenii de activitate- ca extraocupatie sau hobby?

9am, sa te veselesc, veselarilor !

Aloooooo, GUVIDELE si PARTONETA, epoca basescu apune, dar epoca socialista se lumineaza cu o modificare importanta a CP-ului, DOTTORUL va reduce la tacere si inchide balacareala de pe A3, ce s-o face Gadea,Badea si Ciuvica, or sa fie someri !
noul articol 276 si 277, ii va trimite direct in P U S C A R I EEEEEE !
de la 3, la 6 luni
de la 3 luni, la 2 ani
de la 6 luni, la 3 ani sau
de la 2 ani, la 5 ani.

in functie de cat rahat mananca cei de la A3 ,vreun journalist sau moderator de prin mass-media ROMANEASCA ! ATI BELENGHERIT-O, pe romaneste,BELIT-o !

Guvidul si Partoneta, ramaneti fara zoiosul dvertisment politic imbecilizant de la A 3, luati masuri, ce si pregatiti-va boccelutele pentru o excursie si un sejur indelungat la mititica pe care v-a construit-o Dottorelul si Sokkrelul !

de-acu'sa vezi pumni in gura si cenzura, epoca basescu va fi fost un vis frumos , fuey//buey FlegmoFlymucinterci!

De la: ioi_Haakon_oio, la data 2014-10-29 18:54:06 mai sunt si, nesimtiti !
cati , dintre pensionarii romaniei, practica voluntaritul- in diferite domenii de activitate- ca extraocupatie sau hobby?

vOLUNTARIATUL............
Singurul voluntariat l-au facut pana in 89 cand aplaudau ca apucatii un lider analfabet....apoi tot voluntariat se poate numi si mentinerea bolsevicilor la putere timp de 24 de ani.
Astia nu au character si niciun Dzeu.....mincinosi.....si inclinati intodeauna spre furt.......din acest motiv a reusit clica socialista sa supravietuiasca si au transformat Romania intr-un stat mafiot.

De la: 9am_4158, la data 2014-10-29 20:09:52

De la: ioi_Haakon_oio, la data 2014-10-29 18:54:06 mai sunt si, nesimtiti !
cati , dintre pensionarii romaniei, practica voluntaritul- in diferite domenii de activitate- ca extraocupatie sau hobby?

vOLUNTARIATUL............
Singurul voluntariat l-au facut pana in 89 cand aplaudau ca apucatii un lider analfabet....apoi tot voluntariat se poate numi si mentinerea bolsevicilor la putere timp de 24 de ani.
Astia nu au character si niciun Dzeu.....mincinosi.....si inclinati intodeauna spre furt.......din acest motiv a reusit clica socialista sa supravietuiasca si au transformat Romania intr-un stat mafiot.

GERONTOHMO SOVIETICUS !