Basescu

De la: sirboby, la data 2014-10-28 12:49:16Haak ok , e parerea ta,si o respect!Eu cred ca daca daca exista fapta ilegal�......trebuie condamnarea! Asta poate doar in Romania! Ca vorba aia :,,frica pazeste pepenii"! La starea de fapt din Romania numai m�surile extreme mai pot repara ceva si asta pe termen lung........!

LEGAL , in timp, totul va fi ok.
nu este nevoie de instaurarea starii de urgenta la nivel de stat, a instaurat-o DNA-ul la nivelul clasei politice, este sufficient pentru o democratie originala cum este in Ro.

Ma intreb cum ar fi reactionat nemtii daca HK nu s-ar fi retras din viata politica !

Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i �i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri! Parazitii (Noi vrem respect)

Eu nu sunt asa sigur Haak ca multimea (iar era sa scriu prostimea) va vota .........cum va vota,desi toti romanii de pe aici au zis ca indiferent de cheltuieli se vor prezenta la vot,(iar o sa se zic� ca base a lucrat pe extern...Ca toti zic ca voteaz� cu oricine mai putin cu copy) si apoi viitorul presedinte(daca e copy) nu va lasa DNA-ul sa lucreze in pace! Mai tii minte :,,daca nu castigam prezidentialele scapa cinepoate!"

Suge�i un corn cu lapte, dac� n-ave�i din�i �i num�ra�i-mi ou�le, c� mi-am ie�it din min�i B�i animalule, nu vezi? Voi n-ave�i interesuri Iarna nu-i ca vara, v� dorim succesuri! Parazitii (Noi vrem respect)

De la: sirboby, la data 2014-10-28 13:10:59

si apoi viitorul presedinte(daca e copy) nu va lasa DNA-ul sa lucreze in pace! Mai tii minte :,,daca nu castigam prezidentialele scapa cinepoate!"

re:


dictatura prostimii deja nu mai conteaza, Romania va fi cu totul altfel in urmatorii 3-5 ani.
oligarhia post comunista va fi starpita fara mila cu legea intr-o mana si sabia justitiei in cealalta !

daca totusi, prin absurd, va fi ...

JUNK !

De la: sirboby, la data 2014-10-28 13:01:46Ma intreb cum ar fi reactionat nemtii daca HK nu s-ar fi retras din viata politica !

incearca sa observi cum a reactionat mass-media germana si iti poti imagina cum ar fi reactionat cetateenii germani, Sirboby.

mediafax
"Comisia Juridica din Senat a amanat votul pe cererea de ridicare a imunitatii senatorilor Ecaterina Andronescu si Serban Mihailescu pana dupa turul doi al alegerilor pezidentiale"

28 octombrie 2014
Nr. 1512/VIII/3


COMUNICAT




�n cursul procedurii de achizi�ie, pentru a sigura asocierii av�nd ca lider D-CON.NET AG atribuirea contractului, Cocoș Dorin a pretins de la de la o persoan� implicat� �n cauz�, foloase necuvenite pentru el, pentru Gheorghe Ștefan și pentru Gabriel Sandu, dup� cum urmeaz�:
- Gabriel Sandu - 2.700.000 euro �i 1.800.000 euro,
- Gheorghe �tefan - 4.000.000 euro,
- Dorin Coco� - 9.000.000 euro.


Din fișa de date a procedurii de achiziție rezult� c� au fost stabilite criterii de calificare restrictive, astfel �nc�t s� fie �nl�turat de la licitație orice alt ofertant �n afar� de asocierea av�nd ca lider D-CON.NET AG, �n consecinț�, la data de 12.08.2009 a fost semnat un acord cadru cu aceast� asociere de firme prin care Ministerul Comunicațiilor și Societ�ții Informaționale a achiziționat furnizarea dreptului de utilizare de produse software prin �nchiriere cu opțiune de cump�rare.

Pentru a putea efectua plata sumelor pretinse de Cocoș Dorin, Gheorghe Ștefan și Sandu Gabriel, a fost �nființat� o firm�, �n contul c�reia D-CON.NET.AG a virat toate sumele necesare.
La baza acestei tranzacții a stat un contract de suport tehnic datat 19.10.2009, contract ce atest� operațiuni comerciale fictive. Pentru serviciile contractate D-CON.NET se obliga s� pl�teasc� suma de 18.153.058 euro.

Sumele de bani pretinse au ajuns �n cele din urm� �n contul unor firme controlate, �n mod direct sau prin intermediari, de Gabriel Sandu (2.700.000 euro), Gheorghe �tefan (4.000.000 euro) și Dorin Coco� (9.000.000 euro).

Inculpa�ilor li s-au adus la cuno�tin�� calitatea procesual� �n conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedur� penal�.

La data de 28 octombrie 2014, inculpa�ii Gabriel Sandu, Gheorghe �tefan �i Dorin Coco� urmeaz� a fi prezenta�i la �nalta Curte de Casa�ie �i Justi�ie cu propunere de arestare preventiv� pentru 30 de zile.


www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5445

FELICITARI D N A !

28 octombrie 2014
Nr. 1510/VIII/3


COMUNICAT

�n completarea comunicatelor nr. 1342 din 26 septembrie 2014 și nr. 1452 din 16 octombrie 2014, privind suspiciunea s�v�r�irii unor fapte de corup�ie �n leg�tur� cu �ncheierea unor contracte de licen�iere IT, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat s� transmit� urm�toarele:

Procurorii din cadrul Direc�iei Na�ionale Anticorup�ie � Sec�ia de combatere a infrac�iunilor conexe infrac�iunilor de corup�ie au dispus punerea �n mișcare a acțiunii penale și re�inerea pentru 24 de ore, a inculpatului NICOLAE DUMITRU, om de afaceri, pentru infrac�iunile de trafic de influenț� și sp�lare de bani

Din ordonan�a de re�inere �ntocmit� de procurori a reie�it c�, �n prezenta cauz�, exist� date �i probe din care rezult� suspiciunea rezonabil� ce contureaz� urm�toarea stare de fapt:

Contractul cadru de �nchiriere de licențe Microsoft, din 15.04.2004, ar fi fost �ncheiat condi�ii oneroase pentru bugetul de stat, asigur�nd posibilitatea deturn�rii unui discount de circa 47% acordat de Microsoft �n considerarea Guvernului Rom�niei �i implicit, permi��nd plata unor comisioane c�tre persoanele implicate.

Astfel, contractul cadru s-ar fi �ncheiat cu �nc�lcarea dispozi�iilor legale privind achizi�iile publice, invoc�ndu-se �n mod nereal, calitatea de unic distribuitor a Fujitsu Siemens Computers, la un pre� cu cel pu�in 40% mai mare fa�� de pre�ul real, av�nd la baz� un necesar nefundamentat.

Premisele �ncheierii contractului cadru se refer� la faptul c�, �n anul 2003, �n contextul �n care, distribuirea de licen�e Microsoft, c�tre Guvernul Rom�niei, a fost identificat� ca fiind o posibil� afacere, mai multe persoane ce aveau posibilitatea s� �nlesneasc� �ncheierea �i respectiv derularea contractului, prin sus�inerea financiar� pe care o puteau acorda sau prin influen�a pe care o aveau direct sau indirect asupra unor oameni politici sau asupra unor membri ai Guvernului, ar fi fost cooptate pentru a face demersurile necesare. Astfel, �n aceast� afacere a fost cooptat și Nicolae Dumitru, care trebuia s� �i exercite influen�a asupra unor membri ai Guvernului de la acea vreme (�erban Mih�ilescu, Nica Dan) pentru a ob�ine �ncheierea contractului.

Pentru ob�inerea unui profit substan�ial, care s� asigure �i plata sumelor pretinse de persoanele implicate, ar fi fost �ncheiat un singur contract pentru administra�ia public� �i astfel, �n func�ie de num�rul de licen�e achizi�ionat, pre�ul era unul care permitea plata comisioanelor prin discountul acordat (�ntre 47 �i 60% raportat la pre�ul de list�).

Discountul a fost utilizat pentru plata comisioanelor pretinse de mini�tri �i alte persoane implicate.
Pentru a-și exercita influența asupra lui Șerban Mih�ilescu - ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului, Dan Nica - ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informaților, precum și asupra altor membri ai Guvernului �n vederea �ncheierii și derul�rii contractului de licențiere Microsoft cu firma Fujitsu Siemens Computers Austria, Dumitru Nicolae a pretins și primit de la alt� persoan� implicat� �n cauz�, prin virament, �n contul firmei Running Total Group pe care o controleaz�, suma total� de 7,65 milioane USD. Suma de bani pretins� �i primit� provenea de la Fujitsu Siemens Computers.

Inculpatului Nicolae Dumitru i s-a adus la cuno�tin�� calitatea procesual� �i acuza�iile �n conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedur� penal�.


FELICITARI D N A !

28 octombrie 2014
Nr. 1514/VIII/3


COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție � Serviciul Teritorial Cluj efectueaz� cercet�ri �ntr-o cauz� penal� ce vizeaz� suspiciuni privind s�v�rșirea unor infracțiuni de corupție, comise �n perioada 2012-2014.

�n cursul dimineții de 28 octombrie 2014, ca urmare a autoriz�rii de c�tre instanța competent�, sunt efectuate percheziții domiciliare �n 22 locații situate �n mun. București și �n județele Cluj, Ilfov, Galați, din care dou� la sediile unor instituții publice iar restul la sediile unor societ�ți comerciale și domiciliile unor persoane fizice.

�n cauz�, procurorii beneficiaz� de sprijin din partea Serviciului Rom�n de Informații și din partea Brig�zii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.

Raportat la actele procedurale efectuate �n prezenta cauz�, preciz�m c�, atunci c�nd �mprejur�rile vor permite, vom fi �n m�sur� s� oferim detalii suplimentare.

FELICITARI D N A !

felicitari, DNA desi STIA inca din 2009 despre spaga de numai 9 milioane de euroi catre Cocoselul gainusii basesciene si nu numai in cazul Microsoft , STIA, dar ce moment mai bun poate fi ales ptr. chemarile, audierile si arestarile demonstrative de forta, decit in campanie electorala ?
in rest, mie una , imi pare bine : sa -i bage la puscarie si averile ilicite sa le fie luate !

Ver�ffentlicht am 13.10.2014


noiembrie 2011
La vremea respectiv� (vara lui 2008) fata avea 17 ani �i era pl�tit� pentru �presta�ii� at�t de actualul lider PSD, c�t �i de Robert Negoi��, proprietarul lan�ului hotelier unde s-ar fi consumat o parte dintre aceste �nt�lniri.
Rep.: C�nd l-ai cunoscut prima dat� pe Victor Ponta?
X.: Pe Victor Ponta l-am cunoscut �n vara anului 2008, �n luna iulie. S-a prezentat ca fiind �oferul lui Robert Negoi��, sub numele de �Gabi�. Nu am avut atunci nici o rela�ie sexual�, abia dup� o s�pt�m�n� ne-am �nt�lnit, am avut rela�ii sexuale normale, dup� care a urmat s� ne �nt�lnim �n fiecare lun�. Aproximativ... aproape un an.

C��i ani aveai c�nd l-ai v�zut prima oar�?
C�nd l-am cunoscut aveam 17 ani �i jum�tate, eram minor�.
El �tia c� e�ti minor�?
�tia c� sunt minor�.
De unde �tia? I-ai spus c��i ani ai sau de unde �tia?
Da, m-a �ntrebat c��i ani am, dar nu m-a �ntrebat prima oar� c�nd ne-am �nt�lnit, abia a doua, a treia oar� m-a �ntrebat ce v�rst� am. Se a�tepta s� am mai mult, s� fiu deja major�. Mi-a propus s� mergem �ntr-o c�l�torie, s� mai vin cu �nc� o fat�. Dar eu nu puteam s� ies din �ar� pentru c� eram minor� pe atunci.
�Robert Negoi�� ne-a f�cut leg�tura�
Cine v-a f�cut leg�tura?
Cuno�tin�� ne-a f�cut Robert Negoi��, la Rin Grand Hotel. Acolo ne �nt�lneam de obicei. Aveam camer� dat� de Robert, care era trecut� pe protocol. M� pl�tea cu o sum� de 100 de euro.
Cine anume te pl�tea cu 100 de euro?
100 de euro �mi d�dea Victor Ponta, plus ceea ce �mi d�dea Robert Negoi��, dublu.
Robert Negoi��, �n momentul �n care v-a f�cut leg�tura, �i-a spus exact ce ai de f�cut?
Mai fusesem la astfel de �nt�lniri �i �tiam c� urmeaz� s� am rela�ii sexuale cu Victor Ponta.
...
�n afar� de bani, �i-a f�cut alte cadouri? Parfumuri, o pereche de ciorapi, haine?
Da, c�nd am �mplinit 18 ani mi-a f�cut cadou un telefon BlackBerry.
C�nd a fost asta?
Dac� eu l-am cunoscut �n vara anului 2008, �n iarn�, c�nd eu am �mplinit 18 ani mi-a f�cut cadou acel telefon.
Mai ai cumva telefonul?
Da, �l mai am.
Cadou - telefon cu poza so�iei �n el
Telefonul era nou-nou�, sau mai avea ceva date �nregistrate pe el?
Da, mai avea date �nregistrate pe el, cum ar fi o poz� cu so�ia lui. Dar acum nu mai am acea poz�.
Dar el �i l-a prezentat ca fiind totu�i un telefon nou, un cadou...
Da, da.
�n afar� de Victor Ponta, ai mai avut cu altcineva, prezentat de Robert, rela�ii, din partid?
Da, cu Nicu B�nicioiu. S-a �nt�mplat tot �n 2008, la mare, la un concurs de Miss TSD (Tineretul Social Democrat, nota red.). Mi l-a prezentat, �i �tiam c� a�a face de obicei, nu neap�rat pe Victor �i pe Nicu B�nicioiu, dar mi-a mai prezentat �i alte personaje care nu f�ceau parte din politic�, �i, f�c�ndu-mi cuno�tin�� cu el, am crezut c� trebuie s� am rela�ii sexuale �i cu acesta, cu Nicu B�nicioiu. Am avut rela�ii sexuale cu el, la un hotel unde eram cazat�, mai exact la Flora, �i nu m-a pl�tit, nu mi-a dat nici un ban, dup� care �i Robert s-a sup�rat pe mine �i mi-a zis c� nu am procedat bine c� m-am �nt�lnit cu Nicu B�nicioiu.
��ncepuse s� se ascund�
Revenind la Victor Ponta... cam c�t timp v-a�i v�zut, c�te luni?
Aproximativ un an. Din iunie 2008, p�n� �n februarie, martie, 2009, p�n� �n prim�vara lui 2009.
�i de ce a�i �ncetat s� v� mai vede�i?
Nu ne-am mai v�zut pentru c� nu �mi mai r�spundea la mesaje, nici nu m� mai c�uta s� �mi zic� s� ne �nt�lnim, nici nu �mi mai convenea pre�ul, �i oarecum �ncepuse s� se ascund�. Era prea ocupat cu serviciul �i nu mai vrea s� fac� asemenea chestii, cel pu�in asta mi-a zis mie.
C�nd v� �nt�lnea�i, Victor Ponta folosea prezervativ?
Da, �ntotdeauna.
Te c�uta �i din alte motive, s� ��i spun� c� este o rela�ie pu�in special� �ntre voi, ��i mai spunea o vorb� dulce la telefon?
Nu, nu, nu. M� suna o dat� pe lun� �i m� �ntreba dac� pot s� vin la Bucure�ti, s� ne �nt�lnim.
Ai fost vreodat� la Parchet, s� dai vreo declara�ie, de c�nd a �nceput acest scandal, sau la DIICOT?
Nu, niciodat�. Nu am dat nici o declara�ie.
S� spunem c� el neag�, c� ar fi avut vreo rela�ie cu tine, tu ai vreun argument, s�-i spui �m�i, cum spui tu c� nu ai fost cu mine, c�nd eu te �tiu at�t de bine�, ce ai putea s� �i spui?
A fost de fa�� �i Robert Negoi��, c� doar el ne-a f�cut cuno�tin��, �i a mai fost �i o fat�. Nu mai �tiu cum o cheam�, dar dac� o v�d o recunosc. Deci nu am fost doar eu cu el.


Kategorie
Nachrichten & Politik


Lizenz
Standard-YouTube-Lizenz

www.youtube.com/watch?v=cSYFCBlTlz8

baselu' o cam scalda cu averea preacuratei Udrea care, nici cocos n-a mincat, nici avere n-a adunat !

De la: ioi_Haakon_oio, la data 2014-10-28 14:59:52Ver�ffentlicht am 13.10.2014


noiembrie 2011
La vremea respectiv� (vara lui 2008) fata avea 17 ani �i era pl�tit� pentru �presta�ii� at�t de actualul lider PSD, c�t �i de Robert Negoi��, proprietarul lan�ului hotelier unde s-ar fi consumat o parte dintre aceste �nt�lniri.
Rep.: C�nd l-ai cunoscut prima dat� pe Victor Ponta?
X.: Pe Victor Ponta l-am cunoscut �n vara anului 2008, �n luna iulie. S-a prezentat ca fiind �oferul lui Robert Negoi��, sub numele de �Gabi�. Nu am avut atunci nici o rela�ie sexual�, abia dup� o s�pt�m�n� ne-am �nt�lnit, am avut rela�ii sexuale normale, dup� care a urmat s� ne �nt�lnim �n fiecare lun�. Aproximativ... aproape un an.

C��i ani aveai c�nd l-ai v�zut prima oar�?
C�nd l-am cunoscut aveam 17 ani �i jum�tate, eram minor�.
El �tia c� e�ti minor�?
�tia c� sunt minor�.
De unde �tia? I-ai spus c��i ani ai sau de unde �tia?
Da, m-a �ntrebat c��i ani am, dar nu m-a �ntrebat prima oar� c�nd ne-am �nt�lnit, abia a doua, a treia oar� m-a �ntrebat ce v�rst� am. Se a�tepta s� am mai mult, s� fiu deja major�. Mi-a propus s� mergem �ntr-o c�l�torie, s� mai vin cu �nc� o fat�. Dar eu nu puteam s� ies din �ar� pentru c� eram minor� pe atunci.
�Robert Negoi�� ne-a f�cut leg�tura�
Cine v-a f�cut leg�tura?
Cuno�tin�� ne-a f�cut Robert Negoi��, la Rin Grand Hotel. Acolo ne �nt�lneam de obicei. Aveam camer� dat� de Robert, care era trecut� pe protocol. M� pl�tea cu o sum� de 100 de euro.
Cine anume te pl�tea cu 100 de euro?
100 de euro �mi d�dea Victor Ponta, plus ceea ce �mi d�dea Robert Negoi��, dublu.
Robert Negoi��, �n momentul �n care v-a f�cut leg�tura, �i-a spus exact ce ai de f�cut?
Mai fusesem la astfel de �nt�lniri �i �tiam c� urmeaz� s� am rela�ii sexuale cu Victor Ponta.
...
�n afar� de bani, �i-a f�cut alte cadouri? Parfumuri, o pereche de ciorapi, haine?
Da, c�nd am �mplinit 18 ani mi-a f�cut cadou un telefon BlackBerry.
C�nd a fost asta?
Dac� eu l-am cunoscut �n vara anului 2008, �n iarn�, c�nd eu am �mplinit 18 ani mi-a f�cut cadou acel telefon.
Mai ai cumva telefonul?
Da, �l mai am.
Cadou - telefon cu poza so�iei �n el
Telefonul era nou-nou�, sau mai avea ceva date �nregistrate pe el?
Da, mai avea date �nregistrate pe el, cum ar fi o poz� cu so�ia lui. Dar acum nu mai am acea poz�.
Dar el �i l-a prezentat ca fiind totu�i un telefon nou, un cadou...
Da, da.
�n afar� de Victor Ponta, ai mai avut cu altcineva, prezentat de Robert, rela�ii, din partid?
Da, cu Nicu B�nicioiu. S-a �nt�mplat tot �n 2008, la mare, la un concurs de Miss TSD (Tineretul Social Democrat, nota red.). Mi l-a prezentat, �i �tiam c� a�a face de obicei, nu neap�rat pe Victor �i pe Nicu B�nicioiu, dar mi-a mai prezentat �i alte personaje care nu f�ceau parte din politic�, �i, f�c�ndu-mi cuno�tin�� cu el, am crezut c� trebuie s� am rela�ii sexuale �i cu acesta, cu Nicu B�nicioiu. Am avut rela�ii sexuale cu el, la un hotel unde eram cazat�, mai exact la Flora, �i nu m-a pl�tit, nu mi-a dat nici un ban, dup� care �i Robert s-a sup�rat pe mine �i mi-a zis c� nu am procedat bine c� m-am �nt�lnit cu Nicu B�nicioiu.
��ncepuse s� se ascund�
Revenind la Victor Ponta... cam c�t timp v-a�i v�zut, c�te luni?
Aproximativ un an. Din iunie 2008, p�n� �n februarie, martie, 2009, p�n� �n prim�vara lui 2009.
�i de ce a�i �ncetat s� v� mai vede�i?
Nu ne-am mai v�zut pentru c� nu �mi mai r�spundea la mesaje, nici nu m� mai c�uta s� �mi zic� s� ne �nt�lnim, nici nu �mi mai convenea pre�ul, �i oarecum �ncepuse s� se ascund�. Era prea ocupat cu serviciul �i nu mai vrea s� fac� asemenea chestii, cel pu�in asta mi-a zis mie.
C�nd v� �nt�lnea�i, Victor Ponta folosea prezervativ?
Da, �ntotdeauna.
Te c�uta �i din alte motive, s� ��i spun� c� este o rela�ie pu�in special� �ntre voi, ��i mai spunea o vorb� dulce la telefon?
Nu, nu, nu. M� suna o dat� pe lun� �i m� �ntreba dac� pot s� vin la Bucure�ti, s� ne �nt�lnim.
Ai fost vreodat� la Parchet, s� dai vreo declara�ie, de c�nd a �nceput acest scandal, sau la DIICOT?
Nu, niciodat�. Nu am dat nici o declara�ie.
S� spunem c� el neag�, c� ar fi avut vreo rela�ie cu tine, tu ai vreun argument, s�-i spui �m�i, cum spui tu c� nu ai fost cu mine, c�nd eu te �tiu at�t de bine�, ce ai putea s� �i spui?
A fost de fa�� �i Robert Negoi��, c� doar el ne-a f�cut cuno�tin��, �i a mai fost �i o fat�. Nu mai �tiu cum o cheam�, dar dac� o v�d o recunosc. Deci nu am fost doar eu cu el.


Kategorie
Nachrichten & Politik


Lizenz
Standard-YouTube-Lizenz

www.youtube.com/watch?v=cSYFCBlTlz8[/quote]

Pe mine nu ma impresioneaza marturia unei curve. Minora sau majora. Din ce spune ea nici Negoita nici Ponta nici Banicioiu nu-au fortat-o pe parasuta sa faca ceva sexual impotriva dorintei ei, dimpotriva, din ce spune ea il cauta pe Ponta si a fost de acord sa-l faca si pe Banicioiu. Ba s-a declarat si nemultumita ca Banicioiu nu a platit-o ...
Regret ca trebuie sa spun dar, cu toate ca nu-l sufar pe Ponta absolut deloc, nu mi se pare in regula sa se publice asa-numite marturii ale unor prostituate despre el. E treaba lui Ponta cu cine si-o trage, cat e de credincios nevestei lui e treaba ei si a lui, in nici un caz a mea sau a altora. Comunistii se bagau si sub plapuma omului.
Avem o mie de motive sa-l injuram pe Ponta, ca e demagog, mincinos, hot intelectual ... multe multe, nu e nevoie si de asta.
Ce spune bagaboanta asta se poate spune, cu mare usurinta, despre orice barbat, fara a se putea aduce o dovada concreta. Sunt doar vorbe.
Pe mine nu ma deranjeaza ca doamna curva a facut ce a facut ci ca povesteste despre asta chiar daca e adevarat. E doar treaba lui Ponta daca isi inseala nevasta. Eu nu-l detest mai mult din cauza asta. E suficient si atat.
Nu sunt de acord cu ce s-a publicat aici despre Ponta pentru ca mi se pare la fel de josnic precum chestia cu presupusa relatie sexuala dintre Basescu si Udrea. E treaba fiecaruia cu cine si-o pune !
Si cei care tin scorul altora nu sunt decat niste oameni care mai degraba povestesc despre cum ar face ei, despre fanteziile lor sexuale nu despre ce s-a intamplat in realitate cu Ponta, curva, Udrea sau Basescu.

Corect, Silviule, cu o adaugire, insa :
Baselu' este presedintele Romaniei si nu un barbat oarecare si atunci cind e galant cu iubitele sale , sa o faca din buzunarul propriu si nu din bugetul Statului , daruindu-le, care cind i-a fost iubita , cite un minister ! ei, da' acu' de cind cu Udrea , chiar a sarit calu' si tre' sa fii naivul naivilor sa crezi ca base e un amorez platonic !

ai gafat GRAV, serenisime !

DACA, NU TE INTERESEAZA integritatea MORALA si/sau postura PENALA IN CARE SE AFLA un OARECARE candidat CARE DORESTE SA-TI OBTINA VOTUL PENTRU A-TI REPREZENTA INERESELE DE CETATEAN ONEST, ATUNCI, NU-I NICI O PROBLEMA, POTI VOTA ORICAND CANDIDATI IMORALI SI/SAU PENALI !

VEZI: silvio berlusconi, francois hollanede, nicolas sarkozy, dominique strauss kahn etc.


www.psd.ohabaferdinand.ro/picture/lavinia-si-iliescu.jpg

capitalismpepaine.files.wordpress.com/2014/02/03a6j.jpg?w=700&h=433

TRADITII politice DAMBOVITENE

AI INGHITIT GALUSCA SAU TE-AI INCECAT CU PRINCIPIILE ?

eh! mentalitati si moralitati crestin ortodoxe!
etica secular umanista , bat-o vina!

serenisime, te intreb si pe tine tot asa cum l-am intrebat si pe celalalt ametit, daca in posrtura d'soare X s-ar fi aflat fiica-ta, ai fi emis aceleasi afirmanii, ai fi analizat si concluzionat identic?

ati malcit-o !
mai bine, taceea voastra este asurzitoare si imi descrie totul despre voi.
biete CANALII patentate!

Hakoane, cu cine te certi nene ?

Cum s-au folosit banii rom�nilor la Gala Bute: 1% pentru frunz�, 99% �n v�nt
31 October, 2012

Din cei 1.900.000 de euro de la Ministerul Dezvolt�rii, doar 21.700 de euro au fost folosiți pentru imaginea Rom�niei, iar Obreja nu are documente justificative pentru fiecare 2 din 3 euro veniți din bugetul de stat


DLAF: �Fraud�!�
Obreja: �DLAF sucește mințile oamenilor�


Raportul investigatorilor banilor europeni susține punct cu punct ancheta din 2011 a Gazetei și �ndeamn� DNA s� cerceteze ce a f�cut Obreja cu banii dați de Elena Udrea
Investigație GSP de Mirela Neag și C�t�lin Tolontan

�C�nd p�rin�ii mei au emigrat �n Irlanda ca s�-și caute norocul �n America, tr�iau cu ideea c� acolo str�zile erau pavate cu aur�, �și amintește Burt Lancaster �ntr-o c�rțulie simpatic� tip�rit� recent la �Humanitas�. Actorul continu� povestea. �Imediat dup� sosire, tata a f�cut trei constat�ri: 1) Str�zile nu erau pavate cu aur. 2) Nu erau pavate deloc. 3) Contau pe el s� le paveze!�.
Aceast� istorie s-a repetat pentru publicul din Rom�nia la Gala Bute, organizat� pe 9 iulie 2011 de c�tre firma lui Rudel Obreja. Majoritatea cov�rșitoare a banilor au fost pl�ti�i de ministerul condus la acea vreme de Elena Udrea.
Rom�nilor li s-a spus c� milioanele de euro vor veni din fondurile europene. Dar str�zile nu s�nt pavate cu aur.
Ce am susținut �n 2011
Vara lui 2011 a fost una grea pentru Gazeta Sporturilor. Am fost acuza�i de lips� de patriotism de Elena Udrea și de �tic�loșie cras� de c�tre Rudel Obreja.
Asta pentru c� ziarul a afirmat �nc� din prima clip� dou� lucruri:
1 E pu�in probabil ca responsabilii europeni s� accepte ca 2 milioane de euro destina�i promov�rii imaginii Rom�niei s� fie folosi�i pentru organizarea unei gale profesioniste de box.
�Mai devreme sau mai t�rziu, Comisia European� va refuza plata banilor și atunci vom achita din buget, adic� din impozitele rom�nilor, ceea ce a cheltuit firma Europlus a lui Rudel Obreja�
GAZETA SPORTURILOR, iunie 2011

2 Av�nd �n vedere faptul c� Obreja ascunde cum a f�cut cheltuielile, se va ajunge ca DNA s� investigheze organizarea Galei Bute � Mendy și a felului �n care s-au dat banii.
�Obreja e președintele Federației Rom�ne de Box, for public care a dat drepturile de organizare a galei tocmai firmei lui �nsuși. Este un conflict de interese evident, pe care Obreja �l dep�șește �n forț�, m�nat de ideea c� el și Udrea s�nt eterni�
GAZETA SPORTURILOR, iulie 2011

Și ce s-a �nt�mplat �n 2012
Ziarul a descoperit și c�, �n afara banilor aloca�i de la Ministerul Dezvolt�rii, �n bugetul galei din iulie 2011 au intrat sute de mii de euro de la companii de stat. Sumele acestea au mers �nt�i la federa�ia de box și apoi �n firma lui Obreja.
�n acel moment, Obreja a ieșit la atac. �n studioul B1TV, la emisiunea lui Robert Turcescu, el a continuat s� acuze Gazeta pentru c� instig� și dezinformeaz�.
Fiecare lucru scris �n urm� cu 17 luni s-a confirmat. Dup� cum urmeaz�:
1 Comisia European� a refuzat s� deconteze cheltuielile trimise de la Ministerul Dezvolt�rii pentru Europlus, firma lui Obreja. Cele 1,9 milioane de euro pl�ti�i lui Obreja au fost achitate direct din contribu�iile rom�nilor. Noi am pavat str�zile cu aur.

2 �n urma unei anchete a DLAF, forul european antifraud�, DNA s-a sesizat.
Cine pe cine a vrut s� acopere?!
Conform unui document prezentat de jurnalista Oana Stancu la emisiunea sa de la Antena 3, fraudele din folosirea banilor europeni i-au enervat at�t de mult pe europeni și pentru c� ei au sesizat c�, ini�ial, �n loc ca DNA s� ancheteze cazurile, procurorii rom�ni au �ncercat s�-i ajute pe cei anchetați de europeni.
�n documentul expus de Oana Stancu nu s�nt specificate cazurile, dar c�teva surse sus�in c� e vorba chiar de ancheta pe Gala Bute!
Dup� ce documentul acuzator al DLAF la adresa DNA a devenit public, investiga�ia de la București d� semne c� s-a retrezit la via��, ieri fiind audia�i c��iva dintre oamenii din conducerea Federa�iei Rom�ne de Box.
Udrea a finanțat gala și profitul necunoscut al lui Obreja cu bani publici
Chiar și cu be�ele �n roate puse de la București, DLAF a f�cut propria investiga�ie. Con�ine 237 de pagini redactate.
�21.700 de euro au fost cheltuielile firmei Europlus Computers pentru promovarea Rom�niei ca destinație turistic�, susțin investigatorii. Imediat, ei calculeaz� și procentul.

�1,13% a fost cheltuit pentru imaginea Rom�niei�, conform anchetatorilor fondurilor europene

Concluzia anchetatorilor este: �n realitate, bugetul contractului semnat cu Ministerul Dezvolt�rii a fost conceput astfel �nc�t s� acopere costurile cu organizarea galei de box și nu ca s� promoveze imaginea Rom�niei.
�Mai mult, pentru 66,6% din valoarea serviciilor recepționate de Ministerul Dezvolt�rii, Europlus nu deține nici un document justificativ�
INVESTIGAȚIA DLAF

Obreja �i pl�tește 1,5 milioane de euro lui Bute
�ntre Rudel Obreja și Lucian Bute exist� un moment financiar bizar, pe care Gazeta l-a descoperit �n raportul DLAF. O �ntoarcere de bani.
�n data de 5 iulie 2011, cu patru zile �nainte de meci, firma Europlus transfer� suma de 1,5 milioane de euro c�tre Trans Lucian Pechea SRL, firma lui Lucian Bute. Plata se face dintr-un cont deschis de Europlus la BRD, banc� de la care compania lui Obreja luase un credit, garantat cu contractul de la Ministerul Dezvolt�rii.
Tranzac�ia se explic� prin faptul c� banii din credit nu puteau fi folosi�i dec�t cu destina�ii clare, printre care și plata drepturilor lui Bute pentru meci. De fapt, contractul �ntre firma lui Obreja și cea a lui Bute este, conform DLAF, un contract pentru drepturi de imagine.
Reziliaz� contractul și Bute �i returneaz� 1,5 milioane lui Obreja
La 13 zile dup� meci, pe 22 iulie 2011, contractul �ntre firma lui Bute și a lui Obreja se reziliaz�! Trans Lucian SRL �i returneaz� 1,5 milioane de euro �n alt cont, din banca Raiffeisen, firmei Europlus.
DLAF eviden�iaz� c� din acest cont Obreja face pl��i așa cum dorește. A pl�tit servicii de consultan��, promovare gal� și o parte din bursa lui Bute, mai exact 400.000 de dolari.
Pentru Interbox (Canada Ltd), Obreja pl�tise 400.000 de dolari.
�n afar� de acești bani, din cei 420.000 � str�nși de la companiile de stat pentru gal� prin federa�ia de box, Obreja a pl�tit 409.000 $ pentru �burse boxerii rom�ni și str�ini, promotori, tax� IBF, onorarii și bilete de avion�.
Nu e clar c��i bani i-au revenit �n final lui Bute și nici Obreja nu o spune.
Obreja: �A fost o plat� eronat�
Contactat la telefon �n Canada, acolo unde se afl� pentru meciul de s�mb�t� noapte Bute � Grachev, Obreja a declarat c� �i-am dat bani lui Bute, dar mai am și o restan�� c�tre el. A �n�eles, altfel nu m-aș mai fi aflat aici, ca s� m�n�nc sarmale cu el�.
El spune c� plata de 1,5 milioane de euro �a fost o plat� eronat�, dar n-a detaliat. Obreja crede c� �este o campanie bine orchestrat� de c�tre cei care știu s� fac� acest lucru, iar DLAF a b�gat șop�rle �n raport și nu a prezentat toate documentele�.
Președintele FR Box spune c� DLAF are poli�e de pl�tit și �eu am nimerit la mijloc�.
Obreja a �inut s� nege varianta potrivit c�reia �n loc de bani i-ar fi dat lui Bute ac�iuni la hotelul Muntenia din Olimp, pe care șeful FRB �l de�ine. �E o scorneal�, Lucian nu are nici o tangen�� cu Hotel Muntenia, hotelul este al meu!�.
Audiați la DNA
Titi Tudor, vicepreședintele FRB, F�nel Trandafir, antrenorul Adrian L�c�tuș și Marian Simion au fost audiați ieri, la DNA �n leg�tur� cu organizarea galei Bute de c�tre firma lui Rudel Obreja. Procurorii doresc s� l�mureasc� modul �n care FRB a cedat firmei lui Obreja drepturile exclusive de organizare a galei. �Și noi ne �ntreb�m cine i-a dat aceste drepturi. Am fost uimit, pentru c� �n ședința Biroului Federal nu s-a pus pe ordinea de zi eliberarea unei licențe, dar era trecut �n procesul verbal. Nu știu cine a f�cut fals!�, a spus Titi Tudor.
�n schimb, un alt membru al Biroului Federal, F�nel Trandafir, susține c� �și amintește c� �nțelegerea �ntre FRB și firma lui Rudel Obreja a fost discutat� �n acea ședinț�.
Orice s-a �nt�mplat acolo, acela a fost, din punct de vedere sportiv, momentul �n care cei implicați �n Gala Bute au �nceput s� mearg� pe aur.


Felicitari DNA!

Uitandu-ma la jurnalele tv il vad pe Cocos Dorin. Un mos urat din cale afara.
Nu pot sa nu-mi stramb parerea despre Udrea gandindu-ma ca a fost maritata cu smecherul asta.
Nu pot sa nu ma gandesc ca s-a maritat cu el exclusiv pentru bani.
Habar n-am avut cum arata Cocos asta.
Dar dupa ce l-am vazut, brusc, parerea despre Udrea s-a dus dracului de rapa ...
O patachina.
Daca cumva Base a avut ocazia si n-a profitat e un bou.
Daca i-a tras-o, foarte bine, sa fie sanatos.
Ca vrea el s-o puna presedinta, sa fie sanatos ... eu n-o s-o votez pe patachina.
Sfarsitul povestii !

A, pentru Hakon cel Destept:
Nu e treaba nostra, nene cu cine face sex orice personaj politic. Pe mine ma intereseaza cum guverneaza ziua iara nu ca se duce pe centura noaptea. Chiar nu-mi pasa ce face Ponta sau Udrea pe sub plapuma, imi pasa ce fac astia in viata politica, publica, pentru astaea am destule motive sa-i apreciez sau sa- injur.
Ca sa pricepi si tu, Clinton n-a patit nimic pentru chestia cu trabucul pentru ca americanii au gandit ca mine nu ca tine
Dar tu crezi ce vrei.
Mai ales ca esti grozav de destept ...
Asta-ti iese cel mai bine ....

De la: 9am_1454, la data 2014-10-28 18:40:09Uitandu-ma la jurnalele tv il vad pe Cocos Dorin. Un mos urat din cale afara.
Nu pot sa nu-mi stramb parerea despre Udrea gandindu-ma ca a fost maritata cu smecherul asta.
Nu pot sa nu ma gandesc ca s-a maritat cu el exclusiv pentru bani.
Habar n-am avut cum arata Cocos asta.
Dar dupa ce l-am vazut, brusc, parerea despre Udrea s-a dus dracului de rapa ...
O patachina.
Daca cumva Base a avut ocazia si n-a profitat e un bou.
Daca i-a tras-o, foarte bine, sa fie sanatos.
Ca vrea el s-o puna presedinta, sa fie sanatos ... eu n-o s-o votez pe patachina.
Sfarsitul povestii !

A, pentru Hakon cel Destept:
Nu e treaba nostra, nene cu cine face sex orice personaj politic. Pe mine ma intereseaza cum guverneaza ziua iara nu ca se duce pe centura noaptea. Chiar nu-mi pasa ce face Ponta sau Udrea pe sub plapuma, imi pasa ce fac astia in viata politica, publica, pentru astaea am destule motive sa-i apreciez sau sa- injur.
Ca sa pricepi si tu, Clinton n-a patit nimic pentru chestia cu trabucul pentru ca americanii au gandit ca mine nu ca tine, domnu "scuipa-n-floci".
Dar tu crezi ce vrei.
Mai ales ca esti grozav de destept ...
Asta-ti iese cel mai bine ....

Am dat-o draqului, ba' SugiPixu', NESIMTITA TRILE si OBSEDATA, si-a hodorogit tastatura acuzanu-l pe BASE de imoralitate ANI IN SIR, insa una este sa parlesti O CAPRA si cu totul altceva este sa faci SEX cu O IADA, buey Haleshtikak, BIPEDUL este PENAL !

Iar un asemenea penal lipsit de scrupule care a facut sex cu minore fiind PROCUROR, ofiter sie si POLITICAN care s-a dedat la INCALCAREA CONSTITUTIEI cu buna stiinta, la hotii, la spagi, la falsificarea propriului CV, piagierea unor texte si intoducerea acestora in propria teza de doctorat, iar intre timp a devenit un prim ministru MINCINOS INCOMPETENT care a participat la o lovitura de stat esuata, care ofera pomeni electorale din fondurile guvernamentale aflate la dispozitia guvernului sau al prim ministrului, fraudand bugetul statului prin incalcarea legii bugetului si a finantelor publice, ACEST biped PENAL de la A la Z-et doreste sa-ti castige INCREDEREA pentru a-ti obtine VOTUL necesar abcederii in functia de PRESEDINTE al Romaniei, pentru a-ti reprezenta INTERESELE pe care nu a fost in stare sa le ADMINISTREZE in interesul TAU, cetatene IMBECIL, ai intees ceva, ba' SUGIPIXU'?

suge-i tandru si cu spor !

PS
Bill Clinton ?
Pentu ce a comparut in fata prcurorului FEDERAL BC, pentru faptul ca a facut sex oral cu M.L la Casa Alba si prin biroul oval sau pentru cu totul altceva ?
Ia si studiaza speta si apoi sa te repezi cu afirmatii inepte, ba' SugiPixu' !

De la: Black_Friday_, la data 2014-10-28 18:36:24Cum s-au folosit banii rom�nilor la Gala Bute: 1% pentru frunz�, 99% �n v�nt
31 October, 2012

Din cei 1.900.000 de euro de la Ministerul Dezvolt�rii, doar 21.700 de euro au fost folosiți pentru imaginea Rom�niei, iar Obreja nu are documente justificative pentru fiecare 2 din 3 euro veniți din bugetul de stat


DLAF: �Fraud�!�
Obreja: �DLAF sucește mințile oamenilor�


Raportul investigatorilor banilor europeni susține punct cu punct ancheta din 2011 a Gazetei și �ndeamn� DNA s� cerceteze ce a f�cut Obreja cu banii dați de Elena Udrea
Investigație GSP de Mirela Neag și C�t�lin Tolontan

�C�nd p�rin�ii mei au emigrat �n Irlanda ca s�-și caute norocul �n America, tr�iau cu ideea c� acolo str�zile erau pavate cu aur�, �și amintește Burt Lancaster �ntr-o c�rțulie simpatic� tip�rit� recent la �Humanitas�. Actorul continu� povestea. �Imediat dup� sosire, tata a f�cut trei constat�ri: 1) Str�zile nu erau pavate cu aur. 2) Nu erau pavate deloc. 3) Contau pe el s� le paveze!�.
Aceast� istorie s-a repetat pentru publicul din Rom�nia la Gala Bute, organizat� pe 9 iulie 2011 de c�tre firma lui Rudel Obreja. Majoritatea cov�rșitoare a banilor au fost pl�ti�i de ministerul condus la acea vreme de Elena Udrea.
Rom�nilor li s-a spus c� milioanele de euro vor veni din fondurile europene. Dar str�zile nu s�nt pavate cu aur.
Ce am susținut �n 2011
Vara lui 2011 a fost una grea pentru Gazeta Sporturilor. Am fost acuza�i de lips� de patriotism de Elena Udrea și de �tic�loșie cras� de c�tre Rudel Obreja.
Asta pentru c� ziarul a afirmat �nc� din prima clip� dou� lucruri:
1 E pu�in probabil ca responsabilii europeni s� accepte ca 2 milioane de euro destina�i promov�rii imaginii Rom�niei s� fie folosi�i pentru organizarea unei gale profesioniste de box.
�Mai devreme sau mai t�rziu, Comisia European� va refuza plata banilor și atunci vom achita din buget, adic� din impozitele rom�nilor, ceea ce a cheltuit firma Europlus a lui Rudel Obreja�
GAZETA SPORTURILOR, iunie 2011

2 Av�nd �n vedere faptul c� Obreja ascunde cum a f�cut cheltuielile, se va ajunge ca DNA s� investigheze organizarea Galei Bute � Mendy și a felului �n care s-au dat banii.
�Obreja e președintele Federației Rom�ne de Box, for public care a dat drepturile de organizare a galei tocmai firmei lui �nsuși. Este un conflict de interese evident, pe care Obreja �l dep�șește �n forț�, m�nat de ideea c� el și Udrea s�nt eterni�
GAZETA SPORTURILOR, iulie 2011

Și ce s-a �nt�mplat �n 2012
Ziarul a descoperit și c�, �n afara banilor aloca�i de la Ministerul Dezvolt�rii, �n bugetul galei din iulie 2011 au intrat sute de mii de euro de la companii de stat. Sumele acestea au mers �nt�i la federa�ia de box și apoi �n firma lui Obreja.
�n acel moment, Obreja a ieșit la atac. �n studioul B1TV, la emisiunea lui Robert Turcescu, el a continuat s� acuze Gazeta pentru c� instig� și dezinformeaz�.
Fiecare lucru scris �n urm� cu 17 luni s-a confirmat. Dup� cum urmeaz�:
1 Comisia European� a refuzat s� deconteze cheltuielile trimise de la Ministerul Dezvolt�rii pentru Europlus, firma lui Obreja. Cele 1,9 milioane de euro pl�ti�i lui Obreja au fost achitate direct din contribu�iile rom�nilor. Noi am pavat str�zile cu aur.

2 �n urma unei anchete a DLAF, forul european antifraud�, DNA s-a sesizat.
Cine pe cine a vrut s� acopere?!
Conform unui document prezentat de jurnalista Oana Stancu la emisiunea sa de la Antena 3, fraudele din folosirea banilor europeni i-au enervat at�t de mult pe europeni și pentru c� ei au sesizat c�, ini�ial, �n loc ca DNA s� ancheteze cazurile, procurorii rom�ni au �ncercat s�-i ajute pe cei anchetați de europeni.
�n documentul expus de Oana Stancu nu s�nt specificate cazurile, dar c�teva surse sus�in c� e vorba chiar de ancheta pe Gala Bute!
Dup� ce documentul acuzator al DLAF la adresa DNA a devenit public, investiga�ia de la București d� semne c� s-a retrezit la via��, ieri fiind audia�i c��iva dintre oamenii din conducerea Federa�iei Rom�ne de Box.
Udrea a finanțat gala și profitul necunoscut al lui Obreja cu bani publici
Chiar și cu be�ele �n roate puse de la București, DLAF a f�cut propria investiga�ie. Con�ine 237 de pagini redactate.
�21.700 de euro au fost cheltuielile firmei Europlus Computers pentru promovarea Rom�niei ca destinație turistic�, susțin investigatorii. Imediat, ei calculeaz� și procentul.

�1,13% a fost cheltuit pentru imaginea Rom�niei�, conform anchetatorilor fondurilor europene

Concluzia anchetatorilor este: �n realitate, bugetul contractului semnat cu Ministerul Dezvolt�rii a fost conceput astfel �nc�t s� acopere costurile cu organizarea galei de box și nu ca s� promoveze imaginea Rom�niei.
�Mai mult, pentru 66,6% din valoarea serviciilor recepționate de Ministerul Dezvolt�rii, Europlus nu deține nici un document justificativ�
INVESTIGAȚIA DLAF

Obreja �i pl�tește 1,5 milioane de euro lui Bute
�ntre Rudel Obreja și Lucian Bute exist� un moment financiar bizar, pe care Gazeta l-a descoperit �n raportul DLAF. O �ntoarcere de bani.
�n data de 5 iulie 2011, cu patru zile �nainte de meci, firma Europlus transfer� suma de 1,5 milioane de euro c�tre Trans Lucian Pechea SRL, firma lui Lucian Bute. Plata se face dintr-un cont deschis de Europlus la BRD, banc� de la care compania lui Obreja luase un credit, garantat cu contractul de la Ministerul Dezvolt�rii.
Tranzac�ia se explic� prin faptul c� banii din credit nu puteau fi folosi�i dec�t cu destina�ii clare, printre care și plata drepturilor lui Bute pentru meci. De fapt, contractul �ntre firma lui Obreja și cea a lui Bute este, conform DLAF, un contract pentru drepturi de imagine.
Reziliaz� contractul și Bute �i returneaz� 1,5 milioane lui Obreja
La 13 zile dup� meci, pe 22 iulie 2011, contractul �ntre firma lui Bute și a lui Obreja se reziliaz�! Trans Lucian SRL �i returneaz� 1,5 milioane de euro �n alt cont, din banca Raiffeisen, firmei Europlus.
DLAF eviden�iaz� c� din acest cont Obreja face pl��i așa cum dorește. A pl�tit servicii de consultan��, promovare gal� și o parte din bursa lui Bute, mai exact 400.000 de dolari.
Pentru Interbox (Canada Ltd), Obreja pl�tise 400.000 de dolari.
�n afar� de acești bani, din cei 420.000 � str�nși de la companiile de stat pentru gal� prin federa�ia de box, Obreja a pl�tit 409.000 $ pentru �burse boxerii rom�ni și str�ini, promotori, tax� IBF, onorarii și bilete de avion�.
Nu e clar c��i bani i-au revenit �n final lui Bute și nici Obreja nu o spune.
Obreja: �A fost o plat� eronat�
Contactat la telefon �n Canada, acolo unde se afl� pentru meciul de s�mb�t� noapte Bute � Grachev, Obreja a declarat c� �i-am dat bani lui Bute, dar mai am și o restan�� c�tre el. A �n�eles, altfel nu m-aș mai fi aflat aici, ca s� m�n�nc sarmale cu el�.
El spune c� plata de 1,5 milioane de euro �a fost o plat� eronat�, dar n-a detaliat. Obreja crede c� �este o campanie bine orchestrat� de c�tre cei care știu s� fac� acest lucru, iar DLAF a b�gat șop�rle �n raport și nu a prezentat toate documentele�.
Președintele FR Box spune c� DLAF are poli�e de pl�tit și �eu am nimerit la mijloc�.
Obreja a �inut s� nege varianta potrivit c�reia �n loc de bani i-ar fi dat lui Bute ac�iuni la hotelul Muntenia din Olimp, pe care șeful FRB �l de�ine. �E o scorneal�, Lucian nu are nici o tangen�� cu Hotel Muntenia, hotelul este al meu!�.
Audiați la DNA
Titi Tudor, vicepreședintele FRB, F�nel Trandafir, antrenorul Adrian L�c�tuș și Marian Simion au fost audiați ieri, la DNA �n leg�tur� cu organizarea galei Bute de c�tre firma lui Rudel Obreja. Procurorii doresc s� l�mureasc� modul �n care FRB a cedat firmei lui Obreja drepturile exclusive de organizare a galei. �Și noi ne �ntreb�m cine i-a dat aceste drepturi. Am fost uimit, pentru c� �n ședința Biroului Federal nu s-a pus pe ordinea de zi eliberarea unei licențe, dar era trecut �n procesul verbal. Nu știu cine a f�cut fals!�, a spus Titi Tudor.
�n schimb, un alt membru al Biroului Federal, F�nel Trandafir, susține c� �și amintește c� �nțelegerea �ntre FRB și firma lui Rudel Obreja a fost discutat� �n acea ședinț�.
Orice s-a �nt�mplat acolo, acela a fost, din punct de vedere sportiv, momentul �n care cei implicați �n Gala Bute au �nceput s� mearg� pe aur.


Felicitari DNA!

FELICITARI D N A ! numai PENTRU COMUNICATELE OFICIALE postate pe WEBSITE-ul DNA, Flymucinterci !

ba' SugiPixu !

ia si citeste, sa nu cumva sa mori in aceeasi postura ca Partoneta sau sa ramai stultus cu muuult peste limita legala !



partial citat:


For the hypothetical non-President, the arena for determining guilt and admeasuring punishment would be a federal criminal prosecution for having committed perjury and related crimes of obstructing justice in a federal civil litigation and before a federal grand jury. For President Clinton, once the Independent Counsel decided not to prosecute him criminally before giving the House of Representatives a shot at impeaching him�it is an unsettled question whether a President can be prosecuted while in office�the arena was an impeachment proceeding. The impeachment of a federal officer is authorized only for "high Crimes and Misdemeanors," a term the Constitution does not define. The principal issues bearing on the impeachment of President Clinton are whether commission of a crime is either a necessary or a sufficient condition for the impeachment and conviction of a President; whether the meaning of the Constitution's provisions on impeachment should be regarded as a historical question, to be answered by using the methods of historical inquiry; what weight political and pragmatic considerations should have in an impeachment of the President; and what the procedural rules should be, notably whether the burden of proof required to convict should indeed be the criminal burden of proof beyond a reasonable doubt and whether the House and the Senate should adopt, in advance of impeachment, detailed rules designed to bring impeachment proceedings into greater conformity with the requirements of due process of law.

sursa :

www.nytimes.com/books/first/p/posner-affair.html

in rest, esti baiat mare, lasa pixu' si studiaza/citeste!

FRICA DE JUSTITIE - Inventarul dosarelor penale ale lui Traian Basescu facut de senatorul Dan Sova: �Flota�, �Casa din Mihaileanu�, �Afacerea Basescu-Casuneanu�, �Afacerea apartamentului de 800.000 euro a fiicei Ioana�, �Actiunea de manipulare a bursei�, �Terenul din Herastrau�, �Privatizarea marilor companii�

Luni, 23 iulie 2012 17:47 | Scris de Ramona LICA | pdf | print | email
Dezvaluiri - Cazuri Celebre


Senatorul PSD, Dan Sova (foto 2) a declarat, duminica, 22 iulie 2012, intr-o conferinta de presa ce a avut loc la sediul USL, ca presedintele suspendat Traian Basescu si-ar dori invalidarea referendumului, intrucat se teme de justitie. In acest sens, Dan Sova a reamintit dosarele penale in care ar fi trebuit continuate cercetarile: �Flota�, �Apartamentul Stefan Mihaileanu�, �Afacerea lui Basescu cu Costel Casuneanu�, �Afacerea fiicei sale Ioana cu Puiu Popoviciu�, dosarul �Actiunea de manipulare a bursei� , �Terenul din Parcul Herestrau a lui Cocos�, dosarul �Privatizarea marilor companii romanesti�. Sova a concluzionat: "In ciuda afirmatiilor presedintelui Traian Basescu, unul dintre principalele motive pentru care domnia sa isi doreste cu ardoare invalidarea acestui referendum si revenirea la Cotroceni este teama de justitie�.

Senatorul PSD Dan Sova despre dosarul �Flota�: �Traian Basescu a produs o paguba de 300 de milioane euro... Din 300 de nave, flota comerciala a Romaniei a ramas doar cu vaporasele de pe lacul Herastrau�
Dan Sova a readus in discutie �cateva din dosarele penale care il asteapta pe domnia sa dupa 29 iulie si o serie de alte actiuni cu iz sau conotatie penala in legatura cu care, dupa pierderea imunitatii constitutionale pe care dansul si-o revendica azi, s-ar putea sa il intrebe procurorii din Romania". Unul dintre dosarele de rasunet despre care senatorul PSD a sustinut ca nu este inchis, fiind doar blocat de imunitatea prezidentiala de care beneficiaza Traian Basescu, este dosarul �Flota�. "Domnul Traian Basescu a produs o paguba de 300 de milioane de euro bugetului Romaniei prin actiunile sale directe documentate in dosarul "Flota". Din 300 de nave, flota comerciala a Romaniei a ramas doar cu vaporasele de pe lacul Herastrau. Traian Basescu a fost trimis in judecata in acest dosar, dar s-a suspendat dupa ce acesta a devenit presedintele Romaniei, dupa cum va aduceti aminte�.
Sova a precizat cat de surprinzator a fost faptul ca la scurt timp dupa ce Basescu a ajuns la Palatul Cotroceni, dosarul a fost retrimis de Inalta Curte de Casatie si Justitie catre Directia Nationala Anticoruptie din cauza unei viciu de procedura, neinsemnat de altfel, mai exact, rechizitoriul nu fusese semnat de catre procurorul-sef al Parchetului National Anticoruptie de atunci, domnul Ioan Amarie, ci de catre un subaltern al acestuia, de un procuror adjunct al DNA din vremea aceea. �Instanta suprema a cerut atunci procurorilor din DNA doar sa complineasca acest viciu, adica seful DNA sa semneze rechizitoriul si nimic altceva. In loc sa faca treaba asta, domnul Daniel Morar, proaspat numit sef al DNA, impreuna cu subalternii domniei sale, au cheltuit zeci de mii de euro pe o noua expertiza, prin care s-a stabilit ca, in ciuda disparitiei a 300 de nave, totusi nu exista niciun prejudiciu�. Acest dosar nu este inchis, judecarea lui, de care domnul Traian Basescu se teme teribil, fiind blocata doar de imunitatea prezidentiala", a explicat Dan Sova.
Un alt dosar de rasunet care il asteapta pe Basescu este �Apartamentul din strada Stefan Mihaileanu�
Un alt dosar cu conotatie penala la carea Sova a facut referire este �Apartamentul din strada Stefan Mihaileanu�, pe care, �presedintele suspendat Traian Basescu l-ar fi trecut in proprietatea sa, in mod ilegal�. "In calitate de primar, domnul Traian Basescu isi dadea singur, in mod ilegal, o casa in mijlocul Bucurestiului, pe care o cumpara dupa aceea la pret de nimic, adica 20.000 de dolari, pe un apartament de aproape 400 de metri patrati si, asta, desi avea o vila pe care i-o donase fiicei sale cele mari, cu doar o luna inainte. Frauda de la alegeri de atunci a fost evidenta. Toate se intamplau in 2002 cand primarul de atunci Traian Basescu a primit de la Administratia Fondului Imobiliar din Primaria Capitalei un apartament intr-o vila situata pe strada Mihaileanu, numarul 2. Problema este ca Basescu nu a avea dreptul sa beneficieze de o repartitie de la stat, repartitie pe care, repet, dupa aceea a trasformat-o in proprietate cu doar 20.000 de dolari, in conditiile in care mai primise o casa in Constanta, iar in momentul in care i s-a dat apartamentul din vila din Mihaileanu, actualul presedinte suspendat era si chirias intr-o casa administrata de catre RAPPS", a mai relatat senatorul. Sova a sustinut ca, in acest dosar, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata presedintelui suspendat Traian Basescu in urma unei "simple vizite a Elenei Udrea" la Parchetul General, pe care Traian Basescu a ales-o sa-i fie avocat.
Sova: Dosarul �Afacerea lui Basescu cu Costel Casuneanu� a primit NUP acum, imediat dupa ce a inceput campania pentru referendum"
Sova a reluat si povestea terenului din Baneasa cumparat de Traian Basescu de la omul de afaceri Costel Casuneanu si revandut cumnatei acestuia, tranzactie pentru care, in opinia senatorului PSD, ar putea fi suspectat de spalare de bani. �Traian Basescu este si suspect de spalare de bani. Nu o spunem noi, o spun documentele. Cauza priveste tranzactiile imobiliare suspecte pe care actualul presedinte suspendat le-a facut cu omul de afaceri Costel Casuneanu�. �Astfel, in august 2000, Traian Basescu a cumparat un teren in Baneasa de 3.700 de metri patrati, cu 1,4 miliarde de lei vechi. In aceeasi perioada, Costel Casuneanu a achizitionat de la acelasi proprietar tot un teren de 3.700 de metri patrati si tot in Baneasa, pentru care a achitat insa 5 miliarde de lei vechi. Peste doi ani, Traian Basescu a vandut terenul cumnatei domnului Costel Casuneanu, doamna Gabriela Blaj, primind in schimb 12 miliarde de lei. In acest fel, presedintele suspendat a incercat sa justifice la acea vreme achizitionarea vilei din Otopeni, de care am pomenit mai sus, pe care ulterior i-a donat-o fiicei sale Ioana (Basescu - n.red). Ceea ce incearca sa sustina, ma rog, a incercat sa sustina presedintele astazi suspendat Traian Basescu este ca valoarea terenului de 3.700 de metri patrati, trecand peste faptul ca l-a vandut in interiorul aceleiasi familii, a domnului Casuneanu, i-a crescut valoarea cu 500% in 24 de luni. Cum spunea un cunoscut comentator de presa, de ce sa mai facem facultati, mai bine ne abonam la vanzarile anterioare. Traian Basescu a primit neinceperea urmarii penale in acest dosar, acum, imediat dupa ce a inceput campania pentru referendum", a explicat senatorul social-democrat.
Sova a amintit de apartamentul de 800.000 euro al fiicei sale Ioana
Senatorul PSD a facut referire si la Ioana Basescu, fiica cea mare a presedintelui suspendat Traian Basescu, care a cumparat un apartament de 800.000 de euro de la omul de afaceri Puiu Popoviciu. "Sa nu uitam modul in care fiica presedintelui, adica un membru foarte apropiat al domnului Traian Basescu, sfidand criza si-a cumparat un apartament de 800.000 de euro de la domnul Puiu Popoviciu, cu bani obtinuti din vanzari anterioare si cu veniturile de jurist. Puiu Popoviciu este nimeni altul decat cel pentru care Traian Basescu a intervenit direct la televiziune spunand ca este un om de afaceri care a facut nu stiu cat bine Romaniei, e adevarat cu terenurile statului. Nici pana la acest moment nu stim cat a obtinut fiica presedintelui pe vila din Corbeanca, vanduta inainte de a achizitiona apartamentul respectiv. Nu stim daca veniturile Ioanei Basescu ar fi permis completarea sumei pentru achizitionarea apartamentului", a conchis senatorul social-democrat.
Sova : Basescu manipulat bursa si a dar firmei lui Cocos un teren in Parcul Herestrau la un pret modic fata de pretul pietei
Senatorul Dan Sova l-a acuzat pe Basescu de "actiuni de manipulare a bursei". �Este primul presedinte al Romaniei care a facut lobby si care a facut presiuni publice asupra ministrilor pentru interesele unei companii private. in ultimii doi ani nu exista discurs al presedintelui, pozitie publica, in care sa nu fi militat si pentru Rosia Montana Gold Corporation. (...) Prin interventiile sale publice presedintele a contribuit direct la profiturile companiei, ale carei actiuni cresteau pe bursa din Canada cu 30% la fiecare interventie mai insistenta a lui Traian Basescu", a mai afirmat Sova, acuzand "actiuni de manipulare a bursei" din partea presedintelui. In plus, senatorul PSD a mai sustinut ca firma detinuta de sotul Elenei Udrea, Dorin Cocos, ar fi cumparat cu sub 100 de mii de euro de la Primaria Capitalei condusa de Basescu un teren in parcul Herastrau care in acest moment valoreaza 4 milioane de euro. "Rolul lui Traian Basescu, primar general pe atunci, a fost sa blocheze cererea de retrocedare a mostenitorilor legali pana la perfectarea tranzactiei", a sustinut Sova.
Sova: �Basescu a semnat privatizarea marilor companii romanesti": ALRO, Alprom, Sidex, Petrom, Banca Agricola, Banca Comerciala Romana.

Totodata, senatorul PSD a readus in discutie ca Traian Basescu, in timpul guvernarii CDR, a fost cel care "a semnat privatizarea marilor companii romanesti", precum ALRO, Alprom, Sidex, Petrom, Banca Agricola, Banca Comerciala Romana. "Traian Basescu este cel care se face responsabil de faptul ca fiecare roman va trebui sa plateasca cate 1000 de euro din propriul buzunar pentru a fi returnate imprumuturile de la FMI, Banca Mondiala si Comisia Europeana, imprumuturi care nu au fost folosite pentru lansarea economica. Scopul acestor imprumuturi a fost in primul rand acela de a-l ajuta pe Basescu in campania pentru realegerea sa", mai sustinut sova. Totusi, in urma intrebarilor jurnalistilor, senatorul PSD a afirmat ca reprezentantii USL nu vor solicita procurorilor reluarea dosarelor lui Basescu sau declansarea unor alte dosare penale. "Noi, ca oameni politici, nu putem cere nimic, asta este atributul exclusiv al organelor de urmarire penala, adica al procurorilor si al magistratilor acolo unde exista dosare pe rol", a explicat Sova.

Multumim DNA!!!!

pai, ce mai astepti flymucinterci, depune plangere penala impotriva basescului, daca intr-adevar esti convins ca sova nu minte, ca esti destept si/au te simti furatsau frustrat de actiunile si deciziile presedintelui "base"!

ce mai astepti ?

insa, ia sa vedem daca intr-adevar esti destept, exceptand indemanarea de-a executa copi/paste-uri la foc automat.

poti sa-mi raspunzi correct la intrebarea :

Pe CINE OMITE Sova din tot acest cearsaf plin cu informatii care mai de care ?
mm?

Stenograme in cazul ALRO Slatina: Vezi cum au intervenit Udrea si Cocos pe langa Basescu
Tweet

Stenograme in cazul ALRO Slatina: Vezi cum au intervenit Udrea si Cocos pe langa BasescuFoto: Realitatea TV
Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, si sotul acesteia, omul de afaceri Dorin Cocos, ar fi fost implicati adanc in cazul ALRO, intervenind pe langa presedintele Traian Basescu, potrivit unor stenogramelor din dosar.

Cei doi reprezentanti ai grupului MARCO, Valery Krasnov si Vitaly Maschitskiy, au vorbit despre influenta politica pe care Elena Udrea ar fi avut-o asupra lui Traian Basescu, relateaza Realitatea TV.

In stenograme, Elena Udrea este poreclita Clopotel, Trumpita sau Cea de sub Trump, o deductie facuta de vreme de porecla Trump ii era atribuita lui Dorin Cocos, sotul Elenei Udrea.

Codrut Seres, fostul ministru al Economiei, este denumit Pilotul, iar Traian Basescu, Comandantul.

Din discutiile dintre cei doi rusi reiese ca Dorin Cocos a avut o intalnire "extrem de utila" cu "Comandantului" (Traian Basescu). De asemenea, au avut loc intalniri si cu Pilotul (Codrut Seres), care a spus ca a preluat controlul problemei.

Stenogramele se refera la obtinerea unor tarife preferentiale la energie pentru ALRO Slatina, Elena Udrea si sotul acesteia fiind banuiti de influentarea factorilor de decizie in acest sens. De asemenea, se pare ca ministrul Turismului ar fi primit chiar si bani in schimbul "serviciilor" sale.


Iata discutiile din stenograme, prezentate in emisiunea Ora de Foc, la Realitatea TV:

23 decembrie 2005, ora 19.06 - Dorin Cocos vorbeste cu Marian Daniel Nastase, vicepresedinte CA ALRO Slatina

Cocos: Ce faceti?
Nastase: Prost. Nu am reusit sa facem nimic. E fix in 2006. Atat. Si in alti termeni decat se discutase. Nu am batut in cuie nimic. In afara de 2006.
Cocos: Asta la NUCLEAR.
Nastase: Nu, aia nu e inchisa.
Cocos: Am inteles.
Nastase: Acolo nu e inchis nimic. A ramas sa ne vedem marti si miercuri cu seful lor. Si, desi am vorbit cu seful lor, care a zis: Domnule, pana la sfarsitul anului o rezolvam...Nu. Baietii sunt pe invers. Nu a iesit nimic. Am trecut azi pe acolo...dar sunt mai receptivi, ca sa zic asa.
Cocos: O rezolvam. Cu forcepsul, dar o rezolvam. Va voi suna maine, mai linistit si mai...
Nastase: Am intetes! Sa traiti!

23 decembrie 2005, ora 16.03 - Dorin Cocos vorbeste cu M. Daniel Nastase, vicepresedinte CA ALRO Slatina

Nastase: Sa traiti, Excelenta! Mi-am spart telefonul si..
Cocos: Iar?! Esti urmarit de ghinion.
Nastase: Am dat cu el de pereti.
Cocos: De bucurie sau de suparare?
Nastase: Era de suparare. Deci, am semnat. Dar am semnat cu un final... Am semnat, dar a ramas ca ajustarea se finalizeaza pana la sfarsitul lui martie si ca...Oricum, noi am luat doar o copie xerox. Aprobarea o sa vina oficial marti. Cand sa va fac o vizita?
Cocos: Nu stiu cand. Noi maine plecam la munte si ne intoarcem dupa sarbatori. Stai, domnule! Nu s-a revolvat nici acum!
Nastase: Eu acum sunt la NUCLEARELECTRICA.
Cocos: Ma sunati mai pe seara dumneavoatra.

Valery Krasnov l-a apelat pe Vitaly Maschitskiy

Krasnov: Situatia privind problema noastra concreta este foarte buna. De pe deal se simte o influenta puternica si constanta in directia noastra. Pozitiva. In special de la Seful de Birou, care tine in permanenta problema sub control, iar saptamana trecuta, vineri sau joi...
Maschitskiy: Stai, stai! Seful de Birou? Te referi la Comandant.
Krasnov: Nu, nu. Ma refer la...
Maschitskiy: Ah, am inteles. Am inteles.

Valery Krasnov l-a apelat pe Vitaly Maschitskiy

Krasnov: Alo? Alo?
Maschitskiy: Alo? Ce faci acolo?
Krasnov: Bine, am aterizat si direct de la aeroport m-am dus sa-l intampin pe Trump. M-a sunat Colegul, a spus ca intalnirea a durat multe ore. Eu am intarziat 5 minute. A venit aici. Nu era singur.
Maschitskiy: Trump?
Krasnov: Da. Am stat 40 de minute. M-a lamurit ca intalnirea pe care a avut-o cu Comandantul a fost extrem de utila.
Maschitskiy: Da, da, am inteles
Krasnov: S-a implicat activ in problema asta, a avut o discutie extrem de serioasa cu Pilotul si a preluat controlul asupra problemei. S-a scris o rezolutie la hartiile pe care le-am transmis
Maschitskiy: Ceea ce Pilotul neaga cu seninatate, nu?
Krasnov: Nu, nu, a confirmat ca a avut loc discutia si totul s-a indreptat aici dupa aceasta interventie.(...) A avut loc o convorbire telefonica intr-o pauza si Pilotul a confirmat asta, iar discutia a fost foarte serioasa. A trimis hartia noastra, unde scria ca problema trebuie neaparat rezolvata si a cerut sa faca nu doar in interesul Guvernului, dar si in interesul poporului. Sper ca o decizie sa fie luata nu in interesul Guvernului, ci in interesul poporului. O chestie destul de dura.

Discutie intre V. Maschitskiy si V. Krasnov

Maschitskiy: Va trebui sa iei ceva. Stii pentru ce, da?
Krasnov: Cum spui tu.
Maschitskiy: Prietenul are aniversarea.
Krasnov: Ah, parca e in 21.
Maschitskiy: In 26. Ai vazut?
Krasnov: Da, am vazut.
Maschitskiy: De la mine personal, te intalnesti si ii dai.
Krasnov: Bine. Ne-am inteles.

Discutie intre V. Maschitskiy si V. Krasnov

Maschitskiy: Cu Trump ce e?
Krasnov: Deci, ne-am intalnit cu Trump, inainte de intalnirea cu el am discutat cu Colegul. Colegul s-a intalnit cu el miercuri, imi cer scuze, marti, alaltaieri, si ala a adus in discutie Colegului problema tabelului energetic. Treaba interesanta! Stim noi despre ce e vorba aici.
Maschitskiy: Dar ce, au facut ceva?
Krasnov:Nu au facut nimic. De aceea, nici nu poate fi vorba de asa ceva. M-am intalnit cu el. I-am multumit pentru organizarea intalnirea, ca intelegem asta, omul a plecat in deplasare, se va intoarcere si probabil va fi si o reactie, dar asta e sarcina dumneavoastra, sa urmariti sa vedeti cui si ce fel de insarcinari se dau. Nu trebuie sa alerg prin piata si sa intreb: Ati vorbit sau nu? Duceti pana la capat problema asta. La telefon am vorbit cu Prietena, am cerut sa fie si ea, dar nu se trezise, si-a cerut scuze ca vorbea cu mine din pat. Asta in primul rand. In al doilea rand: i-am mai spus ca ne situam tot acolo unde am fost si pana acum, suta la suta. Nu se poate discuta nimic despre vreun rezultat. De aceea nici nu a mai ridicat problema asta.
Maschitskiy: Bine.

www.ziare.com/basescu/elena-udrea/stenograme-in-cazul-alro-slati...


Felicitari DNA!!!

Axa juniorilor: fiii lui Hrebenciuc și Cocoș, afaceri via Cipru


Complicii lui Andrei Hrebenciuc din dosarul retroced�rii frauduloase a celor 43 de mii de hectare de p�dure sunt implicați �ntr-un proiect imobiliar ridicat de fiul controversatului afacerist Dorin Cocoș, Alin Cocoș, �n inima Bucureștiului. RISE Project a mai descoperit și c� dou� firme cipriote, folosite de b�iatul influentului PSD-ist Viorel Hrebenciuc, sunt partenere de afaceri cu odrasla fostului soț al Elenei Udrea, �n același proiect imobiliar din Capital�. Cei doi t�tici, Cocoș și Hrebenciuc, sunt protagoniști �n cele mai mari scandaluri de corupție ale anului: dosarul Microsoft și afacerea retroced�rilor ilegale de p�dure.

RISE Project a f�cut leg�tura dintre cei doi juniori dup� ce a descoperit un detaliu interesant referitor la compania cipriot� care funcționa ca paravan pentru Andrei Hrebenciuc �n tentativa lui de preluare a p�durii ilegal retrocedate.

Din p�dure, �n centrul Capitalei, ocolind prin Cipru

Procurorii DNA susțin c� Andrei Hrebenciuc controleaz� și este beneficiarul unei firme offshore din Nicosia, Majura Limited, care ar fi urmat s� preia cele 43 de mii de hectare de p�dure. Documente obținute de RISE de la registrul companiilor din Cipru arat� c� aceast� firm� este deținut�, �n cote egale, de alte dou� firme din insula mediteranean�: Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited

Aceleași dou� companii au fost folosite și �ntr-o afacere de-a lui Alin Cocoș și anume construirea cl�dirii �n care se afl� acum magazinul H&M de pe Lipscani, �n centrul vechi al Bucureștiului.

Beneficiara acestei construcții este firma Lipscani 30-34 Centre SRL din care Alin Cocoș deținea jum�tate, cealalt� revenindu-i offshore-ului cipriot, Ariliaco Trading Limited.

Acesta este deținut, la r�ndul s�u, de Kklaw Nominees Limited și Ndolan Limited, adic� aceleași firme care controleaz� Majura Limited, offshore-ul folosit de Hrebenciuc junior �n afacerea cu retroced�rile de p�dure. Leg�turile dintre entit�țile folosite de Hrebenciuc �n afacerea p�durilor retrocedate ilegal și proiectul imobiliar din Centrul Vechi merg �ns� și mai departe


Administratorul comun

Carmen-Elisabeta Dr�goi, directorul firmei Reședința V�rstnicilor � societatea rom�neasc� deținut� de Majura Ltd, offshore-ul prin intermediul c�ruia, conform DNA, Andrei Hrebenciuc avea de g�nd s� spolieze cele 43 de mii de hectare de p�dure este, �ncep�nd cu iulie 2014, și administrator al Lipscani 30-34 Centre, firma care opereaz� proiectul imobiliar din Centrul Vechi.

Cel�lalt administrator este Olguța Chiriac, mama lui Alin Cocoș, prima soție a lui Dorin Cocoș.

Donatoarea lui Oprescu

�n treac�t fie spus, Carmen Elisabeta Dr�goi figureaz� și ca unul dintre sponsorii campaniei lui Sorin Oprescu pentru alegerile prezidențiale din 2009. Atunci, ea a donat 38.000 de lei pentru actualul primar al Capitalei.

Dr�goi are mai multe afaceri �n București cu alți doi avocați implicați �n cazul penal al retroced�rilor: Nicolae Mergeani și Victor Adrian Prodan.

Toți trei, Dr�goi, Mergeani și Prodan, sunt investigați, pentru sp�lare de bani, �n schema financiar� prin intermediul c�reia Viorel și Andrei Hrebenciuc voiau s� preia o cot� important� din p�durea retrocedat� fraudulos.

Nicolae Mergeani este și el prezent �n afacerea imobiliar� din Centrul Vechi. Avocatul Mergeani a fost unul dintre asociații firmei Assets Management Leader SRL, cea care a deținut o jum�tate din terenul pe care s-a edificat cl�direa de pe Strada Lipscani, cealalt� jum�tate a terenului fiind proprietatea lui Cocoș junior.

www.riseproject.ro/articol/axa-juniorilor-fiii-lui-hrebenciuc-si...


pai, daca nu te duce acea tigva vacuumata si nu poti raspunde unei intrebari simple, accept concursul de copy/paste si ?

ce realizam ?

ba' flymucinterci, esti intr-o mare criza mintala ba' oligofrenule, raspunde ba ce draqu, esti mai prost decat Partoneta ?

43 de mii de hectare

o sa va treziti fara tara sub voi, ba' RATATILOR !

Lideri UDMR v�neaz� p�durile statului

Mai mulți politicieni din UDMR forțeaz� preluarea unei p�duri uriașe de la stat printr-un obscur ONG. De-a lungul anilor, demnitarii și consilierii asociației s-au folosit de p�rghiile parlamentare și administrative �n interesul propriei organizații. Miza afacerii: 50 de milioane de euro.

O p�dure a statului cu o suprafaț� de dou�zeci de ori mai mare dec�t Municipiul Miercurea Ciuc a devenit ținta unor politicieni din UDMR �ntr-un complicat proces de retrocedare. O asociație privat� revendic� 21.000 de hectare ale unei foste regii a statului de dinainte de comunism doar pentru c� �i poart� numele: �Bunurile Private Ciuc�. ONG-ul a demarat anul trecut un alt proces pentru p�dure dup� ce �n ultimii paisprezece ani demersurile lor s-au blocat �n mai multe instanțe judec�torești.

Asociația privat� care revendic� p�durea a fost �nființat� �n anul 2000 de c�tre doi secui.

Ei s-au ocupat doar de �nființarea asociației, ced�nd-o apoi lui Raduly Kalman Robert, fost deputat UDMR și actualul primar al Municipiului Miercurea Ciuc, și lui Hajdu Gabor, fost ministru al S�n�t�ții �n Guvernul Radu Vasile.


Sediul asociației a fost plasat �n cl�direa organizației locale a UDMR din Miercurea Ciuc. Tot acolo �și mai au birourile și senatorii UDMR Tanczos Barna și Korodi Attila (actualul ministru al mediului) � ambii implicați �n ultimii doi ani �n asociația privat�.

Membrii fondatori au pretins la �nființare c� Asociația �Bunurile Private din Ciuc� este continuatoarea unei foste regii de stat care a funcționat �nainte de comunism sub același nume și c�, prin urmare, p�durea le revine de drept. Ei nu aveau �ns� un titlu de proprietate, deși legea le impunea ca �nainte de �nființare s� prezinte și documentele care s� certifice dreptul asupra terenurilor forestiere. Pentru acest motiv, instanțele le-au respins p�n� acum solicit�rile.

Primarul Raduly Kalman Robert nu a putut fi contactat. �n schimb, fostul ministru Hajdu Gabor ne-a spus: �Noi am �nființat proprietarul p�durilor, nu am fi avut dreptul s� �nființ�m administratorul patrimoniului Bunurilor Private din Ciuc și toate demersurile pe care le-am f�cut sunt legale�. Statutul ONG-ului pe care l-a condus �l contrazice. Activitatea principal� asociației a fost �nc� de la �nceput �administrarea fondului forestier al asociației�.


�n 2012, dup� doisprezece ani de eforturi �n care n-au obținut dec�t un imobil, Raduly Kalman Robert și Hajdu Gabor au cedat conducerea ONG-ului altor politicieni din UDMR.

�n noul Consiliul Director au intrat, �n 17 martie 2012, mai mulți membri marcanți ai formațiunii politice: Korodi Attila - senator și actual ministru al Mediului, Tanczos Barna, senator UDMR și fost șef al Agenției Domeniilor Statului, Biro Albin - membru �n Consiliul Autorit�ții de Supraveghere Financiar�, Rafain Zoltan și Becze Istvan, consilieri județeni.

Korodi Attila s-a retras �n acest an din conducerea asociației. El ne-a precizat c� și-a dat demisia c�nd a devenit din nou ministrul mediului.

Consilierii asociației

Cei doi consilieri județeni au �ncercat s� rezolve problema administr�rii bunurilor asociației cu puțin timp �nainte de intrarea lor �n conducerea ONG-ului. Au promovat un proiect de hot�r�re pentru �nființarea unei noi asociații, dar de drept public, care s� administreze bunurile revendicate de asociația privat�. La acel moment, ONG-ul nu obținuse dec�t un imobil �n Miercurea Ciuc � o cl�dire �n care funcționeaz� un orfelinat.

Becze și Rafain �l �mputerniceau pe președintele Consiliul Județean, Borboly Csaba, s� se ocupe de �nființarea noii asociații publice: �Se �ns�rcineaz� președintele CJ Harghita cu demararea demersurilor legale pentru constituirea unei asociații de dezvoltare intercomunitar�, care se va �nființa cu unit�țile administrativ teritoriale �n vederea realiz�rii unor proiecte necesare dezvolt�rii zonale ale membrilor, prin gestionarea/exploatarea unor bunuri de interes public local și județean, care aparțineau și aparțin Bunurilor Private din Ciuc�, se arat� �n expunerea de motive a celor doi consilieri județeni.

Hot�r�rea Consiliului a fost discutat� �n 16 martie 2012, cu o zi �nainte de intrarea celor doi consilieri �n conducerea asociației private. Prefectura a atacat apoi decizia Consiliului Județean, iar magistrații au anulat-o pe motiv c� nu este legal�

�Nu a fost conflict de interese�

Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, susține c� nu a existat un conflict de interese �n demersul colegilor s�i pentru �nființarea asociației intercomunitare.

Reporter: Credeți c� Becze Istvan și Rafain Zoltan au fost �ntr-un conflict de interese c�nd au �ncercat s� �nființeze asociația de dezvoltare intercomunitar� �Bunurile Private din Ciuc� �n timp ce erau și �n Consiliul Județean?

Borboly Csaba: Nu cred c� cineva intr� �n conflict de interese at�ta timp c�t n-are de ce s� intre �n conflict pentru c� asociația n-a fost �nființat�.

Reporter: Dac� asociația ar fi fost �nființat�, atunci ar fi fost �n conflict de interese.

Borboly Csaba: Atunci aveau 15 zile conform legii s� decid� unde lucreaz� mai departe.

RISE Project l-a �ntrebat pe unul dintre cei doi consilieri același lucru. C�nd a auzit �ntrebarea, Becze Istvan a �nchis telefonul.

Nu a fost singurul caz �n care cei care au condus asociația au �ncercat s�-și foloseasc� funcțiile publice �n interes personal.

Lege pentru propria organizație

Ca parlamentar, Raduly Kalman Robert a promovat �n 2001 o inițiativ� legislativ� care ar fi adus beneficii substanțiale chiar asociației sale.

Propunerea deputatului Raduly avea ca scop amendarea Codului Silvic �n favoarea celor care revendicau p�duri de la statul rom�n dar nu intraser� �nc� �n posesia lor � așa cum era și cazul organizației lui. Pe scurt, propunerea lui Raduly impunea Regiei Naționale a P�durilor s� cedeze beneficiile de pe urma valorific�rii masei lemnoase celor care urmau s� fie puși �n posesie.



�P�n� la retrocedarea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei Naționale a P�durilor, [...] �n proprietate privat�, respectiv p�n� la punerea �n posesie conform prevederilor Legii 1/2000, Regia Național� a P�durilor are obligația s� execute lucr�rile tehnice silvice [...] acord�nd proprietarilor beneficilul rezultat din valorificarea masei lemnoase. Valorificarea masei lemnoase, a altor produse nelemnoase și decontarea cheltuielilor aferente lucr�rilor tehnice silvice și a celor impuse de regimul silvic se va face cu acordul viitorilor proprietari�, este precizat �n articolul 17.1 pe care Raduly voia s� �l introduc� la acea vreme �n lege.

Proiectul s�u nu a fost aprobat de Parlament. Experții silvici consultați de RISE Project susțin c� o astfel de prevedere ar fi adus anual asociației venituri de p�n� la treizeci de milioane de euro din exploatarea legal� a lemnului. Specialiștii mai susțin c� valoarea de piaț� a p�durii dep�șește ast�zi 50 de milioane de euro.


Istoricul revendic�rilor

�n anul 2000, Cmisia Județean� de Punere �n Proprietate Privat� Harghita le-a pus la dispoziție celor din asociație aproape 2800 de hectare de p�dure �n județul Bac�u (suprafața forestier� s-a aflat pe raza județului Harghita �nainte de reorganiz�rile administrativ-teritoriale din comunism). Decizia Comisiei a fost luat� atunci �n baza hot�r�rii de �nființare a ONG-ului.

Direcția Silvic� Bac�u a refuzat s� le dea p�durea și a atacat hot�r�rea Comisiei Județene la Judec�toria Miercurea Ciuc. Aici li s-a respins acțiunea. Recursul de la Tribunal a avut aceeași soluție, iar, �n final, Curtea de Apel Tg. Mureș a dat dreptate statului, susțin�nd c� asociația a forțat legea: �Este c�t se poate de evident c� (�) Asociația Composesoral� Bunurile Private din Ciuc dorește s� fie recunoscut� succesoarea de drept a fostei persoane juridice sau Regiei cu același nume, Bunurile Private din Ciuc, dar ocolește at�t dispozițiile privind constituirea asociațiilor și fundațiilor, c�t și cele privind autorizarea societ�ților și a regiilor autonome�, se arat� �n hot�r�rea instanței.

Raduly Kalman Robert și Hajdu Gabor au dat din nou �n judecat� statul, solicit�nd s� le fie recunoscut statutul negat de Curte, acela de continuator al fostei regii �Bunurile Private din Ciuc.� Judec�toria Miercurea Ciuc le-a aprobat cererea.

Cu noua hot�r�re, primarul Raduly și fostul ministru Hajdu s-au dus la Direcțiile Silvice Harghita, Bac�u și Neamț și au cerut aproape 21.000 de hectare de p�dure. Acolo au fost refuzați din nou, iar politicienii s-au �ntors din nou �n instanț�.

Magistrații le-au respins cererea și de aceast� dat� pe motiv c� �preluarea denumirii și cuprinderea �n statut a fostelor propriet�ți deținute de vechea persoan� juridic� Bunurile Private din Ciuc, nu �nseamn� identitatea (n.r.- acelei) persoanei juridice.�

Cu toate acestea, Raduly Kalman Robert și Hajdu Gabor au notificat �n 2006 comisiile locale de punere �n proprietate din mai multe comune harghitene ca le fie recunoscut dreptul de proprietate al asociației pentru p�dure.

Nici una dintre localit�ți nu le-a dat vreun teren invoc�nd hot�r�rea Curții de Apel �n care magistrații au argumentat c� ONG-ul politicienilor nu era �ndrept�țiți s� revendice propriet�țile care au fost ale statului �n anii �40.


Asociația a contestat deciziile autorit�ților locale la Comisia Județean� pentru Proprietate Privat� și nici aici nu li s-a dat c�știg de cauz�, așa c� au continuat s� atace statul �n instanțele de judecat�. Magistrații nu le-au mai dat c�știg de cauz�.

Cu toate acestea, Consiliul Județean Harghita a avizat, �n 2004, retrocedarea unui orfelinat din Miercurea Ciuc c�tre asociația politicienilor. Imobilul era situat pe un teren de 30 mii de metri p�trați la ieșirea din Miercurea Ciuc. La acel moment, existau deja dou� hot�r�ri judec�torești care ar�tau c� Asociația �Bunurile Private din Ciuc� nu este una și aceeași cu fosta regie autonom� de stat. �Preluarea denumirii și cuprinderea �n statut a fostelor propriet�ți deținute de vechea persoan� juridic� Bunurile Private din Ciuc, nu �nseamn� identitatea (acelei) persoanei juridice�, se arat� �ntr-una dintre motiv�rile magistraților.

Noua conducere a asociației a demarat un alt proces, �n 2013, la Judec�toria din Toplița. Comisia Județean� pentru Punere �n Posesie Privat� Harghita și mai multe comune au fost somate s� cedeze 21.000 de hectare de p�duri și teren agricol. Judec�torii au respins demersul ONG-ului, dar hot�r�rea poate fi atacat� la Tribunalul Harghita.