Salarii entry-level

Nu am timp sa ma exprim mai bine (pt ca apropo, sunt in timpul serviciului)...subscriu la tot ce ai scris Elodia

De la: ina_ii, la data 2008-09-17 10:06:10Domnule Gabriel,
sunt de acord cu dvs. , dar si cu alte comentarii mai sus postate (cele cu privire la orasele mici), dar am totusi o intrebare: ce ziceti de un angajator care investeste 0 lei in afara de salariu intr-un om, student fiind in ultimul an, care lucreaza pe 400 euro " ce ar lucra un specialist pe 1000 euro", caruia i se promite promovarea pana la top-management, are experienta si vechime de 4 ani in firma respectiva, insa, la cererea unei mariri de salariu, prefera sa il dea afara, desi numai cateva contracte incheiate (fara sa mai punem la socoteala rutina zilnica) ii acopera salariul pe un an de zile?...ce ziceti, nu vi se pare destul de indreptatit sa plece?
ideea este ca in orasele mici, cel putin, angajatorii n-au idee de management, oricat s-ar bate cu pumnii in piept...si asa cum zicea cineva mai sus, ii intereseaza vila si masina, profitul personal, daca s-ar putea cu 0 investitii! ca doar sunt destui tineri care se pot face ca lucreaza cateva luni pe aceeasi bani cu minus valoare:P

raspuns: Da- e dreptul lor sa plece;
Si inca un raspuns: Ai dreptate- toti patronii ( si sefii) se gandesc sa-si faca vila si sa-si schimbe Q7 le- cu noul Tribeca; TU nu asa ceva ti-ai dori?
Si atata timp cat cererea este peste oferta...nu asa ai proceda? Totul se regleaza in functie de oportunitati si de oferte; Daca nu faci asa- mori ( pentru ca nici patronul roman nu vinde lucrul RO-made cu pretul pe care-l vinde englezul sau neamtul ( in mare masura); Piata muncii ofera pentru fiecare oportunitatea de a se dezvolta; E oferita - dar nu "bagata-n buzunar"
Daca nu profiti- se profita de tine;
Principiul win-win inca nu prea s-a descoperit in relatia angajator-angajat decat intr-o mica masura; Cine l-a descoperit ( angajator)- are viitorul planificat deja ( se numeste "long term commintment" si suna ca naiba- de fapt e vorba de angajament pe termne lung- cu obiective si "dead-line-uri" si care- la capatul sau este garnisit cu bonusuri, evaluari ale performantei si comision de reusita;
Repet asta-i in cazuri putine ( pentru ca si la noi economia se bazeaza peee...multa vorbarie si planificari si munca putina ( adica ce facem noi acum )
Studentul care ia 400 de eur pt ceea ce face unul pe 1000 are urmatoarele dezavantaje ( si avantaje):
1. Invata- pt ca probabil pana atunci nu l-a pus nimeni s-o faca- decat teoretic; ( acum trebuie sa mearga pt ca-i "pe bani"
2. O face intr-un ritm muuult mai lent ( cel de 1000 a mai facut 20 de proiecte si la el e usor sa urmeze pasii- studentul ii "cauta")
3. Experimenteaza ( pe banii angajatorului- pt ca nimic din ceea ce tie ti se pare usor- pt un incepator nu e; trebuie ghidat, trebuie urmarit, trebuie ajutat)- indiferent de ce-ai crede;
Am fost la niste prezentari - intr-o firma de nivel ( cum sa-i spun...110 oamnei- CA- aprox 4 000 KEUR pe anul trecut- proiecte si previziuni de investitii 70 KEUR si un 10% CA pe anul asta) mic- spre mediu: Nivelul managerial acolo era cel putin egal cu nivelul angajatului de 1 an pe cel mai jos nivel dintr-o Multinationala; Plata- mai mare; mai putin unul dinre cei 2 patroni si Dir de Mkt ceilalti "pluteau" ; Organizatie "pe genunchi"
De ce? pai din necunoasterea pietei muncii si din lipsa de trainiguri si Coaching.
Sorry - mi s-a terminat pauza; Mai "combatem"

Am citit si eu cateva din post-urile voastre si...nu am inteles de ce toata lumea da vina pe parinti...ce treaba au ei cu toate astea?? inca de mica eu nu m-am lasat influentata de parinti, la modulc a am dat la ce liceu am vrut, la ce facultate am vrut. Pana la urma sunt alegerile noastre si cred ca ar trebui sa fimd estul de maturi incat s aputem lua decizii. De ce sa ajungem peste ani de zile sa dam vina pe ei??trebuie sa invatam de mici sa luam singuri deciziile legate de viitorul nostru. Cat despre salariu...si eu m-am angajat in anul 2, adica acum 6 luni. Am facut asta pentru ca am vrut eu (mama chiar m-a intrebat daca sunt sigura ca asta vreau), m-am angajat exact in domeniul in care ar trebui sa profesez cand termin facultatea (IT) si am facut-o pentru ca mi se parea ca pierd timpul mult prea mult atunci cand nu sunt la facultate. Sincera sa fiu, de cand m-am angajat ma duc mult mai des la facultate. Cat despre salariu...da...nu e multumitor..daca stau sa ma agndesc la cheltuielile pe care le fac, dar...cand m-am angajat stiam un sfert din cate stiu acum,. eram total la inceput..si ei mi-au dat o sanasa...cateva luni nu am fost productiva, ba din contra, m-au tirmis la cursuri si uneori poate ca doar consumam curent tinand calculatorul aprins, dar o data ce mi s-a dat ocazia sa arat ce am invatat, am aratat..si pot sa spun ca a fost toata lumea multumita. Cat despre facultate, da...ne invata multe chestii inutile, dar uite ca daca n-ar fi fost ea...si una dintre materii, nu as fi putut sa ma duc al interviu si sa trec testul tehnic, asa ca eu cred ca mai depinde si de student. Salariul...e ok atat timp cat am invatat la firma asta limbaje pe care ar fi trebuit s ale invat singura pentru licenta, am cunoscut oamenii, am invatat sa-mi folosesc timpul intr-un mod util si..pe bani. Eu chiar cred ca e ok sa te angajezi, e ok sa-ti cunosti valoarea reala si chiar daca angajatorul profita de tine...oferindu-ti un salariu relativ mic...tu de ce nu ai profita de el invatand lucruri noi?

Eu am terminat psihologia am 2 ani experienta in vanzari b2b si un an in marketing cu toate astea am salariu de 500 de euro. Deci le indeplinesc toate conditiile si asta pt a-mi plati chiria cheltuielile si pt a manca ASTA SE NUMESTE SUPRAVIETUIRE. Asa ca sa nu mai vb atat batranii care macar au o casa pe care eu nu o pot avea nici in 50 de ani poate tocmai ca ei au :) SO HITLER WAS RIGHT !!!!!!!!!!!!!!

elodia,
vezi adresa mea de mail si iti dau adresa firmei de turism pentru care eu si sotia lucram in prezent, credema ca este cam cea mai tare firma de turism din europa si are sediul in Italia. Eu nu promit nimc dar incearca, si tot din aceleasi motive am plecat din Romania

CELUI MAI BUN PRIETEN Cand tu razi, rad si eu. Cand tu privesti soarele,simt si eu caldura lui. Cand tu plangi, plang si eu. Cand tu hotarasti sa lupti,lupt si eu. Cand tu te arunci in cap... O sa imi fie tare dor de tine , DESTEPTULE!

sa nu ti faci probleme in privinta rasismului aici se pune baza pe cat de bun esti am colegi din romania , senegal toate nationalitatile posibile

CELUI MAI BUN PRIETEN Cand tu razi, rad si eu. Cand tu privesti soarele,simt si eu caldura lui. Cand tu plangi, plang si eu. Cand tu hotarasti sa lupti,lupt si eu. Cand tu te arunci in cap... O sa imi fie tare dor de tine , DESTEPTULE!

Salariile entry level depind enorm de mult de persoana care se angajeaza, sunt student in anu5 la poli telecomunicatii, si am colegi care lucreaza pe salarii de mai bine de 500 euro la part time (4 ore) scriu cod 2-3 ore si 1 pierd vremea pe net, conteaza ce stii sa faci nu ce ai invatzat in facultate.
daca nu stii mare lucru nu te poti astepta la mare lucru

dak fiecare student ar fi constient ca tre' sa depuna efort pt. a ajunge undeva ar fi super. sa nu creada cineva ca dak are terminata o facultate si are in mana o diploma inseamna ca e mai "presus" decat altii si tre sa castige mai bine si sa transpire mai rar. eu am terminat o facultate(info la sibiu) si sunt in ultimul an la management, lucrez in domeniul IT, dar inainte am lukrat in comertz. Nu trebuie decat sa vrei sa ai o viatza mai buna (si bineinteles sa mai si transpiri "oleaca") si se vas rezolva. dar fara nici1 efort... dak cei tineri au impresia ca patronu' le va da mia aia de euroi asa mok, ei bine fratzilor aflati ca va amagiti singuri. Asta nu inseamna ca nu o sa ajungeti la 1 asemenea salar, dar tre sa si faceti ceva k lumea pt. banii aia. Gata ca nu mai pot scrie ca tre sa-nvatz ca se trec carte k sa trec de o mie de euro salar ca poate ma ajung altii din urma(glumeam)...

SUNT UIMIT

Ma crucesc cand vad atati tineri,....stapani pare-se pe destinul lor (am mai vazut asta acum vreo zece ani la emisiunea "AM INTALNIT SI ROMANI FERICITI" in care o duduita ne povestea ,.........noua,.natiunii....cum si-a urmat visul incepand din burtica mamicii si.........culmea a ajuns chiar acolo unde si-a dorit.)
Din pacate trebuie sa le dau dreptate multora din cei care blameaza angajatorul roman caruia,...........daca-ti da o amarata de leafa, bani pe care si-i scoate cu varf si indesat de pe funduletul tau, i se pare ca a devenit asa ,.........un DUMNEZEU pentru tine si...........tu nu ar trebui sa precupetesti nici un efort sa-i pupi dosul in permanenta.
Din pacate pentru acest tip de angajator cam bat clopotele.

Eu lucrez inca de cand eram anul 3 de facultate, am inceput de jos, intr-un job care nu era nicidecum in domeniul facultatii pe care o urmam. Primeam 100$ (acum 4 ani), lucram f mult dar eram multumita ca imi oferau ferestre sa ajung la ore. Nu era un salariu multumitor avand in vedere efortul depus dar ...as fi stat si fara sa ma plateasca numai ca sa invat. Am considerat ca mi s-a acordat o sansa.

Cand m-am simtit pregatita am cerut o marire de salariu si tot ce am primit dupa o luna a fost o concediere pe motiv de incompetenta (care de munca nu s-au deranjat sa imi faca asa ca nu a fost o problema).

2 zile mai tarziu am luat un interviu la o alta firma de profil unde am dorit sa invat si sa ma perfectionez, asa ca am cerut doar 200$...si ghici ce...mi-au oferit mai mult. Am fost foarte motivata sa demonstrez ca nu s-au inselat oferindu-mi aceasta sansa.

2 ani mai tarziu am ajuns intr-o companie de profil..leader de piata unde am evoluat intr-un an pe 2 posturi ascendente, in acelasi domeniu.

Am atins acel prag de 1000 euro dar multumita mie si a faptului ca am stiut ce imi doresc.

Am observat pe aici ca o problema ar fi trainingul...eu personal aveam ocazia sa cer bani firmei pentru o certificare si nu am facut-o. Mi-am platit singura certificarea, am investit in mine si in viitorul meu. Nu am vrut sa fiu legata de firma pentru o oarecare suma de bani.

Luptati pentru ce vreti si cautati sa va informati cat mai mult, iar sansa va aparea.

mmmm.......
pt Gabriel Cadar:
BRAVO! Am citit cu foarte mare interes schimbul de replici al tuturor care au comentat, si, mai ales ce ai comentat tu! chiar si fara sa fi mentionat facultatile absolvite, la tine se vede maturitatea, se vede ca citesti, pui in preactica, ai experianta de viata!!!! cu oameni ca tine ar trebui sa discute mai mult tinerii nostri pentru a remarca faptul ca....se poate reusi cu calitatile necesare!!!
nu doar "in afara" poate face ceva romanul nostru,ci si aici, insa ar trebui ca balanta sa fie destul de echilibrata intre ceea ce un viitor angajat ARE si CERE.
Felicitari tuturor celor care vor mai mult, mai bine, felicitari celor ce vor sa reuseasca!!!

Dragii mei..., aveti dreptate, salariile la new-entry sunt cam micutze..... eu personal am 6 angajati veniti direct de la examenul de licenta, contract determinat pe 6 luni, din ei o sa pastrez doar unul care va avea de la 1 ian 1000ron, renegociabil dupa 6 luni.
Mai am 13 frumusei care lucreaza cu mine din anul 3 de facultate(facuta cu greu la U. Valahia Targoviste), va rog sa ma credeti ca am riscat f munt atunci cand am luat oameni din facultate (colegi, mai mici). niciunul nu aveam experienta, dar eu am avut initiativa, am facut credit la banca sa le platesc salariile:( (mici, ce e dept) dar acum acesti oameni imi asigura un trai decent. De ce?
Domnilor specialisti in resurse umane, "patroni", directori care cereti spaga ca sa angajati pe cineva si pot continua.... motivati angajatii incepand din facultate, si va vor ramane loiali daca le respectati munca depusa, in firma pe care o conduc, toti suntem ca o familie, sunt foarte rare sitatiile in care iau o decizie singur (ca asa vreau eu "nu iti place, mai sunt si altii care asteapta la usa") dar trebuie sa va marturisesc urmatorul fapt ANGAJATII MEI se considera asociati in firma primind 25% din profitul firmei, 20% ii revendic eu, iar restul se duce in dezvoltare. Astfel dupa 4 ani va pot spune ca sunt multumit, nu am fluctuatii de personal, toata lumea este interesata sa puna osul la treaba.
DE CE AM FACUT ASTA? M-AM DUS SA MA ANGAJEZ LA O FIRMULITA DE AICI DIN ORAS, PATRONUL UN NESIMTIT.... PARCA AS FI FOST SCLAVUL LUI... SI MUNCEAM NU GLUMA... PE UN SALARIU DE 3.500.000 DUPA 4-5 LUNI MA DUC LA EL SI II SPUN CA VREAU SA REVIZUIM SALARIUL, RASPUNSUL "TE-AI PUS PE BUZUNARUL MEU? PUNE MANA LA MUNCA CA IESTI LA FACULTATE INCA MAI VEDEM CAND OI TERMINA, DACA OI MAI FI AICI". POLITICOS I-AM URAT O ZI BUMA SI I-AM COMUNICAT CA DE MAINE SA CAUTE ALT SCLAV, LA 3 LUNI DUPA INCIDENT II DEVENISEM CONCURENT, IAR ACUM II PASEZ CLIETII PE CARE NU MA SATISFAC, GENUL LUI DE OAMENI.
NU O DUCE BINE....

ATENTIE LA MOTIVARE SI LUCRUL IN ECHIPA, NU FAVORIZATI PE NIMENI
SALARIILE MARI SE MERITA DACA VA ALEGETI CU CAP OAMENII....
DUPA UN SALARIATII MEI AU UNDEVA LA 800-900 DE EURO, SI NUMERELE IMI IES BINE SUPORTAND CRESTERE SALARIALE SI FORMARE DE PERSONAL NOU (DIN FACULTATE ANUL 2-3)

‘The man who does more than he is paid for will soon be paid for more than he does.’ spune Napoleon Hill

Indiferent daca esti student, proaspat absolvent sau cu 15 ani de experienta si 3 facultati, meriti exact atat cat poti sa oferi. Nu angajatorul este de vina ca eu ma limitez, ca in loc sa fac ceva pt mine, prefer sa ma vaicaresc pe forumuri si sa invinovatesc pe altii de esecurile mele, asteptand in lamenttari interminabile sa vina altcineva sa imi rezolve problemele. Daca eu sunt un profesionist adevarat, voi primi exact ceea ce merit, nici un patron ‘umflat’ nu ma poate opri din drum!!!

Eu, la primul loc de munca, in urma cu multi ani, imediat dupa absolvirea facultatii, am muncit foarte mult, pe bani destul de putini, realizand pana la 170 de ore suplimentare lunar. Munceam cate 11-16 ore pe zi, iar de 2-3 ori pe saptamana lucram si noaptea. Munceam inclusiv in fiecare sambata si tot a doua duminica, timp de peste 2 ani. Doi ani in care am avut parte in total de vreo 8 zile de concediu de odihna si nici una pentru alte motive. Dar pot sa iti spun ca a meritat: am invatat foarte mult, mi-am facut foarte multe relatii de care m-am putut folosi ulterior, iar cel mai important avantaj: acum nu mi se mai pare nimic greu de facut, iar cand ii aud pe unii ca se plang ca stau uneori cate o ora doua peste program, pur si simplu zambesc – acesti oameni sunt fericitii care nu stiu ce inseamna sa stai cu adevarat peste program.

Desigur, la vremea respectiva, eram tanar, plin de entuziasm si energie, fara obligatii si manat de vise si planuri marete. Nu este un stil de viata si de munca pe care sa il recomand pe termen lung.

Azi mai stau uneori peste program la serviciu, dar asta numai pentru ca am o functie destul de importanta, cu mai multi oameni in subordine, iar impreuna cu acestia avem multe sarcini si multe proiecte de finalizat. Dar la sfarsit de saptamana nu lucrez niciodata (poate accidental de 2-3 ori pe an, dar nu are relevanta) si beneficiez de toate avantajele functiei: auto, telefon mobil, laptop, internet, abonament la sala de fitness, vizite medicale gratuite, asigurari, bonusuri, program flexibil, delegatii / excursii in tara si in strainatate, traininguri etc si bineinteles un salariu pe masura. Fiecare weekend, fara exceptie, il petrec la munte sau la mare cu familia. Asa ca iata: la vremea respectiva, eu am muncit in plus pentru mine, nu pentru altii. In loc sa imi plang de mila, am muncit si am invatat cat mai mult.

Consider acea perioada de inceput una benefica pentru cariera mea, fiind cu adevarat o rampa de lansare, iar acum stiu si simt ca am muncit pe rupte pentru mine si nu pentru o companie, un sef sau un patron. Faptul ca si altii au beneficiat de pe urma muncii mele este doar un efect secundar, eu am facut totul pentru cariera mea.

Va doresc tuturor succes si sa obtineti tot si exact ce si cat meritati!!!

Stefan Murgeanu (cauta-ma pe google)

Din pacate si din experienta pot spune ca tinerii din ziua de azi, in goana parintilor dupa averi, afaceri si altele... mai putin ce au acasa (ca doar au acoperis, mancare, haine, bani si internet), sunt UN DEZASTRU!!!!!!! Vin la servici doar sa semneze condica, sa vorbeasca la telefonul firmei cu toti cunoscutii de pahar si discoteca... daca vrei sa ii inveti ceva, sunt aroganti si... super prosti.... se considera lezati ca le cari un lucru infim... in schimb in ziua de salar sunt primii la... semnat, si daca se poate pe salarul directorului.... Daca stiti si putinii tineri (pentru ca mai exista si asemenea ...) care stiu ce vor, au idealuri si vise in viata, dati un semnal... eu personal caut si vreau sa investesc... dar sa am in cine...
Am cautat cand am avut mare nevoie si nu am gasit, din pacate...

Varianta de tanar care cauta sa isi schimbe job-ul: 32 ani, absolvent ASE anul 1998. Shift-supervisor la PIZZA HUT – Bd. Regina Elisabeta, in perioada 2005 - 2007.Ospatar la PIZZA HUT - Bd. Regina Elisabeta, in perioada 2002-2005..Gestionar la Farmec S.A. – reprezentanta de vanzari Bucuresti, in perioada 2000-2002. Agent comercial Farmec S.A. in anul 2000. Agent comercial la firma Beco Tehnoimpex SRL (contract de colaborare) in perioada 1998-2000. Actualmente, manager (nu mai conteaza unde) cu program 6/7 zile pe saptamana, 12-14 ore pe zi cu 500 euro pe luna. Aveti o oferta mai buna?

"Vanity! Definitely my favourite sin."(John Milton) Work Shall Set You Free!

Cel mai bun exemplu ca banii care pica cu gramada din cer nu motiveaza il vedeti la fotbalistii romani!!!!!!!!

am citit cu mult inters comentariile voastre ei aqm si eu o parere, eu am inceput sa muncesc intr-o comapnie multinationala la 21 de ani fara facultate (lipsa banilor), an inceput de jos ca si simplu muncitor, dupa un an m-am inscris la o facultate, si am reusit sa prind un post ce-i adevarat prost dar mai bine platit in cadrul aceleasi firme, sisteme si baze de date, initIal AS400, Oracle si dupa SAP, precizez ca tot am invatat din mers( la faculta nici vorba), acuma vin noi angajati ca si ingineri care nici Excel nu stiu si au salarii mult mai mari ca si cei care au 3-4 anii ca si in cazul meu si ma intreb unde este dreptatea? nu stiu sa faca nimic dar au pretentii de 900-1000 euro,

De la: djgoavasi, la data 2008-10-27 21:51:01am citit cu mult inters comentariile voastre ei aqm si eu o parere, eu am inceput sa muncesc intr-o comapnie multinationala la 21 de ani fara facultate (lipsa banilor), an inceput de jos ca si simplu muncitor, dupa un an m-am inscris la o facultate, si am reusit sa prind un post ce-i adevarat prost dar mai bine platit in cadrul aceleasi firme, sisteme si baze de date, initIal AS400, Oracle si dupa SAP, precizez ca tot am invatat din mers( la faculta nici vorba), acuma vin noi angajati ca si ingineri care nici Excel nu stiu si au salarii mult mai mari ca si cei care au 3-4 anii ca si in cazul meu si ma intreb unde este dreptatea? nu stiu sa faca nimic dar au pretentii de 900-1000 euro,

Recunosc ca ma regasesc in mare masura in cuvintele tale, cu mici diferente: nu activez intr-o multinationala insa este o firma romaneasca foarte mare din toate punctele de vedere si nu am experienta pe ORACLE(recunosc asta regret cel mai mult). In schimb cunosc de asemenea SAP (din pozitie de IT Manager - care in cadrul firmei noastre implica destul de multe raspunderi care de multe ori ar fi trebuit asumate de cu totul alte departamente dar ce sa-i faci, asta e viata.
Aceeasi "frustrare" (cred ca o pot numi asa dupa o anumita perioada de timp) o am si eu: am pornit si eu tot de jos, am invatat pe parcurs "din mers" si "din furat" ceea ce stiu la ora actuala, nu mai retin numarul noptilor pierdute la munca sau acasa citind si studiind tot felul de carti despre SAP cel putin, am ajuns la un nivel si la ora actuala ma vad nevoit sa ... stagnez. Nu pentru ca asa as vrea (ba chiar dimpotriva) insa asa se cere.
Studentii sau proaspat absolventii care vin cu cereri care, pentru nivelul Romaniei, chiar si la ora actuala, prea mari consider ca trebuiesc lasati sa isi rupa gatul singuri daca angajatorul doreste intr-adevar chiar asa de tare sa ii ia. De obicei mai ales in domeniul IT trebuie sa ai minim acea "deprindere" si mai ales "nebunie" sa te bagi in anumite sectoare. Asadar daca IT Manager nu te considera capabil sa faci fata insa angajatorul te vrea, tu ca student/proaspat absolvent te poti duce dar garantat in cateva zile/saptamani, maxim luni, iti vei "rupe gatul" singur pentru ca, pur si simplu, nu ai sa poti face fata.
Una este munca, alta este facultatea. La ora actuala ma gandesc ca as vrea sa ma specializez mai mult (si sunt convins ca nu sunt singurul care chiar ar vrea sa invete mai multe) despre SAP de ex. Problema este ca training-urile sunt pur si simplu exorbitante ca preturi iar la scoala nu poti sa inveti pentru ca nu ai avea de unde (sa nu uitam cat costa - pentru cunoscatori - implementarea unui astfel de program si ajustarea lui in functie de necesitati ca sa nu mai zic de mentenanta). Nu mai spun ca cei care lucreaza cu asa ceva au pretentia ca sa cunosti macar acolo putin acest program altfel vei fi "dezavantajat".

Asadar sunt curios daca exista cineva care ar putea sa imi ofere o solutie oricat de simpla sau complexa sau nebuneasca ar parea ea la aceasta mica problema pentru mine. Imi cer scuze poate pentru ca o sa fac ceea ce este considerat off-topic dar inca ma consider intr-o perioada de inceput a carierei mele (pe acest post mentionez ca n-am inca 3 ani experienta ca sa pot afirma ca sunt cat de cat "senior") si chiar as dori sa pot gasi o solutie prin care sa fie ... bine.

De la: dianet0114, la data 2008-10-23 11:28:19Varianta de tanar care cauta sa isi schimbe job-ul: 32 ani, absolvent ASE anul 1998. Shift-supervisor la PIZZA HUT – Bd. Regina Elisabeta, in perioada 2005 - 2007.Ospatar la PIZZA HUT - Bd. Regina Elisabeta, in perioada 2002-2005..Gestionar la Farmec S.A. – reprezentanta de vanzari Bucuresti, in perioada 2000-2002. Agent comercial Farmec S.A. in anul 2000. Agent comercial la firma Beco Tehnoimpex SRL (contract de colaborare) in perioada 1998-2000. Actualmente, manager (nu mai conteaza unde) cu program 6/7 zile pe saptamana, 12-14 ore pe zi cu 500 euro pe luna. Aveti o oferta mai buna?
[/quote
Nu prea vad o constanta in dezvoltare; Cam...cum a batut vantul;
Ma rog: daca primul trend a fost spre vanzari- a cotit-o spre FF apoi ,,,manager "nu conteaza unde" : Ba conteaza!
Manager de 500 de euro nu poate fi decat la o firma micutza, fara sanse reale de dezvoltare- care-si taraste viata de maine pe poimaine- pacalind oamenii cu salarii de 2 bani;
Sincer- asistenta mea 2000 de lei ( net) pe luna + multe avantaje materiale ( bonuri de masa, medic platit ..e.t.c. nu ma invidiati -nici pe mine- nici pe ea: A intrat pe 900 ron- ca receptionista si dupa 1 an_ e aici;
E ceva? Poate: Mai mult- va fi sprijinita incontinuare sa se dezvolte; Noi sarcini- pe care- daca le duce la bun sfarsit- o sa-i fie de folos ( si la CV si - mai ales la experienta reala)]

Domnule Gabriel Cadar. Intamplator evolutia e constanta si reala, profesional vorbind. Activeaza in domeniul fast-food din 2002 (experienta profesionala e trecuta din prezent spre trecut, ca in orice CV respectabil) , de la ospatar la manager (pentru proaspeti absolventi in '98 nu se gaseau alt gen de job-uri decat cu "ajutoare umanitare", nu conta cat de bine esti pregatit; asta vorbind de perioada anterioara). Nu vreau sa numesc firma, insa unitatea la care lucreaza el acum din cadrul firmei (care, credeti-ma, e importanta) , are incasari zilnice de 50.000 RON (adica 500.000.000 lei vechi). Asa ca nu ma aburiti cu patronii romani, sau cu ce cheltuieli si investitii au. Nu generalizez, insa in majoritatea cazurilor prefera sa te munceasca 25/24 daca se poate, pana te baga in spital, si atunci iti spun frumos "Multumim, dar nu mai avem nevoie de colaborarea dvs." Tanarul de care spuneam vrea sa faca, profesional vorbind, cariera. Insa in ritmul asta face cariera la spital si farmacii, devenind client fidel al acestora. Pentru ca, fara pile sau relatii sau cunostinte, cum vreti sa le spunetii, aproape NIMENI in Romania nu mai este interesat sa promoveze pe criterii de eficienta, competenta si calitate. Vorbesc si din experienta lui, si din a mea. Un exemplu tampit si real: un coleg promovat o data cu el, dar cu mai putina experienta in spate, fara sa cunoasca limbi straine, fara sa aiba studii superioare terminate, este trimis la specializare in strainatate o luna de zile (pentru a fi numit director), la 6 luni dupa promovare, deoarece era varul unei persoane bine situate. Si nu a putut fi promovat pentru ca nu a putut trece specializarea in strainatate, deoarece acolo a fost evaluat dupa competenta, nu dupa pile, si n-a primit unda verde sa fie numit director. Nota bene, nu merita. Dar poate tanarul de care va spuneam (sotul meu) avea competenta necesara, dar nu are "relatiile" pentru a fi propus. Q.E.D. Un argument in favoarea opiniei dvs., daca vreti: nu e si nu va fi niciodata turnator sau pupinc***st, cred ca asta e MARELE lui defect. Ce spneti suna bine, frumos si corect, dar viata nu e corecta in 99,99% din situatii. Imi place cat de ideal va prezentati ca persoana de conducere, dar ori nu sunteti patron roman, ori nu cunoasteti patronii romani, ori infloriti lucrurile. Nu vreau sa va jignesc, si-mi cer scuze daca va simtiti ofensat, insa eu personal nu mai am cum sa vad realitatea in roz.

"Vanity! Definitely my favourite sin."(John Milton) Work Shall Set You Free!

Nu am afirmat ca sunt patron roman;
Si nu sunt patron ( mai sus am explicat ca sunt un angajat care- dupa ce s-a cam spetit- a ajuns sa aibe o pozitie)Firma e multinationala ( e drept- cu sediul in Germania) si sunt mandru de pozitia pe care o adopta in materie de HR
Pe de alta parte- ce se intampla in firmele cu promovari pe "pile" chiar nu ma intereseaza; Nu-i convine- sa plece ( am mai spus asta)
esti potent? atunci de ce stai sa te calce oricine in picioare?
La interviuri se discuta despre parteneriat intra firma si angajat- nu despre sclavie;
Daca-si accepta soarta- inseamna ca o merita ( no ofense- dar si eu am trecut prin n momente grele si nu am abdicat)
Nu am principii atat de inalte pe cat vi se pare- dar mi se pare corect ca atunci cand nu-ti convine- s-o spui si/sau sa pleci;
Daca esti plecat n-ai decat avantajul ca nu te da afara; Avantajul de a putea negocia cu propriile tale arme s-a...dus;
Asistenta mea a negociat cu mine de pe pozitii egale- si nu-mi pare rau de alegerea facuta; Imi plac oamenii fermi, nu cei care dau din colt in colt;
probabil sotul dvs nu stie sa convinga; Si nici sa-si etaleze cunostintele;
Sunteti sigura ca le are? Are realizari observabile? Sau este doar parerea dvs ( am avut niste interviuri la care o domnisoara avea parerea ca le stie pe toate, Si din vorba-n vorba am constatat ca avea numai prejudecati,, ca - de fapt- era roasa de invidie- si nu stia decat sa dea cu noroi in alte persoane care- sub un fel sau altul reusisera mai mult decat ea)
Comparatiile nu-si au sensul daca nu ne cunoastem bine: atat interesul cat si cum sa evidentiem de ce are nevoie firma de noi;
E un principiu al conducerii; ( si o lege americana totodata): lauda-te cu ce-ai facut pentru ca nimeni nu o va face in locul tau;
Daca cineva are curajul sa te conteste- vino cu exemple care sa-ti sustina afirmatiile.
Dar aici vorbeam despre "entry-level" - ce are topicul asta cu sotul dvs?
Lucreaza "entry-level"?

Nu, nu lucreaza entry-level. Si nu, nu e doar impresia mea ca are cunostinte si experienta in domeniul in care profeseaza. De altfel, a luat singura decizie rezonabila: demisioneaza. Drept urmare, unul din sefi vrea sa-l convinga sa ramana (bineinteles, cu vorbe frumoase si... cam atat ), altul a inceput sa-i persecute colegii, iar altul ii cauta lui nod in papura sa-l dea afara, sa nu plece prin demisie. Pare hilar, dar e al dracului de urat.
Da, am citit si eu despre ce e topicul, si din vagile mele cunostinte de flamando-chineza, imi amintesc si ce inseamna entry-level. Doar evidentiam o realitate din Romania, pentru entry-level si nu numai. Toate cele bune si succese!

"Vanity! Definitely my favourite sin."(John Milton) Work Shall Set You Free!

N.B. . Demisia este un act unilateral;
Nu poate nimeni- odata ce ti-ai inregistrat actul de demisie ( este o foaie, stiti? Trebuie totusi sa fie specifica si sa aibe principalele elemente de identificare:
Sa scrie cine este, ce pozitie ocupa ( conform cartii de munca si a COR), articolul din lege prin care demisioneaza - atentie sa nu faca confuzii intre articole ca e important- apoi data la care a decis sa-si depuna -si sa o inregistreze- demisia, motivele, si- in functie de poziait ocupata ( pe cartea de munca)- daca e manager- 30 de zile -preaviz- daca pe cartea de munca e trecut altceva- 15 zile)
atentie- din nou: la masuri radicale - daca se intoarce- va avea doar de suferit: o sa-l mai tina o luna doua- apoi- il va da afara pentru orice motiv pe care-l va gasi "patronul"
alceva: "intrari" zilnice de 50.000 ron- nu inseamna nimic; O incasare la care marja de profit brut e de 7 % - la care se plateste impozitul pe profit- e normala in business-ul de fast-food;
Pe de alta parte- la bauturi ( sucuri) se castiga pana la 50% ( brut)- numai ca acolo e greu de urmarit bauturile care se dau gratuit angajatilor; Nici cei de la McD nu le mai urmaresc- ci le trec direct la "waiste" pentru a limita raportarile si includerea lor pe lista "compensatiilor salariale" pentru car firma ar trebui- potrivit legii- sa plateasca impozit;
DecI;
Bafta domnului; Ma mira ca nu si-a cautat mai demult ( autosuficienta e primul inamic al progresului- iar in cariera dauneaza!)- acum piata muncii are un 0.5-0.6 % somaj- deci- n-ar trebui sa aiba probleme cu jobul nou;

Firma la care lucrez (multinationala )la 6 luni de la angajare mi-a facut evaluarea. Concluzia; ne-ai adus un profit de 100.000 EURO, iti marim sub forma de bonus de performanta salariul cu 300 RON, iar daca nu continui sa iti faci treaba la fel de bine nu ii vei mai primi nici pe aceia. Bineinteles ca la cateva luni am demisionat. M-am dus de curand la un interviu la o mare firma producatoare si importatoare de tigarete. Dau o gramada de teste, ajung in ultima faza in care tb sa discutam despre salariu ( m-am interesat cam care sunt salariile in acea companie si erau foarte mici ) si eu am zis sa incepem discutia de la 2.500 ron avand in vedere task-urile si descrierea jobului, la care ei siderati au zis ca mai mult de 1.700 ron nu pot oferi... A mai trecut ceva timp si situatia se prezenta la fel si la un moment dat am fost fortata de imprejurari sa ma angajez la o firma care imi oferea ceva mai mult decat d-nii de la marea multinationala, si sa ma trezesc ca una am vb la interviu si alta se intampla. Ce imi sugerati sa demisionez si sa sper ca voi ajunge la un interviu cu un angajator care sa recunoasca ca eu ii aduc un profit frumusel si sa ma plateasca ca atare? Ha, in Romanica, tara de pacat, nici o sansa. De ce? Pt ca sunt foarte multi care accepta acele salarii mici.

nu numai in romania se intampla asa;
De altfel aci chiar functioneaza regula cerereii vs oferta;
Daca altul munceste pe mai putin de ce sa-ti dea tie?
Pe de alta parte- eu cred ca ar fi trebuit sa accepti acei 300 ron ( daca erau sub forma de marire de salariu) pt ca sunt tare buni- cel putin in peroada pe care o traversam;
La anul se va vedea si mai bine ( somaj vs inflatie);
Bafta in cautari!
PS- nu mi-ai spus inpe ce specializare- dar banuiesc- dupa formulare- ca erai pe vanzari; aici intotdeauna va fi lipsa de personal motivat ( pt ca- cel putin la romani- suntem obisnuiti ca- dupa o perioada de randament- sa vina una de "relache" care este transpusa prin vanzari mai mici- beneficii mai mici- si cresterea nesatisfactiei- atat a angajatorului- cat si a angajatului)
Daca tot nu-ti convine aici- poti emigra:
Sunt oferte pretutindeni( By the way- sunt si site-uri ale agentiilor straine care recruteaza- asa ca poti sa-ti gasesti "locul" )
Incearca accenture, sau P&G , pentru joburi low-level;

Vrei un salariu pe merit?! Concediaza-ti seful! (cauta pe g**gle)

De la: StMurgeanu, la data 2008-11-03 12:18:51Vrei un salariu pe merit?! Concediaza-ti seful! (cauta pe g**gle)

As vrea sa-l concediez! Mama lui de hotoman....
Am gasit cartea dar nu mai e disponibila si m-ai lasat in pana. Acum cum sa-l mai concediez daca nu-mi vinzi procedura?

Glumesc; Subiectul e grav si stiu pe propria piele cat de greu primesti un sal in RO si ca de obicei acel salariu nu are nimic de a face cu munca si timpul pe care le depui...
Eu am ales sa mai fac o fac si un master si sa sper...poate la urmatorul job va fi mai bine.
A...si chiar as vrea sa gasesc cartea ta....poate chiar il dau afara

Banuiesc ca lucrati in invatamant sau aveti o ruda care profeseaza in acest domeniu de luati cu atata indarjire apararea profesorilor.
Haideti sa o spunem pe sleau: copii proaspat iesiti de pe bancile scolilor sunt slabi pregatiti pentru ca au profesori slab pregatiti si pe deasupra dezinteresati. Dezinteresul observat la profesor este bineinteles preluat de copil.
Invatamantul din ziua de azi nu a renuntat inca la ideea de a impregna copilului cat mai multe informatii de care atunci cand se loveste de piata muncii observa cu stupoare ca nu se poate folosi. Informatii multe si inutile.
Am simtit asta pe pielea mea cand in urma cu 4 ani incepeam primul meu job si desi faceam o facultate de stat nimic din ceea ce studiam acolo nu se aplica pe profilul postului pe care il ocupam.
In concluzie proaspetii absolventi de facultate cer salarii considerate ca fiind atat de ridicate deoarece nu au fost invatati sa isi aprecieze adevarata valoare, nu au fost incurajati sa isi ia un job inca din primii ani de faculatate (ajuta foarte mult sa observi ce se cere de la tine in domeniul in care doresti sa profesezi inca dinaintea terminarii studiilor) si in plus se ghideaza dupa salarii pe care le-ar obtine in tari europene si nu numai.
Deci vina este in egala masura a profesorilor jalnic pregatiti(bineinteles ca nu e cazul tuturor, dar in mod sigur al multora dintre ei) de care elevii se lovesc inca din clasele gimnaziale pana la terminarea facultatii cat si a parintilor care nu ii incurajeaza si de multe ori nu ii lasa sa profeseze inca din timpul facultatii (asta din teama ca le-ar afecta activitatea scolara in mod negativ).

De la: cmurariu, la data 2008-08-11 15:14:30voi aici vorbiti frumos si visati si mai frumos insa realitatea este destul de dura.
simplul fapt ca ai o facultate terminata nu iti ofera neaparat si dreptul de a ocupa un post platit bine chiar daca este in acelasi domeniu ca si specializarea ta ca individ. este de ajuns la interviu sa se prezinte altcineva care nu are facultate dar care are 2-3 ani de experienta relevanta si cateva rezultate cel putin bune si poti sa te duci acasa cu diploma cu tot.
am urmarit multe anunturi pe net in care se cereau fel si fel de diplome si specializari dar adevarul este ca daca acel loc nu s-a dat pe pile, a intrat, in foarte multe cazuri, o persoana care nu avea prea multe diplome dar care "stia treaba", care cunostea domeniul intr-un mod practic.
facultatea te invata teorie, practica te omoara. in facultate singurul stres il reprezinta sesiunea, in viata de zi cu zi sunt momente mult mai stresante si mult mai dese.
studentii, mare parte din ei, au impresia ca daca au terminat o facultate merita 500-1000 euro / luna si post la fotoliu. nimic mai adevarat. angajatorii nu se ghideaza doar dupa diplome, pentru ei mai important este cineva care este profitabil, dupa cum spunea cineva mai sus. pentru un salariu de 1000 de euro trebuie sa fii foarte bine pregatit. un student nu este nici pe departe bine pregatit pentru ca, pe de o parte, scoala nu poate sa ii ofere acces la cunostinte de ultima actualitate si de calitate iar pe de alta parte nici studentul nu isi da prea mult silinta daca vede ca "merge si asa" si mai tot timpul, in cele mai multe cazuri, sunt alocate "distractiei" (bineinteles pe banii parintilor ca doar n-o sa se duca dom` student sa munceasca decat in anumite cazuri).
tinerii sunt vrajiti cu multe aiureli despre cariere de succes si cu training-uri care oricum sunt de doi lei si cand ies de pe bancile scolii isi dau de multe ori seama, prea tarziu, de realitatea foarte cruda care ii asteapta. multi nu rezista.
asadar... poate la Bucuresti si in unu-doua orase merge treaba asta cu "daca faci facultatea sau cursurile cutare ai sansa de a ajunge mare director", sunt convins ca sunt firme care recruteaza si oameni in acest mod insa in restul tarii... daca stii sa faci cat mai multe si daca esti cat mai "ieftin", esti persoana perfecta pentru oricine.

asadar: nu mai visati la salarii de sute si mii de euro dupa facultate pentru ca nu le veti primi decat daca aveti pile mult prea sus sau un noroc mult prea mare. vrei bani multi? muncesti de-ti sar capacele. vrei loc bun de munca? gandeste-te ca vor fi zile sau saptamani in care n-ai sa stii ce inseamna casa sau familie. asta este realitatea in Romania. cine crede altceva, ori are noroc de o viata prea buna ori este foarte ... naiv.

De la: cmurariu, la data 2008-10-28 14:28:21

De la: djgoavasi, la data 2008-10-27 21:51:01am citit cu mult inters comentariile voastre ei aqm si eu o parere, eu am inceput sa muncesc intr-o comapnie multinationala la 21 de ani fara facultate (lipsa banilor), an inceput de jos ca si simplu muncitor, dupa un an m-am inscris la o facultate, si am reusit sa prind un post ce-i adevarat prost dar mai bine platit in cadrul aceleasi firme, sisteme si baze de date, initIal AS400, Oracle si dupa SAP, precizez ca tot am invatat din mers( la faculta nici vorba), acuma vin noi angajati ca si ingineri care nici Excel nu stiu si au salarii mult mai mari ca si cei care au 3-4 anii ca si in cazul meu si ma intreb unde este dreptatea? nu stiu sa faca nimic dar au pretentii de 900-1000 euro,

Recunosc ca ma regasesc in mare masura in cuvintele tale, cu mici diferente: nu activez intr-o multinationala insa este o firma romaneasca foarte mare din toate punctele de vedere si nu am experienta pe ORACLE(recunosc asta regret cel mai mult). In schimb cunosc de asemenea SAP (din pozitie de IT Manager - care in cadrul firmei noastre implica destul de multe raspunderi care de multe ori ar fi trebuit asumate de cu totul alte departamente dar ce sa-i faci, asta e viata.
Aceeasi "frustrare" (cred ca o pot numi asa dupa o anumita perioada de timp) o am si eu: am pornit si eu tot de jos, am invatat pe parcurs "din mers" si "din furat" ceea ce stiu la ora actuala, nu mai retin numarul noptilor pierdute la munca sau acasa citind si studiind tot felul de carti despre SAP cel putin, am ajuns la un nivel si la ora actuala ma vad nevoit sa ... stagnez. Nu pentru ca asa as vrea (ba chiar dimpotriva) insa asa se cere.
Studentii sau proaspat absolventii care vin cu cereri care, pentru nivelul Romaniei, chiar si la ora actuala, prea mari consider ca trebuiesc lasati sa isi rupa gatul singuri daca angajatorul doreste intr-adevar chiar asa de tare sa ii ia. De obicei mai ales in domeniul IT trebuie sa ai minim acea "deprindere" si mai ales "nebunie" sa te bagi in anumite sectoare. Asadar daca IT Manager nu te considera capabil sa faci fata insa angajatorul te vrea, tu ca student/proaspat absolvent te poti duce dar garantat in cateva zile/saptamani, maxim luni, iti vei "rupe gatul" singur pentru ca, pur si simplu, nu ai sa poti face fata.
Una este munca, alta este facultatea. La ora actuala ma gandesc ca as vrea sa ma specializez mai mult (si sunt convins ca nu sunt singurul care chiar ar vrea sa invete mai multe) despre SAP de ex. Problema este ca training-urile sunt pur si simplu exorbitante ca preturi iar la scoala nu poti sa inveti pentru ca nu ai avea de unde (sa nu uitam cat costa - pentru cunoscatori - implementarea unui astfel de program si ajustarea lui in functie de necesitati ca sa nu mai zic de mentenanta). Nu mai spun ca cei care lucreaza cu asa ceva au pretentia ca sa cunosti macar acolo putin acest program altfel vei fi "dezavantajat".

Asadar sunt curios daca exista cineva care ar putea sa imi ofere o solutie oricat de simpla sau complexa sau nebuneasca ar parea ea la aceasta mica problema pentru mine. Imi cer scuze poate pentru ca o sa fac ceea ce este considerat off-topic dar inca ma consider intr-o perioada de inceput a carierei mele (pe acest post mentionez ca n-am inca 3 ani experienta ca sa pot afirma ca sunt cat de cat "senior") si chiar as dori sa pot gasi o solutie prin care sa fie ... bine.